Professional Documents
Culture Documents
AURUL NKGRU
ROMAN
.(1,LtiFit0S0RE4L,
, BIBLIOTECA '41\
EDITUR A DE STAT
1949
www.digibuc.ro
21. - 1.
www.digibuc.ro
PREF AT A
Obiceiul prefefelor fine de curtoaZiile literaturii. Deobicei
prefata era anticamera salonului in care un personagiu mai mar-
cant in lumea literelor, declina gazdei titlurile invitatului.
Ori a cere subsemnatului obscurei lui figuri sei faca aqa
ceva, pentru un scriitor care are la activul salt zeci de romane,
e dace!' nu prezumfios, dar desigur ridicol.
Vremea saloanelor a murit fi twul nostru public cititor nu
e o gazdti mondend. D-1 Cezar Petrescu li infruntti opiniile ca
noi tog cu tracul debutului.
Editura de Stat retipdre0e unul din romanele d-lui Cezar
Petrescu, un ciclu mai bine zis, cuprinzdnd de fapt cloud opere,
Comoara Regelui Dromichet" ci Aurul Negru".
Altele au fost imprejurtirile, posibilitti file, perspectiva isto-
ricei pe care scriitorii no0ri o aveau cánd aceste romane au apd-
rut. Altele sunt condifiile de astdzi. Prefafa noastril nu e o reco-
mandare, ci o incercare de a limpezi situafiile, de a sublinia
ceeace rdmilne viu in aceastii carte, in ciuda lipsurilor. Ea e mai
mult un auxiliar critic pentru publicul cititor, o tentativii de a-1
deprinde sti judece, findnd seamti de imprejurtiri, ajute sä
aleagei.
Rolul nostril e pufin curios. Autorul incepe prin a asculta
o opinie criticd inainte de a deschide gura i de a sta de vorbei
cu cititorii. D-1 Cezar Petrescu este un scriitor care la capeitul
unei lungi i fructuoase cariere literare dovedeote insd o tnatu-
ritate artisticd i o incredere la capacitatea sa de adoptare,
impresionantd. D-sa î.i incredinfeazil opera cititorilor, masselor
muncitoare d§teaptd cu curaj opinia lor.
Noud ne revine sarcina de a sublinia dela inceput cd existti
in aceastti carte un bogat material care va ci4tiga simpatia lec-
torilor cd acest cuviint inainte nu-0 fixeazd a fi un calapod
imprimat modului lor de a judeca, ci o opinie care indeamna la
ref lexie. Dealtfel, nimeni nu-1 impiedecd pe lector a citi prefafa
dupd re a terminat cartea.
www.digibuc.ro
6 PRE,FATIe.
judecata prefafatorului, nepeirtinitoare, sperei a primt
asentimentul romancierului. Departe de parcimoniile criticll
burgheze si de comportarea scriitorilor educafi de ea, d-1 Cezar
Petrescu impreund cu atali scriitori, nu subscrie, credem
butada lui Jules Renard care nota in Jurnalul" sau:
Critica e o chestiune de justitie. Tocmai de aceea nu mi-,a
pläcut sä am de a face cu ea!"
*
www.digibuc.ro
CARTEA INTMA
COMOARA REGELUI
DROMICHET
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL I
www.digibuc.ro
20 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 21
Lisimach li fäcu semn cu mAna incärcatá de brátári, sä
conteneasa.
Acestea nu mai voia sä le stie. Chiar dacä le-a &Ida and-
va, voia sä le uite.
Räspunsul lui era hotárIt. $i era asa cum I] astepta Regele
barbar. Räspuns de di*, de pace si de prietenie
Intinse pocalul plin de vin gros, de Cnidos. Brätärile sunarä
Incet si dulce.
Eu stiu unde se allä ascunsä comoara regelui Dromi-
chet !... izbucni neasteptat, cu glas ascutit de eunuc, un sclav per-
sari, In graiu persan. $tiu locul ! Cunosc semnul ! Pot sä vä due
acolo... E tot ce n'a urzit mncá, inchipuire de ornl...
Getii ascultau cu nepäsare, färä sá Inteleagä.
Dar macedonenii se främäntará cu mirare.
Era asa dar adevárat basmul acestui tezaur färd seamän,
despre care mersese veste ca de-o attä minune a lumii ?
Lisimach opri cupa la jumätatea drumului, ridici d'n sprin-
cene i mustrá cu asprime robul care cutezase sä vorbeascä ne-
tntrebat :
Ce Insemneazá aceasta? Cum Ai Ingädui sä amestecl
glasul täu netrebnic in vorbirile noastre ? De când sclavii cu-
teaz6 ?...
Eu stiu unde se aflä comoara regelui Dromichet! Cu-
nosc semnul tainic. Vä pot duce cu ochii închii !... stárui cu In-
cápátânare glasul de eunuc.
Vorbeste atunci ! porunci scurt, regele macedonenilor.
www.digibuc.ro
22 , CEZAR PEERESCU
www.digibuc.ro
26 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 27
De !... Eu cred cd bundtate s'ar cherna, mamd...
Asta se chiamä prostie, nu bunitate, bdiete ! Inimä dacd
ai, ar trebui sd te gande0i la agofflseala lui bietu tätâne-tu, sä
ai mild de muncuwara lui §i sä duci la capät ce-o inceput el. Nu
sd-mi oplw§ti acask toti urgisitii lui Dumnezeu!... Crezi cd asta
are sg meargd tot ap? Ti-am spus cd m'am säturat. Am sd-mi
incarc Intr'o zi boarfele 0 am sd plec la mandstire. Mdcar sd nu
väd ce s'alege de truda mea 0 a ráposatului... M'oi ruga acolo,.
Malt Prea Curatei, sd-ti aducd mintea la loc i poate cd o avea
Indurare i mild, de-o sármanä váduvd, fárá noroc §i Meg apárare...
Nu räspunzi nimica la asta ? Taci ? Poate ai vrea sd Ind vezi
plecatä mai repede, sd rämM numai cu Oartä i cu Petrutd, ai
dumitale ? Ai ?... Uitati-vä la dânsul cum tace i mustece0e, de
mä bagd 'n pämânt cu zile
Zaharia, Inteadevär, täcea §i mustecea. Adicä ti främânta
buzele spanatece, cu tepi rari i bdlani, ca sä \rm scape cuvânt,
oricat de blândä i Impaciuitoare vorbd ar rosti, mai edit
va atâta mánia.
Socotea acest ceas, drept o urgie trimisä de Sus, Impotriva
cdreia zädarnic este orice incercare de Impotrivire, cum nu poti
opri deslántulrea vijeliei i grindinel. Dupd aceea, cuno0ea cä va
urma o lund de lini0e 0 de tihnä. Panä and iar se va isca din
senin náprazna.
Mdtu§a Ruxanda vru sd mai adaoge ceva... Dar 10 luä sea-
ma. Stia §i ea de Inuit, cA n'are cu cine vorbi.
Intl-5 In cask trântind u*a In tâtâni §i plângându-0 singurä
de mild, din pricina unui oarecare copil care mai bine s'ar fi
ndscut mânz, ca mänânce lupul.
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL III
www.digibuc.ro
32 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 33
Inc Area un cos de ouä, câteva perechl de pui si pornea cu
docarul härbuit pe drumuri desfundate, räsucind un dot de bi-
ciuscä deasupra gloabei cu pielea sângeratä de muste.
HotärIrea medicului era nesträmutatä si la ea s'au aläturat
eu toatä inima Ruxanda si Antohie Duhu. Chiar dupä Insänäto-
sirea desävarsitä, copilul trebui sä rämânä la vântul si la soarela
c âmpului.
Camarazii lui Zaharia erau departe.
Nu i-a mai väzut deck târziu de tot, dupà cincisprezece ani,
acum trei primäveri.
A fost o bucurie si a fost In aceeasi vreme, pentru el, o in-
tristare care i-a fiert Mima.
Antohie Duhu Isi curmase de mult judeatile lui Incurcate.
Plecase In lumea unde este o singurä, mare si ultimä judecatà,
färä apel i Curte de casatie.
far Zeharia, In toate uricile si izvoadele läsate cu limbg de
moarte pentru a scorni alte procese si räfuieli cu vecinii, nu aflase
cleat un prilej de gânduri si Inchipuiri färä folos. El se multumea
sä Insufleteascä din painjenisul slovelor chirilice, vieata cäpitanului
de steag Gheorghies Duhu, däruit de Stefan Tomsa, voievod al
Moldovei, cu treizeci de falci de pämânt de aräturä, pädure si pä-
sune, pentru credinta si vitejia doveditä In bätälia dela.Fântâna
lui Päcurar. Sau träia peripetiile celuilalt *Ran, Stamate Duhu,
dus In robie In stepele Donului de hatmanul dzkesc Bogdan
Hmelnitschi, pe vremea voievodului Stefan Gheorghe, sUpranu-
mit Burduz.
Din pergamentele scorojite si afumate, cu late peceti dom-
nesti, nu afla drepturi de apärare pentru hotare IncAlcate, ci nu-
mai amintirea desteptatä din ceata timpului, a unei astfel de lumi,
cu räsunet de arme In nävalnice bätälii si cu amare bejänii, despre
care povestesc cu spaimä cronicile tärii.
Cu. pofta deschisä de aceste hrisoave, Zaharia Duhu cäpä-
tase patimä pentru alte cärti si, alte citiri. In raft se adunau leto-
piseti si tomuri din istoria tuturor vremurilor si timpurilor Ilk-
toagele de care nu mai putea räsufla mgtqa Ruxanda.
Procesele se stingeau din pricina termenelor pierdute. Dar
agoniseala läsatà de räposat, ar fi ajuns sä Indestuleze douäspre-
zece suflete. Zaharia Duhu se trezise omul cel mai chiabur din
sat, färä sä fie si cel mai multumit. Prisosul bunurilor pämântesti,
nu astâmpärau viermele care rodea Fäuntric. Tânjea dupà cea-
laltä vieatà ce i-s'a fost singur fägäduit si pe care o pierduse din
21 - 3
www.digibuc.ro
34 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 35
ceau povestind. Isi luau unul altuia cuvintele de pe buze, s5 spunA
ce \rant i-a adus si ce gAnd i-a oprit s5-i cearä gizduire.
Treceaii mai departe, spre munti. Lipsiserà din 01.5. Unul
sfârsise Inv5t5tura inginereasc5 In Germania. Ce151alt, luase un
doctorat str5lucit In istorie i arheologie, la Paris.
Iar inainte de a-0 pune gâtul In jugul vietii de toatà ziva,
porniserà ca ucenicii altor timpuri i altor neamuri, sä sträbatä
Ora din tinut In triut, ca s'o cunoascä prin v5zul *i prin auzul
lor, cu de-am5nuntul. A*a au ajuns pânä aci. Citind harta jude-
tului, *i-au adus aminte de numele satului, de fostul camarad,
disp5rut atAt de neasteptat din drumul lor. L-au dutat si iat5
c5 1-au g5sit!
Zaharia Duhu Ii asculta cu buzele strânse, cu o bucurie In
care se amesteca Impletit un fir negru de am5r5ciune. Asa ar fi
fost si el. Cu dânsii s'ar fi intors *i el, din ti5ri pe care n'are sA
le cunoasc5 niciodat5 *i cu o atoate stiint5, care i-a rämas de-
acum pentru totdeauna taing ferecat5 cu sapte peceti.
Piscul Voevodesei cu deosebire, ne intereseazA drag5
Zaharie, pe amândoi, din dou5 pricini!... vesti tânärul cercetätor
al trecutului si al s5p5turilor de ruini, oprindu-se In fata h5rtii
judetene prinsä cu tinte In perete, si ap5sand cu arät5torul cercul
rotund al satului, ca si cum s'ar fi temut s5 nu-i scape. V5c1 aci
un val!... Domnul notar mi-a confirmat cä este si-o urm5 de ce-
tate. De altfel chiar numele acesta, Piscul Voevodesei, e fär5
Indoial5 legat de-o legend5... $i sub legend5, trebue s5 fie *i
pic5tur5 de adev5r. Aceste ruini i urme...
Lasä cet5tile si därâmAturile tale! p5si omul altui chip
de a vedea lumea, dându-i degetul la o parte si acoperind sem-
nul de pe hartä, ca o luare In st5pânire. Priveste ad, directia
collnelor, cum Iti spuneam!... Clinale i anteclinale. Imi pun capul
c5 o singurä sond5, ar slobozi de ad bog5tie, cât zece de pe va-
lea Prahovei...
Zaharia Duhu ascult5 tot ant de putin dumirit, ca notarul
secretarul prim5riei, care lungiserà gâtul i cu tocurile dup5
ureche, priveau cu ochii holbati la necunóscuti.
Cei doi se intqarser5 râzând spre Zaharia:
Ai s5 Intelegi rkboiul nostru! Deocamdat5, aflä c5 toc-
mai de hatArul acestui rhboiu, Iti cerem s5 ne g5zduiesti, nu o
zi... Poate dou5, poate trei.
i zece... i un an! se gr5bi Zaharia Duhu.
Dar nu stia cum sa le spun5 mai departe: Prieteni? Ca-
marazi? Fratilor?"
www.digibuc.ro
36 CEZAR PEERESCU
www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCII
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL IV
Tu ce zici, Zaharia ?
De dote ori nu i-au aruncat intrebarea aceasta, In treacAt,
and unul. and celälalt? E drept, färä sä astepte rispuns.
Prietenul lor, rämas la portul si la treburile plugäresti, In-
gäima ateva cuvinte umile, de orn ignorant si nemuncit de ase-
menea Intrebäri.
Cei doi surâcleau cu o binevoitoare Imbärbätare. bätându-I
-cu palma pe umär.
Spunea, omul Intâmplärilor din trecut:
Lasä, prietene Zaharial... Lasä mutra aceasta de vino-
vat, pared mereu ti-ai cere iertare! Poate, In definitiv, tu ai fost
mai Intelept decât noi. In simplitate si In naturä, ai gäsit ade-
nAratul echilibru. Consulii si generalii romani, Incärcati cu trofee
si osteniti de victorii, se reträgeau la coarnele plugului. Acolo,
bätrâni si desamägiti, In pacea rustiok gäseau consolarea cea
mai mare pentru zädArnicia tuturor triumfurilor. Ceea ce in-
seamnA cä sf Arsitul e pe drumul täu, nu pe al nostru. In loo sal
ajungi la aceastä Intelepciune dupd o vieatä, ai descoperit-o dela
Inceput...
Iar celälalt :
Mai bine ne-ai scoate, draga Zaharia, un fagure de
miere din stupii täi, la care stiinta omeneasc5 n'ar mai putea
adäoga nimic si nici nu stie ce sä admire mai mult. Aromá?
Culoare? Geometria cäsutelor de cearä? Dimensiunea muncii
ori aloätuirea societätii, färä revolutii si somaj, färA capitalism
si färä proletariat?... Asemenea minune stiau s'o IndeplineascA
albinele Ind de pe vremea faraonilor, si n'au s'o poatá izbuti
mai bine, nici când vorn Inhäma noi la motorul unei uzine,
www.digibuc.ro
40 CEZAR PETRESCO
toatä energia din inelul lui Saturn. Ele au gäsit echilibrul per-
fect, formula definitiva a fericirii, ca tine si cestialalti ai täi....
Zaharia Duhu aducea pe farfurie fagurele de miere. La
atAt era bun.
La ant s'a märginit rostul lui, vreme de trei zile si trek
seri, pang' and prietenii au plecat pe drumul muntilor.
Unul din ei, cel cu säpäturile, s'a mai intors.
Se Intoarce de-atunci In fiecare yard. Este acum pentru-
Zaharia un adevärat si apropiat prieten. Depärtarea dintre
dansii s'a sters. Profesorul Alexandru Opris a fäcut din fostul
camarad de scoalä, un nepretuit tovargs la cercetärile privite
la Inceput cu neincredere, si r5splätite In vremea din urmä cu
toate izbAnzile. Ceea ce voia el sä dovedeascg si a dovedit, era
câ asez5rile getice s'au Intins tot atAt de puternice si la poalele
Carpatilor Moldoveni, nu cum le socoteau altii, mgrginite mat
mult la tinuturile muntene si ardelene. Ziva säpau dupä pla-
nuri, cu un singur ,ajutor, Oartg, nevolnicul; seara, In cerdacul-
cu vitä, cärturarul lämurea treptat, In lungi i inflorite povestiri,
de unde i-a venit gfindul acestor gpäturi.
Zaharia Duhu a Invätat sg cunoascä o altfel de cronicg a
Intâmplgrilor afundate In ceata de dinainte de descgliciitoare. La
letopisitele lui, putine i sgrace, de pe polita din casä, s'aut
adgogat alte cgrti mai proaspete si mai temeinice. Tomuri si
i memorii, aduse sau trimise de prietenul din
anale, tältnäciri
Bucuresti.
Intamplarile i vremile cgpitanului. de steag Gheorghies
Duhu i ale celuilalt cäpitan, Stamate, Ii päreau prea apropiate
si de prea slabä Insemnätate. Aflase o rgdäcing mai adâncä,
In Neacuri cand alti oameni mai vechi stäpâneau aceste
le apärau cu tot atata Inversunare si de a ciäror tärie, se sfä-
râmaserä osti i Impgrätii.
Cronicile grecesti si latine pomeneau despre faptele ui-
mitoare ale regilor Dromichet, Oro les, Burebista, Catiso, Di-
comes, Dapix, Decebal... Unii, gospodari cu mare chibzuialg,
altii räzboinici crunti; toti durând domnii puternice, sdrobind ge-
nerali i Impärati cälätoriti Ong ad, din Persia, din Macedonia',
din Latiu, sä-si lepede pasele In camplile getice. Tar cand soarta
bgtäliilor se dovedea arareori dusmang localnidilor, cronicile
arätau luându-si singuri vieata In cetgtile Impresurate sau In-
pesterile cu gura ziditä..
Acestea le aflase Zaharia Duhu, din povestirile de seari
ale prietenului cgrturar si din cronicile de pe raft.
Dar cioburile de ulcioare, cazanele si cheotorile, paftalele-
si aphcele, pl5selele si fibulele, .hidrele i opaitele, platosele sE
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU - 41
loricele; toate uneltele si podoabele de fier, de bronz, de lut,
de os sau de carämidä arsä, desgropate pe alocuri din mucezeala
pämântului, vorbeau ou alte märturii pipäite, despre vie* asprä
a acestor plugari, ciobani si ostasi Infipti pânä la moarte in
,ogoarele lor si In päsunile br, din buni sträbuni. Unelte casnice
,de pace 0 arme ruginite de näzboiu istoriseau si ele cu o tainicä .
Infiorare despre acesti oameni care nu mai sunt.
Nimic nu-i clAtinase. Nicio putere din lume nu izbutise
sä-i strämute.
Peste dânsii trecuserà valuri de alte noroade; se asternuse
pämänt cu frunze, ierburi si rädácini; Ii Ingropase uitarea odat5
eu fierul plugurilor noi, cu holdele lanurilor, cu f An* astupand
ruinele si mormintele, cum se Inchide pielea pe rana vindecatä.
lar din aceastä uitare, din lumea lor morartä, räsäreau neasteptat,
timbre chemänd cu glasul lor stins la alt inteles al rosturilor
pämântesti.
Acum, mai usor, prin ei, Zaharia Duhu, simplu fecior,
nepot si stränepot de räzes, cu câtiva ani de scoalii si cu putinä
carte, Intelegea de unde a venit Indärjirea cu care cipitanul de
steag Gheorghies Duhu si ceralait cäpitan, Stamate Duhu, Isi
apärasenä ogorul cu palosul, cu arcul si cu sâneata; tot asa cum
mai tärziu, avea sä-1 apere Antohie Duhu, cu zapise, sineturi si
cArti de judecatä.
Mostenirea era ceva mai veche si inversunarea intratá in
sânge, ceva mai de demult.
Intâmplärile de atunci, mai rusesera träite de zeci si de
sute de ori, veac dupä veac,- doar cu altà fatä; c5ci nimic nu
e nou si totul a mai fost. Altii, räsäriserä nävälitori; altele, erau
armele aduse cu dânsii si cu alte arme, ale timpului, se ridi-
-caserà Impotriva lor bästinasii.
Dar liästinasii rämäneau aceiasi sI apärau acelasi pd-
mant.
Un craiu cu deosebire si o Intâmplare, i s'au parut lui
Zaharia Duhu, mai presus de tot ce aflase si cu un talc mal
adânc.
Era regele Dromichet, biruitorul macedoneanului Lisi-
mach, In trnprejuräri cunoscute din plin de Strabo, Poliainos
Pausanias si Diodor. Ospätul acela al biruitilor si biruitorilor,
eu dou5 mese, cu douil ränduri de mâncäri si de talere, si cu
inchinarea regelui Dromichet, acianc..5 si Inteleaptá ca o para-
bolä, scria cu dou5 mill de ani mai inainte, Inteo singund MA
-de cronioà, toatä povestea dintotdeauna a celor dou5 'Pi-
soare.
www.digibuc.ro
42 CEZAR FEIRESCIJ
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 47
ladtul i sä vada cu ochii ei ce se alege din pämântul pentra
care räposatul a bätut douäzeci de ani pragul judecätilor.
Oartä sältä casmalele grele pe umär, ca niste juckii de
trestie. Tot ce-i luase Dumnezeu din minte, dela näscare, Ii
dkuise cu prisosintä In putere.
Era o hädä fhpturä cu picioarele scurte si cu bratele lungi,
cu fruntea tesitä i cu ochii galbeni; tare ca un bivol si slab
la judecatà ca un copil de trei ani. Se pripäsise Intr'o varä,
tocmai din alt tinut, färä sä poatä kimuri din ce sat anume $1
prin ce. Intâmp läri a ajuns aci.
Cuvintele lui erau putine si bolborosite nenteles. Le ru-
mega greu, Inchizând din ochi i luptând cu o Intunecatä putere,
care-I stäpânea läuntrio i pe care n'o putea sfärma. Zaharia
incercase sä-1 Imbrace mai omeneste i s5-1 Invete anumite
orânduieli de vieatä. A doua zi, Oartä se ivise tot In sdrentele
lui, cu opincile sparte, cu pieptul gol i päros. De un fapt nu
Inc5pea Indoialä. Aräta credintä de câine, pang la moarte, stà-
panului care-I culesese de pe drumuri si-i däduse un adäpost
sub sopronul vitelor, unde dormea iarnä si varä pe un brat de
paie, eu un bolovan sub cap.
Oartä ridicä ochii galbeni la cer i Incepu sä ockasc5
slävile, dând din capul buhos.
Nnnu-i bâ-bbbbun, stäpppâne!
Ce nu-i bun, Oartä? Ce te-a apucat? Intrebä surAzând
Zaharia.
Azz... pppâ-plouä!...
Cuvintele innecate In luptä cu puterea cea rea care le
gâtuie In gâtlej, erau Insotite de strâmbäturi chinuite ale chi=
pului slut si de semne smucite de manä, usor de lute les numal
pentru cine Il cunostea bine, ca Zaharia Duhu.
Oartä spunea In limba lui, cii ploaia va fi cu tunete si cu
träsnete. 0 furtunä cumplitä.
Si aceasta era singura putere In lume, de care se Inspii-
manta. Când Incepea sii scapere amnarul norilor si sä 011ie de
tunete cert.° negru, Oartà se ascundea tremurând cu sumanul
In cap, cläntänea din 'dintii galbeni-verzui si gemea un fel de
rnelopee, implorând Imblânzirea duhurilor vräjmase.
Zaharia privi zäre
Cerul era limpede ca stida. Niciun fuly de nor.
Uncle vezi tu semne de ploaie? Nu plouä, Ong la
schimbarea luminii...
Bba pppâ-plouä! o tinu Oartä cu tärie Inainte, gräbind
pasul si sältând pe umär, uneltele grele de fier.
Era de prisos o Incereare de Intelegere.
www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCU
48
Iar Zaharia Duhu mai stia din dovezi trecute, cä uneori
nevolnicul avea el dreptate. Semne ascunse celorlalti oameni,
Ii Ing5duiau sA desluseasc5 In mintea lui neguroas5, presimtiri
ascutite i sigure, cum cunosc nurnai s5lbätäciunile codrilor.
S vedem, Oartà!... Ineuviint5 pe jum5tate, Zaharia.
Dad plota Intr'adevär, atunci esti mare prooroc... Proorocul
Oart5!
Nevolnicul nu ar5t5 mare bucurie, la aceast5 investire cu
titlul sfintilor din vechiul testament. MormAi ceva, Incruntat.
Se vedea c5 pentru el ploaia se vesteste plinä de groaz5.
La locul desfundat al s5p5turilor, lepad5 casmalele si hâr-
letul, svarli sumanul petecit si soulp5 In palme.
Ho! Mai incet, c5 nu dau t5tarii! I! opri Zaharia, des-
p5turind planul tras cu creion pe o foaie de hârtie.
Oart5 cl5tinä din cap si bulbuc5 ochii spre cer.
Nu d5deau tätarii, dar el stia c5 vine furtuna, cu ropot
mai Infricosat ca al copitelor i cu o amenintare mai nebiruit5
ea a sulitelor.
Locul era t5cut i tainic, In raristea *Judi. In vale, la
jum5tatea priporului, printre mesteacänii i fagii subtiri, se vedea
satul, alb In livezile albe de Hoare. Mai jos se Intindeau cam-
purile cu lanuri; unele Inverzite puternic, cu grâul semAnat de
astä toamnä, altele cu argturile negre, ucind In soare si jos
de tot, serpuind Intr'o pâcl5 albastr5, raul cu sclipirile aburite.
Iar aci, In spate, se desfäsura In sus, spre munte, p5durea
adânc5, asternut5 cu frunzele putrede din toamna trecutà. Se
Mse colt fraged de iarb5 ridicând In acele verzi foile moarte,
s5 le descopere la luminá. De-un verde straveziu si gingas, Ind
f5r5 putere, erau i frunzele codrului. Se simtea seva prim5verii
mustind proaspätä In fiecare crengut5 si In firul märunt de
mint5.
Dar din pämântul gras, se r5sfira mirosul bolnav al pu-
treziciunii vegetale, dospind din anul celälalt, sub ploi i z5pezi.
Vieata se primenea din ram5sitele mortii. De aceea poate In
toatà frumusetea märeat5 str5b5tea ceva dureros, cum In chipul
fraged al unei copile, and s'a oprit din râs, apare o umbr5
nelinistitoare poate amintirea unui träs din obrazul mamei
moarte, poate presentimentul ruinärilor ei viitoare.
Locul era t5cut si tainic.
Aci, In marginea p5durii, pe movila de pietre astupate cu
p5mânt, iarb5 si muschi, cei câtiva mesteac5ni si fagi subtirl
au crescut târziu, printre mäciesi si tufe de porumbrid. Era un
loc päräsit, In afar5 de calea treatorilor. Desigur, In timpuri
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 49
mai vechi si uitate, oamenii din vale sau altii mai de departe,
vor fi rästurnat zidurile rämase In picioare sä gräbeascA mä-
cinarea vremii i SA care piatra pentru asezikile bor. Povestea
spunea cA va fi lost cândva o Intäriturä domneascA, 0 cetätuie
ori poate numai un turn, ales pentru schimnicie de o domnitä
färä nume, dar care a dat numele satului: Piscul Voevodesei...
Povestile Insä uneori mint. Amestecil vieata cu Inchipuirile
si amintirea cea adeväratä cu nálucirile
Surparea ploilor i ärâna au Ingropat temelia. Pietrele
boltilor subpArnântene s'au soufundat. Pentru toti, de multii
vreme, nu se afla acolo decât o movilä rotunjitä de iarbá
apäratä de spinkie deasä, ca de-o imprejmuire vie si Indkjitä.
Ring anul trecut, când din säpAturá In säpáturá, Zaharia Duhu
tovaräsul lui de cAutäri din Bucuresti au ajuns, dupti semnele
numai de dânsii stiute, la acest tintirim al pietrelor.
Pämântul era dat la o parte ou luarea aminte, sá nu
clatine nimic din ce-a fost asezat de mânä omeneasoä. Iar dela
cele dintâi lespezi desvelite la soare, s'a aratat cä povestea se
Inselase.
Asezarea dura din veacuri mult mai vechi. $1 nu pärea
defel sä fi Jost Inältatä acolo, pentru adäpostul unei voevodese
schimnicite. Poate Intr'adevär, mai tArziu, In vremurile mai de-
aproape, peste temeliile dintâi, Intregi i päräsite, vreo domnitá
îi va fi clAdit looas mai nou de singuritate, care s'a stem si
aoela si n'a lásat semne, când oarnenii din vale au Inceput sä
care pietrele cioplite i drAmida arsk la a lor folosintä.
Témeliile cele vechi si adânci insä, stau neclintite de dod
mii de ani, poate de trei. $i vor fi slujit pentru altceva, decal
pentru pulstnicia unei femei fgrà nume. 0 resedintä de
rege vechiu, cu toti curtenii i garde, Sau un templu de
Inchinare, ales de un mare preot, pentru särbätori de echinox
solstitiu, cu Injunghieri de miei i de tauri, cand purced pele-
rini dintr'o tarä Intreagá.
Una sau alta, poate amândod In acelasi timp, s'au sters.
Au läsat numai blocurile cuprinse de pämânt si de vegetatie,
Incorporate scoartei, cu stâncile Infipte dela Inceputul lurnii.
Zaharia Duhu, cAutä linia ráskitului.
In linia aceea se aflau desgxdpate picipare rdtunde de
stâlpi, iar la capätul lor se ivea temelia unui perete subpämân-
tean de piaträ, cu o lespede latä, culcatá In chip de masA
brizdatä de jghiaburi netede, adâncite de mad de orn.
In jurul acestei mese, nu conteneau sApäturile de trei. s5p-
tArnâni, de când vanturile calde topiserA cele din urmi rämäsite
de nämeti In viroage. Lespedea 'Area sA fi slujit drept altar
www.digibuc.ro
50 CEZAR PEIRESCU
unor Inchinki pägâne, soarelui, lunei si stelelor. Jghiabul din
mijloc se prelungea nevkut, pânä dincolo de zäri, contopindu.se
cu linia radritului In solstitiul de vará, dud soarele e mai deplin
si mai indelung stäpân pe lumina celei mai Indelungate zile din
an_ Jghiaburile celelalte, netezite oblic, urmäreau mersul soa-
relui pe cer, In celelalte luni ale anului si In celelalte ceasuri
ale zilei. Poate pe adânciturile pietrii, a curs cândva sânge cald
de miel sacrificat când marele preot Injunghia un berbe-
-cut alb si cret, cu mugurii cornitelor abia rotunzite
sub blana fruntii sä räscumpere cu vieata lui slaba si ne-
vinovatä, Imblânzirea fädtorului de luminä si aducätorulut de
belsug. Poate adânciturile pietrii aldtuiau alte semne, astäzi
uitate si neintelese.
De trei dptamâni, Zaharia Duhu si Oartä scoteau pamän-
tul dimprejur, d afle dad nu cumva dedesubt, au fost Ingropate
oase si lucruri sprtite din toate timpurile, SA tinä tovikasie mor-
tilor In vieata cea de dincolo.
In fiecare dimineata, Zaharia 10 insemna pe plan locul de
unde Incepe säpätura si adâncimea santului din ziva trecutà.
Astfel, pästra dela zi la zi, dud orânduiala profesorului din Bu-
curesti, o condid amänuntità a lucrului In mers.
Impäturi planul la loc, Inchise carnetul cu scoarte de mu-
sama värgatä, le strânse cu bagare de seamä In buzunar si des-
brädi haina de siac. Sufled mânecile si apucä hârletul, ca un
sädtor zilar, la vie.
SoaNle incepea sä ardà.
Nici Oartä, nici Zaharia, nu ridicau ochii, stapâniti numai
de grija sä nu sfarme ceva de pret, sub ascutisul fierului. Cand
o piaträ punea Impotriveala, Värâna era scoasg cu vârful lopetii;
pe urmä, Oartà infigea vârful cazmalei dedesubt sau opintea cu
umärul. Bolovanul miscat, Lisa urmä adând In pämântul jilav,
cu râme Incoläcite orb si cu larve svârcolindu-se desgskstätor,
dintr'o mie de picioare mkunte...
De trei dptämâni, ca niciodatä, scurmau lutul si molozul
in desert. Pämântul drat cu roaba, Intins la soare sä se usuce,
färimitat si trecut prin ciur, nu scotea la ivealä macar rämäsitele
informe si abia deosebite de pietrele rotuniite In apa dui-nor,
pe care Zaharia Duhu, tot le aflase altädatà, In säpaturile
cele mai putin norocoase. Aci, parcä totul a fost cercetat si
jefuit, de oameni mai iscusiti, In alt timp.
41 sterse cu &Sul palmei fruntea nädusitä si se Indrepti
de salele dureroase.
Lumina soarelui se stinse neasteptat, fumurie.
Un nor de ptäcurà astupä cerul.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 51
Niel nu I au väzut and s'a apropiat prelins, nesimtit, vi-
clean, pe la spate, dinspre munti. Si In aceeasi clipà se desläntui
tunetul, descärcat din catapiteasma cerului i räbufnind adânc,
In vägäunile pädurii.
Oartä lepädä casmaua i alergá la suman, cu ochii bulbu-
cati de spaimä i cu párul vâlvoi. Se ascunse sub tolul petecit,
astupându-si vederea i scotând din gâtlej scheläituri de flail
Zaharia Duhu nu-si putu stäpâni râsul.
Ai fost prooroc si de astä datá, Oartä! recunoscu, scu-
turându-si mâinile de tärânä si Imbrácând mânecile surtucului de
Auzi, Oartä?" Il scuturä de suman.
Nevolnicul, smuci fioros poala hainei din mâna stápânului,
mormäind, cum se mânie ursul stârnit din bârlog. In asemenea
Imprejuräri nu stia de stäpan si de supunere. Sálbätäcit, era gata
sä se repeadä cu fruntea si sä sfarme cu mâinile uriase, orice
putere omeneasa i-ar fi cutezat impotrivire.
Batä-te, urâtule, sá te batä, pacostea lui Dumnezeu!...
musträ Zaharia Duhu. Aici ai gäsit sä te aperi de ploaie, In
vârful pietrelor? Hai dupà mine, la adäpost...
Porni Inainte, In Inceputul de boltä, unde se afla masa de
piatrá. Acolo, scobitura de zid, de deasupra, putea Insemna la
nevoie un loc mai ferit de ploaie.
Oa* nämase nedintit, cu sumanul ros In cap, In mijlocul
pietrelor, cototat ca o arátare urâtà a pustiului.
Ploaia Incepu sä rápäie, alt fulger scäpärä si din nou tros-
nir5 boltile cerului, Inteun tunet, care se depärtä prelung, panä
la marginea zärilor.
Ceva s'a petrecut sub fruntea tesitá a nevolnicului, cáci
cu un groháit se repezi si el sub adápost, eu traiul In cap. Aci
a Inceput sä clántäne si sà schiaune, ghemuindu-se sä ocupe cât
mai putin l ferit loc.
Furtuna îi desclestä toatä urgia.
Deasupra, In pântecul riegru al norilor, Impungeau sArme
subtiri de foc. Un nor se lovea In frunte cu alt nor si atunci
aprindeau vâlvátaie albasträ. Tunete!e apropiate se desarcau
deasupra capetelor In vuiet de näruiri, iar alte rostogoliri de de-
parte, räspundeau surd, cu mugete de taur. i ploaia potopi cu
bulbuci, Int desläntuire ghetoasä de cataractä.
Pädurea Incepu sä geamá despletitä. Treceau suvoaie red
de vanturi. Häulau ecourile In vágáuni. In ropot sonor de copite
se svArcoleau hergheliile furtunii cutreierând codrul, prävälindu-se
dintr'o parte In alta. Se frângeau cu trosnet fagii In aschli albe,
rupti pe-un urias genunchi neväzut. Puhoaiele slobozite din
www.digibuc.ro
52 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
www.digibuc.ro
CEZAR. PEIRESCU.
58
Dar cu bratara?... Cum ramáne cu bratara? Cui dau
eu bratara? paru foarte Ingrijorata Madala, Incepând sa o
scoatä *Meet de pe alai* foarte Incet.
Se intarnplä ceva din cale afara de curios.
Bratara intrase Intro clipita adineaori si acum nu se dä-
dea scoasal. Era, se vede, o bratara care se säturase de zacut
In pamântul muced i negru, iar acum nu se Indura sä se des-
partä de o manä fragedä si caldä, ea a Madalei.
Alexandru Opris Intelese acest lucru foarte usor de trite-
. les, chiar pentru un arheplog.
Incepu s rada:
Madala, Madalal... Ti-am mai spus si altadata, CA sire-
tenia ta e cusutä cu ata alba. Trebue sa recunosc ca te Intrece
Petrut5...
Alex! II mustnä rusinatä copila, cu acelasi glas al lul
Petruta, and rostise ofensat: Badie !
Ce Alex? Te-am priceput toti... Te-a priceput si Pe-
trut5, Inaintea tuturor. Si el, ca un neam chibzuit i practic de
razesi, cum tot Ii gaseste mereu vinä, fratele Zaharia, fa-
cut o socoteala mai subtila. El a gasit o bratara, iar lui nu-i
trebue brätara. El vrea ceas! Tu n'ai gasit bratara, dar Iti place
bratara... Si tu stil de unde s'ar putea cumpara la Bucuresti, un
ceasornic asa cum 11 viseaza Petruta si cum nu se fabrica pe
vrernea lui Lorenzo Celso. Mai simplu, nici nu se poate!...
Atunci e a mea? Imi ramâne mie?... se bucura Ma-
dala, privind eu neIncredere Inca, la Zaharia Duhu si la PeL
truta.
Daca asa o hotarIt Petrutä!... stränse din umeri fara
nicio putere, Alexandru Opris. Cine se poate pune Impotriva
vointii lui Petruta ?
Lasati-ma sa-I sarut... Imi vine sä vä särut pe toti!
bätu din palme Madala, rasucindu-se In calcAie de se rotira fus-
tele si acatându-se de gatul tuturor, sä-i särute.
Numai matusa Ruxancla räma'se nesaruitaa, fiindca nu
era de fatä, si Oarta, care se ocara in curte cu un gansae ma-
nies.
Acestea fiind ispravite, Madala Il cuprinse cu bratul de
dupa urneri pe Petruta i Il trase Intrun colt de cerdac, sä afle
anume ce fel de ceasornic doreste el si cu câte capace.
Iti spun, frate Zaharia, relua Alexandru Opris, preve-
derile noastre se Irnplinesc punct cu punct!... Au fost doua ase-
Poate cea din urma, Intradevar a unei Voevodese, care
riimâne de aflat. Bratara dateaza fara Indoiala de atunci. E a
piesa pretioasa, de muzeu... Voiu cauta s'o schimb eu alta pe
www.digibuc.ro
AURUL NEU: U 59
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI: 61
ve%itate si Scoala de Arte frumoase. Se hotkise pânä la ca-
pät, pentru indeletnicirea de istorio si arheolog, folosindu-si de
atunci mestesugul de a pläsmui imagini negre si colorate, In
sohitele hârburilor scoase din pämänt si In reproducerea pletre-
lor de mormânt cu inscriptii.
Arareori îj amintea de vechea chemare, ca de-o ispitä
trecutä i dulce.
Iacdtä-le, toate!... sosi gafaind, Petrutä. Am adus sl
baffle. Hârtie din ceea groasà, care-a limas dela mata, de
anu trecut...
Hârtia era mare si groasä. Un sul adus din cealaltä var.&
pentru a sluji aläturi cu pläcile aparatului fotografic, la ilustra-
rea viitoarelor cärti despre säpAturile din Piscul Voivodesel.
Dar väpselile lui Petrutä! Ce biatä cutioarà de plumburl
colorate, aproape pe sfârsite, cu varfurile ascutite bont, de un
cutitas de zece bani !
Alexandru Opris le scuturg pe fundul cutiei de carton, cu
entuziasmul tri scAdere. Inc5 nu mai lucrase cu asemenea creio-
nave, din acele cu care copiii de scoalä primarà îi tämänjesc
härtile celor cinci continente, cu fluvii albastre ca vinele
muntii cafenii ca ornizile.
Totusi, sä Incerdm!... Asa, fiindcä am apucat sä mä
angajez!... rosti cu scepticism, alegändu-si un loc, pe banca de
scandufftnegritä de ploi, unde se vedea sgpatä cu litere mari
de tipar, pe tot spätarul, semngtura lui Tudose S. Petrutd,
der) cl. Ill Primard", rämasä de anul trecut.
Alexe, numai sä nu rnä tit mult! puse conditii, Ma-
dala. Si sä mà faci cu mana asa (o puse In diagonalä, acope-
rind pieptul), ca sä se vadä bine brätara.
Bine, Madala! N'o sä te tinem mult si nu o sä lip-
seascá ni6 brätara...
Incepu In glumg i färi Incredere.
Dela primele linii i pete de culoare Insä, Intelese cä frä-
gezimea modelului In albul proaspät al Porllor de cais, ajunge
pentru a Inlocui lipsa pastelului cu pulberea finä sau a väpsele-
lor cu toatä lumina prinfäverii Inchisä In tuburi de pastä de
dinti. Acurn simtea ca-i poartà aerian degetele si-i transfigurä
väzut, o putere läuntrieä i rará, care vibreazd o singurä datä
Intro vie* de orn.
Chiar In mijiocul unui atelier cu soarele savant distribuit
prin canaturi de sticlä i chiar dupd o IndelungA ucenicie pe
läng5 maestri vestiti, n'ar fi stiut sä mládieze liniile atät de
unduios i sä Ingemäneze ant de proaspät, culoarea bietelor
creionase grosolane din cutioara lui Petrutá. Lucra triteo tn-
www.digibuc.ro
62 CEZAR PETRESCII
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 65
sericä, am ascuns icea, In brâu, o bancutei de argint noud-noutd
un ou ros? Asa fac toti fladii la noi, In sat... Intai le-am pus
In apa cu care m'am spalat dimineata si-am facut cruce asupra
ion Pe urma, m'am dus la slujba cu bänutul cu oul In brâu.
Domnul nostru Isus Hristos are sa-mi poarte de grip', ca SA'
nu-mi lipseaca bani de argint tot anul si sa ma fac ros In obraz,
ca oul de Pasti..,
Acestea-s superstitii, dragä Petruta! Cum poti crede
asa ceva?... Il dojeni Madala, plecându-se sà culeaga din iarba
cu colt märunt, Pori galbene de ciubotica cucului.
Acuma ai vorbit, duduie Madala, drept ca badita Za-
harial... Si el, tot asa, ci-ca nici nu vrea s'audä de ce vorbesc
oamenii. Eu, drept sa-ti spun matale, cA or fi ele superstitii ori
nesuperstitii, eu cred, fiindd-s adevarate!... Dad badia Zaharia
ar fi ascultat ce spun acei care stiu din vechi, gasea el ehehei!
demult, comoara dupä care tot umblä i n'o mai afla. Nu mai
departe deck alaltaieri noapte...
Ei cum? se mirä Madala, räzând Incetisor i potrivind
cozile florilor culese, In manunchi. Spune-mi i mie minunea
aceasta...
Spun! Cä nu mä costa nimica sä spun! vorbi gray
Petruta, pentru care, ca si pentru matusa Ruxanda, universut
se Impärtea In lucruri care costa" i altele care nu. Spun,
fiindd toatä lumea o stie si vorbeste. Mata, duduie Madala,
n'ai auzit se vede treaba cà In noaptea de Inviere, ard como-
rile si se deschid?... Bädia Zaharia, In loc sa mearga la biserica
sä se Trichina, dad se ducea desbräcat In chelea goalä pe deal,
atuncea vedea vâlvataia comorii si punea semn. Pe urma, putea
sä mearga cu Oartä, disdedimineata si sa vinä cu caldarea cu
galbeni In spate. De asta nu. mai Incape vorba, cum te vad eu
pe mata... In afara doar, dad nu-i cumva o comoarä de cele
care se deschid numai odata la sapte ani, ori dad nu-i comoara
de bani räi, pazita de Necuratul. Atuncea In noaptea de Inviere,
se &A mai afund, cu un stat de om.
Tilt! Mu lte mai stii tu, Petrutal... zâmbi cu usoanä
glumire fàrä räutate,
Petruta se dovedi insensibil la ironie. El stia ce stia.
Incuviintä, cu multumire de sine:
Stiu, fiindcä iau aminte la ce spune lumea! Au Inceput
sà vorbeascä oamenii din sat. Zice ca au sä se apuce i ei de
cautat comoara, dad vac' oà nu-i scris lui bädia Zaharia s'o afle.
Vezi mata, aicea-i tot buchicul!... Dad-i scris altuia s'o ga-
seasca, nici n'are nevoie sà place cu lopata 1 cazma. Iese co-
21 - 5
www.digibuc.ro
66 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 67
itot In instinctui de viitoare femeie, descoperi gestul si
vorba, care-au sters Incruntarea de pe fruntea orfanului de rä-
zäs calicit si ucis in räscoale.
fi scoase ceaunasul pgläriei si-1 puse aläturi, pe oäpàtâiul
de piaträ al podului. If strânse fruntea la pieptul mic si elastic.
Gäsi cuvintele de imblânzire.
Petrutà se spovedi:
Duduie Madala, eu vreau numaideck sä invät carte!
Eu nu pot sä rämân aicea un täran prost, ca SA' râzi si mata,
cum ti-ai râs adineaorea de mine... Bädia Zaharia e bun si nu
mä ocäräste cu vorbe urite. Darä ce pätesc eu dela mätusa
Ruxanda, vai si amar de päcatele melet Nu-i zi läsati dela
Dumnezeu, ca sä nu-mi spunä c5-s cuies de pe drumuri si oä
s'o säturat s5 ruà tinä de pomanä, ca pe un trântor... Eu asta,
nu mai -pot pentru ca s'o rabd, duduie Madala! Pe mata toatä
lumea te ascultä si te iubeste. De aceea rn'am gândit eu la
mata... Dacä ai sä pui cuvânt pe lângä mätusa Ruxanda si pe
lâng5 bädia Zaharia, sä mä dea la carte, la oras, apoi pot spune
ea e lucru fäcut... Când am s5 ajung eu orn la rostul meu,
pe urrnä am sä pläteso toate cheltuielile fgcute cu mine, ca ssi
nu mai aibä mätusa Ruxanda ce spune. Eu aa m'am cugetat
si de douä zile tot vreau sä mä rog la mata si m5 tinea asa, un
fel de rusine...
Dar bine Petrut5! vorbi Madala serios si blând. Cre-
deam cà n'ci nu mai este nevoie de aceasta. Nu spunea ieri,
domnul Zaharia oä vrea sa te dee la carte, ca sä ai mai multà
parte In vie*" decât el?
Spunea! suspinä amar, Petrutä. Multe spune bädita Za-
haria, cä-i bun si milostiv, cum vorbesc si oamenii din sat, s5-1
pui la ranä nu alta! Numal. vezi mata, ea, nu cântä el In casà...
Cântä mätusa Ruxanda! De aceea ii si zice mätusa Ruxanda,
c5-i clapon.
Cum clapon?... se mirà foarte, Madala. Ce e aceea
clapon?
Petrutä Inlsáturà cu o täudabil5 discretie, explicatia.
Las5 mata claponul, duduie Madala! Aiste nu-s lucruri
pentru domnisoare... Când ai sä fii si mata ca rratusa Ruxanda,
ai sä stii ce-i claponu si ai sä faci si mata claponi. Ceea ce pot'
mata sä faci acum, e sä mai pui o vorbä bunsá si pe lâng'ir
domnu Alexandru... Dacä hotäräste dumnealui cä-mi gaseste
loc la o scoalà din Bucuresti, unde-am s'i dau eu examen la
toamnä si am sä capät bursä, atunci nici rratusa Ruxanda nu
mai are ce spune. I-o Inchis gural...
Bine, Petrutà!... fägärlui Madala. S5 n'ai nicio grij5.
www.digibuc.ro
68 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
ATJRUL NEGRU 75
mai devreme in aerul furnegos, decal aci, In oalele smaltuite
ale mätusei Ruxanda.
Pe urma, vor cumpara altele din piatä, si acelea sunt Pori
care parca n'au vazut niciodata câmpul si aerul. Flori de
-arpa, flori de hârtie, flori de paiu.
Ssst!
Cu degetul la buze, Petrutä fäcu semn din ochi, spre
creanga de ulm.
0 veveritä juca ca o flacäre roscata. Salta si se alunga
cu umbra ei. Se opri si fäcu o reverentä. In doua Mute, Isi
netezi mustätile. Puse deasupra capului, varful cozii pufoase ca
o panä de strut. Svâcni pe o creangä mai de aproape si dis-
-päru, ca sa aparä peste o clipä, in alt ram, unde-a sarit pe-un
leaglän nevazut...
In mica salbaticiune aerianä, pulsa elastic toatä vieata co-
drului, inchisä In capsula inimii cat o aluna. Gratie, libertate,
tapriciu... Un salt, o joacä: pe urma, un fum care s'a risipit.
Padurea fu mai goala.
$5ga1nic, un cue l'si chemä numele.
$i altul, poate numai ecoul, räspunse tot atat de sagalnic.
Era vieata care se juca de-a ascunsul, cu umbrele vietii,
Ain neväzut.
Cu-cu!
Peste douäzeci de ani, as vrea sä ne mai intalnim aci"
-- gandi Madala si uitä gândul, in aceeasi clipä.
Cu-cu! Numai sä vii raspunse ecoul.
Madala fäcu un semn cu maim, padurii, veveritei, cuculul
eu glas de ocarina.
Apoi pomi, impresuratä de mahnirea din totdeauna a des-
partirilor, dar färä niciun presentiment.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII
www.digibuc.ro
80 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL 1
www.digibuc.ro
92 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 95
despre care ti-am pomenit... Aiurea nu am pe nimeni sä m5. Into-
cuiasci Aici esti tu!... De altfel, pentru moment, rezultatele nu-mi
spun nimic nou. St 5m pe loc. In afarä de o descoperire exceptio-
nalä, nu stiu ce-as mai ad5oga la materialul nostru... Sunt exem-
plare care se repet5... Chiar mä gandesc c5 zelul täu e exagerat,
si prieteneste ti-o spun, Imi pare cä te-am f5cut In ultima vreme
sg-ti päräsesti interesele tale... Dupà ochii cu care mg priveste
mama Ruxanda, Inte leg c5 sunt socotit un fel de geniu al r5u1ui
,si un demon al perditlei... Te rog sä faci,asa, ca mama Ruxanda
s5 nu aibä de ce mä vrijmäsi si sä revin5 la sentimente mai bune...
Alexandru Opris suradea. Zaharia Duhu privea mâhnit In
pämânt. Usurinta cu care prietenul se lepäda de cercet5rile de
aci, ca de-un fruct stors si de-acum f5r5 Inustirea sucului, ca s5
alerge aiurea; acest fel glumet de a lua lucrurile, i se pärea o vi-
novatä tr5dare si o ingratitudine.
Vas5zic5, s5 m5 Intorc la plug si la boi? rosti cu am5-
r5ciune.
Vie* o cere si aceasta, frate Zaharia! N'am Inte les, sä
p5r5sim cu totul, niste lucruri si cercetäri care ne-au fost priel-
nice... Dar s5 le l5sAm deocamdatä mai domol. Cum spun, aceasta
Ong" când vom avea cuvânt s5 credem c5 am dat iargsi peste
urme noi...
Eu am s5 le gäsesc! f5g5dui Zaharia Duhu cu tärie. Nu
m5 Indoiesc de aceasta, cum nu mg Indoiesc de lumina soarelui
de acum si de cea de maine dimineat5!
Stiu... Comoara! Incepu s5 rad5 profesorul. Faimoasa
comoar5 a Regelui Dromichet!...
Da! Faimoasa com9ar5 a Regelui Dromichet! 0 stiu
aici. E pe undeva pe laproape. 0 simt. Si trebue s5 o gäsesc, eu,
si nu altcineva..
In ochii albastri-aposi ai rkesului, se aprinse lucirea arz5-
toare, In care vedea el uneori ceva pärelnic si neväzut de alti ochi,
dincolo de lucruri si de timp.
Profesorul nu-si putu desp5rti privirea de aceast5 privire.
Curios ! spuse Inteun târziu, cu acelasi glas, ca Boldur
Iloveanu intr'o zi de primävar5, sus, In Incäperile singuratece dela
curte. Curios, Zaharia frate, când te ascult si-ti citesc In ochl,
Incep s5 m5 îndoiesc de sigurantele mele... Este ceva care-mi cla-
tin5 tot ce-am clädit eu, aci, In cuget, sol:d si precis.
Zaharia Duhu prinse vieatä din vorbele p)rietenului.
Vorbi si el, mustrându-si sägalnic, tovaräsul stricat de seep-
ticisnaul cArturäresc:
Este ceva, Alexandre, Inteadevarl 0 deosebire. Eu cred
www.digibuc.ro
96 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
Comorile sunt pentru loaf& tu-
mea.
www.digibuc.ro
100 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 101
www.digibuc.ro
106 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
sfatul babei Maranda. Erau si acei cu skull plin de busuioc dela
ieoanä. Zaharia Duhu väzu cu uimire pe Costache Tälpäligi, le-
gat la frunte cu o cruciulitä de os, desigur sfintitä la Sfäntul
Munte, ori Sfântul Mormânt.
Toti erau cu chipurile InAsprite de munci grele si sfärsite
de o iarnä lungä si plinä de lipsuri.
Si niciunul nu-1 privea cu prietenie !
Zaharia Duhu scoase din buzunar un act pe care II ayes
pregätit, sä fad o dovadä cu el, ca un adevärat fecior al räzäsului
Antohie, cel cu tasca de urice si zapise.
Le vorbi cu glas impäciuitor, cum stia cg are asupra lor pu-
tere. Actul aräta cä pämântul pe care täbäriserä, era In dreapta
si vesnica lui stäpânire, cumpärat cu bani In mânä, dela boierul
Boldur Iloveanu. Incât, dacä e vorba de ce spune legea, n'aveau
drept sä Incalce pämânt sträin färä invoke. Aceasta, era una. Pe
urmä, adarnic cäutau ei comoara aici, fiindc5 pämântul a lost
trecut prin lopatä si prin ciur, de el, Zaharia Duhu, Impreunä cu
Oar-tà si cu profesorul din Bucuresti. Asa dar, o trudä de po-
manä. Aceasta, era a doua. Insfärsit locul de 145, e de pret si de
Insemnätate, pentru ruinele de asezäri vechi, asa cum au nevoie
cärtile sä dovedeascä oricAnd, cg prin partea aceasta a tärii s'au
aflat neam din neamul lor, numai oameni de un acelasi sânge.
Pentru acest lucru a fost de cAtre el si de atre profesorul din
Bucuresti, cercetat si cäutat. Orice piaträ clintità din loc e o pa-
gub5 si stricä oränduiala veche. Aceasta, e a treia.
Iar dac5 oamenii nu se multumesc cu vorbä de blândete si
de intelegere, el, Zaharia Duhu le-o spune, sä-si aduc5 aminte &A
e feciorul lui Antohie si cà feciorul lui Antohie va sti el la nevoie,
cum sä cheme legea intru apärare.
Câtiva, dela spate, Incepura sä mormäie, Impingandu-se si
dând glas.
Zaharia, bag5 de seamä, Zaharia ! Te läcomesti numai
pentru tine, si crezi cä orn mai crede cum am crezut, basmele
tale cu ulcioare si profesäri... Ti-i c'om da noi peste butile cu bd-
närit si c5-i närnâne ptubas... Asta-i! $i de asta te temi si nel
ameninti...
Oameni ai lui Dumnezeu! spuse Zaharia Duhu. NTH cI
aveti aici cruci si icoane... Eu sunt gata cu mána pe cruce si In
fata icoanelor, sä vä jur c5 dac5 vreodatä, nu azi, nu mäine, dar
peste zece ori doukeci de ani, dac5 ismi va fi mie dat sä gäsesd
mgcar un pumn de bánuti, atunci cu voi, cu tot satul am sä-1
Impart... .
www.digibuc.ro
AURUL NEGRO 113
Vreti sä vä dau inscris ? incepu sä râcld Zaharia. Voi
c5 a mai fost i altädatà prilej sä vá arät ea' nu-s numai cu
vorba In \rant si ca la nevoie, am fost de sf at bun si de apär are...
Ai fäcut-o odatä, i acuma tot ne scoti ochii cu istoria
ceea din nouä sute sapte! vorbi Alecu Toader Precup al DäscA-
orn inalt i ciolänos, pärintele fetisoarei de-o schioapä i cu
nasul cat un bumb... Tot cu asta ne scoti ochii...
Zaharia Duhu nu putu räbda asemenea sfruntat neadevär.
Dädu cu mâna oamenii din rândul Intai mai la o parte si
deschise loc lui Alecu Toader Precup al fläscälitei.
Dä-te mai Incoace, cumätre Alecule, si vino sä mä pri-
vesti In ochi ! Dupä ce mi-i privi bine, mai spune odatä In auzul
tuturor cati suntem adunati aici Spune, dac5 pang acuma
o singur5 de& v'am pomenit eu ceva despre cum m'am sbätut cu
voi In noud sute sapte si cum m'am pus luntre i punte sä scap
satul de cei care cereau vinovati sä-i räpunä !... Am fAcut-o cum
mi-a spus inima si fapta am Incuiat-o aici, In inimà. Cui am scos
eu ochii ?... Uitä-te la Mine, In ochii mei, si spune !...
Alecu Toader Precup al Däscalitei pleca privirea In pa-
mânt, si rosti färä sä ridice ochii :
Chiar dacg n'ai spus-o, ai gândit-o...
Oamenii, pentru o clip5 Impäcati, Incepurá sä WA.
Dar Zaharia Duhu Intelese cä râsul acesta e treator, si ci
Intre el si satul lul, s'a deschis aclancA präpastie.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
www.digibuc.ro
MJRUL NEGRU 115
www.digibuc.ro
120 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 121
vin din jos. De unde anume, n'au gasit cu cale sa lämureasca.
Nici n'au spus cum Ii cheama. Au lasat casa, nevasta, gospodarie-
si vite, si au ajuns aci.
Am venit, cale de trei zile i trei nopti, grai unul din cei
doi, Dinka a ajuns vorba i 'Ana la noi, despre aceasta comoarä
din acest sat!... Si am venit, sà va spunem sa ne primiti i pe noi,.
sä o cautam dupa stiintele noastre. Am Inteles dela Inceput, cà
ati apucat drum gresit. Noi avem sä cercetäm locurile... Tova-
räsul meu are o varguta, care îi Indreapta botisorul singurk
Incotro simte ca este dedesubt aur sau argint. Ia arata, te rog,.
värgutal...
scoase o varga scurtä i lustruita, din tureatca ca
mei si o intinse tuturor spre cercetare.
Toti o pipäira i o rasucirä.
Era o varga, ca toate vergile... Strainul o sterse, trecand-o,
prin palma stransä, i o infipse la loc, In cismä:
Mai Intai, vorbi acelasi strain, tin sä va spun dela In-
ceput, a noi tntelegem sa facem parte dreapta i satului... Aceas
ta, pentru noi e sf ant! Si pe urma, avem sla va rugam sa ne
sati In pace, la mestesugurile noastre..: Cad mestesuguri avem
multe. El are varga, care are sa ne duca de-a-dreptul la locul cel
bun. Si dupä ce afläm locul, eu am aici, ceva, ce nu au multi In
tam româneasca i poate chiar In toata lumea aceasta!
Spunánd, Intinse palma si toti privira In palma strainului.
Nu se vedea nimic.
Sträinul rase.
Nu este nimic, poate vreti sa ziceti?
De!... spusera oamenii inteo doará. 0 fi fund §1 nu-i a
vedere ochilor nostri.
Vedeti crestätura asta, de colea?
Toti mai privira .odata.
Chiar i domnul Tudic iesi din nepasare si se miscá de dui:4
tejghea sa vada crestatura din palma sträinului. Era o crestätura
mica, un semn alb, cu o urma neagra-albastrie sub pielea vin-
decata.
Dupa ce-i läsA sa priveasca bine, strainul Inchise pumnult
cum strangi un.ban de aur sa nu-I pierzi.
Lasa o indelungatä asteptare i rosti rar:
Aici, am eu iarba fiarelor!... Asa e ca la aceasta nu v'ati
gant?
di
Toti rânjira un Lis nevolnic, cu mainile la gull, cuprinsi de-
mare mirare.
Inteaclev5r, nu se gandiseral Si chiar de s'ar fi gândit, tian
www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCU
122
odatä la o sutä de ani, se gäseste un orn norocos, sä afle iarba
Iiarelor.
Sträinul päru foarte multumit de aceastä mirare a tuturor.
Gräi, cu sigurantä de sine:
Cu aceasta, deschid eu orice comoarà din lume! Dacä
vreau, deschid i visteria Orin
Si cum ai fäcut dumneata de-ai aflat-o? mntreb Costache
muncit de neastampär.
Aceasta e o poveste putin cam lungä, dar avem sä mai
tinstim un kilogram de vin si am sä v'o spun.
Sträinut turnä tuturor pe rand, i povesti:
Trebue sä titi, eä eu am umblat cincisprezece ani dupg
aceastä iarbä a fiarelor!... Am umblat, m'am lovit de una si de
Or nu m'am läsat... Si am fäcut bine cä .nu m'am Vásat,
fiindcä dupä cum, vedeti am izbutit. Poate stiti si dumneavoasträ,
cA aceastä buruiang creste numai unde a fost träsnit un drac.
Dar aveti sä mä Intrebati, de uncle puteam eu sä stiu in ce loc a
fost träsnit un drac? Si am sä \TA räspund, c5 Inteadevär, n'am
avut de unde sä Meat, am läsat dracii träsniti si am dutat
in altà cale. Ati mai auzit poate, cA acolo uncle cad potcoavele
tailor si piedicile lor la päsune e semn cài fierul s'a lovit de iarba
fiarelor. Adevärat e i aceasta. Am cAutat. Am asteptat. Am
cercetat locurile unde-si pierd caii potcoavele i Ianturile, dar tot
n'arn gàsit. Poate iarba era, dar n'o vedeau ochii mei... Am täiat
si brazdà dintr'acel loc si am aruncat-o pe apä curgitoare, fiindc5
du/A cum poate ati cunoscut i dumneavoasträ, iarba de rand
curge la vale si iarba fierului, se duce In suSul apei... Am aruncat
brazde si toatä iarba s'a dus pe garlä, la vale... Atunci, In aceasta
primävarä, am Incercat eu si cealaltà Invätäturä i Incercarea
mi-a fost platitä cu izbandà. Am prins a cAuta un cuib de ari-
cicala cu puii ei, iarà norocul a fäcut sä le aflu toate, asa cum
le cäutam. Am adus aricioaica acasä si am asteptat. Iar aricioaica
s'a dus i douä zile n'am mai vazut-o. Si dupà douä zile s'a tu-
tors... S'a Tutors cum stiam eu a.' are sä, vinä. S'a Intors cu iarba
aceasta a fiarelor In gull si a atins lacätul cu firul de iarbä, si
lacätul a chut cum au cäzut zidurile Ierichonului... Acuma, cred
cä ati Inteles! Iarba am ,scos-o din gura aricioaicei si-am räsä-
dit-o aici In paling. Iar pe aricioaid, am läsat-o sä se clued cu
-pull in lumea ei... Palma s'a tämäduit, precum.vedeti! Cat despre
iarba aeeasta, n'am teamä CA are s'o mai afle i altil. Poate sä
prindä de-acum o sutä de aricioaice, cu o sutä de pui... Au sä
moarà puii de foame i aricioaica n'are sä se mai Intoard. Fi-
indcä trebue sä stiti dumneavoastri, cä aceastä minune se In-
tamplä odatä la o sutá de ani, iar minunea o am aici, In palmä
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 123.
la mine. Dupä cum puteti s'o mai vedeti Inoà" odatá, cu ochii durn-
neavoasträ!...
Sträinul deschise din nou palma i toti se plecarä sà vadä si
sa pipäiascä.
Domnul Leiba Tudic, Incä odatä se miscä din dosul tejghe-
lei si se minunä.
Si poti sä deschizi orice zAvor, orice lacät? Intrebä cu
ingrijorare. De exemplu, poti sa deschizi lacata aiasta cu sistem
dela tejgheaua mea?
Aceasta se Intelege, domnule negustor! Intäri sträinul,
Numai cä nu pot sä-mi ostenesc iarba pentru asemenea incerdri,
fiindcA puterile ei trebuiesc crutate... Unii au folosit-o îr alte
vremuri la hotii si la alte rAutäti... Eu o folosesc la ceea ce-is
drept i cinstit. 0 comoarä e a cui o gäseste. Dau parte si oame-
nilor din sat. Dau parte si statului. Ne rämâne i nouä sä facem
parte dreaptä, mie si tovaräsului acestuia al meu. Suntem legati,
färä putere de despärtire. Unul färä altul, rlu facem douä parale...
El are varga care-1 duce de-a-dreptul la comoarä. Eu am cheia
care o deschide dacä-i Incuiatà, fie ea si cu zece chei; iar dac5
nu-i Incuiatä, o scoate la fata pärnântului, prin piaträ, prin apä
prin tot ce-i stä In cale... Aceasta, aveti s'o vedeti i sä vä minu-
nati, când avem sä scoatem comoara dumneavoasträ la iveali
si avem si facem aci o petrecanie, sä se ducä vestea pând In tara
lui Tan.
Nimerti nu stia unde e tara lui Tan, nici cine este acela Tan,-
dar toti cApAtarä Indatä credinta nesträmutatà, cä sträinii acestia
au sä gäseascä Intr'adevär comoara i cà dupi Impärtealä, vor
face cu totii un chef si o benchetuialä, sä se ducä vestea in tara
lui Tan.
Douä ztle sträinii cei negri, scurti la stat si spätosi, mäsu-
rarà cu cismele lor cu cAlcâiu Ina lt, toate ponoarele dintr'un ca-
'At In altul.
Oamenii se tinuri de cuvânt.
Nu se amestecarà sä le turbure treaba lor. Ptiveau de de-
parte. Gel cu nuiaua, se pleca, apuca la stânga, apuca la dreapta,
se oprea, iaräsi se Intorcea Inapoi cu vârful nuieluii, frânt de
mijloc, parca mirosind pämântul si pipäind sä-i simtä bätäile unei.
inimi ascunse.
Ziva ospätau la domnul Leiba Tudic; dar noaptea n'au vrut
sä primeasilä asternut In niciun adgpost omenesc.
Si-au fäcut o colibg de frpnzar, In marginea pädurii si pri-
veghiau pänä târziu, In jurul unui foc cu fladra Ina ltä.
De departe, gospodarii din Piscul Voevodesei, ieiti sä-I
pandeasc5 ce fac, vedeau umbra unuia, latä si neagrà In fata
www.digibuc.ro
124 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 125
www.digibuc.ro
126 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
tale; dar mâine, peste zece ani ori o sutä de ani, In povestea al-
tora ca tine, are s5 fie ca In oartile tale... 5i noi o sä fim atuncea
eroi... Atunceal... Acum, s5 ne bucur5m cà tsuntem aci si aproxi-
mativ Intregi. Nu te multumeste atat, Alex?
De pe scaunul lui scund, la gura sobei cu jarul Inväluit in
cenus5, Alexandru Opris f5cu un gest ostenit cu mâna. Urr gest
ostenit de bâtrân.
Zaharia Duhu aprinse lampa, potrivi lumina si se asez5
pe marginea patului, mai depärtat.
Era Incovoiat de spinare, In tunica prea larg5 la guler,
pentru fäptura lui desiratä si uscat5, de span. Rotunjise palmele
pe genunchi i purta ochii când la fostii lui camarazi, cand la
scoartele de pe pereti, la icoanele cu candela aprinsä, la politele
cu oalele i ruginäturile lui, Intre ferestre, la portretul Mada-
lei In ramä lat5, asa cum II trimisese Alexandru Opris dela
Bucuresti, Intr'o altfel de vieatä, parc5 In alt veac; intr'o prima
var5 cu luminà linà i caisi Infloriti, cu stoluri de p5s5ri venind
de departe, din zäri si din timp, sä-si gäseasca o Ora a lor,
blânda i veche.
Acum, Ora e cum n'au s'o mai recunoasc5, peste putin,
când vor Incepe desgheturile si se va mai auzi sus, scâncetul
de copil al cocorilor.
Dinu Grintescu parasi soba l veni In fata lui, s5-1 doje-
neasc5.
5i tu, Zaharia? 5i tu priveghezi un mort?... In cazul
acesta, nu ne mai rämâne decât sä ne culoam, si maine dimi-
neap s5 plecâm toti pe drumurile noastre... Eu Iti f5g5duesc
Zaharia,.c5 am sä m5 mai Intorc! Atunci când se vor ter-
mina toate; am s5 mä Intoro aci si mä tem c5 am sa r5man...
Ce vrei s5 spui cu asta? ridica ochii, Alexandru Opris.
Ce poti tu s5 cauti ad ?
Inginerul hohoti, trosnindu-si degetele, readus la vie* cea
adevärat5, care Il interesa, i fatä de care râzboiul era un sim-
plu accident trec5tor, o sincop5, cum i-a spus.
Ce sä caut!... Dar nu mai am nimic de c5utat, dragii
mei!... Am g5sit demult ceea ce cäutam. Si prevad c5 am facut
bine asteptând... Timpul mi-a fost aliat fidel si a fäcut Inzecit
mai de pret ceea ce eu cäutasem si am gäsit. Timpul cu care lu-
crezi tu, Alex, si care te-a tn5dat de data aceasta, trecánd de
partea mea, la inamic!...
Nu te Inteleg! declar5 cu indiferenta Alexandru Opris.
51 continu5 sä priveasc5 In focul stins, cu bärbia In pumn.
Dinu Grintescu Ins5 pusese din nou la gurä, paharul b5u-
turii care-i dadea vieat5. Pe data uitase torpoarea de adineaori,
21 - 9 1.
www.digibuc.ro
130 CEZAR PETRESCU
mai ieftine.
Nu se $tie! replica laconic, inginerul.
Pentru mine se $tie... Fratele Alexandru mä intelege
mai bine... Nu este a$a, Alexandre ?
Alexandru Opri$ Vacut acela$i gest ostenit $i mort, respin-
gaud o Rime de care era desprins.
Vezi!... triumfa Dinu Grintescu. Nici el acum nu mai
poate sustine ca drumul lui a fost cel drept $i bun. Astazi se In-
doieste... Mine va capäta siguranta!
Ce are a face aceasta $i 'cu ,,operatiile" tale, cum le-ai
numit singur ? ridicä Insffar$it ochii, Alexandru Opri$, desmortit
$i el, fiindoä prietenul lovea o coarda In aceastä discutie, cu su-
net vechiu $i cunoscut.
Are de-a face, Alex ! Pentru a Inlätura orice confuzie,
te rog mai Intai sä nu arunci otata dispret asupra celor oe-am
numit eu operatiile" mele. Väd cä ma scoti ahtiat dupa averi
$i milioane, cum mi-a trecut-o aceasta pe sub nas si prietenul
Zaharia... Dragii mei, milioanele sunt un mijloc, nu un scop sau
In orice caz, un rezultat accesoriu! Am gasit aci o avutie Inca
impasibil de evaluat, probabil de sute $i de sute de milioane. 0
avutie moartal... Vreau s'o scot la iumina $i &A o pun la folo-
sinta oamenilor $i a civilizatiei. Mijloacele nu ma intereseaza.
Gii-mi va aduce aceasta $i milioane, zeci sad sute, e cu atat
mai bine... Pentru moment ma intereseaza suocesul Intreprin-
derli $i atat... Aceasta va fi o victorie a $tiintei mele; iar acel
de dincolo, de pe frontul de unde vin eu $i te duci tu, e rezulta-
tul nefast al religtiei tale... Dacia' te *Manta, eu In orice caz, nu
te pot felicital...
Aceasta e ceva nou pentru mine! declara Alexandru
Opri$. Iata-mä deci $i factor raspunzator, In cauzele care-au pro-
vocat razboiul!... Poate sunt complice $i la atentatul dela Sera-
jevo ?
E$ti! Fire$te ca e$til Sunteti toti!... Räzboiul acesta e
de fapt Intre douà lumi:.. A mea $i a ta. Voi cu prejudecata tre-
cutului, cu mortii $i cimitirele voastre, 1-ati pregitit. In fiecare
tarä, ati fost nu unul o sutä, o mig, care 1-ati pregatit In
numele unui trecut $i unor drepturi de care civilizatia se putea
dispensa. Ca sa te vad pe urn* cum esti acum, un paiu tarIt
de un torent. L-ati vrut; II aveti !
Alexandru Opri$ surâse amar $i sub mustata scurtd oil
firele moi, dintii avura o sclipire rece, ca dintii unui cadavru.
L-am vrut ?... spuse. L-am pregatit !... Chiar daca este
ceva adevarat In aceasta, e cert cä nu 1-am voit asa. Nu 1-am
www.digibuc.ro
132 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
Asta nu e drept...
In Nowt noastrd, patine
sunt juste.
Iernile grele au trecut. Au trecut si oaspetii nepoftiti.
Pe urmä, din nou, Inteo naapte de primavarg, s'a auzit In
Inàltimile albastre tânguirea ostenitä a cocorilor.,
Soseau din depärtärile cu lumina prea albg i fierbinte, In
aceastä adeväratg a lor targ, veche i neuitatä, cloceascä
ougle i sg-si creascg
Cuiburile nu le-au regäsit dar au durat altele.
Poate nici locurile nu le-au mai cunoscut atât de usor.
Unde au läsat sate tihnite, In livezi cu nuci rotati, erau
acum sälasuri omenesti, cgzute In ruing si sfärmate de tun.
Erau câmpuri bräzdate de stranii säpäturi geometrice, cu gar-
.duri de sarrnä ghimpatä i spärturi de obuz. Oamenii erau mai
putini i unii se tarau In cârji. Erau i proaispete cimitire cu
ostile crucilor de lemn, Insirate pe dese batalioane, ca o cuminte
si mutà militie a mortilor, asteptând altà chemare de goarng,
Ind ascunsä, undeva, departe, In timpurile ce-au sä mai fie.
Dar iarba a prins colt fraged t nou.
Livezile cu pomi aschiati, s'au pavoazat cu flori albe, ca
pentru o albä sgrbätoare de pace si de Inviere. Copiii tot mai
stiau sg rádä i mielutele cu canaf In ureche, sà sburde.
Stolul cacorilor s'a rotit, vâslind cu aripile lor marl. si
.obosite.
Mai vazuserä asemenea schimbäri ale acestor locuri si
altä data.
Nimic nu era nou. Total a .mai fost.
Nu e nimic!... a gräit In lirnba lor, a cocorilor, cäpi-
tanul cel mai bätrân, cgtre cei mai tineri drumeti si fgri tiin-
e!e lui Intelepte. Nu e nimic. Pe oamenii acestia Ii cunctsc... Au
www.digibuc.ro
140 CEZAR PETRESCU
vie* tare!.. I-am mai gäsit noi tot asa, dupä ciume si holere
*i cotropiri i präpäduri. Mine au sä scoatà plugurile cu boii
lor jigäriti, au sä Impingä Icu singura lor mânä de ciungi In
coarne; pe urmä au sä arunce sa'mânta In brazdä i iaräsi au
sä fie holde de grâu, i iar au sä duduie morile! Sä ne alegem
un loo ad, fiinda asezärile noastre vechi, väd clà au fost Inc5
odatä sfkmate de sträinii care Inc5 odatä au trecut prin aceste
pkti si ca Intotdeauna, s'au dus...
Stolul de cocori ts'a rotit tot mai aproape de pämânt si
s'a 15sat, strângându-si aripile cu fopet de mätase veche.
Vieata a curs In matca adâncitä de veac *i de veac.
In Piscul Voevodesei erau acum mai multe vkluve si mai
multi orfani.
Este si-Un schiop, care se leagänä In cele doua cârje ca
o limbä de clopot. Se afl i un orb, care pipäie marginea *an-
WWI cu un b64 asa cum pe vremuri un cäutätor de comori venit
din parti strädne, ç5rea c citeste cu o värgutä cum bate inima
plämântului.
Catinca lui Costache Tälpäligä, a prirnit stire dela alti pri-
zonieri Intorsi, c5 omul ei a lost Ingropat pe undeva, departe, In
Asia Micä, unde s'a aflat dus In robie de Nemti *i de Turd...
Ea nu *tia unde poate fi aceastä Asie Micä, Indestul de
mare totusi, ca sa" Incapà loc si pentru mormântul unui cläcas
cu nouà ploduri din Piscul Voevodesei. Un biet gospodar necäjit,
care n'a râvnit nimic dela nimeni i o isingurä clan In vie*,
nädäjduilse o minune usurätoare, când a purces ou alti oameni
din satul lui, Intr'o varä cumplitä de seceti, sä caute o comoarä,
Gheorghies Tälpäligi a adus acasä o carte dela domnul
Invätätor, cu härti tpoite galben si albastru, *i i-a arätat Catin-
cài degetul, pustiurite de nilsip, peste munti i märi, unde a
fost pus Costache sà sape la altfel de comori si unde tovaräsii
de robie, i-au säpat i lui Intr'o dimineatà, o groapá, poate färä
cruce crestineascä la cApätâiu. Catinca s'a uitat cu mâna la gurà,
peste toate semnele Inalcite din hartà, de unde nu putea pricepe
prea mult.
Ea nu vedea locul anume, unde se afliä mormântul lui Cos-
ta che.
De ce nu-i pus? Asta nu-i drept...
Pentru dânsa, mai Insemnat deck tot ce se aflä pus intr'o
hartä a Asiei Mid si a Arabiei, decât Sfântul Mormánt
râtil Iordanului, ruinele Babilonului si Bagdadul celor o mie
una de nopti mai Insemnat deck tot ce se scrie In cärti
dureaz5 in amintirea noroadelor, era mormântul acela al omu-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 141
lui ei; iar mormântul lipsea si nici n'avea sä-i scrie cineva vre-
odat5.
Asta nu-i drept... De ce nu-i pus?
Un drum cu puncte m5runte, co poteca pres5rat5 cu ce-
nus5 de copiii din poveste, and au plecat In padure s5 nu-0
piarc15 c5rarea Intoarcerii, tragea pe harta aceea calea lui Da-
rius Hidapse, pan5 aci, spre Pile scitilor. Deasemeni erau puise
si drumurile lui Alexandru, si ale lui Xerxe si ale lui Lisimach
si alte altora, ou nume pagane si ne mai auzite.
Dar mormântul lui Costache Ta 10110 nu se bucura acolo,
de nici cel mai mic semn.
Aista nu-i drept. De ce nu-i pus?...
Poate Catinca lui Costache Talpaliga, femeie slabd de ju-
decat5, cu nou5 ploduri care cer de mâncare si nu mai au tat5,
nu Intreba un lucru atât de prosteso, cum pare la prima vedere.
Pentru multe femei si pentru multi copii, se aflau acum destule
asemenea locuri necunoscute, risipite In toate ungherele lumii.
unde-au putrezit tot ce le era lor mai de pret In vieata, iar
despre acest fapt, hartile si stiintele oamenilor, n'au sa f ac5
nicicAnd, nioio pomenire.
Asta nu-i drept....
Catinca lui Costache 'nip 5lig5 a mai vândut niste toale.
S'a mai tocmit :s5 munceasc5 ici-colo cu bratele. A adunat
destule hartii vinete $i petecite de ale 13áncii Nationale, s5 pli-
teasc5 ea un parastas $1 sa fad ea o pomenire pentru raposa-
tul uitat de pomenirea cartilor si atlasurilor. Pe urm5 si-a puis
gâtul la jug, la robia cea grea de aici, s5 hráneasc5 atâtea guri,
Care ca sA moar5 de foame si de sete, n'au nevoie numaidecât
s5 fie mânate tocmai In nisipurile si arsita Asiei Mici.
Gheorghies a intrat brgat, cu simbrie, tain $i opinci, la Za-
haria Duhu.
Iar roata anilor a macinat zilele mai departe.
Porunca legiuirilor mai mult rasluite si atarnice, decât
dintr'o cinstitá judecat5, a fost s5 se Impart5 m5car o parte din
p5mânturile boieresti, la cei care-1 muncesc si 1-au apárat frirá
s5 fie Inca al lor. Porunca s'a Indeplinit si la Piscul Voevodesei,
ca oriunde. Adic5 tot asa de mAsluit si fgarnic. Au fost listei
cu multi stersi si cu multi ad5ogati; au fost másun5tori si co-
mitsii.
A sosit domnul prefect Emil Sava, intr'un automobil al-
bastru, si mare, Inchis icu geamuri ca vitrina spit5riei din târg
si s'a Intins mare sárbätoare. Domnul Prefect a Impartit locu-
rile, citind de pe o lista fácut5 cu alti sfetnici dup5 indrept5rile
lor; pe urm5 a pus singur mâna pe coarnele plugului, a tras
www.digibuc.ro
142 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 143
recunostinta norodulai, pentru un partid atât de darnic si un
prefect cu urechea atât de plecatä la suferintele celor rnici 0
neajiti.
Cifrele din actele aduise In geanti de domnul avocat Emil
Sava, puse alâturi cu cifrele din condicile domnului administra-
tor Ilie Sacari, abia se ajungeau unele cu altele.
Cei trei s'au privit cu mirare si cu oarecare spaimä, când
au tras linia dupi adunki si au fäcut scäderea.
Nu credeam a sta atât de rill! declarti domnul avo-
cat. .
Eu am spus-o mai dinainte! se scutur0 de orice ris-
pundere domnul administrator.
Dealtfel, nici nu se putea sä scape! Când stai la Pa-
ris si minânci paralele cu linguroiul, când tot ceri si tot ceri,
fâni sä Intrebi cunt se sbat si se trudese altii pentru tine, sfâr-
situl acesta era scris!... N'are deck ceea ce era de asteptat
si meritä! rosti Nicachi Sacarä, cu bratele Incrucisate pe piept,
in picioare, rezemat de usa inchisi, In pozitia favoriti din por-
tretele lui Napoleon, pe câmpurile de victorie.
Cu ceea ce väd eu a-i rimâne, constati mai departe
domnul avocat Eml Sava, daci Ii va rämâne si aceasta, abia
are sä-i ajungä sä poati trii aci. Bine Inteles, daci s'o resemna
la o vieatä modesti, firä douizeci de slugi, grädinari si alte
mofturi...
La nevoie, curtea cu tog& acareturile le putem cum-
pära noi. Ce zici, tata? intreabi Nicachi Sacari. Curtea nu intri
in expropriere...
Si ce si fad? Unde si meargä? se Ingrijorä dornnul
Hie Sacard.
II priveste!... Si cumpere o asuti In oras. Sau sä in-
chirieze. A fost destul, boier mare la Paris! Mai triiasci si In
tara româneasa, mar ales a acuma e latâ si lung-5, si incapä
toati lumea In ea... La Paris, cu valuta de azi, nu-i ajunge deck
de-a cafea cu lapte si o masä 'n zi... Si asta, daci Ii di mâna
s& stea cu camel-A la pod, cum scrie In Vie* de artist"!...
ránji Nicachi Sacarä, care citise pe vremuri in Biblioteca pentru
toti, cartea lui Murger si voia si arate domnului avocat Emil
Sava, a are si lecturi literare.
In orice caz, nu ne rimâne deal sa-I cherniäm telegra-
fie In tali. o
www.digibuc.ro
146 CEZAR PETRESCLY
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
lar mormintele vechi, necunos-
cemdu.i, nu 1-au primii.
Boldur Iloveanu sosi Intr`o dimineatá cu ploaie i vânt, tur-
bure ca un sfârsit de toamn5. Cobort In gara pustie i rämase ne-
pläcut surprins, fiindcä de astädatä nu-1 astepta micul alaiu din-
totdeauna.
Joseph, ajutat de hamali, cobori geamantanele. Pe urnfá, se
privirä desorientati, ca intr'o tará sträin'ä unde se aflau.
Un sergent de strada apäru de dud o 110, bocänind sonor
pe peronul desert, cu cisme dinteo vaciä; fäcu smirna i prezent5
un bilet dela domnul prefect. Asteptase mai Intái sä-i identif ice,
dupa semnele particulare, schitate sumar de mai marele tinutului.
Boldur Iloveanu rupse plicul i citi. Domnul avocat Sava se
scuza c nu poate veni la gad si se anunta pe dupà amiazä la
Piscul Voevodesei, dad scap5 la timp de vizita unui ministru In
turneu s5 afle stärile tàrii, fatä de marile reforme In curs.
Este r5spuns ? Intreb5 sergentul.
Nimic, mon ami ! dspunse Boldur Iloveanu i f5cu semn
lui Joseph, sä dea curierului o plat5 pentru ostenealä.
Joseph se execut5
S5 trSiti 1 lipi gardistul càlcâiele, ducând mâna la chipiu
si fäcând stânga 'mprejur, direct la bufetul de clasa , III-a, unde
bancnota dela Joseph trecu pe datä In altd mâná, dup5 implaca-
bila lege a circulatiei monetare.
In dosul gärii, Boldur Iloveanu respirä usurat. I se lug o
plated de pe inim5. Se temuse, prin cine stie ce inexplicabilä In-
tâmplare, sä nu cumva sä lípseasc i träsura dela 015. Aceasta
ar fi Insemnat o complicatie plin5 de nepreväzute dificultäti. S5
angajeze un landou. Unde sà-1 gäseasd ? Si cu ce pret? Aci Jo-
seph n'ar mai fi fost nici de-un folos; iar singur Boldur Iloveanu
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 1 4t1
www.digibuc.ro
154 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
158 CEZAR PETREsur
In locul ei se afla Joseph, Intirizand cu mAna tremuritoare
lingura de potiune.
Doug säpfgmâni a durat lupta Intre moarte i domnul avo-
cat Emil Sava. Pânä la sfârsit a biruit domnul avocat.
Intr'o dimineatä, bolnavul s'a aflat ridicat In perne, cu Òchll
spre fereastra deschisä din fata, unde hohotea luminos un soare
caldut de Mai, cu sägetäri de rândunele pe cerul albastru i cu
nävalä dureroasä a parfumului de iarbâ, de primävarà, de flori:
Mirosul proaspät al vietii a sfâsiat plämânii, cu o suferintä
mai ascutita ca prezenta aralärilor urIte din delir. Din ochi a dis-,
pärut lumina si din obraz, blânda pacificare.
Boldur Iloveanu a Inclinat bärbia In piept, vorbind Incet:
Joseph, n'a fost ce asteptam eu! Dumnezeu m'a *Asa..
Joseph nu intelese, ridicä mâinile spre cer si aduse slavsi
providentei care i-a scäpat stäpânul:
Dumnezeu a fost mare si bun cu noi! Medicii spun cä In
trei sAptämâni putem pleca... Ati avut dreptate! Aerul acesta e
prea tare pentru noi...
$i mortii de aci mä resping! adäog5 convalescentul.
Grdce à Dieu! pricepu In felul lui, Joseph.
Cu un bätrân vligguit de boalä i desprins de cele Oman-
testi, domnul avocat Emil Sava, a Incheiat repede actele sale,
färä sä mai intampine nicio rezistentä.
Dupä douä säptämâni, Boldur Iloveanu, Infäsurat In blä-
nuri si In pleduri, a fost purtat In automobilul cu arcuri moi, pânä
la Tribunal, unde a semnat In numeroase exemplare, numeroase
acte de vânzare, care Impärteau mosia Piscului Voevodesei, in-
tre mai mialti cumpärätori, Intovgräsiti sä dea un pret de toatä
lumea recunoscut, mai mult deck generos. Cumpära inginerul
Constantin Grintescu, cumpära Iordan Hagi-Iordan, cumpära un
necunoscut cu figura verzuie i cu o suvitä de par pe frunte, adus
de Iordan Hagi-Iordan sä figureze pe acte In locul domnului avo-
cat Emil Sava, cumpgrau In toväräsie, o parcelä divizatä, domnii
Iliuà si Nicachi Sacarä.
0 singurà primejdie se ivise si a fost de Indatä inläturatà.
Cât timp Boldur Iloveanu ge afla in convalescentä, Inältat
intre perne, de trei ori se Infätisase Zaharia Duhu, cerând îngàdui-
re sä spunä câteva vorbe. Voia sä cearä stäpânului din Piscul Voe-
vodesei, sä nu insträineze mosia cu niciun pret si In atAta grabk.
eum se Imprästiase svon. Din ce pricinä se Incumeta sä dea ase-
menea sf at, n'ar fi putut spune. Era legat de cuvântul dat. Dar se
simtea Indestul de tare pe cele Oute de el, ca sä descopere argn .
www.digibuc.ro
AURUL NEyRLT 159
mentele fierbinti de care ar fi lost nevoie, pentru a strämuta
hotärire pusä la cale de altii.
Drumul cel dintâi a fost nenorocos.
S'a Intâmplat sä se potriveascä exact, cu momentul când
domnul avocat Emil Sava, cobora scärile. Domnul avocat a !A-
rita ceva i s'a tutors din cale,
A tras pe Joseph la o parte si i-a arätat cA bolnavul nu tre-
bue sä fie turburat de niciun fel de vizite si mai ales de un ma-
niac cAutator de comori, ca individul care astepta In capul scä-
Tilor.
Joseph a privit la individ din usä i 1-a recunoscut Indatà:
Imi amintesc, domnule avocat ! C'est un drôle type L..
Vä garantez cä nu va trece pragul.
Tocmai C'est un drôle type, Joseph L.. Un nebun, bun
de balamuc !
Domnul avocat Emil Sava si-a continuat drumul cu inima
u*oarg.
Din treacät, 1-a intrebat, pe individul de jos, cu un surâs
de Ingkluitoare compRimire:
Ce mai e, domnule Zaharia Duhu, cu comoara dumi-
tale?... Inca nu s'a läsat adus cu zähärelul?
Räzäsul a räspuns, apäsat i tAios :
De, domnule prefect ! Unii umblä dupà o comoarä, aitii
dupä alta. Unii n'o gäsesc, fiindcä n'au noroc. Altii îi fag ei no-
rocul si-atuncea sunt voiosi, cum te väd pe dumneata !
Domnul avocat si prefect Emil Sava a Inliturat orice altá
vorbä, cu un gest vag din mâna Inmänusatä.
S'a Inchis In automobilul cu geamuri mari ca vitrina spite-
dei din tárg si a spus soferului sä porneasa bombänind singur
si amenintätor, Impotriva unui oarecare rAzAs coltos, care Incepe
sä devinä primejdios si trebuieste pus la rezon.
Al doilea *i al treilea drum al lui Zaharia Duhu, au fost tot
atat de zädarnice, mäcar cá de aceastä datà domnul Emil Sava lip-
sea. Intrarea era päzitä de neclintita fidelitate a lui Joseph. Pe
urmä, Zaharia Duhu stiu cà soseste prea târziu.
Intr'o dimineatä, la sfârsitul lui Mai, Nichifor Rätoi a tras
pentru ultima oarä, la scarà, träsura cu mârtoagele päroase i ju-
puite de ham.
Boldur Iloveanu a cobortt, sprijinit de valetul, tot atat de
slab *i spectral, ca el. Slugile priveau de dupä perdele. De dupä
perdele, privea si domnul Ilie Sacarà *i fiul säu, Nicachi.
Numai câinii dAdeau bucurosi din coadà, särind In jurul unui
lost stäpAn, pe cane nu 1-au cunoscut si n'avea sä se mai Intoarci
Pledurile au fost Infäsurate In jurul picioarelor cu oasele
www.digibuc.ro
160 CEZAR PETRESCU
.
www.digibuc.ro
CARTEA A TREIA
www.digibuc.ro
CAPITOLUL I
www.digibuc.ro
164 CEZAR. PETRESCU
www.digibuc.ro
170 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL 11
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
Ajunge un singur demon, ea a
gurbure teats .somnurile.
www.digibuc.ro
190 CUAR PETRESCU
pietitdin covrigi uscati. i Intelegea c'à are acum de luptat
cu doui randuri de dusmani: cei din case lui i cel de gall.
Bätranetea i se anunta Inveninatä i lehova II pärisise.
,Asta n'am meritat-ol vorbi singur, tresárind i scAr-
mänandu-si repede barba rarä.
Baciul radea si el singur, scurgand fundul sticlel In pa-
haru cu muchii.
Wad, jupan Leibal... Poate vrei s tii numaidecat de ce
rad eu acuma?
Domnul Leiba Tudic lärgi ochi obositi, f511 gene, si rosti
cu amar:
Dumneata 114, fiindcà nu te atinge vieata! pasi
duinitale?... Ai optzeci de ani i aräti mai voinic ca mine. Dum-
neata n'ai concurentä, fiindcä pu vine nimeni sA deschidä stanä
în fata stanii dumitale... N'ai copii sa" te oträveascd si sä-ti
scoatä sufletul. Poti rade si al de ce multumi vietii, care te-a
iertat chiar i pentru cele ce-ai päcätuit, dupä cum au uitat si
te-au iertat si legile omenesti. Dumneata esti un orn fericit,
bade!... De aceea, poti sä razi de unul care se cáineazi ca
mine... '
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI] 191
care trebuiau neapArat IntArcate. Pe urmi, rezemat de u4or,
privi In drum, frAmAntarea de camioane si de automobile, tre-
and parte spre curtea Iloveanului, parte spre pripoarele insem-
nate de ingineri.
Sus, la conac, Dinu Grintescu, printre grljile lui mai a-
prinse, _gäsise totusi vreme sA schimbe si 'oarecare orAnduieli
In asezArile de o jumätate de veac päräsite.
Iordan Hagi-lordan n'avea nevoie de-o casä de lark
pentru el. Il astepta o vilä la Simla, alta la Constanta, un conac
boieresc pe vales Oltului, cu fata spre api.
Casa de aici, o pregatea deocamdatA pentru ingineri
pentru birouri, Ora and se vor lta alte clädiri din temelie,
mai largi si la loc potrivit, dupg planurile socletàtii. Treabä
de-un an, poate de dol.
PAnä atunci, toate bratele localnice tocmite si cele sträine,
aduse de pe valea Prahovei si a DAmbovitel, pregäteau bazene
de beton, cazane 1 depozite, unde urma sA se adune rev Arsarea
celei dintAl sonde, de Incercare. Mesterli säpau cu grabi te-
melia uzinei electrice. Carnioanele arau material, sine de fier,
PO de schijä, peretii cisternelor ì tuburile sondei, ca toate
masinile de sfredelit piatra, dintil de otel si motoarele, puse 1a
adapost, sA astepte sub hangare de scAndurä si prelate de
musama.
Trel mesteri fuseserä despärtiti de ceilaiti, cu misiunea
sä dea o Infätisare mai confortabilä conaculul din deal.
SI spre a sa mare uimire, inginerul Dinu Grintescu des-
coped aid urrnele boierului Enache Iloveanu, cu toate Incerci-
'rile lui de prefaceri occidentale, azute tri paragin5 si In ultare.
ApA captatä, tevi In pereti, canaluri sl fAntAni de ciment. A
fost o joao5 sA le adua din nou la folosintä.
Enache Iloveanu crescu In stima inginerului.
Acesta a fost un ornl declarase cu admiratie, avoca-
tului Emil Sava. Un adevärat erou 1 plonier... Dad Il dilca
Boldur Iloveanu pe urme, nu mai aveam noi ce auta ad... Ar
fi fost imposibil si nu descopere, ce-am descoperit nol. Ce fel
de individ era In definitiv, acest boier Enache?...
Domnul avocat Emil Sava strAngea din umeri.
amintea cleat foarte vag, despre un bätrAn devorat
de mania europeniaril, asa cum II cunoscuse In cei dintAi ani
ai carierel sale de avocat. Oricum, era un noröc cA =rise
Mainte de a afla ceea ce aflase inginerul Dinu Grintescu, si
fost alt noroc, cA Boldur nu-i alcase pe
Cei patru let de bronz, Incepuri din 11011 sA tmproitste apa
vie pe gurile deschise.
www.digibuc.ro
192 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
196 CEZAR PETRESCU
nului; noaptea se aprind colierele becurilor electrice, o sireni
mugeste de trei ori In douäzeci i patru de ceasuri la fiecare
schimb, iar sfredelul de otel rontäie tenace 'In stâncile subpi-
mántene, apropindu-se cu fiecare clipä de comoara cea Ingro-
pata Inainte de tofi regii i toe& comorile de pe lume.
Pläci cu inscriptii Infipte In stâlpi, opresc trecätorul din
douäzeci de parti: Intrarea opritä. Trecerea opritä. Fumatul
oprit!"
Niciodatä In Piscul Voevodesei, n'au existat atâtea pro-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI! 197
§i drula ii port eu grijä. El vä scoate din minti si el are sä và
dud la pagubä. Eu ce sà vä spun? Dupg Oat am aflat, Socie-
tatea n'are nicio grabd sä cumpere pämânturi. Pentru cat pà-
mant stäpaneste ea deocamdatk abia de-are sä pridideascä In
zece, dad nu In cinciSprezece ani. Vià dä mana sà asteptati
pânä atunci?...
Oamenii clätinarà din cap:
Cincisprezece ani, n'o durat nici mägarul tiganului din
poveste, cand l-a fost pus sä-1 invete a räbda de foame si de
sete cu tat-Alta.
Aceasta v'o spun si eu!... fu de aceeasi pärere domnul
prefect. Poste cincisprezece ani, atunci da, puteti pune condi-
jiile i Societatea n'are sä aibà incotro. Acuma, se
,chearnä ca' voi veniti s'o rugati, nu vä cautä ea. Vä convine
pretul?... Pun si eu cuvant, sä mai rupeti ceva. Nu?... Asteptatil..
Domnul prefect Emil Sava fäcu o pauziä si se uitä la chef,
pe urmä päru cä le numärä sä vadä dad nu e niciuna lipsä
la numär.
Le vari In buzunar i îi aduse aminte, ceva ce se vede
cra uitase:
N'ar trebui sà v'o spun, oameni buni, dar tree si de
data aceasta peste prietenii mei! Numai vä rog, vorba sä nu
iasä dintre peretii acestia... Uite ce e! Societatea mai are ea o
socotealä, dupä cat imi pare. E la Intelegera omului, cä odatä
sondele puse in lucru, au sä traga !Acura si de sub hotarul
vostru, fiindd sub Ornânt nu este hotar. Legea n'are nicio
putere. Asa ca dupä zece ori cincisprezece ani, pämanturile
aceste pentru care Và tocmiti acuma, n'au sä fad mai multe pa-
role cleat o plosd Eu vä sfätuesc sà vindeti, cat n'are
sä fie prea tarziu. Ce e In mank nu-i minciunä! 0 stiti si voi.
Am auzit, adevärat? CA pe tot locul In devälmäsie,
vä dä mai mult de dotiä milioane. Douä milioane In palmk n'a
luat nici boierul Boldur pe toatä mosia lui, cu tot, cu curte
acareturi. V'o spun si aceasta, ca sä-mi usurez sufletul, fiindcA
vä väd dusi de nas de o starpiturä de trup si la minte, ca
lui Iliutà Sacard.
Oamenii plecarä sä Impärtäseasd aceste vorbe i sfaturi,
direct celui zugrävit cu asemenea cuvinte de ocark
Vasäzid, mi-a spub starpiturä?... se främântä de mat-lie
Nicachi, bätandu-si jambierele cu cravasa i simtind 135-1 Innä-
buse peretii prea stramti ai cancelariei. Acuma sunt starpiturät
klarà acum doi ani, eram draga" Nicachi incoace si dragá Ni-
eachi incolol Am sä-i arät eu lui, dad e vorba pe asal... Vrea
www.digibuc.ro
198 CEZAR PETRESCIr
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
Ingerul al cincilea au sunat dirt
au viz' zut o stea care
cei.zuse din cer pe piinzcint. eau
dat lui cheia fântcinii Adeincului
si au deschis fânteina Adcincului.
Din fcinkinci s'au ridicat un fum,
ca fumul untu cuptor mare. » soa-
rele si veizduhul eau tntunecat de
fumul acela. Iar din fum au iesit
niste leicuste, care eau neipustit pre
peimeint.
(Apocalipsa 9. 1-3).
www.digibuc.ro
202 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 203
tiga bani In paguba altora, am stiut-o i o stiu. Multi bani
Pentru mine Insä, dragä Zaharia, banul e un mijloc, nu un scop.
Dacd nu m'as gândi la Madala, m'as multumi toatä vieata cu
leaf a ajutoarelor mele. Deocarndatä, poate e bine s tii, cl" eu
sunt cel dator lui Iordan Hagi-lordan, nu el Imi datoreste. ceva
mie. Cel putin asa spun actele!... E o curiozitate, de care Insä
nu m'am ocupat de aproape. Eu am cäutat, In felul meu, o co-
moarà aproape tot atât de desinteresat ca tine. Cä am gäsit-o, mä
bucurä, fiindcä am eliberat-o lumii. E un dar pe care 11 fac aces-
tui Uitam sà-ti spun. Imi scrie mereu Madala. Imi cere
si ea sä facem pace. Abia astept sA o pot aduce pentru cateva
zile... ca sä vadä oe-am Infäptuit eu aci. Haide, (15-mi mana, pen-
tru Dumnezeu! Toatà bucuria mea de astäzi, n'are sä-mi fie In-
treagt dacA stiu cA existä un singur orn care nu miä iartä, pen-
tru un räu pe care nu i 1-am fäcut !...
Inginerul Dinu Grintescu vorbise repede, ca un orn muncit
de nevoia unei eliberäri, zAvorttä da prea multä vreme pe buze.
Privise tot timpul, de aproape, In chipul lui Zaharia Duhu,
sä descopere o tresärire. Intinse mâna...
Pe fata lui Zaharia nu se clinti niciun träs. Bratele rima-
serä mai departe atârnând de-a-lungul trupului.
Numai obloanele pleoapelor se ridicarä. Incet, sä desvaluie o
privire goalà i moartà, ca ochii albi ai statuilor.
Privirea aceasta Innec5 toatä avântarea nervoasä a lui
Dinu Grintescu.
Totul Ii apäru deodatä, pustiu, absurd si zädarnic.
Atunci inginerul se apropie exasperat, si plecându-se spre
obrazul lui Zaharia Duhu, Ii suieri printre dinti :
Bine spun toti, cA te-ai tâmpit complect, Zaharia Duhul
Zaharia Drornichilä, batjocura copiilor !...
Apoi se rAsuci pe cälcâie i porni spre furnicarul de oa-
meni. Acolo unde sfredelul de otel sträpungea necurmat i te-
nace, cel din urma capao al cornorii lui.
Dar pasul avântat i sprinten de adineaori, se Impleticea
intro imperceptibilä sovalalà.
Zaharia Duhu ti privea neclintit, din mijlocul drurnului, eu
mainile spânzurate. Oartà rase nätâng, cu gura panä la ureche,
färi sä Inteleagä ce s'a petrecut.
Haidem la treburile noastre, Oartä!... porunci Zaharia,
smucindu-se din loc.
Idiotul deveni gray, ca un orn care stie c nu e timp de,
zäboyit si de ras, cand pe dânsii ti asteaptä o atât de serioasa
isprayä. Culese cazmalele i lopetile. Porninä spre celälalt drum,
al lor.
www.digibuc.ro
204 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
206 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 209
Ce sä mai spun? S'o isprAvit... MA strigi haramurile, si
le dau apd I_
Nu aceasta 11 alungase pe Gheorghies, ca sä nu mai vadd
vânzoleala si chiotele, bucuria si minunätia din vale. De acolo,
de uncle Improscase ploaia cea neagrä, tot cinci sute de pasi se
aflau si pârfA la htttarul lui Alecu Toader Precup a DAscAlitei. Si
din aceastà pricinA, îi era si soarele lui Innecat In catran.
Pentru asemenea prunduri, Nicachi Sacarä arätase mai
mare patimä chiar, deck pentru ochii genati ai Sandei. Pâng
atunci Ii Vnuse calea, rusinat sA nu cunoascä lumea CA i s'au
aprins cAlcâiele, dupä o fatä de mArlan. Gheorghies n'avea nicio
grijA. Fata mârlanului stia sä-i reteze din clout.
Acuma Nicachi SacarA schimbase de fatA. Mersese de-a-
dreptul la Alecu Toader Precup, sg-i cearA copila Inaintea altaru-
lui si a legii. Si Alecu Toader Precup se invoise.
Un ginere cu docar boieresc, cu mosie si stare, nici nu
visase el pentru Sanda lui crescutà cu picioarele desculte. Nebun
ar fi fost, sA nu batä palma. Mai greu e sA-1 scoatä sticletii din
capul fetei. Iar de-un an Sanda nu mai cunoste zi bunA acasä.
TaicA-su Ii face intqtru ca la melitie, mugind si lovind-o. Mai-
cA-sa ii tine isonul, Sanda IndurA si tace. Dar ochii genati s'au
impâclit de plâns. Tânjeste cu fata prelungä si cu buzele subtiri.
Toate descântecele babei Maranda Cutuiana au timas Mil pu-
tere.
Când se Intalneste pe furls cu Gheorghies, Isi culcA fruntea
pe pieptul lui lat si izbucneste In lacrimi:
Hai sä fugim In lume, Gheorghies!... Altfel, am sii-mi
fac o samA si asa are s5 se isprAveascä toatä istoria cu bleste-
matul cela de pArnânt, care-o stârnit numai lAcomie si poftà. TA-
luca iar m'o OR si m'o suduit. MAmuca numa nu mi-o seas
ochii cu unghiile. IarA crAdnatul nu se mai clinteste dela poarta
noastrA, parcA 1-a pus primAria de strajà... Hai sA fugim In lume,
,Gheorghies!... Ne-om tocmi slugi undeva, cA lumea nu s'a sfAr-
sit In satu ista InrAit si lAcomit...
Gheorghies tace si nu poate rAspunde. El stie cä nu are
dreptul sA fugA In lume, fiindcä-i dator simbria pe un an Inainte
si fiindcä are acas5 opt frati mai mArunti, la o singurä väduvä
numai cu douA maini.
Acestea le-ar avea de spus cuiva, Gheorghies TAlpAlig5; dar
due acum In tot satul, mai are urechi si ochi pentru asemeni ne-
eazuri ?
,.. Mc§negi si copii, bärbati si neveste, s'au adunat gloati In
-vale, unde au puhoit izvoarele grase.
Chiar Nicachi Sacarä, e de bunä seam5 cocotat undeva, cu
picioarele crAcAnate si cu bratele subpuse, sä priveascä dela loo
www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCIA
210
Malt, cu fierea räscolita In el si cu mintea caznita sa mal nas-
coceascä altceva nou. L-a zarit trecand °Mare. Pe urma l-a vazut
mergand alaturi cu Alecu Toader Precup, cu calul de darlogi.
La gandul acesta, argatul izbeste ponds cu furca peste
fruntea vitelului, cu ochi umezi si buni. Vitelul da glas de du-
rere.
Atunci deabia Gheorghie îi da socoteala ce a facut si In-
cepe scarpine parul cret de pe frunte, Intre bumbii cornitelor
moi.
Ce-i, mai sireacule? Cine-o mâncat bataie i nu-i vino-
vat?... Mai Joian, rnai, tare mai suntem noi necajiti i prosti si
fàrà putere !...
Vitelul II Impinge cu botul. Da sa Inteleaga cà desmierda-
rea nu-i tine de foame. Gheorghies trage cu privirea spre cerdac.
Matusa Ruxanda se uita neclintit In gol, eu ochii ei de
oarba.
Atunci argatul Impinge Meet Incuietoarea sa nu se aud5
da drumul vitelului, In grajdul plavanei, care-I primeste c'un
muget usor.
Umbrele s'au lungit. Soarele scapata dupa munte. S'au
aprins luminile albe pe sârma, In vale, unde nimeni Insa nu-si
gaseste astâmpar.
Zaharia Duhu si Oarta se Intorc cu cazmalele In spate,
dupa o zi pentru dânsii sfarsita, tot cum a fost cea de ieri
cum are sa fie cea de maine.
Tree si nu se opresc In fata portil.
Zaharia a luat-o Inainte. Oarta a ridicat ochii alburii s5
Intrebe. N'a priceput. Pe urma, ca o slue supusa, a mers dup5
stapan, fara sa stie unde-au sa ajunga. Nu vorbesc. Zaharia
Duhu a grabit pasii, ca un orn plecat la o Intalnire unde se teme
sa nu fie lipsa.
fri ulita mare, pasesc peste balti de pacura. Sunt schele de
ease noi. Binale. Ulna mai urlä Inca fricos, langa porti, a pustiu,
ca dupa cutremur.
Treo automobile In goana, svarlind peste case si
lumina spectrala de calcar.
Cánd au intrat, domnul Leiba Tudic n'a stiut ce sa creada,
frecându-si ochii sub siragul lui de covrigi seculari. Asemenea
musterii nu-i mai pasisera pragul.
Se ridica de pe scaun, le iesi In cale de dupa tejghea i tn-
cerd sa arate cat mai voios :
Ce placere, bade Zaharial... Astazi e ziva minunilor.
Una rea si una bung. Ma rog, cu ce pot sa te servesc? La mine,
dumneata til cà se gaseste marfa putina, da'
www.digibuc.ro
AIM= NEGRI.; 211
Zaharia Duhu ti privi cu ochli lui morti. Pe urrnä Ur/ pri-
virea pe peretii afumati, la gazornita calla, la rafturile goale,
la bazaiala de muste. Domnul Leiba ludic îl spuse cu amar cä
*1 musteriul acesta, a vrut sä cearä o marfä care lipseste.
De aceea suspinä i ceru iertare, päräsind glasul voios de
adineaori :
Inteleg, bade Zaharia! Iti pare räu c5 ai mai bätut dru-
mul pänä la mine... Eu pot sä spun cä pânä ieri eram un om
care trägea de moarte... Au venit niste tâlhari sä m scoatä din
sat. Intâi au fäcut cantinä. Acum ridicä prävälie cu douä rânduri
*I cu otel. Pot sä spun cä pAnä ieri trägeam de moarte si azi
sunt un orn mort!...
Zaharia nu d6du niciun semn, cà Intelege sau 05 simte
vreo pärere de räu.
Privirea lui era mai moartà ca a unui orn mort.
Ai väzut dumneata tialosia care a fost azi?... se cäinä
mai departe, domnul Leiba ludic. Cum II permis? Nu mai este
tare Nu mai este lege?... Pânä acuma am mai avut o sperantä.
Poate s'au inselat In socotelile lor. Poate au gresit. Sparg ei
pämântul *i din pämânt nu iese nimica deck apä chioard *i lut.
Atuncea ti iau boccelele si pleacg In lumea de unde au venit,
sä ne lase In calicia noasträ. Asa am crezut si am fäcut rugg-
ciuni... Si azi am murit. De-acuma nu se mai duc! Au sä vie
altii si altii, ca sä nu mai Incapà nirneni de asa un bine pe care
nu 1-am cerut... Bade Zaharia, eu vorbesc i mä bocesc ca o
muiere proastä, iartä dumneata incä nu mi-ai spus ce ai crezut
c5 se mai poate gäsi la un falit si la un mort ca Leiba ludic.
Rachiu, cred cä tot mai ai...
Rachiu sä n'am? räsuflä inviat Leiba Tudic. Am toate
felurile de rachiu. Am si rachiu fäcut de mine si de Sara, dupä
o retetä a noastrà pe care o tinem secret. Pot spune, cä un ra-
chiu cum am eu, n'au sä capete talharii aceia cu toate cantinele
bodegile lor, chiar dac5 au sä comande din tara englezeascä
si dela Olanda! Numai sä-mi spui ce fel de rachiu vrei i eu am
servesc Indatä, rachiul pe care-1 vrei dumneata...
Un rachiu tare!... lämuri Zaharia Duhu. Cel znai tare!...
Dommil Leiba ludic se repezi sä aduc4 rachiul cel mai
tare.
Pregäti sticlä, fiindo5 îi Inchipuia c5 Zaharia Duhu, care
n'a pus niciodatä spirt In gurä, Il duce acasi, pentru oaspeti,
pentru vreun leac, ori pentru vreo pomenire.
Nu! Pune-1 aici, 'la masä. Si dA-mi dotia pahare!... spuse
Zaharia Duhu, asezându-se. De ce te uiti asa? OartA, paharul
acesta e pentru tine!...
www.digibuc.ro
212 CEzAR 'PETRESCU
Oartä rânji si bäu.
Dupa tejghea, Leiba Tudic privi päng târzhi, dupii miezul
noptil, acesti musterii cum n'a mai väzut, golind paharele färi.
sä spunä o vorbii, stäpAnul si sluga laolalt5, cu mintea Intunecatä
la fel.
Zaharia Duhu infra' acasä, la al treilea cantat al cocosilor,
cantand §1 el rigusit. .
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 217
Si nu s'a gasit pimeni sä-i vorbeascä hotarIt? Intreba
nepotul.
Mätusa Ruxanda Isi min mai departe dintii albi, In räsul
sinistru i fära hohotire :
Cine sa-i vorbeasca? Pe cine mai asculta el? Nu se
Intelege cleat cu Oartä. Acum sunt Inteo minte. Si am sa-ti
adaog, Petruti, un lucru pe care ti 1-am ascuns. Te-ai mirat
asearä oil nu 1-al gäsit acasä si nu ti-am raspuns. Te-ai mirat azi
dimineatä, ca a plecat cu noaptea in cap si nu ti-am spus unde
era asa de gräbit sä nu cumva sä lipseasca...
Oarba a tacut. Fusul sfarlie aspru intre degetele osoase.
Ochii fära luminà cautä spre ochii nepotului, ca si cum ar
mai putea sä citeasca mirarea, nerabdarea si curiozitatea din
privirea aceea.
Nu Inteleg, imitusica. Unde se duce?...
Dacä vrei sa-1 vezi, Petrutä copile, mergi cautä
la crâsma lui Leiba Tudic! Acolo îi face vieata, and nu umbli
dupa comoara. In celälalt timp al anului, scorrnoneste i eauta
In nebunia pe la Tudic mai rar, Dara când incep ploile
ninsoarea, se Infundä bea ce bruma de minte i-a mai
ramas. Pe urma hoinäreste prin sat cu Oartä dupa el si Imparte,
In dreapta î In stanga comoara, pentru vremea cand are s'o,
gaseascä. Trebue .sa tii cà are planuri mari si milostive. Are
sä faca biserica de piatra. Are sä inzestreze fete särace. Când
sfarseste de Impärtit ceea ce n'a gasit, se cocoatá pe deal, la
turnul Voevodesei, unde am auzit din oameni ca se aflä o piatra
cu semne de pe vremea paganilor. Se suie acolo cu Oarta dupä
el si face manios cu Pumnul spre fabrica si spre fantanile de
pacura... Copiii se tin card pe drum. Inainte 11 bateau cu pietre...
Acum s'a fäcut prietenul lor. Le svarle märuntisul din punga
le spune istorii. Iara plodurile Ii cunosc släbiciunea. Il asteapta
de dupa garduri, ca sa-1 petreaca cu alaiu... Pot spune ca Dorn-
nul mi-a luat lumina ochilor sa ma crute, ca sa nu mai vad
asemenea ticalosie si ocara! Nu Inteleg de ce mi-a lasat ure-
chile, ca tot sä le aud i sa le aflu.
Degetele rasucesc lana din caier. Ochii oarbei asteaptä
Intr'o neclintire Impietritá.
Aceasta n'ai stiut-o, Petruta, copile?
De unde s'o stiu? E ultimul lucru la care ma asteptamt
Unchiul Zaharia a lost toatä vieata un fel de schimnic...
Ai sa cunosti ce fel de schimnic e acuma mosu-täu
Zaharia! rosti bätrana ca o amenintare.
Pe urmä taut si In odaie nu se mai auzi decat fusul. Petri'
V. Tudose rämase pe scaun sä cântareasca In minte aceste stiri
de neerezut.
www.digibuc.ro
218 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
220 CEZAR PEIRESCU
Lic5firea din ochii lui Zaharia Duhu, rse elating suflat5 de
un vânt revenind tiptil, s'o sugrume din nou.
Dar lumina, Incd durg.
A! Säp5turile... îI aminti cu indiferentä docentul.
Se intelege cä s5p5turile, Petrutä! Tot ce-a ramaS In-
'trerupt dela moartea lui Alexandru, 1u5m acum clela Inceput.
Pentru ce altceva te-am asteptat? Pentru ce altceva ai venit?
Petru V. Tudose Intoarse ochii spre coltul Intunecos unde
priveghea m5tusa Ruxada, dreapt5 si nemiscat5, ca un huhurez.
Astepta dela ea o Imb5rbätare.
Oarba asculta cu gâtul lungit si cu träs5turile tepene.
,,Cecil nt-ar spune sà fiu energic. Unui oar f5r5 voin1à, trebue
sä-i impui vointa ta prin surprizä" gändi Petru V. Tudose.
Si se hotärI s5 fie energic.
Unchiule Zaharia, gläsui rar, s5p5turile acestea nu mai
a u niciun rost!
In ochii lui Zaharia Duhu, lic5rul de luminä se slei.
Il privi cu Impainjenirea turbure de betiv.
Hahal... Incepu sá rädi5. Ce noutate mi-a fost dat sä
aflu astäzi! Te-ai fäcut sugub5t, protesorasule!
Eu nu esesc nimic vesel! declarä cu gravitate Petru
V. Tudose. S5pIturile acestea nu mai au niciun rost. Alexandru
Opris a cercetat tot ce era de cercetat. Pot spune cA a exagerat
cele ce-a scris i c5 aproape toate concluziile lui sunt de re-
vizuit. Aceasta a fost prima lui eroare! A pus pasiune si imagi-
natie, unde trebuia sá lucreze cu räceal5 si cu prudentä. A doua
lui eroare, a lost cia te-a incurajat Intr'o alucire absurdä. Ce
este aceast5 comoark pentru care ti-ai pierdut o vieatà?... Co-
moara se vede de aci, pe fereastr5. E In vale, unde-au venit altii,
-sä s5vArseasc5 miracole, nu s5 astepte miracole.
Aceasta ai venit tu sä mi-o spui?... Intrebá Zaharia
Duhu cu un calm stäpânit, dupà oe se oprise din ras.
Aceasta am venit eu s'o spun, unchiule, fiindo5 asa
Inteleg s5 m5 prätesc de o datorie! M'ai trimis s5 Invät si m'ai
ajutat. Iti sunt recunoscätor. Iar In loo sa ma multumesc cu
o recunostint5 de vorbe goale, In numele acestei Invätätufi la
cr-e m'ai trimis si m'ai ajutat, viu s5 te opresc dela o alucire,
care dureazä prea de multä vreme. Alexandru Opris te-a In-
curajat. In ofice caz nu te-a oprit. Si a fäcut Stiinta
noastra nu admita basme i exageräri. N'are nevoie de comori.
N'avem nevoie de commit
Pentru atata ai b5tut calea dela Bucuresti, parii aci?
Tepet5 Zaharia Duhu, cu dunga bräzdatà Intre sprincene.
Pentru atâta, fiindc5 asa mi-a dictat judecata! rosti
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 221
sigur de sine Petru V. Tudose, convins ad a sdruncinat ceva din
ideia fix5 a maniacului.
Zaharia Duhu se rezema cu ceafa de spatarul scaunului
Incepu sä radd cu rasul lui Oartä.
Cand sfarsi, se Indreptä brusc, 11 privi lung cu ochii 1m-
painjeniti, parca descoperea intaia oarä un amanunt care-i so&
pase din vedere.
Intinse mana spre gâtul docentului universitar, ant de
neasteptat si svacnit, Incat Petru V. Tudose se retrase cu o in-
fiorare de spaima.
De ce porti la gat juvätul acesta?...
Tânärul îi apara cravata, nedumerit de asemenea 1ntre-
bare bizara.
Petruta pe care 1-am crescut eu, nu purta gâtlegau.
Era un copil descult si cu gâtul gol. Ace la a murit... Tu cine
esti? Ce cauti aici? De ce 1-ai omorlt, sa-i uzurpi locul?
Oarba privea spre dânii, cu ochii ei goi din noaptea ei
neagrä. Luci fara sens, râsul dintilor albi. Poate si mintea aceea
demult era turbure.
Petru V. Tudose îi terse cu batista alt rand de sudoare.
De ce porti juvatul acesta la gat?... stärui Zaharia
Duhu, tragand de capatul cravatii. Wad cà e un juvat de matase,
ai plätit scump si nu stii de ce-1 porti... Nu te-a invatat de ce-1
porti nici toata stiinta ta?... Ce proasta stiinta! Eu am aflat-o cu
toate acestea tot dintr'o carte! E semnul vostru. Al tau si al
lui Emil Sava si al lui Iordan Hagi-Iordan si al lui Dinu Grin-
lescu si al tuturor care vin sa ne aduca binele nostrul Ati pus
juvat ca sa arätati ca v'ati despartit inima de cap. Petruta pe
care 1-am trimis eu In lumei nu purta cravata. De ce 1-ai gâtuit
sa-i iei locul?... .
www.digibuc.ro
CAPITOWL VI
o femee ca nas gi glow
asculit.
www.digibuc.ro
2,111ZUL NEGRU 223
lar stolul cocorilor pleca mai departe, spre locuri unde
-mal sunt campuri färä catran i pajisti cu albe mioare.
Noaptea, alt stol trecea peste sat, cu scâncetul slab de
,copil, In afundul albastru.
Zaharia Duhu se destepta In aceasti chemare. Se tisucea,
ascultand suspinul väzduhurilor, amestecat cu fosnetul mätäsos
de frunze.
Din nou, dintr'o pklä adâncä i grea, mijea o goanä man-
-tuitoare.
Primävara, din cioatele putrede, vlästarul dä colt fraged
viu. Primävara, din coaja urità a crisalidei lipità In scorburi,
se desfac fluturi si gaze cu aripi usoare, gata de sbor.
Zaharia Duhu era un asemenea ciot putred, din care tn-
colteste un asemeni vlästar si se desprinde un asemenea sbor.
Din nou credea eu toatà täria.
Am s'o -gäsesc anul acesta! vorbea singur. Nici nu se
poate sä n'o gäsesc!" Acum vorbea singur, 4iindcá nu-I mai
asculta nimeni i nu-1 mai Intelegea nimeni. Dar ce Insemnätate,
mai poate sä aibä aceasta?
De cum se svântase zäpada, comoara lui din adâncuri Il
atragea iaräsi pe cârnpii, cu o putere magneticä i mai asprd.
0 simtea pe ad pe aproape. Mai mult decal Intotdeauna,
stia pe undeva, asteptandu-1.
N'o mal oäuta pentru el. Nici pentru cärti i muzee. 0
cäuta Impotriva tuturor. 0 duta dusmänos si avea nevoie s'o
afle, pentru toti cei care nu cred si nu vAd si-acum ti socot
un lunatec. 0 cäuta sà o däruiascä acelora.
Se rdsucea In patul tare. Asculta chemarile noptii. Asculta
micàrile casei.
In Incäperi, marba bajbaia asprimea peretilor cu unghii
uscate. Se deschideau si se Inchideau usi. hi straiul de Bra nea-
grä, fantoma se desprindea din Intunerec si se topeascA In In-
tunerec. Seociora ti sertarele tainuite, In oale cu cenusi si In
perne cu pene. Acolo îj avea dânsa ascunsä, comoara ei de
avarà cu bani de argint si de aur, care de mult nu mai umbli
prin mainile oamenilor, de and au iesit numai bani de hartie si
bani de tablä coda
Oarba Ii numärä, Il desparte, ti schimbä dintr'o ascunzii-
toare In 4Ita; se prelinge printre usi cu tusea ei seacä. Pe urmä,
cu furca la brat' I cu fusul In mania, asteaptä sä se trezeascä
vieata easel, Intr'o singurAtate färä somn, de strigoalca.
Odati cu soarele, Zaharia Duhu e tu picioare. Strigi din
cerdac, ou glasul inviorat de racoarea acidulatä a diminetil:
www.digibuc.ro
224 CEZAR PETRESCU
21 - 15 www.digibuc.ro
226 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 227
nerul Dinu Grintescu. Intai s5 le vedem pe acestea si pe urmd
avem s5 ne intoarcem si la biserica dumitale... F5r5 supkare!...
A subscris câteva mii de lei, iar temellile se scufund5 In
p5räsire.
Zaharia Duhu le sfie acestea si pregäteste o bucurie pentru
bätrânetele pärintelui Toma, cu care nu s'a aflat niciodatä prie-
ten. Comoara lui va fi deacum pentru asemenea ctitorii si bine-
faceri. Va fi luat5 pämântului, ca sä fie dat5 cerului, milostivilor,
copiilor. Mai ales copiilor.
Poate de aceasta chiar, puterile adânci i-au ascuns-o cu atâta
indkitnicie... 0 cäuta numai pentru multumirea lui strâmtä si
neomenoasä. Pentru rafturi de muzeu, pentru cärti, pentru stiinta
inghetatä a lui Petru V. Tudose, pentru lucruri uscate si moarte.
Acum Intelegea s'o dea vietii si faptelor. Unei altfel de vieti si
unor altfel de fapte, decat acela care-1 scarbesc In vale, fiindc5
sunt dup5 chipul si asemänarea domnului Emil Sava, a lui Iordan
Hagi-Iordan si a inginerului Dinu Grintescu, cu toate lAcomille
lor si dusmbiile lor si strickiunile lor. S'au Blit c'au adus belsug
si luminare de minte. Pe urmA-le, nu se vede decât vräjm5sii,
cazne, si ruin5ri si o altfel de robie, decum a fost cea de pAn5
ieri, a plugarului. Comoara lor s'a dovedit cum o stia si-o temea;
din cele blestemate, cu leg5mant de moarte si de suferint5.
Comoara lui va fi curatä si se va da lumii fär5 nicio ap5-
rare, fär5 sä cear5 z5log de vieti.
Zaharia Duhu c5lca in lumina prim5verii, cu pasul usor si
cu fruntea Ina ltä. Trecuse de noroaiele negre, de copacii de c5r-
bune, de cleiul care opreste tälpile lipite.
In susul apei nu mai erau pecinginile de ulelu. Pârâul curgea
sträveziu, de clestar, printre pietrele netede, printre sAlcii ple-
toase, printre pajisti cu bänuti galbeni de päpädie. Ai totul mal
r5m5sese pur si intact. Pânà când, ca o boalà slut5 a parnântului,
ulcerele din vale, vor prinde si se intind5 din an in an, spre
in5ltimi.
Oartä mergea mânios si smuncit. El Indrägise arciuma lui
ludic si nu intelegea de ce stäpânul nu are atâta cumintenie s5
se bucure de bunätiltile lumii, In loc s5 horhälascá pe coclaurl si
sa-1 osândeasc5 la munc5 fär5 folos.
La cotul lui Balan, svArli jos uneltele, lepAd5 sumanul si su-
mese mânecile. PAndi când Zaharia Duhu privea ind5rät, peste
câmpuri, scoase un sip si gâlgli câteva Inghitituri pe ascuns. Cä-
p5tase patima spirtului, si el n'avea de ce face jurknânt s5 se
opreascä. Iar másurile le scria domnul Leiba ludic In condick la
socoteala st5pârtului.
Isi sterse gura clAbucitä si nasul, cu podul palmei, apuci
www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCU
228
unealta si Incepu sä izbeascä In tut. Zaharia purcese la fel. Era
un loo unde n'au mai sdpat niciodatri. Un mal inalt si I-4os, unde
apa coteste si minâncd din tärm. Intr'o bulboand cu volburi. De
ce a ajuns si aci, Zaharia n'ar putea spune. S'a indreptat in cea
dintai dimineatá, ca la un semn cunoscut. Urme nu sunt. Cu atât
mai bine ! Pretutindeni unde-au fost urme, 1-au Inselat. Lipsa lor
nu poate deck sä-i dea mai multä nädejde.
Se aude un cuc chemând In pädure. Un viers gures de pa-
säre räsunä si 'n plopii de aproape.
Pe cerul 'Malt se scuturà iaräsi salbele albe de porumbei. Nu
mai sunt toti albi: zäriti de aproape, aratä pete de pAcurä in cati-
feaua moale a penelor si In márgeanul slefuit al picioarelor mici.
Dar sus, In bätaia luminii, sträluceste numai albul sclipitor
de sidef.
Salbele cad, se 'Malt& se rup din firul nevAzut risipindu-se,
din nou se insirà sä cadä departe pe câmpuri. E-un joc necurmat
si sglobiu. Aproape e sbor märunt de gaze. Zumzet de albine. S'au
eliberat toate comorile primäverii. Vieata mai poate fi luminoasä
si buná, cu toate arälärile dusmane si hade, din vale.
Cazmalele izbesc cadentat.
www.digibuc.ro
230 CEZAR PETRESCLT
www.digibuc.ro
234 CEZAR PETRESCIP
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 235
Astfel de vorbe mi le-au mai spus si altii! márturlsi In-
-tr'un tArziu mätusa Ruxanda, främAntändu-si degetele uscate. MI
le-a spus si feciorul vechilulul, Nicachi Sacarä. Le-am ascultat
,si le-am muncit multe nog nedormite, In mintea mea bAtrânä sl
slabä. Pe urmä, am 'jute les el eu\ nu pot sA-1 cer dus la casa ne-
lounilor. Il plAng si mä plAng... Dail ce poate sA facä o mamä fArä
-vedere impotriva unui copil färä minte?... Mä simt la sf ArsItul
vietii si nu-mi este usor sá-mi Incarc sufletul cu un pAcat...
S'ar spune cA vorbesti acum pentru Iordan Hagi-IordanI
glAsui indignatà Cecil.
Oarba Intoarse fata, cAutAndu-i privirea:
Stiu, copila mea! Dar aceasta nu le poate Intelege decAt
-o mamä.
Cecil 41 d'Adu seamá CA a pornit pe cale spinoasg si gresitä.
Trase scaunul aproape i spuse cu insinuatA blAndete:
Mätusico, nu este vorba de asa ceval SA sperAm cA vom
putea sA ajungem la o Intelegere cu unchiul Zaharia, WA' sA-i
amintim ce spune legea... Aceasta insá, sä ne rAmAnA ca o ultimä
armA.
Viná altii s'o facá! rosti bätrana. Eu Urfa aceasta n'o
am. Mi se pare cd-i aud pasii...
TO, In afarA de Madala, privirá spre poartá.
Zaharia Duhu venea cu Lin brat de lAcrämioare si cu fata
-copiläros luminatá. Incheiase ziva Mil nicio izbAndä, dar neiz-
43ânda nu-i stirbise nimic din incredere. IntAlnise In drum o ceatA
de bAieti si de fete, Intorandu-se din lund, cu mAnunchiuri de
läcrámioare. Impärtise tot märuntisul din pungä si aducea florile
pentru casa pustie si mucedá, de unde-au fost de mult izgonite.
Când dAdu cu ochii de automobil, se Incruntà. CAnd väzu
-oaspeti In cerdac, lepádá florile jos, pe poted.
Oartg din urmá, did peste ele, cu opincile late si sparte.
Bine te-am gásit, unchiule! strigä Petru V. Tudose din
cerdac, scoborind scArile. A venit sA te vadà Madala. Si a venit
--sA te cunoascA nevastä-mea, Cecil!
Zaharia Duhu privi lung la cravata nepotului. Petru V. Tu4
dose Neu un gest involuntar cu mAna, &A si-o apere.
Zaharia Intelese si sur Ase, iertAndu-1. IntrebA cu o presim-
tire:
MA rog, oe s'a Intamplat nou, de v'a pat iar5§i dra-
gostea de-un nebun ca mine?
Dar nu s'a IntAmplat nimic, unchiule! protestà Petru V.
Tudose. A fost o dorinta a Madalei. I-am tinut tovArAsie pAnA
acl. Cecil...
Cecil Ii retezA vorba din gurA, iesindu-le Inainte, pe trepte:
www.digibuc.ro
236 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
244 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 245
Cei doi musterii, In lumina fumegoash a opaitului, deser-
tau sferturile fiir5 sä schimbe un singur cuvânt.
Zaharia tnägea cu degetul ud pe mash, semne misterioase,
cifre, linii si figiiri, pe care le stergea, le amesteca, le dubla, ca
si cum pentru acesth singurä ispravh se aflau aci. Glas chpäta
numai când iesea rezemat u1m,r In unlär cu Oarth, pe ulita pustie.
lar luminä, avea iarhsi In ochi, g doua zi, cand se Intâlnea
cu cârdurile de copii, risipiti In lunch duph flori, refugiati In locu-
rile Ina lte unde Inch nu se urcase pecingInea catranului. Erau
multi si unii se aflau acum Intorsi In vacanth, dela scolile orase-
lor, fiindc In Piscul Voevodesei, se iscase o adevArati intrecere
Intre phrinti, sä-si dephrteze copiii dela muncile ampului spre In-
deletniciri cu mai putinä trudä i bänos câstig. Unii, duph puteri,
erau Imphrtiti, la inväthturà de carte, sh ajungh profesori si doc-
tori, avocati si ofiteri; altii, mai nevoiasi la minte sau la mijloace,
fhceau ueenicie la rafinhrii si la ateliere, urmau stoala de maistri
sondeuri sau de mecanici. Se intorseserä Irish acash, se ameste-
easel-5 cu fratii mai ruhrunti si cu altii care Inch nu puteau râvni
la asemenca cariere pline de viitor. Redeveniserä cu totii copiii
0150,4 si fàrà astâmpär.
Dar straiele lor erau thrcate. Fete le lor palide. Jocurile lor
stângace, MCA nestrunita libertate a cAmpului si a codrului, unde-au
sburdat In anii fericirii depline phrintii pärintilor lor.
Pete le de päcurä pe haine si pe inchlthri sau pe picioarele
goale, apäreau ca o pecetie a locului ; ca un semn de stäpânire,
cum sunt marcati cu litere sfâraite In carne viteii turmelor, sh
nu se mai poath sustrage dela destinul lor.
Totusi, tin vechiu instinct îi mâna odath cu piimhvara spre
luncile si poienile din susul apei, unde Ii chemau inch izvoarele
cuiburile de phshri, saltul aerian al veveritelor si glasul cucului
care nu cânta cu mecanism.
Il asteptau pe Zaharia Duhu. Ii ieseau In cale. Cei mai ri-
dicati, cu o clash, douä de InväTäturà la oras, (c5ci exodul abia
Incepuse) se mirau de ce omul acesta despre care tot satul spune
eh e nebun, Ii desmierda pe crestet cu un fel de milh, ca pe niste
orfani ai nimhnui, preghtiti sh fie trimisi In surghiun. Ceilalti, mai
mgrunti, Ii aduceau flori, fiindc tiaii eh Zaharia le imparte bani
pe ele, numai sh nu le vândä inginerilor i slujbasilor dela fabricl
dusmanii florilor", cum spunea el, arätând pumnul spre sonde
zidurile rosii.
Zaharia Duhu nu voia sh duch aceste flori nid la el acasä,
unde stia ca ar bucura o femeie micä i aprigh, cu ochii pätrun-
zhtori l cu nas ascutit, si mai ales cu gânduri pe care dânsa le
www.digibuc.ro
246 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
248 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII
www.digibuc.ro
256 CEZAR PETRESCU
Nimeni n'a stiut niciodat5, cum s'a desläntuit Intr'adevär In-
tâmplarea dinläuntrul bisericii arse.
E o tain5 a mortilor: Au luat-o cu dânsii.
Tot ce-au scris ziarele, au fost simple prepusuri. Aproapes
de adevär. Poate chiar adevärul. Dar adevärul Inchipuit, nu vgzut,
nu §tiut.
Cei doi sau trei martori din pridvor, atât tin minte... Copiii
cântau Primävarà dulce, flu! meu cel dulce, frumusetea ta In
pämânt ti-au pus..." Sfânta masä, astepta la mijloc, cu chipul lui
Isus sträpuns de cuiele rästignirii. Cineva a gläsuit: Foci._ Vâlvä-
taiele s'au Inältat In aceeasi clipà din patru unghiuri. Usa s'a In-
chis Impinsä de spaima celor dinläuntru. Martorii despärtit afarä,
au pornit cu räcnete sä vesteasc5 satul si sä cheme ajutoare. 5i
In urmä n'a moi fost decât un vaier Innäbusit de capacul acestei,
usi de stejar. Acoperisul slobozi spre cer sinistrele flacäri sä ling5
stelele reci. Barnele de järatec s'au náruit cu turnul clopotniteL
Thcerea s'a lätit brusc, totalá si irealä, sub pâlpäitul scânteielor
galbene.
Totul s'a petrecut at-At de neasteptat, fulgerätor si absurd,
'Meat cei dintâi sositi nu-si puteau crede väzului.
Când inginerul Dinu Grintescu si toate ajutoarele sale, au
pus sub gräbitá comandä In lucru pompele uzinei, Improscarea de
apä a stins doar surpáturi fumegoase si trupuri de mult sfarlo-
gite. Un singur glas nu mai scâncea.
Iar imobilitatea aceasta mutá, era Ind mai greu de supor-
tat, ca vaierul celor o sutä cincizeci de agonii.
Inginerul Dinu Grintescu a sävârsit minune de initiativä, de
calm si de organizare.
A oprit pärintii, fratii si surorile, sà se näpusteascA asupra
rugiilui cu bocetele lor desnádájduite care nu mai puteau Invia
mortii. A priveghiat scoaterea si rânduiala cadavrelor In micul
cimitir, unde deasupra mortilor vechi au fost intinsi feciorii, ne-
potii si stfänepotii lor, cu haine de scrum si trup de cärbune. A
orânduit pazä Impotriva haitelor de câini, atrasi de miros si lih-
niti de foamea postului mare. A poruncit atelierului sä suspende
orice lucrare, si sä Incheie numai sicrie, multe sicrie.
La lumina faclelor, luptând cu sfasierea femeilor si cu in-
därjirea oarbá a bárbatilor, a pregätit o oaste aliniatä de morti,.
asteptând In neclintirea lor neagrá, binecuvântarea de a doua zi
a domnului prefect Emil Sava.
Unele cadavre n'au putut fi despártite, atât de Inclestat au
primit moartea.
S'a aflat lipit de pieptul lat al lui Gheorghies 'Mpg ligá..,
trupul firav si schingiut al Sandei lug Alecu Toader Precup.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 257
Acum nu-i mai Indepárta nicio vointä din lume. Focul puri-
ficase straiele unite i strâmte ale fläcäului cu pumnii mari i stân-
gaci, In uniforma civilizärii. Era acum o statue despoiatä i nea-
aari la care s'a strâns cersind ocrotire o biatä fApturä de cárbune.
Bratul lui Gheorghies, de dincolo de moarte, o apära arcuit
ca un scut impotriva tuturor vräjmäsiilor rämase de ceastälaltä
parte a vietii i färä nicio putere; mäcar cu acest pret, färä nicio
putere.
Sä-1 culce i pe Gheorghies, aici! SA-1 culce i pe
aici!... striga Catinca, vkluva lui Costache Tälpäligä.
tarIndu-se pe pâmânt, Intindea bratele sä-i cuprindd pe
toti, nouä câti au fost: pe Gheorghie i pe fratele lui cel mollu
bolnävicios, i ceilalti mai märunti, feciorii l copilul lui Costache
Tälpälig5, prizonierul ingropat undeva, In nisipurile Asiei Mici.
Mainile nu mai conteneau desmierdând trupurile urIte
Imputinate, cu miros de carne arsä i cu oasele In care a fiert
mAduva tânärä. Nu mai conteneau mâinile i nu-i mai ajungeau
bratele, sä-i cuprindä pe toti, sä nu-i scape niciunul uitat, sa-i cu-
prindà pe tot, si Incá mai departe, Imbrätisând planeta, sä Incleste
Indelaolaltà poate si un mormánt dela capätul lumii, din desertu-
rile cu nisipuri fierbinti.
Toate florile câmpului si toate cununile livezilor, n'au lost
in destul sä astupe atAtea sicrie i s alunge suflarea f add a vân-
tului räscolind carnea- carbonizatà.
Erau si copii pe care nu i-au mai recunoscut mamele, In
pumnul de oase si de cenusä. Se afla i un soldat, färä nume
färä matricolà In straiele scrumite: un soldat venit de departe
ducându-se departe, poposind Intre doug trenuri sä-si &ease:A
moartea ad. Se afla si trupul pgrintelui Toma, Infäsurat In odäjdii,
cu evanghelia crutatá de fläcäri pe piept i ridicatà de domnul
prefect Emil Sava, sä o pästreze la Inc de cinste In biblioteca sa
vastä cu geamuri de sticlä.
Pe toti, din vie*, Ii Insemnase päcura cu o pecete neagrà
de stäpânire; asa cum le arätase Zaharia Duhu straiele i mâinile,
asa cum le gräise In cuvintele lui färä sens.
Acum negre le erau oasele, negre chipurile, neagrä carna:
stane negre i Incremenite In svârcolire de chin, nu-si cäpätaserà
nici dupä moarte Impkarea cea mare care dà atata senin odihni-
tilor culcati In sicrie.
Pe fata tuturor mortilor e Indeobste o nepäsare märeatä.
Intelegi cä au trecut Intr'o lume pacificatà i cä s'au depgrtat
Intr'o tainä.
Moartea acestora Insä a fost de cárbune i foc. Moarte ne-
dreaptà ca In schingiuirile zugrävelilor de biserici, preetità nu,
21. 17 www.digibuc.ro
CEZAR PETRESCU
258
mai pentru netrebnicii Indärcati de *ate i trimisi In funduri
de iad.
Moartea fost de cArbune i foc.
S'ar spune cá sunt victimele unei boll necunoscute... Un
flagel misterios. 0 ciumä ori o leprdi gräi un reporter de ziar,
potrivind aparatul fotografic cu ochiul asupra cadavrelor negre,
lucioase In soare ca antracitul i Inclestate In contorsiuni de
durere.
Cuvintele se adresau unui camarad, Insemnand liste de
nume si de varste, Intr'un carnet.
Rdspunse un cm span, cu straiu de siac, cu spinarea Inco-
voiatä i cu urme de arsurä pe maini:
Toti poartd semnul fiarel care s'a suit din pdmant...
acolo e fiara, unde se väd schelele. Puterea fiarei e rosie;
Haar& Semnul ei e negru; catranul! Toti au murit de flacärä
s'au prefäcut In catran, ca biruinta fiarei care s'a suit din pämant
sd fie deplind i sä nu-i scape niciunul!...
Cei doi se uitard unul la altul. Li s'a pdrut un nebun vrednic
de luare-aminte. Desigur Incd o victimd un pdrinte, un irate,
cu mortii lui culcati In sicrie.
Dar and au pregAtit carnetul i ochiul aparatului fotogra-
fic, omul cu straiul de siac era departe, presdrand flori de camp
peste mortil de tdciune.
Slujba Inmormântärii a adunat norod din zece sate si multe
chipuri staine de domni, din cei cu slujbe Ina lie care vroiesc nu-
mai binele obstesc si se aratä mai cu seamä s'o spunä, In prezius
alegerilor i In zilele de durere, odatd cu cioclii.
Domnul prefect Emil Sava, päräsindu-si nedespärtitele chei
prinse 'n veriga cu lant, a rostit o cuvantare cutremuratä, cu
amândouä mainile Indltate la cerul nedrept; pe urmd Intorcan-
du-se jos, pe pämânt, a amintit mamelor si fratilor, pärintilor si
bunicilor, aceeasi purtare de grijä i alinare, cum a mai arätat
dânsul i altädatä, vkluvelor, ciungilor i orfanilor de rdzboiu.
Apoi, mortii de cärbune au fost redati pdmantului In albele
lor cutii de brad.
Piscul Voevodesei a rdmas färd copii. Toatä gäldgia ulitelor
a amutit, astampdratä In cimitirul cu crucile proaspete, ca o VA-
ndrd scoald cuminte In straie curate de Pasti.
In lunci, cuiburile de päsdri s'au proslävit ca nici inteo pri-
mdvard, nesupdrate. Veveritele cu coada pufoasd nu mai aveau
pentru cine juca itindu-se printre crengi.
Pe apa Voevodesei, n'au plutit scurmate din stergar, cojile
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 259
de oua roii, ca niste corabioare plecate spre tara blânzilor. N'au
mai fost ouä rosii. Nu mai aveau pentru cine fi.
Se Intâmplau i lucruri In afarä de orice judecata.
Mamele se intorceau dela mormintele cu tärâna bätatoritä
de genunchii lor, unde-si jeliserä Inca odata mortii. Pe urmä, In-
tindeau blidele pe masä i pentru acesti morti. Asteptau, cu mai-
nile Incrucisate In poale. Da Neculäes de ce nu vine? Strigä pe
Mariuta de-afara, Ifni pare c'o aud la poartal..."
Pe cine sä strig, femeie? gemea bärbatul cu falcile Incles-
tate. De unde sa vina? Pe cine auzi?"
deodata femeia Ii amintea ceea ce toga ziva stiuse
jelise, iar casa se umplea iaräsi de bocet, pânä când noaptea, mor-
tii lor mai mureau Inca odatä, Infricosat, In vis.
Sirenele fabricii si rafinarillor chemau insä cu aceeasi re-
gularitate mecanica, oamenii muncii la datoria, care n'avea de
ce sä fie suspendata pentru atât. Prin gar* expresurile luminate
treceau noaptea dintr'un capät de tara spre alt capät de tarä, fArá
oprire vieata nu se opreste pentru atât.
Conducatorul vagonului de dormit, bätea la usa unei cabine:
Mi-ati spus sä vä anunt!... Trecem pe la Piscul Voevo-
desei, titi, satul unde-au ars copiii In biserical...
La fereastra se arata ridicând perdeaua, o fata vesteda de
fum i nesomn. Calätorul îi freca ochii. Nu se vedea nimic. Un
sat, acesta? In orice caz un sat luminat electric, ca Inteo searä
de särbätoare.
Acolo sunt sondele! lämurea conductorul. Sonde le si rafi-
näriile. Satul e ceva mai In sus si e mai prost luminat.
A! Sonde le lui Jordan Hagi-Iordan...
Storul cädea la loc. Calätorul era purtat spre celälalt ca-
pät al WU, cu insomnia lui i cu o curiozitate numai pe jumätate
satisfacutä.
Zaharia Duhu privea si el aceste expresuri, de pe malul lutos
si lt, aparând i scufundându-se In intuneric, cu siragul feres-
trelor ca o ghirlanda de becuri festive.
Vie* de unde veneau si la care se Intorceau, Il durea ca
o ranä. Ca rana mainilor arse, de când a scormonit In járatec sä
afle copiii scrumiti ai tuturor i ai lui.
Asa Il cuprindea noaptea, nemiscat. Asa Il prindeau zorile,
nemiscat.
De acasa, fugea sa nu Intampine ochii iscoditori si nasul
ascutit al femeii sträine.
In câmpuri nu-1 mai astepta niciun baietas cu nasul cftt un
bumb i cu ochii aposi de miel, sa-i cearä un basm si calutul pin-
tenog cu frail de argint, and va afla el comoara.
www.digibuc.ro
260 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 261
Pentru cine ar mai cauta o cornoarä? Pentru ce bucurie ar
gäsi-o? Si pentru care folos?
Totusi aci i-se Indreptau pasii färä voie, cum acul busolei
dupd ce se dating si îi cautä locul, ramâne cu vârful sagetii spre
o singura zare, intotdeauna aceeasi.
Se vedea din locul acela, un camp gol, cu pajisti si araturi
Inteo parte. dincolo de sat, pang spre vaile de departe. De cea-
laltä parte, unde nu intorcea ochii se desfasura privelistea cu
schele si hornuri, cu cazane i cabluri, cu linii de fier i tevi de
schija; valea urIta i trista, unde se cuibärise pecinginea neagra
sä se Intinda prelins, spre Ináltimi si codri si poieni cu pier de
tnierle.
Aci II gäseau nici n'au trecut de atunci douasprezece zile!
aci Il &eau coplii, apropiindu-se tiptil si speriindu-1 In joad:
Mos Zaharia, ti-am adus flori!
Bädie Zaharia, spune-ne povestea cu vrajitoarea cea rea
cu oglinda...
Tresärea la glasurile neasteptate:
Bata-vá norocul, mânjilor!... D. ce te-ai Imbracat cu
straiul acesta urit, Neculaes?...
Acum In neclintire, i-se parea cà aude iarài pasi apropiin-
duse tiptil. Astepfa o mânä usoari si mica, sa-i atinga umärul,
cum se afla Intotdeauna chincit, gata sä-i aseze pe toti roatä In
jurul lui. Astepta. Aseutea auzul.
Niciun pas nu mai putea fi. Niciun glas. Niciun ras voios, cu
viclenie nevinovata. Nicio mana usoara si mid acum carbune
si scrum.
Era numai vantul fasiind In ierburi.
Numai o pasáre arnagita de neclintire, sburând 'Ana aproape,
poate gata sa i-se aseze pe mar, fiindd Il socotea Incorporat
parnantului i copacilor.
Mos Zaharia, ti-am adus flori...
Badie Zahalia, când imi cumpeli calul cu fl4 de algint?
ca nu mai vleau sa astept...
Câmpul era gol. Depärtärile pustii. Niciun glas.
Numai salbele porumbeilor albi, Inältându-se si cazand, räs-
firându-se i Inaintand, pe un cer nepäsator si desert.
Zaharia Duhu privea hipnotizat In apele turburi.
De cloud zile, raul Voevodesei clocotea umflat de puhoaiele
ploilor din munte. Noril se aratasera deasupra culmilor, pe mar-
ginea zärii, vineti i grei, brazdati de sdparärile albe. Dar cázu-
sera' Inddrat. Potopul fárnasese In vägäunile inaltimilor. Aci so-
seau numai vartejuite Involburate, izbind cu tárie In maluri, Wind
www.digibuc.ro
262 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
264 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
268 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU
www.digibuc.ro
S. O. S.
Viscolul a Inceput pe nesimtite, muzical si domol, ca o
joac5 nevinovat5.
De dou5 säpt5mAni dura gerul uscat. Cerul era In fiecare
seari mai sticlos; noptile mai nefiresc de luminoase.
Iar In fiecare dimineat5 soarele in5lta la marginea orizon-
tului un ochi mai istovit, pentru a regäsi aceleasi fire de tele-
graf Inc5rcate de promoroac5; aceleasi sine de cale feratii, pa-
ralele si lucii, t5ind B5r5ganul diagonal; aceiasi salami singu-
ratioi, cu brate de madrepor si aceleasi vagoane trase pe-o linie
moart5.
Toate dädeau albei nemärginiri o InfAtisare desolat5 l ne-
linistitoare de capät de fume si de sf Arsit de lume, unde vieata
a Incetat brusc suspendat5 de-un cataclism. S'ar fi spus o In-
toarcere pe nevestite a epocii glaciale. VArsta renului si a rna-
mutului care a surprins civilizatia nesätioasä ca o pedeaps5
binemeritatd, ca s'o ingroape sub clestarul ghetarilor i s'o pàs-
treze peste veacuri, intact5 dar moart5, asa cum se mai gii-
sesc gAzele cu aripi str5vezii capturate In bobul de chilimbar.
Termometrul cobora cu 'MCA un grad In fiecare noapte.
Pe albastrul Inalt, stelele luceau din ce In ce mai mari
mai apropiate. Trosneau inele. Corbii goliserà zarea. Dac5 la
ore fixe se mai tan un tren extenuat dintr'un capät al liniilor
la cel5la1t, aparitia era numai pentru a märi Inc5 sensatia de
pustietate si de sf Arsit. Treceau ultimii supravietuitori. Se refu-
glau cu puteri sleite, manati de panic5, dincolo de orizontul dq-
sert, In necunoscut, unde se mai afla poate limanul oraselor
calde, vii i frenetice, crutate de ghetoasa Inm5rmurire.
Toate statiunile meteorologice Incepuser5 s5-si svArle In-
trenri si r5spunsuri Ingrijorate prin posturile de Radio: La
voi cdte grade?... Aci 34 sub zero. Ieri au fost 32. Maine vor fi
36. A inghetat marea... Pe jumdtate de continent s'a intrerupt
circulatia... Populatia se retrage spre sud. Gulfstreamul qi-a
schimbat cursul... Postul Stockholm nu rdspunde... Nici Oslo...".
www.digibuc.ro
274 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 281
Seful haltei fäcu un semn din cap si din umeri, care arata
destul de tämurit cât de putine i slabe iluzii merita aceastä Di-
rectie generalä.
Räbdare i tutun! Aceasta e deviza Directiei generale,
pentru functionari, pentru pasageri, pentru toatä lumea...
A propos de tutun!... îi aminti necunoscutul. Permite
sä-ti ofer o tigarä... Am o provizie destul de respectabilá. Incât
din partea tutunului, putem astepta toatä noaptea si mâine si
poimaine...
Intinse port-tigaretul de aur, lung si plat, tixit cu tigäri
egiptene.
Vartolomeu Diaconu descifnä cu admiratie inscriptia au-
ritä. Tigäri de Cairo! Intr'o clipä Intreväzu orasul cu palmieri,
cládirile albe i cubice, minaretele, moscheele, desertul, soarele
arzátor, sfinxul i piramidele. Vesnica lui manie de a se trans-
porta cu Inchipuirea In celälalt capät al lumii, prin magia unui
simplu nume de oras, de tará, de fluviu...
Tutunul era aromat, fin, molatec. In Incáperea strämtá,
cu lampa chioará i Imbacsitä de mirosul podelelor sr:Mate cu
lesie, fumul albastru rispändi un parfum nou, delicat si nostal-
gic: un parfum pe care imaginea lui Vartolomeu Diaconu II
identificä imediat cu atmosfera vagoanelor Pulmann, a saloane-
lor de transatlantic, a hallurilor de Palace-hoteluri.
Prin spiralele fumului, se mai cercetau încä, Incercând fie-
care sä descifreze In träSäturile celuilalt, fiinta lor ascunsä si
necunoscutä. Erau doi oameni fatä In fatä, din douä lumi cu to-
tul streine. Dar rämläseserä numai doi oameni i ant.
Necunoscutul reprezintá exact tipul cälátorului blazat de
spectacolele veacului, asa cum II pliismuise Intotdeauna Inchi-
puirea sefului de haltä.
Malt, spätos, cu tâmplele clärunte i cu fruntea boltitä, cu
fata osoasä i prelungá, cu buzele rase si cu gura amark cu
nasul subtire i cu ochii albastri, In costumul moale de stofd en-
glezeascä, semána aidoma cu persanagiile geavurilor din pros-
pectele companiilor de voiaj si de turism. Nu-i stätea bine aci.
Nu se afla la locul säu.
Vartolomeu Diaconu II transportà Indatá pe-o punte de
vapor, pe-un dig de port, Intro ganä-terminus, unde sosesc
de unde pleaciä o surd de trenuri pe zi.
Curiozitatea birui sfiala, dandu-i glas sä intrebe:
Má ierti, te rog,. dar tot nu pricep cum ai ajuns dum-
neata aici?... N'am auzit clopotei de sanie. Sgomot... Nimicl
M'am trezit cu dumneata In sala de asteptare, parcA ai cázut
din oer... Chiar adas parcá de cometa lui Haley. Numai c5 nu-i
www.digibuc.ro
.282 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
286 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 287
Vartolomeu Diaconu. Se poate face Insä educafia unui copil In
pustietatea de aci ?
Astepta un räspuns, o aprobare dela strein. Dar necunos-
cutul pärea c5 n'a auzit.
Gânditor, lurmärea fumul figrii, cu acelas surâs trist
absent, uitat pe buzele cu Incovoieri amare la coltul
Se räceste cafeaua! vesti Vartolomeu Diaconu. Duplä
oe e proastä, are sä mai fie si rece...
A, da! Cafeaua...
Cälätorul tresäri, desteptat din gAndurile lui depärtate.
Se ridid de pe scaun, scuturându-se poate de un fior al
frigului Inmagazinat in ghefäria sälii de asteptare, poate scutu-
rat de amintiri.
Incepu sä päseasc5 In Inc5perea scundä, oprindu-se SA
soarbä o Inghifiturä de cafea i continuandu-si apoi plimbarea.
0 clipä nämanea cu spatele tutors, descifrând tablourile cu tari-
ful c. f. r. din perete, figurile spälkite In costume dernodate
din fotografia reprezentând inaugurarea faimosului pod si chipul
inginerului Anghel Saligny In medalion.
Afark viscolul izbea In pereti, In ui, In ferestre, cu asal-
turi näpraznice.
Vartolomeu Diaconu urmärea plimbarea streinului cu o
adeväratä i mutä evlavie. Si-1 inchipui discutând cu ministrul,
fricheindu-i i reziliindu-i contracte, dându-i sfaturi, ca un orn
de Incredere si ca un avocat imputernicit cu toate afacerile, asa
cum se prezintase.
Vorbise despre rninistru cu oarecare dispret, cu un fel de
compätimire, ca despre omul care nu meritä sà faci atât caz
de dânsul, fi-o spun eu...". Ii cunostea poate släbiciuni täinuite.
Ii era poate nu nurnai consilier, ci i un confesor.
Ministrul venise In capul departamentului printr'un capri-
ciu al politicii. Era strein de 'toate chestiunile. Il duceau alfii
de nas". Nici nu se prea interesa de treburile ministerului. Se
spunea cä va trece la Industrie si Comet sau la Domenii; altii
vorbeau cä face politic5 numai din släbiciune, fiindcä II Wile
câtiva prieteni i ambitiile nevestei. Om bogat, privilegiat de
soartä, cu starea si cu numele mostenite dela pdrinti care au
Insemnat si dânsil pe vremuri ceva printre märimile OHL nu se
interesa de mosia aceasta de pe Bäragan, cum nu se interesa
probabil nici de minister. De câte ori nu auzise, vara, cA a trecuit
cu automobilul spre searä, ca sä piece a doua zi. Nevasta se
plimbA prin streinätäti. N'au copii. N'au griji. Nu cunose sax-
situl de luna cu asteptarea statelor de salarii. Toamna, adminis-
www.digibuc.ro
288 CEZAR PETRESCU
tratorul soseste cu ordin s5 i se punä la dispozItie vagoanele
pentru cereale. Toatei sfarsesc In cateva zile. Curg ordinele tele-
grafice dela Directia generalä si dela Regiona15; soseso din pa-
mkt vagoanele goale.
Altii asteaptä.
Ministrul e atotputernic chiar când nu e ministru: and se
af15 In opozitie. Are prieteni, legZturi; e crutat de adversari.
Lupil se crut5 unii pe altii.
Vartolomeu Diaconu 41 iniagineaz5 biroul de acasá al mi-
nistrului, tapetat, cu usile capitonate, cu tablouri rare In rame
aurite, cu o plaa de metal peste postavul mesel. Vede o man5
ridicand lenevos receptorul telefonului de pe suportul nichelat...
De cati ani zici CA te afli dumneata aci? IntrebA stre-
inul, neasteptat, näruindu-1 pl5smuirea placutä.
Trei ani...
Si copiii cum Invat5 la scoa15? Existä vreo scoal5 prin
apropiere?...
Cel mai apropiat sat cu scoala cea mai apropiata, la
patru kilometri jumatate... Asa c5 ne-am dat dupä tmprejurki.
Copiii Invatä acas5, dau examene vara. Cat pot, ti ajut eu; cat
poate, nevastä-meal... Facem cu rândul. Ne-am repartizat rolu-
rile: eu cu bäiatul, nevasta cu fetita. Dar ea cu grija gc*od.5-
rid, eu cu a serviciului; pot spune c5-i las5m de capul lor! Nu
ne d,5 mâna sä tinem servitoare. Nici sä aducem In luna dina-
intea examenului, pe cineva, vreun normalist ori vreun student
s5-i prepare. Altii am auzit CA asa fac. Noi nu ne'nvrednicim,
si m5 apucä asa Cate odatä, ca un fel de r5spundere fafá de niste
copii nevinovati... Viata e foarte grea, domnule, pe acestre ore-
muri; grea sl nedreaptd...
Adevarat! Sunt fel de fel de mizerii... vorbi Ca pentru
el, necunoscutul. Fel de fel de griji, de necazuri, pe lâng5 care
treci far5 s5 le vezi, fara m5car s5 le presimti. Deodatä ti se
deschid ochil i Tot ceeace era abstract si IndepArtat se concen-
treaz5 si se umanizeaz5... Numai c5 toate vin prea tarziu, In-
totdeauna prea tarziu...
Vartolomeu Diaconu aprob5 din simplä bunkuviintä.
Nu pricepea ce vrea s5 spunä streinul: omul de Incredere,
avocatul si consilierul ministrului.
Imaginatia si inteligenta lui se mkgineau la aspectul vi-
zual al universului. El putea sä vada fail s5 fi v5zut vreodat5
inteaevea, orase si täri, fluvii si munti, oameni de alta ras5 si
animate de sub alt meridian, oceane, porturi si gäri. Nu putea
infra Ins5 In interiorul unui labirint de cugetare.
Se oprea la intrare, ca sA priveasoä ind5iit, afar5.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 289
Dumneata, domnule Vartolomen Diaconu, esti un om
fericit! declarii tot atat de neasteptat necunosoutul, cum neastep-
tatä Ii fusese mai Inainte Intrebarea.
Se oprise din mers, cu mainile Infundate In buzunárile
pantalonilor, zuruind In adancul lor un mänunchi de chei sau
un pumn de monede.
Seful haltei din Bkágan Inrc sä surada cu o umili
mustrare.
Crezi dumneata?... Intrebá.
Inlocui restul Intrebärii cu o miscare rotunzitä a mainil
spre Indiperea scundä cu peretii afumati, spre soba de fier
lampa chioanä, spre ferestrele unde izbea viscolul amarnic de-
afarä si spre tavanul unde se auzeau, deasupra, pasii copiilor
fár scoalä i sgomotele bucátäriei unde robea Tina, färä aju-
toare.
Erau tot eat...a márturii, oa acestea nu se pot numi o fe-
ricire. Il scuteau dc orice alte explicatii.
Si totusi ti un orn fericit! stärni necunoscutul. Nici
nu--ti pop inchipui, cat de fericit! Fiindcä tot ce doresti dum-
neata, se poate realiza maine, poimaine, Intr'un viitor mai mult
sal mai putin Indepártat. Ai o scäpare! Existä o uslä deschisä
spre un maine... Fericirea e aceasta! Sä 'doresti ceva realizabil.
Se te sbati, pentru a cuceri ceva realizabil... Nu sA se realizeze,
sä-ti realizezi vieata, ceeace n'ai dorit...
Privirea lui Vartolomeu Diaconu pluti vaea pe pereti, se
ppri asupra lämpii furnegânde.
Streinul vorbea o limbá cu totul nelnteleasá pentru el.
Ca sä-si afle de lucru *Atli In aparatul telegrafic. Rias-
punsul fu acelasi; eabdarel Plugul desfunda linia dincolo de a
t.eia statie.
Se apropia. Au fast trimise echipe de ajutor. Vartolomen
Diaconu ridioä ochii spre strein, cuprins de e amintire veselä:
Dacg ar fi aci nebunul de Ionescu, ne-ar distra eu trräz-
näile lull Anul trecut, cand s'au InzApezit tot asa liniile, a fost
o istorie Intreagá. A .ajuns de pomina, pe toatä linia, dela Bucu-
resti WA la Constanta... 'La fiecare ceas mai cherna la telegraf
sift dea semnalul de alarmá: S. 0, S. Nene Miticä! S. O. S.
Cine e Ionescu? Intrebä necunoseutul. Si eine e nenea
Miticá?...
Impiegatul care e In concediu aeum. Pe el Il cheami
Jonescu. Mache Ionescu!... Balat de ispravá, dar earn suiu... Cam
Inteo ureche.' lar nenea Miticä, e domnul ministru al nostru!...
D. Demetru Demetrian... Asa I] botezase Ionescu: Nenea Miticä!
Falicea eu alte cuvinte apel la d. ministru stà ne salveze domnia-
www.digibuc.ro
290 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CARTEA 1NTAIA
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL 1
5i iardfi Watt Intors cocorii, fell-
Mind peste negre fi unite afezdri
omenefti.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 307
Mai sus, dincolot... aria Zaharia Duhu cu bastonul no-
duros. Sus de tot: cocorii...
Adevgrat, cocorii!... Ii recunoscu si Vartolorneu Diaconu.
Treceau In unghl ascutit dintr'un capgt al zgrii spre celg-
asa cum de atatea ori urmarise el stolurile traversAnd cerul
Bärgganului, tret primgveri si trei toamne.
Ii vezi a nu se opresc?... vorbi Zaharia Duhu, läsând
bastonul In pgrnantul Imbgcsit de 'Acura, parcä i-ar fi retezat bra-
tul un palos nevgzut. Nu se opresc nici cocorii, niel cocostarcii..
Anul acesta ne-au ocolit i rândunelele... Altgdatä era piing, valea
de cocostArci si de cocori... Iar sub fiecare streasinä, se aflau doug-
trei cuiburi de rândunici. Ne ocolese päsgrile cerului...
In schimb, Iii curând vom fabrica aci benzing pentru a-
vioane! aminti, cu o vgditä satisfactie, Vartolomeu Diaconu.
Zaharia Duhu vorbi incet, ferindu-se de un camion care
pleca Intr'un sbgrngit de arcuri i explozii.
Vorbi Incet, dupg ce camionul s'a depgrtat:
Eu intotdeauna mi-am inchipuit stolurile acestea de co-
cori conduse de *Rani bgtrâni, foarte bgtrgni. Mi-i inchipuiesc
trecându-si din tatä In fiu comanda ì anumite InvgVaminte... Si
mg gândesc cg asa au trecut i pe vremea and pe aici îi fgceau
culcus bolurii din sterna tärii si and castorii Isi fäureau zggazuri
In apa Voevodesei. Pe urrng mi I-am Inchipuit minungndu-se and
au vgzut cele dintgoi schimbgri. Un schit, ateva lAcasuri omenesti
pitulate langg schit... Si apoi alte schimbäri, drumuri i târgul dela
poalele Câlimanului, dincolo, peste dealuri... Cu toate s'au de-
prins cu Incetul i s'au Impgcat. Dar cu minunea aceasta ieitä
din vgrguta magica a prietenului meu, inginerul Grintescu, nu
se pot Impäca. Ne otolesc... Ji vezil ce repede au vâslit dincolo
de linia
Intradevgr, unghiul miscgtor al cocorilor se stersese de pe
cer.
Dar aci, vorbirea lui Zaharia Duhu fusese pe Intelesul sefu-
lui de statie.
Indatg, väzuse el cel dintgi stol al cocorilor, rgsgrind de de-
parte, din veac, sg scrie cea dintal literä neagrä pe cer. Se rotea
peste pgduri nepUtritnse, cu o poianä la mijloc, unde bourul cu
fruntea creatg scUrrnd In pajisteal verde cu aprigi copite. Pe urrnig
i-a vgzut mult mai tgrziu, rotindu-se langA schitul umil de sub
paltini, poposind sg innopteze acolo unde nu se auzea in tipenia
amurgului deal un sunet melancolic de toad,. Si-apoi lângg
curtea Ilovenilor i langi satul rgzgsesc al Voevodesei. Auzise
www.digibuc.ro
308 MAX PETRESCU
glasul dpitanului batran csre carmueste acum vaslirea din spre
pastluri si märi, spunand celorlalti tineri, In limba lor de cocorl:
Se Intampla lucruri ciudate!... Pe oamenii acestia i-am
gisit noi tntotdeauna urandu-ne bucurosi bun venit, langa Muntii
lor i apele lor, In sälasurile lor de verdeatä. Acum li se intam-
p15 poate ceva ràu i poate ceva färä vindecare. Nici n'au ridicat
eehii spre cer. Nici n'au facut semn cu mane... Este un singur
slabanog care a tnáltat bratul spre noi; poate ne-a amenintat cu
toiagul lui urît. Ceilalti n'au fäcut semn cä ne asteptau, c ne-au
vazut, cá ne stiu... Merg toll cu ochii in parnânt, foarte grabiti, In
strafe pe care nu le-am cunoscut In asemenea locuri. Vad alte
fete si altfel de port. Salasurile sunt scrumite si negre. Copacii
sunt d carbune. Fumul acesta ne Innead J auziti cum buhaieste
de crunt o fiará cu pliscul de fier? Pe alcea, and eram eu tanär,
cherna un bucium de stana... Se vedeau copiii harjonindu-se i cule-
gaud flori de Ciubotica-Cucului... Acum copiii asteapta sa vink du-
mirreca si sa se dud la cinematograf... Sa pledm mai departel
Nu-mi pare cuminte sa Innoptam In asemenea locuri vrajmase...
Acest glas 1-a auzit i Inchipuirea lui Vartolomeu Diaconu,
fostul sef al haltei de pe Bäragan, fiindca atunci, In pustietatea
de-acolo, de multe ori urmärise stolurile dlatoare cu ochir si se
intrebase ce vor fi vorbind ei, in fiecare toamn1 si primävara, Tri
limba lor, a cocorilor.
Dar nalucirea s'a dus repede, fiindc pärelnIcele aratiri
auzuri durau putin pentru Vartolomeu Diaconu i filndd el se
simtea acum Intru totul al acestor locuri si al acestor oameni, din
Piscul Voevodesei de acum.
Ar fi ceva foarte interesant dad ar vorbi ei asa... Incu-
viinta Cli jurnatate de glas. Insa n'ar avea dreptate! Lumea e in-
capatoare pentru tot neamul cocorilor... Chiar dad nu-si mai g5-
sesc locul aci, sunt pentru dansii o mie de mii de Iocuri aiurea!
Zaharia Duhu, petrolistul milionar si maniac, fostul dun"-
tor de comori, If privi cu un fel de Insträinare.
Ii &Au mana si pled repede, In sus, printre gardurile ne-
gre, ciodnind eu bastonul lui uricios, In praful soselei Imbacsit do
!Acura.
www.digibuc.ro
CAP1TOLUL II
In local chioolului de etitord, Voe-
oodeasa linea in palmei flacoanele
produselor Elida.
Cglul de lemn era m5ret si depäsise toate visurile lui Dutu
ind a apárut in prima zi, desvelit din ambalajul de hârtie, gelui-
hut si scândurele.
Ntimea ins5 de o iremediabila meteahni
Se misca pe toe legänându-se pe tälpi curbe. Toate chiot&e,
strigitele, pocniturile de cravas5 si pintenii nu-1 puteau clinti cu
un pas Inainte. Astfel, si In aceastä amiazd de dunkined, Dutu Dia-
tom, dup5 mai multe Incerdri infructuoase s5-1 smulgil din ga-
lopul f5r5 spor, a descalecat si 1-a izbit cu biciusca peste bot, cu
piciorul In pAntec:
Est un plost si-un nemelnic, Maul! 0 gloabä putuloas51
Maur. clAtin5 din cap pe t5lpile curbe: recunostea si el c5 e
un prost si-un nemernic, ó gloab5 puturoas54
Nu esti bun de nimic!... Dac5 stiam asa, ccleam lul ne-
nea Milled', ministlul, .tm automobil! S5-ti fi alätat eu atuncea ce-i
aceia fug51...
Spunea si lovea.
Maur, calul de lemn, se balansa la fiecare lovituri, revenind
la loc cu imperturbabila resemnare a f5pturilor neinsufletite. Nu
svarlea. Nu necheza. N'o Impungea la fug5 sä trânteasc5 si s5.
rästoarne. Nu misca.
Aceasta II scotea din fire pe Dutu.
li mai trase un Odor si II Irnbranci cu amândouá mâinile.
Calul se tnält5 pe o singura talp5, stätu o clip5 In echilibru, pe
urm5 cizu cu botul sprijinit In perete.
Dutu II Intoarse spatele cu lipsa de mil5 a unui pui de om,
www.digibuc.ro
310 CEZAR PETRESCU
care n'a luat cunostintä Inca de blándele povete ale Societätii pen
tru protectia animalelor.
Povestea se repeta macar a zecea oarä.
Dupa entuziasmul din primele säptamani, cand nenea Miticä
tinuse de cuvânt spre a tuturor emotionantä mirare, Dutu se
blazase si se vazuse atins de boala cea Lira de leac a nesatiului.
Ii pärea eau ca s'a multumit cu un cal, ca un copil prost
batec crescut pe Baragan.
Ravnea la un vehicul cu tractiune mecania, cel putin cu pe-
asa cum avea Turel, feciorul inginerului Grosu i Liliom
Griinwald, bäiatuil maestrului sondeur, . Cad acum, In Piscul Voe-
vodesei, dela copil /Ana la bätrân, toti träiau In cultul masinarfi-
lor, al vitezei, al pompelor, al aparatelor de cântat, de vorbit, dczt
scris, de calculat.
Pe drum, camioanele se Incrucisau cu automobilele, automo-
tilele cu vagonetele, vagonetele cu motocicletele, motocicletele
cu bioicletele, bicidetele cu trotinetele plodurilor de patru-cinci
Pe-o fereasträ strabatea o havaiana harscaitä pe-o plac.a uzata
.de patefon; peste drum exploda un glas de ventriloc trecut si inhu-
manizat printr'un amplificator de radio; peste toate mugea o si-
rena, pe urmä a doua, apoi a treia iar camioanele opinteau la
deal cu rapaituri de petarde sub coadä.
Dutu nu era deci un precursor.
Urma docil semnele timpului si ale locului.
Amara foarte, cu pumnii Inclestati in buzunarile pantaloni-
lor, inträ in camera de-aläturi Impingând usa cu piciorul.
Acolo, Tina Diaconu i Nevästuica se pregateau pentru plim-
rbarea rituala din fiecare duminecä dupa-amiaza.
Toatä lurnea parcurgea distanta parlä la fosta curte a boie-
rului Boldur Iloveanu, devenita dupä mai multe metamorfoze lo-
cuinta i pensiune pentra personalul superior si burlac al Societa-
-tii, cu o rezervä de camere pentru oaspetii din Bucuresti pe scurta
durata. De acolo, II luau pe Izu Protopopeseu, fratele doamnei
Tina Diacomb, tank i apretuit functionar la contabilitate; se Tutor-
ceau pang la cinematograful Edison calculand sa nu piardà Trice-
putul matineului; dupa dona ore de desfatare, faceau un popas In
grup la Cofettiria Select, pe urmät grosul familiei pornea spre
domiciliu. Iar Vartolomeu Diaconu si Izu Protopopescu, ramâneau
-la American-Bar sa ia contact cu diferite persoane civilizate pen-
tru a consuma bere, vin i alte bäuturi mai tari, discutand pro-
blemele arzatoare la ordinea zilei.
Tina Diaconu îi potrivea päläria In fata oglinzii.
Constatä ea ar avea nevoie de un taior si de o vulpe In ju-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 311
rul gatului, mäcar ca sotiile altor slujbasi märunti dela Voe-
voda Roumanian Company for the development of the Mining
Industry Limited". Nevästuica 'aräta cu un gest de o muta eloc-
ventâ cA rochita i-a rämas prea scurtä i CA numai ea mai
poartä In tot Piscul Voevodesei, botine in loc de pantofi. Ea
slugile.
Stiu-stiu-stiu! îi pierdu rapdarea Tina Diaconu. Am sà .
vorbesc cu täticu!...
Erau multe de vorbit cu täticu..
Discutia Incepea In fiecare seará si se termina acru.
Locuinta sefului de statie, inclpätoare i cu numeroase ca-
mere, cerea mobil5, scorturi pe jos, un salonas prezentabil pentru
mosafiri. De Imbräckninte prezentabilä aveau toti nevoie. Nu
mai puteau träi ca In pustietatea Bäräganula Iar leaf a, cu toat5
Inaintarea In grad si adaosul de scumpete, nu Intrecea cu o mie
cinci sute de lei salariul de ast5 iarnä. Se iviserà cheltueli märunte
pariä atunci, fArlä capitol In buget: cinematograf, aperitive,
cofetäria Select pentru copii.
Statia nu avea un loc Imprejmuit, uncle Tina sá-si
creste pasärile. Nici un grajd de scânduri pentru bivolita cu lapte.
Toate ad se plâteau cu bani, si anume cu bani scumpi,.
fiindcit altii Ii câstigau usor, repede làsându-i sä lunece printre
degete.
Aiurea, sefii de statie se mai bucurá de oarecare venituri
nemärturisite, chiar fär5 sä-si calce datoria cinstitä a serviciuluL
Grábesc sosirea si plecarea unor vagoane. Aci nu poate fi vorba
de asa ceva. Vagoanele sosesc i pleacá, garniturile se formeazi
dupà ordine urgente de sus, cäci d. Iordan Hagi-lordan e atotpu-
ternic acolo de unde pornese poruncile n tarä.
Nu este oare Inteadevär o cruntä nedreptate a sortii, ca
oameni care n'au fäcut nimic In viatä sä se pomeneasc5 imbo-
gätiti peste noapte, cum s'a intainplat cu acel span si maniac-
Zaharia Duhu? 0 bätrânä oarbk un sot de täran deprins sà
mánânce cu lingurä de lemn färä copii, fárá trebuinti
asteaptä sä le curgá veniturile, nu stiu sá le foloseascä si se-
rusineazä când se urcä Intr'un automobil. Mäcar de-ar fi sin-
guriii Pe lânglä dânsii, Tina Diaconu mai cunoaste altii, cu
mai puting stare 1511 indoialä, dar tot din nimio astigatä, nu-
mai fiindeä s'a Intâmplat pe ogoarele lor de târani sä sträpunga
o sondä In pâtura de pAcurä grasä.
Astfel, In familia Diaconu, Incepand cu Tina si sfârsind cu
Dutu, au prins sä roadá viermii nesatiului si ai pismuirii, de care
fuseserá crutati in halta de pe Bärägan.
www.digibuc.ro
312 CEZAR PETRESCW
21 - 91 www.digibuc.ro
222 CEZAR PETRESCU
o sutä ori o mie de ani... Am inceput sii cred ca tot binele dirt
lume: atata putin cat mai este, se datoreste nemultumirii din
orn... Viermele e multumit sa traiasca in mar. Omul iese afara,
oridat ar fi märul de rumän si indestulator... Mi se pare ca
ne-am Intins la povesti i astäzi mi-e timpul scump... Haidem!...
Au plecat.
Cu mobilitatea milenara a rasei Abe les, se simtea acasa la
dansul ori unde, chiar daca uneori It Incerca o vagä nostalgie
a satului unde-a hoinarit cu picioarele goale in praf si a fost
sburatacit cu bulgari de odraslele täranilor din Piscul Voevo-
desei.
In doi ani se ajustase la viata Parisului ca o parade pe
dap. Mai mult it mira cumpatarea simpla a razasulul care päsea
aläturi de el. Nici nu-si ascundea mirärile cu o fätarnicie miro-
sind cale de-o pasta, nici nu le striga in gura mare. Trecea,
privea, Inregistra, judeca... Nu arita aci mai stanjenit ca un
provincial dintr'o subprefectura. din Tarn sau Cantat. Ce erau
atunci toate fantasmagoriile cu acea Comoara a Regelui Dromi-
chet; niisterele cu briliantele montate dupa moda anului 1840-
1850?
Pe Avenue de l'Opera se perinda multimea cu mersul
gräbit si elastic, caracteristic marilor artere pariziene. Totusi, cei
dot trecatori din Piscul Voevodesei, nu se deosebeau Intru ni-
mic de ceilalti, caci poate o treime din acesti trecatori veneau de
tot ant de departe ca dansii.
Abe les crezu din nou, ow optimism, In tendinta de unifor-
mizare si de adaptare a indiviziffor.
Mai Carnal mult? intreba.
Zaharia Duhu zâmbi:
Cred cá eu am sa mai raman! Dar dumneata scapi de
mine, incepand cu ziva de maine.
De ce spui scap, domnule Duhu? sublinie cu repros
Abeles.
Flinda te-am smuts dela invatitura si dela tovarasii
dumitale... Am Intrecut mäsura... Cu toate acestea- eu trebue sä
mai räman. Medidi dela clinici cred ca va mai fi nevoie de o
operatie peste o tuna, o lunä jumatate... Mama a inceput sa se
Impace cu ideea aceasta, datoriti domnisoarei studente pe care
ne-ai recomandat-o dumneata.
Re lly e o fan saraca.
Saraci si de isprava de vreme ce a primit sa fie gar-
dianca si talmace la o taranca.oarbä din Piscul Voevodesei! Am
trite les ca i dansa impartaseste ideile dumitale; adicä vrea nu-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 323
maidectrt o lume nouL. Dacá in lumea aceasta notrA, se vor
afla multi ca clumneata si ca dânsa, mai-mai cä m'as Inscrie
eu In Internationala a treia...
Aceasta n'o cred!... rosti Abe les, Inältând sprincenele
roseate si coborind coltul buzelor vinete, lute() schimd scepticiä.
Proprietarul de ferenuri petrolifere ar face-o poate mai usor..
Dar nu te lasä culacul cel vechi din dumneata, feciorul culacu-
lui aprig, despre care spunea tata cä umbla cu tasca de tablä 'a
sold, plinä cu cArti de judecatá pentru pämânturi...
Tot ce se poate, domnule Abe les! PAnä atunci, te ves-
tesc cA de mAine scapi de mine. Am Inceput sä mä descurc sin-
gur... Vorbesc, ce-i dreptul, cu economie; pâine, vichy, cafea,
lista de bucate, adresa la sofer... Acasà, mi-ar fi oarecum s'o
fac In fata nepoatei-mele, doamna Cecil Tudose, profesoari de
limba francezä In concediu nelirnitat... Ar rAde grozav de ascu-
tit de frantuzeasca fostului tovarä§ al lui Oartä si a säpätorului
de comori!... Aioi, vAd cA lumea e deprinsA cu tot soiul de ngz-
drávánii i nici nu bagä de searnä când schiopät In limbä...
Nu-i nicio mirare, domnule Zaharia Duhu! Fostul am-
basador al Statelor Unite, care a mmit mai deunäzi, a stat
dotrAzeci de ani In Franta si nu stia mai mult de douäzeci de
cuvinte... Il consolA Abe les.
S'au oprit In Place de l'Opera, asteptând semnalul clopo-
tului electric ca sä poatA traversa pe celAlalt trotuar spre Rue
de la Paix §i Place Vendôme; In una din cele mai faimoase
portiuni ale planetei, unde sapte torente omenesti se incruci-
seazä, se topesc intr'un vârtej si se despart iarAsi spre sapte
strAzi si poate mai departe, spre saptezeci i apte de unghere
deosebite ale lumii.
Amandoi au Intors capul.
La spate au auzit vorbä româneascA:
Nu, Bobby!.. Cu neputintä sä mai amân! E a treia te-
legramA Inteo sAptámâná...
Vorbise o femee subtire si inaltä, intr'o hainä alb5 de pri-
mAyará, foarte strânsA pe trup, cu mânecile acoperite de aripile
unei extravagante pelerini. PArea ca acele pasäri din mArile Su-
dului, numite fregate, al dror corp Ingust si prelung. slujeste
numal pentru a face legAtura intre aripile uriase, f Alf Aite In
spatii.
Bárbatul tânär i cu profil täios, Ind mai inalt decât
dânsa, o privi cu un fel de provocare de sub borul pälärlei has
pe-o sprinceanä.
Bine, Memy!... Faci cum vrei tu. Dar eu rämân. Nu
www.digibuc.ro
324 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 325
Zaharia Duhu crezu CA a recunoscut In obrazul femeii,
In jurul ochilor si In coltul buzelor, ceva din päianjenisul fin de
pe chipul Madalei, sora fostului skit camarad i prieten Ale-
xandru Opris, sotia de acum a inginerului Dinu Grintescu. A-
ceeasi pulbere imperceptibilä de cenusä apärând sub fard, a-
ceeasi ascunli crispatie care devastealä pretimpuriu o tinerete
fragedä si fugace.
Perechea a fintrat la un magazin de mode. Ei au intrat
la bijutier.
Negustorul, cu figurä si ochelari amer_icani, deprins s5-si
trateze cei mai stranii clienti cu o egalä i flegmaticä politetä,
scoase juvaerele din culcusul lor de plus.
Aprinse becurile de diferite culori, ca sá recompung lu-
mina natural5 a zilei si se .retrase dupg vitrina de cristal, as-
teptând. Se tinuse de cuvânt. Montura era dupä moda anilor
1840-1850, copiatä de altfel dupä exemplare autentice. Aurul
avea nuante verzui, vechi; reliefurile putin tocite.
Este ceea ce ati dorit?... intreb5, desi citise mai dina-
inte räspunsul din privire.
Exact! Intäri Zaharia Duhu, apelând la ajutorul inter-
pretului s5u Abeles. Acum o rugäminte, te rog!... A$ vrea s5
SA-mi Inchipui cä dup5 o bucatä de timp, Imprejurärile
silesc sä mä despart de aceste inele si e brätarä... S'ar pu-
tea sä le revând tot aici, i ce-as putea c5p5ta pe dânsele?...
Abeles transmise Intrebarea.
Bijutierul Isi fku o socotealä cu facturile Inainte:
Ar fi posibil... Briliantele cu o diferentà de 20 la sut5
din pret. Pe lângä acest pret, aunt nu reprezintä mare valoare
pentru noi. Nici aurul, nici Greutatea metalului la
pretul zilei... Monturile dupä moda anilor 1840-1850, fie ori-
ginale, fie copii, n'au cgutare...
Zaharia Duhu îi fAcu si el o socotealä. Dupa un timp, mai
voi sä afle ceva:
i dacA In locul meu ar veni o persoaná streinä sä le
revândà?
Acelas lucru! Ne referim la facturä...
Zaharia Duhu pànu speriat de o asemenea perspectivä.
A, nu!... se Impotrivi. Tocmai aceasta nu! Färá niciun
fel de facturà... O simplä presuplmere. S5 admitem cA vine 'o
persoanä streinä care nu stie, i nici n'ar fi bine sd stie cä bi ¡u-
terine sunt cumpärate de curând si chiar de aci... Le crede da-
tând din 1840-1850... Casa ar putea f5g5dui In acest caz sä
pästreze discretia absolutà? Oferà un pret sau face o pretäluire..
www.digibuc.ro
326 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
330 CEZAR PETRESCTJ
vesel soferul, bägAndu-si jetoanele si bacsisul reglementar In
pungä. Hardi mon vieux! Vas-y!1).
Zaharia Duhu le-a väzut si le-a simtit toiate cu sufletul
tocite si umede, printre foi de salatä, cop de portocala 5i res-
turi de legume fierte si decolorate.
Cäutá numärul stiut din usä In 1.0.
Ii tâsneau printre picioare pisici sburlite cu coada bârzol;
ii räspundeau In argo ininteligibil, matroane cu sâni opulenti
si cu bluze slinoase.
A gäsit totusi, c5ci In viata sa aflase Zaharia Duhu si ceeace
nimeni nu mai credea ci existä.
A urcat scärile unui etaj, al dollea, al treilea, pânä, la
mansard. A bätut In usä sl a ascultat. Se auzea numa un sfA-
rAit de primus. 0 usä s'a trântit jos. A ocärit acolo un glas.
de femee, a scâncit un copil, pe urmä un r As gras si puternic,
cu totul nepotrivit In asemenea loo de Infricosatà mizerie. Pri-
musul sfArâia Inainte; nu se misca nimeni. Zaharia Duhu a re-
petal bätäile mai energic.
Usa s'a deschis pe trei sferturi.
S'a Ivit un cap scofAlcit, cu fire rare si sure de barbä, cu
o scamä albä de Or pe-un crania aproape chel.
Pe cine oäutati? Intrebá glasul bänuitor.
Pe dumneata, boier 13oldur Iloveanu! räspunse Zaharia
Duhu In graiul de-acasä, din Piscul Voevodesei.
Bátranul nu arätä semn nici de surprizà, nici de bucurie.
(E un orn mort, mort! gândi Zaharia Duhu. Nici n'a tresä-
rit). Ridic5 doar pleoapele crete ca foaia botità de gutapercä §i.
Intrebá:
In ce scop?...
Cam greu de explicat printre usi, domnule Iloveanur
Dacä Imi vei da drumul Inläuntru ori dacä vei fi atât de bun
sä rnergi dumneata cu mine, jos, si vorbim la masa unei cafe-
nele, am sä pot spune si In ce scop...
Fostul proprietar al Voevodesei II privi cu ochii ostenitl .
si stinsi, färä sä scoatà capul dintre usor si usä:
N'am nimic de aflat, domnule! Nu te cunosc.
Cu toate acestea, ne cunoastem de mult, boier Boldur....
Zaharia Duhu, räzäsul din Piscul Voevodesei.
A dal Curios.
Se invior ase putin glasul. Se Inviorase putin si privirea -
Dar usa tot nu o deschise.
' ) Indrizne§te, prietene! Du-te!
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 331
-- Curios! repetg. In hainele acestea ar fi fost greu sà te
mai recunosc.
Hainele s'au schimbat, boier Boldur! Ornal a limas
acelas... Jart-m c te turbur pe nevestite, Insg nu plec de aci
pang ce nu-mi tngäduiesti sg-ti vorbese.
Boldur Iloveanu largi usa cu nehotgrire. Se rgsgandi si
o stranse la loc.
Vezi, e greu, e foarte greu. La mine e foarte urist.
Neorânduialä i murdärie...
Nu face nimic, boier Boldur! N'arn sg privesc. Ell pen-
tru dumneata am venit. Am sg privesc numai la dumneata...
Bgtranul rase urit, desvetind gingii stirbe, cu dinti räzleti
negri:
Ai sä privestf numai la mine? Ha-ha! domnule Zaharia
Duhu... Atunci ai sg vezi si camera. Sunt la fel cu dansa. Se-
mängm ca doi frati.
Asa cg eu tot am intrat! scurtä Zaharia Duhu cu boa.-
tire, impingând usa dupg ce-a luat Incetisor mana bgtranului.
Am intrat i m'ai iertat!..
Intrase i îi cglcA vorba.
Dintr'o singurä rotire a privirii, Intelese ce-1 oprea pe Bol-
dur Iloveanu sg-1 scape ingiuntru. Tavanul oblic, peretii afumati
eu dâra suvoaielor de apg, soba de fier cu burlane negre, un
pat desfundat, masa acoperitg cu ziar, coltul uscat de paine alg-
turi cu uieptenele stirb, lighianul de tablä ruginitg si cojitä sf âr-
1ogitä de sgpun; toate le-a vgzut Zaharia Du hul Intr'o clipitä cu
ochiul instantaneu al unui aparat fotografic. Se adgogau per-
ceptiile celorlalte simturi: mirosul stätut i rece de rufe nespä-
late si de Meg Itäri mucede, sfâraitul primusului pe-un capac de
lemn, gustul de tutun ieftin i prost.
Boldur Iloveanu se ferise In lgturi. Plecase capul, tinand
cu mâna gulerul hainei jerpelite pe gâtul gol. Purta papuci mari
ie paslä, pantaloni uzati, In dungi, de jachetg.
Rosti, ocolindu-si privirea:
Acum Intelegi i dumneata, cg nu lipsa de ospitalitate
zn'a oprit sä te poftesc Inlguntru? Aci nu intrg nimeni...
. Zaharia Duhu se pomeni, sgvarsind ceeace n'a fäcut el
'niciodatg: orn sfios i cu miscgrile cumpänite.
Prime familiar bratul boierului scgpätat Iloveanu i Il trase
:spre mijlocul incgperii:
Tocmai...
Bgtranul tremura abia simtit sub bratul uscat dar vanjos
al razgsulul. li adusese atingerea aceasta o cgldurg necunoscutä,
www.digibuc.ro
332' CEZAR PF.TRESCCT
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 339
cru picioarele curbe, svelte, fragile. Facuserg odatd pereche in ie-
tacul unel femei din alt veac, Ingropatg, acolo, In cimitirul din-
tre sondele dela Piscul Voevodesei.
Poate fantornatic, boiereasa subtire, mai apgrea câteodatg
din ceata oglinzii sg-si Intrebe feciorul ce-a fäcut din el, din
vieatg, din ietacurile lor si din tot ce-a fost, mai ales din tot
ce-ar fi trebuit sg fie si n'a fost.
Boldur Iloveanu se ridicase In straiele urlte si vechi, cu
papucii de pgslg neagrg si cu ,obrazul lui brAzdat de sbarcituri,
din care ieseau firele de barbg ca niste rgdgcini scoase din pg-
mânt.
Merse Ong la oglinda consolei si Incercg sg-i steargA ne-
gura plumburie. Pâcla egmase aceeasi.
Poate In apa de acolo si chipul lui avea Infgtisarea unel
stafii, sositg de dincolo de viatA.
Aceasta era consola i oglinda rosti,. Imi
amintesc cAteodatA o sceng... Nu s'a intâmplat nimic... Nu stiu
de ce mi-a rgmas IntipAritä. i o vgd parcg a fost trgitg ieri... cu
toate cg mg Intreb de multe ori dad n'am visat-o... E atAt de
demult! Eu chipul mamei nu mi-1 amintesc. De ce-mi amintesc
atunci numai scena pe care nu mair stiu dacg am trgit-o ori am
visat-o? Mama îi potrivea pgrul In oglinda aceasta... Purta o
rochie. albastrg, de culoarea cerului. Eu mg jucam jos pe covor,
cu soldatii de plumb... Aveam haing de catifea cu guler de va-
lancieng... De ce-mi arninteso toate aceste amgnunte?... M'am
oprit din joacg si am strigat-o: Maman"! $tii ce-am sA mg
fac eu când voi fi mare?"... SA aud, Boldy" mi-a räspuns
mama zâmbind prin oglindg... Comandant de armate, maman!
General! Ceva mai mare deck general, sg cistig hgtglii si sä
cuceresc lumea..."
Boldur Iloveanu hohoti urit, cu gingiile lui Infricosgtoare.
PAsi Ong la fereastra In capac de tabachere, se rezemg
cu cotul, In straiele vechi i desperechiate, cu gâtul gol, fgri gu-
ler Î cu mgrul lui Adam diform: gâtul altgdatA svelt rgsgrit din
corola de valancienä.
Privi peste acoperisurile de tablg, peste cosuri i ziduri,
dincolo de cupola Panteonului. Parisul estompat In ceata albgs-
trie.
Ha-ha! nu conteni râsul intolerabil... Sgrmanul Boldy!..
Asa a comandat sl a cucerit el lumeal... 0 poti Intelege aceasta,
dumneata, venit din Piscul Voevodesei In acest oras unde am
trgit ca im vierme?... Peste treizeci i cinci, aproape patruzeci
de ani, nit m'am miscat de aci... De ce? Ce-am fgcut? In timpul
www.digibuc.ro
340 CEZAR PETRESCU
acesta, a fost lângä mine alt Paris, pe care nu 1-am cunoscut.
Au trait si au murit oameni care-au facut ceva, orice, dar ceva.
Savanti, carturari, inventatori, scriitoni, industriasi, oameni po-
litici, anarhisti si asasini... Luptau, cädeau, se ridicau; au fost
pasiuni si scandaluri, eu n'am participat la nimic... Spectator
avar, am crezut ca am drept la locul meu neprimejduit fiindca
1-am plätit, pânä ce nu am mai avut cu ce sa-1 plätesc... Ce-am
caultat aci?... Tata s'a intors sä, incerce oeva la dânsul acasa; a
facut plugarie, a cutezat renovari, s'a judecat cu pärintele du-
mitale... Poate aveau amândoi o dreptate a lor. $i-o apärau si
luptau pentru dânsal... Eu am dezertat dela bätälia de acolo;
m'am tiniut departe de Walla de ad._ SA nu fi crezut in nimic.
sa nu fi facut nimic, intelegi dumneata aceasta, prietene al meu
din Piscul Voevodesei?
Lui Zaharia Duhu i s'a pärut ca ultimele cuvinte s'au In-
necat intr'un sughit.
Fostul stapan al tinuturilor din Piscul Voevodesei privea
neclintit acum dela fereastra mansardei, peste acoperisuri si ho-
gege captusite cu tabla, orasu1 'uncle-a crezut ca venise sa tra-
iasca si unde-a descoperit Ca venise numai sa moarä Inca de-a-
cum treizeci, patruzeci de ani.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
dintr'o mie. Se duc la fund si apar dupé trei zile, cu burta cobzi
In sus, numai acei care-au muiat bratul, strigá ajutor!" si as-
teaptä minunea salvärii sä-i vinä dela altii.
Frecându-si trupul urias si stacojiu cu o miinusä asprä de
par, tisucindu-se sub dusul ghetos cu mugete de ciclop ränit,
fordan Hagi-Iordan simtea colcäind In el aceastà sälbatec5 In-
setare de a träl si de a birui, care-i svâcnea Ong la plesnet arte-
rele.
Se tntoarse In camerä tot In pielea goalä, suruind de apä
si Wind dupà dânsul cearsaful si prosoapele.
In baie se waflau o sofa invelità cu musama, scaun rotund
pentru imbricat, cuiere si tot soiul de halaturi, papuci si covo-
rase de linoleum. Nu le folosea. Dupà cum dup5-amiazä dormea
in jält, alAturi de patul profund sl elastic.
Oranduielile lumii li päreau obligatii nesuferite, al diror sin-
gur haz e c.5 pot fi cglcate In toate chipurile; cu forta sau cu vi-
clenia.
Se imbracä fluierând.
Impâturi In patru dosarul cu foile dactilografiate si du
brosura rosie. be bägd Id buzunarul hainei si aprinse o tigarä de
fol., aruncand chibritul pe covor. Cu päläria pe cap mai cercetä
ceasul. Era Incä clevreme. Cinci färä an sfert. Intâlnirea a fost
fixatá la cinci precis. Avea cinci minute disponibile, schand par-
cursul pariä acasä la Demetru Demetrian.
Destul timp pentru a deschide insfärsit plicurile pe care le
svArlise Inainte de a atipi, cu strangere sarbità de buze. Rupse
primul plic, brutal, cu degetul. tia! Scrisoare dela Emil Sava
vestindu-1 alarmat cä nu-i place cum stau lucrurile la Piscul Voe-
vodesei.
Mämäligal rosti laconic.
Al dollea plic era dela doamna Cecil P. Tudose. Il ruga si
fie ant de binevoitor si sä-i räspundä la telef9n dacA e adevärat
cä unchiul säu, d. Zaharia Duhu, a dispus dela Paris sä i-se vändä
ori sä i't se gajeze actiuni pentru o sumä destul de importantä.
Vacäl rosti lordan Hagi-Iordan.
In al treilea plic, intro scrisoare caligrafiatä cu transpa-
rent dedesubt, Vartolomeu Diaconu, seful statiei Piscul Voevo-
desei, /I ruga respectuos sä-1 miluiascä si pe dânsul cu vreo actiu-
ne Voevoda, in caz and Intradevär Societatea Isi dubleazA ca-
pitalul si lanseazä noi act!uni pe piatä, dupä cum a aflat svon.
Boul
Mototoli tustrele rävasele si le svärli alAturi de co*.
Mämällgäl Vacäl Bou! Toti se speriau, intrebau, cereau,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRO 355
scanceau, casicum In lupta lui avea rägaz pentru asemenea Ink%
runtisuri.
Singurul orn de Intelegere i-a rämas Dinu Grintescu, mgl-
nerul. El nu se sperie, nu cere, nu Intreabä. Din zorii zilei e la
datoria sa si crede In atotiscusinta lui Hagi-Iordan, färä seri-
sod, intrebäri, telefoane i telegrame. S'au ciocnit odatà. si-au
mäsurat puterile.
Acum s'au convins cä au nevoie unul de altul.
E o trnpArtire a rolurilor pe care n'o mai poate sfärma ni-
mic si nimeni. Unul acolo, la fata locului, la o datorie; dincoace,
altul, In bätaia vânturilor mari, la altä datorie.
Poate o singurá gresealä era sä sävarseasc5 Iordan Hagi-
Iordan in viata lui : atunci când k volt sä Inghità partea de drep-
turi a acestui tovaräs, dupä legea celui mai tare si mai viclean.
A Inte les mai târziu, dupä oe si-au arätat colfii, cá pentru ingi-
nerul sef dela Piscul Voevodesei, isprava lui de-acolo e tot un
fel de patirná. lordan Hagi-Iordan scoate bani; inginerul Grin-
tescu pAcurä.
Si pentru unui i pentru altul, tot o luptà cu puterile ne-
väzute care trebuesc biruite.
La eruptia unel sonde, inginerul Dinu Grintescu Inscrie In
carnetul säu debitul zilnic In tone, confruntl aoeste rezultate cu
prevederile, se bucurä când nu existä mare deosebire Intre ceea-
ce a stiut el cä va fi i ce este atat Ii ajunget Iordan Hagi-
lordan vede In aceste tone nurnai echivalentul In numerar, in
actiuni, in alte credite deschise.
Pasiunea si nesatiul sunt deopotrivä pentru amândoi, desi
fiecare altceva cautä i pentru alte pricini.
Iordan Hagi-Iordan plec5 lasând usile vraiste.
In urmä servitoarea färä glas, cu pasi de pâslä, Inchidea
si mergea sä culeagA hainele.imprästiate, ciorapii Inalecati pe
speteaza scaunului i cearsafurile svarlite In iures; sä tampo-
neze cu o cârpä uscatä siroaiele de apà de pe covorul care a
costat eat leaf a pe-un an a sefului de statie din Piscul Voevo-
desei.
Automobilul sträbätu soseaua printre leu cu frunza de-un
verde puternic si umed In acest sfarsit de Mai cu soare molatec.
Plouase dimineata; acum razele Impungeau sägeti oblice de
aur prin ochiurile frunzarelor, iesiserá oopiii et' guvernantele la
plimbare, se alungau masini si träsuri; sus trecea o escadrilä so-
nora de avioane.
Iordan Hagi-Iordan nu lua aminte la acest spectacol fu-
gace si poate divirt al vietii. .
www.digibuc.ro
356 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
360 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 361
flict cu feciorul lui Sandu Demetrian... Maine ai avea toatä tara
alAturi de tine, Impotriva lor! Aceasta o stiu... Au sA tinà soco-
tealg si au sá gáseasc,24 altceva.
Dar e imposibil! repetà Demetrian.
Cuvântul imposibil trebueste sters din dictionar, De-
snetriene! Eu 1-am sters de mult! L-au sters i acestia...
13átu cu mâna p4roasä brosura cu scoartele rosii.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII
www.digibuc.ro
364 CEZAR PETRESCLI
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 365
mente memorabile din istoria tärii petrecute sub guvernarea
prin mijlocirea bor. Un testament politic de care nu avea dreP-
tul sä se lepede.
Uriteniile i tocmelile 1-au desgustat In doi ani. Când a
izbucnit räzboiul a fost unul din putinii parlamentari tineri care
n'au plecat nici la Odesa, nici la Paris, nici la Tokio, nici mäcar
la Iasi.
A Imbräcat unforma militará si a rimas pe front, In pri-
ma linie de foc. Acolo a cunoscut o viatä, alta ; si atunci, a
fost Intr'adevär altul. Acolo a legat prietenie cu un om simplu,
nevoia i obscur.
Tovarásul de bordei si camaradul de companie, locote-
nentul rezervist Codreanu, functionar mirunt de balled; orn cu
pärul späläcit, cu privire spálkitä, cu aspiratiile de viatä spd-
läcite, dar cu o inimä de aur. Acela fusese concentrat dela ince-
putul räzboiului mare, din 1914; träise epoca neutralitätii In
bordee cu regimentul strámutat dela o frontierä la alta; ar fi
acceptat porunca destirrului fárá nicio plângere, asa cum se
achitase cincisprezece ani de obligatiile lui mediocre de functio-
nar bancar, daed nu 1-ar fi muncit vesnic grija fetitei crescutä
pe maini streine doi ani cât a tinut concentrarea; rámasg In
ter:toriul ocbpart de nemti, dulp.5 ce à inceput rázboiul si retra-
gerea. La aceasta se resemna mai anevoie.
Din când In când, scotea o fotografie cu colturile indoite
dintr'un carnet coscovit i uzat. Rämânea Indelung cu dânsa pe
genunchi ori pe masa de scândurt rezematä de bidonul din care
beau apá amândoi. 0 copilá In uniformá de scpalá, cu sort de
lustrin i cu guler de olandá scrobitä, purtând coadele -pe spate,
tinând mâinile pe un teanc de cárti asezat pe másuta de mestea-
cán- cártile unui premiu de fine de an.
Fotografie urItá si naivä de oameni säraci, executatä In-
tr'un atelier ieftin.
De câteva ori, cu toatá discreVia sa din fire, Demetru De-
metrian a fost aproape silit sà o vadd. Träialu prea strânsi unul
In altul, In promiscuitatea bordeiului. Intorcea privirea In altä
parte, când prietenul cu ochii decolorati o scotea din carnet si
rämânea cu obrajii sprijniti tri palme, cu coatele pe genunchi,
contemplându-si copila din fotografia pdtatá i veche.
Totusi a intreväzut-o si a simtit pentru camaradul &Au
Copila i s'a pärut disgratioasä; dragostea de párinte exa-
geratä, ca i Ingrijorärile. 0 fetitä In vârsta ingratä a cresterii,
slutitá de un fotograf cu aparatill primitiv si cu toate accesoriile
www.digibuc.ro
366 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 369
tea fi tot asa de bine, mai departe, In continuare, uneala In
mâna unei femei si a amantului, uniti pentru a apára ticgloasele
interese ale unui trust acaparator. Toate acestea stgteau scrise,
demonstrate si aprobate In brosura rosie.
Ispasa lui Demetru Demetrian, oricât de cruntä Ii apäruse,
Ind nu se sfârsea. I se cerea un pret tgcerii. Ar fi fost usor. Le-
gea pentru care se dgdea batglia, nu era a sa, nu Infgtisa nimic
din ideile sale: era Insg o lege decisivg pentru soarta Imprumu-
tului, deci a guvernultd. Altii o preggtiserg, altü o vor vota; fard
nicio sovgialg el o condamnase, ar fi trecut de cealaltg parte ca
s'o combatg, cum o desavuase In Consiliul de Ministri
atâtea adversitgti. Il silea Insg disciplina de partid sg tad
sg se supung. Si dreptatea, adevgrul, rgmâneau astfel sg le
apere oameni ca Iordan Hagi-Iordan, ca autorul brosurii, ca
altii, alcgtuind FM-A Indoialg o bandä organizatd.
Demetru Demetrian îi desclestg fruntea i privirea din
paravanul mâinii.
Rgsgrea luna la marginea orizontulud, spectralg si späl-
moasg, peste câmpuri negre.
Sofeurul se apropiase i astepta Iângä automobil, In pi-
cioare, In haina albg de doc.
Il judeca fgrg Indoialä i acesta; Il râdea ori Il compgtimea
fgrá Indoialg si acesta, ca pe orice sot a cgrui nevastg se erg
acum cine stie pe unde, cine stie In ce tovgrAsie.
Nici ispasa lui Neckludov n'a fost altfel, alta. Numai cg se
petrecea Intr'o targ unde asemenea peripetii ggseau i altfel de
räsunet. Aci erau intâmpinate cu un rânjet, i cu altul, si cu altul...
Tara Mfg milg... rosti Incet.
Ordonati! Ati spus ceva? intrebä sofeurul, fäcând un
pas.
Nimic... Putem merge, Neculai.
Luna Ii värsa tot sângele In fatg; un sânge sinistru, Inche-
gat, Incrustat pe buzele gurii amare.
Automobilul parcurse drumul Indgrát, spintecând vântul
-ceva mai rgcorit.
Se Incrucisg cu alte träsuri si automobile, cu alte perechi
Inclestate, unele desfgcându-se, altele acoperindu-si fata când le
izbea evantaiul de luming al farurilor. La Chateaubriand, Necu-
lai opri.
Astepti si mgnânci acil porunci Dernetru Demetrian,
silindu-se sg-si destindg trgsgturile obrazului. Sper cä nu Intâr-
ziem prea mult.
Intrá Indreptându-si umerii.
www.digibuc.ro
370 CEZAR PETRESCU'
Il primi un chelner:
Poftiti, pe ad, domnule ministru... Domnul ministru>
Gid Elefterescu v'asteaptä. E i domnul senator Radu.
Il conducea, deschizându-i drum printre mese, ferind scau-
nele In läturi, fäcând semne altor chelneri s curete terenul.
Ferneile dela mese priveau cu simpatie aceastä Excelentä
Ind tanärä; can cu reputatie de culturä si de gust, Imbräcat cuf
distinctie, cärunt la tâmple ant cât este nevoie pentru a-i da un
aer de cochetärie mai mult.
Unele Isi sopteau; poate Isi Impärtäseau ultitnul cancan
din \data doamnei Memy Demetrian abia Intoargä din sträin--
tate. Cu sau färä Bobby? aceasta era Intrebarea.
Demetru Demetrian stranse mâinile tuturor. Gicä Elefte-
resat Ii fäcu loc aläturi.
Deputatul Vartino, leader al majoritätii si pätimas consu-
mator de alcooluri de diferite grade si sub diferite forme de f er-
mentatie, îi Intrerupse o perorate pentru a-i da bunäseara 5i
cu acest prilej a da i o tuicä peste cap.
Discutia se leg5 tärägänat, fàrä Insufletire.
Ochil dutau pe listä feluri care tocmai lipseau; vinul nu
era lnd destuil de rece, fiecare urmärea, dincolo de cuvintele
rostite, alte preocupäri.
Ministrul Gid Elefterescu, &Mud politiceste din reputatia
de bäiat bun, serviabil i färà morgä, îi ascundea sub aceastä
mascä o fioroasä ambitie i o lucidà cunoastere a slábiciunilor-
.omenesti. Era omul care stia sä astepte
De câteva ori Isi arätase unghiile asctrtite. Läsase Intot-
deauna urme Inveninate.
Acura durta pe figura colegului de band ministerialä vr'tm
semn de capitulare. Toate socotelile i le Incurca numai Demetru
Demetrian. Esecul Imprumutului depindea de rezultatul lui; de
aceasta soarta guverntdui iar de soarta guvernului näruirea ori
Incununarea ambitiilor clocite In douäzeci de ani de existentä
sforärie
Printre comenzile svârlite ohelnerilor, deputatul Vartino
aduse vorba despre ancapacitatea opozitiei de a Incepe lupta
pe care o anuntase cu mare risipä de rnunitii, Impotriva proiec-
tului de lege. Se credea In mäsurä a garanta cá In ultimul mo-
ment, unul din cei mai bätäiosi adversari, Horia Tincoca, se va
deroba dela desbaterile Camerei, pretextând vreo boalà ori vre-
un accident. Se obtinuse ori se va obtine aceasta pnin mijlocirea
fratelui säu, Vasile Tincoca, orn de afaceri si de incredere a7.1
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 371
itmei societäti streine din cele mai vârtos interesate sä treaci le-
gea färA /ntArziere.
Aráturi de el, profesorul Radu, vicepresedinte al Senatului,
bAtran cänit, de o elegantd dernodatä, cu ghetre albe si vestä
de pichet punctatA cu trefle minuscule, privea cu ochiul Induiosat
si umed la d femee foarte blondä dela masa din fatä. Ferneia
se afla In toväräsia unui mosnegel chel si cu cioc. Nu luä searnA
la ochiadele senatorului drift. Arunca la rândul ei priviri fier-
lointi noului conviv; sorbea paharul cu ochii Intredeschisi, fil-
trand printre genele väpsite invitäri sensuale, cu capul dat pe
spate ca pe-o invisibilA pernä.
Demetru Demetrian nici nu-i observä existenta.
Räspundea deputatului Vartino, afirmând ci dacä e vorba
de o lege noträ a minelor, aceasta ar fi trebuit sA fie Incä mai
-severä, mai egoist nationalä deck aceea din 1924, a guvernu-
lui trecut. $i adäogä:
Fatá de intentiile de acaparare fie ale lui Standard Oil,
fie ale lui Royal Dutch, ar trebui o mânä de fier.
Isi servi maioneza In farfurie si asezä cutitul lat de peste
aläturi, Incheind:
Iar dacä altele ar fi imprejurärile, mâna aceasta as crede
c5 o am... Sau daca n'as avea-o mi-as face-o!
Gicä Elefterescu privi maim all* subtire si finä a colegu-
luri, surAzándu-si interior: Mâna aceasta, am s'o räsucesc eu
acusi sä simtä bine!... Mänä de mucava si de femee. Incä pu-
tiná räbdare si vom vedea".
Incuviintä, cu o onctuoasä nevinovätie:
Dinteun punct de vedere ai ¶dreptate, Demetriane!...
Din nefericire, situatia nu admite asemenea mâini de fier. S'au
flus timpurile lui Sandu Demetrian, ale lui Mihai Demetrian, ba-
trAnul!... Astäzi sunt alte mAini mai tari decAt ale noastre. Le-
gea veche a exagerat.
Tu o spui? II dojeni Demetru Demetrian. Dar tocmai
-tu In opozitie te-al ridicat si ai declarat In numele nostru, cerând
-ca legea sä fie Inc.i mai strictä. Tocmai tu si Vartino, ati Invi-
nuit guvernul de-atunci cä nu apArá Indestal o avutie nationalä..
Ati avut amândoi doua mari succese parlamentare, strAlucite i
'binemeritate.
Situatia era alta! observa Vartine.
Oricât de alta ar fi fost, cum ati putea sä desavuati tot
,ce-ati sustinut acum doi ani? E o imposibilitate moralá.
Imposibilitäti morale sunt multe si de multe feluri. To-
tusi le acceptäm fiecare dintre noi! inträ In discutie viceprese-
www.digibuc.ro
372 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 373,
cu coatele pe masä sA priveasc5 la femeia blondä ca la un spec-
tacol de teatru. Vartino ceru lista de lichioruri si se scufundä In-
tr'tun studiu amänuntit, desi cunostea prea bine toate bäuturile
din lume cu toate preturile respective.
Astfel toti, cu exageratä grabä, aritarä cä stiu sä fie dis-
creti absenti dela o discutie care nu-i interesa.
Gicá Elefterescu scoase din nou cutitul de sub servet. Dia
nou il privi In muche, îi Incercä ascutisul Intr'o scobitoare, In-
treb5 cu o indiferentä prefäcutà:
Tot nu s'a consolat Tincoca? Tot Iti mai poartá pia?
De ce?
Te urmäreste cu o tenacitate de vânätor... sau a pu-
tea spune mai exact: de detectiv!
Indeletnicire de naufragiat politic, nu de vanätor, nici
de detectiv! Nu poate sä mä intereseze cum m5 armäreste si de
ce m5 urmäreste... Stim cu totii ca e pe jumätate iresponsabil,.
ametit de propriile sale urlete...
Pânä acum doi ani, Horia Tincoca fusese Inscris In parti-
dul lor. La formarea guvernului, nemultumit fiindcá nu obtinuse
portofoliul care a revenit lui Demetru Demetrian, a fäcut o rup-
tur5 plecând cu alti nemultumiti i formänd un partid nou, gálá-
gios si de acerliä opozitie. Fenomen de sciziparitate foarte cu-
rent In istoria politic5 de dupä räzboi.
Urmä o pauzä.
Gic5 Elefterescu fäcu semn chelnerului sä toarne vin In
pahare. Se uitä In zare la culoarea de chilimbar. Gustä si asezA
paharul la loc.
Apoi atac5 pe alt front:
Cunosti vreun individ care semneazA cu initialele A. T.?
Vreun snapan al tiparului?
Nu cunosc asemenea oameni. tij fOarte bine ci In re-
latiile mete sunt foarte circumspect.
Hm! S5 zicem cà asa este... Dar se poate Intâmpla sä
fie mai putin circumspecti cel din jurul t5u, dragoste.
Ce vrei sä spui? Intreb5 palid Demetru Demetrian, im-
pingând farfuria.
Gicä Elefterescu Il privi In fata cu hotkire:
Drag5 prietene, s5 vorbim serios! Intelegi cä n'as In-
cepe o discutie cu totul, cu totul nepläcutä, dacA n'as crede-cr
utilä...
Poftim! rosti Demetru Demetrian cu glasul alterat.
Gicä Elefterescu se prefäcu a nu observa tonul colegului.
Dupä ce mai gustä odat5 din vin, îi terse mustätile cii
www.digibuc.ro
374 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 37S
M'ai fkut gelos In astäsearä. Ai o trecere la femei curn
n'am vtizut In viata mea ! Si tu stai de lemn!...
Demetru Demetrian se apärä cu mâna. De gânduri, dOE
vorbe, ori de un fluture nocturn dzut ametit din globul hipnotic
de luming.
Aprinse tigara i incerci sä abatä discutia spre alte ches-
tiuni mai putin crude.
Orchestra tânta uvertura din Semiramis,
Un chefliu trecu Impleticindu-se cu dotiä femei la brat..
Din grädinA se ridicau rumoarea glasurilor, zängänitul paharelor
si al tacâmurilor, chemärile clientilor i räspunsul chelnerilor.
Pe Sosea sfâraiau la deal si la vale automobilele, spärgAnd
Intunerecul cu fäsii luminoase. Altà pereche, sosind din alt lo-
cal de desfätare, luase locul la masa libera. Indatä, femeia feri
vaza sveltä cu garoafe din fatä, ca sä poatá privi direct spre
Excelenta MCA tânärä si cu pärul prea devreme cärunt.
Vicepresedintele Senatului îi potrivi mai bine sticla înrä-
matá cu aur In arcada orbitei, inälta cealaltá sprinceaná cänità
exclamä cu obidá:
Dar e un scandal cu tine, Demetriene! Nu mai poate
träi nimeni de räul täti! Esti irezistibil... Si In aoelas timp sloi
de ghiatá, nu lemn, cum spuneam adineaori. Lemn e prea putin...
In locul täu...
Te rog, pofteste In locul meu!... Il invitä Demetru De-
metrian cu un zambet amar.
Aceasta sä i-o fi Spus lui Tincoca, din vreme. Pe dân,-
sul monsericule!...
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IX
www.digibuc.ro
CARTEA A DOUA
www.digibuc.ro
CAPITOLUL I
www.digibuc.ro
CAPITOLUL H
Adrul eel negru ea i eel galben
e striedtor de suflete f i de deg.
Micul peron al statiei Piscul Voevodesei misuna ca niciodatd
de lume aleasà.
Expresul pentru Bucuresti avea Intârziere de un ceas juma-
tate. 0 linie inundatA, cu terasamentul sltbit, se afla In grabnicA
reparatie dincolo de fosta frontierä a Bucovinei. Trenul scapase,
Gonea sá câstige timpul pierdut.
Dar n'a existat vreun anunt de Intârziere, primlt de o lume
mai Impkatà i mal bucuroa§.i Ca aceea de pe peronul din Piscul
Voevodesei.
Toti gtseau minunatà potrivealä. Altfel n'ar fi putut prinde
decât acceleratul de noapte.
0 telegram5 vestise demisia guvernuhil.
Svonul se räspândise fulgerätor. Dupt un sfert de orà a doua
depe0 confirma stirea cu oarecare amänunte. Aceastrá neasteptatil
schimbare Incurca descurca multe ite; nu mai l5sa neptsätoare
lumea cea nouà din Piscul Voevodesei, cum se Intâmpla pe vre-
muri, cAnd razI§if de pe domeniul lui 13pIdur Iloveanu n'aveau nici
ce pierde, nid ce castiga din primenirea stäpanilor.
Acum zece telefoane au sbârnäit la gait, cerând biroul de
miscare. S'a stiut astfel despre binecuvântatele inundatii din nor-
dud Moldovei i despre binevenita turburare din mersul trenurilor.
Iar lumea gitbità sà ajungt la Bucuresti In ceasul Cand pâi-
nea i cutitul trec dintro /nand In alta, a avut astfel rtgaz sg-si
Impacheteze valizele si sa. coboare In goana automobilelor spre
statie.
Erau mai multi i fugeau chemati de mai multe i deosebite
interese.
D. director general Reginald Gibbons, tocmai primise vizita
www.digibuc.ro
.A2URUL NEGRU 421
lui Vasile Tincoca, fratele cunoscutului orator parlamentar Horia
Tincoca i persoanä de Incredere a societätii Titeiut National-. Se
punea la cale fuzionarea acestei societäti, premeditatä Inca dela
Intemeiere, cu scopui precis de a pune stäpAnire pe terenurile din
jurul Voevodesei, tot asa cum pe vremuri d. Emil Sava si cu d.
Jordan Hagi-Iordan, prin alte mijloace, au Inghitit treptat ogoarele
rtizAsilor din Piscul Voevodesei i partea care Ii interesa din mosia
lui Boldur Iloveanu.
Oamenii s'au schimbat, s'au schimbat i Imprejurärile, firesc
era sä se schimbe i metodele.
In locul lui Jordan Hági-Iordan opera act= d. director gene-
ral Reginald Gibbons.
El distribuia cadouri celor In drept sä primeascá aceste
eadouri.
Mijlocitorul Säu, Vaqile Tincoca, se dovedise destul de
abil i discret. Nu se purta ca mizerabilii generali mexioani nä-
räviti sd nu-si respecte cuvântul Indatä ce izbuteau sä-si Inscà'uneze
dictatorul bor. Rästurnarea regimului, färä mitraliere, baricade
focuri de revolver, simplifica simtitor lucrurile.
Dupä toatd asteptärile, In locul guvernului demisionat se va
aldátui un cabinet de concentrare ou participarea partidelor mai
märunte i prea mult tinute la post. Intr'un asemenea cabinet,
Horia Tincoca va avea un portofoliu dinainte retinut i asigurat
la nevoie cu oarecare influente ale Ministrului englez. Abia trecuse
un an dela vechiul imprumut si se aräta urgenta necesitate a altuia
nou.
D. Reginald Gibbons reprezinta puteri nelimitate la Foreign
Office i la Stock Exchange. Se urcia deci In tren, pentru a merge
sä sustina intrarea In guvern a lui Horia Tincoca, singura garan-
tie a unui Imprumut salvator.
In pardesiul larg, cadjilat ca o parcelare idealä de perimetre
petrolifere, se plimba pe peron ou mainile la spate, aláturi de
Vasile Tincoca.
Privea peste capetele muritorilor indigeni, cu o scârbá totalä.
Buzele subtiri desveleau câteodatä dinii lungi i lati, ca se-
mintele de floarea soarelui, pe alocuri tärcate de platina plom-
belor. Numai de dottä ori s'a intors si a pdrut dà ia aminte cu oare-
care interes la existenta unei fäpturi omenesti.
Atunci când a intrat i când a iesit Ilenuta Precup, In häi-
nuta ei subtire si albastrá, Insotitä de un nelnsemnat functionar al
societätii, un Nietandru cu capul gol i cu o carte substoará.
E drágutá, fetital îi permise sä observe Vasile Tincoca,
www.digibuc.ro
422 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
428 CEZAR PETRESCIY
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
www.digibuc.ro
436 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
Dinu Grintescu. Iar tot oe-a st.iut inginerul Dinu Grintescu, pre-
vazuse mai de mult, cu patruzeci de ani inainte, alt indigen.
Ciudat acest Grigore Cobalcescu! I-a citit brosura, bland
In acelas timp lectie de romaneasca si de geologie din ea. Lipsit
de mijloacele de investigatie, lipsit de instrumente, prin simple
deductii, autorul brosurii a identificat fiecare culcus carpatic
uncle zace petrolul Intr'o vreme cand nu visa nimeni la o bätà-
lie a petrolului.
Daca Van den Vondel si-ar gasi un tovarás, ar fi gata
parieze ca geologul Indigen a murit sérac.
Fiindca a inceput sa cunoac i obiceiurile pamantului,
s'ar mai prinde apoi rOrnäsag, ca un municipiu postum recunos-
cator, a botezat o strada ou numele savantului roman. Binetn
teles, o stradä pe undeva, marginasä, cu Imprejurimae cOzute
Intr'o rala i caini râiosi dormind pe gunoaie.
Pietile vaste sunt pentru persoane care n'au descoperit ni-
mic In vie*, dar au trecut mai galagiosi pnintre contemporani.
Aceasta se petrece oriunde; In Mexic ca si In Venezuela.
De pe divanul cu teluri moi, Van den Vondel s'a ridicat
cu o sfortare suprema.
A urnplut alt pahar, cu paharul in manä a mers pana
la fereastra.
Dela aceeasi fereasträ, altiadatä, privise spre satul din
vale, de-atunci, stapanul acestor locuri, Boldur Iloveanu. Era un
sat sarac, cu märunte case pitulate In livezi stufoase si cu oa-
meni durand de pe vremea lui Petru Schiopul si mai dinainte.
El nu i-a cunoscut.
Van den Vondel, strein pripasit In treacät, ar fi vrut sa-i
.cunoaseä.
Nu mai era insa satul, nu mai erau oamenii; au disparut
livezile stufoase.
E un targusor uricios In ploaia vanatä: acoperisuri de
tab% o gara, rafineria, sondele negre i parcul de vagoane cis-
terne, cazanele cilindrice i hogege de carämida rosie.
Oamenii nu mai au un port, asezdrile si-au pierdut o In-
fatisare a lor: nu mai exista nicio vegetatie. Van den Vondel se
gandeste la savanele tropicelor, la padurile equatorului, la Bor-
neo, Sumatra si lava unde si-a petrecut trei ani din vie** si
unde lianele se balanseaza din ramuri ca erpii, orhideele par
carnoase animate marine, fluturi uriasi poartä inscriptii chine-
-zesti pe aripile cu praf de aur i de purpura; unde pasarile nu
invataseri sal fuga de orn.
S'a Intins si acolo aceeasi civilizatie inumana.
www.digibuc.ro
AURUL NEQRU - 441
Piicura a stârpit pe-o portiune de Ora pädurea de liane si
orhidee, a alungat fluturii si *Ark. Aláturi, codrul a fost mistuit
de foc pe intinderi de sute de kilometri, pentru a face loc planta-
tiilor de cauciuc: copacei uriti, chirciti si aliniati geometric.
Nu e nicio mirare 6 un indigen e cuprins cAteodatä de o
nebunie omucidá, Amok, §i goneste cu crisul in mânä sä spin-
tece si sä omoare fArA alegere, dusmanul si prietenul inning In
cale.
Localnicii acestia de aci, nu au si dânsii un Amock al lor?
Van den Vondel si-a amintit cá tine paharul On in rnAnA. 11
desartá. A ramas la fereastrá cu privelistea posomoritä si hädA
din vale, Inca mai posomorità si WA In innoptarea lichidä.
Pe aleea neagrá a fostului conac, bátátoritä cu nisip de
cocks, se departeaza In ploaie Zaharia Duhu.
Olandezul l-a zärit, s'a desteptat din torpoare, deschise
geamul si strigä:
Hallo! Domnul Duhiu! Domnul Duhiu, asteaptä mie si
pe mine, mg rog. Numai rninut. Unu rninut si gata!
Zaharia Duhu s'a Intors, s'a oprit, i-a fäcut emn c2.4 l-a
auzit si cä-l. asteaptá.
Se Inteleg amândol.
Au legat prietenie cu toate cá-i despart atâtea: limba, nea-
mul, InväTatura, peripellile din vietile lor atAt de deosebite. Van
den Vondel se simte Insä mai apropiat de acest rizAs fost du-
tätor de comori, decât de Reginald Gibbons si de Sebastian
Ludus.
Iar Zaharia Duhu se intelege mai bine cu acest veteran
Inälbit in räzboaiele petrolului, deck s'a inteles vreodatá cu ai
sAi compatrioti Sebastian Ludus ori Emil Sava; deck s'a inteles
atunci când mai era tricä timp, cu Boldur Iloveanu.
Inginerul si-a imbricat In grabA haina de ploaie, si-a du-
tat cutia de tablä cu tutun, si-a asezat pe globul de brAnzä rosie
o pálärie mototolitá de pAnzt5 impermeabilA si* a coborit sciArile
fluier And.
A Inviat din morti. Intr'un asemenea ceas, nu-i trebula alt
om. .
MA simtesc fericit! il asigurà pe Zaharia Duhu, strAn-
gAndu-i mâna osoasä.
Poate nu chiar atAt ca d. inginer Sebastian Ludus! i-a
ráspuns fostul cAutátor de comori, cu zâmbetul lui blajin si trist.
Imi pare mie 6 singura persoanä care se sinne intr'adevär feri-
gin In Piscul Voevodesei e acum d. Ludus. A cäpátat ce-a
dorit!.. Si-a Implinit visul... Laborator de experiente; rafinerie
www.digibuc.ro
442 CEZAR PETRESCU
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 473
vartea In jurul aceluias subiect de conversatie, ca insectele noc-
turne izbindu-se orb si tenace In globul luminos.
Explicá-te, Izule! stárui ea, dând in acelas timp cu pal-
ma peste mâna lui Dutu, ca sä lepede fluturele slut si golas, asa
cum se prefácuse Intr'o libarcá desgustátoare, despoiat de pu-
dra aripilor.
Dutu svarli fluturele In restul de inghetatä topitä, mârai o
protestare In termeni extrem de räzvrätiti si se mutá cu scaun cu
tot lânga Vartolornieu Diaconu, In afará de raza de actiune a
palmei materne.
Explicii-te, repetá Tina.
Izu intoarse privirea Ore femeia cu pätäria de pai ase-
zatä neIndemânatec pe cap, cu obrazul vApsit grosolan si cu a-
dânci cute In jurul ochilor. Ii era soli mai 'mare cu vreo câtiva
ani numai. Au crescut Impreunä. E nevasta unui slujbas de is-
pravä si moale din fire. Era si el un functionar mediocru, fárá
sperante si Mil ambitii, mai ales de când s'a schimbat condu-
cerea societätii.
Se Intelegeau altädatä Insä din ce In ce o recunostea mai
putin, sub aspectul acesta nou, iesit la ivealá odatä du strAmuta-
rea lor aci. Nu-si (Mee seamá dacá meritá milà sau o asprà
dojaná, pentru invidia, aviditatea si bârfeala mahalágeascä. El
se simtea multumit In micul säti univers.
Ce sä-ti explic, Tinoi? Intreba scrutându i creturile pleoa-
pelor si parantezele din coltul buzelor. Inutil!... Tu esti pornitá
si nu vrei sá asculti deck ceeace inträ In vederile tale...
Porriitá n'am de ce sä fiu! se apárá Intepatä, Tina. Ce
am de Impärtit? Ce-am pierdut?... Judec si eu lucrurile CIU bietul
meu cap de femeie. Vrei adidii si pretinzi cl n'ai avut noroc?
Poate cá da? Poate cA nu...
Ba a avut noroc cu carul! Cât nu Incape In canul cu
care cära tatä-siu lemne...
Aceasta a fost si prima mea impresie, Tino, ca im-
presia tuturor! Acum mi-arn cam schimbat-o... Mistress Helen
Gibbons nu prea are aerul unei persoane fericite, care se bucuri
de prea mult noroc. Mai veselii si mai fericità Imi pärea când se
numea Ilenuta Precup.
Mofturi! exclarra Tina Diaconu. Mofturi, ca sä s'e arate
interesantA.
Tu crezi cä sunt mofturi, nene Vartolomeu? aped Izu le
arbitrajul cumnatului.
Eu nu cred nimic! declara Vartolomeu Diaconu, bägân-
www.digibuc.ro
474 CEZAR PETRESCU
Nu se intämplä nimio...
Ochii mei nu mä Insealä, Ilenuta! Am Invätat sä privesc
In mine si acum stiu sii prives'c si In sufletul altora...
Nu se intâmplä nimic...
Poate Ili pot fi de-un folos? stärui Madala, infäsuränd-o
cald cu bratul pe dupl umär. Poate pot face ceva pentru tine?
Nu poti face nimic pentru mine, Madala, fiindci nu-ti
pot spune nimic.
Pe obrajii palizi, lacrimile luceau In bätaia lunii.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII
www.digibuc.ro
EPILOG
SFARSIT
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Prefata 5
AURUL NEGRU
Prolog 273
Cartea Intai _ 299
Cartea doua 407
Epilog 4%
www.digibuc.ro
Redactor resp.: J. TEODORO; Telanoredactor :
A. REICH; Dag In Ineru: 7 I. 1949; Bun de
tipar : 25 III 1949 ; Format: 61 X 861/8; 3 irai:
7300; Clasificarea zecimall: 859-31: Tipografia
..Dob-ogeanu Charon".
www.digibuc.ro
- EDITURA DE STAT
LITER ATURA ROMANA
VOR APAREA:
M. URBAN PAINEA ¡NMI
P. V/NTILA SALAMANDRA
SABIN STRAERUL UN OM CRESTE IN CEATA
' vre...untronmurY,