You are on page 1of 2

O Un cap de bronz allui Michelangelo

-
realizat de un sculptor din secolul al XVI-Iea.
Michelangelo a inal,at arta de la simpla fort,a a
mainilor la o disciplina intelectuala deosebita.

mea aceea conducea Florenta. Tanarul sculptor
a locuit acolo, unde a studiat parulla moartea lui
I.orenzo. El s-a relntors apoi la taW lui :;i la fel
ca :;i contemporanul sau mai varstnic, Leonardo
da Vinci a Inceput sa studieze cu mult entuziasm
anatomia. I s-a acordat chiar si privilegiul neo-
bj:;nuit de a face disectii pe corpuri umane In bi-
serica Santo Spirito, ca recompensa pentru sculp-
tarea unui crucifIX din lemn destinat preotului.

A Floren~a ~i Roma
In cursul anilor ce au urmat, Florenta a deve-
nit instabila politic. Multi "noi" profeti i-au
prezis caderea. in anul 1494 ora:;ul a fost
cucerit de Carol, rege al Frantei :;i
Michelangelo a parnsit ora:;ul. in anul 1496 el
a fost invitat la Roma unde, printre alte lucrnri
a sculptat celebra Pieta. Aceasta statuie mag-
nifica i-a adus multa faima. Michelangelo a
fost chiar considerat cel mai mare sculptor al
Italiei. Aceasta pozitie i-a asigurat prestigiul
de-a lungullntregii vieti, nu lipsite de greutati.
Michelangelo s-a Intors la Florenta unde
Intre anii 1502-1504 a creat statuia Inalta de 5
metri David. Noul papa, primul dintre cei 7
pentru care a lucrat, Iulius II, l-a invitat la
~ Roma In anu11505. Iulius i-a cerut sculptorului
] sa-i creeze un cavou. Acesta trebuia sa fie un
~ monument impresionant, cu peste 40 de statui.
] Lui Michelangelo i-au trebuit mai mult de 8
~ luni doar ca sa-:;i aleaga piatra. in tot acest O Faimoasa statuie O Fiecare fald a!
timp papa a devenit din ce In ce mai nernb- David a devenit ve~mintelar sculpturii
Michelangelo este unul dintre dator, pentru ca In final sa renunte la lucrare. pentru mul,i La Pieta din biserica
Foarte dezamagit, Michelangelo a parnsit simbolul artei Sf. Petru din Rama a
cei mai marl arti~ti care au Roma, dar surprinzator de repede a fost din florentine. fast scu!ptat ~i !US-

trait vreodata. Carlera lui nou invitat de Iulius. Mai rezonabil, acesta i-a truit pentru a deveni
cerut artistului sa-i creeze o statuie enorma din
impresionantii acoperii mai bronz care sa-1 reprezinte. Sperand ca dupa
Incheierea acestei lucrnri, va fi lasat sa lucreze
multe arte: picturii, arhitecturii, la cavou, artistul a fost din nou dezamagit de
sculptura ~i chiar poezie. cererea lui Iulius II de a decora tavanul Capelei
Sixtine. Michelangelo a protestat explicandu-i
papei ca pictura nu era chiar pasiunea lui, dar
M ichelangelo Buonarroti (1475-1564) insistentele cu care i se cerea lucrarea I-au con-
s-a n:lscut in localitatea Caprese din vins pe artist care :;i-a Inceput munca la celebra
Toscana, o provincie a Italiei. Avea capodopern. Nu dupa mult timp Michelangelo
doar c:1teva s:lpt:lm:1ni c:1nd familia lui s-a a Inteles marea provocare care i se oferise :;i
mutat la Florenta ~i l-a l:lsat in grija unei doici. totodata, responsabilitatea enorma pe care o
Probabil c:l destinul a jucat un rol important, avea. El :;i-a concediat toate ajutoarele fiind
pentru c:l noua lui familie era una de pietrari. hotarat sa duc:1 singur munca la Indeplinire.
Michelangelo a afirmat el insu~i c:l interesul I-au trebuit patru ani (1508-1512).
sau pentru sculpturn a ap:lrut in acele vre- in anu11527, Roma se aHa sub stapanirea
muri. lui Carol V, familia Medici fusese eliminata :;i
Michelangelo a manifestat 1ntotdeauna Michelangelo se aHa In situatia de a coordona
~mbitii artistice ~i dup:l ce a p:lrnsit ~coala, el a constructia unor fbrtificatii. El a banuit ca fus-
~evenit ucenicul lui Dominico Ghirlandaio - ese tradat :;i In anul1592 a fugit la Venetia.
un pictor renumit de fresce din Florenta. La Roma a fost Inscaunat Clement al II"lea
Ghiraldaio ~i-a dat searna curand de geniullui :;i Michelangelo s-a relntors pentru a-:;i termi-
rMichelangelo, ~i in anul 1489 l-a trimis s:l na lucrarea la capela familiei Medici, din
rstudieze
~ sculptura suh 1ndrurnarea lui Bertaldo. Florenta. El a terminat cavourile lui Guliano :;i
J Nu dup:l mult limp talentullui Michelangelo Lorenzo di Medici, In 1534 dupa care a parasit
atras atentia lui Lorenzo de Medici care la vre- pentru totdeauna Florenta. Michelangelo a

41
MICHELANGELO

"
:\1

O Doni Tondo arat3
interesul artistului
pentru compozi~ii
compacte, bine In Judecata de apoi Michelangelo a utilizat
cl3dite, inspirate de contururile ~i formele corpului uman pentru a
leonardo da Vinci. releva emotiile Wite de personajele portre-
tizate. Unele personaje 'sunt pictate In atitu-
O Un desen al lui dini contorsionate, ~i criticii au considerat c~
Michelangelo, ele relev~ frustrari personale ale personajelor.
Madona cu Pruncul Gama larg~ de m~c~ri ~i gesturi imortalizate
ilustreaza calitatea In aceast:l lucrare sunt o dovad~ a Intelegerii
sculpturala, caracte- profunde a corpului urnan ~i a felului In care
" ristica stilului acesta functioneaz~, al lui Michelangelo. El a
] artistului. studiat ~i cuno~tea pozitia fiec~rui mu~chi, os ~i
tendon. Michelangelo nu a repetat o anumit:l
mers la Roma unde a lucrat la peretele altaru- exprime. Gandirea renascentista: plasa omul in pozitie a corpului In nici una din lucrarile sale
lui din Capela Sixtin~ a Vaticanului. El a creat centrul universului ~i toate celelalte lucruri erau fiind capabil s~ memoreze toate detaliile unice.
Judecata de Apoi Intre 1534-1541. rrulsurate ~i cant~rite In functie de acesta.
Michelangelo a concretizat aceasta: viziune ArhitectuI
Viziunea eroici tratand forma uma~ intr-un mod idealizat. Michelangelo s-a considerat un sculptor ~i
Importanta realiz~rilor lui Michelangelo provine El a fost influentat de un pictor, Masaccio ~i chiar picturile sale au calitatea unei anumite
din Intelegerea total~ ~i admiratia pe care o de un sculptor, Donatello, Ins~ cea mai bun~ tridimensionalitati. Cu toate acestea, artistul
arata:corpului uman ~i grad~rii cu care ~tia s~ le inspiratie a sa a reprezentat-o sculptura antic~. ~i-a dedicat ultimii 30 ani de viat~ arhitecturii.
Si In acest domeniu lucrarile lui au fost la fel
de remarcabile ca ~i cele din sculptur~.
Papii succesivi i-au comandat numeroase
lucrari. Cea mai importanta dintre ele a fost
finalizarea bisericii Sf. Petru din Roma, ale c~rei
lucrari Incepusera Inc~ din 1506, pe vremea lui
Iulius al II-lea. Ca ~iln cazul Capelei Sixtine, la
lnceput Michelangelo a refuzat s~ se lnhame la
o sarcin~ atat de dificil~ dar apoi a acceptat ~i
s-a pus pe treab~. Din p~cate, el nu a reu~it s~
lncheie lucrarea Inaintea mortii survenite la
data de 18 februarie 1564.

42
Arta ~i omul12 -RENA.5TEREA IN ARTA Arta ~i omul 16 -RENA.5TEREA IN MUZlcA