CEZAR PETRESCU -

AURUL NKGRU
ROMAN

.(1,LtiFit0S0RE4L,

, BIBLIOTECA '41\

EDITUR A DE STAT
1949
www.digibuc.ro
21. - 1.

www.digibuc.ro
PREF AT A
Obiceiul prefefelor fine de curtoaZiile literaturii. Deobicei
prefata era anticamera salonului in care un personagiu mai mar-
cant in lumea literelor, declina gazdei titlurile invitatului.
Ori a cere subsemnatului obscurei lui figuri sei faca aqa
ceva, pentru un scriitor care are la activul salt zeci de romane,
e dace!' nu prezumfios, dar desigur ridicol.
Vremea saloanelor a murit fi twul nostru public cititor nu
e o gazdti mondend. D-1 Cezar Petrescu li infruntti opiniile ca
noi tog cu tracul debutului.
Editura de Stat retipdre0e unul din romanele d-lui Cezar
Petrescu, un ciclu mai bine zis, cuprinzdnd de fapt cloud opere,
Comoara Regelui Dromichet" ci Aurul Negru".
Altele au fost imprejurtirile, posibilitti file, perspectiva isto-
ricei pe care scriitorii no0ri o aveau cánd aceste romane au apd-
rut. Altele sunt condifiile de astdzi. Prefafa noastril nu e o reco-
mandare, ci o incercare de a limpezi situafiile, de a sublinia
ceeace rdmilne viu in aceastii carte, in ciuda lipsurilor. Ea e mai
mult un auxiliar critic pentru publicul cititor, o tentativii de a-1
deprinde sti judece, findnd seamti de imprejurtiri, ajute sä
aleagei.
Rolul nostril e pufin curios. Autorul incepe prin a asculta
o opinie criticd inainte de a deschide gura i de a sta de vorbei
cu cititorii. D-1 Cezar Petrescu este un scriitor care la capeitul
unei lungi i fructuoase cariere literare dovedeote insd o tnatu-
ritate artisticd i o incredere la capacitatea sa de adoptare,
impresionantd. D-sa î.i incredinfeazil opera cititorilor, masselor
muncitoare d§teaptd cu curaj opinia lor.
Noud ne revine sarcina de a sublinia dela inceput cd existti
in aceastti carte un bogat material care va ci4tiga simpatia lec-
torilor cd acest cuviint inainte nu-0 fixeazd a fi un calapod
imprimat modului lor de a judeca, ci o opinie care indeamna la
ref lexie. Dealtfel, nimeni nu-1 impiedecd pe lector a citi prefafa
dupd re a terminat cartea.
www.digibuc.ro
6 PRE,FATIe.
judecata prefafatorului, nepeirtinitoare, sperei a primt
asentimentul romancierului. Departe de parcimoniile criticll
burgheze si de comportarea scriitorilor educafi de ea, d-1 Cezar
Petrescu impreund cu atali scriitori, nu subscrie, credem
butada lui Jules Renard care nota in Jurnalul" sau:
Critica e o chestiune de justitie. Tocmai de aceea nu mi-,a
pläcut sä am de a face cu ea!"
*

Ciclul Peimânt si Cer", cartea petrolulut, feicand parte-

din fresca pe care d-1 Cezar Petrescu o destina societeifii romd-
nesti, dupei modelul balzacian, cuprinde istoria unei prospec-
fiuni petrolifere, a luptei pentru pufurile descoperite, insfarOt a
transformetrii satului uitat, Piscul Voivodesii, in centrul pe-
trolifer.
Vom spune delg inceput di in Peimânt ci Cer" ca si in>
toatei opera lui Cezar Petrescu se impletesc cloud tendinfe.
Pe deoparte, critica asprti a asezdrilor sociale, oglinda co-
rupfiei, a politicianismului, a exploateirii, pe care autorul o ur-
märeste in mai toate ceirfile.
Pe de altei parte, incapacitatea artistului, de a infelege ade-
sea cauzele mai adânci ale fenomenelor, de a descifra sensut
ceitre care ele evoluiazei.
Avadar, d-1 Cezar Petrescu va fi unul din pufinii nostrt
scriitori care vor cuprinde in opera lor o impresionantä fauna
omeneascd, variate straturi sociale. La d-1 Cezar Petrescu vom
gási imaginea tdrgului provincial, uitat de oameni, unde desti-
nele se sting, se consumii incet, unde prefectul si ceiteva märimt
locale sunt adeveirafi veitafi, care impeirettesc fetrei teamd. Acea-
sta e atmosfera Orasului Patriarhal". Tot En carfile d-lui Cezar
Petrescu vom gäsi tabloul viefii apostolilor" al luminätorilor"
ridicafi din mijlocul satelor, plecafi plini de curaj si de ideal ql
sfârsind intr'o supusei resemnare.
Reiscoalelor leiränesti, romancierul nostru le-a consacrat
trilogia lui I907", reizboiului mondial ciclul Intuneceiri", ac-
tualului razboiu, romanul Reizboiul lui Ion Seiracu".
Nici societatea inaltii", mediile ministeriale, oamenii trus-
turilor, corupfi, si destreibeilarea oligarhiei noastre nu au interesat
mai pufin pe scriitor. Ca lea Victoriei", si La Paradis General"
vizeazei astfel de obiective, ca si Carlton" sau Ochii Stri-
goiului".
Spuneam inset cei, in genere. concepfia asupra lumii, ceireia.
autorul ii face loc in romanele sale, e limitatet, nu reuseste a des-
www.digibuc.ro
PREFATA 7
Lui toatei complexitatea faptelor, a desemna forte* care migii
oamenii.
D-1 Cezar Petrescu nutreqte un soiu de paseistn razasesc. El
se refugiaza intr'un trecut in care asezarile nu s'au clatinat, in
care dupa parerea d-sale oamenii stateau la locurile tor, clasele
nu se ciocneau cu indaratnicia de astazi, tara noastra cufundata
ordine patriarhalei, nu intrase in circuitul capitalist.
0 astfel de conceptie inapoiata, proprie unui soiu de idea-
lism al generatiilor culte ale piiturilor teiranesti, mai ridicate,
educate intr'un astfel de spirit de semeinatorism", conduse de
ideologia claselor dominante catre un fel de misticism al brazdei,
streibate opera d-lui Cezar Petrescu, del o anume ierarhie episoa-
4elor, apaza accentul asupra unor anume probleme.
Inseamna aceasta ca mesagiul critic al autorului e pier-
dut? Inseamna ca opera sa nu are nimic de spus generatillor
4e astazi?
Departe de noi un astfel de gand. Hotarit, cei ascutipl
critic nu este manuit cu suficient curaj, di el nu reiscoleqte toate
-legaturile. Ceeace scapei deobiceiu criticii d-lui Cezar Petrescu
este impletirea de interese burghezo-mosiereVi. D-sa nu se
ascunde in a prezenta decrepitudinea boerimii, abulia el, dege-.
nerarea in care cade. Chiar in cartea ce o prezenteim, boerul Ilo-
veanu.e un exemplar din acest tip. Departe de brazdei, undeva la
Paris, ocupat de marunte si futile manii, Iloveanu îi pierde
averea, imbogeite#e pe vechili qi pe argati. El sfdr§.e#e intr'o
Inansarda, in mizerie, epavei omeneascei. Dar autorul are fata
de vleistarele acestea ale boerimii o atitudine de compatimire.
El le reproeaza lipsa de initiativei, dar le admira in secret
nobletea, desinteresarea, capacitatea de a suferi cu mandrie. In
realitate patura boerilor deposedati de bunurile lor a fost
Ilovenli au intrat in 'concernuri petrolifere, au intemeiat
zu banii luati. pe mo0i, bànci, si-au dat ficele dupei Iordan Hagi
Jordan.
in prezentarea romancierul este condus catre
idealizare. Aci insei mai putin. Vom privi, in analiza carpi, ce-t
reimane strein autorului din fiinta taranilor pe care totui ii cu-
noate, ce e exagerat in comportarea bor.
Dar meritul mare al ceirfii i al criticii d-lui Cezar Pe-
trescu sta in prezentarea vie a infiltratiei capitaliste, a felutui
cum banul pune stapanire pe suflete, transforma vleti, inrau-
reste destine. Pap' de trusturi, de bancheri, de fortele de joc ale
capitalismului, autorul e necruteitor. El supune aceasta lume
,udel critici violente, ne da o imagine a ei, apropiatei de realitate,
adesea surprinzeitor de vie.
www.digibuc.ro
 8 PREFATA
Al doilea mare merit al prozei d-lui Cezar Petrescu este
capacitatea de fabulafie. Autorul este unul din pufinii nostri pro-
zatori dotafi cit o mare putere de invenfie, reusind a erea per-
sonagli foarte diverse, de a innoda intrigi aventuroase. D-1 Ce-
zar Petrescu dà romanului romilnesc, chiar dadi analiza psiho-
logicd a eroilor sett nu merge panel la mari adancimi, un fir epic
de care romanul nostru e lipsit adeseori.
Aceste calildfi, ca i defectele semnalate la vom
In Comoara Regelui Dromichet" si in Aurul Negru".
Se vede dela inceput cà autorul nu se mulfumeste a scrie
romanul petrolului, populand cu episoade un curs banal de fapte.
Istoria are inaplicafil subtile, tinde a subUnia o linie moral&
creeazd un talc, amestecii destine, miscli neprevdzute fire.
Zaharia Duhu, tan& chiabur, cu stiingi de carte, este po-
sedat de un giind. Pe undeva pe la Piscul Voivodesii se afld in-
mormantaki comoara regelui Dromichet. El o va cauta si cu
ajutorul sculelor de prej va face in sat numai bine, va ajtaa
celor lipsifi, va inchide toate
Prima parte a carp urmareste in paralel doi cdutatori.
Unul e Zaharia Duhu, care ajunge a fi taxat de cei din jur de
nebun, un al doilea e Dinu Grinfescu, coleg de qcoald cu Zaharia,
inginer, care a venit la Piscul Voivodesii spre a face prospecfiuni
geologice.
Aci autorul foloseste dubla accepfie a cornoarei ingropate
si a analogiei istorice. Dupii cum Macedonenli veneau sii-i in lui
Dromichet sdriicia, tot astfel trusturile streine vaneazd bogdfiile
/*aril.
Ambii cdukitori descoperd comoare. Dinu Grinfescu care
dd de zddiminTe petrolifere, Zaharia Duhu, care descoperd pie-
trele nestemate, giuvaerurile, ingropate undeva sub o
Dar in firea lui Duhu s'a petrecut o transformare. Tandrul
bland dela inceput s'a instriiinat de toli. El urdste satul i satul
1l urdste.
Duhu le-a finut piept in 1907 si a incercat set peizeascd
tnosia si conacul boerului. El e astdzi om instdrit, cumpard dela
boeri piimanturile unde crede cd se afld ascunsei comoara. Chiar
in sanul familiei, mama lui Duhu, prietenii, top il dustneinesc,
sau it suspecteazd, di are idei fixe, pierde vremea in lot
sti-si vadd de ogor.
Eroul nu mai are deceit un singur fel de prieteni, copiii
satului. Pentru ei va cduta comoara. Petruf, feciorul de suflet
pe care 1-a crescut, a ajuns domn la oras. luat o cucoand cu
nasul ascufit l iute de gurd. In aceastei stare de simplitate, un
www.digibuc.ro
7REFATA 9
adevarat nebun" al satului, Zaharia Duhu descoperd comoare
dar intre timp biserica satului a ars si in ea au murit copiii.
Pentru oamenii pe care-i disprefuieste, pentru meschina lor viafa,
Zaharia nu va da la iveala cornoara. El astupd groapa .5i se
intoarce linistit. Nebunta i-a trecut. Convingerea sa proprie, cd
comoara existd a fost satisfacutei. Acum e orn in randul oame-
nilor si se va ocupa de casa.
De aci, Duhu devine un personagiu secundar. El s'a im-
&Opt subit, a devenit milionar peste noapte. Cele mai bogate
zeiceiminte sunt sub pdmanturile sale.
Cartea devine de aci istoria satului, a Piscului Voivodesii,
care se transforrnei intr'un organism gravitand in ¡arid lui Voe-
voda Roumanian Company for the development of the Mining-
Industry, Limited.
In scend infra Jordan. Hagi lordan, personagiu pe care-1
cunoastem si din alte carti, ttpul trust-man-ului, omul care re-
prezintei capitalismul rapace, afacerile uriase, feirei sentimenta-
lism, calcand in picioare constiinfa, scofand la iveald viafa prt-
valei a oamenilor politici, disprefuind legile, santajand, hotind,
lovind cu brutalitate.
In scenei peitrund micii funclionari, viafa lor amdritd, fa-
milia Diaconu, lottan-ul de seard.
La Piscul Voivodesii vin emisarii capitalismului strein,
engleji flegmatici si olandezi ficnifi. Carciuma lui Leiba Tudic,
e concuratd de o bodeget. Ilenufa Precup ajunge doamna Re-
ginald Gibbons.
Ingineri balreini, care au trait in colonii, ca Van den Vondel,
povestesc despre Amok, despre furia animalica a oamenilor locu-
rilor pe uncle capitalismul trece ca un tanc urias strivind copact
ci viefi, acoperind cu cancerul petrolului florile prunilor.
cartea sfarseste cu un astfel de episod. Alecu Toader
Precup auzind de martea fetei sale, porneste ca un vartej spre
locuinfa directorului. Nimeni nu-1 mai poate opri, sondele sar
in aer. Van den Vondel conchide filosofic: E Amok-ul locurilor
astea".
D-1 Cezar Petrescu reuseste in primul rand in Peimant
Cer" sá dea una din cele mai bune portretizeiri ale trust-man-
ului; Jordan Hagi Iordan e un tip, dintr'o categorie pufin comund
in liferatura noastrd. Cinismul si brutalitalea sa, iufeala cu
care lacfioneazd, caracterizeazei exemplare pe care poporul mun-
citor a inveifat sd le cunoascei si sei le urasca.
Aldturi de Hagi Iordan, tipul lui Gicei Elefterescu, tipul
zninistrului ta, cu constiinfa inceircatei, marioneta n maw ex-
ploatatorului, este desenat in linii incisive. Nici vechili i va-
www.digibuc.ro
 10 PREFAT
tafi, cu veleittiti napoleoniene din familia Nicache Sacard st
Mug nici prefecti ra d-1 avorat Emil Sava, nu sunt mai putin
tipici.
In ofensiva petrolului, d-1 Cezar Petrescu prinde aceastä
cdrddsie dela mic la mare, care transformil masina capitalista
intr'un angrenaj urias, inaintand färc sä poatei fi oprit de furia
neputincioasci a oamenilor cu livezile de pruni ucise de fumut
si cenusa sondelor, cu loturile cumpdrate pe nitnic de societd-
tile petrolifere.
Varietatea tipologidi a rornanului lui Cezar Petrescu se.
extinde si la altei lume antrenatd in procesul luptei pentra
petrol. Unul din tipurile interesante ale cdrtii e Dinu Grintescu,.
inginerul care-si inchipue cä slujeste stiinta si progresul, cd
asupra sa Jordan Hagi Jordan nu are pried.
In caracterizarea acestuia, romancierul propune cititorilor
examenul unui destin foarte rdspdndit in najlocul intelectualilor.
Dar analiza sufleteasca a lui Grintescu duce la concluzii eronate.
lordan H. Jordan se inspäimantti de stiintei. El e gata, atunci
cdnd de fapt l-a infundat pe Grintescu, a fricut din el tits instru-
ment al sdu, ia park's egal in societatea pe acfiuni.
De ¡apt Grintescu are mult mai mutt noroc deceit putere.
Oameni ca el au putrezit cu sutele in birourile administratillor
petrolifere ci pe descoperirile br, sacalii trusturilor au pldtit urr
procent minim, sau o leafd de mizerie.
k-t- Care e reactiunea tdranilor in fa/a transformdrii Pisculut
Voevodesii? Acestia nu privesc cu ochi buni cele ce se inteimpld.
In primul rdnd ei au fost inselati crunt. Peimeinturile le-au fost
cumpdrate inainte. Ei îi dau seamd cà ar fi fost acum bogati,
dadi nu vindeau. Resturile de livezi li se duc ucise de petrol.
Natura intreagd se transforna Coltii negri ai pdcurii rod ima-
surile verzi, peiteazd colinele. Petrolul intunecd chipurile.
Populatia se proletarizeazd, va ajunge sa lucreze la sche-
lele petrolifere. Familiile se destramd.
Dustndnia pe care tdranii o poartd petrolului, industriali-
zdrii regiunii, ilustreazei un fenomen real, dar in acelasi timp
conceptia retrogradd a autorului, punctul de vedere din care se
face criticka sa.
In fapt industrializarea regiunii e un pas inainte. Oamenit
suferd, aceasta e adevdrat, ei se transformd in proletari, mizeria
unora creste. Dar nu e mai putin adevdrat cà aceastd mizerie
nu vine din mersul mainii progresului, ci din nedreapta ordn-
duire. Ca nivel de viagi, satul se rididi. 0 asezare notai ar da
putintd de vigil' mult mai bund tdranilor, ar rezolva mutt mal
usor greutatile lor. Pentruwww.digibuc.ro
Piscul Voevodesii petrolut e un noroc.
I'REF ATA 11
D-1 Cezar Petrescu nu reumte a scoate in relief aceasta. El vede
zu build dreptate mizeria mai mare a teiranilor, dar se infundd
in ea. Critica sa vine din acest punct de vedere. Civilizatia ucide
frumusetea naturii, corupe moravurile, sillbeiticefte pe oamenl,
distruge vieti (cazul Ilenutei Precup), e intr'un cuvetnt o pa-
coste pentru acest colt fericit.
Gestul lui Toader Precup, Amok-ul locurilor astea, este ex-
presia acestei ducmànii, izbucnind in acte anarhice, desorgani-
zate. Desigur cä i acest gest e real, vine din rdndul tdranilor
care nu mai pot suporta mizeria fi nenorocirea, care dau piept
cu un duman pe care nu reuqesc sei-1 identifice.
Dar autorului i se cere un spirit care set discearnei eveni-
mentele, s judece adeveiratul curs _al istoriei. Romanul se re-
zolvd in gestul lui Precup. El e solutia propusit ceitre acest act
prezentat ca eliberator, pregeitit dinainte de legendele istorisite
de Van den Vondel, se canalizeazei ura autorului, revolta sa.
Asisteim aid la un fel de misticism. Natura ingenunchiatei it
ia revanp. 0 ordine divinei pliitepae.
Agt se explicei qi simpatia pentru boerul Iloveanu. Pe vre-
-mea lui astfel de fapte nu se intdtnplau. 0 fatalitate cruntd con-
duce viata. Istoria ar trebui opritei in loc, adusd la vremurile
patriarhale. Comoara trebuia set rämdnei ascunsti, cum a
rdmas comoara lui Dromichet, afa cum a procedat cu ea Zaha-
ria Duhu.
De fapt cel care judecil in aceastei carte e Duhu.si prin el
judecit instql autorul. aceastä judecatei e judecata limitatd a
tetranului bogat, multumit oarecum cu starea lui, inspdimdatat
de infiltrarea capitalismului la sate.
Din optica lui Zaharia Duhu decurge conturul ceirtii. Ura
lui Duhu impotriva oamenilor de talia lui Jordan H. lordan, fu-
ria sa impotriva lor, li permite caracterizeze just, îi permite
sà vadei mizeria, nenorocirile, dramele titeiului.
Ceeace nu vede d-1 Cezar Petrescu este aparitia proletaria-
haul i al rolului seiu revolutionar. Aci stei 'Inca una din lipsurile
ceirtii. In aceastd lume, proletariatul e reprezentat doar de
feciorul ceirciurnarylui, un tip de anarhist, foarte put in docu-
Inentat asupra Lsocietätii in care tredeste, mai mutt un fel de vor-
beiret. El to incruci§Tazei bratele qi pledeazei pentru evolutia ca-
pitalismului. Numai cdnd tara va fi suficient industrializatei se
va putea interveni. Teza seamand ca teoria generoOlor" care
-abandonau migarea socialist& deoarece tara era prea inapoiatei,
pentru asca ceva.
Eroul lui Cezar Petrescu e un intelectual mic burghez, care
nu l-a citit pe Lenin fi care stet' departe de migarea muncito-
oreascd.
www.digibuc.ro
12 PRIPATA
Adeveirafii eroi ai proletariatului nu vorbese deloc in carte,
gi dela ei se agtepta sentinfa luminoasd asupra epocii fi a rostu-
lui oamenilor ei.
*
**
Cititorul, peitrunzand in lumea evocatd de istoria d-lui Ce-
zar Petrescu, va recunoagte foria cu care e condusd intriga, viafa
variatei a eroilor, tipicul personaliteifii lor. El 11 va acorda au-
torului meritul 'de a fi fost unul din pionierii romanului nostru
social, de a fi gtiut sd edifice un foarte vast egafodaj epic, in
care faptele sd se inldnfue intr'o succesiune logicd.
Depdgind ref lexiile lui Za'haria Duhu il vor infelege pe
acesta, gi prin el, limitele cdrlii. Dar odatd seivargit acest proces,
lectorul digtigei in adâncimea priviril, poate imbreifiga chiar mai
mult dectit a visat autorul, pornind dela elementele realitdfii pe
care romancierul reugeste sei le facd a treii.
.i aceasta va insemna câgtigarea unei etape literare, o
prefioasd inveildturd in a citi, care va folosi deopotrivd f i auto-
rulal i criticilor sig.
Ov. S. Crohmalniceana

www.digibuc.ro
 CARTEA INTMA

COMOARA REGELUI
DROMICHET

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL I

La banchetul umbrelor inchinau

oaspeli ciudati.
Cerul era strävezin si 'Malt, färä patà. Lumina Male ea
mierea.
Era primävarä linä, cum au mai trecut pe aicea mii.
Raza s'a alungat pick's cu o Oa S'a furisat subtiatä prin
ochiurile frunzarului fraged. A stätut tremurând desmierdare
vicleanä de somn, pe gene. Mâna a lunecat räpusä de toropealä.
Si In aceeasi clipitä, a smuls perdeaua cea groasä care astupa
arätarea de mult asteptatä.
A fost ca o deslegare de vrajä.
Valea s'a deschis deodatà cu sclipet de arme, de coifuri, de
scuturi, In soare si cu oamenii vechi ai acestor tinuturi.
Erau multi si nu se asemänau.
Erau trecätorii de o parte, la masa lor de belsug, cu pocale
de aur si tipsii de argint. Erau la cealaltä masá, de lemn cioplit
grosolan, localnicii statornici, In straiele lor aspre de cânepä si
pär, cu talere de paltin si cupele scobite In corn räsucit de bour.
Asa cum ospätau la mesele lor deosebite, se Intelegea din
ce lumi depärtate s'au Intâlnit.
Cápitanii oastei sträine, purtau In obraz semnele bitälillor
dela marginea pämäntului, In nisipuri si arsite de dincolo de
märi. Dar In chipuri, In miscarea lenevoasá a mäinii si In vest-
mintele muiate In purpurk In pieptarele cu solzi de aur sl In brA-
Orile bätute In nesternate, mai purtau o molesealä de traiu bun
si huzur, molipsitä si adusä eu dânsii din satrapiile Asiei.
Mâncatr toläniti pe cline asternute cu velinti Inflorite si co-
voare persienesti. Intindeau peste umär pocale filigranate, In
care robii cu fuste femeiesti si cercei In urechi, turnau din am-
www.digibuc.ro
16 CEZAR PETRESCU

fore pântecoase, vin gros de Thasos, Cnidos si Rodos. Servii

erau tineri i gingasi la fatä, ca fecioarele. Stäpânii se purtau
ca obrazul ras, cu mädularele mlädiate de scalde i unsori par-
fumate, cu pärul scurt retezat pe frunte.
Se arätau subtiri la mâncare. Alegeau, frunzäreau si svAr-
leau. Impingeau la o parte, cu scarb5, bucatele barbare, si gustan
numai din felurile orânduite festinurilor regesti: vânat In sos
verde de mirodenii, päuni rumeniti Intregi, sub penele lor albas-
tre si aurii, miei umpluti cu mäsline si fripti In miere i vin de
stafide, dulciuri de migdale dospite In unt si tävälite In seminti
aromate din grädinile Indiilor.
Toate fuseserä cärate cu dâníi In proviziile ostirii, de peste
ape, sesuri, munti i iaräsi ape, sesuri si munti, pentru präznui-
rea biruintii de arme, asa cum o stiuserä neindoielnic5 si cum n'a
venit.
Biruinta fusese si de astä clan', de partea celor dela masa
de aläturi.
Oameni pietrosi, pletosi si bärbosi, muscând din hälcile
fripte, ca leii.
Oarecare mirare i semn de pläcere, au al-Mat oaspetii,
numgi la pästrävii subtiri ca pumnalele de argint si tot ca pum-
nalul, stropiti cu picuri märunti i rosii, de sânge. Carnea lor era
dulce i fàrà miros.
Principe le asiatic, Klearchos din Heraclea Pontica, porunci
sclavului etiopian, gol pAnä la brâu, care-i Insotea Curtea pur-
tând grija bucatelor, sä afle Invätäturä despre chipul cum se
gätesc asemenea pesti necunoscuti si cu gust proaspät cum Ina'
nu mai intâlnise.
Robul aduse Insä stirea cà Invitätura n'ar fi de mare folos,
deoarece pestele acest, lute ca fulgerul, nu vietuieste decât aci,
In apele getice de munte spumegoase, limpezi si reel. Iar dansii
trägeau nklejde nu este asa? sä nu mucezeasci pânä la
sf Arsitul veacurilor, In astf el de rätkänii barbare.
Cuvintele etiopianului sterserà ultima urmä de voiosie de
pe chipul principelui tânär i captiv.
Indatà Ii trecu pe dinainte adevärul cel trist si färä scäpare.
Totul apáru fumegos, scufundat, mort.
Palatul alb de marmurä din Ora lui fierbinte i lurninoasä,
grädinile cu portocali i lämâi, potecile cu nisip Indoit cu praf
de margean, avuzul rkoros, lespedele late si trandafirii din
Inc5perile cu umedä i solemnä umbrä, unde päsesc sclavele cu
tälpile goale; toate furä deodatä tot ant de Indepärtate si pier-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 17
dute färtà Intoarcere, ca o vieatä trecutä dincolo de apele negre, In
barca de catran a luntrasului Intunecat i hâd Charon.
Suspin5 si privi codrul Malt, cercuind zid de cetate de jur
Imprejural poienii.
Adevärul era aici si era späimos.
Ii Impresura din pustietátile singuratece, de unde pândeau
puteri nev5zute i dusmane, ca i neInteleasa putere care II mA-
nase pe drumuri viclene, s5-i robeasc5 oamenilor acestora p5rosi,
cu sarici mitoase.
Ûe acolo, din t5cerea nepämântean5 a sihlelor, se destepta
cliteodatä urlet de fiare necunoscute; apäreau zimbrii cu fruntea
lat5, scurmând mânios 01-Ana In copite i näpustindu-se ca o
catapult5.
Umbre nelinistitoare se prelingeau in h5tisuri, ca tainice
fäpturi de film.
Acum stiau c5 divinitatea r5zboiului, cea pânä la Istru In-
totdeauna prielnic5 lor, aici ti päräsise. Nici jertfele injunghiate,
nici cititorii In zodii 5i In geometria astrillor, nu mai aveau nicio
putere. Se aflau In stäpânirea duhurilor rele, de bezn5. Iar du-
hurile se pref5cuser5 dela inceput in ar5t5ri amägqoare.
Ciocârlii 5i mierle cu viers nevinovat. Izvoare de clestar si
c5prioare cu salt svâcnit. Cale o ierunc5 pitulându-si puii sub
frunze crestate de fereg5... Toate jucaser5 inainte-le, odat5 cu
veveritele pufoase, chemându-i si alunecârtdu-le sub ochi, ca
s5-i ademeneasc5 tot mai adânc, in miezul codrilor, pe ô cale
.care se trichidea Incet In urm5, ca o poart5 grea de aram5..
Acum poarta era z5vorit5.
Intoarcere nu mai putea fi.
Divinitatea cea- rea îi z5logise oamenilor ciolänosi i tacuti,
in cetatea lor de munti 5i de brad, dela cestälalt hotar al lumii.
toate puterile p5mântului: ap5 5i stânc5, päduri i genune;
toate f5pturile firii; zimbri 5i haite de lupi, soimi ì mistreti; chiar
iarba cea mut5 si m5ciesul spinos; tot le era lor prieten si tot
se aralase streinilor, dusman.
Barbarii acestia n'aveau nevoie de vreo aliantá a Imp5-
ratilor cu nume slävit i cu armate de lefegii, care au invätat
mestesugul r5zboiului pe toate câmpiile de bät5lii ale vremii:
Granica 5i Halicarnas, Nil si Hidapse. pinä la golful Persc si
Indus.
Odat5 cu dânsii des15ntuiau In cump5na rhboiului, p5mân-
tul cu apele, cerul cu vânturile, codrii cu fiarele.
Neclintita aceast5 prietenie a p5mântului, a apelor i väz.
duhului, a fiarelor 5i a codrilor; ti scutea Ong si de Flogerea ar-
www.digibuc.ro
 18 CEZAR PETRESCU"

meld. Sculele lor de luptä erau simple, noduroase i de-o jalnic5

mnapoiere.
Principe le Klearchos din Heraclea Pontica, se uitä cu mat
asculita luare-aminte si cu mai nelinistitä temere la oamenii stu-
- fosi, a le citeasc5 In ochi semnul tainic prin care au f5cut atAt
de nesfärmat leg5mânt cu divinitatile cerului si ale adâncurilor.
Dar oamenii muscau nep5s5tori din hälcile intregi, gravi si
t:icuti, cum ospateaz5 numai leii deserturilor.
In linistea aceasta mai ales, nefireasc5, pándea parc5 o ame-
nintare mai mult.
Ce pregateau ? Pentru ce sfârsit ascuns le d5ruisera ¡nark
podoabele i armele; le Intinseser5 iarisi masa lor cu tipsiile lor,
cu servii lor si cu bucatele lor, asa cum au fost aduse cu dansii
5i cum le d5clea din nou mincinoasa amtire, ea nimic plin de
infricosare nu s'a Intániplat?
Astazi dimineat5 eraii Inca legati de butuci, sugrumati de-
curmee, loviti i robiti. Acum, fära nicio pricina. erau poftiti la
un ospat, care-i ademenea sa uite libertatea r5pusä si soarta po-
trivnica a b5t5liei.
S'au temut la Inceput de un viclesug barbar si crunt. MAn-
c5rile puteau fi Inveninate. Au lasat sclavii sa le Incerce.
N'a fost nimic.
S'au temut apoi, In plinul ospitului, s5 nu se n5pustease5
o ceat5 de &Arai pitulati In negrul codrului, s5 Incheie festinul In
mkel.
N'a fost nici aceasta.
Ce asteptau, atunci ? Ce pregäteau, asa dar ?
Un crainic slobozi semnal subtire, din trâmbita de bronz.
Glasurile fáctu-'5. Máini pipair5 fierbinti präselele cutitelor
Incovoiate din cing5toare. Robii p5sir5 scurt, sa fac5 stani de-
aparare la spatele stapânilor.
Spaima Insa n'avea temei. De nici Intr'o parte, nu ame-
ninta nido sugrumare.
Era numai Regele get, cerând luare-aminte, sä cuvânte.
Din capatul mesei sarace, se ridica Incet i privi spre cel5-
lalt capat dela cealaltä masa, cu pocale de aur i tipsii de argint.
AColo, unde se aflau Intre curtenii Indrcati de scumpepodoabe,.
Lisimach, cu feciorii lui : Agatocle, la dreapta, Cleon, la stânga.
Regele barbar, Dromichet, scuturl peste fruntea latà, de
cioban, coama pletoas5, si 111E15 cupa de corn, cea mai Incap5-
toare.
Grai :
Marite St5pAnitor si Parinte !... Má Incumet a inchina
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 19
aceastä cupä de vin acrut amestecat cu miedfasa cum stä In obi-
ceiul neamului meu sä inalte pentru sänätatea i intelepciunea
Inveselirea oaspetilor !... Darä mai inainte, sa pun o
Intrebare proastä de om care n'a cutreierat atAtea lumi i n'a
väzut atatea minuni...
Ascult i voiu cerca sa räspund rosti binevoitor Lisl-
mach, alintându-si Intre degetele subtiri, Intreitul sirag de mär-
gäritare.
Regele get purta ochii dela o mas5 la alta. 135ru d le mä-
soarà si le cântäreste. In barba-i inelatä, abia se presimti ascun-
zandu-se, un Inceput de suras, si In ochii albastri, o sclipire In-
datä stinsà.
Urmä, sältându-si bunda scurtk pe umär :
Iatä ce-am dorit s5 aflärn, eu i tovaräsii acestia ai
Am vrut s'à cunoastem anume, care e pärerea voasträ cinstittà
färà strâmbätate : din aceste douä mese Intinse, lärnuriti-ne, ro-
gu-vä, au care e cea regeasd si care e cea de nevolnici ?... Poate
ochii nostri ne Insealä i mintea nu ne ajutä. Oarnenii acestia ai
mei, cred a spune cà regeasd e numai masa voastrà, a Mace-
donenilor...
Despre aceasta nu mai Incape nicio Indoialä ! Intäri cu
repede trufie Lisimach, uitând pentru o clipä dintr'a cui Indurare
se aflau acolo. Masa unui rege macedonean, care a fost mâna
dreaptà a lui Alexandru cel Mare, nici nu poate fi altf el decal:
regeasd. La a voasträ nu stiu dad ar primi s5 se aseze, nici
sclavii mei...
Asa ne cugetam i noi ! zambi a râcle cu inveselire MOO
Regele get. Intorcându-se spre dpitanii lui sä capete intärita spu-
selor.
Pe urmä, cu râsul sters i cu privirea Inäspritä, se risuci
din nou dtre Lisimach i cäpeteniile lui.
Vasäzicä suntem de aceeasi parere ?... Aceasta mà bu-
curi ! E semn cä pânä la sf arsit avem sä ne Intelegem... Iar f und-
cà acum, team dat gres, duc Intrebarea mai
departe... Dad asa dar masa noasträ e atat de särac5, precum
s'Arace sunt i straiele noastre groase i lingurile noastre de lemn,
ulcelele acestea de corn pâlrlit i talerele de paltin, mà intreb
si nu mg dumiresc, curn oare v'ali putut ispiti sä veniti i sd le
dutati In sällAticiile noastre ?... Ali läsat orânduielile de acasä
o vieatà strAlucitä. 0 Impärätie Ind mai mândrä, despre care
s'a dus veste !Ana la cea mai de departe suflare omeneasd... $i
Usandu-le aceste bunuri fArà pret pe mâna slugilor, ati râvnit la
-vleata de fiare a unor varvari cum ne numiti voi : niste oameni

www.digibuc.ro
20 CEZAR PETRESCU

necäjiti, cu nevoile lor, cu adäposturi tialoase de lut si nuiele ;

asez5ri de bieti oameni care au fost lipsiti de toate Invätäturile
lumii. Ce ne-ati fi putut smulge oare, mai mult deck s5r5cia de
pe noi ?... Noi suntem mste .oameni ai p5durilor i ai carripurilor.
N'avem a Implärti nimic, cu nimeni!... Ne multumim cu locul
nostru sub cer. Iar cerul nostru ne ap5r5 si ne ocroteste de
oaspeti veniti cu s'lnicie. Poate ati aflat cà si alte ostiri s'au pe-
trecut pe aici, iar acum le albesc ciolanele pe ampuri. Pierzania
altora, au nu v'au dat de gândit?... Eu nu stiu atunci la ce v5
foloseste atotstiinta inteleptilor vostri, daa nu v'a Invkat 0115
acurn, cà omului care nu are deck amasa pe el, nu-i puteti lua
decât amasa í sufletul... Dar5 ce spun eu, sufletul ? Sufletul este
nepieritor i nu-i st5 In puterea cuiva s5-1 smulg5 ca un straiu
oarecare, netrebnic... Aceasta am vrut eu s5 v5 intreb si sä m5
15muriti!... Odatä n'a prinIstrul de cinci ori sloiu de ghiat5
de atunci am mai pus intrebarea aceasta craiului Agatocle,
and 1-am insotit pân5 la hotar i 1-am slobozit Inarcat cu darurl
rupte din säräcia noasträ. V5d a nu i-a cuprins Intelesul, de vre-
me ce s'a Intors ca un miel-nebun, unde i-a mai fost muscat lu-
pul din carne. Imi spun a poate era atunci nevArstnic si crud.
Poate mai este si acuma... De aceea nu-1 intreb pe dânsul, cl pe
tine, sl5vit fázboinic S5 Inchin5m si/ s5 ciocnim cupele
noastre ! A mea de corn ars si prost. A ta de aur, b5tut cu m5r-
g5ritare... Pe urm5, s5 astept5m räspuns i dad ne-om potrivi In
gAnd, SLà incheiem legämânt de pace dreapt5 si vesnic5...
Lislmach ascultase cu privirea gânditor pierdut5 In nevAzut.
Cuvintele barbarului rostiser5 un adevär care-i st5tuse sub
ochi i nu-1 Intelesese.
Alungä cu degetele de pe frunte, o lume Intreag5 de desér-
t5ciune, lepädat5 ca o hain5 f5r5 trebuint5.
Se ridia sä räspundä.
Toti mesenii lui se miscarä cu neastâmp5r, fiinda pricepeau
acum a din acest r5spuns li se hotäräste soarta, intoarcerea,
poate vieata.
Principele Agatocle Insà, vorbi Incet, In limba persilor pe
care barbarii n'o cunosteau:
lnainte de r5spuns, aminteste-ti, tatä, cât de Inarcat de
daruri i podoabe, m'am Intors acum cInci ani, dupà ce-am stat
aici ostatic. Nu uita tezaurul mai bogat deck al lui Porus, si al
tuturor Impäratilor Indiei. Pe acela 1-am väzut cu ochii mei. Mi
l-a arkat el... Nu uita cà toatä aceastä s5r5cie a lor, pe care o
strig5 prea mult i prea tare, e incà o viclenie getia... Nu uita...

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 21
Lisimach li fäcu semn cu mAna incärcatá de brátári, sä
conteneasa.
Acestea nu mai voia sä le stie. Chiar dacä le-a &Ida and-
va, voia sä le uite.
Räspunsul lui era hotárIt. $i era asa cum I] astepta Regele
barbar. Räspuns de di*, de pace si de prietenie
Intinse pocalul plin de vin gros, de Cnidos. Brätärile sunarä
Incet si dulce.
Eu stiu unde se allä ascunsä comoara regelui Dromi-
chet !... izbucni neasteptat, cu glas ascutit de eunuc, un sclav per-
sari, In graiu persan. $tiu locul ! Cunosc semnul ! Pot sä vä due
acolo... E tot ce n'a urzit mncá, inchipuire de ornl...
Getii ascultau cu nepäsare, färä sá Inteleagä.
Dar macedonenii se främäntará cu mirare.
Era asa dar adevárat basmul acestui tezaur färd seamän,
despre care mersese veste ca de-o attä minune a lumii ?
Lisimach opri cupa la jumätatea drumului, ridici d'n sprin-
cene i mustrá cu asprime robul care cutezase sä vorbeascä ne-
tntrebat :
Ce Insemneazá aceasta? Cum Ai Ingädui sä amestecl
glasul täu netrebnic in vorbirile noastre ? De când sclavii cu-
teaz6 ?...
Eu stiu unde se aflä comoara regelui Dromichet! Cu-
nosc semnul tainic. Vä pot duce cu ochii închii !... stárui cu In-
cápátânare glasul de eunuc.
Vorbeste atunci ! porunci scurt, regele macedonenilor.

Eu stiu unde se 05 comoara regelui Dromichet ! räsunä

Incá odatä, un glas satire i cunoscut, izbucnind repede In ras
copilandru.
Pe urmä, fará alta tkere, glasul urmá :
Scoal' bädie Zaharia! 0 adus postasu an jornal s'o carte...
Omul adormit In soare se frecä buimac la ochi, luptând cu
Incruntare sä se desmeticeascä.
Se uitá Inciudat si turbure la lumea cea de-aievea : la cer,
la cerdac, la copil. Il chemaserä Indärät, din cealaltà lume a arä-
tárilor, tocmai In clipita and avea sä afle din gura sclavului per-
sian, unde e locul si care e semnul de pe comoara regelui Dro-
michet.
Dar cugetul limpezit, Intelese Indatä ca toate n'au fost deal
amägiri desarte, de vis. Dunga Incruntatä dintre sprincene se

www.digibuc.ro
22 , CEZAR PEERESCU

*terse. Obrazul span si uscat, se boti cu märunte creturi, In rasul

dintotdeauna, blajin.
Alintä cu palma, pärul cânepiu al bäiatului :
Ei, batà-te norocul sä te batä, Petrut5 !... Mai puteai si
astepti o tall ! Poate imi spunea päganul acela, semnu...
Petrutä nu Intelegea care pägan si ce semn. Cu degetele
infipte In curelusa Incins5 peste cam*, astepta, cum a väzut 6
stau fl5dii la sfat, cu !liana afundatä In serpar.
Deslusi cu aprindere :
Mi le-o dat min In mang, domnu Pintilie! Iarà pentru
-carte, am isdlit eu, cu mâna mè. S'o minunat cumplit cat de fru-
mos stiu sä scriu... Spunea domnu Pintilie cä am s'ajung färä
doar si poate, ceal mai notar dintre notari...
Se vedea bine d Petrut5 se simte cum nu se poate mai
mandru de toate aceste foarte importante isprävi si de considera-
-tia pe care i-o arätase domnul factor postal Pintilie, punându-1 sä
isdleasd In condica lui si prooroendu-i carierá glorioasä, de
notar.
Deocarndat5, descult li cu pieptul gol, pârlit de soarele pri-
mäverii, era numai un diavol ca oricare altul din sat. Poate
olead mai desghetat si cu mintea mai deschisä la Invätäturà.
Impinse cu nerndare, pe banca de lemn, jornalul si cartea
cu pricina, Invelit5 In hartie vânätä.
Da nu le mai desfaci 'mneata odatä, bädie ?
Adevärat ! Ia'n sä vedem, ce fel de gazetä si ce fel de
carte ?... vorbi moale Zaharia Duhu, care nu citea de felul lui
nicio gazetà si nu astepta nicio carte.
M5 tern c5-i o carte cu poze ! rosti pljn de convingere,
Petrutä.
Haide-hai, gândacule !... Te-am inteles unde bati. Ti-ar
mal trebui Ind o carte ca s'o mäzgälesti si pe asta cu boielile
tale!... Il mustr5 cu blândete, bädia Zaharia, fäcand fär5 Indoialä
aluzie la niste Intâmpläri mai vechi si de am ândoi prea bine cu-
noscute.
Petrutä se rusinä.
Pled ochii In jos, duse degetul la nas $i scociort cu picio-
rul descult, intre scandurile cerdacului.
In vale sunä muzical goarna subtire. Zaharia Duhu recu-
noscu trâmbita de bronz de pe celälalt tärtm, dând semnal de
luare-aminte la ospätul regelud Dromichet.
Intoarse färä voie ochii intr'acolo.
Pe soseaua präfoasä, In druta lui cu iapa bälanä, trecea
-dintr'un sat spre celälalt sat, anuntându-se din goarn5 scurt5 de
-alam5, domnul factor rural Pintilie.
www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL 11

Porni din senin, atnarnic glas-

de femee.

Petrutd bine ghicise. Era o carte cu poze.

Dar nu cum le astepta el si cum II minunau chipurile din
celelalte drti, de pe polita din casd. Ostiri sfäramându-se In nä-
praznice bätdlii, soli ingenunchiati cu smerenie la picioarele scau-
nelor domnesti, falnici Impärati si mlädii cräiese, pe ale cdror hla-
mide si fete, îi Incercase el creioanele colorate din cutioara cd-
pdtatà an yard, de Ski Petru si Pavel, la Impärtirea premiilor.
Acestea din cartea de fatd, erau niste poze färä frumusetei
Hârburi de oale, talere i securi, cazane si ulcioare. Ici-colo, un
bänut cu pajura stearsd, vr'un pieptene ori un vârf de sâneatä,
mancat de ruginä.
De asemenea harburi. i fierät coclit, era el sdtul. Se afla
casa plinä.
Culese din rapi si din gropnite de bädia Zaharia i rânduite
In rafturile cämärii, päreau cine stie ce marfd de pret, din du-
gheana lui Tudic. Cu deosebire, cà marfa lui Tudic avea mai
multd cdutare si era mai arätoasd la védere.
Atuncea eu mä duc !... anuntä Petrutd cu desamdgire.
Mä duc cu bäietii lui Bârliba, la luncd. Spune c'au iesit flori care
nu s'au vdzut de mult. Leicalnioare. Se zice cd plätesc pe ele
boierii la târg, parale bune !...
Mäi-mdi-mäi ! se mirä Zaharia Duhu. Ce neam avan de
räzdsi te-ai mai ales tu, mäi bdiete !... De asta te bucurä pe tine
florile primäverii ?... Ca sä le vinzi ?... Ai sg fU de cei care f ugd-
resc cioara noud hotare când le fund o nucd si dacä n'o mai
ajung, svArl cusma dupd dânsa, s'o scape pe baltä... De altrn:nteri,
ai i cui semdna L. addogä pentru sine, dupä un timp.
Petrutd nit päru prea curios sd afle cui semäna.
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
24
M'am dus, spuse, lipäind cu picioarele goale
pe sari.
Apoi de jos, hlizindu-se :
Poate gasim, badie Zaharie, i comoara ceia, .In luneá !...
Atuncea venim sa luam o stamboalä, ca sa caram galbenii.
Tacä-ti melita, Impelitatule L.. tipa acru i rastit, un glas
femeiesc din casa. Vezi mai bine de nu intarzia la ceasul prân-
zului, ca n'am sä te astept cu masa Intinsä!... 51 sà dea naiba s5
mi te Intorci cu mâna goalä! Dupä flori zici cà pleci, flori s'aduci!
Tot am sä trimit de-cu noapte la târg, cu niste cobäi...
Baiatul nu se mai hlizi.
Stia ca nu Incape gluma cu mätusa Ruxanda. Merse pâsin,
tinând laturile pana la poartä si numai de-acolo, o sbughi capa-
rand glas si strigându-si tovaräsii de expeditie.
Ai auzit ! Ti-o placut ! Intrebä vocea otärita din casä.
Ce s'aud, mama?... rosti nedumerit Zaharia, Intorcán-
du-se pe jumätate, spre fereastra deschisa.
Parca esti pe altià lume... Cum, ce s'auzi? Iti place sort'
räu ? Il culegi de pe drumuri i mai are glas !... Ai ajuns de râsul
copiilor, de când cu istoria aceea de cornoara !
Lasä, mama, si dumneata... se aparä moale, Zaharia.
Ce s5 las? Cä doara tot !as. Azi las; mane las. M'am
saturat !...
Vorbind, femeia iesise In prag, la vedere, sä se racoreasca
mai In larg. Isi asez5 broboada, ridicând-o de pe ochii verzui si
rotunzi, ca bobul de mazäre crudä.
Zaharia Duhu incercä o scapare, uitându-se cu nemäsurata
luare-aminte la chipurile din carte.
Dar mätusa Ruxanda nu Intelegea sa Incheie cu atât. De
dimineatä mocnea.
Inaintä si puse mâna In sold.
Halal ! Eu vorbesc i tu-ti bagi nasu 'n hârtoage, arde-
le-ar focul gheenei pe cine le-o mai nascocit! Iti spun ca m'am
säturat... Intelesu-m'ai?
Eu nu stiu de ce te-ai säturat, mamä ! Ce fac eu ?...
Matusa Ruxanda, Ii privi feciorul din tälpi In crestet cu
mila si durere, strângând buzele subtiri ca o gurä de pungä.
Aiasta incalte mi-o pläcut !... Vasazkä nu stii ce faci ?
Sa-ti spun eu atuncea, ce faci... Fad, ca In loc sä ingrijesti ca un
om In toatä firea de agoniseala pe care ti-o lasat-o bietul taica-tu,
Dumnezeu sä-1 ierte, tu-mi urnbli dupä potcoave de cai morti
dupä harburi. Asta faci !... Pana ce am sä le scot odata pe toate
si-am sa le svárl In drum, cä mi-ai umplut casa cu ele. Omu cela
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 25
s'o trudit, sarmanul de el, o vieat5 Intreag5 s.'adune si sa-si
apere dreptul lui 1 Tu lasi sa se piard5 si s5 se prapädeasc5, de ti
se rupe inima.
C5 doar n'aveam sa ma judec cu tot satu, cum pornise
dansul!... ridied Zaharia nasul din carte.
Adevärat ! Isi frânse mâinile cu mare disperare matusa
Ruxanda, adresându-se unui auditoriu invizibil. Uitati-va la el si
v5 cruciti, oameni buni !
Oamenii buni nu existau sa se uite si sa se cruceasca.
Dar mätusa Ruxdnda le Impart.* necazul si 'n lipsä.
Ati v5zut?... N'are sä se judece dumnealui cu tot satu!
Bietul ráposat si-o ros tälpile la judecatorii si la tribunale, ca sa
scoata la iveala dreptu lui calcat de unu si de altu, iarä dumnea-
lui n'are vreme... Dupa ce i-au cazut toate de-a-gata, ceteste 'n
hârtoage si culege cioburi. De asta-mi radea mai deunazi Pavala-
chioaia 'n nas! 0 cred si-i dau dreptate... In loc s'o mäträsesti din
p5mântul care-o fost a lui bunica-tu, neam de neamul lui, cum o
vazut si legea si i-o dat carte de judecat5 lui taica-tu, o lesi sa
are si sa samene si sa culeaga, ca pe urma sa-ti bufneasca 'n nas.
Maur de-ar fi numai aceea !...
Mai sunt si altele ? atâti focul Zaharia, cu nevinovat5
dorinta sa afle ce crim5 neiertatä a mai sävârsit.
Te faci a nu le sti, sarace bolânde, sarace ! Da' Panzaru
care-o intrat in hotar? Da' Vasile a lui Toader Onut, care de
cinci ani, In fiecare toamn5 manânca patru-cinci brazde cu plugu?
Da' calica lui Timofti, de n'am ochi s'o vad, care paste In Poianä,
ca pe mosia lui tat-su ?... Omul Incearci s5 vadä dac5-i merge.
i dac5 vede ca-i merge, la anu mai Incearca odata, mai adânc !
Pang când or veni sá m5 scoata si din casa. Ceeace nu m'ar
mira si-astept !...
Mama, eu am crezut ca. ne-am Inteles odat5 pentru tot-
deauna! Ti-am spus c5 n'am suflet sá m5 rhboiesc cu tot satu
Nu-i lumea asa de haps5n5, cum o vezi dumneata...
Mitusa Ruxanda Ilse amar, desvelind dinti neasteptat de ti-
neri si Intregi.
Clätin5 din cap si isi Incrucisa bratele pe piept.
Adica Ii buna s'i blanda, ca mieluselu ? Asta vrei poate
sa zici ? Vine sa te roage singura, sa-ti primesti dreptu tau...
Nu spun nici asta, mama...
Ba o spui! $i Ord dela mine, daca n'ai stiut-o, ca nu-i
chiar asa. Ti-o striga o femeie batrán5, care-o muncit cot la cot
cu raposatu, sa ridicam casa asta din parnant si sa scoatem din
ghiara lupilor, dreptul nostru cälcat si harsit de lacomia railor...

www.digibuc.ro
26 CEZAR PETRESCU

Ne-o iesit buhu cä am fost niste räzäsi coltosi si drpänosi. Numai

,de asta sä creadä dansii cA n'am putut eu dormi! Ne-am räfuit
pe dreptu si pe munculita noastrã si a pärintilor pärintilor
Mià Intreb acuma amar si-i zic: De ce Doamne? Pentru ce ne-am
irosit noi tineretea si sänátatea si vieata ? $1 tot eu, räspund :
Ati muncit si v'ati dihänit, ca sä v'ajung5 munca de izbeli§te pe
mâna unui lunatec care umblä dupä strächini. Copil färä suflet
fárg socotealä !
Mamá, toate le ascult si nu le pun la inimä... vorbi
asezând cartea la o parte. Imi spun cä asa a lásat Dum-
-nezeu! Copiii sä Inteleagä vieata inteun fel si pärintii In altul...
Dar de ce-mi scoti päcate pe care nu le am ? De ce-s färä soco-
tealá ?... Slavá Domnulul ! La crAsmä nu mä duc. Tutun nu fu-
mez. Alte patimi n'am. Pe ce cheltui §i päräduesc, de-mi spui cä
n'am socotealá? $i de ce-s färá suflet?... Nu m'o vázut nimeni
cálcând batâr o furnicL.
Mätusa Ruxanda se ctidu doi pasi tnapoi, S5-si vadä feciorul
mai bine §i sä-1 mäsoare mai cu jale, câtu-i de mototol §i nevenic.
Dupá ce-1 cântäri bine si se scArbi adânc, veni mai aproape,
sä-i spunä In ureche, suierat, rezultatul examenului:
$i cu asta crezi c'ai fácut mare ispravä? Mal bine ai
fuma si te-ai duce si la crâsmä, sä fii In rand cu oamenii, deck
asa cum te TaicA-tu fuma si nu se dädea Inläturi nici dela
un pahar cu vin, când gäsea el de cuviintä ! Un bárbat Intreg,
trebue sä le facä i si le cunoascä toate...
Atunci, ca A-0 fac pe plac, mamá, am sä mà dau de
maine la fumat i la bäuturä ! anuntä zâmbind Zaharia. Ca sä fiu
orn intreg...
Numai vezi cá aici e buba ! Ii lud din nou vorba din
g urá, mkusa Ruxanda. Tu §i orn intreg?... Uite-te intr'un ciob
de oglindd §i te-a§ ruga sd-mi spui dacä te vezi oar intreg... De
asta ti-o dat Durnnezeu un cap de babä turceascä; ca sä se cu-
noascä de-o postä ce fel de becisnic Imi esti !... Te-au ajuns trei-
zeci de ani ì n'ai fost vrednic sä-ti gäsesti o nevastä ca tot omu,
de-am rämas sä te slugäresc eu, femeie bätrând si slabA... $1 pe
urmä, cine-mi tot vorbeste mie de suflet ? Te crezi bun, märe
Doamne, fiindcä nu esti In stare sä ucizi o furnicä ?... Apoi de
bunätatea asta mareypesemne, imi aduci plocon acasä, tot soiul
de prápáditi. Intr'o zi, un proclet ca sghihuitul ista de Petrutá, cá
numai de ploduri aveam eu nevoie la bätrânetele mele! Intr'altä
zi, imi cari un närod slab la minte, ca Oartä al dumitale, de-mi
tkAie inima in tot ceasul, sa nu dea foc la caSä, câtu-i de pliurd
tântáláu... Asta-i bunätate i inimä ?

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 27
De !... Eu cred cd bundtate s'ar cherna, mamd...
Asta se chiamä prostie, nu bunitate, bdiete ! Inimä dacd
ai, ar trebui sd te gande0i la agofflseala lui bietu tätâne-tu, sä
ai mild de muncuwara lui §i sä duci la capät ce-o inceput el. Nu
sd-mi oplw§ti acask toti urgisitii lui Dumnezeu!... Crezi cd asta
are sg meargd tot ap? Ti-am spus cd m'am säturat. Am sd-mi
incarc Intr'o zi boarfele 0 am sd plec la mandstire. Mdcar sd nu
väd ce s'alege de truda mea 0 a ráposatului... M'oi ruga acolo,.
Malt Prea Curatei, sd-ti aducd mintea la loc i poate cd o avea
Indurare i mild, de-o sármanä váduvd, fárá noroc §i Meg apárare...
Nu räspunzi nimica la asta ? Taci ? Poate ai vrea sd Ind vezi
plecatä mai repede, sd rämM numai cu Oartä i cu Petrutd, ai
dumitale ? Ai ?... Uitati-vä la dânsul cum tace i mustece0e, de
mä bagd 'n pämânt cu zile
Zaharia, Inteadevär, täcea §i mustecea. Adicä ti främânta
buzele spanatece, cu tepi rari i bdlani, ca sä \rm scape cuvânt,
oricat de blândä i Impaciuitoare vorbd ar rosti, mai edit
va atâta mánia.
Socotea acest ceas, drept o urgie trimisä de Sus, Impotriva
cdreia zädarnic este orice incercare de Impotrivire, cum nu poti
opri deslántulrea vijeliei i grindinel. Dupd aceea, cuno0ea cä va
urma o lund de lini0e 0 de tihnä. Panä and iar se va isca din
senin náprazna.
Mdtu§a Ruxanda vru sd mai adaoge ceva... Dar 10 luä sea-
ma. Stia §i ea de Inuit, cA n'are cu cine vorbi.
Intl-5 In cask trântind u*a In tâtâni §i plângându-0 singurä
de mild, din pricina unui oarecare copil care mai bine s'ar fi
ndscut mânz, ca mänânce lupul.

Omul span, cu obraz de babd turceasa, rämase afarä, In

cerdac, privind pe gAnduri depártárile albastre, acolo pe linia zärii,
unde prinfávarA Inviase trite() singurd noapte frunza pádur:lor.
Cartea Ii adusese o mare bucurie.
Dar nu mai avea inimg s'o deschidd §i sd se bucure. Jurna-
lul cdzuse jos, cu cingátoarea adresei neatinsd.
Era un orn subtire, Malt, cu ochii de-un albastru apos
limpede, care pdreau cA privesc uneori ceva arzätor i pärelnic,
neväzut de alti ochi, dincolo de lucruri §i de timp.
Atunci, se Intorceau dupd o vreme la lumea cea mahnitä
dureroasä dimprejur, orbiti, ca ochii care s'au uitat In sclipirea
soarelui.
Haina rdz4eascd de §iac, asprd §i ro§catä, Ii Imbraca prea
largä trupul uscat. Dar curatä 0 de croiu Ingrijit, dovedea bung-
www.digibuc.ro
28 CEZAR PETRESCU

stare Si orn cu simtire de sine. Cä Pävälächioaia care ara, se-

mäna si culegea pe-un ogor legiuit de judecatà lui Zaharia, Ii mai
radea pe deasupra si 'n nas, aceasta era mimai o pärere a rnätu-
sei Ruxanda. De fapt toti gospodarii din Piscul Voevodesei, ari-
tau pentru feciorul lui Antohie Duhu, deosebitá prietenie si cinste.
Räposatul fusese orn aprig Si certäret. Gata sä se punä de
priciná, pentru drepturi adevárate sau numai inchipuite; cu hri-
soavele si zapisele lui räzäsesti incuiate cu lacäte In tasca de ti-
nichea, Muse drumul judecätilor pariä la Iasi si la Bucuresti, se
apärase cu sträsnicie, muncise crunt si läsase agonisealá de frunte.
Era temut de toti. Nu fusese apropiat de nimeni.
Fecioru-säu, Zaharia, se alesese dela inceput din alt felesag.
Poate si Invätätura, putinä si neisprivitä, e drept, dar mai presus
de a celorlalti crestini din sat, li luminase altfel mintea si-i muiase
altfel inima. Era priceput la leacuri de oameni si de vite. Räs-
pundea la chemarea vecinului prins la stramtoare si särea In-
tr'a jutor la aman. Curmase judecätile lásate de bätrán cu I'mbä
de moarte. Cu milostivire, culesese la casa lui, nepotul de sorä
al babei Ruxanda, pe acest Petrutä al lui Tudose, nämas orfan
dupä Intamplgrile crâncene de acum doi ani, In nouä sute sapte,
pe vremea präpädului si räscoalei care au bântuit tara dela un
capät la altul.
De altfel, tot el izbutise atunci cu vorba lui chibzuitä, sä
abatä din drum cetele räzmeritei, când porniserá oamenii cu furci
si topoare, si radä de pe fata pärnântului Curtea Iloveanului, asa
cum se vedea Inteacea vreme foc si pripäd, Incingänd cerul cu
välvätäi din deal In deal. Iar tot el, se asezase luntre si punte
mai apoi, sä potoleascä Indärjirea ostirii sositá cu ordin de ucidere
si pluton de executie.
Zaharia Duhu se Infätisase comandantului, vorbise fel si
chip, Isi frânsese mäinile si-si pusese capul teafär si nevinovat sub
sabie; apärase fierbinte si, pânä la sfärsit cäpätase Indurare pen-
tru cei desnádäjduiti, care Intr'o räscoalä dreaptä, dar färä cu-
gete chibzuite sä stie a duce dreptatea la biruintä.
Plutonul a trecut mai departe, In celelalte sate, la Ponoare
si la Icusästi, unde si-a indeplinit crunta poruncä si a luat vieatä
de mu. Acolo, printre cei legati de stâlp si präväliti In groapa
säpatä cu mâna lor, a ispásit si Vasile Tudose, pärintele lui Pe-
trutä. Aid a fost milä si iertare, numai fiindcä mila si iertarea
asprilor judeoätori, a stiut s'o smulgá un orn al lui Dumnezeu ca
Zaharia Duhu.
Acestea sunt fapte, care mäcar pentru o bucatá de vreme,
nu se uitä.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 29
Din asemenea binecuvantate pricini, inchipuirile mätusei
RuXanda despre felul cum satul Ii judecg feciorul, erau aläturi de
adevär. Chiar ceea ce i se pärea cä e faptä de lunatec, menitä sä-1
facä de râsul si ocara lumii, släbiciunea aceasta pentru hârburi
ruginituri desfundate din gropi, era altcum socotitä de gospo-
darii din Piscul. Oalefe i sculele aveau, färä Indoiala, vreun pret
säpäturite lui Zaharia, vreun rost. Altfel, n'ar veni surtucari
tocmal din Bucuresti, sä le vada, si le cerceteze, sä aleagá si sä
plece cu ele. Zice cä-s cärturari; dascäli de pe la scoli inalte. Or
fi mai degrabä niste negustori. Dar, cal or fi fiind ei negustori ori
dascäli, nu Incape Indoialä cä plätesc bani buni pe blidele lui Za-
haria Duhu, de vreme ce bat atâta cale !Ana' aici.
Si n'ar fi nicio mirare, sä se afle Intr'o bunä zi, ()A a dat
peste o comoarä, cum scrie In cärti si s'aratä semne pentru cei
ce stlu sä le citeasci Atunci i-a pus Dumnezeu mâna in cap lui
Zaharia! Inteo singurà noapte, pune la ladä, cat n'ar fi agon'sit
Antohie cel sgarcit si arciobar, In zece vieti i intr'o sutä de
judecäti.
Acestea le stia, le intelegea si le vorbea satul.
Ba unii, când desgroapä la säpätura vr'unui zämnic, aseme-
nea cioburi, tot la Zaharia le duc.
El le Invârte si le räsuceste, le catä potrivealä cu Indreptä-
rile din cärtile lui, leapädä ce nu-i irebue i opreste intr'ales, ce-i
pare mai de pret. Pe unele, a dat pang la o carboavä.
Apoi e la mintea omului, cä atunci and pläteste cineva o
carboavä pe-un opait de lut oil pe-un cosor mâncat de ruginä,
Mfg doar i poate cä she el ceva, ce nu cunosc ceilalti In a lor
nestiintä i prostie. De bunä seamä, scohte din pungä o carboavä,
fiindcä se aflä undeva altul, care vine sä-i räscumpere opaitul ori
capätul de sâneatä, cu douä, cu trei, cu zece carboave si poate
cu mai mult.
Satul stia cá Zaharia Duhu cautà o comoirä.
Dar panä s'o gäseascä, toti credeau a sti cu tärie, cà Zaha-
ria Duhu Injgheabä el altä comoarä nouä, cu arginti albi si zim-
tati, cäpätati pe ulcioarele si zabalele i cäldärusele si toate cio-
burile scurmate din pämânt.

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL III

Carte, demon ispititor.

In lumina molcutä, se soreau gangänii Invrastate rosu sf
negru. Vacile Domnului, pe care e mare päcat sä le ucizi.
Iesiserä multe din Om ant ca nici Intr'un an si tot mai ti-
säreau altele.
Zaharia Duhu prinse un.a de pe mânä, o asezä binisor pe
grinda cerdacului.
Gangania pomi intr'o parte, se opri nehotärItä, se Intoarse
si päru cä In mintea ei puting 10 face o chibzuialä adâncA. Veni
iarisi la c.:ildura mainii. Pipäi cu micile ei cornite si Incerd sd se
urce. Poate omul span Ii pärea In neclintirea lui, un urias bun;
poate o divinitate ocrotitoare; poate numai o stanä neInsufletitä,
Incorporatà casei, pämântului, pietrelor si verdetii.
Se urcä, fugi märunt, 4i alese un loc si Incepu sä se so-
reascg.
Uriasul cel span o läsà, tinând mâna nemiscatä, sä ref::
sperie.
Semnele negre si smaltul rosu, Ii aminteau zugräveala din-
läuntrul sicriilor egiptene, asa cum se aflä pergamente, mumii si
fase din piramidele firaonilor, reproduse In culori, Inteuna din
cärtile lur din raft. Päreau Intr'adevar niste gângänii foarte bä-
trâne si vechl. Asa cum vor fi Invätat oamenii veacului dintAi.
sä-si InfloreascA dupg Incondeierea lor simplä si finä, oalele de
lut si podoabele Ingropate cu dânsii In morminte.
Pe urmä, Zaharia Duhu Inältä privirea la sborul si goana
färä astâmpär a altor gaze. Fluturi si bondari catifelati, vietäti
märunte cu aripi albastre si verzi si cärämizii si galbene; unele
strivezii si altele grele de praf auriu, scäldate In toate culorile
curcubeului si punctate cu toate sclipirile nestematelor.
Atatea juvaere Inaripate 0 proaspät sclipind, Il fäcurä sä
www.digibuc.ro
AURUL NEGRL 31
,cugete cu o usoarä mâhnire, ca primavara a fost i In acest an
mai harnicä si mai norocoasa ca el. A desmortit din zäcamintele
umede ale pamântului, o comoarä Intotdeauna nouä i vesnic ne-
sacatuitä. I-a dat drumul In soare si In luminä:*aur i margaritare
vii, smaragde si rubine, diamante i foite de argint, matostate
topaze toate Imprastiate In cele patru zäri, cu pumnii plini, sä
bucure ochii i sä dea frumusete lumii.
Cealaltä comoara, a lui, a regelui Dromichet, sta undeva
muceda In tärânä, sub capac ruginit, asteptandu-I sa vin i s'o
deslege de blestemul vechiu de peste douà mii de ani.
Iar el, trece prin vieatä Inteo asprä singurätate si In ne-
Intelegerea tuturor.
De o parte femeia cu glas aprig, din casa, care II ceartä
fiinda nu aduna i risipeste. De cealaltä parte, satul, care-sit In-
-chipue dimpotriva ca aduna täinuit o proaspätä comoara de avar,
pâtiä ce va desmormânta hasnaua cu galbeni a craiului pagan
despre care numai el are stiintä si semne.
Singuratatea Il apasa dureros, dar durerea lui era dulce ca
mierea acestei lumini de primavarä.
Ea dura de mult.
De când baletandru fiind, o boala lunga, cu arsita i friguri,
1-a adus Inapoi In sat, dela Invatatura orasului, sà zacd o toamnd,
o iarnä i o primavara, sgribulit sub cerga, cu ochii In grinzile
tavanului.
Pe vremea aceea, Antohie Duhu batea drumul judeckilor,
cu uricile, zapisele i izvoadele lui Incuiate In tasca de tinichea.
Se Intorcea flämänd, präfuit si fill-It de ostenealä, dar cu glasul
aprins de atätarea izbânzii. Ii mângâia feciorul bolind, cu Imbar-
bätäri dupä priceperea lui. Ce nevoie avea de 'mai departe Invätä-
tuna? El n'a Inteles dela Incepal, sa-si vada copilul Instrainat in
vieata de targovet, traind din Inseläciune i viclesug, ca atâtia
surtucari cu care a avut el de a face de când se freaca In Jude-
cäti; Ii cunoaste si 1-au sckbit. Neamul lui de räzäsi, n'a avut ne-
vole de mila, nici de Inseläciune. El a trait cu fruntea sus, din
muncä si din sfânta dreptate. Asa Intelege sa-i urmeze i Zaharia.
Atka carte câtä a apucat sä Invete, i se parea prea Indestulä,
pentru a sti sä foloseascä mai ascutit si cu mai multä stiintä, slova
uricelor si a zapiselor, In judeckile viitoare, pe care el avea da-
toria sa le duca mai departe, ca singur mostenitor al numelui
al drepturilor.
Pe urmä, pärintele bolnavului pornea la munci grele
dispärea intr'o bunä d'mineatä, cu desaga plina ou pita rece,
brânzä i otiä räscoapte, la un sold 1 cu tasca zapiselor, la celälalt.

www.digibuc.ro
32 CEZAR PETRESCU

Pornea spre Tribunale si Curti de Apel, unde se tocmea amarnic

cu avocatii, se sumetea plin de räzäseascä dârjenie cu judecätorii
si era cunoscut ca un cal breaz de toti aprozii.
Zaharia rämânea In asternutul fierbinte, cu fata in sus, f rá-
mântat de dureri neogoite si de turburi vedenii.
Mäsura cu amarà desnädejde, 0115 unde vor fi ajuns cu In-
vätätura fostii lui camarazi de scoalä, aläturi de care se numära
*i el printre cei dintâi. Se oprea cii o spaimä la gAndul cä de-acum
e sortit sä nu se mai depärteze din temnita acestor päreti i sä nu
mai srape dincolo de zarea satului. Profesorii Ii preziceau un vii-
tor luminat, de cärturar, asa cum s'au mai ridicat altii din intu-
nerecul unei cätune ticäloase. Profetiile lor rämâneau insä, de astä
datä, mincinoase.
Toate s'au retezat scurt.
El zäcea de luni si de luni, cu ochii in grinzile unde se
auzeau, noaptea, carii rontäind märunt i monoton, ca osânditii
la o vesnicie de muncä silnicä In Intunerec.
Mamá, ia mai dä-mi, rogu-te, Cárti le mete, oleacä !...
Ci lasá-le incolo de terfeloage, mai bàiete, cä ele te-au
adus pnde esti !... se otära Ruxanda Duhu, ascunzAndu-le ca pe
niste dusmani ai casei.
Zaharia se tAra pAriä la polite si dulapuri,, se intorcea in
pat, slab si desirat pe picioarele subtiri, rezernându-se de perett
si de lavite ; citea cu ferealä, ca un fAcitor de rele i adormea cu
cärtile sub cap. Mai trägea nädejde si se Incäpätâna cu toatä in-
versunarea din sAngele lui räzäsesc, sä-si astige anul pierdut si
sä se Intoard la vieata pentru care simtise chemare.
Dar medicut rästit si bunduc, hotärl cu nepAsare cá nu mai
are ce cäuta la oras si la Invätätitirä.
Apärea odatá pe lunä In docarul härbuit, If ciocánea
asculta, räsucindu-1 i stropsindu-1, cu o pornire dusmánoasä, ca
impotriva unui vinovat. Dädea din cap si pufnea din rfärile pä-
roase :
Poftim! Numai piele i vase, si incá ill mai roade ambi-
tia L.. Aceasta le-o spun dumnealor si aceasta nu vor s'o
Scoala i burse f... Adicá IncA o armatA de nemultumiti si
de calici in haine negre. Nu, drag5 báietele !... Rämâi aci la plu-
gul si la párnântul care l-au hränit pe taicä-tu i pe bunicä-tu ,si
tot neamul vostru. Carte ?... Cartea-i sminteala nintii pentru eel
care nu-i fäcut pentru carte. Mai bine sä Inghiti de trei ori pe zi
prafurile acestea i sä dormi cu fereastra deschisà... Aer, nu carte!
Sänätate, nu ambitie !

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 33
Inc Area un cos de ouä, câteva perechl de pui si pornea cu
docarul härbuit pe drumuri desfundate, räsucind un dot de bi-
ciuscä deasupra gloabei cu pielea sângeratä de muste.
HotärIrea medicului era nesträmutatä si la ea s'au aläturat
eu toatä inima Ruxanda si Antohie Duhu. Chiar dupä Insänäto-
sirea desävarsitä, copilul trebui sä rämânä la vântul si la soarela
c âmpului.
Camarazii lui Zaharia erau departe.
Nu i-a mai väzut deck târziu de tot, dupà cincisprezece ani,
acum trei primäveri.
A fost o bucurie si a fost In aceeasi vreme, pentru el, o in-
tristare care i-a fiert Mima.
Antohie Duhu Isi curmase de mult judeatile lui Incurcate.
Plecase In lumea unde este o singurä, mare si ultimä judecatà,
färä apel i Curte de casatie.
far Zeharia, In toate uricile si izvoadele läsate cu limbg de
moarte pentru a scorni alte procese si räfuieli cu vecinii, nu aflase
cleat un prilej de gânduri si Inchipuiri färä folos. El se multumea
sä Insufleteascä din painjenisul slovelor chirilice, vieata cäpitanului
de steag Gheorghies Duhu, däruit de Stefan Tomsa, voievod al
Moldovei, cu treizeci de falci de pämânt de aräturä, pädure si pä-
sune, pentru credinta si vitejia doveditä In bätälia dela.Fântâna
lui Päcurar. Sau träia peripetiile celuilalt *Ran, Stamate Duhu,
dus In robie In stepele Donului de hatmanul dzkesc Bogdan
Hmelnitschi, pe vremea voievodului Stefan Gheorghe, sUpranu-
mit Burduz.
Din pergamentele scorojite si afumate, cu late peceti dom-
nesti, nu afla drepturi de apärare pentru hotare IncAlcate, ci nu-
mai amintirea desteptatä din ceata timpului, a unei astfel de lumi,
cu räsunet de arme In nävalnice bätälii si cu amare bejänii, despre
care povestesc cu spaimä cronicile tärii.
Cu. pofta deschisä de aceste hrisoave, Zaharia Duhu cäpä-
tase patimä pentru alte cärti si, alte citiri. In raft se adunau leto-
piseti si tomuri din istoria tuturor vremurilor si timpurilor Ilk-
toagele de care nu mai putea räsufla mgtqa Ruxanda.
Procesele se stingeau din pricina termenelor pierdute. Dar
agoniseala läsatà de räposat, ar fi ajuns sä Indestuleze douäspre-
zece suflete. Zaharia Duhu se trezise omul cel mai chiabur din
sat, färä sä fie si cel mai multumit. Prisosul bunurilor pämântesti,
nu astâmpärau viermele care rodea Fäuntric. Tânjea dupà cea-
laltä vieatà ce i-s'a fost singur fägäduit si pe care o pierduse din
21 - 3
www.digibuc.ro
34 CEZAR PETRESCU

pricina anului zäcut In pat, de unde se ridicase desirat, gälbejit,

cu obrazul pretimpuriu bätrAn de baba turceaseä.
Asa I-au gasit cei doi fosti camarazi, In primavara de acum
trei ani.
A fost o seara dintre acele care lasa semne Intr'o vieatä, ca
o piatra albä, de hotar.
Bade Zaharia, te cheama la Primarie doi boieri!... vestise
strajerul sosit intr'un suflet.
Ce fel de boieri? se mirase Zaharia, lasAnd straturile cu
räsaduri si frecându-si mâinile de tärana grasä.
Ai sä vezi dumneata !... Stiu eu, ce fel de boieri ? Poate-s
domni inspectori. Eu ma bat cu gandul c'au venit In sicret sa cer-
ceteze pe domnu Tomulescu si alde nea Pandele !
Zaharia Duhu a päsit In urma sträjerului fàrà nicio bänuiala.
El socotea mai degrabä cä e vorba de niscai avocati ori in-
gineri hotarnici, din lumea judecätilor läsatä mostenire de räpo-
sat, asa cum se mai iviserä altii sou II cäutau cu scrisori.
La primärie, cei doi fumau picior peste picior.
Notarul si secretarul asteptau trasi la o parte, cuviinciosi,
cu tocul dupä ureche, vorbind in soapta, fiindca despre asemenea
mosafiri dela oras, niciodata nu se prea stia cu ce rosturi vin si
mai ales cu ce puteri.
Pe mine mä cäutati ? Eu sunt Zaharia Duhu!... rostise
din usä, dupä ce-i masurase dintr'o privire i intelese ca n'are
de unde sa-i cunoasca.
Amândoi s'au ridicat in acelasi timp, svArlind tigarile
i-au apucat mAinile, scuturându-le frateste.
Tu, Zaharia ? Ei bata-te, sa te batä !...
5i privind unul la altul, rAdeau foarte inveseliti :
Am spus eu cä n'are sa ne recunoascal... Nu i-ar fi dat
In cap, nici prin vis...
Zaharia Duhu ti läsa mAinile scuturate, stingherit, cercAnd
sä pará si el vesel de voiosia necunoscutilor.
Deodatä, i-a fulgerat limpezitä amintirea. Erau ei, cei mai
buni tovarasi de scoalä, cu care Impärtise la sfarsit de an, cunu-
nile de stejar, Intr'o altfel de vieatä.
Niciodatä nu i-ar fi recunoscut Intr'adevar, In acesti dornni
cit mustätile retezate deasupra buzelor, cu glasul Ingrosat l cu
hainele lor de oras, scumpe si moi, ca In taietura gravurilor din
ziarel Ii fu rusine de straiul de siac räzäsesc, roscat si aspru.
Ii ascunse mAinile batatorite si pline de pärnânt uscát.
Dar ceilalti n'aveau timp sä le vada toate aceste. Se intre-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 35
ceau povestind. Isi luau unul altuia cuvintele de pe buze, s5 spunA
ce \rant i-a adus si ce gAnd i-a oprit s5-i cearä gizduire.
Treceaii mai departe, spre munti. Lipsiserà din 01.5. Unul
sfârsise Inv5t5tura inginereasc5 In Germania. Ce151alt, luase un
doctorat str5lucit In istorie i arheologie, la Paris.
Iar inainte de a-0 pune gâtul In jugul vietii de toatà ziva,
porniserà ca ucenicii altor timpuri i altor neamuri, sä sträbatä
Ora din tinut In triut, ca s'o cunoascä prin v5zul *i prin auzul
lor, cu de-am5nuntul. A*a au ajuns pânä aci. Citind harta jude-
tului, *i-au adus aminte de numele satului, de fostul camarad,
disp5rut atAt de neasteptat din drumul lor. L-au dutat si iat5
c5 1-au g5sit!
Zaharia Duhu Ii asculta cu buzele strânse, cu o bucurie In
care se amesteca Impletit un fir negru de am5r5ciune. Asa ar fi
fost si el. Cu dânsii s'ar fi intors *i el, din ti5ri pe care n'are sA
le cunoasc5 niciodat5 *i cu o atoate stiint5, care i-a rämas de-
acum pentru totdeauna taing ferecat5 cu sapte peceti.
Piscul Voevodesei cu deosebire, ne intereseazA drag5
Zaharie, pe amândoi, din dou5 pricini!... vesti tânärul cercetätor
al trecutului si al s5p5turilor de ruini, oprindu-se In fata h5rtii
judetene prinsä cu tinte In perete, si ap5sand cu arät5torul cercul
rotund al satului, ca si cum s'ar fi temut s5 nu-i scape. V5c1 aci
un val!... Domnul notar mi-a confirmat cä este si-o urm5 de ce-
tate. De altfel chiar numele acesta, Piscul Voevodesei, e fär5
Indoial5 legat de-o legend5... $i sub legend5, trebue s5 fie *i
pic5tur5 de adev5r. Aceste ruini i urme...
Lasä cet5tile si därâmAturile tale! p5si omul altui chip
de a vedea lumea, dându-i degetul la o parte si acoperind sem-
nul de pe hartä, ca o luare In st5pânire. Priveste ad, directia
collnelor, cum Iti spuneam!... Clinale i anteclinale. Imi pun capul
c5 o singurä sond5, ar slobozi de ad bog5tie, cât zece de pe va-
lea Prahovei...
Zaharia Duhu ascult5 tot ant de putin dumirit, ca notarul
secretarul prim5riei, care lungiserà gâtul i cu tocurile dup5
ureche, priveau cu ochii holbati la necunóscuti.
Cei doi se intqarser5 râzând spre Zaharia:
Ai s5 Intelegi rkboiul nostru! Deocamdat5, aflä c5 toc-
mai de hatArul acestui rhboiu, Iti cerem s5 ne g5zduiesti, nu o
zi... Poate dou5, poate trei.
i zece... i un an! se gr5bi Zaharia Duhu.
Dar nu stia cum sa le spun5 mai departe: Prieteni? Ca-
marazi? Fratilor?"

www.digibuc.ro
36 CEZAR PEERESCU

Ei erau domni; iar dânsul era un Oran cu rñâinile batäto-

rite $i cu straiu de $iac.
Asa a aflat insä, ca satul lui dela poalele muntilor, poate
opri luarea-aminte a unor carturari veniti sä-1 caute tocmai din
cele mai Indepartate täri si dela cele mai Ina lte Invätäturi. Arheo-
logul cercetä semnele unor asezari strävechi, poate getice, poate
scitice, poate romane. Inginerul, semnele unor neatinse zacäminte,
despre care Inca nimeni n'are cunostinta, nici banuialä...
Trei zile i-a gazduit Zaharia.
Se simtea strain, stângaciu i umilit de atata nestiintä, când
cei doi, seara, n cerdac, deschideau räzboiul lor.
Iar ei se Intorceau frecându-si mâinile Incântati, dupa ce
batusera dealurile i scotocisera viroagele, pang adânc, In lumi-
nisurile codrilor. Fiecare afla semnele Imbucuratoare, pe care
le cäutase. Si fiecare se aprindea, apärandu-si Impotriva celui-
lalt, credinta In Intaietatea, In folosul i frumusetea stiintei lui.
S'ar fi spus cä-i desparte cea mai neImpacatä vrajmasie si to-
tusi sfarseau razboiul, Inteo frateasca bätaie de palmä pe umeri.
Zaharia Duhu asculta la o parte, cu sufletul golit In
noaptea Instelata.
Omul trecutului, cherna de dincolo de veac, o lume stinsä,
ca s'o invie din lutul unui vas Incondeiat, dintr'o pafta ruginitä,
din aplicele unui frAu. Intr'o monedä cu pajura $tearsa de cloud
mii de ani, nu vedea numai o gravura stängace si cateva inscrip-
tii necitete. Jucând-o In palma, parea ca o alinta cu Ufl descan-
tec numai de el cunoscut, pâna când Incepea sä-i destäinuie
soptite stiri, despre ce-a fost, ce-a väzut, unde-a cutreierat, pänä
ce Intâmplarea i-a hotärit odihnä Intr'o groapä neagra, pentru a
läsa timpul sa-i treaca deasupra.
Si deodatä se insufleteau oamenii, care-au purtat-o In mâi-
nile lor risipelnice sau lacome; pungile unde-a zacut ascunsä;
orasele disparute, pe care le-a stiut In maretia lor azi ruinata;
märfurile necunoscute i stranii, din alt mileniu, pe care le-a
cumparat $i le-a vândut. Rugina poate era o urmä de sänge.
Cocleala o unna de lacrirnä. Scrijilitura acum cicatrizata, poate
a fost facuta cu un cutit ucigas. Iar pajura s'a netezit treptat,
pana s'a sters In calatoria prin mii i mii de maini.
Maini släbanoage de zarafi, cu unghii ca ghiarele. Mâini
vânjoase de soldati, cu degete sfârtecate In lupte dela capätul
pamântului. Mâini asudate de negustori; viclene, de mijlocitori;
spurcate, de hoti, care-au ispasit färädelegea cu gâtul In streang.
Maim subtiri $i moi, de femei care-au deslantuit patimi, au um-
plut poate o cetate ori o tari cu numele lor, au näruit vieti $1 au
www.digibuc.ro
,A.URUL NEGRU 37
idesläntuit dusmänii de moarte ca astizi sä nu mai supra-
vietuiascä nici In cenusa oaselor topite In táranä i nici in amin-
tirea unui nume, scris pe-o piatra mancatà de ploi. Poate a plätit
chiotul de pläcere al unei nopti, a räscumpärat poate fericiri, a
impins la ucidere, a ogoit poate guri flAmAnde de copii, a cumpá-
rat feciorii si a vandut prietenii, cäpitani i regate. Odatä cu ()stile
care vânturau campurile de Mahe, cucereau cetäti i robeau
täri, si odatä cu negustorli iscoditori care nu-si mai gäseau
astârnpar, a strabätut toatä lumea veche, OA In finuturile cele
.snai depärtate i fabuloase, urmând soarta stäpânilor trecatori,
schirnbandu-i dela o zi la alta; cumparand, saracind si
samanând jale *i pecetluind destine, *hi când s'a oprit
Intr'un cimitir, la capätul unui mort, pentru a prat vämile su-
fletului In vie* de dincolo de moarte.
Un bänut de acum doug mii de ani, tocit *i muced, culcat
In catafalcul de plus al unei vitrine de muzeu ce univers, ce
ktrlestin, ce existentä, in. care s'a aflat amestecatä toatà vieata
-noroadelor si a Impärätiilor!
Omul celeilalte Invätäturi, suradea cu milä, scuturând scru-
mul igàrii pe margihea cerdacului.
Se ridica, i päsind apäsat dinteun capät In altul, In noap-
tea sonorà, cherna de fatä, cealalti lume, a lui.
Ci altä minune, se desfásura sub ochii lui Zaharia Duhu.
Altä vie*, a zilei de azi si a viitorului.
PArnântul crestea urias si fantastic, dincolo de bezna satu-
lui cu colibe adormite i läträturi somnoroase de câini. Deodatá
Incepea sä forfote desteptatà, toatä misuneala celui un miliard ju-
mdtate de suflete. Porturi si capitale se animau In scânteierea
luminilor electrice, cu tumultul multimilor de toate neamurile,
toate culorile si toate graiurile. Vapoare navigau pe marl pustii,
spre porturi cu numiri fabuloase. Expresuri tâsneau din tunele.
Poposeau In gäri pline de vuiet i rnergeau sä se Incarce in
uzini fumegoase. Apäreau mine scobite In pântecul pämântului
§i sonde Improscând pAnä la cer sAngele negru din vinele scoar-
tei. 'Aci era un laborator, unde ochii räbdätori osteneau pe
microscopului. Dincolo, urlau motoare cu mil de cai vapori.
Satul dormea In täcerea imobilä, bàtrân i vechiu, departe
veac, scos din mersul veacului, cu superstitii i vieata Incre-
inenitä din tirnpul descäliatorii.
Dar veacul apärea dincolo de el, pretutindeni, cu toate mi-
nunile nespuse i nevisate; cu toate puterile firii capturate
imblanzite sä slujeasc5 supus omului: cäderi spumegoase de ape
§i joc elastic de pistoane; cartuse de explozibile spintecând gra-

www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCII

nitul muntilor si energia pirotind In cristalul negru de carbune;

drurnul färä pulbere al fluviilor i neväzutele unde electrice: grä-
simea pämântului si dogoarea arsitei solare; toate robite, folo-
site, chemate sá schimbe fata pämântului dela o clipä la alti
clipä, In neodihnita Infrigurare a unui gigant furnicar, Ce In-
semna biata fume veche, strâmtä si moartä, cu jalnicul ei univers,
lat de o palmä cu mizerele ei superstitii, fatä de grandioasa
1

Infälisare a planetel de acum? Acum când toti se stiu, se cunosc,.

toti trudesc umär la umär, pentru a nu rasa nicio tainä nedes-
cifratà, nicio bogatie nefolositä, niciun ungher necunoscut
nido putere incremenitä...
Omul veacului Indrepta varful tigärii aprinse spre bolta
Instelatà:
Nu-mi vorbi de lumea ta moartà, de stiinta voasträ de-
gropari!... Voi priviti vieata ca mosnegii, peste urnär, inapoi. 0
priviti cum erai asezat In druta cu asternut de fan, dud am
a juns ad. Cu fata intoarsä indärät, sä vezi numai drumul pe care
vieata l-a sträbätut si nu mai are de fapt, din acel moment niciurr
interes. Noi privim inainte si sus! Chiar i stelele acestea, nu se
poate sä rämânä multä vreme Ce e necunoscutul si miste-
rul acesta, bun numai pentru magi si astrologi?... Trebue sä se
afle acolo altceva de stiut ceva de cercetat precis, de folosit...
Nu e päcat de atata energie neutilizatà? Asta nu poate sä mai,"
dureze mult! 0 sä le vinä randul i lor. Tu ce zici, Zaharia?

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL IV

Aici, au trait i s'au stins ca-

mera vechi.

Tu ce zici, Zaharia ?
De dote ori nu i-au aruncat intrebarea aceasta, In treacAt,
and unul. and celälalt? E drept, färä sä astepte rispuns.
Prietenul lor, rämas la portul si la treburile plugäresti, In-
gäima ateva cuvinte umile, de orn ignorant si nemuncit de ase-
menea Intrebäri.
Cei doi surâcleau cu o binevoitoare Imbärbätare. bätându-I
-cu palma pe umär.
Spunea, omul Intâmplärilor din trecut:
Lasä, prietene Zaharial... Lasä mutra aceasta de vino-
vat, pared mereu ti-ai cere iertare! Poate, In definitiv, tu ai fost
mai Intelept decât noi. In simplitate si In naturä, ai gäsit ade-
nAratul echilibru. Consulii si generalii romani, Incärcati cu trofee
si osteniti de victorii, se reträgeau la coarnele plugului. Acolo,
bätrâni si desamägiti, In pacea rustiok gäseau consolarea cea
mai mare pentru zädArnicia tuturor triumfurilor. Ceea ce in-
seamnA cä sf Arsitul e pe drumul täu, nu pe al nostru. In loo sal
ajungi la aceastä Intelepciune dupd o vieatä, ai descoperit-o dela
Inceput...
Iar celälalt :
Mai bine ne-ai scoate, draga Zaharia, un fagure de
miere din stupii täi, la care stiinta omeneasc5 n'ar mai putea
adäoga nimic si nici nu stie ce sä admire mai mult. Aromá?
Culoare? Geometria cäsutelor de cearä? Dimensiunea muncii
ori aloätuirea societätii, färä revolutii si somaj, färA capitalism
si färä proletariat?... Asemenea minune stiau s'o IndeplineascA
albinele Ind de pe vremea faraonilor, si n'au s'o poatá izbuti
mai bine, nici când vorn Inhäma noi la motorul unei uzine,
www.digibuc.ro
40 CEZAR PETRESCO

toatä energia din inelul lui Saturn. Ele au gäsit echilibrul per-
fect, formula definitiva a fericirii, ca tine si cestialalti ai täi....
Zaharia Duhu aducea pe farfurie fagurele de miere. La
atAt era bun.
La ant s'a märginit rostul lui, vreme de trei zile si trek
seri, pang' and prietenii au plecat pe drumul muntilor.
Unul din ei, cel cu säpäturile, s'a mai intors.
Se Intoarce de-atunci In fiecare yard. Este acum pentru-
Zaharia un adevärat si apropiat prieten. Depärtarea dintre
dansii s'a sters. Profesorul Alexandru Opris a fäcut din fostul
camarad de scoalä, un nepretuit tovargs la cercetärile privite
la Inceput cu neincredere, si r5splätite In vremea din urmä cu
toate izbAnzile. Ceea ce voia el sä dovedeascg si a dovedit, era
câ asez5rile getice s'au Intins tot atAt de puternice si la poalele
Carpatilor Moldoveni, nu cum le socoteau altii, mgrginite mat
mult la tinuturile muntene si ardelene. Ziva säpau dupä pla-
nuri, cu un singur ,ajutor, Oartg, nevolnicul; seara, In cerdacul-
cu vitä, cärturarul lämurea treptat, In lungi i inflorite povestiri,
de unde i-a venit gfindul acestor gpäturi.
Zaharia Duhu a Invätat sg cunoascä o altfel de cronicg a
Intâmplgrilor afundate In ceata de dinainte de descgliciitoare. La
letopisitele lui, putine i sgrace, de pe polita din casä, s'aut
adgogat alte cgrti mai proaspete si mai temeinice. Tomuri si
i memorii, aduse sau trimise de prietenul din
anale, tältnäciri
Bucuresti.
Intamplarile i vremile cgpitanului. de steag Gheorghies
Duhu i ale celuilalt cäpitan, Stamate, Ii päreau prea apropiate
si de prea slabä Insemnätate. Aflase o rgdäcing mai adâncä,
In Neacuri cand alti oameni mai vechi stäpâneau aceste
le apärau cu tot atata Inversunare si de a ciäror tärie, se sfä-
râmaserä osti i Impgrätii.
Cronicile grecesti si latine pomeneau despre faptele ui-
mitoare ale regilor Dromichet, Oro les, Burebista, Catiso, Di-
comes, Dapix, Decebal... Unii, gospodari cu mare chibzuialg,
altii räzboinici crunti; toti durând domnii puternice, sdrobind ge-
nerali i Impärati cälätoriti Ong ad, din Persia, din Macedonia',
din Latiu, sä-si lepede pasele In camplile getice. Tar cand soarta
bgtäliilor se dovedea arareori dusmang localnidilor, cronicile
arätau luându-si singuri vieata In cetgtile Impresurate sau In-
pesterile cu gura ziditä..
Acestea le aflase Zaharia Duhu, din povestirile de seari
ale prietenului cgrturar si din cronicile de pe raft.
Dar cioburile de ulcioare, cazanele si cheotorile, paftalele-
si aphcele, pl5selele si fibulele, .hidrele i opaitele, platosele sE

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU - 41
loricele; toate uneltele si podoabele de fier, de bronz, de lut,
de os sau de carämidä arsä, desgropate pe alocuri din mucezeala
pämântului, vorbeau ou alte märturii pipäite, despre vie* asprä
a acestor plugari, ciobani si ostasi Infipti pânä la moarte in
,ogoarele lor si In päsunile br, din buni sträbuni. Unelte casnice
,de pace 0 arme ruginite de näzboiu istoriseau si ele cu o tainicä .
Infiorare despre acesti oameni care nu mai sunt.
Nimic nu-i clAtinase. Nicio putere din lume nu izbutise
sä-i strämute.
Peste dânsii trecuserà valuri de alte noroade; se asternuse
pämänt cu frunze, ierburi si rädácini; Ii Ingropase uitarea odat5
eu fierul plugurilor noi, cu holdele lanurilor, cu f An* astupand
ruinele si mormintele, cum se Inchide pielea pe rana vindecatä.
lar din aceastä uitare, din lumea lor morartä, räsäreau neasteptat,
timbre chemänd cu glasul lor stins la alt inteles al rosturilor
pämântesti.
Acum, mai usor, prin ei, Zaharia Duhu, simplu fecior,
nepot si stränepot de räzes, cu câtiva ani de scoalii si cu putinä
carte, Intelegea de unde a venit Indärjirea cu care cipitanul de
steag Gheorghies Duhu si ceralait cäpitan, Stamate Duhu, Isi
apärasenä ogorul cu palosul, cu arcul si cu sâneata; tot asa cum
mai tärziu, avea sä-1 apere Antohie Duhu, cu zapise, sineturi si
cArti de judecatä.
Mostenirea era ceva mai veche si inversunarea intratá in
sânge, ceva mai de demult.
Intâmplärile de atunci, mai rusesera träite de zeci si de
sute de ori, veac dupä veac,- doar cu altà fatä; c5ci nimic nu
e nou si totul a mai fost. Altii, räsäriserä nävälitori; altele, erau
armele aduse cu dânsii si cu alte arme, ale timpului, se ridi-
-caserà Impotriva lor bästinasii.
Dar liästinasii rämäneau aceiasi sI apärau acelasi pd-
mant.
Un craiu cu deosebire si o Intâmplare, i s'au parut lui
Zaharia Duhu, mai presus de tot ce aflase si cu un talc mal
adânc.
Era regele Dromichet, biruitorul macedoneanului Lisi-
mach, In trnprejuräri cunoscute din plin de Strabo, Poliainos
Pausanias si Diodor. Ospätul acela al biruitilor si biruitorilor,
eu dou5 mese, cu douil ränduri de mâncäri si de talere, si cu
inchinarea regelui Dromichet, acianc..5 si Inteleaptá ca o para-
bolä, scria cu dou5 mill de ani mai inainte, Inteo singund MA
-de cronioà, toatä povestea dintotdeauna a celor dou5 'Pi-
soare.
www.digibuc.ro
42 CEZAR FEIRESCIJ

Urmele vietii din timpul acestui rege Dromichet, le cauta

$1 le aflase, tankul ckturar din Bucuresti.
Din acea vreme, zäceau In pämânt sfkmäturile de hidrii
$1 de amfore, pieptarele si pläselele, orânduite In rafturile din
&Amara mätusei Ruxanda. Prietenul lui Zaharia Duhu n'avea
tägaz sä stea de fatä la säpäturi, cleat In putine säptämâni de
varä. Era un cärturar Inc5 tank, cu putine mjloace $i färi
ajutoare dela nimeni, prins la alte Indatoriri care-1 tineau rob
orasului. Dar In lipsa lui, il Inlocuia la faptä, fostul camarad,
räzäsul din Piscul Voevodesei.
Nici n'ar fi putut visa un tovaräs mai priceput, mai credin-
dos si cu mai multä evlavie, ascultându-i cuvântul.
Arätase dela Inceput, doar o singurá däbiciune. Singuri
$1 nevinovatà.
In una din cronici, se afla cuvânt si despre un tezaur
vestit al regelui Dromichet. L-ar fl fost desväluit domnul Ge-
tPor principelui Agatocle, feciorul lui Lisimach, In cea dintal
a lui robie, Inainte de a-1 slobozi la hotarele tärii. Macedonea-
nut plecase cu ochii orbiti de Scantelerea nestematelor si a au-
rului, dusese stire acasä si atâtase pofta lacomilor urmasi at
lui Alexandru cel Mare, care, rimasi fkä cäpifan, cutreierau
lumea, Impktindu-si mostenirea, fázboindu-se Intre dansii,
uzurpandu-se unul pe altul $i gäsind pärnantul prea stramt,
pentru nesatiul lor mare.
Despre acel tezaur, toate celelalte cronici pästrau tkerea.
Rämäsese asa dar ascuns, uitat, päzit de valva comorilor.
Iar Zaharia Duhu pästra convingerea nesträmutatà el'
tezaurul se aflä pe undeva pe aproape si cA. lui Ii este sortit sä-1
scoatà la lumina soarelui. Credintä absurd, fkä niciun temeiu,
dar nevInovatä. Släbiciune, pentru care cärturarul il mustra
adesea, cu o blândä ironie.
faci si mie parte, mäcar un bänut de aur pentru
de cravat:A si o brätarä pentru Madala, sora-mea 1..."
acul ',Sä-mi
scria Alexandru Opris, din Bucuresti, Incheindu-si rävasele.
2aharia Duhu nu zâmbea iertAtor, ca de alte glume. Nu-si
putea Inchipui de ce un otn care *tie atâtea $i pricepe atâtea nu
are credinta pAnà la sfarsit, in ceea ce merità nesträtnutatä ore-
zare. Urgiile mätusei Ruxanda le läsa sä se desläntuie peste ca-
pul lui, fkä s5-1 turbure. La scorniturile unui prociet ca Petrutä,
care Ingrijea de-o stamboalà pentru cärat galbenii chid va des-
coperi comoara In lund, radea cu toatä burfAvoia. De o parte o
femeie bätranä $i färä pricepere, de alta un copilandru Incä fkä
minte la ce altceva s'ar putea astepta dela dânsii?
Pe cand gluma, oricat de blandà, a prietenului, 11 durea
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 43
-altfer Ii pärea surAsul sarbavnic al unui preot care nu mai
,erede In minunea icoanelor; ca lepädarea lui, Petru de Isus
inainte de al treilea antat al cocosului.
Zaharia Duhu alungà gAndurile mahnite.
Deschise din nou cartea, trimis5 sä-i aduc5 numai bu-
Era cel dintai memoriu al profesorului Alexandru Opris,
-asupra s5p5turi1or din Piscul Voevodesei. Iar gravurile, Infätisau
locuri si lucruri, prea bine cunoscute de Zaharia. Cele mai
multe, chiar cu mâna lui desvelite Intâi din tirân5, ridicate cu
luare-aminte, abia atinse cu grij5 ca niste gingase si rare
viett5ti; multä vreme pästrate In rafturile din amara Incuiat5
eu douà z5voare.
C5rturarul tinuse dela inceput, s5 arate cà la izbânda cer-
cet5rilor partea cea mai Insemnatà o datoreste unui prieten de
tali, modest räzäs cu iubire de slovä si de trecut, fostul tovaräs
de bailed Zaharia Duhu, plugar din Piscul Voevodesei. i ziarul
primit sub cing5toare, stäruia asupra acestui fapt putin obisnuit
vrednic de laud5. Tipärind o amänuntitä dare de seam5, despre
s5p5turile i despre cartea care r5stoarnä toate cunostintele de
pAn5 acum din proto-istoria Daciei, Infätisa ca un isemn al tim-
pului, Intelegerea i tragerea de inim5 a gospodarului lipsit de
tcomia Indestulärilor pämântesti, contribuind cu munca
mijloacele lul, la o ispravä carturAreascä. Se afla si chipul lui
Zaharia Duhu, Intre lespedele surpäturilor desfundate, tinând In
brate ca un copil, o hidrie pântecoas5 cu toartä.
Insemnärile se Incheiau dup5 buna traditie .a oricgrui ziar
opozant, IntrebAnd guvernul printeo misterioas5 asociatie de
idei, and are de gänd sä curme scandalul Casei Rurale, ce iliä-
-suri a luat pentru combaterea paludismului si pelagrei si de ce
un prefect din Dobrogea a refuzat s5 primeasc5 o delegatie de
rnahomedani.
Zaharia Duhu Impäturi gazeta, o Inchise In carte si r5-
xnase cu ele sub cot, privind depärtärile fraged Inverzite.
Irr ochii albastri aposi, se apririse v5paia arzätoare, din
ceasul and dincolo de lucruri si de timp, deslusea pläsmuirea
pärelnic5, nev5zutä de alti ochi.
Gâza Invârstatä rosu i negru, din nou amägitä de ne-
,-alintirea uriasului bun, pipäi cu micile ei cornite, se ura pe
mAn5 cu mersul märunt, alese un loc i incepu s5 se soreasa,
In lumina dulce ca mierea din aceast5 primävar5 linä, cum au
na trecut pe-aicea mii.
www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V

Dupe& potop si furtund, pe cer s cr

boltit inalt curcubeu.
Toga noaptea s'a auzit tânguirea ostenita a cocorilor.
Treceau In Intunerecul albastru, din departari cu luminw
prea alba si fierbinte, spre mai prielnice locuri de-aproape; uncle
ca Intro adevarata a lor tali veche si neuitata, sosesc sa-si
eloceascS ouale si sä-si creasC.4 puii. Drumul le este cunoscut
si aoelasi de mii si de mii de ani; poate Inca din veacul dintâi,
când omul salasluia In caverne si lupta cu fiare apocaliptice,
care s'au stins.
Glasul pasarilor era slabca un scâncet de copil prin somn..
Zaharia Duhu s'a desteptat In aceasta chemare. S'a rasucit
ascultând suspinul din vazduhurile Ina lte, amestecat cu fosnetul
mratasos al frunzelor din fereastra.
Din timpuri afunde si Innecate, veneau acum sa-1 cerceteze
gânduri si Inchipuiri pe care nu le-a cunoscut. Altädata, drumul
acesta de echinoptiu al pasarilor, pribegind peste marl si pus-
tietati sa-si gaseasca cuibarele din vara trecuta, ti parea MT
episod oarecare, simplu si neinsemnat. Aduceau primavara, ple-
cau cu toamna. Scriau pe cer, odata cu mersul soarelui si cu
geometria stelelor, un calendar mai putin Inselator pentru tre-
burile plugaresti, cleat almanahul tiparit pe hârtie; care acela,
nu arareori da gres, vestind ninsoare si moinla când a Inflorit
puiul de piersio si fagaduind toamna Indelungata, când vremea
s'a sburlit pretimpuriu cu spic de zapadi tr. ploaie.
Plecarea târzie a rândunelclor, ori cel dintâi unghiu negrit
de cocori, aparut pe marginea cerului inainte de vreme, era
un cälendar câmpenesc mai vrednic de crezare. Mat si nimic
mai mult.
Acum, statornicia unor asemenea cälatori credinciosi dru-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 45
mului vechiu, ii pärea lui Zaharia Duhu o mai plinä de tainä
minune.
Apucaserä acesti drumeti, oamenii Inceputurilor, cu straiul
aspru din blanä de lup si piele de writ'. I-au cunoscut In ase-
zärile lor säraoe, de nuiele lipite cu lut. Codrii misunau In acea
vreme de fiare care nu mai sunt. In poienile unde-au poposit,
când s'au ivit Intai, pästeau zirnbrii peptosi cu fruntea creatä.
Poate alte fäpturi, cu ochi mici si minte sleitä, se ridicau fioros
In patru labe din nämolul mlastinilor. Acolo, In smArcuri, '10
durau castotril zägazuri de lemn si lacuri ciudate, cu un mes-
tesug si o iscusintä la care incä oamenii timpului nu ajunseserä.
Vor fi fost si alte flori, alte ierburi si alti copad ai pädurilor.
Toate s'au petrecut, s'au schimbat si s'au Inlocuit Inteo pri-
menire Indelungatä, dela veac la veac, pánä la fata de astäzi a
oamenilor si a locurilor.
Iar singurii martori care-au supravietuit tuturor primeniri-
lor, räman päsärile acestea care soisesc de departe, din zäri si
de departe, din timp.
Au väzut, Intr'o primävarä, cel dintai orn lepädându-si
pielea de lup, sä Tr/Thrace cämasa de cânepä si sumanul de lânä.
In alta, l-au vgzut durandu-si tea dintai casä de pietre si de
lemn cioplit. Pe urmä, dupä un veac ori mai multe, a prins de
veste ca' Invitase sä Injuge boul la plug si sä trag5 brazdtä,
Mai de mult, Il gläsise lângä cele dintâi mioare Imblânzite ;
acum 41 pgzea cel dintâi ogor Incoltit de grâu. $i iaräs dupli o
vreme, au Intelesi cä omul Invätase,sä scoatà cel dintai porn
din sälbätäcie si sä-1 sädeasc5 lângä bordeiul de bârne.
Timpul se mäsura cu veacurile, nu cu anii. ,
Cu un veac de veacuri In urrnä, Il gäsise singur, despoiat
si träind aläturi cu fiarele, In luptà cu fiarele, vieatä de fiare.
Acum era Inconjurat de vietäti supuse si legat de pgmântul
scrijilat cu plugul säu de lemn. Iatä cea dintâi bisericutä, In
locul altarelor de piaträ, pentru 'inching/1 pägânesti, la soare,
ape si duhuri de beznä! MVO' cRl dinni cimitir, unde a fost In-
fiptä o cruce de lemn!... Dupä un an ori dupà un veac, Inteo
primävarä, päsärile drumete au aflat localnicii Imputinatl de
molime. In altà primävark au gälsit sälasurile pustiite si oamenii
alungati In afundul codrilor, de urgia altor neamuri nävälite din
stepele Asiei.
Dar Intotdeauna i-a regäsit. $i intotdeauna omul locurilor
de aici a ridicat ochl bucurosi spre cer când le-a auzit glasul,
sä le ureze bun venit, fiindc.4 odatä cu ele aduc ploile rodnice,
soarele bland si Incheierea noptilor lungi cu muget de viscol si
cläntänit de lup flämând, rand in pragul usilor.
www.digibuc.ro
46 CEZAR PETRESCU

Aoeste Inchipuiri le tráia Zaharia Duhu, räsucindu-se In

patul tare si ascultând scâncetul cocorilor In Intunecimile Ina lte.
Pe urmá, noaptea din geam s'a Hutt viorie, verde, s'a
decolorat cristalin ca bobul de roui si brusc, au Impuns razele
rásäritului Intro väpaie fantastá.
Satul s'a desmortit In strigki rägusite de oameni si scAr-
Oa de car5. Mátusa Ruxanda s'a miscat din cotlonul ei, tusind
si ockInd, trantind usile si slobozindu-si cobäile care-au umplut
Indatä ograda cu pluit, cotcodäcit, mkäit, gâgâlt, scuturäturi de
aripi si trâmbitki de cocos, ca D asurzitoare larm5 de norod
aclamându-si tiranul.
Gata esti, Oartá?... strig5 Zaharia din cerdao.
Oartä apku cu sumanul petecit, cu pieptul go1 si cu rasul
1111 de nevolnio, 15bârtându-i gura pan5 la urechi.
Ha!".
Nu rostea cuvintele.
Le rumega, cu o miscare Inläturi a f5lcii de jos.
V5 duceti In Botee, Zaharie?... Intrebá cu un anumit
/rite les mätusa Ruxanda. Aud c5 v5taful lui Iloveanu a isprävit
de sämänat orzul, iar5 noi n'am pus Incä niciun gräunte In
p5mânt!...
La Botee, era arätura lor cea mai de seama. Dou5sprezece
Wei trase inapoi cu amarnic5 judecatá din mosia Iloveanului,
de Antohie Duhu. Ultima lui de necrezut ispravg, Inainte de
a Inchide ochii.
Am s5 tree si pe la Botee, mamä! rosti Zaharia din
capul sokilor. Am tocmit oameni. N'avea nicio grijä! In trei
zile, e gata...
Carevashic5, au sá samene fárá tine?... Se Intelege!
Boierul numai trece si face inspectie! Are alte treburi. Sap5
la oale si ulcele...
Zaharia se prefku a nu auzi.
Mátusa Ruxanda hotkl cu amará liniste:
-- Bine, baiete! Am s5 má duc eu.
Cum vrei, marná! Din partea mea atâta stiu: am pus
oameni de n5dejde. Tree de trei ori pe zi, si vád cum stait
hicrurile. NIA aflu la doi pasi.
$i ca sá curme vorba:
Hai, Oartál Ia-o Inainte!...
Garth' plea purtând casrnalele si hârletul pe umár. Za-
haria II ajunse din urmá.
Din cerdao, mátusa Ruxanda Ii privi depktându-se, bftand
§i clätinând din cap. Pe urmá se Intoarse s5 Inchidä u.,a cu

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 47
ladtul i sä vada cu ochii ei ce se alege din pämântul pentra
care räposatul a bätut douäzeci de ani pragul judecätilor.
Oartä sältä casmalele grele pe umär, ca niste juckii de
trestie. Tot ce-i luase Dumnezeu din minte, dela näscare, Ii
dkuise cu prisosintä In putere.
Era o hädä fhpturä cu picioarele scurte si cu bratele lungi,
cu fruntea tesitä i cu ochii galbeni; tare ca un bivol si slab
la judecatà ca un copil de trei ani. Se pripäsise Intr'o varä,
tocmai din alt tinut, färä sä poatä kimuri din ce sat anume $1
prin ce. Intâmp läri a ajuns aci.
Cuvintele lui erau putine si bolborosite nenteles. Le ru-
mega greu, Inchizând din ochi i luptând cu o Intunecatä putere,
care-I stäpânea läuntrio i pe care n'o putea sfärma. Zaharia
incercase sä-1 Imbrace mai omeneste i s5-1 Invete anumite
orânduieli de vieatä. A doua zi, Oartä se ivise tot In sdrentele
lui, cu opincile sparte, cu pieptul gol i päros. De un fapt nu
Inc5pea Indoialä. Aräta credintä de câine, pang la moarte, stà-
panului care-I culesese de pe drumuri si-i däduse un adäpost
sub sopronul vitelor, unde dormea iarnä si varä pe un brat de
paie, eu un bolovan sub cap.
Oartä ridicä ochii galbeni la cer i Incepu sä ockasc5
slävile, dând din capul buhos.
Nnnu-i bâ-bbbbun, stäpppâne!
Ce nu-i bun, Oartä? Ce te-a apucat? Intrebä surAzând
Zaharia.
Azz... pppâ-plouä!...
Cuvintele innecate In luptä cu puterea cea rea care le
gâtuie In gâtlej, erau Insotite de strâmbäturi chinuite ale chi=
pului slut si de semne smucite de manä, usor de lute les numal
pentru cine Il cunostea bine, ca Zaharia Duhu.
Oartä spunea In limba lui, cii ploaia va fi cu tunete si cu
träsnete. 0 furtunä cumplitä.
Si aceasta era singura putere In lume, de care se Inspii-
manta. Când Incepea sii scapere amnarul norilor si sä 011ie de
tunete cert.° negru, Oartà se ascundea tremurând cu sumanul
In cap, cläntänea din 'dintii galbeni-verzui si gemea un fel de
rnelopee, implorând Imblânzirea duhurilor vräjmase.
Zaharia privi zäre
Cerul era limpede ca stida. Niciun fuly de nor.
Uncle vezi tu semne de ploaie? Nu plouä, Ong la
schimbarea luminii...
Bba pppâ-plouä! o tinu Oartä cu tärie Inainte, gräbind
pasul si sältând pe umär, uneltele grele de fier.
Era de prisos o Incereare de Intelegere.
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
48
Iar Zaharia Duhu mai stia din dovezi trecute, cä uneori
nevolnicul avea el dreptate. Semne ascunse celorlalti oameni,
Ii Ing5duiau sA desluseasc5 In mintea lui neguroas5, presimtiri
ascutite i sigure, cum cunosc nurnai s5lbätäciunile codrilor.
S vedem, Oartà!... Ineuviint5 pe jum5tate, Zaharia.
Dad plota Intr'adevär, atunci esti mare prooroc... Proorocul
Oart5!
Nevolnicul nu ar5t5 mare bucurie, la aceast5 investire cu
titlul sfintilor din vechiul testament. MormAi ceva, Incruntat.
Se vedea c5 pentru el ploaia se vesteste plinä de groaz5.
La locul desfundat al s5p5turilor, lepad5 casmalele si hâr-
letul, svarli sumanul petecit si soulp5 In palme.
Ho! Mai incet, c5 nu dau t5tarii! I! opri Zaharia, des-
p5turind planul tras cu creion pe o foaie de hârtie.
Oart5 cl5tinä din cap si bulbuc5 ochii spre cer.
Nu d5deau tätarii, dar el stia c5 vine furtuna, cu ropot
mai Infricosat ca al copitelor i cu o amenintare mai nebiruit5
ea a sulitelor.
Locul era t5cut i tainic, In raristea *Judi. In vale, la
jum5tatea priporului, printre mesteacänii i fagii subtiri, se vedea
satul, alb In livezile albe de Hoare. Mai jos se Intindeau cam-
purile cu lanuri; unele Inverzite puternic, cu grâul semAnat de
astä toamnä, altele cu argturile negre, ucind In soare si jos
de tot, serpuind Intr'o pâcl5 albastr5, raul cu sclipirile aburite.
Iar aci, In spate, se desfäsura In sus, spre munte, p5durea
adânc5, asternut5 cu frunzele putrede din toamna trecutà. Se
Mse colt fraged de iarb5 ridicând In acele verzi foile moarte,
s5 le descopere la luminá. De-un verde straveziu si gingas, Ind
f5r5 putere, erau i frunzele codrului. Se simtea seva prim5verii
mustind proaspätä In fiecare crengut5 si In firul märunt de
mint5.
Dar din pämântul gras, se r5sfira mirosul bolnav al pu-
treziciunii vegetale, dospind din anul celälalt, sub ploi i z5pezi.
Vieata se primenea din ram5sitele mortii. De aceea poate In
toatà frumusetea märeat5 str5b5tea ceva dureros, cum In chipul
fraged al unei copile, and s'a oprit din râs, apare o umbr5
nelinistitoare poate amintirea unui träs din obrazul mamei
moarte, poate presentimentul ruinärilor ei viitoare.
Locul era t5cut si tainic.
Aci, In marginea p5durii, pe movila de pietre astupate cu
p5mânt, iarb5 si muschi, cei câtiva mesteac5ni si fagi subtirl
au crescut târziu, printre mäciesi si tufe de porumbrid. Era un
loc päräsit, In afar5 de calea treatorilor. Desigur, In timpuri
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 49
mai vechi si uitate, oamenii din vale sau altii mai de departe,
vor fi rästurnat zidurile rämase In picioare sä gräbeascA mä-
cinarea vremii i SA care piatra pentru asezikile bor. Povestea
spunea cA va fi lost cândva o Intäriturä domneascA, 0 cetätuie
ori poate numai un turn, ales pentru schimnicie de o domnitä
färä nume, dar care a dat numele satului: Piscul Voevodesei...
Povestile Insä uneori mint. Amestecil vieata cu Inchipuirile
si amintirea cea adeväratä cu nálucirile
Surparea ploilor i ärâna au Ingropat temelia. Pietrele
boltilor subpArnântene s'au soufundat. Pentru toti, de multii
vreme, nu se afla acolo decât o movilä rotunjitä de iarbá
apäratä de spinkie deasä, ca de-o imprejmuire vie si Indkjitä.
Ring anul trecut, când din säpAturá In säpáturá, Zaharia Duhu
tovaräsul lui de cAutäri din Bucuresti au ajuns, dupti semnele
numai de dânsii stiute, la acest tintirim al pietrelor.
Pämântul era dat la o parte ou luarea aminte, sá nu
clatine nimic din ce-a fost asezat de mânä omeneasoä. Iar dela
cele dintâi lespezi desvelite la soare, s'a aratat cä povestea se
Inselase.
Asezarea dura din veacuri mult mai vechi. $1 nu pärea
defel sä fi Jost Inältatä acolo, pentru adäpostul unei voevodese
schimnicite. Poate Intr'adevär, mai tArziu, In vremurile mai de-
aproape, peste temeliile dintâi, Intregi i päräsite, vreo domnitá
îi va fi clAdit looas mai nou de singuritate, care s'a stem si
aoela si n'a lásat semne, când oarnenii din vale au Inceput sä
care pietrele cioplite i drAmida arsk la a lor folosintä.
Témeliile cele vechi si adânci insä, stau neclintite de dod
mii de ani, poate de trei. $i vor fi slujit pentru altceva, decal
pentru pulstnicia unei femei fgrà nume. 0 resedintä de
rege vechiu, cu toti curtenii i garde, Sau un templu de
Inchinare, ales de un mare preot, pentru särbätori de echinox
solstitiu, cu Injunghieri de miei i de tauri, cand purced pele-
rini dintr'o tarä Intreagá.
Una sau alta, poate amândod In acelasi timp, s'au sters.
Au läsat numai blocurile cuprinse de pämânt si de vegetatie,
Incorporate scoartei, cu stâncile Infipte dela Inceputul lurnii.
Zaharia Duhu, cAutä linia ráskitului.
In linia aceea se aflau desgxdpate picipare rdtunde de
stâlpi, iar la capätul lor se ivea temelia unui perete subpämân-
tean de piaträ, cu o lespede latä, culcatá In chip de masA
brizdatä de jghiaburi netede, adâncite de mad de orn.
In jurul acestei mese, nu conteneau sApäturile de trei. s5p-
tArnâni, de când vanturile calde topiserA cele din urmi rämäsite
de nämeti In viroage. Lespedea 'Area sA fi slujit drept altar
www.digibuc.ro
50 CEZAR PEIRESCU
unor Inchinki pägâne, soarelui, lunei si stelelor. Jghiabul din
mijloc se prelungea nevkut, pânä dincolo de zäri, contopindu.se
cu linia radritului In solstitiul de vará, dud soarele e mai deplin
si mai indelung stäpân pe lumina celei mai Indelungate zile din
an_ Jghiaburile celelalte, netezite oblic, urmäreau mersul soa-
relui pe cer, In celelalte luni ale anului si In celelalte ceasuri
ale zilei. Poate pe adânciturile pietrii, a curs cândva sânge cald
de miel sacrificat când marele preot Injunghia un berbe-
-cut alb si cret, cu mugurii cornitelor abia rotunzite
sub blana fruntii sä räscumpere cu vieata lui slaba si ne-
vinovatä, Imblânzirea fädtorului de luminä si aducätorulut de
belsug. Poate adânciturile pietrii aldtuiau alte semne, astäzi
uitate si neintelese.
De trei dptamâni, Zaharia Duhu si Oartä scoteau pamän-
tul dimprejur, d afle dad nu cumva dedesubt, au fost Ingropate
oase si lucruri sprtite din toate timpurile, SA tinä tovikasie mor-
tilor In vieata cea de dincolo.
In fiecare dimineata, Zaharia 10 insemna pe plan locul de
unde Incepe säpätura si adâncimea santului din ziva trecutà.
Astfel, pästra dela zi la zi, dud orânduiala profesorului din Bu-
curesti, o condid amänuntità a lucrului In mers.
Impäturi planul la loc, Inchise carnetul cu scoarte de mu-
sama värgatä, le strânse cu bagare de seamä In buzunar si des-
brädi haina de siac. Sufled mânecile si apucä hârletul, ca un
sädtor zilar, la vie.
SoaNle incepea sä ardà.
Nici Oartä, nici Zaharia, nu ridicau ochii, stapâniti numai
de grija sä nu sfarme ceva de pret, sub ascutisul fierului. Cand
o piaträ punea Impotriveala, Värâna era scoasg cu vârful lopetii;
pe urmä, Oartà infigea vârful cazmalei dedesubt sau opintea cu
umärul. Bolovanul miscat, Lisa urmä adând In pämântul jilav,
cu râme Incoläcite orb si cu larve svârcolindu-se desgskstätor,
dintr'o mie de picioare mkunte...
De trei dptämâni, ca niciodatä, scurmau lutul si molozul
in desert. Pämântul drat cu roaba, Intins la soare sä se usuce,
färimitat si trecut prin ciur, nu scotea la ivealä macar rämäsitele
informe si abia deosebite de pietrele rotuniite In apa dui-nor,
pe care Zaharia Duhu, tot le aflase altädatà, In säpaturile
cele mai putin norocoase. Aci, parcä totul a fost cercetat si
jefuit, de oameni mai iscusiti, In alt timp.
41 sterse cu &Sul palmei fruntea nädusitä si se Indrepti
de salele dureroase.
Lumina soarelui se stinse neasteptat, fumurie.
Un nor de ptäcurà astupä cerul.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 51
Niel nu I au väzut and s'a apropiat prelins, nesimtit, vi-
clean, pe la spate, dinspre munti. Si In aceeasi clipà se desläntui
tunetul, descärcat din catapiteasma cerului i räbufnind adânc,
In vägäunile pädurii.
Oartä lepädä casmaua i alergá la suman, cu ochii bulbu-
cati de spaimä i cu párul vâlvoi. Se ascunse sub tolul petecit,
astupându-si vederea i scotând din gâtlej scheläituri de flail
Zaharia Duhu nu-si putu stäpâni râsul.
Ai fost prooroc si de astä datá, Oartä! recunoscu, scu-
turându-si mâinile de tärânä si Imbrácând mânecile surtucului de
Auzi, Oartä?" Il scuturä de suman.
Nevolnicul, smuci fioros poala hainei din mâna stápânului,
mormäind, cum se mânie ursul stârnit din bârlog. In asemenea
Imprejuräri nu stia de stäpan si de supunere. Sálbätäcit, era gata
sä se repeadä cu fruntea si sä sfarme cu mâinile uriase, orice
putere omeneasa i-ar fi cutezat impotrivire.
Batä-te, urâtule, sá te batä, pacostea lui Dumnezeu!...
musträ Zaharia Duhu. Aici ai gäsit sä te aperi de ploaie, In
vârful pietrelor? Hai dupà mine, la adäpost...
Porni Inainte, In Inceputul de boltä, unde se afla masa de
piatrá. Acolo, scobitura de zid, de deasupra, putea Insemna la
nevoie un loc mai ferit de ploaie.
Oa* nämase nedintit, cu sumanul ros In cap, In mijlocul
pietrelor, cototat ca o arátare urâtà a pustiului.
Ploaia Incepu sä rápäie, alt fulger scäpärä si din nou tros-
nir5 boltile cerului, Inteun tunet, care se depärtä prelung, panä
la marginea zärilor.
Ceva s'a petrecut sub fruntea tesitá a nevolnicului, cáci
cu un groháit se repezi si el sub adápost, eu traiul In cap. Aci
a Inceput sä clántäne si sà schiaune, ghemuindu-se sä ocupe cât
mai putin l ferit loc.
Furtuna îi desclestä toatä urgia.
Deasupra, In pântecul riegru al norilor, Impungeau sArme
subtiri de foc. Un nor se lovea In frunte cu alt nor si atunci
aprindeau vâlvátaie albasträ. Tunete!e apropiate se desarcau
deasupra capetelor In vuiet de näruiri, iar alte rostogoliri de de-
parte, räspundeau surd, cu mugete de taur. i ploaia potopi cu
bulbuci, Int desläntuire ghetoasä de cataractä.
Pädurea Incepu sä geamá despletitä. Treceau suvoaie red
de vanturi. Häulau ecourile In vágáuni. In ropot sonor de copite
se svArcoleau hergheliile furtunii cutreierând codrul, prävälindu-se
dintr'o parte In alta. Se frângeau cu trosnet fagii In aschli albe,
rupti pe-un urias genunchi neväzut. Puhoaiele slobozite din
www.digibuc.ro
52 CEZAR PETRESCU

piscuri, târau bolovanii si butucii putrezi. Era o Incordare de

puteri Infricosate, luptând Intr'o Intrecere oarb5 s5 mäture tot In
cale, sä sfarme, s5 culce si s5 tnnece. Un trosnet azu scurt, ca
o lance Invelitä In flac5r5, înfipt undeva pe aproape. lar cerul,
In aceeasl clip, Jp5ru a se surp5 ou nori cu tot, intr'o prabu-
sire sinistri de bolt5.
Se Intinse t5cere nefireasa un r5stimp.
Apoi vântul Intors, repezi. valurile de ploaie, din plin, in
actipostul for acoperit i tunetele din nou rabufniri, fulgerele
din nou pornir5 s5 Scapere.
Atunci s'a IntAmplat, ceea ce pentru Zahada Duhu nu avu
decAt o singur5 explicare.
Oart5 a ficnit, svârlindu-si sumanul din cap.
Cu piirul sbarlit, ou ochii holbati, cu dintii galben-verzul
clänt5nind de spaim5 i ou pieptul despoiat, a pärut Intâi a se
preg5teste s5 Infrunte mânia cerului. Pe urm5, a svâcnit doi
pasi In ploaie si a ingenunchiat In fata lespezii de piatr5, Moe-
pând 55 se loveasa cu fruntea In bucata de stand i s5 tangu-
iasa o plângere, lung5 i monoton5, cum e urletul dureros
f5r5 pricinA al ainilor, In noptile cu lun5 plin5.
Ploaia curgea cu gäleata In spinarea ud5 lipindu-i amasa,
p5rul c5zu pe ochi saldat de ap5; deasupra lui pârâiau Incheie-
turile cerului de tunete i izbucneau volburi de foc str5punse de
stet5ri repezi; toate duhurile rele Isi des15ntulau mânia s5 In-
nece i s5 scufunde p5mântul In cea dintâi furtun5 a echinoptiu-
lui Oart5, nevolnicul, se ruga Inteo limb5 necunoscut5, la un
altar nectmoscut, unui Durnnezeu necunoscut.
Zaharia Duhu Intelese, a de undeva, de foarte departe,
In bezn5 din cugetul putin al omului cu fruntea Ingustk se des-
teptase o amintire a altor oameni din alte timpuri, and se In-
chinau la soare i la fulgere, la duhurile noptii i ale apekt.
Cu fruntea lovit5 In piatra unde suroia apa pe jghiaburi
de dou5 ori de trei mii de iani, Oartä nevolnicul implora potoli-
rea gtihiilor, asa cum vor ff fäcut cei dintai oameni ridicati In
dou5 labe, acum dou5 ori trei sute de mii de ani. Mintea lor
era tot atât de putin5 l Infricostärile lor la fel. Firesc era, s5
cheme ajutor dela aceleasi puteri l tntr'acelasi chip.
Glasul era Indelung si dureros. Un psalm din veacul dintal.
De uncle Intelesese gângavul, cà acela a fost vreodat5 un
loo de inchinare?
Nimeni nu-i spusese vreun cuvânt. Nici nu 1-ar fi priceput.
El primise poruna s5 sape si säpa. At At! $i acum, o
chemare ascuns5 If târIse de umeri si-i ap4sase genunchii, ls
geam5 In mijlocul furtunilor, o Inchinare de preot p5gân sau
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 53
de vraciu, pentru risipirea näpastelor ceresti, la un altar ridicat
pentru Imblânzirea acelorasi puteri. Färä Indoial, asezarea des-
gropatä de dânsii si masa de plated au fost durate de oameni
cu mintea mai luminatä si cu mana mai age* deoât ale lui
Oartä, nevolnicul.
Erau vietuitori mai dincoace, care au zidit Impärätii si au
räpus dusmani mult mal iscusiti in stiinta räzboiului, veniti din
Persia, Grecia si Roma. Erau poate si singurii dintr'acea vreme,
care mai credeau 6 sufletul este nepieritor. Asemenea fiinte nu
se puteau trichina cu tânguiri din gâtlej, ca fiarele lovite de
moarte, ca Oar l câinil nelinistiti de lucirea dureroasä a lunii,
In nopti cu cerul sticlos.
Nevolnicul räspunse unei chemäri mai afunde. Dintr'o lume
si-un timp Incä mai vechiu.
Numai locul din Inchinare putea sä rärnanä acelasi, fiindcä
era pentru aceleasi divinitài, 1ntru aceeasi credintä In lunä,
soare, furtuni si ape, stele si Intunerec, stäpâna izvoarelor si
stäpAnul vanturilor incuiate In pestera neagrä dela capaul
lumil.
Mi se pare 64 incep sä bat si eu câmpii, ca un adevärat
cärturar" surAse cu Ingkluinti pentru sine, Zaharia Duhu, mis-
cându-se din botlonul lui.
Apa Il scäldase pânä la piele.
Ploaia släbea. Tunetele se depärtau pe linia ziärii, spre
sesuri.
Miji o ;raz:4 de soare si Ise arcui In înàlim1 un curcubeu
boltit, cu capetele sprijinite, din piscul muntelui pânä dincolo de
sate si de ape, spre mijlocul tärii. 0 pulbere argintie de picuri
jucä märunt In fasiile de raze.
Mirosul jilav de primävara deplinä, se risipi din pärnântul
spälat de cea dintai ploaie a anului si totul fu deodatä mai lim-
pede, mai dureros de proaspät si de-o frumusete mai adânci
Oartä se ridicá suroind de apä, scuturându-se ca un aine.
Nu cuteza sâ priveasc5 In ochii stäpAnului. Cäutä cu privirea
bulbucatä, rusinat
Ai fost prooroc, Oartä!... rosti, färä sä râdä, Zaharia
Duhu. 5i NTH, oà mai esti dumneata i un mare vraciu; alungi
furtunile!...
Oartä, râse i el, cu gura pänä la urechl.
!...
Pe tirmä îi ImbrAc5 sumanul. Astäzi nu mai era chip de
luorat In pdmantul ud i lipicios. Incepurä sä stilt-10 roaba si
,ciurul, la loo ascuns. Oartä apucä lopata si cazmalele.
Bäditäää Zahaariaal...
www.digibuc.ro
54 CEZAR PETRESCU

Chemarea pitigAitä a lui PetrutA nu asteptA räspuns.

Apäru Petrut5 In persoank särind peste pietre.si consta-
tând sine: ,
Aicea esti? 5tiam eu c.ä esti aicea, bädie!...
Era nurnai In cämasä i cu itärasii stransi cret pe pull*
descult si Incins cu o curea Ingustà peste mijloc.
Dar nu se cunostea un strop de ploaie, pe straele albe.
De unde-ai ieit, -diavole? se minunä Zaharia. 51 unde-al
lost cat a plouat?..
Stai Sià vezi, bklitä Zaharia! se preeti de povestit,
räschirand putin un picior Inainte l Infingandu-si palma mid
In curea, cum 11 fAcea el pe fläcäul. SA vezi cum s'o
Veneam Incoace sä-ti spun oä te-o chemat mätusa Ruxanda sä
te duci nurnaidecat la Botee. Zice cA-si fac de cap talharii aceia
cu semgnatul. Plec eu. Vin Intr'o fug5... Zic, la sa. trag Intai
o raità prin p5dure, oà tiu eu un cuib de anu trecut, s'A vkl
dacA o venit pasärea i 'n ias' primävari. Ajung eu In pAclure.
Gilsesc cuibu. Paseirghia, taman venise fAcea reparatie. MA
trag Incetisor, In varful degetelor, n'o sperii. $i mä pregá-
tese sa vin Inteacoace, Intr'un suflet. Cand colo, abia fac zece
pasi si auct, mäi tatä, niste tunete i niste fulgere, sä cadA cerul
pe mine. Ehel! Ehei! Petrutä, zic, ce te fad tu acuma?...
Scurteaz'o, draga PetrutA!... vorbi blajin Zaharia. Väd
oä vrei sä-mi istorisesti o poveste Intreag5...
Ce s'o scurtez cä-i gatal Zic: Eheil Petrut5, fiule, ce
te faci tu, acuma? Mä uit In jos, irri5 uit In sus. Incepuse s'A
picure. Numai ce väd o scorburä Intr'un copac, sà Incap5
Oartä, nu numai eu. (Oartä mormäi ceva, and 1'0 auzi nu-
mele). Bun... Intru eu In .scorburà. Eram ca Intr'un dulap.
stau si stau si stau, pan5 ce-o stat ploaia. Altfel dad m5 uda,
vai de chelea mea ce päteatn dela mAtusa Ruxandra.
Putea s'A te trkneascä, drace neastampärat!
Apoi chiar c'o i träsnit un copac de-aproape. A ,c5-
zut o parä i s'o fäcut o luminä mare si 1-o despicat drept In
douä. M'am dus sà-1 väd... Pard 1-o täiat cu'n fier5str5u inrosit
In foc, din varf Oa in rädäcing... Acum Isä-ti spun drept, b5-
die Zaharih, cand o tnäsnit, rni-o cam tâtait si mie 'plead
lnima. Nu chiar ca lui Oart5, dari cam pe-aproape...
Oartä gagai In gat un sunet, care putea fi socotit drept
ras sau asa ceva.
Petrutä mai säri peste pietre, phindu-se sä nu calce cil
picioarele goale In bältlle de apá.
Se pled si scoase un tipät usor:
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 55
Ce-i asta, Wile Zaharia?... MA tern el asta-i chiar
din Comoara regelui Dromichet!...
Când se ridicki de jos, tinea In mânä un obiect galben, de
metal. Il cläti in. apa dintr'un ochi de ap5.
Era o brätarä. De aur sau de alamä; o brdtarä lucratà cu
migalä, Infloritä si bätutä cu pietre rosii si verzi, scoasä la
ivealä de puhoiul ploii.
Zaharia Duhu o prinse Intre degete, cu inima svâcnind
si cu ochii painjeniti de emotie.
0 Inveli In batistlPuse un semn unde a gäsit-o copilul.
Pe urrnä, vorbi:
Petrutä, mergi cu mine! Am sä te trimit la tang cu
Oartà, sä dAm o telegramä la Bucuresti.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI

Era o brdfard venefiand, purtatil

de o domnifd feird nume.
E o podoabä frumoasä si rarg. Dar e mult mai din-
coace! Lucritura venetianä, din epoca lui Lorenzo Celso... Ceea
ce confirmä Ind odatä pärerea mea, frate Zaharia! Au fost
douä rânduri de asezari, suprapuse, la distantä de mäcar o mie
cinci sute de ani...
Alexandru Opris jucä brátara In palmä. Apoi o Intoarse
din nou, pe o parte si pe alta.
Era Intr'adevär o podoabä rarä linA. Pastratä printr'un
i
miracol intact, numal cu doug-trei pietre desprinse.
Zaharia asculta cu un fel de mâhnire, yezemat de stâlpul
cerdacului, cu bratele subpuse.
Asa dar, nu era ceea ce-1 bucurase .si astepta! Ar fi
schimbat toate boggiile din lume, pe comoara lui, oricât va fi
fiind ea de drad. Nu-1 Incânta aceasta pe care 1-o scotea Ina-
inte norocul, oricât va fi fiind ea de rar5 si de pretioasä brä-
Ora venetianä din timpul dogelui Lorenzo Celso.
Alex, dä-mi-o i mie, putin!... se .rugA Madala.
$i se intoarse alintat cätre Zaharia Duhu, râzând cu toti
dintii tineri, märunti de-un alb sclipitor, de z5padA.
i
Bine Inteles, permiti dumneata...
Zaharia facu tin gest de renuntare generoasä.
Din clipa aceea, nici nu-1 mai interesa soarta unui odor;
desigur de aur si desigur scump, dar pentru el fArà pret, de
vreme ce-i Inselase bucuria.
Madala ridid usurel, cu douä degete, brätara din palma
fratelui mai mare si Inainte de a o cerceta, o trecu pe Inche-
ietura mâinii, cu o femeiasd nerAbdare. Numai dup5 aceasta, o
privi, Indepärtând si apropiind bratul desvelit, deschizAnd si In-
www.digibuc.ro
MJRUL NEGRU 57
chizând pumnul mic; räsucind-o si desmierdând-o, cum va mai
fi isnantat poate si altiadatä o domnit5 necunoscuta din alt
veac, cu rochia grea de brocart si cu ochi migdalati, care s'au
sters pe cine stie ce icoana de ctitoreasä, In cine stie ce mâ-
nastire veovoda15. Era firesc. Chiar pentru o copila de paispre-
zece ani, femeie Inc5 nedes5varsitä, o podoaba e Irumoas5 sau
nu si e de pret ori nu, numai dupg cum II vine ei bine sau nu.
Petrutä pasi bocänind In Incältärile noui cu varfuri de
giant si Imbujorat In obraz, vorbi cu hot5rIre, xidicând ochii:
Dacä vrei mata duduie Madala, poti s'o pastrezi! Eu
n'am ce face cu dânsa. Mai bine gaseam un ceasornic. Atunci
zic si eu, ca era aliceval...
Logica lui Petruta nu admitea nido discutie. El gäsise
br5tara. Deci el avea dreptul suveran s5 hotärasca asupra ei.
L-ar fi multumit mai degrabä un ceas. Daca norocul lui Tusk
a voit s5 fie bratanä, lucru femeiesc, cine-1 poate impiedeca
oare s5 o d5ruiascä pe data, cuiva, cui Ii poate fi de folos §i-i
face placere?
Asta nu s'a mai pomenit niciodat5!... se mir5 Zaharia
Duhu. Petrutä, daruind ceva färä sa intrebe ce poate cäpata In
schimb?... S5 stiti ci se apropie sfârsitul lumii! Cutremur sau
potop, 15custe si cium5!
B5die!... se rusinä Petrut5, retragandu-se lânga scara
cerdacului, cu o desamigire de filantrop ofensat de incompre-
hensiunea contemporanilor. ,
Lasä baiatul In pace... Ii lua apararea Alexandru
Opris, ridicându-se si apropiindu-i capul de pieptul lui, sa-i mân-
gâie parul cânepiu. L5sati-mi b5iatul In pace, Ca altfel nu mai
am din cine s5-mi fac elev si urmas. Nu e asa, Petrutä, tä
vrei sa te faci profesor si arheolog?...
Ba bine ca nu! Se 'ntelege 05 vreau! dadu din cap Pe-
hut& de ateva ori, ca un ied.
Si tot ca un ied, cu copitele mici, &op:5i In Inaltamintele
noui, !Ana in mijlocul cerdacului, simtindu-se acum ocrotit si
important. Perspectiva carierei de profesor II päru mult mai
ademenitoare, deck aceea de cel dintai notar printre notari,
pe care i-o urase mai deuniäzi domnul factor Pintilie. Isi rosti
tare, proiectele:
Vreau sä fiu profesor, fiindc5 atunci am sä am leafa
bun5. Stau, icolo, ea un boier la Bucuresti si-mi cum* si ceas.
Un ceasornic cum am vazut eu, In jornal... -
$1. cam ce fel de ceas, Petrutfa? Intreb5 Alexandru
Opris. Madala, ia vezi tu, ce fel de ceas vrea Petrutà *i daci
se g5seste asa ceva, pe la Bucuresti...

www.digibuc.ro
 CEZAR. PEIRESCU.
58
Dar cu bratara?... Cum ramáne cu bratara? Cui dau
eu bratara? paru foarte Ingrijorata Madala, Incepând sa o
scoatä *Meet de pe alai* foarte Incet.
Se intarnplä ceva din cale afara de curios.
Bratara intrase Intro clipita adineaori si acum nu se dä-
dea scoasal. Era, se vede, o bratara care se säturase de zacut
In pamântul muced i negru, iar acum nu se Indura sä se des-
partä de o manä fragedä si caldä, ea a Madalei.
Alexandru Opris Intelese acest lucru foarte usor de trite-
. les, chiar pentru un arheplog.
Incepu s rada:
Madala, Madalal... Ti-am mai spus si altadata, CA sire-
tenia ta e cusutä cu ata alba. Trebue sa recunosc ca te Intrece
Petrut5...
Alex! II mustnä rusinatä copila, cu acelasi glas al lul
Petruta, and rostise ofensat: Badie !
Ce Alex? Te-am priceput toti... Te-a priceput si Pe-
trut5, Inaintea tuturor. Si el, ca un neam chibzuit i practic de
razesi, cum tot Ii gaseste mereu vinä, fratele Zaharia, fa-
cut o socoteala mai subtila. El a gasit o bratara, iar lui nu-i
trebue brätara. El vrea ceas! Tu n'ai gasit bratara, dar Iti place
bratara... Si tu stil de unde s'ar putea cumpara la Bucuresti, un
ceasornic asa cum 11 viseaza Petruta si cum nu se fabrica pe
vrernea lui Lorenzo Celso. Mai simplu, nici nu se poate!...
Atunci e a mea? Imi ramâne mie?... se bucura Ma-
dala, privind eu neIncredere Inca, la Zaharia Duhu si la PeL
truta.
Daca asa o hotarIt Petrutä!... stränse din umeri fara
nicio putere, Alexandru Opris. Cine se poate pune Impotriva
vointii lui Petruta ?
Lasati-ma sa-I sarut... Imi vine sä vä särut pe toti!
bätu din palme Madala, rasucindu-se In calcAie de se rotira fus-
tele si acatându-se de gatul tuturor, sä-i särute.
Numai matusa Ruxancla räma'se nesaruitaa, fiindca nu
era de fatä, si Oarta, care se ocara in curte cu un gansae ma-
nies.
Acestea fiind ispravite, Madala Il cuprinse cu bratul de
dupa urneri pe Petruta i Il trase Intrun colt de cerdac, sä afle
anume ce fel de ceasornic doreste el si cu câte capace.
Iti spun, frate Zaharia, relua Alexandru Opris, preve-
derile noastre se Irnplinesc punct cu punct!... Au fost doua ase-
Poate cea din urma, Intradevar a unei Voevodese, care
riimâne de aflat. Bratara dateaza fara Indoiala de atunci. E a
piesa pretioasa, de muzeu... Voiu cauta s'o schimb eu alta pe
www.digibuc.ro
AURUL NEU: U 59

mana Madalei, §i si6 o asez la locul ei, intr'o vitrina. Pentru

noi, mai de pret ar fi lost insä o sirnpla urnd de lut cu o ins-
criptie sau un pieptar de fier ruginit, care sd dovedeasci o datd
precis5, temeliilor dintk... SA mergem dupd amiazd $i sd vedem
ce-ai scos tu Vaud acum la ivealä...
Zaharia Duhu deschise carnetui- cu scoarte de musama
vdrgatd si liimuri mersul säp6turilor la zi, cum dealtfel a trimis
cunostintä In scrisori.
Prietenul sosise In aceastä a treia dimineatä, dupä tele-
gramä. Tot avea de g.ind sd foloseased vacanta Pastitor pentru
un asemenea drum. -
Madala se rugase sd n'o lase singurd acasa. Era intAia
oard, and ieva din vieata orasului, la câmpuri si la pajistele
primäverii. De astdzi dimineatä 11U-§i mai gdsea astAmpdr, sco-
tocind grajdul si hulubäria, sopronul si livada din spatele curtii,
cAsutele cAinilor din lant si cuibarele clostilor.
Petrutd, in straiu de zile mari, ca o mused muiatd In
lapte acru, incomodat de Inc5Itärile cu potcoave de alamä, fd-
cea slujbd de amfitrion si de ghid. Se minuna de jalnica igno-
rantd a unei fete cu patru ani mai In vArstà ca dânsul, si 'Meg
nestiind sä deosibeascd un boboc de ratä de unul de gAsc5, nici
floarea ciresului, de cais.
Mata n'ai scos boboci, la Bucuresti? se scandalied Pe-
trutd. Mätusa Ruxanda a pus patru gâste pe ou5 si avem vreo
douäsprezece dosti pe oud de gäini si de rat5... Nu mai zic,
de aiste care-au scos pui si le vezi...
Noi stárn In Bucuresti, la etajul al doilea, dest5inui cu
oarecare mAhnire, Madala. Acolo, nu putem tine decât un pisic.
Iar florile, le cumpärkn din piatä...
Ina Rd si firavä, cu ochii verzi-aurii, umbriti de gene räsu-
cite la vArf, Madala era o mai gingase imagine feminizatä, a
iratelUi mai mare. Pärul inelat, cu reflexe metalice si Inckcat
pared de o electricä scânteiere, se afla despktit la mijloc de o
cärare liniarä, prelungit5 pAn5 la ceaf5. Aceasta Ii &idea o in-
f5tisare mai femeiascA deck vârsta, când stätea In nemiscare,
5i poate mai gravd deck firea; amintind anumite portrete ale
Renasterii. De fapt, era In vArsta nehotkItä, când Inceteazä sa
mai fie copil, si nu e Inc5 o domnisoanä".
Avea izbucniri de fetit5. Atunci trecea dela bucurie la
clud5, si dela induiosare la mânie, cu o volubilitate incântä-
toare, Ikrimând sau strângând pumnii, lAtând din picior sau
izbucnind In hohot. Si deodat5, totul se preschimba färd punte
de trecere, In pretimpurie alintare a unei Eve depline, In voce,
In miscarea mlädie a mainii, In Inältarea gratioasä a gâtului
www.digibuc.ro
60 CEZAR PETRESCU

rotund, and mirosea o floare, ca o paske alb-catifelatk dupä

ce a Inghitit boabele de rouä din cupa de stânjinel.
Chiar miitusa Ruxanda îi uitase glasul otelit muindu-I In
desmierdare, când i-a vorbit intâi; iar acum Ii pregätea pentru
diseark pernele cele mai moi, de puf.
Oartä Incremenise la asemenea arätare luminoask cum
nu-i fusese dat ochilor s vadà In casp posacä a stäpânei, unde
sexul bland era reprezintat de o fäpturä uscatä i härtägoask
ca mätusa Ruxanda, cu ochii ca bobul de mazäre crudä si cu
cAngile degetelor, gata sä apuce In fietece clipà, clestele sau
cociorva.
Rämäsese cu gura oäscatà i cu labele lui pkoase, span-
zurate de-a-lungul trupului, pämä la genunchi. In taink se ho-
tkIse s5-1 arate semn de adorare, cioplindu-i un toiag ciobä-
nesc, ou flori i Invrästki cum numai el se pricepe sä sape cu
vârful briceagului, dupà un mestesug pe care Dumnezeu stie de
unde Il Invätase si In care era nentrecut. Madala cucerise ast-
fel, In putine ceasuri, toate sufletele Incälzite de voioasa ei ti-
nerete. Ea lipsise livezii cu flori albe de mgr si de visin, on
flori trandafirii de piersic; flori scuturate acum ca un aaternnt
.de atlas,, pentru pantofii mici si subtiri, din piele de dprioark
A fast atât de vädit aceasta pentru tati ochil, Trick dupii
amiazà, In livadk Alexandru Opris nu si-a putut opri o excla-
mare:
Madala, stai putin unde esti!... Pkat CA nu am culo-
rile la mine.
Madala era In haina alb-spumoask sub un cais alb tuna-
rit. Un cais cu floarea tArzie, s'ar fi spus pästratä anume pen-
tru ea In toatà grädina, and ceilalti pomi îi scuturaserä scal-
ene fine si sidefii.
Am eu, boiele! declarä Petrutä, cu energia unui gene-
ral care-a pästrat munitii pentru bätälia decisivk si are prilej sä
dovedeasc5 tuturor, at de bine a Mutt. Am eu boiele de toate
felurile... Ros, verde, albastru, roza, portocaliu...
Cum Iti vine sä mai vorbesti? Il dojeni Zaharia Duhu
Are niste creidane colorate, de ceark bune pentru mäzgaliturile
lämuri, Intorcându-se spre Alexandru Opris.
Ce importäl Nu e vorba doar sä ne apucAm de-o capo-
dopera... 0 schitä. Pentru aceasta, ajunge o foaie de härtie
un capät de creion. Ia fugi, dragä Petrutä, i adu aci boielite
tale, ä
Petrutä dklu goanä.
Alexandru Opris avea un mare dar de zugrav. Ija sfArsi-
tul liceului, chiar soväise ultima vacantä, sA aleagi ?ntre Uni-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRI: 61
ve%itate si Scoala de Arte frumoase. Se hotkise pânä la ca-
pät, pentru indeletnicirea de istorio si arheolog, folosindu-si de
atunci mestesugul de a pläsmui imagini negre si colorate, In
sohitele hârburilor scoase din pämänt si In reproducerea pletre-
lor de mormânt cu inscriptii.
Arareori îj amintea de vechea chemare, ca de-o ispitä
trecutä i dulce.
Iacdtä-le, toate!... sosi gafaind, Petrutä. Am adus sl
baffle. Hârtie din ceea groasà, care-a limas dela mata, de
anu trecut...
Hârtia era mare si groasä. Un sul adus din cealaltä var.&
pentru a sluji aläturi cu pläcile aparatului fotografic, la ilustra-
rea viitoarelor cärti despre säpAturile din Piscul Voivodesel.
Dar väpselile lui Petrutä! Ce biatä cutioarà de plumburl
colorate, aproape pe sfârsite, cu varfurile ascutite bont, de un
cutitas de zece bani !
Alexandru Opris le scuturg pe fundul cutiei de carton, cu
entuziasmul tri scAdere. Inc5 nu mai lucrase cu asemenea creio-
nave, din acele cu care copiii de scoalä primarà îi tämänjesc
härtile celor cinci continente, cu fluvii albastre ca vinele
muntii cafenii ca ornizile.
Totusi, sä Incerdm!... Asa, fiindcä am apucat sä mä
angajez!... rosti cu scepticism, alegändu-si un loc, pe banca de
scandufftnegritä de ploi, unde se vedea sgpatä cu litere mari
de tipar, pe tot spätarul, semngtura lui Tudose S. Petrutd,
der) cl. Ill Primard", rämasä de anul trecut.
Alexe, numai sä nu rnä tit mult! puse conditii, Ma-
dala. Si sä mà faci cu mana asa (o puse In diagonalä, acope-
rind pieptul), ca sä se vadä bine brätara.
Bine, Madala! N'o sä te tinem mult si nu o sä lip-
seascá ni6 brätara...
Incepu In glumg i färi Incredere.
Dela primele linii i pete de culoare Insä, Intelese cä frä-
gezimea modelului In albul proaspät al Porllor de cais, ajunge
pentru a Inlocui lipsa pastelului cu pulberea finä sau a väpsele-
lor cu toatä lumina prinfäverii Inchisä In tuburi de pastä de
dinti. Acurn simtea ca-i poartà aerian degetele si-i transfigurä
väzut, o putere läuntrieä i rará, care vibreazd o singurä datä
Intro vie* de orn.
Chiar In mijiocul unui atelier cu soarele savant distribuit
prin canaturi de sticlä i chiar dupd o IndelungA ucenicie pe
läng5 maestri vestiti, n'ar fi stiut sä mládieze liniile atät de
unduios i sä Ingemäneze ant de proaspät, culoarea bietelor
creionase grosolane din cutioara lui Petrutá. Lucra triteo tn-
www.digibuc.ro
62 CEZAR PETRESCII

frigurare streind de el, care-i crispa buzele pe tigarea stinsä

si-I sapa o cutä Ingustä, /litre sprincene. Presimtea oà aceasta
va dura scurt, i c'd din nou, acusi, totul; si el, si livada,
modelul, si florile de cais, vor reintra In mediocritatea din tot-
deauna, uncle frumusetea e o Puzie fugará Intr'o eternitate po-
somorItä.
Madala era preocupatä mai cu seamä de brätara care i-se
pärea e oricum o aseazä, 'Meg nu este destul de scoasä la ve-
dere. Alexandru Opris se temea s nu se risipeaso i sä nu se
Intunece, altceva. Gâtul svelt iesit din gulerul spumos de dan-
ted si capul cu linille fragile, culoarea strävezie si puri, de
altä floare, intre florile ramurilor de cais, Incununand-o
apoteoz5 boticelianä a primäverii.
Petrutà, cu mainile la spate, In ciubotelele lui cu vârf
glant si cu potcoave de alamä, privea gray hartia unde chipul
prindea rapid vieatä, ca un foarte autorizat cronicar plastic.
Aha! Iaca face acuma si brätara! constatä, cu o foarte
sincerä admiratie, terminatä Intr'un fluierat elocvent.
Madala îi potrivi mâna pe piept, cu un gest de prima-
donä ränitä, ca sä nu ascundä cumva niciun amänunt din cize-
lurile brätärii venetiene, de pe vremea dogelui Lorenzo Celso.
Dar admiratia lui Petrutä cäzu odatà cu fluieratul de ex-
taz, curmat. Asa ceva, ar fi fost In stare SA zugräveascä
0 simplä linie, abia aruncatà oval pe mrddierea bratului i douä-
trei benghiuri, Insemnând pietrele rosii si verzi.
Clätinä din cap, desamägit, cu desaprobare. Alexandru
Opris pärea mutt mai Incantat de ce-a izbutit sä InsuPeteascà
pe hârtie; clipä, gest si prospetime efemerà, capturate din tre-
cerea lor aerianä i fArA urme, Inteo dupAamiaLA de primgvarä
cu mult soare, din câteva vArfuri de creion ascutite bont, cu
un briceag de zece bani.
Mai privi foaia, ridicându-se de pe bancA si lep5dAnd boie-
lele lui Petrut5, In cutioara de carton. Rosti, pentru sine mal
mult, decât pentru ceilalti:
CAteodatä regret cA am l5sat aceasta, pentru lucrurl
vechi si moarte!...
Pe urm5, scuturându-se:
Madala, sA-i punem rama la Bucuresti i sA4 trimitern
mamei Ruxanda!
. Chiar de asta are mAtusa Ruxanda nevoie! grAi ireve-
rentios Petrut5.
Tot s'au prefAcut di nu iau seam5 la asernenea insi-
nuare, formulatA de puiul de om, Intr'un asemenea chip.
Madala a strâmbat buzele de mArgean, cAnd descoperl c5
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 63
In portret, briätara venetianä din epoca lui Lorenzo Celso, 'A-
rea un arnänunt de o atât de mica Insemnätate.
Crezi cä scapi, Alex?... amenintä. La Bucuresti, nu te
las pârtà ce n'at sä-1 termini.
SA-1 termine adiciä sä dea toatä luarea-aminte cuvenitä,
britärii, färä de care, pentru Madala, chipul ei zugrivit nu mai
avea niciun haz.
Bine, Madalal... Facg-se voia ta si a lui Petrutä I con-
simti Alexandru Opris, stiind oä panä la Bucuresti nestatorni-
cia Madalei va uita ce-a dorit.
Apoi, Intorcându-se cAtre Zaharia Duhu:
Acum, frate Zaharia, sä. vizitäm pieträrlile noastre,
at e soarele sus!

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII

Bucuria este scurtd fiindcd ade-

sea pe lume se ivesc rele de coil,
diheinii.
Baba desfacu stergarul innodat si scuturd in pârâu cojile
de oua rosii, descântând ceva cu semne deasupra apei.
Cojile plutird sprinten, ca usoare coräbioare colorate, spre
alte râuri de departe.
De ce le arunca In apa?... Intreba In soapta misterioasä
Madala, când trecura de baba cea cocarjata, cu infdtisare de
vrajitoare.
Petrutd isi impinse pe ceafä palariuta rotunda ca un fund
de ceaunas, apoi infigandu-si mâna In braul rosu, vorbi cu
superioritate de atoatestiutor :
Apoi, ca nici nu se poate altfel, duduie Madalal... Daca
svârli la gunoi cojile de ouà rosii, atunci e mare pacat si-ti
arunci norocul, si rodul. Numaidecat, trebue &A le dai drumu pe
apa curgätoare... Apa le duce sa deie de stire blajinilor el a
venit Pastele, si blajinii traiesc din ele... Ajung pârta la dânsii
in patruzeci de zile, iara dintro coajä de ou se saturi doispre-
zece blajini... Asa-s de 'nvdtati dansii cu postui, vai de mama
lor !
$i ce-s aceia blajini?... Unde stau dânsii?... fu foarte
curioasä 85 afle, Madala.
Atotstiinta lui Petrutd trecu prin mare cumpanä.
Auzise si el din oameni, despre blajini care se hranesc
doisprezeoe dintro coaja de ou, dar nu-1 muncise gandul si5
afle cum arata la chip si unde domiciliaza. Iesi Insä din impas,
trecând repede la alte informatii, tot ant de importante:
Ce sa fie aceia blajini? Ia, niste fiinte bune ale lui
Dumnezeu!... Mai bine, eu am sa-ti spun matale altceva. SW,
duduie Madala, ca eu alaltaieri, la Inviere, and am fast la bi-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 65
sericä, am ascuns icea, In brâu, o bancutei de argint noud-noutd
un ou ros? Asa fac toti fladii la noi, In sat... Intai le-am pus
In apa cu care m'am spalat dimineata si-am facut cruce asupra
ion Pe urma, m'am dus la slujba cu bänutul cu oul In brâu.
Domnul nostru Isus Hristos are sa-mi poarte de grip', ca SA'
nu-mi lipseaca bani de argint tot anul si sa ma fac ros In obraz,
ca oul de Pasti..,
Acestea-s superstitii, dragä Petruta! Cum poti crede
asa ceva?... Il dojeni Madala, plecându-se sà culeaga din iarba
cu colt märunt, Pori galbene de ciubotica cucului.
Acuma ai vorbit, duduie Madala, drept ca badita Za-
harial... Si el, tot asa, ci-ca nici nu vrea s'audä de ce vorbesc
oamenii. Eu, drept sa-ti spun matale, cA or fi ele superstitii ori
nesuperstitii, eu cred, fiindd-s adevarate!... Dad badia Zaharia
ar fi ascultat ce spun acei care stiu din vechi, gasea el ehehei!
demult, comoara dupä care tot umblä i n'o mai afla. Nu mai
departe deck alaltaieri noapte...
Ei cum? se mirä Madala, räzând Incetisor i potrivind
cozile florilor culese, In manunchi. Spune-mi i mie minunea
aceasta...
Spun! Cä nu mä costa nimica sä spun! vorbi gray
Petruta, pentru care, ca si pentru matusa Ruxanda, universut
se Impärtea In lucruri care costa" i altele care nu. Spun,
fiindd toatä lumea o stie si vorbeste. Mata, duduie Madala,
n'ai auzit se vede treaba cà In noaptea de Inviere, ard como-
rile si se deschid?... Bädia Zaharia, In loc sa mearga la biserica
sä se Trichina, dad se ducea desbräcat In chelea goalä pe deal,
atuncea vedea vâlvataia comorii si punea semn. Pe urma, putea
sä mearga cu Oartä, disdedimineata si sa vinä cu caldarea cu
galbeni In spate. De asta nu. mai Incape vorba, cum te vad eu
pe mata... In afara doar, dad nu-i cumva o comoarä de cele
care se deschid numai odata la sapte ani, ori dad nu-i comoara
de bani räi, pazita de Necuratul. Atuncea In noaptea de Inviere,
se &A mai afund, cu un stat de om.
Tilt! Mu lte mai stii tu, Petrutal... zâmbi cu usoanä
glumire fàrä räutate,
Petruta se dovedi insensibil la ironie. El stia ce stia.
Incuviintä, cu multumire de sine:
Stiu, fiindcä iau aminte la ce spune lumea! Au Inceput
sà vorbeascä oamenii din sat. Zice ca au sä se apuce i ei de
cautat comoara, dad vac' oà nu-i scris lui bädia Zaharia s'o afle.
Vezi mata, aicea-i tot buchicul!... Dad-i scris altuia s'o ga-
seasca, nici n'are nevoie sà place cu lopata 1 cazma. Iese co-
21 - 5
www.digibuc.ro
66 CEZAR PETRESCU

moara singurä la fata pArnântului si se cere luatA, cum spunea

si mos Timofte Gâtulea, ciabanul.
Ne-am cam depärtat. Sä asteptäml... privi Madala In
urmä, dovedind cd a dat numai o distratA ascultare la ceea ce
spunea mos Timofte Gâtulea, ciobanul.
In urmA, nu se vedeau IncA Zaharia Duhu si Alexandru
Opris. PAsunea era goalä, cu verdele ei umed si gras, asternut
pang In poalele pgdurii.
Acolo, In fund, se zäreau numai câteva mioare albe, ca
amägitoare urme de zäpadA. Plutea o bAtaie linä de clopot: se
auzea Inteadevár sau era o chemare de vis?
SA stäm aici, pe capätul ist de podet! alese un loc de
asteptare, Petrutä.
Se asezA si se ridicä Indatä, dándu-si seamä de obligatia
sa de gentilom, sä fad loc Madalei. Ba scoase si batista cu tiv
de märgele, din brat' si o asternu pe piatnä, netezind-o cu palma.
Ca sä nu te tragä räceala, duduie!
RAmase In picioare; deodatä, sfios si desclestându-si stanga
din brâusorul rosu, cu care isi dädea el de obiceiu Infätisare
trufase de flAcAu, Incepu.s5-si främânte degetele, ca un adevIä-
rat copil când nu stie de unde sä Inceapà o lectie grea.
Duduie Madala, se hotärI vorbind cu umilintä, eu am
vrut sä te rog pe mata ceva si-acuma mi-e rusine...
Aceasta e ceva nou, Petrutà! Nu te stiam asa de ru-
sinos. Ia poftim, asazA-te ad, lang5 mine si spune-mi ce te
doare !
Madala II trecu mâna dupä gât, cu autoritate de sori
mal mare. Petrutà musca In dinti o coadä de ciubotica cucului.
Musca si scuipa bucata ruptä, cu sucul acrut. Madala i-o des-
urinse usor din gurA si o aruncä In apa repede si strävezie, .sil
pluteascA dupä cojile de ouA rosii care s'au dus In tara blan-
zilor.
Apol, cu o instinctivä cruzime de viitoare femeie, Incepu
41 radä: .

Dacä voiai sä-mi arAti cA te-ai hotädt sä te faci vege-

tarian, ca mama Ruxandra, nu era nevoie de atâta introducere
si nici nu-1 ceva atât de rusinos!...
In aceeasi clipA 'frisk regretà spusele, fiindc5 väzu pe
chipul de copil al lui Petrutä, o hotärIre asprä, ca o usä care
s'a Inchis asupra lumil de-afarä.
Era si ea Incä la marginea copilAriei, Virg prea multe griji
si färä niciun, presentiment amar al vietii. Dar intelese in col+
lul de alAturj, o indârjire Incäpätânatä si dureroask nefireasci
la asemenea vArstä sl la un astfel de omulet.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 67
itot In instinctui de viitoare femeie, descoperi gestul si
vorba, care-au sters Incruntarea de pe fruntea orfanului de rä-
zäs calicit si ucis in räscoale.
fi scoase ceaunasul pgläriei si-1 puse aläturi, pe oäpàtâiul
de piaträ al podului. If strânse fruntea la pieptul mic si elastic.
Gäsi cuvintele de imblânzire.
Petrutà se spovedi:
Duduie Madala, eu vreau numaideck sä invät carte!
Eu nu pot sä rämân aicea un täran prost, ca SA' râzi si mata,
cum ti-ai râs adineaorea de mine... Bädia Zaharia e bun si nu
mä ocäräste cu vorbe urite. Darä ce pätesc eu dela mätusa
Ruxanda, vai si amar de päcatele melet Nu-i zi läsati dela
Dumnezeu, ca sä nu-mi spunä c5-s cuies de pe drumuri si oä
s'o säturat s5 ruà tinä de pomanä, ca pe un trântor... Eu asta,
nu mai -pot pentru ca s'o rabd, duduie Madala! Pe mata toatä
lumea te ascultä si te iubeste. De aceea rn'am gândit eu la
mata... Dacä ai sä pui cuvânt pe lângä mätusa Ruxanda si pe
lâng5 bädia Zaharia, sä mä dea la carte, la oras, apoi pot spune
ea e lucru fäcut... Când am s5 ajung eu orn la rostul meu,
pe urrnä am sä pläteso toate cheltuielile fgcute cu mine, ca ssi
nu mai aibä mätusa Ruxanda ce spune. Eu aa m'am cugetat
si de douä zile tot vreau sä mä rog la mata si m5 tinea asa, un
fel de rusine...
Dar bine Petrut5! vorbi Madala serios si blând. Cre-
deam cà n'ci nu mai este nevoie de aceasta. Nu spunea ieri,
domnul Zaharia oä vrea sa te dee la carte, ca sä ai mai multà
parte In vie*" decât el?
Spunea! suspinä amar, Petrutä. Multe spune bädita Za-
haria, cä-i bun si milostiv, cum vorbesc si oamenii din sat, s5-1
pui la ranä nu alta! Numal. vezi mata, ea, nu cântä el In casà...
Cântä mätusa Ruxanda! De aceea ii si zice mätusa Ruxanda,
c5-i clapon.
Cum clapon?... se mirà foarte, Madala. Ce e aceea
clapon?
Petrutä Inlsáturà cu o täudabil5 discretie, explicatia.
Las5 mata claponul, duduie Madala! Aiste nu-s lucruri
pentru domnisoare... Când ai sä fii si mata ca rratusa Ruxanda,
ai sä stii ce-i claponu si ai sä faci si mata claponi. Ceea ce pot'
mata sä faci acum, e sä mai pui o vorbä bunsá si pe lâng'ir
domnu Alexandru... Dacä hotäräste dumnealui cä-mi gaseste
loc la o scoalà din Bucuresti, unde-am s'i dau eu examen la
toamnä si am sä capät bursä, atunci nici rratusa Ruxanda nu
mai are ce spune. I-o Inchis gural...
Bine, Petrutà!... fägärlui Madala. S5 n'ai nicio grij5.

www.digibuc.ro
68 CEZAR PETRESCU

fac avocatul täu. Si la toamnä am sä te väd pui de bucu-

restean...
Adevärat? Ii strânse Petrutä amandouä mainile, stri-
vind mänunchiu l. de flori.
Petrutä, Inainte de concurs ai s vii la noi, la sfarsi-
tul lui August. Ai sä stai douä sgptamâni si am sä te prepar
eu. Ceea ce-mi pare insä räu, e cä ai s lepezi häinutele acestea
albe si curate, pe o uniformä uratä i neagrä.
Ba nu-i urâtä deloo, uniforma de gimnaz! vorbi .eu
hotärtre, Petrutä. Iaca vin si boierii nostril_
Alexandru Opri i Zaharia Duhu soseau de-a-curmezisul
campului verde, discutând foarte aprins.
Incodatä, Inainte de plecare, profesorul de arheologie
dutä sä-si conving5 prietenul si ajutorul, ciä acea comoarà f a-
buloasä dupà care umbla Zahahria Duhu, era 9 nälucire färä
noimä.
Räzäsul, cu iceeasi Incäpätânare din sangele lui Antohie
Duhu si al mätusei Ruxanda, Inve lità Intr'o bland*, sub care
se pästra tot atât de tare, cerea sä fie lásat In nälucirea lui. El
credea deplin, pana la sfârsit, färä argumente si scepticism c5r-
turäresc.
Sä vedem, minunea! rase Alexandru Opris. Ai räs-
turna, frate Zaharia, tot ce clàclim noi, cu Invätätura i cärtile
noastre. Dacä se Intâmplä minunea, pot sä las catedra
te chem pe tine, sä tii cursuri In locul meu... .

Ai sä vezi, minuneal... fägädui Zaharia cu o domoatá

neclintire.
Stii cum ar numi aceasta, prietenul nostru comun,
Dinu Grintescu, inginerul? Felul acesta al täti, placid, de a re-
zista tuturor argumentelor?... Rezistenta corpurilor moi", sau
asa ceva. Mi-a explicat odatà, c5 mai tare deck otelul si cleat
diamantul, sub ciocan, e materia vascoasä, care nu e nici so-
nici lichidä. Impotriva acestei rezistente, n'are efect nicio
putere din lume i nicio ma5inä, de-a lor, inginereascä.
Prietenul nostru, Dinu Grintescu, poate crede si spune
orice despre mine!.. vorbi Zaharia. Nu mä intereseazä, fiindc5
nu-1 simt cu nimica apropiat. De câte ori il väd, am o neliniste,
cum ghicesc caii vecinätatea lupului .si simt päsiírile Ca se
apropie hultanul. Nu mi-a fäcut nimie i cu toate acestea, am
acest sirntämânt! Vine din altà lume si mi-e stnäin...
De ce?... continuä sä zâmbeascä Alexandru Opris, de
curiozitätile prietenului. E un Hiat foarte bun si are sä fac5
lucruri mari. A mai venit pe ad? Imi pare c5 pregäteste ceva_
Astä toamnä, dupg ce-ai plecat tu... A venit cu niste
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI' 64
aparate, a umblat pe dealuri si a plecat. Era foarte multumit
de cele ce i-au andtat aparatele lui i spunea cà n'a sosit Ind
ceasul. Intr'adev5r, imi pare si mie c5 pregkeste ceva, dar nu
ceva bun!...
Nu terminä. Se ferir5 amândoi din drum, fiindc5 sosea
guitând din clacson, un automobil, Ind rani aparitie In acel
timp.
Automobilul Ii depäsi Intr'un vârtej de praf si se opri,
frânat brusc.
Imbr5cati In piei de lup si cu. odiii astupati de
.oehelári enormi, se räsucirä pe perne privind'Ind5rät; pe urm5,
unul cobort, eliberându-si privirea.
Petrutii era gata, In fata masinii, dându-i tArcoale si ple
cându-se.cu pumnii pe genunchi, sà studieze secretul dn5c5riei".
In hot5rtrile lui de viitor, prinse loc Ind una. Neap5rat, trebuia
s5-si cumpere si un automobil, când va fi domn la oras, numal
asa, ca Inchid5 gura mätusii Ruxanda.
Domnul In blaná de lup, cu ochelarii ridicati pe frunte,
se apropie, cu semne amicale.
Prefectul!... rosti Zaharia Duhu, au oarecare nepla-
cere, fiindc5 nu simtea nicio atragere pentru persoanele ofi-
ciale i märimile politice.
Domnul profesor universitar Opris, dac5 nu m5 Insel?
Intinse prefectul mâna, dupi ce-si smulse mänusa groas5. Ce
plkere, domnule Profesor! Ce pläcere!... Am aflat dela pri-
márie c5 sunteti aci si-mi pare bine c5 intâmplarea m'a slujit.
Dä-mi voie s5 m5 prezint. Avocatul Emil Sava, prefectul aces-
tui tinut!
Se intoarse i spre Zaharia Duhu si-i scutur5 mâna cu
o cordialitate electoral5:
Hristos a inviat, domnule Duhu! Te c5utam si pe
dumneata si v5d cá norocul m'a favorizat.
Era un om scund i rotund sub bli5nuri, cu ochii mici
luciosi de dihor, cu o mustat5 stufoas5 i cu prea multi dinti
de aur. Mare elector si om Inavutit de scurtá vreme, cuno-
stea pe derost mai mull deck nevoile judetului, päsurile fie-
cárui aleg5tor, pe carc-i tinea pe toti In mâna cu degetele
scurte si tari.
Te-am dutat, domnule Profesor, ca s5 mA räzboiesc
cu dumneatal.. anunt5 cu o jovialä pläcere, aceste intentii
belicoase. Cum se poate, aceasta?... De doi ani, veniti In ju-
detul nostru, faceti descoperiri, publicati c5rti si se scrie In jur-
nale; iar noi nu meritäm atâta atentie, sä treceti pe la nol si
s'et v5 arat5m putin cä n'a pierit Ind traditia ospitalit5tii mol-
www.digibuc.ro -
70 CEZAR PETRESCU

dovenesti?.. Dacä m'ati fi anuntat despre aceste lucräri, care

fac onoare judetului nostru, \IA stäteam la dispozitie cu oameni
cu mijloace de transport...
Domnule Prefect, se apárä Alexandru Opris, n'am
avut nevoie de aceasta! Fostul meu coleg de scoalä i prietenul
Zaharia Duhu, a fäcut asa ca sä. nu am nevoie de niciun ajutor
sträin. i pe urmä, nici nu stiam dacä cercetärile noastre vor
da un rezultat sau nu. Nu mi-ar fi pläcut sä deranjez iumea,
pe simple presupuneri.
De ce deranj?... Pentru stiinta romaneascä si pentru
gloria judetului nostru nimic nu se poate numi deranj! Ii trase
domnul Emil Sava Inainte, vorbind tare si patetic, cum s'ar
adresa cetätenilor la o intrunire public5. Inteleg! Poate facieti
politicä cu adversarii nostri, i v'a retinut ideia cä yeti cere
un serviciu guvernului si cä prin aceasta ti rämâneti obligati.
Domnule Profesor noi Inaintea politicei i interesului de partid,
punem cultura, stiinta si patriotismul! Ele stint In afari de
partid!... Aceasta Imi place sä e tie si adversarii nostri, adieä
prietenii dumitale, dupd cat Inteleg.
Dar n'am niciun fel de prieten pOlitic, domnule Pre-
fect!... rase cu toatà bunavola profesorul. Nu sunt inscris In
niciun partid, si acum Imi dau seamä, cä nu-s Inscris nici in
listele electorale. Väd cà tara merge Inainte i färä mine.
Atunci?... nu mai pricepu nimio d. prefect Emil Sava.
Atunci, e foarte simplu! Ne-a pläcut sä lucrärn singuri,
eu §i prietenul meu Zaharia Duhu, tocmai ca sä putem lucra
In tihnä. i chiar va rog, dac.5 e vorba sä arMati oarecare sim-
patie cercetärilor noastre, sä lásati lucrurile cum se gäsesct
Cand voiu avea nevoie de un concurs, fiti sigur, cá la d-voasträ
am sä apelez, domnule Prefect...
Lui Zaharia Duhu Ii venea sä-si Imbrätseze prietenul.
Vorbise cum gândea el.
Prefectul se Incruntä, contrariat. El nädäjduia, din aceste
sápáturi incununate de rezultat, s:a tragA toate foloasele pentru
campania electoralä. Contribuind cu ajutoare bänesti cu oa-
meni scosi la corvatä, putea dovedi adversarilor din opozitie,
c5 Intelege Intr'un chip mai 'Malt sä slujeaseä faima unui judet.
In loc de fotografia unui räzis färä carte, In gazetele bucu-
restene, ar fi apärut fotografia lui, cu un picior pe ruinele des-
gropate ce bunä 5i gratuitä publicitate, Inainte de alegeri
ce prestigiu, la centru!
Fäcu doi pasi In sus si In josul soselei, cu mainile Inno-
date la spate, pe sub blaná.
Se opri, stäpânindu-si nemultumirea.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 71
Asa dar, mä loveso de-un refuz! A§ avea drept sä
mä consider ofensat, domnule Profesor. Dar eu pun mai presus
interesul culturii, decât persoana mea... Am sä vä dovedesc, cu
toate acestea, cä tot aveti nevoie de mine. Domnule Zaharia
Duhu, te-as Intreba putin, asa de-o curiozitate, sä-mi räspunzi,
cu ce drept si cu a cui autorizatie faci sapäturi pe un pämänt
care nu-ti apartine? Ruinele acelea unde 644 acum, sunt pe
proprietatea amicului meu Boldur Iloveanu. Administratorul Iu
i-a scris la Paris... El s'a arätat ciä nu e un om atät de vräj-
mas, ca pärintele dumitale, räpdsatul Antohie Duhu, cu care
ne-am judecat doudzeci de ani, pentru o bucatä de pämânt...
Acestea sunt lucruri trecute i uitate, domnule Pre-
fect!... rosti Zaharia, cgruia nu-i prea pläcea sä audä despre ju.-
decätile lui Antohie Duhu.
Trecute, §tiu. Uitate, nu!... Nu, fiinda eu am fost
avocatul lui Iloveanu si mai bine ca oricine altul, cunoso cat
am avut de luptat cu pärintele dumitale. Uite aci, mi-a scos
peri albi! Dar sä läsAm acestea, cum spui!... Administratorul
lui Iloveanu i-a scris si a cerut deslegare. 'far prietenul meu
Boldur s'a anAtat mai de omenie, de cum ar fi fost poate de
asteptat. A dat ordin sä nu se amestece. Sä se prefaoä a nu
vedea nimic... Ii dau dreptate! Când e vorba de stiinta noastri
si de trecutul judetului nostru, aceste lucruri márunte n'au
nioio importantä!... gesticulá perorând, d. Prefect cu ochelarii
de automobil pe frunte i cu blana desfäcutà pe abdomenul
rotund.
privi auditoriul, i constatä cu satisfactie semne de
Ingrijorare pa lor.
Zâmbi, tusind In mustata stufoasä si continuä:
Dar... Dar iatà cá Boldur Iloveanu s'a tutors In tarä!
La el rná duceam acum... Si Inainte de a da ochii cu el, In acest
scop voiam sä vä väd, pe d-ta, domnule Profesor i pe d-ta,
domnule Zaharia Duhu. Are sä mä Intrebe, daoä am cunostintä
despre cele ce se petrec pe teritoriul judetului melt. Cineva
inträ pe o proprietate privatä, desfundä si sapä, cum II taie
capul. Aceasta e incälcare de proprietate, fapt prev5zut In lege
pedepsit... Ce räspund eu?...
Spuneti, cä e pentru stiinta româneasc5 si pentru glo-
ria judetului dumneavoastrá, domnule Prefect! insinuà Alexan-
dru Opris, muscându-si buzele sà-§1 stipâneasc5 Inveselirea,
flindcä prefectul cädea In propria sa eursil retoricA.
D. Emil Sava nu se turburà. Fra deprins cu intreruperi
alai neprevizute, la adunärile publice.
Reluä:
www.digibuc.ro
72 CEZAR PETRESCU

Evident cä spun cá e pentru stiinta romaneasc5

pentru gloria judetului nostru. Dar e o chestie de pledat!.. ,
Am sä mai spun si altceva. Domnule Zaharia Duhu, vezi cá
eu sunt mai putin .amarnic ca pärintele dumitale?... Am sa-i
aminteso amicului Boldur Iloveanu, cA fatä de dumneata are
sialtfel de obligatie moralä'... In 1907, dumneata ai oprit oa-
menii sä nu tAbaraisc5 asupra curtil i asupra hambarelor.
Aceasta a fost o faptä patrioticä i cuminte. Merita o recom-
pensä. A venit ceasul sä o pläteasca..: Este?
Atunci, ne-am inteles i nu-mi ramâne decal sä và
multumesc, domnule Prefect!... spuse Zaharia Duhu. Când am
fäcut-o In 1907, n'am facut-o pentru d. Boldur Ilovearm si
pentru averea lui. Am oprit oamenii dela o faptä la care
erau In drept, fiindcä Ii jupoia domnul Ilie Sacarä si fecioru-
Nicachi; dar care ca si aiurea avea sa traga. urgia asu-
pra bor... Au folosit cu totii! Gospodarii din satul meu, fiindca
au scäpat de ceea ce-i astepta dupa ceasul de desnädäjduiti
räsvrätire. A scäpat si avutul domnului Boldur Iloveanu... Toat6
lumea e Impacatä. Dac6-i vorba sä ma recompenseze, ceea ce
n'am cerut, primesc si v multumesc.
Prefectul rase foarte Inveselit, punându mana pe piept:
Stai mai 'Meet, domnule Duhu! Nu scapi de mine ant-
de usor... S facem putinä politicA. Bine! MA declar forte sà
obtin dela amicul meu Boldur Iloveanu, hârtie In alb. Puteti
säpa pe mosia lui unde voiti i cat vreti. Mai mult, vä asigur
c5 are sä vä stea la dispozitie cu orice mijloace yeti gäsi de
cuviintä. Chiar când lipseste din tara, adia mai tot anul,
am procurà sä dreg si sä fac, cum e mai bine pentru interesele
lui. Deci, ori cum vei face, tot peste mine ai sä dai! 5i e bine
sä fim prieteni, cu atât mai mult, cu cat In mine al sä gäsesti
un om care te apreciazä si are nevoie de dumneata.
Aflu ceva nou!... märturisi cu neliniste Zaharia.
$tiu ciä esti modest! Ii retezä vorba, domnul Prefect.
Dar modestia nu e o armä In vieatä. E o armä Impotriva du-
mitale, pe care o dai singur adversarului. Nu esti de pärere,
domnule Profeisor?... se Intoarse spre Alexandru Opris, In-
cantat de aforismul confectionat ad-hoc.
Alexandru Opris strânse din umeri:
Asupra modestiei sunt päreri i päreri, dupä om i ornt
Domnul Emil Sava suspinä din greu, ca un orn sdrobit
de adversitätile momentului:
Väd c5 vä aliati Impotrivä si nu Inte leg de ce?... Vii
cu gânduri de prietenie si mä lovesc de ostilitate. Aceasta e
tara, domnilorl Câteadatä rnä descurajez... Mai incearcä si
fa ceva bun, pentru neam i arä!
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 73
Prefectul se opri till timp, cu mana la mustätile stufoase,
privind In pätnant. PlescAi si pdru foarte necAjit, In aceastä si-
tuatie de patriot neinteles.
Se hotärt Insfarsit, dovedind cä spiritul datoriei, e mai
tare la el, decal potrivniciile neprevdzute si nejustificate.
Ca s'o scprtám, domnule Zaharia Duhu, uite despre
ce e vorbal... Avem ici nevoie, de un element de valoare $i Im-
paciuitor. Un bun gospodar. Advensarii nostri ne lucreaDA. Au
prieteni. Au bani. Toate mosiile de jur Imprejur, cat vezi cu
ochii, In afarä de a amicului Boldur Iloveanu, sunt ale dusma-
nilor nostri... Chiar In comunä aci, pot spune &A trei sferturi ar
merge cu dansii, dacA n'as strange surubul... Pardon! SA nu
credeti, cA din principiu, sunt pentru forta si violentä. Insä
omului trebue sä-i faci binele uneori cu sila, dacA nu stie singur
unde sä-1 afle! Am informatii precise, cA tot satul ar li aläturi
cu dumneata... Toatä comuna si chiar cele de prin prejur. Dum-
neata esti o fortd si habar n'ai! Poate nu te intereseazä poli-
tical... Aceasta nu o admit!... E datoria oricärui bun roman
sA se punA In serviciul tärii, cand tara o cere... Pe dumneata,
comuna dumitale mai Intâi, si mai apoi eu, te vrem primar
ad. Ai sä faci ordine, ai sä aduci supunere si ai si introduci
4b gospodärie model. Pe urtnä, te pregätim pentru locuri mai
mari!... Eu am planul meu, care e aprobat dela centru. Eu In-
leleg ca la colegiul al treilea, täranii sä-si trimitA un ales al lor.
Si dumneata esti elementul unic In judet, pe care pot compta.
Incep sä cred °A suntem pe calea cea bunä a Intelegerii... Poate
vrei sä spui 05 gresesc?...
Domnule Prefect, e o cinste prea mare pentru mine!
Si prea grea pentru puterile mele.
Stiu-stiu! Ii smulse vorbele din gurà, d. Emil Sava.
Modestial... Pardalnica de modestie!... Eu am convingerea ci
ne-am inteles. Te las sä te chibzuiesti si sä te socotesti. Pe
urrnd, sAptämana viitoare, am sä te invit la Prefecturä, sä dis-
cutäm: Acum vä rog sä mä iertati!.:. Prietenul meu dä semne
de neräbdare si eu v'am retinut destul. Domnule Profesor, mi-a
pärut bine cd am cunoscut o glorie tânärä a culturii românesti.
Te rog sä nu mä neglijezi si sä crezi cä stint oricând la dis-
pozitia dumitale Frate Duhule, pe säptämâna vi:toare !..
Strânse mainile. Isi trase ochelarii de pe frunte, si porni
pe picioarele scurte, spre automobil.
Alexandru Opris si Zaharia Duhu se uitard unul la altul.
Se anuntä vremuri grele, Zaharia!
Aceasta o Inteleg si eu!... oftA räzAsul. De ce m'am
ternut nu scap. Dar am un lead
www.digibuc.ro
74 CEZAR PETRESCU

Impotriva unui asemenea om, nu stiu ce leac ai putea

tu gäsi!... vorbi cu neIncredere Alexandru Opris.
Zaharia se sumeti, simtind c5 s'a trezit In el sângele lui
Antohie Duhu si al mamel Ruxanda.
Chitc.ii de râs, siret, In mustätile spAne.
Am, si un ac de cojoc, nu numai un lead Nici nu se
asteaptä el. Mä duc mâine la Boldur Iloveanu, sä i fac ofertä
si sä cumpár tihäraile cu ruina. Dacä vrea bani, plätesc bani,
In douäzeci si patru de ore... Dacá vrea pámânt, Ii dau In
schimb Ice de arMurä. Cu chipul acesta, ne putem lipsi de bunä-
vola si de conditille domnului Sava,
Frate Zaharia, mi se pare c.5 te-am vâtit Intr'o istorie
nepläcutä... Eu n'am lute les sä...
Zaharia Duhu nu-1 lásä sä sfarseascg.
Se spovedi si el, ca Petrutá mai inainte Madalei :
---' Nici nu pot sä mntelegi ! Când al venit tu aici, träiam
sl nu stiam de ce. Eram un täran stricat de Invätäturä neisprä-
vitä... Imi lipsea ceva si nu aflam unde-i boala. De doi ani,
mä vezi altul, si dacá tu nu mä vezi Ind, eu mä simt altul.
Am ceva de fäcut pe fume. Pot sä fiu de-un folos... Am aflat
un rost vietii! Zâmbesti a râcle si nu-mi place râsul acesta. Te
gändeti la comoara aceea a mea, la prostia aceea a mea...:
Vezi, eu cred ! Si asta ajunge... Ce fac la urma urmei tot!, ce
faceti voi, care cäutati ceea ce poate n'aveti sä gäsiti niciodatá
deplin si poate nici nu existä?... Incât nu e vorba de o istorie
neplácutä. Drept sä-ti spun, chiar mi-ar face pläcere, sä väd
capul domnului avocat Sava, când s'o trezi In fatä cu feciorul
lui Antohie Duhu... Fiindcä trebue sä stilt cá asa are sä se In-
tâmple. Cu feciorul lui Antohie Duhu are sä aib5 de-a face!
Si taic5-meu, avea el In tasca de tablä, zece doftoril, sa scoatä
peri albi unui avocat ca domnul Emil Sava... Acum sä mergem,
copiii lu ajuns acasá si mama are sä ne punä lingurile In brau,
pe Iâng5 CA are sä ne tragä un perdaf ca acela!
Dupä amiazä, Madala a plecat In pädure cu Petrutä, sé
culeagä ultimul mánunchiu de flori. S'au asezat cu bratele
pline, pe-o scorburd rásturnatá.
Alegea fir cu fir, si cateodatà se oprea sä asculte tAcerea,.
cu ochii umbriti de mâhnirea plecärii.
Câteva zile, träise o vieatä necunoscutà si vastä, pentru
care soarele rásärea prea tArziu si asfintea prea devrerne.
Acasä, camera ei era la al doilea etaj, cu ferestre (land Inteun
perete sur ..1 grunzuros. Florile acestea se vor vesteji acolo

www.digibuc.ro
ATJRUL NEGRU 75
mai devreme in aerul furnegos, decal aci, In oalele smaltuite
ale mätusei Ruxanda.
Pe urma, vor cumpara altele din piatä, si acelea sunt Pori
care parca n'au vazut niciodata câmpul si aerul. Flori de
-arpa, flori de hârtie, flori de paiu.
Ssst!
Cu degetul la buze, Petrutä fäcu semn din ochi, spre
creanga de ulm.
0 veveritä juca ca o flacäre roscata. Salta si se alunga
cu umbra ei. Se opri si fäcu o reverentä. In doua Mute, Isi
netezi mustätile. Puse deasupra capului, varful cozii pufoase ca
o panä de strut. Svâcni pe o creangä mai de aproape si dis-
-päru, ca sa aparä peste o clipä, in alt ram, unde-a sarit pe-un
leaglän nevazut...
In mica salbaticiune aerianä, pulsa elastic toatä vieata co-
drului, inchisä In capsula inimii cat o aluna. Gratie, libertate,
tapriciu... Un salt, o joacä: pe urma, un fum care s'a risipit.
Padurea fu mai goala.
$5ga1nic, un cue l'si chemä numele.
$i altul, poate numai ecoul, räspunse tot atat de sagalnic.
Era vieata care se juca de-a ascunsul, cu umbrele vietii,
Ain neväzut.
Cu-cu!
Peste douäzeci de ani, as vrea sä ne mai intalnim aci"
-- gandi Madala si uitä gândul, in aceeasi clipä.
Cu-cu! Numai sä vii raspunse ecoul.
Madala fäcu un semn cu maim, padurii, veveritei, cuculul
eu glas de ocarina.
Apoi pomi, impresuratä de mahnirea din totdeauna a des-
partirilor, dar färä niciun presentiment.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VIII

Erau (loud lumi, care nu s'atv

cunoscut.

Curtea boierului Boldur Iloveanu se aflä asezatä pe umär

de deal, cu largä priveliste asupra väitor de departe.
E veche si a fast Intäritä ca o cetate páriä la cea dintál
jumätate a celuilalt veac, cu Irnprejmuire de zid cât doug sta-
turi de OM, cu poarta sub boltä ca o intrare de rnânästire:
poartä grea de stejar, ferecatä cu sine de fier si zävoritä cu
drugi, belciuge si lacàte, ca o gurà de hazna domneasd cu-
vistiernicul. hapsân.
In vrernea aceea, privelistea spre sesuri era astupatä. Co-
nacul aräta numai spatele zidurilor dela grajduri si dela inc.--
perile slugilor. Ziduri sure, cu ferestrele strâmte si zäbrelite de
gratii.
Enache Iloveanu, tatäl lui Boldur, orn purtat prin sträin5-
tati i Rasoptist cu idei occidentale, a schimbat altä orânduialä.
A desvelit privelistea, därâmând zidul din fatà al impre-
muirii i Inlocuindu-1 cu .un grilaj de fier, cu vârfurile z5brele-
lor ascutite ca lancea poleite ca portile dela Versailles sis
Trianon.
Un grädinar neamt a retezat copacii parcului, cioplindu-le
sälbätäcia rusticä si dându-le o Infätisare geometricä i civili-
zatä. Au lost arbusti In formä de con, de cub si de pirarnidä,
ceea ce mult au mirninat prietenii si mosafirii boierului Enache,
rnosierii din vecini mai putin umblati pe drumurile apusului sf
abia despärtiti, cu nastalgice suspine, de giubea si ciubuc.
Vrerne de treizeci de ani, Enache Poveanu s'a dat trup-
si suflet acestor schimbäri, iarna plänuind dupg cärti si suve-
niruri de dlätorie, alte Infrumusetäri care-i sdpaserà din ve-
dere, iar primävara pornind sä le tread In f apt.
In ästimp, tânärul Boldur, trimis de crud la Invätätura
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 77
crtii si a lumii, In Parisul tuturor Intelepciunilor si al tuturor
pierzärilor, se läsa prins de o altfel de vieat)ä. Prea putin se
stmtea chemat sä se Intoarcä acasä si s stea Intr'ajutor 1)6-
trânului, la mania lui de prefaceri si de occidentalizare. In rä-
vasele lui, boier Enache Iloveanu vestea cä In acest an a izbutit
sâ aduca In tarä, cu mare cheltuialä, sase vaci si un täuras de
svitera. Precum mai vestea j ca" a tocmit mester Haan ki
capteze apa din munte, trasä pe tevi pentru bucAtárie i baie.
si mai ales pentru un avuz pätrat din mijlocul grádinii, pentru
care trimitea plan feciorului, sä-i comande patru capete de leu
cu gurile de bronz cäscate, spre a Impodobi patru fântâni
täsnitoare.
Boldur strângea din umeri cu oarecare milL
Gäsea o nebuneascá Incápátânare acestor Infäptuiri cu
mijloace primitive, Inteo tarä sälbated; atunci când toate le
pop afla pentru desfátarea ochilor si multumirea sufletului,
fäcute de-a-gata, de altii, cu mai multi iscusintä si cu o mai
veche traditie. Mergea i transmita atelierului de turnat, co-
manda celor patru lei cu gura de bronz deschisä. Pe urmä se
Intorcea la prietenii lui i la indeletnicirile lui.
E drept, In aceastä vieatä, punea oarecare chibzuiatä.
Nu-1 prindea sfarsitul anului cu datorii. Nu trecea peste venitul
trimis de bäträn i nici nu simtea trebuintä de mai mult. Era
multumit sá trálascá vieata färd prea mare strálucire, Intro
lume unde totul a fost preggtit de Indelungi generatii, ca sä In-
destuleze cu prisosintiä plácerile trupului si bucuriile mintii.
Trecea examenele färd grabá, dar nu printre cei din urmä.
Apoi se acätä de un doctorat, care-1 tinu departe de tarä, pAna
când neostenitul Enache Iloveanu cázu la pat si se sfârsi In trei
zile, dupä o räcealä cäpátatä supraveghind säpáturile unor vâr-
toase temelii, pentru un grajd sisternatic, cu cisterne, canaluri
alte inovatii, recomandate de un celebru tratat englezesc.
Cládirea n'a mai fost terminatä niciodatà.
Temeliile au asteptat o bucatä de timp, priveghiate de mo-
vilele de nisip si de varnitele gata de folosire. Pe urmä nisipul
movilelor s'a sters, varnitele s'au astupat cu párnânt; peste te-
melii au crescut tufe de scái si de másälaritá.
Boldur Iloveanu a läsat toatä gospodária mosiei pe mâna
unui administrator vrednic i einstit, precât poate fi vrednic
cinstit un orn când Ingrijeste de bunul altuia. Ilie Sacará s'a
gräbit Inainte de toate, Inchidä In magazii masinile compli-
cate pentru lucrul campului, aduse de bAtran pentru a strica
orânduielile vechl ale plugäriel, cu näscociri nemtesti.
Astfel, totul a intrat In fägasul cuminte cu socotelile din
www.digibuc.ro
73 CEZAR PETRESCU

condici predate amänuntit odatä pe an stäpanului care le cerceta

distrat, In luna and se Intorcea din sträine locuri; nid el n'ar
fi putut räspunde dealtfel, de ce. Avea doar doi oameni de cre-
dintä, care-i päzeau bunurile mai chibzuit decât ar fi fost In
stare s'o faa singur! Domnul avocat Emil Sava, pentru acte,
contracte i chestii de judecatä, Ilie Sacard, pentru sämänatul si
strânsul câmpului, i pentru ruperea pretului, cu negustorii de
grâne si de lemne.
Domnul avocat Emil Sava, Intre timp, îi Inältase cea
mai arätoasä locuintä din capitala tinutului, cu prea frumosi In-
gerasi dolofani de ghips, värsând cornul abundentei pe frontis-
piciu, deasupra sal-Ho!. ,de intrare.
Ilie Sacará îi märitase doug fete cu zestre frumusia, una
cu un preot din munte, alta cu administratorul foarte descuraret
plin de viitor, al unei mosioare de peste
Oamenii care n'au altä treabä decât grija vecinilor, fä-
ceau oarecare legituri intre aceste semne de prosperitate a unor
asemenea persoane de credintä si lipsa Indelungatä din tarä a
lui Boldur Iloveanu, stäpan peste o mie cinci sute de fälci arä-
turà si douà mii de fälci pädure secularä, pe care nu le-a strä-
bätut niciodatá cu piciorul, dela un hotar la altul. Ba unii bine-
voitori, svârliserä chiar ate-o scrisoare neiscälità, insä plinä de
amänunte precise si de generoasä alarmä, pänä la adresa dela
Paris, Avenue Kléber Nr. 87 (XVI-ème).
Boldur Iloveanu le arunca In flacära semineului, cu des-
gust.
El nu era om sä dea ascultare unor asemenea calomnii.
Venitul, asa cum curgea din gospodäria administratorului
Die Sacarä si din contractele domnului avocat Emil Sava, era
deplin Indestulätor pentru trebuintele sale lipsite de exagerare 5i
ferite de vanitate ! Nici nu dorea altceva, deck sä-i soseasa
pang la sfârsitul vietii, cu aceeasi regularitate a anotimpurilor.
Boldur Iloveanu era unul din putinii oameni ai veacului,
care se socotea fericit.
Se insurase, färä patimä, din cuminte supunere la ran-
duielile vietii, cu o domoalä i discretä fiintä, din sträinätätile lui.
N'a avut nici când sä desarte pânä la fund drojdia cea amarà
a tainei a sasea, fiinda dupà doi.ani, fiinta de lângä el s'a stins
tot atk de discret, cum Ii trecuse prin vieatà. A purtat mahnire
douäsprezece luni si a limas cu o amintire blândä. A Inteles cà
tn. neamul Ilovenilor, e sortit bärbatilor sä rämânä väduvi de
tinerl si n'a Incercat sä calce vointa puterilor de sus, Insurân-
du-se a doua oarà, mäcar 05 se stingea sterp odatà cu dânsul,
ultimul vlästar al unei vechi obarsii.
www.digibuc.ro
11,URUL NEGRU 79
F5r5 s'o mArturisease5 nimanui, Boldur Iloveanu se Imp5-
case cu soarta aceasta si din alte pricini.
Singtnitatea mai Insemna si cheasia c5 socotelile Ii vor
ramâne neturburate pana la sfârsit, cAci unde sunt doi, trebuin-
fele cresc si un venit Imbelsugat pentru unul, se poate Intâmpla
s5 deving neIndestulätor pentru copii si nevastä, chernând neli-
niste si necazuri.
Acum, era un domn c5runt, cu nevinovate tabieturi de orn
care-si iubeste v5duvia, politicos si meticulos, cu toate grijile
m5runte ale persoanei sale, Incredintate unui valet de neam
francez, imb5trânit Impreun5.
Pe valet II cherna Joseph. Poate In actul lui de nastere,
numele de botez s5 fi fost altfel. Ins5 profesia de serv 11 obli-
gase s5-si aleag5 unul dintre limitatele nume, cunoscute si obli-
gatorii acestei bresle. A devenit deci Joseph. E foarte probabil,
c5 nici nu-si mai aminteste sä-1 fi chemat vreodat5, altcum.
Joseph poart5 socotelile casei dela Paris, Avenue Kléber
87, el pliteste apartamentul, discut5 cu furnizoril, tocmeste pre-
turi si le achit5. El rânduieste In cuiere costurnele de haine; le
pregäteste dimineata, pe acele potrivite timpului de afar5 si in-
vit5 croitorul acas5, din proprie initiativ5, când socoate c5
domnul trebue s5-si primeneasc5 garderoba. E atAt de identificat
cu existenta st5panului, 'Meat se pronunt5 Intotdeauna la per-
soana Intâia plural5, când e vorba de vreo trebuint5 ori de vreo
schimbare In programul zilnic: Noi, noud, ne...
Au trecut dou5 luni de când n'am mai primit scrisoare
din tar5... Ne-a sosit comanda de cgrbuni... Nu mai putem to-
lera, trebue s5 schimb5m spälätoreasa: ne-a adus un cearsaf do-
gorit cu fierul... Am rAspuns la telefon, ea plec5m In trei zile"...
Cum s'a petrecut acest proces de familiarizare si când a
Incetat formula de supus5, dar distant5 cuviint5: Domnul a
dorit ceva? Când plead domnul"? .,Va fi, dup5 cum a ordonat
domnul!" aceasta, n'ar sti s5 o spunä exact, nici st5pAnul,
nici servul.
Joseph constituie unica familie a moldoveanului boyard
Boldur Iloveanu, statornic oaspe al Parisului vreme de treizeci
si cinci de ani.
Impreung cu sotii säi de departe, Ilie Sacar5 si Emil Sava,
alc5tuiesc si singura gard5 a persoanei si avutului s5u. Cu deo-
sebire poate c5 Joseph, fiind si el singur In vieat5, far5 nevoi
mari si f5r5 proiecte ambitioase, n'a r5sluit nimic din bunul stà-
pânului, ca s5-si dureze o cas5 cu Ingeri, purtând cornul abun-
dentei pe frontispiciu sau ca s5-si aciuieze fetele, la casele lor
de zestre.

www.digibuc.ro
80 CEZAR PETRESCU

Odat5 pe an, dtre prim5varg, Joseph se aflä In mare dâr .

dorg de plecare. Pregätirile iau proportiile unei aproviziongri
pentru o expeditie In tinuturi hiperboreene. In primii ani mai
cu seam& pe de o parte din pricina inexperientei si pe de alta
dintr'Un june instinct aventuros, Joseph a fkut drumul cu re-
volverul la Indemânä, Inchipuindu-si c5 va avea de Infruntat
cete de haiduci cu flinta lung, pe tärmul Danubiului, sau poate
chiar sälbatici poftitori la carne de frantuz.
Treptat a descoperit Insä, 6.5 indigenii din patria stäpânu-
lui. sunt In orice caz niste sglbatici blAnzi i inofensivi. Prepara-
tivele sunt astäzi numai pentru a pretntâmpina neajunsurile
unui drum depärtat si mai ales lipsurile unei gospodärii de tali,
fär5 stäpAn, ca aceea dela conacul din Piscul Voivodesei.
Boldur Iloveanu fäcea un popas de trei sau patru zile la
Bucuresti, unde se plictisea de moarte.
, Regäsea o parodie oriental5 a Parisului, cu o vulgara exa-
gerare a tot ce patria lui de alegere, Infätisa dlgtorului super-
ficial, mai putin vrednic de laudé si mai des5ntat ca rafinament
de ultima Lipsea o legätufa organid, Intre str5lucirea vi-
trinelor, daureala de vie*" risipelnic i intre hâdele cartiere
märginase, cu bärki strâmbe i lacuri de noroaie dosplte, dela
un trotuoar la celglalt. Mai reggsea si câtiva camarazi de Inv&
tgturg, dela liceul St. Louis sau dela Sorbona, acum prinsi cu
totii la Indeletnicirile lor, si cei mai multi, preocupati de foarte
grele, In orice caz foarte r5sungtoare, rgspunderi politice.
Nu-1 mai lega nimic de. acestia.
Il *eau res5lbgtkiti, asa cum odraslele senior de trib
african, dupá ce-au stat cativa ani Intr'un pension parisian pen-
tru clientela exotid, Indat5 ce se Intorc acasg, Isi aldtuiesc un
harem, leapgd5 gulerul i cravata, se Inchinä la pietroaie si idoll
de lemn, si desbrkati la piele, purtând cu solemnitate pe crestet
un joben nou-nout de pe Rue Castiglione, prezideazä festinurile
cu dans, tam-tam si torte de rgsinä, unde captivii ultimei
sunt decapitati eu duzinile.
Dupä acest prea putin Intrerngtor popas, Joseph Inchidea
iargsi valizele i porneau din Gara de Nord, spre orasul uncle li
astepta cu un mic alaiu i cu mari semne de bucurie, d. avocat
Emil Sava, Hie Sacarä, proaspgt Várbierit i cu cismele lustruite
oglind5; caleasca cu patru cai buzi i cu Nichifor Rätoi pe ca-
prg, tigan de neam de rob, ciupit de värsat i -urât ca un Ode.
De doi ani incoace, d. avocat Emil Sava Ii oferea auto-
mobilul, de care pgrea foarte mândru i prin care dpitase un
mare prestigiu In oras, ca un temerar pionier al progresului ce
era. Boldur Iloveanu II refuza politicos, arätând preferintä pen-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 81
tru mijloacele primitive de locomptiune, potrivite beului, tradi-
tiel si drumurilor natale.
Cu pocnet de harapnic, caleasca se näpustea peste gropi
hârtoape.
Pe caprä, alAturi de Nichifor RAtoi, Joseph se tinea cu
amândou5 mAinile s5 nu sboare In santuri, pierzându-si corn-
plect demnitatea costumului negru, cu nasturi de metal si im-
plorând In gaud, ocrotirea tuturor sfintilor, din calendarul bise-
ricii apusene.
In rnarginea drurnului, de pe câmpuri arate, bästinasii
ceau plecAciuni respectuoase, färä s5 stie dealtfel cine e boierul
din caleasc5, de unde vine si unde se duce. Care le Inc5rcate se
fereau cu boii pl5vani In santuri. Joseph putea sa se conving5
inch' odatä, cà sälbaticii erau In orce caz, foarte blânzi, respec-
tuosi si supusi.
Sate le r5mâneau In urmä, mid i ascunse de rusine, dupi
lcii scorburoase. Se vedeau copii desculti, cu picioarele sub-
tiri si cu burti de malarici sub camasa despicatd.
Boldur Iloveanu rispundea plec5ciunilor, distrat, cu clege-
tul la borul p515riei, cu melancolia amarä a unui exilat Tutors
Intr'o patrie unde nimeni i nimic nu-1 mai astepta, cci toti 1-au
uitat.
Caleasca sträb5tea asa, In trap n5praznic, i Piscul Voe-
vodesei, pAn5 când caii îi domoleau mersul, pe urcusul dintre
plopi, la conac. Câinii ap5reau dând din coad5 bucurosi, pentru
intoarcerea unui stäpAn pe care nu 1-au cunoscut. Slugile se In-
sirau In fata sc5rilor, repezindu-se sä s5rute mâna boierului. Niel
pe acelea, Boldur Iloveanu nu le stia cum se numesc, can& au
venit, când vor pleca. Eran totusi ale lui si el era st5pAnul lor.
Camerele aerisite, mai pästtrau mirosul muced de pustiu
Inchis. Joseph pulveriza esent5 de brad. Incerca sä dea unei
Inf5tisarea camerei favorite a stäpAnului, dela Paris,
pentru t a Boldur Iloveanu sä se simt5 mai putin stra'in si sur-
ghiunit.
Inovatiile boierului Enache se ruinaser5 p5r5site.
Apa nu mai curgea prin tevile sparte. Vacile de svitera
se corciser5. Copacii geometrici îi rec5p5taser5 forma hirsuti
si se sälbitáciserg, stricând alinierea. In basinul patrat, pe-un
fund g5lbui de ap5, putrezeau frunzele din toamna trecutä, iar
cele patru guri ale leilor cocliti, din cele patru unghiuri, cäscau
guri uscate cäscau de urn.
In cas5, Boldur Iloveanu c5sca si el, alungându-si urâtul
cu lectura romanelor frantuzesti, puse In valizd de preväziltorul
www.digibuc.ro
82 CEZAR PETRESCU
Joseph. Se Intreba ca i anul trecut, cum se va Intreba si la
anul, ce chernare absurclà 1-a adus aci ?
N'avea pe nimeni. Nicio amintire. Copiläria lui din tarä
fusese scurtá i Insträinata de prezenta nedespartitä a unei gu-
vernante, care nu cunostea limba indigenilor. Mama lui murise
In al treilea an si n'o cunostea decât din portretul palid din
salon.
Totul se petrecuse foarte de mult, foarte departe, foarte
sträin.
Era aci un .cälator, poposit Intr'un adapost ant de pustiu,
Trick nu se mai afla populat nici de fantomele, care cutreerä
aiurea casele päräsite.
In vale, se vedea satul, la mijloCul priporului, cu albe
casuri, risipite fara nicio rânduialä. Se vedeau vite Intorandu-se
dela imas, tärani ca o patà miscätoare In verdele câmpurilor, o
ceatä de copii, o turmä de oi marunte ca furnicile.
Toate departe, micsorate, ireale, ca o lume In miniatura,
prività prin celglalt capät al unui binoclu.
Ce caut In fiecare an, aci?... cäsca plictisind, aruncâncl
romanul cu scoartele galbene.
Joseph îi fäcuse mai multi prieteni si avea acum in
aceastä tara barbarà mai multi cunoscuti, decât stäpânul.
Singura leggturà a lui Boldur Iloveanu, cu localnicii, se
märginea la administratorul Ille Sacanä, care se Infätisa cu re-
gistrele värgate de socoteli si la d. avocat Emil Sava.
Acesta prezinta altfel de socoteli, foarte sumare, cu ono-
rariile dinainte retinute; dar se gräbise sä-1 Inscrie In partid,
desi stäpânul mosiei Piscul Voevodesei nu votase niciodatä si
nid n'avea ideie de programul partidului, unde figura ca foarte
distins fruntas si stâlp al viitoarelor fätarnice reforme demo-
crate.
Ne-a sosit o vizitä! anuntä Joseph,- Intr'o asemenea
dupà-amiazA de plictis. Un täran. C'est un drôle de type!...
Boldur Iloveanu Inchise scoartele albumului cu fotografii
decolorate, In porturi si cu pieptänäturi din celälalt veac, unde
nu descoperise un singur chip cunoscut.
Ce-o mai fi si asta ?... se mira. In odce caz, sá intre !
Zaharia Duhu päsi pragul i Inaintä cu o sumetire Incor-
datà, care nu-i stätea In fire.
Era adevärat ce spusese prietenului profesor si arheolog:
In el se destepta sângele räzäsului Antohie, gata sá se punä din
nimic de pricinä si apoi sä se judece douäzeci de ani.
Boldur Ilcveanu se ridia nestiind care i-ar fi purtarea cea
www.digibuc.ro
AURUL NEGRO 83
mai potrivitä. Daca intinde mana, täranul poate creadä un
ipocrit demagog, cum Intelesese cA se poarti d. avocat i pre-
fect, Emil Sava. DacA o tine In buzunar, poate sA parA un in-
divid cu tâfni de senior feudal, care nu vrea sA coboare panä
la turba servilor, ceea ce iarAsi nu era adevirul i nu-i pArea
potrivit.
Se hotirl, i Intinse o mânä stângace.
Zaharia Duhu o scuturä, cu degetele Uscate ale rizesulul
Antohie.
Pe urrni, tAcuri si se priviri stânjeniti.
Boldur Iloveanu nu vorbise de zece ori In vieati cu un
-Wan de pe mosia lui, de unde-i soseau veniturile cu regularitatea
anotimpurilor In calendar.
Zaharia Duhu se asteptase IS5 erseasci un orn cu trufie pro-
vocAtoare si se afla In fata unui bAtrân uscAtiv, simpatic si tot
atât de stingherit ca el.
Ia loc, te rog!... indicA Boldur Iloveanu, un
Zaharia se asez5 i infra direct, In pAsul care-I adusese aci.
MA Amesc Zaharia Duhu! spuse. Cred cA numele acesta
Duhu, vi este cunoscut, dintr'o Imprejurare nu prea
Tat Al meu, Antohie Duhu, s'a judecat vre'o douizeci de ani cu
pirintele dumneavoasträ, si mai apoi cu dumneavoastrà, pentru
niste pämânt. Si procesul l-a câstigat dânsul! Asernenea amintiri
stiu, asa darA, ea' pot sä-mi inchidä usa dela inceput...
Boldur Iloveanu gândi: TAranul acesta vorbeste destul de
curâtel si-mi pare o minte isteati !... E ciudat cum pâträ acum,
n'am avut curiozitatea sA tiu ce fac, ce vorbesc, oe gandese,
larvele acestea de oameni"...
Acestea le cugetA, iar cu un gest al mainii, sterse aminti-
rile de care se temea Zaharia Duhu, spunând:
Nu stiu despre ce proces e vorba, nici despre ce p5-
mânt! Aceste chestiuni le aranjeazA avocatul meu, domnul Emil
Sava. Si dacä am pierdut procesul, InseamnA ca dreptatea a
fost de partea pArintemi dumitale... Nu pot avea deci nicio amin-
tire neplacut5 i te rog sA mA crezi... cum sA spun?... nicio...
niciun...
Niciun resentiment!... complectà zâmbind In must:it:Ile
rare de spAn, Zaharia Duhu.
(Tiens-Tiens! gândi Boldur Iloveanu. Taranul acesta stie
si ce e aceea resentment, cunoaste chiar vocabula. Joseph a
avut dreptate: C'est un drÓle de type!").
Exact... confirmi. N'arn niciun resentment! Incât, sunt
gata sA ascult cu plicere, chestiunea care te-a adus la mine..
Zaharia Ii tipAri genunchii cu palmele.
www.digibuc.ro
84 CEZAR PETRESCU

Ridica ochii decolorati si privi In ochii uzati ai lui Boldur

Iloveanu:
Mai am Inca o vin5 fat5 de dumneavoastr5! F5r5 niciG
autorizatie, dela nimeni, mi-am fug Mull sà fac niste sApAturi pe
proprietatea mosiei... VA spun drept, nici nu m'am gândit la
aceasta, pang când s'a gäsit s5 mi-o spunä cineva, acum câteva
zile...
A! Dumneata esti rAzesul acela, despre care-mi vorbea
domnul Emil Sava c5 ImpreunA cu un profesor universitar ati
fAcut cercetAri i descoperiri aci ?... Aceasta m IncantA ! Imi
pare bine cä am prilej sä te cunoso.
Se aratä ins5 vorbind Zaharia Duhu cà aceastä
*ere de bine, nu e ImpArt5sitä si de oamenii dumneavoastr5 !...
Domnul Prefect, bunkark5, mi-a spus c5 v'ali supArat... Admi-
nistratorul dumneavoastrA, pe de alt5 parte, v'a scris la Paris.
Boldur Iloveanu se mir5 :
Nu mi-a scris nimeni! 5i n'am avut de ce m5 supära...
Dela domnul Emil Sava, am aflat intâia oar5 despre aceste lu-
cruri, alaltäieri. 5i i-am spus aceleasi cuvinte, pe care ti le spun
dumitale. Mä bucurA c5 ati ajuns la un rezultat, In cercetArile
care cred cA sunt importante.
Zaharia Duhu gAndi: Asa dar, Prefectul a mintit! Clo-
ceste gAnduri mai ascunse decât ne asteptam. 5i acum e singu-
rul prilej, sä-i retez orice putint5 de a ne däuna cu ceva, vreo-
dat5 !".
Vorbi :
Atunci, lucrul este mai simplu, domnule Iloveanu, de-
ck am crezut!... In Intelegere cu prietenul i cu fostul meu co-
leg de scoalä, profesorul Alexandru Opris, ne-am hotArIt sä v5
propunem o cumpärare sau un schimb. Avem nevoie de deplinA
libertate, In locul unde facem sAptAturile noastre.
,Libertatea o aveti, cum ati avut-o pAn5 acum! Voiu da
ordin sä nu v5 supere nimeni...
Zaharia Duhu nu se multumi Insä cu atAt:
Dela dumneavoastr5, da, avem aceastä libertate cât
sunteti aci! Dar unsprezece luni din an, vä allati la cale de cinci
zile i cinci nopti de Piscul Voevodesei. Pentru ordin exiski cAl-
care si se afl5 oameni, care din pricini pe care nu voiesc sA le
cunosc, au poate interes sä ne zAdArniceascA munca.
Tot nu pot Intelege! mArturisi Boldur Iloveanu, intrigat.
Orice act ornenesc are un mobil. Dumneavoasträ faceti cercetäri
fiindc5 urmAriti sä descoperiti ceva, mi s'a spus, In interesul
istoriei. Foarte explicabil !... Dar ce mobil poate exista, la cei
care ar avea intentia s5 v5 impiedece?... Ce interes?
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 85
V'am spus, domnule Iloveanu, c aceste pricini nu le
cunosc si nici nu voim, eu si prietenul meu:s5 le cunoastem!...
Poate nici nu existä piedicile de care ne temem. Poate sunt
numai In Inchipuirea noastr5... Dar pentru a InlAtura orice nea-
junsuri viitoare, Inc5 odatä à rog s5 ne vindeti locul sau sä
primiti un schimb. E vorba de mai putin de un hectar. S5 spu-
nem un hectar. Loc farà folosintä. 0 râpä pietroasa si niste urme
de ruini vechi. 0 margine de p5dure, cu lemnul slab si färi va-
loare... Dumneavgastn5 fixati pretul i noi II primim dinainte...
Boldur Iloveanu rämase un timp pe gânduri.
Spune :
Curios!... Au ajuns la pret p5mânturile cele mai im-
practicabile de pe mosia mea! Acum, dumneata imi propui sä
cumperi un hectar cu pietre si ruini. S5pt5mâna trecut5, abia
venisem, domnul Emil Sava mi-a al-Mat ca o afacere bunä, pro-
punerea s5 vând zece sau dou5sprezece hectare, de râpi si.albil
pietroase, unui oarecare domn inginer Dinu Grinteanu, Grin-
tescu sau asa ceva...
Zaharia Duhu se misc5 In jâl i Ii Inclestä mainile de
marginea scaunului, ca s5 nu-si dea pe fat5 surprinderea.
Avu din nou senzatia nelinistitoare, a unui lup prelingân-
du-se hulpav, de ate ori îi vedea fostul camarad de scoaI5, sau
numai Ii auzea numele. Ce duta si aci ? 5i Inc5 In tov6r5sia
unui orn ca Emil Sava ?
Presimtea o primejdie. 5i nu stia ce. 5i nu stia de uncle
poate veni.
Când socoti cA n'are s5-i mai tremure glasul, Intrebd foarte
firesc :
5i 1-ati vândut, locul acela ?...
Am consultat administratorul meu. Am consultat planuL
Am cäpätat convingerea ea' e un teren färä niciun randament
fatä de pretul care mi se oferea (nu cunose preturile, Insà
am avut grijä s5 m5 informez dela administratorul meu) am
dat porund donmului Emil Sava. Cred c5 In prezent, e lucru
incheiat...
$i ce o fi vrând s5 fad un inginer, cu un teren färä
pret ca acesta? Intreb5 Zaharia Duhu, cu un ton de simpl5
curiozitate.
Ma Intreb i eu! Mi s'a spus oa" un sanatoriu pentru
boli de piept. Sau asa ceva... In orice caz, un proiect pentru
mai târziu!... Omul avea un capital disponibil si se temea sA nu-1
cheltuiasc5... Dealtfel, mi se pare c5 sunt doi... Un oarecare Jor-
dan Hagi-Iordan. Dar aceasta e chestie care nu mt5 mai intere-
seaz5. S5 ne intoarcem la dumneata. Le-am satisfäcut cererea,
www.digibuc.ro
86 CEZAR PETRESCU

unor oameni pe care nu-i cunosc si sunt strAini de partea locu-

la Cu ant mai mult, nu te pot refuza pe dumneata... Spun cu
atat mai mult, cu cat acum Imi amintesc, cA, dupä cele ce-mi
spuneau administratorul meu i domnul Emil Sava, numai dato-
rita interventiunii dumitale, acum doi ani, casa aceasta i o parte
din averea mea, au fost crutate de foc i ruina... Cum vezi, eu
sunt obligatul dumitale...
Zaharia Duhu se aparA :
Nu este vorba de nicio obligatie, domnule Iloveanu!... 0
marturisesc; n'am fäcut-o numai fiindcä pe orice gospodar It
doare dud vede cum altä gospodarie e amenintatä de foc
*jot Am fAcut-o mai ales pentru täranii din satul meu... I-am
phit, de ceea ce stiam cA trebue sA vie neapärat, pe urmä... Ne-
dreapta ispasä! Glontul si sângele! Räzbunareal... Cum s'a In-
tamplat pretutindeni! Urgia oarbä, dând mai afund, In morminte,
norodul iobagilor färä putere si glas!...
Boldur Iloveanu trecu la birou i lua o foale de hârtie :
SA-mi dai voie, cu toate acestea, sA-0 ofer färä platA
locul despre care e vorba! E singurul mijloc, cu care m'as pu-
tea plAti fatä de dumneata i cu care as contribui la niste cerce-
täri, despre care aud ea' vorbeste toatA lumea cu interes. Scriu
aci o hârtie cAtre domnul Emil Sava, sd facg actul i sA-mi
tread la socoteala mea, cheltuielile.
Zaharia Duhu se ridid din nou, simtind cA s'a desteptat
sangele razAsului Antohie:
Domnule Iloveanu, si-mi dati voie i mie la randul meu,
sA vA märturisesc cA nu pot primi asemenea rásplatä, pentru o
faptä pe care nu mi-o recunosc!... Dad ar fi fost, cum spuneti,
numai pentru a Inlesni niste cercetäri de folos pentru stiintA, da.
Dar Inainte de aceasta, ati pus celAlalt fapt..: CA vâ simtiti obli-
gat, fatA de un täran care v'a pazit avutul de mania altor tä-
rani... Lucrul nu s'a petrecut asa. N'am fäcut-o numai pentru
eurtea aceasta i pentru hambarele de pe deal. N'am, deci, pen-
tru ce sä primesc räsplati Eu am venit In chip cinstit, sä* vä
rog sä-mi vindeti un lop nefolositor pentru dumneavoastrá. SA-I
cumpAr cinstit i sä-1 plätesc cinstit !...
C'est un drôle type" gAndi Incá odatá Boldur Iloveanu.
jucand coada tocului deasupra hârtiei si privind fenomenul din
fata lui. Indadirea nemotivatä a rAzAsului intai It irità. Pe urmi
ti placu.
Incepu sä radä, Impáciuitor :
Bine! SA accept conditiile dumitale!... FixeazA un pret
51-1 tnsemn aci pentru avocatul meu. Imi place sà cred, cA va
fi un pret mai scazut, ca pentru un teren nefolositor ce este.
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 87
Zaharia Duhu rasti ca o provocare:
Va rog sa puneti acelasi pret cu care au cumparat in-
ginerul Dinu Grintescu sl tovaräsul lui.
Dar este ceva exagerat! Toti mi-au spus ea e un. pret
oferit de oameni care habar n'au de valoarea pamântului, in re,
giunea aceasta...
Poate Intradevar, sä n'aiba habar dumnealor! o tinu
Zaharia Inainte... Cu toate ca nu-mi vine si 'cred, c5 au venit
tocmai dela Bucuresti, sa aleaga tocmai locul acesta, numai asa,
ca sa vla ofere un pret de care sa se mire toata lumeal... Dom-
nul avocat al dumneavoastra, care se pare ca In aceeasi vreme
poate tot asa de bine sa fie si avocatul dumnealor, a gasit el
pretul e multumitor pentru amandouä *tile. Nu vreau sa
creada, c5 am venit sa va 'fusel, si sa spunä c5 ar fi tratat dân-
sul mai bine chestiunea, daca m'ati fi trimis de-a-dreptul la el.
Vii rog, scrieti In Insemnare, acelasi pret, pentru care lucru v5
multumesc, atât eu, cat si prietenul meu, profesorul Opris...
C'est un drôle type' gândi Inca odata Boldur lloveanu,
Joseph a inceput sa cunoasca oamenii din tara mea, mai bine
decal Ii cunosc eu !...
Pe urma scrise, asa cum cerea Zaharia Duhu; Impaturi
hartia si o Intinse:
Nu-mi ramâne, cleat sä va doresc spor la cercetarile
acelea, despre care vorbeste toat5 lumea... In definitiv, ce fel de
cercetari? Aud despre niste ruini... Imi face placere, s5 mai iei
loc un moment, si sa-mi povestesti si mie...
Zaharia Duhu lua loc si povesti.
Curios! exclamä dela primele cuvinte, Boldur Iloveanu.
Firul istorisirii trecu dela Intânip ladle cele dintai ale Geti-
lor, la ospatul oferit de regele Dromichet, craiului Lisimach, prins
de razboiu, si la cuvântarea pe care o pomeneste Diodor.
Curios! exclama a doua oara Boldur Iloveanu. Stiam
foarte vag, despre popoare barbare care-au existat pe aci... Geti,
Sciti, Daci, Sarmati sau asa ceva. Vad ca dumneata Inca, esti o
adevarat5 cronica si pui In cele ce istorisesti, o adevarata pa-
siune L.
Pe urma, Zaharia Duhu povesti izbanda cercetarilor de
pan5 acum si descoperirea celor dou5 rânduri de asezari.
Curios !
Arata ea tot satul acela din vale, e alcatuit de razesi, cei
mai multi saräciti si ajunsi palmasi, dar care pastreaza Inca
, trice sl hrisoave, de pe vremea lui Petru Schiopul.
Curios... :
Mai povesti despre locul de retragere schimniceasca al voe-
vodesei far5 nume, poate chiar din neamul Ilovenilor, fiindca acte
www.digibuc.ro
83 CEZAR PETRESCU

vorbesc despre proprietátile 1nvecinate ale unui Boldur Iloveanu,

Ind dela o mie cinci sute... Chiar Boldur se numea, ca dum-
neavoastra!".
Curios !... märturisi Boldur Iloveanu. N'am stiut nicio-
data despre asa ceva. Cunosc cä familia noasträ are acte de
cateva sute de ani... Dar ce mai intereseazä arborele genealogic
si actele, Intr'un veac ca al nostru si mai ales intr'o arä ca a
noastr6"?... Dumneata imi spui lucruri care mä uimesc... Asa
dar, oamenii acestia din vale, din casele lor cu acoperisurile de
sindrilä putredà, au acte de pe vremea lui Petru Schiopul ?...
Adid adevärate cärti de noblete...
Au! incepu sä râcla din toatá inima Zaharia Duhu. Au,
si ateodatä le folosesc. Pärintele meu a arâtat ceva In aceastá
privintá, domnului avocat Emil Sava...
Curios! Incrucis5 bratele, Boldur Iloveanu, coplesit de
Zaharia Duhu pled, punând hârtia Impäturitä la loc sigur,
In buzunarul dela pieptul hainei de siac.
Boldur Iloveanu it privi dela fereastrà depärtându-se. Pe
urmä privi satul sub cusmele särace ale acoperisurilor, oamenil
ca albe pete miscRoare In verdele câmpului, ceata de copii,
turma oilor märunte ca furnicile.
Toate departe, micsorate, ireale, ca o lume In miniaturà,
privitä prin celglalt capät al unui binoclu.
Curios... sopti gAndul Incet, ca un suspin. Au fost ad,
si nu i-am stiut! Erau aci, si nu i-am väzut
Alung5 gândul, cu mâna uscatä, de bätrân :
Pentru toate acestea, acum e prea târziu".
Era foarte bätrân, foarte singur foarte sträin.
i

Fruntea osoasá se lipi de geamul foarte rem Si toate se

Impâclirä, prin geamul aburit.
Tresäri. La spate, Joseph apäruse cu pasi de pâslä.
C'était un drôle d'oiseau! rosti sluga, cu un surâs tot
attit de bätrân si de ostenit, ca si al stäpânului.
Oui, Joseph! C'est un drôle de type!
Sluga Ti dutä de lucru. Pe urmä, aminti ceea ce se te-
muse sä nu fi fost cumva uitat:
Trebue sà telegrafiem la Bucuresti sä ne opreasc5 locuri,
la patul de dormit, pentru Paris. Mai avem numai trei zile pAnä
la plecare....
Nu, Joseph! Pregäteste valizele din astä-seari. Pledm
mAine... Aerul acesta e prea tare pentru niste bitrâni ca noi
pentru niste sträini ca noi.
www.digibuc.ro
 CARTEA A DOUA

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL 1

Ceiei totul este sehinzbator,§i aeo-

lo uncle unul se seufundci, alti zee*
se ridied.
Boier Boldur Iloveanu nu s'a mai tutors In primävara ur-
mátoare, nid In cealaltä, nici In al treilea an.
Lipsa lui n'a fost de nimeni sirntitä. D. administrator. Ilie
Sacará a trimis socotelile In copii de pe registre scrise cu cer-
nealä neagrà i rosie, pânä la Paris, Avenue Kléber Nr.87 §i to-
tul a rámas cum a mai lost.
Despre venirea i plecarea stäpânului, nu stiau dealtfel
slugile, când incepeau sá räsune poruncile domnului Muth'. Cu
o säptámânä inainte, ferestrele se trânteau inläturi, bubuiau jär-
diile scuturând scoarte, Ingenunchiau slujnicele sä frece podeaua
cu cearä. Douà-trei säptämâni pe urmä, cât conapl se afla In cä-
märile de sus, singur ca huhurezul, totipscuteau urechea i iu-
teau mâna, sä meargä treaba strunä.
Apoi, o säptämânä dupä plecare, scoartele treceau din nou
pe sub vergi; strânse sul i presárate cu naftaliná, mergeau sä se
odihneascä pâtiä la celälalt an. Ferestrele se ferecau astupate cu
hârtie albasträ i curtea se scufunda In tácerea din totdeauna,
sub paza celor patru lei de broinz coclit, cu gurile cäscate de urât.
Toatä lumea i Incordarea se strämutau la locul lor, la cea-
laltä curte, a domnului Iliutà Sacará, din stânga inträrii, unde
scria pe-o usä: Cantelaria adininistratiuner si de unde din
nou purcedeau sudälmi i rácnete, amenintári i cumplite semne
de mânie.
Mai aflau despre acestea, i oamenii curtii, acivati In säla-
surile din preajma zidului. Tigani, feciori si nepoti de fo§ti robi,
sloboziti pe vremea voievodului Cuza. Argati Imbätrâniti i färä
putere, care au cäpätat milostivirea unei vetre pentru un bordeiu.

www.digibuc.ro
92 CEZAR PETRESCU

Vechili i feciori boieresti, cu gospodarii mai arätoase. Mesteri,

de toate soiurile: dulgheri, fierari, potcovari i butnari.
Erau, unele mai umile, altele mai fruntoase, cloud duzini de
acoperisuri stranse In jurul curtii, ca puii In jurul clostei.
Peste aceste suflete, cu multe ploduri i slujind poruncii
boieresti din tata In fiu, domnul administrator Ilie Sacara avea
drept de vieatä si de asuprire. El era stapanul dintai i cel apro-
plat. Boierul, insemna o fapturä superioard si inaccesibila, 'Jana
la care nu putea ajunge cuvânt i nici nu cutezau sa se ridice ochi.
Satul dela jurnatatea van, o tìa maipuin aceasta.
Fuseserä oameni cuprinsi, razasi cu zapise vechi; pierdu-
sera cei mai multi bunästarea, se judecau si se Incolteau Intre
dar fata de slugile si de treburile curtii, aratau o totala
nepasare. Muncile carnpului pe mosie se fäceau In deosebi, cu
lucrätori adusi de aiurea.
Aista-i un sat de calici si fudui cum n'am vazut de zilele
mele!... se vaeta domnu Iliuta Sacarä. N'am eu vreme de pierdut
si mi-i capul la altele, altfel freca eu pe marlani, sä le
meargä
Domnul administrator Iliuta Sacarä, nu gäsea timp de pier-
dut, fiindcä II mai astepta a treia fatä de maritat i deocamdata
capul Ii era la unicul fecior, intrat In ucenicia meseriei parintesti.
Se hotarIse sä faca orn din el si Intr'o privinta, izbutise peste
asteptäri.
Nicachi Sacara, dui:6 o scoalä de agricultura neisprävltä,
renuntase la teoria plugäriei si se Intorsese sa invete practica
langa d. Map, asa cum puiul de uliu Isi deprinde mestesugul lui
langä uliul cel bätrân. La experienta parinteasca, el mai adaoga
idei proaspete i Indrasnete, cum se cuvine unei vrednice tine-
reti... Printre altele, era Indemnul de fiecare zi, repetat cu Inca-
patanare domnului Ilie Sacara, sà puna mâna pe-o sfoara de pa-
mânt, dintr'un hotar razlet al mosiei.
Erau numai douazeci de hectare, dar pentru un inceput In-
semnau destul.
0 cumperi pe numele meu, tatutal... Boierul are sä pri-
meascä s'un pret de nimica, fiindcä n'are habar de unde si cum
vin banii...
Lasa-ma, cu ambiturile tale, Nicachi! se lepada domnul
Iliutä de ispitä. N'avem ce ne trebue? Nu mi-s asigurate bätra-
netele dupa mine, n'ai Sa treci tu la rand?... Aceastä slujbä,
mäi baiete, face mai mult cleat o mosie, unde poti sa pierzi, sä
te Incurci i sa a jungi la paguba si la necaz...
Nicachi radea cu mila, In mustacioara spilcuitä:
www.digibuc.ro
_MAUL NEGRU 93
Cum asta: poti sä te incurci? A vrea sà väd i eu, cum
poti sä te Incurci i sä pierzi? Slavä Domnului, vitele nu te costä
parale... Sunt pe mosia asta, destule!... Sämânta? Alegi fruntea!
Cine te Cine poate sä se amestece i sä intrebe, cu ce
ai plätit munca i dintr'ai-cui bani?... Aceasta as vrea si eu sä
o väd!... Dad Insä málne boier Iloveanu vinde mosia? Dacd
moare si ajunge Piscul pe cine stie ce maini? Vine un venetic,
ne scoate din casä si din treburi: nu mai am nevoie de dumnea-
voasträ, vä multumesc si drum bun! Cälätorie sprincenatä!... Unde
mergem atunci? Cu ce ne-am ales?... Asa am pus aici, piciorul,
§i nu ne mai poate scoate nici dracul! Pe urrnä, s'alege!... La un
petec de pämânt se poate lipi altul. Chiag sä fie, cä oi fätätoare
a vem!
Lasà-mä, Nicachi, cu ambiturile tale, cä bine ti-a spus
Lizica antärt, cum &A ai niste planuri de Napaleon!...
Domnul Iliutä alunga demonul ispitei, cu mâna lui deprinsä
sä Invârtä vrâjmas gârbaciul.
Dar rämânea pe gânduri si se fásucea noaptea In asternut
Inainte s'adoarmä.
Nicachi Il privea cu bratele Incrucisate pe piept, ca un ade-
vârat Napoleon, desi Infälisarea nu aducea de fel cu Invingátorul
dela Arcole, Austerlitz, Jena, Eylau, Friedland, Eckmahl
Wagram...
Mai Intai purta mustäcioarà räsucitä In sf Arc, ceea ce Na-
poleon Bonaparte rädea din fragedä junete. Pe urmä, avea un
ochiu care privea putin Inläturi, läcrimos si mai mic decal celä-
lalt, ceea ce nu s'a putut observa pe niciun portret al ImpAratului.
Si Insfârsit, obrazul palid-verzui, se afla punctat de mici bubulite
pe care dintr'un obiceiu wit le strivea Intre degete, când
nu avea altceva de hint sau era mânios; apudturd dovedind
lipsa stäpânirii de sine pe care Napoleon n'a arätat-o, nici In ziva
catastrofei dela Waterloo...
Infätisarea omului insä e una si planurile lui ambitioase
sunt altceva. Nicachi nu pierdea niciun prilej sä se Intoard la
ele i sä aminteasd domnului Iliutà Sacarà, d la vremuri noi e
nevoie de hotärtri potrivite grabei i amenintärilor care plutesc
in väzduh.
Domnul Iliutà incepuse piardä somnul si sä recunoasd
In sinea sa, ca e un administrator de modä veche, multumit sä
rontäie din traista cu gräunte a stäpânului, când poate semnele
vremurilor povguiesc cà e mai cuminte sà-ti faci rost de traista
ta, oricat de mid si cu putine gräunte pe fund.
Satul de mârlani, calici i fudui, îi vedea de necazurile lui
www.digibuc.ro
94 CEZAR PETRESCU

In vremea aceasta, färä sä poarte prea multä grijä Intamplärilor

dela curtea din deal.
Un timp, cum aflase stire Petrutä, In mijlocul unor trecute
skbätori ale Invierii, a suflat un vant de iscodire si de interes,
pentru säpäturile lui Zaharia Duhu. Se svonise despre o oarecare
--brätarg de aur, gäsitä prin paraginile cetätuiei i o lung ori douä,
n'a mai fost vorba decât despre comori ingropate, despre iarba
fierului, legämântul comorilor, vâlva aurului si alte minunätii
väzute cu ochii lor ori de altii povestite. Câtiva, mai atâtati de
asemenea noroace si cu mai multä incredere In steaua lor, au
pornit i ei cu had* i târnkoape, sä scurrne pgmântul, Intr'a
parte si alta. Pe urrnä s'au rusinat de neizbând i s'au tutors la
streburi mai amare si mai cuminti.
Zaharia Duhu st-a vkut In pace, de ceea ce stia el si cäuta
el. Deocamdatä fost dovedit cä norocul nu-1 vitregeste cu
totul.
N'a trecut o lung, de când Incepuse sä se nelinisteascd de
dragostea i consideratia prea mare pe care i-o argtase domnuI
prefect Emil Sava, cerându-1 numaidecát primar al comunei st
element valoros al partidului", iar intâmplarea a fäcut mkar
pentru o vreme, ca d. Emil Sava sä renunte la aceste proiecte.
Guvernul s'a schimbat; prefectul cel nou avea altà tacticg elec-
toralä; fostul prefect, alte griji.

Trei ani, Zaharia cu ajutorul lui Oartä a desfundat alte les-

pezi de piaträ si a desgropat alte oale i alt fiergt ruginit, färg
nicio supärare din partea nimänui, In afarà de glasul tot mai otä-
fit al mätusei Ruxanda. Säpäturile nu mai scoteau la iveald nimic.
Intärea numai cunostintele vechi.
Prof esorul Alexandru Opris petrecuse In fiecare vará o
lung la fata locului, cu aparatul fotografic i blocul de schite.
Mai intocmise un volum, cu a doua parte a cercetkilor si de
fiecare deg, plecase cu o ladá de lemn, ticsitä cu scule si rämä-
site de ceramicä, pentru muzeul din Bucuresti.
Pe urmg, vestise ea alte prepusuri II chemau In altá parte.
Imi pare cä nici tu nu pop fi dq altá *ere tu mine,
irate Zaharia! Getii nostri nu se vor fi Ingrämädit cu totii aici...
Am semne cä voiu afla lucruri interesante In Dobrogea i pe
malul Dunkil, In Ialomita
Alexandru Opris dadu din cap zâmbind de vräjmásia prie-
ftenului, pentru s'gpäturile de aiurea, pe care le socotea o uzurpare
a drepturilor castigate de Piscul Voevodesei.
Aici, frate Zaharia ! Aici, si mai cu seamä In alte pärti,

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 95
despre care ti-am pomenit... Aiurea nu am pe nimeni sä m5. Into-
cuiasci Aici esti tu!... De altfel, pentru moment, rezultatele nu-mi
spun nimic nou. St 5m pe loc. In afarä de o descoperire exceptio-
nalä, nu stiu ce-as mai ad5oga la materialul nostru... Sunt exem-
plare care se repet5... Chiar mä gandesc c5 zelul täu e exagerat,
si prieteneste ti-o spun, Imi pare cä te-am f5cut In ultima vreme
sg-ti päräsesti interesele tale... Dupà ochii cu care mg priveste
mama Ruxanda, Inte leg c5 sunt socotit un fel de geniu al r5u1ui
,si un demon al perditlei... Te rog sä faci,asa, ca mama Ruxanda
s5 nu aibä de ce mä vrijmäsi si sä revin5 la sentimente mai bune...
Alexandru Opris suradea. Zaharia Duhu privea mâhnit In
pämânt. Usurinta cu care prietenul se lepäda de cercet5rile de
aci, ca de-un fruct stors si de-acum f5r5 Inustirea sucului, ca s5
alerge aiurea; acest fel glumet de a lua lucrurile, i se pärea o vi-
novatä tr5dare si o ingratitudine.
Vas5zic5, s5 m5 Intorc la plug si la boi? rosti cu am5-
r5ciune.
Vie* o cere si aceasta, frate Zaharia! N'am Inte les, sä
p5r5sim cu totul, niste lucruri si cercetäri care ne-au fost priel-
nice... Dar s5 le l5sAm deocamdatä mai domol. Cum spun, aceasta
Ong" când vom avea cuvânt s5 credem c5 am dat iargsi peste
urme noi...
Eu am s5 le gäsesc! f5g5dui Zaharia Duhu cu tärie. Nu
m5 Indoiesc de aceasta, cum nu mg Indoiesc de lumina soarelui
de acum si de cea de maine dimineat5!
Stiu... Comoara! Incepu s5 rad5 profesorul. Faimoasa
comoar5 a Regelui Dromichet!...
Da! Faimoasa com9ar5 a Regelui Dromichet! 0 stiu
aici. E pe undeva pe laproape. 0 simt. Si trebue s5 o gäsesc, eu,
si nu altcineva..
In ochii albastri-aposi ai rkesului, se aprinse lucirea arz5-
toare, In care vedea el uneori ceva pärelnic si neväzut de alti ochi,
dincolo de lucruri si de timp.
Profesorul nu-si putu desp5rti privirea de aceast5 privire.
Curios ! spuse Inteun târziu, cu acelasi glas, ca Boldur
Iloveanu intr'o zi de primävar5, sus, In Incäperile singuratece dela
curte. Curios, Zaharia frate, când te ascult si-ti citesc In ochl,
Incep s5 m5 îndoiesc de sigurantele mele... Este ceva care-mi cla-
tin5 tot ce-am clädit eu, aci, In cuget, sol:d si precis.
Zaharia Duhu prinse vieatä din vorbele p)rietenului.
Vorbi si el, mustrându-si sägalnic, tovaräsul stricat de seep-
ticisnaul cArturäresc:
Este ceva, Alexandre, Inteadevarl 0 deosebire. Eu cred
www.digibuc.ro
96 CEZAR PETRESCU

panä la sfarsit!... Tu numai panä unde-ti dau voie cärti1e; adic5

un hotar märginit, tras tot de o minte omeneascg märginitä.
Aceasta se numeste misticism... romantism...
Nu stiu cum le numiti voi si nici nu vreau sä stiu... Eu
o numesc, cum au numit-o pärintii pärintilor mei: credintä. $i cu
aceastä credintä, au fäcut minuni, cum recunosc si cärtile tale...
Ale mele si ale tale! rectificä profesorul.
Ale tale si ale mele, poftim! Nu vreau sä spun c5 nu
m'au schimbat si pe mine aceste cärti. CA nu mi-au schimbat
vieata si cA nu mi-au tras o perdea de pe ochi, sä vád si etceva
decgt traiul de vitä la care eram condamnat si la care mä sim-
team resignat. M'au schimbat. Le sunt recunoscätor... Dar mi
nemultumesc! Le lipseste ceva... Desfac viata, cum ar desghioca
o coaj5 uscatä si moartá. Ii numär5 straturile din coajá, le bo-
teazá, le mäsoará, le cantáresc; le pun toate acestea inaintea
ochilor sä le cunosti de-a fira'n Or... Dar peste vieata. care a
fost cand fructul nu era uscat si mort, trec cu usurintä, ca si
cum taina cea mare, minunea cea mare, nu s'ar fi aflat acolo...
KA mirä, cä tu, mai ales tu, nu vrei sa-mi recunosti aceasta... Tu,
dela care am invätat sä lute leg vietii alt rost... Erai oare mai
tanár, acum cinci-sase ani, cand ai vorbit In cerdacul acesta?...
Da, numai In aceast5 deosebire poate s5 fie o explicare!... Erai
mai tânár si atunci "credeai si tu, mai Insetat... Eu stäteam, uite
acolo, unde stai tu... Stäteam si táceam. Täceam si ascultam...
Mi se desfäcea o lumin5 pe care n'am cunoscut-o si-mi era ru-
sine sä vá märturisesc aceasta. Adicä sä-ti márturisesc tie, fiindcä
pentru tovaräsul täu de atunci, asa zis prietenul nostru Dinu Grin-
tescu, n'am simtit decal o evlavie trecsátoare, care scum s'a
schimbat In nepläcere si un fel de sfialá. Pentru cele ce spuneai
tu Insä, In trei seri cat ai stat aci, simteam evlavie; iar tot ce-ai
vorbit tu, a Msg. urrná, aici! (arätä, tampla) si aici! (arätä, inima).
Am scos din raft cartile vechi, am cäutat Invátátur5 In altele
noui. In cinci ani, am pus la loc ceea ce-i lipsise vietii mele In
treizeci. $i acum, tu stai In locul meu de atunci si te OA zam-
bind, cu un râs, care nu este al táu... Este, al asa zis prietenului
nostru Dinn Grintescu... La el 1-am v5zut numai, si la oameni ca
el si ca domnul avocat Emil Sava...
Frate Zaharia! spuse Alexandru Opris ridicandu-se de
pe scaum si vehind sä-i pun5 mainile, Impäcluitor, pe umeri, Frate
Zaharia, domnul avocat Emil ,Sava stie ce face... Mi s'a párut
un mare cunoscätor de oameni si un elector siret ca un vulpoi.
$i acum mä conving mai mult, cat de buni ochi a avut. $tii tu,
ce-ai insemna pentru partidul domnului avocat Sava?... Un räzás
www.digibuc.ro
MAUL NEGRU 97

MI hainä räzäseasc.5, vorbind cum vorbesti tu si stiind cele ce

stii tu? Aceasta ar ridica o sald de Intrunire publicä, In picioare,
sä te ducä In arch' si sa te aleagä nu numai primar, ci deputat,
deputat pe vieatà...
Dac5 mä socoti bun pentru o menajärie ca a domnului
avocat Emil Sava, atunci pot sä-ti spun cä-mi aráti o prea fru-
moasä dovadá de prietenie! se supärá Zaharia.
Nu te socot asa ceva, dovadä cä nu te-am Indemnat s5-1
dai ascultare si cä m'am bucurat când am väzut, cum 1-ai rete-
zat scurt! Dar te v5d cu ochii lui si spun ceea ce-ar spune el...
A! Iatä s1 viitorul nostru mare arheolog! Bunä dimineata, dom-
nule Petru V. Tudose, premiant I al Liceului Sf. Sava si viitor
membru al Academiei române!
Bung dimineata, domnule Profesor. Bun5 dimineata, nene
Zaharia.
Nene? Te-ai muntenizat riu! se ridicä Zaharia.
Petrutà d5du mâna gray si se asezä pe marginea cerdacu-
la potrivindu-si dunga pantalonulul, cu o seriozitate Intr'adevär,
de viitor academician In germene. .

In uniforma neagr5, periat, pieptänat, cu unghiile f5r5 do-

liul de odinioarä, nu mai pästra nimic din InfAtisarea ghiavolutui
descult $i neadormit, care fäcea zile fripte mätusei Ruxanda.
Rea Wei, chiar mätusa Ruxanda II luase In simpatie, ultand
vechiul räzboiu, de and mai ales Intelesese c5 un bursier face
scoala scutit de cheltuialä si poate chiar cu vremea s5 tiiiasc5
toatä vieata pe socoteala statului: bursier, functionar, pensionar...
Ei, domnule Petrutä, ati fost In p5dure ? Intreb5 glumet,
Alexandru Opris. V'ati rev5zut cuiburile de pásäri? V'ati regäsit
amicele dumneavoastr5, veveritele?
N'am fost In p5dure, domnule Profesor. Am stat In li-
vadá si am citit.
Acest omulet are sà-1 Intread pe Momsen! declar5
Alexandru Opri
Petrut5 protestä, f5r5 sfiiciune:
Nu vreau sà-1 Intrec pe nimeni, domnule Profesor! La
scoal5 Invät, fiindd trebue sä Inv5t. Iar aicea, In vacantie, citesc,
fiindcA imi face pläcere...
Mäi-m5i1 se minun5 profesorul. Ce stil aforistic! Dragä
domnule Petrut5, m5 asteptam ca indatä ce ati ajuns ad, sä dati
fuga la vechii durnneavoastr5 camarazi de hoin5realá $i de n5z-
dr5vänii... Era, dac5-mii amintesc bine, un adevärat trib, Bârliba,
eu care vä aflati In foarte amicale relatii si pot spune, Intr`o ade-
värat5 aliant5... I-ati &Hat? Ati rupt relatiile?
www.digibuc.ro
98 CEZAR PETRESCU
Petrutä nu räspunse cu zâmbet, la surâsul lui Alexandru
Opris.
Vorbi:
Fratii Bârliba au alte treburi. Unul s'a tocmit argat la
domnul Invätätor. Altul lucreazä la präsilä cu ziva. Celälalt Ind
n'a terminat scoala primarä. E al treilea an repetent si l-a trimis
mama lui la oi, la munte... Dealtminteri nici n'am ce sä vorbesc
cu dânsii, chiar dad n'ar fi plecati la aceste ocupatii.
Se vedea bine &A Petrutà V. Tudose, premiant I, In clasa
III a liceului Sf. Sava, bursier si viitor academician, enumära cu
oarecare satisfactie, conditiile inferioare, ale fostilor säi tovaräsi
de hoinärealä si de isprävi. Päsise In altä lume, precum dorise,
si n'avea pentru ce sä priveasd inapoi.
Zaharia Duhu simti zädärându-1 o nemultumire, ca sborul
unei viespi care-i dä târcoale.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL II
Comorile sunt pentru loaf& tu-
mea.

Sunt Intâmplári cu pricinile ascunse ochiului si Intelegerii

omenesti. Par çAzute din senin, färä nicio pregätire si par a de-
curge Impotriva firestilor rânduieli.
Poate rostul e undeva mai adânc si mai departe. Acestea
sunt insä Intrebäri, bune numai pentru cei care träiesc sä des-
partà firul de Or In patru.
In Piscul Voevodesei, nu se afla un asernenea orn. Chiar
Zaharia Duhu, cu toatä patima Nntru iscoadele cärtilor si .cu tot
de-a-dreptul amestec tn aceste IntAmpFäri, nu le gäsea explicare.
Mai Intâi, de prin mijlocul lui Iulie pAng târziu in toamnä,
când ploile s'au amestecat cu spic de zäpadà, toate säpäturile
lui au räscolit Ornântul In desert. Nu mai apärea sub hârlet si
casma un singur hârb de ulcic5 ; nu mai suna un singur capät
de fier. S'ar fi spus cà toate s'au tras afund, supte de täriile adân-
cului.
Oartä mormäia In limba lui urîth, cu semne de mare mânie,
muncindu-se sä dovedeasc5 stäpânului cä aici amestecat coa-
da un drac si cä are sä-i reteze el coada cu lopata, dacä pune
odatd laba päroasä pe dânsul.
Zaharia se hotärl pânä In primävarä sä schimbe douä pe-
tece de pämânt, pe altele, de dincoace de pârâu, unde sub prun-
duri, apa scoase cândva din nisip lespezi cioplite rotund, de boltii.
Pânä atunci, se intorcea In fiecare asfintit cu mâna goalä,
urmat la un pas Indärät ca de-o umbrä scurtatà i strâmbg, de ne-
volnicul cu uneltele nefolositoare pe umär.
Si tocmai In vremea aceasta, färä nicio pricinä, oamenii din
Piscul Voevodesei incepurä sä arate din nou, un foarte aprins
interes pentru Intâmplärile cu comori.

www.digibuc.ro
100 CEZAR PETRESCU

Inceputul 1-a fäcut Timofte Gatulea, baclul, aducând veste

c5 trei nopti in sir, a väzut cu ochii lui o flacäre verde juand pe
dealul Cglimanului, pârfä la cântatul cocosilor. DuIäii o mirosi-
ser5 i ei, 15trAnd i asmutându-se toatä vremea Intr'acolo. Panä
la cântatul din miezul noptii, când v5paia se stingea i câinii se
Intorceau astâmpgrati la culcusurile lor.
Timofti Gâtulea era un mosneag scund i sf5tos, tare cum
e crita si de foarte multe lucruri stiutor.
In finer*, la vârsta ostirii, a fost fugar prin pribege locuri,
unde a aflat si a cunoscut altf el de lume. Unii au cuvânt a crede
nici el nu se ap5r5c5 n'ar fi fost sträin si de-o oarecare ceatà
vestità pe vremuri, care a tâlhärit departe, In Ora ungureasc5,
land sAnge dela chimirul negustorilor de mascuri si vam5 de
drumul mare, la grofi cu penitä de sitar la päläria verde.
Asa dar5 a cam avut cum si de unde s5 afle, de ce i In ce
chip, se ascund anumite comori.
Aum s'a tutors la vieata tihnitä, de slujbä crediricoasä §i
de -cumintire. Ii vede In singurätätile Inalte de treburile si de tur-
ma lui, intre berbeci, mioare i dul5i, Inf5tisând gospodarilor In
fiecare toamnä, socoteal5 dreaptä si bud. Coboarä din munte,
arare pân5 d5 frigul, ca s5-si primeascä din când In când, provi-
zia de mahorc5 V de rachiu.
Inteo asemenea zi de Duminic5, a povestit el la crâsrna lui
Leiba ludic, arAtarea de pe dealul CAlimanului.
M5 tem, oameni buni, cà taman acolo-i comoara pe
care o tot cautä alde Zaharia lui Antohie ! Am trecut decudimi-
neap pe la dânsul, sä-i dau Vire precum cà partea lui de turmä
1-a crescut si-i mândrä, care pot s5 spun cà n'am mai apucat de
doisprezece ani. Pe urmä, minte la mine ! am strecurat cuvânt
la v5duva lui Antohie, despre semnul din Ullman... Jupâne Tud.c,
la mai f5 vânt Incoace unui sip de rachiu, fiindc5 am nevoie a
prinde coraj, ca sä povestesc oarnenilor istoria, ce mi-au auzit
urechile si era sä-mi pan chelea, dela calul dracului!...
Domnul Leiba Tudic a pitrocit alt5 jumätate de rachiu In
sticla verzuie si cu mare indiferent5, a inlocuit m5sura desartä,
retragandu-se apoi dup5 tejghea i scriind o linie cu creta.
Nep5sarea era Ins5 pref5cut5, iar urechea ascutit5.
Cele ce auzise el din gura lui Tirnofti Gâtulea, de ate ori
cobora ciobanul din munte, era destul sä-i turbure somnul cu vise
cumplite, trei nopti.
Baciul a turnat cum se cuvine, IntAi ascult5torilor, pe urm5
si-a umplut i paharul lui. L-a ridicat sä ciocneasc5 la dreapta si
la stânga, apoi 1-a repezit de dusc5., stropsindu-si glasul dupa
jitur5 i scuturându-si pletele sleite cu unt de oaie, cu o mare

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 101

snultumire i semne de aprobare spre tejgheaua lui domnu Tudie,

fiindd rachiul era tare si fain.
Cu máneca cärnäsii spälatä In zer i duhnind de-o postä a
snug netezit tepii mustätilor, s'a rezemat cu spatele In pe-
rete si a inceput sä I-A(1A cu amarnicA Inveselire, de ce-avea el sä
povesteased despre Intämplarea cu väduva lui Antohie.
. Câte-o lunä, alteori mai mult, n'avea cu cine schimba ui
cuvânt, In pustietätile lui de sus. Câinii, berbecii i douä ajutoare;
doi bäietandri, abia intärcati. Cine sà-1 asculte ?
Acuma se deserta pe o lung ; de aceea povestirea lui era
lungä si pe drum ocolit.
Ce sä VA spun, oameni buni ?... CA am fost umblat
pâtit, o stie domnu Tudic, dupä cum väd cä se uità la mine si nu
mä scapä o târä din ochi, ca ochiul lui Durnnezeu de pe blserica
lui, din targ. Asta mi-a folosit ; umblatu i pätitu, cä acuma pot
zice cä nu mä tern de nirne pe lume... Au fost sá pund mâna pe
mine $1 jandari Impärgtesti In tineretele mele nebune si m'arn in-
contrat cu dânsii cu pusca si am scápat teafär si neatins ca oul
Pe urmg, a ven:t vremea sä am de a face cu altfel de hiare. D5
lupul In deal si-1 dobor cu ghioaga. Mai dä altul räpun cu jun-
ghiul... Acuma, cred ciä s'a dus vestea Intre dânsii, In vorba lor
lupeaseá, de mg lasä In pace de un timp de vreme... Am avut In
iast primiivará si altfel de oaspeti. Sä v'o spun si asta, numai asa
ca sà-i fa'c plkere lui domnu ludic. Este, domnule
Domnul Leiba ludic deschise si inchise sältarul de lemn,
mácar cá nu avea nimic de pus sau de scos.
Ii trase unghiile prin barba rarä si se tângui:
Plkerea pe care mi-o faci dumneata, bade Timofte,
când Incepi cu istorii numai.cu morti i cu prádkiuni, asa plä-
cere nu doresc eu nici la dusmanil mei...
Baclul intinse opincile mari cât doi bursuci sub masä
mugi un râset gros, läsându-se pe spate.
De data asta am sä-ti fac pe poftä, domnu ludic i n'am
sä spun o istorie grozävitä, din cele care le stiu, am vhut, si
poate am fAcut !... N'arn sä spun, fiindcg nu vreau sA te supgrl
Mie Imi place sä rämânem prieteni... Fiindcg dau omului ce-i al
ornului. Ca rachiul dumitale, n'am mai bäut eu asa ceva, decal.
In tara ungurului, de-i zices träscgu, spre deosebire de altul mai
slaut, de-i zicea palinkä. SI-1 beam pre dânsul, Imbucând ia asa
niste hartane de slanä crudà, tävälità prin sare si prin paprick
de-i zicea slanei aceleia clisä. Rachiul dumitale Imi aduce aminte de
vremuri trecute de tinerete... Eu am nevoiede dumneata, ca sä
mi-1 vinzi, chiar dacg mi-1 scrii la condica dumitale si nu-I plátese
acuma. Dumneata ai nevaie de mine, sà-1 curnpär.si 's5-1 cinstesc
www.digibuc.ro
102 CEZAR PETRESCU

cu oamenii de omenie! Asa darä, numai 1315 trebue s5 r5mânern

prieteni... De ce te-as sup5ra si de ce te-as mâhni ? 0 mânä are
nevoie de cealalt5 i amândoud au nevoie de cap, jar capul are
nevoie de-olead de fierbintealä de rachiu, ea s5-1 mai prime
neasc.5 i s5-I Inveseleasci.. Peecum vei vedea, am sà istorisesc
crestinilor istora, o intâmplare färä niciun mort. i o Intâmplare
färid nicio prädäciune, chiar dac5 a vrut ea sä fie cu prAdAciune...
Cum v5 spun, oameni buni, In iast primävar5, cam la dou5-trei
zile dupä sfintele Pasti, mä pomenesc eu Intr'o sara, cu niste pea.-
paditi ca vai de capul lor, morti de foame i rupti In genunchi,
de-ti era mai mare milä. Ci-ca erau In legea lor fugari de oaste,
eare-au purces voiniceste sä ia calea codrului... Mai mare râsul
si jalea de asa voinicie ! Acum, cine i-a trimis la mine, cu gand
de pradaciune, sä rn5 puste ì sä m5 taie ?...
Vezi, bade Timofti ?... gemu a mustrare domnu Tudic,
Ai spus c5 nu-i o istorie cu präd5ciune...
Lasa, jupâne Tudic, cà ceea ce spun eu acum n'a f ost
prädäciune. C5 a vrut sd fie, asta-i altceva !... Zic : cine i-a tri-
mis la mine pe gherghetegii si becisnicii aceia, cu gând de prä-
däciune, doar Domnul de Sus sä stie ! Numai ce ma trezesc eu
buimac, Intr'o harmalaie, de câini de-am crezut cà s'o aprins stâ-
na. PuscA ei In câni, dau busna si räcnesc: Bani, mosnege! Bani
5i mâncare! Si-mii pun chipurile tävile pustii In chept, à nu su-
flu si s5 m5 supun... Apoi cu mine nu merge asa puilor ! mci
sup5r eu. Cine v'a Inv15tat c5 asa se hateste, prost v'o Invätat !...
Si numai ce mi-se face negru Inaintea ochilor de mânie, si nu-
mai ce Insfac eu amândouä tävile cu amândou5 mâinile si le
svárl cât colo ; si numai ce mi-ti-i invârte taica de piept de-i
ciocnesc cap In cap ca ou5le de Pasti i pe urm5 numai ce 11-i
cule eu frumos la pämânt si se asterne tata, sä le burduseasc5 o
mamä de bätaie, de-au pomenit si tâta care-au supt-o dela maica
bor... Dupä pedeapsä, vine judecata. CA asa e rânduiala treburilor
aistora. Intâi pedeapsa, pe urmä judecata... li ridic si-i pun pe
lait5. St5teau alAturi, ca doi gerneni pr5p5diti i culesi de pe dru-
mud. Ii mustruluesc : DacA v`o pläcut, mai poftiti i altAdatä, ca
sä vä Invete tata cum se capata bani si mâncare !... $i le spun
una si le spun alta, pâti5 ce mä prinde mila, cât väzut de
pädtosi... Le-am dat de mâncare. Le-am pus In traiste un cas si-o
urdä. Le-am dat i un cinci franci de parale, si le-am fäcut vânt
Hai plecati !... Cautati-vä alt5 slujbä, c5 nu sunteti pentru treaba
asta, mieIueii mosului !
Si m5 rog dumitale, bade Timofti ! se miscä de dung tej-
ghea, domnul Leiba Tud:c. De ce n'ai trimis dumneata Indatá
räspuns la domnu sef de post ? De ce nu i-ai legat s5 meargä la
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 103
ocnä, dad erau asa niste tidlosi care furä i pradä i poate au
fäcut moarte de orn.
N'au fäcut, domnit Tudic ! vorbi cu dispret baciul. Nu
erau ei, de aceia In stare sä facä moarte de orn.
Chiar dad nu fac moarte de mil ! stärui domnul Tudic.
Vin, sparo, lovesc, pradä.. Pot sä mä pomenesc i eu intr'o
noapte, eoarnne fereste, cä vin sä rnä schingiuiascä i sä mà
bage 'n spital.
N'avea nici de asta grijä, dornnu Tudic! Il asigurä Ti-
mofti Gâtulea. Ce sä fure dela dumneata ? *tie tot satu cä ai mai
multi copchii In odaia dumitale din fund, decât sutare la tejghea.
Si pe urrnä mai cunoaste lumea cà dad s'ar apropia cineva cu
gänd rau, Incepe madam Sara sä tiple si sd se cäineze, de s'au-
de peste nouà vài i no-11A dealuri... Altfel, poate mai stii? M'ar
fi bätut i pe mine gândul sä-mi amintesc de cele tinerete i sä
fac asa o probä, intr'o noapte färä lunä...
Bade Timofti, asta nu-i glumä pentru un om la varsta
dumitale ... se trase speriat la adäpost, domnu Tudic. Dumneata
glumesti Altu ascultà si se duce acasä i poate cä o gindeste...
Uitä cà este lege, uitä 6' este pedeaps5...
Domnu Tudic, leoea codrului e alta decât aceea pe care
o cunosti dumneata! Canbci vei avea odatä lump, sä rnä chemi
i-an sä ti-o spun si-are sà-ti fad pläcere...
Cunosc eu pläcere de-a dumitale !... suspinä domnul Tu-
(tic. Mai bine ai spune cum s'a intâmplat cu cucoana Ruxanda,
cä aceea-i istorie färä primejdie...
Crezi dumneata ? îi aduse aminte baciul de uncle por-
nice. Taman asta voiam sä arät oamenilor aistora... Nu mä tem
rie lup. Nu mä tern de janaarm. Nu mä tern de hot... Am ac pen-
tru toate cojoacele ! Darà de gura muierii, când e vorba, mai
a?es de una ca a vädanei lui Antohie, pot spune cà mä apud
groaza, cuni te apud pe dumneata când auzi de prädäciune
de moarte de om...
Se Intoarse spre tovaräsi, turnä, ciocni si cinsti. Pe urmä,
istorisi:
Precurn v'am spus, strecor eu azi dimineatä, vädanei
Ruxanda, stire despre semnele de pe Cäliman. Zic : asta trebue
cunoascä nurnaidedt i Zaharia, cä poate sä-i fie de folos!...
Alei, Doamne, pkatul de mine, cine mi-a pus vorba asta pe lim-
bä ! Nici n'am sfârsit bine, si numai vàd c5 se tântäreste muierea
si Incepe cu o gurä si se repede sä-mi scoatà ochii cu unghiile,
cum sare gaia când te-ai apropchiat de cuibu ei... Hai! räc-
neste de s'au späriat toate curcile si-o Inceput a leorbAi
si curcanul la mine... Hai ! de astea-mi
Cu vii, haidäu
www.digibuc.ro
104 CEZAR PEIRESCU

blitrAn i fär5 minte ? Altu, acuma cu comoara ! Nu-mi

ajunge mie nebunu din cask cu tâcneala i cu oalele
lui ?... Nu-i destul cA-mi mAnânc sufletu cu dânsul si cu
Oart5 al lui ?... Mai vii i tu, cu comorile de pe deal, arzä-te-ar
focul lor si cuptoarele iadului, dup5 câte-ai p5c5tuit In fata lui
Dumnezeu si a legilor ! If i trebue i tie comoar5 ? Ai venit, s5-1
mai scoti din mintea câtä i-a mai rämas ?... Ei stai, haidamace,
o5-ti ,arit eu tie comoark ca s5 n'o pop duce In spinare!...
Ciobanul se opri s5 râdk fiindc5 dup5 atâtea pahare i dup5
ce trecuse primejdia, Intâmplarea Ii p5rea vrednic5 de Inveselire..
Si ce-ai fkut ? Intreb5 unul din ascult5tori.
Ce s5 fac ?... Am fugit si-am l5sat-o sä räcneasc5 pân5
ce i-o osteni limba In gurà. Am venit Intr`o fugä aici, la dommt
Tudic, sä-mi dea oleac5 de drojdie de coraj, din sipurile lui cu
Aceaaa a fost Inceputul nevinovat al Intâmplärilor care-au
turburat satul, mai bine de un an.
Mai fuseser5 alte semne mai temeinice altädat5, i toti tre-
cuser5 cu usurint5 peste ele. Nu mai departe, chiar dup5 ce Pe-
trut5 Tudose a g5sit br5tara de aur scoas5 la iveal5 de suvoaiele
ploii, svonnl s'o potolit In scurt5 vreme, iar cei care-au purces sä
scurme si dânsiipämântul la Intâmplare s'au astâmpärat rusinati..
Unii socoteau c inteadev5r, Zaharia Duhu, orn cu carte
pricepere, e plätit de profesorii dela Bucuresti cu bani buni, s5
le caute oale, c5r5mizi i .rugfhäturi, pentru c5rtile lor, cum adu-
sese veste Pintilie, postasul, c5 a f6st scris In gazete si CA a
v5zut cu ochii lui, chipul lui Zaharia, pozat, asa cum se afli nu-
mai chipurile de ministri si de räufk5tori.
Altii se Impkaserä la urma urmei, si cu gândul cä Zaharia
Duhu chta chiar o comoar5. Dar nu una din vechi. Ci vreo co-
moar5 ascunsä de Antohie cel sgârcit i amarnic, despre care va
fi räsat vorb5 cu limbd de rnoarte si n'a avut vreme cand sä
spun5 i locul.
Toate acestea trecuser5 din gur5 In gurk mai erau rareori
pomenite si nu mai stârneau nicio mirare sau gând lacom de
iscoad5.
Si deodatk toti au Inceput sà capete patimä pentru co-
mori, ca si cum s'ar fi aflat câte una pe aproape, pentru fiecare
suflet din sat. -
Semnele de pe C5liman nu s'au mai ar5tat. Niel nu le vä
zuse dealtfel, decât baciul Timofte, care poate a minciunit lumea
s5-si rAd5 de lesne crezätori.
Svonul a crescut i f5r5 aceasta.
Toamna, pe vremea strânsului si a plugurilor, au mers lu
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 105

.crurile mai dornol. 0 vorbä aruncatä, ici o Intâmplare adusi

din auzite, de altul, dincolo. Odatä insä cu cel dintAi înghe i val
de ninsoare, când iarna a inceput sä se Intäreascä si sä strängä
gospodarii pe la casele lor bärbatii la domnul Tudic; fläcäii si
letele, la sezätori si priveghiuri istoriile comorilor s'au intetit
si au fost desmormântate toate cele aflate i Intâmplate, de and
cel dintâi orn a ascuns un talant in pämânt i altii o sutä au por-
nit sä-1 caute.
Mosnegii si babele n'arr mai gäsit tihnä, pânä ce n'au spus
de-a fira'n pär, ce-au stiut dânsii din pärintii pärintilor lor, despre
toate avutiile i scumpeturile Incredintate pätnântului, pe vremea
turcilor si a t5tarilor, si mai pe urma, In timpuri de räsmerite
de vrajbä.
Cä fiecare crestin cu oleaca de stare, îi ascundea lAnetul
la loc täinuit, când dadeau pagânii In tall, de asta nid nu mai
Incäpea indoialä. Boierii fugeau la Brasov, i pe unde apucau, In
sara ungureascä. Cellalti, mai putin Instkiti, luau drumul codru-
lui, asteptánd In pesteri si bordeie sà treacä urgia. 5i unii si cei-
lalti, vor fi purtat cu dânsii parte din odoare si din agoniseaa
Dar grosul rämânea aci, pus la ferealà, In tainite si In hrube ;
ba Intr'un cazan Ingropat la tulpinä de Or, ha intr'o zid're sub-
p5mAnteanä, hruba astupatä cu capac de fier i Incuiatä cu lacät
cät o oalà de praznic mare, toate astupate cu pärnant l cu brazde
de iarb5 sä nu se cunoascä locul.
Când se potolea mânia lui Dumnezeu, unii din cei porniti In
bejänie, se Intorceau sà-si desgroape avutul ascuns i incepeau
din nou vieata de tihnä si pace. Dar cei mai multi piereau pe me-
leagurile sträine. Mai erau i acei care-au fost ajunsi din urrnä
de vràjmas, pe drumuri, si trecuti pri,n sabie cu soatele i cu
pruncii bor... Tainita aceAora de bänärit, fämânea nestiutä de
nimeni. Iatà asa dar, un fel de comori. Se mai aflau i comorile
Ingropate de Ovrei ; urieii cei mari i urâti, care-au träit Inainte
de a se isca pe pämânt neamul omenesc din ziva de azi. Mai sunt
comorile sgârcitilor hapsâni, care-au strâns banul cu zece rio-
duri toatà vieata si-au ascuns geárn5juia cu galbeni, tri oalä de
lut, ca dupä moartea lor sä nu se mai bucure nimeni de folosinta
aurului. Pe urmä, oricine mai are cunostintä despre zäcknintele
de bani i odoare, adunate si puse la aapost in vägiuni ascunse,
de cetele de tâlhari si haiduci, cu legärnânt Intre tovaräsi, sä nu
se atingl nimeni de ele, panä ce nu s'o Intoarce cu totil la Im-
Vártealà. Twig ziva Impgrtelii n'a venit. Täintitorii si-au pierdut
vieata In luptà cu poterile ori le-au fost putrezit ciolanele In ocni.
Banii juruiti asteaptà i acum mänä norocoasi, sà-i scoatä la lu-
mina soarelui §i la bucuria 6amenilor.

www.digibuc.ro
106 CEZAR PETRESCU

Cg au mai timas comori si ind multe, de tot soiul si dirt

toate vremurile nici nu mai poate fi, asa dar, vorbä. Greul e
cum sä le dai de urmä. lar dui:A ce le-ai aflat, cum sä le intri In
stäpânire, färä sä te poceasc5 ori sä te soimäreascä vâlva bor.
In aceastä privintä, pärerile erau Impktite.
Asa bunkärä, baba Maranda Cutui, mare mesterà in des-
cântece de boalä si de deochiu, vestitä pârtä In al saptelea sat
pentru fäcutul de dragoste, si de aducerea ibovnicului pe horn
ct.1 ulcica si cu nuielusa; baba aceasta, Maranda Cutuianca, avea
stiintele ei.
Mai intâi, spunea dânsa, comoard färä parä nu-i!... Joacá
para deasupra, in noapte de Inviere, de Boboteaz5 si de Sânsälene?
este comoarà. Nu joad ? de geaba mai präpädesti vremea si
munca... Apoi chiar de-o fi jucând fladra, mai are si ea cântecul
ei L. De-i gälbie, Inseamnä cä dedesubt se sbate aur; de-i all*
argint ; de-i roscatä, aramä... Mai este si flacki verde. Atunci ai
dat peste norocul noroacelor. Inseamnä cA ai sä afli nestemate
si märgäritare, smaragde si alte odoare ImpArátesti...
Baba Maranda scarmäng pene, repede-repede, cu unghii
ascutite si aduse la vârf cumu-s angile de ciocänitoare.
La claca dela notäreasä, se aflá câteva femei, câteva fete si
niste bäietandri hai-hui, care nu fac nicio ispravg si numai hârjo-
nesc cele copile si nu le lasä sä-si vadà de treabä.
Unul se dä cu pärerea, pitigäindu-se :
Apoi atunci e lucru usor, mätusä Marandä L. lesi colo,
In noaptea de Boboteazä pe deal, te uiti de jur imprejur sä vezi
uncle pâlpâie para; pe urmä, n'ai deal sä pornesti cu hârletul si
cu co§arca dupä galbeni...
Cä user ti-i a zice, mäi bäiete L.. Dad socati tu 6 mergi
la comoarà ca la plkinte, apoi amar te inseli, ghindocul babei L..
Mai asteaptä sä-ti creascä de puf sub nas, si-ai sä Intelegi tu 6
toate lucrurile pe lume se petrec oleacä mai anevoie. Intreab5-1
pe tätâne-tu si ti-o spune, dad a väzut el cärându-se galbenii cu
cosarca, asa cum vä carä ei ciocäläii cu schinarea, dela unu si
dela altu, sä vä facá foc in bordeiul vostru...
Bäiatul s'a rusinat amarnic, fiindoä mai este timp pänä ce
i-o räsäri urmä de puf sub nas si mai ales, fiindc5 baba Maranda
i-a ,adus aminte de nevoile si de säräcia de-acasà. E abia un
plod de vreo zece, unsprezece ani, Gheorghies al lui Costache
Tälpäligä ; iar Costache Tälpälig5, e unul din gospodarii cei mai
säraci lipiti pämântului din sat.
I-a täcut glasul si priveste pe sub gene, la tovaräsa lui de
joaoä si la vecina de gard, Sanda lui Alecu Toader Precup a
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 107
Däscälitei, care cu tot numele lung, cat o zi de post, e fetisoarä
abia de-o schioapà, cu nasul cat un bumb. Dar ochioasä, nevoie
mare. Sanda n'a ras laolaltä cu ceilalti de spusele babel Ma-
randa. Nici nu le-a auzit. Foarte gravä, scarmäng cu manutele
mici, mandr5 a a fost si ea primitä la asemenea ispravä im-
portantä, aläturi cu fetele mai mari ca dânsa ; unele chiar iesite
la horä.
Lumina s'a micsorat de tot In gämälia galbená, de alamä, a
lämpii. E un miros greu de gaz, de pene si de poiatä, de Incältári
si de sudoare.
In ceaunul de pe vatr5, pocnesc gräuntele puse cu sare sa
fad cocosei.
Ia mai märeste fitilul, tu cu cosarca de galbeni, c5 ne-o
chiorit de tot gazornita astal... dä cuvânt baba Maranda. Si pe
urmä, dupà ce mi-ti face incoace pacul cela de tutun sá räsucesc
o tigarä, am sä vá spun eu i cumu-i treaba cu aflatul como
rilor !...
Baba Maranda Cutuianca a aprins o tigari crroasä cat de-
zetul, a puf5it si a istorisit si cum st5 chestia, cu desgropatul co-
morilor.
Greseala cea mai mare, e când ai väzut flacärä, sä te rä-
pezi ca un zähid la ea. Atunci nu s'alege nirnic. Panä fugi, para
se sterge färä urnfä si-ai pierdut-o pentru vecii vecilor. Legea
comorilor cä au si ele o lege ! legea cornorilor, spune sä
Infigi un cutit In locul unde te afli, când ai zärit para. Asa, cunt
a intrat vârful cutitului In p5mant, tii si tu fladra, sä nu fugä.
Pe urmà, mergi panä acolo pui semn. Dacá para o fost inaltä
de-o palm5, a doua zi ai sä afli comoara, adâncg de-o palmg. Da-
c5-i de-un stat de orn, inseamnä cà locu-i afund de-un
stat de om. A doua zi, apoi, cand pornesti la säpat
groapa, nu-i destul sä pleci cu mâna goalá, cu hârletul i cu tar-
näcop. Trebue sá-ti mai iei i o lumanare de Pasti, smirnä din ca-
delnita popii si-o cäpätânä de usturoiu. Aprinzi lumânarea, te
ungi crucis, pe fatä, cu usturoiu i prinzi a s5pa. Dar cu soco-
tealá !... Fereasa Dumnezeu, bunaoarii, s5 Iasi sá cadä 01-Ana
indpoi In groapä, cä atuncea orbesti i pentru orbealä din säpatul
comorilor, nu s'o g5sit leac pe lume! Tot asa, stiut este, cä dad
ai astupat la loc groapa de unde-ai scos comoarä, n'ai parte de
dânsa. Mori In drum, pan'acasä.
Acestea le spune legea comorilor, când ele sunt curate
si bune.
Cat des'pre comorile legate cu jurämânt greu si päzite de-o
valvä vicleaná si Indrkitä; apoi ca acelea, i'sprava e mult mai
grea si plinà de prirnejdie. Poate s5 fie Inl5untru aur cat de gras,
www.digibuc.ro
 108 CEZAR PEIRESCLY,

stamboale si poloboace de galbeni; poti sá cunosti locul sä-I

descânti fel si chip, dar de dânsele tot nu te poti apropia pAnä ce
n'ai sfärmat blestemul. VAlva te soimAreste, sau te ucide, sau face
sé-ti moari cineva scump de aproape. Te 'ntorci cu mAinile arse
pang la cot, ori îi sai din rninti. Iarä comoara, de ce te apropii
cu sapa de dânsa, de ce se d5 mai afund. De asemenea nor oc poti
sä te lepezi, precum i altii mai cuminti, s'au lepädat cAt mai era
vreme sä nu-i ajung5 p5catul...
La domnul Leiba Tudic, intre bärbati, la un pahar de vin
sau un cinzec de rachiu, patima comorilor lua altä Infätisare.
Aici, era vorba de faptä, nu de vorb5.
Se fAceau leg5minte pentru la primävarä. tiut era acum,_
c5 se afl5 o comoa0, mare pe aproape, despre care avea cuno-
stint5 din cele scrise In cärti si urice, feciorul iui Antohie. Numai
c5 el nu luase calea cea bung. Cu un becisnic la minte ca Oart5,
n'avea sä mai g5seasc5 el comoara nici pAn5 la a doua Inviere,
oricât o fi fiind Zaharia Duhu de Invätat si de om al lui bumne-
zeu. La asa ceva, trebue tovaräs vrednic, s5 aibá si el ochi de
v5zut si minte de iscodit. Unde n'a izbutit Zaharia, poate s5 fe
mai norocosi altii. Vorba e, ca tovär5sia sä fie cinstitä si f5r5
gAnd scuns, pe parte dreaptä.
S'au fäcut deci tov5r5sii tinstite, f5r5 gAnd ascuns si pe
parte dreaptä.
S'au f5cut i preg5tiri; s'au ochit si locurile, la care Za-
haria Inc5 nu se gAndise. S'a bäut si aamasul Imp5rtelilor vii-
toare.
Domnul Leiba Tudic asculta cu ochii Intredeschisi, dela tej-
ghea, Intre siragurile de covrigi si sipurile de rachiu, sträin de
aceste fr5mântgri i cu gAndurile la cei sapte copii sl al optulea
pe drum, pentru care nu i-ar ajunge s5-i creasc5 i s5-1 vadä pe
la casele lor, nido adeväratà comoari cum se pregAteau s'o afle
gospodaril din Piscul Voevodesel.
Afar5, viscolul zidise troiene pârt5 la stresin5 i Impresu-
rase satul cu Intärituri de alb5 cetate.
PArtlile abia despicau calea ingust5 dela o poartä la alta.
Sub tälpile opincilor i c5lcAiele cismelor, om5tul scrâsnea de
ger, iar cinii amutiserä, ascunsi In cotloanele lor de unde nu-i
mai scotea cleat foamea. Fumurile se In5ltau albastre 1 potolite.
trite() mare liniste v5tuit5.
Când iar5si Incepea s5 fulgue. sub cusmele albe, tot satul
avea o Infälisare b5trânä, tihnitä i adormitä, scufundat5 In amor-
tire, ca o asezare de glasuri polare.
Arareori o sanie cu tälpi de lemn, luneca oblu fàrä sgomot,.
tras5 de bouleni domoli ; scArtAia o poart5, suna limpede un glas..
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 109
Si iaräsi punea stäpánire täcerea albA i Incremenitä.
lar sub aceastä amtitoare neclintire de fäpturi care hiber-
neaz5 cu nasul infundat In barlog, fierbea neastAmpärul hotárI-
rilor mari pentru primävarg.

Odatä cu cel dintAi desghet, dutätorii de comori au purces

la treabg.
Cu mare uimire, Zaharia Duhu a väzut la dreapta si la
stânga lui, ba chiar pe pämântul lui, oameni räscolind Warm färä
nicio socotealà, adâncind gropi, Ináltând movili, läsând una ne-
isprävitä sä inceapà alta ; lucrând cu lumânärele de cearä pe buza
säpäturii, stropind locul ales cu aghlasmä dela Boboteazà, Intre-
cându-se Intr'o IndArjire, cum a citit el cä s'a mai fost vázut asa
eeva, In Alasca si In California, când s'au näpustit toti desnä-
däjduitii lumil sä descopere aur.
Ogoarele au rátnas pe mána femeilor. Istoria s'a Imprastiat
si In alte sate.
Veneau gospodari din vecini sä se cruceascá i sä-si ofere
toväräsia, la muncä si la parte.
Ai innebunit lumea !... se câina mätusa Ruxanda. Ai
scos din minti oameni buni teferi, ca sä-i fad de rAs si de ocarä..:
Nu m'as mira sä-i vád venind sà-ti cearà socotealä, and si-or
da seamä de zärgheala lor, cum de altfel meriti l mä astept L..
Zaharia Duhu nu gäsea räspuns.
Deocamdatä Intelese cà e cuminte sä lase vântul a trece
sä-si caute de alte treburi. Porunci lui Oartä sä Inchidä uneltele;
mânä argatii la câmp; In primävara aceea Ii väzu de plugärie cu
temeiu, pe locurile putine cate nu le schimbase pe viroage i rä-
fácänii. Astepta sà afle ce se aude si se Intamplä.
Intr`o säptämâng, dutätorii tábárIserá lângä f ântâna Ta-
pului. Descoperise cineva cá apa din fântAnA e grea, semn CA se
aflä pe undeva, pe aproape, zkátnânt de metal scump. A fost
oarecare indlerare pc alocuri, Intre tovaräsii care nu mai Ind-
peau.
Pe urmä, dupá ce-au slutit pätnantul, bräzdându-1 eu san-
turi si movile, s'au sirámutat In deal, unde-a fost oarecând urma
lácasului de schimnicie, al voevodesei Mfg nume.
Aci, Zaharia Duhu n'a mai putut räbda. Era locul lui, plä-
tit cu banii lui, iar In a lor nepricepere, oamenii tábäriti cu caz-
male si lopetii amenintau sä sfarme si sä rástoarne, tot ce-a cru-
tat el dupá toate bunele orânduieli, din rämäsitele asezárilor vechl.
A plecat cu Oartà ca mult sA se minuneze de ce i s'a arätat
ochilor. Ina nu-i väzuse de-aproape la treabá. Era o priveliste
nou5. www.digibuc.ro
110 CEZAR PETRESCU

Cinci tabere. Unii desbrdcati la cämasä, i cu mánecile su-

mese. Altii cu legäturi de mâncare aläturi, cu lumânärele aprinse,
cu icoane fäcätoare de minuni 1 cu gäini negre, legate de picior,
gata sä le reteze gâtul dad poate comoara era dintr'acelea care
nu se lasä deschisä, decât cu värsare de sânge i stingere de suflet.
In cea mai apropiatä tabärä, Zaharia recunoscu pe Nichifor
Rätoi, vizitiul dela Curtea Iloveanului.
Ce-i cu tine, Nichifore ? Ti-ai läsat slujba ?... se prefäco
a Intreba cu nepäsare.
Nichifor Rätoi ridid obrazul ciupit de värsat i rânji, reze-
mAndu-si coada cazmalei In burta de argat boieresc bine hränit
§i suflecându-si mânecile ckute.
Ind n'am läsat slujba, dar nu-i mult pariä s'o las, ju-
One Zaharial... Numai sä punem noi mâna pe ce cäutäm... Adid,
cd? Numai dumneata sä te Infrupti si sä te umfli ?
Zaharia Incepu sä râdä.
Mä mir cá mä vezi umflat !... Uitä-te la mine si uitä-te la
dumneata... Care din doi ti se pare, cum zici, mai umflat ?... Eu
cred cá-ti stAtea bine, acolo unde te aflai, pe capra boierului Ilo-
veanu...
Ba or mai sta si attii pe caprá i oi ma ,sta i eu In fun-
dul träsurii, ca un boier, tolänit pe perne moi !... Numai sä &Am
noi peste ce dutäm...
i ce dutati, rogu-vä ?... se interes5 Zaharia Duhu, cu
aceeasi nevinovatá mirare.
Nichifor Rätoi rânji i räspunse scurt :
Ce-ai dutat i dumneata i n'ai Adicá lili gäsit,
dar numai puii comorii. Closca a rämas pentru noi !
Spuse, si Incepu sa loveascä nätâng, cu coltul cazmalei, In
masa de pietre, unde se vor fi inchinat vreodatä oameni din alte
acum douäzeci ori treizeci de veacuri, si unde cândva, Intr'o ur-
gie cereascä, Oartà s'a rugat In genunchi, In limba 4ui, puterilor
nevkute s5-1 apere de tunet sl de träsnet.
Oartä privea cu ochii lui bulbucati i galbeni, pe rând, când
la stäpân, când la omul cu cazmaua. Pricepea si el, ca se Intâm-
pli lucru nelegiuit. Pärea cä-1 Intreabä, ca un dine credincios,
care vrea sä Inteleagg din privirea stäpânului : Ce zici ? Ce-ai ho-
tärît ? Sä-1 Incoltesc si sä-1 pun la pämânt ?
Zaharia Duhu atinse Incet, cu mâna, umärul vizitiului Ni-
chifor Rätoi :
De ce strici cazmaua degeaba, Nichifore? Päcat de lucru
bun si scump ! Ori e cumva cazma boiereasd ?... Ceea ce cauti
dumneata, chiar de-ar fi sä ggsesti, nu se OA In piaträ sead.
N'a deschis nimeni piatra ca o tabachere sä punä ceva In ea...
www.digibuc.ro
Iar dedesubt, IV spun eu, cä nu se aflä nimica. Lespedea am ri-
dicat-o eu si cu Oartà, si noi am pus-o la loc, cum a fost si stä de
o mie si o mie de ani. N'ai sä gäsesti nimic acolo, cum nu vezi
nimic, colea In palmä la mine.
Pe urmá, se hotärI :
Dealtfel, cheamä si pe ceilalti. (Se intoarse spre totil.
Ascultati, mgi oameni, ia faceti-vä oleacä Incoace !
Toti se adunarà, unii lepädând târnäcoapele si lopetile, altii
Inaintând cu ele In mânä. Zaharia Duhu väzu gospodari, fruntasi
si mosnegi färä putere. Väzu si oameni cu casä grea si cu cáme-
soiul sdrentuit, ca Costache Tälpäligä, care are nouä copii si
nicio präjinä de pämânt. Cu unii crescuse. Pe altii Ii apucase In
puterea varstii. Altii se ridicau acum. Le cunostea nevoile si pä-
surile. Intelegea cä i-a adus pe toti, o nädejde de truboggtire, de
ceva mai bun si mai blând In vieatá, de o alinare a traiului lor
aspru si fárg zariste. C6uta si el o comoará, printre altele. N'o
cäuta pentru avutia din ea, fiindcä nici acum nu era lämurit ce-ar
face ou dânsa dacä minunea s'ar fi Intâmplat. Oricum, nu-I rnâna
gândul imbogätirii, fiindcä nevoile lui erau putine si multurnirile
lui nu erau din c.ele care se plätesc cu bani. Oamenii acestia o
voiau pentru ceva mai apropiat si mai desnädäjduit.
Iar pofta, le aprinsese In ochi o lumina' neagrä, cruntä, In-
därätnic5 si rea.
In loc sä-1 Indârjeascä, simti o Intelegere blândä pentru ne-
bunia lor, atât de apropiatá, de ceea ce stia cA nu e nebunia lui.
Era un sat de oameni päräsiti de stäpânire si de Dumnezeu.
Cei de demult, fuseserä oameni tari si dârji. Au läsat bunä-stare
si nume pomenite In urice domnesti. Pe urmä bunä-starea s'a ri-
sipit si numele din uricile domnesti s'au tidlosit. Le-a räsluit din
avut unul. I-a inselat altul. I-a strâns de gât celkalt... Lor nu le-a
mai rämas deck sä se incaiere Intre ei, si sä se poarte In jude-
cáti, cum a dat pildä, Antohie Duhu... Iar In acest amar, istoria
comorii a luminat deodatä un cer unde lumina era stinsä.
Zaharia Duhu II Intelegea mai bine ca oricare alt. Inteun
ascunzis de gaud, miji hotartrea, cä dac5 vreodatá lui Ii va fi dat
sä afle comoara Regelui Dromichet, sä foloseascä partea cea mai
Insemnatá, pentru potolirea acestor stári Incruntate, In mijlocul
cárora a crescut si träieste. ,
Inflätisarea de acum, a gospodarilor cu nume In uricile lui
Petru Schiopul, ale lui $tefan Tomsa si altor voievozi ai Moldo-
vei, l-ar fi Inveselit Tri, alte imprejurári.
Alckuiau, Intradevár, o jalnic.5 adunäturä, la care nu stiai
dacä 'ai a râde ori a plânge, sau amândotrá deodatá. Se aflau si
cei unsi cu usturoiu pe fatä, In chip de cruce, dupä cum spunea

www.digibuc.ro
sfatul babei Maranda. Erau si acei cu skull plin de busuioc dela
ieoanä. Zaharia Duhu väzu cu uimire pe Costache Tälpäligi, le-
gat la frunte cu o cruciulitä de os, desigur sfintitä la Sfäntul
Munte, ori Sfântul Mormânt.
Toti erau cu chipurile InAsprite de munci grele si sfärsite
de o iarnä lungä si plinä de lipsuri.
Si niciunul nu-1 privea cu prietenie !
Zaharia Duhu scoase din buzunar un act pe care II ayes
pregätit, sä fad o dovadä cu el, ca un adevärat fecior al räzäsului
Antohie, cel cu tasca de urice si zapise.
Le vorbi cu glas impäciuitor, cum stia cg are asupra lor pu-
tere. Actul aräta cä pämântul pe care täbäriserä, era In dreapta
si vesnica lui stäpânire, cumpärat cu bani In mânä, dela boierul
Boldur Iloveanu. Incât, dacä e vorba de ce spune legea, n'aveau
drept sä Incalce pämânt sträin färä invoke. Aceasta, era una. Pe
urmä, adarnic cäutau ei comoara aici, fiindc5 pämântul a lost
trecut prin lopatä si prin ciur, de el, Zaharia Duhu, Impreunä cu
Oar-tà si cu profesorul din Bucuresti. Asa dar, o trudä de po-
manä. Aceasta, era a doua. Insfärsit locul de 145, e de pret si de
Insemnätate, pentru ruinele de asezäri vechi, asa cum au nevoie
cärtile sä dovedeascä oricAnd, cg prin partea aceasta a tärii s'au
aflat neam din neamul lor, numai oameni de un acelasi sânge.
Pentru acest lucru a fost de cAtre el si de atre profesorul din
Bucuresti, cercetat si cäutat. Orice piaträ clintità din loc e o pa-
gub5 si stricä oränduiala veche. Aceasta, e a treia.
Iar dac5 oamenii nu se multumesc cu vorbä de blândete si
de intelegere, el, Zaharia Duhu le-o spune, sä-si aduc5 aminte &A
e feciorul lui Antohie si cà feciorul lui Antohie va sti el la nevoie,
cum sä cheme legea intru apärare.
Câtiva, dela spate, Incepura sä mormäie, Impingandu-se si
dând glas.
Zaharia, bag5 de seamä, Zaharia ! Te läcomesti numai
pentru tine, si crezi cä orn mai crede cum am crezut, basmele
tale cu ulcioare si profesäri... Ti-i c'om da noi peste butile cu bd-
närit si c5-i närnâne ptubas... Asta-i! $i de asta te temi si nel
ameninti...
Oameni ai lui Dumnezeu! spuse Zaharia Duhu. NTH cI
aveti aici cruci si icoane... Eu sunt gata cu mána pe cruce si In
fata icoanelor, sä vä jur c5 dac5 vreodatä, nu azi, nu mäine, dar
peste zece ori doukeci de ani, dac5 ismi va fi mie dat sä gäsesd
mgcar un pumn de bánuti, atunci cu voi, cu tot satul am sä-1
Impart... .

Usor a zice !... Usoara vorbA !... 0 spui si se duce... se

amestecarä glasuri.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRO 113
Vreti sä vä dau inscris ? incepu sä râcld Zaharia. Voi
c5 a mai fost i altädatà prilej sä vá arät ea' nu-s numai cu
vorba In \rant si ca la nevoie, am fost de sf at bun si de apär are...
Ai fäcut-o odatä, i acuma tot ne scoti ochii cu istoria
ceea din nouä sute sapte! vorbi Alecu Toader Precup al DäscA-
orn inalt i ciolänos, pärintele fetisoarei de-o schioapä i cu
nasul cat un bumb... Tot cu asta ne scoti ochii...
Zaharia Duhu nu putu räbda asemenea sfruntat neadevär.
Dädu cu mâna oamenii din rândul Intai mai la o parte si
deschise loc lui Alecu Toader Precup al fläscälitei.
Dä-te mai Incoace, cumätre Alecule, si vino sä mä pri-
vesti In ochi ! Dupä ce mi-i privi bine, mai spune odatä In auzul
tuturor cati suntem adunati aici Spune, dac5 pang acuma
o singur5 de& v'am pomenit eu ceva despre cum m'am sbätut cu
voi In noud sute sapte si cum m'am pus luntre i punte sä scap
satul de cei care cereau vinovati sä-i räpunä !... Am fAcut-o cum
mi-a spus inima si fapta am Incuiat-o aici, In inimà. Cui am scos
eu ochii ?... Uitä-te la Mine, In ochii mei, si spune !...
Alecu Toader Precup al Däscalitei pleca privirea In pa-
mânt, si rosti färä sä ridice ochii :
Chiar dacg n'ai spus-o, ai gândit-o...
Oamenii, pentru o clip5 Impäcati, Incepurá sä WA.
Dar Zaharia Duhu Intelese cä râsul acesta e treator, si ci
Intre el si satul lul, s'a deschis aclancA präpastie.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III

Mai sunt i Intámplárì cu morti.

In vara aceasta s'a sf Arlogit iarba, dogoritä de-o arsitä uscatä
cum nu-si aduceau aminte mosnegii sä fi apucat din tineretele lor.
La Sfântu-Gheorghe a tarait o ploaie subtire i clocita,
parcii se desertase rämäsitele dintr'un fund ruginit de stropitoare.
Pe urmá fântânile cerului s'au inchis si fântânile pärnântu-
lui s'au sleit.
Trei luni, pe-a patra, n'a cäzut strop si nu s'a vAzut nor.
Grfiul s'a ears, chircit, cu un singur nod In paiu, rar i cu pecin-
gini goale In lan, ca tepii pricäjiti dintr'o 'barbd de spän. Popu
soaiele s'au Ingälbenit, cu frunza näsucitii si ofticoasä, dela In-
tâia prasild. La a doua, frunza era ruginitá ca inaintea eulesului.
Pe imasurile roseate mugeau vitele de sete, lungind gâturi
cat cumpenele de fântâni. In Ohre, trosneau fagii si brazii, uscati
ca toaca i cersind vázduhului arzätor, udealá.
Pâraul Voevodesei a mai prelins un timp, o atä Incropitä
Imputinatä de apä pe prunduri ; pe urmd au rámas numai
ochiuri stätute i putrede sub rkhitele cu iivoare, iar pe la itn-
ceputul lui Cuptor s'au svântat i acelea. In nisiptd covätit al
albiilor, se scäldau stolurile de grauri. Broastele piereau printre
pietrele Incinse si se Intáreau moarte ca pastrama neagrä, la
soare.
Intr'o dimineatá, nevestele s'au Intors cu cofele goale si
dela cele cinci budäie din deal, unde mai rämäseserä cele din urmä
izvoare vii. Apa s'a tras In fundul pámântului i acolo.
Mugeau turmele de sete: acum sbierau i plodurile lângä
donitele dogite din cercuri.
Pe unde-a curs päräul, scoarta crápase sä incapä mâna
panä la cot. Colbul pe drum se asternea moale si gros, de douà
palme. Frunzele sälciilor spânzurau subtiate ; ninsä de cridá alb5

www.digibuc.ro
MJRUL NEGRU 115

era $i &Mina gardurilor; spinii se desfäceau singuri din radacina,

gaseai In mijlocul drumurilor sburliti ca aria.
La suflarea cea mai nesimtiti de vânt, spinii acestia Ince-
peau sà fugä rostogolindu-se pe câmpurile arse. Valurile de praf
Innecacioase se Inältau frigând ochii, urzicând obrazul si astu-
pând satul cu o perdea cenusie, ca o oaza blestematä i osanditä
din nisipurile Africei, unde apa a pierit pe-un fund sarat i nimeni
nu mai asteaptä decât pustiirea si moartea.
Iar. toate semnele, erau Inca o mai cumplita saracie.
Gainile se ouau paräsituri cat nuca i aluna. Degeaba le
aruncau gospodinele peste casa, menind si rostind un anume
descântec, Invatat dela baba Maranda.
Nori nu s'au ivit In geana cerului.
Ba intr'o zi, vârcolacii au mâncat i o jut-I-I:Mate din soare.
Luna se plimba pe cerul pustiu, cercanatä i albä, ca un ochiu
de mort.
Apoi, intr'o Vineri, incepu sa se sghihuie un vânt uscat
fierbinte, semn ea' undeva s'a fost spârtzurat un om $i sufletul
nu-si gaseste iertare i odihna.
Vântul dogori cele din urmä pete de verdeatà ruginie. Satul a
adus Sfânta cea fädtoare de minuni dela mânastirea Neamtului,
crestinii au desnodat gologanul de nafurä din coltul basmalei, au
Ingenunchiat pocaiti cerând iertarea päcatelor si Indurarea cent-
dar cerul tot nu si-a deslegat fântânile.
Mai mult s'au indârjit atunci In cautarea comorii, care in-
semna singura izbavire din säracie $i foatnete.
Nevestele, cu ajutorul babei Maranda Cutuianca, au cautat
sa afle pricinile acestei urgii si sa caute vinovatii, dar n'au aflat
nici una, nici aJta. Nu fusese trecut niciun mort peste apa; ceea
ce $tiut este ca-i mare primejdie de seceta. Nicio gospodinä
nu lucrase In toate Joile, dela Joia mare pârta la Ispas; ceea ce
iara$i stiut e ca" ar fi legat ploile pe Intreg anul! Cineva le legase
cu vointa; dar era greu de aflat cine i cu ce gând.
Au Incercat färä folos $i povetele babei Maranda. S'au ales
trei neveste i impreuna cu Catinca lui Costache Tälpä liga, In-
greunata de al zecelea prune, au mers peste dealuri si sate, pang
la apa curgätoare a Moldovei, sa o scalde i sä toarne apa din
eiur pe dânsa. La Intoarcere, au adus veste cum cà pe aiurea a
plouat la timp potrivit, oamenii sunt voiosi; câmpu-i mandru $i pe
alocuri a Inceput secera.
Au a$teptat.
Dar norii au ramas ascunsi dupä marginea cerului. In
schimb, Catinca lui Costache Talpäliga a dat nastere si ea la un
fel de parasitura, inainte de vreme. Un fapt: o urItenie fära unghii,
www.digibuc.ro
116 CEZAR PETRESCU

au ochii astupati i cu dotia guri, una deasupra alteia, ceea ce

nu s'a mai väzut pang atunci si nu poate sä fie decât semn de
mai cumplità foamete si de mânie a lui Dumnezeu.
Baba Maranda a mai incercat alte stiinti ale ei.
A trimis doi fläc5i parià la cArimiddria din Bolinti, ssi fure
tiparele de cärämidä tiganilor i dupä ce le-a menit a ploaie, le-a
semänat unul ate unul, In fiecare fântánä din sat. Alt fläcäu,
fecior i curat la trup, a fost pus sà fure toaca bisericii i s'o slo-
boadà In fântâna Tapului; dar cerul a rämas mai departe nein-
durat i fierbinte ca sticla topità, iar pe fundul fântânilor n'a risä-
rit picul de apä.
Femeile se dinau, vitele mugeau, plodurile sbierau de foa-
me si sete, câmpul era !Adorn si desert; gospodarii din Pisc,
cu atât mai multà Inversunare dutau comoara, sfärâmandu-si
cazmalele si lopetile in pämantul tare cum e cremenea.
Se strärnutaserà din loc In loc, pârf5 In poienile afunde ale
pklurilor.
Insä tot ce-au fost gäsit, era o harcä de orn Inteo zi, i In
altà zi, Inteun copac scorburos si rknas In picioare, o aritare
cu totul Infricosatà.
Din treacät, Alecu Toader Precup al D5sc5litei, rämas In
urmä de sotii lui, izbise cu toporul In trunchiul uscat. Lernnul su-
nase a gol. S'a mai tutors s5 mai loveascä odatä, si la a doua
päliturà, cäzu o bucati din trunchiu ca o usä säritá din tatânä,
Läsand ochilor privelistea de spaimä.
Lipit de peretele scorburii, rezernat ca Intr'un sicriu In pi-
cioare, se afla un schelet omenesc, cu sdrente putrede pe el si cu
vgg5unile orbitelor negre, holbându-se la Alecu Toader Precup ar
Dàsdlitei.
Omul, cat era el de voinic i spätos, a simtit c5-i luned to-
porul din manrá si abia a avut glas sà. fácneasca%
Toti s'au repezit cu sape i tarnkoape, crezând Og-i vorba
de-o fiarä a codrului, i toti au rämas incremeniti, la plina de
groazA ar5tare.
C5pätâna mortului ranjea la dânsii cum rânjise si la Alecu
Toader Precup. Prin haina putredä si spanzurând In budti, ieseau
la ivealä gratiile coastelor. Gngànii negre fugeau pe osul alb.
Dar nu mai erau gangänii care se hränesc din hoit, fiindcä pu-
treziciunea c5rnii demult se sfarsise. Era un mort neingropat
acolo, poate de treizeci, poate de patruzeci de ani, poate mai
demult.
Poate se ascunsese din vieatà, gonit si rànit, i asa 1-a g5sit
moartea in scorburä. Ori, poate 1-au ascuns alfii, dupà ce i-au
luat zilele i 1-au prädat, sa-i piardä l urma.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 117'
Unul, atinse straiul muced, sä yea de nu se aflä cumva
armä sau chimir hotesc, cu plásele de cutite. Scheletul se clätinà
porni cätre dânsii si se närui peste picioarele lor, atât de repede
neasteptat, incât abia au avut vreme sä sarà inläturi, Mean-
du-si cruce, si chemand in gaud apärarea Maicii Precista.
Acum se väzu cà mortul nu se tinuse drept, decat prin ml-
nune i prin sprijineala neatinsä a sicriului lui, strârnt. Oasele
s'au risipit ca o judrie sfärmatä. Tidva, desprinsä din verigele
gâtului, se rostogolise ptinä departe si se oprise asezatá pe ceaf5,
sä le rânjeascA In fatä cu toti dintii stirbiti si cu vägäunile de
Intunerec.
Asemenea descoperire, aduse In sat procurorul si doctorul
din targ, pentru cercetäri i prepusuri. Pärerea si-au fäcut-o in-
datä, si se potrivise cu a tuturor. Era Inteadevär un mort vechiu
de-un sfert de veac, poate de treizeci ori de patruzeci de ani. Un
mort strgin de aceste locuri, dupà fánfäsitele portului putred;
poate vreun hcit de codru ucis de tovaräsi, dacä nu cumva lovit
de vreo Eoterä i adäpostit prin a lui vointá In scorbura unde l-a
ajuns ceasul din urrnä.
Pentru asemenea IntAmpläri nestiute de nimeni sau uitate,
nu mai existä judecatä omeneascä, chiar de vor fi fiind pe undeva
vinovati. Oamenii stäpânirii dädurä slobozenie de inmormântare.
Pe urmä pornirà la datoriile lor, duand la oras veste plinä de
minunare, despre ce-au väzut dânsii mai arar de väzut ca un mort-
Inteo scorburi putredà: un sat präpädit de secetà i flämând,
pornit cu alaiu zi si noapte, sä caute comori pe coclauri.
E un caz frecvent de contagiune colectivä! pusese me-
dicul diagnoza.
Si cum era proaspät venit din scolile lui Ina lte i dob5 de
carte, ggsi prilejul sä istoriseascä o mie í unul de exemple, despre
asemenea nebunii colective.

Gospodarii din Piscul Voevodesei au rämas acasä, cu mor-

tul i cu comorile lor.
Au adunat osemintele l rämäsitele puirede de imbräcä-
minte; le-au pus grämäjuie in cutia de brad prea largA pentru ce-
rimâne dintr'un orn, (fie el sfânt ori pädtos), dupg o moarte atat
de veche, si au pregätit inmormântare crestineasclä.
Atunci, de departe, din munte, unde se afla cu turma dusä
la iarbä cu colt verde si la izvoare. nesecate, a coborlt i baciul
Timofte Gâtulea, adus de svon.
S'a uitat lung la oasele albe, a pipäit cu degetele lui de mos-
neag critos petecile muoede, a mers la locul scorburii i s'a In--
www.digibuc.ro
118 CEZAR PETRESCU

tors ca sä pl5teascä din A lui pungi pomenile i särindarele pe

un an Inainte.
Pe urmA, toat5 noaptea s'a Infundat de unul singur, la
crâsma lui domnul Leiba ludic si a cinstit cu dou5 pahare i cu
un tovarAs nev5zut.
Domnu ludic, acuma am inteles eu ceea ce nu-i pu-
tusem afla Intelegereal...
Domnul Leiba ludic ridic5 barb* rar5 i ochii stinsi de
dupa tejghea, ca sa. Intrebe cu oarecare neliniste:
Ceai lute les dumneata, bade Timofte?... $i de ce bet
singur si nu m5 lai s5 trimit un copil de-al meu, s5 cheme niste
oameni de omenie si s5-ti tina de urât si tov5r5sie, la un pAhärel
de bun5 b5utur5?... Iaca, poate s5-1 cheme pe TA 1p5lig5... Ia, vin5
tu, stria spre od5ita din fund.
Baciul f5cu semn de Impotrivire cu mâna:
Las5-1 pe Moìilicà sä se culce, jupân Leiba, c5-i târziu
si n'am nevoie de tovar5si,.. In noaptea asta, vreau sA ciocnesc
cu paharul aista plin, pe care nu-i nimeni ca s5-1 desarte, asa cum
am desertat cu un oarecare frate de cruce, multe pahare de pa-
lmnkà de tr5sc5u!...
Timofte Gâtulea ciocnea paharul lui plin cu ce151alt pahat
plin, al nimAnui, si golea pe gât cu o aprigA vr5jmAsie b5utura
arz5toare ca flac5ra.
Lumina tämpii sfârâia imputinat5 í fumegoas5. Sub sira-
gurile de covrigi tari ca piatra, domnul Leiba ludic mot5ia dea-
supra catastifelor lui de datorii si tresärea spetiat, când baciul
bitea cu pumnul In mas5, cerând alt5 jurnalate de träsc5u moldo-
venesc, In amintirea celui adevgrat.
Te uiti la mine si te miri, domnu ludic?... Intreb5 intr'o
vreme, Timofte Gâtulea.
Eu nu rn5 mir de nimic... se ap5r5 domnul ludic. De ce
s5 m5 mir? Odatä omului 11 place s5 râdà si s5 povesteascä cu
tovar5si! Altädat5 Ii place s5-1 lase lumea In pace si s5 nu-1 In-
trebe, ce n'are el de povestit la nirneni. Eu am crezut c5 vrei un
prieten... Dumneata mi-ai r5spuns c5 nu vrei un prieten. Am In-
teles i nici nu vreau s5 mà gândesc, de ce nu vrei dumneata un
prieten.
Baciul atinse usor paharul tovaräsului nev5zut.
Apoi, scuturându-si pletele albe i unse cu unt de' oaie, grai
-privind locul gol, parc5 1-ar fi chemat pe cel lips5 de acolo, s5-1
asculte, martor la cele ce spune:
Esti mare si ascuns Intelept, domnu Tudic!... Aceasta ai
invatat-o din cärtile dumitale cu buchiile ca painjenii, pe care v5d
c5 le-ai citit bine si ti-au dat bun5 Invät5tur5... Ce prieteni s5
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 119
chemi? Adevärat!... Eu beau aid cu im prieten pe care nu-1 vede
lumea, nici dumneata. Dar prietenul acela a fost mai bun cleat
toti câti sunt $i-au sä fie. $i pe prietenul acela, 1-am crezut pier-
dut i 1-am gäsit! Nu-i cum 11 $tiam, inalt ct bradul i räu la mâ .
nie i pe urmä brand la L-am gäsit ap, cum am sä fiu eu
$i ai sä fii i dumneata... Nife ciolane $i-un straiu putred! Eu nu
beau cu acesta de-acum... Cinstesc sä-mi amintesc cu acela de-
atunci, i aceluia ti cer eu iertare. Ace la se chearnä c5 a fost
prieten, care a pätimit aläturi cu tine, i a dus la cr4care aläturi
cu tine $i s'a bucurat aläturi cu tine... Pe urmä, poate a fost
odatä la strâmtoare $i a vrut sä vinä la tine, fratele lui, sä-ti ceara
adäpost i u$urarel In primejdie. Poate n'a venit singur *i a out
alt tovarg$, i tovar4u1 acela s'a läcomit dela cine $tie ce Impär-
tealä, fiindcä nu toate prieteniile sunt cu credintä, cánd ajunge
vorba la ImpArtealä!... $i poate tu 1-ai a$teptat dupá cum ti-a fost
trimis el räspuns, i dacä n'a venit, ai crezut cä-i prieten pierdut
$i färä credintä. $i dupä ce 1-ai $ters dela inima ta, când 1-ai uitat
n'ai mai vrut nici sä-i pomene$ti numele, el vine cu oasele lui
putrezite sà-ti spunä ea' n'ai avut drept sä arunci asupra lui nä-
pasta... Acestea nu se aflä scrise in cärtile durnitale, domnu Tu-
dic, dar vad c.a. le Intelegi!...
Eu nu lute leg nimic... vorbi cu glas moale domnul Tu-
dic, de clupä tejghea. Nici nu trite leg nimic $i nid nu vreau sä
Inte leg nimic!... Eu am destule necazuri ale mele, bade Timofte,
ca sä-mi mai sf arm eu capul i sä mä amestec unde n'am cädere...
$i aici ai dreptate, domnu Tudic! Nu vrei sä tii i nu
vrei sä te amesteci... Nici nu ai la ce sà te amesteci... DacA n'a0
fi un moweag aproape de mormânt cum sunt, ai avea atunci ce
poveste$ti $i la altii, când ai spune de o pildà mâine, cA Timofte
Gatu s'a lepädat de dobänia $i de turma lui, $i a plecat et
undeva sä caute un anumit Atunci ai avea ce Intelege, chiar
clad nu vrei sà te amesteci!... Ai Intelege c'd Timofte Gâtulea a
mers sä pläteascä unui frate eau i färä credintä, cum scrie In le-
gea codrului, despre care ti-am spus eu odatä... A mers, 1-a cau-
tat, 1-a gäsit $i i-a plätit... Darä acuma, ICi vorbe$te un mo$neag
cu puterile împutinate, care a prins rädäcinä $i mu$chiu... $i poate
pe vinovatul acela, nu mai are de ce sä-1 caute... Se va fi gäsit
altul sä-i pläteascä, ori e acuma un mo$neag, päcätos.ca
In al-tile dumitale, spune, cä din acei doi frati, care s'au chemat
Cain $i Abel, pentru ucidere de frate, Cain a primit o pedeapsá
mai grea decât Ii putea veni lui dela oameni. Pedeapsa aceea, nd-
däjduiesc c5 si-a luat-o singur, $i acel Cain pe care II cunosc eu...
Domnule Tudic, ai sä-mi mai umpli dumneata $i jumátatea asta
de $1p i dui:4 ce am s'o golesc, am sä plec la oile mele $i am sä

www.digibuc.ro
120 CEZAR PETRESCU

te las sä te culci, fiindcä tot o väd pe madama Sara, c se uitä

prin perdeluta cea rosie si-mi pare mie ca nu poate sä-si gäseascä
Baciul Timofte a desertat i jumätatea aceea de Op, i a
plecat pe urmä, pe lunä, prin codru, la oile lui din munte.
Dar o Intámplare aduce pe alta, mAcar &A nu e nicio
-turà Intre ele.
La archima lui domnul Leiba Tudic, peste vreo douä zile,
s'au Infätisat doi oameni necunoscuti.
Erau sträini; dupä port si dupä vorbä, din tinuturile mai din
jos. Au cerut vin si cum era zi de Duminec5,- s'au dat In vorbA cu
gospodarii veniti la domnul Tudic, asa nurnai sä vorbeascä i sä
priveasc5, fiindc5 In vara aceea de secetà si de calicie, nimeni nu
mai avea un gologan de-un pahar de rachiu, iar domnul Tudic
trecuse peste puterile condicii lui de veresie.
Sträinii au fäcut cinste cu yin si au Intrebat despre lucrurl
neInsemnate, pânä când au ajuns la ceea ce se vede cä Ii adusese
pânä aici.
Am auzit cä este o comoarà prin partea vorbi
unul. S'am auzit cà tolt satul o cautä si n'o gäseste.
Este! märturisi Costache Tälpäligä, cu ochii atAtati de
bäutura de care nu se mai atinsese din primävariä. Este! Am, du-
tat-o, o cäutäm i n'o gäsim. S'o tras In inima pärnântului.
Si cum ati dutat-o, dumneavoasträ? Unde? Si ce-ati
fäcut anume, vä rog, ca s'o gäsiti?... Intrebarä amândoi, cu mare
curiozitate.
Oamenii
Sträinii ascultau, uitându-se unul la altul In sernu de Intele-
gere, si din când In cand, râzând pe sub mustätile stufoase peste
-mäsurä i lungite pânä la urechi.
Râdeau cu milà i clgtinau din cap.
Mai platiti alt vin. Pe urrnä, märturisirä cà i ei sunt cäu-
tätori de comori, dar cu altà chibzuialä cu altà pregätire.
Erau doi oameni scurti In picioare, eu trupurile grozav de
mari si de late, mustäciosi foarte i semiäriând ca doi frati. Purtau
pantaloni largi i creti, bägati In cismele colbAite de drum, lung.
Purtau straiu de siac negru, cälugäresc. Pe cat erau de däruiti din
belsug de Dumnezeu In caierele mustätilor, pe atAt de goalà le
era tidva, tunsä pânä la piele, cu masina, ca recrutii la oaste.
Erau doi oameni negri si cum nu se vedeau In fiecare zi.
Päreau a sti toate locurile cu comori din tam româneasc5
päreau a avea leac pentru toate räutätile pe care le scornesc
comorilor, sä-si apere tainitele date In pazä. Spuneau eä

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 121
vin din jos. De unde anume, n'au gasit cu cale sa lämureasca.
Nici n'au spus cum Ii cheama. Au lasat casa, nevasta, gospodarie-
si vite, si au ajuns aci.
Am venit, cale de trei zile i trei nopti, grai unul din cei
doi, Dinka a ajuns vorba i 'Ana la noi, despre aceasta comoarä
din acest sat!... Si am venit, sà va spunem sa ne primiti i pe noi,.
sä o cautam dupa stiintele noastre. Am Inteles dela Inceput, cà
ati apucat drum gresit. Noi avem sä cercetäm locurile... Tova-
räsul meu are o varguta, care îi Indreapta botisorul singurk
Incotro simte ca este dedesubt aur sau argint. Ia arata, te rog,.
värgutal...
scoase o varga scurtä i lustruita, din tureatca ca
mei si o intinse tuturor spre cercetare.
Toti o pipäira i o rasucirä.
Era o varga, ca toate vergile... Strainul o sterse, trecand-o,
prin palma stransä, i o infipse la loc, In cismä:
Mai Intai, vorbi acelasi strain, tin sä va spun dela In-
ceput, a noi tntelegem sa facem parte dreapta i satului... Aceas
ta, pentru noi e sf ant! Si pe urma, avem sla va rugam sa ne
sati In pace, la mestesugurile noastre..: Cad mestesuguri avem
multe. El are varga, care are sa ne duca de-a-dreptul la locul cel
bun. Si dupä ce afläm locul, eu am aici, ceva, ce nu au multi In
tam româneasca i poate chiar In toata lumea aceasta!
Spunánd, Intinse palma si toti privira In palma strainului.
Nu se vedea nimic.
Sträinul rase.
Nu este nimic, poate vreti sa ziceti?
De!... spusera oamenii inteo doará. 0 fi fund §1 nu-i a
vedere ochilor nostri.
Vedeti crestätura asta, de colea?
Toti mai privira .odata.
Chiar i domnul Tudic iesi din nepasare si se miscá de dui:4
tejghea sa vada crestatura din palma sträinului. Era o crestätura
mica, un semn alb, cu o urma neagra-albastrie sub pielea vin-
decata.
Dupa ce-i läsA sa priveasca bine, strainul Inchise pumnult
cum strangi un.ban de aur sa nu-I pierzi.
Lasa o indelungatä asteptare i rosti rar:
Aici, am eu iarba fiarelor!... Asa e ca la aceasta nu v'ati
gant?
di
Toti rânjira un Lis nevolnic, cu mainile la gull, cuprinsi de-
mare mirare.
Inteaclev5r, nu se gandiseral Si chiar de s'ar fi gândit, tian
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
122
odatä la o sutä de ani, se gäseste un orn norocos, sä afle iarba
Iiarelor.
Sträinul päru foarte multumit de aceastä mirare a tuturor.
Gräi, cu sigurantä de sine:
Cu aceasta, deschid eu orice comoarà din lume! Dacä
vreau, deschid i visteria Orin
Si cum ai fäcut dumneata de-ai aflat-o? mntreb Costache
muncit de neastampär.
Aceasta e o poveste putin cam lungä, dar avem sä mai
tinstim un kilogram de vin si am sä v'o spun.
Sträinut turnä tuturor pe rand, i povesti:
Trebue sä titi, eä eu am umblat cincisprezece ani dupg
aceastä iarbä a fiarelor!... Am umblat, m'am lovit de una si de
Or nu m'am läsat... Si am fäcut bine cä .nu m'am Vásat,
fiindcä dupä cum, vedeti am izbutit. Poate stiti si dumneavoasträ,
cA aceastä buruiang creste numai unde a fost träsnit un drac.
Dar aveti sä mä Intrebati, de uncle puteam eu sä stiu in ce loc a
fost träsnit un drac? Si am sä \TA räspund, c5 Inteadevär, n'am
avut de unde sä Meat, am läsat dracii träsniti si am dutat
in altà cale. Ati mai auzit poate, cA acolo uncle cad potcoavele
tailor si piedicile lor la päsune e semn cài fierul s'a lovit de iarba
fiarelor. Adevärat e i aceasta. Am cAutat. Am asteptat. Am
cercetat locurile unde-si pierd caii potcoavele i Ianturile, dar tot
n'arn gàsit. Poate iarba era, dar n'o vedeau ochii mei... Am täiat
si brazdà dintr'acel loc si am aruncat-o pe apä curgitoare, fiindc5
du/A cum poate ati cunoscut i dumneavoasträ, iarba de rand
curge la vale si iarba fierului, se duce In suSul apei... Am aruncat
brazde si toatä iarba s'a dus pe garlä, la vale... Atunci, In aceasta
primävarä, am Incercat eu si cealaltà Invätäturä i Incercarea
mi-a fost platitä cu izbandà. Am prins a cAuta un cuib de ari-
cicala cu puii ei, iarà norocul a fäcut sä le aflu toate, asa cum
le cäutam. Am adus aricioaica acasä si am asteptat. Iar aricioaica
s'a dus i douä zile n'am mai vazut-o. Si dupà douä zile s'a tu-
tors... S'a Tutors cum stiam eu a.' are sä, vinä. S'a Intors cu iarba
aceasta a fiarelor In gull si a atins lacätul cu firul de iarbä, si
lacätul a chut cum au cäzut zidurile Ierichonului... Acuma, cred
cä ati Inteles! Iarba am ,scos-o din gura aricioaicei si-am räsä-
dit-o aici In paling. Iar pe aricioaid, am läsat-o sä se clued cu
-pull in lumea ei... Palma s'a tämäduit, precum.vedeti! Cat despre
iarba aeeasta, n'am teamä CA are s'o mai afle i altil. Poate sä
prindä de-acum o sutä de aricioaice, cu o sutä de pui... Au sä
moarà puii de foame i aricioaica n'are sä se mai Intoard. Fi-
indcä trebue sä stiti dumneavoastri, cä aceastä minune se In-
tamplä odatä la o sutá de ani, iar minunea o am aici, In palmä
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 123.
la mine. Dupä cum puteti s'o mai vedeti Inoà" odatá, cu ochii durn-
neavoasträ!...
Sträinul deschise din nou palma i toti se plecarä sà vadä si
sa pipäiascä.
Domnul Leiba Tudic, Incä odatä se miscä din dosul tejghe-
lei si se minunä.
Si poti sä deschizi orice zAvor, orice lacät? Intrebä cu
ingrijorare. De exemplu, poti sa deschizi lacata aiasta cu sistem
dela tejgheaua mea?
Aceasta se Intelege, domnule negustor! Intäri sträinul,
Numai cä nu pot sä-mi ostenesc iarba pentru asemenea incerdri,
fiindcA puterile ei trebuiesc crutate... Unii au folosit-o îr alte
vremuri la hotii si la alte rAutäti... Eu o folosesc la ceea ce-is
drept i cinstit. 0 comoarä e a cui o gäseste. Dau parte si oame-
nilor din sat. Dau parte si statului. Ne rämâne i nouä sä facem
parte dreaptä, mie si tovaräsului acestuia al meu. Suntem legati,
färä putere de despärtire. Unul färä altul, rlu facem douä parale...
El are varga care-1 duce de-a-dreptul la comoarä. Eu am cheia
care o deschide dacä-i Incuiatà, fie ea si cu zece chei; iar dac5
nu-i Incuiatä, o scoate la fata pärnântului, prin piaträ, prin apä
prin tot ce-i stä In cale... Aceasta, aveti s'o vedeti i sä vä minu-
nati, când avem sä scoatem comoara dumneavoasträ la iveali
si avem si facem aci o petrecanie, sä se ducä vestea pând In tara
lui Tan.
Nimerti nu stia unde e tara lui Tan, nici cine este acela Tan,-
dar toti cApAtarä Indatä credinta nesträmutatà, cä sträinii acestia
au sä gäseascä Intr'adevär comoara i cà dupi Impärtealä, vor
face cu totii un chef si o benchetuialä, sä se ducä vestea in tara
lui Tan.
Douä ztle sträinii cei negri, scurti la stat si spätosi, mäsu-
rarà cu cismele lor cu cAlcâiu Ina lt, toate ponoarele dintr'un ca-
'At In altul.
Oamenii se tinuri de cuvânt.
Nu se amestecarà sä le turbure treaba lor. Ptiveau de de-
parte. Gel cu nuiaua, se pleca, apuca la stânga, apuca la dreapta,
se oprea, iaräsi se Intorcea Inapoi cu vârful nuieluii, frânt de
mijloc, parca mirosind pämântul si pipäind sä-i simtä bätäile unei.
inimi ascunse.
Ziva ospätau la domnul Leiba Tudic; dar noaptea n'au vrut
sä primeasilä asternut In niciun adgpost omenesc.
Si-au fäcut o colibg de frpnzar, In marginea pädurii si pri-
veghiau pänä târziu, In jurul unui foc cu fladra Ina ltä.
De departe, gospodarii din Piscul Voevodesei, ieiti sä-I
pandeasc5 ce fac, vedeau umbra unuia, latä si neagrà In fata
www.digibuc.ro
124 CEZAR PETRESCU

focului, miscându-se Inteo parte si alta. Se aseza o umbeá jos,

-se ridica dupä un timp cealaltä. Umbrele erau scurte si spátoase.
Mai scurte si mai late ca ziva, acolo; In coasta satului, aveau
pentru toti, ceva nelinistitor, care gräbea svâcnelile inimii,..táia
räsuflarea si nu läsa somnul sä se prindä de om.
Thrziu numai, dupi miezul noptil, cand focul se stingea
nu se mai zirea Intr'acolo nimic alta decât Intunerecul ne-
pätruns, localnicii se duceau la culcare, asteptând cu somn tul-
bure si Intrerupt de vise urge, minunea de o doua zi.
Dupä a trela noapte, minunea a fast cum n'o preväzuse
niciunul.
Pe albia uscatä a pârâului, Gheorghies Tälpäligä a vgzut
dimineata un orn lungit cu fata In jos. Era Imbräcat In hainä
neagrä, de a streinilor. Ii cunosteau acuma toti; babe si copii. A
strigat i omul lungit nu s'a miscat. S'a apropiat si a Inteles c5
omul era mort.
A dat fuga gâfAind sà ducá veste, i and s'a adunat tot
satul, cu jandarmi I cu primar, toti n'au putut sä vadä altceva
decât ce väzuse Gheorghies.
Streinul era mort, Injunghiat In spate cu un cutit rämas In
ranä. In buzunarul hainei nu s'a aflat nicio hârtie cu vreo In-
dreptare.
and l-au intors cu fata In sus, s'au Intins i mâinile rrástig-
nite. In palma stângg, unde fusese Inchis In crestäturä, firul de
iarba fiarelor, bucata de piele era täiatä i scoasä.
Toti si-au amintit ceea ce spusese necunoscutul: Unul färä
,altul, nu fáceau douä parale... Eu färä värgutä; tovaräsul meu, färä
firul de aci, din palmä!..." Era limpede, chiar pentru mintea cea
mai slabd. Celälalt plecase. Avea acum i värguta, avea i firul
de larb5 care deschide comorile i závoarele.
Doctorul i procurorul din oras au fäcut deci din nou drum
pânä la Piscul Voevódesei. De astä datä pentru o cercetare mai
lungä i mai Incurcatá.
Numele sträinilor nu s'a aflat. Fireste nici locul de unde i-a
adus panä aci, §-Urea despre comoará.
Dar satul a avut de pätimit.
Cercetärile s'au Intors i spre alte bänuieli. Se putea prea
bine, ca i celälalt sträin s'ä se gäseasc5 pe undeva ucis, i ascuns,
de a treia .mânä.
Intr'un sat Innebunit de asernenea contagiune colectivá,
opini medicul eel tanár si savant, nu este exclus ca vr'un disperat
sä fi ajuns pânä la crimá!... Poate sä fie un singur fäptas; poste
mal multi complici. Pentru dânsii, sträinii acestia apäreau niste
uzurpatori 1 concurenti... In superstitille lor, mai puteau crede

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 125

cä victima i cu tovarasul lui detineau acel Sésame, ouvre-toir

al comorilor. Varguta fermecatä! Iarba fiarelor! Suntern In plin
ev-rnediu... Nu m'ar surprinde, vinovatul sa nu fie acel individ
care a dispärut si care poate zace pe undeva, In vr'o rapa... Vi-
novatul se aflä poate aci, printre aoestl privitori... Poate vinova-
gi, cad vor fi fiind mai multi...
Procurorul a dat ascultare acestor prepusuri si a Inclreptat
cercetärile i In aceasta directie.
Jandarmii au strans chingile. Au fost descinderi i decla-
ratii. Au existat banuiti i pusi sub supraveghere. Satul a intrat
In napasta i pârfä In toamnä, cand unul, and altul, a fost purtat
pe drumuri pang la resedinta judetului, sä faoa dovezi si sa se
spele de ceeace nu-si stia vina.
Te gandesti, se dina o femeie, ca toate aceste le pati-
mesc oamenif nostri, numai din pricina smintitului celuia de Za-
haria Duhu! Färi istoriiie lui cu comoara, nu intrau niste oameni
buni-teferi, la cautat potcoave de cai mortf, si nu erau acuma de
rasul si de ocara lumii, purtati cu jändari, ca hotii de drurnal
mare, dupa ce si-au pierdut vremea i rostul lor, ramand Oman-
tul dealurilor...
Cuvantul a mers In aceeasi zi, sa aprinda satul ca o scan-
-tele Intr'o arie cu paie, uscate ca dupä asemenea seoetd.
Pani In searä, tot Piscul Voevodesel era lämurit.
Vina cea mare era nurnai i mimai a lui Zaharia Duhu.
Cum spusese cumatra, el smintise lumea. Si acuma, statea
Incuiat in casa lui, satul i nesuparat sa se bucure de necazul ce-
lor care-au cutezat i dânii, sarmanii, sa se Infrupte de uncle el s'a
hranit. N'ar fi dealtfel de mirare, ca tot acest Zaharia Duhu, sa
aiba o ving mai mare, la oaxe a minunare este oa Inda nu s'au
gândit. Cine poate spune la o adica, daca nu cumva n'a _gnat el
In cartile lui fel si chipul cum sä lege ploile, ca sa caliceascä sa-
tul Invete minte sä nu mai umble dupl comori ?
Asemenea räutati si fapte s'au mai vàzut. Fiecare sat Ii
are un cuib de vipere, la sânul lui, acivat i Incalzit ca sa verse
.venin prin toti coltii; ai viperei i ai puilor de vipera. Daca stai
te gándesti, neamul acesta al lui Antohie Duhu, nici n'a fäcut
altceva de and este amintire de mu. Antohie s'a judecat §1 s'a
pus de pricinä cu jurnatate de sat. De uscata ceea de Ruxanda nu
s'a putut apropia nimeni, cat e de hapsand i ascutiti de ghiara.
Zaharia a bagat nebunia In capul crestinilor sariatosi, teferi,
pe urma s'a tras sa se bucure de patimirile lor. A alungat ploile
si a chemat blestem asupra satului. lar acuma, stä In cerdac
se face n'aude, n'avede, cu fudulul oela de Petruta a lui Tudose,

www.digibuc.ro
126 CEZAR PETRESCU

de nu-i mai ajunge nimeni cu präjina la nas, de cand l-o lovit

boieria sä invete la scale dela Bucuresti. Alt pui de näpârcä,
acela! Când vine, numai ce strâmbA din nas, para tot satu-i
miroase i parcA n'a fost crescut aicea, sub ochii tuturor, de i-au
vättit descult i desmätat ca un pui de bogdaproste.
5i Ind ar mai fi de spus ceva...
De ce-1 tine, mä rog, pe Oartà, de nu-i mai dä drumul pe
poartä afarä, de and cu Intâmplarea cu sträinul acela ucis, pen-
tru care oamenii Indurà ce nu dat sä indure nici ocnasilor dela
säpat sare ? Nevolnicul e slab de minte, dar are mänä tare si
tocmai de aceea, nebunä. Cine a Inceput eu comoara i cine a
lost mai lovit, and a väzut cä mai sunt i altii care cautä co-
moarà i poate aveau s'o gäseasa? Zaharia Duhu, alicineva
cine ? Si cine i-a fost toatà vremea ajutorul cel mai de credintä ?
Oartä, al dumisale ! Asa dar, Zaharia Duhu e cu mintea i Oartä,
nevolnicul, cu puterea bratului. i dacä pui un cutit In mana unui
slab de minte, dar pietros de brat si daa-i spui : Mergi,
tu ce ai de fäcut ! Sunt aicea niste sträini, niste venetici, care au
ei OH* i arme pentru aflatul comorii, cum nu le avem noi...
Eu cred, cä ar sta mai bine la noi, deal la dânsii"...
Daa le-ai spus acestea unui becisnic la minte ca Oartà,
becisnicul ce poate sà facä altceva, deck sä meargä i treacä in
fapt, ceea ce tu ai fäptuit numai cu gândul i cu sfatul ?
E limpede, cum nu se mai poate !
Jandarmii au autat värguta si- bucata de piele din palma
mortului cu iarba fiarelor, la unul i altul. Numai intr'un singur
loc, nu le2au cäutat. Acolo poate unde chiar se aflä si-s ascunse la
adäpost sigur, asteptând sä se potoleasa zarva i sä fie puse la
Incercare. Aceasta e iaräsi limpede, pentrii cine are ochi de vä-
zut, urechi de auzit i minte de chibzuit.
Intr'o säptämânä, satul le stia aceste toate si le vorbea el;
mare atâtare.
A mers i o hârtie neiscälitä la Procuror. Zaharia a fost
ehemat sä dea lAmuririle lui i s'a Intors nesupgrat. Iar din aceastä
vorbele s'ar mai fi InAsprit Incà i n'ar fi rärnas numal
vorbe, daa In acea vreme n'ar fi pornit la Räsärit si la Apus,
räzboiul noroadelor.
Gospodarii cei mai In putere si mai IndArjiti au primit or-
dine de concentrare.
A primit unul la fel i Zaharia Duhu. Si toti au purees pusca
la umär i cu ranita In spate, la capete deosebite de tarä, sä-si
facä sälasuri subpämântene si sä sape pe santuri, unde n'avea sä
afle niciun fel de comoarà.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV

,Eu nu pot sei erect n strigoi"...

Priveau järatecul cu albästruie väpaie, sprijinindu-si obrajii
in pumni. Jocul flacdrii avea ceva ireal si hipnotic.
Nu-si puteau desprinde ochii, iar gandul atipea toropit de
dogoare, intr'o desävârsitä multumire animalä, pe care de mull
o uitaserà i acum o sorbeau cu nesat.
Intâmplarea Ii adunase din nou Impreunk, la o räscruce
de timp si de drumuri.
In casa mätusei Ruxanda, au venit adusi de o chemare
purtatà prin fine antene In neväzut; o chemare de nimeni ros-
titä de toti auzitä.
Tustrei sosisedi tri aceeasi zi, din trei pri, pe trei drumuri
deosebite.
Locotenentul Alexandru Opris, tutors dela Iasi, dupä o
permisiune de boalä i mergand spre frontul Casinului, l re-
giment. Locotenentul de geniu i artilerie, Dinu Grintescu, pa-
räsind acum frontul, strämutat si trirnis la alte servicii tehnice
din interior. Sergentul Zaharia Duhu, slobozit acasä pentru o
lung, dupä o ranä grea i räu vindecatä, pe urmä värsat In mi-
litie.
Tara era ruptä In douä. Armatele näruite. Frontul apärat
mai mult de viscol si de urgiile iernii, decât de o armatä räpusä,
cu munitiii sleite.
Douä luni, trecuserä sfärmäturi de oaste, cu steaguri ple-
cate si scârtâit de chesoane, târtndu-se inainte prin viscol si tro-
iene, mânate de o ultima Incordare desnädäjduità a puterilor
pärând cà vor merge asa, färä sä se opreasd, zile i nopti, luni
ani, pânä la capätul pämântului, dad se mai aflä, Intradevär
acolo, undeva, un loc adäpostit, de uitare si pace.
Acum erau tustrei, lângA un foc blând, sub un acoperis
Primitor, cunoscut l tihnit îi desmorteau picioarele de
www.digibuc.ro
128 CEZAR PETRESCIT

atAtea nopti Inghetate, incat stiau c.5 nu le-ar ajunge o viea

Intreagg de orn si tot jarul din lume, sä le scoatä frigul culba-
rit In mäduva oaselor si sä le Inmoaie Inghetul din inimä.
Stäteau. Täceau. I1 ocoliserà ochii dupiä cele dintai excla-
matii de uimire si de bucurie, când s'au g5sit. Uimirea i bucu-
ria chuserà repede. Priveau in foc i tâceau.
Cel mai abitut, era ace care se intorcea dinläuntrul WE;
locotenentul Alexandru Opris.
Väzuse ceea ce n'au cunoscut ceilalti.
Poate mai stia din ascunsul unde se presimt toate, cá
aceasta e i cea din urrnä a lui noapte, intr'o astfel de lume de
care se despärtea si la care n'avea sä" se mai Intoareä.
Obrazul Incg lungit de boalà, cu othii scufundati i cetosi,
pärea acum un obraz palid si rece de mort.
Musa Ruxanda Imbunatà pentru un scurt armistitiu, cand
väzut feciorul Intors dela pierzanie si a auzit cg-i bat In usä
prieteni, l-a tras pe Zaharia la o parte si cu broboada coborItä
pe ochi, cu mAna la gurä, a rostit cläntänind din cap:
Maick sä stii dela mine, cä Profesorul nu se mai in-
toarce... I-a iesit pämântul In fatä! Mai mare jalea de copilita
ceea de Madala, cä rämâne färä nimeni pe lume!...
Mätusa Ruxanda o vedea pe Madala tot copilitä, asa cum
o stiuse acurn sapte ani. Pe urmä s'a dus sä pregäteasc5 ospät,
cu päsäri puse la tiglä i plkinte la cuptor, cum Ii apucä pe
sgârciti câteodatà risipa si präznuirea.
Tustrei purtau pe pieptul tunicilor, insigne multe de de-
coratii si la mâneoä, semnele mici, de räniti.
Jar& se Invälui In spuzä. Lumina deodatà s'a umbrit.
Noaptea inaintä din .unghere.
Vraja pâlpâirii de foc care-i tinea tintuiti In tkere si ne-
miscare, fu ruptä.
Locotenentul Dinu Grintescu se ridioä In picioare, merse
câtiva pasi sä se desmorteasck pe urrnä se rezemä eu spatele
de soba fierbinte. Zaharia frecä un chibrit sä aprindä lampa.
Singur Alexandru Opris privi mai departe, In focul stins,
cu ochii morti.
Veselä IntAlnire! Veseli tovaräsi!... rase sgomotos I si-
lit, inginerul.
Si iar se miscä.
Nu-i räspunse nimeni. Se Intrebki 1 rispunse singur:
Priveghem un mort? Ce este scandalul acesta, prie
teni?... Alex, mä asteptam sä te väd altfel!... Ce naiba, tu stiai
mai bine'ca noi toti, cum se face istorial... NIA acum ne-o po-
Vesteal Acum o träim!... E drept c.5 nu e tocmai ca In cärtile
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 129

tale; dar mâine, peste zece ani ori o sutä de ani, In povestea al-
tora ca tine, are s5 fie ca In oartile tale... 5i noi o sä fim atuncea
eroi... Atunceal... Acum, s5 ne bucur5m cà tsuntem aci si aproxi-
mativ Intregi. Nu te multumeste atat, Alex?
De pe scaunul lui scund, la gura sobei cu jarul Inväluit in
cenus5, Alexandru Opris f5cu un gest ostenit cu mâna. Urr gest
ostenit de bâtrân.
Zaharia Duhu aprinse lampa, potrivi lumina si se asez5
pe marginea patului, mai depärtat.
Era Incovoiat de spinare, In tunica prea larg5 la guler,
pentru fäptura lui desiratä si uscat5, de span. Rotunjise palmele
pe genunchi i purta ochii când la fostii lui camarazi, cand la
scoartele de pe pereti, la icoanele cu candela aprinsä, la politele
cu oalele i ruginäturile lui, Intre ferestre, la portretul Mada-
lei In ramä lat5, asa cum II trimisese Alexandru Opris dela
Bucuresti, Intr'o altfel de vieatä, parc5 In alt veac; intr'o prima
var5 cu luminà linà i caisi Infloriti, cu stoluri de p5s5ri venind
de departe, din zäri si din timp, sä-si gäseasca o Ora a lor,
blânda i veche.
Acum, Ora e cum n'au s'o mai recunoasc5, peste putin,
când vor Incepe desgheturile si se va mai auzi sus, scâncetul
de copil al cocorilor.
Dinu Grintescu parasi soba l veni In fata lui, s5-1 doje-
neasc5.
5i tu, Zaharia? 5i tu priveghezi un mort?... In cazul
acesta, nu ne mai rämâne decât sä ne culoam, si maine dimi-
neap s5 plecâm toti pe drumurile noastre... Eu Iti f5g5duesc
Zaharia,.c5 am sä m5 mai Intorc! Atunci când se vor ter-
mina toate; am s5 mä Intoro aci si mä tem c5 am sa r5man...
Ce vrei s5 spui cu asta? ridica ochii, Alexandru Opris.
Ce poti tu s5 cauti ad ?
Inginerul hohoti, trosnindu-si degetele, readus la vie* cea
adevärat5, care Il interesa, i fatä de care râzboiul era un sim-
plu accident trec5tor, o sincop5, cum i-a spus.
Ce sä caut!... Dar nu mai am nimic de c5utat, dragii
mei!... Am g5sit demult ceea ce cäutam. Si prevad c5 am facut
bine asteptând... Timpul mi-a fost aliat fidel si a fäcut Inzecit
mai de pret ceea ce eu cäutasem si am gäsit. Timpul cu care lu-
crezi tu, Alex, si care te-a tn5dat de data aceasta, trecánd de
partea mea, la inamic!...
Nu te Inteleg! declar5 cu indiferenta Alexandru Opris.
51 continu5 sä priveasc5 In focul stins, cu bärbia In pumn.
Dinu Grintescu Ins5 pusese din nou la gurä, paharul b5u-
turii care-i dadea vieat5. Pe data uitase torpoarea de adineaori,
21 - 9 1.
www.digibuc.ro
130 CEZAR PETRESCU

golul facerii, ceea ce-1 scufundase intr'o satisfactie animala, des-

mortindu-si madularele Inghetate. Fu alt orn! Acel dintotdeauna.
Acel care se Intorcea din mizeria si riscul inutil al frontului pus
la adäpost, la vieata lui cu altfel de lupta, altfel de bravuri si alt-
fel de biruinte. t
Vorbi cu un fel de Infrigurare, eliberându-se de o tacere
care II Innabusea de mult:
Dragii mei, acum pot sä va.spun!... Nu mai exista nicio
primejdie... Nici tu, Alex, nu mai afgândul la hârburile si fief&
riile tale ruginite. Nici tu, Zaharia, la faimoasa ta comoara! Cu
toate acestea, comoara era aci, dragii mei! Este aci!... Si se gib,
pusa In parnânt, ceva mai de demult deck .ati crezut-o voi. Ina-
inte de geti, de daci si alti barbari de-ai vostri si Inainte de vole-
vozii si voievodesele din rabojul vostru!... Inainte de a fi Invatat
oamenii mestesugul sä se räpuna unul pe altul. Chiar Inainte de
a se fl ridicat In doua labe, cel dintAi pitecantrop!... Comoara
mea, nu a voasträ, ma asteapta de pe vremea cand pe aci se
aflau numai smarcuri si funduri de mlastiná si când am sa sfre-
delesc pämântul cu cea dintAi sonda, are sA curgä aur mai mult
deck din orice comoarä ascunsa vreodata. Cred &A ati Inte les...
Banuiam! rosti Zaharia, scurt si fära prietenie.
Inginerul se Intoarse la clans& :
Ghiceso, ca nu-mi poti purta gaud bun, Zaharia! Si o
regret... Imi pare rau, ca n'ai Inteles-o, tu cu deosebire, si cA
n'ai Inte les-o aceasta la timp. In loc sä vinzi, sa cumperi, sa
schimbi si sä Instrainezi parnânturile fara ni9io socoteala, m'as
fi bucurat sa te vac' alergand dui:NA ace1easi criterii, de care m'am
condus eu si tovarasii mei, Iordan Hagi-lordan si Emil Sava.
Eu nu puteam sa ti-o spun, caci nu puteam sa-mi primejduieso
operatiile mele, (land svon!... Nu ti-am sptis-o, iar tu singur n'ai
Inteles-o... Acum n'ai mai fi sergentul militian Zaharia Duhu,
cum] nu sunt eu numai locotenentul rezervist Constantin Grin-
tescu. Ai fi fost duagA Zaharia, un viitor milionar! Fari sA fi
gasit nicio comoara. Nu milionar, orhimilionar. Arhi-mi-li-o nail
Zaharia Duhu simti din nou pentru fostul lui camarad de
scoala, respingerea si dusmänia care II Incercau de câte ori di-
duse ochii cu el In ultimii ani si care acum se dovedeau deplin
Intemeiate. Pentru un timp, cat s'au väzut aci, In uniforme, si
sângerati de fronturi, pornirea aceasta dispäruse. Acum iarisi
punea stäpanire pe el.
Vorbi, cu Indarjire :
MA judeci dupA chipul si asemAnarea dumitale, prie-
tenet Dar te Inseli!... Niel n'am râvnit sa fiu milionar. Niel mt
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 131

râvnesc. Pentru vieata mea, Imi ajung multumiri mai putine $1

mai ieftine.
Nu se $tie! replica laconic, inginerul.
Pentru mine se $tie... Fratele Alexandru mä intelege
mai bine... Nu este a$a, Alexandre ?
Alexandru Opri$ Vacut acela$i gest ostenit $i mort, respin-
gaud o Rime de care era desprins.
Vezi!... triumfa Dinu Grintescu. Nici el acum nu mai
poate sustine ca drumul lui a fost cel drept $i bun. Astazi se In-
doieste... Mine va capäta siguranta!
Ce are a face aceasta $i 'cu ,,operatiile" tale, cum le-ai
numit singur ? ridicä Insffar$it ochii, Alexandru Opri$, desmortit
$i el, fiindoä prietenul lovea o coarda In aceastä discutie, cu su-
net vechiu $i cunoscut.
Are de-a face, Alex ! Pentru a Inlätura orice confuzie,
te rog mai Intai sä nu arunci otata dispret asupra celor oe-am
numit eu operatiile" mele. Väd cä ma scoti ahtiat dupa averi
$i milioane, cum mi-a trecut-o aceasta pe sub nas si prietenul
Zaharia... Dragii mei, milioanele sunt un mijloc, nu un scop sau
In orice caz, un rezultat accesoriu! Am gasit aci o avutie Inca
impasibil de evaluat, probabil de sute $i de sute de milioane. 0
avutie moartal... Vreau s'o scot la iumina $i &A o pun la folo-
sinta oamenilor $i a civilizatiei. Mijloacele nu ma intereseaza.
Gii-mi va aduce aceasta $i milioane, zeci sad sute, e cu atat
mai bine... Pentru moment ma intereseaza suocesul Intreprin-
derli $i atat... Aceasta va fi o victorie a $tiintei mele; iar acel
de dincolo, de pe frontul de unde vin eu $i te duci tu, e rezulta-
tul nefast al religtiei tale... Dacia' te *Manta, eu In orice caz, nu
te pot felicital...
Aceasta e ceva nou pentru mine! declara Alexandru
Opri$. Iata-mä deci $i factor raspunzator, In cauzele care-au pro-
vocat razboiul!... Poate sunt complice $i la atentatul dela Sera-
jevo ?
E$ti! Fire$te ca e$til Sunteti toti!... Räzboiul acesta e
de fapt Intre douà lumi:.. A mea $i a ta. Voi cu prejudecata tre-
cutului, cu mortii $i cimitirele voastre, 1-ati pregitit. In fiecare
tarä, ati fost nu unul o sutä, o mig, care 1-ati pregatit In
numele unui trecut $i unor drepturi de care civilizatia se putea
dispensa. Ca sa te vad pe urn* cum esti acum, un paiu tarIt
de un torent. L-ati vrut; II aveti !
Alexandru Opri$ surâse amar $i sub mustata scurtd oil
firele moi, dintii avura o sclipire rece, ca dintii unui cadavru.
L-am vrut ?... spuse. L-am pregatit !... Chiar daca este
ceva adevarat In aceasta, e cert cä nu 1-am voit asa. Nu 1-am
www.digibuc.ro
132 CEZAR PETRESCU

facut noi asa! L-ati facut voi, cu progresul i tehnica voastri.

Prin aceasta a devenit odios i las. Gaze... Tancuri... Mine...
Mai stiu eu ce. Moartea flra bravura'. Moartea distribuitä me-
todic, de cel.mai criminal Inarmat, cu cele mai criminate mii-
loace de exterminare.
Inginerul Incepu uí rada cu pofta
Esti nostim, dragä Alex ! Nostim si banal. Povestea
aceasta am auzit-o de-o suta de ori. Dela ofiteri, pang la sotdati.
Veti fi voit poate un razbolu cu palose I cu suliti? Cu scuturi
si cu arcuri ? Nu? Cu Buzescu Preda, iesind la camp, la &Anti
dreaptä? Dragul meu, ai rostit adineaori un adevar care-mi con-
vine. Razboiul l-ati vrut voi, dar avem sa-1 terminam noi!...
Atunci suntem Intelesi! consimti Profesorul. Dati-ne
arme, cu tehnica voasträ, i avem sa-I terminam Impreuna.
Inginerul Incepu sä râclä, scuturând capul cu träsurile tä-
ioase :
Nu ne-am Inteles deloc, Alex! Nu ne-am Inteles asupra
acestui noi... Obiectivitatea Imi permite sa uit uniforma pe care
o port si sa judec cu sange rece, cum privesc i rezolv o ecva-
tie. and am spus noi, n'am spus eu, tu, Zaharia, acesti,a cu
uniforma româneasca. Am spus noi, progresul, tehnica, stiinta,
organizatia realitäti care n'au patrie. Realitati care deocam-
data sunt de cealaltä parte a frontului, la ceea ce voi numiti
inamic. Victoria are &A fie a tehnicei si a organizatiei, iar fatä
de acestea, tu mergi acum,.ca o victimä condamnata si desar-
matä, ca un cobaiu trimis la o experientä de laborator. E adml-
rabil poate, dar e monstruos!... Eu am gäsit mai cuminte, sa fac
asa, ca sa fiu chemat mai la distanta si la siguranta, de aseme-
nea experiente. Nu pot sä lupt cu mâna goata, ca un barbar,
Impotriva propriilor mete mijloace, pe care le cunosc i le stiu
teribile. E simplu si logic !
Alexandru Opris se ridid de pe scaunul scund i Ti privi
prietenul, de sus pana jos.
Surase cu tristeta :
Cinismul täu, Dinule, e o forma paradoxalä de pudoare!
Nu esti nici atât de sigur de victoria lor. Si nu o doresti nici
ant de mult, In numele progresului si tehnicei voastre", cum
spui.
Ba de fell se apärä inginerul, ca de-o Invinuire ofen-
satoare. Nu e niciun fel de pudoare. Eu lucrez cu materia, nu
cu sentimente. Progresul are o lege de fier: te adaptezi sau
mori! Voi cu rnortii i cu prejudecätile voastre, ati stat aci
de-a-curmezisul progresului i civilizatiei; ati vrut opriti
timpul. Nu faceti acum, decat sa suportati consecintele i sa và
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 133
mäsurati räspunderile. Aha! AU visat un näzboiu romantic, unde
o !nand' de oameni distruge o oaste organizatä ca o uzinä? Ati
crezut ed se mai pot reedita basmele din cronici?... Räzboiul e
acesta, dragii mei, si e asa de crunt, fiindcä are sä fie si. cel
din urmä! Cu cat e mai feroce, cu atât maine nimeni n'are sä
mai dea ascultare basmelor si prejudedtilor voastre. Sfarsitul
Imi e indiferent. Au sä Invingä unii sau altii. Este aproape a,ce-
lasi lucrul... Fiindo5 nu pe frontul nostru, dar pe celälalt front
al Apusului, räzboiul se dä cu arme tehnice aproape egale. Vic-
toria are sä fie asa dar a tehnicei. Iar dupä aceastä lectie, dupà
ce vor fi vreo zece, cincisprezece milioane de morti si tot atatia
ciungi si schiopi, atunci omenirea are sä se Invete oi nu mai e
timpul sä asculte de morti si gropari, ci sä se Intoard la vieatä...
La ceea ce-i poate oferi vieata bun, la ceea ce-i am noi, cestia-
lalti, bun.... Confort, liniste, organizatie, prasperitate!... Masina
pusä sä munceascä In locul omului, dupi ce i-a arätat cä poate
al si suprime, dad nu e cuminte si docil. Energiile inutilizate,
scoase la suprafatà si puse In serviciul nostru. Civilizatia, In
dal-sit! Civilizatia care a triumfat impotriva barbariei, pe care
o reprezintä uniformele, de oriunde si ale oricui.
, i porti totusi insignele a patru decoratii si un semn
de ränit, Dinule! aminti Alexandru Opris. Biete decoratii, biete
räni !
Nu le-am dutat, nici nu m'am gindit la ele. Mi-au ve-
nit!... Am distrtts o baterie nemteasoà, din Incäpitânare, ca sä
zic asa, de tehnician. Mi-am, verificat un calcul. Exact cum nu
mä puteam culca altädatà, pârtà ce nu rezolvam o anumità pro-
blernä dificilä. N'ai sä-rni facr ofensa, sä crezi eä m'a lovit din
senin eroismul!... Tin prea mult la vieatä, ca sä plec cum scrie
in croniciile lui Zaharia si cum suniä In poeziile pentru imbecili
s5-mi apär tara strämoseascä, steagul, sângele, limba...". Aces-
tea sunt pentru voi, ale voastre; e un domeniu In care nu mä
amestec. Voi sunteti cu patria, cu strämosii, cu trecutul, cu
steagul si alte baliverne...
$i toate acestea, le spui In numele civilizatiei tale? dig-
tiná din capul släbit si palid, profesarul. Admirabilä civilizatie!...
Da! Toate acestea le spun In numele civilizatiei mele.
Adic5 a civilizatiei celei adevärato. Fiindd m'am scuturat de
morti. M'am lepädat de morti. Strigoli n'au ce duts aci!... Nu
pot privi Indärät la dânsii, sä-mi paralizeze fiecare act, cu o po-
runcä din lumea lor moartä. E simplu si e o boalä, de care orne-
nirea se purified acum. Cine priveste Indärät, nici nu poate sä
nu fie tras Indäral, afund. Ar fi irnoral, sä se Intâmple altfel...
Dupil zele ce ne spul de O jumätate de ceas, e intr'a-
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCO
134
devär de mirare, c5 tot dumneata mal cutezi a pomeni despre
ceeea ce e moral si imoral!... grAi Zaharia Duhu, cu palmele In-
cle§tate pe genunchi.
Inginerul se intoarse spre el si II privi cu o binevoitoare
cornpätimire:
Prietene Zaharia, acestea toate nu erau pentru
Le-am spus pentru Alex, cu trecutul si cultul lui, al trecutului...
Tu nu esti In cauz)5. Tu esti victimä, pe and el e complice! Tu
nu esti decât un copil bätrân si simpatic.
Multumesc dumitale!...
Dinu Grintescu incepu s râdä voios:
Imi spui: dumneata... dumitale... Väd c5 ai pust distantà
Intre noi. Dad as fi altfel de om, ar trebui sä-mi iau bagajele
sä renunt la o ospitalitate care se anuntä atât de putin priete-
noasä... Ce-ti pare imoral? Cìí rostesc ráspicat, ceea ce altiii su-
sotesc in colturi?... 0 spun, fiinda5 e o concluzie la care am
ajuns prin ratiune, nu e un spasm de fricä, un argument las,
care IncearcA sä-si justifice un instinct animal. N'am avut frical
N'am!... Am ajuns la concluzia sä-mi apär pielea fiindcä socot
pe de o parte cä e bunä la altceva, i fiindcä pe de alta, nu In-
teleg sä lupt impotriva unei forte pe care o cunosc, o admir
cum ti-am spus, stiu cà trebue sà biruie ea. Crezi tu, altfel?
Cred altfel, cu tärie! märturisi Zaharia Duhu. Nu pot
sà-ti tin piept la vorbä cu armele tale, fiindoä stiinta mea de
carte e slabä i cäpätatä dupg al meu cap, Intr'o singurätate ca
aceasta, de aid. Poti sä miä sdrobesti usor, cu un cuvânt. ca ace!'
de adineaori: sunt un copil bätrân. Ce sä mai näspund la aceas-
ta?...
V5d cá te-ai supärat! Incercä sà Imbuneze lucrurile,
Dinu Grintescu. Nu mi-a fost In gând. Dar sunt curios, sä aflu
pe ce-ti mai poti tu intemeita credinta, cà räzboiul are sä sfâr-
easc'à neapärat cu o victorie a noasträ. Totul dovedeste con-
trariul. Ce-ai väzut si tii, tu!.. Ce-a väzut si stie, Alex!... Ce-am
väzut i tiu eu!... Priveste imprejur... Tara ocupatä mai mult
de jumätate. Armatele sfärmate. Foame si molime... Doar o mi-
nune, i tii prea bine ea acolo.de unde te-ai intons tu, nu e loc
pentru minuni...
Eu cred dimpotrivil cä este loc pentru minuni! vorbi
Zaharia Duhu. i dealtfel, nici nu trebue sä asteptäm minuni. Nu
mA Indoiesc c5 dusrnanul are sä piece curn a venit, fiinda aceas-
ta s'a Intâmplat intotdeauna pe locurile acestea, fänä abatere,
de mai bine de douà mii de ani. Toti au trecut 1... Prietenul
Alexandru cunoaste cuvântul pe care 1a rostit regele getilor,
Dromichet, lui Lisimah, regele macedonenilor, carele i acela,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 136
venise sà ne cotropeasca. L-a Intrebat, Inainte de-a-1 slobozi:
Ce-ai cautat la noi? Ce puteai sa ne iei notra? Sark 1a si ne-
stiinta noasträ?... Aici s'au sfäramat toti câti au venit si aurâv-
nit la astla saracie!", iar cuvântarea dela ospatul acelai rege, a
putut s'o rosteasca orice bastinas al locurilor aistora, de douà
mii de ani, tuturor oaspetilor nepoftiti. Eu,nu am Invätatura lui
Alexandru, deck din apucate, ca un taran oleaca mai räsarit ce
sunt: Dar sa spuna el, daca toatä istoria locurilor acestora
a oarnenilor acestora de ioi Ca' s'au numa ei geti, daci, mol-
doveni, munteni, romani; sä spuna daca a lost altceva decat ce-a
prestiut acel rege Dromichet si a spuis In cateva vorbe... Te In-
treb, Alexandre ?
E drept!., raspunse profesorul. Pasagiul lui Diodor, ar
putea sluji prefata la orice istorie a tárilor românesti.
Romantism! exclamä inginerul. Din nou priviti Ind&
Tat si cautati consolarea îndäràt.. Vieata merge Inainte, cu cei
care scruteaza viitorul, flU cu ace: care se socot avocatii mor-
tilor...
Se Intelege! Intrerupse Zaharia Duhu. Nu cu avocatii
mortilor, ci cu avocatii viilor, de alde domnul Emil Sava, tova-
rasul dumitale, i dupä cat stiu, si el, patimas Indragit al viito-
Tului si al progresului...
Inginerul se opri putin, din mersul lui dela soba Ora la
usa i privi cu mai multä luare aminte, la sergentul Zaharia
Duhu, adus de spate, pe marginea patului.
Acum, Inteleg! se lumina. Inteleg de ce nu mi dai voie
sa pomenesc despre moralitate i imoralitate. Nu-mi este permis
sá rosteso cuvântul, fiinda In tainä, am .cumpärat de ici si de
parnânturile unde stiam eddedesubt se aflä o comoará mai
de pret deck a ta? Fiindca n'am anuntat celor care vindeau, de
ce eu le cum*? Aceasta ti se pare irnoral?... Scumpe Zaharia,
n'am facut deck ceea ce ai facut tu, cu mai putina iscusintä i cu
cat mai putin folos, cand cumpärai, sà prospectezi pentru co-
moara ta... Iloveanu are destufa avere, ca SA se dispenseze de
Parnânturi, care pentru el nu infatisau nicio valoare.
Ma tern ca Boldur Iloveanu are sa rarnana pe drumuri
cu oarnenii care Ii aparä lui averea! spuse Zaharia Dural. Ca
acel Ilie Sacarta i Nicachi Sacara, care-I administreazä aci si ca
acel domn Emil Sava, care s'a Intovärasit cu dumneata...
i te doare aceasta? se mirá, Dinu Grintescu.
Nu mä doare, dar nici nu ma poate läsa nepaskor. Bol-
dur Iloveanu e un orn care n'a facut nimanui niciun räu.
Dar niciun bine! complecta inginerul.
i dumneata cui ai sä faci oare un bine, and ai sa-ti
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
136
rldicl isondele, pe un pämânt pe care 1-ai cumpärat In toväräs'm
domnului Emil Sava, prin surprinderea bunei credinte?...
Mai Intai, nu e niciun fel de surprindere a vreuilei bune
credinte! Am oferit un pret. S'a pärut avantajos. A fost primit.
Am plätit. Adio i n'am cuvinte!.. M priveste de ce 1-am cum-
parat i ce reprezintá el pentru mine. Färä mine, pämântuI
awsta rämânea lipsit de valoare poate pentru vecie... Aceasta,
Intrucât priveste buna isau reaua mea credintä!... Cât despre bi-
nele pe care am siä-1 fac, am sä te rog sä astepti doi-trei ani,
dupà sfârsitul räzboiului. i vei vedea ce prdsperitate am Isä aduc
aci, când vor Incepe sondele sà lucreze. N'ai sä-ti mai recunosti
satul i n'ai sà-ti mai recunosti oamenii. Te rog isä astepti...
Mureau aci de foame pe o corneal* oamenii dumitale si n'a-
veau habar, ce bogätie le sftà sub Peste trei ani sau pa-
tru ani, au sä se Indestuleze cu totii, mai mult decât ar fi me-
ritat, fiindcä de f apt, n'au fäcut nimic pentru aceasta... Au sä se
Indestuleze, gäsind de lucru, cäpätánd pret bun pe locuri si pe
produse; In fine, toate avantajele unei regiuni petrolifere, proals-
pàt In exploatare...
Adicä, färämiturile dela masa leului! constatà dusmänos,
Zaharia Duhu.
Probabil ! märturisi cu nepäsare inginerul. Exact Ind
n'as putea IA spun dacä numai färämiturile: Aparatele i calcu-
lele mele, nu si-au spus cuvântul complect. $tiu cu aproximatie
care e directia anticlinalului... Nu stiu Insä, In ce rnäsurá pre-
vederile mele sunt exacte. Rämâne de vAzut!... E foarte posibil
ea is4 existe ceva i pe terenul catorva nenorociti care ise vor
mira ce noroc i-a lovit. Dar am cuvinte a crede, cà partea cea
mai importantä e In mâinile noastre... Dealtfel, am avut grijä,
pe un nume ori pe altul, prin amicul Emil Sava, sä cumpär tot
ce s'a putut cumpära...
i spui CA nu te-ai gändit la partea bäneasa rosti
cu Indärjire Zaharia Duhu. Cumperi pe nume aiscunse. Esti to-
varäs cu acel domn Sava.
Dar e simplu, prietene Zaharia, sä fac asa! Era nevoie
sä am mâna liberä i sä am de-a face cu oameni de Intelegere.
Pe mine nu mä intereseazA ce fel de ern e arnicul Emil Sava,
si dad el urmäreste numai ksä se Imboggeasd. Il priveste!... Ii
cer atât, IA fie discret, sä aibà rAbdare i sä mä asculte. Pentru
mine Emil Sava e o unealtà. E un mijloc... M'am lovit de câtiva
Incäpätânati. Vor ceda, cdci atunci când lucrul va fi cunoscut,
eu mä voiu putea dispensa de dânsii, dar ei nu vor putea nimic
fári mine. Dealtfel, mi-a venit o idee. Uite, de-e pildä, tu jai
avea prilej acum sä recapeti ce-ai pierdut, cäci trebue sii tii csd,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 137
Linde din pämânturile tale, au ajuns pe drum ocolit, In mâna
mea. Ai putea sä le pui la loc. Dac5 tu, Zaharia Duhu, gospo-
dar de aci din sat, cumperi un loc de aci, until de dincolo, ni-
meni nu se mir5. G5seste fireso! Te $tiu toti cà umbli dupä co-
moara ta.. Ai achizitiona dupà indicatiile mete. Si ai merge la
aceste terenuri, parte dreaptä cu societatea noasträ. Ne facem
un serviciu reciproc? Ce räspunzi la aceasta?
R5spund c5 nu pot sä-mi präd i sà-mi Insel satul meu!..
declar5 cu asprá hot5rire, Zahara Duhu. Vie alti s'o fad., oa-
meni de bine, ca domnul avocat Sava si tovar5sii dumitale. De-
altfel, i f5r5 aceasta, m5 aflu In dusmänie cu tot satul... Fratele
Alexandru o stie. A aflat din cele ce i-am scris, ce eram eu sà
pätimesc, daci nu ne Imprästia pe toll, Intai concentrarea, pe
urmä mobilizarea $i rkboiul... In vara lui nouä sute paisprezece,
tot satul se ridicase Impotriv5-mi, fiindc5 le-as fi legat ploile $i
alte n5sdrävanii... Am avut i un necaz cu procurorul... Poate
ajungeau lucrurile mai r5u.
Aceasta e ceva foarte nostim! se minunä Dinu Grin-
tescu.
Nostim ti se pare dumitale !
Prietene Zaharia, s5 schimbäm vorba. Altfel ne despär-
tim lii dusmänie, dup5 curn prev5d... Si n'am nicio pläcere SA se
IntAmple asa ceva, nici interes. Vezi, sunt sincer. Spun: nici
interes". Aceasta Inseamnä, c5 tot ce-am vorbit Intre noi, des-
pre locurile i z5c5minte1e mele, r5mâne aci, ingropat, Intre
acesti patru pereti. Poti s5 folose$ti informatia mea! Adioä sä
cumperi, dac5 Iti vine ocazia, terenuri cam pe unde îti pot in-
dica eu. FICA nicio obligatie fatä de mine, bine Intelets. Vezi, c5
nu sunt ant de lacom. Dar aceasta s'o faci, MI5 s5 stie nimeni
de ce anume cumperi. Altfel, merge sfoarä In mä tre-
zesc cu* o concurentä, care-mi stric.5 tot ce-am organizat eu cu
räbdare In câtiva ani... Va, fi o lovitur5 !
Si eu, asa dar, s5 fiu complice la aceaistä loviturg! se
ridic5 Zaharia Duhu, mergând s5 arunce alte lemne, In sob5.
De ce complioe ?
Dacä m5 silesti s5 tad Nu zic complice! ninuitor, pof-
tim!... SA väd cum un om din satul meu, Ii dä pe nimic Oman-
tul care pentru dumneata Inseamnà o avere, $i eu s5 nu pot
spune nimic S il privesc cu mâinile Incruci$ate, cum se pradä
singur.
Frate Zaharia, ar fi neonest din parte-ti, dac5 al folosi
impotriva intereselor mele, oele ce ti-am Incredintat ca o dovadà
de prietenie.
Cum v5d, u$or Imi este mie devin neonest $i usor
ti-e dtimitale, s5 rämâi cinstit, oricum ai Intoarce-o.
www.digibuc.ro
138 CEZAR PETRESCLT

Chestie de interpretare, Zaharia! rase inginerul. Asa e

vieata!
Mätusa Ruxanda Ii pofti la masä.
Dupä masä, Alexandru Opris s'a Inchits In altá odaie, si
pregäteasoil o scrisoare pentru Madala, refugiatä la Iasi. Scri-
soarea avea s piece a doua zi, cu Dinu Grintescu.
Pe urmä, iarási tustrei, au fost Impreunä In fata sobei cu
iarul care din nou isi sälta vápaia albástrie, In jocul ei ireal
hipnotic.
Dar n'au mai avut ce-si spune.
Viscolul sgaltina ferestrele cu unghii de ghiatä. Se sbätea
In stresinä, se näpustea chiuind peste case si livezi, afarä In
câmpuri, cutreierând o tarä sdrobitä i plinä de vaier.
Te gandesti cà e abia cea dinni iarnä de räzboiu sI
mizerie!... Si poate ne mai asteaptá Inc5 douà i trei i patru...
spuse locotenentul Dinu Grintescu.
Aceasta Ware nicio InsemnAtate! Isi rosti párerea Za-
haria Duhu, scormonind jarul cu un capät de lemn si aruncân-
du-I deasupra. Au mai trecut asemenea urgii... Si pe urmä a
fost din nou primávará i tihnä i pace. Iernile trec prin locurile
acestea, ca i mosafirii nepoftiti. De dou5 mii de ani tot tree, si
tara rárnâne locului cu oamenii oare-s .de aici!...
Locotenentul de artilerie strânse din umeri. Avea de-a
face cu un maniac al getilor si al miilor de ani si al oaspetilor
nepoftiti, care tree.
S'au rimpärtit la culcare.
Alexandru Opris a rämas singur, pe scaunul scund, ci
bárbia in pumni, privind jocul vesel si hipnotio al vápäii din jar.
Ochii erau scufundati si cetosi; brazul palid i rece, de
mort.
A doua zi, cei doi prieteni au plecat, pe drumurile lor.
Dupá o luná, a venit veste cä locotenentul Alexandru
Opris a caut la Casin.
In toamnä, veni stire, despre logodna inginerului cäpitart
de rezervä Constantin Grintescu cu Madala Opris.
Stirea o aduse elevul cu termen redus Petru V. Tudose,
voluntar al Scoalei de ofiteri.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V
Asta nu e drept...
In Nowt noastrd, patine
sunt juste.
Iernile grele au trecut. Au trecut si oaspetii nepoftiti.
Pe urmä, din nou, Inteo naapte de primavarg, s'a auzit In
Inàltimile albastre tânguirea ostenitä a cocorilor.,
Soseau din depärtärile cu lumina prea albg i fierbinte, In
aceastä adeväratg a lor targ, veche i neuitatä, cloceascä
ougle i sg-si creascg
Cuiburile nu le-au regäsit dar au durat altele.
Poate nici locurile nu le-au mai cunoscut atât de usor.
Unde au läsat sate tihnite, In livezi cu nuci rotati, erau
acum sälasuri omenesti, cgzute In ruing si sfärmate de tun.
Erau câmpuri bräzdate de stranii säpäturi geometrice, cu gar-
.duri de sarrnä ghimpatä i spärturi de obuz. Oamenii erau mai
putini i unii se tarau In cârji. Erau i proaispete cimitire cu
ostile crucilor de lemn, Insirate pe dese batalioane, ca o cuminte
si mutà militie a mortilor, asteptând altà chemare de goarng,
Ind ascunsä, undeva, departe, In timpurile ce-au sä mai fie.
Dar iarba a prins colt fraged t nou.
Livezile cu pomi aschiati, s'au pavoazat cu flori albe, ca
pentru o albä sgrbätoare de pace si de Inviere. Copiii tot mai
stiau sg rádä i mielutele cu canaf In ureche, sà sburde.
Stolul cacorilor s'a rotit, vâslind cu aripile lor marl. si
.obosite.
Mai vazuserä asemenea schimbäri ale acestor locuri si
altä data.
Nimic nu era nou. Total a .mai fost.
Nu e nimic!... a gräit In lirnba lor, a cocorilor, cäpi-
tanul cel mai bätrân, cgtre cei mai tineri drumeti si fgri tiin-
e!e lui Intelepte. Nu e nimic. Pe oamenii acestia Ii cunctsc... Au
www.digibuc.ro
140 CEZAR PETRESCU

vie* tare!.. I-am mai gäsit noi tot asa, dupä ciume si holere
*i cotropiri i präpäduri. Mine au sä scoatà plugurile cu boii
lor jigäriti, au sä Impingä Icu singura lor mânä de ciungi In
coarne; pe urmä au sä arunce sa'mânta In brazdä i iaräsi au
sä fie holde de grâu, i iar au sä duduie morile! Sä ne alegem
un loo ad, fiinda asezärile noastre vechi, väd clà au fost Inc5
odatä sfkmate de sträinii care Inc5 odatä au trecut prin aceste
pkti si ca Intotdeauna, s'au dus...
Stolul de cocori ts'a rotit tot mai aproape de pämânt si
s'a 15sat, strângându-si aripile cu fopet de mätase veche.
Vieata a curs In matca adâncitä de veac *i de veac.
In Piscul Voevodesei erau acum mai multe vkluve si mai
multi orfani.
Este si-Un schiop, care se leagänä In cele doua cârje ca
o limbä de clopot. Se afl i un orb, care pipäie marginea *an-
WWI cu un b64 asa cum pe vremuri un cäutätor de comori venit
din parti strädne, ç5rea c citeste cu o värgutä cum bate inima
plämântului.
Catinca lui Costache Tälpäligä, a prirnit stire dela alti pri-
zonieri Intorsi, c5 omul ei a lost Ingropat pe undeva, departe, In
Asia Micä, unde s'a aflat dus In robie de Nemti *i de Turd...
Ea nu *tia unde poate fi aceastä Asie Micä, Indestul de
mare totusi, ca sa" Incapà loc si pentru mormântul unui cläcas
cu nouà ploduri din Piscul Voevodesei. Un biet gospodar necäjit,
care n'a râvnit nimic dela nimeni i o isingurä clan In vie*,
nädäjduilse o minune usurätoare, când a purces ou alti oameni
din satul lui, Intr'o varä cumplitä de seceti, sä caute o comoarä,
Gheorghies Tälpäligi a adus acasä o carte dela domnul
Invätätor, cu härti tpoite galben si albastru, *i i-a arätat Catin-
cài degetul, pustiurite de nilsip, peste munti i märi, unde a
fost pus Costache sà sape la altfel de comori si unde tovaräsii
de robie, i-au säpat i lui Intr'o dimineatà, o groapá, poate färä
cruce crestineascä la cApätâiu. Catinca s'a uitat cu mâna la gurà,
peste toate semnele Inalcite din hartà, de unde nu putea pricepe
prea mult.
Ea nu vedea locul anume, unde se afliä mormântul lui Cos-
ta che.
De ce nu-i pus? Asta nu-i drept...
Pentru dânsa, mai Insemnat deck tot ce se aflä pus intr'o
hartä a Asiei Mid si a Arabiei, decât Sfântul Mormánt
râtil Iordanului, ruinele Babilonului si Bagdadul celor o mie
una de nopti mai Insemnat deck tot ce se scrie In cärti
dureaz5 in amintirea noroadelor, era mormântul acela al omu-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 141
lui ei; iar mormântul lipsea si nici n'avea sä-i scrie cineva vre-
odat5.
Asta nu-i drept... De ce nu-i pus?
Un drum cu puncte m5runte, co poteca pres5rat5 cu ce-
nus5 de copiii din poveste, and au plecat In padure s5 nu-0
piarc15 c5rarea Intoarcerii, tragea pe harta aceea calea lui Da-
rius Hidapse, pan5 aci, spre Pile scitilor. Deasemeni erau puise
si drumurile lui Alexandru, si ale lui Xerxe si ale lui Lisimach
si alte altora, ou nume pagane si ne mai auzite.
Dar mormântul lui Costache Ta 10110 nu se bucura acolo,
de nici cel mai mic semn.
Aista nu-i drept. De ce nu-i pus?...
Poate Catinca lui Costache Talpaliga, femeie slabd de ju-
decat5, cu nou5 ploduri care cer de mâncare si nu mai au tat5,
nu Intreba un lucru atât de prosteso, cum pare la prima vedere.
Pentru multe femei si pentru multi copii, se aflau acum destule
asemenea locuri necunoscute, risipite In toate ungherele lumii.
unde-au putrezit tot ce le era lor mai de pret In vieata, iar
despre acest fapt, hartile si stiintele oamenilor, n'au sa f ac5
nicicAnd, nioio pomenire.
Asta nu-i drept....
Catinca lui Costache 'nip 5lig5 a mai vândut niste toale.
S'a mai tocmit :s5 munceasc5 ici-colo cu bratele. A adunat
destule hartii vinete $i petecite de ale 13áncii Nationale, s5 pli-
teasc5 ea un parastas $1 sa fad ea o pomenire pentru raposa-
tul uitat de pomenirea cartilor si atlasurilor. Pe urm5 si-a puis
gâtul la jug, la robia cea grea de aici, s5 hráneasc5 atâtea guri,
Care ca sA moar5 de foame si de sete, n'au nevoie numaidecât
s5 fie mânate tocmai In nisipurile si arsita Asiei Mici.
Gheorghies a intrat brgat, cu simbrie, tain $i opinci, la Za-
haria Duhu.
Iar roata anilor a macinat zilele mai departe.
Porunca legiuirilor mai mult rasluite si atarnice, decât
dintr'o cinstitá judecat5, a fost s5 se Impart5 m5car o parte din
p5mânturile boieresti, la cei care-1 muncesc si 1-au apárat frirá
s5 fie Inca al lor. Porunca s'a Indeplinit si la Piscul Voevodesei,
ca oriunde. Adic5 tot asa de mAsluit si fgarnic. Au fost listei
cu multi stersi si cu multi ad5ogati; au fost másun5tori si co-
mitsii.
A sosit domnul prefect Emil Sava, intr'un automobil al-
bastru, si mare, Inchis icu geamuri ca vitrina spit5riei din târg
si s'a Intins mare sárbätoare. Domnul Prefect a Impartit locu-
rile, citind de pe o lista fácut5 cu alti sfetnici dup5 indrept5rile
lor; pe urm5 a pus singur mâna pe coarnele plugului, a tras
www.digibuc.ro
 142 CEZAR PETRESCU

cea dintAi brazdA de hotar si a rostit o cuvântare atät de sim-

fita despre patrie, guvern, morti i eroi, dreptate i jertfire de
sine, Trick toate vAdanele s'au Induiosat lAcrAmând, iar cele
mai slabe de fire, au inceput sä boceascä de-a-binelea, strigAn--
du-si bärbatii care snu mai puteau veni, fiindd Ii apAsa greu pe
piept pämântul Asiei Mici, sau al laggrelor din Bulgaria si Ger-
mania, sau pätnântul dela Siret, Casin, Oituz si câmpiile Tisei.
Domnul prefect-,- Emil Sava, In pardesiul säu cafeniu, cu
gulerul lat si cu multe buzunäri, cum se cuvine sá arate prospe-
ritate o haintä de croialA americanA a progresului, a pArut foarte
miscat de vaietele femeilor si ale copiiior.
A rotit ochii si a dus o batistä atunci despAturitä la gene,
stergAndu-si un siroiu de lacrirni neviAzute; pe urmk Intinzand
mâna cu batista albA, ca un steag de pace, a strigat vkluvelor:
Orice durere, a mine si la guvern are sA-si afle all-
nare! Acestor copii ai eroior cAzuti pentru patrie, eu am sä le
fiu pärinte si eu am sA 16 port de grijä!... V'o jur, In fata voastrA
si in numele partidului nostru!...
Apoi, dupä incheierea sArbAtorii, a purees In deal la curtea
Iloveanului, sä punä orânduialA In alte stäri mai Incurcate.
S'a inchis cu domnul Iliut5 SacarA i cu Nicachi Sacark
In Cantelaria administratiunei" i au pornit irnpreunä a cer-
ceta condici care nu arAtau nimic bun.
Boier Boldur Iloveanu IngrAtnädise gresealA dupä gresealk
iar acum venise scadenta greselPor. Toat5 cumintea lui chib-
zuialk dupä care o vieatA IntreagA se multumise sA-si cheltuiascA
la zi venitul, ärà sA depAseascA un ban peste socotelile trimise de
domnul avocat Emil Sava si domnul Ilie Sacarä, a fost sdrun-
cinatA de turburarea noroadelor intrate In rAzboiu. De sase ani,
pe al saptelea, din August 1914, pAsise pe calea datoriilor. In notiä
sute saisprezece, mai dAduse i ordin domnului Ilie Siacark sA
predea toate grânele din magazii armatei, pe bonuri galbene
verzi, cAt o tine rAzboiul. Tot asa: cai, vite, träsuri, carA
turme de oi; In loc sä le vânclà pe pret bun, la negustori si la
manutantele rusesti, cum au fAcut altii si au ajuns la socotealA
frumoasA. Trei ani mosia n'a adus nici ant venit, cât s'a ridicat
plata slugilor si a domnului Iliutä.
Dar banii ceruti de boier Boldur Iloveanu, cu scrisori
telegrame, au mers cu aceeasi regularitate in Avenue Klèber
87, Injghebati prin grija i priceperea domnului ,avocat Emil
Sava, pe ipoteci i vânzäri de pädure.
PAmântul fusese ImpArtit de domnul prefect Emil Sava, oa
din bunul altuia, cu o mArinimie menità sA asigure pe vesnicie

www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 143
recunostinta norodulai, pentru un partid atât de darnic si un
prefect cu urechea atât de plecatä la suferintele celor rnici 0
neajiti.
Cifrele din actele aduise In geanti de domnul avocat Emil
Sava, puse alâturi cu cifrele din condicile domnului administra-
tor Ilie Sacari, abia se ajungeau unele cu altele.
Cei trei s'au privit cu mirare si cu oarecare spaimä, când
au tras linia dupi adunki si au fäcut scäderea.
Nu credeam a sta atât de rill! declarti domnul avo-
cat. .
Eu am spus-o mai dinainte! se scutur0 de orice ris-
pundere domnul administrator.
Dealtfel, nici nu se putea sä scape! Când stai la Pa-
ris si minânci paralele cu linguroiul, când tot ceri si tot ceri,
fâni sä Intrebi cunt se sbat si se trudese altii pentru tine, sfâr-
situl acesta era scris!... N'are deck ceea ce era de asteptat
si meritä! rosti Nicachi Sacarä, cu bratele Incrucisate pe piept,
in picioare, rezemat de usa inchisi, In pozitia favoriti din por-
tretele lui Napoleon, pe câmpurile de victorie.
Cu ceea ce väd eu a-i rimâne, constati mai departe
domnul avocat Eml Sava, daci Ii va rämâne si aceasta, abia
are sä-i ajungä sä poati trii aci. Bine Inteles, daci s'o resemna
la o vieatä modesti, firä douizeci de slugi, grädinari si alte
mofturi...
La nevoie, curtea cu tog& acareturile le putem cum-
pära noi. Ce zici, tata? intreabi Nicachi Sacari. Curtea nu intri
in expropriere...
Si ce si fad? Unde si meargä? se Ingrijorä dornnul
Hie Sacard.
II priveste!... Si cumpere o asuti In oras. Sau sä in-
chirieze. A fost destul, boier mare la Paris! Mai triiasci si In
tara româneasa, mar ales a acuma e latâ si lung-5, si incapä
toati lumea In ea... La Paris, cu valuta de azi, nu-i ajunge deck
de-a cafea cu lapte si o masä 'n zi... Si asta, daci Ii di mâna
s& stea cu camel-A la pod, cum scrie In Vie* de artist"!...
ránji Nicachi Sacarä, care citise pe vremuri in Biblioteca pentru
toti, cartea lui Murger si voia si arate domnului avocat Emil
Sava, a are si lecturi literare.
In orice caz, nu ne rimâne deal sa-I cherniäm telegra-
fie In tali. o

Si sä-i trimitem bani de drum! aminti Nicachi Sacarä.

Acurn are sâ vie cu vagon de dormit... Pe urmi, and s'o In-
toarce, daai i-o fi si se mai Intoara, are sä se invete si cu
www.digibuc.ro
144 CEZAR PETRESCU
dernocratia, cà destul ne-am spetit, eu i tata, sá-i tinem bo-
ieria!
Domnul avocat si prefect Emil Sava a svarlit stire pe
sarm5 pariä In Avenue Klèber 87; 1"n aceeasi vreme a dat tele-
gramd i undeva mai aproape, la Bucuresti, la prietenul i tova-
r5su1 sätt Iordan Hagi-Iordan chemându-1 cu mare grab5.
Dupa douä zile, -Jordan Hagi-Iordan a sosit in capitala ju-
detului cu expresul si a fost primit la garà de domnul prefect
Emil Sava, cu autornobilul &Au de casa, albastru si cu geamuri
mari ca de spiterie.
Bravo! Ai strasnicä masin5!... constat5 Iordan Hagi-
Jordan ca un cunosc5tor ce era, Indat5 ce-si d5duse drumul pe
pernele cu resorturi.
Ei, facem si noi ce putem! rcsti domnul avocat si pre-
feet Emil Sava, surazand cu o mágulitä modestie. Ei nu sunt ca
alti prefecti, sá uzez de automobilele oficiale, pentru chestiile
mele personate. Ba chiar i In lucrári (le serviciu, cateodatä tot
pe acesta Il hârbuiesc, purtându-1 prin rapi si ponoare... Ca
si nu mai ailA ce spune, canaliife din opozitie!
Iordan Hagi-Iordan strânse nep5s5tor din umeri si se mir5
cu dispret:
Ce-ti pas5 dumitale de ce 6pun canaliile din opozitie?
De aceasta nu poti dormi? Sau de canaliile dela guvern?...
suntem, mai Mull sau mai putin
Domnul avocat si prefect Eml Sava nu stiu cum sa ia
aceste declaratii neasteptate i privi meditativ pe geamuri, ca
un orn care n'a auzit, r5spunzand distrat la saluturile respec-
toase i gräbite ale concetätenitor.
Intrar5 pe usa unde Ii Intarnpinä de sus, de pe frontispiciu,
cei doi Ingeri dolofani de stuc, revArlsand din plin cornul abun-
dentei.
In sofragerie sunau tacâmuri si era mare agitare.
Doamna prefect scosese fetele de masä i ervetelele cele
mai albe, de západä; serviciul de argint i farfurille de portelan,
pentru un asemenea .oaspe, socotit unul -din cei mai bogati si
temuti oameni de finante ai tärii. Guvernanta dresa "inc5 odat5
copiii, cum sä se ting la mas5 si 65 nu se amestece In vorb5, ne-
Intrebati.
Pán5 la acest examen, mosafirul i gazda s'au *litchis In
biroul cu prea frumoasa bibliotecä juridicl a domnului avocat
Emil Sava, celebra 'in tot orasul : un dulap cu tisile de cristal,
lung si Ina lt cat un perete i tixit eu tratate groase cat latul
palmei, legate toate In piele elastic5 i rosie ca sângele In-
chegat.
www.digibuc.ro
itURUL NEGRU 145
Iordan Hagi-Iordan era zidit din acelasi material ca dom-
nul avocat Emil Sava, doar cu mandibulele mai puternice, dintii
mai lati, si mai tari, rasul mai crud si ideile mai cutezatoare.
Unde domnul avocat Emil Sava hicra In mic, cu rezerve,
cu rabdare i cu planuri mestesugit ascunse; celälalt, venit din-
tr'un camp mai vast de operatii, Intelegea sa nu piarda mult
timp si &A nu se Impiedece In mdrunte prejudecäti si In ate de
paiajen.
Desfacu si el o geanta cu acte si alte hartii.
Toate creantele sunt In mâna meal Pot spune cà nu
m'au costat prea mult... Tovardsul nostru, inginerul Grin-
tescu, a revazut Inca odatä planul i mi-a fixat ad, terenurile
care ne intereseaza... Pärerea mea e sä le achizitiondm toate,
indiferent daca pentru ceea ce ne trebue noua, vor corespunde
ori nu. In orice caz, vom avea nevoie de teren pentru construe-
birouri, magazii, cisterne! Pe urma, cumpärand tot ce-a Mai
fiära ales, nu vom da loo la nioio banuiala. and vom
avea actele In manä, constituim societatea In mod oficial si ne
putem demasca jocul. Pentru moment, important e sä nu ne
scape nimic din manä i Inainte de a se sti cev a, sa putem ob-
tine prin schimb, terenurile la care am Intampinat rezistenta...
Ima pare bine cà ai gasit un orn de Intelegere In comisie si ca
ati ales sä dati täranilor numai pamanturile färä niciun interes
pentru noi.
A fost usor! îi scazu din merit, domnul prefect Emil
Sava. Comisia a fost Incantatä CA am dat numai terenuri de ca-
tegoria Intaia. Si täranii la fel. Fruntea mosiei... Iti marturisesc,
domnule Iordan Hagi-Iordan, ca simt oarecare jena sà dau ochli
cu Boldur Iloveanu. A lost o operatie!...
Jordan Hagi-fordan rase cu toti dintii puternici, scotand
tigara groasa de foi:
A fost o operatie perfect reusita! Si bolnavul a sucombat
dupd toate regulele artei, cum se Intamplä In cele mai savante
operatii si In mana celor mai buni chirurgi!... Ce e aceea jenä)
Dumneata n'ai nicio räspundere. Ti s'a cerut sä cauti bani. Ai
imprurnutat de unde ai gäsit i nimeni nu poate spune, ca
n'ai gäsit conditii avantajoase! A ajuns termenul. Execut!... Ett
nu urmäresc individul, urmaresc creantele.
Poate ar fi putut sà rämana i Boldur Iloveanu, inte-
resat cu ceva?
Aceasta nu! Am pus dela Inceput iconditia. Nu lucrez
Intaia oard in materie de petrol. Sunt gitul de optiuni
puncte de redeventä!.. Intaia oar* am ocazie sä fim noi suverani;
si nu ne Incurce nirneni.. Incep cand vreau, sfarsesc and

www.digibuc.ro
146 CEZAR PETRESCLY

vreau, Intrerup când vreau!... Nu am ciocan la cap, neintele-

geri si o suta de indivizi cu o sad de idei. Aci sunt de perfect
acord cu amicul nostru, inginerul... Cand vine Iloveanu?
Cred, In maximum zece-douäsprezece zile.
In Icprice caz, mergem astazi dupä amiaza la fata locu-
lui sa mai vedem terenul si sa Insemnam pe planul lui Grintescu,
obstacolele, care rämâne ca dumneata sa le In Mud neaparat r
Trebue sa gasim un om-doi, de Incredere, sa, trateze cu räzásii
cei mai Incklätânati, un schimb. Exista mi se pare un adminis-
trator al lui Iloveanu. Nu 1-am putea folosi?
In orice caz, nu! Are sä fie exact ceea ce vrei sd eviti
dumneata: cuiul lui Pepeleal... A cumparat si el In douä randuri
Impreuná cu fecioru-säu, cam saptezeci sau optzeci de hectare,
corpuri raslete din mosie. L-am lásat. Pot spune pa 1-am Incu-
rajat!... Era ceea ce nu ne intereseazä, si pentru planurile noas-
tre, am socotit ea e bine sa-1 stim multurnit. Acum vrea sa mai
cumpere ceva la lichidare, sä-si faca suta sau o sutä douazeci
de hectare. Sunt iarási de *ere sä-1 läsam sä-si Implineasca
pofta, daeä pretinde un teren Inafarä de raza noastrlä de actiu-
ne. Dar atât! Pentru agrieultura lui, Ii ajunge...
Astfel, domnul avocat si prefect Emil Sava, stabilea o ie-
rarhie, In drepturile celor care au pus urnar la umar, sa-1 scoati
pe Boldur Iloveanu din mosia Ilovenilor, mostenita din tata In
fiu, de când se afla numele lor In urice si zapise. Pentru un sim-
plu administrator, ceea ce apuca din prada, era destul si Inci
prea mult.
Dupä amiazä, au mers sa confrunte ultima oara planul in-
ginerului cu locurile care au fost salvate cu buna si vicleanta
chibzuialã de expropriere, ca sa acopere creantele din geanta
domnului Iordan Hagi-Iordan.
Nicachi Sacarä, calare, se apri de câteva ori din mers sf
se Intoarse In sea, sa priveasca la cei doi, plecati pe camp si
In pädure, cu planul lor pe }Artie albasträ.
Domnul Emil Sava si strainul, mOsurau cu pasul, se ridi-
cau pe inältimi si másurau cu ochii. Nicachi Sacarä mai avea
si alte pricini, SA' fie in ziva aceea banuitor si dusmános cu toatä
lumea. Intâlnise In drum pe Sanda lui Alecu Toader Precup a
DäseOlitei, codana cu genele lungi i ochii negri-catifelati ca pa-
cura. Incercase si de astädatä sa-i arate sentimentele sale no-
bile si aprinse, de care orice alta f atä de täran calic, ar fi tre-
.
buit sa se sitnta bucuroasa si mándna.
Sanda Ii pufnise de ras In nas si-i Intorsese spatele. Iar
aceasta, mimai din pricina unui mocof an ca Gheorghies Tälpä-
BO, argat cu dma$a carpita In spate si cu opincile flendurite!
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 147
Nicachi Sacarà îi ciupea bubulitele rosii din obraz, semn
de adânc5 Ingândurare i nemultumire. Scuip5 printre diati
dklu pinteni calului.
Acas5, Il trase pe domnul Iliutä In Canfelaria Administra-
tiunei" §i ti impArtAsi o teamä:
Tat5, domnul acesta Emil Sava, mi se pare a ne pre-
g5teste ceva neplkut! Nu pricep ce, dar pun capul cá e vreo
tragere pe sfoarä. Nici n'a dat pe la noi!... A mers de-a-dreptul
pe camp. Umblá i cerceteaz5 cu un plan albastru. Inseamná In-
tr'un carnet. Cloceste, si nu se stie ce poate sä ias5, când do-
ceste unul ca el.
Lasa-m5, Nicachi, cu planurile tale de Napoleon! r5s-
punse domnul Iliut5, la asemenea bánuieli. N'avem a ne plânge.
Slavä Domnului, nici el nu ne-a stat In cale, nici noi nu i-am
stat In cale...
Numai s5 nu i se fi urtt cu binele! amenintä Nicachi
Sacar5. Atunci, SA' stie dumnealui o5 pot sä-i stau In cale,
Incà asa fel ca sä-1 rästorn.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI
lar mormintele vechi, necunos-
cemdu.i, nu 1-au primii.
Boldur Iloveanu sosi Intr`o dimineatá cu ploaie i vânt, tur-
bure ca un sfârsit de toamn5. Cobort In gara pustie i rämase ne-
pläcut surprins, fiindcä de astädatä nu-1 astepta micul alaiu din-
totdeauna.
Joseph, ajutat de hamali, cobori geamantanele. Pe urnfá, se
privirä desorientati, ca intr'o tará sträin'ä unde se aflau.
Un sergent de strada apäru de dud o 110, bocänind sonor
pe peronul desert, cu cisme dinteo vaciä; fäcu smirna i prezent5
un bilet dela domnul prefect. Asteptase mai Intái sä-i identif ice,
dupa semnele particulare, schitate sumar de mai marele tinutului.
Boldur Iloveanu rupse plicul i citi. Domnul avocat Sava se
scuza c nu poate veni la gad si se anunta pe dupà amiazä la
Piscul Voevodesei, dad scap5 la timp de vizita unui ministru In
turneu s5 afle stärile tàrii, fatä de marile reforme In curs.
Este r5spuns ? Intreb5 sergentul.
Nimic, mon ami ! dspunse Boldur Iloveanu i f5cu semn
lui Joseph, sä dea curierului o plat5 pentru ostenealä.
Joseph se execut5
S5 trSiti 1 lipi gardistul càlcâiele, ducând mâna la chipiu
si fäcând stânga 'mprejur, direct la bufetul de clasa , III-a, unde
bancnota dela Joseph trecu pe datä In altd mâná, dup5 implaca-
bila lege a circulatiei monetare.
In dosul gärii, Boldur Iloveanu respirä usurat. I se lug o
plated de pe inim5. Se temuse, prin cine stie ce inexplicabilä In-
tâmplare, sä nu cumva sä lípseasc i träsura dela 015. Aceasta
ar fi Insemnat o complicatie plin5 de nepreväzute dificultäti. S5
angajeze un landou. Unde sà-1 gäseasd ? Si cu ce pret? Aci Jo-
seph n'ar mai fi fost nici de-un folos; iar singur Boldur Iloveanu
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 1 4t1

se simtea mai desarmat ca un copil pierdut intr'un port dela ce

Walt capät al lumii.
Träsura era. Intr'adevlär de nerecunoscut cu asa mârtoage,
dar era!
Nichifor Rätoi scoase päläria In ploaie si uri stäpânului bun
venit. .
Domnu lliutà v'o rugat sä-1 iertati!... Zace de douä zile
In pat. I-o pus baba Maranda Cutulanca pahare si n'are voie sä
iasä din casä... Iarà conasu Nicachi, o trimis räspuns cä nu poate
sä vinä, fiindeä are de Incheiat socoteli In condici.
Cine e acest Nicachi ?... voi sä afle mirat Boldur Ilo-
veanu, care dealtfel nu stia nici cine poate sä fie aceea baba Ma-
randa Cutuianca.
Feciorul lui domnu Iliutä, cine altul, cucoane? El duce,
acuma sä tot fie cinci ani, el duce trebile mosiei, de când
pe domnu Iliutä l-o cam ajuns bätrânetele si vätamatura, iertati
dumneavoastri.,
A ! Bon ! päru lämurit boierul, desi nid despre aceasta
nu stiuse 'Meg nimic si desi cu aceasta nimic nou nu aflase.
Nichifor Rätoi, cu Joseph si cu hamalii, Ingrämädirá valizele
pe caprà si sub picioarele lui Boldur Iloveanu, la adäpost, sub
burduful de piele.
Vizitiul, urcându-se pe caprä, mai dädu o informatie, care
era si o scuzä :
Am rämas, cucoane, numai cu hamurile aiestea, dup5
cum le vedeti! Ce-o fost fruntea, mândretea noasträ de cai, s'o
dus pe gfirlä, la nächizitie si la armat!i, s'or betejit si-or pierit...
Caii erau mici si pärosi. Päreau atunci iesiti din sälbätäcie
si foarte la locul lor, In aceastä asprime a timpului, cu ploaie,
noroiu si vant. Când Nichifor Rätoi pocni din biciu, pornirä voini-
ceste, icnind In streang si täcänind din copite, atât cât Ii tinea
trupul lor miärunt. Vizitiul avea oi glugä soldäteasc5 de postav
verde, peste pälärie si un tol In spinare.
Aläturi, In suroiala repede a ploii, sub umbrela smulsä de
vânt, Joseph In pardesiasul lui negTu si pirpiriu, era apärat nu-
mai de o iluzie.
Boldur Iloveanu ap5s5 semn de oprire cu mânerul bastonu-
lui, In spatele lui Nichif or Rätoi:
Opreste!... Joseph, treci aci, lâng5 mine...
Valetul se Impotrivi, se codi, dar gat* urandu-se lânaä
stäpân. Nichifor Rätoi slobozi iaräsi telegarii si träsura se infundä
In ploaia sbätutà de vânt, legänându-se In arcuri, pe soseaua des-
fundatà de gropi si noroaie.
In cosul de piele, cu miros de iuft, picáturile bombäneau ...
www.digibuc.ro
150 CEZAR PETRESCU

bätea darabana un sivoiu mai gräbit, pärea ck se potoleste si din

nou potopea. Räbufneli de vânt si de stropi, pätrundeau ateodatà
pânä sub adäpost, scäldând cele doug chipuri bätrâne, nedeprinse
cu asemenea vräjmäsii ale firdi. Joseph pästra distanta cât era cu
put*, ghemuit Intr'un ungher i IngrOnd sà nu alunece pledurile
de pe genunchii stäpAnului.
Boldur Iloveanu, cu ochii Intredeschisi, privea In pAnza surá
a ploii, depärtgrile ostile si lkustele de noroiu, asvArlite de roti
copite.
Nu gândea nimic lämurit. Nu stia Incä nimic precis. Il pä-
trundea numai o umezealà ghetoasä i It toropea o dureroasä
sfArsealä, dupé osteneala drumului pAnsä aci. Läsase la Paris, cas-
tanii i platanii proaspät inverziti, de câteva zile, pe bulevarde.
Un soare bland i tânär, Ii Incälzea de-o säptämânä in fiecare
dimineatä, plimbarea tacticoasä, de bitrAn rentier cu tabieturl.
Iar dela granita tärii, Il IntAmpinase o vreme barbarä, ca o
altä intoarcere a toamnei.
Lipsa aceasta a oamenilor de Incredere, dupà textul alar-
mant al telegramei, fäcea gol nelinistitor In juru-i. $i incä el nici
pe departe nu putea sä-si Inchipuie, de ce In ceasul IntAlnirii si al
socotelilor, domnul avocat Emil Sava si domnul Iliutà Sacati, cu
feciorul lui iscusit In planuri märete, pierduserä asa de repede
ceva din curajul atât de sgomotos de acum douä säpfämâni. AmA-
nau confruntarea i läsau unul altuia sarcina, sä dea IntAiele stiri
neplkute.
Câmpul era verde lucios acolo unde ploaia späla grâul in-
välurat de toamnä ; era negru i gras, unde späla arkturile adânci.
Zarea era Inchisä. Norii se târau aproape de pgmânt, vineti si
desträmati de vânturi.
Nichifor Rätoi, urIt i fioros sub gluga din cap si tolul din
spate, indemna caii cu aprigi sudälmi, Infruntând ploaia cu dus-
mänie, ca unul care a râvnit si el odatä, când era cäutätor de co-
mori, sä se resfete tolänit pe perne, In fundul träsurii, ca un boier.
Pe drumul dela curte, sub plopi si tei, au intrat intr'o boltä
Intunecatà de pesterä.
CAinii iaräsi au lätrat bucurosi In jurul träsurii, primind un
stäpAn pe care nu l-au cunoscut.
Dar de data aceasta, nimeni nu Muse poruncA sä fie des-
chise ferestrele i usile nu se aflau date inlgturi. In casä era
muced, negru si frig. Pe podele goale, pasli sunará pustiu.
Nu se gäseau chei. Ruginiserg zävoare.
0 slugá tânärä si de curând tocmitä, nu stia care e bolerui
si care valetul.
Intreb5 pe Joseph :
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 15I
Conasule, sä facem SA deschidem ferestrele?...
Joseph räspunse ce-a putut el sä Inteleagg In limba lui ne-
inteleasä.
Il a jut5 stäpanul, poruncind :
Aprinde focul. Deschide ferestrele ! Repede, ma petite !..-
Fata aduse järatec i bratul de lemne. Dar soba Incepu sa
scoatA fum.
E o vieatä imposibilA aci! se adresA Boldur Iloveanu lui
Joseph. Trebue sä sfarsim cat mai In scurt i sA plecäm cat mai
repede !
Joseph a fost de aceeasi pärere. Nu stiau cA' dorinta le va fi;
atat de curand Implinitá.
Cu mainile uscate la spate, stäpanindu-si un tremur de frig,
Boldur Iloveanu privi la fereastrá satul din vale Impanzit In ne-
guri si ploaie. Se vedea tot asa, ireal i departe, micsorat ca
printr'un binoclu Intors.
Printr'un binoclu cu sticla tot mai aburitä de-un fum; pri-
veliste scufundandu-se InnecatA.
Eu nu pricep de ce nu vine nimeni ? SA vie ad, domnut
SacarA sau acel domn Nicachi ! porunci Boldur Iloveanu, slugii
desculte.
Sluga dädu fuga. Se Intoarse dupA un timp :
Indatä! Zice, cá au sá pofteascA Indatä!
Dar n'a poftit nimeni, panA dupä masä, cand a apärut dom-
nul avocat Emil Sava, In automobilul lui albastru, cu geamuri late,
ca vitrina spitA'riei din targ.
A coborlt IncArcat de o geantA doldora, i ca din pArnant,
si-au fAcut aparitia i domnul Iliutá SacarA i domnul Nicachi,
tot asa de IncArcati cu brate de condici.
Cei trei, s'au másurat pe furis. Fuseserà Intr'un gaud.
ImbrAcaseri straie severe si negre, ca pentru o solemnitate
gravál, care n'ar fi IngAduit un port fantezist. Numai Nicachi, pu-
sese o tunicA de sport croitA In catifea neagrä, cu multi nasturi,
multe buzunAri i cingátori; pantaloni de cAlárie si jambiere;
cum se cuvine unui tanár administrator de mosie activ.
Boldur Iloveanu il urmArea färä sá vrea, cum se miscA si
páseste cu picioarele arcuite dela genunchi. Nu-si putea alunga
amintirea frivolä, a soldatilor de plumb din copilArie, jucäriile de
acum saizeci de ani, and Ii descAleca din sea si nu izbutea sg-t triä
In echilibru, diformi i ridicoli, spre a lui bucurie; chiar In camera
aceasta, pe covorul tutus jos. Amintirea era absurdä. Venea
In timpul cel mai nepotrivit. Dar el avea atat de putine amintiri
dintr'o topilfärie stearsd i gat de putin bAnuia cat de greu e-
ceasul acela !
www.digibuc.ro
152 CEZAR PEIR.ESCU

Domnul avocat Emil Sava, stânjenit, juca intre degete un

lant cu chei prinse In veriga : cheia dela birou, cheia dela casa
de fier, cheia dela bibliotecA, cheia dela biroul prefecturii, cheia
dela caseta dela banca ; atatea chei, atatea treburi, atâtea docu-
mente de pret, atatea räspunderi !
Eu zic sà IncepeM! îi privi tovarAsii.
Tovarasii consimtira, cu un semn din pleoape. Boldur Ilo-
yeanu, se aseza In Alt, surazand cu o obositä nevinovätie:
Ce este, v5 rog, atat de gray, de aveti figuri atat de
funebre ?
Domnul avocat Emil Sava nu gasi potrivit sa raspunda.
Lasä sä vorbeascä pentru el actele. Desfacu geanta i intinse do-
cumentele sale. Ceilalti doi, deschiserä condicile si citirä cifrele lor.
Textul era In cea mai desävarsita regula, iar socotelile de
cea mai plinA de spaima precizie.
Boldur Iloveanu Incerca de câteva ori sa Insire numerele In
coloanä, pe o foaie alba, sA adune si sä scadä. Lasa repede stiloul
culcat pe hârtie, ca o arma inutilä.
Oarnenii lui de Incredere aveau dreptate. Pe cat Inaintau
in expunerea lor, pe atat dreptatea aparea mai eyidenta.
Solutia era una singura.
Vanzarea, pentru achitarea creantelor si a dobanzilor adao-
gate la capete. Lichidarea grabnicä, de bunavole, pentru a evita
licitatia, urmäriri si procese, care vor stirbi si restul ce mai poate
Inca' sä fie salvat.
Boldur Iloveanu privea la unul si la celalalt cu ochii lui uzati.
Si pentru moment, era stäpanit numai de grija sä nu i-se observe
cum tremurä mainile lui uscate, cum Ii sovaie glasul lui ostenit.
Adica !... Intreba. Este vreo oferta ?...
Nu este ! minti senin domnul avocat Emil Sava. Am du-
tat sa fiu discret, pentru a putea obtine pnetul cel mai bun, Inainte
de a sti cä ne aflarn la stramtoare. AtAt e cert !... Creditorii vor
porni urmarirea.., I-am calmat !Ana acum. Unii si-au cesionat
creantele. MA tern CA se aflä intro singura mana. Ceea ce poate
fi un bine si In acelasi timp un desavantaj !... Un bine, fiindcä
avem de-aface cu un singur individ. Un desavantaj, fiindcä sun-
tern In mana unui singur orn... Daca acel orn, intentioneaza sa
cumpere el ce-a ramas neexpropriat din mosie i neexpropriat
din padure cum sper atunci lucrul iarài poate sa fie In
avantajul nostru. Poate sa fie un om de Intelegere, sA ofere un
pret rezonabil si mai ales disponibilul ramas dupa achitarea
creantelor, sä-1 pla,teasca imediat, bani ghiata. Aceasta interesea-
za !... Se poate gasi apoi usor, un plasament sigur, ceea ce cred
-ca intereseaza Inainte de toate...
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 153
Poate mai sunt si altii care vor s5 dea preturi ! rosti cu
un anumit Trite les Nicachi Sacar5, care ascultase cu bratele In-
crucisate pe piept.
Sä vedem ! Eu am datoria sa fac toate sfortkile pentru
a apära interesele domnului Boldur Iloveanu, cum le-am mai ap5-,
rat... Dintr'o concurentä de preturi, n'avem cleat de cistigat. In
afar* dad nu cumva ofertantii nu cad intre dânsii la Inteiegere,
unii multumindu-se cu o parte din mosie, altii cu alta. Ceea ce
iaräsi este posibil...
Nicachi Sacarä, mai mult din privirea ap5satä a domnului
avocat Emil Sava, deck din cuvintele rostite, Intelese cä nu va
avea a se teme pentru cele treizeci sau patruzeci de hectare,
pe care le urm5rea el si pkintele s5u.
Din mornentul acela discutia nu mai purta niciun interes, si
fu Intru toate de o pkere, cu solutiile atât de bine chibzuite ale
domnului avocat Emil Sava.
In orice caz, am nevoie s5 m5 gândesc !... E pentru mine
o chestiune la care nu m'am gândit niciodat5... 0 surpriz1 de
care m5 socoteam scutit, 0115 la sfârsitul vietii... pku d implor5
Indurare, Boldur Iloveanu.
Eu v'am scris la Paris. De sase ani, am scris In fiecare
toamnä si primávarä! vorbi domnul Iliut5 Sacarä, care nu rostise-
niciun cuvânt, In afar5 de concisele explicatii ale conturilor din
condici.
Stiu! Stiu!... se scuz5 Iloveanu. Vina e a mea. M'atl
avertizat si n'am luat mäsuri din timp. Nu pot sA mä plâng de
nimeni... Sunt In situatia aceasta si totusi m5 aflu indatorat si
fatä de dumneata si de dumneata si de dumneata...
TO trei plecar5 capetele cu modestie la aceast5 numär5-
toare.
Domnul avocat Emil Sava, räsucind cheile-nichelate In ve-
riga cu !ant. Nicachi Sacarä In echilibru pe picioarele lui arcuite
de dläret, ciugulindu-Si bubulitele rosi. Domnul Ilie Sacar5, pi-
päindu-si melancolic nasul, pe care Il avea lung si trist.
Peste o zi sau douä, am sá vä rog sá veniti din nou si s5
ajungem la o solutie definitiv5 ! Acum sunt obosit de drum.
Prea obosit...
0 zi, douä, n'are nicio irnportantá! declarä generos, dom-
nul avocat Emil Sa.ya, ridicându-se. Intre timp voiu pip5i terenul,
sit' aflu toate prefurile din judet si sä väd dad nu putem provoca
o concurent5...

www.digibuc.ro
 154 CEZAR PETRESCU

Boldur Iloveanu rämase singur In casa desartä i vastä, cu

scoartele strânse sul i cu tablouri pe pereti, Infätisând oameni
pe care nu i-a cunoscut niciodatä ori i-a uitat demult.
II gäsi amurgirea la fereasträ, privind satul ireal i depär-
tärile fumegoase.
Ploaia contenise. Prin sfâsieri vinete de nori apärea cerul
ränit, cu lumini galbene i sinistre, cu pete late de sânge.
. Apoi noaptea surpà zid de Intuneric i peste aceste lumini
livide: totul fu negru, nepätruns i amenintätor.
Bätrânul cläntäni din dint, de frigul IncAperilor si de fiorul
läuntric, acum când nu-1 mai putea vedea nimeni.
A doua zi, peretii II Innäbu'seau. Iei singur In curte si In
parc, cum nu fäcuse din cea mai depärtatä a lui tinerete.
In bazinul pätrat, cu marginile de piaträ cAzute si mäcinate,
apa de ploaie neagrä i putredä, räsfrângea ochiuri tremurate de
cer. Leii de bronz, din cele patru unghiuri," cäscau guri coclite.
Erau acum loviti, anti i päreau ant de vechi, Incât Bol-
dur Iloveanu i-ar fi crezut desgropati dintr'o sdpäturä a cetätilor
astupate cândva de lavä si de cutremure, dac5 nu si-ar aminti cu
o dureroasä limpeziciune, ziva fail de grijä 1 cu multä luminä,
,când a mers el singur sä-i comande la o turnätorie din marginea
Parisului, dupä desenele pärintelui säu. 0 broascä If privi cu ochii
inelati de aur, pe urmä Innotà svâcnind cu picioarele lungi si se
ascunse sub nämolul gras. Erau i mormoloci, pui numai cu douä
picioare, altii cu patru i IncA purtând coadä; toate fazele din
metamorfoza neamului batracian, ca monstruoase ränfäsiti su-
pravietuind din fantastica f aunä a smârcurilor primordiale.
Plecat deasupra, Ii väzu chipul slab In apa mucedä, ca un
cap Innecat de mult si mult putrezit.
Inconjurà casa, In parcul sälbatic.
Nu simtea picioarele In ghetele ude, In iarba sätulä de apá
si In pämântul lipit cleios de tälpi, trägându-1 cu toatä povara s5-1
opreasc5 pe loc.
Parcul geometric si civilizat al lui Enache Iloveanu, sfär-
mase toate alinierile intr'o nesäbuità victorie a elementului vege-
tal, ca un miracol strämutat din pädurile ecuatorului. Copaci strä-
ini, care crescuserä strâmb i chirdti sub foarfeca grädinarului
neamt läsati numai la puterile lor, prinseserä rädäcini adânci, se
Inmultiserä prin puieti i seminte; amestecati si Impletiti cu semin-
-cerii localnici, fäceau un zid nepätruns i intunecos, de arbori
arbustii baricadând potecile vechi, impodobindu-se cu flori necu-
noscute i bizare, schimbând aspectul locului ca o desordonatá
.grädinä de experientä botanic5, de unde ochii asteptau färä mirare
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 155,

sä vada aparand §i fapturi potrivite privelistei: serpi grosi cat bra-

tul, pasärea muscä, o maim* balansandu-se In leagänul de liane.
Invazia aceasta si triumful vietii vegetale, faceau pfin con-
trast, Inca mai dezolantä paragina asezärilor parasite de mana
omeneasca.
Erau banci de piatrg, chute si intrate In stäpanirea ierbu-
rilor. Socluri astupate de smeuri§ si de carceii plantelor agata-
toare. Prin acoperisul chioscului cu vita, strabatuse un rnesteacän
subtire si svelt, ca un gat pätat alb si negru, de girafä. ,
Iar In fund de tot, mica bisericuti de piaträ a boierilor Ilo-
veni, cu rnorminte si cruci de jur Imprejur, parea retrasa lângä
imprejmuirea inaltä, ca o ultimä cetate de apärare a mortilor.
Aci, scaietii, spinii, maciesii, sälciile plângkoare si vreju-
rile, acoperisera pietrele si rasturnaseri crucile; radäcinile au peg-
välit lespezi ridicandu-le In piept si culcându-le pe-o coasta; prin-
tre gropi scufundate, cârtitele harnice inältasera movile negre de
tárânig proaspata, ca dupä ploi atat de Imbelsugate si lungi.
Era si aceasta o parasita cetate a mortilor.
Bisericuta nu se mai afla In folosintä de peste o sutä de ani.
Boierul Enache Iloveanu, cu idei Inaintate si volteriane, avusese
alte griji si Intelesese sä Inceapg alte prefaceri, deck restaurarea
unui altar de Inchinare care nu-1 interesa, zidit de cine stie ce
stramos, In cine stie ce timp.
Paräsirea dura de atunci. Se desavarsise In vremea lui Bol-
dur, care acum o simtea Intgia oara.
Zidul tali acoperis, cu usa surpata si cu ferestrele cascand
orbite negre, constituiau Inca din vremea acelor occidentale trans-
formgri, o ruing pitoreasca si romanticg. De aceea, boier Enache
o crutase, sg-si pazeasca mortii adunati Imprejur, cum Isi Imp-
nise ea datoria din veac. .
Pe acesti morti, In aceste morminte, ii cauta acum Boldur
Iloveanu, cu mersul lui gârbovit si Impovgrat de noroiul talpilor.
Erau numerosi, dar erau prea desávarsit Incorporati Oman-
tului. Pe câteva cruci se mai citeau nume cu litere latine. Pe cele
mai multe si mai vechi, literele slavone nu mai spuneau nimic In-
teles, unui om care nu Invätase niciodata sa le citeascg. Ii cauta
si nu-1 recunostea. Nici nu-i cunoscuse vreodata. Ei erau ai acestui
pamânt. El era numai un pelerin strain. Crezuse cä va afla dela
dansii un sfat si o Imbärbätare.
Mormintele ramaserg mute In surparea lor.
Boldur Iloveanu se aseza ostenit pe un bolovan de pietre, In
fata unei asemenea lespezi de mormânt.
Sub rnuschlul fin, ruginiu si ud Inca' de pulberea diamantinä
a 'OW, se citeau lamurit slovele chirilice.
www.digibuc.ro
156 CEZAR PETRESCU

Dar el nu le putea descifra.

Se afla o insirare lung5. Poate fapte. Poate dorinti. Poate
o durere sau o urare, trimisä de dincolo de moarte, celor care
aveau sä mal vinä. Boldur Iloveanu nu cunostea acest scris al
rnortilor lui. Intelegea o singurä insotire de semne. Un an: 1720
Un an bätrân de dokul veacuri.
Un melc îi târa casa rotunda' In spinare, insemnând drumul
cu o dârä argintie.
Boldur Iloveanu rämase in fata lespedei, cu fruntea Is palme.
Nu simti când iaräsi incepu sä curgä o ploaie mdruntä.
Stiu aceasta numai când Joseph ajunse, cäutându-1 si aci,
dupä ce sträbituse chemând, toatä grädina i curtea. Se ridia,
supus. fi urmä, supus.
Seara era In pat, sub trei asternuturi, cläntänind de frig si
svarlindu-le.pe toate, and incepea sä se sfärlogeasa de arsitä
Doug säptämâni a zäcut, intre vieatà i moarte.
Niciodatä domnul avocat Emil Sava, nu a purtat cu mai
multä durere, atâta grira pentru insänkosirea unui prieten
client. Si niciodatà, un bolnav, n'a pärut mai impäcat cu tin sill--
sit care deslega toate, atk de usor si la timp.
Automobilul albastru al dornnului avocat si prefect Emil
Sava, îi primejdui arcurile, aducând si ducând In goanä medici
si ajutoare, arând doctorii si baloane de oxigen.
Tot orasul i judetul, stiu eä la Piscul Voevodesei, se aflä
In ghiarä de moarte, un om care nu fäcuse nimänui niciun räu
niciun bine; tot orasUl si judetul au admirat atâta dovadd de sim-
prieteneasc5 si de omenie, pe care o aräta domnul Emil Sava,
fatà de un bolnav ce nu-i este nici frate, nici rudä, nid binefäcä-
tor. Nimeni deocarndatà, nu putea Intelege taina acestei gene.
roase ingrijorári.
Domnul avocat Emil Sava stia ceea ce nu Interesa Ineä pe
altii, In afarä de câtiva tovaräsi ai domniei-sale. Moartea lui Bol-
dur Iloveanu, Inainte de a semna un act de vindere-cumpärare,
putea sä adua nepreväzute incurcAturi si un inamic Incä necu-
noscut, dacá nu o coalitie de inamici. Undeva, se mai aflau desi-
gur rude de a treia si a patra spit:4; acei veri i nepoti, care rásar
din pämânt la Inmormântäri i deschideri de succesiune. Unul ori
altul s'ar gäsi indatä printre acestia, gata sä primeascä mosteni-
rea, achitänd creditorii si despägubind ceilalti pretendenti, ca sä
rämäng el stäpan pe conacul Ilovenilor i pe mosia Ind neexpro-
priatá. Un asemenea mosafir nepoftit insemna un dusman si poate
mai mult deck un dusman. Trebuia Inläturat cu orice pret. Iar
preful acesta era vieata bolnavului din pat, infäsurat In cearcea-
www.digibuc.ro
aURUL NEGRU 157
furl ude si pus cu sila sä-si sugä drojdia de putere, din biberonul
baloanelor de oxigen.
In ceasurile de armistifiu ale torturii, Boldur Iloveanu arita
Intre pernele albe o fatä osoasä si palidä, de o stranie seninätate.
SurAdea cu ochii arsi Intunerecului deschis dincolo. Cu o
mare si bucuroasä luminä, astepta scufundarea In vesnica paci-
ficare.
Pentru altii asemenea clipá, e spaimä si svärcolire. Pentru el,
era o trecere pe punte usoarä, acolo, sus, printre mormintele de
lâng5 bisericuta däramatä, care nu-1 cunosteau si care nu-1 che-
maserä, dar aveau sä-1 primeascä, de vreme ce a sosit si -Ned
nicio chemare a lor. Gândul acesta punea o blândä renuntare pe
obrazul scobit, In ochii mistuiti de febrä. Pe urtnä, toate se tur-
burau din nou si din lumea vedeniilor, se desfäceau arätäri chi-
nuitoare.
De pe covorul Intins jos, se alegea dintre toti soldatii de
plumb deseälecati de coca Boldur, unul cu picioarele arcuite de
jocheu. Se trig lta crescand, incepea sä päseascä grotesc si se
apropia de pat, cu bratele Incrucisate pe piept sau ciugulindu-si
bubulitele rosii. Avea chipul lui Nicache Sacarä si rânjea, aple-
cându-se deasupra pernelor, strigând cu un glas care detuna In
timpan:
Poate mai sunt si altii care vor sä dea preturi! Nu esti
de pärere, coane Boldur? Poate mai sunt si altii care vor sä dea
preturi...
Cäläretul urias de plumb, II priveghea un timp, la cgpätâiu,
repetandu-i de o sutá de ori aceleasi cuvinte.
Apoi se depärta pe picioarele arcuite, se micsora panä ce
devenea mic ca o gânganie si se amesteca cu ceilalti soldati de
plumb ai lui coca Boldur, rästurnati pe covorul cu flori albastre
si rosii.
Altädatà, In locul feciorului de vechil, apärea domnul Emil
Sava, räsucindu-si cheile pe veriga de nichel, prinsä In lant. Se
aseza pe ¡Attul dela cäpätäiu si repeta monoton, cu acelasi glas
care sdruncina dureros timpanul:
Am aranjat si am gäsit un plasament foarte bun! Am
aranjat si am gäsit un plasament foarte bun. Am aranjat si...
Bolnavul se ridica In perne sä alunge vedenia:
Bine! Ajunge! Am Trite les! Numai läsati-mä In pace si
nu mä chinuiti... ,
Se ridica, Indreptând mAna cu degetele slabe spre PAW
unde clomnul avocet Emil Sava, räsucea pe verigä cheile niche-
late. Jältul era gol. Aratarea dispäruse.

www.digibuc.ro
158 CEZAR PETREsur
In locul ei se afla Joseph, Intirizand cu mAna tremuritoare
lingura de potiune.
Doug säpfgmâni a durat lupta Intre moarte i domnul avo-
cat Emil Sava. Pânä la sfârsit a biruit domnul avocat.
Intr'o dimineatä, bolnavul s'a aflat ridicat In perne, cu Òchll
spre fereastra deschisä din fata, unde hohotea luminos un soare
caldut de Mai, cu sägetäri de rândunele pe cerul albastru i cu
nävalä dureroasä a parfumului de iarbâ, de primävarà, de flori:
Mirosul proaspät al vietii a sfâsiat plämânii, cu o suferintä
mai ascutita ca prezenta aralärilor urIte din delir. Din ochi a dis-,
pärut lumina si din obraz, blânda pacificare.
Boldur Iloveanu a Inclinat bärbia In piept, vorbind Incet:
Joseph, n'a fost ce asteptam eu! Dumnezeu m'a *Asa..
Joseph nu intelese, ridicä mâinile spre cer si aduse slavsi
providentei care i-a scäpat stäpânul:
Dumnezeu a fost mare si bun cu noi! Medicii spun cä In
trei sAptämâni putem pleca... Ati avut dreptate! Aerul acesta e
prea tare pentru noi...
$i mortii de aci mä resping! adäog5 convalescentul.
Grdce à Dieu! pricepu In felul lui, Joseph.
Cu un bätrân vligguit de boalä i desprins de cele Oman-
testi, domnul avocat Emil Sava, a Incheiat repede actele sale,
färä sä mai intampine nicio rezistentä.
Dupä douä säptämâni, Boldur Iloveanu, Infäsurat In blä-
nuri si In pleduri, a fost purtat In automobilul cu arcuri moi, pânä
la Tribunal, unde a semnat In numeroase exemplare, numeroase
acte de vânzare, care Impärteau mosia Piscului Voevodesei, in-
tre mai mialti cumpärätori, Intovgräsiti sä dea un pret de toatä
lumea recunoscut, mai mult deck generos. Cumpära inginerul
Constantin Grintescu, cumpära Iordan Hagi-Iordan, cumpära un
necunoscut cu figura verzuie i cu o suvitä de par pe frunte, adus
de Iordan Hagi-Iordan sä figureze pe acte In locul domnului avo-
cat Emil Sava, cumpgrau In toväräsie, o parcelä divizatä, domnii
Iliuà si Nicachi Sacarä.
0 singurà primejdie se ivise si a fost de Indatä inläturatà.
Cât timp Boldur Iloveanu ge afla in convalescentä, Inältat
intre perne, de trei ori se Infätisase Zaharia Duhu, cerând îngàdui-
re sä spunä câteva vorbe. Voia sä cearä stäpânului din Piscul Voe-
vodesei, sä nu insträineze mosia cu niciun pret si In atAta grabk.
eum se Imprästiase svon. Din ce pricinä se Incumeta sä dea ase-
menea sf at, n'ar fi putut spune. Era legat de cuvântul dat. Dar se
simtea Indestul de tare pe cele Oute de el, ca sä descopere argn .

www.digibuc.ro
AURUL NEyRLT 159
mentele fierbinti de care ar fi lost nevoie, pentru a strämuta
hotärire pusä la cale de altii.
Drumul cel dintâi a fost nenorocos.
S'a Intâmplat sä se potriveascä exact, cu momentul când
domnul avocat Emil Sava, cobora scärile. Domnul avocat a !A-
rita ceva i s'a tutors din cale,
A tras pe Joseph la o parte si i-a arätat cA bolnavul nu tre-
bue sä fie turburat de niciun fel de vizite si mai ales de un ma-
niac cAutator de comori, ca individul care astepta In capul scä-
Tilor.
Joseph a privit la individ din usä i 1-a recunoscut Indatà:
Imi amintesc, domnule avocat ! C'est un drôle type L..
Vä garantez cä nu va trece pragul.
Tocmai C'est un drôle type, Joseph L.. Un nebun, bun
de balamuc !
Domnul avocat Emil Sava si-a continuat drumul cu inima
u*oarg.
Din treacät, 1-a intrebat, pe individul de jos, cu un surâs
de Ingkluitoare compRimire:
Ce mai e, domnule Zaharia Duhu, cu comoara dumi-
tale?... Inca nu s'a läsat adus cu zähärelul?
Räzäsul a räspuns, apäsat i tAios :
De, domnule prefect ! Unii umblä dupà o comoarä, aitii
dupä alta. Unii n'o gäsesc, fiindcä n'au noroc. Altii îi fag ei no-
rocul si-atuncea sunt voiosi, cum te väd pe dumneata !
Domnul avocat si prefect Emil Sava a Inliturat orice altá
vorbä, cu un gest vag din mâna Inmänusatä.
S'a Inchis In automobilul cu geamuri mari ca vitrina spite-
dei din tárg si a spus soferului sä porneasa bombänind singur
si amenintätor, Impotriva unui oarecare rAzAs coltos, care Incepe
sä devinä primejdios si trebuieste pus la rezon.
Al doilea *i al treilea drum al lui Zaharia Duhu, au fost tot
atat de zädarnice, mäcar cá de aceastä datà domnul Emil Sava lip-
sea. Intrarea era päzitä de neclintita fidelitate a lui Joseph. Pe
urmä, Zaharia Duhu stiu cà soseste prea târziu.
Intr'o dimineatä, la sfârsitul lui Mai, Nichifor Rätoi a tras
pentru ultima oarä, la scarà, träsura cu mârtoagele päroase i ju-
puite de ham.
Boldur Iloveanu a cobortt, sprijinit de valetul, tot atat de
slab *i spectral, ca el. Slugile priveau de dupä perdele. De dupä
perdele, privea si domnul Ilie Sacarà *i fiul säu, Nicachi.
Numai câinii dAdeau bucurosi din coadà, särind In jurul unui
lost stäpAn, pe cane nu 1-au cunoscut si n'avea sä se mai Intoarci
Pledurile au fost Infäsurate In jurul picioarelor cu oasele
www.digibuc.ro
160 CEZAR PETRESCU
.

descärnate... Boldur Iloveanu, cu gâtul prea slab si lung, In guler

limas Incä mai larg, intoarse capul sä-si ia limas bun, ca orice
drumet In clipa pledrii.
Dar nu avu cui sä rosteaseä urare.
Nichif or RAtoi dädu biciu. Gloabele icnirä In s,Areariguri ;
rotile scrasnirà In prund.
Departe, In vale, prin tunelul aleei de tei si de plopi, satul
se mai väzu ca printr'un binoclu Intors; plugarii ca albe pete
miscätoare In verdele câmpului, o ceatä de copii, turmele oilor,
märunte ca furnicile. Toate micsorate, ireale, inaccesibile, ca o
fume In miniaturä, care la cotitura drumului se scufundä Innecatä.
Boldur Iloveanu tusi In batista albä. Vizitiul Indemnä caii cu
häde Incruntäri si vräjmase sualmi, aläturi de valetul In haina
neagrä, tapän si gray, ca un ciodu pe capra dricului.
Stäpanul se gändi cä la Paris va trebui sä se despartg de
acest singur tovaris credincios al vietii lui si nu stia unde va gäsi
atata curaj sä i-o spunä.
Pe urmä privi rotund, o lume care 11 alunga. Cerul era
trialt, soarele bland, orizontul ametitor de vast, sfârsitul primä-
verii de o frumusete dureros de limpede.
Ati spus ceva ?... Intrebä Joseph, intorandu-se.
Nu! fäcu semn din cap, Boldur Iloveanu.
i continuà sä sopteascA singur in batistä, cum fac unii b5-
träni cu mintea släbitä, când se cred neobservati.

www.digibuc.ro
 CARTEA A TREIA

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL I

Vántul smulse lumina pldpdna

geituind-o in pumn ca o pasdre

Vieata lui Zaharia Duhu s'a scufundat In beznä, din ceasui

când a aflat c'S locotenentul Alexandru Opris fusese Ingropat un-
deva, pe frontul dela Ca§in.
Stirea a sosit Intr'o noapte vântoasä, purtatä de un soldat
in trecere spre tara de sus. Zaharia a desfäcut plicul, garbovin-
du-se deasupra slovelor turburi. Abia se desluseau ultimele do-
rinti ale mortului, scrijilate cu un vArf ciunt de creion, pe hârtia
mototolitá, pätatä de sudoare si roasli pe muchii, de frecätura bu-
zunarului aspru unde a cAl5torit. Opaitul fumega un sâmbure slea
de fuming. Pe mäsurà ce Inaintau In lecturä, ochii lui Zaharia Du-
hu se plecau tot mai pain jeniti pe hârta tremurând Intre degete, sä-
desc:freze mesajul de dincolo de vieatA.
Deodatä usa se izbi de perete.
Poate a fost vântul. Poate o manä neväzutä din noapte.
Poate In acelasi Ump, amândouä.
Usa s'a izbit de perete. Vântul s'a näpustit chiuind besme-
tic, sa-I smulgä foaia dintre degete. 0 mânä neageá a desprins
pâlpAirea pläpfrndä a fläcärii, gâtuind-o In pumn. Bezna s'a latit
brusc In odaie. S'a auzit numai fosnetul hârtiei fugind pe podele
ca o agilä fäptur5, cuprinsä de panic5.
Pe urmä á fost o tkere pustie.
Si vântul de-afarà a stätut asteptând, ca un räufädtor, dup5
ce a omorIt.
Zaharia Duhu a rämas Incovoiat pe banca de lemn, cäu-
tfind cu degetele oarbe, r5vasul smuls de duhul intunerecului.
Iar noaptea aceea nu s'a' mai luminat niciodatA.

www.digibuc.ro
 164 CEZAR. PETRESCU

Au trecut patru anl.

Räzbolul noroadelor s'a incheiat cu lungi precupetiri, con-
grese i tratate. Tara s'a lärgit. Lumea se primeneete väzänd cu
ochii. Mortii au Inceput SA fie uitati. Mamele au lepädat stralui
cernit, väduvele au schimbat portretul din peretele patului cu un
loctlitor in came I oase, cu brate voinice; orfanii spun alter&
tatä cki toatä vieata fuge de amintirea mormintelor si du-
reaz5 numal cu pretul unor hsemenea uitäri i trädäri.
In Piscul Voevodesei, au decurs aceleaei mari i gräbite
prefaceri, ca oriunde.
Domnul prefect Emil Sava impärtise, precum se etie, ogoare
dinteale altuia cu mult simtite i pline de lacrimi cuvantäri. Pe
tirmi veni alt prefect, sä strämute loturile intre ele, aea cum po-
runceau alte grave interese patriotice i iaräei, dup5 un scurt
timp, domnul Emil Sava avu din nou puterea sä dreagä ce-a stri-
cat celälalt.
Era o mare Intrecere i o grijulie milostivire de norod ;
curgeau legiuiri democratice ei fierbinti manifeste.
Piscul Voevodesei, ca orice alt sat de aiurea, se Impärtise
ei el tn tabere crunt vräjmäeindu-se, Mudd unil credeau c5 izbän-
da nu poate sä vinä cleat dela Stea, altii dela Secere, celalti dela
Snop, Cruce sau Cerc, i Ina dela multe alte semne de mântuire
tipärite pe buletinele de vot. Gospodarii Invätau un meeteeug nou.
Se främäntau cuprinei de frigurile acestor prefaceri ei de MO-
duielile domnilor sositi In automobile dela orae, sä-i cheme la lu-
min5 el s5 le sti-ige cu glas rägueit, netärmurita lor dragoste pene
tru cei obiditi i neribdarea lor mare pentru cat mai gräbite In-
dreptäri.
Iar cum In acest neastämpär, se amesteca ei drojdia
räzboinice de pe front, oarnenii se Indierau panä la sânge,
spärgändu-si capetele pentru Stea, scotându-ei mäselele pentru
Cerc, trimitându-ei vecinul pe targä la spital, in numele Crucit,
Aceasta era (WO cum spuneau oratorii veniti sä. Impräetie sä-
manta primenirilor : Ultima bätälle pe frontul iyitern".
Numai Zaharia Duhu cel adevärat, rämäsese pe banca de
sub opaitul stins, gärbovit ì cu inima Inghetatä, Intr`o hrub5
de Intunerec.
51 alt Zaharia Duhu acum, träieete, umblä, vorbeete i In-
fru'nt5 cu nep5sare urgia mätueei Ruxanda, când se iveete In prag
cu mâna In eol, il priveete scArbitä cu ochii ei de mazäre crucli.
Toat5 flinta lui s'a concentrat In mal Indäratnica scormonire
a scoartei dupä hirnerica-i comoar5; tot aea cum plantele Merl
luminä, ii adun5 toate puterile In rädäcinile scurmând profund.
www.digibuc.ro
 AMA, NEGRU 165

caute acolo, In beznä, sarea pamantului care prelungeste o

vieata lipsita de soare si de ealduni.
Prietenul arturar Ii aflase eândva, alt rost i alta caldura
acestei vieti.
Cercetarile lor Impreuna, Insemnasera fapta rara i izbandi
fad tagadä. Ce-a fost de eercetat, cercetasera. Ce-a fost de gasit,
gasisera. Ce-a fost de dovedit, In mare parte, dovediserä.
La muzeul din Bucuresti, se Insira In rafturi i In vitrine, re-
colta lor de relieve mai de pret ca aurul, In cele douä cärti ale
profesorului de arheologie, se Insirau documente i stäteau ro-
tunjite concluzii, acceptate acum de toate forurile savante. Zaha-
ria Duhu, räzas cu stare, cu tragere de inimä i cu stiinta de carte,
fusese dela inceput pärtas la faptä si la izbanda.. Era si aceasta
o intamplare rara, minunatä i plina de talc. Incât cautarea co-
morii putea sä rämânä o slabiciune laturalnicä nevinovatä, pe
lârigá isprava cea chibzuita i cu folos. Profesorul Alexandru
Opris se Impäcase si el, pang la urma, cu acest gaud.
Bine, hate Zaharia consimtise el odatä. Sa-ti dea Dorn-
nul acest noroc, impotriva evidentii. Gäseste tu comoara t A lui
Dromichet nu poate sä fie In orice caz ; n'are ce cauta In aceste
parti, cum dealtfel, am convingerea cà nici n'a existat vreodatä.
Dar cred cá i tu, dacä va fi sa dai peste un tezaur, na Vi numai-
deat sa-1 afli cu cartea de vizita a regelui Dromichet.
Zaharia clAtinase din cap a Impotriviie.
El comoara regelui Dromichet o duta, iara nu alta.
Prietenul cedase i aci !
Fie si a regelui Dromichet, Zaharia frate, ca sa nu ne
certain pe comoara din padure ! Nu aceasta intereseazi deocam-
data... Insa un tezaur cu brätári si fibule, cu nasturi i aplice de
aur, cu discuri i diademe, eu cheotori i pendantive, e tocmai ce
astept i eu. Ii rezerv de pe acum, o vitrinä In locul eel mai de
cinste al Muzeului dela Bucuresti, ca pentru tezaurul celor noua
coroane dela muzeul Cluny, desgropate la Guarazar, lânga To-
ledo... Stii tu, coroana regelui got, Recessvintus, despre care
ti-am vorbit; cu smaragdele i rubinele cât oul de porumbel... Ain
dovedi atunci, ceea ce eu sustin cu tärie. Ca a existat la acesti
geti ai nostri, o mare activitate creatoare; ca erau mesteri vestiti
in arta aurului, dupä cum au fost In a bronzului, i ca ei au faurit
acele minuni de ornamente In spiralä, care îi aveau cäutare
pret, pang In Suedia i Danemarca, de unde 41 astäzi mai sunt
.scoase la iveala.,. Gaseste tu comoara, si...
Am s'o gäsesc! rostise Zaharia, cu neclintita lui cre-
Aiinta.
Bine, bine ! Gäseste-o L, continuase zâmbind Ingaduitor,
www.digibuc.ro
166 =Mt PEIXESpi
profesorul. Gäseste-o, si cu ea, o sä rästurnäm astfel prepusul, ca
getii au fost numai n:ste barbari si simpli imitatori, si cä au tuat
totul de-a-gata, dela greci si dela sciti, dela etrusci si dela celtt
A treia a mea carte, dad va fi sä aparä vreodatk.catä sa dove-
deasca prezenta unei sinteze de artä carpato-alpini si s'ar inte-
meta numai pe o asernenea descoperire...
Vezi, asa dar, Alexandre, d nu e vorba numai de a
oilucire 1 se buctirase insufletit Zaharia Duhu. Asteaptä, fiindcl
tot eu am s'o aflu si pe aceasta:..
Prietenul cärturar se oprise din cele ce voia si mal spunä,
.

muscandu-si buzele cu o rernuscare. 41 dAdea seamá ca furat, de

preocuparea si de cercetärile sale, In loc sä descurajeze cu tog*
energia patima lui Zaharia Duhu, Ind odatä o intetea, cu o vino-
vata pornire sa foloseascä risipa de timp, de cheltuiali de mund,
a unui orn simplu si lesne crezätor.
La urmä... eine stie ? exclamase pe ganduri, ultandu-se
la chipul span al lul Zaharia, intodeauna transfigurat and vor-
bea despre acea fabuloasä comoarä.
Räzäsul pärea cä uitase prezenta prietenulul. Cu privirea lui
trecand peste oarneni si lucruri, urmärea arätarea pärelnicä st
arzätoare, de dincolo de zare si de timp.
Iarä toatä seara, mal apoi, Zaharia Duhu I-a cerut si-i tra-
ducä din tomurile nemtesti din raft, capitolele unde se pomenea
despre inelele si securile de aur dela Bill:tut, depozitele de bronz
dela Fiseul Gherlii si dela Spälanca, cingitoarele dela Gusterita,
brätärile dela Tirighiaz, Sarash, Pecica, Pipeia si Biia, Cipäu si
Suzeni.
Pretutindeni, sapäturile altora au scos la, lumina tezaure
despre care nu existase niciun semn, si i'n vreo cronicA veche
nicio *Uinta'.
Iar el, Zaharla Duhu, spre deosebire de acesti chtätori aju-
tat numai de noroc si de Intamplare, stia lämurit ce va sa afle.
§1 mai stia cä panä la sfarsit, trebue sä afle.
De ce acestia si nu eu ?... ridicase ochil rizásul, de pe
gravurile tomurilor, cu brätiäri si fibule, aplice si cercel. De ce
acestia, Alexandre, au fost cuminti cäutand si gasind, far eu de
ce-ti par atunci, a umbla dup5 desarte näluciri ?... Mi-ai spus de
cateva ori, cä Inversunarea mea nu e sträina de zädärnicia all-
enistilor din veacul de mijioc, care se dsneau sä prefad plumbul
In aur. M'ai asemuit si cu acei aventurierl, pe jurnätate nebuni st
pe jumätate InselatorI, care purcedeau in pustii locuri, cAlcate
numai de fiarele cele adevärate si cele auzite de Inchipuire, sa
caute fantAna cu izvorul de tinerete vesniei. Mai deunIzi; ai
amIntlt 'In treacät, si despre smintitil care se mal trudesc si astazt
www.digibuc.ro
MAUL: NEGRU 167.
näscoceascä masini purtate de perpetuum-moblie... Le ascult
toate acestea, Alexandre, si nu-mi släbesc credinta Mi se pare,
sunt mai putin nebun...
Nici n'am spus-o aceasta, frate Zaharial se apArase cu-
hotärIre, profesorul.
. Nu mi-ai spus-o neted, dar Inteleg cA adesea o gandesti.
E cevole s'o spui, and se caeste In ochi? Si cu toate acestea,
tu singur recunosti cá o asemenea comoar5 are sä Insemne cu
total altceva, mai de pret, deck tezaurul dela Pietroasa, faimoasa
voastri closcä cu pui de aur, semänatä In drumul lor de niste tre-
cAtori, färä nicio legäturâ cu pämânturile acestea si eu neamurile
tinuturilor aceste... Eu nu mä läcomesc la aur si la pietre scumpe,
fiindcA nu pentru mine le caut ! Nevoile mele le cunosti ca i mul-
turnirile mele. Sunt tot atAt de putine, ca ale oricärui schivnic.
caut comoara aceea, pentru cutia de sticlá, pe care zici singur,
câ ai sa i-o pregätesti In locul cel mai de cinste. Si am s'o gäsese
pentru dovezile tale, de care al nevoie, ca sá aráti ce neam de
oameni au fost pärintii pärintilor nostri... De ce un Frantuz.
ori tin Englez, sapa mornVnte In Egipt, pe Valea Regilor, sau In
ruinele Asiriei sau in Peru si In Mexic atunci sävArsesc faptä
stävitä, de sbArnAie telegraful, la cel mai mic oscior desgropat
din cenusä ? Iar Indkjirea mea, de ce rämâne nebuneasc5
proastä?... Eu cred cä am mai mult drept sä o fac, fiindcä nu
umblu dupä oase sträine i dupä amintiri de märetii sträine.. Caut
urmele bätrânilor nostri !... Acei care au stiut sä fie mari si care
au Inchis ca sä nu ne vadA, cum ne-am Imputinat si ne-am
micsorat j ne-am Tu mi-ai dat dovadá cartea istoricului
frantuz, unde se spune cä Inteo vreme, toati Europa de mijloc
si cea räsäriteanä a fost stApAnitä de Buerebista, rege de-al nos-
tru, get, reformator ()lead mal cu mult suflet deck oamenli din
partidul domnului prefect Emil Sava, gospodar mai chibzuit
domn mai insemnat i mai puternic, deck toate corciturile fana-
rului trimise in timpurile mai dincoace, din Stambul, ca sA ne,
aducä ei, Invätätura lor i näravurile lor i sAngele bor.- Putern.)
dovedl ei am fost ceva mai mult si cä-suntem ceva mat vechi ! Te
yid cu durere, cA zâmbesti a rAde, Alexandre...
Nu zâmbesc deloc! se ápArase IncA odatä, profesorul de
arheologie.
Stiu !.., Jfi spui cA mi-au stricat mintea toate cartile
acestea si ca un nepregätit ce sunt, le iau toate prea Meta vic
literä i cuvânt cu cuvânt., Prietenul nostru, inginerul ca sä-1
zicem asa prieten! a mai aflät altceva. Mi-a rostit-o cel putin`
In fatä. Stint frate bun cu badea Cktan, baciul din Ardeal, tare-I''
cuireierat lumea sä vadä Roma i sA frnpartá ciobanilot lul cArti
www.digibuc.ro
168 CEZAI PETRESCIS

din desagä, dispre latinitatea valahilor. Alt nebun rni-a rAs

Inginerul In obraz. El cu latinitatea, tu cu getii 1 MA mir cà Ina
nn v'ati Incidierat i cä Ineäpeti doi, intr'un neam!"... Pdate chiar
asa de-ar fi, nu mä simt atat de rusinat sä mä stiu trecut in ase-
menea toväräsie, in mile si In scârba inginerulul nostru. Mat bunk
mai putin rusinoasä 1mi pare asa toväräsie, decat cu domnul
prefect Emil Sava, de o pildä ! Cel putin nebunia noastrà nu In-
seala pe nimeni 0 nu pkubeste pe nimeni !...
Are sä te säräceascä pe tine, Zaharia ! rostise.Alexan-
dru Opris.
Si ce mare durere? Am mainile amândouá.' Au si-mi
ajungä sä luineascä o singurä gurä, dacä o sä má sáraceasci
paná Inteatät, nebunia asta, cum o numiti voi... Pe urmä, tot Imi
mai rárnâne o nädejde. Ai sä má primesti paznic la muzäu la tine,
sä-mi pázesc comoara, si tot am sä fiu multumit incheiase Za-
haria Duhu, cu un stills depártat.
Dar prietenul cArturar II privise gray, mult timp, cU bärbia
in pumn, urmärindu-i fiecare miscare.
Ca lntotdeauna, când vorbea despre comoara lui, rhäsul ti
pirea Insufletit de o putere misterioasa, cum vor li lost inspirati
proorocii deserturilor din Iudeia.
Fata slábänoagä i spank ochii späläciti aprinzandu-se cu
lumina lor parelnicA, firea lui moale i blândi Incordati Intr'o
asprá Indârjire toate acestea, fäceau din omul simplu in haina
lui de siac, o fäpturi enigmaticá si mai presus de Intelegerea
obisnuitä. Amestecul de naivitate si de Invätäturi intocmitä mimai
dupä priceperea lui, Il Impingeau poate sä rosteaseä erezii absur-
de, la care ar fi zámbit fàrà Indoialá, cel mai modest elev al pro-
fesorului de arheologie Alexandru Opris.
In asemenea clipe frig, profesorul nu afla nimic vrednic de
rAs 0 de disprefuit.
Omni acela 10 cheltuia avutul, nu cunostea nicior pläcere pA-
mánteneascá; nu bea, nu fuma, nu urmärea nicio Indestulare ;
desprins dela toate cele lumesti, trâla numai pentru nAlucirea,lui
generoasá, In care lumina se t mesteca cu Intunerecul, naivitatea
cu adevärul, realitatea. cu himericul. Din asemenea stofä, cu attä
pregitire mai norocoai, se ease croit desigur un Maspero, un
Mariette, un Champolion top Inaintasii, care In Utera uscatä
a dirfilor, au pus pasiune i un sirnbure divin de fartatism, Im-
pins Oa la absurd. N'au tread core i dânsii printre ceilalti
oamerg, ca niste. maniaci pentru care nlmic nu s'a mat petrecut
Insemnat pe lume i vrednic de luare aminte, dela Sesostris sf.
Ramses incoace?
Profesorul ded n'avea de ce surlde cu, mili si cu dispret.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 169
De ce mä privesti asa ? Intrebase Zaharla Duhu.
,crezi §i 4u, bun de balamuc, ca prietenul nostru, inginerul ?...
Alexandru Opris Meuse un gest neisprivit cu maim.
Era greu sä lAmureascg In vorbe uzate de toatg zlua, ce
gandeste, ce ,crede i ce regretA el.
NIoi n'ar fi sunat bine.
Prietenul le-ar socoti o Munich' i umilitoare mägulire,
poate mai greu de suportat, ca batjocoritorul ras al inglnerului
Dinu Grintescu.
Au läcut amândoi.
Zaharia Duhu a limas la comoara lui. §i au pomenit despre
ea, In toate prilejurile, at a fost cu putintä, mai putin.
.Acestea toate, i le amintise lnaintea ceasului de moarte,
Alexandru Opris, i inuse sg plece cu sufletul deslegat. Doug
scrisori lipise In plicuri. Una pentru Madala. Alta pentru priete-
nul inginer. Iar cea de a treia, mergea la tovaräsul säu de cerce-
Iäri de izbandg, sg-i Imprgstie o amggire zädarnicg si pggu-
bitoare.
11 sfätuia sg conteneascä o cgutare, de-acum färà folos, fiind-
cg va fi färä conducere. Il ruga.sä se Intoarcg la plugul si la cam-
pul lui. li cerea iertare, cg atAtia ani, 1-a abätut dela vieata-i fi-
reascg i Ii multumea pentru tot ce-a fäcut pentru el, trecätorul,
pentru fapta cArturgreascä, care aceea rimâne. Mai adäogi
ateva cuvinte, despre nepotul lui Zaharia, crescut i Indrumat
de el, in scoala din Bucuresti. Il stia istet, muncitor, chibzuit, pre-
gätit carte.
Petru V. Tudose argtase dragoste pentru stiinta istoriei
si a arheologlei. In hotgrIrile sale, plärmise faca tovargs la
viltoarele cereetäri si urmas la catedrg. Il Indemna pe Zaharla
Duhu, sg duog el pang la capät acest gfind, ajutandu-si nepotul
sg-si capete licenta i doctoratul, ca unul care mai bine ca oricine
altul, Intelege ce-sr Insemna o vie* räpusä dela adevgrata ei
chemare. Pe urtnä, scrisoarea dlidea tuturor Intalnire Intro lume
mai blândg.
Acel petec de hfirtie, fusese smuls de \rant, dintre degetele
lui Zaharia Duhu, läsAndu-1 gArbovit pe banca de lemn.
0 mang neagrg desprinsese flacgra älbuie a opaitului, ga-
tuind-o In pumn. Bezna s'a lAtit brusc. lar Zaharia Duhu n'a mai
lesit din hruba de Intunerec.
Alt Zaharia Duhu vorbeste, tntreabg i rägpunde ; trgieste,
umblg i Infruntd cu nepäsare urgia mgtusei Ruxanda. Altua por-
neste cu Oarti", nevolnicul, dupg el, cu säpi i cazmale, sg scurme
pArnantul färg nicio orândulalä; astäzi Intr'o parte, maine aiurea,

www.digibuc.ro
170 CEZAR PETRESCU

aproape tot atat de nesocotit ca l gospodarii fárà pricepere

$tiintä de carte din Piscni Voevodesei, and ti lovise l pe
In preziva rázboiului celui mare, patima dutatului de comori.
Oalele de lut 1 harburile de hidrli, dad se ivesc cateodati
sub cazma, sunt aruncate In äränä cu nepásare. Cui ar mai. fo-
losi ? Cine le-ar mai cerceta, sä le potriveascä dupä epoci $i in-
fluente, sä le Insire cu etichete, In vitrina unui muzeu ? Zaharia
Duhu e acurn un orn care cautá o comoará i nimic altceva. Cär-
tile zac neatinse pe pol:ti. Ce pot sä-1 mai spunä cärtile ? Mátup
Ruxanda a scos intr'o z! toate hârburile care i-au Inveninat vieata
si. le-a svärlit din cámará $1 din rafturi, la movila de gunoaie. Za-
haria n'a dat semn de mâhnire $i de mânie. Poate nici n'a luat
seamá la aceasta.
Poate li era tot una.
Mätusa Ruxanda susoteste prin unghere cu baba Maranda
Cutulana, pe care a chemat-o sä-i desf acá feciorul de sm.nteali.
Descântecele i fácáturile babei s'au dovedit cu folos Intro jurnä-
tate de privintä. Zaharia s'a vindecat de cules hârburi
Rámâne sä-1 ale leac i pentru aiureala cea mare, a comorii.
In rmâncarea si in bäutura lui, se amestecä gusturi ciudate
de buruieni $i de fierturi; gäseste tri buzunärile straiului de $iac.
Capete de sdrente rosii si negre Innodate intr'un anumit chip;
sub pernä, dad ar duta, ar descoperi legáturi de cárbune stins
ridácini bárboase, achii sfinte din crucea MântuitorulUi aduse
dela sfäntul Mormânt, i diavolesti doftorii, cu grasime de broasca,
os de Iliac $i sänge de gäiná neagrä. Poate le-a aflat $1 le stie $1
pe acestea, dar nu aratá nick) mirare.
El plead Impreuni cu Oarti, de-i ploaie dri arsitä, vânt
eau urgie de sus plead dupá comoara lui.
0 cautä i n'ar mai sti stä spunä de ce.
Dad maini ar gäsit-o, n'ar $ti sä ráspundd, pentru ce bu-
curie $i ce folosinti.
El cautä o comoará i nimic altceva.
Din ()chi s'a ImpAclit lumlna arzätoare, care urmärea din-
colo de oameni $i de limp, o präsmuire páreinid.
Are o privire surà. §i goalá de sclipire. 0 privire ca a lui
Oarti. Cautä numai iri 'Amara. A uitat sä mai ridice ochii la cer:
N'ar mai cunoaste nicio stea conduclitoare, pe atlasul tnalt. Lu-
mina s'a stins afarä $i a murit Inläuntru.
E un orn dupä care hâraie clinii, cu alaiu, and trece pe
ulitä.
O sing urä datä $1-a ie$1t din acest drum caremerge aláturl
de vieatä. Atunci când a aflat d sus, la conac, zicea Boldur Ilo-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 17 1

veanu in ghiaieIe inortii; pr1veghiat la c5pätäiu cu neadormitä

Ingrijorare, de oamenii domnulul prefect Emil Sava.
Cunoaste ce vor si ce urmáresc oamenii aceia. Pornise de
ateva cri cu gandul sä le stea In cale I sä opreasci stäpanul
Piscului, dela o pripitä 1iot4rIre, care avea s5-1 dud la sapá de
lemn; iar pe domnul Emil Sava si sotii säl, avea sä-1 Imbogäteasci
prin nevrednice viclesuguri $1 siln:cil.
Stärcise In capul scärilor I n'a fost primit. S'a lovit Intot-
deauna de Impotrivirea slugii sträine, care credea cä-si apärä a$a
stäpänul bolnav, de-un mosafir zänatec i inoportun.
Mai târziu, monsieur Diuhiu,t Säptämäna viitoare, mon-
sieur Diuhiul... i repeta Josph, trnpingändu-1 cu binisorul de
spate, spre ultima treaptä.
Si va!etul rämänea privindu-1 din urtná cu o mirare, de unde
nu lipsea i oarecare vnnitoasä multumire de sine.
Timpul ii dovedea at de putin se Inselase el acum cativa
ani, and a priceput cä acest moldav, spän si ciudat, alca de-a-
dreptul spre balamuc: C'est un drôle type!
Inteadevär, Zaharia Duhu era acurn o stranie sl decäzuti
fápturá.
Cu tepii rari din barbä si din mustäti, crescuti ca firele de-
colorate din sp'cul de secará, u ochii vineti si cu straiele
de !ae iclite de sudoare, pätate i imbâcsite de colb, semána din
ce In ce mai dureros cu Oartä cel cu mintea putinä si Intunecatä.
Cu deosebirea cä Oartä râclea now, desvelindu-si gingiile läptoase
buzele cu albuci la colturi, Intr'o Ha' inveselire, deat tl
prea cineva sä-1 Intrebe In batjocurá dacä n'a Inceput sä .care
acasä galbenii din comoarä cu dimirlia. Zaharia Duhu n'avea de
ce se Inveseli i uitase sä râclä. El privea mocnit In pämânt. Toatä
veselia si lumina si vieata lui, erau ingropate acolo, sub täränä,
In cazanul unde se afla ferecatá cornoara In care nu mai credea
decât Oartá i dânsul.
Boldur Ilovleanu se ridicase din pat. Fusese purtat la tribu-
nal, In automobilul cu ferestre largi cât vilrina spiterlei din targ.
Semnase actele Intocmite de domnul Emil Sava. Vânduse rämäsi-
mosiei; plecase cu p4nul säu avut in patria lui sträinä, sä-si
schimbe apartamenul din Avenue Kléber 87, pe douä cämärute
dela o mansardá ca o sutä cincizeci de trepte. Prefacerile din
Piscul Voevodesei, din acel ceas Inainte, furá incá mai repezi $1
inult mai minunate.
Se auzi cä acum conacul ar fi intrat In stäpAnirea unui oare-
care domn Iordan Hagi-Iordan, bancher si om de afaceri, putred
de bogat. Se mai stia cá domnul Iliutä Sacari i feciorul säu Nica-
www.digibuc.ro
172 CEZAit. PETRESCIT

chi au cumparat Inca vreo patruzed de falci lanul de frunte

al mosiei, pamant negru i untos, din sesul Voevodesel.
Astfel se Implinea Ind odatä vechea orandulalä a ¡aril, dupä
ciare Inca de pe vremea lui Dinu Paturica, vechilll preiau buntd
stäpanilor i domnesc unde-au slugärit.

Pe urmä, Intro dimineata, au sosit ingineri cu lanturi

panglici de fier, cu jaloane tarcate alb si rosu, cu instrumente de
mäsurat I aparate de iscodit tainele ascunse ale subpamantului ;
au puhoit oameni straini i s'a lätit mare svon si mare framan-
tare si mare uimire.
Zaharia Duhu a läsat sä treacä toate acestea pe langa el,.
cu nepäsare, fära sä le Area si fara sä le audä.
Pornea In fiecare zori de ii, cu ajutoral lui blcisnic la minte,
sa räscoleasca lutul rapilor cu cazmaua sl sa sape gropi unde nu
alla niciodata nimic. Nirn:e decat cioburi netrebnice, pe care le
sfärma acum Include sun calcâ;u, cand Oartä scapa din vedere
set le turteasci Intr'o suta de tändäri cu latul lopetii, ranjind do
aceastä placutä i nouä desfiltare.
Zece ani, Oartä nattingul ascultase porunca sä umble binisor
cu aserrtenea oale, pazindu-le ca oul cel scump de pasäre maiastra.
$i deodatä, stapanul If slobozise de acest legämant, Nu Intelegea
de unde a purces schimbarea, dupa cum nici mai Inainte, nu pri-
cepuse de ce niste strachinl bune de gunoaie, meritau atata sfin-
tenie. Dar se supunea la poruncä, dupa cum ascultase si de
cealaltä.
S'ar fi spus cA amandoi nu mai cäutau hidriile i amforele
rare, talerele si opaitele de lut Invarstat, decal ca sä le stearga
mai Indkjit orice urma, pisându-le sä le Intoarcä In Wane de
unde au luat flint& Era si aceasta Insa o mäsura, aratand at de
Intunecat i aproape de judecata lui Oarta, gangavul, s'a tobortt
cugetul lui Zaharia Duhu, cm rämas fAra rost si fArà Indreptar
al vietii.
Ei cautau comoarä, nu oale de lut.
De douä ori, mätusa Ruxanda Muse calea manästirilor, la
o maica din rude, dela Agapia. Cu preacuvioasa Impreunä, au
mers la mânästirea Neamtului, unde un vestit leromonah cu slant
ascultat cuvânt la Atotputernicul, a citit si a slujit pentru lu-
minarea unei minti turburate de pierzaniile diavolului. Matusa
Ruxanda a Ingenunchiat Inaintea icoanelor, a aprins lumânari de
ceara, a Impärtit pomeni si a platit cu mana-i slabänogä de sgar-
altä, bani legati cu zece noduri In coitul batistei. S'a Intors acasi
nadajduind i asteptand mintme.
www.digibuc.ro
 M/RUL NEGRU 173
Dar rugAciunile s'au dovedit fläri putere, ca 0 desfacaturile
babel Maranda Cfitulana.
Atunci a luat singurfi frânele gospodäriei, tocmind ea mun-
citori la treburile crampului, tupraveghind plugurile si sernändtorii,
stand strap' nedeslipitä la secerä si la treer, rupand preturile cu
negustorii de grane, Irnpärtindu-se cu aprigä Indkjire Intre casi
si ogoarele putine eke au mal rámas, pan5 când cädea istovitil
noaptea, färä sä se desbrace, cu ciolanele ei bkrâne pe-o lavitä
tare cu pumnii cAp5taiu. Se vaieta c'au släbit-o vederile si pute-
rile; a doua zi pornea cu mai Incordatä Incapätânare sä scape din
ruinä ce mai poate fi apärat.
Isl g5sise un ajutor vrednic, In argatul eel nou, Gheorghies
Tälpäligä, feciorul lui Costache, mort In nisipurile Asiei Mici.
Bäletanul era In picloare cu noaptea In cap, se aräta istet si
de credint5, ca orice fecior de oameni necijiti, cu opt frati mai
märuntei deck el, acasà. Mätusa Ruxanda li scotea sufletul, nu-i
dädea rägaz o clipitä de cum deschidea ochii. Fläcäul, abia scäpa
pe furls sä arunce o privire si o vorbä In treack, fostei lui vecine
si tovaräse de joacä, Sanda lui Alecu Precup a Däscälitei, acum
codanä cu ochii negri-alliästrii ca prima §i cu mijlocul mlädiu ca
puiul subtire de mesteac5n.
--I Iar Ili joaci ochil dupä catrintä, präpädituleL.. tipotea
ascutit mätusa Ruxanda, cand II prindea rämas pe ganduri, cu
prlvirea lungit5 spre drum, N'ai mai Inte les 6 nu-1 de nasul täu?
Lasä grija asta pe sama lui Nicachi, feciorul vechilului, si tu
vezi-ti de calicie, cä n'o fi nebunä sä se uite o fatä de orn gospo-
dar, la un mangosit tu c5mesoiul rupt In spate si cu obielele spar
zurand din opinci...
Chiar de Cam* si de opinci, tnä gândeam sä aduc eu
aminte, stäpanä L.. vorbea sf ros Gheorgh:es TA Ipäligsk Am lost
tocmit cu douä perechi de opinci si cu douä randuri de schimburi
pe an... S'o Imp Unit anul la Santà-Märia micä, si n'am capätat
nimic I
Ce zici ? ridic5 ochii ca bobul de mazäre crud5, mätusa
Ruxanda, de sub broboada neagrä. Mai spune odatä, ca n'am Inte-
les bine I
S'o Implinit anul la Santä-Märia si n'am cäpätat dtep-
tul meu...
Ahaa! N'ai c5pItat dreptul täu?... se otärt stäpana, stri-
gaud ca tntepatä de viespe. Ti-oiu aräta un drept, sä nu-1 poti duce
In spate! Intreab5 pe maid-ta, ck o luat ea pentru tine Inainte,
ca s5-0 tinä plodurile. Socoteala asta nu ti-o fäcut-o, se vede ?
S5 v5 dau, hai? Tot sä v5 dau!... C5 mie, mi-a dat Cel de Sus, cu
amandoua mainile, de m'o umplut de noroclre...
www.digibuc.ro
 174 CEZAR PETRESCU

M5muca a luat simbria, asta o stiu Incerd o apärare

argätelul. Darä opincile i schimburile nu le-o luat. eu aa
rufos ca un miä1, nici n'am ochi sä les In lume, stäpanä L..
Malusa Ruxanda päsea sä-1 Impietreasc5 de aproape, cu
privirea el coclitä:
Se vede cä fl s'o urit cu binele, ori ti s'o urcat fumurile
In cap, Gheorghies b5ietel Ce-ti trebue ciimesolu? Ce-ti trebue
opinci ? Hai ?... Te-ai duce dumneata la horá, sä te slAntui i si
chiui si s5 te cucosesti in pene noi, asta Inteleg c te mänânc5...
De asta te-am tocmit eu, sarace Gheorghies, sarace ? Om mai
vorbi noi altädatä si-al sä vezi cum, stä räfuiala, dacä vorba mea
n'ajunge!... Panä atunci, la coasa la spinare l pleacä la lutärnä,
cä te-ajung i eu din urmi, sä te prind dormind ori stând la taifas,
cu alti hojmatii ca tine. Haide, miscä-te, ce-mi stai parc'ai prins
rädäcmil locului ?
Gheorghies TälpäligN era departe cu coasa la spinare,
mätusa Ruxanda Incä nu ispravea de ocärit si de räbufnit. Träntea
usile mânioasä, se vântura In ograd5 dela zämnic la poieti, sl dela
ocoa!e la c5marä, Impiedecându-se In praguri si In sari, fiindc.i
vederea 1-se släbea dela o zi la alta.
Dupä dânsa alergau curcanii leorläind din gusa cu m5rge1e
rosii, gänsacii trägänd-o de poale cu ciocul lor de lemn, pcliirile
gläsuind subtire $1 toate orätäniile aclamändu-si tiranul.
Zaharia Duhu i Oartä nu se arätau Ong la asfintitul soa-
relui.
Se intorceau plini de praf si de sudoare. Intre stäpän
slugä, dedsebirea era micä, iar mätusa Ruxanda li ingloba Intr'o
egalä sarbire, trântindu-le talerele inainte si privind cu bratele
subpuse, cum hräneste niste träntori i niste becisnici la minte.
Mai strig5toare nedreptate 1-se !Area b5tranei, c5 legea
d5duse acestui fecior cuprins de smentealä, putere sä vändä
cumpere i sä schimbe numai el p5mânturile, risipind agoniseala
räposatului, cum It taie capul sl indeamnä z5rgherf a. El era moste-
nitor si stäpan cu drepturi depline. Ea n'avea alt drept, decat
priveascä i s5 se dineze.
De aceea se c5ina, s'o audà tot satul.
Unii o plangeau; altii se bucurau, fiindc5 fusese toat5 vieata
hapsänä si amarnic5; cei mal multi TO fäceau cruce, s5-i apere
Domnul de asemenea blestem.
In ochii tuturor, Zaharia Duhu schuse treptat din randul
lui de gospodar fruntas, cu bun5 stEnt5 de carte si cu sfat chib-
zuit si ascultat la ceas de cump5n5. In tinerete, 1-au cinstit i 1-au
pretuit. Pe urrnä, 1-au bänuit c5 In stiintele lui ascunse si cu tova-
räsii lui dela Bucuresti, adun5 pe hârburi si vale, bard albi cati n'a
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 175
.ftbutit si punä la o parte Antohie Duhu, Intro vieatlä de orn. cu
toate judecätile si uricele din vechi. Era si acesta, un merit si
dovadä, de minte ascutiti si de pricepere. Mai apoi, In vremea
cand a suflat vântul cel rAu, de-au pornit toti sA caute comori
pe coclauri, I-au dusmänit si 1-au urn de moarte, fiindcä dela co-
moara lui s'a tras l nebunia lor, si tot dela ea, au pätimit grele
necazuri.
Acum, aceste Intamp läri erau uitate.
Satul cel nou i primenit, nu mai pomenea despre Antohie,
pc care multi nu-1 cunosteau deck cu nurnele. N'aveau cum sá
facA deosebirea, Intre rAposatul cel harsit, pus lie pricinä cu toti
vecinil, si intre feciorul venit cu bunA tntelegere sä facA pace si
sä InchidA judecAtile. Era stearsä din arnintire si fapta din nouä
sute sapte, când Zaharia Duhu ti apärase de urgie. RAzand, cu
lertare, aduceau vorba i despre anul acela de secetä cumplitá,
and gospodarii îi läsaserd ogoarele sA se sfArlogeascä In bu-
ruiank ca sä caute cazanul cu galbeni, panä ce-a ant asupra
lor nApasta cu veneticul ucis In prundurile de pe apa Voevode-
sei. Pe acest Zaharia Duhu, Inä ltat i scufundat In pretuirea lor,
dupä vremuri i Imprejuràri, Il uitaserà i nu-I mai cunosteau.
Stiau unul singur. Zaharia Duhu, acel de acum. Tovarisul
lui Oartä, cAzut la scrântealá si pArAsindu-si avutul, In rAsul
ocara lumii.
Cand Il IntAlneau, Intrebau cu batjocorA pe fatä, fArà sä-1
mai crute :
Ei, cumetre Zaharia, ce se mai aude cu comoara
tale? CAnd ne ImpärtAsim cu totii, din hasnaua cu galbeni a lui
Dromichilá?
Zaharia Duhu clätina clin cap si rAsucea atele bumbilor
spAnzurand la haina de siac.
S:mtea nevoie sA se apere, el care nu dädea altAdatä, nido
lAmurire despre ce vrea i ce cäuta.
IRAdeti voi, darä eu stiu ce stiu
Vezi, sä-i pui sare pe coadA sA nu fugA 1... se amesteca
altul, privind la ceilalti cu semne din ochi.
Am s'o *head mosmolea Zaharia Duhu, In buzele spane.
Si ai sA-i cumper giuben lui Oartà, s5-1 taci dipotat?
Noi asa am auzit vorbindu-se, de unul si de altul!...
Tofi Incepeau sA rAdä. Rânjea si Oartä, cu gura pan5 la
urechi. Zaharia porhea mai departe, cu Oartä dupA el.
Gospodarii rämâneau locului sA se cruceascä, fiindcä vAzu-
serä lor, cum niste cärti nebune au scos un orn bun
teaf5r, din minti.
www.digibuc.ro
176 CEZAR PETRESCU

Zaharia Duhu avea aqum si o porec15: Zaharia

Copiii 11 strigau Mos Dromichilál
Ii auzea numele In urma lui, svarlit ca o piatri de dupa
garduri si de dupà portl. In aceastä improscare, pitsea senin, cu
un sur as bun *i indobitocit, cu nepäsarea lui Oartä, care acela cel
putin, fusese crescut de copil In rlsul si In batjocura trecAtorilor.
0 singuri rnijealä de luminà, putea veni dintr'o singurä
parte. 0 presimtea i Zaharia Duhu. De acolo, o astepta si el.
Era nepotul trimis la Invitäturà Ina ltä, dupà dorinta i sfatul
profesorului Alexandru Opris.
De doi ani, Petro Tudose îi luase diploma de licentä in
Istorie i acum pregätea un doctorat In Arheologie, la scoli dc-
pärtate i sträine. Pe lângA ajutorul sgArcit al Statului, Zaharia
Duhu Ii trirnitea pe ascuns de ochil mätusei Ruxanda, un ajutor
mai rotund si mai statornic, la fiecare zi Intai, Petruti cel cu
picioarele desculte, nu amägise nido asteptare. Implinea el in
invätäturi, ceea ce rávnise Zaharia cu un pätrar de veae In
urmä si avea sä. ducä el la capät, ceea ce glontul räzboiului
curmase îx yieata i In cercetärile profesorului Alexandru Oprig.
De acolo numal putea sä se deschidä Ina adatä, o zariste
himinoasä i cal& Pe lânga nepotul cärturar, Zaharia Duhu ar
fi intrat din nou, la ispravä chibzuità cu folos, cum se dovedise
vrednic de faptä aläturi de prietenul care-i luase lumina cu dân-
sul. 51 tot Petrutä cel descult, intors dela Invätâtura lui desävAr-
sitä, era sä Insemne i sIngurul orn pe lume, pregätit sä Inteleagi
dupi càrtil i tiintele sate, a a auta o comoará comoara
unui rege strävechiu l slavit al acestor locuri nu este nurnai-
deat o nälucire de nebun.
I-ar da un sfat, o indrumare, un ajutor, Ar sta amândol sä
citeasa semnele artilor. Si atuncl. Zaharia Duhu, cci galas in
Intunerlcur de hrubä, s'ar misca deslegat de duhurile beznei 1 ar
pisi din nou spre aldurä i lumini i vieatà.
Goarna de alamá anunta de patru ori pe sàptimâná, trece-
rea factorului rural Pintilie. Era o chemare muzicalä, räsfirati
peste ampuri de pe alt täram.
Zaharia Duhu astepta tiri nerndätoare dela nepot: and va
termina, and se Intoarce... Scrisoarea sosea rar. Era intotdeauna
scurtä. Cfiteva randuri pe dosul unei aril postale cu privelisti de
poduri arcuite, de palate si pieti coldind de lume, de bulevarde
gäri.
In drumurile lui de odinioarä, profesorul Alexandru Opris Ii
trimitea altfel de privelisti: säli de muzgu, vitrine de colectii pre-
Istorice, stiri dintr'o lume care era numai a lor. Petru V. Tubse
aräta deosebità predilectie pentru turnul Eiffel. lar scrisoarea tul
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 177
se repeta aproape neschimbat : Am primit band. Muitumesc
foarte mult. Sunt In ajunul examenelor, ostenit i cu timpul ma-
surat. Dar sper cA rezultatul va arAta binefädtorilor mei, a nu
s'au inselat, ajutându-mä sä fiu de folos stiintei si tärli. Ca Intot-
deauna recunoscalor : Petrutä".
Nu lipsea nimic i intotdeauna Zaharia Duhu simtea cá lip-
seste totusi ceva.
Asemenea rävase uscate nu-1 multumeau. Nu asa le-ar fl
scris el, celor dämasi Mt-tin sat nestiut de ninwni l nepomenit in
nicio hartA a lumil, dad dorinta InsetatA a tineretii lui i-ar fZ IM-
plinit-o scum dougzeci si cinci, acum treizeci de ani, Antohie
Duhu, omul judecátilor si al uricelor din tasca de tinichea.
Cu dreptunghiul de carton pe genunchii plinl de noroiu scor-
tos, Zaharia privea depärtärile desarte, unde se stinsese pentru
totdeauna pärelnica plASmuire.
Goarna de alamA vestea cu glas subtire, peste Intinderile
melancolice, cA domnul factor rural Pintilie. a trecut dintr'un sat
spre alt sat.
Zaharia Duhu rämânea in neclintire de stank pe banca din
cerdac, panA and It Impresura Intunerecul noptd.
Se aprindeau cu sclipiri diamantine stelstle
Nu erau pentru el.
Ochil lui nu stiau si le mai vadli, de mult, de cAnd toate hi-
minile au fost scufundate.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL 11

In sci peftde cel mare. II tnghite

pe cel mic.
Intal, an soslt doi ingineri si patru ajutoare. Au coborIt
din automobile, sus la curtea Iloveanului, unde l-a prima In
capul sdrilor stapanul cel nou, domnul Jordan Hagi-Iordan si
domnul avocat Emil Sava, din Intarnplare, pentru un scurt timp,
vddan de scaunul sail de prefect
Luminile s'au zärit aprinse In ferestre pand târziu.
A fast o masa lung5 si Insufletitä.
Casa pustie vreme de cincizeci de ani, s'a desteptat din
somn In glasuri sträine si In veselie de ospät.
Slugi proaspat tocmite, cu Indernanarea Invatatä la ban-
chetele deta oras, carau farfurii si sticle, schimbau felurile de
mâncare si se Incrucisau printre usi cu fa's/He, Intro framântare
grabitä cum nu mai cunoscusera aceste ziduri. Au pocnit si dopu-
rile sticlelor de sampanie.
Desi ospatul era intim, numai !titre oameni lnitiati si ve-
niti sa munceasd, nu sa benchetuiasca, inginerul Dinu Grintescu
nu si-a putut stapâni o inchinare care-1 mânca limba. A vorbit
despre progres, despre prosperitate pe care veneau s'o aducä
In mai putin de doi ani, In aceste pustetati rupte din calea civi-
lizatiei, despre misiunea lor de pion:eri. A inchinat pentru domnul
Jordan Hagi-lordan, reprezentantul capitalului inteligent si cura-
jos, oferindu-se sa slujeasc5 poate cu riscuri si cu sacrificii,
aceast5 prima opera de defrisare a bogatiilor de atâta vreme igno-
rate si nefolosite.
Iordan Hagi-Iordan asculta distrat In capul mesei, cu sco-
bitoarea Intre .dinti, privind cadrele de pe pereti, de unde surâ-
deau sträini si visätori strämosii lui Boldur Iloveanu, In caftane
si giubele din alte veacuri, cu barbi rotunde si albe.
Din nou se priveau doua lumi. Alte doui lumi. Inglnerul
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 179

§1-a adus aminte i despre acesti oamenl al trecutulul, sclav1 81

rutinei ai unei indolente care i-a pierdut.
Ridiand cupa de sampanie spumoas5, 1-a mustrat sägal-:
nic pe rfind, cadrä cu cadr5, pentru tot ce-au lisat sä treack
pentru tot ce-au fäcut si mai ales ceea ce n'au fäcut.
Strämosii lui Boldur Iloveanu nu puteau räspunde. Au con-
tinuat sä surklä In Impietrita lor nemiscare In care-i Intepenise
zugravii vechi I stängacl.
Asezändu-se jos, inginerul Dinu Grintescu a asteptat o
strfingere de mânä i o multumire din partea bancherului.
Iordan Hagi-Iordan si-a aplecat mandibulele puternice spre
urechea lui, musträndu-I râs de bas :
M5 surprinde, inginerasule! Pentru un orn de cifre
de calcule, tná surprinde acest lirismL. Credeam a am venit
sä Isprävim aci o afacere si väd a am dat peste poezie... Sä
stii a am sä am ochii pe dumneata. Ochil In patru
Inginerul a räs sl el stanjenit.
Pe urmä au vorbit cifre i calcule.
Tärziu, and glasurile au amutit i iämpi1e s'au stins pe
ränd dup5 perdele, 1n balconul de sus un singur om se plimba
cu pasi apäsati. Se oprea si pornea lar. Tigara groas5 de fol,
41 aprindea si îi stingea värful rosu In noapte, ca un semnal
de cale ferat5.
Iordan Hagi-Iordan, directorul societätii Voevoda, Ruma-
nian. Company for the development of the Mining Industry, Li-
mited", îi trosnea degetele scurte si groase, cu o multumire a
biruintei totale, pe care nu avea cui o Impärtäsi. Totul se inde-
plinise literà cu literä, cum au prevázut planurile Inca tuturor
täinuite. d2svaluise jocul deck In parte, ant cat fusese
nevoie. Societatea, pregatitä tri cea mai desavarsitä discretie,
avea sä fie data vileagului, abia dupä primele lucrari.
Iar vestea, o vedea irupand la bursa, sä Ingroape toate ce-
lelalte actiuni petrolifere, ca un cataclism cosmic.
Din cand In and, dupä cum se afla la un capät de balcon
sau la celdialt, privea spre cele cloud ferestre, unde oranduise
camere de culcare celor dol mai Insemnati tovaräsi. La inginer,
lumina staruia Inca. Nu-1 prindea somnul. Cu neastâmpar, fl
revizuia planurile i calculel2, pe care 41 jucase Intreaga vieata.
Umbra se zugrävea pe perdea, ridicandu-se i asezandu-se la
masä. Maria cuprindea fruntea; pe urma capul se pleca pe
planurile desfäsurate si iaräsi inginerul nu-si gäsea loc pe scaun,
apropiindu-se i departandu-se de perdea, ca sa aparä and gi-
gant acoperind-o ca o arätare fantastica, and micsorat si topit,
ca o umbra nelämuritä din care acusi nu va mai ramâne nimic.
www.digibuc.ro
180 CEZAR PETRESCU

UmflAndu-si pieptul atletic, lordan Hagi-Iordan surAdea sin-

gur In intuneree, muscând Intre dinjii puterniei capitui, tigAril de
fol.
De acela mai avea deocamdat5 nevoie. Avea sä-1 crate
pentru un timp. La urmä nici nu era prlmejdios. El eäuta iz-
Hilda pentru rezultatul In sine, nu pentru cifra milioanelor, care
il ap5reau mijloc i nicidecum scop. 0 repetase cu naivä avân-
tare, de nenumärate ori.
Si dac5 ridic5 glastg?".
Un gest retezat cu mAna, indicä soarta inginerului decapi-
tat Dinu Grintescu, in ceasul cAnd ar cuteza vreo Impotrivire,
la planurile unde era despre altceva vorba, cleat de progres
pionierii civilizatiel.
La cea1alt5 fereastr5, a domnului Emil Sava, lumina se
afla stinsii.
Avocatul dormea (senin, somnul dreptilor. Visa gälgaind
odatä cu p5cura celei dintâi sonde, milioanele care aveau sä-t
dud oriunde i inainte de toate, avea s5-1 punii subsuoarä, un
portofoliu ministerial.
Dobitocul! rânji lordan Hagi-lordan.
Spunând, lepädase cap5tul stins de havan5 peste balcon, eu
dou5 degete, asa cum leap5dA el dintotdeaun'a in vie*, tot ce
nu-i mai este de trebuintä si de folos.
A doua zi, un camion a desertat jaloanele tärdate, lantu-
rile de fierj panglicile de m5surat, precum si numeroase lädite
cu scule, p5zite ca ochii din cap. Inginerii cu ajutoarele s'au ri-
sipit pe câmpuri.
Satul a asteptat privind de departe, tot asa cum se minu-
nase odinioark când cei doi strdini cäutätori de comoark p5-
reau cä adutmecä plecati, mirosul pämântului l ascult5 cu vär-
guta vr5jitä bätaia unei inimi de aur Ingropat5 adânc, dar vie.
Vestea s'a lAtit ca fulgerul :
Caut5 päcur5! Au g5sit pacunä !...
$i toti au Intelos c5 adev5rata comoard a lui Zaharia
Duhu, aici se afla i n'au cunoscut-o.
Nicachi Sacar5 dädu pinteni calului, t5ind drumul eel mai
scurt pAnä acas5.
Ajunseni leoard'de apà: cal si c5l5ret. SvArli frAul, färi
sä mA cheme sluga si se repezi pe scäri, trântind usa dela
Canklaria Administratier.
Doinnul Iliutä Sacarä ridic5 speriat ochii de pe condicile
unde Insira acum socotelile propriei sale gospodkii.
Ce-I, Nicachi tat5? Ce s'a IntAmplat?...
www.digibuc.ro
MOM NEGAU 181
NIcachi se uitä crunt la párintele sáu, cu bratele Meru-
aisate.
Rase demonic, cum nu s'a väzut ras pe niciun tablon al tut
Napoleon.
Ne-a lucrat, banditul! Ne-a mancat fripti, tätutäl... Ne-a
smuls panea dela gurá, vede-l-as Intins pe näsälie sä-1. sculp tn
obraz !
Domnul Iliutä se Inältä cutremurat de pe scaun:
Ce e, Nicachl, lämureste-mä si nu mä tine asa! E foe
la arie! Au ars girezile?... Au scäpat boil in luternä si-au erg-
pat, Doamne, fereste-ne! A Incercat vr'un tieälos s ne cali-
ceasc5 ?...
Nicachi päsi cu picioarele lui arcuite de cäläret pe jos, ra-
zand surd, seal-bit de atâta simplitate.
Räspunse, dupi ce miisurà de douä ori cu pasi rischirati
distanta dela sobä la usä l Indärät:
Nu, tätutä! Nu s'au aprins nid grinzile, n'au scäpat nici
boii In luternä sä crape, n'a luat foc nici batoza la arie... Totut
e cum nu se poate mai bine !
Atunci, ce mä bagi In boale, cu istoriile acestea ca
teatru, dragä Nicachi? Ii dáciu drumul la loc pe scaun, domnul
Iliutä, näsuflând usurat. Ce s'a Intamplat? Cine-a putut sà ne
lucreze i sä ne smulgä painea dela gurá?... Nu cumva?... (si
din nou It cuprinse Ingrijorarea), nu cumva, actele Ocute de
domnul avocat Sava, au vr'un clenciu si ne mai scoate datori
sä plätim Inca un rand de parale Iloveanului? Mä tern cà asta-I
si nu m'as mira...
N'avea nicio teamä tri aceastA privintä! Il Imbärbätä
perfid Nicachi. Domnul Emil Sava, ca un orn drept si avocat
cinstit ce este, a fäcut actele asa, ca sä nu le mai desfaciá nici
dracul i nici Antohie Duhu, dacA s'ar scula din pärnant! Putem
sä-i multumirn i sä-i rärnanä recunosoätor, neam de neamul
nostru, cum i-o doresc 1 nädäjduiesc sä-i pot 'MI odatä si
odatä.
E toctriai cea ce spuneam i eu! Intári domnul Iliuta
Sacarä, care nu era omul nuantelor sä priceapá amarul din gla-
sul feciorului. Aceasta o spuneam i eu, Nicachi! Ori ce-ar
scorni unii l altii pe socoteala lui, s'a purtat cum nu ne lastep-
tam si ne-a Indatorat pe veci. Fruntea mosiel!... Usor li era s'a
opreascá pentru el sau pentru domnul acesta, Iordan Hagi-Ior-
dan... Nu! Om cinstit si drept, fiindcä a apucat a spune ci pu-
tern alege nol dupá pofta noasträ, si-a tinut cuvântul, chiar dacá
a väzut ea a dat gres. Nici n'a clipit, cand i-am arätat pe plan,
WWI nostru! 1,-am simtit cä ofteazá In sinea lui, dar nu s'a dat
www.digibuc.ro
182 CEZAR PETRESCU

pe fatä... Adu-ti aminte! At Ata numal a .spus: Pentru mine, cu-

vántul dat, face mai mult decat un act Intarit cu zece peceti I".
Am mers si-am fäcut actul. Ti-o pot spune acuma! Tot drumul
m'am temut s nu-si ia seamä si sä nu-si Intoard vorba... Pe
Jinni, am inteles si eu, cä asa orn nu Intglnesti de dou5 ori In
vie**.
Nicachi Sacara îi ascultase pärintele, clocotind de ants
,orbire. Il läsä Inadins sä ispräveasd, ascultandu-1 cu un amar
surAs,si storcându-si intre degete, bubulitele rosii din obraz.
Când domnut Die terminä elogille avocatului Emil. Sava,
Nicachi 1 Intrebä cu sarcasm:
E, cum s'ar spune, binefädtorul nostru, acest domn
Sava? Cel mai mare binergeätor
Inteun fel dal Pentru ce-a fäcut la vänzarea aceasta
si pentru ce-a fácut el si In alte prilejuril räspunse domnul
cu nevinovätie.
strânge de gât, atâta orbire! izbucnl Nicachi, re-
luAndu-si pozitia de Napoleon si lovind cu mânie l cu &glad,
cAinele de vängtoare care dormea la picioarele lui Iliut5.
Câinele II privi cu o blândä mustrare si se refugie sub pat,
la adäpost.
Ce orbire, Nicachl? Ce orbire?.. Incepu sä-si plarcrá ráb-
darea domnul Iliut5 Sacarä. Nu ma tot fierbe atâta, cä nu merge
teatru cu mine! Spune ce ai de spus si terrniná. Mie marafetud
de aceste, Imi plac pe panzA la cinematograf, unde pläteso pa-
rale sä väd comedianti fac bine meieria lor. Acolo, dal...
Aicea acasä, fä mie pe comecriantul, dä nu plätesc, Nicachi,
tatA !
Ai plätit mal mult decat Iti Inchipui! rosti cu mirg
Nicachi, cr5dnându-se cu picioarele arculie de drgret i privin-
du-si pärintele, in crestet. Al plait, tátut5, cu atâtea parale câte
n'au s'A aibä neam de neamul nostru ca sä-ti joace comedia,
unul ca domnul Sava, al dumitale!... Väd cu durere c5 IncA n'al
priceput. Atuncea sä ti-o spun eu, dacä n'ai avut ochi de vazut.
tbi dumneata de ce-a fost darnic si märinimos, domnul Sava
cu noi?... Fiindd pämântul acela, nu-i trebuia lui si tovaräsilor
lui. Pentru dânsii nu fäceau dou5 paralel Ni 1-o dat, sA ne astupe
gura si sä nu râvnim la alt pämânt. La acel pe care si I-au. oprit
lor. Si stii pentru ce i 1-au oprit?... Spune, te rog, tätutiä, pentru
Inchipui cä si-au oprit ei, pämânturile cele mai seci si färä
de pret ?
Nicachi Sacará astepta un rispuns.
Domnul Iliutä Sacarä se scärpini cu degetul mio dupl
www.digibuc.ro
AURUL NEGIW 183 .

ureche, ca si -cum de acolo putea gadile o 1de le. Ideia nu

renI.
Del... Asta numal baba Maranda Cutuiana poate s'o
ghiceascd !
$1 ti-o spun eu, fiindcd acuma nu mai avem nevoie de
baba Marandal... Le-au trebuit pámanturile acelea, fiindcä acola
se and pácurd, tätutal... Päcurd, gaz, benzinä, adicd milioane,
sute de milioane, aur s5-1 cari cu furgonul. Asta se and acolol...
Dela asta ne-au Inláturat dumnealor, cu mierta pe buze l cu
dárnicia In inimd. Acum ai Inteles, tAtutd? S5 mergi i sä-1 vezi,
cá face!... Sd-1 vezi cum másoard sl cum pun semne... A venit
ingineri. Maine au s'aduod masini de sfredelit pämantul. Poi-
maine are sä curgd aurul!... $i nol, ca niste prosti, avem sá
stám la co parte si privini, cum se umfld la pungd din ne-
ghiobia noastrd. latä pentru ce trebue sd-i pástrám recunostintá
domnului avocat Sava, binefácátorul nostru i .al neamului nos,
tru!... Mai spune! Poate mai ai ceva de spus?...
Incremenit pe scaun, domnul Iliutä Sacarä asculta cu gura
cdscatd, Ind nepricepand deplin at de mdiasträ a. lost tactica-
tovardsului i b:nefäcdtorului ski Emil Sava.
Mintea-i era deprinsd sí lucreze "beet, ca plugul cu bol,
and desteleneste brazdä nelucratd.
Tarziu abia se dumiri, far aceasta, Intr'un chip cu totuk
ciudat si cu o desinteresatd adrniratie:
Halal de asa cap, Nicachi! Aista ajunge mInistru, cum
ma' vezi si cum te vád!...
Aceasta gdsesti dumneata de spus, Vatutd? se and des-
nádájduit, Nictchi.
Mai am si eu altele de spus, copile! Dar ce mi-ar folost,,
sä le spun?... Putea sd ne Iiicreze i mal rdu. Bine cd ne-a Idsat
fruntea pámantului... Eu tot numai In plugárie am Incredere t
Cu ea am crescut, ea m'a hränit I, slavd Domnului, n'avem de
ee ne plange. Când mi:-a dat tata drumul In lume, mj-a pus o
legáturici In manä, cu trei randuri de schimburi. $i acuma, vA
vgd pe toti la rosturile voastre i muncim pe'mosia noasträ. 0
sutd dudzeci de fdlci, mi se pare mie, Nicachi, cä tot nu-s ceva
de lepádat...
Nicachi ridicd ochii disperati In tavanul care tinea loc de
cer. N'avea cu clne vorbi:
Dar durimeata nu te gandesti, cà o singurd sondd face
eat o mosie de cinci mii de fälci ?...
0 fi, copile, nu zic ba! Eu tot In plugdrie am mai multä
Incredere.
Uffl Cine sd md Inteleagd i cine sd md ajute?... se-
www.digibuc.ro
184 GUAR. PETIESCU
smulse de Or Nicachi Sacati, uitAndu-si demnitatea napoleo,
Eu aoeasta nu pot s'o Inghit! Nu merge! Mi s'a oprit
Bine, nu Inghiti, Nicachi! spuse domnul Iliut cu nepà-
sere, plecAndu-se din nou pe coloanele cifrelor din condidt.
DacA nv) poti inghiti, mt te sileste nimeni sA Inghitil Mie mi se
pare frisk cA tu ai fost eel care cereai mai amarnic lotul nostra
din movie. Spuneai cA In ruptul capului, nu Intelegi sA te ,pros-
teaseA domnul Emil Sava, cu altul. Te-a ascultat, vi nu te-a
prostit! Nu inteleg de ce te plAngi si-1 Invinulesti.
Copilul se uiti la *lute cu
Amintirea aceasta nu-1 era plAcuti, mai ales In asemenea
Iei trAntind uva, 1ncAlecA si porni sA urmilreascA mai de-
parte, ce lac inginerli si prin ce locuri rasoarA.
Un plan se 15murea, pe mAsurA ce-si strivea bubulitele
rosii titre degete. Uncle vAzuse el Infipte jaloanele tArcate, erau
vecinAtAti de pAmAnturi vechi, nizAsesti. Domnul avocet Emil
Sava iscodise anul trecut prin unul i prin altul, sA Incerce schim-
burl, pe alte ogoare, dela alt hotar al mosiei. Spunea cA aceasta
e dorinja proprktarulufi celui nou, sA-si rotunjeascA un singur
trup, lepAdAnd colturile forfecate de expropriere. Gospodarii se
15saserà greu. Para presimtiseti ceva, mäcar cA pArnAnturile
oferite In schimb, erau nernAsurat mai de pret. Acum, eAt mai e
vreme, Nicachi SacarA se hotAri sA adune toti stApAnii de ogoare
vecine, Intrun singur mAnunchiu, sl tina piept ImpreunA la toate
ispitele domnului Emil Sava.
Ingineril tArau lanturi si bAteau Wu% provizorii de hotar,
lAng5 viroagele sterpe i sparte de siipAturi, movile si lutArii, ale
lui Zaharia Duhu.
Cu nebunul, nu-1 de tnteles! tj muscA mustAcioara In
sfdrc, Nicachi. DacA a fast s5 izbAndeascrt cineva, acela era in-
ginerui, fostul lul prieten i camarad de *walk DupA cum se
aratA lucrurile, n'au ajuns la o Intelegere. Inginerii se opreso la
hotarul lui. i Grintescu de doi ani, de cAnd tot vine si se duce,
de nu pricepeam ce 1-a apucat pe-un strAin dragostea de aceste
locuri, nid nu se opreste acasä la Duhu, uncle era primit 1 os-
pätat. In sminteala lui, de bunA seami oA nu vrea sci stie dec.-
camdatà de altceva, decAt de comoara pe care o cautA... RA-
mAne sä Incercarn eu bAtrAna: Sgripturoalcä e lacom5 de ban!,
cum i-a fost tot neamul! Si pAnA atunci, sA Incerdm undeva
mai aproape si poate ma usor...
Nicachi SacarA se trezi surAzAnd, cu Inceput de nAdelde.
USA calul 14 pas si scoase.din buzunar o oglinjoarA micA
de tablA, unde tsi cercet5 chipul l frizura. ScuipA In palmA
www.digibuc.ro
AUIWL MGM 185.

41 netezi drarea. Pe urn* Intoarse oglinda, care avea pe 'dos

un harap ranjit ou diatii alcituiti din margele albe potrivite in
gingiile lor numai cu mare greutate si mestepg. Dail din trei
ori, 1i asez toti dintii, pot merge fail grija" 1$1 puse la ¡ricer-
care norocul. Odata a dat gre$. Dar n'a fost nevoie de a treia
incercare. La a doua, harapul 11 rase cu dantura de margele
1ntreagá.
Feciorul domnului Ili* Sacara dadu p:nteni calului $1 porni
la trap, de-a-curmezipl ima$ului, spre casa lui Alecu Toader
Precup a Dascalitel, care nu avea numai o codand, cu ochi ge-
nati $i negri-albastrui ca pana.
Mai avea $i opt hectare de pamant ticalos $i stricat de-
ape, dar exact pe hotarul inflpt cu betele Invrastate row si alb.,
Ce Out, domnu Nicachi?... Il Intampinä gospodarul,
5p5tos $1 cu fruntea pleas& deschizandu-i poarta $1 dand gura
la caini.
Mo$ Alecu, Out bun $i. veste norocoasä! rosti Nicachi,
sirind din sari ca un bray calära$ cu schimbul.
In u$5 se ivi, o clipa, o catrintl neagra cu dungl ro$11.
Pe urm5 up se &Anti $1 in casa se auzi un chicot de rag

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III
Ajunge un singur demon, ea a
gurbure teats .somnurile.

'Ei, jupân Leiba, de data asta ti-a pus patriarhul Abra-

tam mâna 'n cap!.. rosti din prag, baciul Timofti Gâtulea, sit-
tându-si tohoarca mitoas5 pe umeri.
Si de ee, mä rog? Ie ce mi-o pus mana In cap, bade
Timofti?... se ap5r5 Leiba ludic, de dup5 tejghea. Asemenea
vorb5 o aud eu a treia oar5 Intro sAptiman5 si nu pricep de ce
m5, fericiti toti, parc5 v'ati sfAtuit...
Ha? C5 nu 'nteleg ce boscorodesti acolo?... intreb5 ba-
,e1u1,apropiindu-se 1 f5cand palnie din pumn la ureche, fiindc5
surzise de-al-binelea, In ult:mul tiny.
Zic: de ce m5 fericesti? rácni Leiba ludic, lungind gâ-
tul subtire, sub cununa de covrigi calcificati.
Timofti Gâtulea oáutá un loc pentru pàlária unsuroas5 $1
la15, ca o roan' de car.
Dup5 ce-i g5si cuier, /Ise gros, scuturandu-s1 pletele albe
pe ceaf5 :
V5d c5 neamul dumitale, jupân Le'ba, e f5cut numal s5
se tânguie si s5 se dineze, ca la apa Vavilonuluil Fierbe tot satu
de ce noroc a dat peste el, tali dumneata stal $1 te vaieti, sub
niste covrigi uscati. Cum adic5?... Vine lume nou5, au t5b5rit
mesteri s5 fac5 fabricA de gaz5 si de alte dr5covenli; are si
eurg5 p5cura si paralele ea apa pe garla Voevodesei i dum-
neata nu gäsesti altceva de r5spuns la toate acestea, deat sA ri-
dici mAinile la cer $1 s'A oftezi?... Sparge p5retii, jupane
15rgeste pr5v512, ad5 marf5 proaspätä!... Aid are s5 fie un alis-
veri$, de n'al s5 dovedesti cu jupaneasa Sara si cu toti pruncil
Impreunä, cântärind 1 adunând sutarele la tejgheal Din partea
mea, eu ti-a$ da un sfat de pe acuma, s5-ti aduci dela tArg mu-
sai o lad5 de fier... Una groas5 si grea, sA n'o poati sparge lotril
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU tsz
$1 old sa n'o poata cata cu dânsil!.., PAria acutn, te-am crutat
o5 n'avearn ce-ti lua alt, deat niste perne rosii de puf si covrigii
acestia, In care sa-ml rup dintii mei de mosneag. Dara deacu-
ma, ma tern ca am sa vin Intr'o noapte uns cu funingine ca In
cele tinereti si-am sa mà dau de-A-dreptul la saltar, fiindca stiu
ci n'are sä-mi fie ostenealä degeaba...
Baciul avea gust de vorbá si de &ma, ca orice Pm at
singurAtatilor, cobortt sa-si uite de pustietatile lui.
Dar Leiba Tudic asculta gAnditor i täcut. Pritoci o litri
de rachiu Bra sa mai astepte glas dela musteriu, puse sticla ver-
zuie pe masä clatind pähärelul In muchil i ofta tragAndu-si un-
ghiile prin barba rara.
Timofti Gâtulea avea dreptate. Tot satul fierbea.
Pe el, Insa, asemenea prefaceri repezi 11 nelinisteau.
Noroc, domnu Tudict... Inchinä baciul. $1 la anul,
yid aid o prävälie cu doua rânduri si cu lumina pe skulk Asi
cum am väzut eu la târg $1 m'am minunat. Invârti de-un bumb
alb si s'aprinde besica de sticlä, fará chibrit i fara scapäratoare..:
Domnul Leiba Tudic clatinä din cap pesimist, vorbind In-
cet, mai mull pentru sine:
Prävälia aceea, cum o vezi dumneata, bade Timofti,
are sa vina altul $1 altul are s'o facA!... Eu n'am cap sl parale
pentru asa ceva. 51 oamenii au sa-1 päräseasca pe Leiba Tudic,
cu dugheana lui ticaloasä, ca sa se duca la prävälia de peste
drum, care are sä aiba lumina pe sarma cum zici dumneata
poste chiar gramofon care antä cu Ce-au sa mai caute
ei la mine? Niste bulgäri de sare $1 zece metra de fitil pentru
lampa. Niste sticle goale si douä kile de orez, douA de stafide,
alste roscove pentru copii si oleaca de sopon... Cu asta nu se
'mbogateste Leiba Tudic, cum riu s'o 'mbogatit nici [Ana acum...
Vorbind, Leiba Tudic privi cu amar, de jur Imprejur, pe-
retil cu rafturile goale, toata dugheana lui strâma, calla $1 in-
tunecoasa.
Baciul, care nu auzise bine, Intelese In felul sAu:
Asta-i, jupârt Leiba. Blne-ai vorbiti Dai peretrt jos si
tnalti dugheana aratoasa. Aduci marfä care are cäutare. Rachiul
dumitale-i fain, vinul asisderea. Oamenii te-au iubit, fiindcä nu
Pal Inselat la antar si la mäsura, i-ai pasuit i i-al scris la con-
Aceasta e un lucru drept i dânsii o stiu si-o vorbesc...
Nu-ti ramâne, cleat sa astigi i musteriii cei noi, care vin cu
alte gusturi subtirl.
Nu mä mal arnart si dumneata, bade .Tlmoft11.... gemu
Leiba ludic. Musteriul cel vechi, ulta ca 1-al pasuit si 1-al scri&
la condica, atunci anctse aflä la nevoie 51 la necaz. Dad vine
www.digibuc.ro
188 CEZAR PETRESCII

altul si-i ia ochii, se duce acolo si te lasá sä moil de foame, cu

nevasti I cop11, ORA ce vine perceptorul sä-ti vAndä la dare-
bani i pernele de sub cap. Eu gAndearn sä mor aicea, in finis-
tea sl in calicia noasträ. i lace vin niste cement din toati
aducä turburare si Licomie i concurentä, pared nu le
ajunge tara cât e de mare...
Timofti Gâtulea tuna alt pahar i inchin5, dupà cum ve-
dea el lucrurile :
Hai noroc, jupAn Leiba!
Norocul meu, 1-a mâncat domnul acela Hagi-lordan,
care-o mai mâncat poate si norocul altar al... suspinä Leiba Tu-
dio, reträgAndu-se la condicile lui de dupä tejghea.
Baciul rämase de unul singur, turnAnd i cinstind la masa
din fund.
Domnul Leiba päru c5 a atipit cu fruntea in palmA, tn un-
gherul intunecos, printre cutii goale de tablA 1 clondire cu Wu-
turi v5psite. Din and In când gemea ca prin somn, deschidea
ochii speriat i 41 freca repede barba rar5.
Pe urma iaräsi ochii i se micsorau i chipul lua o
sere de adânc5 suferint5.
Durerea lui era mai mare cleat o spunea si cleat bAnuiau
altii. DM toatä pusderia de odrasle märunte, doi se ridicaserä
mai räsäriti, 1 amândoi in loo sA-1 stea Intrajutor, ii aduceau
alte griji si necazuri. Unul isprävise scoala de comert si nu se
gändea sä se Intoarcä acasä, asa cum II pregätise sà. ajute i sä
lärgeascä negotul pärintesc. Vorbea numai despre bancd, despre
slujbe dela ores, purta bastonas cu mânerul de os, invätase sA
danseze toate jocurile la modd, se ducea la baluri si avea pia-
nuri amerlcane. Deocamdatà 41 cAstiga vieata singur, ajutor de
ajutor de contabil, ceea ce tot Insemna ceva pentru un Inceput,
când Rockefeler a purces numal cu meseria de växuitor de ghete.
Dar domnul Leiba Tudic nu visa pentru feciorul lui asemenea
m5retii ametitoare; el 1-ar fi vrut acum aläturea de dânsul, la
tejghea, ajutându-1 cu mintea i cu Invärgura, cum sä lärgeasci
prävälia si de uncle sä scoatä capital, pentru a tine piept con-
curentii de mAine. Ii scrisese. Il chemase. Moisilicä a räspuns
c5 el nu poate sA. se mai Intoarc5 Intr'un sat tidlos si sälbatic,
unde sar cAinii pe neasteptate de dup5 gard sä-ti rupA pan-
talonii si uncle niste oameni primitivi träiesc ca in triburile A-
fricel, duta cum a Invätat la coal i se poate vedea la cine-
matograf!
Cel5lalt fecior, de-al doilea, Abeles, se aräta inoä mai dus-
man nklejdilor pärintesti.
Mai avea un an pAnA sä sfärseasci liceul, purta ochelarl,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 189
citea cArti cu scoartele ro*ii *1 In loo s5 se Ingrijoreze de vii-
torul lui *I de ziva de maine, avea mare grIjä de viitorul erne-
nirii. Umbla cu o bluz5 ruseasca de satin negru, cu o claie de
pàr sburlit i roFat, îi dispretuia fratele mal mare cu panta-
lonii .1u1 pe dungA *i cu dansurile lui la moc15, spunea cl de-o
sutA de ani Incoace lumea n'a avut deck trel oamenl marl :
Karl Marx, Engels *1 Lenin!
Copilul acesta are sä ne bage In pämant! lAcrima ma-
dam Sara, *tergandu-*i cu dosul palmei gräsulii *uroalele de pe
fate rotundA *1 alb5, and Abeles, In vacentA, pomenise despre
Tevolup mondial' *1 Internationale proletariatului. Ne-am rupt
painea dela gurA, s5 lasA un bol*evic i un om .primejdlos!...
Tanguirea se adresa care domnul Leiba Tudie, care as-
culta täcut, t*i privea feciorul *i ofta.
Dar räspunsul venea dela Abeles,..täios *i amenintAtor.
Stat1, nu v5 speriati, c5 acestea sunt deocamdati numai
vorbe!... Toarà lumea m5 socoate un copil *1 nu m5 ia !mg In
serios. Maine aveti s5 vedeti. Maine, and o siA putem trece la
fapte...
Madam Sara izbucnea mai amarnio in plans *1 se valeta
printre sughituri:
Maine au s5 vinA jandarmii *i au sA te aresteze; au sA ne
duciA pe toti la gros *i au s5 ne InchidA dugheana... Abeles, tu
n'ai inimAl Tu ai sä fii nenorocirea noasträ... N'ai milA de fratii
täi mai mid, pe care are sä-i arate lumea cu degetul *i au sA-1
batA cu pietre? Abeles, pe cine-am hränit eu oare cu lapte dela
pieptul meu?...
Abeles suradea cu milA, clipincl miop sub ochelarii born-
ball. Atata ignorant5 *i la*itete, Il desgusta.
Sunteti n5scuti s5 rätnaneti shigi, toat5 vieata! rostise
strangand din umeri.
Ce-ai zis? Mai spune odatä! ridicase mane domnul
Leiba ludic, Inältandu-se In picioare.
SA nu-1 bati, ciA bol*evicul aista e In stare s5 facA o mare
nenorocire! intervenise madama Sara, punandu-se Intre tata
fiu.
Domnul Leiba ludic läisase mane sA cadi, WA. sA lo-
ve as cd.
Abeles- continuase sA suradä misterios *i dispretuitor, bi-
ganduli nasul subtire in artile cu secerä i ciocan pe coperti.
Aceste Intamplari *i le amintea domnul Leiba Tudid, de-a
fira'n pAr, cu ochii Intredesch4i, sub cununa lui de martir, Im-

www.digibuc.ro
190 CUAR PETRESCU
pietitdin covrigi uscati. i Intelegea c'à are acum de luptat
cu doui randuri de dusmani: cei din case lui i cel de gall.
Bätranetea i se anunta Inveninatä i lehova II pärisise.
,Asta n'am meritat-ol vorbi singur, tresárind i scAr-
mänandu-si repede barba rarä.
Baciul radea si el singur, scurgand fundul sticlel In pa-
haru cu muchii.
Wad, jupan Leibal... Poate vrei s tii numaidecat de ce
rad eu acuma?
Domnul Leiba Tudic lärgi ochi obositi, f511 gene, si rosti
cu amar:
Dumneata 114, fiindcà nu te atinge vieata! pasi
duinitale?... Ai optzeci de ani i aräti mai voinic ca mine. Dum-
neata n'ai concurentä, fiindcä pu vine nimeni sA deschidä stanä
în fata stanii dumitale... N'ai copii sa" te oträveascd si sä-ti
scoatä sufletul. Poti rade si al de ce multumi vietii, care te-a
iertat chiar i pentru cele ce-ai päcätuit, dupä cum au uitat si
te-au iertat si legile omenesti. Dumneata esti un orn fericit,
bade!... De aceea, poti sä razi de unul care se cáineazi ca
mine... '

Timofti Gatulea nu auzise mimic din cele gráite de dom-

nul Leiba Tudie, dar stia i fLäri sA audä, ciA negustorul tot n'a
trite les de ce rade.
In Alta sprincenele spre el si '11 lámuri:
R5d, jupane Leiba, fiindeä v5c1 c5 aicea este ascuns un
drac In p5mant!... Odatä dracul acela se chema comoarät
Acuma se cheamä Neural... Dar nici dracul nu dä pace oameni-
lor, nici oamenii nu-1 las5 pe el In pace. Numai, cA trebue sä se
räpurfä unul pe altul... Spuneam noi ciA Zaharia Duhu 'a cäzut
la smintea15, cäutand comoarä uncle nu-1... Acurna se vede c5
avea el oleao5 de dreptate. Era comoark dar nu stia nimeni ce
fel de comoarà anume...
Comorile se pläteso cu vieatä de orn! rosti, infioran-
du-se domnul Leiba .Tudic. Acum zece ani, o venit pierit
alcea un venetic din toat5 lumea. Poate a lost un semn, pe
care e bine s5-I stie i domnul acela, Jordan Hagi-lordan!
Eu nu aud ce tot descanti acolo, jupane rase gros
baciul, Maud cu fundul Sticlei In masä. Vorbim fiecare pentru
sine... Panä una alta, schimbA altä liträ si umple-mi clondirasul
acesta, fiindcä am sä-I due In deal la niste bäletandri de-al mei,
de lapte, pe care musai trebue sä-i Arcl.:.
Domnul Leiba Tudic schimbä stela desartà cu o másurii
plink pregAti l clondirasul pentru ajutoarele baciulul din deal,

www.digibuc.ro
AURUL NEGRI] 191
care trebuiau neapArat IntArcate. Pe urmi, rezemat de u4or,
privi In drum, frAmAntarea de camioane si de automobile, tre-
and parte spre curtea Iloveanului, parte spre pripoarele insem-
nate de ingineri.
Sus, la conac, Dinu Grintescu, printre grljile lui mai a-
prinse, _gäsise totusi vreme sA schimbe si 'oarecare orAnduieli
In asezArile de o jumätate de veac päräsite.
Iordan Hagi-lordan n'avea nevoie de-o casä de lark
pentru el. Il astepta o vilä la Simla, alta la Constanta, un conac
boieresc pe vales Oltului, cu fata spre api.
Casa de aici, o pregatea deocamdatA pentru ingineri
pentru birouri, Ora and se vor lta alte clädiri din temelie,
mai largi si la loc potrivit, dupg planurile socletàtii. Treabä
de-un an, poate de dol.
PAnä atunci, toate bratele localnice tocmite si cele sträine,
aduse de pe valea Prahovei si a DAmbovitel, pregäteau bazene
de beton, cazane 1 depozite, unde urma sA se adune rev Arsarea
celei dintAl sonde, de Incercare. Mesterli säpau cu grabi te-
melia uzinei electrice. Carnioanele arau material, sine de fier,
PO de schijä, peretii cisternelor ì tuburile sondei, ca toate
masinile de sfredelit piatra, dintil de otel si motoarele, puse 1a
adapost, sA astepte sub hangare de scAndurä si prelate de
musama.
Trel mesteri fuseserä despärtiti de ceilaiti, cu misiunea
sä dea o Infätisare mai confortabilä conaculul din deal.
SI spre a sa mare uimire, inginerul Dinu Grintescu des-
coped aid urrnele boierului Enache Iloveanu, cu toate Incerci-
'rile lui de prefaceri occidentale, azute tri paragin5 si In ultare.
ApA captatä, tevi In pereti, canaluri sl fAntAni de ciment. A
fost o joao5 sA le adua din nou la folosintä.
Enache Iloveanu crescu In stima inginerului.
Acesta a fost un ornl declarase cu admiratie, avoca-
tului Emil Sava. Un adevärat erou 1 plonier... Dad Il dilca
Boldur Iloveanu pe urme, nu mai aveam noi ce auta ad... Ar
fi fost imposibil si nu descopere, ce-am descoperit nol. Ce fel
de individ era In definitiv, acest boier Enache?...
Domnul avocat Emil Sava strAngea din umeri.
amintea cleat foarte vag, despre un bätrAn devorat
de mania europeniaril, asa cum II cunoscuse In cei dintAi ani
ai carierel sale de avocat. Oricum, era un noröc cA =rise
Mainte de a afla ceea ce aflase inginerul Dinu Grintescu, si
fost alt noroc, cA Boldur nu-i alcase pe
Cei patru let de bronz, Incepuri din 11011 sA tmproitste apa
vie pe gurile deschise.
www.digibuc.ro
192 CEZAR PETRESCU

Intr'o searä, luminile aduse pe sarmä dela un mic si pro-

vizoriu motor cu benzinä, se aprinserlä festiv tri beside cu
sticlA, asa cum vAzuse baciul Timofte Gâtulea, numai la tärg.
Era cel dintAi modest aperitiv al civilizatiei.
In planurile inginerului, satul avea s5 se bucure de luminä
electrid, gratuit54 tras5 dela uzina SocietAtil.
Gratuità, trei rectificA donmul Iordan
dar. Pan5 când au sä-i prindä gustul si au s5-1 simtà nevoia.
Pe urmä,. Ii trecem la tarif si la contuoar... N'am venit aci sa
facem filantropie!
Inginerul Inclinä capul si InlAturà o discutie ddarnicA,
'din care stia cà va iei biruit. Iordan Hagi-Iordan se tinuse de
vorb5. Avea asupra lui ochii tn patru, aducA la realitate,
când se depArta dela cifrele sale, la lirism si la poezie. Se cioc-
niserä de cAteva ori si Intotdeauna, lui Hagi-Iordan Ii ränfä-
sese cuvântul din urm5.
Dinu Grintescu recunoscu, mai degrab5 dedt se asteptase,
1-et fi plAcut poate sà porneasd cu altfel de tovaräs la drutn.
In schimb, domnul avocat Emil Sava plutea. In al nouàlea cer.
Partidul du chemat la guvern, Il Insdunase iarAsi In jältul pre-
fecturii. Aceasta, fArà s'o bAnuiascii, era si pricina pentru care
lordan Hagi-Iordan Ii acorda un termen de gratie, In loc sA-1
lapede ea un capät de havan5 stins.
Domnul Emil Sgva mai putea fi folositor. Un proiect
vechiu, de dodzeci de ani, prevedea constructia unel Mil de
cale feratä, trecând prin Piscul V6evodesei, spre valea Siretu-
pAn5 In artera principalà; se aflau calculate preturile expro-
prierii si dud valuta de atunci, costul Intregii lucräri. Dar pla-
nurile dceau In arhivele ministerului.
Acum chestiunea se cuvenea desgropatà, fiindd o statie
de drum de fier In Piscul Voevodesei, Insemna pe socoteala sta-
tului si spre binele obstesc, o economie nernAsuratä In punga
SocietAtii.
Prin grija lui Iordan Hagi-Iordan, asa dar, ziarele din Bu-
curesti, furd cuprinse subit de o mare durere pentru mizeria In
care se pierdea una din cele mai bogate regiuni ale àrlì, itolatà
de arterele principale de comunicatie. 0 interpelare energicA si
aplaudatA In Carnerà, aminti .proiectul *Asa i somA guvernul
sa ia aminte la doleantele populatiei. Pe de altä parte, sub In-
demnul domnului prefect Emi Sava si datorità spiritului sàu ne-
intrecut de organizatle, o serie de Intruniri publice In capitala
tinutului, arätase tärii i amintise Incà odatA guvernului, cA trei
judete vor deveni pieritoare.de foame, dad bugetul de anul nou,
nu le face cadou un tren si o garA.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 193
Cu prilejul remanierii, a fost pomenit si numele domnului
Emil Sava, ca un foarte serios i pregätit candidat la subsecre-
tariatul comunicatiilor.
Portofoliul If luase altul.
Dar domnul Emil Sava avea acurn un drept câstigat, la
o remaniere viitoare. ai Jordan Hagi-Iordan cäpätase f5g5duiala
candidatului mai norocos, o proiectul mucezit de douäzeci de
ani In arhive, va trece pe masa consiliului de ministri.
Grija binelui obstesc se afla astfel pe mâini lune.
0 mid sämäntä de neliniste, ca gräunte de neghinä,
juca uneori neplásut In cugetul domnului avocat si prefect Emil
Sava.
La toate actele pentru cump5rarea mosiei dela Boldur llo-
veanu, pentru partea sa semnase un loctiitor adus de Iordan
Hagi-Iordan. Un om care nu i-a inspirat dela Inceput nicio In-
credere, dupé chipul prelung i scofâlcit cu pielita verzuie, dupä
ochii scufundati In orbitele cerdnate i dupä suvita de Or,
dzutä pe ochi.
Când a dat mâna, i-a rämas o senzatie rece i umedä,
nepldcutä, ca o atingere de broasc5. Numele ii suna cunoscut,
din afaceri mari, dar turburi. Iordan Hagi-Iordan ti ghicise so-
väiala.
Ii 1u5 orice preintámpinare, de pe buze:
E omul meu si poti sä ai incredere, mai multä decât
In fratele dumitale! Dealtfel, o simplà forrnalitate, fiindd nu
§tiu ce prejudecatä te opreste sä iscdlesti singur si sä apari cum-
pärätor, pe fatä. Aceasta, ti-am spus-o dela Inceput, imi pare o
politicà naivä de provincie... 0 judecatä de strut.
A semnat omul adus de Iordan Hagi-Iordan, cu numele
lui grecesc. i atunci i s'a pdrut CA a fAcut bine.
Pentru reputatia lui politicä In jude i pentru interesele
lui de avocat, nu era nici prudent, nici elegant, s5 apar5 cum-
p5r5tor fátis al unei pkti de mosie pe care el o adninistrase In
tovdräsie cu domnul Iliutä Sacar5; mosie care se vindea ca teren
agricol pe un pret ca atare si care peste noapte, avea sä devinä
teren petrolifer, cu valoare Inmiit5. Contrascrisoare are la mân5.
Dar folosirea unui asemenea document ar scoate la luminä toc-
mai ceea ce a voit el sä apere de ochii si de judecata lumii. S'au
Implinit doi ani. Peste putin va erupe cea dintâi sondä. Iordan
Hagi-Iordan nu mai pomeneste nimic.
E singurul gn5unte negru de neliniste, care turburä uneori
somnul domnului avocat si prefect Emil Sava.
Odatä a simtit nevoia s5 afle pärerea si sfatul tovanrisu-
lui inginer.
21. - www.digibuc.ro
194 CEZAR PETRESCU

Dina Grintescu a scos tigara din gurlä. ridicând ochii de

pe hirtia ceruiti a planurilor i privindu-1 cu mare uimire:
Aud ceva nostim, prietene Sava... Cum? Dumneata
avocat, vii sä Ind consulti pe mine asupra actelor Incheiate de
dumneata ca avocat? Dar bine, monser, eu sunt inginer i In
materia mea, pot da consultatii oricui, dumitale i altora.
Dar In materia despre care mi Intrebi, sunt mai chinez cleat
mice räzes de aici, din Voevodeasa, cati s'au judecat din tati 'n
flu. De altfel, Intrebarea dumitale ar trebui si-mi dea de gândit.
Ar fi ceva nostim...
Ce-ar fi nostim?... Intrebase nelinistt, domnul avocat
Emil Sava.
Inginerul urrnirise fumul igàrii cu ochii Ingândurati, pe
urmii risipise atele albastre cu mina, ca o viziune nepläcuti.
Ar fi nostim!... Eu m'am dat pe mina dumitale, bazat
pe compete* i pe experienta dumitale de ayocat. M'ai pus si
'semnez, am sernnat! In asociatia noasträ, trebue insä si recu-
nosti, di eu am adus ceea ce nu era In puterea niminui si
aduoi. Secretul de ad, din pämânt. Nu 1-am descoperit datoritä
hazardului, cum se Intirnplä. Am venit de-a-dreptul, ca la o cu-
nostinti veche. Altfel, ar mai fi putut sä zaci Inca' o sutä si o
mie de ani... Iti amintesti cat a trebuit si lupt cu dumneata ca
si te conving, di veneam cu o sigurantä, flU cu o propunere?
Cine ar fi putut sä-si Inchipuiasci atunci? se scuzä
Emil Sava, räsucind i %mind chelle In buzunar. A fost un plo-
con cäzut din cert...
Crezi? zâmbi inginerul. N'a fost nimic clzut din cer.
Pentru dumneata poate! Pentru mine a fost Insä ploconul In-
gropat aci, In pimânt, de unde aveam sä-I scot numai cu multi
casni. Dar nu despre aceasta e vorba... Stiu atit, ca la Inceput
nu puteam sà te conving. Pe urmä, nu te-am putut domoli, si
ai räbdare i si astepti, ca si lucrim cu prude* i cu tact.
N'ai avut de ce te plânge! protesti Emil Sava. Când
am trite les cum stau lucrurile i di e vorba de treabi serioasä,
ti-am dovedit ce poate i capul meu, mi se pare...
Asa am crezut!... Incuviinti inginerul. Ce-ati ficut mai
apoi, ca sä ajungi aproape tot terenul In stäpânirea noasträ si
cu ce pret, vi priveste. Eu stint pentru diviziunea muncii si a
roturilor... Te-am ascultat i rn'ä simteam fir-A griji. Acurn vfid ci
esti nelinistit de soarta dumitale! Ce si mai cred despre chipul cum
vei fi stiut sä,-mi asigurl drepturile mele? Ar fi nostim... Prie-
tene Sava, hai si consultim un avocat!
Inginerul incheiase râzând, fiindci pentru moment, mai
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 195
mull decal venituri si contracte, el c5utase si gäsise In Piscu
Voevodesei, o mare izband5 a stiintei si a mestesugului s5u.
Dornnul Emil Sava Insä, pe hârtia inchisä In sertarul bi-
roului, pästra dimpotriv5 o socoteal5 amänuntitä, cat venit pe
lunk pe zl, pe ceas si pe minut5, poate reprezinta o sona, zece
si o suta de ¡Sonde. .

Nu se putea impäca deci atat de usor, cu ideea unei bi-

nd* platonice.
La nelinistea de adineaori, propunerea ironic5 a asocia-
tului, sä consulte un avocat, pusese sare pe ranä.
Cuvântul era aruncat In glumd. Dar cuvântul rämäsese si
Il rodea...
Despre Iordan Hagi-Iordan, .tia multe. In lumea bäncilor,
a petrolului si a bursei,,avea un nume: Rechinul.$i,Intr'adevär,
Thf5tisarea i se potrivea poreclei. Cu dintii lui feroci, cu ochii
mici, cu ranjetul si cu neindurarea fatä de tot ce intalnea Inain-
te-i, aparea ca o grandioasä flail de prad5, oreat5 pentru apele
adanci si vaste, pentrul furtunile cu pr5busiri si naufragii, prin
sare domnul Emil Sava, cu micae sale viclenii de avocat si
politicastru provincial, cerca si el sä se strecoare ca un biet pes-
tisor inofensiv, cu gingii de cartilagiu si cu Innotdtoarele de
gumä.
Hai s5 consult5m un avocat!
Inginerul rostise propunerea In deradere, Intorandu-se la
planurile si la lucr5torii lui.
Cuvântul Ins5 rodea, cum roade acum sfredelul de otel al
sondei, str5b5tând straturile scoartei zi si noapte, sä dea peste
aurul negru si gras. Schelele de bârne Incrucisate s'au ridicat
albe, Inc5 nepatate, pang când cea dintâi Improscare de pAcur5,
le va da altä infAtisare deck a unor jucärii intacte si sträine de-
corului str5vechiu, de munti, brazi si *ale.
In jurul lor, au räsärit gigante rezervoare cilindrice, In-
cheiate din pläci de otel, väpsite cu miniu.
Pe lang5 acesti monstri, oamenii apar midi si fragill ca
furnicile.
Sub hangare asteaptä saci de ciment. Vagonete gonesc du-
ruind pe linii Inguste. Exist5 si o cantin5, cu firma albastr5 si
cu bäuturi necunoscute. Exist5 si un fel de caz5rmi cu paturi,
de unde un rand de lucrAtori plead atunci and alt rand se in-
toarce la odihnt5.
Aparatele de foraj lucreazä necurmat, scrasnesc, gem si
asvârl nisip amestecat cu ap5, pompele gafaie; echipele se In-
focuesc la fiecare opt ore, telefoanele sbarnaie Intre biroul im-
provizat de scandurä si Intre biroul central dela curtea Ilovea-

www.digibuc.ro
196 CEZAR PETRESCU
nului; noaptea se aprind colierele becurilor electrice, o sireni
mugeste de trei ori In douäzeci i patru de ceasuri la fiecare
schimb, iar sfredelul de otel rontäie tenace 'In stâncile subpi-
mántene, apropindu-se cu fiecare clipä de comoara cea Ingro-
pata Inainte de tofi regii i toe& comorile de pe lume.
Pläci cu inscriptii Infipte In stâlpi, opresc trecätorul din
douäzeci de parti: Intrarea opritä. Trecerea opritä. Fumatul
oprit!"
Niciodatä In Piscul Voevodesei, n'au existat atâtea pro-

Plugarii si-au läsat Incaodata ogoarele pe seama neveste-

lor si a copiilor. S'au tocmit salahori, cärausi, ajutoare, cärä-
midari, zidari si argati, pe lângä mesterii straini, adusi de aiu-
rea, care unii, nu inteleg nicio vorbA a indigenilor. Câtiva au
Incercat la dornoul Emil Sava, sä afle dacä nu cumva i pä-
mântul lor are dutare pret. Cum s'a intâmplat niciunul n'ar
putea sä o spunä bine; dar toate pämânturile cu càutar i pret,
au fost mai de mult vândute, schimbate i prefAcute, iar lor nu
le-au ramas cleat ogoarele cu Or/Ant numai de plugärie.
Au blestemat atunci, pämântul care-i hränise din tan' In
fiu cu pita si malaiu; fiindcä prin a lor nestiintä ajunsese acum
stäpânirea domnului Iordan Hagi-Iordan, sä-1 Imbuibe cu o
hranä mai grasä. Putini doar, au cäpätat o nädejde. Acei cu
ogoarele sterpe din prunduri, de pe zävoaiele Voevodesei.
Dar pe acestia i-a adunat Nicachi Sacarä; au fäcut legä-
mant sä tinä cu totii la tocmealä i pang acum n'au iesit din
vorba juratä.
Domnul prefect Emil Sava, când i-a primit i i-a ascultat,
a strâns din umeri si a Inceput sia joace In buzunar lantul eu
cheile Insirate pe verigä.
Asculta si tot suna câte o cheie.
Pe urrnä le scoase pe toate si incepu sä vânture lantul
morisoä pe degetul arätätor.
Väd cä v'a scds din minti, oameni buni! rostise cu
blândete In glas, i asa s'ar fi spus, cu un fel de milà. Eu vä
dorese binele i vä sfätuiesc dupa cum vä dicteazá interesele
voastre. Cu boierul Boldur Iloveanu am fost prieten, cu dom-
nul Hagi- Jordan, iaräsi sunt prieten. Dar eu inainte de prietenie,
am pus sfânta dreptate. Ati väzut?... Când a fost vorba la Im-
pärtit pämântul, nu rn'am uitat ctä-s prieten cu Boldur Iloveanu.
Am ales fruntea si v'am dat Truntea. Este?
Asta-i adevärat! Intäriri câteva glasuri.
Itni pare bine cA o recunoastetil Altii sunt mai ingrati
n'o recunoso... Este aici, o stärpiturä de orn, pe care tl cunoso

www.digibuc.ro
AURUL NEGRI! 197
§i drula ii port eu grijä. El vä scoate din minti si el are sä và
dud la pagubä. Eu ce sà vä spun? Dupg Oat am aflat, Socie-
tatea n'are nicio grabd sä cumpere pämânturi. Pentru cat pà-
mant stäpaneste ea deocamdatk abia de-are sä pridideascä In
zece, dad nu In cinciSprezece ani. Vià dä mana sà asteptati
pânä atunci?...
Oamenii clätinarà din cap:
Cincisprezece ani, n'o durat nici mägarul tiganului din
poveste, cand l-a fost pus sä-1 invete a räbda de foame si de
sete cu tat-Alta.
Aceasta v'o spun si eu!... fu de aceeasi pärere domnul
prefect. Poste cincisprezece ani, atunci da, puteti pune condi-
jiile i Societatea n'are sä aibà incotro. Acuma, se
,chearnä ca' voi veniti s'o rugati, nu vä cautä ea. Vä convine
pretul?... Pun si eu cuvant, sä mai rupeti ceva. Nu?... Asteptatil..
Domnul prefect Emil Sava fäcu o pauziä si se uitä la chef,
pe urmä päru cä le numärä sä vadä dad nu e niciuna lipsä
la numär.
Le vari In buzunar i îi aduse aminte, ceva ce se vede
cra uitase:
N'ar trebui sà v'o spun, oameni buni, dar tree si de
data aceasta peste prietenii mei! Numai vä rog, vorba sä nu
iasä dintre peretii acestia... Uite ce e! Societatea mai are ea o
socotealä, dupä cat imi pare. E la Intelegera omului, cä odatä
sondele puse in lucru, au sä traga !Acura si de sub hotarul
vostru, fiindd sub Ornânt nu este hotar. Legea n'are nicio
putere. Asa ca dupä zece ori cincisprezece ani, pämanturile
aceste pentru care Và tocmiti acuma, n'au sä fad mai multe pa-
role cleat o plosd Eu vä sfätuesc sà vindeti, cat n'are
sä fie prea tarziu. Ce e In mank nu-i minciunä! 0 stiti si voi.
Am auzit, adevärat? CA pe tot locul In devälmäsie,
vä dä mai mult de dotiä milioane. Douä milioane In palmk n'a
luat nici boierul Boldur pe toatä mosia lui, cu tot, cu curte
acareturi. V'o spun si aceasta, ca sä-mi usurez sufletul, fiindcA
vä väd dusi de nas de o starpiturä de trup si la minte, ca
lui Iliutà Sacard.
Oamenii plecarä sä Impärtäseasd aceste vorbe i sfaturi,
direct celui zugrävit cu asemenea cuvinte de ocark
Vasäzid, mi-a spub starpiturä?... se främântä de mat-lie
Nicachi, bätandu-si jambierele cu cravasa i simtind 135-1 Innä-
buse peretii prea stramti ai cancelariei. Acuma sunt starpiturät
klarà acum doi ani, eram draga" Nicachi incoace si dragá Ni-
eachi incolol Am sä-i arät eu lui, dad e vorba pe asal... Vrea

www.digibuc.ro
198 CEZAR PETRESCIr

räzboiu pe fatä? Bine, cucoane Emilache, ai sa ai razboiu pe

fata!
Cracanat, In fata ferestrei, cu bratele Incrucisate pe plept,
Isi fulgera cu privirea napoleoneartä vrasmasul neväzut, pe care
numaidecât trebuia sa-1 ripuna.
Si ce ne facem acum? Intreba un gospodar. Asteptam
cincisprezece ani?...
Nicachi Sacarä rase superior, ciugulindu-si bubulitele rosii
din obraz:
Cine spune aceasta? N'ati priceput ca. n'are sä-i rabde
inima sa astepte nici cincisprezece luni? Dânsii nu pot s'astepte,
nu voi. Acum se prefac ca nu le pasä. Au aruncat o samântä
de vorba si o lasa sA rodeascii. La anul au sä vina ei si-au sa
va- traga de maned!
Numai sä se Intâmple si o minune ca asta! gral cu
neincredere acelasi gospodar.
Vreti SA va dau Inscris la mâna? se supara Nicachi
Sacarä.
PAi cu Inscrisul dumitale la mânä, ce mare ispravä am
facut? Ce sä-ti luäm? Jamberele?... Nu-i vorba de asta si de In-
scris la mând, coane Nicachi!... Facern si noi toate presupusurile,
ascultim un cuvant de ici, furam cu urechea de colo, sa nu ne
cAirn mâine ea am rämas de cäruta din lacomia noastra... Deo-
camdata ascultarn povata dumitale si asteptätn &A vedem dinco-
tro mai bate vântul...
Nicachi Sacard privea si el pe fereasträ afar% muscându-si
sfárcul mustecioarei, dar nu privea sä vada.dincotro bate vântul
In vale se deschidea toatä furnicarea santierelor, duruitul
vagonetelor pe linii strâmte, uriasele cazane rosii, magaziile de
scânduri, scripetele si furgoanele, camioanele carând si descar-
când: o infrigurare si o zarva care pregatea fära istov, albia pe
uncle aveau sa se scurga milioanele si milioanele de mâine caci
Nicachi Sacara, Ica si domnul Emil Sava, ca si Iordan Hagi-Ior-
dan, nu intrevedea acest spectacol, deck intr'un ametitor joc
de cifre cu sapte apt si noua nule, alergând Insirându-se, asezan-
elu-se In coloane, Impreunându-se si risipindu-se.
Iar dela asemenea orgie aritmetica, Nicachi Sacara fusese
Inlaturat, sa ramâna simplu si neputincios privitor.
Se Intoarse spre oamenii care asteptau In picioare:
Carevashica, fiindoi5 va povatuiesc si VA doresc binele,
domnului prefect a Inceput sil nu-i mai placa mutra mea? Mi-a
zis stArpitura ?
Cam asa, sä nu fie cu banat! pufni a râcle un gospodar.
cu mâna ON/an la gurä.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 199
Nicachi Sacari II fulgerä cu privirea.
Dumitale, bade Toadere, Iti vine a rack, In loo si ye-
deti ate trebue sA pätimesc eu din senin!... Mä asteptam la mai
multä recunostintä. Pentrucá trebue sä Intelegeti odatá pentru
totdeauna: tot ce fac e numai ca sA nu cadeti In ghiarele acestui
Jordan Hagi-Iordan si ale domnului prefect Sava... Incolo, ce in-
teres am? Pämântul nostru, e In cdAlalt capát al mosi::1. Eu cu
Societatea asta de talhari, care a venit &à vd prade, n'am, nic:un
amestec. Nu pierd si nu câstig nimic. MA doare la inimä Tusk sA
vä väd legati de mAini si de picioare, In puterea lor. CAt despre
domnul prefect, am sä-i arät ce fel de stArpiturä e Nicachi Sa-
carä !
Gospodarii plecarä Insirându-se pe uà i culegAndu-si be-
tele rezemate de perete, In saIä. Mergeau sä se sfdtuiasci
aveau o mare problemä de deslegát cu mintea lor nepriceputä.
Cäci era greu de Inteles la urma-urmei de ce i-a pálit pe toti
dragostea de (Mush, si de ce se intrec toti sä le vrea binele;
domnul Emil Sava pe de o parte, domnul Nicachi Sacarä, pe de
alta.
Amândoi vorbeau de recunostintä si amândoi erau foarte
supärati pe binele celuilalt.
Cum vAd eu, mäi crestini, pAnä la sfArsit tot noi o sl
rämänem datori la toatA lumea! oftä cel care rAsese cu palma
la gurà In cantelaria administratiuner.
Ceilalti tAcurä, cu capetele In pâmant.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV
Ingerul al cincilea au sunat dirt
au viz' zut o stea care
cei.zuse din cer pe piinzcint. eau
dat lui cheia fântcinii Adeincului
si au deschis fânteina Adcincului.
Din fcinkinci s'au ridicat un fum,
ca fumul untu cuptor mare. » soa-
rele si veizduhul eau tntunecat de
fumul acela. Iar din fum au iesit
niste leicuste, care eau neipustit pre
peimeint.
(Apocalipsa 9. 1-3).

Ei, Zaharia, tot nu te-ai hotärft s facern, pace?... In-

treb5 Dinu Grintescu, Intinzand mâna.
Zaharia Duhu ramase cu bratele spânzurate de-a-lungul
trupului.
Atunci inginerul isi ispr5vi miscarea, ridicând palma pan5
la umt5rul fOstului camarad i scuturându-1 cu o prietenie vo-
ioas5.
Ce neam de r5z5s Incäpatânati M5 dusm5nestr si de
mult am renuntat s5 mai pricep de ce. Iti Intind mâna si te pre-
fad a nu vedea... Zaharia, eu tot cred c5" e momentul s5 facem
pace!... Haide, uit5-te In ochii mei si spune-mi cä acum nu m5
mai pop dusmäni!... Ast5zi mai ales, am nevoie s5 v5d numai
chipuri fericite i vesele! Chiar soarele mi-a preg5tit o dimi-
neatä triumfalà... Nu-I vezi? Nu te bucur5 i pe tine? Nu simti
c5 se preggeste o zi mare ?...
Inginerul Dinu Grintescu Il scutur5 cu amândou5 mâinile
de umeri. Zaharia Duhu se Lisa moale ca o päpus5 de cârp5.
Târziu ridic5 ochii In ochii celuilalt si omul cel volos 1st
pierdu deodat5 toat5 voiosia, la aceast5 privire goal i moart5.
Las5-m5!... se rug5 Zaharia cu un glas abia auzit. Ce ai
cu mine ?...
www.digibuc.ro
AU RUL NEGRU 2o1
Dinu Grintescu îi scoase ochelarii galbeni, de scare, sä-t
vadä mai bine.
Se Incruci.saseri In drum. Zaharia Duhu trecea cu Oarti
spre gropile lui; inginerul Dinu Grintescu spre sondele i oamenii
universul i bucuriile lui.
Nu am nimic cu tine!... vorbi inginerul. Te-am observat
intorcând capul, poate a suta oarä de când sunt aci. Altädatä,
Imi era tot una! Astäzi Insä, Imi este mai greu sä te stiu depärtat
ostil... Fiindd astäzi, Zaharia, pâniä In searà, am semne cä sonda
mea are sA dovedeasd tuturor, cât de putin m'arn inselat!... Se
Intâmplä cum ti-am spus, Zaharia, Ind de acum zece ani. Co-
moara era aci! Am lost mai norocos decât tine. Pentru aceasta,
nu inteleg de ce sä-mi porti dusmänie. D5-mi mâna... $i dad
te-am necäjit vreodatä,
Zaharia Duhu nu clinti mâinile atArnate fàrà vieatä din
umeri. Oa* Ii privea err mare uimire i cu gura rânjità pana
la urechi.
0 clipA inginerul thu, stergându-si ochelarii cu batista.
Era Imbräcat In haine albe de varg, largi si sprintene. Era
Ind tânär, svelt i incordat de vointä nervoasà.
Aceasta Intr'adevAr avea sä fie ultra lui, pe care o astep-
tase o vieatA. In fatä, Zaharia Duhu, murdar, prAfuit, cu tepi
decolorati si cu pälAria pleostitä läsând sä sträbatä sudoarea prin
panglicä, pärea un biet fsalahor de douä ori mai In vArstä: un
salahor fàrà lucru i färi noroc.
Dinu Grintescu Impäturi batista de olanclA si o puse In bu-
zunar. Nu se dädu biruit. Simtea o adeväratà si nedreaptä mâh-
fire, sä stie cA existä un singur orn pe lume care nu se Impär-
täseste din bucuria lui.
Se uitä la ceas.
Un sfert de orà Ind putern vorbi, Zaharia! Desi mä as-
teaptä toff, acolo...
Zaharia Duhu ridid privirea coagulata:
De ce sä pierzi un sfert de ceas cu un orn ca mine ?
Drumul täu e Incolo, al meu incolo...
Arät cu mâna cele cloud drumuri care îi despArteau, spre
cele douä lumi.
Nu asa, Zaharia, nu asa! Nu te-am oprit sA-mi ariti
drumurile, pe care le cunosc... Este intre noi o neIntelegere si
vreau acum sä se stingA. CA atâta timp n'ai crezut In ceea ce
stiam eu, era poate Inteo privintA explicabil si a Inceput dela o
vreme sä-mi fie indiferent. Astäzi Insä, te rog sä privesti. Roti
gestul spre sat si spre schelele ridicate, cu tot furnicarul de oa-

www.digibuc.ro
202 CEZAR PETRESCU

meni). Nu se poate ià nu reounosti oá miracolul acesta s'a sä

varsit prin credinta mea, nu a tal... Si s'a sAvarsit cu o precizie
de ceasornic. Era aci o pustietate uitatä de Dumnezeu si de sig.-
pânire. TrAiau larvele acestea omenesti ca pe vremea lui Dromi-
chet al tául Acum nu-ti mai recunosti satul. Si la aminte! E nu-
mai im Inceput...
Zaharia Duhu vorbi ceva nelämurit, razand straniu In tepiin
rari.
Nu 'nteleg! se opri inginerul cu nedumerire.
Spun di Intradevár, nu-mi mai recunoso satul!... repetä
Zaharia Duhu, mai rar.
Dinu Grintescu zambi cu vechea lui compátimire pentru
camenii care triliesc In afarä de veac.
Cunosc cantecul täu, Zaharia, si tocmai de aceasta
vreau sá te stiu lämurit, mai ales astäzi. Mai ales astäzi!...
Oartä asezase cazmalele de-a-curmezisul santului, Ind le-
case pe ele si scormonea cu un bät Intr'un musuroiu de cartitä,
scotand din gatlej oribile galgairi de ras.
0 cling inginerul fAcu fárá voie comparatie lntre sluga cre-
tinA i fostul säu camarad de scoalá. Nu era mare deosebirea.
Atunci, de ce i cui mai simtea el nevoie sá dea o explicatie ?
Jordan Hagi-Iordan avea dreptate. Cum scápa din universul ci-
frelor, devenea un romantic si cädea In lirism. El, tocmai el,
care nu putea suferi romantismul si lirismul altora!
*terse din nou ochelarii cu batista, nemultumit de aceas-
tä constatare. Se gandi la toate ajutoarele si la toti lucrAtorii si
la Iordan Hagi-Iordan, themat telefonic i la toti cati 11 asteptau
In jurul sfredelului de atel ajuns la ultimul strat de nisip cu infil-
tratii de pAcurá. In loc sá se afle acolo, el Isi pierdea vremea
ad, cu un individ sters de mult din randul oamenilor.
Vorbi, cu un Inceput de agresivitate, cum se Intamplä de
cate ori vrei sá explici un simtimant complex si incomprehensi-
bil, altui seamän, Inchis pasiunilor tale:
Zaharia, bánuiesc vina ne care nu mi-o ierti tu! GA am
devenit tovarás cu Iordan Hagi-Iordan? CA am lucrat dela In-
ceput In ascuns cu Emil Sava? CA am Inläturat din calea noas-
trä pe Boldur Iloveanu i pe altil mai märunti? Zaharia Duhu,
vieata cere victime!... Medicii experimenteaDA .pe animalul viu.
Seruri 1 vaccinuri, n'ar exista fárá sacrificati. Mesterul Manole
si-a zidit nevasta In piatrá, ca sä dud la capät ceea ce Incepuse
el. Boldur Iloveanu nu-mi era nici sotie, nici frate, nici tatäl Era
t a l altii, un obstacol... Aci, am vrut sä fim stápani cat mai
putini, ca sä am manii cat mai liber5... C tovarAsii mei vor cas-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 203
tiga bani In paguba altora, am stiut-o i o stiu. Multi bani
Pentru mine Insä, dragä Zaharia, banul e un mijloc, nu un scop.
Dacd nu m'as gândi la Madala, m'as multumi toatä vieata cu
leaf a ajutoarelor mele. Deocarndatä, poate e bine s tii, cl" eu
sunt cel dator lui Iordan Hagi-lordan, nu el Imi datoreste. ceva
mie. Cel putin asa spun actele!... E o curiozitate, de care Insä
nu m'am ocupat de aproape. Eu am cäutat, In felul meu, o co-
moarà aproape tot atât de desinteresat ca tine. Cä am gäsit-o, mä
bucurä, fiindcä am eliberat-o lumii. E un dar pe care 11 fac aces-
tui Uitam sà-ti spun. Imi scrie mereu Madala. Imi cere
si ea sä facem pace. Abia astept sA o pot aduce pentru cateva
zile... ca sä vadä oe-am Infäptuit eu aci. Haide, (15-mi mana, pen-
tru Dumnezeu! Toatà bucuria mea de astäzi, n'are sä-mi fie In-
treagt dacA stiu cA existä un singur orn care nu miä iartä, pen-
tru un räu pe care nu i 1-am fäcut !...
Inginerul Dinu Grintescu vorbise repede, ca un orn muncit
de nevoia unei eliberäri, zAvorttä da prea multä vreme pe buze.
Privise tot timpul, de aproape, In chipul lui Zaharia Duhu,
sä descopere o tresärire. Intinse mâna...
Pe fata lui Zaharia nu se clinti niciun träs. Bratele rima-
serä mai departe atârnând de-a-lungul trupului.
Numai obloanele pleoapelor se ridicarä. Incet, sä desvaluie o
privire goalà i moartà, ca ochii albi ai statuilor.
Privirea aceasta Innec5 toatä avântarea nervoasä a lui
Dinu Grintescu.
Totul Ii apäru deodatä, pustiu, absurd si zädarnic.
Atunci inginerul se apropie exasperat, si plecându-se spre
obrazul lui Zaharia Duhu, Ii suieri printre dinti :
Bine spun toti, cA te-ai tâmpit complect, Zaharia Duhul
Zaharia Drornichilä, batjocura copiilor !...
Apoi se rAsuci pe cälcâie i porni spre furnicarul de oa-
meni. Acolo unde sfredelul de otel sträpungea necurmat i te-
nace, cel din urma capao al cornorii lui.
Dar pasul avântat i sprinten de adineaori, se Impleticea
intro imperceptibilä sovalalà.
Zaharia Duhu ti privea neclintit, din mijlocul drurnului, eu
mainile spânzurate. Oartà rase nätâng, cu gura panä la ureche,
färi sä Inteleagä ce s'a petrecut.
Haidem la treburile noastre, Oartä!... porunci Zaharia,
smucindu-se din loc.
Idiotul deveni gray, ca un orn care stie c nu e timp de,
zäboyit si de ras, cand pe dânsii ti asteaptä o atât de serioasa
isprayä. Culese cazmalele i lopetile. Porninä spre celälalt drum,
al lor.
www.digibuc.ro
204 CEZAR PETRESCU

In urmä, movila de cârtitä Incepu sä-si miste svAcnit, oä-

chla de tärânä neagrà si proaspätä. S'ar fi spus 05 nu-si gä-
seste astâmpär Inläuntru, un demon neogoit al pämântului.
De douä säptämâni, Zaharia Duhu avea si el cuvânt sä
creadd c.i a dat Insfârst peste d urrnä. Dupä ce scormonise In
neorânduialá, intr'o parte si alta, se Intorsese la temeliile vechi
si surpate, dela turnul Voevodesei. Oartä izbise intr'un perete de
piaträ care a sunat gäunos.
¡H... ridicase degetul si Incepuse sä-si strâmbe gura In
râsul lui fioros.
Pe urmä a apucat unealta cu amândou5 mainile, sä lo-
veasca din toatá puterea. Zaharia i-a oprit bratul. A ciocAnit si
el usor In perete, a asoultat, si abia si-a asâmparat apäsând, 1)5-
täile inimii. S'au asternut la munch', dar de astädatä cu räbd are
si chibzukalä. Au desprins cu luare-aminte bolovanii, i-au clädit
la o parte, dupá numär, asa cum fAceau altädatä, dupà cerinta
si sfatul profesorului Alexanllru Opris.
Au deschis usä, spre un fund de hrubä, umed si negru.
Dirr intunerec, i-au speriat un soiu de ciuperci ne mai vi-
zute, uriase si apoase, cu päläriile pe-o ureche, care Indatä, la
suflarea väzduhului primenit, au ant si s'au risipit, ca f anto-
mele unor plante din altä lume.
Aceasta a fost tot.
Peretii sfârsirä Indatä, In lut mat färä räsunet la bätaie.
Dar putea fi altceva poate, mai departe, In adânc. De multi
vreme se desvätase sä gäseascä In säpäturile lor mäcar atat: o
nädejde, un semn. S'au Inversunat cu totul In aceastä pesterä.
Intunerecul Ii cherna mai afund. Oartä inträ plecat, Isi svarli su-
manul si Incepu sä izbeascä icnit, cu dintele cazmalei In lut. Za-
haria Duhu rämase un timp afarä pe lespedea latä, care a fost
oarecand un altar pägânesc.
Isi astupase obrajii scofâlciti In palme, cu coatele reze-
mate de genunchi. Isi astupä ochii.
Lumina atât de sclipitoare si caldà, cu vâltori de ape pe
Intinderi soäldate In soare, II orbea dureros.
Stolurile albe .de hulubi se adunau In salbe, se risipeau In
joacä sägalnick se alungau gangurind. oädeau departe pe la-
nuri si se Intorceau Intr'o fidlfaire de aripi rotate. Acestia erau po-
rumbeii lui Enache Iloveanu, adusi Intr'o cuscä de sârrnä cu dou5
perechi, din cine stie ce tarä. Scoaserä pui, se Inmultiserä, vie-
tuiau In sälbätäcie si libertate; fuseserä adoptati de cer si pá-
mânt. Vestea lor mersese ipânä In al nouälea sat: hulubii dela
Piscul Voevodesei... Si salbele lor impodobeau cerul cu o frumu-
sete mai mWt.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 205
Privelistea aceasta dintotdeauna dragä, Zaharia Duhu o
scufunda acum In gävanul mâinilor negre.
In locul Malt, cu pildurea la spate si cu sesul defäsurat
Mainte pânä In negura zärilor, venea In cealältä vieata a lui, sä-si
träiasc.4 pläsmuirea pärelnick atunci când ochii färä culoare,
stiau sá vadä ceva arzkor i nespus, dincolo de timp si de oa.,
meni. Aci, depärtärile In veac si In zare, se Intregeau, se imple-
teau, se topeau. Erau Inainte, câmpurile cu fan* i lanuri, cu
turme i pluguri, cu un cot rotund de rkt i cu scârtâit domol
de earl.. Pe urmä, toate nu mai erau aievea. Si aievea erau
alte câmpuri, ale Inceputurilor, cu oamenii In sarid mitoase, au
osti care-au lost si s'au dus cu ospätul lui Lisimach si cu zim-
brul din sterna tärii näruindu-se ca o catapultä, sä sfarme tärAna
in copite... I se pärea cà aude glasul castorior, clädindu-si zaga-
zurile lor tainice, In locuri care demult s'au uscat. Trecea o scli-
pire de coif. 0 fulgerare de sâneatà. Buciuma o chemare din
veac. Aci era locul, unde de atâtea ori a venit sä priveascA
farä i o lume, despre care cärtile spuneau c5 sunt moarte, dar
el le stia cä sunt vil si le vedea mai vii deck vie e lumea aievea.
Acum Intre el si privelistea väii, punea palma neagrá sa
despartà perdea.
Crescuse acolo, o lume sträinä de tot ce-a mai fost. Cu
schelet i pompe, cu vagonete si hangare, cu näcmet de sirene
praf de ciment, cu larmä de glasuri dusmane i cu scrâsnetul
acela necurmat, rontäind scoarta pdmântului noapte si zi.
Celali trecitori, din mai depärtate veacuri, se petrecuserä
cum au venit. Din drumul lor, n'au supravietuit deck amintiri
nesigure; umbre i pulbere care s'au sters.
Stnäinii acestia veniserä altfel. Fänä arme i oaste, Farà
cäläreti i arcasi. Trimiseserä o iscoadà, a doua. Pe urtni îi adu-
nagerä masinile lor, hangarele lor, cApitanii lor si vracii lor. Se
asezau, sä närnânä. Rädäcinile erau pretutindeni Infipte acum; fier
sarme i sfredele, tevi i temelii de ciment. Schimbarà
fata locului j cât avea mncá sà o mai schimbe
BagA de searnä, e numai un Inceput !
Inläuntrul pämântului, din hrubä, sträbäteau surd loviturile
lui Oartä. Zaharia Duhu se ridicä. Lepädä straiul, apuc5 lopata
si infra si el In Intunerec, sä tinä toväräsie nevolnicului.
Soarele rämase afarä. Malt, sclipitor i fierbinte, scälda In-
tinderile In vâltori jucäuse de ape. Si stolurile veneau i plecau:
sburdau porumbeii de atâta buminà, de-un cer ant de senin §i de
vara fânetelor coapte. Salbele se rupeau risipite aci. Fluturärile
albe se adunau mai departe; era o cununi, zece, o N'a
fost niciodatä pe mätasea albasträ, un joc mai nebun.
www.digibuc.ro
206 CEZAR PETRESCU

Sub pämânt, bätälle sunau ritmic, färä Inceput, färá sfâr-

sit. Se Inganau monoton, sä-si tinä de urât, Intr'o pustietate care
nu ducea la nicio luminä, ci In bezna tot mai afundä.
La amiazä, loviturile au stat. Cei doi säpätori, au *it
afarä, sä Intindä masa lor nevoiasä.
Oartá s'a dus s5 care al:a dela sipot. Zaharia a desfäcut pita
si brânza si ceapa din stergar.
Au inceput sä mestece Incet si pe gänduri, färä sä schimbe
o vorbä, cum rumegg indelung vitele de trudà,
Omul cu mintea slabä Isi fäcu apoi datoria de slugä. Svárlf
färirnituri pentru päsärile cerului. Culese blidele In legäturä. So
pregätea sä se Intoarc5 la Intunerecul lui din hrubä, când un
vuiet rrecunoscut, 1-a oprit In picioare.
Era ca un vuiet de uragan, venind de departe, asa cum
yin toate furtunile, de nu se mai stie de unde. Pe urmd vuietul
$'a subtiat Intr'un chiot. A Inältat ochii si Zaharia Duhu. S'a ri-
dicat In picioare si el.
Nevolnicul Intinse degetul spre vale :
TU... L-au scäpat pe Scaraotcli, stäpâne! räcni cu bu-
curie si feamä, leggnându-se ca un urs.
Zaharia Duhu se minunä cä de aceastä datä, gangavul n'a
gângävit. Era ziva minunilor! Privi apoi, dupä degetul lui Oartä,
Intracolo. Furnicile negre se svârcoleau Intrun musuroiu räsco-
lit. Intr'adevär, din vale venea mugetul de uragan, sfârsit In
chiot subtire. 0 atä de f um, de aburi, de praf, se Inälta drept
spre cer, In irizatii strävezii de mätase.
Pe urmä, curcubeul se sfärâmä In jändäri si deodatä izbucni
din adâncuri, cu urlet de o sun de cataracte, un stâlp negru si
gros. Coloana Impunse lumina curatà a cerului .5i se plecä Inteo
parte, In ploaie de päcurä, improscatä spre sat.
Oarti stätu cu degetul Incremenit.
Din nou pierduse glasul. $i nu putea pricepe ceea ce era
peste priceperea lui.
Zaharia Duhu nu-si desprindea ochii. Era poate si peste
priceperea lui, aceastä priveliste de Apocalips.
Coloana svâcnea mai inaltà si groasà. In vârf, din trun-
chiul de palmier negru, se desfäceau jerbe fantaste, sä cadä cu
un ropot de grindinä, Indärät pe pámânt. Vula toatà valea; si
toatä albeata si verdele satului, pieri Incleiatä In catran. Se ve-
deau pâraie negre suruind spre sosea, se vedeau furnicile aler-
gaud agitate numai soarele era palid si mort, In vârtej de fu-
ningine, ca In ceasul când ii muscä vArcolacii din inimä.
Oartä putu scoate glas Insfârsit. Un sbierät de spaimä.
Cascä ochii holbati la cer, la soarele stins, la ploaia cea neagrä,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 207
la satul molat In arbune; apoi mânat de o afundä chemare, se
drui cu fruntea pe lespedea latä, incepand s'a' se vaiete si si
cearä Indurare puterilor stiute numai de el.
Zaharia Duhu se ridica In picioare, pe piaträ. Vedea i nu-i
ajungea ce vede.
De departe, sub Improscarea vAscoasa, In suierul necurmat,
toate pareau ca se petrec In neorânduialA. Mâini ridicate, timbre
fugind. Acolo, jos, Insa, svärcolirea furnicilor avea un rost i un
sfärsit, ca Intr'o asemenea Intâmplare de mult asteptatä. GArla
de pAcura, fu indreptati pe santuri, spre rezervoare si gropi. Fo-
tografii chemati din ajun cu telegrame, alergau sä prinda din
toate ungherele, privelistea rezervatA prospectelor de emisiune,
cu care mAine domnul Jordan Hagi-Iordan va slobozi la bursi
actiunile societatii Voevoda Rumanian Company for the deve-
lopment of the Mining Industry Limited". Maestrii cu veche ex-
perientä, pregäteau capusoanele de beton sA reteze coloana din
radacina. Inginerii Imparteau ordine, iar departe, o gardA de paz-
nici Impingea multimea satului adunatä sä vadä ceea ce ochii
lor n'au mai väzut.
Printre acestia toti, Dini Grintescu, In hainele lui albe
soaldate acum In unsoare lucioasä, al-Ma o fata veselk mânjità
de päcura si fericitä ca un obraz d:.-, copil de hornar. Färä sä-si
dea seama, muiase mâna In mäduva neagra l groasä. Si acum
isi freca degetele, vorbind cu Iordan Hagi-Iordan, cu voluptatea
unui avar desmierdându-si aurul pentru care a räbdat, a suferit,
a ucis.
In spasmul de bucurie, apucase pe Iordan Hagi-Iordan cu
amândod mAinile de haina, apropiindu-i maxilarele pätrate sa-I
Imbratiseze.
Mai incet, mânzule! Nu ne Mtn In spectacol!... zâmbise
Jordan Hagi-Iordan, cu un calm de orn care vazuse multe si nu
se mira de nimic.
Domnul Emil Sava, scutârund cheile, calcula cu jale, câte
sute de vagoane se präpädesc.
Imbecilul asta, tot ciocnindu-si cheile lui, are sä facA
scânteie si are sä ne dea foe! rosti cu dispret Rechinul".
Aceasta fusese grija cea mare. Niciol tigara, niciun chi-
brit, nicio soapärätoare.
De astäzi dimineata, inscriptii panä la un kilometru vesteau
propelistea i prin trei pâlnii trei supraveghetori aduseserfi
aminte, strigAnd la fiecare sfert de ora, ca. o singurá santeie va
face satul pârjol.
Cupola de beton era gata.
Dinu Grintescu räsuoi un inkier. Cu un sughit Innecat iii
gâtlej, coloana cazu sugrumata si tot vuietul deodata muti.

www.digibuc.ro
206 CEZAR PETRESCU

Soarele fu din nou strglucitor si intact.

Dar cerul era fiird salbele de hulubi. Wizduhul rämase In-
veninat de duhoarea gazelor. i satul, copacii, livezile, pgsunea
câmpui, pgreau acum scrumite i hâde, ca dupg foc.
0 sg le oferim o sumg globalg, ca sä evitäm o sutg de
procesel rosti generos inginerul.
Te rog!... Sg-si formuleze pretentiile In scris fiecare
sg-i reducem la sfert!... hotärt Iordan Hagi-Iordan. Credeam cä
ne-am Inteles odatg pentru totdeauna. N'am venit sä facem aci
filantropie! i nici n'am de gând sä-i Invgt cu ngrav...
Apa Voevodesei curgea neagrä, cu reflexe metalice.
In iarba vâscoasä, pe prunduri i In tgrâng, gkele câmpu-
lui, libelule si fluturi, cosasi i lgcuste, green i mgriute, se slid-
teau cu aripi lipite, mureau Incleiate ca pe-o gigantä hartie de
muste. Se aflau si porumbei surprinsi din sbor, care-au cgzut si
acum se târau. Penele albe, picioarele de märgean, creasta ro-
tatä i gusa de catifea; toate erau prefäcute Intr'un desgustgtor
mototol, ca puii de cioarg cäzuti din cuibarele ior urâte de bete.
Acum, se târau.
Vitele fugiserä cuprinse de spaimg, mugind, poticnindu-se,
lunecând si cäzând. Se Intorceau precaut, cu ocoluri, cu urechea
eiulitä i nu-si mai recunosteau portile vechi. Une le se umflaserg
plesneau.
0 singurg parte din sat fusese crutatg. Partea cea mai
Ina HA, feritä din calea vantului care-a impins ploaia de pgcurg
Albä a rämas i casa lui Zaharia Duhu. Neatinsg livada.
Aci mai erau albine i flori.
Mgtusa Ruxanda, cu vgzut slgbit, iesise In cerdao la. cel
dintâi chiot pipäind peretii si Ina ltând ochii ei de mazäre crudg.
Nu Intelegea de unde poate veni vgjAitul furtunii i ropotul acesta
de grinding, când arsita nu se simtea strgbätutg de nicio adi-
ere räcoroasg si ploaia nu o vestea mirosul pgmântului ud. Na-
,àIea numai o duhoare Innecäcioasg i grea.
Dar nu zärea intr'acolo nimie.
0 perdea de catran Ii impginjenise soarele ei, mai Inainte
Inca de eruptia sondei Nr. I.
Gheorghies Tg !OHO, cgtärat de stâlpul scgrilor, cu mâna
streasinä, vedea pentru dânsa, povestind ce-i des1usesc ochii lui
tineri.
Asta-i, vasgzicg, lângg hotarul nostru? mai Intrebig 'Meg
odatä stäpâna.
Sä tot fie la cinci sute de pasi.
Argatui era sg mai adaoge ceva, dar se opri, sgrind la pl.
niânt i depgrtându-se.
Unde te duci? Mai spune! poruncise mgtusa Ruxanda.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 209
Ce sä mai spun? S'o isprAvit... MA strigi haramurile, si
le dau apd I_
Nu aceasta 11 alungase pe Gheorghies, ca sä nu mai vadd
vânzoleala si chiotele, bucuria si minunätia din vale. De acolo,
de uncle Improscase ploaia cea neagrä, tot cinci sute de pasi se
aflau si pârfA la htttarul lui Alecu Toader Precup a DAscAlitei. Si
din aceastà pricinA, îi era si soarele lui Innecat In catran.
Pentru asemenea prunduri, Nicachi Sacarä arätase mai
mare patimä chiar, deck pentru ochii genati ai Sandei. Pâng
atunci Ii Vnuse calea, rusinat sA nu cunoascä lumea CA i s'au
aprins cAlcâiele, dupä o fatä de mArlan. Gheorghies n'avea nicio
grijA. Fata mârlanului stia sä-i reteze din clout.
Acuma Nicachi SacarA schimbase de fatA. Mersese de-a-
dreptul la Alecu Toader Precup, sg-i cearA copila Inaintea altaru-
lui si a legii. Si Alecu Toader Precup se invoise.
Un ginere cu docar boieresc, cu mosie si stare, nici nu
visase el pentru Sanda lui crescutà cu picioarele desculte. Nebun
ar fi fost, sA nu batä palma. Mai greu e sA-1 scoatä sticletii din
capul fetei. Iar de-un an Sanda nu mai cunoste zi bunA acasä.
TaicA-su Ii face intqtru ca la melitie, mugind si lovind-o. Mai-
cA-sa ii tine isonul, Sanda IndurA si tace. Dar ochii genati s'au
impâclit de plâns. Tânjeste cu fata prelungä si cu buzele subtiri.
Toate descântecele babei Maranda Cutuiana au timas Mil pu-
tere.
Când se Intalneste pe furls cu Gheorghies, Isi culcA fruntea
pe pieptul lui lat si izbucneste In lacrimi:
Hai sä fugim In lume, Gheorghies!... Altfel, am sii-mi
fac o samA si asa are s5 se isprAveascä toatä istoria cu bleste-
matul cela de pArnânt, care-o stârnit numai lAcomie si poftà. TA-
luca iar m'o OR si m'o suduit. MAmuca numa nu mi-o seas
ochii cu unghiile. IarA crAdnatul nu se mai clinteste dela poarta
noastrA, parcA 1-a pus primAria de strajà... Hai sA fugim In lume,
,Gheorghies!... Ne-om tocmi slugi undeva, cA lumea nu s'a sfAr-
sit In satu ista InrAit si lAcomit...
Gheorghies tace si nu poate rAspunde. El stie cä nu are
dreptul sA fugA In lume, fiindcä-i dator simbria pe un an Inainte
si fiindcä are acas5 opt frati mai mArunti, la o singurä väduvä
numai cu douA maini.
Acestea le-ar avea de spus cuiva, Gheorghies TAlpAlig5; dar
due acum In tot satul, mai are urechi si ochi pentru asemeni ne-
eazuri ?
,.. Mc§negi si copii, bärbati si neveste, s'au adunat gloati In
-vale, unde au puhoit izvoarele grase.
Chiar Nicachi Sacarä, e de bunä seam5 cocotat undeva, cu
picioarele crAcAnate si cu bratele subpuse, sä priveascä dela loo
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCIA
210
Malt, cu fierea räscolita In el si cu mintea caznita sa mal nas-
coceascä altceva nou. L-a zarit trecand °Mare. Pe urma l-a vazut
mergand alaturi cu Alecu Toader Precup, cu calul de darlogi.
La gandul acesta, argatul izbeste ponds cu furca peste
fruntea vitelului, cu ochi umezi si buni. Vitelul da glas de du-
rere.
Atunci deabia Gheorghie îi da socoteala ce a facut si In-
cepe scarpine parul cret de pe frunte, Intre bumbii cornitelor
moi.
Ce-i, mai sireacule? Cine-o mâncat bataie i nu-i vino-
vat?... Mai Joian, rnai, tare mai suntem noi necajiti i prosti si
fàrà putere !...
Vitelul II Impinge cu botul. Da sa Inteleaga cà desmierda-
rea nu-i tine de foame. Gheorghies trage cu privirea spre cerdac.
Matusa Ruxanda se uita neclintit In gol, eu ochii ei de
oarba.
Atunci argatul Impinge Meet Incuietoarea sa nu se aud5
da drumul vitelului, In grajdul plavanei, care-I primeste c'un
muget usor.
Umbrele s'au lungit. Soarele scapata dupa munte. S'au
aprins luminile albe pe sârma, In vale, unde nimeni Insa nu-si
gaseste astâmpar.
Zaharia Duhu si Oarta se Intorc cu cazmalele In spate,
dupa o zi pentru dânsii sfarsita, tot cum a fost cea de ieri
cum are sa fie cea de maine.
Tree si nu se opresc In fata portil.
Zaharia a luat-o Inainte. Oarta a ridicat ochii alburii s5
Intrebe. N'a priceput. Pe urma, ca o slue supusa, a mers dup5
stapan, fara sa stie unde-au sa ajunga. Nu vorbesc. Zaharia
Duhu a grabit pasii, ca un orn plecat la o Intalnire unde se teme
sa nu fie lipsa.
fri ulita mare, pasesc peste balti de pacura. Sunt schele de
ease noi. Binale. Ulna mai urlä Inca fricos, langa porti, a pustiu,
ca dupa cutremur.
Treo automobile In goana, svarlind peste case si
lumina spectrala de calcar.
Cánd au intrat, domnul Leiba Tudic n'a stiut ce sa creada,
frecându-si ochii sub siragul lui de covrigi seculari. Asemenea
musterii nu-i mai pasisera pragul.
Se ridica de pe scaun, le iesi In cale de dupa tejghea i tn-
cerd sa arate cat mai voios :
Ce placere, bade Zaharial... Astazi e ziva minunilor.
Una rea si una bung. Ma rog, cu ce pot sa te servesc? La mine,
dumneata til cà se gaseste marfa putina, da'

www.digibuc.ro
AIM= NEGRI.; 211
Zaharia Duhu ti privi cu ochli lui morti. Pe urrnä Ur/ pri-
virea pe peretii afumati, la gazornita calla, la rafturile goale,
la bazaiala de muste. Domnul Leiba ludic îl spuse cu amar cä
*1 musteriul acesta, a vrut sä cearä o marfä care lipseste.
De aceea suspinä i ceru iertare, päräsind glasul voios de
adineaori :
Inteleg, bade Zaharia! Iti pare räu c5 ai mai bätut dru-
mul pänä la mine... Eu pot sä spun cä pânä ieri eram un om
care trägea de moarte... Au venit niste tâlhari sä m scoatä din
sat. Intâi au fäcut cantinä. Acum ridicä prävälie cu douä rânduri
*I cu otel. Pot sä spun cä pAnä ieri trägeam de moarte si azi
sunt un orn mort!...
Zaharia nu d6du niciun semn, cà Intelege sau 05 simte
vreo pärere de räu.
Privirea lui era mai moartà ca a unui orn mort.
Ai väzut dumneata tialosia care a fost azi?... se cäinä
mai departe, domnul Leiba ludic. Cum II permis? Nu mai este
tare Nu mai este lege?... Pânä acuma am mai avut o sperantä.
Poate s'au inselat In socotelile lor. Poate au gresit. Sparg ei
pämântul *i din pämânt nu iese nimica deck apä chioard *i lut.
Atuncea ti iau boccelele si pleacg In lumea de unde au venit,
sä ne lase In calicia noasträ. Asa am crezut si am fäcut rugg-
ciuni... Si azi am murit. De-acuma nu se mai duc! Au sä vie
altii si altii, ca sä nu mai Incapà nirneni de asa un bine pe care
nu 1-am cerut... Bade Zaharia, eu vorbesc i mä bocesc ca o
muiere proastä, iartä dumneata incä nu mi-ai spus ce ai crezut
c5 se mai poate gäsi la un falit si la un mort ca Leiba ludic.
Rachiu, cred cä tot mai ai...
Rachiu sä n'am? räsuflä inviat Leiba Tudic. Am toate
felurile de rachiu. Am si rachiu fäcut de mine si de Sara, dupä
o retetä a noastrà pe care o tinem secret. Pot spune, cä un ra-
chiu cum am eu, n'au sä capete talharii aceia cu toate cantinele
bodegile lor, chiar dac5 au sä comande din tara englezeascä
si dela Olanda! Numai sä-mi spui ce fel de rachiu vrei i eu am
servesc Indatä, rachiul pe care-1 vrei dumneata...
Un rachiu tare!... lämuri Zaharia Duhu. Cel znai tare!...
Dommil Leiba ludic se repezi sä aduc4 rachiul cel mai
tare.
Pregäti sticlä, fiindo5 îi Inchipuia c5 Zaharia Duhu, care
n'a pus niciodatä spirt In gurä, Il duce acasi, pentru oaspeti,
pentru vreun leac, ori pentru vreo pomenire.
Nu! Pune-1 aici, 'la masä. Si dA-mi dotia pahare!... spuse
Zaharia Duhu, asezându-se. De ce te uiti asa? OartA, paharul
acesta e pentru tine!...
www.digibuc.ro
212 CEzAR 'PETRESCU
Oartä rânji si bäu.
Dupa tejghea, Leiba Tudic privi päng târzhi, dupii miezul
noptil, acesti musterii cum n'a mai väzut, golind paharele färi.
sä spunä o vorbii, stäpAnul si sluga laolalt5, cu mintea Intunecatä
la fel.
Zaharia Duhu infra' acasä, la al treilea cantat al cocosilor,
cantand §1 el rigusit. .

Pe solid si In cerdac, tälpile Incleiate puneau peceti negre,,

de caftan.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V

Copilul acela nu parta cravatei.._

(Arbib-Hamsen)

Petru V. Tudose, docent universitar si autorul cunoscu

telor comunidri de arheologie publicate In Analele Academiei
Romdne, a arätat mare mirare si un legitim orgoliu, 1,a schim-
bärile din satul copiláriei. Af lase ceva din ziare. 135nuia ceva
dino scrisori.
Dar realitatea era mult mai presus de tot ce citise si
aflase.
Mai Intai, I-a surprins plácut biletul de tren direct pânä
la gara Voevodeasa. Pe urmä, 1-au surprins aseará constelatiile
becurilor electrice lioárind festiv dela cinci kilometri. Acum nu-
mári dela fereasträ sondele In peisagiul nins. Una, douä, trei...
unsprezece sonde! Pentru inceput e un miracol, acolo unde acum
doi ani era pämântul gol si sälbatic, un sat primitiv si o vieatä
elementará, de superstitii si de instincte ca o rámásitä a faunei
preistorice. Peste doi ani vor fi cincizeci de sonde. Peste patru,
o sutä.
Negre, Inalte si drepte, se profilead v.ertical si sever, ca
o stranie Insiruire a chiparosilor din cimitirele italiene, strámu-
tatá Intr'un decor scandinav.
E drept cä zäpada acolo, nu mai are nimic din puritatea
atlasului alb. E murdarä si bräzdatä de rotile camioanelor muiate
In catran.
Dare le se Impletesc, se Intretaie, se prelungeso pänä acolo
de sat, It anuntá cale de-o postä. Fulgii soväie sä coboare, In
tilrzie si plutesc In jocul feeric, ca sä amâne cu Incä o clipi
moartea hidoasd In cleiul vâscos si lätit pretutindeni. Pârâul Voe-
vodesei a pierdut ghetusul luciu de sticlä unde se cládea dr-
nita" si puica", Petrutá cel de altädatá cu botforii Oa Ia
genunchi si cu potcoavele de alam5. Acum se intinde ca o pe-
www.digibuc.ro
2,14 CEZAR PETRESCU

cingine neagrä serpuind toab5 valea, c5ci apa uleioasä târale

pânä In Siret, r5mäsitele svârlite pe guri de canal, de rafin5riile
rosii. Dar acesta e pretul schimbärilor. Un pret foarte ieftin
nelnsemnat.
Petru V. Tudose regret ca n'a adus-o aci pe Cecil.
S'a temut de-un sat ticalos i calic, cum II asase si cum
1-ar fi umilit. De unde putea s5-si Inchipuie, c5 In locul acelor
jalnice s5lbätacii, Cecil ar fi gäsit o priveliste de-un pitoresc atAt
de modern si prosper, asa cum Ii place ei tot ce dovedeste o
victorie a omului asupra naturii, aproape cu aceleasi cuvinte si
argumente ca inginerul Dinu Grintescu?
Acesta e dealtfel i singurul sâmbure de discordie tri c5s-
nicia lor tânarä.
Pentru nepotul matusei Ruxanda, cariera universitara
fusese un ideal suprem si realizat. Un decret de numire, leafa,
consideratia colegilor, salutul respectuos al elevilor, perspectiva
certa a Inaintärii la o catedrä definitivä i plin5, o vieat5 lin5
färä sguduiri; poate mai tArziu ca o meritatä incununare, titlul
de decan si poate de rector. Ce mai putea spera? Ce mai putea
dori? Când privea Ind *grit, distanta si Inältimea erau amtti-
toa re.
Pentru Cecil Ins5, ou dou5 duzinfi de unchi, frati, m5tusi
sl veri, cumnati i nepoti, toti pres5rati in cele mai diverse
slujbe i In toate treptele ierarhiilor bugetare, dela presedinte de
Curte de Apel pânä la copist diurnist si dela director de minis-
ter pânä la amploiat de c. f. r. cl. III cariera ei de profesoarii
i-se p5rea un netrebnic stigmat ereditar. Dac5 si-ar fi ascultat
Inclinarea, ar fi urmat o scoal5 de politehnio5 sau de chimie
industrialä, si n'ar mucezi la o catedr5 de limba francez5, fiindc5
s'a supus prejudecätilor si socotelilor strâmte, clocite Inted fa-
mine cu destin mediocru, unde toti s'au n5scut sä trälasc5 func-
tionari si s5 moarä pensionari.
S5 Indräsnesti, sà risti, s5 lupti, nu s5 vegetezi cu nasul
la biberonul bug,etului, aceasta as fi dorit-o eu, care sunt femeie
si cu posibilit5tile reduse!... spunea intotdeauna Cecil, cu un ton
agresiv. Nu pricep cum nu te-au atras pe tine, care bärbat,
aveai toat5 libertatea sä alegi... Ce suntem In definitiv, dad
te gândesti bine? Niste larve didactice... Eu Imi scot sufletul
$i m'am abrutizat conjugând verbul obéir, la plusquam perfec-
tul subjonctivului. Tu trebue s5 accepti si sà m5gulesti toate ma-
nilla unor ramoliti, de care depinde ridicarea ta la catechii. Incolo
economisim dela cosnit5 si circul5m cu tramvaiul!.. Nici m5car,
n'avem speranta unei mosteniri, providentiale. Traim In functic
de curba salarillor i vom muri In functie de curba pensiilor...
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 215
Poste i eu i tu am fi fost capabili de altceva si am fi meritat
altceval...
Docentul universitar Petru V. Tudose Isi apära cariera
cu o energie stirbitiä.
Germina si In el sâmburele aruncat al Indoielii. Cecil avea
Intruckva dreptate. Dar el îi cunostea o scuzA. N'a fost liber
s5 aleagä. Zaharia Duhu i profesorul Alexandru Opris l-au aju-
tat si l-au pregAtit pentru aceastä breaslA si nu pentru alta. A
fost aproape o conditie.
Ar avea astfel drept, sA se socoati o victimä.
.

El e arheologul fArA voie i dealtfel färA pasiune. Mai mult

cleat la specialitatea sa, tine la catedrä. Lucrärile, memoriile
si comunicarile au avut acest scop, sä asigure aceastä catedrá.
Pentru existenta de lupt5, de risc si de Indrgsnealä, asa cum
o Intelege Cecil, a gäsit un teren pregätit si propice. S'a Inscris
la centru, In partidul politic In care domnul Emil Sava e un
atAt de valoros combatant de periferie. Partidul îi regenereazä
cadrele cu elemente tinere si de vlitor. Un scaun de deputat In
legislatura viitoare, un secretariat general dupä anii de stagiu,.
pe urmä un subsecretariat de stat dacA nu un portofoliu ministe-
rial, iatä ce poate complecta strälucit o carierA universitarA
poate satisface cu prisosintA mereu sfichiuita poftà de risc si de
luptä, a unui tânär care Intr'adevär n'a pornit din Piscul Voe-
vodesei, ca sä vegheze cu nasul In biberonul bugetului.
Petru V. Tudose n'a Implinit doi ani de cäsnicie si e up
altfel de ctn. Acum, când se cerceteaz5 mai lucid pre sine, des-
copere cä discordia din chnicie e numai aparéntà. De f apt a-
consimtit la toate proiectele Cecilei, le urmeazA Intocmai, a
eat adevärata-i vocatie si n'are de ce regreta, cä s'a insurat
timpuriu cu o fatä särac5, dar vibrând de initiativ5 si de energie.
Dela fereAstrà, priveste välmäsagul fantast al ninsorii, CU
jocul aerian si molatec.
Aci, copacii au luat o InfAtisare ireal5. Florile sclipitoare
si albe, amintesc färä nicio schimbare, iernile fragede din copi-
Negrul de päcurä i noroaiele slute, sunt numai In vale si
numai pe drum.
Si zici cA o chearnA Cecil?.. Intreba mAtusa Ruxanda
din fundul patului, c5utând sä-1 ghiceasc5 unde se gig, cu ochii
ei orbi. Ce fel de nume e acesta, Cecil?
Un nume ca oricare altul! lämureste Petri V. Tudose,
Intorcându-se dela fereasträ. Un nume cum se obisnuieste la
oras. Cecilia... Ca Madala i ca o sutà de nume.
Mättisa Ruxanda priveste In golul negru, r5sucind firul
de lAn5 Intre degetele uccate. Fiindcä nu mai poate cArmui sin-
www.digibuc.ro
216 CEZAR PETRESCU

gurä treburile gospodäriei si fiindcd nu mai are somn si astAm

insealA captivitatea de oarbä, cu furca la brâu l cu
fusul In maul
Trecere dela noapte la zi pentru ea nu existä. Cutreierä
la miezul noptii Incäperile, pipäind peretii si cäutând mânerele
usilor. Trage zkroarele i Intr'ascuns numárA agoniseala de
vat* pusä la locuri numai de dânsa stiute. E strigoaica neatipitä
a casei. Si este ciudat, cum din Intunerecul i temnita ei, cu-
noaste amänuntit tot ce s'a petrecut si se pregäteste In sat.
Petrutä, i cAtä zestre ai luat tu, copile? Dacä e fati
de profesor trebue sä aibiä parale bune...
N'am luat nimic mätusico! Cecil e profesoarä i dânsa...
are leafä i ne ajunge deocamdatA la amândoi.
Atunci, tot e bun!... Incuviinteazä mätusa Ruxanda. Dar
e bine si puneti la o parte gologan cu gologan i sA faceti o
casä... Omul n'are rost pe lume, dacä nu-i stäpAn de veci pe
vizuina lui. Pentru asta m'am sbätut toatá vieata i n'am avut
parte. Casa si toate pämânturile sunt ale lui Zaharia, iar mâine
se poate sA vinä un sträin i mä alungä
Cum s'ar putea aceasta, mätusico? Nu pricep... Un-
chiul Zaharia, dupà cele ce mi-ai spus asearä, e om de sapte-
opt milioane. Poate de zece, de douäzeci si mai mult. Tot pi-
mântul din vale si de pe susenita dela Turnul Voevodesei, e
vâna cea mai bogatä In petrol. Am lute les cä stA In calea So-
cietätii si c5 el poate dicta pretul. Ce i-se oferä, e nimic pe lâng5
ce poate cäpäta, tocmai fiindo5 a lost destul de cuminte sä re-
ziste!...
Mitusa Ruxanda râde sinistru In lumea ei oarbä, cu dintii
neasteptat de albi $i intacti.
Zaharia cautA comoará, copile! El a limas la comoara
lui. Si fiindc5 acuma nu mä mai ajutä ochii i puterile sä pun
orânduialä In gospodärie, Zaharia face datorii, nu le pläteste
le lasä sä se adune. Poate sunt altii care Il Imping Inadins...
Dar e o adevaratä nebunie, mAtusic5! se räsuci Petru
V. Tudose pe scaun.
Fapte de nebun, face el, nu de ieri, de alaltäieri!... Se
Implinesc cincisprezece ani de cAnd le tot face. La Inceput,
când au venit la mine, ba domnul prefect Sava, ba Nicachi Sa-
cark sà mai iscodeascä in lipsa lui Zaharia, cam ce pret am
cere pe ice, m'am bucurat si am crezut dà sminteala i-a lost un
"bun trimis dela Dumnezeu. Tot cautând comoara si tot prefä-
cAnd locurile, a nimerit pe cele mai bune. Parcá le-ar fi
Imi spuneau cA de-acuma are sA vadA si dânsul, unde se allA
comoara cea adeväratä. Dar m'am gnäbit, bucurându-mä!..,

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 217
Si nu s'a gasit pimeni sä-i vorbeascä hotarIt? Intreba
nepotul.
Mätusa Ruxanda Isi min mai departe dintii albi, In räsul
sinistru i fära hohotire :
Cine sa-i vorbeasca? Pe cine mai asculta el? Nu se
Intelege cleat cu Oartä. Acum sunt Inteo minte. Si am sa-ti
adaog, Petruti, un lucru pe care ti 1-am ascuns. Te-ai mirat
asearä oil nu 1-al gäsit acasä si nu ti-am raspuns. Te-ai mirat azi
dimineatä, ca a plecat cu noaptea in cap si nu ti-am spus unde
era asa de gräbit sä nu cumva sä lipseasca...
Oarba a tacut. Fusul sfarlie aspru intre degetele osoase.
Ochii fära luminà cautä spre ochii nepotului, ca si cum ar
mai putea sä citeasca mirarea, nerabdarea si curiozitatea din
privirea aceea.
Nu Inteleg, imitusica. Unde se duce?...
Dacä vrei sa-1 vezi, Petrutä copile, mergi cautä
la crâsma lui Leiba Tudic! Acolo îi face vieata, and nu umbli
dupa comoara. In celälalt timp al anului, scorrnoneste i eauta
In nebunia pe la Tudic mai rar, Dara când incep ploile
ninsoarea, se Infundä bea ce bruma de minte i-a mai
ramas. Pe urma hoinäreste prin sat cu Oartä dupa el si Imparte,
In dreapta î In stanga comoara, pentru vremea cand are s'o,
gaseascä. Trebue .sa tii cà are planuri mari si milostive. Are
sä faca biserica de piatra. Are sä inzestreze fete särace. Când
sfarseste de Impärtit ceea ce n'a gasit, se cocoatá pe deal, la
turnul Voevodesei, unde am auzit din oameni ca se aflä o piatra
cu semne de pe vremea paganilor. Se suie acolo cu Oarta dupä
el si face manios cu Pumnul spre fabrica si spre fantanile de
pacura... Copiii se tin card pe drum. Inainte 11 bateau cu pietre...
Acum s'a fäcut prietenul lor. Le svarle märuntisul din punga
le spune istorii. Iara plodurile Ii cunosc släbiciunea. Il asteapta
de dupa garduri, ca sa-1 petreaca cu alaiu... Pot spune ca Dorn-
nul mi-a luat lumina ochilor sa ma crute, ca sa nu mai vad
asemenea ticalosie si ocara! Nu Inteleg de ce mi-a lasat ure-
chile, ca tot sä le aud i sa le aflu.
Degetele rasucesc lana din caier. Ochii oarbei asteaptä
Intr'o neclintire Impietritá.
Aceasta n'ai stiut-o, Petruta, copile?
De unde s'o stiu? E ultimul lucru la care ma asteptamt
Unchiul Zaharia a lost toatä vieata un fel de schimnic...
Ai sa cunosti ce fel de schimnic e acuma mosu-täu
Zaharia! rosti bätrana ca o amenintare.
Pe urmä taut si In odaie nu se mai auzi decat fusul. Petri'
V. Tudose rämase pe scaun sä cântareasca In minte aceste stiri
de neerezut.
www.digibuc.ro
218 CEZAR PETRESCU

Da-te mai Incoace, PetruO, fl chema. Intr'un tarziu

mätusa Ruxanda, lAsand furca si fusul la o parte.
Nepotul se mutä cu scaunul. Degetele oarbei Ii pipAie obra-
zul, pArul, umeril.
Te-ai fAcut mare si voinic, Petrutä! MA &Idea: oä
numai tu ai mai rimas din neamul nostru. Poate era mai bine
sà fi lAsat Invätätura i sA stai pe langA casä. Aveam un ajutor,
sà apär bunul pe care-1 prApädeste Zaharia... Dupä lege, tot ale
tale au sä fie toate...
Petru V. Tudose vAzu Inteo clipà pe Cecil, fAcandu-si cu
otaralA socotelile de tramvaiu si de cosnitä. Regretä InoA mai
mult cà n'a venit cu dansa.
0 minte ascutitä i o initiativ5 promptä ca a ei; ar fi fost
poate hotArItoare Intr'un asemenea ceas. S'ar fi aflat trei, Wand
fatä unui singur om cu mintea slAbitä i cu vointa subredä, ca
-a tuturor närävitilor de alcool.
Poate nu e prea tarziu, mAtusicA! vorbi Incet, sub de-
getele uscate'si reci, care-i alintau träsurile.
aud venind! rosti oarba.
Auzul ei subtiat, de infirmä, deslusise InteadevAr pasii
Inainte de a ajunge la urechea nepotului.
Se tranti poarta. StmarA IncAltAri scuturate de zApadä pe
scgri.
Cine spui c'a vera?... Cine mA cautä?... IntrebA afari.
glasul lui Zaharia.
RAspunse de undeva, Gheorghies:
Nepotu... Conasu PetrutA.
Care nepot? Ce nepot? N'am niciun nepot!... se rästi
Zaharia la argat. De unde-mi scoti tu nepot?...
Argatul mai rosti ceva nelämurit pentru oei din cas5,
Zaharia Duhu rase cu veselie:
Aha! CarevasäzicA profesorul! A venit boierul dela c.a-
pitalä? SA stai pe aproape, Gheorghio, fiindcä imi pare cA ai sa
duci la garä un geamantan de profesor!...
Petru V. Tudose îi tamponA cu batista un rand de nidu-
sealä de pe frunte.
Oarba rase fárä hohot, in ungherul ei de umbrä. In casa
aceasta au Innebunit toti! gandi au neliniste docentul uni-
versitar. Mai bine nu veneam. Sau veneam in orice caz numai
cu Cecil Irnpreuriä".Se ridioä In picioare, s5 fie gata.
Cand usa se tranti de perete, Inaintä cu o buourie sgomo-
toasà:
Bine te-am gäsit, unchiule Zaharia!
Se opri cu vorbele stinse pe buze.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 219
Zaharia Duhu era Intr'adevär de nerecunoscut. Ochii scu-
fundati In gävane, privirea turbure, pärul sur cäzut pe frunte.
Hainele de siac pkate de pacurä, ude de ninsoare si cu nasturii
atârnând In ate, imbräcau un &boy schelet.
Bine te-am gäsit, unchiule Zaharia! repetà Petru V..
Tudose cu o sfortare care sunä prea voios si fätarnic.
Cam tärziu m'ai gäsit... Prea târziu!
Odatä cu vorbele, nepotul primi In obraz o duhoare dos--
pit5 de drojdie.
De ce prea tärziu, unchiule? se desvinoväti volubil
Petru V. Tudose. Am avut cu neintrerupere examene, concurs,
lucrari, pe urmä cursurile. Cum mi-am fäcut ateva zile libere,
am alergat. $tiu cä m'ai Invinuit si tocmai de aceea sunt aci,
s5 m5 apar. Vreau sä risipese o neIntelegere. Am stat de vorb5
ca matusa Ruxanda. $i am cazut la Impäcare sä m5 primeasc5
In vacanta de Paste pentru mai mult timp. Poate sä-ti fiu de-un
folos, unchiule...
Zaharia Duhu ridicä privirea painjenitä In care fulger5
scurt, un licär de lumina.
Atunci e altceva... Aseaz5-te lang5 mine, Petrutà si
spune-mi cum intelegi sa-mi fii de un folos.
Petru V. Tudose prinse curaj. I se paru c5 toate se vor
lamuri poate mai simplu decât se temuse.
Räsuci scaunul spre fereastr5 si se uitä zâmbitor si satis-
fäcut, la obrazul spân si brAzdat de creturi märunte.
Asa dar, te-ai hotarit Insfârsit s5 vii de Pasti? rosti
Zaharia Duhu. De ce nu mi-ai scris?
Nu stiam cum am SA fiu primit... inventa o explicatie
Petru V. Tudose. Iar dup5 cele ce-am auzit adineaori afarä, vat
c5 presimprile nu m'au Inselat. Nu ma astepta ospät, cu Injun .
ghierea vitelului gras...
Zaharia Duhu Incepu sä WA* cu o Inviorare de vieata,
eare-i limpezi ochii si glasul, ca In vremea când Isi mustra sä-
galnic, nepotul cel fänd astâmpär si cu picioarele goale.
Vasäzica m'ai auzit? Acestea nu erau pentru tine, Pe-
trutä! Le spuneam pentru un oarecare profesor din Bucuresti,
pe care 11 tot chem eu de doi ani si nu se da venit... Acuma
v5d 05 I-am judecat gresit si pe nedrept 1-am crezut farà recu-
nostintä. Sa le uitäm toate, Petrutä! Pana la Pasti, fac pregkiri,
a:4 Incepem cu temeiu lucrärile noastre...
Docentul universitar rosti In clipa aceea, singura Intrebare .
pe care nu trebuia s'o rosteaso5:
Care lucrari? .

Cum care lucrki, Petrut5? Säpäturile noastre...

www.digibuc.ro
220 CEZAR PEIRESCU
Lic5firea din ochii lui Zaharia Duhu, rse elating suflat5 de
un vânt revenind tiptil, s'o sugrume din nou.
Dar lumina, Incd durg.
A! Säp5turile... îI aminti cu indiferentä docentul.
Se intelege cä s5p5turile, Petrutä! Tot ce-a ramaS In-
'trerupt dela moartea lui Alexandru, 1u5m acum clela Inceput.
Pentru ce altceva te-am asteptat? Pentru ce altceva ai venit?
Petru V. Tudose Intoarse ochii spre coltul Intunecos unde
priveghea m5tusa Ruxada, dreapt5 si nemiscat5, ca un huhurez.
Astepta dela ea o Imb5rbätare.
Oarba asculta cu gâtul lungit si cu träs5turile tepene.
,,Cecil nt-ar spune sà fiu energic. Unui oar f5r5 voin1à, trebue
sä-i impui vointa ta prin surprizä" gändi Petru V. Tudose.
Si se hotärI s5 fie energic.
Unchiule Zaharia, gläsui rar, s5p5turile acestea nu mai
a u niciun rost!
In ochii lui Zaharia Duhu, lic5rul de luminä se slei.
Il privi cu Impainjenirea turbure de betiv.
Hahal... Incepu sá rädi5. Ce noutate mi-a fost dat sä
aflu astäzi! Te-ai fäcut sugub5t, protesorasule!
Eu nu esesc nimic vesel! declarä cu gravitate Petru
V. Tudose. S5pIturile acestea nu mai au niciun rost. Alexandru
Opris a cercetat tot ce era de cercetat. Pot spune cA a exagerat
cele ce-a scris i c5 aproape toate concluziile lui sunt de re-
vizuit. Aceasta a fost prima lui eroare! A pus pasiune si imagi-
natie, unde trebuia sá lucreze cu räceal5 si cu prudentä. A doua
lui eroare, a lost cia te-a incurajat Intr'o alucire absurdä. Ce
este aceast5 comoark pentru care ti-ai pierdut o vieatà?... Co-
moara se vede de aci, pe fereastr5. E In vale, unde-au venit altii,
-sä s5vArseasc5 miracole, nu s5 astepte miracole.
Aceasta ai venit tu sä mi-o spui?... Intrebá Zaharia
Duhu cu un calm stäpânit, dupà oe se oprise din ras.
Aceasta am venit eu s'o spun, unchiule, fiindo5 asa
Inteleg s5 m5 prätesc de o datorie! M'ai trimis s5 Invät si m'ai
ajutat. Iti sunt recunoscätor. Iar In loo sa ma multumesc cu
o recunostint5 de vorbe goale, In numele acestei Invätätufi la
cr-e m'ai trimis si m'ai ajutat, viu s5 te opresc dela o alucire,
care dureazä prea de multä vreme. Alexandru Opris te-a In-
curajat. In ofice caz nu te-a oprit. Si a fäcut Stiinta
noastra nu admita basme i exageräri. N'are nevoie de comori.
N'avem nevoie de commit
Pentru atata ai b5tut calea dela Bucuresti, parii aci?
Tepet5 Zaharia Duhu, cu dunga bräzdatà Intre sprincene.
Pentru atâta, fiindc5 asa mi-a dictat judecata! rosti
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 221
sigur de sine Petru V. Tudose, convins ad a sdruncinat ceva din
ideia fix5 a maniacului.
Zaharia Duhu se rezema cu ceafa de spatarul scaunului
Incepu sä radd cu rasul lui Oartä.
Cand sfarsi, se Indreptä brusc, 11 privi lung cu ochii 1m-
painjeniti, parca descoperea intaia oarä un amanunt care-i so&
pase din vedere.
Intinse mana spre gâtul docentului universitar, ant de
neasteptat si svacnit, Incat Petru V. Tudose se retrase cu o in-
fiorare de spaima.
De ce porti la gat juvätul acesta?...
Tânärul îi apara cravata, nedumerit de asemenea 1ntre-
bare bizara.
Petruta pe care 1-am crescut eu, nu purta gâtlegau.
Era un copil descult si cu gâtul gol. Ace la a murit... Tu cine
esti? Ce cauti aici? De ce 1-ai omorlt, sa-i uzurpi locul?
Oarba privea spre dânii, cu ochii ei goi din noaptea ei
neagrä. Luci fara sens, râsul dintilor albi. Poate si mintea aceea
demult era turbure.
Petru V. Tudose îi terse cu batista alt rand de sudoare.
De ce porti juvatul acesta la gat?... stärui Zaharia
Duhu, tragand de capatul cravatii. Wad cà e un juvat de matase,
ai plätit scump si nu stii de ce-1 porti... Nu te-a invatat de ce-1
porti nici toata stiinta ta?... Ce proasta stiinta! Eu am aflat-o cu
toate acestea tot dintr'o carte! E semnul vostru. Al tau si al
lui Emil Sava si al lui Iordan Hagi-Iordan si al lui Dinu Grin-
lescu si al tuturor care vin sa ne aduca binele nostrul Ati pus
juvat ca sa arätati ca v'ati despartit inima de cap. Petruta pe
care 1-am trimis eu In lumei nu purta cravata. De ce 1-ai gâtuit
sa-i iei locul?... .

Zaharia Duhu tragea de cravata si Wea netang, cu rasul

lul Oarta.

www.digibuc.ro
 CAPITOWL VI
o femee ca nas gi glow
asculit.

Un Wulf sunätor i cald a topit nämetii, desfundând pu-

hoaiele muntilor. 0 sráptámâng Incheiatä n'au mai contenit
Pe urmä, un ropot de ploaie spälä cele din urm5 ochiuri
sgurite de omät In adâncile vägäuni. S'a Inältat Intro dimineat5
alt soare, cu fata primenità i rumenk impungänd rásäritul cu
suliti Inrosite la jar.
iaräsi a fast o primävarii link cum au mai trecut pe-
aieea mii.
Din depärtäri cu lumina toridä si albk soseau osteniti cocorl
in stoluri, sä-si caute cuiburile lor vechi.
Uneori litera neagr5 scrisä pe cer, se rupea deasupra Voe-
vodesei. Stolul Incepea sä pluteasa rotit, oäutând sä priceapä
aceste schimbári. Schelele negre, cazanele rosii, bältile de catran
si fumul vârtos, erau ar5täri sträine i nepotrivite locului.
Capitanul cel mai bätrân care cârtnueste vâslirea peste
pustiuri si märi, spunea celorlalti tineri, In limba lor de cocori:
Se Intâmplä lucruri ciudate!... Pe oamenii acestia i-am
gäsit noi Intotdeauna, urindu-ne bucurosi bun venit, läng5
muntii lor i apele lor, In sálasurile lor de verdeatä. Acum li-s'a
intamplat poate ceva räu si poate ceva Farà vindecare. Nici
n'au ridicat ochii spre cer ! Nici n'au fäcut semn Oui mâna, c5
ne asteptau, ne-au väzut si ne Merg toti cu ochii In 0-
mânt, gn5biti si In strafe unite. Väd altfel de fete si altfel de
port. Sälasurile sunt scrurnite si negre. Copacil sunt de drbune.
Fumul acesta ne Innead i auziti cum buh5ieste de crunt, o
fiar5 cu pliscul de fier! Pe-aicea, când eram tânär, chema un
bucium de stân5... S5 plecgm mai departe! Nu-mi pare cuminte
'nnoptiim in asemenea locuri vräjmase...
Cercul fotit se desfkea insirându-se In litera scrisä pe cer...

www.digibuc.ro
2,111ZUL NEGRU 223
lar stolul cocorilor pleca mai departe, spre locuri unde
-mal sunt campuri färä catran i pajisti cu albe mioare.
Noaptea, alt stol trecea peste sat, cu scâncetul slab de
,copil, In afundul albastru.
Zaharia Duhu se destepta In aceasti chemare. Se tisucea,
ascultand suspinul väzduhurilor, amestecat cu fosnetul mätäsos
de frunze.
Din nou, dintr'o pklä adâncä i grea, mijea o goanä man-
-tuitoare.
Primävara, din cioatele putrede, vlästarul dä colt fraged
viu. Primävara, din coaja urità a crisalidei lipità In scorburi,
se desfac fluturi si gaze cu aripi usoare, gata de sbor.
Zaharia Duhu era un asemenea ciot putred, din care tn-
colteste un asemeni vlästar si se desprinde un asemenea sbor.
Din nou credea eu toatà täria.
Am s'o -gäsesc anul acesta! vorbea singur. Nici nu se
poate sä n'o gäsesc!" Acum vorbea singur, 4iindcá nu-I mai
asculta nimeni i nu-1 mai Intelegea nimeni. Dar ce Insemnätate,
mai poate sä aibä aceasta?
De cum se svântase zäpada, comoara lui din adâncuri Il
atragea iaräsi pe cârnpii, cu o putere magneticä i mai asprd.
0 simtea pe ad pe aproape. Mai mult decal Intotdeauna,
stia pe undeva, asteptandu-1.
N'o mal oäuta pentru el. Nici pentru cärti i muzee. 0
cäuta Impotriva tuturor. 0 duta dusmänos si avea nevoie s'o
afle, pentru toti cei care nu cred si nu vAd si-acum ti socot
un lunatec. 0 cäuta sà o däruiascä acelora.
Se rdsucea In patul tare. Asculta chemarile noptii. Asculta
micàrile casei.
In Incäperi, marba bajbaia asprimea peretilor cu unghii
uscate. Se deschideau si se Inchideau usi. hi straiul de Bra nea-
grä, fantoma se desprindea din Intunerec si se topeascA In In-
tunerec. Seociora ti sertarele tainuite, In oale cu cenusi si In
perne cu pene. Acolo îj avea dânsa ascunsä, comoara ei de
avarà cu bani de argint si de aur, care de mult nu mai umbli
prin mainile oamenilor, de and au iesit numai bani de hartie si
bani de tablä coda
Oarba Ii numärä, Il desparte, ti schimbä dintr'o ascunzii-
toare In 4Ita; se prelinge printre usi cu tusea ei seacä. Pe urmä,
cu furca la brat' I cu fusul In mania, asteaptä sä se trezeascä
vieata easel, Intr'o singurAtate färä somn, de strigoalca.
Odati cu soarele, Zaharia Duhu e tu picioare. Strigi din
cerdac, ou glasul inviorat de racoarea acidulatä a diminetil:
www.digibuc.ro
224 CEZAR PETRESCU

Gata esti, Oartä ?

Nevolnicul apare de dupa sura, cu fire de paie mucede 'n
par, cu sumanul tiircat de peteci i cu rasul dintotdeauna, tâmp:
IhI L.
Cu ochii bulbticati, asteapta sä 'nteleagä unde vor merge
In aceasta dimineat.ä. Sus la comoarä sau devale, la Leiba Tudic?
la cazmalele! Ce-astepti ?...
Asa dar, merg la comoaral Oartä se intoarce stramban-
du-si gura pocita, cu râsul pierit de pe buze. Adung uneltele
mormaie mânios. Acum si el, at e de becisnic la minte, a In-
ceput si el sä priceapä cra stäpanul cauta ceea ce nu se poate
alla.
Pe la spate, face semn oamenilor când trece, arátand cá
n'are Incotro; e slugá i trebue sa se supunä la nebunia sta-
pânului. La Tudic ar avea dânsii ceva mai bun de facut. Dar
de-o saptámanä s'o ispravit cu Indic. Zaharia Duhu a jurat sä
nu mai calce pragul. A jurat i altädatá i atunci a uitat ju-
rämântul. Aceasta o mai nädajdueste Oartä Incaodatä. Si In fie-
care dimineata, Zaharia Duhu porneste cu mers sprinten, Indrep-
tat de spinarea uscata, cu ochii senini i cu fata voioasä, sus la
deal, spre sapáturile lui. Nu mai are nevoie de bautura minci-
noasä, care aprinde sângele i atâtä mintea ca sä mai destepte
din beznä o pärelnica plasmuire. Otrava aceea e bung ca sa alunge
o Indoialä. Sá-ti Insele cugetul când te temi sä privesti In el. E
bung sa-ti dea o Incredere clätinata, ca totul sä mai aparä din
nou, usor de Indeplinit, firesc i aievea. De toate acestea simtea
trebuintä, pânä mai ieri. Din ziva când a Improscat cea dntâi
fântaná sit pácunii, a simtit mereu trebuinta.
Acum, odatá cu soarele primáverii, s'a aprins Insä si o ar-
sitä luntric tri cosul pieptului. E poate suflul ,comorii, care se
aflä pe undeva aproape i Incepe sa se miste, párásindu-si ascun-
zätorile umede si sorbindu-1 spre dânsa.
In drum a Intâlnit pe Gheorghies Talpaligá. Argatul a ple-
cat intr'o slujbä mai bine plätitä, la sonde.
A läsat In loc un frate mai mic, bolnävicios i molâu.
Pentru gospodária Imputinata a lui Zaharia Duhu, e destul
atAt.
Gheorghie dá bunä dimineata i vrea sa treacä. E Imbrä-
cat cu traie nemtesti, cu guler verzui de celuloid färä buton,
cu páláriutä mica de vAnator. Straiele stau prea strAmte si scurte
pe trup. Pumnii puternici, spanzurà afarä din mâneci, cu un lat
de palmä.
S'a trevestit si el acum, ca domnul Nicachi Sacara; dar
pare foarte stangaci si nu stie ce sa faca cu mainile
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI.; 225
Ce se mai aude, Gheorghies, cu povestea ta?... Intrebä
Zaharia Duhu, dupá ce i-a mäsurat imbrkämintea poc.itä.
Povestea lui e povestea Sandei.
E Intamplarea despre care vorbeste si se minuneaza" tot
satul, mácar cä existä de-un timp, atâtea .alte intâmpläri vred-
nice de minunat si de povestit.
Ce sä se audä?... se Inroseste Gheorghies, privind In
pämânt. Din räu in mai räu! Sanda a fugit a doua ,oara' la Va-
ratec, sä se augäreasc5, dupà cum o jurat. Darä nu i-o tinut
mull linistea i tihna. A ant intr'o noapte badea Alecu Toader
Precup umflat-o pe sus. Dupä ce-a farmat-o In bätaie,
acuma zace la pat. Pe urmä, iar5 are sä se ridice pe picioare
iarä are sä fug5 la mânästire si iarä are s'o aducä mosneagul in
pumni. Panä când avem sà ne facem amândoi o samä, cä altfel
väd cä nu-i chip I...
Zaharia Duhu, sub soarele cald de primävarä, simte Incre-
dere, bunätate si milk sä indestuleze tot universul.
Spune, foarte firesc :
Mai asteaptk Gheorghies! N'ai si astepti mult... $i tot
ce ti-am rägiduit eu, are sä se Implineasck
Gheorghies Talpäligá face un semn de neincredere sub pá-
läriuta micä si verde, cocotatä pe vârful capului.
Pentru amarul lui, slab5 nädejde de alinare inseamnä fagä-
duielile Intr'aiurea ale unui lunatec ca Zaharia Duhu.
Fostul stäpân, i-a hotärit odatk când venea dela Leiba Tu-
dic, o parte din comoark sä-si dureze gospodärie i sä-1 steargä
din cale pe Nicachi Sacark cu toatä mosia, docarul, cravasa
jambierele lui. Aceasta i cu nimic, tot una face! Sanda s'a desi-
rat, cu fata prelungä; a pierdut toatà tineretea nebunated si e
fata cea mai veche din sat. Celelalte, iesite\ odatä cu dânsa la
joc, s'au märitat de doi si de trei ani. S'au ridicat altele, care
joac4 acum dupä gramofon, poartà pär tuns, au ibovnici la f a-
bricä si se Imbracä In fuste cu flori ca la oras. Sanda are sä
Impleteasc5 printre acestea cosita albä, dacä nu cumva Alecu
Toader Precup, cuprins de lehamite, n'o läsa-o inteo zi bunä
plecatä la mânästire.
Acestea le gândeste Gheorghies Tälpálig5, privind in pä-
mânt i bäläbänindu-si rnainile tari, pe care nu stie unde sä le
punä.
Dar Zaharia Duhu i-a ghicit gändul :
Nu crezi Gheorghies? N'ai väzut cä aici e locul comorilor?
De... Omul e dator sä creadä i ce nu-i de crezut? rostesto
fostul argat.
Pe urmä scoate un ceas de niche], mare cat o ceapä i pri-
ponit In lant. Se ghiceste cà e foarte mândru de dânsul i cá prin

21 - 15 www.digibuc.ro
226 CEZAR PETRESCU

acest semn al civilizärii, se simte acum mai aproape de nivelul lul

Nicachi Sacarà.
Citeste cifrele incordat, II pune In buzunar cu luare-aminte
si îi cere iertare :
Apoi vä las cu sänätate! 0 sunat a doua oara buhaiul
fabricei si nu capät belet la control dacä 'ntarzii !...
Gheorghies salutä exemplar cu päläriuta verde. Acum satul
cunostea alt ceasornic, In locul celui purtat de soare si stele, pe
cer. Sunä sirena de culcare si de desteptare, de pranz si de cinä.
Este o vieatä dupä program. Unii fläcäi au progresat dela
ceas, la bicicletà. In zestrea fetelor, In loc de vacä cu lapte, e
moda gramofonului cu plAci havaiene. S'a cl;sch's i o farmacie,
cu doctorii pentru boli cu nume urit.
Zaharia Duhu dä bunä dimineata pärintelui Toma.
Nu Intoarce capul. Stie cà din urmä, párintele Toma Avra-
mescu s'a oprit priveste cu milä.
Pärintele e foarte bark'. Pe vremuri s'a aflat In mare
dusingnie cu Antohie Duhu dela un pgmant. Din vrajba aceea,
acum stinsä, nu s'a putut apropia nici de feciorul lui Antohie. Ii
poartä Insä grijä d durere de departe, cäci e un slujitor a lui
Dumnezeu, drept i bland.
Iar Zaharia Duhu Ii pregäteste o buouirie la care nu se as-
teaptä. Biserica satului, cu hramul la Sfantul Me, e micä,
stramtà i säracä. 0 biatä bisericutä de lemn, cui acoperisul de
sindrilä neagrä i putredà, cu koanele afumate si cu sfesnicele
de paltin. Inainte de räzboiu, Pärintele Toma a 'adunat godogan
cu gologan, douäzeci del and, sä Matte bisericä de piaträ si de zid,
cum se NTH ruinele mai vechi din bätrâni, unde a fost altädatä un
asemenea läcas de Inchinare, poate därâmat de turci, poate mis-
tuit de vreun foc, poate sters de pe fate pämântului prin cine stie
ce Intamplare cumplitä i astäzi uitatä. Truda ,pärintelui Tama
n'a fost desartä. In preziva räzboiului a sfintt piatra de temelie.
Dar temeliile stau si acum, ridicate de douà palme.
Dupä ce-a trecut vrajba noroadelor, banul a cäzut si tot
obolul de douäzeci de ani, s'a fost socotit cä numai ajunge nici
pentru acoperisul de tablä. Oamenii au alte griji si alte trebuintl
mai apropiate, ca sä se mai gandeasc5 la o bisericä nou5, când
nu prea cald ei nici pragul bisericii vechi.
Pungile s'au strâns. Inchisä a rämas i casa de fier a So-
cietätil.
Aci, vä trebue scoalà deocamdatä, pärinte !... A treCut
vremea când Intr'un tinut aflai o sutiä de biserici si nu se gäsea
o singurä bale... Scoalà, dispensar, casä de economie, o coopera-
tiv de desfacere i consum... a Inceput sä numere pe degete ingI-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 227
nerul Dinu Grintescu. Intai s5 le vedem pe acestea si pe urmd
avem s5 ne intoarcem si la biserica dumitale... F5r5 supkare!...
A subscris câteva mii de lei, iar temellile se scufund5 In
p5räsire.
Zaharia Duhu le sfie acestea si pregäteste o bucurie pentru
bätrânetele pärintelui Toma, cu care nu s'a aflat niciodatä prie-
ten. Comoara lui va fi deacum pentru asemenea ctitorii si bine-
faceri. Va fi luat5 pämântului, ca sä fie dat5 cerului, milostivilor,
copiilor. Mai ales copiilor.
Poate de aceasta chiar, puterile adânci i-au ascuns-o cu atâta
indkitnicie... 0 cäuta numai pentru multumirea lui strâmtä si
neomenoasä. Pentru rafturi de muzeu, pentru cärti, pentru stiinta
inghetatä a lui Petru V. Tudose, pentru lucruri uscate si moarte.
Acum Intelegea s'o dea vietii si faptelor. Unei altfel de vieti si
unor altfel de fapte, decat acela care-1 scarbesc In vale, fiindc5
sunt dup5 chipul si asemänarea domnului Emil Sava, a lui Iordan
Hagi-Iordan si a inginerului Dinu Grintescu, cu toate lAcomille
lor si dusmbiile lor si strickiunile lor. S'au Blit c'au adus belsug
si luminare de minte. Pe urmA-le, nu se vede decât vräjm5sii,
cazne, si ruin5ri si o altfel de robie, decum a fost cea de pAn5
ieri, a plugarului. Comoara lor s'a dovedit cum o stia si-o temea;
din cele blestemate, cu leg5mant de moarte si de suferint5.
Comoara lui va fi curatä si se va da lumii fär5 nicio ap5-
rare, fär5 sä cear5 z5log de vieti.
Zaharia Duhu c5lca in lumina prim5verii, cu pasul usor si
cu fruntea Ina ltä. Trecuse de noroaiele negre, de copacii de c5r-
bune, de cleiul care opreste tälpile lipite.
In susul apei nu mai erau pecinginile de ulelu. Pârâul curgea
sträveziu, de clestar, printre pietrele netede, printre sAlcii ple-
toase, printre pajisti cu bänuti galbeni de päpädie. Ai totul mal
r5m5sese pur si intact. Pânà când, ca o boalà slut5 a parnântului,
ulcerele din vale, vor prinde si se intind5 din an in an, spre
in5ltimi.
Oartä mergea mânios si smuncit. El Indrägise arciuma lui
ludic si nu intelegea de ce stäpânul nu are atâta cumintenie s5
se bucure de bunätiltile lumii, In loc s5 horhälascá pe coclaurl si
sa-1 osândeasc5 la munc5 fär5 folos.
La cotul lui Balan, svArli jos uneltele, lepAd5 sumanul si su-
mese mânecile. PAndi când Zaharia Duhu privea ind5rät, peste
câmpuri, scoase un sip si gâlgli câteva Inghitituri pe ascuns. Cä-
p5tase patima spirtului, si el n'avea de ce face jurknânt s5 se
opreascä. Iar másurile le scria domnul Leiba ludic In condick la
socoteala st5pârtului.
Isi sterse gura clAbucitä si nasul, cu podul palmei, apuci
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
228
unealta si Incepu sä izbeascä In tut. Zaharia purcese la fel. Era
un loo unde n'au mai sdpat niciodatri. Un mal inalt si I-4os, unde
apa coteste si minâncd din tärm. Intr'o bulboand cu volburi. De
ce a ajuns si aci, Zaharia n'ar putea spune. S'a indreptat in cea
dintai dimineatá, ca la un semn cunoscut. Urme nu sunt. Cu atât
mai bine ! Pretutindeni unde-au fost urme, 1-au Inselat. Lipsa lor
nu poate deck sä-i dea mai multä nädejde.
Se aude un cuc chemând In pädure. Un viers gures de pa-
säre räsunä si 'n plopii de aproape.
Pe cerul 'Malt se scuturà iaräsi salbele albe de porumbei. Nu
mai sunt toti albi: zäriti de aproape, aratä pete de pAcurä in cati-
feaua moale a penelor si In márgeanul slefuit al picioarelor mici.
Dar sus, In bätaia luminii, sträluceste numai albul sclipitor
de sidef.
Salbele cad, se 'Malt& se rup din firul nevAzut risipindu-se,
din nou se insirà sä cadä departe pe câmpuri. E-un joc necurmat
si sglobiu. Aproape e sbor märunt de gaze. Zumzet de albine. S'au
eliberat toate comorile primäverii. Vieata mai poate fi luminoasä
si buná, cu toate arälärile dusmane si hade, din vale.
Cazmalele izbesc cadentat.

In vremea aceasta, In cerdacul mätusii Ruxanda, au nävälit

oaspeti sgomotosi si neasteptati.
A sunat o goarnä de automobil la poartä. Fratele lui Gheor-
ghies Tälpäligá, somnoros si molâu, abia se m'sca trägand zä-
voarele si drugii.
De unde te-au cules, asa adormit, mä urItule?... strigä
Petru V. Tudose, särind In pardesiu de voiaj cu caschetá si grä-
bind sä-i dea ajutor. Unchiul Zaharia e acasá?...
Apoi, el ii pe dealurile lui, cä nu mai stä acasä de and
s'o tochit omätul!... fäcu bäiatul, arätând undeva, spre de,alurile
lui Zaharia. Da pot sä mä duc sà-1 chem.
Ba sä nu fact una ca asta! porunci enigmatic Petru V.
Tudose si anuntá bucuros persoanelor din automobil: Auziti? Am
nimerit bine! Onorabilul nu este acasä. 0 sä putem face trite, un
consiliu intre noi...
In capul scárilor, mätusa Ruxanda apáruse In straiul negru
de lânä, pipäind stâlpii si dutând spre svonurile de jos, cu ochii ei
orbi.
Tu esti, Petrutá, maid?...
Eu, mátusico!... Eu, si am venit cu lume nouä. Poate Iti
era dor de Madala?... Mi-ai spus 6 vrei s'o cunosti pe Cecil...
Petru V. Tudose intinse mana, ajutând femeilor sä coboare
din pleduri si din pardesie.
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 229
Pe urtnä, urcä scArile si le Infätisä oarbei, ca pe niste mane-
chine Impinse de spate, fiindeä niciuna nu stia cum e mai potrivit
sä stea inaintea unei bAtrane fàrá vedere.
Madala, mätusico!...
Madala?... repeta mätusa Ruxanda, eu o multumire
bucuroasä care-i desveli dintii neasteptat de albi i intacti.
Madalei i se pAru absurd, cA o oarbä mai poate sA se bucure
de ceva si sa* suradd.
Degetele uscate cAutarA In gol, panA ce-au atins haina, s'au
urcat spre umeri, pe gat, spre obraz, pipAind träsurile si ochii.
Esti mai 'naltd ca mine, Madala! Si degetele mele Imi
spun c5 te-ai fAcut frumoasA... Dar de ce esti asa de slabä?...
Aceasta nu-mi place, Madalal...
Madala suradea si ea, dar ostenit i trist, oferindu-si obra-
zul falangelor osoase, care cAutau pe träsurile de-acum chipul ce-
leilalte Madale.
Avea ceva dureros i crispat In aceastA frumusete prea tim-
puriu atinsä de ofilire. Chiar degetele unei oarbe, ghiceau dedesubt
o fragezime care-a murit.
* Si Cecil, mAtusico. Cecil!... stArui Petru V. Tudose, ne-
räbdator prezinte tovargsa lui de vieati, despre care poves-
tise atatea amänunte de mirare si de laudä.
Degetele mAtusei Ruxarila simtirà IndatA altfel de rapturA,
virilá, IncordatA l cu tesAturile dense la pipäit.
Tu esti mititicä i trebue sá fii o iuscä de femeie!...
Asa-mi place si mie sA fie o nevastA la casa omului...
Cecil radea-alintat la gadilarea degetelor.
Oarba Ii pipai nasul cam prea lung, buzele cu o umbra ne-
gricioasa de mustäti, tot capul mic i ascutit de rozAtoare.
Era Intradevär attfel de femeie, märuntä dar vibrand ca un
arc incordat. Se Intelegea cä nu-i o fiintä din cele care se las5
strivite de vie*, cu resignare pasivä.
SA-ti trAiascA, Petruta! Si sa vá dea Domnul fericire...
Fericirea,e mai bine sä fad omul, decat s'o astepte
dela Domnul! rosti Cecil, izbucnind Intr'un ras plin de incredere.
Dacä e vrednic i poate!... consimti bAtrana, clätinand
din cap si oftand.
Pe urmä, adgogA:
SA inträm In casá. Dar inainte de toate vA rog sá iertati,
cele ce-aveti sA vedeti si sä" cunoasteti... Ca Intr'o casä de oarb5,
cu feciorul zalud...
Stäm aci! se Impotrivi Petru V. Tudose. MA duc eu sä
2duc scaune... Ne mai bate soarele si Madala poate sá vadA dela
In5 !time, tot ce-a sAvarsit In doi ani, mintea i energia lui DInu.

www.digibuc.ro
230 CEZAR PETRESCLT

Petru V. Tudose intrã In salá sä care scaune.

Apäru Indatä, farg pardesiu, Impärtind locurile, cu siguranta
unui orn care e hotärit sä se simtä la el acasä.
Si inginerul n'a venit? De ce nu mai vine pe la noi?...
Intrebg mätusa Ruxanda, Indreptand ochii fgrä vedere spre locut
Madalei.
A venit cu noih.. Dar I-am läsat la birou... vorbi Madala
si nu mai avu nimic de spus.
Ea nu se uitase In vale, spre privelistea arätatà de Petru V.
Tudose. Pärea sträing de tovaräsii cu care sosise. Era absentä
dela vorbele lor. Sunetele o ajungeau de departe.
Rgspunsul il complectà Cecil, risucindu-se cu neastämpir
pe scaun, dupä ce-si schimbase de cloud ori locul, pânä ce se so-
coti satisfäcutä de pozitia strategia- In mijlocul tuturor.
Sotul Madalei n'a venit Ong aci, mätusico, fiindd Imi
pare a i-a declarat un räzboi de moarte unchiul Zahaeal A cre-
zut mai bine sä Inläture o Intâlnire nepläcutä. In definitiv, dupä
cate am auzit, unchiul Zaharia e In 'räzboiu cu tot universul!
Aceasta o stiu, copilot... oftä mätusa Ruxanda, dreaptä
nemiscatä pe scaun, cu mginile pe genunchi. 0 stiu si o plâng..-
Si tocmai de aia am venit noi! continu5 Cecil, Indrep-
tându-si nasul ascutit In directia oarbei. Am venit sá Incercänt
o Intelegere si o pace. In defihitiv, e ultimul prilej care i-se mat
oferä. Madala, poate sä lämureascg aceasta!
Madala privi varful pantofilor, chinuind un nasture de mi-
n*, ca o vinovatà chematä sä dea socotealg de faptele ei.
Dar nu lämuri nimic.
Väd cà pentru dansa e greu sä" explice asemenea lu-
cruri!... suräse cu oarecare compätimire Cecil. Am sä mä fac ets
avocatul Madalei. Imi dai voie, prietenä?
0 privire ränitä fu tot räspunsul. Oarba nu o väzu.
Dar printr'o comunicare misterioasä o simti. Intinse mgna
fie pe genunchiul ei pe genunchiul Madalei i o desmierdà ca pe-un3
animal bolnav.
Biata Madalal... Ce este cu tine, copila mea?
Cecil ridic5 nasul ascutit.
Nu era timp pentru asemenea Intrebäri. De aceea se uitä
sever la mâna mgtusei Ruxanda.
Si prin altä misterioasä comunicare, oarba simti apäsând-o.
privirea aceea si Isi retrase mâna intimidati
Petru V. Tudose admirä In extaz, chipul cum Cecil stia sà-
impunä cu energie, autoritatea. Nu mai avu nicio grijä si se re-
zemä cu beatitudine de spätarul scaunului, surgzând cerului sk
viitorului.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 231
Uite pentru ce am venit In definitiv, mätusicol Incepu
Cecil, care pärea Intru toate stäpânä pe sine, In earl de acel in
definitiíf', revenind ca un tic In toga vorbirea. Intreprinderea de
aci, cu Societatea, sondele, rafineria si tot ce se vede, se datoresc
inginerului Dinu Grintescu... Dar sunt In mâna unui orn foarte
puternic si foarte primejdios. Un orn care nu cunoaste milá de
cei slabi si care se leapädä foarte usor de prieteni si de tovar4i.
Acest orn este Iordan Hagi-Iordan! E cunoscut si temut de tot
Bucurestiul... Pânä acum nu i-a stat nimeni In cale. 51 In definitiv,
au incercat destui cu deosebite puteri i cu insemnate arme. A
trecut peste toti! Poate ai aflat ce s'a intâmplat cu prefectul dum-
neavoasträ? Cu domnul Emil Sava...
Cunosc faptele... märturisi mätusa Ruxanda, care din
china ei de oarb5, afla si stia ceea ce nu stiu si nu aflä adesea,
niel cei cu ochii teferi i buni.
Cu atât mai bine! N'am nevoie In acest caz sä mä in-
tind cu prea multe explicatii. Iordan Hagi-Iordan 1-a folosit. 51
când nu i-a mai fAcut trebuintä, 1-a lepädat... In definitiv, aceasta
legea vietii! Jordan Hagi-Iordan i-a pus o conditle. SA se multu-
Imeascä cu a dotAzecea parte din dreptul lui. 51 prefectul dumnea-
voasträ n'a avut Incotro! A trebuit sä primeasc5... Acum a trecut
altul la rând. Si acest altul, e sotul Madalei...
Aceasta nu mi-am InctOpuit-o! se minunä oarba, In-
cretindu-si cutele fruntiii sä vadä limpede In intunerecul pricepe-
rii sale bätrâne si slabe.
Nu si-a imaginat-o nimeni i cu toate acestea, asa este!
urmä cu Infocare Cecil. In definitiv, cel care si-a Inchipuit-o mai
putin, a fost Dinui GrIntescu. El nu si-a luat nicio mäsurä de pre-
vedere... Nu s'a gandit la foloase. S'a gândit numai la cele ce a
putut sävârsi acilea. Pentru aceasta n'a cunoscut pläcere. Pentru
aceasta läsat nevasta singurä i departe... Madala, In defini-
tiv, poate spune ce Inseamnä depärtarea i singurätatea, pentru
o femeie tânärä, care are drept la vieatà!... sublinie cu rece cru-
zime Cecil, Indreptându-si nasul ascutit spre prietenä.
Madala îi astupd ochii, strAngându-si Intre degete tâmplele,
c a si cum ar fi vrut sä desclesteze cercul dureros al unei migrene.
De fapt, îi ascundea Inteadevär ochii, sä nu primeasa
visuprä-i privirea prietenei cu nasul ascutit.
Totul fusese pus la cale de dânsa. 5i totul se desfäsura cu o
precizie diabolia asa cum o voise aceastä prietenä.
In vieata ei depärtatä i singurd, despärtitä luni Intregi de
un bärbat mai In várstä i stäpânit numai de sondele si planurile
lui, se petrecuse ceva trist, infricosat i irevocabil. Era o greealä,
www.digibuc.ro
232 CEZAR PETRESCW
pe care stiuse cä avea s'o plateasca poate cândva. Nu-si imagi-
nase insa termenul atât de apropiat si neindurat!
Cecil intrase In casa ei. Devenise prietena nedespartita.
'Adulmecase cu nasul subtire. Adunase stiri, adunase fapte. Si pe
urma pusese un pret tacerii.
Nu-1 rostise direct. Nu era atât de naiva si lipsitä de tact.
Asteptase un ceas ca acesta, când inginerul Dinu Grintesctr
se afla la strâniloare si la desnädejde. Il lasase mai Intai sä-si
frangi mainile si sa epuizeze toate mijloacele lui.
Pe urmä gisise ea solurtia si a propus-o cu nevlinovatia cea
mai desavarsitä: Aceasta numai Madala poate s'o faca. Pe sora
lui Alexandru Opris, nu poate s'o refuze Zaharia Duhu! 0 iubeste
si batrana. Amândoi vorbesc cu evlavie de dânsa, dupa cat mi s'a
spus. Are sa ceara si are sa fie ascultata". Iar Madalei ii zmintise:
In definitiv esti datoare sä faci macar atât pentru Dinu. Si nu,
e pentru el numai! E pentru linistea voastra si pentru deplina ta-
libertate".
Inginerul Dinu Grintescu consimtise fiindcä Inainte de toate-
el voia sa-si salveze opera lui. Iar Madala fusese tarIta In acest
cleste, aci.
Cecil asteptä cu neindurare pang ce prietena îsi desveli ochii.
0 impunse o singurä data cu privirea, pe urmä continua
senin:
Madala, asa dar, dupa cum spuneam, cunoaste mai bine
ca noi, cu ce pret sotul ei a savarsit miracolul care se vede In
vale!... Pe Hagi-Iordan, aceasta II intereseaza foarte putin. Acum
tot el pune conditii, fiindcä tot numai el e apärat de acte si de
contracte. Iar conditiile acestea, sunt abia ceva mai bune decât
alea acceptate cu sila de prefectul dumneavoiasträ si asociatul sau,
Emil Sava. In definitiv, se simte tare si se stie sigur!... I-a dat si
un termen, de gandire. Trei luni... In trei luni, Insa multe se pot
Intâmpla. Aceasta, In definitiv, a uitat-o Iordan Hagi-Iordan!
Cecil rase ascutit, cu ochii micsorati, bucurându-se de ceea
ce-a scapat din vedere lui Iordan Hagi-Iordan.
Oarba astepta cu mâinile pe genunchi, In straiul negru, in-
cruntându-si sprincenele si fruntea, sä citeasca prin nevazut, unde
vrea s'ajunga aceastä femeiusca ascutitä la glas, la nas si la minte.
Vorbitoarea privi rotund la ascultatori, misca scaunul si se
plea spre mätusa Ruxanda, sa dea o mai tainuitä insemnatate,
celor ce avea sä urmeze.
Continua cu glas scazut, ca si cum s'ar fi temut sa nu traga
cu urechea vreun spion al dusmanului:
In definitiv, Hagi-Iordan a uitat ca multe se pot Intâm-
pla In trei luni si ne-am gândit sä i-o amintim noi... Totul depinde-
www.digibuc.ro
_AURUL NEGRU 233
de unchiul Zaharia! CA a pästrat pätnanturile atata vreme, a fost
dupä pärerea tuturor, un rAu... Dar se dovedeste acum, cä a lost
im mare bine!... Sotul Madalei a cercetat din nou cu aparatele
sale. Si acum stie, ceea ce Ind nu stie Iordan Hagi-Iordan. Anu-
_me cA acAmantul principal, se aflä sub pAmantul unchiului Zaha-
ria. Pricepi, mätusico?...
Urmeazà! rosti lacorn, avara.
Urmez! surase Cecil, aruncand o privire triumfätoare
spre Petru V. Tudose, care se läsa legänat de dulci proiecte, ca
price nepot unic al unui unchiU cu perspective de arhimilionar,
Urmez i iatA cq, am descoperit noil Dacä maine, bunAoarA, se
.prezintä inginerul Dinu Grintescu la Hagi-Iordan, cu o imputer-
nicire dela unchiul Zaharia, toate lucrurile se schimb5. Pun dansii,
unchiul Zaharia si Dinu Grintescu, conditii: Ori ne primesti In
toväräsie, cu drepturile noastre, ori tratAm cu alte societäti
aducem aci mosafir sträin". Dinu Grintescu poate aduce in trei
zile contract cu o societate concurentä si In trei luni, poate da
drumul la o sondi, la douä, la zece, care sA lase In urmä, tot ce
s'a fäcut acilea panä acum. E, In definitiv, o ocazie unicä pentru
unchiul Zaharia... Singura ocazie sä punä In valoare pämantul,
,cum n'are sà-i mai ofere nimeni pret si parte. Si face In acelasi
timp serviciu unui prieten care nu i-a voit decat binele. Unui prie-
ten si Madalei. Mai ales Madalei!... Nu, Madala?...
Sora lui Alexandru Opris tresAri, intoarsä dintr'o altd lume
unde era cAlgtoritä.
Räspunse repede, desvinovátindu-se parcá:
Da, da! Desigur...
Poate nici nu auzise i nici nu sta la ce Intrebare a räspuns.
Pentru aceasta am venit, mätusico! Ne-am sfAtuit toti
am gäsit cu cale sd nu mai lásärn si treacA si asemenea prilej.
Altfel, párnantul unchiului Zaharia, e destinat sá ajungA tot in
mana lui Iordan Hagi-Iordan. Cand o vrea el si cum o vrea
Unchiul Zaharia, singur i cu grija numai la pustia aia de co-
moarä, nu e de talie sA lupte cu un asemenea orn... In definitiv,
putetn spune cä am venit si-I apArAm!
Mátusa Ruxanda ridicä ochii spre soare, In a drui luminA
ea singurà putea sä priveascá färä clipire. Ii stäpani tremurul
glasului. IntrebA:
$i cam cat sà facá pärnantul acesta?
Cincisprezece, douheci, poate treizeci de milioane. Poate
mai mult! Sub niciun cuvant, bärbatul Madalei n'are sä-1 lase pe
-unchiul Zaharia sA vandà. Are sA intre la parte i o sä curgä ve-
nitul, cat or sA curgA sondele... Rämane acum In definitiv, sa-ti

www.digibuc.ro
234 CEZAR PETRESCIP

dai i dumneata o p5rere, m5tusico! La dumneata ne-am gândit.

Intai.
Oarba vorbi:
VA multumesc.
Cecil nu-si st5pâni zâmbetul de satisfactie. Privi cu triumf,
la cei doi tovar5si de drum ca la doi complici.
Dar bgrâna continug:
V5 multumesc. Ins5 nià tem c5 ati f5cut un drum de po-
Eu II cunosc pe Zaharia, cum nu-1 cunoasteti. Nu este
cineva pe lume, de care el s5 asculte. Nimeni nu poate s5-1 scoatit
din nebunia lui.
Avem cu noi pe Madalai
Madala implorà cu privirea un ajutor de undeva.
Dar Cecil complect5 cu räcea15, depArtându-0 scaunul si;
bätând cu degetele In grinda cerdacului, ca pe clapele unui clavir:-
Dac5 nu pentru ochii Madalei, are s'o fad aceasta Irr
definitiv pentru sora celui mal bun prieten al s5u, care a lost
Alexandru Opris.
In ochii Madalei lucir5 lacrimi. De unde le-a ghicit oarba?
M5tusa Ruxanda i-a pus din nou mâna pe genunchi, cum,
se desmiard5 animalele bolnave, care nu pot spune ce au si unde
le doare:
Biata Madalal... Eu nu te-am stiut asa de t5cut5, copila
mea...
Pentru o clip5 i numai pentru aceastá fiint5, m5tusa Ru-
xanda uitase c5 tustrei acesti cälätori, au venit dea rnanä de
ajutor neasteptat, Inteo luptà a ei veche, In care pusese toati
Inversunarea de oarb5.
Cecil fix5 mAna Induiosat5 cu desaprobafe. Mâna oarbei se.
retrase.
A fost ca un contact rupt.
B5trAna se intoarse la indadirea dintotdeauna.
5i dad el nu vrea s5 stie nid acum, de toate aceste?
Pentru oameni care nu stiu s5-si apere singuri interesele
lor, legea d5 putere s5 i-le apere altii cu sila! vorbi ascutit CeciL
Ji ia dreptul i Il trece allora mai capabili. Legea, In definitiv, te
ap5r5 de r5uf5c5tori. Te ap5r5 cu atAt mai mult si mai usor, cânct
rAuf5c5torul 51a esti tut.. Pentru aceasta In definitiv, sunt epi-
tropi, consilii, punere sub interdictie... 5i pentru asemenea oameni,,
s'au fAcut ospicii...
Cuvintele au trecut suierat ca o amenintare de viperá când
se ridic5 In varful cozii, pe urm5 vipera a cizut Intre torti i s'a
strâns Incol5cit5 la picioarele lor.
Nimeni nu mai privi, la nimeni.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 235
Astfel de vorbe mi le-au mai spus si altii! márturlsi In-
-tr'un tArziu mätusa Ruxanda, främAntändu-si degetele uscate. MI
le-a spus si feciorul vechilulul, Nicachi Sacarä. Le-am ascultat
,si le-am muncit multe nog nedormite, In mintea mea bAtrânä sl
slabä. Pe urmä, am 'jute les el eu\ nu pot sA-1 cer dus la casa ne-
lounilor. Il plAng si mä plAng... Dail ce poate sA facä o mamä fArä
-vedere impotriva unui copil färä minte?... Mä simt la sf ArsItul
vietii si nu-mi este usor sá-mi Incarc sufletul cu un pAcat...
S'ar spune cA vorbesti acum pentru Iordan Hagi-IordanI
glAsui indignatà Cecil.
Oarba Intoarse fata, cAutAndu-i privirea:
Stiu, copila mea! Dar aceasta nu le poate Intelege decAt
-o mamä.
Cecil 41 d'Adu seamá CA a pornit pe cale spinoasg si gresitä.
Trase scaunul aproape i spuse cu insinuatA blAndete:
Mätusico, nu este vorba de asa ceval SA sperAm cA vom
putea sA ajungem la o Intelegere cu unchiul Zaharia, WA' sA-i
amintim ce spune legea... Aceasta insá, sä ne rAmAnA ca o ultimä
armA.
Viná altii s'o facá! rosti bätrana. Eu Urfa aceasta n'o
am. Mi se pare cd-i aud pasii...
TO, In afarA de Madala, privirá spre poartá.
Zaharia Duhu venea cu Lin brat de lAcrämioare si cu fata
-copiläros luminatá. Incheiase ziva Mil nicio izbAndä, dar neiz-
43ânda nu-i stirbise nimic din incredere. IntAlnise In drum o ceatA
de bAieti si de fete, Intorandu-se din lund, cu mAnunchiuri de
läcrámioare. Impärtise tot märuntisul din pungä si aducea florile
pentru casa pustie si mucedá, de unde-au fost de mult izgonite.
Când dAdu cu ochii de automobil, se Incruntà. CAnd väzu
-oaspeti In cerdac, lepádá florile jos, pe poted.
Oartg din urmá, did peste ele, cu opincile late si sparte.
Bine te-am gásit, unchiule! strigä Petru V. Tudose din
cerdac, scoborind scArile. A venit sA te vadà Madala. Si a venit
--sA te cunoascA nevastä-mea, Cecil!
Zaharia Duhu privi lung la cravata nepotului. Petru V. Tu4
dose Neu un gest involuntar cu mAna, &A si-o apere.
Zaharia Intelese si sur Ase, iertAndu-1. IntrebA cu o presim-
tire:
MA rog, oe s'a Intamplat nou, de v'a pat iar5§i dra-
gostea de-un nebun ca mine?
Dar nu s'a IntAmplat nimic, unchiule! protestà Petru V.
Tudose. A fost o dorinta a Madalei. I-am tinut tovArAsie pAnA
acl. Cecil...
Cecil Ii retezA vorba din gurA, iesindu-le Inainte, pe trepte:

www.digibuc.ro
 236 CEZAR PETRESCU

Cecil- a venit sä-ti cearä g5zduire, pentru mai multä

vreme, unchiule... Ce zici de nepoat5? Dupa cum m5 privesti, In-
teleg ca n'am s5" m bucur de prea multä simpatie. Aceasta in
definitiv, nu impiedea sä-ti säruti nepoata pe frunte, càci eu nu
mä pot impka cu ideia, s5 am un unchiu urIcios i ursuz...
Femeiusca vorbea repede, &And din málni, r5sucind ochii si:
nasul ascutit, Inältându-si fruntea sub buzele lui Zahatia Duhu.
Intr5 In planul ei, aceastá prim Intalnire, sgomotoas i expan-
siv5. Trebueste sa-i iau glasul! explicase lui Petru V. Tudose.
Primul schimb de cuvinte e In definitiv, hot5rItor. Dad-mi asi-
gur ascendentul In cel dintai sfert de or5, raportul acesta de forte,
nu-1 mai poate r5sturna nimic i nimeni, o vieatà".
Socotelile lui Cecil erau bune i conforme manualelor de-
psihologie.
Realitatea se ar5t5 deocamdat5 mal putin simplä.
Zaharia Duhu o mäsurä din crestet pâng In tocuri, 154
fruntea sä-i treac5 pe sub buze f5r5 s o atingä i incepu s urce-
sarile, ignorAndu-i prezenta. Cecil rämase In urm5, gesticulând_
Madala se ridicä de pe scaun i Intinse amândou5 mâinile
tu o bucurie venit5 de departe, dintf'o copil5rie abolitä.
Dar In aceeasi c1ip5, Isi aminti pentru ce se afla ad si In
ce toväräsie. Maine le c5zur5 si ochii nu cutezarä s5 Infrunte ochit
lui Zaharia Duhu.
S'au asezat toll pe scaune si toti au täcut, stânjeniti. Prie-
tenul lui Alexandru Opris, nu-si putea desprinde privirea dela sora
lui Alexandru Opris.
Pärul v5psit roscat, fardul obrazului, cutele fine din jurul
pleoapelor, crispatia dureroas5 a trAsurilor, osteneala prea timpu-
rie si desprinderea resignatA de viat5 In ce oare din toate aces-
tea, mai supravietuia ceva din Madala cu guler alb spumos, so-
sit5 aci Intr'o prim5var5 cu mult soare, sä se bucure- copil5ros de
flori i lumin5, de ampuri si mielutele albe cu canaf In ureche, de
o brätar5 venetianä de pe vremea lui Lorenzo Celso?
. Cecil Ii rec5p5tä glasul. Clätinând cu enervare picior peste
picior, ridia nasul ascutit:
Unchiule Zaharia, tocmai s15team aci, si admiram pe-
vale, opera prietenului dumitale, inginerul Dinu Grintescu! Ma-
dpla are de ce sä fie mândr5 de un asemenea sot"( E o oper5 gran-
dioas5... Acum If inteleg mai bine, de ce ne spunea cà lui i se pare
o crim5 monstruoas5 i o trädare de umanitate, and vede pe ci-
neva läsAnd sä se piard5 nefolositä o fort5 a naturei.
Zaharia Duhu privi stäruitor la piciorul clätinat ritmic.
Poate are dreptate! Incuviin15. Dar nu Inteleg de ce mi-o
spui mie? M5 uit la piciorutul dumitale. $i m5 mirä a nu te-ai
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 732
gändit sä te duci sä-1 rogi sä intrebuinteze intr'un fel risipa asta.
Un orn ca el, care nu vrea &A se piardä nimic pentru tara i pen-
tru omenire, ar putea sä prefacä nerábdarea dumitale in electri-
dtate, bunäoará!...
Nevasta lui Petru V. Tudose, isi intrerupse ticul piciorului.
Infigându-si unghiile In grinda de lemn.
Ii ascunse inciudarea i ura, sub un suras nevinovat, ca o
mânä care se apropie furis de o armä ascunsä.
Aceasta e o glumä foarte nostimá! recunoscu, räsucind
nasul spre toatä asistenta. Am sä i-o spun numaideat si are sä-)
inveseleascä.
Dacä atâta asteaptá el dela mine, sunt bucuros cä in-
sfârsit am sä-i fiu i eu in vieatä odatä, pe plac.
Nu, unchiule!... Nu asteaptá numai atät!... îi apropie
Cecil scaunul i nasul. In definitiv, Madala se aflä aci pentrii alt-
ceva. $i fiindcä ea e timidä i putin priceputä, m'a rugat pe mine
sä-i servesc de avocat. Nu? Madala?...
Da, da! Fireste!... aprobá Madala, tresärind si miscan-
du-se de pe scaun, cu gändul absurd cá uneori ajunge sä schimbi
pozitia prin somn, ca sä inceteze un cosmar atroce.
Dar visul räu nu se risipi.
Cecil era in mijlocul tuturor si povestea, punctând fiecare
argumentare, cu gesturi márunte i repezi. Dupä primele cuvinte,
Zaharia pricepu de ce au venit, si In loc sä asculte, rárnase pri-
vind cu dureroasä mustrare la Madala.
Asculti, unchiule! Inaintá Cecil cu scaunul.
Da, da!
$1 Zaharia Duhu nu-si desprindea ochii dela ochii Madalei.
Numai el de aci îi amintea tot ceea ce altii au intat sau nici n'au
stiut. Capilul acela de atunci, Petrutá, cu päiáriuta lui rotunclá si
cu straiele albe, putea fi acelasi, cu strginul acesta cu fata pä-
tratá, pândindu-i cu läcomie un semn de aprobare? Ce cäuta fe-
meia aceasta cu nasul ascutit i cu glasul scrasnind ca sticla pi-
satä? Madala aceasta cti fata väpsitä, cu pärul roscat si márun-
tele cute din jurul pleoapelor, cum mai putea clod ceva, In numele
celeilalte Maciale? Nu-si mai aminteste nimeni de Alexandru
Opris? Tot ce-a fost adus odati cu el, bun, lurminos, generos, a
luat indärät cu el, sä rárnânä pierdut?
Asculti, unchfule?... Madala iti cere un räspuns de care
in parte depinde i soarta ei. Cáci In definitiv, soarta ei e legatä
de a lui Dinu. Nu 41 cere räspunsul neapärat, astäzi. Peste o sáptá-
mâng, dou4... Ea plead. Eu Insä m'am inteles cu mátusica sä rä-
mân câteva zile, pänä dupä Pasti. $i cánd vei lua o hotärire, Ii
expediez o telegramä. Nu, Madala? Nu, unchlule?
www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
238
Da... da ! au raspuns In acelasi tirnp, tot atât de inde-
partat si absent, Madala i Zaharia Duhu.
Atunci pot pleca ? Mä asteaptä Dinu J respira usurat
Madala.
Incepu sá caute oglinda In meta% ca sa-si Improspateze ro-
sul de buze i pudra obrazului. Oglinda lipsea. Geanta prietenei
egmasese In automobil. Petra V. Tudose pomi gräbit pe scar',
s'o aduck
Nu e nevoie. Am eu o oglinda anume pentru Madala L.
vorbi fara sens Zaharia Duhu.
Si infra in cask intorcându-se cu un portret, sub geam de
stela, cu rama latä. Portretul Madalei. care a luat f iintfá printr'o
magie, diaf an si mai viu deck vieata, din boielile grosolane ale
lui Petrutil, Intr'o primävara linà cu flori albe de cais.
Madala arund o privire distrata. Impinse portretul pe mar-
ginea mescioarei, sur hand silit, de politetk ca de o altä gluma a
maniacului Zaharia Duhu.
fi gasise Insfârsit oglinda. 0 rezemase de posetä, culcatä
pe masä i îi renova rosul buzelor, albul obrazului, trandafiriul
pometilor. Nici Petru V. Tudose, nu fu curios sa se uite la tabloul
vech:iu. Pentru toti nu exista. Nu' mai aveau ochi sa-1 mai recu-
noasck Erau stapâniti numai de gandul, de grija, de fapta pen-
tru care-au venit.
Aceasta ti paru lui Zaharia Duhu, clipa cea mai cutremurata
din ziva aceea.
Tot ce-a limas din Madala era mort, sters, dispärut, In fe-
meia aceasta cu pärul stacojiu, miscându-se hipnotic sub ochif
prietenei cu nas ascutit. Madala cea adevarata se afla sub gea-
mul de sticlä, cu sanii nubili, cu gâtul svelt, cu ochii scaldati de
lumina, cu toata copilaroasa bucurie a brätarii venetiene. Madala
cea adevärata, sustrasä ceasului fugace, descompunerii triste,
hade.
Nimeni din cei care-au trait ziva de-atunci, nu mai exist;
Sunt morti. Mort, Alexandru Opris. Nloartä, Madala. Mort, Pe-
truta cu päläriuta rotunda si camasa alba de in. Mort, Zaharia
Duhu. Si oarba, cu ochii ei morti.
Numai Madala cea adevdratä, surAde luminos intr'o lumina
cristalink
Nimeni n'a tnteles-o aceasta. N'a vläzut-o aceasta. Nu s'a
infricosat de aceasta.
Portretul sta culcat pe mask sub ochi tot ant de orbi
ca ai oarbei.
Madala a respins cu indiferenta chipul ei adevärat i etern,
acel singur pentru care a trecut prin vieatä; ca sä-si caute Intro
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 239
oglingioarä latà de-o palmä chipul ei muritor i mort Inainte de-a
fi murit.
Zaharia Duhu simti deodatä o nernärginità milä pentru toti
oamenii ace*tia, care pe el II socot nebun.
Ce duta printre ei ? Rosti :
Sä mä iertati... Am de mers un loc, unde sunt
asteptatl
Fäcu semn din cerdac lui Oartà.
Plecarä pe drum scurt, din livadä, de-a-dreptul, unde era
acum poted bgtutä. Nevolnicul se bucurä, galgaind In gâtlej un
mormäit de multumire. Stiuse el bine, cât tin jurämintele stä-
panului !
S'au dus la Tudic, la cra*mä! oftà oarba. De-acuma nu
mai vine acasä pânä dupg miezul noptii.
Trebue sä punem nitid ordine i in chestia aceasta I
hotärI Cecil.
Pe urrnä merse pe jos, s'o insoteasd pe Madala pâriä la*o-
seaua principalä repete ultimele sfaturi. Ii lepädase
Dädu o poruncä ascutitä argatului molau i somnoros.
Nu trecuserà trei ore de când a sosit, *i se simtea aci cu
puteri de stäpânä.
Automobilul venea incet, din urmä.
La räscrucea *oselei, Cecil se opri. Arätä cu Insufletire mi-
racolul sävâr*it de inginerul Dinu Grintescu. Miracol care trebue
neapärat salvat din ghiarele lui Iordan Hagi-Iordan.
Intelegi, Madala? Dad o sá stai tot timpul ca un Mane-
chin, n'am fläcut nimic. E neaparat nevoie sä mai rAmAi. 0 zi,
doug, zece... Sfaluie*te-te cu Dinu. Si intoarce-te In fiecare zi la
noi. Pentru tine, pentru Dinu, pentru noi toti, pentru aceasta...
MAna cuprinse rotund priveli*tea.
Madala asculta, privind In pätnânt resignatá. Atunci des-
cinse la picioarele ei, In praf, un porumbel alb. C5zut aproape
atingAndu-i obrazul cu Mátasa aripelor. C5zu *i se svârcoli o sin-
gurä datä.
Apoi rämase neclintit In tärânä, cu pliscul rostogolit moale
inteo parte, cu picioarele de márgean sgârcite, cu pantecul side-
fiu unde se vedeau pete negre de catran.
Pasärea moartá, piirea aruncatà de o MLA nevázutlä; un
semn fatidic i amenintätor.
Madala se scuturà sträbätutà de un fior.
SArma electricä ! explicä prozaic Cecil.
Si atinse porumbelul cu vArful pantofului, sä se convindi
cä Inteadevär e mort.
www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII

Prinuivard dulce, fiul meu prea

dulce, frumusetea ta in pämdrzt ti-am
pus
Zaharia Duhu avea acum un stápan nou si aprig acasä.
Mai ascutit la glas si mai iscoditor la ochi, deck fusese pe vre-
muri mätusa Ruxanda, când satul In floarea ei de putere si de
sträsnicie, o poreclise calul dracului".
Cecil se instalase cum a ammtat si dovedi In câteva zile,
cà n'a venit sä doarrnä. Puse orânduialá In usile vraiste, îl In-
fipse la brAu vericra cheilor, incinse sort si îi Infläsurä pärul Intro
basma amä cu tiede dantelà ; stârni fiecare lucrusor din locul lui
vechiu sä-i gäseasc5 altul nou si mai potrivit.
Intepà cu stropseli repezi argatul somnoros i molau cel
de ai doilea frate al lui Gheorghies Tälpäligä. Iuti si fata din
casà, care Incepu sä câineze prin unghere de asemenea robie
cum nu s'a mai pomenit, amenintând cä nu peste mutt are sä-si ia
lumea 'n cap.
Iar Oartà, Ii cäpätase frica de-a-binelea. Când o vedea di-
mineata In cerdac, plimbându-si nasul ascutit sä miroase cam pe
unde ar mai gäsi ceva nepläcut, nevolnicul se strecura dupä suri
cäldând usor cu op¡ncile late ca pe Pratec i numai când se
simtea la adäpost sigur, aräta el unor privitori nevázuti, cum
ar rásuci gâtul unei astfel de dihánii, cu amândoug mâinile, sä nu
mai aibä când zice nici pis.
Oarba asculta i simtea aceste prefaceri cu o mare mirare
si Incä o mai mare neliniste.
Ai sä stai aci, mátusico, si te rog sä nu te misti! o fIxa
pe scaun, In cerdac, Cecil. Pe urtnä, când termin, bem o cafea
Impreunä si mai punem cale ce este de fácut...
A/Musa Ruxanda astepta In straiul negru, cu palmele pe
genunchi si cu fata In bátaia caldá a soarelui.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 241
0 auzea in ograda, In camara, la suit In octal, pe scarf, in
gradinä, trântind, ui, deschizând porti, scuturându-si mainile si
impärtind porunci.
Nu-si inchipuia ea o femeie dela oras, deprinsä cu altfel de
vleata cu usoarä gospodarie, poate fi In stare sa innoade si
1

sà desnoade atat de indemânatec firul lucrurilor de aci. Se te-

mea, in aceasta bucurie, ca nu curnva nevasta lui Petruta In ne-
astamparul ei, sä nu-si Ore nasul ascutit i uncle nu trebue.
Dar Cecil descoperise din cele dintâi zile ascunzkorile oar-
bei, cu bani de argint si de aur, cu hartii noi i fosnitoare, ingro-
pate In cenusa si innodate In batiste, cusute in perne i In saltele.
Simti milä pentru asemenea biete -agoniseli de avarä, cu minte
putina si slabä. Ce insemnau toate acestea, fatä de ceea ce se
afla Ingropat jos In vale, intr'o ascunzatoare pentru care toti îi
ascuteau armele ca in pregairile unui adevarat razboiu ?
Se prefäcu deci a nu cunoaste nimic.
Oarba se ridica noaptea din pat si mergea bajbaind sä-si
verifice cotloanele. Le..gäsi neatinse. I se usura o piatra de pe
Când treburile de dimineata se lamureau pe calea cea buna,
Cecil aducea masina cu spirt si punea sà fiarba cafeaua, In fata
mätusei Ruxanda.
Ai sä mà inveli un narav nou, copilo ! o mustra bätrâna
cu o moliciune de map abia scapatä din lama cu pielea intinsa pe
oase i acum rasfatânclu-se la soare.
Matusico, ai drept la ceva mai mult deck atat ! declarä
Cecil, ridicând nasul i culegând cu lingufita caimacul cafelei. Ai
drept la liniste, la altfel de slugi, la o altfel de Ingrijire.. Sunt doc-
tori mari in sträinätati i poate au dânsii in clinicile lor un leac
pentru ochii durnitale !... Toate astea se aflä ingropate colo, In
vale si nu-mi pot stäpâni o adevarata revoltä, când ma gândesc
-ca unchiul Zaharia nu vrea &A le Inteleagä !
Batrâna ofta si tacea nemiscatä.
Cecil turna cafeaua. Punea ceasca intre degetele oarbel.
Aprindea o tigara subtire i risipea fumul dinaintea ochilor cu
mâna, privind chipul sbarcit al mätusei Ruxanda, cu un suras sa-
-tisfäcut pe care nu i-1 putea zari nimeni.
Planurile ei se Implineau Intocmai.
Câstigase Increderea si inima oarbel.
Mai ramânea sä-i devina de trebuinta In fiecare clipa.
Ceruse deocamdata concediu i pentru dupä vacantä, desi se
aflau abia In saptamâna patimilor. Ii expediase barbatul sa nu-i
Incurce socotelile cu nelndemânarea si cu gafele lui, pe de o parte;
-pe de alta, ca sä-1 apere de anumite priviri pornite ale lui Zaharia
www.digibuc.ro
242 CEZAR PETRESCU

Duhu. 0 Inca prizonier6 pe Madala Inteo camerä dela Curtea

lloveanului, unde tAnjea dupä Bucuresti, citind romane vechi, pe
jumätate netäiate, rämase din voiajurile boierului Boldur.
Fatá de Zaharia, arata o discretie indiferentä, ca fatä de
ipohondrii, care se simt fericiti numai cAnd toatä lumea le respectä
boala Inchipuitä. Nu-1 Intreba unde plead, de unde vine : pärea
cä se desintereseazA desävArsit de aceste amänunte. Pricepuse
dupä primele ciocniri, cä orke incercare de discutie si de convin-
gere, era osAnditä sä dea gres. Nu-i mai rämAnea acum altä cale,
deck aceea cu care ar fi trebuit poate sä inceapä. Ceea ce dAnsa
numise: migarea de invilluire".
Scutura scrurnul gärii pe marginea 'farfurioarei i spriji-
nindu-si bärbia ascutità in podul palmei, indrepta nasul prelung
spre oarbä :
Mätusico, venit o idee !... Nu esti de *ere CA
inainte de toate trebue sà-1 despärtirn de Oartä ? Aceastä bestie
cu chip de om e de cincisprezece ani tovargs la säpäturi, a devenit
acuni tovaräs la cArciumä. Nu e greu sä ne descotorosim inteun
fel de dAnsul ! Pe urmä sä asteptäm...
Si eu m'arn, gAndit de mult la asa ceva, si am incercat,
copila mea !... suspina biltrAna. Nu acuma, ci dud mà aflam In
toate puterile mele. Dar nevolnicul e tocmit de Zaharia, Zaharia-i
stäpAn; de drept el îl alege i îi alung5 slugile... Noi suntem
aicea in casa lui, copilà ; sä nu uiti aceasta! SA ne multumim cà
nu-1 cheamA pe Oartà la masa noasträ i CA nu ne trimite pe noi
la paiele lui. Cu ce drept 11 putem alunga? Pentru ce ne-ar cu-
noaste de frid?
Cecil surAde cu milä de atAla simplitate:
Dar nu-I alungäin de fel, mätusico!... Nu-1 facem sä piece
de frid. ,Aci e tot qicul. Vreau sA spun: aci e toatà
Sä plece bruta singurA! SA-si lase stäVAnul, cu propria lui vole. Sä
rämânä unchiul Zaharia singur i sä-si dea seamä cä 1-a päräsit
pAnA i (>115. E o loviturä cu dublu efectl... Primo: unchiul Za-
haria nu mai are tovaräs la gropile sale si tovaräsul obisnuit la
cfirciuma acestui Leiba Tudic. Singur e greu sä se deprindä si sa
continue, acolo linde au fost doil... Secundo: sä comptärn pe de-
moralizarea care va urma imediat. Aceasta va fi poate surpriza
cea mai dureroasä pentru un orn asaltat din toate
Oarba nu Intelegea toate cuvintele sträine i ne mai auzite,
pe care le folosea Cecil, dar pricepea foarte bine cA armele acestet
femeiuste cu nasul ascutit, stint de multe feluri 1 cu multe felurt
de ace inveninate in vArf.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 243
Fie cum crezi tucopilà! consimtea privind in lumina
soarelui.
mä lai, mätusico, i ai sa vezi daca n'are placit
Zaharia Duhu, In titnpul acesta, era dimineata i ziva la
rapa dela cotul lui Man, riscolind i sf5ramand lutul sub cazma
Impreunä cu Oartä.
Seara se Infatisa la Leiba Tudic, unde erau .aproape singuril
musterii, In dugheana p5r5sit5 de ceilali gospodari. De peste
drum, dela bodega cu vitrin5, gritar, fácitor special i cu luminä
electricA, se auzea cantecul gramotonului bazaind In g5oace pan5
dup5 miezul noptii.
Domnul Leiba Tudic ofta de dupá tejghea i cu fiecare can-
tec nou, ridica bratele desnádájduite spre cununa lui de martir
Impletit5 din Covrigi uscati.
Spune si dumneata, bade Zaharie, dacá asa un scandal
mai este pernts? Poate oamenii vor sà doarm5. Poate este Inteo
casä un bolnav !... Pentru ce provoaceä ei lumea, cântând cu fe-
restrele deschise, de urlii tot satu ?
Zaharia Duhu i Oart5 desertau paharele In singurätatea
lor mut5, fdrä sà ia aminte la ce Intreabä domnul Leiba 'ruffle si
f5r5 s5-i poat5 ráspunde.
Intr'o seará, Abeles Tudic, venit In vacant5, Incercase sa se
apropie de acest musteriu, despre care stia de copil cä e un O-
ran ciudat, cu deosebit5 stiintä de carte, prieten cu profesori din
Bucure§ti, descoperitor al unor pretioase relieve arheologice si In
felul lui, un mistic dutätor de comori istorice.
Ii ceruse voie, asezandu-se la mas5, In bluza lui neagr5 de
satin, cu pärul vâlvoiat ca o flacgre rosie.
Tata se vaic5r5, domnule Duhu L.. Incepuse vorba. Dar
n'are dreptate! El e un om simplu si nu vede dincolo de tejgheaua
sa. Zioe satul s'a stricat de când s'a descoperit aicea petrol.
deplângea oamenii, fiindc5 au trecut dela o sclavie a p5mântu-
lui, la sclavia masinilor. Eu cred dimpotriv5, cä e un motiv s5 ne
bucutim. Ce zici, domnule Duhu?...
In loc de faspuns, Zaharia Duhu turni un pahar lui Oart5,
unul pentru sine ; bäu si -trase cu degetul niste semne ude pe
_snag, din dâra paharelor.
Poate dumitale Ili pare ciudat5 aceastä afirmatie? se In-
gri jor5 Abeles Tudic. Am sa-ti explic Indatä i ai sá-mi dai drep-
tate! Sunt sigur c5 tata ti s'a plans, cá eu suint nenorocirea
rusinea familiei. Aceasta fiindc5 am convingeri comuniste i lupt
pentru ele, In loc sä iau un bastonas, de coad5 i sä devin ajutol
de contabil i dansator ca fratele meu. Iar tocmai fiindci sunt_co-

www.digibuc.ro
244 CEZAR PETRESCU

munist convins i inteleg s lupt pentru revolutia mondialä, toc.

mai din aceste motive, m bucur de cele ce se intämplä aci... In-
ginerul Grintescu i Hagi Iordan i asociatii säi sunt de f apt
aliatii nostri. Sunt avantgarda noasträ! Ei au sosit aci, sä pre-
gäteascä revolutia si victoria proletariatului. Ei reprezintä faza
capitalismului burghez si industrial. Netezesc drumul, pregAtesc
terenul !... Noi avem sä venim numai sä Incheiem un proces Isto-
ric... Aceasta, tata nu poate s'o Inteleagä, dar dumneata, persoanä
inteligentä si cultá, desigur cá o pricepi i chiar dacä nu o admili,
o recunosti.
Abeles Tudic asteptä o párere, trecându-si degetele fine si
albe prin pärul roscat i pregAtindu-se sä combatá argumentele
unui räzäs, prin definitie reactionar si fanatic partizan al pro-
prietätii individuale.
Dar Zaharia Duhu il privi cu ochi deserti de orice gânci si
de orice pricepere, ca si cum feciorul domnului Leiba Tudic i-ar
fi gräit In limba ebraid. Oartä Intinse mana spre vorbitor Il
sperie cu Uil fel de pocnet din cerul gurii ceea ce insemna pen-
el o glumä rará, de zile mari.
Apoi turnä in pahare, se rezemä cu cäpitâna buhoasá in pe-
rete si antá gros, un anumit cântec näscocit de el, care dovedea,
cä se aflä In culmea celei mai desävârsite fericiri. Zaharia Duhu
continuä sä scrie semnele lui pe masä cu degetul, tot atât de ne-
päsätor la manifestärile sociabile ale lui Oartá, ca i la teoriile-
sociale ale lid Abeles Tudic.
Tânárul se simti ofensat l Intelese cá n'are cu cine vorbi.
Ji ceru iertare, cu un zâmbet ironic :
Constat cä vä deranjez ! Te rog sä mä scuzi, domnule
Duhu, cá mi-am permis sä vä...
Oartá Il gidilá In pAntec i Ii täie, efectul.
Iar Abeles, trecánd in fundul präväliei, Impártási domnului
Litiba Tudic, impresia GA din acesti doi ultimi musterii fideli, eel
mai márginit la minte nu-i pare sluga, cretin patologic, ci stäpa-
nul, despre care auzise atât de exagerate laude In copilärie, vázuse
numele lui scris In cärti i fotografia Intr'un oarecare ziar vechiu.
Domnul Leiba Tudic .isi trecu unghiile prin bärbita rarä ca
si marfa presáratá ici-colo, In rafturi. Apol rosti filosofic, o consta-
tare milenará.
Dumnezeu ia mintea la unii oameni, Inadins ca sä poatä
spune prin gura lor adevárul intreg !
Abeles stranse din umeri. Scotoci niste brosuri i manifeste,
îi trase sapca pe ochi si porni la o intâlnire tainick uncle se pu-
nea la cale cea dintai grevä din reg:unea petroliferä Piscul Voe-
vodesei.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 245
Cei doi musterii, In lumina fumegoash a opaitului, deser-
tau sferturile fiir5 sä schimbe un singur cuvânt.
Zaharia tnägea cu degetul ud pe mash, semne misterioase,
cifre, linii si figiiri, pe care le stergea, le amesteca, le dubla, ca
si cum pentru acesth singurä ispravh se aflau aci. Glas chpäta
numai când iesea rezemat u1m,r In unlär cu Oarth, pe ulita pustie.
lar luminä, avea iarhsi In ochi, g doua zi, cand se Intâlnea
cu cârdurile de copii, risipiti In lunch duph flori, refugiati In locu-
rile Ina lte unde Inch nu se urcase pecingInea catranului. Erau
multi si unii se aflau acum Intorsi In vacanth, dela scolile orase-
lor, fiindc In Piscul Voevodesei, se iscase o adevArati intrecere
Intre phrinti, sä-si dephrteze copiii dela muncile ampului spre In-
deletniciri cu mai putinä trudä i bänos câstig. Unii, duph puteri,
erau Imphrtiti, la inväthturà de carte, sh ajungh profesori si doc-
tori, avocati si ofiteri; altii, mai nevoiasi la minte sau la mijloace,
fhceau ueenicie la rafinhrii si la ateliere, urmau stoala de maistri
sondeuri sau de mecanici. Se intorseserä Irish acash, se ameste-
easel-5 cu fratii mai ruhrunti si cu altii care Inch nu puteau râvni
la asemenca cariere pline de viitor. Redeveniserä cu totii copiii
0150,4 si fàrà astâmpär.
Dar straiele lor erau thrcate. Fete le lor palide. Jocurile lor
stângace, MCA nestrunita libertate a cAmpului si a codrului, unde-au
sburdat In anii fericirii depline phrintii pärintilor lor.
Pete le de päcurä pe haine si pe inchlthri sau pe picioarele
goale, apäreau ca o pecetie a locului ; ca un semn de stäpânire,
cum sunt marcati cu litere sfâraite In carne viteii turmelor, sh
nu se mai poath sustrage dela destinul lor.
Totusi, tin vechiu instinct îi mâna odath cu piimhvara spre
luncile si poienile din susul apei, unde Ii chemau inch izvoarele
cuiburile de phshri, saltul aerian al veveritelor si glasul cucului
care nu cânta cu mecanism.
Il asteptau pe Zaharia Duhu. Ii ieseau In cale. Cei mai ri-
dicati, cu o clash, douä de InväTäturà la oras, (c5ci exodul abia
Incepuse) se mirau de ce omul acesta despre care tot satul spune
eh e nebun, Ii desmierda pe crestet cu un fel de milh, ca pe niste
orfani ai nimhnui, preghtiti sh fie trimisi In surghiun. Ceilalti, mai
mgrunti, Ii aduceau flori, fiindc tiaii eh Zaharia le imparte bani
pe ele, numai sh nu le vândä inginerilor i slujbasilor dela fabricl
dusmanii florilor", cum spunea el, arätând pumnul spre sonde
zidurile rosii.
Zaharia Duhu nu voia sh duch aceste flori nid la el acasä,
unde stia ca ar bucura o femeie micä i aprigh, cu ochii pätrun-
zhtori l cu nas ascutit, si mai ales cu gânduri pe care dânsa le

www.digibuc.ro
246 CEZAR PETRESCU

crede bine ascunse, dar pe care el le citeste ca Intr'o carte des-

chisá.
Pleca cu bratul plin pe malul Ina lt si presâra florile albe In apa
strâvezie a Voevodesei, ca pe un mormânt unde a fost Ingropatd
o iubire a tineretii lui. Uita Insg, cá apa cea strâvezie le târlie la
vale, unde le asteaptä o moarte urItä, In glodul cleios i In scur-
surile de catran.
Ne spui o istorie, mos Zaharia? Intrebau cei mai mici.
P51 ce istorie sâ vá mai spun, câ vi le-am povestit pe
toate si le cunoasteti?!...
Copiii se adunau roatà si se consultau. Nu fâcea nimic dacä
toate istoriile au mai fost povestite. Un basm nu se Invecheste
niciodatä.
Iar Zaharia Duhu era singurul win din Piscul Voevodesei,
care mai avea vreme i minte, sä mai poatä istorisi copiilor, un
basm.
Ai chut In mintea copiilor, Zaharia! i-o spuneau unii
altii, fârä Inconjur, fiindcä pentru un om cu sminteala lui Zaha-
ria, nu mai era nevoie de niciun Inconjur.
E tot ce se poate!... Incuviinta Zaharia Duhu. Darä In
foe s mä plângeti pe mine, v'as srätui sä vä plângeti copiii vostri,
pentrucA nu mai au mult pang ce si-or pierde mintea lor de copii
amar au sà và blesteme cä le-ati jefuit-o!..
Aceasta, era pentru toti o nouä dovadä de nebunie. Zaharia
Duhu oprea gospodarii In drum. Le at-Ma cu degetul petele de
pácurä pe haine; pe urm5 se Intorcea In jurul lor sà-i priveascii
din toate pärtile, In straiele lor pestrite de lucrátori In fabricá, la
sonde, salahori i hamali.
Cu degetul pe urmele de catran, rostea cuvinte MCA lute le-
gere:
Acesta e semnul fiarei care s'a suit din pâmântl Ia
sama, pentru semnul acesta nu mai sunt marl i mici, bogati
sáraci, slobozi i robi: toti au primit semnul fiarei i toti au sä
moara In robia fiarei.
Oprea copiii si aräta pärintilor, pecetile de päcurá:
Ia-ti vandut i pe dânsii fiarei care s'a suit din Omani
Iatä, poart5 semnul! $i dela scoala pierzaniei unde-i trimiteti, au
s5 se Intoarcä cu un semn mai p1M de infricosare.
Care, Zaharia? Intreba in batjocurä un lucritor cu bluza
albastrà i cu sapcä värgatä, dar arnândouä pline de unsoare.
Au sá se Intoarcä la gât cu cravatä i voi nu stiti ce plin
de scarbA e semnul acelal Au sä se IntoarcA cu inima despârtitá
-de cap, si amar aveti s5 v5 muscati degetele, fiindcä aceasta e o
moarte din vieatá, mai färâ izbávire ca moartea oea adeváratä...
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 247
Zaharia era departe, stergändu-si cu mâneca petele de
pkurà de straiul de siac, cci nici el nu schpase de semnul fiarei
care s'a suit din phmänt.
Era un sigil, prezent aci pe orice cash, orice hain i orice
suflet. Freca, dar petele nu se lhsau *terse.
Iar oamenii rämâneau pe loc, sä-1 jeleascä, dand din cap:
Shrmanul Zaharia, acum e nebun de-al bineleal... Vor-
beste ca in Apocalipsa lui Ion si foarte s'o mai mâniat el pe ne-
gustorii de cravhti. Ce-i mai rhmhsese neatins la minte, a ismiävit
skärica i drojdia lui Leiba Tudic.
Imi pare eh nepotu-säu dela Bucuresti, preghteste Indrep-
thrile bage la casa de nebuni!... dhdea stire cel cu bluza albas-
trä i cu sapca vlärgatä, muiatä In unsoare. 5i nu vhd, cine nu
i-ar da dreptate!
Intr'adevär, faptele i vorbele lui Zaharia Duhu, se dove-
deau de fiecare zi mai pidosnice. El mergea Intotdeauna impo-
triva cumintei judechti.
Toath lumea aflase aci vâna cea grasä a comorii. El chuta
una inchipuith. Pe phmântul lui, duph Cat se spune, e zächmätitul
cel mai de pret. El rade si se mânie, pe cei care-au venit sä-i dea
atâta bhnet cât i-ar fi ajuns altädatä sh cumpere toate moiile
dimprejur, cât cuprind ochii. 5i acum, când fiecare crestin Isi
rupe phinea dela gurä sä-si trimith plodurile la Invhtäturh de
carte, el care a fost singurul chrturar din *tile locului Intr'ct
vreme, si el care si-a ridicat cel dinthi bhiat din sat sh ajungh la
Bucureti profesor la scoala cea mai Inaltä In loc sh se bucure
de fapt, umblä cu vorbe nebune i cu parabole numai de m'ntea
lui pricepute.
Este si aceasta de bunä seamh o pedeapsh, pentru cine stie
ce pkat sävärsit In tinerete poate de baba Ruxanda cea oarbh,
poate de Antohie cel hapshn.
Antohie, sireacul, sä fi &hit si sh fi prins prefacerile si
preturile de-aci! Ce s'ar mai judeca i i-ar mai purta pe toti dela
Societate, pe la tribunale i pe la avocati! Ce i-ar mai avea pe
top In twa lui de tablá i ce i-ar mai juca tontoroiul, sä curd
nädusala pe dänsii, cum curge pkura pe
Feciorul lui Antohie însà, n'avea asemenea griji i räuth-
cioase plAceri.
Trecea, stergändu-si de pe straiul de siac semnele fiarei care
s'a suit din phmânt, iar sub praf semnele apäreau 'inch mai negre.
Trecea singur.
De douä zile Oarth fugise. Lhsase cazmalele In groapa de
lut i plecase färà urma. Zaharia II asteptase. Il chutase la Tudic..
Mfinase argatul molau i somnoros sh-1 afle la cantinä, la bodega

www.digibuc.ro
248 CEZAR PETRESCU

§i la alte cârciumi deschise de curând. Dar Oartä era peste sapte

väi i apte dealuri, cu bani la chimir pentru bäuturä pe-un an,
asa cum ii .pusese In palmä hârtioarele noi, stápána cea cu nas
ascutit. Si Zaharia intelese cä nu mai are ce astepta.
Trecea fr rost si färä tintä. A fost la säpäturile päräsite
ihn lutärie. A fost la Leiba Tudic. De pretutindeni l-a alungat lipsa
tovarisului intunecat la minte, dar credincios ca un cftine, care
acum s'a lepädat de el, si acesta.
Dela o fereasträ de sus, dela Curtea Iloveanului, Madala il
vede gesticulând aprins cu propria lui umbrá.
Dacä si-ar asculta indemnul liber al inimii, ar cobori sä-i
rosteascä tot ce she prea bine cä pentru Zaharia Duhu ar fi o
alinare.
Ar merge sä-i cearä iertare. Pentru ea si pentru amintirea
lui Alex. CA.t a stat In captivitatea aceasta Ina ltä, ca si Boldur
Iloveanu pe care nu l-a cunoscut, a revenit la fereasträ atrasä
irezistibil la pn:velistea väzutä ca printr'un alt binoclu Intots.
Altä priveliste, cum n'a bänuit-o nrci In vis, Inchipuirea boie-
rului Boldur.
Hangarele, cazanele rosii, schelele negre, cosurile fume-
goase de fabria elevatoare si pompe, sarme i cabluri -departe
gara cu sinele lucli In pärnântul sgurit, sutele de vagoane-cisterne
cu enorme inscriptii: o misunealà de oameni negri, In praf negru,
in fum negru, In noroiu negru, Intre ziduri negre; o lume irealä
si aceasta, dar urItä, murdarä si tristä.
Aci, inteo altä primävarä, a suit o copilä dela oras, sä bati
copiläreste din palme, la bucurii care au murit. Fiecare mielutá
albg avea un nume. Fiecare turmä un clopot, sunând lin In face-
rea irealä ca o chemare de pe alt tárâm. Fiecare mielutä avea un
nume, fiecare turmá un clopot. Erau curate, lustruite, intacte ca
judriile scoase dintr'o cutie pentru copila streinä dela oras. Se
aflau presárate pe-o pajiste verde, destisucità parcä si aceea
dintr'o cutie; atât era de proaspätä, de tunsä, de Invrästatä si-
metric cu flori. Plutea i mirosul umed si aspru de brad, ca sä
desävârseascä iluzia.
Si acum copila sträinä dela oras era moartá, asa cum In
privelistea din vale, de fum, de catran si de sgurà, nu mai supra-
vietuia nimic din pajistea verde cu minuscule jucärii de Nurem-
berg.
Toate s'au amestecat scufundate, s'au Innecat In Impticlirea
duhoarea de fum.
In cerdacul lui Zaharia Duhu, In ziva când a sosit cu tova-
räsii ei, Madala nu o väzuse si nu o simtise aceasta, coplesitä nu-
mai de umilirea faptei pentru care se afla tâtitä aci. In singurà-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU ---- 94a
tatea pustie dela fereasträ, dupä zile si zile de confruntare cu
sufletul, abia acum se cutremurase.
Era Insfarsit pregätità sä inteleagi, de ce face semne de
mânie si urä, omul cu straie de siac de pe drum.
Made la ar fi coborit sä cearä iertare pentru copila moartg,
dela oras.
Dar tälpile rämâneau lipite de-o vrajä, ca in visurile ab-
surde de spaimä. $i de departe, vorba-i si fapta-i, se supuneau
numai poruncii rostite de prietena cu nas ascutit.
Zaharia Duhu trecu. Se opri mai intai sä jeleascä un plop
cu scoarta leproasä si vârful carbonizat.
Bietul plop murise si el, In vhduhul acesta imbâcsit de oträ-
vuri. Frunze le argintii tremurau sonor in vânt de aproape un veac,
sä antinteascä räcoros si metalic susurul apel. Acum douä primä-
veri, frunzele se desfäcurä din mugur, galbene, de sulf; primAvara
trecutà, rosii ca sângele; In primävara aceasta moartea era de-
plinä.
Purta si el in päcura scursä pe trunchiu si pe cräci, semnul
fiarei care s'a suit din pämânt. Zalele de argint nu I-au putut
apära.
Omul cu strait' de siac a vorbit si-a trecut.
Departe sub poala pädurii se väcl adunati copiii In cârduri
pestrite. Ii ies inainte. Ii stie pe toti cum ii cheamä. Le cunoaste-
bucurii si dorinti si pläceri, dui:1g mintea lor crudà aproape de min-
tea lui populatà cu vedenii. Cred in povestile lui; cred si'n co-
moara in care nu mai crede nimeni. A ImpArtit-o cu toti. Si fiindc5
nu i-a atins Incä vieata, stiu sä se bucure si de asemenea daruri-
inchipuite.
M'am läsgândit, mos Zahalial... spune unul cäpos, cu
pärul decolorat canepiu si"-cu ochii aposi de miel. Nu mai vleau cal
cu flâu de algint!...
$i de ce te-ai risgândit, Niculges? intreb5 serios Zaharia.
Din plicina lui Ghitä!... räspunse tot atât de serios co-
pilul cu picioarele goale si cu niste pantaloni urIti si largi, de stofä
dungatä cu mult bumbac. Ghitä zice cä el ale dlept sä aleagä
intâi!... .

Atunci cum facem?... e foarte ingrijorat Zaharia, pu-

nând tot atâta convinger0 e ca pruncul bälan In aceastä importantii
chestiune.
Mia sä-mi dai o moalä! 0 moali sus, pe päläu, sä macirk
si sä mä fac molal.
Bine, Niculäes! Moarà are sa fie...
Este câte ceva pentru toatä lumea.
www.digibuc.ro
 250 CEZAR PETRESCU

Iar Zaharia poate chiar crede cA din comoara aceea, va urzl

pentru toti copiii din sat, ceva mncá nelärnurit i Inc5 ne mai vázut.
0 micä tug a for de basm, unde totul sä fie cu putintg
Inchipuirile sg devinä aievea. Dacä existä parcuri imprejmuite pe
un domeniu Intreg, unde sunt puse la adApost sälbätkiunile ame-
nintate de stângerea semintiilor cerbärii i parcuri pentru f a-
zani, pgduri pentru bisoni i capre negre de ce-ar fi nebun gân-
dul sä intemeieze el o grädinä vräjitg a copillor? Ar fi ca o ultimä
a lor targ apäratä, unde sä se refugieze libertatea si färädegrija.
Pe urmg, asprimeá vietii are sä pref acá puii acestia Incä
sburdând In oameni Incruntati i munciti de rgspunderi, lacorni
robiti uritelor osánde, asa cum prevede o lege MCA abatere. Pe
toti Ii astepta soarta celor de devale. Râsul lor are sä fie urIt
räu. Dusmäniile for au sä fie crunte. Pentru unii se aflä pregätite
uzinele eu suier de curele i roti de transmisiune; Ii asteaptä mun-
tii de sgurg si cazanele de pgcurä. Altii au sä se Intoarcd la gât
cu juvätul de mätase, care desparte inima de cap. Poate acestia
nici n'au sä mai revinä vreodatä, In Piscul Voevodesei.
Dar pentru toti, amintirea grädinii cu mere de aur si cu lac
de argint, asa cum va dura-o Zaharia Duhu din comoara lui, va
rgmâne o oazA de fuming. 0 amintire de blandete si de soare, In-
tr'un destin de ocnasi. N'a mai gândit-o nimeni aceasta si pare o
Inchipuire nebung.
Totusi oamenii gäsesc intelept si firesc si de laudd, dome-
niile ocrotite pentru cerbi si fazani.
Zaharia Duhu In mijlocul cetei de copii, cu picioarele 'Meru-
cisate sub el, povesteste ceea ce numai ei mai ascultd i cred.
Apoi iargsi porneste färà tintd, fiindcd In aceastä Vinere a
Pastilor, copiii veniti dela coli, preggtesc pärintelui Toma bucu-
ria unui cor de glasuri subtiri, la slujba de searä. Zaharia Ii lash'
singuri. Din turmä, se Inaltá spre cerul senin si Inalt cântarea de
jale: Primgvarg dulce, fiul meu cel dulce, frumusetea ta In mor-
mânt ti-au pus..."
E sbor de albine, de gAze i fluturi. In cupele florilor se cla-
tinä bondarii catifelati, prea grei pentru potirul gingas. Se räsfirä
In soare salbele de porumbei albi. Cântarea sovgie, se opreste.
Incepe din nou: primävarg dulce, fiul meu cel dulce"... Pare o
cântare strging i absurdä din atâtea piepturi fragede de copii, in-
tr'o ant de hohotitoare fuming de primgvarg, cu atâta vieatä
proaspätg In rnuguri i flori.
La gropile de lut, Zaharia Duhu ggsi cazmalele i hârletele
aruncate, asa cum au rgmas dupä plecarea lui Oartg si cum au
Inceput sg prindä ruging. Isi spune cá Indatä dupg Pasti, trebue sg
caute altà slugg de credintä i sg purceadg mai Indârjit la sgpäturi.
www.digibuc.ro
AU RUL NEGRU 251
Comoara o simte aid. 0 stie, dupä cum prinde dä-i svâc-
neascä inima In cosul uscat al pieptului, de ate ori se apropie de
malul inalt. Si are nevoie de ea, pentru toate glasurile subtiri si
crude, care ajung tremurând In vhduhul cristalin pânä la dân-
sul: Primgvar5 dulce, fiul meu cel dulce, frumusetea ta, In mor-
mânt ti-au pus"...
In toatd dupà amiaza aceea, Zaharia Duhu a umblat färä
astampär, numai ca sä nu se Intoard acasd si sä simtä sfrede-
lindu-1 privirea femeii cu nasul ascutit.
Pe drum, din Inceputul albastru de noapte, 1-a oprit un sol-
dat necunoscut, intrebandu-1 Incotro e biserica satului. ,
Incolo!... arätä Zaharia spre livezile cu cioate de ciresi
Infloriti. Nu se vede de aici, fiindcá e ó bisericutä micä si särack
dar auzi? clopotul te duce panä acolo. Apucá pe drumul dela
dreapta...
Multumesc dumitale! salutä reglémentar soldatul, ducând
mâna la capelà. Am scäpat boala ceea de trin si zic atuncea sä
nu sc5p macar sfânta slujbä de Vinerea mare.
Esti de departe? Intrebä Zaharia, ca sä spunä ceva, cäci
glasul soldatului ii sunase plácut si prietenos In umbrä.
Cam!... fácu sträinul, arätând cu farm spre afundul tärii.
Cale de-o zi si-o noapte. Taman bine am s'ajung la Sfanta-In-
viere, sä ciocnesc pe urmá cu mosnegii mei un ou rosu si sä
Imbuc un därab de pascá, la care bunätate mámuca e mare mes-
terá si n'are pereche In sat... (Pe urmá soldatul rase In Intunerec,
cerându-si Intr'un fel iertare ele asemenea gânduri lacome). Se
cunoaste cA vin dela post negru, de-mi pofteste inima numai
pasc5 si cozonac... Cu bine si cu sánátatel
Ostasul sträin apucä pe ulita bisericii. Zaharia Duhu státu
la cumpänä.
Dar Intelese cà n'are tárie In seara aceasta sä rabde toate
privirile cate au sä se Intoarcl spre el, ca la urs, de indatä ce va
cálca pragul sfântului locas. Porni In Intunerec, sub cerul Instelat,
spre singurätätile lui. Se opri deasupra satului, pe-un trunchiu
scorburos si culcat, acoperindu-si fata In palme. In asemenea
zile, cand toti se adung la Inchinare si se pregátesc pentru petre-
ceri de sárbätoare, singurdtatea II apärea mai asprä si mai ne-
dreaptä.
Stätu mult asa.
Când ridicá palmele de pe ochi, zári o válvätaie mare In vale.
Arde undeva!" vorbi singur, cum era acum deprins. Pe urmä
se ridicä In picioare,
www.digibuc.ro
252 CEZAR PETRESCU
Ardea inspre biserica. Ardea biserica.
Umbre negre se vedeau svârcolindu-se In parä; flacka svâc-
nea, cädea, Improsca scântei si din departare, focul avea ceva
nevinovat si festiv.
Nu ajungeau glasuri pang la el. Dar strabatea numai un
huruit continuu, crescând si micsorându-se.
Zaharia Duhu cunostea mugetul acesta omenesc, din raz-
boiu, când un camp de räniti se svârcolea pisat sub rafalele arti-
leriei.
Cu un rknet, la care raspunserä indata alte racnete din
ease si din livezi, se präväli In goana spre sat.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VIII

Comorile sual ale piimcintului.

Rugul copiilor din Piscul Voevodesei, mai cutremuri si
acum, dupà trei ani, amintirile de obiceiu atat de repede uzate
reci.
In gazetele vremii, In pagini intregi, se regäseste zugrävit
episodul lugubru cu toate amänuntele infricosate. A f ost o In-
tâmplare injustä si atroce, care Inneacá i astäzi privirea Intro
Impâclire le durere.
Atunci Ms.& lectorii din cel mai depärtat tinut, smulgeau
foile din mâinile vânzAtorilor, se plecau pe titlurile de catastrof
gravurile pline de oroare, nu-si puteau stäpâni plânsul spasmo-
dic si nu simteau nevoie sä-1 ascundä. Multi nu stiau In ce loc
anume pe hartà, se afla Piscul Voevodesei. Nu aveau nimic, nici
bun nici räu, cu oamenii aceia necunoscuti i loviti, dela celälalt
capät al tärii. Dar sfâsierea era pentru toti i toti au recunoscut
un semn de nedreaptà pedeapsä a cerului.
Ajunge! impingeau foaia cu negre chenare, hotäriti sä
nu mai citeascä un singur rând.
$i dupä cateva clipe, ochii se Intorcearirezistibil magneti-
zati de chinuitoarele stiri i nemilostivele amänunte.
0 bisericA de lemn i indrilá, mistuitä fulgerätor Intr'un
sfert de ceas. 0 sutà cincizeci de morti, aproape toti copii, carbo-
nizati In clipa când Inältatt spre slavä cu glasurile lor firave cân-
tecul trist: Primävarä dulce, fiul meu cel dulce, frumusetea ta
In mormânt ti-au pus..."
0 sutä cincizeci de sicrie. Un sat fat-A copii. Mamele rupan-
du-si sânii storsi cu unghiile, In desnädejde, Ingenunchind pe ca-
davrele arse sä-si identifice In oase färimlate i cärbune, carne
arsä din carnea lor i sänge ars din sângele lor. Pärinti fugind de
groazg In codri, de unde-au fost culesi douä-trei zile, cu pär In-
välvoiat si ochi näuci. Cetele de câini din patru sate, adulmecând
www.digibuc.ro
254 CEZAR PETRESCU

mirosul de carne sfAraitä cale de-o postä, urländ pe dealuri i In-

cerand sä täbärascä asupra cimitirului. Femeile desprinse cu sila
din imbrätisarea scheletelor sgurite. Altele, läsändu-se sä se sfâr-
eascä de foame pe movila mormintelor. Peripetii de Apocalips,
legende Intunecate i drojdia superstitiilor, presärate cu repro-
suri In dutarea unui vinovat: aceasta a fost hrana gazetelor
vreme de-o säptämänä.
ca nici Intr'un an, säptärnâna aceea luminatá, era cu mai
mult soare ca Intotdeauna, cu mai multe flori albe ale primä-
verii, cu mai multä Insetare de ImblAnzire a sufletelor, In särb5-
torile de Inviere si pace... Tara o asteptase In post aspru si lung,
dupà o iarnä cumplità. Gospodinele preggtiserä ouà Incondelate
pentru daruri de prietenie si iertare; cozonaci cu miezul pufos ca
puful molatec i auriu al bobocilor de rituscä. Copiii Incercaserd
cu neräbdare häinutele Ina neagätate In genunchi si In coate.
Iar bucuria acelor zile de Pasti, s'a stins deodatà, pentru
toti, Inteo amurgire
Totul a fost cenusiu, mort i färä sperantä; cu Indoialä in
blândetea i dreptatea divinä. Räsul se strivea brusc, ucis,pe buze.
Minute le copiilor päreau o provocare. Mána intinsä sä ciocneas-
cä oul rosu, soy:Ala inainte ca omul à rosteascä Hristos a In-
viat!" sau sä räspundä: Adevärat a inviatl"
Indatà îi aminteau i unul i altul, c5 pentru copiii dintr'un
anume sat al OM, Hristos nu mai poate invia pânä In veci. In
toate privirile se cäsca aceeasi priveliste neagrä: mormanul car-
bonizat in care mamele îi cAutau oasele pruncilor. i nimeni nu
mai rostea cuvintele voioase, de bucurie, de luminä, de pace.
MLnile strângeau copiii sä-i :apere la piept Inteun gest spe-
rios de ocrotire. Au fost serbäri, s'au jucat comedii la teatru
filme in opt acte la cinematograf, au fost plimbäri i excursii, au
fost hore i scrâncioabe cu chiot de läutari; peste toate se cäsca
deodatà privelistea neagrä: mormanul carbonizat In care mamele
41 dutau oasele pruncilor, asa cum cainii hulpavi scurmä mo-
vilele de gunoaie.
Râsul nu mai fu räs. Ochii n'au mai privit la cerul inalt.
Särbitorile Invierii s'au scurs mai posomorite ca In anii cei
mai fari de nädejde. C5ci top Invätau in aceastä Säptämä-
ni luminatä, cä deasupra bucurillor si primäverii si tineretii, o
mânä din nev5zut pândeste vesnic prezentä, sa sugrume crunt
f àrà pricinä, tot ceea ce este tinerete i primgvarä si nävalnici
InseLare de bucurie.
Iar ziarele aduceau alte tiri. Alte liste de nume. Alte foto-
grafii de mame präbusite cu pär despletit peste morminte. Ante-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 255
nele posturilor de telegrafie farà fir, au trimis vestea acestui cre-
matoriu al copiilor, gazetelor depârtate i sträine.
Pe terasa unei cafenele särace de cartier, la Paris, Boldur
Iloveanu In straiele lui negre si lustruite la cusituri, a sdpat jur-
nalul dintre degetele scuturate de tremur.
In holul hotelului Ruhl la Nisa, Jordan Hagi-Iordan a strivit
hay' ana In scrumierä, räväsind vraful hârtiilor tip5rite si chemând
rästit bäiatul cu uniforma de postav i nasturi poleiti, sä predea
telegrama cu precädere prin care cerea stire urgentä amânun-
titä din tarä, dad focul n'a vätämat cumva sondele i depozitele
societätii: ,Voevoda, Rumanian company for the development
of the Mining Industry, Limited".
Au sosit fotografi cu aparate perfectionate, pentru a imor-
taliza spectacolul rezervat rubricilor unde se Inregistreazä In di-
ferite almanahuri i publicatii ilustrate, cele mai senzationale ca-
tastrofe ale anului. S'au Iratisat la Inmormantare reprezentantii
ofioialitâtilor In haine de jale solemnâ. S'au deschis liste de sub-
scriptii i s'au Impärtit ajutoare.
Acestea toate au fost consemnate In gazetele timpului de
trimii speciali si se mai pot reciti printr'o Impaclire de emotie
astäzi, dupä trei ani.
Ceea ce n'a fost spus, a rämas Insä Ingropat acolo, in amin-
tirea supravietuitorilor din Piscul Voevodesei, fiindd ochii sträi-
nilor nu puteau sä le vadd toate i inima lor sä le simtà toate. Erau
tredtori. Au venit, s'ati Indurerat, au jeluit; au adunat tiri, ama-
nunte si scene fotografiate; s'au intors la drumurile si la datoriile
lor triste, sä astepte alte Intâmpläri de cutremurare, dupà care
lumea e lacomä, chiar dad Ii sguduie curiozitatea pânä la lacrimi.
Vieata s'a ghemuit Ins6 ad, In cotloanele vechi, ca o sälbA-
fáciune sfâsiatà, strânsä In vizuine, asteptând vindecarea, Orin-
du-si zilele desarte, tresältând din -somn la visuri de spaimä.
Fiindd noaptea, printr'o altà osândä nedreaptä, mamele
fratii i surorile mortilor mai träiau Ind odatà ceasurile de groazà,
ca si cum o singurä moarte n'a fost destul si mai era nevoie de
o sutä de agonii, perpetuate In chinuri din vis. Buimad, mâna
cäuta prin intunerec locul copilului. Isi fAcea zare o nädejde ab-
surdà. Nu-1 mai credea mort. A fost darä numai o arätare urn:6
prin somn, din care s'a desteptat! Mâna cäuta, cäuta... Locul se
destindea gol. Mintea se desmeticea din nädejdea buimad. 5i ade-
värul nu mai Ingäduia nicio amägire. Copilul e un pumn de oase
si de täciune, Intr'o cutie Inchisä sub pämânt, Cu toatä movila de
tärânä grea, apäsând gratiile coastelor desdrnate. Iar moartea,
se Intorcea iaräsi i iaräsi prin somn, ca sä nu lase nici noptil.ali-
narea uitärii.

www.digibuc.ro
256 CEZAR PETRESCU
Nimeni n'a stiut niciodat5, cum s'a desläntuit Intr'adevär In-
tâmplarea dinläuntrul bisericii arse.
E o tain5 a mortilor: Au luat-o cu dânsii.
Tot ce-au scris ziarele, au fost simple prepusuri. Aproapes
de adevär. Poate chiar adevärul. Dar adevärul Inchipuit, nu vgzut,
nu §tiut.
Cei doi sau trei martori din pridvor, atât tin minte... Copiii
cântau Primävarà dulce, flu! meu cel dulce, frumusetea ta In
pämânt ti-au pus..." Sfânta masä, astepta la mijloc, cu chipul lui
Isus sträpuns de cuiele rästignirii. Cineva a gläsuit: Foci._ Vâlvä-
taiele s'au Inältat In aceeasi clipà din patru unghiuri. Usa s'a In-
chis Impinsä de spaima celor dinläuntru. Martorii despärtit afarä,
au pornit cu räcnete sä vesteasc5 satul si sä cheme ajutoare. 5i
In urmä n'a moi fost decât un vaier Innäbusit de capacul acestei,
usi de stejar. Acoperisul slobozi spre cer sinistrele flacäri sä ling5
stelele reci. Barnele de järatec s'au náruit cu turnul clopotniteL
Thcerea s'a lätit brusc, totalá si irealä, sub pâlpäitul scânteielor
galbene.
Totul s'a petrecut at-At de neasteptat, fulgerätor si absurd,
'Meat cei dintâi sositi nu-si puteau crede väzului.
Când inginerul Dinu Grintescu si toate ajutoarele sale, au
pus sub gräbitá comandä In lucru pompele uzinei, Improscarea de
apä a stins doar surpáturi fumegoase si trupuri de mult sfarlo-
gite. Un singur glas nu mai scâncea.
Iar imobilitatea aceasta mutá, era Ind mai greu de supor-
tat, ca vaierul celor o sutä cincizeci de agonii.
Inginerul Dinu Grintescu a sävârsit minune de initiativä, de
calm si de organizare.
A oprit pärintii, fratii si surorile, sà se näpusteascA asupra
rugiilui cu bocetele lor desnádájduite care nu mai puteau Invia
mortii. A priveghiat scoaterea si rânduiala cadavrelor In micul
cimitir, unde deasupra mortilor vechi au fost intinsi feciorii, ne-
potii si stfänepotii lor, cu haine de scrum si trup de cärbune. A
orânduit pazä Impotriva haitelor de câini, atrasi de miros si lih-
niti de foamea postului mare. A poruncit atelierului sä suspende
orice lucrare, si sä Incheie numai sicrie, multe sicrie.
La lumina faclelor, luptând cu sfasierea femeilor si cu in-
därjirea oarbá a bárbatilor, a pregätit o oaste aliniatä de morti,.
asteptând In neclintirea lor neagrá, binecuvântarea de a doua zi
a domnului prefect Emil Sava.
Unele cadavre n'au putut fi despártite, atât de Inclestat au
primit moartea.
S'a aflat lipit de pieptul lat al lui Gheorghies 'Mpg ligá..,
trupul firav si schingiut al Sandei lug Alecu Toader Precup.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 257
Acum nu-i mai Indepárta nicio vointä din lume. Focul puri-
ficase straiele unite i strâmte ale fläcäului cu pumnii mari i stân-
gaci, In uniforma civilizärii. Era acum o statue despoiatä i nea-
aari la care s'a strâns cersind ocrotire o biatä fApturä de cárbune.
Bratul lui Gheorghies, de dincolo de moarte, o apära arcuit
ca un scut impotriva tuturor vräjmäsiilor rämase de ceastälaltä
parte a vietii i färä nicio putere; mäcar cu acest pret, färä nicio
putere.
Sä-1 culce i pe Gheorghies, aici! SA-1 culce i pe
aici!... striga Catinca, vkluva lui Costache Tälpäligä.
tarIndu-se pe pâmânt, Intindea bratele sä-i cuprindd pe
toti, nouä câti au fost: pe Gheorghie i pe fratele lui cel mollu
bolnävicios, i ceilalti mai märunti, feciorii l copilul lui Costache
Tälpälig5, prizonierul ingropat undeva, In nisipurile Asiei Mici.
Mainile nu mai conteneau desmierdând trupurile urIte
Imputinate, cu miros de carne arsä i cu oasele In care a fiert
mAduva tânärä. Nu mai conteneau mâinile i nu-i mai ajungeau
bratele, sä-i cuprindä pe toti, sä nu-i scape niciunul uitat, sa-i cu-
prindà pe tot, si Incá mai departe, Imbrätisând planeta, sä Incleste
Indelaolaltà poate si un mormánt dela capätul lumii, din desertu-
rile cu nisipuri fierbinti.
Toate florile câmpului si toate cununile livezilor, n'au lost
in destul sä astupe atAtea sicrie i s alunge suflarea f add a vân-
tului räscolind carnea- carbonizatà.
Erau si copii pe care nu i-au mai recunoscut mamele, In
pumnul de oase si de cenusä. Se afla i un soldat, färä nume
färä matricolà In straiele scrumite: un soldat venit de departe
ducându-se departe, poposind Intre doug trenuri sä-si &ease:A
moartea ad. Se afla si trupul pgrintelui Toma, Infäsurat In odäjdii,
cu evanghelia crutatá de fläcäri pe piept i ridicatà de domnul
prefect Emil Sava, sä o pästreze la Inc de cinste In biblioteca sa
vastä cu geamuri de sticlä.
Pe toti, din vie*, Ii Insemnase päcura cu o pecete neagrà
de stäpânire; asa cum le arätase Zaharia Duhu straiele i mâinile,
asa cum le gräise In cuvintele lui färä sens.
Acum negre le erau oasele, negre chipurile, neagrä carna:
stane negre i Incremenite In svârcolire de chin, nu-si cäpätaserà
nici dupä moarte Impkarea cea mare care dà atata senin odihni-
tilor culcati In sicrie.
Pe fata tuturor mortilor e Indeobste o nepäsare märeatä.
Intelegi cä au trecut Intr'o lume pacificatà i cä s'au depgrtat
Intr'o tainä.
Moartea acestora Insä a fost de cárbune i foc. Moarte ne-
dreaptà ca In schingiuirile zugrävelilor de biserici, preetità nu,
21. 17 www.digibuc.ro
 CEZAR PETRESCU
258
mai pentru netrebnicii Indärcati de *ate i trimisi In funduri
de iad.
Moartea fost de cArbune i foc.
S'ar spune cá sunt victimele unei boll necunoscute... Un
flagel misterios. 0 ciumä ori o leprdi gräi un reporter de ziar,
potrivind aparatul fotografic cu ochiul asupra cadavrelor negre,
lucioase In soare ca antracitul i Inclestate In contorsiuni de
durere.
Cuvintele se adresau unui camarad, Insemnand liste de
nume si de varste, Intr'un carnet.
Rdspunse un cm span, cu straiu de siac, cu spinarea Inco-
voiatä i cu urme de arsurä pe maini:
Toti poartd semnul fiarel care s'a suit din pdmant...
acolo e fiara, unde se väd schelele. Puterea fiarei e rosie;
Haar& Semnul ei e negru; catranul! Toti au murit de flacärä
s'au prefäcut In catran, ca biruinta fiarei care s'a suit din pämant
sd fie deplind i sä nu-i scape niciunul!...
Cei doi se uitard unul la altul. Li s'a pdrut un nebun vrednic
de luare-aminte. Desigur Incd o victimd un pdrinte, un irate,
cu mortii lui culcati In sicrie.
Dar and au pregAtit carnetul i ochiul aparatului fotogra-
fic, omul cu straiul de siac era departe, presdrand flori de camp
peste mortil de tdciune.
Slujba Inmormântärii a adunat norod din zece sate si multe
chipuri staine de domni, din cei cu slujbe Ina lie care vroiesc nu-
mai binele obstesc si se aratä mai cu seamä s'o spunä, In prezius
alegerilor i In zilele de durere, odatd cu cioclii.
Domnul prefect Emil Sava, päräsindu-si nedespärtitele chei
prinse 'n veriga cu lant, a rostit o cuvantare cutremuratä, cu
amândouä mainile Indltate la cerul nedrept; pe urmd Intorcan-
du-se jos, pe pämânt, a amintit mamelor si fratilor, pärintilor si
bunicilor, aceeasi purtare de grijä i alinare, cum a mai arätat
dânsul i altädatä, vkluvelor, ciungilor i orfanilor de rdzboiu.
Apoi, mortii de cärbune au fost redati pdmantului In albele
lor cutii de brad.
Piscul Voevodesei a rdmas färd copii. Toatä gäldgia ulitelor
a amutit, astampdratä In cimitirul cu crucile proaspete, ca o VA-
ndrd scoald cuminte In straie curate de Pasti.
In lunci, cuiburile de päsdri s'au proslävit ca nici inteo pri-
mdvard, nesupdrate. Veveritele cu coada pufoasd nu mai aveau
pentru cine juca itindu-se printre crengi.
Pe apa Voevodesei, n'au plutit scurmate din stergar, cojile
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 259
de oua roii, ca niste corabioare plecate spre tara blânzilor. N'au
mai fost ouä rosii. Nu mai aveau pentru cine fi.
Se Intâmplau i lucruri In afarä de orice judecata.
Mamele se intorceau dela mormintele cu tärâna bätatoritä
de genunchii lor, unde-si jeliserä Inca odata mortii. Pe urmä, In-
tindeau blidele pe masä i pentru acesti morti. Asteptau, cu mai-
nile Incrucisate In poale. Da Neculäes de ce nu vine? Strigä pe
Mariuta de-afara, Ifni pare c'o aud la poartal..."
Pe cine sä strig, femeie? gemea bärbatul cu falcile Incles-
tate. De unde sa vina? Pe cine auzi?"
deodata femeia Ii amintea ceea ce toga ziva stiuse
jelise, iar casa se umplea iaräsi de bocet, pânä când noaptea, mor-
tii lor mai mureau Inca odatä, Infricosat, In vis.
Sirenele fabricii si rafinarillor chemau insä cu aceeasi re-
gularitate mecanica, oamenii muncii la datoria, care n'avea de
ce sä fie suspendata pentru atât. Prin gar* expresurile luminate
treceau noaptea dintr'un capät de tara spre alt capät de tarä, fArá
oprire vieata nu se opreste pentru atât.
Conducatorul vagonului de dormit, bätea la usa unei cabine:
Mi-ati spus sä vä anunt!... Trecem pe la Piscul Voevo-
desei, titi, satul unde-au ars copiii In biserical...
La fereastra se arata ridicând perdeaua, o fata vesteda de
fum i nesomn. Calätorul îi freca ochii. Nu se vedea nimic. Un
sat, acesta? In orice caz un sat luminat electric, ca Inteo searä
de särbätoare.
Acolo sunt sondele! lämurea conductorul. Sonde le si rafi-
näriile. Satul e ceva mai In sus si e mai prost luminat.
A! Sonde le lui Jordan Hagi-Iordan...
Storul cädea la loc. Calätorul era purtat spre celälalt ca-
pät al WU, cu insomnia lui i cu o curiozitate numai pe jumätate
satisfacutä.
Zaharia Duhu privea si el aceste expresuri, de pe malul lutos
si lt, aparând i scufundându-se In intuneric, cu siragul feres-
trelor ca o ghirlanda de becuri festive.
Vie* de unde veneau si la care se Intorceau, Il durea ca
o ranä. Ca rana mainilor arse, de când a scormonit In járatec sä
afle copiii scrumiti ai tuturor i ai lui.
Asa Il cuprindea noaptea, nemiscat. Asa Il prindeau zorile,
nemiscat.
De acasa, fugea sa nu Intampine ochii iscoditori si nasul
ascutit al femeii sträine.
In câmpuri nu-1 mai astepta niciun baietas cu nasul cftt un
bumb i cu ochii aposi de miel, sa-i cearä un basm si calutul pin-
tenog cu frail de argint, and va afla el comoara.

www.digibuc.ro
260 CEZAR PETRESCU

Cazmalele i hârletele rugineau neclintite, asa cum au fost

lepädate intr'o searà de Oartä. Intâlnea priviri dusmánoase. Il
ocoleau pärintii i fratii mortilor, ca o piazä rea care-a atras urgia
asupra satului. E destul unei minti sänätoase s judece. De orice
s'a apropiat Zaharia Duhu cu gandul sau cu fapta, s'a apropiat
Implinirea unui blestem. A Indragit copiii, ca sä cheme moartea
in chinuri asupra lor. A Indrägit pe Gheorghies si pe Sanda, ca
sä-i vadd uniti in logodna care i-a prefAcut In cArbune. L-a prins
grija bisericii vechi, cum au apucat-o din pärintii pärintilor; destul
a fost atAta ca sä-1 scormoneascá In scrum cu degetele, descan-
tând cine stie ce vrajä suflatà de stäpanul Impärätiei de dedesubt.
Un nebun e vrednic de Induiosare i milä. Dar nu un nebun In
care cuvântä i fäptuieste puterea diavoleascá, sä samene drumul
numai cu plângeri i cu moarte.
Unchiule Zaharia! Ii iei Intr'o dimineatä In cale Cecil,
ridicAnd nasul ascutit sä-i taie retragerea. N'atrt dreptul sä mä
amestec... Dar te rog sá mä ierti cA Indräznesc sa-ti dau un sfat.
In definitiv, eu am datoria sä te previn. Vin pe aci unii i altii,
vorbesc i pleacä... Satul s'a ridicat Impotriva dumitale! Socoate
eä dumneata le-ai adus toati nenorocirea... Prostii de oameni
simpli i disperati... Dar chiar asa dac5 e, sunt de parere sä stai
mai pe aproape de casà, fiindc5 In definitiv, In mintea lor, sunt
eapabili de orice. Nu stiu daca mä Intelegi bine, unchiule?
Inteleg mai bine decât crezi! räspunse Zaharia Duhu,
päsind atät de drept si de hotärIt spre usä, încât nasul se retrase
singur din cale.
Nepoata rämase privindu-1 din urmä, In capul scärilor.
Clätinä din cap si sumeti nasul ascutit.
Intelegi? glasui arrienintätor. Ind nu Intelegi nimic!
Asteaptà putin...
Pe urrni, trimise räspuns la câtiva gospodari vecini, sä le
Impärtäseascä o *ere si un sfat. 0 plângere cu multe semnäturi,
cerând Indepärtarea lui Zaharia Duhu Inteo casä de sänätate,
avea mai mult ca oricând drept sä fie astäzi ascultatà. Si mai
avea meritul sä porneascá dela altii, spre linistirea unui sat In-
cercat de nenorocire, nu spre cine stie ce interese suspecte ale
unor rubedenii oarecare. E -simplu si In afará de orice bänuialà.
Chiar In afarä de bänuiala oarbei, läsatä sä zacá cu leacuri
oblojeli In cämara din fund.
Zaharia Duhu ajunse la malul lui Ina lt, lângi cazmalele ru-
ginite, unde-1 mâna o putere mai tare ca el. N'avea ce duta aci.
Nu astepta nimic. Chiar gandul comorii care-1 stäpAnise o vie*
de orn, era acum foarte indepärtat si päräsit.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 261
Pentru cine ar mai cauta o cornoarä? Pentru ce bucurie ar
gäsi-o? Si pentru care folos?
Totusi aci i-se Indreptau pasii färä voie, cum acul busolei
dupd ce se dating si îi cautä locul, ramâne cu vârful sagetii spre
o singura zare, intotdeauna aceeasi.
Se vedea din locul acela, un camp gol, cu pajisti si araturi
Inteo parte. dincolo de sat, pang spre vaile de departe. De cea-
laltä parte, unde nu intorcea ochii se desfasura privelistea cu
schele si hornuri, cu cazane i cabluri, cu linii de fier i tevi de
schija; valea urIta i trista, unde se cuibärise pecinginea neagra
sä se Intinda prelins, spre Ináltimi si codri si poieni cu pier de
tnierle.
Aci II gäseau nici n'au trecut de atunci douasprezece zile!
aci Il &eau coplii, apropiindu-se tiptil si speriindu-1 In joad:
Mos Zaharia, ti-am adus flori!
Bädie Zaharia, spune-ne povestea cu vrajitoarea cea rea
cu oglinda...
Tresärea la glasurile neasteptate:
Bata-vá norocul, mânjilor!... D. ce te-ai Imbracat cu
straiul acesta urit, Neculaes?...
Acum In neclintire, i-se parea cà aude iarài pasi apropiin-
duse tiptil. Astepfa o mânä usoari si mica, sa-i atinga umärul,
cum se afla Intotdeauna chincit, gata sä-i aseze pe toti roatä In
jurul lui. Astepta. Aseutea auzul.
Niciun pas nu mai putea fi. Niciun glas. Niciun ras voios, cu
viclenie nevinovata. Nicio mana usoara si mid acum carbune
si scrum.
Era numai vantul fasiind In ierburi.
Numai o pasáre arnagita de neclintire, sburând 'Ana aproape,
poate gata sa i-se aseze pe mar, fiindd Il socotea Incorporat
parnantului i copacilor.
Mos Zaharia, ti-am adus flori...
Badie Zahalia, când imi cumpeli calul cu fl4 de algint?
ca nu mai vleau sa astept...
Câmpul era gol. Depärtärile pustii. Niciun glas.
Numai salbele porumbeilor albi, Inältându-se si cazand, räs-
firându-se i Inaintand, pe un cer nepäsator si desert.
Zaharia Duhu privea hipnotizat In apele turburi.
De cloud zile, raul Voevodesei clocotea umflat de puhoaiele
ploilor din munte. Noril se aratasera deasupra culmilor, pe mar-
ginea zärii, vineti i grei, brazdati de sdparärile albe. Dar cázu-
sera' Inddrat. Potopul fárnasese In vägäunile inaltimilor. Aci so-
seau numai vartejuite Involburate, izbind cu tárie In maluri, Wind
www.digibuc.ro
262 CEZAR PETRESCU

rostogolind cioatele cu rádácini negre, sbätându-se intre

tármuri prea strâmte, sä scape In vale, la larg.
de douä zile, poate färä sä-si dea seamä, deplin, Zaharia
Duhu urmärea o luptà Indärjitä a apelor.
Cotul acela rapos, de lut si de stand, tinea zid despärtitor
la o albie veche. La spate, sub ierburi si prunduri, se cunostea
adâncit si färä ocol, cursul din cine §tie ce timp, pàràsit §i uitat.
S'ar fi spus cA apele stiau ,aceasta, si-au amintit-o i cautä dru-
mul bätrân.
De aceea izbeau cu tärie i clocot de douä zile, sä spintece
un singur jghiab Ingust. 0 singurä atá prelinsä, din care Intr'o
nävalà de-o noapte, vor sparge cale deschisä i potolità, pe albia
din alt veac.
Lupta avea ceva dureros. Aproape ornenesc. Se simtea o
judecatà a elementelor. 0 vointä. Un scrâsnet Incordat sä sfarme
o c5tusä.
Peretele odatà prävälit n'avea sä scurteze calea deck cu
cinci sute de pasi, poate cu sase. S'ar fi Impreunat Indatä, drumul
de acum cu drumul dintotdeauna. Dar ocolul dupà parapetul de
lut si de stâncä, zägazul, Impingänd oblu apele pe-un vad nefiresc
Intortochiat, cotul acela al lui Man cu nume limas din nimeni
nu stie ce amintire, pärea si râului un obstacol absurd si o pro-
vocare. Tot asa noroadele primesc o stare de lucruri un veac
mai multe, ca deodatä sä se ridice cu räsmeritä i cu mânie, nä-
pustindu-se i sdrobind.
Zaharia Duhu nu mai recunostea apa cuminte si strävezie
a Voevodesei, In täläzuirea aceasta turbure, cu nisipuri si volburi,
cu rädäcini si nählapi, Inversunându-se sä izbeascä In acelasi loc,
ca berbecii servilor räsculati Intr'un zid de cetate.
Apa venea de departe, räsfiratä i hlisoasà, se pregAtea In
strâmtoare, Isi aduna toate puterile, nävälea spumegand si îsi
sleia Indatà Indkjirea, lovità din coastä i Indreptatà viclean spre
drumul cotit.
Drumul eel vechiu, drept, adánc i lin, se afla dincoace, la
cativa pasi. Apa II stia, Il cäuta i când se simtea mai aproape,
era alungatà sä-si risipeascä Incordarea Intr'un brat trândav
molâu, unde rädäcinile Incepeau sä se Invârte pe loc i spuma
chiftea murdarä si groasä.
Lupta avea ceva dureros. Aproape omenesc. 0 Infrângere
nedreaptä si umilitoare.
Am sä-i dau ajutor! hotärt Zaharia Duhu, cum MO-
duesti ajutor unui prieten, care-1 asteaptä Insä nu-1 cere.
Lepädä straiul si apucä o cazma ruginitä, dutând locul cel
mai slab Intärit.
www.digibuc.ro
AU RUL NEGRU 263
Cercetá Inteo parte si alta. Albia veche acum îi dAdea
socotealä era mult mai adând si se mill cA nu i-a atras mai
demult luarea-aminte. S'ar crede cä a fost säpatA Inadins de-o
manä de orn, sA tinä apele cu vointä, pe-un drum bätätorit. Pe
urmä, numai Intamplarea, o schimbare In afarA de prevedere,
poate altä mâng de orn, a abitut cursul spre cine stie ce folosinta.
lar apele amägite sau duse cu silnicie, au päräsit calea veche, au
uitat-o. Ca s'o regäseascA, e munch' de-0 zi.
Zaharia Duhu purcese de jos In sus, dela albia bAtrânä. Un
sant ingust se aräta deocamdatä deajuns. Puhoiul avea sä desä-
vArseascA Inteo singurA opintire, ceea ce el usura, Incepand.
Se asternu deci la lucru metodic, cum invätase, In sApAtu-
rile lui.
De cealaltä parte a apei, In peretele de lut si de stâncA, sco-
bea ca un sfredelitor de tunel ImbArbätat de loviturile tovardsului
din WA% apropiindu-se unul de altul, cu fiecare pas si dislocare
de cazma.
Lutul era moale, stânca sfärarnicioasä.
Soarele se inchnä dupa muntii negri i Zaharia Duhu n'a
prins de veste and.
Din toate nebuniile lui, fapta aceasta nu era poate cea mai
nebunä. Nu mai avea niciun prieten, nido bucurie, niciun suflet
de orn aproape; nu mai era nimänui de niciun folos. Fiindcä-1 pA-
rásiserA toti si Ii pierd_use pe toti, ajuta o apä.
In sbaterea ei a simtit ca o durere. Poate In eliberarea ei,
va simti ca o bucurie. Ea nu-1 poate ¡rise la, nici päräsi.
OdatA cu asfintitul, Zaharia Duhu poposi sA se odihneascA.
Läsä cazmaua sä cadá i privi indärät.
Mdsurä cu pasii distanta i socoti munca pe a doua zi. Par-
tea cea mai anevoioasä era Implinitä. Apa bAtea In peretele sub-
Vat. Pärea cä a inteles. CA stie. CA asteaptä cu nerAbdare.
Bine L. vorbi Zaharia Duhu, ca unui prieten care se In-
doieste de ajutorul de mâine. Nu plec. SfArsim In aceastä noapte...
Ai dreptate I Maine poate sd fie cate odatá prea tarziu.
Inteadevär, a doua zi, era destul ca apele sä se afle In sd-
dere si toatA casna rimânea zAdarnicä panä la altä puhoire din
munti.
Zaharia Duhu schimbä cazmaua cu vârful tocit, alegAnd
alta din gropile lui päräsite. Nu simti vântul rece al noptii. Nu
auzi cântecul privighetorii din ram.
Izbea cu cazmaua ritmic In lut, reteza rädäcini, rästurna bo-
lovani i cu mâneca sumeasá a cämäsii Ii tergea suroaiele su-
dorii färg sA se opreascá. 0 vieatà veche se destepta In el. Poate
vieata din vremea când sapAturile lui erau de-un folos pentru cAr-

www.digibuc.ro
264 CEZAR PETRESCU

tile profesorului Alexandru Opris. Poate o vieatd mai veche Ind,

din timpuri mai adânci, când neam de neamul lui a rdscolit pg-
mântul Intotdeauna pentru o folosire cuminte, nu pentru vane
comori.
A doua oard s'a oprit tftrziu, Intrun cântec depktat de co-
ws cu sbatere de aripi care s'au auzit pang aci In tdcerea imo-
bild a noptii. Peretele se Ingustase de trei pasi. Aproape sfarsitul.
Ape le se sbgteau lovind In usa Inchisg.
Zaharia Duhu se plecA si privi. 41 vdzu umbra scufundatd
nemäsurat In apg.
Atunci abia prinse de veste, c5 de patru ceasuri sgpa In lu-
mina lunii. Ing ltd ochii. Era o lumind albd-verzuie. Metalled si In-
ghetatg.
E o lurid pentru cdut5torii de comori!... vorbi Zaharia
singur si rAse.
RAdea poate de nebunii care mai cautg comori. Poate râ-
dea de credinta naivd, a celor ce socot c5 la aflarea unei comori,
chlar luna devine complice, cu lumina ei de stafii si fantome.
Si totusi era o lung pentru cgutdtori de comori.
Un scut foarte vechiu pe cer. Un scut cu inscriptiile argin-
tului sterse. Iar scutul acela tocit si subtire, vdrsa o luming sträing,
furat5 de aiurea, trimis5 dintr'o altg lume: o lumin5 verzuie si ne-
linistitoare, care face cginii s5 urle cu gâtul lungit si tglgzuiest,:.
apa oceanelor. Se deslusea fiecare fir de iarbA. Se vedeau depk-
tgrile intr'un praf fosforic. Umbrele se desirau spectrale.
0 bufnitg sburg cu aripi moi, drept In luming, poate pornind
s5 se acate acolo cu ghiarele, pe marginea scutului vechiu si tocit.
E o lung pentru dutgtori de comori ! Ilse Tried' odatd
Zaharia Duhu de el si de altii, strAngAnd din umeri si IntorcAn-
du-se la isprava lui mai cuminte.
Cobort In albia veche, sg cerceteze drumul pe unde vor
puhoi acusi apele In clocot. Izbea cu vArful cazmalei In pietre si
eloate. De oe s'o oprit aici si nu aiurea?
Bdtgile inimii au stat deodatg; pe urmd au inceput sd svâc-
neascg n5praznic, gata sd-i sfarme cosul pieptului. A dus palma
la fruntea cgruntd si udg. A sters ngdusala si a vrut sd stearg5
si o pgrere. Era o groapg scufundatd, cu nisipuri si scai. A trecut
de o sutd de ori pe lane dânsa. Acum tglpile s'au Inclestat de sta-
n5; ca In povestea feciorului Impietrit la IntAia privire a vrdjitoa-
rei pang la genunchi ; la a doua pang la brAu; la a treia pAnd lá
umeri.
A svArlit cazmaua si dintele cazmdlii a sunat.
E o lurid pentru cdutgtori de comori ! rase cu scArb5 *i
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 265
milä de el Zaharia Duhu, fiindcg inima lui uscatä si veche, mai
tresgrise la asemenea nälucire.
Pgsi. Pasul se lgsä desclestat.
Pgsi si se plecä sg-si ridice cazmaua din nisipuri, pietre si
scaeti.
Mai lovi. Odatä. De doug ori. Numai ca sg-si rAdä mai amar
si cu scârbg, de-o nälucire de care se credea vindecat.
Lovitura räspunse.
Atunci Zaharia Duhu se ngpusti cu unealta, cu mAinile, cu
unghiile ; svArlind nisipul, rgscolind prundul, smulgAnd fädäcinile
scaetilor; sgAriind capacul de bronz coclit, cerând minunii o sutä
de brate cu cinci sute de unghii sä poatg säpa mai adânc si mai
repede.
Avea lopata sus, si-i pärea drumul prea lung Ong acolo.
Numai cu unghiile. SAvArsesc câte odatg minuni si zece
unghii, chiar dad' au fost arse scurmând In cenusg fierbinte sä
caute oase de copii morti. Zaharia Duhu mäturg rgmäsitele de
tgrâng cu palmele. Acum lespedea era liberg. Groapa se adâncise;
haznaua de bronz se argtä mai grea si mai mare, deck ar clinti-o
zece voinici, nu un singur gArbovit si Imputinat ca dânsul. Capa-
cul purta semne si flori turnate, sub ruging si sub cocleall
Le stie aceste semne si le recunoaste aceste flori.
Cine spunea cá nu existg comoara regelui Dromichet ? Ma
a väzut-o si asa 11 astepta, cum o stiuse.
Cu dintele cgzmälii svArli zgvoarele ; apgsând In pArghie cu
tot pieptul prgvgli capacul Inläturi. Alexandre, de ce spuneai cä
nu existä comoara regelui Dromichet ?
Zaharia Duhu cäzu deasupra comorii Incredintatg Oman--
tului si veacurilor, de regele lui, Dromichet.
Isi vAri pAnt5 la cot mAinile rgnite si arse, rgscolind coroa-
nele si brgtärile, cheotorile si nestematele, bumbii de piaträ scumpä
si cinggtorile Mute In mgrggritare. In lumina metalicg a lunii,
pietrele vânturate scânteiau In cascadg toate culorile lumii.
Iaspire si safire, halchedoane si smaragde, berile si topaze,
sardonix si sardiniu, iacinte si ametiste, mgrgäritare si hrisolite,
crisopraze si diamante, pietre fing nume, pietre depgsind orke
pretuire a Inchipuirii omenesti : o movilg, zece movili, un tezaur
Intocmai cum II rAdeau toti, dela Petrutg cel descult pAng la pro-
fesorul Alexandru Opris; o comoarg s'o cari cu dimirlia si s'o
rästorni In car cu sase boi. Si-a Inchipuit-o vreodatg Zaharia Du-
hu altfel ? Se poate situra un orn care-a cgutat-o si a crezut In
ea o vie* se poate sgtura vânturând-o intre degetele dure-
roase, rostogolind-o sä-i asculte sunetul si sä-i vadg scânteierile
nestematelor ?
www.digibuc.ro
266 CEZAR PETRESCU

Zaharia Duhu si-a potolit Intai acest nesatiu sälbatic.

In singuratatea scäldata ireal de lumina lunara, s'a scufun-
dat In comoara lui, ca avarii care In ceasiil mortii se rostogolesc
pe movila de galbeni i Ingheata cu mainile Inclestate pe aur,
sa-1 duel dincolo de vieatä cu dal*, Inca si Inca si Inca_
Pe urmä, Zaharia si-a sters obrajii spâni i UZI, cu maneca
sfasiata a dämasii; s'a asezat pe marginea lazii de bronz, salt
contemple altfel, cuminte i cu rânduialä, comoara lui, vieata lui.
Era Inteadevar o luna pentru cautätori norocosi de corriori,
Fiecare piatra scánteia cu toate luminile. Fiecare cununa îi
arata sapaturile Inflorite de aur. Fiecare pafta, fiecare brätara, fie-
care fibula, fiecare cupä batutd In märgaritare, fiecare plasea, fie-
care cheotoare cu vârf rasucit In spiralä.
Erau lucraturile Asiei, si ale Egiptului, si ale Libiei, si ale
Feniciei, si ale scitilor, si ale getilor si ale elinilor si ale etruscilor;
erau build de aur ai neamurilor care s'au stins i efigiile Impara-
tilor desPre care nu mai existä pomenire ; erau aci, podoabele
despre care a dus veste panä In tam persilor si a macedonenilor,
Agatocle, feciorul lui Lisimach, ostatecul regelui Dromichet.
Pietrele scanteiau fierbinte In recea lumina a lunii. Unele in-
vlau, cad i ele au o vieata si-un suflet, o boallä moarte.
Aceasta e pentru Alexandru ridicä Zaharia coroana cu
luoratura getica, asa cum o voise prietenul lui.
Mâna cäzu amintindu-si.
Coroana se rostogoli cu sunet mort.
Acestea sunt pentru gradina copiilor prefira printre
degetele arse, pietrele scumpe care ar fi Indestulat sä rascumpere
un codru cu lacuri i rauri i punti i paski de basm.
Marla cazu amintindu-si.
Pietrele s'au cuibarit grabite ca niste paianjeni colorati dela
tropic, In ungherele lor unde au asteptat neclintite de ani numarati
cu mlile.
Zaharia Duhu Ii privi comoara i o vazu scufundandu-se
tntr'un afund negru de apa,.
1-- Pentru cine o gfäsise, când n'o mal cäuta? Pentru ce bucurie
când nu mai era nimeni sa se bucure ? Cine se mai afla vrednic
de dansa? Maine toate privirile au s'o spuroe i toate lacomlile
au s'o sfasle.
Degetele arse prefiran pietrele ca o desmierdare. Alintau flo-
rile fine ale fibrelor, ca o *ere de Tau de despartire. A crezut
cineva In comoara regelui Dromichet ?
Maine toti au sa creada i toti n'au sä &eased Imbulzin-
du-se, Indestule cuvinte de Jana si de marire. Aceasta e pentru
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 267
Alexandru !... Acestea sunt pentru bucuria copiilor i... A mai ri-
mas cineva care s'o merite?
Comoara astepta cu toate sclipirile galbene si albe si verzi
si albastre si rosii si violete In lumina lunara: o lunä stranie
si metalicá, pentru cäutätorii norocosi de comori.
Zaharia Duhu se sprijini In genunchi pe marginea hasnalei
de bronz si Incepu sä oranduiasca fiecare piaträ si fiecare ban si
fibula si brätarä si cunung, la locul lor, cuminte, cum 11 astepta-
serä si cum le-a gasit.
Le orândui cu Incetineala pioasä si tristä, a unei ultime pre-
ggtiri mortuare. Le mai privi Inca. Le mai desmierda cu degetele
lui arse.
Trase capacul incet deasupra. Trase parnántul si pietrele
si nisipul deasupra.
Se ridica; iar la picioarele lui, era Inca un mormânt ca ori-
care altul si nimic mai mult.
Il privi, cum privesti nesfarsit Inainte de despartire mor-
mintele.
Pe urma, se Indreptä spre malul Malt. De acolo se vedea
bine. Acum se Intelegea bine, de ce a fost o albie veche, sapatä
de mâng omeneasca sä trig apele cu vointä pe un drum bätätorit.
Sub albia aceea a fost dintotdeauna ascunzatoarea comorii. Alta
mânä de om sau Intâmplarea, abgtuse apa Voevodesei din calea
eL dreaptä. Si de aceea apele se cerpu Inapoi, sg-si pazeasca mai
departe comoara incredintata din veac si din veac.
Maine apa Voevodesei va trece deasupra.
Si totul va fi cum a mai fost.
Zaharia Duhu prinse cazmaua si Incepu sa sape mai Indarjit.
Apele bateau In perete. Chemau si nu mai puteau astepta.
A doua zi dimineata, In cerdac, In straie curate si largi, Za-
baria Duhu stätea cu máinile pe genunchi, In bätaia blânda a soa-
relui, ca un convalescent ascultätor si supus.
In fata, mätusa Ruxanda, pe alt scaun, tot cu mftinile pe
genunchi, privea spre dânsul cu ochii ei orbi.
Nu Inteleg. Ce vrei sä spui, Zaharia ? mai Intreba Inca
odata.
Mama, comoara aceea... M'am judecat bine. Nu este
nicio comoarlä! N'a fost niciodata, nicio comoaral...
Oarba ofta. Tot nu Intelegea.
Se räsuci pe scaun, abia stäpânindu-si neastAmpärul, ne-
poata cu ochii mici si cu nas ascutit :
Adevärat, unchiule Zaharia ?

www.digibuc.ro
268 CEZAR PETRESCU

Comoara regelui Dromichet nu existä! repetä rar Zaha-

ria Duhu. A fost o nebunie a mea... 0 nebunie prea lungä.
Atunci, unchiule ?...
Zaharia n'o lAsA s5 sfarseasci.
Atunci, Insemneaz5 c5 sfaturile voastre au fost Intelepte
si bune, iar mintea mea abia acum le-a priceput si le ascultá.
Unchiule, d5-mi voie sá te s5rut ! M5tusico, d5-mi voie
sä te särut I
Cecil l'si Infipse nasul ascutit In obrazul omului span si In
obrazul atranei oarbe.
Ce bucuroasä are s5 fie Madala I biitu din palme. S5 tri-
mit si o cheme. S5-i cheme pe toti, pe Dinu, pe...
Da, s5-i cheme pe toti !... Incuviintä Zaharia privind cu
ochii lui uzati, ceva IndepArtat si mort.
Dou5 telegrarne pornira In aceeasi zi, la Bucuresti.
Una, pe adresa docentului universitar Petru V. T-udose :
Vino cu primul tren", semnat5: Cecil.
Alta, pe o adres5 täinuitä: Sosesc cu primul tren", sem-
nat5: Madala.

Inginerul Dinu Grintescu fárnase pânä tarziu, cu vraful de

planuri §i acte, pe mas5.
tiam, frate Zaharia !... Isi fred mainile. Tot riul a lost
spre bine. Trebue s5 däram5m tot ad... S5 facem o vilä ! S5 che-
märn un arhitect si s5 ridice un plan, ca pentru un orn de treizeci-
patruzeci de milioane cum ai s5 fii, Incepand din ziva cand sem-
n5m contractul... Apropos ! Imi spun oamenii cA In susul apei,
paraul Voevodesel si-a schimbat albia pe-o jum5tate de kilometru.
E un fenomen curios.., cam prin locurile pe unde cäutai tu co-
moara regelui Dromichet.
Comoara regelui Dromichet nu exist5 ! rosti somnambu-
lic, Zaharia Duhu.
tiu, frate Zaharial Eram convins ceva mai de mult de-
cal tine !... rase inginerul bätandu-1 prieteneste pe um5r. Acum m5
duc sä pregâtesc surpriza cea mare, amicului nostru Hagi-Iordan.
Inginerul Dinu Grintescu Isi stranse actele si planurile In
serviet5. Plec5 avaritat, cu voiosie de adolescent.
Zaharia Duhu rämase In cerdac, fat5 In fat5 cu oarba.
Ce spuneai, Zaharia ?
Nimic, mam5 L.. Vorbeam singur... Spuneam cä nu
exist5 cornoara regelui Dromichet...
Oarba Intinse mana, dutandu-1 pip5it. Poate stia ceva In
www.digibuc.ro
ATJRUL NEGRU 269
lumea ei neagrä. Poate citea din nevgzut, ceea ce numal o mama
presimte.
Desmierdi stangaciu siacul aspru de pe genunchiul fecio-
rului :
Zaharia, tu Imi pari astäzi bolnav. Mai bolnav decgt ai
fost ieri si Intotdeauna.
Mai vru sä adaoge ceva. Mâna despkti Intunerecul ei ves-
nic, Infra o noapte si altä noapte.
Dar nu terming.
Apgru Cecil, räväsind un vraf de cataloage pe masä. Nasul
ascutit se Ináltg victorios spre toate Indestulgrile, demult si ascuns
dospite In asteptare:
Unchiule, In definitiv, acum e cazul sg alegem un auto-
m obil I

www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU

www.digibuc.ro
 S. O. S.
Viscolul a Inceput pe nesimtite, muzical si domol, ca o
joac5 nevinovat5.
De dou5 säpt5mAni dura gerul uscat. Cerul era In fiecare
seari mai sticlos; noptile mai nefiresc de luminoase.
Iar In fiecare dimineat5 soarele in5lta la marginea orizon-
tului un ochi mai istovit, pentru a regäsi aceleasi fire de tele-
graf Inc5rcate de promoroac5; aceleasi sine de cale feratii, pa-
ralele si lucii, t5ind B5r5ganul diagonal; aceiasi salami singu-
ratioi, cu brate de madrepor si aceleasi vagoane trase pe-o linie
moart5.
Toate dädeau albei nemärginiri o InfAtisare desolat5 l ne-
linistitoare de capät de fume si de sf Arsit de lume, unde vieata
a Incetat brusc suspendat5 de-un cataclism. S'ar fi spus o In-
toarcere pe nevestite a epocii glaciale. VArsta renului si a rna-
mutului care a surprins civilizatia nesätioasä ca o pedeaps5
binemeritatd, ca s'o ingroape sub clestarul ghetarilor i s'o pàs-
treze peste veacuri, intact5 dar moart5, asa cum se mai gii-
sesc gAzele cu aripi str5vezii capturate In bobul de chilimbar.
Termometrul cobora cu 'MCA un grad In fiecare noapte.
Pe albastrul Inalt, stelele luceau din ce In ce mai mari
mai apropiate. Trosneau inele. Corbii goliserà zarea. Dac5 la
ore fixe se mai tan un tren extenuat dintr'un capät al liniilor
la cel5la1t, aparitia era numai pentru a märi Inc5 sensatia de
pustietate si de sf Arsit. Treceau ultimii supravietuitori. Se refu-
glau cu puteri sleite, manati de panic5, dincolo de orizontul dq-
sert, In necunoscut, unde se mai afla poate limanul oraselor
calde, vii i frenetice, crutate de ghetoasa Inm5rmurire.
Toate statiunile meteorologice Incepuser5 s5-si svArle In-
trenri si r5spunsuri Ingrijorate prin posturile de Radio: La
voi cdte grade?... Aci 34 sub zero. Ieri au fost 32. Maine vor fi
36. A inghetat marea... Pe jumdtate de continent s'a intrerupt
circulatia... Populatia se retrage spre sud. Gulfstreamul qi-a
schimbat cursul... Postul Stockholm nu rdspunde... Nici Oslo...".
www.digibuc.ro
274 CEZAR PETRESCU

Astfel, Inceptrtul viscolului a fost ca o joacd' usuratoare

nevinovata.
InSemna cel putin altceva. Era ca o vraje rea care s'a
rupt.
Mai Intai s'a iscat un \rant subtire, cu suier Infiorat de
piculina. Pe urrnd crivätul Ingrosat glasul, a prins sa geamä
pe strune de violoncel i sà mugeasca In alämurile unei fanfare
nevazute.
Pulberea find de zapadiä, rascolita din nemiscarea de douä
saptämâni, s'a Invälurat In dune ciudate. $i In eceeasi noapte
cerul s'a cäptusit cu nori vineti; ninsoarea de sus a Inceput a
se contopi cu talrazuirile de jos, clädind troiene peste calea fe-
ratä, Inlantuind fabuloase diguri intre ghergane, Ingropand halta
singurateca Intrun alt mormant razletit la marginea lumii.
Ultimul tren a trecut gefaind din toate supapele locomo-
tivei, cu o Intarziere de cinci ceasuri. Atarnau stalactitele sloiu-
rilor sub pântecul negru de fier. N'a .coborIt nimeni. N'a urcat
nimeni.
Apoi n'a mai fost nimic.
Numai chiotul vântului deslantuit besmetic. Numal ca-
tapulta viscolului izbind In ferestrele oarbe si mate.
Prin irealele feregi de ghiata crescute In geam, lumina se
prelingea In Incdperea scunda, apasätoare i sepulcralä.
In plina amiaza nu se mai deslusea dela birou harta C. F.
R. batutd In perete; nu se mai putea citi deck titlul tarifelor de
persoane si de mesagerii de pe tabloul galben, In fotografia de-
colorata nu se mai larnurea inaugurarea podului de peste Du-
nare si chipul inginerului Anghel Saligny In medalion.
Soba de fier fumega.
Vartolomeu Diaconu a cerut lampa, a mesteruit-o singur
apoi, cii urechea atenta la aparatul telegrafic, a Inceput sä as-
tepte, citInd a treia oara o gazetä veche de trei zile.
Era un orn Inca tânär, cu mustata tepoasii, nebarbierit si
cu nodul cravatii stremb. 0 figudä fdra expresie, oarecare, cu
sbArcituri pretimpurii In coltul guru i cu pärul rarit deasupra
fruntii, dar cu toatä Infatisarea mediocra i anonima, luminata
de doi ochi In care se destepta cAteodatä din torpoare o inte-
ligenta Infranta si resignatä.
Intreaga ninth* era concentrate" In ochii acestia.
In ei invia spectacolul lumii de departe, pe masurd ce omul
întorcea foaia sa citeasoa telegramele, ultimele evenimente sen-
zationale ale planetei, desbaterile din Camera francezd si Con-
ferinta petrolului din New-York.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 275
La lectura unul simplu nume, dupa un scurt declic se anima
decorul fantastic: Londra cu stra'zile scufundate In ceatä; Cap1-
tala si Ca lea Victoriei; usa turnantiä a unei cafenele de pe Ring
unde o actrità celebri a scos revolverul din posetá Impuste
amantul; eruptia sondei No. 16 din schela Piscul Voevodesei; un
avion decolând la aerodromul din Rio de Janeiro si expozitia
caninä dela Paris, sala Wagram.
Toate *Rau coontur, relief, vieata, de-aievea.
Pe urtná, ochii lui Vartolomeu Diaconu îi stingeau lumina
In torpoare. Privirea se plimba ostenitä si farà nädejde pe pe-
retii vineti, la harta C. F. R., la tabloul tarifelor de persoane
mesagerii, la inaugurarea podului de peste Dunläre, cu medalio-
nul inginerului Anghel Saligny.
In bucàtärie se auzea o piulii Glasul copiilor In camera
de alâturi. $i afarà mugetul viscolului näpustit In pereti.
Aparatul telegrafic cklea In sincope lungi. Vartolomeu
Diaconu se ternea sä nu-i moarà sub ochi. Halta, izolatä din
doué pârti, p5stra singura legâturà cu restul lumli numai prin
firele telegrafice care de ieri räspundeau laconic, cerându-i rAb-
dare panrä ce vor afla dispozitiunile Directiei generale.
Vartolomeu Diaconu astepta.
Astepta sus si nevaAA-sa, coana Tina, care trimisese unicul
om de servici la oras cu lista de cumpäraturi pentru sárbätori,
asteptau si coplii Dutu si Nevastulca fiindcà tiatt prea
bine (A printre cumpâtäturile dela targ, se Oa Inscrise In frun-
tea listei si anumite minunâtii care-i priveau personal: darurile
lor de Anul nou.
In asteptare I§i amteau timpul jucând loton.
Era un loton vechi, cu table murdare i sleite, cu bilele
desperechiate i In mare parte fabricate de mâna lui Hariton,
omul plecat la oras dup5 cumpgrâturi. Bile táiate si rotunjite
din coada unei biciusti, uitatá de-un därutas astávarä pe banca
unicâ de lângâ felinarul unic.
Vartolomeu Diaconu nu-i auzea. Dar Inchipuia In odaia
de sus (dormitor si sofragerie), la masa Inve !RA cu musam/,
asa cum nu mai conteneau de astázi dimineatä:
64...
N'am
17...
Tertä !
42...
N'am !
33, cocosatii...
N'arn !
www.digibuc.ro
276 CEZAR PETRESCU
25, ca la politie...
Quarta !
44, scaunele Intoarse.
N'am !
Loto. Bravo lui 9 ! A treia oarg astig pe tabla lui 9 t
Loto, IV spun, ce mai cauti acum la numere?
Dutu nu poate pronunta Inca terta, quartg, patruzeci si
patru, control". Spune: teltd, qualtd, patluzeci i patlu, contlo&...
Nevästuica nu poate pronunta teurile, mkar ciá e cu un an mai
mare. Spune: tersei, cocosasii, doudsecisicinci ca la polisie".
Nu-i aude Vartolomeu Diaconu, dar le reconstituie glasu-
rile si joaca, acolo sus, In camera cu sâmburele de lumina Im-
putinat i agonic In capsula de alama, tot asa cum reconstituise
el, cu o vertiginoasä perindare de imazini, spectacolul Londrel
invaluitg In ceata, eruptia sondei No. 16 din Piscul Voevodesei
cafeneaua de pe Ring, unde o actritä celebrg a scos revol-
verul din posetg sa-si Impuste amantul. E poate o boalg incu-
rabilg. 0 infirmitate.
Dincolo de vieata cea reala pe care o trgieste dela ceas la
ceas, mai plgsmuieste una consolatoare si nostalgia pe margi-
nea lecturilor, din cuvintele scurte ale telegramelor, din cores-
pondentele trimisilor speciali plecati sg urmareasca la fata locu-
lui desbaterile conferintei pentru rationalizarea productiei de pe-
trol, rgzboiul chino-japonez, ravagiile ciclonului din Jamaica si
procesul crimei din str. Minotaurului.
A citit in ziar: La conferinta petrolului, lupta se da intre
Royal Dutch si Standard Oil". Indatä Inchipuirea a prelungit raz-
boirea dintre cele doug trusturi, pân In cotloanele cele mal in-
departate ale continentelor, unde o sondä sfredeleste coaja pa-
mântului sg pompeze un nou zgamant; pang In camera unde
un avar numär i ascunde actiunile unei societati dintr'un trust
ori ceralalt, socotind cu Infrigurare cät a pierdut ori a astigat
In 24 ore.
* Fiinda s'a näscut si a copilärit pe Valea Prahovei, printre
sonde, cu deosebire telegramele si articolele de ziar In legaturg
cu petrolul Il pasioneazg. Pe urmg, and toate acestea se epui-
zeazIg, Vartolomeu Diaconu reträieste In imaginatie, auditiv si
vizual, chiar scenele care se petrec In cealaltg Ina'pere de sus,
uncle copiii joaa loton; 41 vede nevasta pisând zahar In bucä-
tärie i tergändu-si broboanele de sudoare cu poalele sortului.
De trei ani, de and a fost mutat In halta aceasta pustie
de pe Bärägan, infirmitatea parca a crescut In mijlocul singu-
ratätii.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 277
Uneori îi trece mana peste frunte, peste ochi, ca sii alunge
Inchipuirile stäruitoare. Alteori le chiamä, le asteaptä,
sunt singura evadare dintr'un surghiun färi vinä i fir spe-
ran*
Acum, tianitul aparatului telegrafic a recomandat Inca-
odatä räbdare. Regionala a dat ordin si purceadá un plug de
desfundat liniile. Poate sä soseascä peste un ceas, poate peste
o zi.
Impiegatul e In concediu de 64 ore. Concediul a expirat.
Dar Vartolomeu Diaconu si-1 imagineazä Indatä, Inteo
gari unde s'a oprit trenul, asteptând deschiderea liniei si citind
o gazetä In fata paharului cu ceai fierbinte. E o garä mare,
de Incrucisare, cu forfota multimii inzecità ca de obicei, dupi
atAtea trenuri ate s'au oprit din drum. Multimea aceasta a dat
navala la bufet, tropäie si discuti cu aprindere; o parte nu-si
aflä astAmpgr iesind mereu pei peron ä afle stire dacg au pornit
sau nu plugurile de ajutor, altii citesc tablourile cu IntArzierea
trenurilor unde un impiegat vine sä adaoge altà cifrà cu cretä,
la fiecare jumätate de ori. Unii supraveghlazA bagajele, altii
scriu telegrame pe coltul meselor din sala de asteptare cl. 1,
au canapele i jalturi Invelite cu plus rosu, mâncat de leprä sl
de molii.
Toate acestea le traleste Vartolomeu Diaconu cu o extra-
ordinari participare la gesturile oele mai märunte, la jalea fe-
meii In rochie de doliu somnoland pe-un paner de pai, la neas-
tampärul copilului care, cu gura plini, mesteand dintr'un colt
de corn, se inghesuie printre bätrâni i aduce mereu stiri tistal-
mAcite ca dupä mintea sa. Ii tie ci acestia nu pot lipsi. Vac
parte din tumultul oricärei girl de Incrucisare, mai ales and
trenurile soseso gafAind cu Intârziere si nu pot pleca mai de-
parte.
Ca si-si amägeascri si el asteptarea, Vartolomeu Diaconu
a iesit si infrunte urgia
A pus paltonul pe umeri. Viscolul s'a näpustit sä il smulgi.
L-a tras pe mined, Infundat Oäciula; face Inconjurul hal-
tei cu picioarele Ingropate In troian pang la genunchl.
De dimineatä a oertat-o pe Tina, fiinda a trimis, pe as-
cuns, omul de serviciu sä facä târguieli In oras. A rimas acolo
Macagiul nu iese din vizuina lui. Acum nu este cine si curete
nämetii cu lopata. Troianul a astupat intrarea. Locomotiva cu
plug and va sosi dacä va sosi are si aducä si vreun
inspector general, cum se IntAmplä intotdeauna. Din nou vreo
observatie si poate pe deasupra vreo amendä, pentru halul In
care va gäsi halta, cu troianul clädit paryä'n ferestre.
www.digibuc.ro
278 CEZAR PETRESCU
Din obicei, Vartolomeu Diaconu a deschis usa sälii de
asteptare. Noroc ca se deschide Inläuntru. OdatA cu el a intrat
si viscolul. E Intunerec si frig mirosul rece al sälilor de as-
teptare.
Vartolomeu Diaconu se pregätea sa Inchida usa la loc,
luptând cu viscolul, când i s'a parut cä misca o umbra In In-
tunerec.
Desigur Inca o nälucire a Inchipuirii. Umbra insä a tu.sit,
s'a miscat, dA sernne de vie*.
Care e acolo, ma? a intrebat Vartolomeu, cu o foarte
legitimä mirare.
Om bun! raspunse glasul umbrei.
Si din mladierea glasului, Vartolomeu Diaconu a ghicit In-
data ca prin Intunereo umbra a surAs cu intentii pacifice.
Aceasta e Inca o istorie! exclama Vartolomeu.
Dar ce? A mai lost alta? interoga umbra, ridicandu-se
din ungherui Intunecos si aprinzAnd un chibrit.
Vartolomeu Diaconu n'a stiut ce sä räspunda. Nu e de-
prins In pustietatea aceasta, cu asemenea dialoguri.
Dupä ton, dupa o imperceptibila nuantare a vocii, Intelege
ea nu are de-a face cu unul dintre pasagerii obisnuiti care se
urci si se coboara In halta lui de pe Baragan: vechili, ciobani,
soldati In concediu, reprezentanti ai autoritlätifor comunale ru-
rale i ärani Incärcati cu desagi ca asinii.
Flacara chibritului lumineaza o portiune de blanä scumpä.
Inainte de a se stinge, aruncata jos, a luminat la picioarele ne-
cunoscutului i doula valize de piele, cu etichete de hoteluri stre-
ine, agentii de voiaj i companii de navigatie. Le cunostea prea
bine aceasta, Vartoil.omeu Dieconu. IntrevAzute pe bagajele ca-
latorilor din rapide i exprese, i-au Ingaduit nu odata sä voiajeze
cu Inchipuirea lui fantasticä In toate orasele lumii, capitale si
porturi, localitläti climaterice si plaje celebre.
Asteptati un tren ?
Seful statiei rostise intrebarea masinal, si imediat si-a dat
socoteala de nerozia Intrebarii.
Streinul raspunse din Intunerec:
Probabil!... Nu-i fi voind sá astept ad cometa lui Ha-
ley! Probabil ca astept un tren.
Strabatea ironie In glasul necunoscutulul.
Ca sa-i pläteasca pe data, cu aceeasi mäsura, Vartolomeu
Diaconu rosti cu oarecare satisfactie:
In acest caz o sa asteptati cam mult! Nu s'a anuntat
niciunul... Cometa lui Haley soseste si plead dupa un orar pre-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 279
cis, cunoscut si afisat de astronomi pe câteva mii de ani Ina-
inte. Cu trenurile noastre e ceva mai greu... Panä ce s'o desme-
tici Directia general5.
Para s'o desmetici Directia generalä, Intrerupse stre-
inul, cred d n'ar strica sli aprindem aci o lampa si sa faceti
focul! E o salà de asteptare, nu? CârAtorii au drept mgcar la
at at...
Figura streinului nu se vedea. Necunoscutull n'a mai aprins
si al doilea chibrit.
InsA Vartolomeu Diaconu a si reconstituit fizionomia care
putea corespunde unei asemenea intonatii agresive si autori-
tare. Individul din Intunerec e lartigos si cu talra. Fiindd a
colindat lumea In rapide internationale, a dormit In cabine de-
lux si s'a Wait In vagoane Pulmann; ,fiindcA poartà blara
scumpä si valize costand cat leafa unui sef de halta . pe cinci luni,
onorabilul se socoteste In drept SA ia la zor un biet functionar
c. f. r...
Vartolomeu Diaconu replied prompt, cu amorul propriu
profund ulcerat:
Domnule, ca sà. facem foc si sg aprindem lampa, e ne-
voie Inainte de toate s5 tavern lemn si petrol! Adid, Directia
generala sä ne dea fondul Inscris In buget, la capitolul pentru
lernne si petrol... Aceasta o asteptilm de câteva luni. De astà-
varä... Poate aprobarea va sosi odatä cu trenul dumitale, sau
poate odatä cu cometa Haley...
Prin Intunerec, necunoscutul rase Incet, surd, färä poftiä
de harti. Agresivitatea de adineauri se risipise.
Consimti cu bland* osteniti5:
Atunci sä asteptAm! Dumneata aprobarea, eu trenul;
arnandoi cometa lui Haley...
Se auzi scartaltul bäncii de lemn. Streinul se instalase la
locul ski, hotnit, precum spunea, sa. astepte. Vartolomeu Dia-
conu se Induiosâ de aceastä prea repede capitulare.
Cu generozitatea victoriosilor, rosti:
Aceasta nu Inseamra, domnule, d trebue s5 degeri In
ghetària de aci!... Pofteste, te rog, In birou, sA facem pace...
Sii facem !
Si si ne vedem la ochi.
...si sâ ne vedem la ochi !
Ironia din glasul streinului mai dura Ind In aceastà totalä
supunere. Dar inofensivá si läuntrid. Nu se adresa lui Vartolo-
meu Diaconu. Era mai mult o ironie melancolid fata de pro-
pria sa situatie, ad In sala ghetoas5 si Intunecatä a unei halte-
www.digibuc.ro
280 CEZAR PETRESCU

din pustietatea airläganului, cu dialogul ciudat Intre doi oamenl

care nu-si vedeau fata.
Vartolomeu Diaconu Intelese si lug necunoscutul In sim-
patie, absolvindu-1 cu desävârsire de hartagul atM de repede
domolit. .
Cu bagajele are sg fie mai greu! spuse cilätorul. Sunt
cam grele... Se aflä vreun om sg le care?
0 sg facem noi pe hamalii In lipsa omului de serviciu!...
propuse Vartolomeu, bajbaind In beznä si apucand un geaman-
tan de toartä
Streinul urmä exemplul.
Amândoi au luptat afanä cu viscolul, au pgsit peste troian
si au intrat In birou, tgbärcind valizele. Le-au asezat lângä usä.
Pe urmg, s'au privit 'In lumina fumegoasg a lämpii.
1mi dati vole sg mg prezint?... Vartolomeu Diaconu,
seful haltei si pentru moment telefonist, telegrafist, magazioner,
hamal si orn de serviciu...
Vartolomeu Diaconu intinse mâna prietenos.
Necunoscutul o scuturä tot atät de amical, evitând Msà
sg-si spung numele si Inlocuind formalitatea cu amabilitäti de
circurnstantg.
Imi pare foarte bine, domnule Sef, telegrafist, maga-
zioner, hamal si orn de serviciu... Asa dar am fgcut pace? Aceasta
mä Incântä. N'ar fi niciun haz SA ne .devorgrn ca serpii din
Marsilia. Cunosti anecdota?... I-au uitat pe amandoi intr'o
noapte In cutia lor cu capacul de sticlä. A doua zi, paznicul n'a
mai ggsit nimic. Se Inghitiserg unul pe altul. Tot asa risca sä
nu ne mai gäseascä, trenul meu sau cometa lui Haley, dacg
urmam a ne rgzboi... Te rog vezi-ti de treburile dumitale! Eu
mg multumesc cu un scaun, aci langg sobig...
Isi desbräcg blana si o atärng modest Iângig soba de fier.
Isi scoase mgnusile si tsi apropie palmele sä le desmorteascg.
Un timp se auzi numai tgcgnitul aparatului telegrafic. Var-
tolomeu Diaconu cerea informatii. Iar informatiile au fost ace-
leasi: statia cea mai apropiatg astepta din moment In moment
sosirea plugului de desfundat liniile si echipele de lucrgtori. In
orice caz, plugul era pe drum. Plecase din Bucuresti. Luptg pe
undeva 'cu viscolul si troienele.
Treburile mele deocamdatg s'au isprigvit! declarg Var-
tolomeu Diaconu, frecându-si mâinile si ridicAndu-se dela masa
tu discurile de alarnä. Asteptgml Poate un ceas. Poate toatg
noaptea... Suntem In mâna lui Dumnezeu...
...si a Directiei generale! complectg streinul surkand.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 281
Seful haltei fäcu un semn din cap si din umeri, care arata
destul de tämurit cât de putine i slabe iluzii merita aceastä Di-
rectie generalä.
Räbdare i tutun! Aceasta e deviza Directiei generale,
pentru functionari, pentru pasageri, pentru toatä lumea...
A propos de tutun!... îi aminti necunoscutul. Permite
sä-ti ofer o tigarä... Am o provizie destul de respectabilá. Incât
din partea tutunului, putem astepta toatä noaptea si mâine si
poimaine...
Intinse port-tigaretul de aur, lung si plat, tixit cu tigäri
egiptene.
Vartolomeu Diaconu descifnä cu admiratie inscriptia au-
ritä. Tigäri de Cairo! Intr'o clipä Intreväzu orasul cu palmieri,
cládirile albe i cubice, minaretele, moscheele, desertul, soarele
arzátor, sfinxul i piramidele. Vesnica lui manie de a se trans-
porta cu Inchipuirea In celälalt capät al lumii, prin magia unui
simplu nume de oras, de tará, de fluviu...
Tutunul era aromat, fin, molatec. In Incáperea strämtá,
cu lampa chioará i Imbacsitä de mirosul podelelor sr:Mate cu
lesie, fumul albastru rispändi un parfum nou, delicat si nostal-
gic: un parfum pe care imaginea lui Vartolomeu Diaconu II
identificä imediat cu atmosfera vagoanelor Pulmann, a saloane-
lor de transatlantic, a hallurilor de Palace-hoteluri.
Prin spiralele fumului, se mai cercetau încä, Incercând fie-
care sä descifreze In träSäturile celuilalt, fiinta lor ascunsä si
necunoscutä. Erau doi oameni fatä In fatä, din douä lumi cu to-
tul streine. Dar rämläseserä numai doi oameni i ant.
Necunoscutul reprezintá exact tipul cälátorului blazat de
spectacolele veacului, asa cum II pliismuise Intotdeauna Inchi-
puirea sefului de haltä.
Malt, spätos, cu tâmplele clärunte i cu fruntea boltitä, cu
fata osoasä i prelungá, cu buzele rase si cu gura amark cu
nasul subtire i cu ochii albastri, In costumul moale de stofd en-
glezeascä, semána aidoma cu persanagiile geavurilor din pros-
pectele companiilor de voiaj si de turism. Nu-i stätea bine aci.
Nu se afla la locul säu.
Vartolomeu Diaconu II transportà Indatá pe-o punte de
vapor, pe-un dig de port, Intro ganä-terminus, unde sosesc
de unde pleaciä o surd de trenuri pe zi.
Curiozitatea birui sfiala, dandu-i glas sä intrebe:
Má ierti, te rog,. dar tot nu pricep cum ai ajuns dum-
neata aici?... N'am auzit clopotei de sanie. Sgomot... Nimicl
M'am trezit cu dumneata In sala de asteptare, parcA ai cázut
din oer... Chiar adas parcá de cometa lui Haley. Numai c5 nu-i
www.digibuc.ro
.282 CEZAR PETRESCU

orariul cometei; nu i-au dat Inca macagiii cerului drum pe linia

no asträ.
Streinul surase, scuturand cu degetul inelat scrumul ti-
garn :

Foarte simplu, domnule Sef, telegrafist, magazioner,

etetera. Foarte simplu! Nu m'a adus cometa lui Haley. M'a adus
viscolul, daoä se poate spune. Am sosit cu sania dela un conao,
de aproape... Nädäjduiam ci Directia dumitale genera15...
A mea? se apärä Vartolomeu Diaconu. A dumnealor !
Bine, a dumnealor!... rectificá necunoscutul cu aceeasi
blâncliäironie. Nädäjduiam cä Directia generalá a purtat grijä
si a luat mäsuri din vreme, pentru a nu se Intrerupe circulatia
trenurilor. Veneam asa dar la tren! La trei sute de metri de
halta dumitale sania n'a mai putut räzbi prin troian. Mi-a aärat
vizitiul bagajele... Am intrat In sala de asteptare si am astep-
tat...
Sunteti strein pe aci? Intrebg Vartolomeu Diaconu.
Relativ! räspunse enigmatic necunoscutul. Dar de ce
Intrebi?
Fiinda nu v'am vlzut niciodatä. Mi se pare`ci v cu-
nose de undeva figura, dar sunt sigur &A nu v'am väzut nicio-
datä... Si mal Intrebam, fiindc5 proprietaril si arendasil de prin
Imprejurimi, Insfârsit persoanele mai cu vazä de pe aci, când
asteaptä trenul pe asemenea vreme, intril direct la mine, In
birou...
Am vrut sä fiu singur.
Vartolomeu Diaconu crezu c.a. In ochii albastri ai streinu-
lui a citit, asa, ca o umbrd de tristetà.
Poate a fost numai o pärere.
Am vrut sà fiu singur, urmä necunoscutul, sà ng väd
oameni! Nu-mi Inchipuiam 'hat c5 prin gratia Directiei gene-
rale c. f. r., slile de asteptare sunt transforrnate In adevärate
ghetärii. Dumneata ai sosit la timp. Exact In momentul când
hotärtsem sä renunt la singurätate, sà vin la dumneata
sä-ti cer ospitalitate, ori mäcar o lampä i un brat de lemne...
Frumoasä ospltalitate!... recunoscu Vartolomeu Dia-
conu, cu pärere de räu. Frumos te-am primit!... Ce vei fi spus
dumneata despre mine? Te rog sä ierti... In pustietatea de
aci, omul se dälbgfäceste... Pe urmä, gândeste-te i dumneatal...
Singur, cu toatä räspunderea pe cap, cu impiegatul In concediu,
cu personalul descomplectat... Te ia gura pe dinainte. Te porti
cum nu ti-e firea.
Sä läsäm acestea... propuse necunoscutul. Am fäcut
pace, nu este asa?
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 283
Orisic at.
Nici un orisicat, te rog! Mai aprinde o tigara... Asa
cum fumeazä sefii de trib indian pipele pacii, Impreuna, In fata
focului...
Imaginatia lui Vartolomeu Diaconu, jucausä ca Intotdea-
una, îi transporta pe amândoi pentru o clipa In savanele Ame-
ricii, Inteun cort de piele, fumând pipele päcii printre Indieni
cu fata spoita I cu o cununä de pene oblice In jurul capului.
Scuturi fruntea sia alunge Inchipuirea i rosti cu o Indoial5
In glas:
La tigarile acestea s'ar cuveni o cafea.
N'ar strica! Incuviinta streinul.
Nurnai sa vad mai Intai ce spune nevast5-mea. MA
tern cia In camara noastrd a suflat vântul. Ca inainte de sarbä-
tori... Am tot lasat sä se sfârseasca toate, ca sa trimit pentru
o Singura cumparaturia... Omul a plecat la oras. L-a prins vis-
colul, acolo, asa ca am namas farä provizii.
Atunci nu te deranja.
Ba, pardon! Mia due sä intreb... Scuzia-ma un moment.
Pofteste ziarul pând ce m5 Intorc. i daca aparatul Incepe a
te rog strigd-mä...
Vartolomeu Diaconu iesi In sdlita dup5 pe-a mesteruit In
prealabil flacära putinä a lampii: se auzira pasii urand treptele
pe scari.
Necunoscutul nu-si arunca ochii pe ziar, cum Il invitase
gazda. A uitat sa traga si din fumul tigärii. Cu mâna spanzu-
rata pe genunchi, privea MCA s5 vadä peretii afumati, tabloul
spalacit reprezentând inaugurarea podului de peste Dunare
medalionul inginerului Saligny. In ochii albastri tristetea cres-
cuse o sfârseald, o osteneald de vieatd, un desgust ; privirea
animalelor bolnave 'care se desprind de turma si se ascund In
singurdtate, asteptând sa moara.
Cu o Incordare a vointei, a dispärut istoveala aceasta din
ochi, numai când s'au auzit pasii lui Vartolomeu Diaconu
coborInd treptat, dincolo de usa.
Avem noroc! anuntA fericit seful haltei. Am mai des-
coperit ceva pe fundul cutiei. N'are sä fie o cafea ca la Capsal
Dar mai bine atât, cleat nimic.
Necunoscutul se sili i dânsul sä para bucuros de aseme-
nea noroc". Insa Vartolomeu Diaconu intelese din surâsul trist
si absent, cd ornul din fata lui este, din cine stie ce täinuite
pricini, un nefericit.
Aceast5 constatare, marl simpatia pentru seamanul sosit
din toata lumea.
www.digibuc.ro
284 CEZAR PETRESCU

Ati fost pe aici la vreun prieten ? La cunoscuti, la

rude ?
Relativ! fu r5spunsul tot atât de enigmatic ca adi-
neaori.
Stiu c5 sunt indiscret... stArui Vartolomeu Diaconu.
Dar de trei ani cunosc aproape toti vecinii. VrAnd-nevrAnd, tiu
and pleac5 fiecare si unde pleacA, stiu când vin si de unde vin.
Pe la mine e trecAtoarea.... Si nu rn5 pot dumiri, cam de pe
unde te-a putut aduce pe dumneata sania care n'a mai räzbit
Intracoace...
Dela CAmaräsesti! Ii satisfku In siM curiozitatea, necu-
noscutul cu parul 05runt la tample.
Vartolomeu Diaconu 41 reetifica pozitia respectuos.
Atunci sunteti poate ruda cu d. ministru? Rud5 sau
prieten?
Relativ 1 fu fAspunsul streinului. Om de afaceri. Omul
lui de Incredere. Avocat...
SA ma iertati a nu v'am recunoscut. S5 mà iertati de
primire...
Gbsul lui Vartolomeu Diaconu devenise servil, stânjenit,
fricos. Ii pip5i cravata strâmba. Ii Incheie nasturii hainei. 5terse
cu podul palmei 'scrumul tigarii de pe masa. Revizui toaleta
lAmpii, cum o revizuise pe a sa.
De ce nu luati loo aci, la birou? Il invita potrivind scau-
nul. E mai comod...
Neounoscutul Ii urmarea toate miso5rile cu vadit si parca
melancolic interes, deodat5 atent, uitând propria-i mâhnire as-
cunsa.
Incepu s5 surad5 cu bunavoint5. Scoase din nou port-tiga-
retul de aur lung si lat si se ridio5 el de pe scaun ofere
tigarä :
Drag5 domnule... domnule...
Vartolomeu Diaconu... Ii ajutor5 memoria seful haltei.
Drag5 domnule Diaconu, te rog sA apr¡nzi i igara
aceasta si s5 ridmânem tot asa de buni amici cum eram adi-
neaori... Faptul cA vin dela rnosia ministrului dumitale si cA sunt
omul lui de Incredere, nu schimb5 nimic. Dar absolut nimic...
Altfel, sä tii cA-mi iau geamantanele i m5 .mut In ghet5ria
sälii de asteptare...
Oricum, domnule avocat...
LasA, te rog, avocatull... Nu sunt nici avocat, nici ni-
mic, aci. Sunt invitatul, musafirul dumitale. Erai pftn5 acum un
om de ispravA. Natural, asa cum Iti este firea si portul. Ai de-
venit subalternul ministrului, o person% foarte sus pus5, dar
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 285
care ti-o spun eu ca nu meritä sä faci atata caz de dartsul... Il
cunosc de-a fira'n pär! S5-I 15sAm In plata Domnului i s5 as-
teptäm cafeaua, amici, cum mi se pärea c eram panä mai adi-
neaori...
Cafeaua tocmai sosea.
0 aducea Nevästuica, In douä cesti desperechiate, pe-o
tav5 acoperitä cu servetel alb.
Fetita lui Vartolomeu Diaconu päsea cu ochii Incruntati
la clätinärile cestilor, cu limba scoas5 printre dinti de Incordare.
41 schimbase sort curat, se piept5nase cu arul strâns in
pieptene de celuloid roz, ti lustruise ciubotelele si 4i scosese
negrul de sub unghli. Nu mai putea de nerabdare sä priveasa
la domnul strein de langA sobä, dar deocamdatä se cuvenea sä
ducá la capät cu demnitate i cu toatA näspunderea, misiunea ei
de gospodinä In miniaturä.
Când asez5 tablaua pe birou, räsuf15 usuratä si se uitä
triumfal:
Poftim cafeaua! Kämica a spus cä nu-i faimoasä, s'o
scusasi... Dar o stiu eu pe dumneaei... Asa spune Intotdeauna...
Abia pe urmä tsi aduse aminte de toatä däscälirea de sus, asa
cum o pusese mämica sä facä repetitie: Dai domnului strein
bunäsearil. Intinzi mana. 41 spui numele".
Inaint5, l cu o reverentä Mângace se executä:
Bung searal... Pe mine mä chiam5 Nevästuical... Ne-
västuica V. Diaconu, elev5 In clasa doua primarä.
Domnul strein se plec5 s'o särute pe frunte. 0 ridia pe
genunchi i ti Intoarse bgrbia titre degete, sà-i priveascä In
ochii negri,
Adevärat neVAstuia! spuse cu admiratie. Pui mic si
viu, de sälbAtäciune liber5...
- CA nu-s asa de abatea... protestà Nevästuica.
Nici n'am vrut sä spun aceasta, domnisoarä NevAs-
tuial... A fost un compliment pe care ai sA-1 Intelegi mai tAr-
ziu...
Nev5stuica pAru multumitä i cu acest compliment valabil
pe termen lung.
Anuntä :
Mai am un frate! Pe el '11 chiamA Dusu...
i nu putem s5-1 vedem i pe domnul Dusu? Intreb5
necunoscutul.
Nu stiu... Nu se poate! N'avem voie sä intrAm In bi-
roul täticului. Eu am venit cu cafelusa. E alt5seva. El ar fi vär-
sat-o si fAsea o tialosie cum fase el Intotdeauna...
Dupä cat Inte leg eu, domnisoarä Nevastuicä, duci cas5

www.digibuc.ro
 286 CEZAR PETRESCU

rea cu domnul Dusu?... trase concluzia streinul cu tâmplele cä-

runte.
Ba de fel! Mä impac foarte bine eu Dusu... Ne mai
batem noi câteodatä, nu-i vorbä! Dar numai asa, In zoacä!... El
e mai mic ca mine, de-abia e In clasa Intâia. E mai mic si mai
zapäsit. Curn vrei s'aducä el cafeaua farà s'o verse ?
Intr'adevár! Incuviint5 domnul strein, alintându-i iyärul
si pieptenele de celuloid. Asa se explicä totul! Intr'adev5r, cum
avea sii aducä domnul Dusu, cafeaua, fgrä s'o verse? Nu toatà
lumea e In clasa a doua primal-A si nu toatä lumea e gospodinä
ca domnisoara Nevästuica...
Asta s'o stii dela mine!...
Am s'o, §tiu de-acum Inainte.
Nevästuica se desprinse de pe genunchi:
-- De-acum mä duc. Mämica mi-a spus sä nu Intind la
vorbä cum mi-e obiseiul... Pe urmä am si o grämad5 de treabä.
Nici nu poti sä stii dumneata câte treburi sunt Intr'o casä Ina-
inte de särbätori!...
Aceasta n'o stiu! Ai dreptate, domnisoarä Nev5stuic5...
Se vede cä tu n'ai casà!
In ochii streinului trecu iaräsi o umbrä.
Ba am... Am prea multe. Poate de aceasta n'o stiu.
Dacä ai atâtea case, dese umbli pe drumuri? Acum e
vreme de umblat pe drumuri ?
M5 Intreb si eu, domnisoarä Nev5stui65.
Te Intrebi ca un prost! Pared esti Dusu...
Vartolomeu Diaconu Incerca sä-si aducà fata la realitate,
dela distantä, cu tot soiul de schime elocvente, Incruntându-se
si fäcându-i semn sä Inceteze. Tutuia streinul, II gäsea un prost,
isl comparase cu Dutu.
In câteva minute, o avalansà de catastrofe.
Dar Nevästuica nu mai avea ochi pentru semnele lui Var-
tolorneu Diaconu. Ii pläcea domnul acesta strein, care umbla pe
drumuri fiindoä avea prea multe case si care era In mintea lui
Dutu.
De-acum m'am dus! anuntä cu regret. Altfel reanânc
paparä dela mämica... N'ai mâncat din papara asta s'o cu-
nosti!... \
Nu, domnisoarà Nevästuicä.
Din usä, NeVästuica Ii mai fku o reverantà stângace.
Apoi s'au auzit pasii tropäind märunt lye_ scariä, o altà usä, rä-
I
bufnind sus.
Copil! Minte de copil prost crescut! Incercä s'o scuze

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 287
Vartolomeu Diaconu. Se poate face Insä educafia unui copil In
pustietatea de aci ?
Astepta un räspuns, o aprobare dela strein. Dar necunos-
cutul pärea c5 n'a auzit.
Gânditor, lurmärea fumul figrii, cu acelas surâs trist
absent, uitat pe buzele cu Incovoieri amare la coltul
Se räceste cafeaua! vesti Vartolomeu Diaconu. Duplä
oe e proastä, are sä mai fie si rece...
A, da! Cafeaua...
Cälätorul tresäri, desteptat din gAndurile lui depärtate.
Se ridid de pe scaun, scuturându-se poate de un fior al
frigului Inmagazinat in ghefäria sälii de asteptare, poate scutu-
rat de amintiri.
Incepu sä päseasc5 In Inc5perea scundä, oprindu-se SA
soarbä o Inghifiturä de cafea i continuandu-si apoi plimbarea.
0 clipä nämanea cu spatele tutors, descifrând tablourile cu tari-
ful c. f. r. din perete, figurile spälkite In costume dernodate
din fotografia reprezentând inaugurarea faimosului pod si chipul
inginerului Anghel Saligny In medalion.
Afark viscolul izbea In pereti, In ui, In ferestre, cu asal-
turi näpraznice.
Vartolomeu Diaconu urmärea plimbarea streinului cu o
adeväratä i mutä evlavie. Si-1 inchipui discutând cu ministrul,
fricheindu-i i reziliindu-i contracte, dându-i sfaturi, ca un orn
de Incredere si ca un avocat imputernicit cu toate afacerile, asa
cum se prezintase.
Vorbise despre rninistru cu oarecare dispret, cu un fel de
compätimire, ca despre omul care nu meritä sà faci atât caz
de dânsul, fi-o spun eu...". Ii cunostea poate släbiciuni täinuite.
Ii era poate nu nurnai consilier, ci i un confesor.
Ministrul venise In capul departamentului printr'un capri-
ciu al politicii. Era strein de 'toate chestiunile. Il duceau alfii
de nas". Nici nu se prea interesa de treburile ministerului. Se
spunea cä va trece la Industrie si Comet sau la Domenii; altii
vorbeau cä face politic5 numai din släbiciune, fiindcä II Wile
câtiva prieteni i ambitiile nevestei. Om bogat, privilegiat de
soartä, cu starea si cu numele mostenite dela pdrinti care au
Insemnat si dânsil pe vremuri ceva printre märimile OHL nu se
interesa de mosia aceasta de pe Bäragan, cum nu se interesa
probabil nici de minister. De câte ori nu auzise, vara, cA a trecuit
cu automobilul spre searä, ca sä piece a doua zi. Nevasta se
plimbA prin streinätäti. N'au copii. N'au griji. Nu cunose sax-
situl de luna cu asteptarea statelor de salarii. Toamna, adminis-
www.digibuc.ro
288 CEZAR PETRESCU
tratorul soseste cu ordin s5 i se punä la dispozItie vagoanele
pentru cereale. Toatei sfarsesc In cateva zile. Curg ordinele tele-
grafice dela Directia generalä si dela Regiona15; soseso din pa-
mkt vagoanele goale.
Altii asteaptä.
Ministrul e atotputernic chiar când nu e ministru: and se
af15 In opozitie. Are prieteni, legZturi; e crutat de adversari.
Lupil se crut5 unii pe altii.
Vartolomeu Diaconu 41 iniagineaz5 biroul de acasá al mi-
nistrului, tapetat, cu usile capitonate, cu tablouri rare In rame
aurite, cu o plaa de metal peste postavul mesel. Vede o man5
ridicand lenevos receptorul telefonului de pe suportul nichelat...
De cati ani zici CA te afli dumneata aci? IntrebA stre-
inul, neasteptat, näruindu-1 pl5smuirea placutä.
Trei ani...
Si copiii cum Invat5 la scoa15? Existä vreo scoal5 prin
apropiere?...
Cel mai apropiat sat cu scoala cea mai apropiata, la
patru kilometri jumatate... Asa c5 ne-am dat dupä tmprejurki.
Copiii Invatä acas5, dau examene vara. Cat pot, ti ajut eu; cat
poate, nevastä-meal... Facem cu rândul. Ne-am repartizat rolu-
rile: eu cu bäiatul, nevasta cu fetita. Dar ea cu grija gc*od.5-
rid, eu cu a serviciului; pot spune c5-i las5m de capul lor! Nu
ne d,5 mâna sä tinem servitoare. Nici sä aducem In luna dina-
intea examenului, pe cineva, vreun normalist ori vreun student
s5-i prepare. Altii am auzit CA asa fac. Noi nu ne'nvrednicim,
si m5 apucä asa Cate odatä, ca un fel de r5spundere fafá de niste
copii nevinovati... Viata e foarte grea, domnule, pe acestre ore-
muri; grea sl nedreaptd...
Adevarat! Sunt fel de fel de mizerii... vorbi Ca pentru
el, necunoscutul. Fel de fel de griji, de necazuri, pe lâng5 care
treci far5 s5 le vezi, fara m5car s5 le presimti. Deodatä ti se
deschid ochil i Tot ceeace era abstract si IndepArtat se concen-
treaz5 si se umanizeaz5... Numai c5 toate vin prea tarziu, In-
totdeauna prea tarziu...
Vartolomeu Diaconu aprob5 din simplä bunkuviintä.
Nu pricepea ce vrea s5 spunä streinul: omul de Incredere,
avocatul si consilierul ministrului.
Imaginatia si inteligenta lui se mkgineau la aspectul vi-
zual al universului. El putea sä vada fail s5 fi v5zut vreodat5
inteaevea, orase si täri, fluvii si munti, oameni de alta ras5 si
animate de sub alt meridian, oceane, porturi si gäri. Nu putea
infra Ins5 In interiorul unui labirint de cugetare.
Se oprea la intrare, ca sA priveasoä ind5iit, afar5.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 289
Dumneata, domnule Vartolomen Diaconu, esti un om
fericit! declarii tot atat de neasteptat necunosoutul, cum neastep-
tatä Ii fusese mai Inainte Intrebarea.
Se oprise din mers, cu mainile Infundate In buzunárile
pantalonilor, zuruind In adancul lor un mänunchi de chei sau
un pumn de monede.
Seful haltei din Bkágan Inrc sä surada cu o umili
mustrare.
Crezi dumneata?... Intrebá.
Inlocui restul Intrebärii cu o miscare rotunzitä a mainil
spre Indiperea scundä cu peretii afumati, spre soba de fier
lampa chioanä, spre ferestrele unde izbea viscolul amarnic de-
afarä si spre tavanul unde se auzeau, deasupra, pasii copiilor
fár scoalä i sgomotele bucátäriei unde robea Tina, färä aju-
toare.
Erau tot eat...a márturii, oa acestea nu se pot numi o fe-
ricire. Il scuteau dc orice alte explicatii.
Si totusi ti un orn fericit! stärni necunoscutul. Nici
nu--ti pop inchipui, cat de fericit! Fiindcä tot ce doresti dum-
neata, se poate realiza maine, poimaine, Intr'un viitor mai mult
sal mai putin Indepártat. Ai o scäpare! Existä o uslä deschisä
spre un maine... Fericirea e aceasta! Sä 'doresti ceva realizabil.
Se te sbati, pentru a cuceri ceva realizabil... Nu sA se realizeze,
sä-ti realizezi vieata, ceeace n'ai dorit...
Privirea lui Vartolomeu Diaconu pluti vaea pe pereti, se
ppri asupra lämpii furnegânde.
Streinul vorbea o limbá cu totul nelnteleasá pentru el.
Ca sä-si afle de lucru *Atli In aparatul telegrafic. Rias-
punsul fu acelasi; eabdarel Plugul desfunda linia dincolo de a
t.eia statie.
Se apropia. Au fast trimise echipe de ajutor. Vartolomen
Diaconu ridioä ochii spre strein, cuprins de e amintire veselä:
Dacg ar fi aci nebunul de Ionescu, ne-ar distra eu trräz-
näile lull Anul trecut, cand s'au InzApezit tot asa liniile, a fost
o istorie Intreagá. A .ajuns de pomina, pe toatä linia, dela Bucu-
resti WA la Constanta... 'La fiecare ceas mai cherna la telegraf
sift dea semnalul de alarmá: S. 0, S. Nene Miticä! S. O. S.
Cine e Ionescu? Intrebä necunoseutul. Si eine e nenea
Miticá?...
Impiegatul care e In concediu aeum. Pe el Il cheami
Jonescu. Mache Ionescu!... Balat de ispravá, dar earn suiu... Cam
Inteo ureche.' lar nenea Miticä, e domnul ministru al nostru!...
D. Demetru Demetrian... Asa I] botezase Ionescu: Nenea Miticä!
Falicea eu alte cuvinte apel la d. ministru stà ne salveze domnia-
www.digibuc.ro
290 CEZAR PETRESCU

sa, dacA Directiunea generalA i Regionala ne uitase. S. O. S.

Nene Milk& Vino i ne salveazä, nene MiticA!...
Streinul rise de-a-binelea.
Si nenea MiticA? Intrebd el. Cum s'a comportat?...
Pard d. ministru avea sä ne desfunde dumneahil linia!
fi luA apArarea din oficiu Vartolomeu Diaconu. Are alte griji,
alte treburi; Intelegem noi conducerea serviciului i ierarhia räs-
punderilor.
Spune mai simplu si mai direct, domnule Diaconu! Il In-
demnä omul de Incredere i consilierul ministrului. LasA diplo-
matia, cäci doarlä am devenit prieteni. Poate n'avea nicio grijA
d. ministru, nicio treabä alta! Nenea MiticA se plimba poate prin
strAinAtate... Prin ce vreme s'a intâmplat InzApezirea de anul
trecut ?
Totpe la sfârsitul lui Decemvrie.
Exact!... Nenea Miticd se afla la Nisa. In concediu de
sänätate, zioe-se.. De fapt, plecase sä-si adued nevasta... S'o con-
vingä sä se intoarci acasä... Poate de acolo dädea i nenea Mi-
ticA, alias d. Demetru Demetrian, semnalul de alarmA: Save
our souls! Salveazä sufletele noastre...
0 fi! aprobä Vartolomeu Diaconu cu neIncredere.
Pe urrnd, streinul s'a strâns lAngA sobä si a limas timp
!ride lung pe scaun, cu obrajii In palme, cu coatele pe genunchi,
cu ochii In dusumelile duhnind a lesie.
Un ceas a trecut. De dou5 ori, Vartolomeu Diaconu a ur-
cat scärile In vârful degetelor, pledând sd-si conving5 nevasta
pentru a invita necunoscutul de jos la mas5. A epuizat toate
argumentele. Legdturile cAltätorului cu ministrul, crestineasca os-
pitalitate cuvenitä unui drumet la vreme de noapte si de larnA.
La randul ei, Tina a invocat tot atâtea argumente, dovedindu-i
punct cu punct, 6. nu pot invita un mu la o masA called si
goald, tocmai fiindc5 e In legäturi atât de strânse cu ministrul
tocmai fiindcä arat5 ca o persoanä ,sosItä din altd lume.
La sfârsit a biruit insä tot Vartolomeu. A asudat si a bi-
ruit.
Dar pe räspunderea ta, Vartolomeu?...
Imi asum toatd räspunderea... a declarat sotul, profi-
tând de ocazie si periindu-si Orul rArit pe frunte, In fata oglinzii.
Pe rAspunderea mea, Tino! E un orn de ispravg si nu-mi pare
un mofturos:.. Trebue sd aib5 un necaz, ceva... Taaace-tace,
când vorbeste nu-1 prea Inteleg Intotdeauna.
Vartolomeu Diaconu a coborIt jos si i-a venit rândul sA
pledeze acum In fata streinului cu aceeasi energie. Necunoscu-
tul se codea.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 291
N'as vrea s5 deranjez... Singur ai spus, domnule Dia-
conu...
Miä rog, ce-am spus e una, si ce spun acum e alta. M5
ofensati! Dad nu primiti, inseamnä cA nu merita casa mea ase-
menea onoare...
Argumentul a fost decisiv.
Necunascutul a urcat sCArile. A intrat In Incaperea sárack
dar curatA, proaspät spoitá cu var. A sArutat maim doamnei
Tina Diaconu, care mânä mirosea a s5pun de Marsilia si a
nuci. A fiAcut cunostintA cu d. Dutu Diaconu, elev In clasa I-a
primari )si pasionat jucAtor de loton.
Fata de masä era alb5, de pänzA WAneasc5; farfuriile
tacâmurile desperechiate, paharele de diferite forme si märimi.
Pe celelalte le-a spart Dusu!... a explicat NevAstuica,
Dumnealui, care e tata tuturor isprävilor...
Si tu n'ai spalt falfulia? Falfulia.aia cu floli dela Mosi?
Dumneata nu esti mama lAutätilor?... protest5 d. Dutu, destai-
nuind o micA dram5 familiark probabli .de data mai veche, dar
care mai aduse si acum un val de roseatA In obrazul fetitei.
Gospodina a curmat controversa cu o usoarä incruntare
a sprincenelor.
Era o femeie micá, oaches5, poate cam prea slabità i prea
palidA, dar care aräta plina de energie i 'Area cA exercitii In-
destul5 autoritate asupra sotului.
Poftiti, vA rog, Ii invitA, ImpArtindu-si ochii intre mas5
usa buditäriei, deschis5.
Copiii s'au asezat cuminti la locurile lor. Necunoscutul In
capul mesei, sub lampa de tabtA nichelat5, atarnat5 In tavan.
0 sä ne iertati... îi ceru scuze Tina Diaconu. Ne-a
prins viscolul fAr5 provizii. N'avem nici pAine proasp50... Asa
c5 o s5 v multumiti cu o masi cam sáracutä: ouA, mknAli-
gutA, brAnzA... N'avem nici.vin.
Necunascutul o asteptA s5 sfärseasca, surkänd:
Doamn5, dacA aceasta era toat5 problema, Imi pare
räu cA d. Diaconu mi-a ascuns complotul cu invitatia la mas5.
MA miram de ce tot urcä scArile si le coboark agitat, de para.
se anuntase cometa lui Haley. Ar fi fast mai bine sa-mi spunä
din timp! V5 crutam de toga' povestea... Mi se pare c5 am eu
Intr'un geamantan provizii sä Indestuleze o cas5 Intreagä. E
obiceiul Marandei! Baba Maranda, c5m5r5sita, are obicei sä
ma incarce cu tot soiul de bunAtAti cand plec dela tar5. SA In-
cercAm i sA vedem.
Impotrivirile sotilor Vartolomeu Diaconu n'au avut nicio
putere.
www.digibuc.ro
292 CEZAR PETRESCU

Necunoscutul a coborIt In birou. S'a tutors cu unul di.

geamantane, I-a deschis si a scos la ivealà, Inteadevgr, atatea
bunätäti câte n'au väzut niciodatä peretii spoiti cu var, si Mri
Indoialä nici ochil. domnisoarei Nevästuica din cl. II-a primari
si ai, domnului Dutu Diaconu din cl. I.
Sunda' fiartä i curcan, branzá In coaja de brad, tort, pia-
ointä cu mere si cu nuci, borcane de compot si sticle de vin,
tuic5 stráveche i pateu de lepure. Tot ce baba Maranda, cämä-
räsita, IncArca In geamantanul necunoscutului de ate ori pleca
dela conacul din Cämärgsesti färä ca streinul sä le desfacä vreo-
datä.
Le purta 0115 la oras. Lisa geamantanele In grija servi-
torilor. Ei le desfäceau. Prin grija lor apáreau la masä; dar
streinul nu intreba de unde sunt si cum au sosit.
Nici nu se prea atingea de ele.
Acum ti dädea intaia oarà seama, de ce inaintea plecárii
era ant de agitati baba Maranda, care II crescuse si Il dädä-
cise pe vremuri, Inainte de a cäPta rangul de cämäräsitä.
Masa a fost lungá. Copiii, intimidati, se supraveghiau sá
nu Infulice hartane prea marl, trägand cu coada ochiului la
chipul cum tale si duce furculita la gurä, streinul cu pärul oà-
runt la tample. Dadiä i s'ar fi potrivit lui, ar fi rämas flámanzi.
Necunoscutul !Area sätul de aceste but-1614i, ca de orice
din bunätätile lumii.
Tina Diaconu a adus elogiile de gospodiná versati, babei
Maranda. Vartolomeu Diaconu s'a indeletnicit cu desfundarea
sticlelor.
Läsase usile Intredeschise, ca sá audä tkänitul aparatului
telegrafic chemand. Dar telegraful nu mal dädea nido veste des-
pre plugul care pornise si se Infundase pe drum, inainte de
penultima static.
Tuica a fost bätrani, vinul de soi, se mai afla si o sticlä
de visinatä.
Vartolomeu Diaconu a prins glas i veselie; pe urmi s'a
Induioot de propria sa soartä si de soarta copillor care cresc
ca niste sälbatici. Cu toate semnele desnädäjduite ale Tinel, re-
petand aceeasi pantomimä adreSati de el, jos, Nevästuicii, cand
trecuse mäsura, Vartolomeu Diaconu nu s'a putut opri sä-si la
piatrá de pe inimä. L-a rugat pe avocatul, consilierul si priete-
nul ministrului, sä punä un cuvant bun si sá obtinä o mutare
Intr'o statie mai omenoasä, aproape de binefacerile civilizatiei.
Nu Intr'un oras. N'are Inca dreptul sl gradul.
Dar mäcar Inteo localitate räsáritä ca Piscul Voevodesel.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 2112

Acolo, are Tina un Irate care luereazi la o societate pe-

treliferi. Din and In and le sale lucruri rninunate. Sat eu elee-
trick doui co1i, cinematograf; altfel de lume, tot soiul de ingi-
neri streini... El stie ce Inseamni o regiune petroliferi fiinda a
crescut pe Valea Prahovei, and la Bustenari curgea picuri si
aur..i. A aflat oi la Piscul Voevodesei e ceva Inca mai cumplit.
Chiar In ziarul de pe mask din biroul haltei, a citit el despre
eruptia sondei No. 16.
Necunoscutul asculta, privea, ticea; pirea d asculti fàrá
si audi, cà priveste fär Si ye& Cute le amare din jurui gurii
se adinciseri; veselia i Insufletirea au lost pentru gazde, pen-
tru copii, pentru Vartolomeu Diaconu cu deotebire.
El, streinul cel care umbla pe drumuri fiindci avea case
prea multe, In prea multe locuri risipite, se &idea In vremea
aceasta di la Bucuresti II asteapti un singur taam In capul
unei mese prea lungi, intro cameri prea vasti dintr'o casi
prea mare si goalä.
Se &idea cà lntrun alt capit de lume, intrun hotel de
pe tlärmul Mediteranei, toyer.* lui de vie* se afla intr'o alti
tovirisie.
Se gAndea cä mâine va suna iarisi telefonul de 24 ori In
12 ore.
CA* poate adevärata fericire pe care n'a cunoscut-o nicio-
der:A nu o va cunoaste, e un bun numai al acestor oameni sim-
pli, baricadati de viscol In mijlocul Biriganului.
Din and In and, Vartolomeu Diaconu se ridica dela
masä sä cearä stiri proaspete telegrafului./
Se cam elitina. Avea obrajii Imbulorati, ochii sclipitori,
-must* mici i moale, acum sburliti caraghios, ca mustata
unui pisoi. Din nou i se strâmbase nodul cravitii.
Spunea din prag, ridicand sprinceana dreaptä:
Mà duo si-I trag un S. O. S. lui nenea
La Intoarcere, anunta:
Nenea Mitia a fäcut-o di oaie !
o Meuse intradevär de oaie, nenea Miticà. Plugul se
infundase definitiv. Acum statia cea mai apropiati ceruse al doi-
lea plug de ajutor ca si-1 scoatä pe celälalt, Inzipezit.
Intr'o vreme, Dutu se uroi pe genunchii necunoscutului,
farà prea multe formalititi si /1 supuse la 'un aspru interogator:
Da tu! Tu n'ai nume, ulâtule ?
Am! Spune-mi Miticà. Sä fiu si eu In astiseari Mitioi...
Nenea
Atunci ai ficut-o si tu di oaie, ulitule, ca nenea
Milan, al titicului...
www.digibuc.ro
294 CEZAR PETRESCU

E tot ce e poate, domnule Dutule!

i tu n'ai casi? N'ai nevastà? N'ai copii?...
De unele am. De altele n'am. De unele am prea multe..
De altele prea putine. De allele de loc...
Mi se pare cà te-ai cam Imb Mat, nene MiticA!... desco-
peri Dutu. Volbesti alandala... Cum de unele ai plea multe, de
unele plea putine si de altele de loc?... Ce fel de volbA e asta?
Ai oli n'ai ?
Dusule, astampAre-te! IncercA sA-1 punA la rezon NevAs-
tuica, läsatA A supravegheze masa In lipsa Tinei Diaconu, care-
pregAtea patul streinului.
LasA-1, domnisoarA NevAstuica! protestA necunoscutul,
devenit nenea Milled. Poate IntrebArile lui sunt mai cuminti de-
cal le credem noi si de cum par.
VAd ea vA Inselegesi bine! strânse din umeri NevAstuica.
Am spus eu zos cä esti earn In mintea lui Dusu...
E tot ce se poate, domnisoarà Nevästuicä.
Vartolomeu Diaconu, cu bArbia In pumni, priveste duios
masa, streinul din capul mesei, bAlatul pe genunchii lui.
Toate ii jóaclä pe dinaintea ochilor Intro ametealä plAcuti.
Nu e invitat cu vinul. $i a bAut Inainte tuicà, acum visi-
natä. Mereu spune cA a ajuns la ultimaI pahar. Il desartä i /1
Impinge la o parte. Pe urniA trage cu ochiul and nu-1 observä
streinul, sau and crede el &A nu-1 observA streinul, si mai toarriA
din sticla cu Totul a devenit ireal, ca In plasmuirile
sale.
Incearc:i uneori ä se ridice. Vrea sA meargi la aparatul
telegrafic.
Vorbeste cleios :
MA 'uc sA sA dau un S. O. S. n'ne Miticei!
Dar intre intentie si realizare se easel un abis.
Rarnâne lipit pe saun. Ascultà dialogul dintre strein si
Dutu, cu brArbia In palmb, zambind cu beatitudinea cea mai de-
Avfirsità.
S'a desprins sA coboare i sa fad de veghe, numai tArziu,
and Tina 1-a poftit pe strein la culcare.
Atunci a iesit afard, In viscol, frecat fruntea cu zA-
padà, s'a desmeticit i, muncit de remuscare, In fate aparatului
mut, a Inceput facd un crunt rechizitoriu.
Asa dar, Inaintea unui strein care e prieten, orn de In-'
credere i consilierul ministrului, s'a ametit, a dat reprezenta-
tie, a neglijat serviciul, permis glume pe socoteala lui ne-
nea Maid?! S. O. S., Nene MiticA! S. O. S.". Ce idiotie! Vi-
novat e numai zevzecul de Ionescu Matache, cu trAsnAile lui.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 295
Maine sau poimaine, streinul care doarme sus, are sä dea
ochii cu d. Demetru Demetrian...
Are sä-i spunä, asa, Intr'o doari, chiar färä intentie räu-
täcioasä :
Este aproape de Cämäräsesti o haltä... N'o cunosti?
Päcat! Si un sef de halfä... Nu-1 cunosti? Päcat! Un tip foarte
nostirn... Dac5 tot personalul cefereului e de aceeasi teal* nu
e de mirare CA deraiaz5 trenurile si ci se Infundä liniile... Bea
sdraiin! Pentru el si pentru copiii lui ai devenit nenea Mi-
tica!". N'o stiai? Ha-ha! Esti nenea Maid... N'ai prima nicio
telegramä: S. O. S. Nene Miticr? Nu? Mä mir... E o poveste
foarte nostimii cu telegrama aceasta. Si trebue s'o stii cä ai mai
ficut-o si dà oaie! Nu mä intreba cum. Intreaba-ti seful de haltà,
de lângä mosie... Il chiam5... Stai sä-mi aduc aminte... Da-da.
Il chiamä Vartolomeu Diaconu!...
Vartolomeu Diaconu îsi sterge broboanele de sudoare de
pe frunte. L-au trecut näduselile.
Nu mai are nevoie de foc In biroul cu lumina chioarä si
cu aparatele de alamä, mute.
El vede necunoscutul de sus, scufundat Intre bratele unui
fotoliu imens si elastic, In biroul ministrului, povestind si fäcând
haz.
11 vede pe ministru ridicând mâna la telefon si chernand:
Directia generalà! Aveti un imbecil, la halta de lângä
mosia mea, un oarecare VartoloMeu Diaconu... Imbecil si be-
tiv!... Panä mâine sä mi-1 trimeti la plimbare... Nu-nu! Nu
amend5... La plimbare!...
Afarà mugeste viscolul, se opinteste In ferestre, In ask
chiuie deslantuit de-a-currnezisul Bäräganului.
Sus toti dorm.
Vartolomeu Diaconu simte broboane de sudoare inghetân-
du-i pe sire spinärii. Mine are sà-1 roage pe strein sä uite tot,
sä ierte tot...
Dimineata albastnä 1-a gäsit cu obrajii trasi, cu ochii in
fundul capului, sgribulit Inaintea mesei invelità cu musama.
Telegraful anunta Insfarsit plecarea plugului din ultirna
statie si sosirea unul tren imediat dupä desfundarea liniei.
Viscolul se potolise.
Mai dura un vânt molcom, sub cerul desvelit de nori. Soa-
rele sclipeste proaspät lustruit la marginea orizontului. In ra-
zele poncise scapärà cristalii trandafirii ai nämetilor imobili, zi-
diti dupà atAtea zile de urgie.
Sus se aud pasii streinului. Glasurile copiilor. Sunet de
vase ciocnite In buoätärie.
www.digibuc.ro
296 OMAR PETRESCUI

Toti s'au desteptat.

Nenea Mitidä îi bea cealul, eu Dutu pe genunchi.
MA ulâtule? Il Intreabä Dutu. Spune dlept? Te chiami
Miticä oli nu? Esti tu nenea Miticä oli nu?...
Poate ca' sunt...
Nu spune poate. Läspunde: da sau nu?
Da...
i ce-ai tlimiti tu din Buculesti?
SA väd... Cam ce ti-ar dori tie inima, domnule Du-
tule ?
Un cal de lemn... Da nu o stAlpitulä!... Un cal, eolo,
sà. mä tie and mä sui cAlale I
Perfect, domnule Dutule! Asa dar un cal de lemn, care
sä nu fie o stárpiturA.
Dutu Insä s'a risgändit. S'a uitat la IncApere. E prea mid
pentru un cal de lemn. A privit pe fereasträ, la nämetii sclipi-
tori In lumina soarelui! Nu prea e sezonul unui cal de cälärie.
Nu, nu! spune. Nu-mi tlebue cal. Mai bine o sanie...
Poate vrei un cal de lemn si o sanie?... Ce-ii zice de-
asa ceva?...
Douä nu se poate! Tlebue sä aleg...
Si daa se poate?
Costä bard. Costä bani multi,..
Bine-bine!... Eu te'ntreb: i dacä se pot amândouä ?
Räspunde-mi si tu, cum Warn räspuns eu adineaori: da sau nu!
Vrei sau nu, si cal si sanie?
He-he! Vleau, se'ntelege cä vleau! Daeä se poate, de-
ce sä nu vleau?
Dutu s'a- simtit cuprins de un subit altruism:
Dald Nevästuicii ce-ai sA-i tlimeti?
0 s'o Intreb si o sä vedem.
Si märnicäi ?
Ne vorn gändi la Bucuresti si vom descoperi noi
Si lui täticu ?
Aceasta mä priveste personal! Ad e mai simplu... VAd
cä are pasiune de petrolist... Tare mä tern di ai sä 'nveti clam
a doua primarA, la scoala din Piscul Voevodesei... Ce zici? Nu
ti-ar pläcea tie, domnule Dutule, sA te trezesti Intrun loc cu ci-
nematograf si cu automobile, nu Intro pustietate ca aceasta?
He-hel Pe mine mä 'ntlebi?...
Atunci e ca i Acut! Sä-ti cam pregätesti bagajele,
domnule Dutule...
Dutu se mirä de simplitatea J siguranta eu care streinut
le rezolva toate.
www.digibuc.ro
_MAUL NEGRI' 29T
Se räsuceste pe genunchil lui, ti cupritide obrazul in palme
si ti priveste In ochi:
MA, nene Miticä, mil Mi se pale mie ci esti un male
mincinos! Plea le spui tu dà oaie.
0 sä träim §i o sä vedem! Inceard sä-1 asigure nenea
Mitic5.
Bagä de seanii! Il amenintä Dutu cu degetul ridicat.
Bagi de seamä! Ai Si mai dai tu ochii cu mine.
Poate cá da, poate el nu.
Ial Incepi cu poate!
Trenul a sosit gâfâind, ou locomotiva infisurati In slo-
iuri.
In aerul sonor si imobil, glasurile au un ecou ciudat.
Vartolomeu Diaconu, cu sapca rosie peste pärul sburlit,
cu ochii nedormiti, face drepti In fata inspectorilor care-au co-
born sà primeascá raportul.
Ii tremurä glasul; Ii tremurä mainile.
La spatele säu, Infäsurat In blinä vastä si scumpä, oas-
petele de astä-noapte, nenea Maid, 41 cirase singur valizele
cu etichetele multicolore de palaceuri si de companii internatio-
nale de voiaj.
Vartolomeu Diaconu l-a uitat.
Are In fa-VA persoane de-o incomparabil mai mare si mai
directá importantä. Inspectori de linie, sub-directorul general...
N'a avut când §ä gäseascä rägaz i sä-si ceará iertare, asa
cum proiectase toatä noaptea si pregátise cuvintele. Acesta e
norocul lui!... Poate se va gändi sä le treacä pe toate cu vede-
rea färá si i-o ceariä, de határul copiilor. Cáci pe Iâng5 strein,
Il Inlocuise acum Dutu sl Nevästuica. S'au Imbricat In haine
groase sä-1 Insoteascá.
II stridä din urmá. Adici Ii strigä numai Dutu:
Nu ne uita, nene MitioA! Calul si saute, nene Miticä!
S. O. S., nene Miticä!... Vezi sä n'o faci dà oaie si sä nu lämii
de minciuriä!...
Nenea Miticá s'a apropiat de vagon. Acolo unde fac cerc
inspectorii si conducätorii In jurul subdirectorului general si
unde Vartolomeu Diaconu prezintä raportul.
Inainteazá si coboanä gulerul blänii.
In aceeasi clipä cercul s'a desfäcut. Subinspectorul salun;
saluti inspectorii; salutä personalul cu säpci ro§ii:
Sä träiti, domnule Ministru!... Ce surpria... Dumnea-
voastri ad? Si sä nu stim nimic? Bine, domnule sef, cum, dom-
www.digibuc.ro
298 CEZAR PETRESCU

Mlle §ef, dumneata sä nu spui nimic? De zece minute ne pisezi

aci si sä nu spui cä...
Domnul Ministru a retezat admonestarea cu un gest scurt
al degetelor Inm'Anusate:
A fost dorinta mea, domnilor! Làsati aceasta...
S'a Intors care seful haltei si i-a strans mâna. (Atuncea
colonelul dà maim cu sergentul! s'a gandit imediat Vartolo-
meu Diaconu si a reconstituit scena din poezia Invätatä In scoala
primari). I-a strâns mAna, rostind:
Domnule Vartolomeu Diaconu, tin sä-ti multumesc pen-
tru ospitalitate! A fost pentru mine o seara minunatà! Sä fii
sigur cä nenea Miticä n'are sä te uite. Aceasta rämâne intre
noi. i de ate ori vei avea ceva de spus, cunosti formula: S.
O. S. nene Mitia... Acum dati-i drumul, domnilor!...
D. ministru s'a urcat In vagon. A coborIt fereastra corn-
partimentului. Face semn copiilor, care-au limas In urmä si,
Ind nu stiu cine le-a fost prietenul de-o noapte si de-a dimi-
neat&
Dutu mai fuge câtiva pasi dupa tren, poticnindu-se In zä-
padä si strigand:
Vezi sä n'o faci dd oaie, ma nene Mitia La levederer
nene MiticA!...

La o säptArnânä dupä aceastä minunatà intâmplare, Var-

tolomeu Diaconu a fost mutat si inaintat la gradul de sef al
Statiei Piscul-Voevodesei.
Dupd o funk printr'o largä remaniere care a consolidat
situatia guvernului, d. Dernetru Demetrian a trecut dela depar-
tamentul Cornunicatiilor, la departamentul Industriei si Comer-
tului.

www.digibuc.ro
 CARTEA 1NTAIA

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL 1
5i iardfi Watt Intors cocorii, fell-
Mind peste negre fi unite afezdri
omenefti.

Vartolomeu Diaconu era Incântat cii-i vorbeste atât de

prietenos un orn putred de bogat ca d. Zaharia Duhu, desi pe-
trolistul-milionar Ii contrariase dela Inceput toate ideile sale
despre chtpul si Infátisarea trufasilor privilegiati ai destinului.
Si in trei luni pe a patra slavá Domnului! vizuse
el destui asemeni privilegiati, perindându-se pe peronul gAril
din Piscul-Voevodesei! D. Jordan Hagi-Iordan; d. prefect Emil
Sava; d. inginer sef Dinu Grintescu si cap altii Ind?... Toti
plecând si Intorcându-se, toti tartnd dupä dânsii ajutoare si se-
cretari cu gentile doldora, toti trântind usile si pretinzand orice
serviciu cu autoritate rästità, ca drepturi cuvenite si indiscuta-
bile, de esentä divini
Acest Zaharia Duhu, cu toate ale sale treizeci sau patru-
zeci de milioane, aräta cu totul altfel.
Era un om sphatec, cu ochii foarte blAnzi si cu un suras
sfios pe buze, vorbind cu glasul sdzut si cu o mare grijá sä
nu ofenseze pe nimeni. Imbräcat In straie simple si negre, 'A-
rea mai degraliä un modest arhivar färá sperante de inaintare,
intr'o zi de dumined, phindu-si hainele noi de praf si nestiind
cam ce-ar putea face cu timpul.
Cuvanta moale; iar din când In când, In ochi Ii lucea o
luminä ciudatà, casicum ar Intrevedea dincolo de oarnenii si de
Vieata dealevea, o altä lume pärelaid, numai de dânsul stiutà
Aci se potrivea Intrucâtva cu Vartolomeu Diaconu.
Cu deosebire di seful statiei Piscul-Voevodesei dl5torea
Indatä cu Inchipuirea, nestatornic, spre cele mai diverse tgrâ-
www.digibuc.ro
302 CEZAR PErRESCU

muri situate In spatiu si In timp, färä o anumitä alegere. Pe

când Zaharia Duhu se oprea la una singunä.
Localnicii spuneau c5 Intro vreme, In tinerete, ar fi du-
tat el o comoarä IngropatA pe aproue de un oarecare Dromi-
chet, rege al Getilor. Färä Indoialá dä aceasta i-a clätinat Intro
bunä parte limpedea judecatä a mintii. Dar norocul i-a purtat
de grijä sä afle in pAmanturile sale rizlete i panä atunci färA
pret, o comoarä mai bogatA deck a tuturor regilor Dromicheti
de pe lume. Aur curgAnd din izvor nesäckuit: aur negru si viu,
päcura pe care o carA vagoanele dsterne cu inscriptia: Voe-
voda Roumanian Company for the development of the Mining
Industry Limited".
Zaharia Duhu îi Inseninä Intrth carnet jerpelit, cu
scoarta de musaina elasticä, ora l minutele când soseste si
pleacà trenul de searä cu legAtura spre Paris.
Carnet de sgArcit" gäncli indati Vartolomeu Diaconu,
privind cu o dispretuitoare compätimire la caietul scoläresc, la
foile vinete j liniate cu pätretele violete.
Era acelasi carnet In care Zaharia Duhu, clutätorul de
comon i tovaräsul de säpäturi al profesorului de arheologie
Alexandru Opris, îi nota odinioarä descoperirile i observatiile.
Era singura amintire nedespärtitä a vietli de-atunci.
Aceasta insä n'avea de unde s'o stie, proaspätul sef de
statie, care nu admitea In buzunarul unui milionar deck o
agendä cu foile aurite, eu tartasul de marochin viiniu i crelo-
nas automat de aur, cum purtau d. Iordan Hagi-Iordan si d. pre-
fect Emil Sava.
Vaskic5 sä n'am nicio grip? IntrelA Zaharia Duhu,
InchizAnd carnetul i mistuindu-1 In buzunar. Dumneata ai dat
telegrama, iar compartimentul e retinut?
Am räspunsul bgtu cu palma Vartolomeu Diaconu,
hârtia despituritä pe birou. Paturile unsprezeoe i do4sprezece.
Doug cabine algturi, cu usä de comunicatie... Acum la clasa I,
dupg dispozitia Companiei internationale a vagoanelor de don-
mit;" aveti o cabinA IntreagA pentru fiecare bilet. E mai comod
si diferenta de pret e. neinsemnatä fatä de avantagiile confor-
tului!...
Vartolomeu Diaconu vorbea ca din prospect, de altfel cu
ochii la ultimul text circular al companiei de vagoane cu pa-
turi.
Zaharia Duhu simti datoria sä adaoge o lämurire, care In
aceeasi vreme suna ca o scuzä:
Din partea mea aceasta ar interesa foarte putin. Am
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 303
fast deprins sä dlätoreso si In drutà färä arcuri, pe paie. Dar
e vorba de o persoand bitrânä si bolnaVä...
Inteleg, Inteleg perfect, domnule Duhu!... Plecati cu
doamna Ruxanda Duhu.
Da! Plec cu mama si fac dlätoria aceasta pentru
mama. Vreau sá Incerdm o operatie...
Are sä reuseascä operatia, sigur! La Paris sunt
foarte mari... Mi-ar pärea bine...
Vartolomeu Diaconu, dupà vechea sa patimä, In aceeasi
clipä väzuse dinica dela Paris. Medicii In sorturi albe, cu mä-
nusi de cauciuc i cu mästile pe obraz; infirmierele alergând pe
culoarele ripolinate, Zaharia Duhu, conducând la brat bätrana
oarbä In costumul ei negru de siac mânästiresc, atât de depla-
sat Intr'o capita* a occidentului.
Intrebâ:
Nu vä Insoteste i nepotul sau nepoata dumneavoasträ,
d. profesor Petru Tudose?
Zaharia Duhu se scuturä ca de-un paianjen fugindu-i pe
mâng. -
Räspunse cu o ironie amarä, pe care noul sef al statiei
Piscul Voevodesei. n'avea cum s'o Inteleagg:
Nu, domnule Diaconu! Nu ne insoteste nici nepotul,
nid nepoata mea... D. profesor Petru Tudose e foarte ocupat
cu Ieciile i conferintele sale. Iar doamna Cecil Tudose Inv*
condud automobilul... E o chestiune foarte urgentä, pe care
nu o poate amanal...
Vartolomeu Diaconu primi stirea Inregistrând-o imediat
pe ecranul ski vizual.
0 väzu pe doamna Cecil Tudose, märuntid, nervoasä
cu nasul ascutit, räsucind volanul la viragii i schimbând vi-
tezele. Il väzu pe d. profesor Petru Tudose, In aula Fundatiei
Carol L inchelnd o conferintä In raportul de aplauze al audito-
rului.
Cel putin acestia stiau dà foloseasci venitul dela milioa-
nele unchiului; It vor folosl Ind mai bine când vor rämâne
singuri mostenitori pe intreaga avere.
i aveti de gând sä rämâneti mull In sträinätate?... In-
trebä Vartolomeu Diaconu, ca sä Intrerupg täcerea.
Zaharia Duhu fäcu un gest nehotärIt cu 'mâna care rnai
purta Incä urmele de bätäturi ale säpätorului de pämânt i comori.
tiu eu!?... Dupä cum va voi soarta operatiei. A dori
sä mai rämân la Paris si sä vizitez amänuntit oarecare muzee
istorice i arheologice. M'au pasionat Intr'o vreme cercetärile
www.digibuc.ro
304 CEZAR PETRESCU

arheologice... Poate de and ai sosit aci, vei fi avut dumneata pri-

lejul sä afli a am fost autätor de comori?
A, nu! Adicä da... rosti cu prude* Vartolomeu Ma-
conu. Mi-au trecut asa, pe la ureche, exageräri de oameni simpli
care n'au inteles ce autati... D. inginer Grintescu a dovedit Insä
a nu cercetati 'in desert... Se afla o comoarä aci pe care n'a
bänuit-o nimeni !
Zaharia Duhu Inläturä presupunerile sefului de statie, tot
asa cum se scuturase adineaori, gräbit, ca de un paing, de numele
nepotului säu, profesorul Petru V. Tudose, dela Facultatea de
litere din Bucuresti.
Ridicând ochi decoiorati, spuse, cu un zâmbet sters pe bu-
zele sterse :
Prietenul meu, inginerul Grintescu, a descoperit intr'a-
devär o comoarä aci, pe care n'o bänuise nimeni si la care a venit
direct, ca un prepelicar la culcusul prepelitei... Dar nu pe aceasta
o autam eu... Eu umblam dulpa anal Com'oara Regelti Dromi-
chet... Pe urrnä, m'am convins a nu existä si cä nici n'ar avea
pentru ce sa existe- intro lume ca a noasträ! Am inteles-o aceas-
ta, e drept, cam tarzior... lug tot am inteles-o odatä si atunci
am läsat mânä liberä prietenului Dinu Grintescu, sä punä stäpâ-
fire pe comoara lui, care Intruatva e un drept al ski... E un
drept al säu si al timpului säu. E o comoarà ca pentru aceste vre-
muri si acesti oameni.
Adevärat! Priviti ce a fäcut din aceste locuri...
Vatorlomeu Diaconu se apropiase de' fereastrà si privea,
adäogând: .
Adia nu eu am sä vi le spun!... Le stiti toate mai birie
ca mine, aci s'au petrecut sub ochii dumneavoasträ.
Aceasta asa este... Incuviintä cu melancolie Zaharia
Duhu.
Sdul statiei se läsä Inselat de auz si crezu cä e bine si
preamäreasa opera inginerului Dinu Grintescu, prietenul cäutä-
torului de comori si primul prospector al pretorului din Piscul
Voevodesei.
Urmä:
Am auzit a nu mai departe de acum patru ani, se aflau
aci niste adevärate sälbätâciuni. Un sat mizerabil, drumuri des-
fundate, oameni träind ca pe vremea Tracilor. Gara la douäzeci
de kilometri. Toate s'au schimbat printr'o baghetä magia.
eful statiei contemplä cele dougsprezece perechi de sine cu
vagoane-cisterne garate in asteptarea plecärii, oelelalte cisterne
gigante, väpsite cu rosu de miniu, pädurea de sonde coborInd cli-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU SOS

nul dela fosta curte a boierului Bolduc. Iloveanu, pAnii in inima

satului.
Toate s'au schimbat ca printr'o baghetä magicA!... re-
petä Vartolomeu Diaconu, cu o sincerA admiratie pentru puterea
de vrijitor a inginerului.
Zaharia Duhu nu Intoarse ochli spre privelistea neagri.
PregAtindu-se de plecare, rosti:
Numai de un singur lucru ta tern pentru prietenul Dinu
Grintescu! A dat drumul elementelor din Amânt cu värguta lui
magicä. Nu stiu InsA daeä le va stApani tot asa de usor cum le-a
slobozit! E de vAzut daca n'a Atitat cumva formula de descântec,
eu care sä le poatà intoarce la mate& atunci când vor lncepe sä
nu-1 mai dea ascultare...
Vartolomeu Diaconu zâmbi de politete, clätinând din cap
Intr'un chip care putea fi interpretat tot asa de bine ca o aprobare
a cuvintelor, ca i un semn de evidentä neIncredere.
Cu asemenea oameni de-aci, se Invätase sä fie circumspect
'Ana la siretenie. Tar priceperea sa nici nu-I ingiduia sA patrundä
tainicul Inte les, plin de amenintare, din vorbirea lui Zaharia Duhu.
Cuvintele ciudatului bogMas petrolist nu erau dintre acele ce se
pot transpune In fulgurante irnagini.
VA Insotesc câtiva pasi, domnule Duhu... se grAbi sä-i
deschidä usa.
A urmat un schimb de invitatiuni:
MA rog...
Dupä dumneata...
De fapt, amândoi erau deopotriv5 de timizi si Inch nu pe
deplin convertiti la rolul sortit de viatä si de hazard sA-1 joace
In acest colt de lume, Inviat cu bagheta magicA a inginerului
Dinu Grintescu. PAseau agale pe peron, In soarele dulce de primä-
varä. Zaharia Duhu era desirat si uscat; Vartolomeu Diacons
scund si predispus la forme rotunde. Ai inceput sA prinzi carne
de and ne-am mutatacilea!" descoperise mai deunki, doam-
na Tina Vartolomeu. Carne, prestigiu si o ascuns5 voluptate a
puterii.
Avea sub mânä o armie de inferiori.
Pe peron se dAdeau In Mud salutând, impiegati, magazioneri
si hamali. Räspundea la saluturi cu un deget dus din treacät la
sapca rosie cu cozorocul de lac.
Observi, dumneata, ceva?... IntrebA Zaharia Duhu.
Seful statiei se opri privind Ingrijorat imprejur. Se temea
sä nu fie vorba despre vreo neorânduialA in buna gospodArie a
domeniului säu.
www.digibuc.ro
306 CEZAR PETRESCIY

Dar surase Indata linistit. Era o gara model.

Anume ce, domnule Duhu?...
Zaharia Duhu arätä cu bastonul noduros, spre ghivecile cu,
flori suspendate pe suporturi de lemn väpsit verde, Intre stâlpii
peronului:
Observi, dumneata; ca toata primavara a mai ramas
numai In cutiile dumitale de aci? Incolo, au alungat-o de pretu-
tindeni...
Si sfârsi, rotind bastonul spre terasamentele cu prundisul
Innegrit de päcurä, traversele innegrite de päcura, vagoanele si
cisterneld negre de pacurä.
Aci era un camp unde m'am jucat eu and eram copil
culegeam Ciubotica-Cucului!... S'a sbântuit mai târziu
profesor universitar Petre V. Tudose, când umbla descult i cu o
palariuta cat un ceaunas pe crestetul capului... Pe atunci nu purta
cravata, juvatul acesta care desparte capul de inima...
Masinal, Vartolomeu Diaconu Ii pipai nodul cravätii.
Surâse Indoielnic.
Nu Intelegea ce voia sà spunä milionarul acesta cu obraz.
de scapet i obicinuit sa se exprime In parabole obscure. De altfel
purta si el o cravata, ca oricare om civilizat.
Il conduse pânä la usa din spatele &H.
N'aveti masina? Intreba.
Pe urma, regreta Intrebarea. Era de prisos. Stia cà d. Zaha-
ria Duhu are un automobil cumpärat dupa alegerea i gustul
doamnei Cecil Tudose, dar cà nu-1 foloseste niciodatä.
Merg pe jos!... Altfel ma tern sa nu mä prinda boála
boiereasca; podagnä, guta i altele din acelas explicä Za-
haria Duhu. Cánd o viatä Intreaga ti-ai folosit picioarele la mers,
si and ai fost deprins sà muncesti cu mâna pe coada lopetii,
primejdios sa te-apuoe boieria din senin. La unii se lasä la
Incheleturi, la altii se urca la cap.
Zaharia Duhu se opri deodatä... Ascultt atent. Parelnica lu-
mina din ochi se aprinse cu o vapaie albastra si el ridica privirea
la cer.
Ai auzit, domnule Diaconu? Intreba. Ii vezi?
Vartolomeu Diaconu cobort cele douà trepte de piaträ
privi cerul.
Nu vedea nimic.
Se risipeau numai niste nori grei i negri: fumul de pacurá
arsa, plutind peste case, peste copacii Innegriti, peste vârfuri de
plopi morti.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 307
Mai sus, dincolot... aria Zaharia Duhu cu bastonul no-
duros. Sus de tot: cocorii...
Adevgrat, cocorii!... Ii recunoscu si Vartolorneu Diaconu.
Treceau In unghl ascutit dintr'un capgt al zgrii spre celg-
asa cum de atatea ori urmarise el stolurile traversAnd cerul
Bärgganului, tret primgveri si trei toamne.
Ii vezi a nu se opresc?... vorbi Zaharia Duhu, läsând
bastonul In pgrnantul Imbgcsit de 'Acura, parcä i-ar fi retezat bra-
tul un palos nevgzut. Nu se opresc nici cocorii, niel cocostarcii..
Anul acesta ne-au ocolit i rândunelele... Altgdatä era piing, valea
de cocostArci si de cocori... Iar sub fiecare streasinä, se aflau doug-
trei cuiburi de rândunici. Ne ocolese päsgrile cerului...
In schimb, Iii curând vom fabrica aci benzing pentru a-
vioane! aminti, cu o vgditä satisfactie, Vartolomeu Diaconu.
Zaharia Duhu vorbi incet, ferindu-se de un camion care
pleca Intr'un sbgrngit de arcuri i explozii.
Vorbi Incet, dupg ce camionul s'a depgrtat:
Eu intotdeauna mi-am inchipuit stolurile acestea de co-
cori conduse de *Rani bgtrâni, foarte bgtrgni. Mi-i inchipuiesc
trecându-si din tatä In fiu comanda ì anumite InvgVaminte... Si
mg gândesc cg asa au trecut i pe vremea and pe aici îi fgceau
culcus bolurii din sterna tärii si and castorii Isi fäureau zggazuri
In apa Voevodesei. Pe urrng mi I-am Inchipuit minungndu-se and
au vgzut cele dintgoi schimbgri. Un schit, ateva lAcasuri omenesti
pitulate langg schit... Si apoi alte schimbäri, drumuri i târgul dela
poalele Câlimanului, dincolo, peste dealuri... Cu toate s'au de-
prins cu Incetul i s'au Impgcat. Dar cu minunea aceasta ieitä
din vgrguta magica a prietenului meu, inginerul Grintescu, nu
se pot Impäca. Ne otolesc... Ji vezil ce repede au vâslit dincolo
de linia
Intradevgr, unghiul miscgtor al cocorilor se stersese de pe
cer.
Dar aci, vorbirea lui Zaharia Duhu fusese pe Intelesul sefu-
lui de statie.
Indatg, väzuse el cel dintgi stol al cocorilor, rgsgrind de de-
parte, din veac, sg scrie cea dintal literä neagrä pe cer. Se rotea
peste pgduri nepUtritnse, cu o poianä la mijloc, unde bourul cu
fruntea creatg scUrrnd In pajisteal verde cu aprigi copite. Pe urrnig
i-a vgzut mult mai tgrziu, rotindu-se langA schitul umil de sub
paltini, poposind sg innopteze acolo unde nu se auzea in tipenia
amurgului deal un sunet melancolic de toad,. Si-apoi lângg
curtea Ilovenilor i langi satul rgzgsesc al Voevodesei. Auzise

www.digibuc.ro
308 MAX PETRESCU
glasul dpitanului batran csre carmueste acum vaslirea din spre
pastluri si märi, spunand celorlalti tineri, In limba lor de cocorl:
Se Intampla lucruri ciudate!... Pe oamenii acestia i-am
gisit noi tntotdeauna urandu-ne bucurosi bun venit, langa Muntii
lor i apele lor, In sälasurile lor de verdeatä. Acum li se intam-
p15 poate ceva ràu i poate ceva färä vindecare. Nici n'au ridicat
eehii spre cer. Nici n'au facut semn cu mane... Este un singur
slabanog care a tnáltat bratul spre noi; poate ne-a amenintat cu
toiagul lui urît. Ceilalti n'au fäcut semn cä ne asteptau, c ne-au
vazut, cá ne stiu... Merg toll cu ochii in parnânt, foarte grabiti, In
strafe pe care nu le-am cunoscut In asemenea locuri. Vad alte
fete si altfel de port. Salasurile sunt scrumite si negre. Copacii
sunt d carbune. Fumul acesta ne Innead J auziti cum buhaieste
de crunt o fiará cu pliscul de fier? Pe alcea, and eram eu tanär,
cherna un bucium de stana... Se vedeau copiii harjonindu-se i cule-
gaud flori de Ciubotica-Cucului... Acum copiii asteapta sa vink du-
mirreca si sa se dud la cinematograf... Sa pledm mai departel
Nu-mi pare cuminte sa Innoptam In asemenea locuri vrajmase...
Acest glas 1-a auzit i Inchipuirea lui Vartolomeu Diaconu,
fostul sef al haltei de pe Bäragan, fiindca atunci, In pustietatea
de-acolo, de multe ori urmärise stolurile dlatoare cu ochir si se
intrebase ce vor fi vorbind ei, in fiecare toamn1 si primävara, Tri
limba lor, a cocorilor.
Dar nalucirea s'a dus repede, fiindc pärelnIcele aratiri
auzuri durau putin pentru Vartolomeu Diaconu i filndd el se
simtea acum Intru totul al acestor locuri si al acestor oameni, din
Piscul Voevodesei de acum.
Ar fi ceva foarte interesant dad ar vorbi ei asa... Incu-
viinta Cli jurnatate de glas. Insa n'ar avea dreptate! Lumea e in-
capatoare pentru tot neamul cocorilor... Chiar dad nu-si mai g5-
sesc locul aci, sunt pentru dansii o mie de mii de Iocuri aiurea!
Zaharia Duhu, petrolistul milionar si maniac, fostul dun"-
tor de comori, If privi cu un fel de Insträinare.
Ii &Au mana si pled repede, In sus, printre gardurile ne-
gre, ciodnind eu bastonul lui uricios, In praful soselei Imbacsit do
!Acura.

www.digibuc.ro
 CAP1TOLUL II
In local chioolului de etitord, Voe-
oodeasa linea in palmei flacoanele
produselor Elida.
Cglul de lemn era m5ret si depäsise toate visurile lui Dutu
ind a apárut in prima zi, desvelit din ambalajul de hârtie, gelui-
hut si scândurele.
Ntimea ins5 de o iremediabila meteahni
Se misca pe toe legänându-se pe tälpi curbe. Toate chiot&e,
strigitele, pocniturile de cravas5 si pintenii nu-1 puteau clinti cu
un pas Inainte. Astfel, si In aceastä amiazd de dunkined, Dutu Dia-
tom, dup5 mai multe Incerdri infructuoase s5-1 smulgil din ga-
lopul f5r5 spor, a descalecat si 1-a izbit cu biciusca peste bot, cu
piciorul In pAntec:
Est un plost si-un nemelnic, Maul! 0 gloabä putuloas51
Maur. clAtin5 din cap pe t5lpile curbe: recunostea si el c5 e
un prost si-un nemernic, ó gloab5 puturoas54
Nu esti bun de nimic!... Dac5 stiam asa, ccleam lul ne-
nea Milled', ministlul, .tm automobil! S5-ti fi alätat eu atuncea ce-i
aceia fug51...
Spunea si lovea.
Maur, calul de lemn, se balansa la fiecare lovituri, revenind
la loc cu imperturbabila resemnare a f5pturilor neinsufletite. Nu
svarlea. Nu necheza. N'o Impungea la fug5 sä trânteasc5 si s5.
rästoarne. Nu misca.
Aceasta II scotea din fire pe Dutu.
li mai trase un Odor si II Irnbranci cu amândouá mâinile.
Calul se tnält5 pe o singura talp5, stätu o clip5 In echilibru, pe
urm5 cizu cu botul sprijinit In perete.
Dutu II Intoarse spatele cu lipsa de mil5 a unui pui de om,

www.digibuc.ro
310 CEZAR PETRESCU

care n'a luat cunostintä Inca de blándele povete ale Societätii pen
tru protectia animalelor.
Povestea se repeta macar a zecea oarä.
Dupa entuziasmul din primele säptamani, cand nenea Miticä
tinuse de cuvânt spre a tuturor emotionantä mirare, Dutu se
blazase si se vazuse atins de boala cea Lira de leac a nesatiului.
Ii pärea eau ca s'a multumit cu un cal, ca un copil prost
batec crescut pe Baragan.
Ravnea la un vehicul cu tractiune mecania, cel putin cu pe-
asa cum avea Turel, feciorul inginerului Grosu i Liliom
Griinwald, bäiatuil maestrului sondeur, . Cad acum, In Piscul Voe-
vodesei, dela copil /Ana la bätrân, toti träiau In cultul masinarfi-
lor, al vitezei, al pompelor, al aparatelor de cântat, de vorbit, dczt
scris, de calculat.
Pe drum, camioanele se Incrucisau cu automobilele, automo-
tilele cu vagonetele, vagonetele cu motocicletele, motocicletele
cu bioicletele, bicidetele cu trotinetele plodurilor de patru-cinci
Pe-o fereasträ strabatea o havaiana harscaitä pe-o plac.a uzata
.de patefon; peste drum exploda un glas de ventriloc trecut si inhu-
manizat printr'un amplificator de radio; peste toate mugea o si-
rena, pe urmä a doua, apoi a treia iar camioanele opinteau la
deal cu rapaituri de petarde sub coadä.
Dutu nu era deci un precursor.
Urma docil semnele timpului si ale locului.
Amara foarte, cu pumnii Inclestati in buzunarile pantaloni-
lor, inträ in camera de-aläturi Impingând usa cu piciorul.
Acolo, Tina Diaconu i Nevästuica se pregateau pentru plim-
rbarea rituala din fiecare duminecä dupa-amiaza.
Toatä lurnea parcurgea distanta parlä la fosta curte a boie-
rului Boldur Iloveanu, devenita dupä mai multe metamorfoze lo-
cuinta i pensiune pentra personalul superior si burlac al Societa-
-tii, cu o rezervä de camere pentru oaspetii din Bucuresti pe scurta
durata. De acolo, II luau pe Izu Protopopeseu, fratele doamnei
Tina Diacomb, tank i apretuit functionar la contabilitate; se Tutor-
ceau pang la cinematograful Edison calculand sa nu piardà Trice-
putul matineului; dupa dona ore de desfatare, faceau un popas In
grup la Cofettiria Select, pe urmät grosul familiei pornea spre
domiciliu. Iar Vartolomeu Diaconu si Izu Protopopescu, ramâneau
-la American-Bar sa ia contact cu diferite persoane civilizate pen-
tru a consuma bere, vin i alte bäuturi mai tari, discutand pro-
blemele arzatoare la ordinea zilei.
Tina Diaconu îi potrivea päläria In fata oglinzii.
Constatä ea ar avea nevoie de un taior si de o vulpe In ju-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 311
rul gatului, mäcar ca sotiile altor slujbasi märunti dela Voe-
voda Roumanian Company for the development of the Mining
Industry Limited". Nevästuica 'aräta cu un gest de o muta eloc-
ventâ cA rochita i-a rämas prea scurtä i CA numai ea mai
poartä In tot Piscul Voevodesei, botine in loc de pantofi. Ea
slugile.
Stiu-stiu-stiu! îi pierdu rapdarea Tina Diaconu. Am sà .
vorbesc cu täticu!...
Erau multe de vorbit cu täticu..
Discutia Incepea In fiecare seará si se termina acru.
Locuinta sefului de statie, inclpätoare i cu numeroase ca-
mere, cerea mobil5, scorturi pe jos, un salonas prezentabil pentru
mosafiri. De Imbräckninte prezentabilä aveau toti nevoie. Nu
mai puteau träi ca In pustietatea Bäräganula Iar leaf a, cu toat5
Inaintarea In grad si adaosul de scumpete, nu Intrecea cu o mie
cinci sute de lei salariul de ast5 iarnä. Se iviserà cheltueli märunte
pariä atunci, fArlä capitol In buget: cinematograf, aperitive,
cofetäria Select pentru copii.
Statia nu avea un loc Imprejmuit, uncle Tina sá-si
creste pasärile. Nici un grajd de scânduri pentru bivolita cu lapte.
Toate ad se plâteau cu bani, si anume cu bani scumpi,.
fiindcit altii Ii câstigau usor, repede làsându-i sä lunece printre
degete.
Aiurea, sefii de statie se mai bucurá de oarecare venituri
nemärturisite, chiar fär5 sä-si calce datoria cinstitä a serviciuluL
Grábesc sosirea si plecarea unor vagoane. Aci nu poate fi vorba
de asa ceva. Vagoanele sosesc i pleacá, garniturile se formeazi
dupà ordine urgente de sus, cäci d. Iordan Hagi-lordan e atotpu-
ternic acolo de unde pornese poruncile n tarä.
Nu este oare Inteadevär o cruntä nedreptate a sortii, ca
oameni care n'au fäcut nimic In viatä sä se pomeneasc5 imbo-
gätiti peste noapte, cum s'a intainplat cu acel span si maniac-
Zaharia Duhu? 0 bätrânä oarbk un sot de täran deprins sà
mánânce cu lingurä de lemn färä copii, fárá trebuinti
asteaptä sä le curgá veniturile, nu stiu sá le foloseascä si se-
rusineazä când se urcä Intr'un automobil. Mäcar de-ar fi sin-
guriii Pe lânglä dânsii, Tina Diaconu mai cunoaste altii, cu
mai puting stare 1511 indoialä, dar tot din nimio astigatä, nu-
mai fiindeä s'a Intâmplat pe ogoarele lor de târani sä sträpunga
o sondä In pâtura de pAcurä grasä.
Astfel, In familia Diaconu, Incepand cu Tina si sfârsind cu
Dutu, au prins sä roadá viermii nesatiului si ai pismuirii, de care
fuseserá crutati in halta de pe Bärägan.
www.digibuc.ro
312 CEZAR PETRESCW

Tina se departa si se apropie de oglinda, tsi mai trecu usor

puful de pudra pe obrazul oaches, examina cei doi copii potri-
vindu-le arliontii parului sub basca.
Vedeti cum mergeti pe drum ! Dumneata In special,
Dutule!...
Dutu Isi lua angajamentul solemn, &A nu sburde ca pa
Bäragan.
Tustrei au descins ocormd pe peron, la biroul unde Ii as-
tepta Vartolomeu Diaconu.
Tocmai sosise personalul de cloud si patruzeci si trei.
Niel Tina, nici copiii, n'au dat vreo atentie putinilor si ne-
Insemnatilor calatori.
Cunosteau acum ce Mina se macina la fiecare tren. De sus,
dela postal de observatie al ferestrei, Tina Diaconu a urrnarit
dIn primele saptämâni miscarile, stie cum arata la chipul falcos
d. lordan Hagi-Iordan, inginerul Dinu Grintescu, altii mai tineri,
nevestele unora si surorile altora; ce paltoane, pardesie si rochii
poartä sau au schimbat odata cu topirea zapezii. La personalul
32 si- la mixtul 57, dau nävalä numai bastinasii eel Bra noroc din
Piscul Voevodesei, cei cu pämânturile sterpe; lucratorii conce-
diati sau proaspät angajati, murdari si prost Imbracati.
Vartolomeu Diaconu inspecta peronul cu mäinile la 'spate,
4i inspectä familia din cap Oda In picioare redunosbui In tainita
constiintei sale ca au nevoie de o urgentä renovare vestimen-
tarä; pe urma au pornit cu totii la plimbarea de dumineca, In
soare'Le firav de April.
0 suvita subtire de \rant aducea slabe adieri de iarba playa
si de câmpuri. Indata era coplesitá de mirosul gros al gazului,
de duhori uleioase si de funinginea distileriei.
Copiii mergeau Inainte; sotii Diaconu In urrna, Tina ocolea
in värful picioarelor bältoacele de apa murdara cu irizari de pä-
cue& dädea glas Inainte la copii sa fad la fel.
Vartolomeu Diaconu se intreba, cam ce ochi ar holba oare
Regele Dromichet al petrolistuttli maniac si cautätor de comori,
dacä ar Invia din morti si s'ar pomeni printre namilele rezer-
voarelor. .

Pe urma, au ajuns In inima targusorului, unde exista un

sirag de pravalii si douä benzi rudimentare de trotuar, vitrine
on bumbacarii si stambä ordinara pentru lucratori, magazinul cu
accesorii pentru automobile si biciclete, cinematograful Edison,
eofetaria Select si numeroasele localuri cu bauturi spirtoase.
Ca In orice dupa-amiaza de dumineca, strada era implin-
www.digibuc.ro
AURUL NEGIW 313
zitä de lucritori horhAind fArA tintk tmpestritati cu tärani si ti-
ranee din satele vecine.
Toti .-iu stiau ce sA f acA, nici cu timpul, nicl cu libertatea.
Pentru lucrAtorii streini, deprinsi cu marile orase, Piscul Voe-
vodesei nu era IncA un oras. Pentru tArani nu mai era un sat.
Cu aceastà stare de transitie, se simteau ImpAcati numai-
cei care luaserA decuvreme colinda cArciumilor si aoum schim-
bau un local cu altul, rAzAnd gros, scuipând Improscat printre
dinti, stergându-si mustAtile cu podul palmei, Injurânci In diferite
idiome ale occidentului, Impleticindu-se si ciocnindu-se cu trecä-
torii.
NevAsttrica! Dutule! Dati mAna Incoace! vorbi otArit
Tina, când o matahalk In salopetA albastrik ii duhrd In nas odatä
cu fumul pipei o adiere dospitä de alcool.
PArintii si-au Incadrat copiii la mijloc. Dutu se lAsa greu,
lungind ochii dupA o motocicletA proptitA In marginea trotuaru-
lui. Era pentru el o marcA notiä si necunoscutk
0 piscAturà de unghii II readuse la frontul familiei. 0 a
doua pisaturä In inimA aceasta simti cAnd au fost ne-
voiti cu totii sA ocoleasc5 automobilul de tablA rosie al lui Tu-
rel, bäiatul inginerului Grosu.
Turel avea tot echipamentul unui inoercat automobilist:
ochelari afumati cu mascA de pAnzA, o goarnA gAlAgioasA si. o
pereche de mAnusi cafenii.
Dutu se prefAcmi foarte putin impresionat de toate aceste
mofturi. Intoarse capul In altä parte.
Pe celAlalt trotuar, urca panta vehiculul verde al lui Li tom..
Grünwald. .

Era prea din cale afarA pentru o virtute de copiL Dutu se

socoti amarnic de Inselat de nenea Mitick ministrul, care dacA
a fost vorba sä se tinA de cuvânt si sA-i facá o bucurie, ar fi putut
dumnealui s'o facá IntreagA. NevAstuica silabisea In gAnd fir-
mele: La Paradisul Voevodesei. (Asta stiu) La Consumul Voe-
vodesei. (Asta stiu). La ),icuI Voevodesei. (Stiu si asta).
S'a deschis o prAvAlie nouA, mAmisico!... anuntA. La
Parfumul Voevodesei... Drozerie qi articole de toaletei.
Drogheria La Parfumut Voevodesei gäsise prielnic loc la
colt de piatA: firma atrAgAtoare se area din trei pArti.
era Intr'adevAr o firmA märeatá.
0 domnitä In vestminte bizantine, dupA modelul ctitoreselor
zugrAvite In pridvor de episcopii, tinea In palma subtire si tran-
datirie o cutie cu produsele Elida, In locul traditionalului chivot..
www.digibuc.ro
314 CEZAR PETRESCU

Tärticu le, sine a fost 'aseasta Voevodeasa, de-i plinä

toata lumea de dânsa? Intreba Nevästuica... Piscul Voevodesei...
Raul Voevodesei... Gura Voevodesei... La Parfumul Voevode-
sei...
Vartolomeu Diaconu raspunse cu o aproximatie:
Ceva cam a la Regele Dromichet... Vreo doamnä sau
.domnitä poate mai dincoace!... Se spune cä existä si o ruing din-
tr'un turn al Voevodesei... Se pare ca a fost i o Manästire pe-
aproape i cä acolo ar fi trait cândva vreo domnitä calugaritä,
cum era obiceiul pe vremuri... Acestea toate, numai d. Zaharia
Duhu ar putea sa ti-le spuna.
Mai bine d. Zaharia Duhu al tau ne-ar oferi Inteo du-
inineca automobilul sä vizitam rosti Tina. Tot
rugineste de pomana In garaj!...
Asta sa stii c n'al fi lea idee! se dädu indata cu pärerea
si Dutu.
. De-acum la varä... Nu cred eu ca se Intoarce pânii la
varä dela Paris, d. Zaharia Duhu.
Tina pufni, strângand din umeri In pardesiul säracut si
clemodat:
A vrea si eu sa-i vad la Paris! Chiar ea' au muträ de
Paris!...
De ce vorbesti asa, Tina?.., se simti dator sa-i ia apära-
rea Vartolomeu Diaconu. E poate un orn simplu, dar e 1un orn
.deosebit de ceilalti... A fost prieten cu un profesor universitar,
Alexandru Opris, care a murit In razboi. E prieten cu d. ingi-
ner-sef Grintescu... E unchiul profesorului universitar, d. Petru
Tudose...
Dar bätäturile din palma?... Intreba Tina. Dacä se
Intampla minunea sa se afle [Acura pe pamântul acesta, statea
el cu paTária in mâna inaintea ta, nu tu Inaintea
Vartolomeu Diaconu Intelese cä discutia se Invenineazá.
De aceea socati de prisos sä-i aminteasca, mai Intai, cä el
nu sta cu palaria In mana In fata domnului Zaharia Duhu, care
nid n'ar tolera asa ceva; mai apoi, cá i dansii se CA aci tot
printr'un miracol al Providentei.
Nelämurit Incepea sa simtä cá nu mai sunt aceia§i; cä au
fost mult mai stransi unul lânga altul In pustietatea lor din 13a-
ragan. De and s'au mutat In acest atat de dorit Pisc al Voe-
vodesei, se isca tot mai des prilejuri de neintelegere si descopere
o Tinä necunosculiä, rautacioasä, pismareata, mereu Invräjmäsiti
cu soarta ei i ravnind la a altora?
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 315.
Astazi dimineatk In birou, la cafea, a citit In failetonul
gazetei o teorie näsdravana a unui doctor. Ci-ca In fiecare orn-
zac mai multi alti oatneni. Apar pe rand, luand locul celuilalt,
dupa oum hot:Arise legile ereditätii si Imprejurarilor. Asa, un cri-
minal ar fi limas toata viata numai un criminal ascuns, nestiut
nici de el Insusi, daci nu s'ar fi ivit inteo fulgerare de-o clipl
ocazia sa sävarseasca uciderea. Tot astfel un ambitios, un tiran,,
un erou, un martin.. El 1i si vilzuse sosind de undeva, dintr'a
ceatä, punand mana pe umärul gemenilor respectivi: Haideti!
Sculati, voi! ajunge. A venit randul nostru..." Iar tiranul de
adineaori, se prefacea In martir; omul de ispravk Intr'o canalie;
eroul, In las... Poate In acelas chip, intr'o noapte pe cand dor-
mea, a sosit o Tina necunoscuta sä-i ia locul celei adevarate_
0 privi banuitor, cu coada ochiului.
Tina mergea cii buzele stranse. Inainte vreme, niciodati
nu strangea ea asa buzele ca o punga de taran gatuitä In baiere.
Portiunee de ulitä principalä se sfarsise.
Di umul se lätea iarási, de tara, cu zaplazuri de scanduri,.
Dar casele nu mai erau nici de tark nici de oras. Lipsea
vegetatia vanjoask verdele crud" al copacilor i gras al ierbii,
care da o Infätisare pitoreasca *la i celor mai nevoiase co-
cioabe de sat, cu flori de nalba In f Ora i rächite pletoase la
poarta.
Frunza abia deschisa din muguri se sfarlogise sub strata
vascos i negru, iarba era mancatä de pecingini i arsa; pretu-
tindeni catranul se asternuse sa Innabuse izbucnirea primäverii.
Printre bolovanii drumului rasariseril totusi gazele mii--
runte de primavaria. Vacile Domnului, roii, cu puncte negre, ca
zugraveala veche din interiorul sarcofagiilor egiptiene.
Erau gaze vechi, aci, mai stravechi deck ostenii regeluth
get, Dromichet, mai stravechi deck bourii din sterna tarii
deck Voevodeasa care a dat numele turnului, paraului, pistului
looului. Ca mai supravietuisera potopului de catran, ramânea
o minune vrednica de mirare. Se tarau cu picioare aglutinate
In uleiuri, iar la ornamentele negre de pe aripile de smai t. rosu,
simetrice i desenate cu o pensulä finä de miniaturist, se adao-
gau acum pete murdare i färä nicio oranduiaLi. Intocmal ca
oamenii, ca vitele, ca locasurile i pomii, purtau pecetea locului
adicá a pacurii.
Spre fosta curte a Ilovenilor, urcusul era pieptis.
Pe aci, se pare ci Ora acuim patru ani se afla o alee de
plopi batrâni cu frunza sunatoare. Au plerit toti. Ici-colo se-
www.digibuc.ro
316 CEZAlt PETRUCU

mai cunosc trunchlurile rotunde, cunt au lost retezate dirt pi-

mânt. In schimb, se desfäsoarl o priveliste minunatä spre vale.
In poarti s'au oprit s'o admire. A crescut a1t vegetatie
fantastä, de sonde. Si e Ind numai un Inceput! Peisajul arati
ca un prospect american. Gara cu numeroasele retele de sine;
rezervoarele albe i roii, vagoanele-cisterne, distilária i han-
garele unde au garat alte vagoane Incircate cu traverse de fier,
tevi, ciment i piese pentru Tafinária cea mare, 'in constructie,
care abia peste un an sau doi va da mäsura intreagä a bog--
tiilor exploatate de Voevoda Roumanian Company for the de-
velopment of the Mining Industry Limited". Lui yartolomeu
Diaconu Ii päru caraghioasi si absurdä ideea a au putut fi vreo-
dará pe aci poieni cu iarbá seurmatá de copitele zhnbrilor.
Asteptati aci!... spuse. Mä dut eu singur sa-1 diem pe
hul...
La intrare il salutà un portar eh sapcä galonata.
Tina Diaconu si copiii s'au asezat pe banca de lemn. Ne-
vtistuica i Dutu bangänindu-si ipicioarele, Tina revizuindu-si In
ogrmda din posetä pudra deteriorata de raduful uircusului.
Numai de n'am IntAlzia la cinematoglaf! se Ingrijori
Dutu. Sá nu pätim ca säpfámAna tlecutä...
Ei, cä nisi n'am pierdut mare lucru!... stramtki din boti-
sor Nevästuica. Astäzi, da, Inse leg si eu... E un film cu Clara
Se rigscu o aprigá corrtroversä Intre frati. Dutu îi apári
filmele, eroii i artistii sái preferati: filme detective, cu peripetii
cumplite si curse fantastice In tren, In automobil, in avion, In
submarin. Nevästuica tl apäri filmele sentimentale, cu orfeline
care sgribulesc In viscol i cu idile tri fuming de lunä. Tina Dia-
conu se amested sä-si dea o pkere. Se dovedi Indatá atAt de
incompetentk amesteand numele actritelor i confundând titl-
rile, inat amândoi copiii au renuntat la divergentele de opinii
si au fäcut front unio, pentru a stigmatiza cu precocea 'for au-
toritate o jalnicä i neiertatä ignoranti
Se stii tu, mArnisico?...
Ce te plicepi, tu? Esti de pe vlemea Flancisdi Be Rini
si de pe and filmul mut... Asta-i ca pe vlemea lui Dlomichet,
ceal ou comoalal...
Ia vezi! Nu-ti lungi nasul, sä nu-ti dau eu o Francisei
Bertini si un Dromichet, de n'ai sà-1 poti duce!
Copiii au ticut schimbAnd priviri complioe. Asa era user
de Incheiat o discutie.
Dar dreptatea i competenta rimaneau de partea bor.
www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III

Faptele oamentlor sunt neinfretese

prea adeseori nebune.
In hallul Hotelului Molière din Rue Molière 21, Abe lea
trnpAturi cele dota monitoare ale celor doua Internationale, care
se sfâsiau Intre dânsele spre amara sa nemangaiere.
Portarul nu-i mai astept5 Intrebarea.
Il salut5 cordial si Ii trecu telefonul. De dota sAptämâni
Il cunostea acum si-i Intelesese rostul. Era ghidul i Intrucâtva
interpretul românului ficut, spAn i politicos dela camera 53.
Zaharia Duhu anuntä cà va coborI peste zece minute, cerându-si
iertare pentru Intârziere.
Feciorul lui Leiba Tudic din Piscul Voevodesei depuse re-
ceptorul pe suport, multumi portartiui, c5uti cu ochii un fotolie
mai l5turalnic. Din nou despâturi gazetele i îi ascunse frun-
tea dupä paravanul de foi. .
Parourse 'oâteva rânciuri dar nu 'putt' citi ma departe.
Läsi ziarele pe genuhchi.
Visätor, contempli un punct gol in spatiu.
Compatriotul ,acesta de sus, dela camera 53 a Hotelului
Molière, ti nedumerea cu totul. Din ce In ce Ii p5rea mai greu
de Inteles.
In copil5rie, In satul de rAzesi scäpAtap unde Leiba Tudia
crescut cu amar i necazuri ploclurile, inainte de a le scipa
s5 sburätkeasc5 In lume, Zaharia Duhu a trecut o bucatà de
vreme drept un cAutätor de comori, atins de smintea15. Despre
aceasta, Abe les Ii aminteste foarte vag. Umbla cu un gusat.
un oarecare Oartii, cretin si gângav, s5pAnd gropi, sfredelkui
maluri de lut, cheltuindu-si agoniseala lAsatá de un pirinte
avar j iscusit In judeciti. Pe atunci era prea crud la minte
ca sà priceapii; a stiut Insi mai tftrziu c skalturile n'au rims
www.digibuc.ro
318 CEZAR PETRESCU

chiar WA Solos. Au scos la ivealä un bogat material arheologic,

pretuit de km profesor universitar din Bucuresti, fost coleg de
scoal i prieten cu räzä§ul din Piscul Voevodesei. Pe urmA,
turbure, îi mai amiintea Abe leg c5 Intro vreme dutAtorul de
comori dzuse In danuil betfei, dupä ce inginerul Grintescu a
descoperit adevärata comoarä din acele párti: titeiul.
A Incercat chiar sA-1 vorbeasd odatá.
Se intorcea Intro vacantá dela scoalä (era proaspät con-
vertit la doctrina comunistA), se apropiase de acest Oran ciudat
cu deosebità stiintä de carte, prieten cu profesorn din Capita lä,
descoperitor al unor pretioase relicve si mistic cercentor de te-
zaure arheologice. A cerut voie sä se aseze la masA si a vrut
sä-i demonstreze de ce pgrintele säu, Leiba Tudic, orn inapoiat
incult, n'are dreptate când se plânge de schimbärile sävärsite
atat de gribit In Piscul Voevodesei. BAtrAnul Tudic sustinea cä
oamenii n'au de cAstigat nimic. Vor trece dintro robie a pA-
mântului, In alta a masinilor. El dovedea cä inginerul Grintescu
capitalistul Intreprinderii, Icirdan Hagi-Iordan, feirä sA vrea
färä sA tie, gribesc Incheierea unui ciclu, reprezentând faza
Capitalismului burghez si industrial. Acestea le-a dovedit el
atunci, cu toatä infocarea de neofit i poate cu o schismatid
pripità confuzie a textelor, asteptând o Impotrivire i sperând sä
cfistige un suflet.
Un rizA$ din tam Moldovei Insemna prin definitie un reac-
tionar i un fanatic apärätor al proprietätii individuale. Se pre-
gAtea cu naivitate juvenilä sä-i combati argumentele. Dar Zaha-
ria Dtthu de atunci, 1-a primit cu ochii deserti de orice Intelegere,.
parcä ar fi ascultat o oratiune In limba ebraid. cerut scuze
s'a depärtat. Jar din ziva aceea omul nu,i s'a mai pärut inte-
resant, nici mAcar ca reprezentant auto-didact al unei categorli
reactionare ori mäcar ca mistic cbtätor de potcoave de cai
morti.
Pe turmä, Abe les a plecat In vasta lume. A ajuns ad, la
Paris, sä-si sfArseascA Invätätura si cot la cot cu alti tovaräsi sä
pregäteasci biruinta Internationalei a treia. In doi ani, treptat,
amintirile din satul de nastere si de copilärie s'au ImpAclit. 1i
pima satul acela pierdut undeva, la periferta civilizatiei, desi
Il lásase tocmai In clipa and Incepea i acolo rizboiul Intre
clod lumi, inevitabil si fatal, cum scrie In evanghelia materia-
lismului istoric.
deodatä, s'a pomenit cu un rivas dela bAtrânul Leiba,
vestindu-1 d rázisul Zaharia Duhu, dutätorul de comori, deve-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 319
nit acum petrolist i milionar, soseste la Paris si are nevoe
de-o cAläuzA.
S'a prezentat a doua zi la hotel.
li Inchipuia cA va da peste un Bai-Ganciu, ridicol i zäpi-
cit de tumultul unui mare oras. L-a Intâmpinat un orn cuviincios
si modest, poate timid Intr'adevAr, dar neasemuit mai putin gro-
tesc decAt atAtia Americani i alte tipuri exotice de pe bulevar-
dele Parisuluil. Omul a cend un n5gaz de.douä zile, s'A-si inter-
neze mama Intr'o clinicA oculistica In asteptarea unei operatii.
Pe urmä 1-a rugat sA-1 Insoteascä pân5 la câteva muzee i sä-i
dea câteva InvAtäminte de orientare.
Muzeele le-a vizitat Zaharia Duhu singur. Abe les a mers
cu dânsul o singurA datA, la Cluny, unde a rAmas uimit de pa-
siunea i priceperea cu c'are razAsul din Piscul Voevodesei, ab-
solvent de trei clase i jumätate gimnaziale, examina fibulele,
agrafele, nasturii, mânerele de sAbii i britärile din vitrine, gä-
sea caracterizarea cea mai potrivitä si inrudiri cu piese din
muzee pe care nui le mai iväzuse niciodatä.
In sala a douäzeci si sasea, a Coroanelor, s'a oprit Inde-
lung la vitrina cubicA de cristal, din mijloc, unde se allä tezau-
rele regilor goti. Cu un zâmbet ciudat i trist, dupA oe-a cerce-
tat celebra coroang a regelui Reccesvinthus, descoperitä la
Fuente de Guarrazar, lângA Toledo, a clAtinat din cap si 1-a asi-,
gurat cA ar cunoaste el o anumitá coroang de o sutä de ori mai
pretioasA, atAt prin märimea i raritatea nestematelor, cât si
prin insematatea ei istoria 0 stie el unde se aflA, dar stA bine
acolo unde se aflä.
Din aceastIA clipA a wins sä-1 vadA In altA luminä.
Asa dar, mania cäufAtorului de comori nu se stinsese?
Mai credea Ind Zaharia Duhu In povestea acelei Comori a
Regelui Dromichet si nu se fAm'Aduise de sminteala tineretii.
Apoi au venit alte simptome mai bizare. ¶-a cerut cAteirà
servicii de-a-dreptul absurde.
Asa, I-a rugat s5-i afle adresa lui Boldur Iloveanu, fostul
proprietar scäpAtat al Voevodesei. A fost greu, Insä tot au iz-
butit s5-i dea de trmA, din locuintI In locuintA, dupA cum a
schimbat de domiciliu pe mAsura sc5p5tärii. Un sfert de veac
trAise in apartamentul din Avenue Kleber 87: acum agoniza
mansardä din cartierul latin; un impas cu ziduri leproase
cu scAri unde nu sträbate lumina soarelui, ca faimoasa Rue
de la Vieille-Lanterne, unde s'a spânzurat Gérard de Nerval. A
crezut cA Zaharia Duhu va urca sA-1 viziteze, ceeace poate ar fi
Insemnat o dorintA explicabilA i de-o delicatA omenie.
www.digibuc.ro
32 0 CEZAR PETRESCU
N'a lost asa! A spus c.5 atât li ajunge.
a doua zi 1-a rugat s5-1 ajutore la o fapta, Inc5 mai In
afarä de orice Intelegere. Aci rolul säu s'a marginit la acel de
simplu interpret. S'au prventat la un mare bijutier din Place
Vendeme; Zaharia Duhu a ales câteva briliante pretuind o avere,
a platit un aconto si a cerut ca pan5 la sosirea banilor din taxi,
pietrele sa fie montate In dou5 inele si o bratara dup5 moda din
anii 1840-1850.
A cumpara pietre pretioase, e i acesta un plasament de
capital dup5 judecata avarilor. Un capital nerentabil dar aparat
de fluctuatiile monedei si de surprizele bursei.
A le monta, Inseamnä cu totul altceva. Inseamn5 a le pre-
medita o destinatie precisa i imediata.
Dacd Zaharia Duhu ar avea alt chip si dad Abeles nu 1-ar
sti atat de strein intr'un ores ca acesta, s'ar simti Indrept5tit
s5 creada c5, pe raasul devenit petrolist din Piscul Voevodesei
1-a ajuns la bâtrânete vreo patim5 pentru cine stie ce femee
amatoare de bijuterii scumpe cu montura dupa moda anilor 1840-
1850. Ceva poate va afla astazi, ca,ci In dimineata aceasta e
termenul fixat de bijutierul din Place Vendöme pentru predarea
inelelor i brat:aril.
Abeles li Impaturi ziarele de pe genunchi.
Zaharia Duhu se apropie Impaturind si el, alte ziare, din
tar5, prezentate de portar.
Ale dumitale, ce spun domnule Abeles? intreb5 Tulin-
zandu-1 man. Când inaugurati lumea cea nou5?
Abeles facu un semn de rabdare, cu mana foarte alba si
pistruiat5:
Timpul se apropie!... Capitalismul i burghezia merg
spre pieire. Câte doua guverne schimbate intr'un an; douazeci de
krahuri Iran) saptäman5 acestea, totalizate tará cu tar% fac
mai mult cleat o revolutie de strad5... In gawtele dumitale din
Romania, ce se spune? O criza de guvern... Este?
Zaharia Duhu deschise o gazeta i citi un titlu cu litere
groase:
Nu propriu zis o cria dar amenintarea unei crize.
Faptul nu importa! Starea de spirit importa. N'are sa
tie criza maine, are s5 fie peste o lunA ori un an! Instabilitatea
dovedeste tá nici multimea nu mai are Incredere In guvernele
burgheze, nici guvernele burgheze nu mai pot domina eveni-
mentele... Intoarce, te rog, la foaia economic5. Uite, îti jur ci
eu n'am v5zut gazet5 din tara noastrá de sapte-opt zile... Se vor-
bests ori nu despre o erizä a grlului?
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 321
Adevarat!... E prea mult grail si n'au ce face cu
dansul...
A dat vreo bancg faliment? Sau a cerut vr'una mora-
toriul?
Adevarat! Doug in Incetare de plati.
Mai departe. Intoarce din nou la ultima org, domnule
Zafiarial Duhu!... S'a mai impartit sun partid In dotud?
Adevarat, se gig' si aceastal...
Atunci, domnule Zaharia Duhu, mai ai nevoie si de
alte dovezi? Ce se petrece In Romania; se petrece aci In Franta,
in Spania, In America, in Austria, oriunde!... Statul burghez si
economia burghezA se descompun... Vom mai avea de luptat
cu cele din urma spasmuri.
Abe les, feciorul lui Leiha ludic, vorbise repede si tocos;
obrazul cu pielita albA i translucidd luase o culoare viorie si
boln avg.
Tusi si Isi astupg tusea c batista.
Actionam! repetà cu o, amenintare profetick atunci
and si-a putut trage din nou respiratia.
Zaharia Duhu Ii puse alarm pe umár, ripostandu-i cu su-
rasul subtire al rAzAsului din Piscul Voevodesei.
=- A crede-o, dacg vedea cg asteptati In liniste,
tovargse Abe les! Dar inteleg cg tot asa, ca i noi, vg mâncati
si vg distrugeti MA mir cg nu se muscg In buzunarul
dumitale cele doug jurnale, dupg cat îi aratA ele coltii... Asa
cg din partea aceasta, putem astepta fgrä grijg, pang ce aveti
sa cgdeti la invoialg.
Feciorul lui Leiba ludic recunoscu, nu fail amarrAclune,
cg Zaharia Duhu roteste la rândul ski un adevgr.
Deocamdata, dusmanul cel mare al Internationalei a treia
e Internationala a doua, nu prtigoana guvernelor burgheze.
La noi, In Piscul Voevodeseti, domnule Abe les, cand se
mai aflau acolo oameni ai locului, aveau o vorbg: Cine ti-a scos,
bade, ochiul, de ti scos asa de bine?... Numai un frate a putut
sa fie atat de mester i sg ti-I scoata atât de adanc"... Cam asa
se IntamplA i cu 'dumneavoastrg. Iar fiindcg nici eu, nici dum-
neata, n'avem sà gasim o deslegare, haide sä ne impgcgm si sg
lasam altora grijile acestea... Adevgrul e cà eu suspin dupg vre-,
niurile de ieri, durnneata dupa cele de maine; amandoi avem
poate dreptate, i pang atunci suntem neinultumiti de ceasul pe
care Il tràimL. Poate-i o lege care dureazg de and lumea...
Poate tot asa s'au plans de ziva de azi, a lor §i cei de acum o
sutg î o mie de ani; tot asa au sg se plangA cei de- peste
1

21 - 91 www.digibuc.ro
222 CEZAR PETRESCU

o sutä ori o mie de ani... Am inceput sii cred ca tot binele dirt
lume: atata putin cat mai este, se datoreste nemultumirii din
orn... Viermele e multumit sa traiasca in mar. Omul iese afara,
oridat ar fi märul de rumän si indestulator... Mi se pare ca
ne-am Intins la povesti i astäzi mi-e timpul scump... Haidem!...
Au plecat.
Cu mobilitatea milenara a rasei Abe les, se simtea acasa la
dansul ori unde, chiar daca uneori It Incerca o vagä nostalgie
a satului unde-a hoinarit cu picioarele goale in praf si a fost
sburatacit cu bulgari de odraslele täranilor din Piscul Voevo-
desei.
In doi ani se ajustase la viata Parisului ca o parade pe
dap. Mai mult it mira cumpatarea simpla a razasulul care päsea
aläturi de el. Nici nu-si ascundea mirärile cu o fätarnicie miro-
sind cale de-o pasta, nici nu le striga in gura mare. Trecea,
privea, Inregistra, judeca... Nu arita aci mai stanjenit ca un
provincial dintr'o subprefectura. din Tarn sau Cantat. Ce erau
atunci toate fantasmagoriile cu acea Comoara a Regelui Dromi-
chet; niisterele cu briliantele montate dupa moda anului 1840-
1850?
Pe Avenue de l'Opera se perinda multimea cu mersul
gräbit si elastic, caracteristic marilor artere pariziene. Totusi, cei
dot trecatori din Piscul Voevodesei, nu se deosebeau Intru ni-
mic de ceilalti, caci poate o treime din acesti trecatori veneau de
tot ant de departe ca dansii.
Abe les crezu din nou, ow optimism, In tendinta de unifor-
mizare si de adaptare a indiviziffor.
Mai Carnal mult? intreba.
Zaharia Duhu zâmbi:
Cred cá eu am sa mai raman! Dar dumneata scapi de
mine, incepand cu ziva de maine.
De ce spui scap, domnule Duhu? sublinie cu repros
Abeles.
Flinda te-am smuts dela invatitura si dela tovarasii
dumitale... Am Intrecut mäsura... Cu toate acestea- eu trebue sä
mai räman. Medidi dela clinici cred ca va mai fi nevoie de o
operatie peste o tuna, o lunä jumatate... Mama a inceput sa se
Impace cu ideea aceasta, datoriti domnisoarei studente pe care
ne-ai recomandat-o dumneata.
Re lly e o fan saraca.
Saraci si de isprava de vreme ce a primit sa fie gar-
dianca si talmace la o taranca.oarbä din Piscul Voevodesei! Am
trite les ca i dansa impartaseste ideile dumitale; adicä vrea nu-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 323
maidectrt o lume nouL. Dacá in lumea aceasta notrA, se vor
afla multi ca clumneata si ca dânsa, mai-mai cä m'as Inscrie
eu In Internationala a treia...
Aceasta n'o cred!... rosti Abe les, Inältând sprincenele
roseate si coborind coltul buzelor vinete, lute() schimd scepticiä.
Proprietarul de ferenuri petrolifere ar face-o poate mai usor..
Dar nu te lasä culacul cel vechi din dumneata, feciorul culacu-
lui aprig, despre care spunea tata cä umbla cu tasca de tablä 'a
sold, plinä cu cArti de judecatá pentru pämânturi...
Tot ce se poate, domnule Abe les! PAnä atunci, te ves-
tesc cA de mAine scapi de mine. Am Inceput sä mä descurc sin-
gur... Vorbesc, ce-i dreptul, cu economie; pâine, vichy, cafea,
lista de bucate, adresa la sofer... Acasà, mi-ar fi oarecum s'o
fac In fata nepoatei-mele, doamna Cecil Tudose, profesoari de
limba francezä In concediu nelirnitat... Ar rAde grozav de ascu-
tit de frantuzeasca fostului tovarä§ al lui Oartä si a säpätorului
de comori!... Aioi, vAd cA lumea e deprinsA cu tot soiul de ngz-
drávánii i nici nu bagä de searnä când schiopät In limbä...
Nu-i nicio mirare, domnule Zaharia Duhu! Fostul am-
basador al Statelor Unite, care a mmit mai deunäzi, a stat
dotrAzeci de ani In Franta si nu stia mai mult de douäzeci de
cuvinte... Il consolA Abe les.
S'au oprit In Place de l'Opera, asteptând semnalul clopo-
tului electric ca sä poatA traversa pe celAlalt trotuar spre Rue
de la Paix §i Place Vendôme; In una din cele mai faimoase
portiuni ale planetei, unde sapte torente omenesti se incruci-
seazä, se topesc intr'un vârtej si se despart iarAsi spre sapte
strAzi si poate mai departe, spre saptezeci i apte de unghere
deosebite ale lumii.
Amandoi au Intors capul.
La spate au auzit vorbä româneascA:
Nu, Bobby!.. Cu neputintä sä mai amân! E a treia te-
legramA Inteo sAptámâná...
Vorbise o femee subtire si inaltä, intr'o hainä alb5 de pri-
mAyará, foarte strânsA pe trup, cu mânecile acoperite de aripile
unei extravagante pelerini. PArea ca acele pasäri din mArile Su-
dului, numite fregate, al dror corp Ingust si prelung. slujeste
numal pentru a face legAtura intre aripile uriase, f Alf Aite In
spatii.
Bárbatul tânär i cu profil täios, Ind mai inalt decât
dânsa, o privi cu un fel de provocare de sub borul pälärlei has
pe-o sprinceanä.
Bine, Memy!... Faci cum vrei tu. Dar eu rämân. Nu
www.digibuc.ro
324 CEZAR PETRESCU

mä misc de aci... Nu mä cheamä parfutnul de mititei al Bucu-

restilor!...
Si se fixase mai solid pe tälpile pantofilor acaju, cum
fac copiii Incäpätanati, hotärit sä nu se miste nici chiar de pe
marginea trotuarului, nu numai din Paris.
Femeia cu aripi albe de fregatä mai spuse ceva.
N'au auzit ce, fiindcä semnalul electric-a dat drumul altui
torent de trecatori si Abe les prinsese bratul lui Zaharia Duhu,
grabind s traverseze Impreuna cu gloata.
and au ajuns clincolo, Abe les rase cu räutate:
Ti-ai auzit compatriotii, domnule Zaharia Duhu?... Pe
individ nu-1 Insä pe doamna o cunosc! Doamna Demetru
Demetrian, sotia ministrului de care depinde acum soarta tere-
nurilor dumitale petrolifere; sau mai exact venituli terenuri-
lor dumitale petrolifere... E o persoanä foarte cunoscutä in co-
Ionia româneasca. Se bucura de o anumita repurtatie, care nu
cred ca-1 Incântä prea mult pe d. ministru Demetru Demetrian.
Asa dar, aceasta e sotia lui nenea rosti gân-
ditor Zaharia Duhu...
Ce nenea Mitica? A, dal... Demetru, Dumitru, Miticä...
socoti ca a inteles Abeles. Esti poate In bune raporturi cu dân-
sul?
Nu, domnule Abeles!... se apard Zaharia Duhu. Eu
n'am nicio legatura cu märimile care hotarase soarta i veni-
turile terenurilor mele petrolifere. Am rämas räzäsul pe care-1
Daca mi-am sChimbat portul, am facut-o ca sä nu Intoarca
lumea ochii dupa mine si sa nu ma ia a doua oar% drept un
maniac, cum m'a mai socotit pe vremea când umblam cu Oartil
dupa comorile mele nebune... Povestea cu nenea Miticä e cu
totul altceva... Mi-a istorisit-o mie un copil, fiul sefului de sta-
tie din Piscul Voevodesei. Acest nenea Mitica mi-a pärut orn de
isprava, din cele ce am aflat dela baiatul sefului de static, si Il
plâng ea are parte de-o asemenea nevastä...
Poti sa nu-1 mai piangi, domnule Zaharia Duhu. Nu
me,ritä! E un manechin jucat de femeia pe care ai vazut-o, tot
asa cum e un manechin jucat de mana capitalismului, acolo
unde se afla... Dumneata ai a te bucura! Dacä nu-ti aperi sin-
gur interesele, sunt altfi sä ti le apere... Panä ce va veni rân-
dul nostru...
Abeles se cläclu in laturi.
Ii ajungea din urrna perechea läsatä In coltul pietii. Tana"-
rul le arunca o privire curioasa, fiindca Ii auzise vorbind româ-
neste.

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 325
Zaharia Duhu crezu CA a recunoscut In obrazul femeii,
In jurul ochilor si In coltul buzelor, ceva din päianjenisul fin de
pe chipul Madalei, sora fostului skit camarad i prieten Ale-
xandru Opris, sotia de acum a inginerului Dinu Grintescu. A-
ceeasi pulbere imperceptibilä de cenusä apärând sub fard, a-
ceeasi ascunli crispatie care devastealä pretimpuriu o tinerete
fragedä si fugace.
Perechea a fintrat la un magazin de mode. Ei au intrat
la bijutier.
Negustorul, cu figurä si ochelari amer_icani, deprins s5-si
trateze cei mai stranii clienti cu o egalä i flegmaticä politetä,
scoase juvaerele din culcusul lor de plus.
Aprinse becurile de diferite culori, ca sá recompung lu-
mina natural5 a zilei si se .retrase dupg vitrina de cristal, as-
teptând. Se tinuse de cuvânt. Montura era dupä moda anilor
1840-1850, copiatä de altfel dupä exemplare autentice. Aurul
avea nuante verzui, vechi; reliefurile putin tocite.
Este ceea ce ati dorit?... intreb5, desi citise mai dina-
inte räspunsul din privire.
Exact! Intäri Zaharia Duhu, apelând la ajutorul inter-
pretului s5u Abeles. Acum o rugäminte, te rog!... A$ vrea s5
SA-mi Inchipui cä dup5 o bucatä de timp, Imprejurärile
silesc sä mä despart de aceste inele si e brätarä... S'ar pu-
tea sä le revând tot aici, i ce-as putea c5p5ta pe dânsele?...
Abeles transmise Intrebarea.
Bijutierul Isi fku o socotealä cu facturile Inainte:
Ar fi posibil... Briliantele cu o diferentà de 20 la sut5
din pret. Pe lângä acest pret, aunt nu reprezintä mare valoare
pentru noi. Nici aurul, nici Greutatea metalului la
pretul zilei... Monturile dupä moda anilor 1840-1850, fie ori-
ginale, fie copii, n'au cgutare...
Zaharia Duhu îi fAcu si el o socotealä. Dupa un timp, mai
voi sä afle ceva:
i dacA In locul meu ar veni o persoaná streinä sä le
revândà?
Acelas lucru! Ne referim la facturä...
Zaharia Duhu pànu speriat de o asemenea perspectivä.
A, nu!... se Impotrivi. Tocmai aceasta nu! Färá niciun
fel de facturà... O simplä presuplmere. S5 admitem cA vine 'o
persoanä streinä care nu stie, i nici n'ar fi bine sd stie cä bi ¡u-
terine sunt cumpärate de curând si chiar de aci... Le crede da-
tând din 1840-1850... Casa ar putea f5g5dui In acest caz sä
pästreze discretia absolutà? Oferà un pret sau face o pretäluire..
www.digibuc.ro
326 CEZAR PETRESCU

Persoana vinde Gau se adreseazA apoi In altá parte... Principa-

lul e eä, îi face idee despre valoarea realà a bijuteriilor, dup&
baza din aceastä factrurä, fàrà si, bänuiascä existenta unei
facturi...
Bijutierul stätu In cumpänä. Un moment cercetá mai stä-
ruitor, prin lentilele ochelarilor americani, bizarii clienti.
Spuse:
Casa noastri nu se ocupä cu asemenea operatii! Re-
gretäm, dar nu ne putem lua niciun angajament...
Atunci Abe les päräsi rolul de simplu interpret.
Ii schimbA glasul, limba, tonul i mutra de pänä acum;
vorbi repede In limba si cu gesturile lui Leiba Tudic din Piscul
Voevodesei.
Iar spre desävärsita uimire a lui Zaharia Duhu, Indati
plesni i smaltul american de pe chipul bijutierului din Place
Vendôme. Räspunse In aceeas limbd i cu aceleasi gesturi. Ur-
mä un dialog scurt, dar aprins.
Apoi negustorul Ii reluä figura flegmatioi si anuntä
acceptä i aceastä conditie, Intelegand pe jumätate cam despre
ce ar putea fi vorba:
Le evaluäm ca bijuterii Intradevär vechi i necunos-
cote de noi! Estimäm adicä numai briliantele, cAci numai ele ne
intereseazä. Oricând se pot demonta si a doua zi reapar In vi-
trinä. In orice caz, persoana nu va sti cä au fost eumpärate de
Zaharia Duhu päru satisfäcut
E o simplä presupunere! stärui.
Bijutierul aprobä Intru totul.
Evident! 0 simplä presupunere. Când e vorba de pietre
pretioase de valoarea acestora, orice presupunere este pernilsä.
Zaharia Duhu desprinse o foaie de cec i scrise o cifrä,
despre care Abe les gândi Indatä cá reprezintä mai multi bani,
decât a trecut In douäzeci de ani prin mâna pärintelui sàu
Leiba Tudic din Piscul Voevodesei.
Luati loc un moment, 0[15 ce se Impacheteazä aces-
teal... Ii invitä bijutierul.
Le Impachetlä o domnisoarà eu aceiasi ochelari americani
ea ai patronului,.dar cu o Incetinealä exasperantä In miscäri.
Potrivea inelele In culcusul de plus al cutioarelor, le stergea cu
pielea de cäprioarä, sufla asupra lor. Cäuta foite subtiri, sä se-
pare o cutie de alta.
Negustorul intrase In Indperea din fund si Inchisese usa
dui:6 el.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 327
Abe les îi chinui buzele vinete intr'un surâs dispretuitor
vorbi acum catre Zaharia Duhu, In limba täranilor din Piscul
Voevodesei:
Stii de ce toate acestea, domnule Duhu? Fiindca In
timpul and domnisoara Impacheteaza ca la spiterie, d. Meyer
Intreabá la banoa daca aveti acoperirea cecului. 1-am pärut
suspecti In toata aceasta afacere!
Zaharia Duhu stranse din umeri:
I§i apära omul banul lui! Are sa se convingä ea nu
suntem suspecti...
Intradevir, d. Meyer aparuse In usi cu zâmbetul afabil.
Cäpatase prin telefon asigurarea cá totul e In buna oran-
duialä. Reparä nedreapta suspiciune, cu un exces de politete, re-
nuntând la morga americana sI invitand bizarii clienti sa apeleze
alfädatä la servicdile sale.
Poate credea cá Indeletnicirea principal:6 a la' Zaharia
Duhu e sä cumpere briliante care se pot vinde a doua zi cu o
pierdere de douazeci la suta din pret.
Partea cea mai usoarä am sfarsit-o cu bine! rasuflä
usurat Zaharia Duhu, and au ajuns afara.
Nu adaogä Insä, cum e cealalta parte, mai grea.
Cu pachetul In mânä, îi ltfä stânjerit ziva bunä dela
Abe les.
Ii multurnesc pentru toate... Am sa-i scriu i am sa-i
multumesc si lui Leiba! Fara dumneata, greu mä descurcam eu
aici... Acum te poftesc pe la mine oricand vrei... Sau daca ma
prinde cumva vreo strâmtoare, te vestesc printr'o pneumatia.
Am Invidtat si mestesugul pneumaticelor...
Abe les rimase 'locului, privindu-i din urma. Oricat de ab-
surda a lost prima lui impresie, tot aceasta a fost cea adeväratä.
Pe Zaharia Duhu, culacul Imbogatit si burlac din Piscul
Voevodesei, 1-a apucat la batrânete o nebunie de dragoste. Se
ascunde de dânsul, ca sä poata duce un cadou vreunei Romance
de aci, pusä pe atâta, sa-1 toace. A Invätat mestesugul pneuma-
ticelor? Se pare dä a Invitat repede i alte mestesuguri, badea
Zaharia Duhu din Piscul Voevodeseil
0 clipà, lui Abeles II fu mila de soarta compatriotultii.
Pe urmä stranse din umeri.
Läsa lumea aceasta sfarsita i condamnata, sa alerge la
afacerile, pläcerile si pasiunile ei. Se intoarse la datorille sale,
care II purtau spre diferite locuri tainice Intru pregatirea tim-
purilor ce aveau sä
www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV

S'au, intdlnit doi oameni ai unor-

timpuri sfeirvite.

Zaharia Duhu se opri la vitrina unui magazin de antichi-

täti artistice, sub arcadele din Rue de Rivoli.
Ochise de mai multe zile o cutie de argint vechi, coclit,
cu filigrame negre. Se bucurä. Nu-i kuase nimeni inainte. Cutia
se afla la locul sàu, Initre un vas asiatic i un cutit spaniol cu
Incrustäri din epoca maurä.
Poate nici vasul nu era Intr'adevär chinezesc, nici cutitut
maur, nici ,cutia autentia D. Meyer îi dovedise prea bine cât
de repede i desävärsit se poate fabrica o podoabä din orice
pod, In onice
Dar astäzi interesa frumusetea i lucrätura artisticä a
unei cutii de care se rya lepäda peste un ceas. Ii ajungea Trifäti-
sarea veche i mute& N'a ascultat explicatiile vânatoarei, tau-
dându-si marfa i cântárind-o ca suprem argument.
Pläti, sgarie bine eticheta pretului; pe urmä trecu prin grä-
dina Tuileriilor, purtând acum dotiä pachete In mânä, ca un
pensionar tacticos din departamentul Cantal care a cumpArat
cadouri pentru nepoteii de-acasä.
Un timp se opri sä priveascA joaca sgomotoasä a copiilor,
In jurul until basin circular de unde trimeteau coräbioare cu
pänz5 i bärci tu motor sacadat. Un camelot Il sili sä achizitio-
neze o colectiet cu reproduceri din Luvru.
Hat un popas pe o bancä.
Respirà aerul subtire si parca acrut al primäverii pari-
ziene, In aceastä grädinä unde nu ajunge mirosul de benzinä
si de ulei ars.
. Pe cer fiugeau nori spumosi i repede risipiti de suvoiurile
vânturilor Inalte. Burä, câtiva stropi nurnai; iar bura a lost ca
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 329
o joaoa luminoasa si diamantina In raze de aur. Se desfasurau
deoparte Piata Caruselului, de cealalta Grädina, piata Concor-
diei cu aratatorul obeliscului ridicat spre cer i privelistea unicä
pe lume, de doi kilometri, 'Ana la Etoile.
Zaharia Duhu le-a väzut si lc-a simtit ,toate cu sufletul
aiurea. Ii recapitula o lectie de mult Invatata i muncitä in
camera sa 53, dela Hotel Molière. Mergea la un examen de-
licat al vietii.
Ace lasi camelot de adineaori Ii dàdu târcoale oferindu-i
discret alta marfa: un pachet CU cärti de joc transparente, o
colectie de nuduri artistice". Gäsi destula energie sa-1 refuze
gi alunge. Acest antract, nepreväzut In program, ti Incordä
hotartrea sovaelnica din ceasul al doisprezecelea.
Ii culese pachetele de pe banca, iesi din grädinä i 6'1.10
statia de taximetre. Soferul ezita cand auzi numele strazii. Mai
intreba. Zaharia Duhui pronunta Incäodatä, mai raspicat.
Nu pronuntia parea un obstacol. Insfarsit, cu ajutorul in-
dexului alfabetic, s'a lamurit. Strada exista, dar nu era o stradä
pe unde a treout veodatä un automobil.
Sagalnic, I! Intrebä dacä e antrenat pentru exercitii de al-
pinism. Zaharia Duhu se aräta gata, sa infrunte toate peripetiile
unei ascensiuni.
Deocamdata, In continuarea faptelor sale ciudate de astazi,
Indata oe s'a urcat automobil a desfacut cele douä pachete,
a trecut bratara i inelele In cutia de argint vechi, iar cuti-
oarele goale de piele captusite ,cu. plus ale domnului Mayer
le-a Invelit In hârtie i le-a svarlit pe fereastra deschiSa, In
Sena. A surâs ca dupd o gluma bine izbutita. Si a privit mai
linistit perindarea strazilor si a multimii: Bulevardul Saint-Mi-
chel, Souff lot, Piata Panteonului, apoi strazi din ce In ce mai
Ing-Uste si mai Intortochiate.
Soferul opri. Ii arätä cu mana un impas urcand intre douà
ziduri de firida, cu treptele dislocate de piatra, rufe de oit In-
tinse pe frânghie dela o fereastra la alta, lazi de gunoaie In
fata usilor i copiii lui Poulbot jucându-se cu tinichele albe
care-au fost odatä cutii de conserve.
Era o mica deosebire Intre primävara din gradina Tuilerii-
lor i patriciana desatare a copiilor deacolo, In jurul basinului
cu albe coräbioare.
Alors mon vieux, on monte au septième ciel?1) gläsui
Ei, prietene, urci In al aptelea 'cer?

www.digibuc.ro
330 CEZAR PETRESCTJ
vesel soferul, bägAndu-si jetoanele si bacsisul reglementar In
pungä. Hardi mon vieux! Vas-y!1).
Zaharia Duhu le-a väzut si le-a simtit toiate cu sufletul
tocite si umede, printre foi de salatä, cop de portocala 5i res-
turi de legume fierte si decolorate.
Cäutá numärul stiut din usä In 1.0.
Ii tâsneau printre picioare pisici sburlite cu coada bârzol;
ii räspundeau In argo ininteligibil, matroane cu sâni opulenti
si cu bluze slinoase.
A gäsit totusi, c5ci In viata sa aflase Zaharia Duhu si ceeace
nimeni nu mai credea ci existä.
A urcat scärile unui etaj, al dollea, al treilea, pânä, la
mansard. A bätut In usä sl a ascultat. Se auzea numa un sfA-
rAit de primus. 0 usä s'a trântit jos. A ocärit acolo un glas.
de femee, a scâncit un copil, pe urmä un r As gras si puternic,
cu totul nepotrivit In asemenea loo de Infricosatà mizerie. Pri-
musul sfArâia Inainte; nu se misca nimeni. Zaharia Duhu a re-
petal bätäile mai energic.
Usa s'a deschis pe trei sferturi.
S'a Ivit un cap scofAlcit, cu fire rare si sure de barbä, cu
o scamä albä de Or pe-un crania aproape chel.
Pe cine oäutati? Intrebá glasul bänuitor.
Pe dumneata, boier 13oldur Iloveanu! räspunse Zaharia
Duhu In graiul de-acasä, din Piscul Voevodesei.
Bátranul nu arätä semn nici de surprizà, nici de bucurie.
(E un orn mort, mort! gândi Zaharia Duhu. Nici n'a tresä-
rit). Ridic5 doar pleoapele crete ca foaia botità de gutapercä §i.
Intrebá:
In ce scop?...
Cam greu de explicat printre usi, domnule Iloveanur
Dacä Imi vei da drumul Inläuntru ori dacä vei fi atât de bun
sä rnergi dumneata cu mine, jos, si vorbim la masa unei cafe-
nele, am sä pot spune si In ce scop...
Fostul proprietar al Voevodesei II privi cu ochii ostenitl .
si stinsi, färä sä scoatà capul dintre usor si usä:
N'am nimic de aflat, domnule! Nu te cunosc.
Cu toate acestea, ne cunoastem de mult, boier Boldur....
Zaharia Duhu, räzäsul din Piscul Voevodesei.
A dal Curios.
Se invior ase putin glasul. Se Inviorase putin si privirea -
Dar usa tot nu o deschise.
' ) Indrizne§te, prietene! Du-te!

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 331
-- Curios! repetg. In hainele acestea ar fi fost greu sà te
mai recunosc.
Hainele s'au schimbat, boier Boldur! Ornal a limas
acelas... Jart-m c te turbur pe nevestite, Insg nu plec de aci
pang ce nu-mi tngäduiesti sg-ti vorbese.
Boldur Iloveanu largi usa cu nehotgrire. Se rgsgandi si
o stranse la loc.
Vezi, e greu, e foarte greu. La mine e foarte urist.
Neorânduialä i murdärie...
Nu face nimic, boier Boldur! N'arn sg privesc. Ell pen-
tru dumneata am venit. Am sg privesc numai la dumneata...
Bgtranul rase urit, desvetind gingii stirbe, cu dinti räzleti
negri:
Ai sä privestf numai la mine? Ha-ha! domnule Zaharia
Duhu... Atunci ai sg vezi si camera. Sunt la fel cu dansa. Se-
mängm ca doi frati.
Asa cg eu tot am intrat! scurtä Zaharia Duhu cu boa.-
tire, impingând usa dupg ce-a luat Incetisor mana bgtranului.
Am intrat i m'ai iertat!..
Intrase i îi cglcA vorba.
Dintr'o singurä rotire a privirii, Intelese ce-1 oprea pe Bol-
dur Iloveanu sg-1 scape ingiuntru. Tavanul oblic, peretii afumati
eu dâra suvoaielor de apg, soba de fier cu burlane negre, un
pat desfundat, masa acoperitg cu ziar, coltul uscat de paine alg-
turi cu uieptenele stirb, lighianul de tablä ruginitg si cojitä sf âr-
1ogitä de sgpun; toate le-a vgzut Zaharia Du hul Intr'o clipitä cu
ochiul instantaneu al unui aparat fotografic. Se adgogau per-
ceptiile celorlalte simturi: mirosul stätut i rece de rufe nespä-
late si de Meg Itäri mucede, sfâraitul primusului pe-un capac de
lemn, gustul de tutun ieftin i prost.
Boldur Iloveanu se ferise In lgturi. Plecase capul, tinand
cu mâna gulerul hainei jerpelite pe gâtul gol. Purta papuci mari
ie paslä, pantaloni uzati, In dungi, de jachetg.
Rosti, ocolindu-si privirea:
Acum Intelegi i dumneata, cg nu lipsa de ospitalitate
zn'a oprit sä te poftesc Inlguntru? Aci nu intrg nimeni...
. Zaharia Duhu se pomeni, sgvarsind ceeace n'a fäcut el
'niciodatg: orn sfios i cu miscgrile cumpänite.
Prime familiar bratul boierului scgpätat Iloveanu i Il trase
:spre mijlocul incgperii:
Tocmai...
Bgtranul tremura abia simtit sub bratul uscat dar vanjos
al razgsulul. li adusese atingerea aceasta o cgldurg necunoscutä,
www.digibuc.ro
332' CEZAR PF.TRESCCT

de departe, ti trecuse.In. vinele sleite, Ii desteptase glasul si 1i

aprinse privirea. In familiaritatea räzãsului nu gäsi nimic supä-
rätor.
Aduc vesti din tarä, boier Bo ldur!
Vest le din tarä nu-mi mai spun nirnic, domnule Dunu...
Dela Piscul Voevodesei, boier Boldur!
Cu atât mai pup._
Se despninse si se asezä pe marginea patului, cu amân-
douä palmele pe genunchi:
Cu atât mai putin... repetá.
Zaharia Duhu îi alese un scaun, din cele doué cu Imple-
titura de pai desträmatä. Il apropie de patul bätrânului, Intor-
când suatele mansardei.
Prin fereastra In capac de tabachere, lumina cädea din
plin In obrazul lui Boldur Iloveanu. Fire le de barbä, pe chipul
pärnântiu, päreau firele unei rädäcini scoase din tärânä; o tuber-
cula extrasä din pdmânt, sbarcità si uscatä, pärea si capul Intreg
al fostului proprietar din Piscul Voevodesei. Rädäcinä scoasä
din pämântul ei!" gândi Zaharia Duhu. Tusi, îi drese glasul ;
Ti era greu sä inceapä:
Boier Boldur, Iti face atât de putinä pläcere cä a venit
sà te caute un oat din locul unde se aflä Ingropati pärintii i strá-
bunii dumitale?...
Boldur Iloveanu îsi trecu palma de pe genunphii säi, pe
genunchiul lui Zaharia Duhu.
Te rog nu-mi aminti despre aceasta! II Intrerupse. Pen-
tru mine e ceva sfârsit...
Poate nu atât de sfârsit cum crezi dumneata! stärui
Zaharia Duhu.
Sfärsit! Absolut sfârsit...
Primusul sfârâia 1nainte. Clocotea apa sub un capac
scäpau spirale de abouri.
Bätrânul atunci btä de searng 05 I-a uitat aprins. Se ridid,
räsuci butarrull presiunii l stinse fladära.
Zaharia nu intoarse ochii sä-i urmäreasc5
Isi pipäi cutia din buzunar.
Curios!.. vorbi Boldur Iloveanu, p dumneata te-am
Vázut nurnai In Trnprejuräri neobisnuite... Acum Imi amintesc
bine... Ai venit odatà sä-mi ceri ca sä-ti vând niste terenuri färä
valoare... Fáceai säpäturi arheologice i dutai o comoarà...
Aceasta a fost impresia mea si a lui Ioseph: esti un om curios...
Chtai o comoarà. E adevärat? imi amintesc bine?
E adevärat, boier Boldurl Surit un orn curios si cAutarn
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 333
o comoarà pe locurile dumitale. Au mai cätutat-o si altii, tot pe
locurile dumitale, si au gäsit-o... Altfel de comoarä...
Cunosc!... rase surd bätrânul, arätând gingiile stirbe. Pe-
trolul! A fost ceva foarte curios...
Dumneata gäsesti nurnai curios, boier Boldur? Eu cred
a a fost o jefuire foarte bine organizatä. Dumneata ai Insträi-
nat pämânt pentru plugärie; cei care 1-au clunpärat, cumpArau
teren petrolifer, stiind c acolo se aflä pgcurä...
E foarte posibil.
E sigur, boier Boldur! Altii s'au Imbogätit... Dumneata
gäsesti totul curios si locuiesti Intro maghernitä ca aceasta.
Boldur Iloveanu ridic5 palmele Intr'un gest de desarmatä
neputintä.
Este adevärat, dar o merit!
Cum?
E adevärat, dar o merit... In aceastä maghernitä, cum
o numesti dumneata i In altele prin care am trecut pârtä am
ajuns aci, am avut destul prilej sä meditez la soarta mea. Arn
ajuns la concluzia cá o merit...
E randul meu, boier Boldur, sä-ti iau vorba dumitate.
curios! Imi pare curios cä atât de repede te-ai
Nu m'am ImpAcat!... Astept sä mor...
Bätrânul rostise cuvântul cu simplitate, fárd emfazá, färä
nicio clintire In trásäturile sbärcite si moarte Inainte de moarte
Astept sä mor, reluä, cu mâhnire cä am träit fárA niciun
folos. Dumneata nu poti sä Intelegi, din satul dumitale de acolo...
Poate cá voi Intelege, boier Beldur, dacä vei Incerca
sá mä lámuresti!...
Bátrânul îi Infäsurà din nou gulerul hainei Invechite pe
gâtul gol.
Il privi In fatä:
Ce curios esti dumneata? Din toate punctele de vedere
curios... Pentru aceasta ai venit din celälalt capát al continentu-
lui? Ca sä afli cum 1'0 priveste si cum îi judecá mina, un otrI
ca Boldur Iloveanu?
Poate pentru aceasta, boier Boldur si poate incá pen-
tru altceva. Cunosti cá am fost cäutätor de comori... Mi-a rämas
patima sä scormonesc locuri nestiute si päräsite de altii...
Bo ldun Iloveanu râse sinistru In dintii fonfi.
Nu te-am Intrebat Acea comoarä -pc care o cäu-
tai ai gäsit-o?
N'am gäsit-o, sä spunem. D'ar au gäsit si pentru mine
www.digibuc.ro
334 CEZAR PETRESCU

cealaltá comoari, altii! Cumpärätorii dumitale. Inginerul Grin-

tescu, Emil Sava, Iordan Hagi-Iordan... Au gäsit-o; se afla i pe
locurile cumpärate de mine dela dumneata... De aceea mä vezi
aici, asa cum sunt, täranul venit la Paris, ca în comediile de
teatru...
Curios...
Nu e atat de curios, boierBoldur! Avem sä ajungem
si la aceasta. Deocamdati, nu inteleg de ce gäsesti cá toate
aceste rästurnäri de oameni si de stAri, ti se par dumitale drepte?
Curioase, dar drepte...
Boldur Iloveanu Ii InclinA vrejul subtire al gatului. Vorbi,
indepärtat.
Le gäsesc drepte, fiindcA din parte-mi le meritam!...
In aceastä maghernitA, cum ti-am spus, m'am judecat i m'am
condamnat... Am träit ani de zile, treizeci si mai bine, departe
de acele locuri si de acei oamenL.. De du.mneata si de altii...
Am **Asa pärnantul. FiindcA 1-am *Asa, m'a pärAsit si el.
Nimica mai drept!... Am &Aft departe, egoist si märunt... Nici
mAcar n'am avut o patima. N'am iubit, nu m'am reinsurat, n'am
jucat cArti, n'am cAutat o pläcere In bAuturA. Nimic!... Am träit
ca un avar egoist si am ajuns cum sunt, ca avar egoist, WA
mäcar sä am scuza unei patimi... Curios, nu?
Intradevär!
Viata a trecut pe langä mine... Nu i-am dat nimic. Nu
i-am luat nimic. M'am multumit sä astept venitul din tarA. A
fost din ce In ce mai mic vremurile acestea sunt fatale pen-
tru rented! oamenii mei; pe care Ii socoteam de Incredere,
au gäsit cá plmantul acela din Piscul Voevodesei ar fi mai fo-
lositor dacA ar IncApea pe alte maini... Poate ci au avut drep-
tate... Ultima oarA cand am fast la tarà, socotelile lor m'au In-
späimântat... Erau InsA juste! Pe hartie erau limpezi ca lumina
zilei. Nu mai puteam zice nimic. Le-am acceptat si am venit sá
trAiesc aci, cum mä vezi, din atata venit pe lunä, cat primea Io-
seph leaf5 dela mine... Nimic mai drept! Dumneata al fäcut ceva
In viatà. Ai cAutat o comoarA... CA ai gäsit-o ori nu, n'are nicio
importantä. Ai crezut cá ai s'o gäsesti... Administratorul meu
Die Sacarä, avocatul si procuristul meu Emil Sava, inginerul
Grintescu care a cumpärat terenuri dela mine, consätenli du-
mitale, toti au fäcut ceva din viata lor, au muncit, s'au sbätut,
s'au dusmAnit Intre dânii, s'au Inselat poate unii m'au fuse-
lat, dar n'au asteptat sA le vinä venituri... Asa CA rAsturnarea oa-
menilor si a stärilor, mie mi se pare foarte normalA si dreaptà.
Nu am a rnA plange. Am p mä osandi! E Intradevär prea tar-
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 335
Dar aceasta, In judecata cea mare a lucrurilor, nu prezint5
nido Insemnatate...
Batranul tacu, rasucind intre degetele osoase o ata de nas-
ture.
Ridicá ochii turburi la emisarul acesta curios, din locul
unde-au trait si-au murit an-tea generatii din neamul Ilovenilor.
Vezi cá nid dumneata nu mai ai nimic de spus?... Am
judecat bine. Adica am acceptat judecata i condamnarea 1m-
prejurarilor din afara de mine, tot asa cum am acceptat .soco-
telile fostului meu administrator Ilie Sacara si ale avocatului
Emil Sava...
Zaharia Duhu se Malta cu neastampar de pe scaun. Ii
aminti Ins5 Ligiduiala c5 nu va privi asupra mizeriei din acea-
sta. Incipere.
Reveni la loc si rosti:
Boier Boldur, eu am mai venit i pentru altceva. Pot
spune cá mai ales pentru altceva am venit. M5 asculti cu räb-
dare?
S5 aud...
E vorba despre acele locuri pe care le-am cumparat
cautand comoara mea si In care inginerul Grintescu i altii
au descoperit comoara lor... Eu le-am platit cu un pret de batjo-
cur5. Atat cat faceau atunci. Prunduri si maluri de lut. S'a ivit
'Acura. M'am pomenit Inavutit, Lira vointa mea i peste soco-
telile mele... Eu cu bani atat de multi nu am ce face. Nevoile
mele sunt patine. Iar badi acestia nefolositori, care 1mi curg
far5 sá misc din deget, ma apasa pe suflet.. Imi pare ca ti i-am
furat dumitale.
Dumneata ai cumparat locurile l le-ai platit!... vorbi
Indreptandu-se de umeri batrânul Iloveanu.
Le-am plant, e adevärat! Dar nid a suta parte din ce
pretuiau...
Eu 1mi amintesc, dimpotriva, cá am ai;ut i oarecare
discutie. 0 di(scutie curioas5... Dumneata m'ai silit atunci sä pri-
mesc un pret mai mare deck credeam ei,u cá fac acele locuri.
Poate presimteam ea' te jefuiesc, boier Bolduri Poate
1mi spunea mie ceva, ca locurile acelea fac mai mult deck le
plateam eu si deck le plateau domnii Grintescu, Emil Sava,
lordan Hagi-Iordan... Poate a fost numai o ambitie razaseasca,
sa fac un targ pecetluit cu sapte sigilii, dar cinstit, ca nu r5-
mana urma de banuiala... Acuma, vad ea' targul tot n'a fost cins-
tit.. Eu am o avere care nu-mi trebueste... Dumneata îi fierbi
www.digibuc.ro
336 CEZAR PErRESCU
mAncarea intr'o tigaie cu enzinä... E rânclul rneu sä spun cA
nu-i drept.
Boldur Iloveanu cercetA mai atent, cu urItul lui rAs care-i
desvelea gingiile si dintii rari, de cafea präjitä:
$i unde vrei sä ajungi, mA rog?
La o socotealä simplä, boier Boldur! SA IndreptAm ce-a
gresit IntAmplarea si a peCetlfulit legea... Sä primesti parte dreaptä
cu mine la venitul locurilor pe care mi le-ai vândut.
Aceasta nu se poate... vorbi repede Boldur, cu toat5
trufia Ilovenilor de odinioarA räscolitä. Un Iloveanu poate muri
de foame; nu poate primi o pomanä...
Nu e vorba de asa ceva, boier Boldur ! E un drept, de
care te-au jefuit cu bunä $tiintA unii ca Emil Sava si Hagi-lor-
dan; färä stiintä, unul ca mine...
Dumneata ai cumpArat. Dânsii au cumpärat... Eu am
insträinat In deplinä stäpânire a facultätilor mele. Toate acestea
s'au terminat de mult... Imi face plAcerea sà cred cA n'ai bAtut la
usa mea, ca sA-mi umilesti o mizerie pe care am acceptat-o.
Bätrânul vorbise dArz. Cu o Indärjire pe care nu o avu-
sese -niciodatä in viata de alt5datä $i pe care i-o trimeteau poate
Ilovenii cei vechi, din rnormintele rArnase la Piscul Voevodesei.
SA vorbim despre altceva! propuse. Sunt curios sä cu-
nose cam ce irnpresie a putut face asupra unui orn ciudat ca
dumneata, Parisul acesta...
Zaharia Duhu nu se hot5ra insä atAt de u$or poves-
teasc5 impresiile.
Spuse:
Bine, boier Boldur! Te rog sä m5 ierti cA am venit
mânat de un gAnd bun care fiindci e neobisnuit, s'a intAmplat sä
te supere. Eu insä n'am isprävit! Mai aduc altceva dela Piscul
Voevodesei...
Boldur Iloveanu fácu o miscare s5 se ridice. Aräta asa cà
nu vrea s5 mai aud5 nimic. Zaharia Duhu If Imbie cu blândete:
Te rog sä mà asculti, boier Boldur!... V orbim acum
ca doi oameni deopotriv de Indepärtati de Piscul Voevodesei.
Eu Iti aduc de acolo o veste care nu poate s5 te supere. StrA-
mosii duMitale, poate mama ori bunica dumitale, îi trimit r5s-
puns prin gura mea...
B5tEAnul hohoti din nou, urIt:
Ei nu-mi mai pot spune nimic, in afalä de vorbele grele pe
care le aud eu aici, noantea târziu, când rrämân numai eu singur
$i cu judecata lor.
Poate prin gura unui c5utAtor de comori tot se mai
www.digibuc.ro
CA.URUL NEGRU 337
Intâmpla câteodatä sä vorbeascä i altfel, boier Boldur!... Nu
uita cä sunt un om curios. Valetul dumitale, loseph, avea drep-
tate... Vád ce nu NTH altii. And ce nu aud altii. Se intâmpld sa
gäsesc ce nu cautd altii... Esti bun sd rnä asculti numai câteva
vorbe?
Poftim! Incuviintä cu ráceald Boldur floveanu. Vorbeste...
Boier Boldur, ca proaspdt Imbogdtit din Piscul Voevo-
desei, mi-am ridicat o casä noua In locul celei bdtrânesti... Asa
s'a intâmplat cä am locuit o yard- la conacul Ilovenilor, In doua
incdperi...
Zaharia Duhu fäcu o mica pauzd. Ii venea greu sd minta,
cáci minciunä era totul dela Inceput pând la sfârsit.
Dar socoti bine á adauge si câteva amdnunte tot asa din se-
nin näscocite, ca sd fad minciuna mai usor de crezut.
Am locuit astdvard, doud luni, In Incdperile dela Curtel..
In salonul unde m'ai primit dumneata, dacd-ti aduci aminte,
când ti-am vorbit eu despre judecátile párintelui meu, Antohie,
cu párintele dumitale, boierul Enache... Am locuit, fiindcd rostu-
rile mele de mare pärtas la treburile Societátii de petrol Voe-
voda imi diddeau acest drept... Si asa, bätând eu intr'o dimi-
neatd niste cuiere pentru straie, mi s'a parut cd sund un perete a
gol Intr'un anumit loc. N'am dat Insematate lucrului... Noap-
tea Insä, a inceput sá ma' munceascä In pat, nálucile mele de
cäutátor de comori... M'am Intors, m'am rásucit, Bra sornn.
Ca sa-mi capät linitea, m'am sculat din pat, am luat ciocanul
am inceput sä cercetez locul... De data asta, náluca mea de
säpAtor n'a dat gres... In perete am aflat un capac, iar sub capac
aceastä cutie...
Zaharia Duhu scoae cutia si-o Intinse bätrânului.
Boldur Iloveanu o primi cu degetele slabe si tremurátoare.
Curios! spuse.
Insd nu impinse curiozitatea mai departe. 0 asezd aldturi
de el, pe patul cu Invelitorile murdare i rdvásite.
Mai curios decât crezi dumneata, boier Boldur! Te rog,
fii asa de bun si deschide...
Bätrânul se supuse.
Ridicd mirat din sprincene la vázul celor trei juvaere de
pe fundul cutiei. Le räsuci Intre degete, le jud In palmä.
Curios! recunoscu. Par a fi obiecte de oarecare va-
loare, desi eu nu md pricep la bijuterii...
De oarecare valoare? Numai de oarecare? Il dojeni did-
tinând din cap, rdzdsul cdutätor de comori. Beier Boldur, sunt
de o foarte mare valoare... Inainte de a veni la dumneata, mi-a
www.digibuc.ro
338 CEZAR PEIRESCU
dat mie in gând sä trec pe la un giuvaergiu din Piata Vencleime...
La un domn Meyer. Iar acest domn Meyer le-a luat, le-a cer,
cetat, le-a cântärit si le-a mäsurat... Aurul 1-a pretuit la nimica
toatä, fiindd se pare cä lucrätura dupg moda anilor 1840-1850,
n'are dutare... D4pr briliantele singure, mi-a spus domnul Me-
yer acesta ci fac o adeväratä avere si cá oricând ar da pe dan-
sele, cu ochii Inchisi, asa cam...
Zaharia Duhu rosti cifra, scurturându-si un gräunte de no-
roi de pe genunchiul pantalonilor; pe sub gene 'MA urmärind
tresärirea de pe chipul lui Boldur Iloveanu.
Nu gresise socoteala. De data aceasta nimerise calea cea
bunä.
Acestea mi le-a spus mie domnul Meyer si chiar m'a
intrebat dad nu sunt dispus sä i le vând cumva. Ceeace nu
puteam sä fac... Atâta vreme cât am fost eu dutätor de comori
In desert, am ajuns sä cunosc si legea cea scrisä, si cealaltà
lege a omeniei... Mi-am spus d aceste podoabe au fost poate
täinuite de mama oil de bunica dumitale... Cine stie ce intâni-
plare a fácut mai apoi sä rátnânä uitate si pierdute... Mi-a fost
mie dat sä le gäsesc... Dar sunt ale dumitale! Ti se cuvin si dupá
legea scrisä si dupà cea a omeniei... Asa cä pentru aceasta am
venit eu sä te caut, boier Boldur, si sä aflu dad si aceastä faptä
a mea mai poate sä te supere...
Curios... ingâng bátranul. Foarte curios! Poate sä fie
ale mamei... Mai degrab5 cred c2.4 ale bunidi... Dansa, dupá cat
am auzit, avea patima tainitelor... Strangea si ascundea... Dad
ar fi fost ale mamei mi-ar ¡Area räu...
Zaharia Duhu se bucurg de aceastä märturisire. Intelese
acum färá nicio indoialá, cá Boldur Iloveanu va merge zilele
acestea la d. Meyer din Place Venclóme sä-i propund un târg...
De aceea se grábi sä-I Imping5 pe drumul presupunerilor sale:
Si eu tred, boier Boldur! Si eu cred cà au fost mai de-
grabá ale bunicii dumitale... Lucritura aratá cam de prin anii
1840-1850. Aceasta mi-a garantat-o d. Meyer, care mi s'a pä-
rut o persoanä foarte priceputá In asemenea pretáluiri...
Bátrânul Isi urmä gândul ski:
Mi-ar pärea eau' sä fi fost ale mamei... Eu nu m'am
despärtit nici de aceastä singurä amintire din viata el... Oglinda
si consola aceastal...
Se Intoarse si arätä o consolä si o oglindà, ascunse Inteo
firidä boltitá a peretelui si deosebindu-se de tot ce se afla in
aceastä mansardä.
Oglinda era cu rame aurite si cif apa Impaclitä. Consola,

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 339
cru picioarele curbe, svelte, fragile. Facuserg odatd pereche in ie-
tacul unel femei din alt veac, Ingropatg, acolo, In cimitirul din-
tre sondele dela Piscul Voevodesei.
Poate fantornatic, boiereasa subtire, mai apgrea câteodatg
din ceata oglinzii sg-si Intrebe feciorul ce-a fäcut din el, din
vieatg, din ietacurile lor si din tot ce-a fost, mai ales din tot
ce-ar fi trebuit sg fie si n'a fost.
Boldur Iloveanu se ridicase In straiele urlte si vechi, cu
papucii de pgslg neagrg si cu ,obrazul lui brAzdat de sbarcituri,
din care ieseau firele de barbg ca niste rgdgcini scoase din pg-
mânt.
Merse Ong la oglinda consolei si Incercg sg-i steargA ne-
gura plumburie. Pâcla egmase aceeasi.
Poate In apa de acolo si chipul lui avea Infgtisarea unel
stafii, sositg de dincolo de viatA.
Aceasta era consola i oglinda rosti,. Imi
amintesc cAteodatA o sceng... Nu s'a intâmplat nimic... Nu stiu
de ce mi-a rgmas IntipAritä. i o vgd parcg a fost trgitg ieri... cu
toate cg mg Intreb de multe ori dad n'am visat-o... E atAt de
demult! Eu chipul mamei nu mi-1 amintesc. De ce-mi amintesc
atunci numai scena pe care nu mair stiu dacg am trgit-o ori am
visat-o? Mama îi potrivea pgrul In oglinda aceasta... Purta o
rochie. albastrg, de culoarea cerului. Eu mg jucam jos pe covor,
cu soldatii de plumb... Aveam haing de catifea cu guler de va-
lancieng... De ce-mi arninteso toate aceste amgnunte?... M'am
oprit din joacg si am strigat-o: Maman"! $tii ce-am sA mg
fac eu când voi fi mare?"... SA aud, Boldy" mi-a räspuns
mama zâmbind prin oglindg... Comandant de armate, maman!
General! Ceva mai mare deck general, sg cistig hgtglii si sä
cuceresc lumea..."
Boldur Iloveanu hohoti urit, cu gingiile lui Infricosgtoare.
PAsi Ong la fereastra In capac de tabachere, se rezemg
cu cotul, In straiele vechi i desperechiate, cu gâtul gol, fgri gu-
ler Î cu mgrul lui Adam diform: gâtul altgdatA svelt rgsgrit din
corola de valancienä.
Privi peste acoperisurile de tablg, peste cosuri i ziduri,
dincolo de cupola Panteonului. Parisul estompat In ceata albgs-
trie.
Ha-ha! nu conteni râsul intolerabil... Sgrmanul Boldy!..
Asa a comandat sl a cucerit el lumeal... 0 poti Intelege aceasta,
dumneata, venit din Piscul Voevodesei In acest oras unde am
trgit ca im vierme?... Peste treizeci i cinci, aproape patruzeci
de ani, nit m'am miscat de aci... De ce? Ce-am fgcut? In timpul
www.digibuc.ro
340 CEZAR PETRESCU
acesta, a fost lângä mine alt Paris, pe care nu 1-am cunoscut.
Au trait si au murit oameni care-au facut ceva, orice, dar ceva.
Savanti, carturari, inventatori, scriitoni, industriasi, oameni po-
litici, anarhisti si asasini... Luptau, cädeau, se ridicau; au fost
pasiuni si scandaluri, eu n'am participat la nimic... Spectator
avar, am crezut ca am drept la locul meu neprimejduit fiindca
1-am plätit, pânä ce nu am mai avut cu ce sa-1 plätesc... Ce-am
caultat aci?... Tata s'a intors sä, incerce oeva la dânsul acasa; a
facut plugarie, a cutezat renovari, s'a judecat cu pärintele du-
mitale... Poate aveau amândoi o dreptate a lor. $i-o apärau si
luptau pentru dânsal... Eu am dezertat dela bätälia de acolo;
m'am tiniut departe de Walla de ad._ SA nu fi crezut in nimic.
sa nu fi facut nimic, intelegi dumneata aceasta, prietene al meu
din Piscul Voevodesei?
Lui Zaharia Duhu i s'a pärut ca ultimele cuvinte s'au In-
necat intr'un sughit.
Fostul stapan al tinuturilor din Piscul Voevodesei privea
neclintit acum dela fereastra mansardei, peste acoperisuri si ho-
gege captusite cu tabla, orasu1 'uncle-a crezut ca venise sa tra-
iasca si unde-a descoperit Ca venise numai sa moarä Inca de-a-
cum treizeci, patruzeci de ani.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V

Venezuela era o Wei ca nici una

alta.
Nevgstuica a inchis caietul si cartea.
Le-a rânduit frumos, impreunä cu alte caiete i cárti, dup5
mgrime, in invelitoarele lor de hârtie albastr5 cu etichete albe.
Le-a rânduit pe marginea mesei, a potrivit foaia de sugativA la
mijloc, cglimara, tocul si creional ascutit foarte fin cu bricea-
gul lui Dutu.
Acum îi asteaptg cu neastâmpgr preparatoarea.
Sd uit5 la ceas din doug In dou5 minute, alearg5 la fe-
reastr5 s5 priveascä In susrul sträzii se intoarce s5 deschid5
sertarul i sä mai verifice Incgodatg plicul pe care a scris cu o
caligrafie mgiasträ: Pentru domnisoara genuta Precup, din
partea elevei sale respectuoase si iubitoare". Cáci aceast5 sur-
priz5 i-a preg5tit ea si e nergbatoare s5-i vadá efectul.
Din economiile de-o lung' a colectionat dougsprezece fo-
tografii reprezintând pe Clara Bow In diferite roluri si costume.
Toat5 lumea sustine c5 Elena Precup de pe acum e Clara
Bow in picioare. Iar mâine se intâmpl5 s5 fie onomastica sa:
Sfintii Impgrati Constantin si Elena. Un cadou mai potrivit nici
nu se poate i nicio surprizá mai mare!
De cealalt5 parte a gärii se aude o locomotivä manevrând;
fluierul subtire si lovitura mat5 a tampoanelor de vagoane. Din-
coace, la sbârâie motorul unui camion, glasuri de dru-
tasi injurând urit i gros.
Primgvara intrA pe fereastra deschisg cu miros de gaz si
cu praf care scrâsneste nisipos In dinti.
Nevgstuica trage cu degetul pe musamaua mesei. S'a si
asternut un strat subtire de colb. Ar putea s5 se isc5leascg. Il
§terge cu poalele §ortului de satin negru.
www.digibuc.ro
342 CEZAR PETRESCU
Pe urm5, iaräsi scoate plicul din sertar. SchimbA -ordinea
fotografiilor. A pus deasupra pe cea albästrie, din profil, care
seamAng, mai mult cu Ilenuta, când priveste In jos si pe obraz
Ti coboar5 umbra genelor lungi. Isi iubeste profesoara angajatä
de mämisica s'o prepare pentru examene. Nu stie cum s'o mul-
tumeasc5 si cum s5-i ghiceascä gândurile.
De altfel, cine n'o iubeste pe Ileana Precup? Nu s'ar spune
cä e fat% de Varani din vechi, de aci, din Piscul Voevodesei. Fata
lui Alecu Toader Precup, un hojmaläu" cum ii spune m5-
misica lat In spate si cu labele lungi, sä nu te Intâlnesti noap-
tea cu dânsul la colt de stradA. E mare zurbagiu i azut la pa-
tima bäuturii. Lumea povesteste c5 a avut o fat5 mai frumoas5,
Sanda, care a murit arsä In focul cel mare dela biserica veche,
In noaptea de Vinerea Pastilor, când au pierit trei sfertuiri din
copiii t5ranilor dela Piscul Voevodesei. De atunci a Inceput s5
se strice mintea. I s'a stricat mai r5u, dup5 aceea, când s'a
coma sä vând5 Societtätii Ip5mântul i s'a v5zut cu bani cat nu
visase el In viatä.
Atunci a prins s5 cumpere ceasuri de buzunar. Aceasta
dorise de când s'a minunat Intâia oarà de ceasul lui Nicachi
Sacar5, proprietarul unei sforicele de mosie de peste pârâul Voe-
vodesei. A cumpArat un ceas mai grozav decât al lui Nicachi
Sacanä, l-a purtat la brâu, 1-a asortat latug de aur; pe urm5
I s'a pärut el a descoperit el altul rrrai frumos. L-a luat si pe
acela, dar nu s'a despärtit de cel dintâi. Tot asa, pânä la cinci-
vase.
Poartä acum cinci-sase ceasuri; In fiecare buzunar câte
unul. Le Intoarc4 le asuceste, le sterge si le lustrueste; vine
mereu s5 le potriveasci dupà ceasorniCul gArii. A ajuns de po-
minä! Unii II ràd; altii II plâng. Il plâng cei care gAsesc cA a f5-
cut neiertatä neghiobie când s'a gräbit sä Insträineze p5rnântul
cu toate drepturile färä s5 mai Intrebe pe nimeni. S'a lisat pros-
tit de or. Emil Sava si ispitit de teancul de hârtii. S'a speriat de
atata bänet. Apoi a väzut cii nu eraul chiar asa de multi bani si
c5 se sfarsesc repede. Societatea pretuieste ast5zi locul la cinci-
zeci de ori, poate la o sutä de ori pe atâta cât plâtit. Iar
Alecu Toader Precup s'a ales cu o cäsut5, cu patima Huturii
din necaz si cu o slujbA de gardian la sonde.
Cum spune unchilul Izu, face ca jucitorii de cArti. Dupä
ce-au pierdut averea la masä, stau In picioare toat5, viata la
spatele celor care joacä si câstigä mnainte.
Noroc c.5 a apucat s'o dea pe Ilenuta la scoalà. A läsat-o
s5 Invete patru clase gimnaziale; anul trecut a retras-o, fiinded
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 343
nu-i mai clädea mâna sä cheltuiasd bani de pomanä (4a zice
el, betivul i salbatecul' de pomana!), dar Ilenuta îi prepará
examenele acasä si mai are timp sä prepare si pe altii.
In mintea Nevästuicii, Diaconu, deprinsä acum sä audä
numai Intâmpläri cu bani, cheltuieli, cumparaturi, vanzäri
venituri, toate acestea se amested turbure, potrivite i deformate
dupà priceperea ei. NeIndoelnid rämâne numai dragostea ido-
late& pentru copila lui Alecu Toader Precup, domnisoara Ilenuta,
care seamäriä cu Clara I-Eow si are genele gat de lime
Ii imitä glasul, gesturile, felul cum priveste cu un zambet
musträtor and .o aude spunând o enormitate lectie; Ii imitä
chiar scrisul pe cat poate.
Unchiul Izu, Invätat cu glumele sale dela Barul American,.
ca toti domnii de acolo nepoliticosi i plini de räutate, vorbeste
färä nicio consideratie despre Ilenuta Precup. Zice asa, un
fel de Backfish care promite, adid o fetiscanä care trebue sä
mai stea acasä i sä-si cunoascA lungul nasului. SAptämâna tre-
cutä chiar s'a certat Nevästuica la masä cu dânsul. Ea o apära
cu foc, unchiul Izu a necäjit-o, panä ce nu s'a mai putut stäpani;
a izbucnit In plans si a fugit trantind usa.
Nevästuica a mai prefirat Indodatä cärtile postale ilustrate
printre degete. A sters eu guma o urmä suspecta i grasi de
pe plicul de atatea ori Inchis si deschis. A zecea oarà a Impins
sertarul la loc. S'a repezit la fereasträ. Insfarsit!...
Insfarsit, Ilenuta Precup venea prin mijlocul sträzii, ferin-
du-si pantofii de praf, dlcând din piaträ In piaträ ca pisicile.
A trecut un camion Incärcat cu tevi de schijä si a Inväluit-o
Intr'un vârtej de praf. Când norul s'a risipit, a apärut in rochita
albà ca angelicele fecioare din zugräveala bisericii Sf. Dumitru,
sfintità anul trecut, unde Nevästuica mergea cu mämisica i cu
Dutu In fiecare zi de särbätoare, cum se va duce maine dimi-
neatä sä se roage pentru sänätatea i norocul unei anumite
Elene.
Ilenuta Precup a väzut-o. Ii face semn de gingasä bucu-
rie cu un mänunchi de trandafiri.
Nevästuica simte un ghimpe de gelozie In inimä. Cam stie
ea dela cine poate sä fie mänunchiul de itrandafiri. Aceasta nu
o poate pricepe i aproba In ruptul dapului. Ce pläcere gäseste
o fatà ca llenuta Precup, care seamänd de pe acum cu Clara
Bow, sit' se plimbe cu un mocofan ca Mihai Peclu, un bäiat cu
scoala neisprävità i fäcând pe ajutorul la birourile unde lu-
creazä unchiul Izu? Dad ar avea ea odatà ouraj i-ar spune In
fatä!
www.digibuc.ro
344 CEZAR PETRESCU

Dela fereastrá, Nedstuica s'a näpustit la usä, vârtej, jos

pe scarä, sà-i iasá Mainte.
Ce este cu tine, Nevástuica? o Intrebä cu glas usor
Ilenuta Precup. Ai ceva schimbat In mutHsoarA!...
Apoi izbucni In râs, trecându-i cu petalele trandafirilor
la nas:
Aaaa! domnisoarA-domnisoarä Nevästuick Ti-ai schim-
bat pieptanätura? tii ca, nu-mi prea plac mofturile acesteal...
Nevästuica lungi botisorul.
Ea IV schimbasel piebtänätura ca sä samene cu a Elenutei
Precup, iar rásplata aceagta era!
Simti lacrimi In ochi. Poate ii ghici mâhnirea i prea. tâ-
nara preceptoare, cäci se plecä i Isi apropie obrazul de obrazul ei.
Haide, nu fi copil proStut!... Ai slä n-fä asculti i ai sä-ti
schimbi la ice piepfänätura oea veche, asa cum ii place lui ma-
dam Diaconu!...
Mustrarea era Indulcitä de alintarea genelor fungi, care
infiorau pdcut obrazul Nevästuicii la fiecare c:ipire.
Ne-am Inteles?...
Da... räspunse Nevästuica dând din cap, färá sä scoatä
glas.
i lectiile?
Ai sä vezi sus L.. Am transcris tot catetpl de gra-
maticA...
Nevästuica astepta un bineläudat cuvânt de uimire i lauda.
Dar Ilenuta Precup i surâclea ,unui gAnd ori unei amin-
tiri, absentä de aci, cu privirea perdutä In vag sub genele dese
si rásucite la vârf.
Si am sä te rog ceva, Nevästuico ! Inainte de a incepe
imi aduci, te rog, un pahar de apa pentru trandafirii mei...
Nevástuica aruncä o privire ciudoasä mánunchiului de
flori albe.
Hm! strâmba ea din botisor. Ce mai trandafiri? Astea-s
trandafiri? Trei fire, cu mai multi ghimpi decdt floare...
Tot ce se poate, Nevästuico! Asa sunt, trei fire cu
mai multi ghimpi deck floare, i asa Imi plac mie...
Ce se Intâmplä? sunA apropiindu-se din cealaltä ca-
merä, glasul lui Vartolomeu Diaconu. Bonjur, domnisoard Pre-
Ce se IntâmplA? Te supárá cu ceva NevAstuica?
0, nu, domnule Diaconu! S'ar putea sä crezi a,!.easta
despre Nevästuica ? protestä Ilenuta desmierdând cu palma
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 345
mica obrazul fetitei care se alirrta gata sâ toard. 0 mica dis-
cutie pe chestia gustului la flori... Nu-i plac florile mele!.
Vartolomeu Diaconu o arnenintä glumet ou arAtatorul.
Ce importantà are? Bine cä-i plac cui stiu
Copila lui Alecu Toader Precup rosi, plecând privirea;
genele lungirä lindata umbra pe obraz ca genele din fotografia
Clarei Bow.
Asa! Bine i-a facut câ i-a spus macar taticu!" ze
bucurà in sinea sa, Nevästuica.
Vartolomeu Diaconu salutä i luä calea centrului. Ca tot-
deauna când îi panäsea dorneniul, schimbase sapca rosie cu o
pälärie moale,. cafenie, proaspat spälatä de Tina cu benzinä
ceai de ciuin.
Pasea repede pe lânga zaplazurile caranite care dèspär-
teau rezervoarele uriase si hangarele cu tevi. Nu-1 cherna ni-
mic deosebit, sus, la cofetaria-cafenea Select sau la Barul
American.
Dar acurn cäpatase näravul.
Simtea nevoia sa se amestece printre prietenii si tunos-
cutii lui Izu Protopopescu, sa" asculte discutii aprinse In lega-
turä CU, punctele pierdute sau eistigate de fiecare actiune pe-
troliferä la Bursa', discutiile In legätura cu tone si barile de
petrol, preturi mondiale i lupta dintre cei doi Standard
Oil Fi Royal Dutch Shell Transport.
Dupä spusele lui Izu, fäcea si el acum ca acei chibiti al
cluburilor care stârcesc In picioare la spatele jucátorilor, cn dì-
ferenfà ca el nu jucase niciodatä i n'avusese ce avere sâ piar-
dä, dupà cum nu avea drept la nicio speranta ca va câstiga
vreodatà.
Trecu in automobil uria i albastru.
Varto)orneu Diaconu salutä respectuos, ridicând In unghi
de 90 de grade, pâlaria spälatä cu benzinid i ceai de ciuin.
De dupà geamurile de cristal, d. Emil Sava, prefect si im-
portant actionar al Societatii, nici nu duse degetul la borul feu-
trului. Vartolomeu Diaconu îi urmä drumul cu iMma inveni-
nata. Iacä un privilegiat al destinului, drula ti curge aurul ue-
gru si gras pe tevi, färä nicio bätaie de cap, numai fiindcä s'a
inhaitat odatá ow Jordan Hagi-Iordan i cu Ilie Sacana, fostul ad-
ministrator al boderului Boldur Iloveanu, ca sa punä mana pe
toate aceste terenuri cu pret mai mic decSt a plâtit el pe limu-
zina de acum.
Ca un fat avortat al automobilului acestuia, 1i täie calea
www.digibuc.ro
346 CEZAR PETRESCU

automobilul de tablä al lui Turel, odrasla inginerului Grolsu. Cu

.ochelaril sái afumati cu guitki infernale de goarnä, Turei
cobora pedalând cumplit i tmprästiind un cârd de boboci din
mijlocul ulitii.
Vartolomeu Diaconu, altädatä tot atât de blând si duios
cu copiii altora ca i cu Nevästuica si Dutul, se gândi de astä-
Aatä numai la 'ai sät. Judecând.bine, de ce n'ar avea drept oare
-si Dutu la o asemenea desfätare, rezervatä unui plod pocit ca
acest Turel, ba chiar unai bgiet de simplu maistru sondor ca
Liliom Grünwald?
Intrebärile i rispunsurile le târa dupä el, ca tot atâtea
poveri nevilzute. Ajunse In centru gâfâind.
La Select nimeni dintre cunoscuti. 0 motocicletà reze-
matA de marginea trotuarului, In suport. Dar la Barul Ameri-
,can, Izu, cu o persoanä streinä.
Intrà adtându-si päläria in cuierul dela usä.
Barul American nu era chiar atät de american dupà
,cum Il anunta firma.
0 Inapere lunguiatä, cu o tejghea de zinc si un galan-
'tar -de sticle cuprinzánd diferite bäuturi colorate, cu nurniri
franceze, englezesti, olandebe i italiene. Clientela consuma
insä mai mult produse nationale: vin, bere si tuicä. Inginerii si
personalul strein al societätii Voevoda Roumanian Company
for the development of the Mining Industry, Limited" se allä
Ina In numär destul de redus, iar veneticii adoptaserä In ma-
joritate bäuturile indigene.
Izu Protopopescu fi fäcu loc la mesuta rotundà, Ii pre-
zing tovaräsul: inginerul chimist Sebastian Ludus, tänär abia
-sosit din Germania si din Anglia, angajat de Societate In ve-
derea rafinkiilor puse In constructie.
Izu Protopopescu aräfta numai oarecare superficiale ase-
mänäri cu Tina. Scund, smead, foarte sprincenat si ochios, cu
frfaástritä de lama Gillette, nu pärea de fel atins de
pecetea gravä a contabilitätii si a cifrelor. Flecar si glumet,
poate cam fanfaron, jongla desinteresat cu aceste cifre, mul-
tumit cu salariul säu i nerävnind la bunul privilegiatilor, asa
cum suspina Tina de douäsprezece ori In douäsprezece ceasuri
si cum Ii trecuse Vartolomeu Diaconu patima inveninatä
ascunsä.
Tovaräsul de masä, inginerul Sebastian Ludus, coleg de
scoalä pe vremuri cu Izu, impresionä pläcut sefului statiei din
Piscul Voevodesei, prin ifigura sa distinsä, costumul de stoil
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 347
cenusie igärile englezesti. Cki acum judeca, pretuia si can-
i
tärea oamenii, dupA aceste desarte mäsuatori.
Sunt numai de alaltäieri aci, anuntä, si am Inceput sä
mä plictisesc, domnule Diaconu!
V Inteleg!... se gràbi sä Incuviinteze Vartolomeu Dia-
conu. Nu prea existA distractii la noi. Suntem cum e mai rAut
Niel In car, nici In ckutA. Nici In sat, nici In oras!... Un fel
de tren mixt: personal amestecat cu marfg...
Tanärul inginer Sebastian Ludus clätinA din cap, scutu-
rand cenusa tigArii englezesti cu miros de miere i smochine,
In scrumiera de metal alb cu reclama societätii Voevoda In
litere relief e.
Nu e ce crezi dumneata, domnule Diaconu! Nu mA
plictisesc din cauzg cà lipsesc distractiile. N'am venit SA ing
distrez aci... Tocmai aceasta o spuneam prietenului Izu! MA
plictisesc fiindd n'am de lucru. Imi pare cä Societatea s'a cam
gräbit. AngajeazA personal $i nu are rafineria gata...
Vartolomeu Diaconu räsuci mana In spiralä deasupra capu-
lui, intr'un gest care Insemna cä de aceasta nu poartä el grijii
§i niel altii n'ar trebui s'o puarte.
Pang la toamnä... hehe! E destulä vreme sä se termine
zece rafinerii, nu una!
PAnä la toamnä... stärn! Ii Intrerupse cuvantul Izu Pro-
topopescu Mä tmt c5 stätn. S'a ivit un drac!...
Ei cum?.. se mirä foarte sincer Vartolomeu Diaconu.
Trebuesc baffi si nu sunt bani... Este dar s'a ispravit!
eful statiei îi privi cumnatul cu neincredere, cäutand pe
obrazul sätt un semn cA OUrneste, sugubät cum II stie.
Ce fel de vorbä, adic5?... Intreblä. Milioanele, zecile de
milioane, sutele de milioane pot spune... Acestea ce sunt! Unde
sunt?
Izu Protopopescu rase de data aceasta Intr'adevár Inveselit.
Arätä cu tapul de bere pe fereasträ, afar5, spre sonde.
hangare i cisterne.
Desertä tapul pe gat, Ii sterse spuma de pe buze cu batista
scoase auvant:
Sunt aci, nene Vartolomeu! In sonde si In tot ce vezi...
Petrolul cere bani ca sä aduc.5 bani. Iar capitalul domnului
Hagi-Iordan n'ajunge,.. i creditul cAteodatä Intarcä, atunci
and lucreazä o mAnA ascunsä pe dedesubt... Mä tem cä este
un peste mare care vrea sä-1 inghitä pe cel mic... De aceea
st5m, pArfä ce s'o alege
www.digibuc.ro
348 CEZAR PETRESCU

Tot nu-mi vine sä cred!... urma a se minuna Vartolo-

meu Diaconu. Nu mi-a§ fi inchipuit niciodatä c stati rau... ;

Dar nu stam de fel rau, nene Vartolomeu! Stam foarte

bine, dimpotrivä! Titei mai mult decât in visul domnului ingi-
ner-sef Grintescu si al domnului Hagi-lordan. Unde intrà son-
da, tasneste ca berea dela butoiul cu presiune... Numai ea' toate
acestea cer investitii noi de capital si capitalul deocamdata
n'ajunge. Acesta e hazul petrolului. Când stai mai bine, stai
eau! Când iti merge mai bine, ai nevoie de alt, rând de bani...,
Petrelul, nene Vartolomeu, e o afacere pe termen lung. Chestie
de rezistenta.
i de po!itica !... adaoga inginerul Sebastian Ludus, urma-
rindu-si fumul tigariE
Fireste ca si de political In aeeasta privintã n'avem
nicio teamä... Politica o invârteste d. Iordan Hagi-Iordan si tot
asa It invârteste §i pe d. Demetrian, omul nostru...
Este o politica mai mare, pe care n'o mai poate In-
vârti d. Hagi-rfordan, dragä Izule! ivorbi inginerul cel tânar,
despicAndu-si fumul cu latul palmei intr'o joaca distratä, ca 5i
cum ar fi fäcut despartirea intre douä feluri de politici.
Ba bine ca n'o fi! Ce-am discutat noi pâria acum?
Dupa cât am Inteles eu Insä, are s'o Invârta d. Hagi-lordan
de data aceasta. Chestia e sa nutreac.a legea minelor cea noud
si sa rimânem la a noasträ, veche, sireacal... Si pänä atunci,
mi se pare ca o sí avem o noua emisiunq,. Dublarea capitalului.
Atunci sä te vad, nene Vartolomeu! Atunci e rost de procop-
sealä... Te capatuiesti cu treizeci-patruzeci de actiuni la nomi-
nal; poate face aceasta d. Emil Sava pentru un functionar
public care serveste Societatea atât de prompt? A doua zi, iei
pe ele dublu! Fiindca la o sporire a capitalului cum o vad eu.
chiar daca se feresc acum uncle banci, avem subscriitori
Douazeci, unul; treizeci, altul; o suta, altul... Sutä cu
suta, se fac miile!... Au sa dea navala ca la pâinea caldä... Iti
aminteste ce-a fost cu I. R. D. P.-urile? Pe urrna cu Sperania?
Cu Viitorul Petrolifer?... Dela o zi la alta, säreau in sus, cu
douazeci-treizeci de puncte... Pregäteste-ti un mic capitalas, nene
Vartolomeu.
Varto!omeu Diaconu zâmbi amar, ascunzându-si sub
mânecä manseta destramata, fiindca i se paruse ca inginerul
tânär si elegant isi fixase staruitor privirea la mustatile pânzei.
Zâmbi amar si se väzu chibit, la o masa unde jucatorii
nu-si treceau cartile din mânä in mânä. Pontau pe mai multe
tabloi tri, iar pe-o placa albä apareau i dispäreau numerele ne-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 349
gre, cum sar si se compun mecanic la aparatul dela cassa Ba-
rului American.
Voevoda: 2250
Voevoda: 2265
Voev41a.: 2275
Voevoda: 2280
Voevoda: 3000
Altii ridicau teancurile de hârtii. Gumpärau, vindeau, ia-
räsi cumpärau i vindeau. Câstigau vânzând. Câstigau cumpä-
rand.
El chibitia!
Inginerul Sebastian Ludus aprinse tigará dela tigará,
potrivindu-si dunga pantalonului pe genunchi, coniintra. discu-
tia Intreruptá la sosirea lui Vartolomeu Diaconu.
Incât, scurnpe Izule, din punctul meu de vedere
spune cä-mi este indiferent dacä Societatea rämâne nationalä,
sau trece sub influenta americanä ori anglo-olandezà. Principa-
lul -e sä fie finantatd acum, dela Inceput, din plin, ca sà poatä
da maximum de randament. O zi mi-a fost destul ca sä-mi dau
socotealä! E o regiune cu foarte, foarte mare viitor... Dar tot
ce s'a fäcut pânä acum e rudimentar si barbar... Numai o ra-
finerie i o instaIatie modernä pentru prelucrarea distilatelor,
asa ca sä nu se piardà o pidturä, va pune In valoare tot ce
vezi. CA va izbuti d. Iordan Hagi-Iordan numai cu politica sa
cu capitallul românesc. rmä cam Indoiesc... Sunt forte prea mari
noi suntem prea mici... Ce reprezintärn pe scara productiei?
Locul al saselea... In timpul acesta Venezuela, care mnainte de
1917 nicii tn.' figura, a trecut In locul al doilea. Persia a trecut
In local al cincilea... Toate peste capetelenoastre...
Vartolomeu Diaconu vedea In felul säu aceste peripetli
ale bätäliei petrolifere.
O mânä uriasä, stergea cu buretele de pe o tablä
numele tärilor scrise cu cretà si le inlocuia eu altele. Mexioul
trecea dela rândul doi, la rândul trei; Ii lua locul Venezuela; In-
datä Persia se repezea sä ocupe lOcul liber. România rämânea
neclintità, pe undeva pe la coadä, legatä de Galitia...
Din punctul meu de Afedere, urmä inginerul Sebastian
Ludus, exemplul Venezuelei e de invidiat si de imitat! Dar vezi,
acolo n'a lipsit finantarea... Pe un teren virgin, a intrat capita-
lulsi nu s'a lovit de obstacole... Numai gândeste-te. In 1917
abia 16.400 tone de petrol, In 1922, peste cinci ani, 300.000
tone, acum doi ani 1.200.000 tone iar anul trecut mai bine de
www.digibuc.ro
350 CEZAR PETRESCU

2.500.000... Nu este exclus, peste cinci, sase ani, productia

fie de 15, 20, 25, 30 milioane... Acestea fiindcA se lucreazá In
mare, nu cu târâita, ea In tara carului cu boi!
Vartolomeu Diaconu surAdea cu beatitudine privelistei care
se desfäsura inaintea ochilor, ca In tablourile sinoptice din par-
tea enciclopedia a almanahului Hachette; In 1917 un camp de
baffle cu petrol; peste cinci ani de doukeci de ori mai mare,
pe urrnä cresand, Insutindu-se, un camp nemärginit, cat cuprind
ochii pang la linia orizontului, baril Una barn...
terse nadusala .de pe frunte:
Strasnica tart Venezuelal... Asa mai zic i eu!...

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI

Luptele Bunt de 'ma matte feluri,

cdci nici oamenii nu se aseamänd
unul cu altul.
Infundat In fotoliu, cu picioarele räschirate, descheiat la
vestä si cu gulerul desfäcut, Iordan Hagi-Iordan dormea profund.
Bratul drept atârna peste marginea jAltului; degetele ti-
neau o havand sting care se consum.ase singurà si mal pästra
scrumful intact. ,

lordan Hagi-Iordan fa's-1.141a greu prin somn, sforäind pe o

narà prin gura Intredeschisä aerul fugea si intra cu un tiuit
subtire si ritmic, mecanic, de supapa deterioratä când scapa In
rästimpuri egale prestunea
Enorm si congestionat, cu obrazul lac de sudoare grasd
si cu pärul smoc umed pe frunte, marele petrolist nu al-Ma la
el acasä In aceastä Indpere cu mobila pretioasi si cu tablouri
rare. Pärea un orn de serviciu, vizitiu ori rândas, Imbräcat In
hainele stäpânului si adqrmit In lipsa sa acolo unde ha apucat
vremea, dupà ce-a dat iama prin sticlele dela pivniti si provi-
ziile dela dmarä. Iar falca de jos, puternid si latä, sprijinitä In
piept, adäuga Infätisärii bestiale ceva deosebit, impresionant si
satrapic, tocmai prin acest stigmat de ferocitate.
Din când In când sfor.iitul inceta si odatä cu el tiuitul
subtire.
Ormd scrâsnea din mäsele prin somn.
Apoi mandibulele se relaxau; din nou Incepea ata de aer
sdpând ritmic si suierätor prin supapä.
A tresärit färä vreo pricing dinafarä. A deschis ochii si i-a
Indreptat direct la ceasornicul de pe cArninul de marmori. A
ranjit satisfäcut.
www.digibuc.ro
352 CEZAR PETRESCU
Se desteptase exact cu trei minute inainte de sfertul de
orä fixat.
Aceasta era täria lui cea mare, mai mare deck puterea
maxilarelor: chiar prin somn, chiar prin vis, îi urmkea gandul
hotäril! Nimic putea abate pânä ce nu-si ajungea tinta. Nici
oboseala, níci obstacolele, nici uatimile; caci Jordan Hagi-Iordan
nu era strein de patimile ornenesti. Mânca mutt, bea bine, nu
renurrtase la desmierdarile femeesti. Mai presus de toate era
insA cealaltä patimä neistovitä din tinerete: a puterii prin ban
si a banului pentru puterea din el.
CAsa, iar la clkinarea mâinii, cilindrul de scrum se sfarmä
pe covor. Svârli capkul havanei spre scrumiera de cristal. Ti-
gara azu aläturi, se duse de-a-dura pe masä, se rostogoli jos.
Nu se plea s'o ridice.
Pe mas4 se aflau mai multe foi dactilografiate i o bro-
surä cu scoartele rosii. Le bägd impreunä Intr'o coperta de do-.
sari Intinse bratele In läturi, icni, si se smulse din jAlt.
Telurile räsuflarä usurate.
Inaperea era vastä i luminoask ca toate camerele aces-
tei locuinti poate prea Jargi i pustii pentru un orn singur, cu.
fata intotdeauna absentä din tark cu bäiatul la coli, trei sfer-
turf din an.
Inaperea era vastä, luminoask cu mobilä veche de stil.
cu persiene molatice sub pasi; cu vitrine de cristal sub care
dormeau podoabe de muzeu.
Acestea toate II interesau insä prea putin pe Iordan Hagi-
Jordan.
N'avea niciun gust pentru ele si nicio pricePere. Au f oit
alese, cumpärate si aduse de Viorica, din drumurile sale prin
streinätäti. Pentru dânsul banul nu este mijloc de a obtine con-
fort, frumusete i bunuri. E o patimä pentru. voluptatea puterii
ascunsä. In el. A dormit i pe paturi de fier cu mindir de paie.
A mâncat si un sfert de pâine neagrä cu mäsline putrede. Nu
s'a simtit mai räu.
Mai rAu se simte acum, impresurat de amenintkri oculte.
Iordan Hagi-Iordan mäsurä de câteva ori distanta dintre
fereasträ si mask cu pasi apäsati.
Pe fereastrà se vedea grAdina cu iarba tunsä, poteci de
nisip galben, avuzul improscând palmierul de apä, rondurile de
pansele, trandafirii Maresal-Ney i moliftii cu verdele cetinei
oxidat.
Dincolo, peste grilaj, teii Kiselefului i sägetarea neogoitä
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 353
a automobilelor cu svacul sonor al vântului spintecat, ca pocne-
tul unor batiste de mgtase.
Pe masg se aflau foile dactilografiate i brosura cu scoar-
tele rosii sub o cämasa banalä de dosar.
11 aträgeau mai mult acestea.
Se opri sä rgsfoiascg brosura si rânji.
Sung:
SA pregAteascA masina!
Servitoarea intrase, ascultase, se inclinase i iesise lärä
s5 articuline un cuvânt.
Jordan Hagi-Iordan îi dAdu din nou drumul intre br.atele
jaltului care-1 primirä cu gemgt. Incepu sA se descalte, aruncand
un pantof Intr'o parte, altul In alta, hainele pe spetezele scaune-
lor si camasa ca un balon desumilat In mijlocul camerei.
In p:elea goal, burduhos si pgros, circulA pe covorul moale
cu o vizibila plAcere cgs simte asa piciorul descult In contact cu
lana catifelatä.
Privi din nou pe fereastra deschisg.
0 pasgre veni din sbor sg se aseze pe pervaz, dar fAcu
Ind Ark infiorat5 de asemenea narnilä.
Iordan Hagi-Iordan pAsi peste haine si pantofi, scotoci In-
tr'o sifonierä, îi puse la indernânä o cam.* curatä i trecu
In baie.
Toate le AvArsea loarte natural. Uneori circula asa dinteo
camerä In alta. Slugile se invätaserg cu acest obicei. Nu intrau
decal atunci cand cherna soneria. E drept cA nimic nu-I impie-
deca sA sune si and se afla desbrgcat. Primeau ordine cu ochii
in pgmant, dela un stgpan gol ca Adam. Ca un Adam had, osan-
zos i plin de toate pAcatele lumil.
Dar astfel de judecäti i päreri nu-1 interesau pe Iordan
Hagi-Iordan. Plgtea. De aceea avea casg! Ca sA se plimbe prin
ea cum Ii vine poftg. De aceasta plätea servitori! Ca sA-1 slujea-
scg i când nu poartä guler la gat. Cäci erau zile and i pija-
maua de mgtase cea mai subtire i se pgrea un stral al civili-
zatiei prea strâmt i apasgtor pe trup. Poate fiindcg in copilArie
isi petrecuse atatea i atâtea ceasuri despoiat de orice vestmânt,
pe malul Dungrii, In luncile din preajma portului de obârsie.
Acolo, In Intrecerile la Innot cu alti feciori de hamali, de
pescari si cAruAasi, a lost nu odata sä-1 târascg si sA-1 innece
puhoiul Dunärii.
De acolo a Invätat ca. moartea Innotgtorului e In el, nu In
vrgjmAsia elementelor de afarä. Cat timp lupti cu torentul al
sorji sA ajungi la mal, chiar dacä sortul acesta ar fi numai unul
21. - 23 www.digibuc.ro
354 CEZAR PETRESCU

dintr'o mie. Se duc la fund si apar dupé trei zile, cu burta cobzi
In sus, numai acei care-au muiat bratul, strigá ajutor!" si as-
teaptä minunea salvärii sä-i vinä dela altii.
Frecându-si trupul urias si stacojiu cu o miinusä asprä de
par, tisucindu-se sub dusul ghetos cu mugete de ciclop ränit,
fordan Hagi-Iordan simtea colcäind In el aceastà sälbatec5 In-
setare de a träl si de a birui, care-i svâcnea Ong la plesnet arte-
rele.
Se tntoarse In camerä tot In pielea goalä, suruind de apä
si Wind dupà dânsul cearsaful si prosoapele.
In baie se waflau o sofa invelità cu musama, scaun rotund
pentru imbricat, cuiere si tot soiul de halaturi, papuci si covo-
rase de linoleum. Nu le folosea. Dupà cum dup5-amiazä dormea
in jält, alAturi de patul profund sl elastic.
Oranduielile lumii li päreau obligatii nesuferite, al diror sin-
gur haz e c.5 pot fi cglcate In toate chipurile; cu forta sau cu vi-
clenia.
Se imbracä fluierând.
Impâturi In patru dosarul cu foile dactilografiate si du
brosura rosie. be bägd Id buzunarul hainei si aprinse o tigarä de
fol., aruncand chibritul pe covor. Cu päläria pe cap mai cercetä
ceasul. Era Incä clevreme. Cinci färä an sfert. Intâlnirea a fost
fixatá la cinci precis. Avea cinci minute disponibile, schand par-
cursul pariä acasä la Demetru Demetrian.
Destul timp pentru a deschide insfärsit plicurile pe care le
svArlise Inainte de a atipi, cu strangere sarbità de buze. Rupse
primul plic, brutal, cu degetul. tia! Scrisoare dela Emil Sava
vestindu-1 alarmat cä nu-i place cum stau lucrurile la Piscul Voe-
vodesei.
Mämäligal rosti laconic.
Al dollea plic era dela doamna Cecil P. Tudose. Il ruga si
fie ant de binevoitor si sä-i räspundä la telef9n dacA e adevärat
cä unchiul säu, d. Zaharia Duhu, a dispus dela Paris sä i-se vändä
ori sä i't se gajeze actiuni pentru o sumä destul de importantä.
Vacäl rosti lordan Hagi-Iordan.
In al treilea plic, intro scrisoare caligrafiatä cu transpa-
rent dedesubt, Vartolomeu Diaconu, seful statiei Piscul Voevo-
desei, /I ruga respectuos sä-1 miluiascä si pe dânsul cu vreo actiu-
ne Voevoda, in caz and Intradevär Societatea Isi dubleazA ca-
pitalul si lanseazä noi act!uni pe piatä, dupä cum a aflat svon.
Boul
Mototoli tustrele rävasele si le svärli alAturi de co*.
Mämällgäl Vacäl Bou! Toti se speriau, intrebau, cereau,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRO 355
scanceau, casicum In lupta lui avea rägaz pentru asemenea Ink%
runtisuri.
Singurul orn de Intelegere i-a rämas Dinu Grintescu, mgl-
nerul. El nu se sperie, nu cere, nu Intreabä. Din zorii zilei e la
datoria sa si crede In atotiscusinta lui Hagi-Iordan, färä seri-
sod, intrebäri, telefoane i telegrame. S'au ciocnit odatà. si-au
mäsurat puterile.
Acum s'au convins cä au nevoie unul de altul.
E o trnpArtire a rolurilor pe care n'o mai poate sfärma ni-
mic si nimeni. Unul acolo, la fata locului, la o datorie; dincoace,
altul, In bätaia vânturilor mari, la altä datorie.
Poate o singurá gresealä era sä sävarseasc5 Iordan Hagi-
Iordan in viata lui : atunci când k volt sä Inghità partea de drep-
turi a acestui tovaräs, dupä legea celui mai tare si mai viclean.
A Inte les mai târziu, dupä oe si-au arätat colfii, cá pentru ingi-
nerul sef dela Piscul Voevodesei, isprava lui de-acolo e tot un
fel de patirná. lordan Hagi-Iordan scoate bani; inginerul Grin-
tescu pAcurä.
Si pentru unui i pentru altul, tot o luptà cu puterile ne-
väzute care trebuesc biruite.
La eruptia unel sonde, inginerul Dinu Grintescu Inscrie In
carnetul säu debitul zilnic In tone, confruntl aoeste rezultate cu
prevederile, se bucurä când nu existä mare deosebire Intre ceea-
ce a stiut el cä va fi i ce este atat Ii ajunget Iordan Hagi-
lordan vede In aceste tone nurnai echivalentul In numerar, in
actiuni, in alte credite deschise.
Pasiunea si nesatiul sunt deopotrivä pentru amândoi, desi
fiecare altceva cautä i pentru alte pricini.
Iordan Hagi-Iordan plec5 lasând usile vraiste.
In urmä servitoarea färä glas, cu pasi de pâslä, Inchidea
si mergea sä culeagA hainele.imprästiate, ciorapii Inalecati pe
speteaza scaunului i cearsafurile svarlite In iures; sä tampo-
neze cu o cârpä uscatä siroaiele de apà de pe covorul care a
costat eat leaf a pe-un an a sefului de statie din Piscul Voevo-
desei.
Automobilul sträbätu soseaua printre leu cu frunza de-un
verde puternic si umed In acest sfarsit de Mai cu soare molatec.
Plouase dimineata; acum razele Impungeau sägeti oblice de
aur prin ochiurile frunzarelor, iesiserá oopiii et' guvernantele la
plimbare, se alungau masini si träsuri; sus trecea o escadrilä so-
nora de avioane.
Iordan Hagi-Iordan nu lua aminte la acest spectacol fu-
gace si poate divirt al vietii. .

www.digibuc.ro
356 CEZAR PETRESCU

Ii mesteca gändurile In maxilare.

A urcat scärile Incrucisându-se cu doamna Memy Deme-.
tru Demetrian.
Sotia ministrului purta o pälärioarà micä, strânsä pe tâm-
ple, de o parte si de alta cu cloud aripiOare ca mitologicul colt
al zeului Mercur. Flexibilä In rochia de culoarea perlelor, co-
bora treptele balansat, cu popasuri, Incheindu-si nasturii mânu-
silor cenusii. Salutä, privind-o piezi, pe sub genele stufoase.
Memy Demetrian abia Ii räspunse, cu o imperceptibilä Inclinare
din bärbia ovalä.
0 astepta jos o masinä de sport, Bra safer. Foarte joasä
pe roti ; prelungä si de aceeasi culoare a perlelor, cu o suvitä
subtire ca sângele trasä de jur Imprejurul caroseriel.
In 110, Iordan Hagi-Iordan se opri s'o priveaseä instalân-
du-se la volan i plecând.
Fälcile. mestecau mai puternic.
El o ounoscuse si altfel pe doamna Demetru DemetrIan,
In alte timpuri nu prea depärtate.
Valetul In livrea Ii luä päläria In primire...
Holul era auster, umbros, cu luminä cernutä prin vitralii.
Cäptuseala de lemn Intunecat a zidurilor, sdrile de stejar, mo-
bilele drepte i Inalte ca stränile, dädeau o atmosfera de bisericä
inträrii; dar In locul mirosului de tämäie, plutea incä parfumul
doamnei Memy Demetrian.
V asteaptä sus, d. Ministru!... explicä valetul, Main-
tând un pas si lipindu-se de pälimarul scärior de stejar sculptat.
Aci, In biroul de jos, vä deranjeaz5 tot timpul telefonul...
Sub pasii apäsati i rari ai lui Iordan Hagi-Iordan, treptele
scârtâiau, cu toatä Invelitoarea groasä a covorului.
Ministrul citea o carte legatä In scoarte de piele. 0 Inchise
btându-i signetul intre foi i o puse aläturi cu o väditä pärere
de räu.
Se cunostea bine cä dacä ar fi fost sä aleagg Intre com-
pania lui Iordan Hagi-Iordan si a cärtii, färä nicio soväialä ar ft
rämas la carte. La aceasta sau la oricare din sutele rânduite
In rafturi, dupä cristhlul bibliotecii masive, care acoperea trei
pereti.
4 Ti-aM stricat -socoteli?... Irarebä Jordan flagi-Iordan.
Aveai altceva mai bun de fäout?
Ministrul fäcu semn cu mâna, cä aceasta n'are nicio In-
semnätate.
Ti-am telefonat, fiindc5 trebuia sä te vád neapärat! In
Interesul rneu si al täu...
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 357
Al meu? se mirà Demetru Demetrian... Interesele mele
sunt atât de putine!... Pe cat pot, mi le apär singur...
Iordan Hagi-Iordan Impinse un scaun cu piciorul, mânân-
du-1 dela spate pânä aproape de biroul ministrului. Se asezà,
räscäcgrandu-se si läsandursi ceafa groasä pe spätar.
Fär4 sä-1 priveascA In fatà, scoase Camasa Impäturitä a
dosarului din buzunar, o desfäcu, scuturä dintre celelalte foi
brosura rosie i o svârli pe masà.
Ii scuturä mâinile ca de-o atingere murdarä.
Spuse, cäscând i privind In tavan:
Vezi ce ti se pregáteste, dragä Demetrian? Ce infamie
s'a pus la cale?... Intâmplarea a fäcut s'o surprind din timp
am crezut o datorie de prieten sä te previn!...
Cu palmele Impreunate pe pântec, páru cd a descoperit un
amänunt foarte aträgdtor si curios In ornamentele zugrAvelii
din tavan.
Nu-si desprinse ochii decât când auzi fasaind de mai multt
ori foile Intoarse.
Atunci se rásuci cu scaun cu tot mai aproape de Deme-
trian i II Inclestä In privirea de otel cenusiu.
Ministrul era palid. Ii fugise tot sangele din obraz.
Cuta amarä din jurul gurii se adâncise i Iordan Hagi-
iordan väzu cum tremura mâna cu brosurà cu tot.
E o infamie... Ingäimä Demetru Demetrian.
De perfect acord! E o infamie. Dar e o infamie care
In cateva zile va fi trimisä In pH; pe cincfi mii de adrese, va fi
räspandità, In vitrinele libräriilor si la chioscuri, ca orice bro-
surä de scandal... Multimea e lacomá de asemenea infamii!...
Cum pot oare unii oameni?...
Iordan Hagi-Iordan Ii tale vorba:
Oamenii sunt capabili de orice, dragä Demetrian, când
pentru o infamie primesc plata care sä le asigure restul exis-
tentei!... Tu te-ai ciocnit mai putin cu asemenea oameni, fiindc5
ti-au venit toate de-a-gata. Ea lupt din copilärie cu
Lungi o pauzá, i acläogá dupá un timp:
Iar la nevoie fac ca dânii. Operez ct..1 armele !or. Dela
egal la egall
Demetru Demetrian Ii desmierdä masinal scoarta de piele
a cärtii, Isi purta' ochii la rafturile cu sute de alte cirti de dupa
cristalul bibliotecii.
La ce poate servi tiparul, când te gandesti!...
Iordan Hagi-Iordan rânji:
www.digibuc.ro
358 CEZAR PETRESCU

Precum vezi, Demetrian! La multe lucruri bune i mä-

car la tot atâtea rele...
ce vrea, In definitiv? Cine e acest om care semneazi
cu doua initiale ? Cum poate Indrkni sä se amestece In viata
intima a cuiva? Cu ce drept?...
Cu dreptul pe care si l-a arogat singur, de a profita
de moment si de a exercita un santaj! E simplu cum nu se mai
poate, scumpe Demetrian!... Esti tinta atacurilor, fiindca legea
voastra cea notia stricä prea multe aranjamente. Nu ti-au gäsit
ltceva vulnerabil. Vor incerca sà te demoralizeze asa, scor-
monind In viata ta intimä... Un ziar, oricât de inf am, n'ar fi
coborit pânä ad. Dar o brosurä anonimä poate colporta orice!...
Autorul acesta care semneaza cu douä initiale, tie cä nu poti
sa-1 chemi In justitie. Nu-ti dä mâna s'o faci! $tie ca guvernul
va confisca-o inutil: a doua zi tipareste altele i le expediazi
pe adresele care se pot afla oriunde, In cartea de telef on, In re-
gistrele cluburilor, In condicile asociatiilor profesionale... Cana-
liile calculeaza toate acestea! Ti-o spun eu, care nu mä dau In
laturi sa fiu canalie când nevoia ma sileste!...
Iordan Hagi-Iordan rostise cuvintele Bra nicio stanjenire.
Il privea lnainte, apasat, cu multe i grele Intelesuri. Aceasta
era tactica lui. Lovea oamenii stabi direct; In piept ori in frunte.
Pentru ceilalti pastra viclenia si lovitura piezisä.
Il cunosti? Intreba Demetru Demetrian, punând degetul
pe cele doua initiate de pe coperta.
Personal, nu! Dar mi-au venit emisari. Mi-au propus
un targ murdar, dar precis!... Au Inceput cu mine... Probabil
ca vor Incerca la altii, dacä nu le merge cu mine.
Un târg? se mira Demetru Demetrian. Inteleg sä vinä
aceste canalii la mjne... Dar la dumneata, nu Inteleg de ce?
Calculul lor este cum se poate mai logic, Demetriene!...
Guvernul, adicl tu, sau guvernul prin tine, (aceasta nu ma iri-
tereseaza) pregatiti o lege care ne primejduieste existenta.
Vreti sä dati drumul capitalului strain ca sa ne Inghitä. Cana-
hile facut socoteala cà vom incerca i noi sà reactionärn
cu toate mijloacele.
Iordan HagOordan iepeta, strângand pumnul tnalsiv
privindu-1 ca pe-un ciocan strein de dânsul:
Cu toate mijloacele! SA strivim pe oricine ne cade sub,
mâna. Calculul lor n'a fost dintr'un punct d vedere ant de
prost. Aceasta e si hotärtrea noastra. Au nimerit just! Englejil
Americanii au mijloacele lor... Prin diplomatie i prin band,.
va forteazä manal... Prin presa din streinatate, va tine atarnati
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 359
de-un fir de par! Prin o parte din presa de aci, pregateste opi-
nia publica, tslavind avantagiile unor noi investitii de capital
strein Intro altä tarä unde capitalul lipseste!... Nouä ce ne ramâne?
Mijloace d rezistenta mult mai mici si mai putine. 0 parte
din ziarele care aparä avutia nationalä a solului i subsolului...
Un partid care trebue sa-si apere o lege i oarecare interese ban-
care. Mai departe? Nimic!... Deci calculul indivizilor n'a fost
de imbecili. Un scandal oricât de abject, cazut exact In momen-
tul când vii cu legea, te pune Intr`o lumina ingratä... N'ai sä
mai ai nici energia sa-ti aperi legea ta.
_ A mea?... surâse trist Demetru Demetrian. atii bine
c.5 nu este a mea...
A guvernului, adusá prin tine Acelas lucru! N'ai sá
mai ai energia s'o aperi. Ai sa te simti jenat s privesti In ochii
unui orn, and vei sti cä acel om a primit aceasta murdärie
s'a delectat acasa citind-o... Pe urma gazetele vor da o publi-
citate lucrului sub o forma ipocrita, dupä naravul lor. Condam-
nand infamia din brosura individului, ar putea s'o aducä In dis-
cutie. Sunt aparari i indignäri, care echivaleazä cu o trädarel
Individul á comptat i pe aceasta... Mi-a propus deci sä-i finan-
tez operatia! Sa-i plätesc adica o suma, el luandu-si obligatia sa
raspândeasca Intai cinci mii de exemplare. Dupä o saptarnana,
alta serie... Emisarii s'au arätat In masura särmi garanteze si
publicitatea pe calea de mai sus, a ziarelor asa zis indignate de
infarpia brosurii. Am Inteles ca nu lucreaza un individ izolat.
Stint\ constituiti In bandä!...
Iordan Hagi-Iordan vorbea sacadat, cu ochii nedesclestatl
dela figura palida a ministrului, urmarindu-i surparea träsäturi-
Tor la fiecare loviturá izbitä In fatä.
Stia foarte bine ea Demetru Demetrian i-a priceput jocul.
SI Ca nu mai poate cadea la nicio tocmeala. Avea sä accepte
pretul ski al tacerii.
II socotea un orn slab, desarmat i incä mai rau decat
toate acestea: un sentimental.
Sandu Demetrian sau bätrânul Mihalache Demetrian 1-ar
fi scos afarä, pe scàri, cu valetii, daca ar fi venit cineva cu un
asemenea pret al tacerii. Dar Sandu Demetrian i batranul Mi-
halache Demetrian erau oameni de lupta, pe de o parte; pe de
alta, nu si-ar fi luat niciodatä o sotie ca Merny.
Existä o cale pentru a Inlätura fapta canaliilor... Lasá-
mi-i pe mâna mea L. propuse lordan Hagi-lordan. In schimb, ci-

www.digibuc.ro
360 CEZAR PETRESCU

teste mai Intâi acestea. Citeste; sunt sigur c exprimä gandurile

tale.
Din scoarta dosarului, scuturä textul dactilogratiat.
Il trimise cu un bobarnac, de-a-lunecusul, pe cristalul bi-
roului pang sub ochii omului palid. Pe urma astepta, rezernân-
du-si ceaf a latä de spätarul fotoliului i Impreunându-si mâinile
pe pântec.
Demetru Demetrian parcurse foile.
Rosti:
E tot ce-as fi pus eu In lege, daca legea ar fi fost a
mea! Insä stii bine ca legea nu e a mea. Nu e nici macar a gu-
vernului. Stii cine ne-a impus-o. Imprumutul din streinatate Ora-
ganeazä numai din aceastä pricina. Sesiunea parlamentului s'a
prelungit numai din aceastä pricira... Din partea mea, n'ar fi
fost nevoie de sugestiile de ad. Sunt exact ideile mele!
Cad adevarul paradoxal era acesta.
Interesele unui om ca Iordan Hagi-lordan, coincideau mä-
care o singurä data In viata sa cu o mare problemä a tarii. $i
acelas paradox, inverigase lucrurile atât de pidosnic, Incât un
orn ca Demetru Demetrian, care facea politica din pasivitate,
fiindcä Il obliga o traditie de nume, de familie si de partid, acurn
se afla In cealaltä tabära, legat de interesele macar In parte
vräjmase tärii, ale acaparatorilor de petrol. Soarta guvernu-
lui se afla legata de soarta Imprumutului. Iar soarta Imprumu-
tului era legata de soarta legii sale".

Iordan Hagl-Iordan nu-1 lasä sa termine:

kick sau legea trece cu aceste modificari, sau e amâ-
natä pentru la toamna, la iarnä, mai târziu... Eu am nevoie sä
astig timp! Intr'un an nu-mi mai pasä... Sunt consolidat. Puteti
face orice lege. Intr'un an Imi este perfect egal ce se Intampla
cu imprumuturile noastre.
Dar Intelege cä este imposibil! Legea e pregatita dupa
textul revizuit de Presedintele de Consiliu, de Ministrul de Fi-
nante... Gica Elefterescu s'a Intors acum trel zile dela Paris si
a suspendat tratativele Irnprumutului tocmai pentru a gräbi tre-
cerea legii... Ce pot face?
Feciorul lui Sandu Demetrian poate face multe, cu pu-
tina vointi i energie. Are drept sa punä piciorul In prag! Nu-i
dä mâna unui guvern de snapani si de procopsiti sa intre In con-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 361
flict cu feciorul lui Sandu Demetrian... Maine ai avea toatä tara
alAturi de tine, Impotriva lor! Aceasta o stiu... Au sA tinà soco-
tealg si au sá gáseasc,24 altceva.
Dar e imposibil! repetà Demetrian.
Cuvântul imposibil trebueste sters din dictionar, De-
snetriene! Eu 1-am sters de mult! L-au sters i acestia...
13átu cu mâna p4roasä brosura cu scoartele rosii.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII

E o Wet' un timp färd

Demetru Demetrian scoase päläria de pai i lgs5 vantur
sä-i r5coreasci fruntea.
Automobilul gonea pe caldarAmul stropit, luând Inaintea
träsurilor care se Indreptau la trap spre Arcul de Triumf.
La Bufet cânt5 muzica militarä. In lumina väroasA'a
becurilor, o lume pestritä, In haine de vark dAduse buzna la
mese, cu bunice, rname, copii, nepoti i cätei, ca sä rontäie alune
americane i fistici, s5 discute chestia Imprumutului si ne-
Induplecarea bancherilor dela Paris, sä desarte dintr'o Inghiti-
turà halbele gulerate de bere si bäuturile colorate cu bulgärast
de ghiatà In paharele Inalte.
Toti veniser5 cu iluzia cä descheind nasturii vestelor
lepgdând päläriile pe-un scaun, alàturi, Indatà va purcede s5-i
svânte o adiere de pesterà dupà asemenea zäpuseal5 pretimpu-
rie. Räsuflarea vântului venea ins5 arzätoare, Wind miasmele-
gazelor de benzinà.
Era o searà de sf Arsit de Mai si p5rea o noapte de Iulie.
Oprim la Chateaubriand, domnule ministru? Intrebä so-
ferul, räsucind jum5tate de obraz si stergându-si n5dusala cut
batista mototolitä.
Demetru.Demetrian It fäcu setnn sä treacä mai departe.
Dorea mai Intâi o plimbare pânä la Vila Minovici, dincolo,,
spre Bäneasa. Un sfert de or5 In singurRate totalä.
La Chateaubriand, Il asteptau la masä GicA Elefterescu
dol parlamentari majoritari: leaderul guvernului si un vicepre-
sedinte al Senatului.
De douä zile îi ridicase tot Consilittl de Ministri Impotri-
vä-i, cu Presedintele In frunte; toti deputatii gräbiti s5 vad5 le-
gea trecut5 cu o discutie cât mai sumarà, ca sä se poatä In-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 363
toarce la treburile lor, (pretindeau cu inocentä) ; ca sä-si
vadä treburile lor Incheiate (era adevärul). Ii tia pe toti cam
sde ce interese sunt mânati. Ar fi putut chiar fixa o cifrà de
fiecare cap, dupg cum unul îi rezerva de pe acum un loc In-
tr'un Consiliu de Administratie al veunei societäti americane,
engleze ori olanden; dupà cum altul a tocmit din vreme mijlo-
drile pentru concesionarea unui perimetru din rezervele Statului
lui.
GicA Elefterescu, colegul dela Finante, il asalta ca sä-si
poatä duce la capät tratativele Imprumutului suspendate. Din
nou avea sä se Incingâ o discutie penibilä si desartä. Il Incerca
din ce In ce mai hotArIt gandul sä demisioneze sub un pretext
inofensiv, de boalà; sà curme astfel aceastä poveste cu itele In-
curcate peste capul sàu i cu ciocniri de interese peste puterile
sale de rezistentä.
Un singur om i-ar fi stat aläturi: Alexandru Vardaru, mi-
nistrul de Interne.
Loial, energic i desinteresat, cu destulä, autoritate in gu-
vern, i-ar fi dat mânä de ajutor. Intâmplarea a fäcut ea tocmai
el sä lipseascä In streinitate, pe patul unui sanatoriu din Viena,
.dupä o operatic care i-a pus acum câteva zile vieata in cumpänä.
Se afla singur, impresurat de haita lupilor.
Intoarcem? intreb5 indodati soferul.
Ti-am spus: Inainte!...
Ajunseserg la Arcul de Triumf.
Un sir de automobile si träsuri se indreptau spre Bäneasa,
altele veneau Indärät. Masina Ajai pe längA birji cu cosul ridi-
cat, unde se zäreau In izbucnirea farurilor perechi Imbrätisate,
picioare Impleticindu-se In Inclestarea säruturilor. Pe alei alte
perechi mergeau Incet, Inläntuite.
Toatá soseaua avea In seara aceea dc sfärsit de Mai, as-
pectul unei imense grädini de IntAlnire, unde bärbat si femeie se
cäutaserà In dorinta untui arnägitor spasM care parodia iubirea.
Frunze le teilor *eau verde-albästrui; artificiale In bsitaia arti-
ficialà a luminilor.
Umbrele Intindeau plase tniscätoare de Intuneric de unde
apäreau i unde dispäreau femei In rochi de culori vii, cu sol-
duri balansate, sprijinite In brate vânjoase de mascul. Aceasta
era tot si aceasta clutau toti! 0 fernelä, un mascul; un mascul,
o femelä!... Pe urmä, noaptea o vor pläti toti mal târziu, peste
1:1 säpfámanä, o lunä, un an ori zece; o vor pläti scump si cTunt,
un regret, un legärnânt indisolubil, o desmeticire, o ispasä.
Demetru Demetrian îi trecu pe támple clestele degetelor

www.digibuc.ro
364 CEZAR PETRESCLI

casicum ar fi vrut sg-si smulgg o perdea materialg, care Ii de-

forma turbure privelistea lumii, o Intuneca i desfigura fiecare
gest, Intr'o grimasä hîd i intolerabilä.
Aci poti opri!...
Era dincolo de Bäneasa, Intr'un spatiu liber de Sosea.
oferuI cunoscând crizele acestea ale stäpânului, cut ne-
vole de tgcere i singurgtate, intoarse automobilul cu botul spre
un drum lateral.
Stopä, opri motorul, säri jos si se depgrtä sä fumeze
tigarg pe marginea santului.
Demetru Demetrian râmase numai cu fosnetul porumburi-
lor, In fatg, cu cerul instelat deasupra i cu semnalele aerodro-
mului la spate; cu alte constelatii artificiale, In stânga lumi-
nile postului de Radiofonie, In vârful arhitecturilor Inalte i ver-
ticale, de fier.
Mai erau stele, mai era liniste, mai era o lume pacificatä,
vegetalg, scufundatg In Intunerec, cu frunzele desmierdate de
adieri?
Pgrea absurd cg se aflg ant de aproape de cealaltg lume,
unde om rânjea la alt orn cu ferocitatea brutald a uniti Iordan
Hagi-Iordan, cu ipocrizia onctuoasä a unui Gicä Elefterescu.
Maine ti vor rânji poate mai multi. $i altf el! Cäci povestea lui
de nirneni cunoscuttg si nimänui Inteleask va deveni prada unui
scandal cum e In náravul timpului.
Ministrul îi aslupg ochii cu palma, îi sprijini fruntea
fierbinte. Suprimase lumea exterioark GAndul dura tusk ron-
tgind Inläuntru.
Tot asa, intr'o noapte ca aceasta s'a petrecut tot. De
atunci a Inceput si ispgsirea lui, pe care MI Indoialä o rneritä
o va târî cu dânsul pând la sfârsitul sfârsiturilor.
Crescuse Intr'o atmosferg austerk Totusi devenise un OM
molesit, fiindcg vieata Il crutase de toate asprimele, de griji
de lupte.
Neamul Demetrienilor era vechi. Prin traditie i vocatie
rämäsese predestinat politicii, pâng la bgtrânul Sandu Deme-
trian. La moarte& lui Sandu Dernetrian, cu doi ani inaintea rgz-
boiului, a preluat firul. Vocatia se isprävise cu el; rgrnäsese Insä
traditia. 0 obligatie de partid dela care nu putea dezerta, Il
pasionau cärtile din biblioteck un tablou rar, o sculpturä, un bi-
belou. Le-a trädat, fiindcg numele Demetrienilor insemna un
steag indispensabil pentru partid, fluturat In lupte de sase de-
cenii si de doug generatii. Bunic presedinte de Consiliu, tati
presedinte de Consiliu; legi si reforme Infgptuite prin ei, eveni-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 365
mente memorabile din istoria tärii petrecute sub guvernarea
prin mijlocirea bor. Un testament politic de care nu avea dreP-
tul sä se lepede.
Uriteniile i tocmelile 1-au desgustat In doi ani. Când a
izbucnit räzboiul a fost unul din putinii parlamentari tineri care
n'au plecat nici la Odesa, nici la Paris, nici la Tokio, nici mäcar
la Iasi.
A Imbräcat unforma militará si a rimas pe front, In pri-
ma linie de foc. Acolo a cunoscut o viatä, alta ; si atunci, a
fost Intr'adevär altul. Acolo a legat prietenie cu un om simplu,
nevoia i obscur.
Tovarásul de bordei si camaradul de companie, locote-
nentul rezervist Codreanu, functionar mirunt de balled; orn cu
pärul späläcit, cu privire spálkitä, cu aspiratiile de viatä spd-
läcite, dar cu o inimä de aur. Acela fusese concentrat dela ince-
putul räzboiului mare, din 1914; träise epoca neutralitätii In
bordee cu regimentul strámutat dela o frontierä la alta; ar fi
acceptat porunca destirrului fárá nicio plângere, asa cum se
achitase cincisprezece ani de obligatiile lui mediocre de functio-
nar bancar, daed nu 1-ar fi muncit vesnic grija fetitei crescutä
pe maini streine doi ani cât a tinut concentrarea; rámasg In
ter:toriul ocbpart de nemti, dulp.5 ce à inceput rázboiul si retra-
gerea. La aceasta se resemna mai anevoie.
Din când In când, scotea o fotografie cu colturile indoite
dintr'un carnet coscovit i uzat. Rämânea Indelung cu dânsa pe
genunchi ori pe masa de scândurt rezematä de bidonul din care
beau apá amândoi. 0 copilá In uniformá de scpalá, cu sort de
lustrin i cu guler de olandá scrobitä, purtând coadele -pe spate,
tinând mâinile pe un teanc de cárti asezat pe másuta de mestea-
cán- cártile unui premiu de fine de an.
Fotografie urItá si naivä de oameni säraci, executatä In-
tr'un atelier ieftin.
De câteva ori, cu toatá discreVia sa din fire, Demetru De-
metrian a fost aproape silit sà o vadd. Träialu prea strânsi unul
In altul, In promiscuitatea bordeiului. Intorcea privirea In altä
parte, când prietenul cu ochii decolorati o scotea din carnet si
rämânea cu obrajii sprijniti tri palme, cu coatele pe genunchi,
contemplându-si copila din fotografia pdtatá i veche.
Totusi a intreväzut-o si a simtit pentru camaradul &Au
Copila i s'a pärut disgratioasä; dragostea de párinte exa-
geratä, ca i Ingrijorärile. 0 fetitä In vârsta ingratä a cresterii,
slutitá de un fotograf cu aparatill primitiv si cu toate accesoriile
www.digibuc.ro
366 CEZAR PETRESCU

atelierului dupä moda veche; mesutä de mesteacän alb, palmieri

artificiali, un lac zugrivit pe fundul pânzei.
Numai de douä ori, omul modest si täcut, a lunecat la
oarecare spovedanii.
Era despärtit de mama fetei. il Inse lase si acum ducea o
viatä usoarà. Nu avea rude. Era fecior de tärani; ca In cele
mai multe asemeni Imprejuräri, rupt prin aceastä ridicare de sa-
tul obarsiei, de rubedeniile de acolo, träind In Capita lä mai sin-
guratec deck intr'un pustiu. Soarta fetitei If Ingrijora. Soarta
de atunci, asa cum rämäsese dincolo de front; soarta de mai
tgrziu, dad el Isi va läsa cumva oasele prin Moldova.
Oasele Intr'adeVir acolo si le-a läsat.
Cu cloud luni Inaintea armistitiului, a fost Ingropat de-o
mortierä la Casin; amestec de carne, tärâná, intestine si creeri.
I-a luat locul In bordeiul lui Demetru Demetrian alt cama-
rad, eu altä fire si färä de asemeni griji.
Multe nopti el s'a räsucit In culcusul strâmt, hotärIndu-si
sä ia asupra sa, la Intoarcere, cresterea acestei orfane a räz-
boiului. Q vedea de treisprezece-paisprezece ani; nu-si fäcuse
socotealä cä timpul a trecut si cä fetita din fotografie numära
aeum optspezece.
A mai trecut Incd i alt timp.
L-au furat alte preocupäri.
BMA lia politicä de indatä dupg räzboi, o delegaVe la con-
ferinta päcii, altele la Geneva. Mortii au fost repede uitati ca si
toate jurämintele mari din toate bordeele i transeele räzboiului.
Demetru Demetrian a trecut.prin criza de nesatiu a tutu-
ror : nesatiu de viatà, de desfkare, desläntuirea unei
dospitä doi ani In santuri chiftind de noroi, târttä In patru
labe.
Pe atunci s'a pomenit el In toväräsia ckorva prieteni poli-
tici de proaspätä origine, cheflii si muieratici, prelungind rnasa
de sead pânä noaptea târziu, In localurile eu inevitabile cabine
separate.
Tot Inteo searä ca aceasta...
Da! Tot Inteo searà ca aceasta... Tot asa se Incrucisau
träsurile cu cosul ridicat i cu perechi Inclestate In Imbrätisäri.
Tot asa treceau pe sub becuri, iesind din umbrà i Intorcan-
du-se In umbrä ; un bärbat o femeie, un maseul o femelrä.
Erau Ind mai multi si Incd mai lacomi.
Nu se istovise sälbateca Insetare animalä de a deserta plà-
cerile pAnä la fund.
Räsärirä In Bucuresti treizeci de daneinguri, treizeci de
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 367
localuri de noapte, cu jazzuri, sampanie falsificatä, vin
cat din alcool metilic, clientelä Impinsi la suprafatä de rästurna-
rea categoriilor sociale, de ImbogAtiri peste noapte la jocul de
bursä si la khimbul coroanelor sr al rublelor.
A fost tot Intr'o sear:A ca aceasta.
Intärziaserà la o grádinä de vará abia deschisä. Anghe-
lescu dela Severin, Träienick dispäruse o jumAtate de ceas,
o surprizá. S'a intors cu trei surprize, nu al una.
Trei fetiscane culese cu telefonul dela o easä de Intâlnire, incä
stângace, putin cam sperioase,. cu o prea recentä, experienti
profesionalä. Träienici, noctarnbulul de profesie, le-a Invitat cu
incetul. Fete le s'au deschis.
Noaptea lor s'a prelungit pâni la ziuä.
S'a trezit In patul uneia, dupá amiazà, cu huruitul tram-
vaelor sub fereastrk cu gura cleioasä i cu durere de cap.
Femeia dormea cu päru räväsit i cu pieptii goi. La mis-
carea lui s'a intors pe cealalti coast& rostind ceva prin sornn.
El s'a ImbrAcat, si-a depus obolul pe marginea mesei, se pre-
gitea de plecare. A rästurnat o rami de pe mäsuta de toaletá,
a vrut s'o puni la loc, de sub sticlä a ant a doua fotografie
ascunsä sub cea dintâi si apoi a treia.
A rims cu ele mâni.
A cizut cu ele pe scaun. Fotografia seoliritel de Iâng5
masa de mesteacin. Fotografia camaradului de regiment si de
bordei.
Aceasta era Memy.
Aceasta ajunsese Memy!
A asteptat pânä ce s'a trezit. A cercetat-o cu intrebäri oco-
lite, nädäjduind ci s'a Inselat; a fost Incä mal räu. dat soco-
tealä ci toate s'au petrecut in ultimii doi ani, ci totul ar fi putut
si se petreacä altfel, dac5 îi tinea jurämântul din bordei, là-
cut Care el insusi, atunci când asemenea jurkninte nu päreau
numai romantice niluciri.
Povestea lui Memy era banalä ca oricare alta. 0 dragoste,
o abandonare, o prieteni consolatoare i cu experienti". Al
doilea birbat, al treilea; abrutizarea...
Astfel, Demetru Demetrian, care-si hotklse In bordeiul
frontului sä-si asume misiunea de a ciuta el de sufletul si de
viata orfanei rämasä pe urma camaradului de arme, îi inau-
gurase aceastä misiune culcându-se cu dânsa i plätind-o.
Atunci s'a rupt ceva In el pentru totdeauna.
A triit torturile lui Neckludov din Invierea lui Tolstoi
a ajuns la concluziile lui. A plecat cu Memy In Elvetia, au ri-
www.digibuc.ro
368 CEZAR PETRESCU

mas acolo trei luni, a crezut ea' o iubeste, ea a crezut c, II iu-

beste; s'au intors legati In fata legii si a altarului. Aceasta era
ispäsirea sa. Credea cä s'a incheiat cu atât.
Fosta scoläritä cu sort de uniformä d.wenise o doamn5
subtire i delicatä, frumoasä, cu oarecare subtilitate de simtire
$1 de cugetare.
Intro vreme chiar, ispäsirea nici nu i s'a mai pärut prea
cruntä. Gäsea o dulceatä In aceastä Incercare izbutitä de a sc
depäsi pe sine, de a depäsi o rnoralä conventionald, ipocritele
prejudecäti ale gloatei de ränd. Ispasa insä era mai grea si mai
lungä. Ea abia Incepea.
Vieata nu iartä ant de usor.
Doamna Demetru Demetrian a rämas Memy. Indatä a fost
din nou Memy cea adusä de un chefliu dela o casä de Intâlnire.
Ii intrase in carne vieata celor doi ani. I-a pläcut un alt orn mai
tânär, odatà; altädatà a crezut cä iubeste pe altul. Dernetru De-
metrian suportä un supliciu nestiut de nimeni. Mine ar putea
devinä public, numai sub Inlätisarea cea odioasä i trivialà
Cgci legAmântul lui tainic nu-1 stie nimeni, nici Memy. Nici ea
nu bänueste cä sotul a fost carnarad cu obscurul functionar co-
mercial, &A el i-a adunat rämäsitele arnestecate cu tirânä si le-a
culcat Intrun mormânt ca atâtea altele mii, sub muntii Casinului.
Brosura cu scoartele rosii a desgropat numai ceeace este
urit si trist In povestea lui Demetru Demetrian: originea lui Me-
my, casa de Intálnire unde sosea la porunca iunei patroane, fo-
tografiile de acolo. $i la acestea, adäogate tot atâtea miselnice
näscociri. Printre altele, afirmatia cä legea cea nou îi poate
esi o explicatie $i prin legiitura notorie a doamnei Demetru De-
metrian, cu Bobby Alexianu, fiul cunoscutului Vladimir Alexianu.
Cetitorul era invitat sä-si aminteascä i amänuntul c5 acest
vestit Vladimir Alexianu, figura drept presedintele Consilliului
de Administratie, fire$te fictiv si parazitar, al unei cunoscute
societäti petrolifere finantate de capital englez, cu mari interese
de apärat In tarà. Näscocirea se Intemela pe un singur adevär de
fapt. Legätura doamnei Demetru Demetrian cu numitul Bobby
era Intradevär de notorietate publicà. 0 stia prea bine si De-
metru Demetrian. C5zut Intro lâncedä torpoare moralä, se sim-
tise incapabil de un act viguros de voir0.
Astepta minunea unei deslegäri sä-i vinä din afarg. Venea
sub forma brovrii cu scoartele
Iar tot ce plänuise autorul anonim, devenea verosimil, del
un orn ca Demetru Demetrian, care $i-a cules sotia dintr'o casd
de Intâlnire 5i tolereazA atAt de senin situatia de sot Inselat, pu-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 369
tea fi tot asa de bine, mai departe, In continuare, uneala In
mâna unei femei si a amantului, uniti pentru a apára ticgloasele
interese ale unui trust acaparator. Toate acestea stgteau scrise,
demonstrate si aprobate In brosura rosie.
Ispasa lui Demetru Demetrian, oricât de cruntä Ii apäruse,
Ind nu se sfârsea. I se cerea un pret tgcerii. Ar fi fost usor. Le-
gea pentru care se dgdea batglia, nu era a sa, nu Infgtisa nimic
din ideile sale: era Insg o lege decisivg pentru soarta Imprumu-
tului, deci a guvernultd. Altii o preggtiserg, altü o vor vota; fard
nicio sovgialg el o condamnase, ar fi trecut de cealaltg parte ca
s'o combatg, cum o desavuase In Consiliul de Ministri
atâtea adversitgti. Il silea Insg disciplina de partid sg tad
sg se supung. Si dreptatea, adevgrul, rgmâneau astfel sg le
apere oameni ca Iordan Hagi-Iordan, ca autorul brosurii, ca
altii, alcgtuind FM-A Indoialg o bandä organizatd.
Demetru Demetrian îi desclestg fruntea i privirea din
paravanul mâinii.
Rgsgrea luna la marginea orizontulud, spectralg si späl-
moasg, peste câmpuri negre.
Sofeurul se apropiase i astepta Iângä automobil, In pi-
cioare, In haina albg de doc.
Il judeca fgrg Indoialä i acesta; Il râdea ori Il compgtimea
fgrá Indoialg si acesta, ca pe orice sot a cgrui nevastg se erg
acum cine stie pe unde, cine stie In ce tovgrAsie.
Nici ispasa lui Neckludov n'a fost altfel, alta. Numai cg se
petrecea Intr'o targ unde asemenea peripetii ggseau i altfel de
räsunet. Aci erau intâmpinate cu un rânjet, i cu altul, si cu altul...
Tara Mfg milg... rosti Incet.
Ordonati! Ati spus ceva? intrebä sofeurul, fäcând un
pas.
Nimic... Putem merge, Neculai.
Luna Ii värsa tot sângele In fatg; un sânge sinistru, Inche-
gat, Incrustat pe buzele gurii amare.
Automobilul parcurse drumul Indgrát, spintecând vântul
-ceva mai rgcorit.
Se Incrucisg cu alte träsuri si automobile, cu alte perechi
Inclestate, unele desfgcându-se, altele acoperindu-si fata când le
izbea evantaiul de luming al farurilor. La Chateaubriand, Necu-
lai opri.
Astepti si mgnânci acil porunci Dernetru Demetrian,
silindu-se sg-si destindg trgsgturile obrazului. Sper cä nu Intâr-
ziem prea mult.
Intrá Indreptându-si umerii.
www.digibuc.ro
370 CEZAR PETRESCU'
Il primi un chelner:
Poftiti, pe ad, domnule ministru... Domnul ministru>
Gid Elefterescu v'asteaptä. E i domnul senator Radu.
Il conducea, deschizându-i drum printre mese, ferind scau-
nele In läturi, fäcând semne altor chelneri s curete terenul.
Ferneile dela mese priveau cu simpatie aceastä Excelentä
Ind tanärä; can cu reputatie de culturä si de gust, Imbräcat cuf
distinctie, cärunt la tâmple ant cât este nevoie pentru a-i da un
aer de cochetärie mai mult.
Unele Isi sopteau; poate Isi Impärtäseau ultitnul cancan
din \data doamnei Memy Demetrian abia Intoargä din sträin--
tate. Cu sau färä Bobby? aceasta era Intrebarea.
Demetru Demetrian stranse mâinile tuturor. Gicä Elefte-
resat Ii fäcu loc aläturi.
Deputatul Vartino, leader al majoritätii si pätimas consu-
mator de alcooluri de diferite grade si sub diferite forme de f er-
mentatie, îi Intrerupse o perorate pentru a-i da bunäseara 5i
cu acest prilej a da i o tuicä peste cap.
Discutia se leg5 tärägänat, fàrä Insufletire.
Ochil dutau pe listä feluri care tocmai lipseau; vinul nu
era lnd destuil de rece, fiecare urmärea, dincolo de cuvintele
rostite, alte preocupäri.
Ministrul Gid Elefterescu, &Mud politiceste din reputatia
de bäiat bun, serviabil i färà morgä, îi ascundea sub aceastä
mascä o fioroasä ambitie i o lucidà cunoastere a slábiciunilor-
.omenesti. Era omul care stia sä astepte
De câteva ori Isi arätase unghiile asctrtite. Läsase Intot-
deauna urme Inveninate.
Acura durta pe figura colegului de band ministerialä vr'tm
semn de capitulare. Toate socotelile i le Incurca numai Demetru
Demetrian. Esecul Imprumutului depindea de rezultatul lui; de
aceasta soarta guverntdui iar de soarta guvernului näruirea ori
Incununarea ambitiilor clocite In douäzeci de ani de existentä
sforärie
Printre comenzile svârlite ohelnerilor, deputatul Vartino
aduse vorba despre ancapacitatea opozitiei de a Incepe lupta
pe care o anuntase cu mare risipä de rnunitii, Impotriva proiec-
tului de lege. Se credea In mäsurä a garanta cá In ultimul mo-
ment, unul din cei mai bätäiosi adversari, Horia Tincoca, se va
deroba dela desbaterile Camerei, pretextând vreo boalà ori vre-
un accident. Se obtinuse ori se va obtine aceasta pnin mijlocirea
fratelui säu, Vasile Tincoca, orn de afaceri si de incredere a7.1

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 371
itmei societäti streine din cele mai vârtos interesate sä treaci le-
gea färA /ntArziere.
Aráturi de el, profesorul Radu, vicepresedinte al Senatului,
bAtran cänit, de o elegantd dernodatä, cu ghetre albe si vestä
de pichet punctatA cu trefle minuscule, privea cu ochiul Induiosat
si umed la d femee foarte blondä dela masa din fatä. Ferneia
se afla In toväräsia unui mosnegel chel si cu cioc. Nu luä searnA
la ochiadele senatorului drift. Arunca la rândul ei priviri fier-
lointi noului conviv; sorbea paharul cu ochii Intredeschisi, fil-
trand printre genele väpsite invitäri sensuale, cu capul dat pe
spate ca pe-o invisibilA pernä.
Demetru Demetrian nici nu-i observä existenta.
Räspundea deputatului Vartino, afirmând ci dacä e vorba
de o lege noträ a minelor, aceasta ar fi trebuit sA fie Incä mai
-severä, mai egoist nationalä deck aceea din 1924, a guvernu-
lui trecut. $i adäogä:
Fatá de intentiile de acaparare fie ale lui Standard Oil,
fie ale lui Royal Dutch, ar trebui o mânä de fier.
Isi servi maioneza In farfurie si asezä cutitul lat de peste
aläturi, Incheind:
Iar dacä altele ar fi imprejurärile, mâna aceasta as crede
c5 o am... Sau daca n'as avea-o mi-as face-o!
Gicä Elefterescu privi maim all* subtire si finä a colegu-
luri, surAzándu-si interior: Mâna aceasta, am s'o räsucesc eu
acusi sä simtä bine!... Mänä de mucava si de femee. Incä pu-
tiná räbdare si vom vedea".
Incuviintä, cu o onctuoasä nevinovätie:
Dinteun punct de vedere ai ¶dreptate, Demetriane!...
Din nefericire, situatia nu admite asemenea mâini de fier. S'au
flus timpurile lui Sandu Demetrian, ale lui Mihai Demetrian, ba-
trAnul!... Astäzi sunt alte mAini mai tari decAt ale noastre. Le-
gea veche a exagerat.
Tu o spui? II dojeni Demetru Demetrian. Dar tocmai
-tu In opozitie te-al ridicat si ai declarat In numele nostru, cerând
-ca legea sä fie Inc.i mai strictä. Tocmai tu si Vartino, ati Invi-
nuit guvernul de-atunci cä nu apArá Indestal o avutie nationalä..
Ati avut amândoi doua mari succese parlamentare, strAlucite i
'binemeritate.
Situatia era alta! observa Vartine.
Oricât de alta ar fi fost, cum ati putea sä desavuati tot
,ce-ati sustinut acum doi ani? E o imposibilitate moralá.
Imposibilitäti morale sunt multe si de multe feluri. To-
tusi le acceptäm fiecare dintre noi! inträ In discutie viceprese-

www.digibuc.ro
372 CEZAR PETRESCU

dintele Senatului, päräsind o clipä femeia Sunt multe,

Demetriene, nu mai esti un adolescent ca sä vorbesti despre ele.
Demetru Demetrian crezu cä a deslusit o amenintare, a
aluzie, In acest avertisment.
Plecä ochii in farfurie, curätind oasele subtiri ale pestelui.
Gicä Elefterescu interveni cu surâs cinic.
De altfel, ce importantä au cele ce-am spus nol acum
doi ani? Au murit In monitorul desbaterilor parlamentare. Lu-
mea uita repede! Adevdrul de ieri a fost valabil nurnai
Cánd situatiile se schimbä i survin alte realitäti, In chip fatal
adevärul de astäzi e altul! Niciunul nu suntem atât de integri,
cum ne credem, ori cum voim mäcar sä aritäm a fi... Integri,
integri! Ce este aceea integru?... Cine dintre noi se poate pre-
tinde integru? ca sä fim sinceri!
Lui Demetru Demetrian i s'a prdrut cà i in cuvintele lui
Gic5 Elefterescu sträbate o intentie ascunsä. Ii chità In privire
amenintarea corespunzätoare acestei stärultoare repetiri a cu.-
vântului: integru, Integru, integru...
Dar Gicä Elefterescu îi gusta cu nevindvätia cea mai de-
sävârsitä vinul din paharul brumat. Pe urrnä, räsucind mânerul
cutitului, päru foarte atent i amuzat de jocul mut si arnoros al
senatorului Radu cu doamna blondá din fatä.
Intorcându-se brusc, ca si cum numai intâmplätor si-ar fl
adus arninte, II puse palma pe umär, cu o miscare familiarä si
protectoare:
A propos! Doream sa-ti comunic ceva intre patru ochi.
Un fleac. Insa, ori cum, tin sä fiu cu sufletul
De ce intre patru ochi? Suntem Intre noi. N'avem nick)
tainä unii pentru altii! îi dädu curaj Demetru Demetrian.
Cu o incordare a vointei Incerd sä pará nepäsätor, desi pre-
simtea ultima loviturä piezisä.
Desfäcu oasele pestelui, turnä maionezä din sosierk surase
si el la ochiadele läcrimoase l comice ale senatorului cu vesta
de pichet, monoclu inrämat cu aur si ghetre albe. Dar inghititura
Ii merse In silá i im val usor de sânge Ii Imbujorà obrazul de var.
Gic5 Elefterescu fäcu. Un timp zâmbi sumai cutitului, ase-
zándu-I cu muchea In sus si privindu-1 täiusul. Cutitul se rästurna.
Elefterescu it Impinse la o parte, aruncä servetul peste ei
spuse:
De altfel, prietenii mai au si altceva de fäcut... Nu vor
da atentie la vorbele noastre, chiar asa netainice, cum vrei tu
sä fie...
Vicepresedintele Senatului Ii terse monoclul si se asezä

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 373,
cu coatele pe masä sA priveasc5 la femeia blondä ca la un spec-
tacol de teatru. Vartino ceru lista de lichioruri si se scufundä In-
tr'tun studiu amänuntit, desi cunostea prea bine toate bäuturile
din lume cu toate preturile respective.
Astfel toti, cu exageratä grabä, aritarä cä stiu sä fie dis-
creti absenti dela o discutie care nu-i interesa.
Gicá Elefterescu scoase din nou cutitul de sub servet. Dia
nou il privi In muche, îi Incercä ascutisul Intr'o scobitoare, In-
treb5 cu o indiferentä prefäcutà:
Tot nu s'a consolat Tincoca? Tot Iti mai poartá pia?
De ce?
Te urmäreste cu o tenacitate de vânätor... sau a pu-
tea spune mai exact: de detectiv!
Indeletnicire de naufragiat politic, nu de vanätor, nici
de detectiv! Nu poate sä mä intereseze cum m5 armäreste si de
ce m5 urmäreste... Stim cu totii ca e pe jumätate iresponsabil,.
ametit de propriile sale urlete...
Pânä acum doi ani, Horia Tincoca fusese Inscris In parti-
dul lor. La formarea guvernului, nemultumit fiindcá nu obtinuse
portofoliul care a revenit lui Demetru Demetrian, a fäcut o rup-
tur5 plecând cu alti nemultumiti i formänd un partid nou, gálá-
gios si de acerliä opozitie. Fenomen de sciziparitate foarte cu-
rent In istoria politic5 de dupä räzboi.
Urmä o pauzä.
Gic5 Elefterescu fäcu semn chelnerului sä toarne vin In
pahare. Se uitä In zare la culoarea de chilimbar. Gustä si asezA
paharul la loc.
Apoi atac5 pe alt front:
Cunosti vreun individ care semneazA cu initialele A. T.?
Vreun snapan al tiparului?
Nu cunosc asemenea oameni. tij fOarte bine ci In re-
latiile mete sunt foarte circumspect.
Hm! S5 zicem cà asa este... Dar se poate Intâmpla sä
fie mai putin circumspecti cel din jurul t5u, dragoste.
Ce vrei sä spui? Intreb5 palid Demetru Demetrian, im-
pingând farfuria.
Gicä Elefterescu Il privi In fata cu hotkire:
Drag5 prietene, s5 vorbim serios! Intelegi cä n'as In-
cepe o discutie cu totul, cu totul nepläcutä, dacA n'as crede-cr
utilä...
Poftim! rosti Demetru Demetrian cu glasul alterat.
Gicä Elefterescu se prefäcu a nu observa tonul colegului.
Dupä ce mai gustä odat5 din vin, îi terse mustätile cii
www.digibuc.ro
374 CEZAR PETRESCU

.servetul i bägä mâna In buzunarul hainei: Scoase o brosurá cu

scoartä rosie, Impituritá In doud.
Vorbi, acoperind-o cu latul palmei, pe marginea mesei :
Mi-ar pärea rau, dragä prietene, dadd vreodatä ai so-
coti convorbirea noasträ din astä searà, drept altceva deck este.
O solicitudine prieteneascä. Aceasta Intai!... Si pe urmä, o solida-
ritate de partid care rämâne In afard de orice discutie... Cum
vezi, eu am alte principii. Nu ca ale tale! Mi-a cäzut aceastä in-
f amie In mânä. Ai s'o citesti acasä. E o infamie dela Inceput
Ong la sfârsit. Dar Impotriva un9r asemenea infamii nu se
poate lupta nici cu legea, nici cu un fel de constrângere. Când
vei citi, ai sä Intelegi de ce. Eu cred simpli pärere deocam-
datà cä individul n'a lucrat din proprie initiativä. E in instru-
ment!... Brosura va fi pusä In circulatie sau va dispärea färä ca
un singur exemplar sä fi intrat in mâna cuiva, dupä cum tu te
vei supune ori nu unor anumite vointi, care stii bine cä Imi dic-
leaz5 i mie. Totul se va decide Intr'un f el ori In celälalt, In
douäzeci i patru de ore... Solidaritatea de partid mä face sä In-
cerc prin toate mijloacele a impiedeca scandalul. Sentimentul
-de prietenie mä sileste sä te povätuiesc a medita serios la toate
consecintele. Si acelas sentiment mä Impinge sä chem unul din
indivizi imi pare cA sunt mai multi si sä aranjez eu lucru-
rile cum socot c5 e mai bine. Mine Imi dai un telefon. Ai timp
sä citesti, sä reflectezi i sä te decizi, ca sä-mi lai man5, riberá.
GicA Elefterescu ii Intinse brosura discret, cum îi aseazá
marfa vânzAtorii de imagini obscene.
Demetru Demetrian o apucA numai cu dottä degete, des-
chise din ciudatä i stupidä curiozitate la pasajul unde era vorba
despre legätura dintre Memy si Bobby Alexianu.
.Aci pasajul lipsea.
Era altä versiune, pentru alte interese. Intelegea. Rupse
brosura In douä, In patru, In opt, mototolind f oiie i lepädandu-le
sub mash". Colegu Il privi cu nedumerire.
Cunosc, prietenel vorbi apisat Demetru Demetrian. Cu-
nose si îi multumesc pentru generoasa solicititudine. Pänä mâi-
ale voi reflecta i voi decide...
Doamna blondà dela masä se ridicase sä piece. Domnul cel
chel i cu doe, ii oferea vulpea de pe spata scaunului. Ri-
dicându-se, femeia stfärui cu privirea asupra ministrului Incä tâ-
när, cu fire drunte la tâmpli, atk de deosebit de toti tovaräsii
dela masä i atat de palid, atat de trist.
Vicepresedintele Senatului se intoarse care Demetru De-
imetrian:

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 37S
M'ai fkut gelos In astäsearä. Ai o trecere la femei curn
n'am vtizut In viata mea ! Si tu stai de lemn!...
Demetru Demetrian se apärä cu mâna. De gânduri, dOE
vorbe, ori de un fluture nocturn dzut ametit din globul hipnotic
de luming.
Aprinse tigara i incerci sä abatä discutia spre alte ches-
tiuni mai putin crude.
Orchestra tânta uvertura din Semiramis,
Un chefliu trecu Impleticindu-se cu dotiä femei la brat..
Din grädinA se ridicau rumoarea glasurilor, zängänitul paharelor
si al tacâmurilor, chemärile clientilor i räspunsul chelnerilor.
Pe Sosea sfâraiau la deal si la vale automobilele, spärgAnd
Intunerecul cu fäsii luminoase. Altà pereche, sosind din alt lo-
cal de desfätare, luase locul la masa libera. Indatä, femeia feri
vaza sveltä cu garoafe din fatä, ca sä poatá privi direct spre
Excelenta MCA tânärä si cu pärul prea devreme cärunt.
Vicepresedintele Senatului îi potrivi mai bine sticla înrä-
matá cu aur In arcada orbitei, inälta cealaltá sprinceaná cänità
exclamä cu obidá:
Dar e un scandal cu tine, Demetriene! Nu mai poate
träi nimeni de räul täti! Esti irezistibil... Si In aoelas timp sloi
de ghiatá, nu lemn, cum spuneam adineaori. Lemn e prea putin...
In locul täu...
Te rog, pofteste In locul meu!... Il invitä Demetru De-
metrian cu un zambet amar.
Aceasta sä i-o fi Spus lui Tincoca, din vreme. Pe dân,-
sul monsericule!...

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VIII

A ucide Mandarinii din China nu

e o Indeletnkire Wed de uparei.
Pe jumAtate adormit Ina Horia Tincoca bâjbâise cu
tnana soneria dela cap5tu1 patului.
S. aflau acolo patru butoane aliniate unul lâng5 altul pe
o placä de aram5. Ap5sase la Intâmplare. A deschis ochii numai
când a deschis madama usa. A cenit cafeaua turceascä i zia-
rele de dimineatä, cu un mârâit de buldog.
Ziva Incepea prost.
Avea o sigurantä superstitioas5. El nu consulta augurii,
nici cititoiii In palmä.
Descoperise un procedeu mult mai simplu si f5rA de gres,
pentru a cunoaste ce fel de surprize Ii preateste viitorul apro-
piat, in rate de ate 24 ore. In fiecare dimineatä ap5sa un buton
al fatalitätii i parla cu el insusi. Soneriile In numär de patru,
puteau sä cheme dupd coloarea becului de afarä: chelnerul,, ma-
dama, ornbil de serviciu sau comisionarul. Când nirnerea buto-
nul pe care si-1 propus'ese prin semiinconstienta somnului,
degetul peste cap, toate Ii mergeau bine. Acura o
scrintise n5u de tot. In loc de chelner apäruse madama. Zeii
pronuntaserä defavorabil.
Câteodatä ar vrea s5 apese asa pe-un buton al unei altfel
de fatalitäti, cum a citit In junete Intrun roman al lui Balzac.
Existä un Mandarin in China. Nu 1-ai väzut niciodat5, nici
nu-i cunosti numele, nici nu stii câti ani are, nici sclacä are fami-
tie. E pentru tine numai o unitate abstractä i statistici Unul
din cei o jumätate de millard de locultori care aldituesc vier-
mätul omenesc al Chinei. Ai apäsat 1-ai suprimat1 In locul
mostenesti averea, fericirea, prestigiul social al unui mani-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 377
darin din China, puterea $i tot ce decurge dintr'un asemena rost
privilegi at.
Nu-$i aminteste dad eroul din romanul lui Balzae a api-
sat ori ar fi apäsat pe acest fantastic aparat de executie dela
distantä.
El 1-ar folosi Insg Bra' nicio soväialä. Nu ca sä mosteneas-
cä prestigiul, averea si puterea unui Mandarin. Ii erau toate in-
diferente uneori. S'ar fi multumit numai ä [poatä suprima asa
cativa adversari. Bungoad: directorul ziarului Globul. Bunäoa-
rä: Pre$edintele consiliului de ministri, care acum doi ani, când
s'a format lista cabinetului, 1-a läsat sä a$tepte aci, In camera
hotelului, cu fracul Intins pe speteaza scaunului, cu jobenul
proaspAt periat, cu butonii prinsi la dina$A, gata sä. se
Impopotoneze cu ele, atkne decoratiile i sä meargä la Palat
pentru a depune jurginântul. Il a$tepta i automobilul lui Vasile
afarä.
In locul säu, a mers sà depunä juràmântal un mandarin ca
Demetru Demetrian, druia i-au sosit toate de-a-gata In vieat5,
pe tava.: nume, prestigiu, avere §i figuratie de manechin uni-
plut cu tkAte de lemn In orice cabinet, de cinci ani incoace, de
câte dri a venit partidul la putere. Acestea se iartà? Mai merita
vreo $ovàialä, când ar fi vorba sA ape$i butonul unui aparat
fantastic de executie?
Horia Tincoca, lungit In pat, cu mAinile sub cearä cu
ochli Inchisi, In adästarea gazetelor i turce$tii duble cu dublä
portie de rom, clocea aceste gAnduri asasine.
Soarele bätea de mult la fereasträ. Prin draperii, lumina
sträbätea ro$ie-viorie, iar jos, In stradä, orasul vuia de trei
ceasuri, de când au Inceput olteni s strte trufandalele sezo-
nuluii: Hai la dp$, dps-dp$unele!
De$i dormise dintr'o bucatä ca intotdeauna neintors, färd
umbra niciunei amintiri din tot ce-i främântase ziva precedentä,
Horia Tincoca de simtea obosit. Ceva greoi Ii ap6sa mâdula-
rele, ceva clocit Ii Incleiase gura, ceva toropit Ii plumbuise cu-
getarea.
De un an se trezea mai obosit deck se culcase. Se smul-
gea anevoie somnului $i trâncläviei din patul moale, fiindd din-
colo, jos, 11 a$tepta hktuiala unei lupte färä hodinä.
Om de necurmat5 agitatie si de spasmodice izbucniri,
Horia Tincoca adusese In politica româneasd, a doua zi dupl
un element necunoscut, räskit din fauna mäsluitului
vot universal.
El reprezenta elanul urletului, crispatia pumnulul, Indr 5s-
www.digibuc.ro
 378 CEZAR PETRESCU

neala Injuräturii Improscatä spre banca ministerialä cu toti c15-

bucH scuipatului, spontaneitatea cuvântului rupt lnainte de a fi
cugetat i poate tocmal de aceea, adeseori, memorabil si just.
Camera deputatilor era terorizatä de invectivele rostogolite vi-
jelios, când Horia Tincoca särea de pe bana rosu ca un rac
fiert, se repezea spre tribunä, rknea spre banca ministeriald, se
Intorcea cu gesturi scurte si vârtte In ochii adversaridui, cu
mansetele scäpate afarà 1 cu ochii bulbucati gata sä-i plesneas-
cd din orbite, gemând, spumegând, amenintând, trântind capa-
cele bäncilor, cälandu-si colegii pe bätäturi i Imprästiind o a-
deväratä panicd
Atacurile sale Ingrijorau In permanentä banca ministeria-
lä. Avea pasiunea radicalelor de mahala presärate In discursuri
aläturi cu netedele Injuräturi tgränesti; 'jar sub acest pitoresc
conglomerat, ascundea uneori i multä abilitate de politician.
Horia Tincoca ii cunostea oamenii stia cá atAt parti-
zanif Cat si adversarii trebue stäpâniti prin violentä, ca animalele
circului sub sfichiul cravasei si sub dintii furcii de fier.
Când ziarele abuntau vreo interpelare ori vreun discurs al
lui Horia Tincoca, tribunele Camerei se populau cu áuditoriul
cel mai compact si divers, reprezentand toate categoriile socie-
tätii românesti. Tärani dornici sà vadà cum se Incalerä boierii
del pentru dânsii orice surtucar rämânea un boier; maliala-
gii umatori de discursuri care nu se deosebesc prea mull de
tontroversele lor de cârciumä; studenti purtand In tainitele suf-
letului aläturi de cel mai sincer idealism, visul unui viitor scaun
de deputat; provinciali In treadt prin Capitalä 1 bucuresteni
, deprinsi sä meargä la Camerà ca la Mosi, la Bäneasa ori la Hi-
podrom; public de toate vârstele, apucäturile si credintele, se
Imbuizeau atunci sus, In rafturile tribunelor, asudat i nerbhdä-
tor si asiste la un nou scandal de pominä. Horia Tincoca Isi
aduna cu o mare plkere spectatorii, le arunca de jos priviri de
multumità fiindcd s'au prezentat In numlär. Pentru dânsii se
sbate, urlä, Injura, spumeg5 i inclesteazä pumnii. Autor, regi-
sor si actor al unei permanente revolte Impotriva oricusi si a
neantului, el Ii satisfäcea cu onestitafe publicul.
Acum se simtea astovit.
0 neincredere In el, In puterile lui, In oameni, In prieteni,
In partizani, In ideile i In propriile sale sentimente, Il Inläntuia
Intr'o ostenealà de convalescent.
De doi ani, de când s rupsese de partidul chemat la gu-
siern pentru a infiinta altul nou, mai radical, se Impirtea Intre
www.digibuc.ro
MJRUL NEGRU 3791

Carmel./ si tarä. Luase harta de-a-lungul si de-a-curmezisul ca

un adevârat voiajor comercial al sacrului idealism.
Intr'o zi vorbea la Arad despre legitima aspiratie a tutu-
ror natiilor de a se bucura de drepturi egale pe acelasi pärnânt;
a treia zi, In alt capat de tali, flutura un steag nationalist In fata
unei *multimi de plugari, care legati de glie, urâsc din instinct,
tot ce-i vrernelnic; nisipurile ca si lAcustele.
Svârlindu-si violentele cu accente profetice ca niste grunji
de pâmânt, vestind o nouä orânduire a lumii mai bun/ si ma!
dreaptk amestecând lirismul ca sudalma, Horia Tincoca ràmâ-
nea o vesnic nerezolvati problemd moralk Actor cu rara pu-
tere de autosugestie sau glas adev/rat al poporului? Mistifica-
tor si avarist, ori o mesianicA aparitie cumulând efluviile mora-
le si niizuintele multimii? Inselând sau Inselat? Imbätând san
irnbAtat de cuvinte? Sintez5 a unei tredtoare desorientäri po-
litice ori un semn al timpului?
Nimeni n'ar fi putut lâmuri.
Nici Horia Tincoca n'ar fi stiut s'o spunä, fiindcä nici et
n'avea r5gazul si curajul sä priveascä limpede In el.
Dui)/ ce trecea In iures printed multime nedumerità de
atatea strigäte, gesturi, ameniatiri i explozii, ajungea In
camera de hotel cu o senzatie de gol i cädea Intr'o somnolen-
rä care-i aromea constiinta.
Pe urmä, se smulgea si cobora la datoria sa; Il absorhea
vAltoarea altei zile. Aceeasi spasmodic/ svârcolire iarâi i
De sase ani trAia Intr'o earner/ de hotel, n'avea un ban
agonisit, datorii puzderie; n'avea o carte pe mask nu-si hrä-
nea ideologia haotic.5 din nicio doctrinA Sistematizatä de vreun
cugetAtor politic, social ori economic; scotea totul din el curn
din el îi scoate päianjenul firul. Singura lecturä de cinci ant
era ziarul. Ziarele.
ând chelnerul aduse vraful de gazete i cafeaua dublä Ch
dublä portie de rom, Hortia Tincoca ski din pat.
Fäcu o serie de miscâri dup/ povetele doctorului
Intorcându-se la vieata activrá prin Incordarea ritmic5 a gim-
nasticei suedeze. Ii aprinsese pipa närav râmas din ariii stu-
dentlei iln Germania i Incepu sa-si soarbä cafeaua, asezat
pe marginea patului, parcurgând ziar cu ziar. Incepu cu Zorile
ro0i. Gazeta sa, unde figura ca, director.
Era o lecturä de Intremare, tot asa de necesarà ca exer-
citiile gimnasticei suedeze.
Savurând violentele de stil ale redactorilor, simtea o biciu-
www.digibuc.ro
380 CEZAR PETRESCU

ialä Intetindu-i curajul i Indkjirea. 0 imagine brutal coloratd,

un adjectiv izbind ca un bolovan, o mitocInie cu haz, Ii stre-
aurau voluptatea reconfortantä a unui aperitiv puternic, cu e-
feat fulgerätor.
Dupä ce îi galvanizä astfel nervii, sträbätu cu Ingrijorare
pagina politicA a Globului. Era ziarul cel mai räspândit si de
doi ani ducea o campanie impotriva lui Horia Tincoca. Nu strä-
ucea In paginile acestea nicio imagine scäpárdtoare, nicio idee
viguros apäratä, nu särea In ochi niciun adjectiv surprinzAtor
si plastic. Cenusiu si monoton, Infätisa insä o fortà rimasä de
pe vremuri, acele färâme de prestigiu ale unor legi chiar dupä
ce au chut In desuetudine.
Horia Tincoaa ura Globul. Il ura si se temea de el. $tia
ea' hârtia aceasta tipäritä cu o cernealà stearsä, cu o elocintä
mediocri dar cotidianä, sapä pe nesimtite convingeri tari .4 le
Inlocueste treptat. Simplismul multimilor era prada sigurä a
ziarului Globul iar acest simplism se afla exploatat cu sistem
si ou o tenaaltate depäsind puterea de räbdare a explozibilului
Horia Tincoca.
Citi articolul cu care II onora In acea zi. Fiecare rând li
apäreq sub ochi ca movilele de prundis aliniate pe marginea
soselelor. Cititorul n'avea decât sd se opreascä, sä se apiece si
sä ridice o piaträ, ca s'o asvkle In capul agitatorului dema-
gog". Una nu ucide. Dar o mie ucid.
In ultima vreme, simtise oarecare murmure i semne de
Indoialä In multimile chemate la adunäri, pentru a se läsa cute-
rite de verbal focos si de fägäduiala altei lumi. Acesta era ro-
dul campaniei de pânä acum.
$i astäzi Globul, adäugA un fapt noth. Prin mijlocirea fra-
telui säu, Vasile, Horia Tincoca intrase In slujba capitalului
strein.
Cu dovezi In afarä de orice discutie, se divulga participa-
rea lui Vasile Tincoca la Intemeierea societätii Titeiul National.
Iar acest Titei National nu Inserima deck o injghebare pusä la
cale de unul dintre trusturile petrolifere streine, pentru a aca-
para terenurile tkanilor naivi si a le concesiona apoi exploa-
tärilor anglo-olandeze,
Horia Tincoca boti gazeta ghiomotoc i o svârli proiectil
In perete. Proiectilul printr'o minune de elasticitate Ii reveni In
cap.
Luptä cu el, cum ar fi luptat cu o fiintä vie, cälcându-1 In
icioare si Injurând. Se repezi la telefon. Ceru numärul lui Va-
sile. I se pku un veac Ong sä primeascä räspunsul. Bätea cu
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 381
degetele In masd si Injura ungureste domnisoara dela centrala
telefonicä a hotelului.
Inst. arsit, domnisoara se executä.
Al lo! Vasile?
Da Eu! Eu, Horia, frate-täu, mai bine nu ti-as mai fi
fost fratel Am nevoie sä te väd neaparat...
Ce face? Nu esti singur?
Cum-cum? Nu poti veni ? Mägarule ! Nu poti venl
-când te chem eu? Lasd muierea si vino imediat! Intelegi? Ime-
- Ce? Te retine o femee?... Pune-o la
diat!... Nu admit nicio Intarziere...
telefon sä-i aral
-eu; sä-i tread pofta de retinut... Cum? Peste o orà? Te tocniesti
cu mine, idiotule? Imediat!... Asa da... Bine!... Te-astept. Niciun
minuti...
Cat timp urlase la telefon, auzise prin pâlnia neagrà chico-
tele subtiri ale femeii, In vreme ce räspunsurile lenevoase ale lui
Vasile II fäceau sä spumege.
AcAtà receptorul si acum injuräturile celelalte le curios-
cued numai peretii, dacä intr'adevär zidurile au urechi precum
se spune.
Asteptând, Horia Tincoca se imblici färä sä stea oe clipä
locului. Isi Incheia pantalonii din mers; privea pe fereasträ mi-
§uneala de dimineatá a trecátorilor pe Calea Victoriei, se Intor-
cea sä-si Incalte un panto! si Innoda sireturile ridicând pioiorul
.pe marginea geamului. Bombänea Injurându-si sireturile si fra-
tele.
Invidia fericitii färä rude, färä frati; oamenii care rdspund
numai ei singuri, numai pentru faptele lor.
Acest Vasile Ii pärea un parazit oribil al särmanului sdu
idealism.
El ducea o existentä de nomad, cu nimic deosebitii de a
studentului de acum douäzeci si cinci de ani. Primejdiile II pan-
deau din toate pärtile ca tot atâtea guri negre de abis, gata
sä-lInghiti. Il urmäreau dusmanii,i se intindeau curse. Isi sugru-
mase toate voluptätile vietii trecute acum de jurnitate; Inlätu-
rase orice ispitä primejdioasä; Il trädaerä prieteni, se sbAtea
lntre creditori de o parte si intre vrälmasi politici de alta.
Iar alAturi de dânsul, ca o ciuperc5 träind In umbra steja-
dor bântuiti de furtunä, acest frate gusta din On vieata, schim-
www.digibuc.ro
382 CEZAR PETRESCU

ba femeile, automobilele i locurile de petrecere, plimbärile în

sträinätate i plajele bäilor de mare, de cate ori II izbutea
nouà afacere.
Singurul capital al lui Vasile Tincoca era calitatea de fra-
te al celui mai primejdios orator clin opozitie.
Prezenta lui In orice afacere, o punea la acläpost de cam-
panie prin Parlament ori prin presa prietenä vehementului re-
voltrtionar. El reprezinta siguranta täcerii.
Bine fäcut, färä nimic deosebit In figurá si In inteligentä,
cap de viezure atent la tot ce se petrece In jurul su i ciulin-
du-si urechile la toate svonurile, Vasile Tincoca reprezinta cel
mai izbitor contrast cu fratele de aceeasi mamä i sange.
apära siretenia privirii sub o pereche de ochelari cu rama de
baga, e strecura utisuros oriunde presimtea putintele unui astig,
se oferea sà potoleascä urile i mâniile lui Horia, Ii Inghitea ou
seninätate izbucnirile, primea resemnat calificativele putin mä-
gulitoare purtându-i In acelas timp o fidelitate nesdruncinatL
Credea In steaua lui Horia.
Iar panä la praznicul cel mare al puterii, Vasile Tincoca se
multumea sä ciuguleascá pe ici-colo, färimiturile cäzute dela masa
unde norodosii infulicau hälci copioase.
Când intrà In camerà si väzu ziarele mototolite, scrumut
din pipä scuturat pe marginea mescioarei de toaletä i chipul con-
vulsionat al lui frate-s5u, Vaslie intelese ce-1 asteaptä i surâse
cu bonomie, gata sä-si primeascä doza de Invinuiri, blesteme
amenintari. Aoesta era tributul säu cotidian.
Bunä dimineata, Horial... rosti cu blândete mieroaSä.
Horia veni spre dânsul, cu pipa Intinsä ea o teavä de re-
volver.
Se inrosise. Vine le gâtului se umflaserä vinete i groase
ca tot atâtea frânghli care tineau capul de umeri, primejduit'
astfel sä se desprindà i sä sari In tändäri sub explozia violentei.
Ascultä, Vasile ! urlä. Ajunge ! Opreste ! Nu-ti fa de
cap!... Ti-ai dat mâna cu dusmanii mei?... Vrei sä mä pierzi corn-
promitându-mä?... Frate imi esti tu?... Cine te-a tocrnit sä mä
nenorocesti?
In desläntuirea maniel,'Horia slobozea Intrebärile una dupä
alta, ca vagoanele deraiate care se incaleeä trosnind din Inche-
ieturi.
Eu? se mirä, calm Vasile.
Dar cine? gemu Horia. Din fericire, n'arn deck un frate.
Ajunge unul. Ajunge Vasile! Unul ea tine ajunge ea sä ufá dis-
trugäl
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 383
Eu, s te distrug?
Da! Tu. Tul... Poti s fad afaceri, escrocherii, crime,
fá ce vrei, daca am un frate escroc, bandit si criminal; fá-le toate
i3e socoteala tal... Cate vrei, cum vrei; te priveste! Dar nu-mi
angaja numele meú, Vasil& Nu mä da pe mana banditilor!...
Draga Horia...
Niciun dragä Horia! färä draga... Te tiu ce spetä odi-
oasä de snapan esti. Exista vreun minister, vreo autoritate, vreo
ticalosie unde sA nu-ti bagi nasul, ca sä smulgi o aprobare fiindca
numele tau e meu? Räspunde!
adevarat Horia! Nu-i chiar asa. Exagerezi...
chiar asa? racni Horia Tincoca. Exagerez?... Nu-i
adevArat cá nu trece zi sA nu te afli in anticamera unui imbecil
cu portofoliu de ministru? Nu-i adevarat ca lucrezi chiar cm ad-
versarii mei? Nu-i ,adevärat ca Titeiul National e cea mai vasta
pungAsie a timpului si cea mai criminala capcana pentru tarani?
Nu?
Titeiul National e o pungAsie? zâmbi cu milA l cu sigu-
rantä, Vasile. E o oapcanä pentru tarani? Te-ai intrecut cu gluma,
draga Horia, sau bätut cineva joc de tine...
Mai stint si prost acum? Cum IndrAznesti?...
Te rog Ingádue-mi sä-tiexplic, Horia...
Ce sà explici? Ce poate explica un tampit ca tine?
Rostul societAtii, draga Horia...
Rostul socletätii? Haha! Rostul societatii! hohoti tea-
tral Horia. Priviti cine-mi explic5 mie, rostul societatii!... Puiule,
nu m'am ramolit Inca; nu-s idiot sa-ti Inghit toate balivernele!...
Horia, te rog asculta-ma si pe urmA ved räcni cat te-or
tine bojocii... Ad nu esti la Camera! Ascultä i ce-ti spune altul...
Poftim! raspunse Horia cu un calm teribil, Incrucisan-
du-si bratele ca Chateaubriand pe tArmul oceanului svarcolit de
ragan. Poftim! Debiteazä-ti palavrele...
Sä vezi...
Si Vasile Tincoca Incepu cu sistemä, o minutioasa expu-
nere, potrivindu-si ochelarii, scotând stiloul din buzunar si In-
semnand punctele pe dosul unui plic.
Se asezase pe scaun.
Horia rämäsese in picioare, privindu-I cu scarbä, In crestet.
SA vezi, draga Horia, i pe urrna sa sbieri... Táranii
proprietari de terenuri petrodifere, de obicei nu cunoso valoarea
dor reala. Nu-i Inveti nici tu aceasta, nici altil ca tine... Niel nu
va interesati de asa ceva. Mergeti sA le cereti voturile. Ii scoateti
din minti!... Pe urma voasträ, vin apoi samsaril buni de gurh §I
www.digibuc.ro
384 CEZAR PETRESCIJ

le smulg concesionärile pe nimic. A putea sä-ti citez sute de

cazuri i tu le poti verifica oricând. Ti-ar putea servi i ca obiect
de interpelare In Camerá. (Horia se plimba cu mâinile Incruci-
sate pe piept, inghitindu-si intreruperile gata sä-i explodeze din
buzele Inclestate). Si tocmai pentru a Inlätura aceastä stare de
lucruri s'a constituit societatea Tifeiul Naponal. Ea va lua c,a
asociati pe täranii proprietari, considerand aportul lor de circa
30 la sutä din capitalul exploatärii. Societatea riscd totul In caz
de instalarea unei sonde i trebue s tiJ cä o sondé poate sä
coste astäzi pârtä la vase milioane de lei-. Dad dä! de titei, bine,
au câvtigat i täranii! Dad nu, banii Societätii s'au dus pe apa
Sâmbetii. Ei ce-au riscat? Tot riscul e al Societätii. Ea pierde
banii...
Ce ban? De unde bani? Aci e tot banditismul!
Banii nu importä de unde vin! Destul c existä i c5
sunt In másurä sä poatä pune In valoare tereauri nelimitate.
Nu importá de unde vin? mugi Horia. Nu importä dad
sunt banii lui Iuda, banii vânzärii?... Te-ai fäcut unealta streini-
lor, tidlosule, banditule, piratule!
Nu-i adevärat, Horia. E o societate ca oricare alta. Cà
stint i bani streini, recunosc. Dar de capital strein aveam nevoie,
fiindd atunci când incape capitalul in mâna unui roman, fuge
repede cu el la Paris sä-li cheltuiascä. Am izbutit asa sà asigurAm
fr s prindä nimeni de veste, o suprafatä respectabilä aproape
de Piscul Voevodesei. In loc sä-i jefuiascä pe proprietari un Ior-
dan Hagi-Iordan, Societatea ti va face pärtasi la beneficii. Aceasta
e crima In care sunt implicat... Orice-ai auzit altceva, nu-i ade-
värat...
Ntt-i adevärat! fäcni Horia päsind prin camerd i izbind
cu talpa In usä, In picioarele patului, In radiatorui caloriferului
care scoase un slab geamät metalic. Nu-i adevärat, hai? Bine, mä
imbecilule, Indräznesti Sä-mi spui mie cä adevärat? Ce sunt
chior, tâmpit, ramolit?... Nu sunteti decât proxenetii societätilor
streine petrolifere! Mijlociti pentru dânsele, asteptând sä vá dea
mâng liberà legea tâmpitului de Demetrian... Numai cä vä Inse-
lati... Legea lui Demetrian n'are sä. tread!... Nici nu va Indräzni
s'o aducä In discrutia Camerei, fiindc5 am aci ac de cojocul
Vorbind, trase sertarul mesutei de noapte i scoase o bro-
surà cu scoartele
0 lAtu cu paima de dteva ori:
Cu aceasta am sä-i astup gura! Arni sà-1 pun o sondà
eurgti sânge, nu titei...
Vasiie Tincoca isi potrivi ochelarli si se sculà de pe scaun.
www.digibuc.ro
 MJRUL NEGRU 385
Merse pan5 la mesuta de noapte, privi coperta bro§urii
§i se intoarse cu tin surAs mirat, reluAndu-§1 locul.
Vasäzicä a§a crezi tu cä ai sA lucrezi, Horia, frate?...
Uite, am aici perechea browrii tale!...
Din buzunar scoase o bro§urA identicä. 0 bitu §i el cu
palma, presându-i unnele indoiturilor.
Exact acela§ lucru are sä i se Intâmple lui Demetrian
§i in cazul când ar incerca sá temporizeze aducerea legii in dis-
cutia Camerei sau dacä vrea sA opurfá rezistentá guvernului,
cum se pare crit i nAzArit In ultimele zile... Exact, Horial...
De§i acum n'o mai cred. L-atn vAzut asearä la Chateaubriand
cu GicA Elefterescu, Radu §i cu Vartino. Dup5 mutra lui de
asearä, imi pare cä s'au gräbit altii, adicä dân.§1i, 954 ia piuitul...
Are s.A tad, are sà-§i insu§eascä legea, are s'o apere, cum te
väd §i cum mä vezi, Horial...
Horia Tincoca Mai un salt brusc de opinie, Intocmai dup5
tactica sa din Camer5.
Haha! A§a dar la aceasta au ajuns dumnealor? Nu mai
eAstä nimic sfânt; familia, nevastä, pudoare, discretie?... La
aceast5 murdärie sunt in stare sä recurgä?... Frumoase mora-
vuri ne aduc odatà cu capitalul dumnealor strein!... Nu mai sunt
alte mijloace de luptä?... Recunosc cA Demetrian e un fAtAläu 1.51.5
cele ce i-ar trebui ca sä-§i tinä nevasta lângA el. Recunosc cá e
un fátäläu §i In politicA... Un motoflete dus de nas §i-un caraghios.
0 paiatä in mAinile Wtora... Le reounosc! Dar sä folositi aceastà
porcärie?... Uite cu cine te-ai
Spunând, Horia Tincoca smucise bro§ura de sub palma lui
frate-säu §i i-o svArli scArbit in obraz:
Sä-ti fie ru§ine! SA vA fie ru§ine! Sarlatani ordinari!
Vasile se plec5 sA culeagä de jos bro§ura cu scoartele
o imp5turi §i o puse tacticos In buzunar.
Zâmbi fArA rAutate:
i Bine, Horial... Mie s5-mi fie ru§ine. Dar ou cinci mi-
nute Inainte, nu mi-ai scos tu bro§ura aceasta, ca sA-mi arati cu
ce fel de armA ai sä-1 paralizezi pe Demetrian? Exact aceea§i
bro§urä §i exact acela§ continut, In afarä de o inicä variantä la
o anumità paginä. Tie nu-ti era ru§ine?... E§ti putin, putin cam
inconsecvent, ca de altfel In tot ce faci tu, Horia, mai ales dela
o vreme incoace...
0 clipA, Horia Tincoca rámage desorientat de propria sa
piruet5.
Dar numai o clip5.
lzbucni:
21, - 25, www.digibuc.ro
386 CEZAR PETRESCU

Ce fac eu, má priveste pe mine! N'ai sä-mi dai tu lec-

tie! $tiu ce fac... Nici n'am nevoie de asa ceva. Am vrut sa-ti
arat numai ce-ar putea sä i se Intâmple lui Demetrian, dacä ar
da peste un attfel de mu... Eu Insa n'am nevoie de asa ceval...
Ii fac ferfenita legea si Bra porcariile acesteal... Legea lui, si
ndatä cu legea ferfenita, va fac si pe voi, toti snapanii pusi In
slujba capitalului vagabond... Crezi ca mai pot Ingädui? CA mai
pot täcea?... Aci te muse Hiete. Intai la capul Titeiului National
am sa lovesc...
N'al s'o faci aceasta, Horia! Il Intrerupse scurt i cu
sigurantä Vasile.
Cee-eee?
Repet. N'ai s'o fad._
Eu n'am s'o fac? N'am s'o fac de dragul mutrei tale?
Eu, Horia Tincoca, am sä devin complice prin tacere cu proxe-
netii capitalului strein? Eu, Horia TinFoca? Glumesti, Vasile.
Te-ai tâmpit, puiule!
Nu glurnesc deloc! Te asigur ca n'ai s'oi faoi.
i de ce, puiule? Intreba Horia, cracanandu-se i privin-
du-I cu ochii micsorati. Fiindca ma Impiedeci tu?
Da!
Tu, parazitul existentei mele? Haha! Asta e nostim!
Tu care foiesti ca un vierme In umbra mea? Da-mi voie sà rad...
Horia Tincoca hohoti Intr'adevar, dandu-si drumul pe mar-
ginea patului si tinându-se cu mâinile de burtä.
Uite, cine-o sa ma opreasa? Haha! Viermele! Ciuperca!
Haha! Parazitul, otreapa, snapanul!...
Atunci se Intâmplä un fenomen neasteptat. Avu loc o re-
voltd ,a sclavului.
Vasile Tincoca se ridica de pe scaun i izbucni el, cel ta-
cut, calm si unsuros; izbucni el cu vorbele lui frate-säu, Intr'o
deslantuire tumultuoasä de indignare:
Eu, parazitul tau, Horia... Da?... Intr'adevar. Ei sunt
pirat, snapan, otreapä. Eu n'am idealismul tau, eu nu spumeg
de lubire pentru cei umili, eu nu sunt revoltatul de a carui gurd
se ascund toti In gaurä de sarpe, eu nu-s arhanghelul unei drep-
tati viitoare... Eu nu sunt desinteresatul, apárátorul, spada profe-
tifflui. Eu sunt piratul. Asa e? i Indräznesti sa mi-o spui tu?
Fiindca te rabd de ani de zile, crezi cá ai dreptul sa mi-o spui tu?...
Bun, frate Horia! Sá ne f acem putin socotelile... Esti cinstit? Esti
curat? Dar de ce mänânci bani murdari, tu curatule, tu feciorel-
nicule, tu desinteresatule?... De ce te hränesti din bahii pirate-
riilor mele? Dacä stiai de uncle scot banii, de ce mi i-ai cerut?
www.digibuc.ro
 1 iURUL NEGRI, 387
De ce nu te-a lovit scârba mai de mult? De ce nu te-ai revoltat?
,, Mlastina existentei mele..."? Dar tu, nufär imaculat, de unde-ti
sugi hrana?... Vasile-i bandit, dar banii banditului sunt buni pen-
tru a pläti hârtia, când nu mai ai hârtie la Zorile tale royii; ba-
nii lui sunt buni ca sa adhite datoriile imaculatului frate, Horia...
Erau buni, hai? Si când strabati tara ca sä naucesti oamenii cu
träsnäile tale, cu al cui automobil o faci? De ce nu te-ai Intrebat
cu ce bani plateste banditul cauciucurile, benzina, sofeurul; cat
costa fiecare saptimana de idealism? Nu face doua Ramie mutra
mea? Dar onestitatea ta e de aur, rogu-te! Tinichea revolutio-
naral... Eu sunt pirat?... Da! Eu sunt misel?... Bine! Eu jefluesc?
Perfect! Dar sa stii una si buna... Banditul de Vasile nu mai d5
bani. Sa-ti dea revolutia nationalista".
Vasile Tincoca täcu.
Gâfâia. Broboanele de sudoare suroiau pe obraz. Räcnise
si el, balbaindu-se, cu gesturi precipitate, cum nu-i stätea In fire
sa racneascä, sä se revolte si sä arneninte. 41 racorise o veche
rafuiala care-i stätea pe suflet. Acum ostenise. Se lasä pe scaun,
stergându-si broboanele de sudoare. Mania cazuse deodata, ca
un foc de paie stins.
Horia Tincoca fämäsese petrificat de aceasta revolta atât
de neasteptata.
Il ascultase cu desarmarea impulsivilor când se ciocnesc
cu o violentä mai mare deck a lor.
Nu-i venea sa-si creada urechilor, si totusi Vasile nu roeise
nicitin neadevar. Isi aminti c5 nota la hotel e neplätitä de douä
luni; CA ieri un chelner 1-a räspuns nepoliticos când s'a rästit la
dânsul fiindca serveste prea 'Meet; Isi aminti ca astäzi este ul-
tima am5nare pe care i-a mai acordat-o tipografia Zorilor rayii
§i c.à" redactorii n'au primit leafa de-o luna jumatate... Toate aces-
tea de obicei ramân in grija lui Vasile, când se aglomereaza
5i când Vasile mai räzbeste una din banditestele sale afaceri.
Intr'o sträfulgerare a cugetuki, judeca realitatea astfel
de cum o vedea in torpoarea constiintei de câtiva ani incoace.
Cu o dragoste si cu o admiratie neclintitä, acest frate ban-
dit Ii punea totul la Indemân5, il Intretinea aproape, Ii hränea
democratia sa sincera färä indoial5 dar alimentata cu banii lui
Vasile. 41 dadu seams cá a fost nedrept si aspru.
Spuse, cu o mai blând5 si mahnitä imputare:
Asa, Vasile... Eu sunt cel mai netrebnic dintre oameni?...
Vasazica toatä sbaterea si mucenicia mea de fiecare zi, e o co-
medie prost jucata, al carei impresar esti tu?... Desinteresarea
mea politica e o farsa? Revolta mea e numai o melodrama pen-
www.digibuc.ro
388 CEZAR PETRESCU

tru tribunele Camerei i publicul Intrunirilor? Acestea sunt

asa sunt? Hai, Vasile? De ce taci?... Murdäreste-mi si tu ce-a
mai rAmas bun In mine cu balele calomniei. Du-te i scrie la
Globul! DA-le lor material dach ti se pare cA n'au destul... Pu-
ne-le piatra In mAnA sà mA loveascA In frunte! Vorbeste... De ce
taci? DacA tu, frate, care cunosti adevärata miea situatie, gA-
sesti CA merit toate batjocurile, atunci de ce sä mA mir si sä mä
indignez de ticAlosia celor dela Globul? Redactia Zorilor nep1A-
to, de o lunä jumätate, tipografia nti-a dat termen ultim pentru
astäzi, nota dela hotel mi-o trimit mizerabilii de douä ori pe sAp-
tAmAnA...
Horia Tincoca îi prinse capul In mAini, rezernAndu-si coa-
tele de marginea mesutei de marmurä. Simtea Intr'adevär un
mare desert in junil sáu i o nemArginitA Indoialä de sine.
Vasile Il privi cu Induiosare.
Mania Ii trecuse de mult. Din nou era acelas cAine cre-
dincios dintotdeauna.
Cum, Horia? Se poate? N'ai achitat IncA nota la hotel?
Na.. Douä luni IntArziere.
CAt este?
16.500...
$i Horia Tincoca luä nota de pe masä, IntinzAndu-i-o
privind-o cu desgust cu amärdciune, ca pe o stupidA násco-
cire a regimului capitalist ce era.
VaSile scoase portbiletul i numArA repede douäzeci de
bucati de cAte o mie.
1ntelegi, Horia? Hotelul nu trebueste läsat niciodatá In
IntArziere. E o chestie de prestigiu!... Nu mai esti student._ Si
la tipografie, cam cAt e datoria?
Mult...
CAt?
Mult de tot. Ce sA-ti mai spun?...
Ei cAt? Asta e acum... Dacä n'ai sä-mi spui mie, cui
ai spui?
Vreo sutä cincizeci, poate mai mult... Cred douä sute...
Cam mult! märturisi gAnditor, Vasile. Mult, dar tre-
bueste
Da. Aceasta s'ar cuveni achitatA numaideck! Intäri
Horia Tincoca. Mai mult deck oricAnd avem nevoie de Zorile...
tii si tu!... MA pot astepta din zi In zi, la allele mai grave din
partea Globului. Asa ii mai tin din scurt. Mai au o fricà. Gaud
mä vor vedea färä nicib gardä la spate, atunci au sAl se näpus-
teascA asupra mea ca fiarele...
www.digibuc.ro
.AURUL NEGRU 389
Horia Tincoca îi privi pipa desartä, clätinând din cap cu
obidL
P5rea cá vede de pe aCum, cum aceastä pipa de lemn cu
capätul de os, Ii va rämâne singura arm5 Lie apärare când se
vor näpusti fiarele.
Vasile täcea si el. In minte rostogolea cifre, combinatii,
incasäri; Ii pläsmnia ipoteze optimiste asupra datornicilor vechi
pe care ar putea sä-i execute. Trase un plic galben si Insemnä
repede câteva cifre, le totalizä, le suprimä mâsgälind cu cer-
nealà deasupra.
Dup5 un timp, hotärl:
Vei avea pan5 la prânz o sutà de mii. Pânä mâine la
:doubprezece, altä sutá de mii. Achiti tipografia pânä la centimä.
Voi trece eu i la oficiul de hârtie. Te-asigur pe-o lunä.
Dar redactia? intreb5 timid Horia Tincoca.
Ce redactie?
Bäietii! Bietii redactori n'au prirnit un gologan dinainte
<le Pasti...
S5 astepte. Le explici situatia. E nevoe de sacrificii...
Dar nu vor s5 mai astepte. Midi nu pot sà mai astepte...
Ei si?
Pleacä... Mä lasä tocmai In momentul când vom avea
mai multä nevoie de condeie ascutite sä riposteze nemernicilor
dela Globul... Sunt oameni i ei. Nu se pot hräni cu ,aer...
In fine... Incuviintä Vasile lincoca. Iti dau 8000 lei ca
domolesti deocamdatä... Vor mânca la un birt mai prost:
f ac doar democratic. Pe urm5, in câteva zile, le plätim restul
sântem la zi.
Esti sigur?...
Evident! Eu stiu intotdeauna ce spun. Nu plutesc In
nori... Cu atât mai mult, cu cât poate va fi nevoie de aceste con-
-deie subtiri cum le apretuiesti tu ca sá duc5 o campanie
pentru Titeiul National. Atunci se schimbä chestia... Scapd ga-
zeta de grijä pe-o bucatà de timp.
Vasile Tincoca ii scoase din nou portbiletul. Il scutur5
pânä la fund. Erau opt mii. Le trecu lui Horia.
Mai cäutä In buzunarul vestei. Mai descoperi câteva Ur-
de cinci sute; unele impäturite, allele mototolite.
Le trecu si pe acestea.
Avem nevoie de bàieti!... recunoscu. E bun la ceva
idealismul lor. Atunci asa r5mâne, Horial La prânz ai o sutä
www.digibuc.ro
390 CEZAR PETRESCU'

pentru tipografie, mâine cealaltä sutä de mii. Hârtia las-o pe

seama mea. Unde lugm masa? Enescu? Modern?
Unde zici tu, Vasile! ii läsä drept de alegere Horia, cth
o neobisnuitä docilitate.
Atunci, Modern. Mi-e mai In drum...
Vasi le se pregati de plecare. VAzu brosura cu scoarta ro-
sie de pe mesuta de noapte. li arninti, cu o indiferentä consta-
tare:
Asa dar i tu aveai brosura? Inteleg c Demetrian na
scapä de scandal nici intrun caz, nici in celälalt... Vine cu le-
gea? Se repede haita lui Iordan Hagi-Iordan si ceilalti! Nu vine
Se reped ästilalti... Aceasta cred eu c5 se numeste dilema lui
Mârzescu... In orice caz, tu deocamdatä n'ai pentru ce te ames-
teca unde nu-ti fierbe oala... Nu-i asa, Horia?... La revedere!
Vasile Ii Intinse o mânä caldà, impäcatä, devotatä; iesit
gonit sä goneascä dupg bani.
Horia Tincoca rämase singur, doborit, cu o mânä spOnzu-
ratä pe marginea scaunului, atârnând moale, mâhnit de moarte...
Politica ii päru o odioasg prostituatä, pe care când el o intretine,
când ea II Intretinea. Incepu sä-si punä gulerul masinal, cu gân-
durile aiurea. Senzatia de gol §i de zádárnicie Ii fäca fiecare-
miscare flascá, lipsitá de resort.
Era departe cu totul de amägirile tineresti, din camera lui
de student sárac, la Berlin, când se pregätea cu infrigurare sä
place la intrunirile unde cuvântau marii vestitori ai timpurilor-
ce vor sá vinä. Acum, -LAM de vultoare, n'avea drept la niciun
fel de popas, la nicio intransingentä.
Ca un suprem dispret pentru Globul §i ca o rázbunare dir
fiecare dimineatä, luà gazeta s'o intrebuinteze la W. C.
Asta fac eu eu gazeta lui! spuse, trägand závorul la usä.
Mai târziu, când cobori treptele de marmtord ale hotelu-
lui, îi aminti a are asupra sa banii pentru achitarea notei. Fit
cuprins de o bucurie copiläreascä la gandul acestei elibergri mo-
mentane.
Ii sumeti pieptul l trecu la birou, svârlind hartiile inf a-
mei ngscociri capitaliste, una câte una, pânä când casierul tidied
maim:
Ajunge, domnule deputat! Ati dat doug mai mull.
Horia Tincoca le strânse in pumn si le WO in buzunarut
pantalonilor cu o totalä desconsideratie.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 391
V'au cAutat niste tärani dela Piscul Voevodesei, adica
dela o comunä de-aläturi!... vesti portarul, sallutand cu sapca
galonatà.
Horia Tincoca nu dädu vreun semn c'a auzit.
Erau, toti täranii acestia, din Piscul Voevodesei, de alAturi
de Piscul Voevodesei, de oriunde erau acum atat de departe
de el, gat de departe!
In stradà, un vanzätor de ziare räcnea cat 11 tinea gura:
Editia spiciala! Spiciala cu dimiia domnului Ministru
Demetru Demetrian... Spiciala cu dimisia ministrului Demetrian!...

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IX

Tram doar in local *I in vremece

schimbdrilor.

Dupé ce-au trecut granita, bätrâna Ruxanda Duhu, mama

lui Zaharia, n'a mai putut räbda ochelarii frumurii.
. Ii ridica mereu pe frunte i mereu Ii cobora pe nasul sub-
tire i osos, ca sä poatà privi pe dedesubtul lor, câmpurile de-ac.asä;
pe deasupra lor, cerul de mätase
Cu o zi i o noapte In urmä, Simplonul strabituse Italia.
Acolo cerul era de un albastru mai adânc si mai pur, pä-
mântul din tinuturile Milamdui i Venetiei lucrat ea o nesfärsitä.
cu santuri i irigatie, opusturi i stropitori; cu pomi
plantati pe muchia haturilor si dela un porn la altul cu vitä ac5-
tatä In cârcei, dogorindu-si la soare ugerii strugurilor doldora_
Acestea toate au minunat-o afarä din cale pe Ruxanda Duhu,.
bitrânä avail din fire, cu lkomia de pärnânt crescut5 In tine-
rete i Ini puterea vârstei lângä un orn ca riposatul Aniohie-
Duhu, r5zäsul cel aprig purtând la sold tasca de tinichea a dr-
tilor de judecatä.
I-a pläcut si a tnteles Inversunarea muncitorului sä nu.
piardd o palm4 din ogor, scurmându-1, stropindu-1, Ingräsându4
storctind toatä vlaga din el. A luat aminte la o invätäturä
prea tärzie si a deplâns plugäria din bäträni, a räzésilor si a p51-
masilor din Piscul Voevodesel, a fostului stäpan ruinat Boldur
Iloveanu si a Instaritilor mai proaspeti si ceva mai vrednici Irr
treburile câmpului, ca fostii vechili Ilie Sacarà i Nicachi. A
priceput c.à numai Enache Iloveanu, bätrânul, cäruia toti ti spu-
neau nebunul, Incercase sä ,aducä din cele streine tari, nu nu-
mal seminturi In saci, oi i o sämänta de invätäturii nouS intru
ale pämäntului. i mtutlte altele le-a priceput ea, mäcar eä acurm
nu-i mai erau pildurile de niciun folos.
www.digibuc.ro
..A.URUL NEGRI! 393
Dar indata ce a trecut hotarul, au desmierdat-o mai cald
la inlma, ogoarele sälbatioe si urite, chiar asa cum se aflau ele,
cu porumburi scäpate In buruiana si cu pecinginea cuscutei
mancand din trifoiuri.
Mai slabä era sineala cerului, Insä o recunostea.
Cu neastampar intreba despre numele tinuturilor si ale
satelor. Voia sà afle din ce semintie de oameni sunt secerätorii
cu pätäriile mari de pai Impletit, femeile cu fuste tarcate. Za-
haria räspundea pe cat ii Ingáduiau stiintele sale, pomenind des-
pre svabii, sasii i ungurii cuprinsi acum Intr'o singura grant*
Ne-am Inmultit, data ne-am amestecat nearattrile...
vorbi batrana, uitându-se la satele cu acoperisuri de tiglä rosie
si la bisericile cu tulle subtiri.
Zaharia Duhu 41 increti obrazul spânatec intr'un zambet
blajin.
Ai putintica rabdare, marnal... Ai sa vezi ca s'au ames-
tecat semintiile, porturile i limbile Inca mai mult, la noi acasä,
In Voevodeasa... Greu ai sä-ti cunosti satul acuma, and ai si-1
vezi cu ochii...
Batrana se ghemui In ungherul ei i rämase pe ganduri, cu
buzele stranse.
Intr'adevar, toate s'au petrecut In anii când Dumnezeu ii
luase vederea.
Iscoditoare i agera la minte, nu-i scapase nimic din schim-
baffle gräbite, ale locurilor, oamenilor si naravurilor. Le prin-
dea dintr'o vorba de ici, dintr'un sunet nou de dincolo: sbarnait
de camion, chiot de sirenä, gâfait de masini.
Din toate alcatuise pe urtnä o lume a ei, Inchipuità dupa
auz, pipäit i miros.
Acum doctorii dela Paris i-au luat perdeaua de pe ochi.
Cu neliniste asteaptä sä-si vada satul asa cuni aratä el indea-
levea. Se amesteca o bucurie si o teamä In nerabdarea zugra-
vita pe chip si strabätându-i In fiecare Intrebare.
Din celalalt ungher al compartimentului, Zaharia Duhu
cäuta sa-i ghiceasca gândurile, privind-o cu barbia In pumn.
Comoara desgropatä de inginerul Dinu Grintescu la Piscul
Voevodesei plätise macar o minune. Färä dânsa, oarbä ar fi ra-
mas In intunericul vesnic, bajbaindu-si pasii Ora In ceasul mor-
tii. Päcura cea neagrä räscumpärase lumina soarelui pentru doi
ochi, care nu se mai säturau de privelistele din nou inviate din
besnä.
Astfel, Zaharia Duhu se intorcea de pe täramuri streine
www.digibuc.ro
394 CEZAR PETRESCUt

mai Impäcat cu Indestulärile prea multe si apäsätoare, pe care

nu el le-a cAutat si Ii veniserä In afarä de socotelile sale.
Cercetase muzee, eú vechea patimä pretuità cândva de
profesorul Alexandru Opris. Agemuise odoarele de sub cristalul
vitrinelor, cu altele nurnai de dânsul stiute, asa cum le-a väzut
si le-a pipgit cu degetele grunzuroase de täranä Intr'o noapte cu
lung verzuie i rece, cand visul ciutatorului de comori In
4Sceei clipità s'a Imp linit i s'a näruit.
La plecare, &Muse de urma lui Boldur Iloveanu ca sä-si
ia rärnas bun.
Il aflase strämutat Intr'o Incäpere mai omenoasä; gingiile
erau cäptusite cu dinti streini care-i fäceau rasul mai putin unit.
Fostul stäpan al Voevodesei capätase drept Meg la doi-trei anf
de vieatä, stearpg färä Indoialä si mai desartä ca moartea, dar
färä sfârait de primus pe-un capac de scânduri negeluitä i färä
bucata de carne sfarcoasä mozolitä In gingii de stirb.
D. Meyer fusese om de ispravä. Se tinuse de legämânt si
u trädase viclenia generoasä a bizarului client valah. De is-
pravä au fost si medicii Sanatoriului, studenta säracä intratà In
6ujilä de infirmierä si de tälmacb. Abe les, feciorul lui Leiba
Tudic, care In asteptarea lurnii sale viitoare, neconsolat de lupta
fraticidä dintre Internationala a doua i Internationala a treia,
îi scuipas plämânii In batistä cu bgnuti rosii de sange.
Zaharia Duhu 1-a urcat cu sila In tren si 1-a trimis In El-
vetia sä se intremeze.
Comoara cea neageä, scormonitä din pämântul Voevodesef
de inginerul Dinu Grintescu, de Emil Sava si de Iordan Hagi-lor-
dan, se dovedea a alina mäcar Intr'o slabä mäsurä räutätile
uriciunile desläntuite odatä cu eruptia sondei Nr. 1. Prin mijlo-
cirea culacului care Inteo vreme cäutase i aflase altfel de co-
mod., acelea läsate In pästrarea pämantului, o nedreptate se in-
drepta pe sfert, o durere era ogoità In parte, un räu tämäduit pe
cat Ingäduia neindurarea vieii. Comoara de sub apele Voevo-
desei, trecuse In inima lui Zaharia Duhu.
De sufletul el, omul spanatec sl cu luminà pärelnicä In
ochi, pgráduia aurul negru al celeilalte comori tasnitä pe tevi.
Aistea-s muntii hostri, ii cunosc!... vorbi bätrâna, fe-
rind perdeaua i scotandu-si cu totul ochelarii fumurii.
Nu erau Inc5 muntii Moldovei. Se desfäsura abia siragul
Carpatilor din capätul cel mai Indepärtat al tärii. Dar Ruxanda
Duhu Ii recunostea.
In straiul negru i cret de tesäturä dlugäreascä, se ridi-
case uscatä si dreaptä, cu degetele sprijinite In bara de alamä,
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 395
privind cu nesat crestele topite de neguri albastre, brazii codri-
br, izvoarele sältând In albii de muschi si de stânca.
Erau muntii ei.
Ai lor.
Prin tuneluri i peste Inaltele arcade ale viaductelor, tre-
nd spintecase alti munticu mai märete piscuri sub cusma scli-
pitoare a ghetarilor, alte cu mai serpuitoare ape si cu oglin-
da sticlind In lumini de vis; erau minunate locurile asa
cum au fost faurite de Dumnezeu si Inca mai minunate prin
'toate Impodobirile adaogate de mâna mestera a omului. Dar
.erau munti streini, locuri streine.
Aci toate incepeau sa fie ale lor.
Zaharia Duhu le zärea venind catre dânsul, cu o tresal-
tare de sânge fierbinte In inima.
Ingandurat, läsä cugetul sa prefire judecati Inca nelimpe-
zite, fugind, Intretäindu-se, amestecându-se, revenind, ca roti-
-rea vertiginoasä a privelistilor.
Tot asa cum asemuise el odoarele din vitrina muzeelor
cu alte odoare numai de dânsul stiute, asemuia stärile lasate In
urtna, cu stärile pe jumatate sälbatece de aci, de acasd. Mai
-avea cale de-o zi 'Ana la Piscul Voevodesei. Judecätile sale se
potriveau Insa pentru orice loc, fiindca pretutindeni tara era a-
ceeasi. Se Intelegea ca o lege cu puteri Infricosate poruncea
moartea lumii In care se Intorcea, hotara primeniri färá Indu-
rare, de stäri si de oameni.
Trenul ocoli un munte cu padurea rasa pind la pämânt.
Un munte urlt, cu stânjeni de lemne räftuite ca niste chibrituri
scoase din cutie, cu negre cioate si cu Incalcite tuf isuri de
smeuris. Taietorul lacbm i farä grija viitorului nu läsase niciun
semincer In picioare.
Maine puhoaiele vor roade i vor tart la vale stratul de
parnânt gras, lasând stanca goalä i stearpä: Zaharia Duhu a
crezut ea In aceasta carte deschisä citeste adevarata judecatá
a stärilor spre care se Intorcea.
Pädurea se cuvine taiata i primenitä
Doborind uscaturile, dai drurnul vlästarului tartar, pentru
a se ridica altä pädure mai stufoasa si mai vânjoasä, cad vieata
are nevoie de moarte, räsare i creste din moarte.
Un Boldur Iloveanu a fost o uscaturä din padurea cea
veche, a cazut, s'a dus... Poate ca dui:4 orânduiala cea cruda
dar neInlaturata a vietii, asa era scris i asa era bine. Lipseau
Insa semincerii In loc. Padurea rasa dela fata parnântului nu mai
avea de unde lastäri arbore de soi bun. Rdmânea stânca pleasä
www.digibuc.ro
396 CEZAR PETRESCIY

§i seacä, spälatä, de puhoaie; ori se ridicau tufani de lemn tärie

tärie, ca salcia scorburoasä i plopul afânat. Se Inä ltä un Emil
Savu, un Nicachi ori Hie Sacarä, un Iordan Hagi-Iordan; dupi
cum In load räzäsilor din Piscu1 Voevodesei cu urice si hrisoave-
dela Petru chiopul, näpädise o lume veneticA i pestrità, fgrá
rädäcird adânci, adusä de vânturi ca sä se ducä odatä cu vân-
tulle i puhoaiele.
In tara de uncle venea el si In Odle pe unde se petrecuse,
primerririle s'au fácut pe Incetul, cu o chibzuitä grijä a zilei de
!Wine. A väzut päduri mereu tinere, fiindcA usaturile au lost
scoase treptat; In locul fagului, fag a crescut, in locul stejaru-
lui, stejar; ba chiar acolo unde fusese rkhitä, o mänä grijulie
sädise puieti alesi de pepinierä. Aid aietorul lacom i neräbdä-
tor a istovit muntele ; 1-a ucis färä sä-i lase sâmburele de vieatá
nou5 si sänätoasä.
Gazetele cumpärate la cea dintâi garä dela granit5,
adus alte märturii la fel si despre treburile politicii si ale gos-
podäriei din tarä.
Prefutindert oameni gräbiti, färä rädäcini, hotärind tre-
buri gräbite, färä räspunderea i fári tearna zilei de mäine.
Judecätile sale vechi de cäutätor de comori, privind nu-
mai indärät la timpuri sfârsite i judeatile sale de räzäs cunos-
când nurnai lumea din hotarul satului, toate fustserä adânc
sdruncinate de aceastä cälätorie pe tärâmuri streine. Multe va-
zuse, despre multe se Intrebase In sine si la multe aflase räspuns;
multe i s"au Iärnurit.
Insä judeatile noi nu erau mai putin amare. 0 jale îri-
locuise pe alta.
Mai inainte vreme nu-1 läsa inima sä se Impace cu legea
cea asprá a primenirilor. Acum nu se Impka In cugetul säu cu
nesbuita nesocolintä a acestor primeniri i cu vamesii care-
asteptau la räspintenea timpurilor ca sä räsIuiaseä numai pentru
dânsii foloasele trecätoare; tot asa cum täietorul de pädure venit
din toatä lumea, a golit un munte de o bogätie a lit pästratà de
pe vremea zimbrilor, pentru a pleca nepäsätor aiurea, läsând a
pustiire n urmä, and n'a mai avut ce stoarcel din piatra seac5.
Ce ai tu, Zaharia, mami? II Intrebi biätrana, Intorcân-
du-se dela privelistea ferestrei. Nu te buCurä cá ne apropiem
casa?...
Mä bucurä Intr'o privintä i mä mâhneste In altal...
räspunse Zaharia. Mä gändesc la cele ce-am väzut si la cele ce
ne asteaptà sä le vedem...
www.digibuc.ro
AURUL NEGIW 397
BAtrAna Isi Increti pielita fruntii osoase, Incercand sA prin-
dä Alcul cuvintelor.
Acum mama si feciorul se aflau mai Impäcati. Incepuse
dânsa sA simtA de unde venea dragostea nepotului, Petrutä, pro-
fesorul dela Bucuresti, si a nepoatei cu nasul ascutit,
Cu instinclul ei de avarä, -le-a Inteles läcornia de ban. li
Indepartase dela inim5, iar sufletul säu se Intorcka dtre feciorul
cu purt5rile greu de pätruns, dar care el singur nu pregetase
s'o dud la doctorii fAcätori de minuni dea lumina ochi-
lor.
Ii fäcea socotealA a se allA acum arnândoi mai impresu-
rati de vräjmäsii viclene, de and risäriserà atatia sä râmneasa
la bunul lor.
Intreb5:
Maicä, tot n'ai sä-mi spui tu cat al plátit la doctori si
la spital?... Eu cred cä mult bAnet s'a dus cu drumul nostru,
Zaharial...
Ce Insemnätate are aceasta, mamä? Oricat de multi.
tot sunt prea putini pentru o minune In care nici doctorii nu
prea credeau... Lumina aceasta nu face mai mult deck toti
banii de pe lume?
Arätate ca mâna spre soatele sclipitor Intr'o apä, spre
cerul Ina lt.
In bAtranä se desteptase Ins5 Ingrijorarea ei de sgArcitä.
Am fi putut merge intr'un vagon mai ieftin. Aista-i
prea boieresc... Trebue s5 facem de-acuma economie, Zaharial..
Sä punern banul la loc... Banta dus nu se mai intoarce.
Zaharia Duhu zambi cu blândete:
Bine, mamä!... Sá facem economie, dacä vrel. Mäcar
cA banul, dupä cum al luat aminte, vine el singur Indati la loc.
Are grij5 sá-1 adu5 pe tevile lui, Dinu Grintescu... Ne-aduce
mai mull deck cer nevoile noastre...
Asta sA n'o spui, Mete! Banul niciodat5 n'ajunge...
Toate-s dupA orn, mamä. Unuia Ii deschide pofta, ca
sA nu-1 mai poatä sAtura deck gura mormiântului. Pentru altul
se Intâmplá s'A fie o
Zaharia Duhu zâmbea Inainte ca lumina lui pärelnic5 din
ochi. Era cu pArtul drunt; 135trana Ii spunea tot bAlete".
Se adunau banii sä-1 Innä law; ea se gAndea sä facä econo-
mil dela o slugA i dela mâncare, Iiindeä trecând dincolo de-o
cifrát, nu mai putea mäsura o avutie.
Eu am sä rämân) tot In casa noastrA veche!... vorbi
Ruxanda Duhu. Tu, dacA-i vrea, te-i muta dincolo...
www.digibuc.ro
398 CEZAR PETRESCU

Cum vrei, marnä. Din parte-mi, si eu mä simt bine In

cAsuta noastrà acolo unde am vdzut lumina zilei si-am crescut.
0 meremetisim si ne strângem In viztlina cea veche... Cealaltä,
prea a lost pe gustul lui Petrutä si al Ceciliei... Nu mä pot In-
cälzi In eal... Le-om läsa-o lor, pentru când ii apucä dragostea
si vin sä ne vadä...
Adic5 sä ne iscodeasc0... 11 Intrebä bätrâna ca'utându-i
In ochi aprobarea acestor bänueli.
In ochii lui Zaharia Duhu nu luci Insä ascutimea nici unei
ironli.
Intelegea cä sufletul omenesc e amestec turbure de Släbi-
ciuni si nesaturi. Intelegea si ierta.
Dar ierta cu o tristete.
Dealtminteri, gräi Ruxanda Duhu, mare lucru sä nu-i
gäsim acasä. Tu te-ai dat cu pärerea sä le läsäm cheia...
Pentru dânsa a lasa cheile pe alte mâini, chiar ale rudelor
celor mai de aproape, Insemna o vinovatä lepädare a drep-
turilor de stäpân.
Ii gäsim acasä!... repea. Numai de nu s'or li apucat- sa
taie din *Hite cele de soi, aduse de tine.
Si eu cred cä-i gäsim acasäl Intári Zaharia. Are sä ne
astepte nepoata Cecilia cu automobilul la gati si are sä ne arate
ce-a Invätat dânsa In lipsa noasträ. De asta nu mai Incape nicio
Indoialdi Are sä ne impungä In obraz cu nasul ei ascutit säru-
tându-te cu mare bucurie si are sä ne ceard cut foarte Subtiri In-
trebäri, socotealä, pentru chipul cum am pärkluit banii...
Aici ai vorbit bine, Zaharia... Asta-i mare iuscä de
femee!...
Zaharia Duhu iaräsi zâmbi.
Isi aminti cd atunci când Cecil intrase Intaia oarä In casa
lor, bätrâna o pläcuse tocmai fiindcA se aräta a fi iusca de femee.
Si se gândea c5. MCA, Indoialä a iscodit ea cu nasul subtire de
fused pe la bäncile de unde a primit bani la Paris, când a dat el
ordin sg-i vândä anurnite actiuni ca sd poatä cumpära nestema-
tele montate de aurarii d-lui Meyer In batara si inelele dupä
moda anilor 1840-1850. Intrevedea cä-i asteaptà iacasä zite si
socoteli otärIte.
N'avusese stäpân, toatä vieata. Odatd cu banii, *Rase
multi stäpâni si de multe feluri.
Acurn stätea sà-1 judece nepotul cu intelepciunea lui tea-
pänä de profesor si nepoata cu nas ascutit; d. Emil Sava si d.
lordan Hagi-Iordan. 0 .scrisoare scurtä §i rästità dela acesta
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 399
din urma, Il ajunsese pâtiä la Paris. D. Iordan Hagi-Iordan se
credea In drept sa-1 la la rost fiindcä Instraineaza actiuni 150
nicio secotealä, intr'un ceas nepotrivit, rästurnându-i chibzuieliie
sale.

La Bucuresti, In gara de Nord, schimbând trenul, s'a po-

menit In vagon cu Dinu Grintescu i cu Madala, cu inginerul
mai tânar Sebastian Ludus.
Vino lânga mine, copila! o chema batrana pe Madala
facându-i loc aläturi. Vina á te vad cum, ai crescut, fiindcä de
cinci ani numai degetele mele te cunosc...
Madala plecase ochii sub privirea din nou patrunzatoare a
Ruxandei Duhu.
Intr'adevar, batrana n'o mai vazuse de când era copila.
De atunci incoace, oarba, Ii pipäia obrazul i pleoapele. oa-
sele umerilor si bärbia. 0 mustra ca o gaseste in fiecare an mai
slaba si mai lipsitä de vlaga. Ii era teamä cla poate ea singura,
din intunerecul de oarbä, vedea i simtea, ceeace altii nu vad
nu simt
Madala incerca sa Inläture intrebärile, luând Inainte :
Asa dar, maicuta, s'a intâmplat minunea ? Nici nu-ti
imaginezi cum m'am bucurat când am primit telegrama.. Imi
venea sä bat din palme i sa sar prin casa...
Ruxanda Duhu Ii puse mâna usor pe umar, cu gestul ei
vechi de oarba, vorbindu-i Incet:
Nu prea te tad eu pe tine, asa cum esti astäzi Madala,
batând din palme i sarind prin casal... Madala cea de acum
zece-doisprezece ani, da, mi-o inchipui!... Pe aceea o cunosteam
copilä... Pe tine nu te mai cunosc ochii mei...
Poate batrâna Ii ceti implorarea din ochi, caci se ghemui
Intr'un colt retrase mâna.
Poate Intelese i Zaharia Duhu cà e mai bine sa le lase
singure.
S mergem i sà stäm de vorbä aiurea, noi
propuse. Mama nu prea poate suferi flumul de tutun, iar eu sunt
dornic de vesti.
Au trecut In vagonul restaurant.
Inginerul cel tank, Sebastian Ludus, se codea, socotin-
du-se strein intre doi camarazi i prieteni vechi, care mai erau
pe deasupra si actionari principali ai Societätii unde el ramânea un
simplu si prea proaspät salariat.
Dinu Grintescu II batu prieteneste pe umar, ocrotitor, ca
pe-un frate filaj tânar si plin de neastâmparul varstei:
www.digibuc.ro
400 CEZAR PETRESCU

Haide, dutsman al nostru!... Treci, Ca nu te judecäm

Atruzia privea oarecare deosebire de principii, multy desbA-
tute In ultimele säptämâni.
Societatea se afla intr'un impas.
0 pandeau si o strângeau In cleste, alte societäti streine
mai mari, amenintând s'o Inghitä. Tânärul inginer-chimist nu
gäsea nicio primejdie Inteaceasta. Dimpotrivä, el era nerabdgtor
sä van lupta sfarsità chiar cu binuinta celorlalti, numai pentru
a putea intra mai repede la lucru Intr'o rafingrie cu investitii de
peste o jumgtate de mfliard, asa cum i se cuvenea unei regiuni
ca Piscul Voevodesei. 0 modestä Injghebare romaneascä si un
orn, ca Iordan Hagi-Iordan nu puteau face fata la asemenea
cerinti.
El soCotea natural ca In aceastä mäsurare de puteri, cei
mai slabi sä treacä mána celor mai tari. Nu era un sentimental.
litelul i timpul n'asteaptg.
vezi?... Il prezintä a doua oarä Dinu Grintescu, dupé
ce s'au asezat la o rnaslä. Acesta e calul troian! L-am adus ca sä
ne dorescä predarea
Sebastian Ludus se apärä cit energie. Aprinse o tigarä en-
glezeascà din pachetul moale cu foitä de staniu i arätä ca sin-;
gura lui dorintä e sä incheie cu vieata de trantor la care II con-
damnä Societatea de aproape trei luni.
Abia isprävise scoala In Anglia si In Germania, jumätate de
an fäcuse practicä In rafinäriile Ste lei romkne dela Câmpina,
avea pasiunea pentru procedeele industriei petrolifere americane,
ingenioase rapide nu se resernna sä vegeteze Inteo primi-
tiVA distilerie, unde doug treimi din belsugul sondelor se pärä-
duiau In produse de dalitate inferioarä.
Socotesc chiar o crimä, vanitatea aceasta de a te lasa
sä mori de dragul capitalului national!... Ce importg de unde vine
capitalul, dacä ti se pune la dispozitie fäes târguieli si amânäri?
Durnneata, domnule Grintescu, numesti aceasta patriotism?...
Eu nu cred ea' In numele patriotismului avem drept sä däm foc la
residuri aproape jumatate din cantitatea productiei dupà
ce-a fost superficial prelucratä, f Uncle:I nu ti le cumpärg nimeni
asa, In vreme ce altii prin crackare storc Incä un rand de pro-
duse, si mai de pret!... Benzing, parafing, toatä gama de uleiuri,
gazolinä: nu trebue sa ne scape nimic! Nici gazurile cate se
pierd... A te gandi la costul fabricatiei, dupä mine aceasta e ri-
sipa sgarcitului. Exact ceeace facem cu agricultural... Priveste,
.te rog, c.âmpurile... Priveste i dumneata, domnule Zaharia Duhu,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRI/ 401
cci te Intorci din locuri unde ai väzut altfel de agriculturä... La
noi, câmpuri lucrate ca pe vremea Tracilor....
Cu degetele tinând tigarea englezeasa Sebastian Ludus
aratä spre fereasträ ogoarele pestrite, alternând cu pärloage 1 cu
miriti invadate de rapitä sälbaticä.
Dinu Grintescu Il privea clätinând din cap, semn cä pe dân-
sul nu-1 poate convinge niciun argument.
Era o diferentä numai de cincisprezece ani intre unul
altul.
Apartineau Insä unor generatii riäspicat deosebite. Deosebiti
arätau si la Infätisare. Dinu Grintescu neingrijit In Imbrädäminte,
cu profilul täios, energic i dur, purta pecetea omului prin care,
In eiuda Invätäturii sale tehnice, vorbeau Incä nesfarsite siraguri
de strämosi plugari cu sentimente si prejudeati de slujitori ai pä-
mäntului. Cu stiinta lui inginereasa aflase oà pämântul poate
da i altceva, In afarä de aur galben al holdelor; celälalt aur, ne-
gru i gras, pästrat In adâncuri.
Dar cultul Ii rämäsese acelas.
Sebastian Ludus, svelt, cu obrazul alb si proaspät birbierit,
cu ochii verzi i cu pärul cosmeticat, In costurnul säu foarte ele-
gant, ar fi pärut mai degrabä un client al dancingurilor si al locu-
rlor de lenevoase desPätäri, decât un stlujitor al tehnicei, daoä
urmele, petele si cicatricele acizilor corozivi de pe mainile fine,
n'ar träda anii de trilunc.4 In laborator. El Infätisa o treaptä mai
evoluatä a profesiei, mai desbäratá de prejudedäti, mai crudä
altfel fanaticä.
Sonde le lui Dinu Grintescu tot mai aveau o patrie, fiindc.5
forau In pämânt. Laboratorul i rafineria lui Sebastian Ludus pu-
teau fi oriunde, numai sä fie dupà ultimul cuvând al veacului.
Observi? Intrebä Dinu Grintescu, Intorcându-se spre Za-
liarla Duhu. Observi, Zaharia?... Oricât ne-am, crezurt noi de
despärtiti de pärerile noastre i. oricât mä credeam eu de des-
*tit de bietul Alexandru, un tinerel ca acesta ne apropie... Ii par
o vechiturä... 0 fosilä!
Cum poti spune asa ceva, domnule Grintescu? protestä
rnoale Sebastian Ludus. Dumneata esti un precursor... Un pro-
spector... Ai avut curajul cel mare sä pornesti la defrisarea
unei regiuni Impotmolitä In ignorantä si superstitie Lupta du-
tnitale a fost grea... A noasträ e mai uwarg... Mergem Inainte pe
un drum deschis.
Inte leg! vorbi cu resemnare Dinu Grintescu. Misiunea
mea s'a terminat!... Eu am fost ca acei precurSori din Pensyl-
vania, despre care pomeneste André Carnégie in memoriile sale.
www.digibuc.ro
902 CEZAR PETRESCU

Le-ai citit cumva? Sunt foarte pitoresti i. cu multe invätäminte..._

Intro zi, pe marginea fluviului, a dat el peste doi disperati care
pedalau cu frenezie pe-un aparat primitiv de foraj, ca din acele
timpuri... Sapau cel dintai put. Deasupra capului falfaia un dra-
pel, iar pe steag se afla scris: Infernul sau China!" i forau, pe-
dalau la disperare... Dupä cum o porniserä, Intr'adevar, puteau sä
ajunga ori In Infern, ori la antipodul Pensylvaniei, In China... N'au
dat nici In China, nici In Inf ern. Au dat peste titei!-Emisarii In-
fernului au venit mai tarziu. S'a prezintat JOhn D. Rockefeller
care le-a luat munca de-a-gata... E ceeace pare ca o s ni se
Intâmple si noua. Ne-au soslt alti emisari ai Infernului, fireste,.
dar tot cu metodele mosneagului Rockefeller!
Ce se Intâmplä? voi sä afle Zaharia Duhu. Dupé cum
inteleg, s'au pregätit schimbäri In lipsa mea?...
S'au pregatit si se pregatesc!... recunoscu scurt Dimx
Grintescu. Au inceput s ne punä mâna In gat.
Anume cine? starui Zaharia Duhu.
Inginerul-sef stranse din umeri:
Exact n'as putea spune cine! Imi pare 6 sunt mai
multi... Cä deocamdata n'au cäzut la Intelegere cine SA ne apuce
mai sdravan de beregatä. Pentru moment, acesta e singurul no-
roc. Ne mai dau ragaz, pârta ce se vor tocmi.
Tot nu Inteleg... marturisi Zaharia. Credeam e'd stam
bine. S'a apropiat asa de repede sfarsitul?
Sebastian Ludu; îi dadu alta pärere:
Eu cred cä nu e un sfarsit, domnule Duhu. E de abia
inceputul!... Inceputul adev'iratei puneri In valoare a regiunef
Piscul Voevodesei... In lipsa dumitale, a trecut legea cea nou.ä.
Cu multe.dificultäti; dar a trecut.... A costat capul unui ministru.
$i-a dat demisia Demetru Demetrian. A venit altul mai curajos,
care nu s'a lasat impresionat de opinia publica. Guvernul a rea-
lizat Imprumutul. Un prim punct castigat!... A sfärâmat resistenta
bancherilor dela Paris si dela Londra. A dat drumul capitalului
strein sä poatä finanta intreprinderile petrolifere In conditii mai
favorizate. Al doilea punct castigat!... Nu mai are capitalul an-
glo-olandez i american de ce sä ne ocoleasd. Prevad o epocä
de mare prosperitate. Cred cä In dol ani ne dublam productia pe
de o parte; pe de alta nu o mai risipim prelucrand-o In mod pri-
mitiv... $i de aceasta se scandalizeazä si se Ingrijoreazä d. ingi-
ner-sef Grintescu... Aci Incetez sä-1 mai 'Jute leg...
Dinu Grintescu rosti cu nraduf:
E greu sà Intelegi? Nu e asa de greu de lute les cla omul
nu se resemneaA prea repede cand vine unul i II invita:
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 403
scoalá-te tu sä mrá asez eu! Situatia e aceasta. Capitalul de peste
granitä, oricare ar fi el: englez, olandez, american, francez
nu vine de dragul nostru... Are sä vinä cu inginerii, .directorii,
personalul i actionarii Säi. Are Sä pompeze tot ce va putea da
pämântul, pe urrnä are sä piece... Vom rämâne mai säraci!... Este
exact, dragiä Zaharia, ca povestea cu Dromichei al tau si cu
ostile lui Lisimach. Au adulmecat comoara... Aceia veneau din
ASia, din räsärit. Acestia vin din apus. Tot cu acelas scop... In-
cep sä cred c aveai putiná dreptate.
Zaharia Duhu surâse amar regilor si comorilor sale din
trecut:
Asa dar am avut patina dreptate? Päcat c.5 o descoperi
prea târziu, DinuleL. Mie Imi pare cA mai väd si altceva. Lisi-
mach si feciorii lui s'au Tutors färä sa ducl nimto cu dânsii. Au
Incercat, n'au izbutit i s'au trämäduit. Acestia de astäzi lucreazä
altfel... N'au sä se lase plecati cu una cu douä.
Nici nu se lasä! Intäri Sebastian Ludus. In Piscul Voe-
-vodesei suntem acum impresurati de terenuri cumpärate de Ti-
'teiul National. Au lucrat bine si discret. Au cumpkat pe sub
mânä, prin oameni interpusi. Au cointeresat täranii cu puncte
mari de redeventä. Centrul rärnâne la noi. Dar va trebui sa capi-
tulätn!... D. Iordan Hagi-Iordan se putea mäsura cu oamenii nostri
cu mijloacele noastre. Cu forta nnui capital nelimitat, va lupta
greu! Vom fi nevoiti sá fuzionäm, sä intrAm Intr'o mare societate,
ne 15särn absorbiti... Dumneavoastra nu aveti nimic de pierdut.
Randamentul va fi mai mare... Dupg cat Imi pare mie, singurul
care va pierde va fi d. Iordan Hagi-Iordan. $i e explicabil!... Nu e
petrolist. N'are pasiunea petrolului. E mai mult un jucätor de
bursä. A fäcut greseala neiertatä sá speculeze propriile sale ac-
tiuni. Adicä sä Incerce a le specula, In speranta cà va ridica asa
artificial cota la burSà, pentru a pregäti o nouä emisiune... Mà
tern cA a dat gres! Nu mä pricep In chestiuni de burä... Am Ins5
impresia cA a dat peste oameni cu mai diabolicä pricepere i cu
mai multà rezistenta. Un petrolist nu trebue sä speculeze la burs5.
Rolul säu e sà scoatiä titeiul i sä fabrice derivate... Jay Gould, cel
dintai rege" al drurnurilor de fier, si-a pierdut i ultirnul dolar la
Stock-Exchange. $i fiindcrä era vorba de Rockefeller, cazul lui e
mai demonstrativ. Cu toate Cal avea 900 milioane de actiuni In
casa de fier, a'pierdut intotdeauna la burs5, de câte ori a Incercat
sä agioteze cu propria sa creatie: Standard Oil... D. Iordan Hagi-
fordan are pasiunea jocului si a riscului. Petrolul cere riscuri nu-
mai In investitii. A specula la bursä, e treaba altoral... N'ar trebui
sä ne priveascä pe noi... Sä-lni fie iertat ea' Imi permit slä judec
www.digibuc.ro
404 CEZAR PETRESCU

actele conducatorului nostru. Poate gresesc! Mi-ar parea bine.

Din nefericire, ma tern ca nu gresesti... Märturisi Dinu
Grintescu.
Apoi, Intorcandu-Se &dire Zaharia Duhu:
Dupa cum am vazut da s'a indignat Iordan Hagi-Iordan
când ai dat ordin bàncii sä ti se \rancid o parte din actiunile tale,
am inteles cà i-ai turburat socotelile!... Ce fel de socoteli, nu le
pricep... Cum nu pricep i ce te-a apucat sä vinzi... Aveai nevoie
de atâtia bani?
Cred dà avearn, de vreme ce am tinut sa mi-1 procur cu
orice pre i cat mai urgent cu putinta...
Dinu Grintescu ii acordä acest drept, cu generozitate.
In fine, te priveste!... N'am sà te Intreb eu ce-ai facut cu
banii si de ce ai avut nevoie. Vorba lui Sebastian: datoria mea e
sit' scot titei! Celelalte ies din domeniul si din competinta mea...
Un timp au taut
Chelnerul a cules cestile de cafea; a curatit scrumiera.
Rapidul spinteca sesul cu recolta slaba $i tarcata de porum-
burl; cu miristele Impanate de boz i rapita sälbateca.
Zaharia Duhu spuse Intr'un târziu:
Din toate acestea, o fapta iese la iveal5, Dinule! Avem
s5 dapatam, noi i Piscul Voevodesei, alti stapâni... Te-ai gândit
la talcul Intamplarii? Nicachi i Hie Sacara, Impreuna cu Emil Sava
l-au scos din stäpânire pe Boldur Iloveanu, i pe lânga el, Emil
Sava a mai scos i câtiva razasi din pärnânturile lor vechi... Pe
urma, a venit altul mai tare: Iordan Hagi-Iordan... V'a sdruncinat,
adic5 ne-a sdruncinat pe toti... tras partea leului. Acuma vad
eu c5 vin altii mai tari... Fiecare st5pan îi gaseste strapanul!... Ce
putem face?
Nu putem face nimic... Scoatem titei Inainte.
Scoatem i Il vom lucra poate mai bine, In scurta vreme!
se bucunä Sebastian Ludus. E tot ce putem spera si tot ce-ar tre-
bui SA dorim inainte de toate.
Discutia a trecut la treburile politice. Aproape de Piscul
Voevodesei s'au tutors In vagon.
Batrana Ruxanda Duhu, In straiul ei negru, iesise pe cu-
luoarul ingust i rezemata de bara geamului, privea locurile cu-
nos'cute. Colinele vargate de lavicerul ogoarelor; muntii albastri
din fund. Privea si Madala, cu ochii pierduti i tristi, stapânita de
ganduri stiute numai de dansa.
Când au Inceput a se ivi sondele negre, Zaharia Duhu si-a
tutors fata catre batran5. Voia sa-i citeascsä mirarea. Ruxanda
stranse buzele. Nu se clintea.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 405
Acesta e satul nostru?... Intreba Incet.
Acesta e satul nostru, mama... Cat a mai rämas al nos-
tru din el.
E tare schimbat, Zaharia!
Da, mama. E tare schimbat. 5i se pare ca ne mal
asteaptä alte schimbari. Inceputul a fost greu..
Trenul trecu vuind peste podul de fier. Dedesubt apa Voe-
vodesei curgea cu ochiuri grase de uleiu.
Si aista-i râul nostru, vrei sa spui?
Da, mama. Apa Voevodesei... Pe care dadeam drumul
cojilor de ouä rosii, sà piece la vale, spre tara Blanzilor...
Bätrana tacu i 1$i puse ochelarii fumurii pe nasul osos. Cu
dânsii sau fàr dansii, privelistea era tot atat de neagra.
In gará i-a Intampinat Cecil.
Am venit sä vä duc cu automobilul! anunta, Impungan-
du-i cu nasul ascutit In sarutari repezi i apaSate.
Pe Zaharia Duhu Il mai Impunse i cu privirea:
Imi pare ed te-ai distrat bine, unchiule? E scump Parisul,
dar face!... Ce zici?
Zaharia Duhu se uitä In lturi. Descoperise altceva vrednic
de väzut.
5eful statiei, Vartolomeu Diaconu, se oprise pe peron; srnul-
sese vânzatorului o gazeta proaspat adusä cu trenul si cäuta lacom
cota bursei.
Era nebarbierit, buged la fat& cu ochii rosii de nesornn
cu doua pete vinete sub pleoape.
Hml vorbi. Aceasta e ceva noul...
Ce e nou, unchiule? intreba Cecil, masurandu-1 cu as-
prime. Toate sunt nouä i neasteptate... Väd clä se schimba locurile
repede, dar oamenii se schimbi îndà mai repede...
Tot ce se poate, nepoatä! Incuviintä Zaharia Duhu, cli
blândete Impaciuitoare. Traim doar in locul si In vremea schim-
bärilor,

www.digibuc.ro
 CARTEA A DOUA

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL I

Astfel vorbi un emisar din tara

colibrilor qi al zeului Huzilopotchli
Inginerul geolog Jan Van den Vondel se opri din vorbire
sä-si curete pipa cu o sculä complicata In chip de briceag.
Desfacu pe rand diferite razAtori, lingurite si stricnele niche-
late. Opera cu atentie de hirurg, Incruntandu-si sprincenile negre
stufoase si canopii. Lepada pe masa ingredientele cu miros urat.
Striga IA chelnerul Barului American:
Buet, face frumos rapid!
Buetul se repezi sa faca frumos rapid, maturand cu servetul
murdaria vascoasi.
Apoi Van den Vondel Isi /ndopa pipa din nou, aprinse, In-
cepu sa pacaie cu vadite semne de satisfactie si se Intoarse catre
Sebastian Ludus, intrebandu-1 de data aceasta In englezeste:
Ce spui?... N'am fäcut progrese In limba moldaVa?
Sebastian Ludus recunoscu fara sovaiala ca progresele erau
Intr'adevar uimitoare. Inginerul geolog se aratä foarte magulit de
aceasii5 confirmare a unor ambitii de poliglot, care depäseau ade-
sea celalalt amor-propriu profesional, mult mai Indreptätit, de mare
si infailibil iScoditor al zacarnintelor petrolifere.
Era un orn scurt, patrat, cu umerii anornial de lati, cu obra-
zul rotund si rosu ca o prea frumoasla sfera de branzä, din cele ce
poarta nurnele si au fäcut fairna patriei sale. Q sferd de branza de
Olanda dup% ce s'a jucat cu dansa sagalnic) copilul bacanului, pre-
facând-o In cap ornenesc asa c'um l-a ajutat mintea si cum a
gäsit materialul la Indernana. In locul nasului ira lipit a capsuna
enorma cu vine albastrii; In locul ochilor doila acadele verzi, sprin-
cene de halva si o creasta clabucita de frisca In locul parului.
Caci Jan Van den Vondel albise cu totul, de cand cutreiera
www.digibuc.ro
410 CEZAR PETRESC.

planeta pretutindeni unde existä si se pregatea exploatarea unui

strat de titei.
Venea din Mexic, condamnat sa se resemneze la un an sau
doi de vie* In regiunile temperate, fiindca It alungase malaria
tropicelor: la calentura mexicana. Astepta sä se vindece desavar-
sit, pentru a lua drumul Venezuelei.
Acolo se strämutase Walla cea mare a petrolului, cu repezi
ofensive si cuceriri de pozitii. Era neräbdator sla ia parte activä,
In prima linie de foc, ca un veteran al vechilor razboaie, so-
cotind popasul de convalesce* din tara româneascä prea mo-
noton si lipsit de i.irprize.
In câteva luni scormonise Intreaga regiune din Piscul Voe-
vodesei, cu aparate electrice si instrumente de masurätoare, ridi-
case harti geologice si adusese lauda 'predecesorului sau, Dinu
Grintescu, pentruca lucránd cu mijloace mult mai primitive, ajun-
sese la rezultate atât de exacte. Datoria lui era aproape pe
sfârsite.
Se pregatea a tread din nou mâna inginerului Grintescu;
deocamdard plictisindu-se si trecând el la cealalta pasiune.
Prospecta elenientul omenesc indigen. La patima de filolog,
se addogase una de etnograf si de folclorist. Aci se afla In ab-
soluti divergentä de opinii cu d. inginer Reginald Gibbons, direc-
torul general al societätii Voevoda Anglo-Roumanian company
for the development of the Mining Industry, Limited".
De când Intreprinderea româneascä Isi Intärise puterile cu
un mare sprijin al capitalului anglo-olandez si de când Incapuse
pe mainile altor conducatori, cu un nou contingent de directori,
subdirectori, administratori, ingineri si lucrätori specialisti, aceste
doua personagii ocupau atentia genera a putinilor autohtoni mai
.supravietuind Inca din vechea aloatuire. Until devenise popular
färä sä vrea; cetilalt Isi cultiva impopularitatea si parea ca se
simte foarte fericit, stiindu-se urit si temut.
D. director general Reginald Gibbons, lung si uscat, cu
mutra de cal si cu dintii ca semintele de floarea soarelui, trecea
privind peste capete, nu retinea niciun nume barbar; cu dispretul
britanic pentru restul noroadelor, aplica tactica guvernatorilor din
coloniT fata de populatia *tinaà de coloare.
Indigenii nu prezentau niciun interes si nu puteau SA aiblá
niciodata dreptate.
Se aflau situati, undeva, Intr'o zona intermediara dintre
umanitate si animalitate. Reprezentau fauna mizera din regiunile
petrolului; un soi de paraziti ai pacurei care s'ar fi cuvenit exter-
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 411
minati inainte de Inceperea exploatkilor, pentru a cusma odatä $i
bine cu neajunsurile pricinuite de viermuiala lor intolerabilä.
D. inginer-sef geolog Jan Van den Vondel Impärtäsea cu
totul alte päreri.
Spre consternarea mai tânkului coleg localnic, Sebastian
Ludus Isi formulä o opinie neasteptatä.
Arratând cu coada pipei raftueile cu bäuturi din Barul Ame-
rican; patronul, casierita, chelnerul;. afará, pe fereastrk trecátorii,
din acea dimineatä de Dumined, rosti:
Nu esti o bunä cäläuz%!... Ti-o dectar färä inconjur. Esti
prea strein de aici... Tot atât de strein ca mine, ca bäuturile aces-
tea, ca patronul acestei parodii de Bar American, casierita, chel-
nerul, treeitorii de pe drum... Poti sä-mi spui ce-a fost pe aid
si cum a lost, acum un an, acum doi ani cel mult... Nu poti sä mä
lämuresti ce a fost In aceastä privintä gäsesc incom-
parabil mai interesant, tot ce mi-ar putea istorisi o persoanä ca
d. Zaharia Duhu, pe care dumneata mi 1-ai prezintat ca pe un f el
de maniac... 2Uemenea maniaci sunt mult mai instructivi decât par
la prima si superficiala impresie!... Päcat cà nu ma. pot Intelege
Incä In româneste cu dânsul.
Ca sä vä povesteascä basmul acelei comori a Regelul
Dromichet? Intreb5 surâzând Sebastian Ludus.
Basmul acelei comori si Incd alte basme... Nu uita c.ä vin
din Mexic si cà tot ce-am väzut si am aflat acolo, pentru mine e
de o impresionantä simetrie cu tot ce-am väzut si am aflat
0! exclamä indignat Sebastian Ludus. Nu suntem chiar
asa de sälbateci!... Nu avem revolutionari care se tocmesc In solda
cutärui sau cutárui grup petrolifer, ca sä rástoarne presedintii de
republic5 si slä aducä altii, dupd cum vor sau nu vor sä semneze
alte angajamente... La noi nu se aude despre niciun Obregon,
Diaz, Huerta, Carranza. Moncada sau Ca Iles...
Aceasta e singura deosebire!... Incuviintlä inginerul geo-
log. $i trebue sd märturisesc c5 nu! e In favoarea României.
Glumiti, domnule Van den Vondel? se mind românul,
asteptând o urmä de surâs ironic care gi turbure liniile globului de
brânzA rosie de pe umerii vasti ai olandezului.
Nu glumesc de loc, tinere coleg... Toti acesti generali
riscau ceva. Ii riscau pielea. 0 mai nisC i acum... Eu am asistat
la executii!... Am väzut pe unul purtând de jur imprejurul pälä-
riei de pai, un colier de degete proaspät täiate i pästrând Incä
inelele tridätorului... Dupä o säptämänä 1-am väzut i pe acesta,
capturat de trupa inimic5, uns cu benziná si ars de viu... Riscau
ceva, dar imediat ce ajungea unul de-ai lor la carrnä, îi cälca an-
www.digibuc.ro
412 CEZAR PETRESCU

gajamentele fatA de Londra sau de New-York, ceeace din punct

de vedere al onoarei stricte era poate detestabil; din punct de ve-
dere al patriei lor este mai rault decât merituos!... nI istoria noas-
trA, a petrolului, pagina României e simplificatä... DA-mi voie
sA-ti citesc ceva dintr'o carte acum apArtitä...
Van den Vondel scoase din buzunarul larg o carte engle-
zeascA si o deschise la semnul Indoit al foii.
Citi, urmArind rándurile cu pipa:
Ascultä, te rog: In România situatia este aceeasi ca In
toate tArile petrolifere. ExistA legi de nationalizare si de restric-
conducte stäpânite In parte de guvern, regulamente de ex-
port, taxe urcate, acuzatii de coruptia diversilor functionari, un
conflict anglo-american mostenind pactul dela San-Remo si o con-
troverSA diplomaticä.... Dar se pare cA societätile streine s'au
aranjat pentru a suferi cat mai putin de rigorile legilor, fäcând
cadouri câtorva functionari români. Dutch-Shell §i Anglo-Persian
au obtinut noi terenuri formând societAti românesti fictive. So-
cietätile streine posedä cinci sesimi din rezervele actuale. Dintr'o
sutA saizeci de societäti, zece reprezintä nouAzeci i dou5 la sutä
din productia totalä..." Mai vrei ceva, tinere coleg? Negru pe alb...
$i ia aminte! Cartea e scris% de un american, Ludwell Denny,
care n'ar avea niciun interes ofenseze tam.. FärA niciun in-
teres, intituleaz5 pagina consacrati jrii durnitale, pur si simplu:
Romania prime#e ordine... Generalii mexicani au primit bani si
mai primesc! Foarte urit pentru dânsii! Chid a fost vorba Insä
sà primeasc i ordine, si-au adus aminte cA sunt rnexicani. Au
svarlit cu ordinele in capul emisarilor. Aceasta Ii reabiliteazA!...
Londra i New-Yorkuil s'au desgustat de asemenea patrioti. Au
Inceput sA-i stäbeascA. $i-au Intors ochii aiurea, la tArile care pri-
mek ordine, unde Mafia se dA In parlament ori pe bäncile minis-
teriale, i unde, dupA cum märturiseste onorabilul Ludwell Denny,
toate rigorile legii dacA au mai rämas legi i rigori se aran-
jeaDA discret cu discrete cadouri... Nu am intentia SA te ofensez,
dar dintr'un punct de vedere regret Mexicul... Acolo totul era
strAlucitor; pasArile colibri i florile, nebunia disperatA a oameni-
lor i chiar faptele lor de canalii.
Van den Vondel privi pe sub sprâncenele stufoase, afarä, In
ulita lesiaticA, stropitA de ploaia oblicA a toamnel.
Un timp urrnAri trecerea lumii pestrite, In haine de culori In-
chise i murdare, copiii cu säpci peste urechi, femeile cu tocurt
strâmbe. Apoi ochii mgrunti se plimbariii cu plictisealä la rafturile
sticlelor aliniate dupA nationalitatea bauturilor, la casierita puhavA
somnolând In dosul eutiei de metal, la tovarAsiil de masA, co-
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 413
rect la Imbradiminte, la vorbä si la purtare. Prea rece, prea co-
rect i prea stapân pe sine.
Suspina dupa altfel de Wuxi si altfel de oameni.
Striga chelnerul:
Un 'whisky, buete! Fora apa! Aduci una butelie aci
doua poare...
Sebastian Ludus protesta. El nu.bea alcooluri. Ii ingäduia o
singura pasiune: igàrtile. Incolo, apä mineralä, laboratorul i ra-
finaria.
Olandezul If dojeni cu severitate:
Trebue sà Incerci orice... Mai ales sä fad prostii! Tre-
bue s faci prostii cât esti tanär, ca sä nu te apuci de ele la bä-
trânete.
Chelnerul aduse sticla. Prezinta eticheta spre aprobarea in-
ginerului geolog.
Bun. Foarte bun! Destupeaa. i Warn% la d. inginer
Buetul se executa.
Era acum deprins cu astfel de clienti si se implinea un an de
t and servea astfel de bäuturi. Sticlele de altädatä, decolorate In
rafturi, se primeneau repede. Patronul, d. Martin Zwber, plänuia
sä darâme la primavara cladirea ridicata acum patru ani i s'o mo-
dernizeze, prefacând-o Intr'un adevarat bar american, fireste dupä
modelul celor berlineze. Astfel totul se indeplinise conform vechi-
br cicluri Incheiate.
Pe vremea regelui Dromichet, localnicii se indestulau cu un
vin acrut amestecat cu mied, baut din cupa coarnelor scurte de
bour. Iar streinii de atunci, îi aduceau pocalele lor i amforele
pantecoase cu vin gros, de Thasos, Cnidos i Rodos.
Nimic nu se schimbase, In afarà doar de amranuntul cà ()stile
lui Lisimach cu printii lor asiatici plecasera repede i n'au mai
aratat gând de Intoarcere, pe când calatorii de acum se Infipsesera
cu radacinile sondelor adânc In pämánt.
Intrfro zi, spuse Van den Vondel, am sä Incerc bauturi in-
digene intr'o cardiuma indigenal Am väzurt un fel de bordei al
unui individ incäpätinat...
Sebastian Ludus surâse, bucuros dà poate risipi o iluzie a
amatdrului de culoafe localä:
CArciurna lui Tudic?
Exact! Un mosneag cu barbä de patriarh...
MA tern ca n'ai sa dai peste un indigen, domnule Van den
Vondel. Mosneagul acela cu barb:I de patriarh, Leiba Tudic, n'are
www.digibuc.ro
414 CEZAR PETRESCIY

de-a face nimic cu indigenii. E tot asa de strein ca dumneata ac

ca multi care se aflä In tat-A cu pasaport...
Iaräsi te îne1i, tinere coleg... clAtinä geologul din globul
rosu de brânzd Impodobit cu o creastä de friscä spumoasä. Iaräsi te
Poate oopiii lui, cu toate cä s'au näscut si au petrecut
parte din viatä aci, sunt streMi. Din nou au devenit streini... Dar
acest Leiba Tudic este de aici. Reprezintä lumea, mentalitatea si
traditia localä de aici, de Inainte de venirea'noastri: a dumitale, a
mea, chiar si a colegului Grintescu... Din acest punct de vedere, e
mai putin strein decât dumneata.
Van den Vondel isi turnä paharul ras, II desertä färä nicio
otärire i adgogi:
BAnuesc ea am si dau peste indivizi interesanti. De obi-
cei In asemenea bordee se refugiazd stpravietuitorii indigeni ca
sä se oträveascä departe de ochii ocupantilor, cu bäutura lor ve-
che i sä se planga de schimbärile pe care nu le pot accepta...
Fiindoä nu le p6t Intelege si nu le pot pretui, domnule
Van den Vondel!... Imi pare foarte ciudat cum dumneata, care
vii sà afli aci petrol, arati In acelas timp atâta simpatie pentru
elementul reactionar, In egala mrásura ostil dumitale i ostil la tot
ce facem aci... Mai adineaori, admirai rezistenta aventurierilor
mexicani care aruncau conductele In aer cu dinamitä si impuscau
lucrätorii. Lucrlätorii dumitale; ai societätii dumitale... In definitiv,
acesti dusmani nu sunt numai ai nostri, adicä ai petrolului. Sunt
dusmanii progresului... In Mexic briganzi, pur i simplu! Aci, din .

fericire, reactionari pasivi...

Olandezul Isi sprijini o emisferà a capului globulos si rosu In
palma gräsunä.
Privi lung la tânärul apärätor al acestui progres omucid.
Este poate a suta oarä când aud aceste cuvinte... spuse
stramutându-si privirea si fixând-o In gol, spre fereastra cu tre-
cätorii sgribuliti In ploaia toamnei. Le-am auzit la Tampico si In
Indiile Olandeze, in Golful Persic si la Backu. Pretutindeni s'a um-
plut lumea de asemenea fätarnici apäratori ai progresului!... De
câte ori se ridicä un brigand ca sà-si apere cu Indârjire indepen-
denta tàrii lor, Impotriva generoaselor noastre dacä nu-1
putem pune la zid, II ucidem moral... Il desarnfAm cu o campanie
de prer-, prin mijloace diplomatice, cu ajutorul trädätorilor sau
cu al oamenilor Inca naivi si fanatici ai progresuluri, ca dumneata...
Se poate Intampla ca omenirea In genere sä câstige pc urma in-
frângerii i capitularii lor. Se mUreste productia unei regiuni!
Automobilele au cu ce goni, avioanele ci ce sbura, escadrele de
räzboi cu ce reduce la täcere un inamic ori o colonie revoltatä...
www.digibuc.ro
laTRUL NEGRU 415
E foarte frumos aceasta si se pare cá toatä lumea e de acord sä
condamne rezistenta barbarilorl... Totusi, nu mä pot opri sä nu
gasesc admirabil curajul omului care opune sufletul unei natii si
al linui pämânt, fortelor färä figurä si fdra suflet care conduc
astäzi lumea... Suntem In serviciul cui? te intreb. Dumneata si
eu? II nurnim pe acest zeu modern: progres! De hatârul acestui
progres ea caut titeiul brut; de hatkul aceluias progres, dum-
neata II rafinezi, ca sá poti da drumul avioanelor sa sboare
flotelor de razboi sä distruga altä flotä de rázboi... E frumos!
Dar pang la serviciul progresului, servim actionarul anonim al lui
Royal Dutch du Standard-Oil. Ace la n'are figurä i speculeaza la
bursa progresul!... Intr'o mäsura, Ma' aflu mai aproape de ingi-
nerul Grintescu, mult maj aproape, deck de directoral nostru ge-
neral, Reginald Gibbons...
E o personalitate puternicä. 0 mânä de fier! vorbi cu ad-
miratie Sebastian Ludus.
Olandezul Incepu sä râdä:
Mie mi-o spui? Am mai lucrat cu dânsul In Mexic, la
Tampico... L-am väzut cum stie sä execute... Ai aflat cumva cum
ramas vädttv?
Nu! Si nici nu cred cá e omul care sa confieze cuiva ase-
nienea dureri intime.
Durere? Dumneata admiti ci Reginald Gibbons este capa-
bil a cunoaste ce Inseamnä o durere ometrascä?... Eu 1-am vá-
zut Insa altfel! Era In 1913... 1mi amintesc perfect, fiinddi atunci
má intorsesem dela Zacamixtle la Tampico... In drum, am asistat
la ciocnirea dintre un grup de insurgenti si o trupà guvernamen-
talä... A fost un episod pe care 1-au povestit corespondentii gaze-
telor americane si 1-a pomenit i un scriiton de al lor, Imi pare,
Hergesheimer... Un cApitan al insurgentilor se repezise calare In
lagänul guvernamental, cu lasso a smuls din galopul calului o mi-
tralierä, a tras-o pe sea... Mitraliera, ultimtil tip automat ameri-
can, ultima creatie a progresului, a Inceput sa functioneze de-acolo,
de pe cal... A fi aplaudat ca la teatru, dada sofeurul meu n'ar fi
luat-o la goanä peste câmpuri!... Când ajung la Tampico, pe cine
aflu? Scumpul meu coleg Reginald Gibbons atunci eram egali
In grad scumpul meu coleg Reginald, pusese mâna pe un orn
al insurgentilor... Acesta sAvársise marea crima de a scufunda câ-
teva tevi de pe un tank al Societatii, In lagunä... Criminalul era
legat. Nu rasnundea la Intrebäri. Pie le rosie, Indäpatânatä, din nea-
mat lui Montezumal...
Dromichetul lor! zâmbi Sebastian Ludus.
Nu stiu pârtà la ce punct, Dromichetul lor?.... Sper ca o sä
www.digibuc.ro
416 CEZAR PETRESCIJ

lämureasc5 odaV, d. Zaharia Duhu, oäutätorul de comori pc

care 1-ai gäsit dumneata tm maniac... Deocamdatä, indianul nu
räspundea. Iar onorabilul Reginald Gibbons 1-a dus pang la ca-
zanul de ulei fierbinte, si Inainte de a putea interveni oineva s;i4
opreascä, I-a apucat cu amandouä mainile de par si 1-a scufundat
In basin... Un orn legat, Innec'at i fiert In uleltd clocotit! Aceasta
In numele progresului... Ce zici? Manä de fier?
Nu mi-as fi imaginat! Daoä nu mi-ai spune-o dumneata
nici nu mi-ar veni sä cred... vorbi inginerul roman, instalat co-
mod la masa barului american din Piscul Voevodesei.
Ai s5-1 vezi lucrând i ai sä te convingi... Bine fate les
cä metodele le variati dupa meridian. Ce era posibil In Mexic,
n'are sä faca aci... Nici nu se aratä nevoia. Aci ajunge metoda
pomenitä de Ludwell 15enny. Un cadou disoret, la persoane dis-
crete... Acolo mergea altfel! Dupä o säptämânä, sotia lui Reginald
Gibbons a fost adusä In automobil, cu pieptul sträpuns de trei
gloante... Era o fiintä pläpandä i inofensivä. Poate nu se cuvenea
pläteasoä dânsa, pentru indianul botezat In ulei clocotit... Dar
vezi, insurgentii luptau In numele barbariei; Reginald Gibbons In
numele progresului... In loc sä-i prezint condoleante, de atunci ne
Intalnim i vorbim numai pe chestiunf de serviciu. Fiindcä de f apt,
tot el si-a ucis i femeia, dupä ce ucisese indianul! A läsat-o siä
pläteascä dânsa, apärându-si asa pielea...
E odios si crud, ce povestesti dumneata! exclamä Sebas-
tian Ludus, clätinat Insfarsit din fanatismul säu de apärätor al
progresului monopolizat de magnatii nesätiosului capital si al me-
todelor folosite de pionierii acestui devastator progres In tärile
barbare.
Ai räbdare!... Odios si crud poti fi In mai multe feluri.
Iti repet: depinde de meridian... Eu cred cá i aci se petrec si se
vor petrece multe episoade odioase si crude... In alt tempo, cu alte
figuratii... Petrolul aduce cu dânsul aceleasi legi... Legile lui sunt
negre!...
Si totusi dumneata treci drept itinul din cei mai vestiti
prospectori ai petrolului din fume...
Jan Van den Vondel stranse din umerii lati:
Ce pot sa fao Impotriva destinului? Trec drept unul din
cei mai vestiti provectori ai petrolului. DacA n'as fi eu, ar veni -
altul!... Panä and nu vom mai avea ce prospecta....
Se dorectä singur:
Meg, nu!... Ce prospecta va mai fi Inc% i peste cincizeci
saizeci de ani, In ttärile care au sciipat acuml de mine si de altii ca
mine... Toatä povestea americanilor cu epuizarea zäcämintelor,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 417
ramâne deocamdata poveste... Dar nu vom mai avea de ce sa
mai prospectram, ce prospecta! Nu va mai fi nevoie.
Petro 1111 sintetic? Intrebä cu interes profesional Sebastian
Ludus, Metoda lui Bergius sau lucrarile lui Franz Fischer?
Olandezul suráse cu amestec de dispret si de mila:
Prea costisitor !... Si pe urma remedii relative, expe-
diente, de vtieme ce pompeazg tot dintr'un combustibil care se
poate epuiza... Cunoso altceva, In alta directie. Existä andeva unul
care lucreaA pentru a readuce la neant cariera mea de prospec-
tor... In loc sa-I detest, ti astept rezultatele cu nerabdare as
putea spune cu o realä emotie, daca o gloaba batrana ca mine mai
poate vorbi despre vreo emotie.
Interesant.. se pled Sebastian Ludus peste masá, avid,
abia stapânindu-si curiositatea.
Sa lgsäm acestea! propuse olandezul. Mai bine desartä
paharul de whisky, dintfatâta n'ai sä mori... ì nu 4.epta sa afli
ceva dela mine. N'as spune, chiar dada m'ar baga In cazanul ou
ulei fierbinte onorabilul Reginald. Fiindca ar fi de temut i asa
ceval... Gandeste-te cum. a fost suprimat Rudolphe Diesel, inven-
tatorul care a revolutionat tehnica moderna i pe a därui urmä
s'a ridicat toga industria petrolului. Incurca prea multe socoteli...
E ceva asa de serios? stärui tânärul.
0 sper! Adidä nu ma indoesc deck de vreo interventie a
oamenilor cu mâna de Her ca a lui Reginald. Mai multe n'ai sg afli
dela mine. Cel ce lucreazä mi-e prieten vechi, din tineretele mele,
care mt au fost ca ale dumitale, traite cu apa mitierala..-Mi-e prie-
ten vechi, am rabdat de foame Impreuna, am avut i noi un cult
al progresului, pe vremea când nu dadeau razboaie si nu se unel-
teau revolutii pentru a monopoliza o regiune petrolifera. Eu am
cazut In ispitä. N'am rezistat demonului care mi mánä oriunde
simt mirosind a titei, El a fost mai fidel credintei noastre de
atunci. li cunosic mintea i tiu da se poate Intâmpla sa rastoarne
intr'o zi tot ce facem aci... Cate o scrisoare mà cauta din cand In
când, cu zece sigilii postale, dintr'un capit al lumii la cel;alalt, pe
unde ma poarta demonul met'. Imi aduce vesti bune; din ce In ce
mai apropiate de desnodamant. Si astfel am dreptul sä sper ea ma-
car o parte din omenire va fi crutata de legile acestea negre, ale
Iti amintesti ce se spunea pe vremea räzboiului i Indata
dupa razboiu? Erai prea tartar ca sa le urrnaresti cronologic
tragi concluziile... In 1917, Clemenceau, In apelul salt catre pre-
sedintele Wilson, declara cal petrolul e tot atat de necesar ca san-
21. - 27
www.digibuc.ro
418 CEZAR PETRESCU

gele combatantilor pentru soarta unui rAzboi". Dug armistitiu,

Lordul Curzon declara cg flotele aliate au navigat spre victorie
pe-un ocean de petrol". Iar In 1919, când Franta si Anglia isi Irn-
pArteau petrolul In Orient si fabricau tad proaspât trase pe hartA,
dupâ cum indica interestil petrohdui nu considerentele etnice, Henry
Béranger declara ca acel care va poseda petrolul va stApani lu-
mea"... Am Inteles-o aceasta mai bine deck o poti presimti dum-
neata dela distantg, fiindcâ Mg aflam in Irak pe atunci... Un Irak
proaspát confectionat, cu un proaspgt suveran, care din petrol s'au
ngscut si In petrol vor pied._ Cum vezi, bgtälia se dg Intradevär
pentru aceastg stgpânire a lumli prin petrol, nu pentru progresul
meu si al dumitale! SA sperAm ei va deveni o bätglie zadarnIcA,
fgrä obiectiv... Pentru aceasta e destul ca In locul petrolului, ori-
cine sg-sl poatg procura o fortg nelimitatä si la dispozitia tuturor...
/Utopie!... rosti sceptic Sebastian Ludus.
Utopie a fost primul railway dintre Stockton si Darling-
ton, In Septemvrie 1825; utopie aviatia, utopie telegrafia färg fir,
radio... Toate au fost utopii, respinse nu de profani, ci mai cu
seamA de oamenii de stiintg, ca dumneata si ca mine care s'au On-
dit gá le demonstreze imposibilitatea de aplicare. Tot ce-a fost
utopie In domeniul tehnic s'a realizat totusi si se va realiza... Si
sA sperim cd nu rämân utopii, nici cele din domeniul social... Paci-
ficarea sufletului omenes'c prin ceeace realizeazg tehnica noastrà,
sa spengm &A del aceasta nu va rämâne o iluzie...
*Si noi ce facem pang atunci?
Ne supunem timpului! Ne distribuim rolurile. Eu caut pe-
trol, dumneata 1'1 prelucrezi, dincolo de noi, altii II joacá la bursâ,
si dincolo de toti acestia, puterile cele färä chip care conduc lumea
de astgzi, Isi disputg petrolul, ca sg poatä stgpâni singure... Aceasta
e toatä povesteal... Te-ai gândit dumneata cA In ceasul acesta, zece
mil de oameni ca mine si ca dumneata se and risipiti In Alaska,
in Pensylvania, la Backu, In Venezuela, In Borneo, In Sumatra,
in insulele Sondelor, In Persia, In Galitia Intr'o sutä de puncte
ale planisferei? Slujesc progresul?... Slujim progresul? Ne-am pus
In slujba omenirii? Progresul lui Reginald si omenirea lui Regi-
nald? Deocamdatä stârpim, armonia unui echilibru de vie*, pe
care si-1 Intocmiserg pe incetul In sute si mii de ani cum se petrec
asezgrile geologice, echilibrul de vieatà al localnicilor din Sumatra,
din Backu, din Venezuela, din Mexic, de aici, din Piscul Voevodesei,
Aceasta 0. facem! Si ca sâ ne atipim cugetul, bem mai multe doze
de whisky. E reteta la care recurg zece mii de oameni pe zi, intfo
www.digibuc.ro
MJRUL NEGRU 419
sutä de locuri mäcar; zece mii de pionieri ai progresului... Pânä ce
se va schimba ceva peste capetele noastre, daclä noi nu suntem ca-
pabili sä eliberäm progresul din ghiara celor care il pangärese si
11 prostituiazà, cu a noastrtiä fanaticä sau pasivii complicitate!...
Jan Van den Vondel hohoti, fäcând semn ditre chelner:
Buetel... Anca runa butelia... Aceasta bem pentru progres
si mortii dela progresuluir

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL H
Adrul eel negru ea i eel galben
e striedtor de suflete f i de deg.
Micul peron al statiei Piscul Voevodesei misuna ca niciodatd
de lume aleasà.
Expresul pentru Bucuresti avea Intârziere de un ceas juma-
tate. 0 linie inundatA, cu terasamentul sltbit, se afla In grabnicA
reparatie dincolo de fosta frontierä a Bucovinei. Trenul scapase,
Gonea sá câstige timpul pierdut.
Dar n'a existat vreun anunt de Intârziere, primlt de o lume
mai Impkatà i mal bucuroa§.i Ca aceea de pe peronul din Piscul
Voevodesei.
Toti gtseau minunatà potrivealä. Altfel n'ar fi putut prinde
decât acceleratul de noapte.
0 telegram5 vestise demisia guvernuhil.
Svonul se räspândise fulgerätor. Dupt un sfert de orà a doua
depe0 confirma stirea cu oarecare amänunte. Aceastrá neasteptatil
schimbare Incurca descurca multe ite; nu mai l5sa neptsätoare
lumea cea nouà din Piscul Voevodesei, cum se Intâmpla pe vre-
muri, cAnd razI§if de pe domeniul lui 13pIdur Iloveanu n'aveau nici
ce pierde, nid ce castiga din primenirea stäpanilor.
Acum zece telefoane au sbârnäit la gait, cerând biroul de
miscare. S'a stiut astfel despre binecuvântatele inundatii din nor-
dud Moldovei i despre binevenita turburare din mersul trenurilor.
Iar lumea gitbità sà ajungt la Bucuresti In ceasul Cand pâi-
nea i cutitul trec dintro /nand In alta, a avut astfel rtgaz sg-si
Impacheteze valizele si sa. coboare In goana automobilelor spre
statie.
Erau mai multi i fugeau chemati de mai multe i deosebite
interese.
D. director general Reginald Gibbons, tocmai primise vizita
www.digibuc.ro
.A2URUL NEGRU 421
lui Vasile Tincoca, fratele cunoscutului orator parlamentar Horia
Tincoca i persoanä de Incredere a societätii Titeiut National-. Se
punea la cale fuzionarea acestei societäti, premeditatä Inca dela
Intemeiere, cu scopui precis de a pune stäpAnire pe terenurile din
jurul Voevodesei, tot asa cum pe vremuri d. Emil Sava si cu d.
Jordan Hagi-Iordan, prin alte mijloace, au Inghitit treptat ogoarele
rtizAsilor din Piscul Voevodesei i partea care Ii interesa din mosia
lui Boldur Iloveanu.
Oamenii s'au schimbat, s'au schimbat i Imprejurärile, firesc
era sä se schimbe i metodele.
In locul lui Jordan Hági-Iordan opera act= d. director gene-
ral Reginald Gibbons.
El distribuia cadouri celor In drept sä primeascá aceste
eadouri.
Mijlocitorul Säu, Vaqile Tincoca, se dovedise destul de
abil i discret. Nu se purta ca mizerabilii generali mexioani nä-
räviti sd nu-si respecte cuvântul Indatä ce izbuteau sä-si Inscà'uneze
dictatorul bor. Rästurnarea regimului, färä mitraliere, baricade
focuri de revolver, simplifica simtitor lucrurile.
Dupä toatd asteptärile, In locul guvernului demisionat se va
aldátui un cabinet de concentrare ou participarea partidelor mai
märunte i prea mult tinute la post. Intr'un asemenea cabinet,
Horia Tincoca va avea un portofoliu dinainte retinut i asigurat
la nevoie cu oarecare influente ale Ministrului englez. Abia trecuse
un an dela vechiul imprumut si se aräta urgenta necesitate a altuia
nou.
D. Reginald Gibbons reprezinta puteri nelimitate la Foreign
Office i la Stock Exchange. Se urcia deci In tren, pentru a merge
sä sustina intrarea In guvern a lui Horia Tincoca, singura garan-
tie a unui Imprumut salvator.
In pardesiul larg, cadjilat ca o parcelare idealä de perimetre
petrolifere, se plimba pe peron ou mainile la spate, aláturi de
Vasile Tincoca.
Privea peste capetele muritorilor indigeni, cu o scârbá totalä.
Buzele subtiri desveleau câteodatä dinii lungi i lati, ca se-
mintele de floarea soarelui, pe alocuri tärcate de platina plom-
belor. Numai de dottä ori s'a intors si a pdrut dà ia aminte cu oare-
care interes la existenta unei fäpturi omenesti.
Atunci când a intrat i când a iesit Ilenuta Precup, In häi-
nuta ei subtire si albastrá, Insotitä de un nelnsemnat functionar al
societätii, un Nietandru cu capul gol i cu o carte substoará.
E drágutá, fetital îi permise sä observe Vasile Tincoca,
www.digibuc.ro
422 CEZAR PETRESCU

Emurind din instinct reflectlile ososului tovaelis de drum si de

afaceri.
Nu primi nicio aprobare.
D. Reginald Gibbons îì pastra reflectiile pentru sine. Vasile
Tincoca Intelese c a fost lipsit de tact. Insä Indestul de specialist
In apretuirea femeilor, gästrã si el pentru sine pkerea c fetiscana
cu hainuta albastra, nu e numai dragutä, ci chiar frumoasa In toatä
puterea cuvântului.
Se feri din mers, sä räspundä la salutul lui Zaharia Duhu. D.
Reginald Gibbons nu observa acest salut.
Poate Zaharia Duhu nici nu-si scoase palária asteptând vreun
raspuns.
Venise s'o petread pânä la tren pe doamna Cecil P. Tudose.
Inca' o persoanä de pripas la Piscul Voevodesei, gata sá dea
fuga la primul semnal, spre Capita la unde se Imparte cutitul si
painea. Se afla aci de-o saptamânä In vederea unei cumparki de
case, In Bucuresti, Parcul Filipescu. Avea nevoie de parerea si de
aprobarea unchiului Zaharia si mai ales de o semnräturä.
t5upa planurile sale calculase slä mai ramâna câteva zile. Pre-
gatise totul cu o subtire diplomatie. Mai Intâi a descris casa: o
adeväratä vila. In treacIt a pomenit despre pre i conditiile excep-
tionale de plata. 0 ocazie pe care n'o Intâlneste omul de douä ori
In viata. Pe urmä a adus vorba despre situatia lor vesnic nesigurä,
cu mutari si chirii exagerate, mistuind aproape In intregime sala-
!jai domnului orofesor Petru V. Tudose.
M Intelegi, unchiule? Ma Intelegi, tusicä Ruxanda?...
Intrebase, impungând viazduhul cu nasul când spre unul, când spre
cel'alalt. In toate acestea Petra e cu desâvârsire desarmat! El cu
biblioteca i cu studiile lui, nelipsit deta cursuri si cu atâtea con-
ferinte pe cap, nici n'are idee de partea practicä a vietii. E ca un
orn cazut din luna... Imi ramâne mie datoria sa iau aceste griji pe
raspunderea mea. Vreau sa-i fac o surpriza... Ce zici, mätusica?
F5-1, copila mea... Te-ai &Ida bine! Incuviintase batrâna.
Ce zici, unchiule Zaharia?
Exact cele ce spune mama. Iti doresc sä izbutesti i sä
vä bucurati de o viata tihnita In casa voastra...
Bâtrâna rtaspunse fara nicio clintire in obrazul uscat. Zaharia
Duhu cu un suras a multe stiutor:
Amândoi 'MA n'au intrebat cam In ce fel s'ar putea angaja
ea sa faci fata la conditiile de plan, chiar exceptionale, cum le
dovedise Cecil negru pe alb.
Doamna Cecil P. Tudose pungise buzele i plecase nasul as-
cutit In pamânt. Muse cu dedetele pe speteaza scaunului. Se ridi-
www.digibuc.ro
AGRUL NEGRU 423
case sä potriveasd o cadra care-i parea da sta strâmb In perete:
,chipul Madalei Grintescu, zugravit odinioara cu vapsele ieftine, de
Alexandru Opris, intr'o primavara cu flori albe de cires, din celalalt
Pisc al Voevodesei.
Se hotara sä amâne pe a doua zi ataciul, incercând alte
mijloace.
Iar aceasta a doua zi, se intâmplase &A fie tocmai astazi, sat.-
tatoare pasnid si somnolent& and explodase telegrama dela
Bucuresti anuntand schimbarea domnilor. Indatä renuntase la toate
planurile.
0 casa mai poate fi cumparata, In aceleasi conditii excep-
tionale, peste o luna, trei, sau un an.
Guvernele, oricât de des se primenesc In tam româneasd,
ramAn câteodata Insa ocazii pierdute.
\
Deci, doamna Cecil P. Tadose a schimbat si dansa de plan.
A descoperit ca e absoluta nevoie sä se urce In tren si sa-1 scuture
pe d. profesor universitar Petru V. Tudose din vinovata sa inertie
de pana acum. Camera deputatilor s'ar simti onorata de prezenta
unui carturar tânar, pretuit conferentiar si spirit obiectiv, gata
sa se puna In slujba patriei si a Invatamântului, onorând maine
vreun secretariat general al Ministerului de Industrie, iar poi-
maine banca ministeriala. A batut telegrama la Bucuresti s'o as-
tepte d. Petru V. Tudose In gara de Nord.
Calcând apaSat cu tocurile pantofilor pe asfaltul sonor, câte-
odata priveste Incruntata In jos, cu nasul plecat si pard mai
lungit, dci, printr'un ciudat fenomen, meditatia concentrata in-
fluenteaza asupra apendicelui olfactiv al doamnei Cecil P. Tudose.
Pe urma, surlde si ridid nasul, purtându-1 In dreapta si In
stânga cu un Inceput de triumf.
A mai aflat o solutie.
Printre atotputernicli de mâine, a mai identificat o persoanä
destul de inteligenta, pentru a se rasa convinsa cu usurinta de spri-
jinul pe care II poate aduce majoritatii parlamentare, .un element
valoros ca profesorul universitar Petru V. Tudose.
Ce parere ai, unchiule Zaharia? intrebä, oprindu-se In loc
si apucându-1 de-un nasture. Mie imi pare un individ destul de
simpatic acest Vasile Tincoca...
Parerile despre oameni, ca si gusturile mâncarilor... Ce-i
place unuia, Ii displace altuia! .
Cecil hohoti subtire, cu voiosie, fiindd acum n'o mai inte-
resa parerile unui maniac ca unchiul Zaharia.
Isi Meuse planul si era gata sa-1 punä In aplicare.
Am inteles cra nu-ti prea place, unchiule. Mie InS5 mi-e
www.digibuc.ro
424 CEZAR PETRESCU

simpatic!... Dad intr.% In guvern ì frate-säu, Horia, ceeace-mi

pare hotárlt, are sä Invârtä el multe... i printre acestea multe
In primul rând va fi chestiunea Voevodesei, fuziunea cu Tifeial
National, consolidarea terenurilor cumpärate pacilea si altele cam
de aceeasi mäsurä... De pe banca min;sterialä, Horia Tincoca n'o
sä mai poatA face tapajul care 1-a dus unde este... Guvern In-
seamnä sgardä i botnitd. M alrmäresti, unchiule?
Urmeazä, Cecil!... Te ascult.
Ca ministru, asa dar, va fi redus mai mult sau mai putin
la täcere. Are nevoie de altii sä vorbeasd In locul skip( dela tri-
bunä. In locul säu si ca sä fim sinceri. cu mai multi autori-
tate decât a sa... Un asemenea deputat majoritar, care sä apere
o caua vád eu pe Petru... Il vlAd eu, i suntf convins cä tot asa
Il vor vedea i d. Reginald Gibbons, Impreunä cu acest simpatic
Vasile Tincocal... Incât, In tren n'am sä pierd timpul!.. Am sä intru
In vorbä si am sä le dovedesc evidenta... In definitiv, aceasta ar
trebui sä te bucure, unchiule. Nu prea aräti bucuros i nird mir
de ce?
Bucuriile unora, surit mâhnirile altora, Cecil.
Cum adicd? Ce vrei sà" spui, unchiule?
Mä gândesc si eu asa... Când este un mort In casä, toatd
lumea II jeleste, In afarg de cioclii care se bucurä. Unii, care-
vasäzid, se gäsesc Intotdeauna In orânduiala acestei lumi sä se
bucure de mâhnirile altora. Aceasta am vrut eu s'o spun, Cecil.
Prea Malt pentru mine, unchiule! Eu gândesc i träiesc
mai pe pämânt... Socotesc cä ar trebui sa te buouire... In definitiv,
Petru, dad va fi pus in situatia s'à apere politica economid a
domnului Reginald Gibbons...
Aceasta numesti tu politica economic& Cecil? intrebd
Zaharia Duhu.
Cecil P. Tudose trecu peste dojana Intreruperii, sgáltâindu-I
mai tare de nasture si urmând:
...s5 apere politica economicä a domnului Gibbons si a
lui Vasile Tincoca, implicit a lui Horia Tincoca, prin aceasta Ifi
interesele dumitale, unchiule Zaharia! Interesele socie-
tätii Voevoda, care stint si ale dumitale... Vezi? Eu mä gândesc la
toate... Sunt solidarä cu soarta sotului meu i cu a celor din jurul
sau... Nu pot träi ca Madala...
Spunând, aruncaSe o privire asctrtitä Madalei Grintekti.
Prietenia lor se räcise.
De cateva ori Cecil läsase a se Intelege cä desaprob5 viata
Madalei i cä II deplânge pe Dinu Grintescu.
Malada se afla cu Dinul In celälalt capät al peronuitii. Pleca
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 425
dânsa la Bucuresti, fAra si fie chemat5 de niciun interes si nici
mäcar de ascunsele ei driumuri de altädatä.
Pleca fiindd vieatta de aidi o apAsa ca vieata de pretutindeni.
De la distantä sirntise Impunsatura privirii.
Se räsucise pe jurnätate si vorbi cu ochii In pämânt:
Dinule, ar trebui sä nu mä
Acelas lucru mi-1 spui de sase ani, Madalal...
Ti-1 spun de sase ani, Dinule, cici de sase ani acelas
lucru se petrece... Eu nu mai exist? Numai sondele si vagoanele
acestea?... Numai atát este pe lume?
Mai esti i tu, surâse Dinu Grintescu indulgent.
Mai... Ar fi trebuit sä" fiu eu inaintea lor, Dinule!... Acum
sunteti destui... Nu apasä toate numai asupra ta. Iti poti lua un
,concediu mai lung: dottà-trei luni, sä plecäm undeva, SA fim nurnal
noi, sä uiti de ¡Acura aceasta si de sonde si de tot...
Dinu Grintescu ii atinse usor bärbia cu vârful degetelor, ridi-
cândui ochii i dojenind-o, in ascunzisul cugetului cu gândul dift
intr'adevär este putin vinovat fatä de dânsa:
Fii cuminte, Madalal... Tu tii prea bine, c5 nimic din ce
vrei tu nu se poate... Suntem mai multi, dar tocmai de aceasta
nu-mi este permis sä plec... Mai multi, Inseamnä cà intrucâtva
am fost retrogradat din rostul i rtspunderile mele... Aceasta nu
poate dura! Trebue sA fiu la fata loculul, acum când se mareste
exploatarea i când vor intra in functiune sondele cele noi, cu
sistemul rotativ... Ai sä vezi si tu... In doi ani dispar toate aceste
schelete negre i urâte... Vom avea o exploatare curata ca o
grädina.
Madala strânse din timerii mici:
Cât mâ Indlzeste aceasta pe mine!...
In adevär, era mid, sgribulitä, si !Area gata sà crántäne
din dintii märunti, sträbatutà de-un fior, cu toate ca soarele liätea
dldut In acest sfârsit de toamnä luminos si melancolic, dupà cloud
säptämâni de ploaie i vânturi.
Dinu Grintescu o privi cu räcealä.
Toatä induiosarea de adineaori i sentimentul de vinä fata
de dânsa s'au risipit. De sase ani mereu aceeasi poveste. Madala
parcA Ii dusmanea lupta lui de aci.
Pismui un orn fericit ca profesorul Petru V. Tudose, care a
avut norocul unei femei atât de solidara cu toate luptele sale de
oriunde.
Au tkut amândoi
El trecând cu ochii dela fata slabs si dialanä a Madalei, spre
www.digibuc.ro
426 CEZAR PETRESCU

vagoanele-cisterne orânduite pe liniile laterale ale statiei Piscul

Voevodesei. Ea ciugulindu-si butonii mänusilor.
Ii bätea soarele molatec In obraz.
Lumina aurie tremura prefirând o Inselätoare cäldurlä de
tinerete pe chipul care aminti asa, o clipä, numai una, portretuL
zugrävit odinioarä de Alexandru Opris, când cealaltä Madala se
bucurase copilkeste de brätara venetianA din epoca lui Lorenzo
Celso; dar frägezimea aceea n'avea sä se mai Intoaro5 niciodatä,
cum nu se vor mai intorce aci, nici primäverile de atunci.
Vartolomeu Diaconu apku din biroul su, Imprästiind stirea
05 expresul a trecut de ultima statie.
Era nebkbierit, cu gulerul cämäsii murdar si cu nodul cra-
vätii strâmb. Se vedea o surpare i pe chipul sefului de statie. Sub
ochi, douti pungi vinete fi dädeau Infätisarea chibitilor din tripouri,
când toti jucátorii au plecat i când mAturätorii Ii alunga
Zaharia Duhu nu mai asculta proiectele ambitioase ale
doamnei Cecil P. Tudose.
Urmárea mersul impleticit al lui Vartolomeu Diaconu; fäcea
unele apropieri intre figura aceasta pämântie i alte chipuri despre
care bätrâna Ruxanda Duhu avea obiceiul sipunä cA le-a iesit
tärâna mormântului in fatä.
Trebueste scäpat... murmurA clätinând din cap.
Cine, unchiule? Cine trebueste scApai si dela ce scápat?
ski repede, cu glas ascutit, Cecil, ca Intotdeauna alarmatà de
manille filantropice ale unchiului Zaharia.
Zaharia Duhu o domoli:
Nimeni, Cecill... Si dela nimic, Cecil! MA pomenese i eu
vorbind singur cAteodatä, vrute si nevrute. Semn cA Imbätrânesc,
nepoato!
Dar In ochii criutätorului de comori lucea lumina pärelnioä
tristá.
E o chestie de lämurit! rosti Cecil cu. neincredere.
Bine, nepoato! Gräbeste-te s'o lämuresti... Numai vezi oä
ai prea multe de lämurit pentru un cap de femee... Cas% In Parcul
Filipescu, deputätie bärbatului; când ai sä mai gäsesti vreme sà
lämuresti si nälucile unui smintit ca mine?
Aluzia era directä. Zaharia Duhu Ii amintea vremea când
abia au erupt sondele din Piscul Voevodesei, iar dânsa se Infä-
tisase cu mari rezerve'de puteri si cu 'multe ajutoare, pentru
a sili olutätorul de comori sá devinä numaidecât petrolist.
Imi pare räu, unchiule, cá ne despktim asal...
Nu-i nimic, Cecil. Tu esti o copilä bunä i desteaptà..
Stiu eu, cA ai sä uii repede si c5 ai sà te Intorci Impäcatä....
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 427
Drumul Voevodesei Il cunosti, casa o gasesti Intotdeauna des-
chisä...
Cecil stranse buzele i bätu asfaltul mai indesat cu tocu-
rile sonore.
Asa i se Intâmplä ei cu maniacul acesta! Cand crede 6 a
aplanat vechiul lor conflict, i se nazare din nimic si are de trudit
apoi o jumatate de an, ca sà repare ce-a stricat In cinci minute.
In definitiv...
In definitiv, bine ea soseste trenul, Cecil. Ia aminte la va-
gonul In care se urcä d. Gibbons si simpatia ta, d. Vasile
Tincoca... Pe mine, lasa-mä! M gäsesti oricând...
Expresul intra In statie, umplând peronul de tumultul ro-
tilor de fier.
La o fereasträ de vagon, räSäri capul domnului Emil Sava.
Alaturi Tudor Stoenescu-Stoian. Gräbeau spre Capita la unde se
petrece schimbarea domnilor, toti domnii mai märunti, din mai
Inärunta Capita lä a tinutului.
D. Emil Sava facea semne spre d. Reginald Gibbons si to-
varäsul säu, Vasile Tincoca.
Am locuri aci, rezervate!... ti invitä cordial. Comparti-
mentul intreg...
D. Reginald Gibbons parea atins de subita surzenie. Un in-
divid ca Emil Sava nu-I mai interesa. Trecuse la numarätoarea
actionarilor de a treia mânä, iar acum trecea i In opozitie.
Se Indreptä spre alt vagon.
Vasile Tincoca Ii sprijinea bratul gi se urce. La spate ii
dadea zor Cecil P. Tudose.
Pe altd scara, Made la se plecase sä repete:
Dinule, Inca odata te rog... Vino! Ia-ti un concediu... Nu
mä Msa singura...
fu i ultimul cuvânt, and expresul s'a pus
In miscare.
Dinu Grintescu strânse din umeri. Cäutä din ochi pe Zaha-
ria Duhu sta facä drumul Impreunä.
Dar Zaharia Duhu displäruse undeva, spre biroul sefului de
statie.
Intrase.
In birou nu se afla nimeni. Se uitä pe masa. Coale de hârtie
albasträ prinsa In piuneze era presäratä de socoteli: adunari
sdäderi. Aläturea cosul plin de hârtii mototolite. Zaharia Duhu
privi Intai spre use cu geam. Se asigurä ca nu-1 observa nimeni.

www.digibuc.ro
428 CEZAR PETRESCIY

Sè plea si ridicä tin ghiomotoc. Il desfäcu. Un concept de

scrisoare, paräsit la primele cinci randuri:

Mu lt stimate domnule Demetrian,

Odatä, dacd va mai amintiti, intr'o halta din Beira gan,.
pe o noapte cu viscol, mi-ati spus ca de elite ori ma voi af la
intr'un ceas decisiv al vietii, e destul sii vä trimit sem-
nalul: S. O. S. N'am crezut niciodatä...
Zaharia Duhu, desfacu alt ghiomotoc:
Respectuos, va salut, domnule Demetrian, -
Copiii mei mal vorbesc si acum despre Nenea Milk& .
omul providential care intr'o noapte cu viscol...
Gäutatorul de comori nu scormoni mai departe In cosul cu
hat-W.
Aflase tot ce voia sa stie. Nu-1 Inselase nici de astädatä
instinctul.
Se aseza pe canapeaua Invelitä cu musama si Incepu sä
astepte. Cifrele de pe masa ti spuneatt cat. Cat ii lipseste sefului
de statie din Piscul Voevodesei la socotelile sale si pentru cat
se svarcoleste noaptea de teama unei inspectii neprevkute.
Era sigur ca scrisoarea nu a trimis-o. Nici n'ar fi avut cui,
nici n'ar fi avut cum.
Demetru Demetrian abandonase politica si pärasise Ora. Un
semnal desnädäjduit nu mai putea ajunge pang la el. Jucatorii la
Bursa' ca si judatorii de carti se acata de sperante absurde. Pe
urmä se leapädä de o speranta absurdä, ca sa si Incleste vieata
de alta pana a doua zi, si asa mai departe. *tie cat, Zaharia
Duhu, stia de ce! Adtiunile socientii Voevoda au sckut siste-
matic de un an jumatate, dupa o socotealä tlinuita a domnului
Reginald Gibbons.
Impotriiva tuturor prevederilor si In ciuda realitatii, di-
rectorul general al Voevodei Intretinea o Indoialä; prin oameni
interpusi urmarea acapararea tuturor actiunilor risipite pentru
a le aduna numai in cateva maini. Intr'o vreme raspandise chiar
svon ca exploatarea va fi suspendatä pentru o bucata de timp.
Prima victima fusese Iordan HagNordan. Au urmat altele
mai marunte.
Acum socotelile domnului Reginald Gibbons se apropiau de
Incheiere. Actiunile s'au adunat la matca. In doua-trei luni o
nous emislune va fi cotata la Bursa de trei ori cursul actUal.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 429
Dar peste trei luni, la aceste actiuni vor avea drept numai
detinätorii celor vechi adic5 oamenii alesi de d. Reginald Gib-
bons si cativa indigeni indipAtinati ca Zaharia Duhu si ca Dinu
Grintescu.
Acestea le stia toate cäutätorul de comori.
Intelegea de ce Vartolomeu Diaconu trimite 'in necunoscut
chemarea sa: S. Q. S.
Mai greu era sä stie In ce chip sr.i-i intindä mâna de ajutor,
färä s5-1 umileascä, asa cum purtase el Intr'o curtie de argint
vechi, nestematele domnului Meyer, montate In brátara si In
inelele dupä moda anilor 1840-1850.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL III

Erau flori oiorii, de toamnd, gird

niciun nume pentru ddn$11...
Inainte de sosirea trenului, Ilenuta Precup a iesit din garii
impreunä cu Mihai Peclu, atingandu-si usor cotul din mers.
El nu asteptau pe nimeni, nu plecau nidieri.
Au venit fiindd Mihai tinuse sä pun% la cutia postei ea-
teva scrisori urgente, pregätind o plecare pentru mai tarziu.
Ilenuta a simtit privirea Nevástuicii urmärindu-i cle sus,
dela fereastra cu muscate. S'a prefäcut d nu obsera 0 stanje-
neste aceastä imputare geloasä i tiranicä din ochii fostei eleve.
Acum sunt multe priviri care îi urmäresc si Ii desaprolid.
Nu poate InS5 nimic Impotriva lor, cum nimic nu poate
nici Impotriva sa.
Mihai mai are de stat numai zece zile In Piscul Voevode-
sei. A isprävit examenele; plead din slujba modestä dela birou-
rile societätii, ca sä-si urmeze Invtitätura la Bucuresti, la Uni-
versitate.
D. Reginald Gibbons pe care toatá lumea Il socoteste un
om Inghetat si färä suflet, l-a chernat acum cateva zile i s'a
arátat bun ou dansul. Minunandu-se de chipul cum s'a Invrednicit
sä-si prepare examenele singur, îr s lipseascá dela datoria sa
de functionar al societätii, l-a Incurajat In aceastä sarguintä
l-a invitat chiar sä ia loc pe scaun. Pe urmlá, a dat ordin
la Centrala din Bucuresti sà-1 numeascA Intr'un serviciu mai bine
plátit si mai usor, WA' cand îi va termina studiile.
Fárá multe forme, färä multe vorbe. Simplu i scurt, cum
ti stá In fire!
Zece zile 11 mai despart pârfá la plecare. Mai au ei sullet
sä se Intrebe de ochii lumii si de spusele lumii?
In aceastii nämiazä cu soarele bland de toamná, au pus
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 431
la cale o plimbare departe-departe, la camp, mai departe Ind,
In pädurea care-si scuturä frunzele, acolo unde nu-i ajung, nici
ochii, nici spusele lumii.
Gräbesc pasii, timpul le este mläsurat si scurt.
De pe-un drum ingust, gâtuite intre douà zAplazuri inalte
$i cAtrAnite care Imprejmuiesc cisternele societätii, a apärut pe
neasteptate Alecu Toader Precup.
Ilenuta a treSärit. S'a strans langA Mihai färä SA-si dea
seam5, si i-a prins bratul, cäutând apärare.
Dar Alecu Toader Precup e In toane bune si pare cu chef.
In loc sä arate mania cAii Intalneste fata In toväräsia unui
cioflingar, s'a proptit In picioarele de urias si Ii asteaptA sa se
apropie.
Inde gros, Impingându-si sapca pe ceafä:
Haideti, hulubasilor! Hai repede, &A nu vä face tdica
ostropell .

In kurta de piele neagrä si unsuroasä, clAtinând cäpAtâna

enorm5 si Infigandu-si mainile butuanoase In $old, Alecu Toa-
der Precup s'a crAcAnat sA le taie calea. Ii priveste dela In Al-
time, In crestet. E ca un uria$ fioros si rânjit de atâtare, cerând
vamä unor pläpande fäpturi rAtAcite In ImpArAtia sa.
Ilenuta s'a apropiat cu ochii In pAmant, cu fata InvApAiatä.
Adierea de \rant ii fluturä un carliont de pAr. Umbrele genelor s'au
lungit pe obraz, ca In cartea postalä ilustratä din colectia däruitA
cândva de Nevrástuica.
Mihai îsi pipäe pärul, cravata, nasturii hainei. Stingherit, nu
*tie ce s'ar cuveni sä fad. In mana stangä tine o carte. Maria
dreaptä e liberal. Sal i-o IntindA uriaplui? Poate inadins II asteapt%
ca s5-1 Insface de-o aril* SA-1 räsuceascA si sa"-i fac5. \rant peste
záplaz, cum 1-a amenintat de câteva ori, fiindcA ii scoate fata
din minti.
De atunci II ocoleste, a-tat cat se poate ocoli un om pe
altul In acest mic univers care e Piscul Voevodesel.
Alecu Toader Precup are faimA de mare zurbagiu si El-
táus. Unele Indieräri ale sale cu lucrAtorii nemti si polonezi au
ajuns de poming. A ciocnit odatä doi, cap In cap. AltAdatd a ri-,
dicM unul de ceafä $i 1-a räbufnit In pámânt, de-a rämas lätit
o bucatä de vreme ca o broascl
SA-1 Intinclá maim? Nehotarit, Isi rAsuceste un nasture, Isi
potriveste batista, $i-a gAsit de lucru cu stiloul Infipt In buzuna-
rul dela piept.
Alecu Toader Precup a deschis el palma. 0 palm5 imensä,
latA si bAtAtoritä, cu semnele päcurii Incrustate In plele:
www.digibuc.ro
432 CEZAR PETRESCU

Bate palma colea, In laba asta, si sä-ti fie cu noroc!...

Ce-am auzit, asa s dea Domnul!
Anume ce-ai auzit, tat*? prinse curaj Ben*.
Nu te preface, map vicleana ce esti! Stii tu mai bine
cleat mine. Cum adica: anume ce? si-a dat baietul examen. Asta
mä bucural... Pleaca la Invataturä mai nalta! Asta má bucura si
.mai L'a luat dornnul Reginald sub pärinteasca sa ocro-
tire... Asta ma bucurä grozav!... Asta Inseamna çà n'are sa mai
fie multd vreme contopist. Are sä se intoard Inapoi inginer ori
director, sä ne dea ordine, nouä padtosilor!...
Mihai se apara sfios:
Dori* le mele sunt mai mici. N'am planuri ant de am-
bitioase...
Lasa ambitiile! Nu te mai rusina de ele. Toti avem am-
biturile noastre. La unii se prind, la altii nu... Cum le-a fost scris
de catra Cel de Sus!... vorbi cu alean, Alecu Toader Precup, care
avusese si el multe ambituri rfäruite.
Se uitä la ceasul din buzunarul jiletcei. Pe urrnrä, dulpä ve-
chiul sau narav, la al doilea si la al treilea, pana la sase, tistuind
a mirare când descoperea o imperceptibilä nepotrivire a minuta-
relor. Le pipai pe fiecare In culcusurile respective. Ii desmierdä
lanturile incrucisate, descurcandu-le delicat, cu satisfactia copiilor
care nu s'au saturat Inca de judriile mult jinduite.
i acum, incotro ati pornit-o?
Räspunse Ilenuta:
Spre camp, tatutule!... D. Pec lu plead peste câteva zile.
Se bucura de ziva aceasta frumoasa, ca sa mai vada odatä locu-
rile de care se desparte...
Alecu Toader Precup trase sapca unsuroasä pe ochi; li cer-
ceta pe sub cozoroc, cu un suras indulgent:
M1, ce mâta vicleana! Ma, ce matä!... Carevasazici,
numai de locuri se desparte?... Numai de atata l-a prins pofta
plimbarii?
Ilenuta privi rusinatä Intr'o parte. Mihai in alta.
Uriasul coborl o palma pe umärul tânãrului, cu o loviturá
care-i clatina genunchii din balamale:
Haide, hulubasilor! Nu-mi mai umblati cu soalda! La
mine nu merge... Vä trite leg i acuma nu ma mai supär. Numai
fiti cuminti... Tu ai sa stai acas6, Ilenuto, si ai sà-1 astepti...
El are sä invete carte cum scrie la randuielile scolilor din Bucu-
resti... lar daca s'o Intoarce orn, diva cum fagadueste, ream ni-
mic Impotriva! Aveti sa vä capätati binecuvântarea mea...
www.digibuc.ro
AURÚL NEGRTJ 433
Alecu Toader Precup se simti Induiosat de aceastä clipd
ascunsA Inca In tainitele viitorului. Statu In cumpanA. Lupta cu
un Indemn launtric greu de ascultat...
Se birui pe sine si desfacu un ceasornic cu lant cu tot, din
pripoanele complicate. Il nimeri intre degetele de capcAun, ii duse
la ureche sa mai asculte odatä bAtAile fine ale inimii de metal,
suflA asupra capacului si II curati cu basmaua.
Pe urmA, se pleca sA pninda lantul cu mâna sa, la haina
lui Mihai Pec lu, In cheotoare.
Iaca! rosti. Aista sä-1 pastrezi dela mine. Te stiu orfan
pricep eu cà nimenea nu s'a aflat cine sa-ti dea o bucurie, când
ai sf arsit cu bine partea Intaia a InvatAturii. Aista sä fie In soco-
teala zestrii!... 0 arvunA i un suvenir de arndntire cum s'ar zice...
De altminteri, dragA baiete, cu atâta zestre ai sà ramâi! Asta ea
s'o stii din vreme... DacA nu mA surubarea unul ca alde Emil
Sava, altfel stAteam nod de vorbA...
TAtutule!... murmura Ilenuta, cu boabe de lacrAmi In
genele lungi.
Nu stiu cum sa multumesc... îngâimä Mihai, coplesit
de solemnitatea momentulul, acolo, langa un zaplaz had si ea-
tränit.
Vorba! se risti uriasul. Am spus. Gata! S'a isprävit!...
Acuma plecati la plimbArile voastre... Si baga de seamA! Ceasul
sä-I Intorci Intotdeauna seara la opt. Asta-i rânduiala lui!... SA nu
care cumva sa-1 dal de smintealA, ca-i poznä cu mine... Pe urmä,
dând oi Inchide eu ochii, tot voi aveti sä le mosteniti i pe ce-
Cu saPca pe ochi, ealcand prin mijlocul ulitii, Alecu Toader
Precup s'a depArtat spre carciuma lui Leiba Tudie.
Ilenuta i Mihai au pornit-o dincolo de asezarile unite, ca-
tre câmpurile si padurea de departe.
0 vreme au mers tAcuti. Le era destul CA se simteau unul
langA altul.
Au trecuft de ultimele case cu Infatisarea lor tristä de ma-
hala. Au lAsat In wrma barAcile acoperite cu bucAti de tabti c'ar-
pite cu petece de carton gudronat, gunoaiele cu tufe de maturi,
ogräzile eu rufe de cit Intinse pe frânghii si cu potäi corcite
pitigAiat printre garduri.
Dar nici dincolo de marginea sälasurilor omenesti, câmpul
nu era Inca un camp adevArat.
Se cäscau gropi galbene de lut, se Inaltau movile ile prun-
dis si de nisip, parasite. Sine de fier, vagonete mancate de ru-
ginA, tevi sparte; toate *eau o lepti care s'a Intins lacom s'A
www.digibuc.ro
434 CEZAR PETRESCU

Inghitä verdeata päsunilor. Dintr'un starv de cal trägeau calni

fantomatici. A sburat un card de ciori. Un camion descarcä gu-
noaie.
Ilenuta intoarse privirea In altä parte.
0 muncea un gând, o hotärire mereu amanatà. Cäutà sä-si
usureze sufletul:
Mihai, eu am sà-ti märturisesc ceva.. 5tiu cá are sä mä
scad5 din ochii täi, Insä nu pot sä tac. E ceva urlt si cu neputintä
sä mi-o iert...
Mihai Peclu Ii apucä usor bratul:
Nici nu mä Indoesc ca trebue sg fie o crimä grozaväl
E destul sä se uite cineva la tine, ca sä-si dea seama de ate
esti tu capabilä.
Nu rade, Mihail...
Nu rad.
Si n'ai sä mä dispretuesti dupä aceasta?
Depinde! rosti Mihai Peclu, cu o severitate prefäcutä.
Ilenuta merse câtiva pasi cu ochii In pärnant. Acum Ii pä-
rea räu cá Incepuse.
E vorba despre mane §i tata... Fatá de el mä simt vino-
vatä... Ai sä mä Intelegi tu, Mihai?
Mi se pare cä paná acurn, de doi ani, ne-am Inteles in-
totdeauna, Ilenuto! Ii aminti Mihai cu o blandä imputare. 5i nu.
aveam Inch' binecuvântarea nimAnui.
Tocmai de aceasta, Mihai! Tata, sub Infätisarea lui
cam necioplitii, e un cm cu inima bunä. Pe and eu, sunt ceva
mai rea decat o matà vicleaná, cum mi-a spus el. Mai rea, mult
mai rea...
TI-0411 se mirä Mihai Peclu In glumä.
Apol, II prinse bratul strans, Inclinând putin capul s5-1 vadà
ochil:
Te-am necäjit. Te rog sä mä ierti... 5i cea mai bunä
dovadä cä m'ai iertat, ai sä mi-o dai povestind färä niciun *Mewl-
jur, asa cum te-ai spovedi unei surori mai mari...
Abia rostise cuvintele i ar fi vrut sä le retragä.
Tu tji Ca nu am nicio soli mai mare... vorbi cu tris-
tete Ilenuta. 5tii cum a sfarsit särmana Sanda?... Au scos-o arsä
din bisericä... N'o mai cunostea nimeni, decât dupà inelul de ar-
gint din degetul care se fäcuse cärbune...
Privi Inainte, cu buza de jos tremurand.
ContinuA:
Pe urmä mai tii,. Mihai, cä asa cum era ea, nu m'ar
fi putut Intelege. Toatä lumea spune cä a lost frumoasä si des-,
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 435
teapta... Dar ea ramasese o fan de taran. 0 tärancd. Eu nu sunt
nici una, nici alta. Si nu te am decAt pe tine, Mihai!... Chiar po-
vestea mea cu aceasta Incepe i cu aceasta se sf Arseste. A fi
vrut sä n'o cunosti. Poate era mai bine. Insa ma roade, Mihai!
Nu pot sa ti-o ascund. Atunci nu mi-am dat searnä. Acum, Imi
judec cu mintea de astäzi, f apta mea de atunci... Eram IneA in
scoalä. 0 colaritä de-o schioapa, foarte fudula de uniforma §i de
ghiozdanul de piele si de pantofi... Venise tata sa m,a aduca acasä,
dela oras, In vacanta Cräciunului. Ne Intorceam cu trenul. Tata
e cum II stii. Cu hainele lui si cu ceasornicile lui... Nu cazuse
Inca la patimä asa de rail ca acuma... Mai avea pe atunci si am-
bitiile sale. Abia *Rase de doi aril banii de pe pamânt. Nu-i
pdraduise. Voia sA fie si el boier...
Ilenuta Precup surAse manila amintirilor.
Aici se potrivea cu mine! La scoala n'am spus colege-
lor cà sunt fatd de taran... Spuneam ca tata e petrolist... Iesise
atuncea un soi nou de oameni. Nu eram nici tärani, nici boieri,
nici români, nici streini... Destul era sä spui petrolist, a sa nu
mai ai nevoie de alte recomandatii. Era si tata asa dar, petrolist!
In loc sA mergem cu clasa a treia, s',a urcat In clasa întâia. Acolo
se mai aflau doted persoane: un ofiter tânär i o doamnd foarte
eleganta... I-am observat Indata cum se uitau curios la noi i mi-a
fost rusine... M'am prefacut cà n'am nicio legatura de rudenie
cu tata, cà mi-e strein, ca si cum el ar fi fost asa, un fel de ser-
vitor trimis de stäpâni sa le aduca fata dela scoalä... M'am, tras
Intr'un ungher si am inceput sa citesc o revistä ilustratä. Tata
nfa intreba: Nu ti-e frig? li räspundeam intepat... MA Intreba:
Si cu scoala, cum ti-a mers, Ilenuto? Ii räspundeam schimonc-
sindu-mä, ca unui servitor care nu-si cunoaste lungul naSului
se cam Intrece spunându-mi pe nume... Poate a inteles. Cdci a
rämas In coltul lui i n'a mai vorbit nimic tot drumuL Nu mi-a
spus acasa niciun cuvânt despre purtarea mea. Nu mi-a pomenit
niciodata... Dar de atunci rda simt vinovatä fatiä de dânsul... Aceasta
s'a petrecut acum trei ani, la CrAciun au sa se Implineasca
patru... De ce trece timpul, de ce Imi iert mai greu... MA judec
cu altä minte, Mihai! Imi pare ca mai existä In mine alta fiinta,
pe care tu nu o cunosti i trebue sa o cunosti. Una rea, ipocritä,
vanitoasä... In stare sä se iepede de neamul si sângele ei, pentru
o desertAciune.
Atâta e tot?
Cred ca. ajunge, Mihai.
Mihai o ajuta sa päseasca peste o ata subtire de apä. Câmpul

www.digibuc.ro
436 CEZAR PETRESCU

se desf5sura Insfârsit neted, färä cicatricile gropilor i movili-

lor, cu iarba ars5 de brumé, dar moale sub pasii lor elastici
tineri.
Nu spui nimic, Mihai? întreb ca Ingrijorare, Ilenuta.
Vezi? Acuff] te gândesti si m5 judeci altfel. tiam eu c5 nu tre-
buia sä-ti istorisesc aceasta... E ceva asa de urit si de josnic!
Mihai Pec lu rosti cu aprindere:
Dar nu e urn i josnic de fel, Ilenuto! Te inseli când
inchipuesti c5 tot ce mi-ai spus tu e o dovad5 c5 esti rea, ipo-
critä i vanitoas5. DimpotriVál
Dirnpotrivá? se mill Ilenuta.
Da-da! Dimpotriv5.
Vrei sä m5 consolezi, Mihai?
Nu ai nevoie de nido consolare! Tu m'ai f5cut sà m5
gândesc la mine, s5 m5 compar i s5 g5sesc c5 poate eu sunt
mai flu, mai ipocrit si mai vanitos deck m5 credeam... Fiindc5
eu niciodatä nu m'arn, intrebat cum sunt. Aceasta e Ufl semn rau,
Ilenuto!... In fiecare din noi exista un frate geamän al nostru
care se poate Intâmpla s5 fie r5u, ipocrit i vanitos. Câtä vreme
nu ne d5m seamA de existenta lui, Inseamnä cà ne impadm
foarte bine cu frateler acesta geamän. Unii traiesc asa toatä
vieata! nici nu observä cià träieste vieata Sunt
varbesc despre räutatea altora; vanitosi i ipocriti, dar nu v5d
decât vanitatea i fätarnicia altora.
Poate, Mihai...
Sigur, Ilenuto!...
S'au oprit sà priveasci intinderea câmpurilor, cu Valle de
departe i cu satele estompate in pâcl5.
In soare luceau firele de mkase ale funigeilor. Unul se
acat5 in pärul lui Mihai. Ilenuta Ii spuse s5 se IntoarcA. Il
atinse usor cu degetul si II eliberä sä-si urmeze plutirea ilegänat5.
Parc5 e altä lume ad... spuse Ilenuta.
Era Intr'adev5r altä lume.
Piscul Voevodesei cu sondele negre si cu rafinäria cea nou5
Impresurat5 de zidurile roii, cazanele si vagoanele cisterne;
toate au r5mas In urm5, ascunse dup5 un clin de deal. Ad se
intindea tam cea veche, cu satele vechi.
La, picioarele lor, pajistea märunt5 5i ars5 de brum5 era
smältuitä cu flori pläpânde de toamnä. Florile cele mai târzii ale
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 437
câmpului. Viorii, iesite de-a-dreptul din pmânt, fära frunze, inalte
pähärele vegetate. -
Nici unul, nici cel5lalt nu stiau cum se numesc.
Au descoperit cu o tnist5 uimire aceast5 ignorant5.
El era targovet si n'avea de unde s5 le cunoascS.
Ea le stiuse poate când a fost copilà.
Vieata cea nou5 din Piscul Voevodesei, in care a crescut,
nu mai Ing5duia asemenea flori si le stersese numele din multe
amintiri.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL IV

Se ivesc in vieata oamenilor tot

felul de cumpene.

De trei zile, dura o ploaie märuntä, Inspicatä de fulgi.

Cerul coborIse aproape de pämânt. Câltii norilor se acä-
tau In furnale, se târau peste acoperisuri, Impingeau Indärät fu-
ninginea groasä i miasmele cazanelor cu pácurá.
TrecItorii acau dusmänos In sloatä. Pe sub ferestre se
auzeau tusete si horcäituri din piepturi coscovä. Camioanele
Improscau jerbe de noro*; sbarnâitul motoarelor räsuna In väz-
duhul ud, pânä noaptea târziu, sgältaind geamuri i cutremu-
rând precare locasuri de paiantä.
Gazetele nu mai aduceau nicio §tire vrednicä de comen-
tarii. S'a deschis noul parlament. Discutia la Mesaj a Inceput
aceeasi dintotdeauna. D. Horia Tincoca, ministrul Industriei
Comertului, pregätea o nouä lege a minelor. Doamna Demetru
Demetrian a avut un usor accident de automobil la Cannes.
Procesul domnului Iordan Hagi-Iordan cu societatea Voevoda
s'a amânat. E vorba despre oarecare tratative, o transactie,
poate o conciliere. S'a mai sinueis .o student5 la Bucuresti
emenintä o viru1ent:5 epidemie de gripä.
Toate acestea nu-1 interesau pe inginerul geolog Jan Van
den Vondel.
In camera din fostul conac al lui Boldur Iloveanu, se stri-
mute din jaltul moale pe divanul cu teluri moi.
.Cäsca sä-si desghioace fälcile i Imprästia fumul compact
al pipei ca o mâná molesitä de convalescent. Plictisit Ii plimba
ochii la härtile si sectiunile colorate, la plansetele rezemate de
perete si la mustrele de roci Insirate intr'un dulap cu usile de
sticlä. Eocen, oligocen, meotian, cuaternar, fracturi de Incäle-
care... Ce insemnau In definitiv? Pe harta geologica a regiunil
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 439
stäteau inscrise, cu pete albastre, verzi, galbene, roii, violete, ca
penele de colibri.
PAsärile cu aripi muiate In culori de curcubeu au rämas
insa In Mexic.
Aci si acestea, sunt numai Väpsele neInsufletite, Intinse cu
pensula pe foi de hârtie neinsufletitä. Jurasic, cretacio, devo-
nic, siluric, permo-carbonifer... Planeta e aptusita pretutindeni
cu acecasi scoartA de epoci Incheiate.
Numai oamenii si päskile i arboril i florile sunt altfel si
mereu cu alt chip.
Sebastian Ludus a intrat de douä ori sä-i dea ziva buna.
Odatä and a plecat dimineata; a doua oarà când a plecat
dupä amiazä la rafineria si laboratorul sau de experiente. A
trecut grAbit, schimbAnd picioarele p.e loc cu neastämpär, ca un
amant nerAbdätor In sfertul de ceas dinaintea Intalnirii. Cu deo-
sebirea a nu purta costumul unui amant i nici nu mirosea
tabac blond. 0 bascä, o tunicä, o arnasA cafenie IncheiatA la
gât färä cravatä, jambiere si ghete groase; miros de benzinA
urme grase de parafinä. Portul unui lucrAtor ceva mai spälat
la chip. Un lucrator care nu va face niciodatà grevA cerând re-
ducerea orelor de mama. Pentru el ziva e prea scurta.
Pentru Van den Vondel e nesfArsitä.
A privit la ceasornic. Patru i douäzeci. Adineaori era pa-
tru i un sfert. Abia s'au prelins cinci minute.
Crespusculul a Inceput de o jumAtate de ceas: s'ar spune
cA se târAie de and s'a facut zittä. El tânjeste dupa Innoptarea
rapidä a tropicelor, unde Intunericul cade brusc, albastru, Indata
instelat de sborul luciolelor.
Van den Vondel turnat un pahar de whisky.
L-a desertat si cascä.
Si-a curätat pipa cu sculele nichelate i casa.
A fAcut socotealä cam ce orA din zi ori din noapte co-
respunde orei patru si douAzeci din Piscul Voevodesei, la Tam-
pico, In Borneo, In golful Persic, la Baku, In California. Ce
orä si cam ce or fi facand la aceastä ora camarazil fAmasi,
acolo.
E o viatä abSurdä aci, mocnitä ca ploaia deaf arä.
AbsurdA a fost si ideea medicilor sä-i recomande o ase-
menea tarä. Si mai abstirdä Incä a fost graba Centralei dela
Londra, când l-a trimis sä exploreze regiunea din Piscul Voevo-
desei.
Tot ce-a aflat el, stiuse mai dinainte inginerul indigen
www.digibuc.ro
 440 CEZAR PETRESCIJ

Dinu Grintescu. Iar tot oe-a st.iut inginerul Dinu Grintescu, pre-
vazuse mai de mult, cu patruzeci de ani inainte, alt indigen.
Ciudat acest Grigore Cobalcescu! I-a citit brosura, bland
In acelas timp lectie de romaneasca si de geologie din ea. Lipsit
de mijloacele de investigatie, lipsit de instrumente, prin simple
deductii, autorul brosurii a identificat fiecare culcus carpatic
uncle zace petrolul Intr'o vreme cand nu visa nimeni la o bätà-
lie a petrolului.
Daca Van den Vondel si-ar gasi un tovarás, ar fi gata
parieze ca geologul Indigen a murit sérac.
Fiindca a inceput sa cunoac i obiceiurile pamantului,
s'ar mai prinde apoi rOrnäsag, ca un municipiu postum recunos-
cator, a botezat o strada ou numele savantului roman. Binetn
teles, o stradä pe undeva, marginasä, cu Imprejurimae cOzute
Intr'o rala i caini râiosi dormind pe gunoaie.
Pietile vaste sunt pentru persoane care n'au descoperit ni-
mic In vie*, dar au trecut mai galagiosi pnintre contemporani.
Aceasta se petrece oriunde; In Mexic ca si In Venezuela.
De pe divanul cu teluri moi, Van den Vondel s'a ridicat
cu o sfortare suprema.
A urnplut alt pahar, cu paharul in manä a mers pana
la fereastra.
Dela aceeasi fereasträ, altiadatä, privise spre satul din
vale, de-atunci, stapanul acestor locuri, Boldur Iloveanu. Era un
sat sarac, cu märunte case pitulate In livezi stufoase si cu oa-
meni durand de pe vremea lui Petru Schiopul si mai dinainte.
El nu i-a cunoscut.
Van den Vondel, strein pripasit In treacät, ar fi vrut sa-i
.cunoaseä.
Nu mai era insa satul, nu mai erau oamenii; au disparut
livezile stufoase.
E un targusor uricios In ploaia vanatä: acoperisuri de
tab% o gara, rafineria, sondele negre i parcul de vagoane cis-
terne, cazanele cilindrice i hogege de carämida rosie.
Oamenii nu mai au un port, asezdrile si-au pierdut o In-
fatisare a lor: nu mai exista nicio vegetatie. Van den Vondel se
gandeste la savanele tropicelor, la padurile equatorului, la Bor-
neo, Sumatra si lava unde si-a petrecut trei ani din vie** si
unde lianele se balanseaza din ramuri ca erpii, orhideele par
carnoase animate marine, fluturi uriasi poartä inscriptii chine-
-zesti pe aripile cu praf de aur i de purpura; unde pasarile nu
invataseri sal fuga de orn.
S'a Intins si acolo aceeasi civilizatie inumana.
www.digibuc.ro
AURUL NEQRU - 441
Piicura a stârpit pe-o portiune de Ora pädurea de liane si
orhidee, a alungat fluturii si *Ark. Aláturi, codrul a fost mistuit
de foc pe intinderi de sute de kilometri, pentru a face loc planta-
tiilor de cauciuc: copacei uriti, chirciti si aliniati geometric.
Nu e nicio mirare 6 un indigen e cuprins cAteodatä de o
nebunie omucidá, Amok, §i goneste cu crisul in mânä sä spin-
tece si sä omoare fArA alegere, dusmanul si prietenul inning In
cale.
Localnicii acestia de aci, nu au si dânsii un Amock al lor?
Van den Vondel si-a amintit cá tine paharul On in rnAnA. 11
desartá. A ramas la fereastrá cu privelistea posomoritä si hädA
din vale, Inca mai posomorità si WA In innoptarea lichidä.
Pe aleea neagrá a fostului conac, bátátoritä cu nisip de
cocks, se departeaza In ploaie Zaharia Duhu.
Olandezul l-a zärit, s'a desteptat din torpoare, deschise
geamul si strigä:
Hallo! Domnul Duhiu! Domnul Duhiu, asteaptä mie si
pe mine, mg rog. Numai rninut. Unu rninut si gata!
Zaharia Duhu s'a Intors, s'a oprit, i-a fäcut emn c2.4 l-a
auzit si cä-l. asteaptá.
Se Inteleg amândol.
Au legat prietenie cu toate cá-i despart atâtea: limba, nea-
mul, InväTatura, peripellile din vietile lor atAt de deosebite. Van
den Vondel se simte Insä mai apropiat de acest rizAs fost du-
tätor de comori, decât de Reginald Gibbons si de Sebastian
Ludus.
Iar Zaharia Duhu se intelege mai bine cu acest veteran
Inälbit in räzboaiele petrolului, deck s'a inteles vreodatá cu ai
sAi compatrioti Sebastian Ludus ori Emil Sava; deck s'a inteles
atunci când mai era tricä timp, cu Boldur Iloveanu.
Inginerul si-a imbricat In grabA haina de ploaie, si-a du-
tat cutia de tablä cu tutun, si-a asezat pe globul de brAnzä rosie
o pálärie mototolitá de pAnzt5 impermeabilA si* a coborit sciArile
fluier And.
A Inviat din morti. Intr'un asemenea ceas, nu-i trebula alt
om. .
MA simtesc fericit! il asigurà pe Zaharia Duhu, strAn-
gAndu-i mâna osoasä.
Poate nu chiar atAt ca d. inginer Sebastian Ludus! i-a
ráspuns fostul cAutátor de comori, cu zâmbetul lui blajin si trist.
Imi pare mie 6 singura persoanä care se sinne intr'adevär feri-
gin In Piscul Voevodesei e acum d. Ludus. A cäpátat ce-a
dorit!.. Si-a Implinit visul... Laborator de experiente; rafinerie
www.digibuc.ro
 442 CEZAR PETRESCU

care lucreazä patru sute de vagoane pe zi... Parafink gazolinä,

benzinrä, motorinä, vaselina, smoalk ulei... Tot,ce-a visat.
Bun. Foarte bun! aprobA Van den Vondel. Ne intele-
gem perfect! Eu la fel gândesc. Noi suntem doi oameni ciudati...
Noi vrem altceva, nu cum place la lumea toatà...
Zaharia Duhu trecu de cealaltä parte a Olandezului,
lase poteca färä b'ä lti. Van den Vondel n'a observat.
Era stápânit de gândurile i Intrebàrile lui.
Ridicându-si borul päläriei pentru a elibera ploaia cu spie
de fulgi spele obrazul sferic, adà'og26:
Mai mult este de mirat, c5 avern, totusi amándoi inte-
res dela PiScul Voevodesei. Dumneata esti actionar, eu inginer
putin actionar... Pentru noi doi, se bucureazä d. Ludus!
Eu cred ea' se mai bucurà i altii. Actionarii care nu se
vad.
Just! Intäri Van den Vondel. Servim o lume care n'are
fatà. Nu se vede!
Si nici nu vede, domnule inginer... Nu se vede i nici
nu vede! Lumea aceasta vede numai actiuni. Hârtii care cresc si
scad la pret. Noi vedem i ceeace se aflà aid, In valet..
Cu mâna udä, räzä'sul aritä de-a-lungul drumului povârnit,
Intunecatele Injghebdri afumate de funingine.
Apoi gisi de cuviintà sà-si läraureasd aceste judedti Ina-
poiate:
Bine trite les, crä eu vorbesc In numele oamenilor care
au fost odatà prin aceste pärL. Vorbesc ca un dutitor de co-
mori arheologice, asa cum Intr'o vreme ajunsesem de râsul sl
ocara altora...
Despre aceasta una comoara am discutat odatá ou d.
inginer Ludus. N'a fost posibilitate pentru ca sä ne Intelegem.
I-am spus c'ä existà sirnetrie Intre tot ce-am stiut si vgzut eu la
Mexic, tot ce-am stiut i v5zut eu la Piscul Voevodesei. Vor-
bit inutil! El vede benzinä', parafiné, ulei... Religia lui este ben-
ziná, parafin5, ulei... Simetria mult este mai interesantä. Cu-
nosti istoria dela tara Mexicului?
Imi ajunge istoria 1.àrii mele, domnule inginerl r5spunse
Zaharia Duhu. Nid pe aceasta nu o cunosc prea bine... Mexicul
e prea departe...
Mai aproape decât crezi dumneatal... Mcultä la sime-
.tria... Când au venit spaniolii, au- dutat i ei aur la Mexic. Au
dutat si-au &it. Au avut i mexicanii un rege Dromichet dela
dânsii: Montezuma... Au avut una civilizatia Maya, cum a fost
aid una civilizatia getica. Dromichetos a fost mai puternic decat
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 443
Montezuma. A Invins, a prins si a alungat armatele lui Lisi-
mach... Eu am citit toate cArfile irnprumutate dela dumneata.
Foarte interesant! Montezuma a lost mult, forte mult mai slab.
El s'a temut de cai. A crezut cä un cAläref este centaur. El s'a
tentut de cAine... La Mexic, cu toatä civilizafia Maya, cal era ne-
cunoscut, câine necunoscut... Cortez si Bernal Diaz au avut mai
mult noroc decAt Lisimach. Au invins si au fäcut indienii dela
Mexic sclavi. Au dat càinilor de mâncare copiii indigenilor.
Scrie In documente; Bartolomeu de Las Casas scrie... Dromi-
chetos mult mai puternic i victorios. El a Invins! A prins sclavi
pe inamic i generos iertat pe inamic... Pe urmA trecut tim-
puri i secoli... Lumea uitat barbaria... A pästrat suvenir despre
Dromichetos. Este legendä la Romania despre tezaurul lui Dro-
michetos, cum este legenda la/ Mexic, despre tezaurul lui Mon-
tezuma. Acolo au cAutat alfii comoara lui Montezuma... Indie-
nii din munfi si dela vulcani stinsi cred si o cautA pe comoarA.
Aici ai crezut i ai cäutat dumneata... Nu pentru aur i pletre
scumpe. Pentru suvenir istoric. Peste tot s'a fAcut pace si calm...
Fiecare traia una vieafA a lui si nu mai era n:ciun motiv de dus-
mAnie. Forte bine!.... In una zi vine anunf cä pAmantul dela Me-
xic confine petrol. Alta comoaral... Cu pacea s'a terminat!... Ce
n'a omorIt câinii i soldafii lut Bernal Diaz si soldafii lui Cortez,
distruge acolo petrolul! Ce n'a putut s5 distrugA armatele lui
Lisimach, distruge aici petrolul! Aceasta este una simetrie teri-
bilA!... Istoria dela veacul douAzeci, este mult, foarte mult mai
crud ca istoria dela Bernal Diaz si dela Lisimachos... Pot face
simetria identica, pentru Indiile neerlandeze... Peste tot, poves-
tea una, identica... Asa e cA vorbesc acum mult, forte mult mai
bine româneste,. d. Duhiu?...
Zaharia Duhu räspunse:
CA vorbesti mai bine româneste, m5 bucur5, domnule
inginer. Mä IntristeazA cä vorbesti ins5 i adevärat! CA ai
dreptate...
Van den Vondel se opri sA-si aprind5 pipa, fäcând din pal-
má chibritului.
SvArli befigasul jos; flacära sf Arai In ap5.
Te Intristeazá? Intrebä. IntristeazA chiar
pe alfii care n'au nicio legäturä cu Montezuma si cu Dromkhe-
tos. Vremea dela dânsii s'a terminat. Vremea dela Dromichetos
si dela Lisimach, dela Montezuma si Cortez... Acum este Seco-
lul pentru Standard Oil si Royal Dutch.....
Se aflau In mijlocul tArgusorului.
www.digibuc.ro
444 CEZAR PETRESCU

Becurile electrice din stâlpii de lemn s'au aprins pe neas-

teptate.
Dar lumina nu izbutea sä dea mäcar o Inselätoare frumu-
sete vitrinelor cu stambe si bumbäcärii ordinare, ulitei cu bälti
vâscoase, tredtorilor ou straele siclite de pácurä.
i dumneata, spuse Zaharia Duhu, dad le stii acestea
toate, cum te impaci cu sufletul? Cum, te afli gata sà pornesti
la cel dintâi semnal, acolo unde ai auzit cä se aflä päeuri?
Eu sunt vânätor de titei! m%rturisi Van den Vondel.
Cu pasiunea de vânätor nu este posibilitate de luptat... Nu existä
nici sentimente... Pe dumneata eu te cunosc! Cu ochii
cu sentimentul dela dumneata, nu pot sä fii un vanätor.. La
mine Imi place forte mult pasä.re, tigru, jaguar, puma. Imi place
admir. Privesc i iubese... Pe urmä, pun pusca la ochi i im-
pusc! Tot ce a fost frumos si viu, este Indatä numai cadavru...
Aceasta un vârator Intelege forte bine... Tot asemenea eu vânez
petrol... Nu pot sä rezist la pasiune!... Tigrul este vanat, pasà-
rea paradisului vânat, petrolul vanat...
Olandezul privi pe fereastra Barului American.
Ca in orice zi de luau netncheiatä, barul era desert.
Domnisoara puhavá dela cassä motgia resemnatá Intr'un cot.
La o ruasä din fund, mapria i chelnerul cu un ziar desfäcut pe
genunchi.
Propun una ideie, d. Duhiu... se dädu cu gândul Van den
Vondel. Esti liber?
Ca orice trântor! räsounse Zaharia Duhu. Ca orice
trântor al petrolului, scos din iânduiala vietii sale...
Atuncea puteru merge la Ovreul care poartä asa o
barbä de patriarh.
La Tudic?
La Tudic, acesta! Una cârciuma forte ordinarä. Este
Intotdeauna indivizi interesanti acolo... Numai dad propunere a
mea nu te supärä? Nu merg persoane distinse la un local dela
Tudic...
Zaharia Duhu II asiguri, zambind:
Fii färi grip, domnule inginer! N'are ce mà supära...
Mai Intfil nu-s o perseang distinsä. Uitä-te la mine!... Pe urmä,
pot spune chiar d merg cu pläcere... Cu jupAn Leiba ludic sunt
pnieten bun. I-am fost intr'o vreme i musteriu credincios... Atun-
cea când dutam eu o comoarä, iar prietenul meu Dinu Grintescu
a gäsit alta. Vreme de un an de zile dzusem In patima bäuturii...
Ace la a fost cu adevärat un an de smintealä a mea... Mä Intreb,
cum de am dzut si cum, de m'am ridicat?
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 445
Caderile sunt In cm, domnule Duhiu, i ridicarile tot In
cm sunt. Ai trecut prin una criza de dezasperare. Eu fate leg... Ai
trecut i te-ai ridicat.
Câteodata ma mai clatin...
0 Into leg i aceasta! Singurul moment placut din vieata
dela orn, este atunci când In elèse clatina ceva. Când nu se mai
dating nimic, este un orn mort! Tot ce se poate fi ,tm orn mai mort.
\Tad ca esti un Intelept, domnule inginer.
Eu, nu! protestä Van den Vondel. Poporul meu e trite-
lept, ca si al dumitale si ca toate popoarele de pe lumea a noas-
trä. Eu ti-am tradus dumitale dou5,-trei proverbe dela poporul
olandez... Proverbele sunt experiente adunate si conservate de
avari... Le strâng ca pe banii vechi i fära curs pe piatä... Noi le
trecem din buzunar dela imul la buzunarul altuia... De cumparat
insa nu cumparim nimic cu aceasta una moneda färä curs... Ad-
miram, ne place, dar nu cumpäräm... Din nenorocire Intelepciunea
nu se curnpärä si nu se poate imprumuta.
In haina verde de ploaie, largä i fosnitoare, Van den Von-
del se räsuci sa priveascä o sveltä siluetä femininä traversand cer-
cul de lumina al becului. Ii bätu pipa cu latul palmei ca sä scu-
ture scrumul.
Spuse:
E ca una pasare dela Iava. Prea finä pentru zona tetn-
peratä. Fragil-fragil! Nu rezista. Exotic, aci!...
Eu cred cà nu e ant de plapanda cum ti se pare dumi-
-tale, domnule inginer. E o fatä crescuta i träitä aci... Fata lui
Alecu Toader Precup...
Gigantul? Tarzan? se mira Van den Vondel.
Intocmai! Uriasul. Tarzan!... Nu-i seamana lui. Seamana
maica-sei, care era o fiinta tot atat de subtire ca dânsa, numai
cä purta catrinta i broboada. Incât, grija nu-i duce dumneata...
E nascuti aicea; nu-i pasare din Java sa tanjeasoa i sà nu-i pri-
asca ploile si viscolele noastre...
Olandezul avea altä pärere.
Rosti cu raceala, ca o sentinta färä speranta de gratiere:
Nascutä aid, este adevärat...
Si bätu cu piciorul In pämäntul chiftit de apä si de pacurä,
care Improsca stropi:
Aici, este adevärat! Dar näscutä a fost cand era alt pa-
Atunci când a fost nascuta, era aid altä lumea, alt obicei.
Nu este pericol pentru dânsa ploaia si viscol. Este alte pericole
mai gray, mult, forte mult mai gray.. Eu cunosc legea crudä dela
petrol! Oriunde este si oricum se numeste, legea lui este identica.
www.digibuc.ro
446 CEZAR PETRESCU

Hui le de naphte, petrolio grezze, petrolio erdöl, crude oil, nafta,

ropa, surovina, kuda, kusödzu... Multe nume pentru una singura
teribila si demoniacä forta! Transforma, mediul, indigenul nu re-
aista... Se destepteaza indigenul ca devine el exotic In satul unde
a lost nascut... Este el exotic, strain, moare. In unul fel sau altul
fel, moare.
Zaharia Duhu îi spuse ca Intradevar, pe fata lui Alecu
Toader Precup o pot 'Audi primejdii mai viclene decat ploile
viscolele Impotriva carora neam de neamul ei au stiut sa af le adä-
post.
Pe urmä, îi aminti ca a vazut-o In tovaräsia baietasului
Modest si sârguincios, plecat la Invatätura. Intelese oä macar aceas-
ta e adgpostitä de toate descumpäriarile aduse In viata celor din
Piscul Voevodesei, de nafta, crude oil, ropa, surovina.
Lumina pärelnicà i se aprinse In ochi. Descoperise Inca o
fericire umila de ocrotit. Pentru copila lui Alecu Toader Precup,
o casutä de zestre í câteva actiuni ale societätli Voevoda, vor
Insemna poate pretul acestei fericiri.
Rosti:
Domnule inginer, arn citit eu Intr'o carte cä Rockefeller
când a Implinit saptezeci i cinci de ani, Impartit averea!
chemat feciorul si i-a trecut lui 450 milioane de dolari. Cu alte
450 milioane a Infiintat institutul care-i poartä numele... Imi pare
ca asa a spälat el multe päcate ale pacurei. MA Insel ori este ade-
varat?
Adevärat, Oa la un loc anumit! Rockefeller este un
mare, foarte mult mare filantrop... Insa este un filantrop abstract!
El face bine la omenire, nu la oameni. Este mult forte mult deo-
sebire dela una la alta... Dumneata In carte n'ai citit cum face
el filantropie, daca vede un tank- sarac si forte, forte mult nefe-
ricit... Scote din buzunar zece centi si Ii face cadou: Primeste
zece centi i incepi de maine sa economisesti In fiecare zi zece
centi. Asa ajungi miliardar i fericit!" Aceasta numesc eu sar-
casm, nu filantropia... Perversitate, nu filantropial... Nu toti oa-
menii au vis sA ajunga miliardari i sa joace golf la batrânete pen-
tru fotografi dela magazin ilustrat, dupä ce au adunat zece centi
lânga zece centi si au facut trust de petrol...
Van den Vondel tacu.
Ulita cu vitrine se isprävise. Au cotit pe alta mai Ingustä
Intunecata.
Carciurna lui Leiba Tudic ii astepta mizerabila sub acoperi-
sul ei de sindrila mucedä, cu ferestrele chioare i cu o punte lune-
coasa de scânduri peste noroaie.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 447
Gazornita agätatä in tavan lumina pereti afumati, rafturi
goale, un sirag de covrigi si mosneagul baricadat In dosul tej-
ghelei.
Dela o masä se ridica sä salute Alecu Toader Precup.
Cinstea cu fostul cioban Timofti Gâtulea.
'Aceasta e una din cele mai mari placed din' viata meal...
anunta Leiba Tudic, scotandu-si ochelarii de dupa ureche i pu-
nandu-i aláturi. Cucoane Zaharia, tocmai astäzi am primit o scri-
soare dela Abeles!... Trimite complimente pentru dumneata
scrie c'ä pleaca in Rusia...
Leiba Tudie se misca anevoie sä-si faca datoria. Tara un
picior. Nu era stapán pe o
Asemenea musterii ti aduceau bucurie, dar i turburare.
Inginerul Vad den Vondel mai intrase de câteva ori, gustase
din toate bäuturile si le gasise prea slabe pentru cerul guriii sal?.
argäsit; statuse de vorba cu Timofti Gâtulea si cu alti vreo doi,
trei supravieWitori din vechiul Pise al Voevodesei.
Socotea ca a fost numai o curiozitate de strein trecator. In-
telegea ca e pe cale sa câstige un client statornic.
IaLaseasta Il nelinistea. Se temea sä nu-i ceara marfa ea la
Barul American; pahare í paie ca la Barul American.
Intinse o foaie de hârtie alba pe masä i astepta resenmat
comanda.
Nu aci, jupán Leiba! vorbi inginerul. La masa dela ba-
dea Timofti! In aceastä noapte facem folclor...
Leiba Tudic ti netezi barba cu un suras indulgent f AA de
toate slabiciunile omenesti. Ce-o fi insemnat acest folclor, nu prea
avea ideie. I s'a luat Insa o piatra de pe inima.
Acurn era sigur c.à streinul se va multumi cu bautura lui
Timofti G'atulea.
Ii tart piciorul spre balerca de secariel
Alecu Toader Preeup, asezat numai pe-un sfert de scaun.
se uitä la un ceas, la al doilea, la toate pe rand. Ceru iertare. Se
apropia timpul sa plece la datoria lui de paznic de noapte.
Dar Inainte de a pleca, voi sa afle o parere:
Domnule inginer, coane Zaharia, banat va cer
dumneavoastra cuvântul...
Vorbeste, Aleeule!... it Indemnä Zaharia Duhu. i sla-
beste-m.a cu acest cucoane... Am umblat desculti amândoi si nu
ne cuconeam atuncea...
Alecu Toader Precup ofta din adâncul uriasei sale Lipturi,
cu pumnul enorm rezemat de marginea mesei.
www.digibuc.ro
448 CEZAR PETRESCIT

Aceasta o spui, Zaharia, si te- cred, fiindcä iti cunosc

inima! Adevärata stare insä nu se schimhä cu nimica dacä ti-oi
spune ori nu pe nume... Dumneata esti pe multe stäpan; iar eu
la multi sunt M'am bucurat de boierie doi ani. Se vede
c.5 nu mi-a priit!... Pe urmä, am trecut unde mi-a fost mie locul
scris.
Despre acest alean voiai sä ne vorbesti, Alecule? intrebä
Zaharia Duhu. Ma tern cä-i greu sä-i gasim leac.
Un bob zabavä? gräi uriasul. Nu-i asta asta m'am
impäcat. Gata! S'a sfärsit... M'a chemat astäzi d. director ge-
neral, Reginald. Mi-a spus un lucru care pe de-o-parte m'a bu-
carat i pe de alta mi-a dat de Ondit. Imi cere fata, pe Ilenuta,
sa i-o dau la birou. Secretará sä invete a scrie la masinä
sä capete leafä bunä... Asta pentru mine-i o cumpäng mare...
Van den Vondel privi staruitor la Zaharia Duhu.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL V

Acelaf shrut poate stinge mai multe

lumini.

Toatä dimineata zilei de Duminecä 12 Ianuarie, Nevästuica

Diaconu a lost foarte aferatá.
Cuvântul era nou, urlt i strein. Dar când i 1-a vostit un-
chiul Izu, a recunoscut si dânsa cä nu se gäsea altul mai potri-
vit pentru neräbdarea care o purta din bucäZrie la sofragerie,
din sofragerie In salonasul pregatit pentru inVitatele sale.
In ziva de 12 Ianuarie, biserica räskiteanä särbätoreste
dupä calendarul Iulian Indreptat, trei martiri si o martirä.
tii martiri Petru, Axentie i Eustahie; sfanta martiri Tatiana... Iar
Tatiana este numele ei cel adevärat i crestin, dupá actul de nas-
tere i certificatul de botez.
Porecla alintatä i zoologia, Nevästuica, a cápátat-o mal
târziu, la un an jumätate, când tot unchiul Izu care-i fusese nas,
impresionat de neastâmpärul ochilor i miscärilor, a mai bote-
zat-o a doua oarä.
0 onomasticä e un eveniment important pentru o elevä din
clasa patra primará. Mai ales când coincide si cu o aniversare.
Nevästuica a obtinut auttorizatia sä-si invite câteva colege Intru
präznuirea acestei duble särbatori. Douä prietene la masá: Emma
Grünwald si Marta Polcowschi. Alte trei, la ceai: Sofia Hirsch-
meister, Adeluta Grosu si Carmen Eftimiu.
Proportia nationalitätilor era justi.
Urma Intocmai proportia amestecului de limbi si de natii
din scoala primarä de fete a târgului i chiar din targ. Focul cel
mare de pe vremuri purtase grijä sä stârpeascä din sâmbure se-
mintia localnicilor. Copiii lor au rämas putini la nurnär; Invätä-
mântul primar cu toate restrictiile aspre dill lege nu e ant de
obligator pe cât s'ar pärea, pentru odraslele servitorior, odätasi-
www.digibuc.ro
450 CEZAR PETRESCIJ

lor, drutasilor i hamalilor, singurele categorii sociale In care

s'au statornicit bästinasii din Piscul Voevodesei, dupg câteva
efemere fluctuatii. Adeluta Grosu e fata inginerului; Carmen
Eftimiu e fata domnului Istrati Eftimiu, patronul droghe-
riei í parfumeriei La Parfumul Voevodesei". Romance
amândou5, dar romance din alt capät de tart ca
Nevästuica. Pärintii celorlalte trei au venit Incä mai de de-
parte si vizeazä pasapoarte In fiecare an. Una e evanghelicä,
alta catolici, a treia se Inchinä lui Iehova. Aceste deosebiri de
sânge si de credintä nu le Impledecä sä se bucure din tot sufle-
tul la särbätoarea pravoslavnicä a prietenei lor Nevästuica.
Doamna, Tina Diaconu a mai invitat la masä pe Ilenuta
Precup i pe Izu Protopopescu.
A fost o präznuire In lege, iar Nevästuica a avut toatä
dreptatea sä se afle aferatä din zorli zilei, cu sortul de gospo-
dinä Incins la mijloc i cu pärul Infäsurat in basma.
Unchiul Izu i-a adus un cadou practic"; aceasto e teoria
lui. 0 pereche de pantofi, dela Pantoful Voevodesei, o garniturä
de lucru: cosulet, ace, mosoare, foarfece si degetar, dela Bazarul
Voevodesei. Ilenuta i-a adus douä cärti mari cu scoartele carto-
nate si cu ilustratii, o cutie de bomboane i o cutie de aquarele
cu pensulele respective, cäci Nevästuica aräta oarecare Insusiri
la desen si la zugräveald.
Dutu a stat tot timpul mesei botos.
Patronul si aniversarea so se petreceau mult mai neob-
servate. Se considera o victirnä a inegalitätii de drepturi si de
tratament; îi exprimase revolta In termeni foarte irespectuosi
si violenti, Incât unchiul Izu nu l-a släbit din räzvrátitule".
Mä, räzvrätitule! Ia veci dacä n'au Inghetat sticlele cu
vin afar-5.
Räzvrätitule, tu ai rätäcit tirbusonul!
Mai putinä gälägie, rizvrätitule.
,,Räzvrätitul" abia asteptase sä se ispräveasc5 masa, îi im-
bräcase sweaterul de lanä i trântind usa plecase In lumea lui,
eu säniuta, pe deal, unde alti räzvrätiti" ea Turel Grosu i Liliam
Griinwald Il procjamaser5 acum dictator. Venise si rândul säu
sä le arate ce poate.
Automobile le lor de tinichea nu mai fäceau douà parale
pe-un ger de cincisprezece grade sub zero si pe langA o sanie
ca aceea trimisä cândva de nenea Mitick rezistand de atunci la
toate izbiturile in garduri si In felinare, inuzabilä i incasambili
Cäpätasenä i dânsii säniuti, dar nu se comparau! Maria dela
Bazarul Voevodesei.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 451
La prestigiul srániei cu marca elvetiana, se adaogase maes-
tria de conducätor a Itti Dutu.
Era Insfärsit o autoritate; banda de razvratiti" nu-i iesea
din cuvânt. Pe Piscul Voevodesei, sub ruinele turnului de unde
Incepea panta de sänius, afla consolare pentrui inegalitatea
vitregia tratamentului de acasa.
Dupa plecarea razvratitutului", 111 capätul mesei intinse
pentru Nevastuica i invitatele sale, a fost un rasuflet usurat.
Nu mai era cine sa le ghionteasa, sa le stropseasca i sä
se bosumfleze. Puteau sopti i chicoti In vole.
Nevästuica, limbräcata I rochitä nouà de seviot
cu zulufii proaspat retezati, Ii Impärtea ochii i inima Intre prie-
tena din dreapta si din stanga, i Intre Ilenuta Precup, asezatä
In celälalt capat, lânga unchiul lzu. Adoratia ei nu scäzuse. De la
primul fel s'a repezit In ietac, sa-si schimbe un carliont de par,
asa cum II fpurta acum Ilenuta, adus dupa ureche.
Unchiul Izu s'a cam, intrecut cu paharul. Ii sticlesc ochli
si face glume ca la Baru] American. 0 tachineaza pe Ilenuta cu
märitisul, o Intreabä ce-i scrie Mihai Pec lu si ce fel de lectii de
limba roman:a Ii dä ea inginerului Van den Vondel.
Ben* Ii räspunde voioasä, cu aceeasi mäsura, filed sa se
supere; iar Nevastuica nu poate aproba asemenea libertate de
conversatie. In locul Ilenutei Precup, 1-ar pune la punct cu o sri-
gurá vorba.
Vartolometi Diaconu priveste visator la pahare, la tacii-
muri, la fructiera cu portocale, la conmeseni si din când In când,
peste mesa, la cele dourä cromolitografii din perete: doi pesti atär-
nati In arlige i un pepene verde täiat In felii. Tina Diaconu supra-
vegheaza serviciul slujnicei; o fatä cam toantä care acum îi face
ucenicia de servitoare, strica farfurii, stirbeste paharele si Ii
scoate sufletul.
Obrazul Tinei Diaconu s'a uscat, glasul s'a ascutit, câteo-
data are nervi si nu vrea sä vadä pe nimeni: se Inchide In casa
trage stolurile. Aceasta se Intâmpla dupä unele discutii, in
care e vorba despre bard, economii, bläni, pentofi i despre ne-
voia de a face un drum /Ana la Bucuresti, fiindca nu mai are
cu ce iesi In lume, adica la cofetäria Select si la cinematograful
Edison.
Slujnica a adus serviciul de cafea pe tablaua de alamá, ou
toate tabieturile cuvenite.
Cafeaua o face Tina. E mare mesterä; Izu pretinde cá ni-
died nu a bäut el vreodatä alta mai potrivita In fiert, In zahär,
www.digibuc.ro
452 CEZAR PETRESCU

In caimac i In stropui de rom. Acestea o incântä pe Tina Dia-

conu. Insä vieata nu se multumeste cu atât.
Nevästuica, spune ea dând foc spirtului, de acum v5
puteti duce In salonas! Ia-ti i cutia cu bomboane...
Emma Griinwald, roscatä i pistruiatä; Maria Polcowschi
cu nasul ei de obriznicutä ridicat In \rant, au multtlnit pentru
masä cu o reverantä distinsä. Inainte de a ajunge la scoala pri-
mar5 din Piscul Voevodesei, au Invitat la grädinile de copii de
aiurea, din orase civilizate.
Tina Diaconu suspinä amestecând zahärul cu lingurita
lungä. 0 asemenea educatie nu va putea da ea niciodati Neväs-
tuicii, cu leaf a ticAloasä a unui sef de statie.
Copiii au trecut In salonas. Izu Protopopesou gribeste sä
termine un fund de stica
Dupg ce a desertat paharul, IntreabA ghidus:
Nu, Liu, domnisoarä Precup, când ai 'sä-mi dai i mie
lectii de olandezà? Fiinda Imi Inchipui cà faceti schimb! Dum-
neata Il Inveti pe Van den Vondel româneste; el te invatä clan-
deza...
Ilenuta Precup läsà jos felia de portocalà si 'MA lt.i genele
lungi:
Dar, dommile Protopopescu, nu stiu niciun cuvânt din
limba olandezà.
Nici mäcar: te iubesc?
i ro-
Nici, mAcar a-tat! märturisi Ilenuta plecând oghii
sind. D. Van den Vondel se Intelege destul de bine româneste
cu mine. Eu numai il corectez i Ii dau oarecare notiuni de gra-
maticä... Facem mai mult conversatie.
Nostimá conversatie trebue sä fie! Despre bäuturile din
diferitele regiuni ale lumii! exclama Izu Protopopescu, din prin-
cipiu apiritor al produselor nationale.
Ilenuta Precup îi apkä elevul cu pärul alb si cu obrazul
de brânzà. de Olanda:
Nostimà nu este, domnule Protopopescu! Dar e bowie
interesantä...
Inteleg! Branchi-anticlinalul de Pliocen... Geosinclinalul
Carpatilor i alte näzdr5viinii de acestea... Spune drept de cate
ori casti pe ceas, duduitä?
Nu casc deloc!... protestä Ilenuta Precup. N'am când
mà plictisi... Nu observ and trece ora. D. Van den Vondel a a-
Mora mull, cunoaste multe si nu se intereseaz5 numai de pietre
si de petrol, cum crezi dumneata! L-a pasionat istoria i traditia
popoarelor pe unde a fost, le-a Invätat mai mult sau mai putin
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 453
limba, legendele, proverbele... Despre ele conversäm. Ca sä spun
drept, rn;a pus si pe mine la oleacä de mina M'a silit sä citeso
legendele si proverbele noastre, si de câteva ori m'a fäcut de
M'a Indreptat cu altele, pe care le stia mai bine dela
mos Timofti Gâtulea, mosneagul cel surd...
Tina Diaconu strânse din umeri:
Era si de asteptat, domnisoarä Precup. Acest dnginer
mie nu-mli place defel!... E un befiv si o haimana. In loe sá
pästreze distanta ca d. Reginald Gibbons, s'a Inhältat cu top der-
bedeii din Piscul Voevodesei, stä la earciumä si acum fi-a cerut
dumitale dai lectii. Foarte suspect! Pärerea mea e c aci este
ceva foarte suspect!...
Furatà de pasionatul säu rechizitoriu, Tina Diaconu n'a
pnins de veste cä s'a umflat cafeaua i ca a dat In foc.
S'a dus caimacul dracuilui! suspinä Izu. Daeä as fi In
locul lui Vartolomeu, i dacä ai fi tu, Tino, In locul lui Deme-
trian, fi-as spune cä ai fAcut-o dä oaie, nene Mitic5!
Tina si Haralamb Diaconu au surAs la amintirea Intâna-
plärii neultate, din altà iarnä, In altà margine de farä.
Ilenuf a Precup Insä nu surklea, Intristati
Pe obrazul oval, neatins de pudrä, cu rosul natural al po-
metilor si al buzelor, mâhnirea pusese o umbrä mai lungä a ge-
nelor lungi.
Impinse jumätatea de portocalà cu farfurie cu tot si vorbi,
trecând cu privirea dela unul la altul:
Nu stiu de ce mä nedjeste toatä lumea, de când ani
primit sä dau lectii domnului Van den Vondel!? Nu fac nicio
crimä cà II Invät româneste i dânsul nu face nicio crimä cä
vrea sä Inv* anumite lucruri despre noi.
Sunt crime si crime, domnisoarà Ilenuto! rosti intepatä
Tina Diaconu. Si In fiecare crimä este un vinovat i o victimä...
Eu sä fiu In locul... kezitä cu ibricul de cafea In mânä, fiiindcä nu
gäsea cuvântul potrivit) sä fiu In bowl domnului Alecu Precup,
fi ceva mai bänuitor...
Den* Precup îi simfi obrazul inväpäiat i Ii stäpâni la-
crimile. Infelegea Insf Arsit unde vrea sä ajungä doamna Tina
Diaconu.
Cu un Inceput de neräbdare, spuse apäsat:
Domnul Van den Vondel e un om In varstä i serios...
Vârsta nu-i o garantiel sublinie Tina Daiconu. Pe bär-
bati Ii apud strechea la bätranefe!
Färd sä ia aminte la Intrerupere, Ilenuta Precup continua :
_Jar pentnut lectii m'a angajat d. Zaharia Duhu! Acasä
www.digibuc.ro
454 CEZAR PETRESCU

la d. Zaharia Duhu dau lectiile In fiecare dup5 amiazä. Acasä la

d. Zaharia Duhu i In prezenta mätusii Ruxanda...
Tina Diaconu nu Intelege sä lase altuia ultimul cuvänt..
Luä. aminte la o ciudätenie:
Si In definitiv, pe acest domn Zaharia Duhu ce 1-a apu-
cat sä fad propagandà pentru limbi si povesti românesti? De ce
nu te-a läsat sä te angajezi la Societate? Aveai acolo ceva fix
sigur, pentru multä vrerne... Uite, prirneai acum gratificatie de
särbkori, ca Izu!... Acest Van den Vondel îi ia intr'o bunä zi
päläria i pleacä In lumea
Nu plead! se amestecd, Izu In vorbä. Pänä Intr'un an
nu plead... La primävarä incepe cercetári spre dealul Cälimanu-
Jul. Cel putin asa stiu dela Centralä...
Chiar asa dad ar fi, n'are sà ia lec4ii un an... ll costä
mai ieftin Timofti Gâtulea i alti Acuma am auzit cá
umblä la vânat. Umblä dupä mistreti i alte istorii, pe coclauri...
Ilenuta Precup gäsi prilej sä curme discutia.
Da! spuse, A plecat la vânätoare eu tata i cu mos Ti-
mofti, cu alti oameni... Cu alti haid5i.
Doamna Diaconu îi =sea' buzele subtiri.
Dur5 o täcere grea.
Mari se auzi o locomotivä manevrând, fluierul frânarilor
ciocnirea tampoanelor.
De cealaltä parte, In piata din fata gärii, adid In maida-
nul cu nurne de piatä, trecu o sanie cu zurgäldi.
Izu Protopopescu incerd sä, aducä o nota veselà.
Clipind din coada ochiului, Intreb5:
Toate bune, domnisoarä Ilenuto! Chestia Insä e: ai ori
nu autorizatia dela stimabilul Peclu? Aci sä-mi räspunzi...
N'am i nici n'am nevoie!... declarä rusinatä Ilenuta
Precup, chinuind Intre degete o coajá de portocalä, strângand-o
stropindu-si dosul mainii cu lichidul eterat.
L5s5 coaja jos, íi mirosi mâna i spuse, miscând scaunul:
Dad v'ati hotärIt sä mä nedjiti, mai bine m5 due la
Nevästuical... De altfel, nici nu mai pot sta decât un sfert de
orà...
Te duci acas5 sa Inyeti basme i proverbe pentru maine?
o iscodi In glum5 Izu Protopopescu.
Mä duc, fiindeä toatä gospodária de-acas5 e in seama
mea. Noi n'avem slugi...
Wäspunsese uscat i se ridicase cu bärbia tremuránd.
turni pentru mas5 i trecu In salonavl uncle se afla Nevástuica
prietenele sale.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 455
Vartolomeu Diaconu care tacuse pand acum, ti dojeni
sotia:
De ce mai inviti oameni la mask Tini, dad te porti
asa cu dansii?
Ai *Rat glas?... se mirä Tina Diaconu. Te pomenesti
ti-o fi placând si tie acurn!... Multi avocati si-a mai gasit
copila aceastal... Si ma Intreb de unde se'mbraca? De ee a anga-
jat-o acest Zaharia Duhu sä dea lectii unui nebun si unui betiv
ca Van den Vondel?
Scandalizarea doamnei Tina Diaconu se precipitase lipsitä
de tact.
Atacase pe douà fronturi si a ridicat Impotriva-i douà pro-
testäri.
Tino, dragal... cuvantä Izu Protopopescu. Nu te ames-
teca unde nu te pricepi! Van den Vondel o fi iubind el mai mult
bäutura decat cafeaua cu lapte; dar nu e un nebun... E unul din
tei mai buni ingineri geologi pe care Ii are societatea... i nu
fleacul nostru de societate de aoi, din Ora. Centrala eea mare,
dela Londral... Cum se iveste ceva, eine stie In ce capät de lume,
Van den Vondel e trimis telegrafic la fata locului.
Vartolomeu Diaconu lua cuvant sä apere celälalt front:
Iar cu d. Zaharia Duhu nu ai dreptate deloc, Tina! E
un orn de isprava. Nu pot sä-ti spun cat e de isprava... Am con-
vingerea cá dad a socotit el ca e bine sä nu se angajeze Ilenuta
Precup la Societate i cá dad i-a gasit el altceva In loc, n'a fa-
cut-o de florile märului... A vrut s'o apere poate de tot soiul de
indivizi, care lucread In birouri... 0 fata, oricum, nu-i la locul
ei Intr'un birou cu doi-trei indivizi.
Mersi pentru indivizi! protesta Izu Protopopescu, fad
convingere.
Tu stii mai bine, Izule, ce vreau sä spun! Nu e vorba
de tine. Nici de altii, doi-trei ca tine... Pe lume se and tot felul
de oameni. Mai multi Ili, deck buni... Pe urma, cum putea sä
fie ea secretara a domnului Reginald Gibbons? Acesta nu stie si
nu vrea sä stie un cuvânt românesc. Când are ceva de vorbit
In birou, stä cu talmaciul aláturi.
Poate voia sa vorbeascä Intr'o limbä la care nu este
nevoie de tälmaciu... observa
Tocmai! Eu 1-am vazut de douà ori uitându-se dupä He-
n* Precup. Odata pe peronul garii, odatä sus, In târg... Nu mi-a
placut de fel privirea aceasta...
Ca lui Ii pasä, dad ti-a placut ori nu! stramba din bun
Tina Diaconu. Le pasil lorwww.digibuc.ro
de ochii si de plaeerea tal...
456 CEZAR PETRESCU,

Lor" insemnau toti.

Toti dela Societate: Reginald Gibbons', Zaharia Duhu, Dinu
Grintescu, Sebastian Ludus, Van den Vondel, Emil Sava: WO:
cati sub o formä sau alta, se infruptau dintr'un bun interzis unei,
netrebnice familii de ceferisti.
Vartolomeu Diaconu privi pe fereastrá afarä, deodatä
strein de aceastä Inveninati deshatere ou care era acum deprins.
Fulguia rnärunt.
De sus, dela etaj, peste cupolele cisternelor, peste impreju-
rimile mite i negre, peste sonde, se vedeau culmele dealurilor
ninse i purificate.
Privea cu o mare cjestindere, ea un om scäpat dela o cruntá
primejdie.
Iar singura chinuire a lui rämânea constrângerea
poatä márturisi nirnänui prin ce a trecut si din ce a scäpat. Aceas--
ta numai el o stie ì poate numai Zaharia Duhu o bänuieste.
Câteodatä crede a a bänuit i a a stiut; altädatä i se pare c.à
adevärul e numai asa cum i 1-a spus el, atunei, In sala de jos,
and se simtea cu cutitul la gât si and acceptase cu simplitate-
hotärirea sä se arunce sub rotile unei locomotive.
Când-a intrat In birou elm inima golitä de sänge ca un bu-
rete stors i and 1-a gäsit pe Zaharia Duhu pe canapeaua de
musama, cel dintâi gänd al sau a fost de pismä si de urg. De ce
asemenea oameni, färä copii, färä nevoi, se imbuibä In vreme ce
altii stau gata sä-si punä gâtul pe sine? Zaharia Duhu i-a
venea sä striveascä zâmbetul acela pe buze cu un tampon
de pe masà, cu o alimara, cu ghiuleaua care-i slujeste de presse-
papier. I-a zâmbit i i-a spus à ia loc aläturi... In tainä, i-a de-
clarat cà societatea a luat hotärIrea sä-i acorde o gratificatie pen-
tru serviciile aduse de când a fost mutat si cä" aceastä misiune
fiind delicatà, desi cerea nimic In schimb, a prima el insär-
cinarea s'o execute. Nu era de crezut si a crezut. Actiunile sale
cumpärate cu bani streini, ajunsesera atunci la cota cea mai scä-
zutà. Voevoda 1800. Voevoda 1700. Voevoda 1300. Voevoda
950... S'a urcat In tren a doua zi, le-a vândut, a acoperit dife-
renta; i-au ramas i lui optsprezece mii de lei, cu care a cumpà-
rat haine copiilor, paltonul Tinei, douä covorase i cele douä
tablouri din sofragerie, cà sä nu stea peretii goi.
Tina nu stie. Izu nu stie. L-a intrebat pe departe, iar Izu
1-a asigurat cä nu se pomeneste In obicelurile Societätii sä dea
gratifieatii functionarilor din serviciul statului, cel putin functio-
narilor m,grunti, cAoi aceasta Inseamnä baci i coniptie. Dela
trei sute de mii In sus, pänä la cinci milioane, nu se mai chiamä
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 457
bacsis intrg In contablifitate la rubrica: onararii de avocati, chel-
tueli diverse, expertize si consultatii.
De atunci, actiunile Societätii Voevoda au crescut la bursg
nebuneste: Voevoda: 2000. Voevoda: 2500. Voevoda: 3200. Voe-
-voda: 3800. Voevoda: 4000, 4200, 4500... Daca le-ar fi pästrat
le-ar fi vandut dupd noua emisiune, cand toatä Iumea voia Sa
cumpere i nimeni nu avea ce vinde, astäzi ar fi om cu economii
o sutä cincizeci de mii de lei.
Dar duph doug sgptgmani trecuse peste el o inspectie. Nu-
mai doug sgptgmani lau despärtit de sentinta pe care i-ar fi ho
lärIt-o altii, dacä n'ar fi executat-o singur.
Zaharia Duhu Il Intalneste, vorbeste, Intreabä, pleacg. Ni-
mic din ochii lui nu poate afla. Çi acasä e silit sä-1 apere de ju-
dectitile strambe ale Tinei, färä sä-i poatà spune vreodatä adevä-
rul Intreg.
Rgmäsesi pansiv, nene Vartolomeu! constatä lzu Proto-
popescu. Parcg ti s'au innecat corgbiile sau parcg ai fost maza-
lit ca Iordan Hagi-Iordan!...
Doamna Tina Diaconu voi sä afle numaidecat cum s'au
petrecut lucrurile cu Iordan Hagi-Iordan.
Izu Protopopescu mutä paharul de coniac din dreapta In
stanga cestei de cafea i explicd situatia astfel:
De-o-parte sunt petrolistii prin accident... Mai devreme
ad Trial tarziu se curätä!... Vin ceilalti, care au capital la spate;
se nasc i träiesc, pentru petrol... Acestia iau locul celorlalti
nu-1 pärgsesc deck dupá ce-au epuizat o regiune.
Suflä asupra locului gol din dreapta, si mai trase un per-
(laf fetei de miasä cu dosul si latul rnainei:
Pe urma lui Hagi-lordan, nu a rimas nimic. Gel putin
Intru cat priveste Piscul Voevodesei. A vrut sä lupte! Acum se
judecg si are sg piardg, dacä nu cade la o tranzactie precum se
vorbeste, ca sä e ridice iaräsi copäcel, pe picioare. Mai inteli-
gent a fäcut Dinu Grintescu. N'a vandut! Nu s'a pus de pricinä.
A väzut cä n'are Incotro!... A Primit sefi peste capul säu... Maine
-tot director al exploatärii are sg deving! Van den Vondel peste
un an pleaci Reginald Gibbons are sä treacä la Bucuresti, dupä
,ce se vor aseza definitiv luergrile, dupä ce instalgm sonde noi
si societatea inträ, la exploatarea regiunilor dimprejur. Astgzi
suntem a treia din targ; peste doi-trei ani, se poate Intampla
sä fim Intaia...
Cand te aud sg fim", mg strangi de gat! spuse Tina
Diaconu. Dansii sä fie, nu tu! Tu ce castigi, din toate acestea?
Eu 1ml castig painea! declarg Izu Protopopescu. Atilt
www.digibuc.ro
458 CEZAR PETRESCU

Imi ajunge, Tino! Sunt bucuros ca nu m'au scos... Legea ne

aparä ca funia pe spanzurat. Obligä societatea la un numär de
salariati români... Dar salariatii români se Implinesc ou argati,
paznici Locurile cele bune i lefurile cele mari nu
sunt rezervate pentru noi. Un inginer de-al lor primeste de
cinci ore leaf a imui inginer roman. Un director la fel. Ce putem
face? E bine ca nu ne dä afara...
Protopopescu nu arata niai mahnire, nici indignare
pentru aceste orânduieli.
Facu semn Tinei treacä sticla de coniac i îi exprima
dorinta sa bea o a doua cafea care nu si-a pierdut caimacul in
foc.
Vartolomeu Diaconu lua aminte la o schimbare panä acurn
nelämrarità. Se stinsese o lumina In el. Nu-i mai aparea nicio
priveliste ca altädatä, cand auzea ori citea Intâmpläri de aiurea.
Niel sonda No. 16 In eruptie, nici usa turnanta a cafenelei din
Viena, unde o actrita celebrd a scos revolverul din posetà sä-si
Impuste amantul.
Acum privelistile care stäruiau In ochii lui erau mereu ace-
Doug.
Doua si deopotrivä de sinistre. Odatä, se vede la casa de
fier, numärând i dosind un teanc de bancnote. Altadatä se vede
departe, la capätul cel mai de sus al liniei, clincolo de primul
macaz: e gata sa se asvarle sub rotile unei locomotive, o ateap-
tà a aparut ou lumina rosie de sange, se repede, iar Za-
haria Duhu Il apuca de guler si Il trage Indarat. Incolo nu se
mai arata nimic. Privirea lui e desartä
Ce-o fi fäcând nenea Mitica al vostru? intreabä lzu
Protopopescu. S'au Implinit doi ani, de and povestea cu dânsul.
Om slab!... Ii aplica diagnostioul Tina Diaconu. Ii da
demisla si se laS5 de politicä, atunci and era batälia In toi!...
Slab! Carpal Dacä rämânea unde ar fi trebuit sä fie, mai aveam
o nadejde la dânsul. Un S. O. S ! 0 Inaintare. 0 mutare.
and colo, o facu dä oaie? Incepu sa rada sgomotos
Izu Protopopescu. A facut-o, rnizerabilul, cla oaie i pentru dân-
sul, si pentru noi!...
Vartolomeu Diaconu Incerca sa-1 vadä pe d. Demetru De-
metrian cu tamplele carunte de atunci, cu privirea lui tristä s1
prietenoasa, asa turn stätea langä soba de fier, In gara de pe
Meagan; asa cum a stat In captil mesa!, cu Dutu pc genunchi.
Nu apare. S'a sters.
Incearca sa-1 vada undeva, In strainátate unde scriu gaze-
www.digibuc.ro
 AURUL NEGRU 459
tele cä se elk coborInd din tren Intr'o gara cu afise multico-
lore: Visitez Cannes! En Corse, ez Ile rousse! Les Messageries
anaritinzes font le tour du Monde1).
Nu-1 vede. Nu existä nici el, nici gara CU trenuri electrice
cu afisele care altädatä erau mai vii decât privelistile de aie-
vea. Existä un singur orn deschizând o casá de fier; i acelas
-om cu spinarea Incovoiatä, nebärbierit, cu pungile pleoapelor
umflate de nesomn, asteptând dincolo de primul macaz sä se
iveasci 1ocomotiva cu o cocardd rosie de sange pe piept...
Ilenuta Precup s'a Intors din salonasul unde s'au adunat
prietenele Nevästuicii. Isi ia ziva bung. E Imbräcatä intr'un pal-
tonas negru, strâns pe trup, cu guler pufos dintr'o sälbätäciuna
vânatä de Alecu loader Precup si cu o päläriutä lucratä de
Aânsa.
Insä fiindeä toate au *Rat altä Infätisare si alt pret pe
svelta fäpturä, Tina Diaconu le mräsoarä din ochi cu deaprobare...
Nu-i pare lucru curat.
Pe scäri a coborit si Nevästuica s'o Insoteasa, alintându-
se, acätându-i-se de brat si frecându-se ca o pisicä.
Fugi, sä nu rdcesti! Intl-A In casà! se rästeste cât poate
mai autoritar Ilenuta, bätand din picior.
Nevästuica râcle In capul scärilor si nu se sperie de amenin-
-Odle pe care le cunoaste. Ii face semn din urrna cu mâna.
Ilenuta se intoarce de câteva ori, räspunzândul cu o flu-
turare a degetelor, apoi urcá dealul mlädioasà, ridicând fata sä
i se prindä fulgii mäiunti In gene si surâzând cu o bucurie co-
piláreascá la gâdilarea lor jilavä. Ii lasä sä se topeascä, nu-i
s.cuturä. Se topesc nurnai fulgi albi, nu preling pe obraz vgpsea
neagrá de gene si dâre de fard.
Zäpada scârtie plAcut sub táipi. E un ger sängtos care-i
ImbujoreazA pometti. Chiar fulgii parca nu din nori se desprind.
Sunt cristali sclipitori de aer Inghetat.
Gräbeste fiindcä o asteaptà acasi vulgare griji de gospo-
därie: focul, mâncarea pentru Alecu Toader Precup, când va
-veni la noapte dela vânätoare.
Gräbeste mai ales, fiindcä astäzi e ziva când ea asteaptá
scrisoarea säptämânalä dela Mihai. De obicei nu se misclä dela
fereasträ pânä ce nu soseste factorul. Acurn, are s'o gäseascä
bagatä sub usä. Poate va fi o scrisoare mai bunä decât aceea de
säptämána trecutà.
Vizitati Cannes! In Corsica, Ile rousse! Mesageriile maritime fac
inconjorul lumii.
www.digibuc.ro
460 CEZAR PETRESCIY

In dreptul postii d. Reginald Gibbons s'e pregatea sä urce in

automobil. oferul deschisese portiera.
D. Reginald Gibbons nu vedea Insä portiera In laturi sl
omul inchinat slugarnic, cu sapca galonata In mana.
El s'a Tutors pe jumätate, tapan de gat, tapan In toate arti-
culatiile, cu un chibrit intro mana si cu cutia in cealaltä, cu ti-
garea de foi In dintii ca seminte de floarea soarelui, pe alocuri
tarcati de plombele platinate. Pe chipul lui vanat ca ficatul de pe
trunchiul macelariilor nu tresare nimic; nu e niel curiozitate, nici
placere, nici neräbdare; nimic.
Priveste tapan cu mainile apropiate, asa cum se pregätea
sa aprinda chibritul.
Cand Ilenuta Precup a apucat pe strada ei, spre casä, d.
Reginald Gibbons se rasuceste automat pe calcaie, se pleacä de
mijloc cat e de lung ca sä Incapa In limuzinä. A uitat cutia In-
tr'o mana, chibritul In alta, tigarea neaprinsä In semintele din-
tilor.
Ilenuta Precup gräbeste marunt-marunt, pe langa casele
lipite una de alta, cum sunt acum toate cladirile din centrul
targusorului Piscul Voevodesei.
A scos cheia din ascunzätoare.
Este?
Scrisoarea era! S'a aplecat s'o ridice. Fara sa-si lepede
paltonasul, s'a asezat pe scaunul de langa sobd cu focul stins.
Surasul i-a luminat fata.
Ca un pätimas inainte de a gusta paharul, pipaie plicul, II
räsuceste, priveste data stampilei.
Rupe m,arginea delicat, cu varful unghiilor.
Intai a intors foile pe toate parfile. Patru pagini scrise
märunt. Saptärnana trecuta au fost numai trei; ultima cu doui
cuvinte i semnatura.
Bucuresti, 10 Ianuarie
Leana mea mica si rautacioask.
N'ai drept sä ma mustri fiindca n'am putut veni In va-
canta. Am crezut cá m'am explicat destul de lamiurit. In ajunul
Cräciunului eram cu bagajele pregitite, cand am primit un bi-
let dela directie, sa ma prezint imediat. Am lasat toate asa cum
erau. La directie, d. Subdirector mi-a dat o suing de lucruri ur-
gente i confidentiale, dupa dorinta expresa a d-lui Reginald Gib-
bons. Tu, care privesti lucrurile dela distanta, nu poti aprecia
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 461
ce Inseamnä aceastä dovadà de Incredere. Este cea mai sigurä
garantie di TM sunt considerat aci ca un parazit. De obicei, mun-
ca mea este usoarä si Imi lasA destul timp liber pentru studii.
Dar tocmai aceasta mä oblig5 sä-mi execut constiincios, cu orice
pret, datoriile mele exceptionale. Am lucrat zi si noapte. Cred
CA toti au fost multumiti de mine. D. Subdirector m'a felicitat si
m'a asigurat cä va atrage atentia si d-lui Reginald Gibbons
asupra modului cum mi-am Indeplinit atributiile.
M.5 Intrebi dacä mä duc la teatre si la cinematografe? In-
trebarea ta, Imi" aped ci Ind nu-ti imaginezi care este vieata
mea de aci. Nu am venit sä MA distrez la Bucuresti, Leana mea
mid. Nu invidiez deice haimanalele care se plimbA pe Ca lea
Victoriei. Eu m'am asternut serios pe studiu. Pe lângä studiu,
am dokat o pasiune nouä, tot in legAturA cu Invätätura mea.
Fiindd m'am format, ca sä spun asa, Intr'o atmosferä a petro-
lului, cTed CA si pe viitor am sä md specializez In studii de pe-
trol. In acest scop, jumätate din gratificapile mele le-am cheltuit
pe 61.0 si studii in legäturA cu'petrolul. Leana mea mid, nici
nu stiu cum sli-ti exprim, ce pasionant a devenit pentru mine a-
cest studiu. Acolo, la Piscul Voevodesei, cAt am fost un netreb-
nie ajutor la o cancelarie, la ordinile lui Izu Protopopescu si ale
altora ca dânsul, träiam ca un rob, WA sä-mi dau seamA de me-
canismul vast In care eram si eu o infimä rotitä. Acum mi s'au
deschis ochii. Privesc lucrurile In toatä grandoarea lor. CArtile
mete sunt mult mai palpitante deck un roman. Mai palpitante
deck tot ce's'a petrecut In istorie. Expeditia argonautilor, ex-
peditia lui Alexandru eel Mare, cruciadele lui Napoleon; toate
cestea au fost exagerate de istorici, Inflorite si aranjate ca sä
dea impresia unor adevärate epopei. Not träim ol epopee mult
mai grandioasä. Este epopeea petrolului. Cât timp am stat In
Piscul Voevodesei, judecam a la Izu Protopopescu, asa ca un
mercenar tocmit sà-si Indeplineasd o datorie meschinä färä sä
stie miscarea de ansamblu si sä-si dea socotealä la de bätälie
uriasä partici* Acum destinul meu mi s'a lämurit.
Astänoapte, panä tkziu am citit peripetiile luptei pentru
petrol din Pensia, Turcia i Asia-Mid. Nu este nidiun film,
niciun roman mai senzational. La cinematograful din Piscul
Voevadesei, urmäream amândoi, cu emote, goana unur spion
urmArit de detectivi sau a unui erou urmArit de inamdcti. Fan-
tezii, toate acestea! De o mie de ori mai dramatid este, de
exemplu, goana Englezilor dupd canadianul d'Arcy, când a cäpA-
tat dela 5ahul Persiei, In chip de cadou, dreptul de a exploata
subsolul Persiei vreme de cincizeci de ani. Tot drumul lui d'Arcy,
www.digibuc.ro
462 CEZAR PETRESCU

Indärät, a fost presärat de emisari hotätiti sä-i smulgä doou-

mentul. La Cairo, la Alexandria, pe vapor, In tren, o sutä de
propuneri si o sutä de amenintäri. Si la sfarsit, când n'a reusit,
nimeni, documentul 1-a cApiAtat un pastor anglican... L-a ob-
tinut, sub cuvânt c5 un crestin, dacä doreste Intr'adevär sä tri-
umfe domnia lui Isus pe pAmânt are datoria sä cedeze misio-
narilor pergamentul semnat de Sahul Nassir-Eddin. Cu acest
documént, misionarii vor merge sä crestineze Persienii care se
InchinA la idoli si la dumnezei mincinosi sub cuvânt cä au ve-
nit sA prospecteze terenul... Asa s'a nAscut Anglo-Persian Oil
Company. Ce zici? Nu e mai palpitant ca un film de cinemato-
graf? Pe urmä luptele din Siria, revolutiile din Mexic; toate
acestea sunt evenimente care se petrec sub ochii nostri si nu le
cunoastem cheia. Träiam a epocä, pe lângä care epopeea lui Na-
poleon e ca un mic scandal petrecut la Picul Voevodesei. Aci
participä tot globul pämântesc. Iti märturisesc, Leana mea, c5
mg aflu Intr'o adevráratä exaltare. DacA voi face ceva serios In
vieatä, aceasta va fi un studiu documentat i complect asupra
acestei epopei. MA pregätesc de pe acum. Toatä învätätura mea
spre aceastä tinta vizeazi
Tu ce mai faci? Mai strie-mi. Iti särut vArful degetelor.
Mihai.

Scrisoarea lunecä din mAinile Ilenutei Precup.

Rämase cu palmele pe genunchi, cu folle cäzute la picioa-
re. Aceasta era tot? Nimic despre dânsa, despre el, despre
Nassin, Eddin i Anglo-Persian Oil Proiectele mete,
ceva serios In vieata mea, exaltarea mea... Ant i numai aceasta
avusese el de spus? Tu ce mai faci, mai scrie-mi".
Se strânse lângä sob5 cuprinsä de frig.
Soba era rece.
Focul murise.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VI

Primávara aduce tot soiul de ne-

bune turburki.
Ra finäri a societätii Voevoda, Anglo-Roumanian company,
depozitele de decantare, parcul de vagoane cisterne i statia de
incärcare, atelierele de reparatie i montare, rezervele sectiei de
foraj i numeroasele birouri s'au intins pe o supraf atä de zece
ori mai vastä deck cuprindea pe vremuri curtea Ilovenilor, cu
toate acaretele, grajdurile, hambarele i mile chute In pärä-
Sire sub nevolnica gospodärie a lui Boldur.
La Inceput, In alckuirea cea veche a sociefitii, instalatiile
erau rudimentare i särâcäcioase.
Cereau multà mânä de lucru i impingeau la o mare risi-
p5 de material brut.
Inginerul Dinu Grintescu se marginise la atât cât s'au in-
vrednicit punA la Indemânà banul si creditul lui Iordan Hagi-
Jordan; economiile actionarului indigen. Pe urm5, pasiunea sa
oea mare, ca l a lui Van den Vondel, era sä scoatä titeiul din
pämânt, sä-I vâneze din straturile uncle se pitulase.
Partea cealaltä, adicA partea bänoasä a exploaarii 11 in-
teresa mai putin. Când Irnpinsi de galgáltul izvoarelor, au pre-
gatit lärgirea Intrtprinderii si au comandat masini noi s'au pomenit
cu Intârzieri la executarea comenzilor, creditul tâiat, i intermi-
nabile formalitäti de garantie. Insfârsit ou tot ce-a putut pune la
cale organizatia puternicä dela Londra pentru a descuraja Incäpä-
tânarea câtorva moldo-valatil; dupii cum, pe de altà parte suflase
prin mijlocitori actiunile din mâinile Românilor ca sä le st:e In
alte mâini mai sigure, si dupà cum, fkand front de astädatá cu
alte organizatii concurente, au räzbit, biruind Inoäpätânarea altor
moldo-valahi si au cäpätat o lege a minelor, de gumä.
www.digibuc.ro
464 CEZAR PETRESCU

Primejdia nu mai exista.

Chiar dacä se schimbA guvernele, drepturile astigate rA-
man sfinte.
Românii sunt un popor de onoare.
Intru atâta mai ales, se deosebesc de generalii i dictatoril
aventurieri ai Mexicului.
Acestea Hind stiute, sub comanda domnului Reginald Gib-
bons, societatea Voevoda Anglo-Roumanian company for the
development of the Mining Industry, Limited a purces la ispra-
vä i nädejde.
Acum, In jurul nucleului primitiv, s'au ridicat douà in-
stalatii sistem Straftord, instalatii pentru rectificarea benzinei si
uriasele coloane de metal alb, aspirätoare si compresoare pen-
tru gazolinä, baterii de evaporare, instalatia de vid a uleiurilor,
allele pentru rafinarea lor, fabrica de parafinä i instalatiile
Dubbs pentru fabricarea benzinei prin crackarea moleculelor.
Zidul Ina lt i rosu Impresoari o cetate de cazane, turnuri,
sifoane, absorbitoare, deflegmatoare, tevi, cuptoare i cisterne,
unde nimeni nu poate intra si de unde nimeni nu poate iesi, pAni
ce nu trece pe la controlul portartilui cu,ochi de cerber.
Intr'o parte, cazanele sträbätute de serpentina tevilor stau
gata sä plesneascä la o dogoare de câteva sute de grade si la
o presiune de câteva atmosfere; aläturi, in fabrica de parafinä,
mâna Inghiatä pe sloiul discurilor de fier. Intr'o parte vid;
aläturea opt ori douAsprezece atmosfere. Intr'o parte arsita ca-
zanelor Inrosite la aer liber; dincolo räcitoarele de amoniac cu
minus saptesprezece grade.
Fata de numärul si de imensitatea ciclopeanä a masinilor,
oamenii apar putintei la fäpturA. Ca pigmeii din tablourile sinop-
tice care reprezintä, de o pildà, procentul stiutorilor de carte
din Romania aläturi de procentul Germaniei sau consumul ben-
zinei pe cap de locuitor indigen, aläturi de capacitatea de con-
sumatie a unui burduhos i gigant cetatean al Statelor-Unite.
Sunt putintei la fApturd oamenii i putini sunt la numär.
Masinile au cäpätat o inteligentä a lor, precisA i imper-
turbabilá. Se lipsesc de aceea a oamenilor, soväielnicä i su-
pusä
Pe mäsurà ce instalatiile au crescut, nevoia de luctitori a
scäzut. E adevärat cA dintre acestia, asa putini cum sunt, tändä-
rile unui cazan plesnit i fladärile unei explozii mai trimit adese-
ori ate unul la spital ori la cimitirul cel nou din Piscul Voevode-
sei, unde acum existä mai multe despärtiminte pentru mortii care
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 465
In vieata au rätäcit pe cáile diverselor schisme ale bisericii lui
Christ.
Dar aceste episoade n'au mat* Insemnátate. Mortii se pot
Ingropa repede.
Mai multi pagubi Infätiseazä pentru societate Intreruperea
lucrului la o sectie si timpul pierdut pânä la raparatia ori Inlocui-
rea cazanelor.
Slavä Domnuhiti, muncitoril bat la poartd, veniti cu acte
documente dela atâtea tntrenrinderi de aiurea, inchise! Bat la
poartä, asteaptä dând târcoale, Imbulzindu-se când allá cl au mai
fost doi dintre ai lor transportati pe näsälie ea fata acoperitä si
milogindu-se pentru a cäpäta la randu-le, dreptul de a pieri sfârlo-
giti de flacärä si spintecati de aschiile otelului.
Amenintarea grevelor a trecut, Noma ,pu aratä semne de
sleire.
E abundentä si docilä.
Impinsä de pompe automate curge pe o teavä, circulà In
cazane din ce In ce mai fierbinti, asudá, se evaporeazä, vaporii
stint din nou alungati In alte cazane, se condenseazä, se aleg, se
amestecA si se purifick tree prin preinazitoare i rácitoare, pand
ce scapa afará pe mai multe tevi separate in basine separate:
benzinä usoarä, benzinä grea, petrolul usor, petrolul greu, white-
spirt, motorinä, drojdia
A fost fàrà Indoialä un miracol al natnrii acel sgvArsit In
vesnicul si nemärginitul säu laborator, când In decurs de milenii
prefäcut pe Incetul flora si fauna exuberantä a epocilor talazice
In zäcämintele grase de päcurä, mai apoi astupate de nisipuri
roci. Plante, ganginii, pesti, flori, organisme microscopice si di-
hänii monstruoase au putrezit In soare i mlástini, au fermentat,
au chiftit, s'au tras la fund sub alte straturi ale scoartei, cu alte
flori dihänii.
Nu mai mic a fost in.sä miracolul sävarsit de om, când a
izbutit si prefacá untura vascoasi si neagrä, In puterea fluidä care
räsuoeste helicea avioanelor eliberandu-le sä spintece cerul de azur.
Sebastian Ludus si le spune toate acestea päsind peste bälti
unite dela o clädire la alta, dela un cuptor la altul, dela un cazan
la celälalt./
E Imbrlicat in hainele de lucru: tunicà i din* cafenie,
jambiere i ghete de piele R-roasà. A cercetat un contuar de con-
trol. A räsucit manivelä. A urcat si a coborIt scäri. A executat
ordine si a Impktit ordine. Si-a spälat mAinile näcläite de ulei
si de parafink la gura unei tevi unde curge monoton i continuu
un sipot de benzinN albastrá.
www.digibuc.ro
466 CEZAR PEIRESCU

Oameni negri, räsletiti lâng5 un cuptor sau mnchii Intro salzi

eimentati de receptie, Il saluti cu un respect familiar. Lucreazä
cot la cot cu dânii, soseste Inaintea lor si pleacä In urma lar; el
e puntea Intre echipele de zi i de noapte.
Miasmele vázduhttlui Ii Intretin o atâtare nervoasà, tot asa
cum mirosul prafului de puscä ameteste ostasul In toiut bätäldilor.
Astäzi insä se simte ostenit. A dormit prost. Il dor tAmplele.
De douà ori s'a trezit sä vadä oe face Van den Vondel, cul-
cat pe patul de bolnav, pe rând clântänind de frig si transpiránd
cu o temperaturä de patruzeci de grade. Malaria torpicelor, la
Calentura mexicanä, a recidivat cu o crizä pe care Olandezul a
primeste cu resignare.
Regretà numai primávara de afard. Aa i-a märturisit astä-
noapte, and si-a revenit In fire si a cerut un pahar cu apä.
Intradevär, acum a prins de veste si Sebastian Ludus ca
afarà e primiivarä.
Aci nu se cunoaste. Vântul târaie o duhoare de benzinä ca
sä fad loc alteia de ulei. Jos, bältile sunt negre i cleioase. Prun-
dis, lut, nisip, tevi Incrucisate, unele de fier, altele de zinc, sine
de vagonete, movili de buloane, drugi, piese demontate, celelalte
asteptând sä fie montate. Orice vegetatie este exterminatä, orice
gâza: nici fluturli cu aripi de sulf nu se rätkesc peste zidul rosu.
Iar sus, printre tuburi i sârme laeriene, cerul e Impâclit.
Intre toate masinile, turnurile i cazanele rafingriei i Intre oer,
se aflä intotdeauna un rtavan de funingine, de gaze, de exhalatii;
un acoperis translucid, imaterial, dar tot asa de vânät i inexpug-
nabil ca un copac de otel. Pasärile II odolesc. Raze le s'oarelui cad
pale pe el; îi pierd lumina strävezie.
Numai ploaia spalä ateodaa tavanul acesta, dar Il Impinge
mai aproape de pknânt i atunci oamenii circutä ca intr'o etuvä,
cu straiele vâscoase lipite de trup.
Sebastian Ludus scos basca sleitä.
Vântul n'aduce nido ticoare.
A intrat In sala cu frigul artificial al amoniacului.
L-a scuturat un fior.
Cercul de fier din jurul tâmplelor se strânge neindurat.
Primävara cealaltä, liberà, de dincolo de ziduri, Ii cere tine-
retea pentru o nebunie. 0 nebunie pe care n'are s'o sävärseastä.
A terminat arice ispitä, lasa cum pämântul atränit de aci a star-
pit gâzele i firul de iarb5, asa cum väzduhul dospit de miasme
ahmg5 sborul jucäus al fluturilor i iuresul al rândunelilor.
0 plimbare insä se impune. Schimb de varbe banale cu oa-
menii slobozi de-afarà.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 467
A trecut la birou sa anunte d plead §i a predat altora
gri jile sale.
A urcat dealul incet, fumând o tigarä englezeasd din pa-
chetul cu invelitoare de staniu. A antrat sub dus, s'a bärbierit, §i-a
primenit hainele. E din nou tânärul Inalt, spätos si cu mijlocul
Ingust, chipes ca un dansator de cabaret. Nurnai mainile fine, cu
degete prelungi, poartà prea multe cicatrici. Si numai mirosul
de benzinä stäruie, cu tot parfumul de tabac blond Improscând din
pulverizator. Nu se duce Insä la o Intalnire de dragoste. Cauta
un om sä schitnbe un cuvant, sau poate cautà numai primävara.
Cu mare bägare de seamä a deschis usa dela camera lui
Van den Vondel, Inaintând In vârful picioarelor.
Olandezul dormea cu jumátate din capul globos si decolorat
acum, Ingropat sub brat, cu frisca párului muiatä de nädusald.
Sebastian Ludus a presimtit o clipä tragismul unui destin de
Acest cäutAtor al petrolului, albit de când colindä planeta
sub toate meridianele, fárg familie, färä prieteni, pretutindeni ve-
netic, intins pe un pat strein, Intr'o casä streinä, Intr'o tará stre-
inä,lips:t de-o Ingrijitoare la &ORE Pentru ce toate acestea?
0 pasiune ca oricare alta. Ca vânatul si pescuitul" asa rds-
pundea el Intotdeauna.
Dad moare ad? s'a gândit Sebastian Ludu cui milä i s'a
mirat singur de asemenea sentiment necunostut.
S'a aplecat asculte.
Respiratia lui Van den Vondel era regulatä
De altfel, asta" noapte l-a asigurat cä dupä experienta sa de
atâtea ori Incercatä, criza se apropie de sfârsit. L-a invelit 'Ana
la bárbie. Si-a aruncat ochii la mesuta cu bro§uri românesti ames-
tecate cu ziare i reviste din toate cotloanele globului. Deasupca
lor tuburi goale de comprimate farmaceutice.
Chininä. Chininá. Chininä.
Trebue sä fi surzit acum, dupä atata chininä cat a Inghitit
in cinct zile.
A deschis geamul.
Pe urmá, a coborit sdrile si n'a stiut ce sä fad nid cu
tirnpul, nici cu libertatea, nici cu primävara.
Totusi, departe de furnalele i cazanele rafirariel, cerul era
limpede si Malt.
Porumbeii sälbáticiti, din neamul adus cândva de bátrânul
Enache Iloveanu, sburau In salbe legänate i albe; firul salbelor
se rupea, se aduna, clädea spre o margine a târgului uricios
cu acoperisuri de tablä, se Intorcea alungandu-se far% pricini
www.digibuc.ro
468 CEZAR PETRESCU

farä folos, numai fiindcA solarele primAverii misca In el o vieat5

care se cerea cheltuitA.
Isi fac de cap! constatA Sebastian Ludus.
fkeau Inteadevk de cap, mgcar c5 parcul lor vechi
dispkuse, mkar CA primAvara de aci era fari flori.
C5 mai gäseau din ce se hrani, era o mirare. CA se Mimi-
teau, era una mai mare.
Cateodatà, In drum, g5sea unul fulgerat de skmele electrice.
Dar altii falfaiau In sbor fosnitor deasupra si ei *eau singurii
tipravietuitori neschimbati ai timpurilor cand plAcura zkea as-
cuns5 In pAmant, nestiutä de nimeni, Inainte de a deslantui ciclul
prefacerilor negre.
Inginerul imbrkat In straiele prea elegante pentru Targul
Voevodesei a plecat agale spre centru.
La Barul American e pustiu.
A oumparat gazetele si a mers sä le risfoiasc5 la cofetAria
Select.
Pe stradk trecAtorii, putirii la numk, alergau cu ochii in
p5mant. Automobile le se Incrucisau cu motociclete i carnioane.
Nimeni nu avea timp de pierdut. Copiii se aflau la scoalä. Cei
scutiti de strictetea Invätärnantului primar obligator, purtau co-
suri cu seminte, la gat sau vraful de ziare subsuoara, cAutand un
cumpkAtor problematic, implorandu-1 cu glas täräggnat si tan-
guios. Negustorii Ii primeneau vitrinele cu rairfuri meschine de
prim5varA.
Sebastian Ludus durta aceast5 primavarA; dar ea nu se afla
nici pe ulita cu bolovani pAtati de pkur5, nici In ziarele cui discur-
sul domnului ministru Horia Tincoca, nici la Barul American sau
la cofetkia Select.
Lep5d5 ziarele pe masA si lAs5 cafeaua neterminatA.
R5t5ci fàrä tint5, cercetandu-si mereu ceasul dela britara
mainii.
IncAodat5 se convinse a este un supliciu insuportabil s5 n'ai
ce face cu timpul, In vreme ce altii Inchisi In birouri, In uzini, In
scoli, sunt prezenti la datoria lor. Era prea tarziu s5 se Intoarci
la datoria sa. Inträ la drogheria si parfumeria Voevodesei.
Ceru un piramidon.
D. Istrati Eftimiu Ii servi paharul cu apA, surazand afabil
frecandu-si mainile grase, ca si cum vanzarea unei doze de pi-
ramidon reprezinta una din oele mai importante si izbutite afa-
ceri la care se putea astepta In asemenea dimineatA.
Isi scoase inelele numeroate i enorme, Insirandu-le pe ga-
lantarul de sticl5 i privindu-1 cu duiosie cum desart5 paharul.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 469
Era foarte gras, foarte chel, foarte zâmbáret.
Aceasta din pricina primäverii! rosti In chip de consul-
tare gratuitä. Deacolo provine durerea de cap, domnule inginer...
De trei zile, toatá himea imi cere piramidon i aspiriná. N'am
vândut atâta, astä iarnä, Intr'o lunä!...
Ii culese inelele cu latul mainii, le jucä In palmä, pe urmä
le puse pe fiecare In degetul respectiv, impingindu-le In silä si
gâtuindu-si crewiirstii congestionati. Astepta opin1a inginerului.
Sebastian Ludus salutd si trânti usa.
Se Incrucisä cu Ilenuta Precup.
Era palidä, cu buzele stränse, cu privirea sticloasá i fixä,
stranie, cum n'a väzut-o niciodatä. Sebastian Ludus se Intoarse,
simtind o sägeati necunoscutä In inimä, astfel cum necunoscutä
surprinatoare a fost mila pentru Van den Vondel, culcat In
patul de bolnav, cii obrazul sferic ascuns pe jumätate sub bra-
tul Incovoiat.
Ilenuta traversä strada la postä. Sebastian Ludus aprinse
altá tigare.
Dupä douà fumuri o aruncä desgustat. Din fatä venea Za-
haria Duhu. Se bucurä si se pregáti sä-1 opreasci
Fostul clutätor de comori räspunse la ziva bunä politicos,
dar preocupat. Voi sà afle dacä Van den Vondel a scäpat de cri-
zä. 1i rosti pärerea de räu cá doarme la ceasul acesta i 'CA nu-1
poate turbura dupä cum pornise. Apoi îi ceru iertare
mAnat de treburi urgente, care nu-i dädeau rägaz sä se Intindá
la vorbä lung5,
Sebastian Ludus se rezemä de bara unei vitrine. Ilenuta
Precup nu mei iesea dela oficiul postal. Dealtfel, nici nu-si lämu-
rea bine inginerul dad pe dânsa o astepta si de ce ar astepta-o.
Nu-i dä ziva bund. Nu s'a avit prilejul sä facä vreodatä, cunostintä.
Totusi, ce altceva esteaptä rezemat de vitrina unei stämbd-
cu márfuri ordinare, asezate grotesc dupd gustul negUstorului
cu toatä prävälia strämutatd la geam?
lien* Precup nu mai iesea.
In schimb, apiru Alecu Toader Precup, cif sapca pe ceafá,
In masina domnului Reginald Gibbons. Nu alauri de sofeur, cum
se cuvine uneii slugi. In fundul automobilului, cu un muc de tigará
lipit In coltul gurii.
Asta-i ceva nou! se mirg Sebastian Ludus.
Dupä cinci minute, masina trecla Inddrát goalä. Ilenuta Pre-
cup se afla tot la postä.
Inginerul îi descoperi o curiozitate tiranicá de detectiv
Nu se clinti dela vitrinä.
www.digibuc.ro
470 CEZAR PETRESCU

Negustorul tiesise de vreo doui ori, salutase, intrase In lä-

untru, Il privea prin geam pe la spate.
Copiii au Inceput sä se intoarcä dela scoalä. S'au Wit si
slujbasii societätii dela birouri, Indreptându-se cu mare grabä
-spre localurile de aperitive.
0 mând II prinse de brat.
Tresäri cu o sensatie neplAcutà.
Izu Protopopescu, In pardesiu nou de primävará, läsä
timp sä-si analizeze de ce-a tresarit si de ce sensatia a fost ne-
plä' cutä.
Ow o mare si bucuroasä agitare, II trase spre Barul
American:.
Mergem sä bem o bere! Dar mai ales sä te väd ase-
zat pe un scaun. Fiindc5 am sä-ti spun una. Sebastiene, de-ai
sä cazi din picioare!....
La Barul American, dupä ce-au ocupat scaunele, Izu 1-a
intrebat mai Intâi, scormonindu-1 cu privirea:
Nu tii nimic? Nimic-nimic?
Nici n'am idee despre ce este vorba...
Te tii bine pe scaun? Nu suferi de inim,d? Nu te terni de
dambla?
Sfärseste odat i pune, te rog, ce ai de spus! Bine
inteles, dacä-ti imaginezi cä e ceva care mä poate interesa.
Pe tine personal si direct, nu! Niel pe pe
nimeni dintre noi, direct si personal. Insä ca istorie care nu s'a
pomenit, ne intereseazä pe toti din Piscul Voevodesei si In spe-
cial pe toti dela societate...
Sebastian Ludu dádu semnele unui orn care se pregäteste
de plecare.
Ii cunostea fostul coleg de scoalii si nu fAcea caz de intro-
-ducerile lui.
Izu Protopopescu II apucä de brat peste masä si Il fix5 pe
scaun:
Stai! VAd cä" vrei sä-mi tai efectul ca Intotdeauna. Isto-
ria tot istorie rámâne, chiar povestitä telegrafic asa cum
vrei tu.... Il cunosti pe Preaup, betivul cel cu nu stiu ate cea-
suri la brâu?
Da. Ei si?
Ii cunosti f ata? Pe dompisoara Ilenuta Precup?
Din vedere...
Ei bine, onorabile i stimabile Sebastian, aceastä domal-
§oará Ilenuta Precup, fika lui Alecu Precup, zis cronometru
betivanometru, ne va fi peste putinä vreme directoarea noastrál..
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 471
Izu Protopopescu savur% stupoarea prietenului.
Pricepu ca Ind nu s'a lämurit.
Va fi, cu alte cuvinte, doamna Reginald Gibbons. Scud
färä comentarii! L-a chemat astäzi dimineatä pe Alecu Pre-
cup... I-a pus conditiile scrise pe masa. I-a dat tertnen. In douä-
zeci $i patru de ore trebue sä se pronunte: da sau ba? Sd se
pronunte el $i fata. 0 la de sotie, îi face zestre, pe el II expe-
diazä in Bucuresti sau unde o pofti; In orice caz dincolo de-o raz5
de 100 de kilometri, ca directorul societätii Voevoda sä nu aib5
un socru care se imbatà la cârciuma lui Leiba Tudic. Ii face o
pensie. Totul imediat, socotit, preggit!...
i bäietasul äla dela biroul nostru? Imi pärea cá e lo-
godità.
Izu 1$i sterse cu buzele spuma berii de pe mustatä, apoi
adaugä $i aceastä 15murire suplimentarä:
Cu äla a fost mai simplu!... L-a expediat mtai demult
din tarä, acum douà sau trei zile. Aluia i s'a suit petrolul la cap!..
Pe care lucru avându-1 In vedere d. Reginald Gibbou.q, 1-a ex-
operat In consecintä. I-a dat asa zicând o bursä de studii din par-
tea societatii $i 1-a trimis unde-a intärcat dracul copiii... Cu ne-
pusa'n masà. In 24 ore...

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VII

Toate sunt ale lumii : lacrimi, in-

vidie, no/Vie cu lunä g duredle
care nu se pot spvne.
Istoria se repetä!... afirmä filosofic Izu Protopopescu,
terciuind cu lingurita latä resturile Inghetatei de fistic pe fun-
dul farfurioarei. Cu oarecare variatii, dar se repetä, dragä Tino!
Odatd inträ Nemtii In Franta si iau Alsacia si Lorena. Pe urm5
Ii svanteat5 Frantujii pe Nemti si le iau Indärät Alsacia si Lo-
rena! Odatà mai bine pentru unii si mai räu pentru altii, altädatä
mai räu pentru unii si mat bine pentru ceilalti! Ins5 istoria se re-
peg... E lege!...
Tina Diaconu suräse uscat:
Vorbeste te rog pe Intelesul tuturor! Nu sunt atât de
savantä sä pricep cimilliturile tale.
Izu Protopopesou Isi rezemä spinarea de speteaza scaunului
-si ceafa de fereastra cofetäriei Select.
Privi In sus, la joaca fluturilor din jurul becului electric.
Dutu prinsese unul si II morfolise Intre degete, pariä ce i-a
scuturat praful argintiu de pe aripi. Nevästuica asculta cu mâi-
nile In poalele rochitei de olandá albä, atentd, ca Intatdeauna
când era vorba despre Ilenuta; acum doamna Reginald Gibbons.
Vartolomeu Diaconu citea a gazetä, ostentativ, dovedind
.asa cä vrea sä se abtinä dela asemenea discutii.
Seara era fierbinte, grea, Inc5rcatd de mirosuri clocite.
Nu plouase de dou5 sgptämäni.
Au iesit cu totii Intr'o plimbare de unde s'au tutors pr5-
fuiti si asudati. Au poposit la cofetäria Select, afard, trapreunând
cele douà mese de tablä rosie, scoase chipurile, la aer curat.
Si dup5 obiceiul devenit acum patim5, Tina Diaconu se In-

www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 473
vartea In jurul aceluias subiect de conversatie, ca insectele noc-
turne izbindu-se orb si tenace In globul luminos.
Explicá-te, Izule! stárui ea, dând in acelas timp cu pal-
ma peste mâna lui Dutu, ca sä lepede fluturele slut si golas, asa
cum se prefácuse Intr'o libarcá desgustátoare, despoiat de pu-
dra aripilor.
Dutu svarli fluturele In restul de inghetatä topitä, mârai o
protestare In termeni extrem de räzvrätiti si se mutá cu scaun cu
tot lânga Vartolornieu Diaconu, In afará de raza de actiune a
palmei materne.
Explicii-te, repetá Tina.
Izu intoarse privirea Ore femeia cu pätäria de pai ase-
zatä neIndemânatec pe cap, cu obrazul vApsit grosolan si cu a-
dânci cute In jurul ochilor. Ii era soli mai 'mare cu vreo câtiva
ani numai. Au crescut Impreunä. E nevasta unui slujbas de is-
pravä si moale din fire. Era si el un functionar mediocru, fárá
sperante si Mil ambitii, mai ales de când s'a schimbat condu-
cerea societätii.
Se Intelegeau altädatä Insä din ce In ce o recunostea mai
putin, sub aspectul acesta nou, iesit la ivealá odatä du strAmuta-
rea lor aci. Nu-si (Mee seamá dacá meritá milà sau o asprà
dojaná, pentru invidia, aviditatea si bârfeala mahalágeascä. El
se simtea multumit In micul säti univers.
Ce sä-ti explic, Tinoi? Intreba scrutându i creturile pleoa-
pelor si parantezele din coltul buzelor. Inutil!... Tu esti pornitá
si nu vrei sá asculti deck ceeace inträ In vederile tale...
Porriitá n'am de ce sä fiu! se apárá Intepatä, Tina. Ce
am de Impärtit? Ce-am pierdut?... Judec si eu lucrurile CIU bietul
meu cap de femeie. Vrei adidii si pretinzi cl n'ai avut noroc?
Poate cá da? Poate cA nu...
Ba a avut noroc cu carul! Cât nu Incape In canul cu
care cära tatä-siu lemne...
Aceasta a fost si prima mea impresie, Tino, ca im-
presia tuturor! Acum mi-arn cam schimbat-o... Mistress Helen
Gibbons nu prea are aerul unei persoane fericite, care se bucuri
de prea mult noroc. Mai veselii si mai fericità Imi pärea când se
numea Ilenuta Precup.
Mofturi! exclarra Tina Diaconu. Mofturi, ca sä s'e arate
interesantA.
Tu crezi cä sunt mofturi, nene Vartolomeu? aped Izu le
arbitrajul cumnatului.
Eu nu cred nimic! declara Vartolomeu Diaconu, bägân-
www.digibuc.ro
474 CEZAR PETRESCU

du-si nasul mai adânc In cimitirul aniunturilor mortuare din Uni-

versul.
Tina 11 mAsurä cu ochii scArbiti:
Nu crede nimic, fiindca, nu are curajul sa spuna cà e de
aceeasi pArere cu tine, cu spanul i jigaritul de Zaharia Duhu, ou
un betiv si un srnintit ca Van den Vondel...
...cu inginerul Dinu Grintescu, cu doamna Madala Grin-
tescu i cu toata lumea! complectä Izu. To Ota lumea e de acord
cA a fost o casatorie nenorocit5 i c5 fata sufere. De ce? Nimeni
nu see... Numai tu esti de altä
Mofturi! o tinu Tina Diaconu Inainte. Sufere? A§ vrea
sa stiu si eu de ce sufere? Automobilul la scarA... Nu se urca-In
automobil. Fata In casa englezoaica, bucatäreasä englezoaica,
valet englez, sofer, slugi; pune-te masa, strânge-te mash"! Zestrea
asigurat5... Când trece pe strad5, toti se dau trei pasi Inapoi
pAna la p5mAnt... Ce mai vrea?... Ce putea sä viseze o fatä
de topârlan i betiv?...
Izu îi curat5 unghiile au un afis de cinematograf ImpAturit
In triunghiu.
Spuse, fara sä ridice ochii:
Aci, ajung eu, Tino, acolo de unde incepusem. Istoria
se repetä! Dela tine, nu dela altcineva stiu, Inca de pe atunci
când doamna Gibbons era numai Ilenuta Precup i când o pre-
para pe Nevästuica pentru trei sute de lei pe lunä... Dela tine stiu
cS Alecu Precup a mai avut o fata i ca a vrut sa o manite In
si15, dupä Nicachi SacarA, del cu sfoara de mosie de peste
Un an de tile a sFärâmat-o In bät5i. Fata a fugit de acas5, s'a
dus la mângstire, la o mätusa ori la o bunic5... Dar de maritat
nu s'a lasat märitatä... Iubea o toapA de-a ei, din satul care era
atuncea nil... Pe urmä a scApat... A ars si ea, a ars si toapa, In
focul dela biserica veche... Nu-ti pare acum c.A istoria se repeta?
Poti sd-1 compari pe acest Nicachi Sacara cu d. Gib-
bons? Imi pare räu, Un cr5cAnat i un cosuros pe obraz,
un fost fecior de vechil care umblä cu docarul i s'a procopsit
au' vreo câteva zeci de hectare!... Se comparä unul cu acesta, cu
d. Gibbons?
Eu nu fac comparatie. Constat! Cred ca Ilenuta Precup
ar fi fost mai fericita sa, r5mAna Ilenuta Precup Inca doi-trei ani
pe urm5 sä devina doamna Mihai Pec lu... Nevasta de functio-
nar märunt, färä pretentii... SA-1 astepte cu masa. SA-i coase nas-
turi la camasA i sä-i spele palaria cu ceai de ciuin, cum o spell
tu pe a lui nenea Vartolomeu...
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 475.
Si aceasta numestI tu viatä fericitA? pufni Tina. Intrea-
b5-m5 pe mine. DacA e asa, de ce nu te-ai Insurat?
Fiindcä n'am gäsit o f atä ca Ilenuta Precup si flindcà
nu m'ar fi luat o fatä ca Ilenuta Precup.
Te cred? L-a luat pe d. Gibbons. N'a ales prost!...
Izu Protopopescu Incepu s radä:
Dar pentru numele lui Dumnezeu, Tino! Stii prea bine
cA nu l-a ales ea... Altil au ales In load ei. Au aranjat, au toc-
mit, au dus-o ca pe o mielusea la täietoare... N'a avut Incotrot-
Când a vAzut cA acel castravete de Mihai Peclu...
Ce e Mihai Peclu, unchiule? Intrebä Dutu foarte in-
teresant.
Un castravetel... Un imbecil de nimic... Când a vAzul
ca acel castravete de Mihai Peclu nici nu-i rAspunde la scrisori,
la telegrame, ca nici nu vrea sa vinä la telefon; ce putea sA mai
fad? In cine sä se mai Increadä?... S'a sbAtut douä zile Zaharia
Duhu... Mai tArziu am aflat... N'a fost chip... Am convingerea ca
dad Von den Vondel se afla pe picioare atunci, astäzi Mistress
Helen Gibbons era poate tot Ilenuta Precup....
Mare scofalä!
Mare, micA, nu importä!.. Principalul este ci n'ar ff
avut figura de-acum.
Si de ce se plânge, mA rog? voi sA afle Tina Diaconu.
Nu se plânge de nimic. Nu eu pot sä stiu dacA se
plânge si de ce se plânge. Nu-s nici confidentul ei, nici duhovni-
cul ei... N'am schimbat zece vorbe de când a devenit doamna
Gibbcins.
Tina Diaconu tAcu un timp, asteptând sA treacA un camion
sgomotos. Se apärä de praf cu batista.
Apoi reveni la subiect.
Uite! NevAstuica a fost la dânsa acasä. Adicä la d. Gib-
bons. Ce mi-a spus, m'am crucit! Ce mobile! a sofrageriel Ce
fotoiii i ce tablouri! Toate aduse din Anglia... Ce plante de serA
In hall! N'a väzut neam de neamul ei si n'a cAlcat neam de nea-
mul lui Precup pe covoare persienesti... SA spunA Nevästuica!
Ea are intrare liberA la dânsa. I-a arätat i secretul Incuietorii
dela poartA si dela usà. 0 inventie americanä... Färà cheie, färä
sonerie... Potrivesti câteva semne. Altfel, toatä casa e Impresu-
ratä de sonerii... 0 päzeste ca pe-o comoarä. Halal si vai de el!...
A umblat lumea IntreagA i i-a fost dat sA gAseascA tocmai aki
www.digibuc.ro
476 CEZAR PETRESCU
comoarä, in Piscul Voevodesei, pe fata lui Alecu Precup!...
Sperm tu, Nevästuico, acum, oe-ai väzut In casa la Mistress
Gibbons? Ha-hal Mistress Gibbons!...
E foarte frumos! intäri Nevästuica. Numai cd Ilenuta
nu stä In camerele cele fruntoase. Are un ietac al ei, unde si-a
adus lucrurile de acasä. Un iefäcut cu scoarte dela mama si dela
bunica ei, cu icoane si eu o candelä. Acolo stä ea si brodeazä,
Impleteste, ceteste...
Poftimrstriumfä Tina Diaconu. Ietäcut, icoane i scoar-
te... De ce nu si-a adus acolo i laita de-acasä? Trage la matcä,
Mistress Gibbons! Asta e tot ca istoria cu Zaharia Duhu i cu
rnä-sa. Si-au fäcut casä nouä, vilä de-o splendoare. Ei stau ca
täranii Intr'o bojdeud. Se tern sä nu roadà parchetul de sgarciti
ce sunt...
Vartolomeu Diaconu Impäturi gazeta, o puse in buzunar
crezu de cuvlintä cà trebue sä intervinä:
Despre sgärcenia domnului Zaharia Duhu, n'ai drept sà
vorbesti tocrnai tu Tino!... Dupä cele ce tii cä vrea sä facä pen-
tru Nevästuica, n'ai drept!...
Intr'adevär, ZaharDa Duhu, In Intelegere cu directorul scoa-
lei primare de bäieti i cu directoarea scolii primare de fete, ho-
tärIse sä infiinteze ate trei burse cu incepere dela toamnä pen-
tru absolventii din Piscul Voevodesei, vrednici sä urmeze Invätä-
tura la alte scoli, din orasul pe care Il vor alege pärintii bursieri-
lor. Le plätea el Imbräcäminte, internat, cärti, taxe. Värsase un
fond, dar tinea ca alegerea s aibd aprobarea sa.
Nevästuica isprävise In aceastä varä scoala primarä. Era
In fruntea listei.
0 problemä grea pentru familia DiAconu se deslegase fgrà
nicio bätaie de cap.
Iar Tina Diaconu, In loc de multumitä, Ii descoperea cusu-
ruri lui Zaharia Duhu, tot asa cun II asändise In judecata ei pe
Demetru Demetrian fiindcä dezertase dela bätälia politicä.
Vezi bine, cA n'ai acest drept! cuvântä Vartolomeu Dia-
conu ou o tresärire de energie care insä nu dunä mutt.
Tina Diaconu clätini päläria de pai, Impotrivindu-se cii
aprindere la pretentile lui Vartolomeu Diaconu, de a hotärt la ce
are ori Ware ea drept:
Mai intai aceasta e altà chestie!... Nu mi-a cumpärat
sufletul si nu mi-a pus botnitä, la gurä. Si mai apoi, ce neadevär
spun? Fac si eu ca Izu... Constat!.. Sunt aoi câtiva oameni care
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 477
s'au procopsit din senin, färä niciun merit, dar absolut fár nici-
un merit... Uite, adineaorea spuneam de Nicachi Sacarä. Imi
pare Am exagerat! Ace la si-a câstigat banii i situatia cu
rnund... Unii au Invätäturä, altii munceso §i adunä, altii furii
mäcar... Si ca sä furi si sä Inse li este nevoie de inteligentä... De
ceva mai altfel deck are lumea cealaltä, In bine sau In au...
Dar cei câtiva care s'au procopsit cu petrolul ce-au fAcut? S'au
pomenit a In pämântul lor care nu pretuia doua parale, au intrat
sondele i ei au Inceput sä Incaseze. Farà desteptäciune, färã
mund, färi nimic!... Nici macar nu si-au bätut capul sä desco-
pere ei titeiul... Aceasta e mai nedrept, cleat toate nedreptätile de
çe lume... Iar dupä ce s'au pomenit cu bani, ce fac cu dânsii?
ca acel betiv de Precup, cumpärä ceasuri si se Imbatä,
Ora a dat de fundul saculuti.. Unul ca Zaharia Duhu stä Intr'o
chichineata ca un dihor... Si fiindc5 atâta nu-i destul, ea dovadä
d mr este o dreptate pe lume, un betiv ca Precup, dupä ce-a dat
zbranca odatä prin bani si a ajuns din nou la locul säu, slugä, se
trezeste a doua oarä boier, fiindd dupd fiid-sa i s'au aprins däl-
câiele domnului Gibbons... Acestea toate le vád, le Inte leg, l nu
mä poate opri sä le väd i sä le Inteleg, märinimia lui Zaharia
Duhu..
Te aud copiii, Tino!... o dojeni Vartolomeu Diaconu.
Ei si? Lasä-i s'audä!... Pard ei nu Vad si nu juded?...
E bine sä stie de mici ea vieata e nedreaptà si cià unii huzuresc
färä sä asude iar altii trebue sä tragg din greu la jug... Mä rog,
as vrea sä stiu, ce-ti Inchipui tu i lzu, ce vä Inchipuiti voi, cä o
sä facern peste zece ani? Ce are sä se schimbe? Avem sä fim cu
zece ani mai bätrâni... Tie am sä-ti pun cataplasme! Si avem sä
venim tot aid, la cofetäria Select, ca sä respirim aer curat cu pu-
toare clooità... Pe cand altii trec si se tidied pe sub ochii
Tread sänätosi! strânse din umeri ea indiferentä, Izu
Protopopescu.
Tina Diaconu râse
Treacä! Asa cum i-am väzut In astäsearä trecând la
vila domnului inginer Grintescu!... Noi linciurim aicea o Inghetatá
de ti-e scârbä, iar dumnealor tree gä benchetuiaseá la inaugura-
rea vilelor!... Aji observat cloanta de Ruxanda Duhu Si pe blegul
de Zaharia Duhu? Dad mai au si acestia muträ de banchet! Aji
observat pe urmä pe Mistress Gibbons, a dumitale, Izule, cu ce
aere ne-a räspuns la seara-bunä? Printesa de Coate-goale!...
Mämitico, dar a fost foarte drägutä cu noi! It luà apära-
www.digibuc.ro
478 CEZAR PETRESCU

rea Nevästuiea. Nici n'a asteptat &Am noi bunä-seara, i s'a

intors sA-mi faca semn ca sä mä duc mtline la dânsa.
Nu te-a poftit nimeni la vorbäl retezA Tina Diaconu-
Stai la load färu si nu vorbi neintrebatä.
Se opri Impunsä In inimä.
Automobilul domnului Reginald Gibbons cobora ulita fär&
sgomot, enorm si lin, pe rotile elastice, cu lumina plafonierii
aprinsä.
Era gol.
Ii läsaseistäpânii la banchetul" dela vila lui Dinu Grintescu..
Hai sä mergem acasà! hotärt Tina Diaconu, ne mai pu-
land suporta irevocabila injustitie a vietii. SA InnotAm prin praf
prin hârtoage, iacasä, la supà si la rasolul nostru de vacä...
Familia Diaconu a purees pe strada povärnità In vale, Linde
Ii astepta supa i rasolul de vacä.
Izu Protopopescu a limas nehotärit pe marginea trotuarului.
Putin, foarte putin se simtea si el o victimä a injustitiei. Fos-
trui säu carnarad Sebastian Ludus fusese invitat sus, In deal. El
era prea märunt angrenaj In mecardsmul societätii, ca sä merite
asemenea cinste.
Scuipä printre dinti, traversând strada i intrg la Barul
American.
Vila inginerului Dinu Grintescu, inauguratä In astäsearä, se
aflA departe de târg, de ateliere si de rafinärie, la distantä de doi
kilometri, sub poalele pädurii.
Madala o ceruse i Madala alesese locul.
RAnitA de viata Bucurestenilor, îi cäuta, poate prea târ-
ziu, un adäpost lângi Dinu.
Mai Incercase j alteori sä se mute In Piscul Voevodesei.
Niciodatä n'a putut indura mai mull de o luriä duruitul camioa-
nelor, mugetul sirenelor, miasmele din väzduh, privirile trecätori-
lor si mai ales urItenia clädirilor Inghesuite i negre.
Acum ea luase mntelegere cu arhitectul, ea aprobase planul
si ea Meuse modificäri. Dinu nu s'a Impotrivit. Se simtea vinovat
fatA de Madala. Se indepArtase de ea si o IndepArtase In anii ce
mai setoisi de vtieatà ai tineretii, absorbit numai de gatima care 11
tinea legat aci: petrol, sonde, foraje lupta necurmatä cu pä-
mântul i cu oarnenii.
s'a näscut ceva räu i trist intre dânsii. Nu voia s5
afle ce. Se ternea sä cerceteze mai stäruitor. Il bucura gandul
acesta al Madalei si nu descoperea destuli tandrete ca sä-si ex-
prime simtimantul.
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 479
Vila s'a Ina ltat intr'adevar incantatoare. Cu doua terase:
una spre Piscul Voevodesei, de unde Madala spunea eä nu. va
privi niciodati, alta spre vaile largi de departe, cu serpuiri de apä
si zavoaie de salcii argintii.
In spatele cládirii, fosneau paltinii si fagii codrului. Capta-
sera un izvor. Au tras fir electric dela uzina. Un gradinar a mun-
tit trei säptämani asta primavara, plantand trandafiri, vita% ar-
busti de parc si pomi de liv adä.
N'ar fi dorit niciun fel de inaugurare, mai ales cu banchet".
Dar legäturile lui Dinu Grintescu II sileau si acum,.ea Intot-
deauna, sa savarseasca altceva deck ceeace dorea el si cu deo-
sebire Madala.
Au poftit lume Putind, la o masä simplä, intinsa pe terasa
cu privelistea spre yak si apele sclipitoare.
D. Reginald Gibbons, asezat In dreapta Madalei, tapan, Im-
bracat In smocking, a scos numai rare articulatii guturale ea un
bolnav de galci. Van den Vondel, instalat In stanga amfittioanei,
a facut toate sfortarile pentru a Insufleti atmosfera mortuoará
adusa de acest eioclu au fälcile inclestate.
, A tinut piept doamnei Cecil P. Tudose; a discutat arheolo-
gie, etnografie si politicA mondialä cu d. profesor si deputat Petru
V. Tudose; a desarcat traista sa cu zicale, anecdote si intam-
plari recoltate din cotloanele celor cinci continente.
El nu imbricase smocking.
Purta o haina säcoasa, gri-cafenie, o camasä albastri au o
funta minuscula, ca un nod de sfoara colorata sub globul de
brânza rosie. Dar Imbracamintea se potrivea cu locul, cu vorba,
cu portul altor convivi, ca Ruxanda Duhu, care a venit cu o polci
neagrä de casmir si cu broboada pe cap.
Din ungherul ei, tacuta, Isi petrecea ochii la toti pe rand
si multe schimbari citea nedescifrate de nimeni.
Nu-i placea Englezul acesta variät la fata si cu ochii prea
apropiati de rädacina nasului, neelintiti, ca dottä margele de sticla.
Nu-i pläcea painjenirea de pe chipul Madalei. Obrazul ei
parca se micsorase, seingustase, si parca anii i-au suflat deasupra
o pulbere subtire de cenusä.
Dela nepoatä-sa, Cecil, Intorcea privirea au hotarire.
Acum doi ani si chlar anul trecut, o auzise de nenumarate
ori judecand vie* Madalei, pomenInd de-a-dreptul si cu sub-
Intelesuri despre demnitatea ei de femee care nu-i Ingiduie si
mai lungeasca prietesugul cu nevasta lui Dinu Grintescu... Acum
se minuna cä o vede din nou In casa lui Dinu, risucind capul cu
www.digibuc.ro
480 CEZAR PETRESCIT

neastâmpär dela unul la altul, bägându-$i nasul ascutit prin odäi

$i sertare, In dulapuri i 1n flori, lingusindu-se i admirand cu
exagerare, and terasa, când arcada dintre doi stâlpi, când pri-
velistea väilor sadate In lumina lunii.
Se minuna ea' o vede iar4i §i se Intrebä, In ce scop. Cici se
lämurise pe deplin cä toatä dragostea lui Petru Tudose $1 a ee-
ciliei, pentru oricine: neam, prieten ori strein, ascundea färä gre$,
o socotealá täinuitä.
Pe urmä, ochii bätrânel Ruxanda Duhu treceau cu plkere
la Olandezul cut motul de per alb sburlit In vârful scaTarliei ro-
tunde; se opreau ou o intrebare mnde lungä la fata lui Alecu Toa-
der Precup, Imbrkatä In rochia albasträ, cu bratele i pieptii goi,
cu $iragul de perle tla gât i cu brätara la mânä, a$a curn dictase
dorinta domnului Reginald Gibbons si cum trebuia s5-1 *true
simetric o conjugalä replicä smockingului.
Fata lui Alecu Precup ticuse aproape tot timpul, cu privi-
rea InI ipt In farfurie.
Era palidá, trasä la fatä, ocolea ochii sticlosi ai bärbatului.
Abia se atinsese de feluri, rämânea cu o miscare suspendatä In
aer i nu pärea de fel fericitä Iii vestmintele gale scumpe $i cu po-
doabele sale de prisos.
La cafele, inginerul Sebastian Ludu i profesorul depu-
tat Petru V. Tudose s'au aprins Intr'o desbatere asupra politicil
nationale $i mondiale a petrolului.
Au rämas ceilalti bärbati, Van den Vondel, Dinu Grintescu
$i Zaharia Duhu sä târascä o conversatie lâncedä, Intreruptà de
pauze lungi, cu femeile preocupate fiecare de grijile lor tiranice
tainice, stânjenite de prezenta ghetoasa a domnului Reginald
Gibbons.
Madala 1$i spunea cä a deschis casa sub un semn tilt, in-
grat, funebru. D. Reginald Gibbons desclestase fälckile pentru o
oratiune mai lunga, nurnai când a intrebat dacà inainte de a se
incepe säparea temeliilor a verificat cineva terenul cu un aparat
detector si dacä Dinu Grintescu e sigur cA nu locuesc acum pe un
focar de raze telurice.
Intrebarea a transrnis-o prin mijlocirea lui Van den Vondel.
In afard de inginerul olandez $i de Sebastian Ludus, nitneni
nu intelegea vorba englezeascä; iar Reginald Gibbons nu C11110§-
tea rnai mult de zece cuvinte din niciun alt idiom al planeta Nu-1
interesa limba noroadelor pe unde trecea l prinire care traia,
cum nu 1-ar fi interesat limbajul anilor ori al btoastelor.
Dinu Grintescu Invätase In Franta $1 In Germania; Madala
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 481
crescuse Intr'un pension de ,calugärite; Cecil era profesoarS (In
perpetut concediu) de franceza i italiana toate acestea nu In-
lesneau un schimb de cuvinte. cat de sumar cu d. Reginald Gibbons.
Dar chiar sä-i fi trite les cineva Intrebarea, cu greu i-ar fi
putut da un raspuns.
Van den Vondel a talmäcit Intreaga poveste cu oarecare
ireverentioase reflectii la adresa unor mand larä leac. D. Regi-
nald Gibbons citise o carte a unui doctor, Georges Lakhovsky,
despre anumite raze mortale tâsnind din maruntaiele pamantului
si provocand, uncle cancer, allele boll nu mai putin primejdioase.
De atunai, singura sa grija and se muti Inteo casa e sä cerce-
teze au un aparat detector existenta si directia acestor raze,
schimba paturile si birourile de-a-curmezisul ca sä le fereasca de
influenta nefastä, face propaganda pentru teoria doctorului Lak-
hovsky i aceasta se pare Ca e singura sa manifestare de huma-
nitate.
Toate le-a istorisit Van den Vondel cu adaos de comentarii,
de anecdote si de malitioase aprecieri.
D. Reginald Gibbons Inclestase la loc fälcile astupandu-si
dintii de seminte de floarea soarelui.
Cu ochii tinta privea peNajul lunar desfasurat la picioarele
terasei. Nu dadea vreun semn ca ia aminte la existenta come-
senilor si la ironiile colegului sau Van den Vondel.
Mäcar de-ar avea numai mania aceastal spuse Olande-
zul, pacaind din pipä si masurandu-1 fara simpatie.
Ilenuta cäuta servetul scäpat sub masa.
Au rasuflat cu totii cand s'au ivit farurile automobilului
urcand dealul.
D. Reginald Gibbons s'a Inaltat automat In articulatii, a
anuntat c pentru dansul a sosit ora culcarii i ca. pe Ilenuta o
mai lasä 'Ana la miezul noptii. Scutura mainile si se introduse In
vitrina
Farurile IndA n'au disparut In soseaua principala a targului
masa a *Rat altä insufletire.
Madala a cuprins-o pe Ilenuta de mijloc ca pe o sofa mai
mica si mai nefericitä chiar deck dansa.
A tarlt-o dupa ea pe scari, pe-o bancd asezati In lumina
lunii. S'a rasucit si s'a plecat sä-i caute In ochi.
tItt suntem prietene Ina._ Nu ne cunoastem bine. Dar
spune-mi e se intampla cu tine?
- N.1 se Intampla nimic...
Asculta, Ilenuto! www.digibuc.ro
Considera-mä ca pe-o
482 CEZAR PETRESCO

Nu se intämplä nimio...
Ochii mei nu mä Insealä, Ilenuta! Am Invätat sä privesc
In mine si acum stiu sii prives'c si In sufletul altora...
Nu se intâmplä nimic...
Poate Ili pot fi de-un folos? stärui Madala, infäsuränd-o
cald cu bratul pe dupl umär. Poate pot face ceva pentru tine?
Nu poti face nimic pentru mine, Madala, fiindci nu-ti
pot spune nimic.
Pe obrajii palizi, lacrimile luceau In bätaia lunii.

www.digibuc.ro
 CAPITOLUL VIII

Orice vieafd se poate preface in

mineral neg ru i mort; nicicum mi-
neral nu ma devine vieafd vie.
Locuinta domnolui Reginald Gibbons nu se Inálta pe-o sprin-
,ceang de deal, cu terase, bänci, cerdacuri si ferestre deschise spre
Incântarea privelistilor de departe.
Dimpotrivá, e o clädire Incercuitä cu zid rosu de cärämidá,
care astupá orice priveliste dinläuntru In afarä si din earl Inn.-
untru.
Portile n'au gratii.
Sunt captusite cu tibia negre, metalice. Nu se dau Inläturi
,decât atunci cand intrá i iese automobilul domnului Gibbons.
0 usä mai strâmtä, aläturi, se deschide când Mistress He-
len Gibbons potriveste i apasä dispozitivul cu patenti ameri-
cank, pentru a porni apoi cu pasii din ce In ce mai Impleticiti
mai lâncezi spre mijlocul târgului, In zilele rare când mai are
-suflet sä se aventureze printre oameni. Slugilor li-e rezervatä o
intrare dosnicä, pe cealaltà ulitä, tot atât de ermetic ferecatk.
Flecarii dela Barul American ,au botezat-o Casa Miste-
felor".
In glumä, fireste, ca sk le treacä ora aperitivelor mai re-
pede.
Când d. Reginald Gibbons poruncise arhitectului sk-i pre-
dea In cel mai scurt tirnp clädirea, nu avea de täinuit niciun
mister..
Fugea de promiscuitatea indigenilor, de inc5perile räu lin-
pàrite ale fostuluti conac unde se adAposteau acum inginerii si o
parte din personalul burlac al Societátii. Ceruse o caslä confor-
1abil i mai ales despärtità ca desävârsire de gloatá, de pomi si
de dobitoace, fiindci tot asa cum nu-1 intereseazá si nu poate
www.digibuc.ro
484 CEZAR PETRESCUr

suferi oamenii, nu-1 interesau nici prive1ltiie I fenomenele lumiL

insufletite: arbori, caini, cai, flori, päsäri; fluturi si gaze.
Pentru toate singe repulsia provocatá päianjeni, reptile.
broaste.
Dacä uneori pare cä a rimas cu ochii fixati la un joc
luminii de lunä pe-o und6 de apá ori la hârjoana voioaSä a dol
cätelandri, e numai o atnägire.
Priveste färä sà vadá, aum frárá sä vadä prive$te Indeobste
peste oameni, prin oameni.
Universul In care s'ar simti el inteadevär la Indemâni, ar
fi numai unul de minerale inatiimate: rece, artificial si mecanic..
In curtea impresuratä de zidul Inalt nu se aflä pomi, peluze,.
verdeatä, ronduri de flori i vitá sälbatecä acdtatä In carcei. To-
tul e geometric si mort: prund, nisip, dale de bazalt i mozaic.
Nevástuica s'a minunat in extaz de plantele exotice din hall..
Sunt exceptii cu rostul lor bine precizat.
Au fost alese i aduse de d. Reginald Gibbons, tocmal
fiindcä frunzele si ghimpii, vrejii i florile acestor monstruoase-
specil de sera', nu mai pästreazA nimic vegetal si organic. Reef
si lucioase la atingere, par turnate In forme, decupate In zino.
fabricate din materiale absurde metal, cauciuc, celuloid, guta-
percä, faiantä, orice in afarä de substanta vie si sensibilá prim
care circulá seva. Confectionate artificial si acoperite cu un strat
de email, cu lac verde, albastru, violet, de soften, de argint viu,.
de aluminiu.
Arhitectul a respectat cu sfintenie recomandatiile.
A cercetat terenul cu aparatele detectoare. N'a ales locut
temeliei Intre douä straturi geologice, pe unde se pot scurge ra-
zele ucigase descoperite de doctorul Georges Lakhovsky.
Totu$i, pentru mai multä sigurantä, d. Reginald Gibbons .
poartä mijlocul Incins ou o centurä protectoare de circuituri os-
cilante. Astf el e apärat de trásnetul latent al puterilor telurice
si al efluviilor cosmice, care-ar putea sä-i sdruncine echilibrul
atomic al pretioasei sale fápturi.
Vieata din Oasä e oranduità dupg un program supus crono-
metrului. Slugile n'asteaptà ordine. Stiu ce au de fäcut. Nimic nu
poate fi de nimeni schimbat. Ora si minutul culcárii, ora si minu-
tul bädi, ora $i minutul plecàrii i al Intoarcerii.
Fata din casá, bucAtáreasa i valetul, au fost adusi din An-
glia, 1-au Insotit si In alte pärti ale lumii, Ii cunosc obiceiurile:
stint tot atât de muti ca i dansul.
Iar pentru barbarii localnici poartä acelas dispret.
Pe stäpana cea noruà o trateazA cu o supunere Inghetatär
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 493.
lari suprirnarea unui orn. Oravul nostru pierde astfel un fiu ales.
Omenirea poate cä pierde ceva mai mult: un binefädtor".
Citestel rosti Van den Vondel, Intinzand gazeta lui Se-
bastian Ludus. Citeste. Carieral Petrolul...
Apoi îi dadu seama ca inginerul roman nu poate Intelege
idiomul olandez. Stranse gazeta. Se ridid In picioare. Se ridici
vi Sebastian Ludus.
Priveau pe fereasträ 1 Inaintau: atravi de aratarea de-afara..
La poarta, Alecu Toader Precup lupta cu un paznic.
Dadea sä intre. Paznicul Ii tinea drumul. Alecu Toader Pre-
cup ii tranti un purnn In frunte si pasi peste el.
Venea cu pumnii stransi, cu capul gol, ou ochii bulbucati.
La cimitir stätuse täcut, frânt, cm umerii muiati, Impins
purtat de unii si de altii, färä s scoatä glas si fàrá sä se impotri-
veascä.
Abia acum se desläntuise desnadejdea din el. Pe-o copilä
1-o luase focul cerului, pe alta focul duhurilor din pamant.
Venea cu ochil bulbucati, cu pumnii stransi, cu pang val-
voi.
Sebastian Ludus voi sä apese butonul soneriei. Van dea
Vondel Ii prinse mana i o räsuci.
Lasg-l! Amok. Acesta e Amok!...
Inginerul roman nu intelese, dar se supuse.
Alecu Toader Precup, In straiele lui de târgovet, de acolck
unde '11 exilase hotárirea domnului Reginald Gibbons, trecu pria
dreptul ferestrei; umbra imensä i fantastica,, astupand toatä lu-
mina zilei.
Un sef de echipi, un Polonez, Incerd Sa-i spunä ceva... A-
Iecu,Toader Precup 11 rostogoli cu dosul mainii In noroi i päsi
mai departe. Amokul lui nu duta oameni. Deocamdatä, nu can-
ta oameni.
Smulse usa dela o cabina de control au incuitoare cu tot.
Sebastian Ludus Intelese.
Intelese si Van den Vondel.
Inginerul roman se Intoarse sä apuce telefonul.
Streinul II prinse din nou bratul. Sebastian Ludus se supuse,
cu o lipsä de rezistentä care pe el singur 11 uimi. Ii astupa ure-
chile si ochii. Stia oe are sä urmeze. Ce trebuia fàrá gres sä se-
Intample.
Sälbatecul rásuceste manerele de presiune. Unul doug, trei,
vase. Un cazan, clod, trei, vase, vor plesni In zece minute.
Van den Vondel îi aprinse pipa, se asezä pe marginea fe-
restrei i astepti.
www.digibuc.ro
-494 CEZAR PETRESCU

In cetatea furnalelor, cazanelor, cuptoarelor i cisternelor,

Impresulratä cu ziduri roii, oamenii negri fugeau, se agitau, §e
Ingrämadeau, se risipeau, veneau sä batä la usa biroului. Van
den Vondel se desprinse dela fereasträ si merse sä Intoarci de
clod ori cheia. Asa nu-i putea turbura nimeni. Nic& nitt puteau
cere la telefon ajutor.
Intr'o luná ori douä, toate cazanele vor fi la loc, din nou
In lucru. Nimic n'avea sä se gchimbe.
Dar omul cu írul valvoi din , cabina de control avea
tnäcar dreptul la amägirea acestei descärciri de nebunie In
'desert.
Sebastian Ludu îi astupase urechile i ochii. Van den
'Vondel fuma linitit, asteptând.
A lost o detunäturä i o Improscare de foc cu valvätaie slo-
bozitä pânä In catapeteasma cerului. Pe urmá a doua i alta,
altele, cu limbile flacärilor Indata amestecate, särind dela o ols-
ierná la alta, däntuind, Impreunându-se, rumenind norii, rupan-
du-se si din nou cAutându-se, falfaind o singurä perdea rosie, de
velur, ca Invelitoarea canapelelor, ca draperiile ferestrelor.
Acum putem merge!... vorbi Van den Vondel, punand
mana pe umärul lui Sebastian Ludus. Putem merge la datoria
noasträ....
RAsuci cheia.
Au iesit afara In dogoarea fJacâribor, unde se agittau oa-
Tnenii negri, departe de cazane i de cuptoarele plesnite.
Alecu Toader Precup Ii fku pârtie cu pumnii printre
'Cu ochii sângerosi, cu pärul valvoiu i sfârlogit, lovea färä sä
priveascá In cine izbeste i ¡Ara sä stie de ce.
Treat pe Una dânsii.
Precup! Il strigA Van den Vondel.
Alecu Toader Precup Ii räspunse cu un pumn In piept. Van
den Vondel se clätinä. Ii cAzuse päläria jos, pipa din gurä.
Se apleca' si le ridice calm.
sterse päläria cu mâneca; ii bägä pipa In buzunarul hai-
nei. Vâlvätaia Ii lumina fantastic chipul sferic, cum fantastic ii
lumina pe toti.
Alte cazane plesneau cu deturaturi de cataclism, cutremu-
rand pämântul i zidurile, svârlind ferestrele In tändärl.
Sebastian Ludus alerga gesticulând, cu capul gol, and or-
dine scurte i inutile. Van den Vondel se intors'ese ca sä vadä
incotro a pornit Alecu Toader Precup.
Acum cautá oameni... spuse. Omul!
Dar nu era nimeni sä-1 auda.
www.digibuc.ro
..11..URUL NEGRU 495
Alecu Toader Precup trecuse de. poartä. Multimea targu-
lui venea dimpotrivä-i cu strigräte i cu Intrebäri de spaimä.
Printre norodul acesta el Ii fAcea loc, izbind nduc In capete
In piepturi.
La poarta lui Reginald Gibbons sgudui incuietorile tari
Fierul era mai puternic decât pumnul, iar zidul de cärämidä de-
asemeni.
0 fetitä In strai negru de uniformä se apropie de urias.
Bade Precupl
Omul o svârli intr'o parte, in noroi, cu laba.incleiatä de
-sânge.
Nevästuica se tidied de jos.
Nu-i spuse nimic. Nu läcrimä. Nu-si sterse noroiul de pe
sortul nou de uniformä.
Dar pe sub bratul lui, se Inä lta In vârful degetelor si po-
trivi Incuietoarea cu patenta americank apäisa; poarta se dädu
In läturi.
Vino! spuse... Sd-ti deschid si usa dela intrare!
Alecu Toader Precup trecu Inainte. Pentru o uä cu gea-
muri de cristal, .umärul lui era indestul.

www.digibuc.ro
 EPILOG

Zaharia Duhu se Intorcea dela mortii sal, cu pasi Inceti de

masneag.
Degetele purtau Inca urmele de tärânä uscatä.
Rasädise flori pe mormântul Ruxandei Duhu, pe mormân-
tul Ilenutei, pe alte morminte de oameni care s'au dus,
Mergea Incet, prin targul urit si pustiu.
Nu mai treceau automobilele si camioanele, nu se mai In-
cruci§au motocicletele cu trotinetele copiilor.
Toatä larma si viermätul omenesc din Piscul Voevodesei:
se strärnutaserä aiurea. In sapte ani z,acamintele au secatuit. Son-
dele cauta acum aurul negru si gras, sub alte dealuri. Rafinäria
s'a Inchis. Atelierele s'au Inchis. Cisternele au Inceput sa rugi-
neasca. .

In fiecare fereastra de pravälie e un afi§ de Inchiriat si

unul de vânzare. Se vorbeste &A peste un an ori doi, se vor des-
chide instalatille pentru a prelucra pacura adusä pe conducte din
schelele noui, dela saizeci de kilometri. Centrala dela Londra nu
se gräbeste. Asteapta sa treacä prea Indelunga criza de preturi.
Sonde le .de incercare au sfredelit pamântul ici-colo, numai
pentru a cerceta comoara stiutä. Au gäsit-o.. Au pipait-o. S'au
oprit la atât. Pacura nu fuge mai adânc. Nu se ascunde. Asteap-
tä si ea.
Zaharia Duhu se scutura din aceste ganduri si ridica ochii
din pamânt.
Auzise un glas cunoscut.
Veneau cocorii In unghi akutit. Se roteau acuma dea-
supra.
Poate din nou, capitanul cel batran al cocorilor le vorbea
celor mai tineri:
www.digibuc.ro
AURUL NEGRU 497
Eu nu 'lute leg ce se petrece In aceste locuril Me-
reu alte si alte schimbäri. Nu mai v5d fum si nu mai
v54:I furnicarea neistovitä. Nu mai sunt nici oamenii vechi; au
pleciat i ceilalti noi, cu straiele lor rpocite si cu fetele
for negre. Pe aci, stiu eu din bätrânii bätrânilor nos-
tri, cä au fost odatä poiene cu zimbri, pe urm5 s'au arätat tur-
me de mioare i clobani cu tohoarca mitoasá, a fost un schit,
pe urmá s'a strâns un atuc alb Iângi o biseric5 afumatä de
lemn. Acum e un târg scarbavnic i gol. S5 mergem mai de-
parte!... N'avern ce cAuta aci...
Roata cocorilor s'a desirat In unghiu ascutit, vaslind spre
marginea cerului.
Zaharia Duhu si-a urmat drurnul cu pasii lui de bátrAn.
La Barul American, scânduri Innegrite. de ploaie astupä
usa. Obloanele sunt trase. Zabaria Duhtt a väzut insä sub strasi-
nä un cuib de rândunele. 0 mid l incä neisprävit5 casup de
lut.
S'a bucurat.
Asa dar, mäcar rândunele se intorc, si se oprese.
Numai oamenii cei vechl ai locului nu se mai pot In-
toarce.
Neamul lor s'a sfârsit.
and näväleau semintiile págâne pe cai márunti ssa Impungä
ochii icoanelor cu suliti, atunci se trägeau localnicii In codri
in adäpostul pesterilor din munti. Trimeteau o iscoadä. Aflau
c5 hoarda s'a scurs spre alte tärâmuri. Veneau sä-si lnalte ale
for särace asezäri peste cenusa räcitä i spulberatà de vânt. In-
cepeau sä scurme din nou ogoarele cu pluguri de lemn si din
nou se sbenguiau plodurile pe pajisti, Indeilaolaltä cu mjeii tur-
melor i cu duláii fumurii.
Acum neamul lor s'a sfârsit.
De inchiriat. De vânzare. De inchiriat; de vânzare.
Afise le rosii i verzi, s'au decolorat fn ferestre.
Zaharia Duhu s'a oprit In pieptul dealului sä-si trag5 su-
flarea.
Soarele primáverii e cald i molatec. Printre bolovanii strä-
zii a dat coltul de iarbä, märunt i sfios. Au iesit gâzele cele du-
date, Vacile Domnului, rosii cu pete negre, ca zugräveala ve-
che dinläuntrul sicrielor egiptene.
Sus, fâlfâi un stol de hulubi. Hulubii lui Enache Iloveanu,
adusi din alt capät de fume; adoptati de cerul i pämântul Voe-
vodesei.
21 - 32* www.digibuc.ro
498 CEZAR PETRESCU
Se adunau In salbe, se risipeau In joac5 sägalnicA, se alun-
gau gângurind, cideau departe peste acoperisuri si se Intorceau
In fo5net de aripi rotate.
Zaharia Duhu Inchise ochii ametit de atâta fuming bunä
5i linä.
AlAturi de el, nimeni, nu se mai alla nimeni s'o primeascä.

SFARSIT

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Prefata 5

COMOARA RECIELUI DROMICHET

Cartea intii 13
Cartea doua 89
Cartea treia 161

AURUL NEGRU
Prolog 273
Cartea Intai _ 299
Cartea doua 407
Epilog 4%

www.digibuc.ro
Redactor resp.: J. TEODORO; Telanoredactor :
A. REICH; Dag In Ineru: 7 I. 1949; Bun de
tipar : 25 III 1949 ; Format: 61 X 861/8; 3 irai:
7300; Clasificarea zecimall: 859-31: Tipografia
..Dob-ogeanu Charon".

www.digibuc.ro
- EDITURA DE STAT
LITER ATURA ROMANA

EXTRAS DIN CATALOG

EUSEBIU CAMILAR NEGURA (roman)

ZAHARIA STANCU .DECUL.T (roman)
ALEXANDRU JAR EVADARE (roman)
ION PAS ZILEU VIETH TALE (roman)
BARbt.r LAzAREANLY . ION CREANGA $1 BASMUL RUSESC
ION CALUGARU C1OViNUL CARE GANDE$TE
GE0 BOGZA . OAMENi $1 CARIANI DIN VALEA JIULUI
ALEXANDRU SAHIA NUVELE
*** 20 NUVE LE
D. CORREA DOETANA (balA5)
MARIA BANUs FIlLoR MEI (versuri)
MARCEL BRESLASU GRIVI IA RUSIE (versuri)
10a DICA CARAGEALE O SCRISOARE PIERDUTA
VICTOR TVLBURE V1OARA ROSIE (versuri)
ION VITNER . . . . PASIUNEA LUI PAVEL CORCEAGEBN

VOR APAREA:
M. URBAN PAINEA ¡NMI
P. V/NTILA SALAMANDRA
SABIN STRAERUL UN OM CRESTE IN CEATA

' vre...untronmurY,

PRETUL LEI 270

www.digibuc.ro