You are on page 1of 8

DREPT PROCESUAL CIVIL

CURS 2

NORMELE DE PROCEDURA CIVILA

 Clasificare:
A. Din punctul de vedere al obiectului de reglementare:

1. Norme de organizare judecatoreasca = cele care reglementeaza sistemul judiciar. Acestea includ: norme care
stabilesc compunerea completelor de judecata, norme care vizeaza care vizeaza incidentele la compunerea
completultui (abtinere, recuzare) etc. Sunt impartite (izvorul lor este diferit).
Ca regula, ele sunt de ordine publica. Exemplu: cele care reglementeaza recuzarea, care pot fi si de ordine publica (3
cazuri) si de ordine privata ( 13 cazuri).

2. Norme de competenta = stabilesc atributiile instantelor intre ele sau fata de alte organe ale statului, cu sau fara
activitate jurisdictionala. Exemplu:
- competenta teritoriala intre instante de acelasi grad;
- competenta CCR ( aici e o competenta generala a instantelor).
! Importanta : atrag nulitati, fie de ordine publica, fie privata, astfel:
 comp materiala si cea personala – sunt de ordine publica;
 comp teritoriala – ca regula, ordine privata, dar sunt unele si de ordine publica.

3.Norme de procedura propriu-zise:
 norme de proced contencioasa;
 norme de proced necontencioass
 norme de executare silita etc.
Aceasta enumerare este enuntiativa enuntiativa, exista infinit mai multe norme de procedura propriu zise.
Practic, sunt toate celelalte norme de procedura civila care nu sunt de organizare sau de competenta.
Exemplu: citarea partilor, modul de invocare a exceptiilor, redacatarea hotorarii, forma cererii de chemare in judecata,
forma apelului, cum se audiaza martorii, cum se depune juramantul etc.
Nu se poate face o impartire clara intre cele de ordine publica si cele de ordine privata. Vom trebui sa
observam in concret care sunt valorile protejate prin norme si:
 daca sunt valori care intereseaza societatea in ansamblu sunt norme de ordine publica
 daca protejeaza interesul unei parti, aceste norme sunt de ordine privata

B. Din punct de vedere al campului de aplicare:
1. Norme de procedura generale
2. Norme de procedura speciale
Exista urmatoarele reguli
a. specialul deroga de la general
b. Cand tace norma speciala, se aplica norma generala
c. Norma generala ulterioara nu inlatura norma speciala antrioara, decat daca se prevede expres. De la
aceasta regula care e mai putin cunoscuta exista totusi o exceptie:

 In Legea de punere in aplicare a NCPC, art 83 lit. K care prevede ca : odata cu intrarea in vig a NCPC sunt
considerate abrogate normele contrare acestuia chiar daca sunt prevazute in legi speciale.
Legiutorul a vrut sa faca inaplicabila regula de la litera c.? In lipsa acestei prevederi din Legea de punere in
aplicare, regula de la litera c. s-ar fi aplicat si ar fi insemnat ca : Spre exemplu : in NCPC termenul de apel este
de 30 de zile. Sa presupune ca undeva int- o lege obsucura, termenul de apel ar fi de 15 zile, ceea ce sa zicem
reitera ceva din codul in vigoare atunci cand a fost adoptata legea. Noul cod a schimbat termenul din lege la 30.
Daca n ar fi fost litera k insemna ca aceasta norma cu 15 zile ramanea in vigoare pentru ca NCPC este lege
generala, acea lege este lege speciala si NCPC nu o abroga, iar aceste text cu 15 zile supravietuia.
Art din legea de punere in aplicare a fost introdus in contextul : Comisia NCPC a luat toate legile anterioare
NCPC si a inceput sa le modifice sa le faca conforme codului, dar si a dat seama ca ar putea sa uite de unele
dintre ele si ar fi ramas contrarietati si astfel s-a aceasta regula de la lit.k.
Dar, regula mentionata la punctul c. ramane in continuarea si vom avea aplicatii ale ei.

1
DREPT PROCESUAL CIVIL

C. Din punctul de vedere al naturii interesului ocrotit:
1. Norme de ordine publica
2. Norme de ordine privata

In doctrina mai sunt autori care le denumesc imperative si dispozitive. sunt autori care prefera aceasta
formultare. Denumirea de imperative si dispozitive este criticabila pt ca in procedura toate sunt obligatorii, indiferent
daca sunt de ordine publica si de ord privata. Exemplu : Normele privitoare la citare – sunt de de ord privata, dar sunt
oblig.; citarea este oblig.
De aceea unii spun ca nu exista norme dispozitive sau sunt foarte putine ( la tranzactie, la renuntarea la drept)
Briciu : Cei care clasifica normele de procedura in imperative si dispzitive ignora specificul dreptului
procesual civil. El este un drept de reglementare, diferit de dr substantial, ceea ce inseamna ca si normele de ordine
privata sunt obligatorii, ceea ce difera( intre cele de ord privata si cele de ordine publica este momentul in care se pot
invoca nuitatile).
 Normele de organizare: de ordine publica, cu exceptia celor de competenta, cele 13 prevazute la art 42,
restul(cele 3 sunt de ordine privata- art 41)
 Competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva: de ordine publica. Daca nu e exclusiva( este
alternativa) sau teritoriala de dr comun este de ordine privata(nulitate relativa).
De dr comun: pt tot ce nu e exclusiva. Asta e regula, dar daca face actiune la alta instanta, nu poate instanta din
oficiu sa zica s-a gresit competenta, doar paratul poate invoca dpdv al compet tritoriala relativa, doar el a fost
vatamat.
 Normele de procedura propriu-zise - natura lor se detrmina de la caz la caz:
-citarea : de ordine privata, protejeaza interesul privat al partii necitate
- termene pt exercit cailor de atac: de ordine publica, ex: apel in 30 de zile. Statul are interesul ca o situatie
judicara deschisa sa nu ramana asa.
-normele care reglementeaza motivele de recurs: de ordine publica. Nu e permis ca partile sa convina si alte
motive de recurs decat cele prevazute de lege.
-normele care reglemementeaza administrarea probelor: si de ordine publica si de ordine privata, de la caz
la caz.
Exemplu: la martori art. 315 : nu pot fi martori: rudele, afini, sot, fostul sot, logodnic, dusmanie, cei
condamnati pt marturie mincinoasa etc.
Alin. (2): partile pot conveni sa fie asc ca martori pers de la alin 1 pct 1-3 ( astea sunt de ordine privata).
Celelalte de la celalte puncte : interzisi etc sunt de ordine publica.

Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori
Art. 315. - (1) Nu pot fi martori:
1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;
Ordine privata 2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;
3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi;

Ordine publica 4. persoanele puse sub interdicţie judecătorească;
5. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.
(2) Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la
alin. (1) pct. 1-3.

Doar partea adversa poate invoca inlaturarea marturiei pt persoanele pt care norma e de ord privata. Pt. cele
de ord publica: si instanta din oficiu poate invoca.
Exemplu: plata taxelor jud de timbru: de ordine publica, se plateste statului.
Exemplu: textul care spune ca nu poti modifica cererea de chemare in judecata, pana la primul termen: de
ordine privata. Se poate modifica si ulterior: daca paraatul de de acord.

I. Normele de ordine publica : sunt sanctionate cu nulitate absoluta: poate fi invocata de catre parti, instanta,
chiar si de catre procuror daca participa. Pot fi invocate in tot cursul procesului, ca regula. Exista si distinctii,exceptii,
spre Exemplu : 130(2)
Art 130 alin. (2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de
către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

2
DREPT PROCESUAL CIVIL

II. Normele de ordine privata sunt sanct cu nulit relative: pot fi invocate numai de partea interesata, care era
protejata prin norma incalcata si de principiu numai la primul termen de la data la care s-a incalcat norma respectiva.
Dar nu e mereu asa. In realitate sunt si exceptii care fac deliciul examenelor :))

Aplicarea in timp a normelor de procedura

In primul rand, legiuitorul s-a indepartat de specificul aplicarii normelor din VCPC, a si pastrat elemente din vechea
reglementare, dar a si inovat.
Regula: principiul supravietuirii legii vechi pentru situatiile in curs si aplicarea imediata a legii noi celor
nascute dupa intrarea in vig a NCPC
Art. 24 NCPC: per a contrario, procesele in curs si executarile in curs: sunt guvernate in totalitate legea veche: atat
norme de organizare, atat de competenta, cat si norme de procedura propriu-zise.
Art. 24. - Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după
intrarea acesteia în vigoare.
Art. 25. - (1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân
supuse acelei legi.
De ce este asa si de ce este diferit fata de VCPC?
In VCPC: acest principiu se aplica numai normeler de competenta. Numai aceastea supravietuiau pt procese in
curs. In rest se aplica legea noua.
VCPC: Daca in alte materii , in fata primei instante se modifica legea si legea noua prevedea, spre exemolu,
ca nu mai exista recurs , ci doar apel, nu se mai putea face decat apel. Prin NCPC, prin modificarile aduse de art. 24 si
art 25(1), s-a dorit asigurarea securitatii juridice si previzibilitatea legii: o persoana sa poata avea in vedere per
anasamblul litigiului: sa stie de exemplu cat poate fi durata procesului, care sunt costurile procesului. Aparitia unor
schimbari putea crea partii un disconfort.

A. In materia competentei, art 25 alin.(2): supravietuieste legea veche.
Art. 25 alin. (2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor
continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre
rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân
aplicabile.
 In caz de trimitere spre rejudecare se va aplica legea in vigoare la data cand a inceput procesul: adica
tot cea veche. Ex: se modifica competenta in prima instanta si apare problema cui trimit spre
rejudecare? – competenta, dupa legea in vigoare la momentul inceperii procesului
 Art. 25 alin.(3) - daca instanta care a judecat initial a fost intre timp desfiintanta: instanta competenta
potrivit legii noi. - Art. 25 (3) În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor
trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.

B. Norme de procedura propriu-zisa : Principiul supravietuirii legii vechi pentru situatiile in curs. Legea
noua se aplica doar pentru ce apare dupa.

 Norme privind mijloacele de proba - art 26 NCPC
Legea aplicabilă mijloacelor de probă
Art. 26. - (1) Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor
preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii
faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Aceastea sunt tot norme de proced propriu-zise. Totusi legiutorul le-a conferit o reglementare aparte, in ceea
ce priveste aplicarea legii in timp. Dar si mijloacele de proba sunt norme de procedura propriu-zise. Aceasta
reglementare separata a aparut si din perspectiva istorica, pentru ca situatia mijloacelor de proba a mereu a fost
controversata din perspectiva aplicarii legii in timp : Legea in vigoare in momentul savarsirii faptei, din momentul
inceperii procesului, incuviintarii probei sau administrarii ei?
Aceasta problema a fost rezolvata prin 2 reguli in NCPC:
 normele privind admisibilitatea si puterea doveditoare a unei probe preconstituite si a prezumtiilor legale –
Se aplica legea in vigoare la momentul savarsirii/producerii faptelor juridice.

3
DREPT PROCESUAL CIVIL

Exemple:
 deopozitiile martorilor = norma de admisibilitate – Art. 309 alin. (1) - Art. 309. - (1) Proba cu martori este
admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune altfel.
 Norma de admisibilitate si putere doveditoare – Art. 309 alin. (2) teza I - (2) Niciun act juridic nu poate fi
dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei.

 Norme de administrare: Art. 26 alin.(2)
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Exemplu:
 Art. 313 - Refuzul martorului de a se prezenta
Art. 313. - (1) Împotriva martorului care lipseşte la prima citare, instanţa poate emite mandat de aducere.
(2) În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la 1st termen.
(3) Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfăţişează, instanţa va
putea proceda la judecată.

 Art. 319 - Depunerea juramantului

Dupa cum se poate observa, la administrare este o exceptie, aplicandu-se legea in vigoare la data administrarii
probelor.
Exemplu: La inceputul procesului este in vigoare o lege ceprevede ca amenda pentru neprezentarea
martorului este de 3000 de lei, iar pana la administrarea probei apare o noua lege care prevede faptul ca amenda pentru
neprezentarea martorului este de 5000 de lei. Pt neprezentarea martorului se va aplica amenda de 5000 de lei, in
vigoare la data administrarii probei cu martori, si nu legea in vigoare la inceputul procesului.
Astfel, legiuitorul a separat adminisibilitatea de administrare. Pt ca normele privind adminisibilitatea sunt
intim legate de dreptul substantial. Doar NCPC reglemeteaza si conditiile de admisibilitate a probelor. Pana la NCPC,
conditiile de admisibilitate erau in C.civ. Dar si asa(chiar prevazute in NCPC), ele raman legate de dreptul substantial.
Exemplu: Doua persoane incheie un act si stiau ca acel act va putea fi dovedit numai printr-un inscris. Nu prea
s-ar simti bine daca o lege ulterioara ar prevedea ca acel act poate fi dovedit si cu martori. Daca legea prevedea ca ce
nu e inscris in act nu poate fi dov cu martori, nu le convine. Acest aspect este la granita dreptului substantial cu dreptul
procesual si tine foarte mult de dreptul substantial. Conteaza ce stiau la momentul incheierii actului.
In cazul administrarii, nu mai e asa, nu e poate sustine ca partile au avut in vedere ca daca o parte nu depune
inscrisul aceasta poate fi amendat doar cu 3000 de lei(vezi exemplul de la administrare)

NOTIUNI:
 Prezumtii legale : Exemplu: timpul legal al conceptiunii
 Probele preconstituite: sunt probele care au fost avute in vedere la mometul savarsitii faptelor, au
fost create cu scopul de a dovedi ceva: inscrisurile, de regula, sunt preconstituite.
- Proba cu martori
o de principiu este nepreconstituita, dar sunt siuatii in care proba cu martori este
preconstituita si ea. Exemplu: ipoteza de la art. 309: admisibilitatea probei cu martori
este pusa in contra admisibilitatii pobei cu inscrisuri.
o Poate fi preconstita si proba cu martori: partile cheama ele un martor ca in caz de litigiu
sa poata fi chemat, sa fie cineva neutru.

Dar in cazul unui accident, la care sunt 3 martori: proba cu martori este nepreconstituita.

Mai sunt probe nepereconstituite : exeprtiza, interogatoriu, cercetare la fata locului.

Pentru probele nepreconstitite se aplica legea in vigoare la data inceperii procesului, regula de la art. 25 NCPC

 Prezumtie legala
Exemplu: art 412 NCC – Timpul legal al conceptiunii
Art. 412. - (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi dinaintea naşterii copilului
este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi.
(2) Prin mijloace de probă ştiinţifice se poate face dovada concepţiunii copilului într-o anumită perioadă din
intervalul de timp prevăzut la alin. (1) sau chiar în afara acestui interval.
4
DREPT PROCESUAL CIVIL

Alin. (1) – prezumtie legala, se aplica legea in vigoare la data conceptiunii.
o Alin, (2) vizeaza o problema de admisibilitate: imi admite sau nu imi admite proba contra
prezumtei legale, cu care pot rasturna peezumtia. Ac probe sunt nepreconstituite si in contra prez
legale : li se aplica regimul de la data inceperii procesului.
o In Alin. (2) este si o problema si de putere doveditoare: probele stiintifice: expertiza : Intre doua
probe stiintifice va prima cea care are caracter stiintific mai mare: Exemplu: efectuata cu o tehnica
stiintifuca superioana. Nu mai ramane la latitudinea judecatorului, cum se intampla in general: cum
apreciaza el declaratia martorilor spre exemplu.
o Dar cand vorbim de alegerea laboratorului, cat costa etc. – aceastea sunt probleme de administrare:
legea in vigoae la data administrarii.
Toate acestea, nu sunt aplicale intre NCPC si VCPC ci numai intre NCPC si legile(ulterioare) care vor
interveni.
Conflictele intre NCPC si VCPC sunt reglem in Legea de punere in aplicare: Art. 3: NCPC se aplica
numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vig, sub toate aspectele.
Exemplu: Proces inceput la data intrarii in vigoare a NCPC: se aplica VCPC sub toate aspectele.
! Art. 26 NCPC se aplica si pt VCPC(procese incepute la data intrarii in vig. a NCPC), pentru ca VCPC nu
prevdea nimic sub acest aspect. Ele oricum sunt creatia doctrinei de la acea vreme.

Art. 27 NCPC : hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a
inceput procesul. Acestea oricum sunt norme de procedura propriu-zise si aceasta e regula aplicahila, putea sa nu fie
acest articol separat, acestea intrau oricum in regula generala de la art. 25.

Actiunea civila

Definitie: Art. 29. - Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia
dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea
apărării părţilor în proces.

Observatii:
 Ansamblu de mijloace procesuale: cerea de chemare in judecata , modificarea cererii, solicitarea
probelor, administrarea probelor, dreptul de a recuza instanta, dreptul de a fi citat, punerea de
concluzii, dreptul de a ataca hotararea
 Sintagma"asigurarea apararii partilor din proces" : prin parti intelegem si paratul. Si el exercita o
actiune, dar in aparare: are si al aceleasi mijloace ca si reclamantul, doar ca unul din perospectiva
activa(reclamantul), unul din perspectiva pasiva(paratul).
Dar cine ii da partii drepturile astea? S-a dezvoltat teoria actiunii :
o actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv. Chiar din art. 29 NCPC se prevede ca actiunea este pentru
protecia dreptului subiectiv pretins. Astfel, dreptul la actiune apare ca o modalitate de exercitare a
dreptului subiectiv
o Dreptul subiectiv este dreptul unei persoane de a avea o anumita conduita, de a pretinde o anumita conduita
din partea subiectului pasiv, dreptul subiectului activ de recurge la actiune in justitie. Dreptul la actiune
preexista procesului, nu este desprins de dreptul subiectiv, exista in interiorul dreptului subiectiv, latent.
Distinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual la actiune: imbratisata de art. 2500 NCC:
dreptul material la actiune se stinge prin prescrptie. Se poate stinge dreptul material la actiune, dar tot mai are
anumite drepturi(deci mai are drept procesual la actiune): Exemplu: de a sustine argumentele pt care nu se aplica
prescriptia, de a ataca hotararea ce constata prescriptia. Nu afecteaza regimul general. (Art. 2500 nu prevede sursa
dreptului la actiune.)

5
DREPT PROCESUAL CIVIL

Elementele actiunii civile
 Parti( 1)
 Obiect( 2)
 Cauza ( 3)

1. Parti
= persoanele indicate in litigiu, cele din raportul de drept substantial. Nu sunt subiecti ai actiunii:
reprezentantii legali sau conventionali. Exceptie: pers care au calitatea de parti, dar nu se regasesc in rap de drept
subsantial. Aceasta ipoteza este o anomalie. Exemplu: procurorul: pentru protectia minorilor, persoanelor puse sub
interdictie sau disparuti. Procurorul este parte si are drepturi procesuale proprii desi nu e parte in raportul de drept
substantial

2. Obiectul actiunii
=protectia unui drept, dar cu titlu execptional puteam avea si protectia unor situatii juridice sau interese
legitime. Ex: posesia. Legiutorul ii recunoaste o protectie juridica desi nu e drept subiectiv, are dreptul la actiune.

3. Cauza actiunii
= scopul in care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.

Distinctie

 Cauza actiunii= causa petendi
 Cauza cererii = causa debendi: temeiul dreptului reclamat: un articol, o regula de dr concreta, care se
aplica.

Exemplu : actiunea in anulare.
 Cauza actiunii = Scopul=desfiintare si restituire.; Si la rezolutiune actiunea tinde la acelasi lucru. Totusi
cauza cererii e diferita.
 Cauza cererii = poate fi eroarea, formalitatea actului – la nulitate , iar la rezolutiune: nerespectarea
obligatiilor contractuale asumate, de obiecei: neplata pretului, caracterul viciat al lucrului cumparat etc.
! Autoritatea de lucru judecat: intre 2 cauze exista aceeasi cauza a cererii, nu a actiunii.
Cauza trebuie sa fie:
o Reala
o Licita
o Morala
Sunt greu de dovedit ilicitatea sau falsitatea cauzei. Totusi exista exemple:
Cauza falsa: A incheie cu B o promisiune de vanzare. B s-a obligat sa ii vanda un imobil, se plateste un avans,
stabilind ca peste un an se va incheia si actul de vanzare la notarul public. Dupa un an, B nu si indeplineste obligatiile,
iar A declanseaza actiunea printr-o c.c.j.pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare. Paralel insa,
B incheie o promisiune de vanzare cu C promitandu-i sa-i vanda bunul, C ii este prieten. Nu isi respecta obligatia nici
fata de C, dar C va introduce de convenienta cu B aceleasi fel de cerere. In procesul dintre A si B , B cere probe ridica
exeptii, sa intarzie procesul. In proc. dintre B si C achieseaza si instata dispune pron. unei hot.care sa tine loc de act
de vanzare si bunul trece in patrim. lui C.
In procesul dintre A si B, B aduce hotaraste judecatorul din procesul celalalt si arata ca el nu mai are bunul si
nu mai poate transfera dreptul in patrimoniul lui A. Acea actiune facuta de C este o actiune cu cauza falsa, nu a
urmarit protejarea unui dept al lui, ci a urmarit crearea unui mijloc imbatabil pt a scpa de procesul cu A. A nu poate
ataca hotararea din procesul dintre B si C pt ca nu este parte. A isi poate recupera cel mult banii si poate daune.
* Dar unele instante au inceput a aplica teoria cauzei false.
Conditiile de exercitare a actiunii civile

4 conditii:
 Formularea unei pretentii (1)
 Intresul (2)
 Capacitatea procesuala (3)
 Calitatea procesuala (4)

6
DREPT PROCESUAL CIVIL

Conditiile de exercitiu ale actiunii(toate cele 4) se verifica la inceputul procesului, daca nu se regasesc, nu
se mai judeca pe fond.

1. Formularea unei pretentii.
Se mai zice si afirmarea unui drept, dar nu e potrivit pt cazurile in care actiunea nu are la baza un drept: actiunea
posesorie.
Aceasta conditie nu presupune si analizarea pretentei. Unii autori au eliminat aceasta conditie cand nu era in
prevazuta expres in VCPC, nu o recunoasteau spunand ca abia la sfarsitul unui proces aflu daca exista dreptul. Dar in
realitate ea e o conditie de afirmare a unui drept, nu de existenta a lui.
Acest drept trebuie sa aiba urmatoarele caractere :

o sa fie recunoscut si ocrotit de lege Sanctiune pentru
o exercitat in limitele sale interne si exetrne nerespectarea acestor
sa fie exericitat cu buna- credinta conditii este respingerea ca nefondata a actiunii.

Dr trebuie sa fie si actual. Sanctiunea pentru nerespectarea acestei conditii este respingerea ca prematura a actiunii .

De la cerinta actualitatii dreptului exista o serie de exeptii:
 Poate fi formulata actiunea si daca dreptul nu este actual

Actiuni preventive: art 34 NCPC
Realizarea drepturilor afectate de un termen
Art. 34. - (1) Cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual poate fi făcută chiar înainte de
împlinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, înainte de termen, executarea la termen a obligaţiei de întreţinere sau a altei
prestaţii periodice.
(3) Pot fi încuviinţate, înainte de împlinirea termenului, şi alte cereri pentru executarea la termen a unor obligaţii, ori
de câte ori se va constata că acestea pot preîntâmpina o pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar
aştepta împlinirea termenului.

1. Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului contdactual poate fi facuta inainte de implin
acestui termen.
o Exemplu : contract de inchirere: contractul expira la 01.04.2016 ocazie cu care chiriasul trebuie sa-mi prea
bunul. Fie astept aprilie sa ma duc la el sa iau bunul si poate sa nu vrea sa mi-l predea, caz in care ar trb sa-l
dau in jud , iar procesul va dura cateva luni. Alta varianta e sa-l dau in jud. inainte sa obtin o hot. de evacuare
a lui in aprilie, si il pot executa la termen.

o Exemplu: poprire art. 790 alin. 5 NCPC- Poprirea înfiinţată asupra unei creanţe cu termen sau sub condiţie
va putea fi validată, dar hotărârea nu va putea fi executată decât după ajungerea creanţei la termen sau,
după caz, la data îndeplinirii condiţiei.

2. Formularea inainte de termen a cererii privind executarea la termen a obligatiei de intretinere –
Spre exemplu, vorbim despre o pensie alimentara, scadenta lunar – daca nu ar fi fost prevedera din art. 34 alin. 2, ar fi
trebuit introdusa o actiune noua in fiecare luna, intrucat ratele ulterioare nu sunt inca scadente. Asa se poate introduce
preventiv si se cere pensia de la mom introducerii cererii pana la momentul in care copilul implineste 18 ani.

3. Pot fi incuviintate si alte cereri– alin. 3
Mecanismul de gandire al legiuitorului: primele doua cazuri erau cunoscute, dar s-a gandit ca pot mai fi si
altele care ar necesita beneficiul acestui mecanism ala actiunilor preventive, astfel ca a introdus alin. 3 in acest scop.
Conditii:
 Numai daca sunt necesesare pt a preintampina o paguba pe care ar incerca-o daca ar astepta termenul
 Se accepta cererea inainte, dar executarea se face mereu la termen.
Poate fi si decazut din termen, poate ridica celalalt aceasta exceptie ? ( de cautat...)

7
DREPT PROCESUAL CIVIL

2.Interesul
= folosul practic al demersului judiciar. Vizeaza punerea in miscare a actiunii si dar si toate celelalte forme
care alcatuiesc actiunea: si exeptii si cai de atac etc. Trebuie sa existe interes pentru toate.
Exemplu: nu e citata o parte si se judeca procesul, din greseala judecatorului, grefierului, omit ca nu e citata o
parte. Se pronunta o solutie, se declara apel de catre partea care a pierdut si care a fost citat si fost prezent: Acesta nu
are interes.
Art. 33. - Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă
interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv
ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Interesul trebuie sa fie
o Determinat In cazul in care nu sunt
o Legitim indeplinite aceste conditii
o Personal actiunea va fi respinsa ca
o Nascut si actual lipista de interes

Exemplu: Este lipsita de interes actiunea prin care un creditor contesta tabloul de creante, pe motiv ca e pe
pozitia a 4-a si nu pe a 3-a desi sumele nu ajung nici pentru indestularea primului. Si daca ar fi pe pozitia a 3-a ar fi la
fel de neindestulat :)), nu are interes. Poate doar ca ar pierde banii dintr-o pozitie mai favorabila :))
Exemplu: una din parti este o persoana fara capacitate de exercitiu. Potrivit lg. poate figura in proces numai
prin reprezentant. La un mom dat partea care nu are capacitate vine personal si raspunde in cauza. Interes sa invoce
lipsa capacitatii au: instanta, celelalte parti din proces. Toti au interesul ca actele efectuate sa fie legale. Daca ala
pierde procesul, vine tutorele si o ataca si cere nulitatea.
Dar daca eu( cealalta parte fiind) vad ca e pusa sub interdictie, vad ca nu are reprezentant, vad ca vorbeste si
nu spun instantei, crezand ca am un avantaj ca ma judec cu pusul sub interdictie :)), si castiga pusul sub interdictie.,
eu nu mai pot sa fac apel, nu mai am interes, aveam interes sa spun inainte sa pronunte hotararea. Interesul poate fi
actual chiar daca dreptul nu e inca actual.

8