Teste Colectie 2016-2017

Informatii colectie:
1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp

pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Standardul de aur pentru stadializarea cancerului pulmonar este
a) Biopsia pulmonară transbronșică
b) CT
c) PET CT
d) Biopsia pulmonară videoasistată
e) RMN
---------------------------------------------------------------------
2. Intrebarea nr. 2: I2 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Cel mai frecvent metastazele din cancerul pulmonar sunt la nivel
a) Adrenal
b) Splenic
c) Cerebral
d) Hepatic
e) Osos
---------------------------------------------------------------------
CS Cel mai important factor de risc asociat cancerului pulmonar este
a) Vârsta
b) Fumatul
c) Asbestul
d) Ereditatea
e) Radonul
---------------------------------------------------------------------
CS Metoda de elecție pentru bioptarea cancerului pulmonar periferic
a) Transcutanată
b) Toracoscopie videoasistată
c) Transbronșic
d) Toracotomie deschisă
e) Transtraheal
---------------------------------------------------------------------
5. Intrebarea nr. 5: I5 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
CM Tratamentul cancerului pulmonar fără celule mici stadiul II TNM include
a) Chimioterapie adjuvantă
b) Rezecție chirurgicală
c) Radioterapie
d) Tratament paliativ
e) Chimioterapie neoadjuvantă
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici include
a) Chimioterapie
c) Radioterapie
e) Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici stadiul IV TNM include
a) Chimioterapie
c) Radioterapie
e) Rezecție toracoscopică
---------------------------------------------------------------------
CM Formele histologice incluse grupul cancerului pulmonar fără celule mici sunt
a) Scaumos
b) Cu celule medii
c) Cu celule mari
d) Adenocarcinom
e) Nediferențiat
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați factorii de risc pentru cancerul pulmonar
a) Consumul excesiv de alcool
b) Fumatul
c) Asbestul
d) Vârsta
e) Hipercolesterolemia
---------------------------------------------------------------------
10. Intrebarea nr. 10: I10 Capitol: CANCER PULMONAR CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp
CM Prezentări radiologice sugestive pentru cancerul pulmonar sunt
a) Nodulul pulmonar solitar
b) Modificări de tip "fagure de miere"
c) Modificări de tip „ram înmugurit"
d) Masa centrală cu atelectazie
e) Semnul S a lui Golden
---------------------------------------------------------------------
11. Intrebarea nr. 11: I11 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Hipercapnia este caracteristica definitorie a insuficienței respiratorii
a) Acută
b) Cronică
c) Tip II
d) Tip I
e) Trenantă
---------------------------------------------------------------------
CS Saturația oxigenului țintă (SaO2) recomandată pentru oxigenoterapia la pacienții IR acută cu rsic
de hipercapnie este
a) 94-96%
b) 70-75%
c) 88-92%
d) 80%
e) 65%
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR la pacienții cu pneumopatii interstițiale difuze este:
a) Dereglarea echilibrului ventilație-perfuzie
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Reducerea difuziunii
e) Reducerea perfuziei
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al IR în emfizemul pulmonar este:
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul patogenetic de bază al insuficienței respiratorii în pneumonia franclobară este:
b) Hipoventilația
c) Reducerea FiO2
d) Micșorarea difuziunii
---------------------------------------------------------------------
CS Managementul hipercapniei se face prin
a) Ventilație mecanică asistată
b) Oxigenoterapie
c) Oxigenoterapie de lungă durată
d) Baroterapie
e) Reabilitare respiratorie
---------------------------------------------------------------------
CS Cărui tip de insuficiență respiratorie corespund rezultatele gazimetriei PaO2 = 40 mm Hg, Pa =
CO2 41 mm Hg
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 48 mm Hg, PaCO2 = 60 mm Hg corespund
insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
CS Următorii indici ai indicatorilor gazimetrici PaO2 = 82 mm Hg, PaCO2 = 55 mm Hg corespund
insuficienței respiratorii:
a) Acută
b) Tip I
c) Tip II
d) Cronică
e) Subacută
---------------------------------------------------------------------
20. Intrebarea nr. 20: Intrebarea357 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Dumitru Chesov
Selectaţi elemente difinitorii ale IR reieşind din datele gazometrici arterial:
a) PaO2 <70 mmHg
b) PaO2>45 mmHg
c) PaO2<60 mmHg
d) PaO2<92 mmHg
e) PaO2>35 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi valoarea PaCO2 definitorie pentru insuficienţa respiratorii:
a) PaCO2<45 mm Hg
b) PaCO2<60 mm Hg
c) PaCO2>50 mm Hg
d) PaCO2>45 mm Hg
e) PaCO2 >35 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
Care sunt macanismele patogenetice de bază în IR tip II:
a) necorespunderea V/Q
b) Micşorarea FiO2
c) Hiperventilaţia alveolară
d) Şunturi intrapulmonare
e) Hipoventilaţia alveolară
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi SaO2 corespunzătoare IR gradul I:
a) 85-90%
b) 95-100%
c) 90-94%
d) 80-96
e) <75%
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi SaO2 corespunzătoare IR gr.II:
a) 90-100%
b) <75%
c) 85-90%
d) 65-74%
e) 75-89%
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi valorile SaO2 corespunzătoare IR gr.III
a) 80-89%
b) <75%
c) 76-80%
d) 90-95%
e) <85%
---------------------------------------------------------------------
Puls-oximetria permite aprecierea:
a) PaO2
b) SaO2
c) PvO2
d) PvСO2
e) SaCO2
---------------------------------------------------------------------
Valorile normale ale PaCO2 sunt:
a) 30-50 mmHg
b) 35-45 mmHg
c) 30-35 mmHg
d) 45-55 mmHg
e) 45-50 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Valorile normale ale PaO2 sunt:
a) 60-95 mmHg
b) <92 mmHg
c) 75-100 mmHg
d) 35-45 mmHg
e) <45 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Metode de evaluare a EAB este:
a) Bobrov
b) Cote
c) Wilkinson
d) Astrup
e) Murray
---------------------------------------------------------------------
Interpretaţi modificările EAB pH-7,3, PaCO2-52 mmHg HCO3-28 mmol/l:
a) acidoză metabolică
b) acidoză respiratorie
c) alcaloză respiratorie
d) alcaloză metabolică
e) valori normale
---------------------------------------------------------------------
Interpretaţi modificările EAB pH-7,53 PaCO230 mmHg HCO3-13 mmol/l:
e) valori normale
---------------------------------------------------------------------
Interpretaţi modificările EAB pH-7,42 PaCO2-38 mmHg HCO3 -20mmol/l:
e) valori normale
---------------------------------------------------------------------
33. Intrebarea nr. 33: I20 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lunga durată
a) PaO2 <55 mmHg
b) pH< 7,25
c) VEMS< 1,5 l/s
d) SaO2 < 88%
e) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați indicațiile pentru oxigenoterapia de lungă durată
a) PaO2 56-59 mm Hg asociat cu insuficienţă cardiacă dreaptă
b) DLCO 20% din valoarea prezisă
c) PaCO2 ≥ 45 mm Hg
d) PaO2 56-59 mmHg asociat cu policetemie (Ht > 56%)
e) SaO2 < 90%
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați dispozitivele cu flux fix al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați dispozitivele cu flux variabil al O2
a) Mască facială simplă
b) Mască facială cu reinhalare
c) Cortul facial
d) Canula nazală
e) Mască facială cu valvă Venturi
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați contraindicațiile pentru ventilația noninvazivă
a) Arsuri sau traume faciale
b) Chirurgie recenta a feţei sau cailor respiratorii
c) Obstrucţie fixă a căilor respiratorii superioare
d) Edemul Pulmonar
e) Gradient alveolo-capilar mic
---------------------------------------------------------------------
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei respiratorii
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↑
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate acidozei metabolice
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei respiratorii
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↓
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați modificările echilibrului acido-bazic asociate alcalozei metabolice
a) pH ↓
b) CO2↑
c) CO2↓
d) pH ↑
e) HCO3 ↑
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip I
a) PaO2 <60 mmHg
b) PaCO2 normal sau micşorat
c) pH normal sau crescut
d) PaCO2 crescut
e) pH micșorat
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați caracteristicile insuficienței respiratorii tip II
a) PaO2 micșorat sau normal
b) PaCO2 normal sau micşorat
c) pH micșorat
d) PaCO2 crescut
e) pH crescut
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați bolile cu risc sporit de hipercapnie in caz de instalare a IR acute
a) BPOC
b) Pneumonia
c) Boli neuromusculare cronice
d) Obezitatea morbidă
e) Astmul bronșic
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați complicațiile induse de insuficiența respiratorie
a) Hipertensiunea pulmonară
b) Pneumonia
c) Poliglobulia
d) Denutriţia
e) BPOC
---------------------------------------------------------------------
CM Selectați indicațiile pentru ventilația mecanică invazivă
a) pH < 7.25
b) Pereclitarea permiabilităţii căilor respiratorii
c) Dereglări de conştiinţă
d) SaO2 < 90%
e) VEMS 1,2 l/s
---------------------------------------------------------------------
47. Intrebarea nr. 47: Intrebarea370 Capitol: INSUFICIENTA RESPIRATORIE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Doina Rusu
Selectaţi formele clinice de IR
a) cu hipoxemie
b) cu hipocapnie
c) cu hipercapnie
d) cu hiperoxie
e) cu hiperemie
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi formele evolutuve ale IR
a) subacută
b) acută
c) trenantă
d) cronică
e) hiperacută
---------------------------------------------------------------------
Care din cele enumerate manifestări ale hipoxemiei cornice:
a) Somnolenţă
b) hematocrit crescut
d) hipocrotism digital
e) anemie
---------------------------------------------------------------------
Care din cele enumerate reprezintă metode neinvazive de apreciere a gazelor sangvine:
a) Puls-oximetria
b) Caracterizarea arterială
c) Utilizarea electrozilor transcutanaţi pentru aprecierea PaCO2
d) PEF-metria
e) Body-pletismografia
---------------------------------------------------------------------
Care sunt mecanismele patogenetice de bază în IR tip I:
a) Necorespunderea ventilaţiei/perfuzie
b) Micşorarea FiO2
c) Hipoventilaţia alveolară
d) Hiperventilaţia alveolară
e) Dezvoltarea şuntului dreapta-stânga
---------------------------------------------------------------------
Gazimetria invazivă (prin metodă invazivă) permite de a aprecia:
a) PaO2
b) FiO2
c) PEF
d) PaCO2
e) DLCO
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi complicaţii IRC:
a) Insuficienţa ventriculară stîngă
b) Cordul pulmonar cronic
c) Denutriţia
d) Hipertrofia musculară
e) Poliglobulia
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul diferenţial al IRC se va efectua cu:
a) Sindrom Trouseaux
b) Isterie
c) Insuficienţa cardiacă cronică
d) Spasmofilie
e) Hipertensiune arterială esenţială
---------------------------------------------------------------------
Transplantul pulmonar poate fi:
a) Unipulmonar
b) Cardiopulmonar
c) Vidioasistat
d) Secvenţial
e) Unimomentan
---------------------------------------------------------------------
Tratamentul farmacologic al IR va fi îndreptat spre:
a) menţinerea permeabilităţii bronşice
b) terapie anticoagulantă
c) controlul infecţiilor aparatului respirator
d) controlul manifestărilor insuficienţei cardiace drepte
e) kinetoterapie
---------------------------------------------------------------------
Oxigenoterapia prelungită la domiciliu presupun:
a) administrarea 1-5l/min de O2 15-16 ore/zi
b) obiectivele se ating în decurs de luni
c) obiectivele se ating în decurs de zile, săptămîni
d) se administrează 0,1-0,5 l/min de O2 în decurs de 15-16 ori/zi
e) este indicată pacienţilor cu pneumonii şi SDRA
---------------------------------------------------------------------
Principiile O2-terapiei la pacienţii cu IR sunt:
a) sunt recomandate concentraţii>60% a O2
b) sunt nedorite concentraţii <60% a O2
c) PaO2 ţintă a O2 terapiei 60-80mmHg
d) majoritatea pacienţilor beneficiază de oxigenare adecvată
e) SaO2 ţintă a O2 terapiei >90%
---------------------------------------------------------------------
Efectele toxice ale hiperoxigenării sunt:
a) toxicitate pulmonară
b) insomnie
c) suprimarea funcţiei macrofagelor alveolare
d) stimularea hamatopoezei
e) inhibarea clarabce-ului mucociliar
---------------------------------------------------------------------
Manifestări ale hipercapniei cronice sunt:
a) acidoză respiratorie
b) poliglobulia
c) tetanie musculară
d) insomnie
e) cefalee matinală
---------------------------------------------------------------------
Acidoza respiratorie este compensată prin:
a) Eliminarea HCO3 la nivel renal
b) Tahipnee
c) Tahicardie
d) Reţinerea HCO3 la nivel renal
e) bradipnee
---------------------------------------------------------------------
62. Intrebarea nr. 62: I34 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Care dintre următoarele reprezintă cauză de tuse cronică cu radiografie toracică anormală
a) Embolia pulmonară
b) Infecţia căilor aeriene superioare
c) Corpi străini
d) IECA
e) Sarcoidoza
---------------------------------------------------------------------
63. Intrebarea nr. 63: I35 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CS Mod de punctare: A1 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CS Insuficiența respiratorie restrictivă apare în următoarele afecțiuni caracterizate prin afectare pulmonară
parenchimatoasă, cu excepţia
a) Fibroză pulmonară idiopatică
b) Sarcoidoză
c) Astm
d) Silicoză
e) Pneumopatii postradice
---------------------------------------------------------------------
CS Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele, cu excepţia
a) Creşterea CPT
b) Diminuarea CPT
c) Uneori diminuarea complianţei pulmonare
d) Diminuarea raportului DLCO/VA doar în caz de patologie interstiţială
e) Uneori diminuarea complianţei parietale
---------------------------------------------------------------------
CS Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin
a) Debut insidios cu tuse seacă, chintoasa luni de zile
b) Oricare răspuns este corect
c) Dispnee de efort cu agravare progresivă
d) Medie de doi ani între primele simptome şi diagnostic
e) Vârsta medie apariţie ~ 50 ani
---------------------------------------------------------------------
CS Într-o fibroză pulmonară idiopatică
a) Debutul este brusc, cu tuse şi expectorație mucopurulentă
b) Apar frecvent semne extrarespiratorii
c) Vârsta medie de apariție este de 20 de ani
d) Evoluția este favorabilă, spre vindecare
e) La HRCT este prezentă imaginea în fagure de miere
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru sindromul Löfgren sunt corecte toate cu excepția
a) Este o formă acută a sarcoidozei
b) Adenopatie hilară
c) Uveită
d) Eritem nodos
e) Artralgii/artrite
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte toate cu excepția
c) Uveită
d) Parotidită
e) Pareză de nerv facial
---------------------------------------------------------------------
CS Sarcoidoza poate afecta următoarele părți ale corpului
a) Plămâni
b) Ganglioni limfatici
c) Piele
d) Ficat
e) Toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
CS Care medicament este utilizat în tratamentul sarcoidozei
a) Lisinopril
b) Prednizolon
c) Furosemid
d) Fluconazol
e) Cefotaxim
---------------------------------------------------------------------
CS Care test este utilizat pentru monitorizarea pacienților cu sarcoidoză pulmonară?
a) PET CT
b) Teste funcționale pulmonare
c) Testul HIV
d) BAAR
e) Hemograma
---------------------------------------------------------------------
CS Care din următoarele organe este cel mai puțin probabil să fie afectat afectat de sarcoidoză?
a) Plămâni
b) Ganglioni limfatici
c) Stomac
d) Piele
e) Ficat
---------------------------------------------------------------------
CS Care tip de afectare din sarcoidoză are cel mai bun prognostic pentru remisiune?
a) Sindromul Löfgren
b) Neurosarcoidoza
c) Sarcoidoza cu implicarea cordului
d) Lupus pernio
e) Uveita
---------------------------------------------------------------------
74. Intrebarea nr. 74: I46 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
CM Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictivă are la bază următoarele modificări ale probelor
funcționale respiratorii
a) Diminuarea CPT
b) VEMS/CVF micșorat
c) Diminuarea CVF
d) Scăderea VEMS
e) Creşterea CPT
---------------------------------------------------------------------
CM Fibroza pulmonara idiopatică se caracterizează prin:
a) Debut insidios cu tuse seacă, chintoasa luni de zile

b) Debut insidios cu tuse seacă, chintoasa luni de zile
d) Pleurezie bilaterală
e) Vârsta medie apariţie ~ 50 ani
---------------------------------------------------------------------
CM Sindromul Löfgren este caracterizat de
a) Debut insidios
d) Eritem nodos
e) Artralgii/artrite
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru sindromul Heerfordt-Waldenström sunt corecte următoarele afirmații
c) Uveită
d) Parotidită
e) Pareză de nerv facial
---------------------------------------------------------------------
CM Care medicamente sunt utilizate în tratamentul sarcoidozei
a) Mieloxicam
b) Prednizolon
c) Metotrexat
d) Fluconazol
e) Pentoxifilin
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză?
a) letalitatea 5%
b) Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil
c) Adenopatia hilară are cel mai bun prognostic
d) Letalitatea 25%
e) Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele modificări sunt în favoarea diagnosticului de sarcoidoză?
a) Hipercalcemie
b) Hipocacalcemie
c) Creșterea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice
d) Hipercalciurie
e) Micșorarea nivelului seric al angiotenzinconvertazei serice
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele semne indidică implicarea altor organe la un pacient cu sarcoidoză
pulmonară?
a) Lupus pernio
b) LES
c) Uveita
d) Aritmii
e) Eritem nodos
---------------------------------------------------------------------
CM Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru sarcoidoză?
a) letalitatea 5%
b) Atingerea cardiacă are un prognostic nefavorabil
c) Adenopatia hilară are cel mai bun prognostic
d) Letalitatea 25%
e) Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic
---------------------------------------------------------------------
CM Care investigații sunt utilizate pentru stabilirea diagnosticului de sarcoidoză?
a) Radiografia oaselor tubulare

b) Radiografia toracelui
c) HRCT pulmonară
d) Biopsia organelor afectate
e) Scintigrafia osoasă
---------------------------------------------------------------------
CM Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:
a) Diclofenac
b) Mieloxicam
c) Pirfenidon
d) Nintedanib
e) Omalizumab
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt acceptate:
a) Oxigenoterapia de lungă durată

b) Omalizumab
c) Pirfenidon
d) Nintedanib
e) Transplant pulmonar
---------------------------------------------------------------------
CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică progresivă?
a) Pneumonita organizantă criptogenică

b) Pneumonita interstiţială acută
c) Pneumonita intestiţială nespecifică
d) Fibroza pulmonară idiopatică
e) Pneumonita interstiţială descuamativă
---------------------------------------------------------------------
87. Intrebarea nr. 87: I59 Capitol: PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE CM Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: eu
CM Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice sunt legate de fumat?
a) Bronșiolita respiratorie asociată pneumopatiei interstițiale difuze

---------------------------------------------------------------------
88. Intrebarea nr. 88: I60 Capitol: PHT CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec
Autor: eu
CS Etiologia hipertensiunii pulmonare arteriale:
a) Idiopatică
b) Familială
c) Asociată cu diferite colagenoze, hipertensiune portală, infecţie HIV, medicamente etc
d) Asociată cu modificări semnificative capilare sau venoase
e) Toate cele menţionate
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Mecanismul prin care hipotiroidia induce HTP este:
a) Hipotiroidia induce creşterea stresului de forfecare exercitat de eritrocite în microvascularizarea pulmonară
b) Mecanisme imune
c) Hipotiroidia contribuie la creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activarea plachetară
d) Distrucţia patului pulmonar
e) Hipotiroidia induce anomalii ale activităţii fibrinolitice
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Care este metoda cea mai exactă de apreciere a presiunii în artera pulmonară:
a) Scintigrafia de ventilaţie-perfuzie
b) Echocardiografia cu doppler
c) Angiografia pulmonară
d) Cateterismul cardiac
e) Bodypletismografia
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Care afirmaţii referitor la tratamentul convenţional sunt adevărate:
a) Oxigenoterapia se aplică la pacienţii cu saturaţia sub 90%
b) Diureticele sunt utile în cazurile cu insuficienţă cardiacă dreaptă manifestă
c) Diureticele pot fi periculoase prin scăderea excesivă a debitului cardiac
d) Hipokaliemia indusă de diuretice poate genera aritmii
e) Toate cele enumerate sunt corecte
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Care dintre cele enumerate contribuie la apariţia cordului pulmonar cronic:
a) Boli pulmonare obstructive şi restrictive
b) Tulburări ale centrului de control respirator
c) Hipoxia cronică de altitudine
d) Bolile pulmonare vasculare
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Prin ce mecanism bolile pulmonare obstructive determină apariţia cordului pulmonar cronic:
a) Bronhoobstrucţia determină dezvoltarea hipoxiei alveolare ceea ce contribuie la instalarea mecanismului adaptativ de
vasoconstricţie pulmonară hipoxică
b) Îngustarea şi obliterarea vaselor pulmonare
c) Îngroşarea vaselor datorită hipertrofiei stratului muscular
d) Microtromboze multiple
e) Trombembolii repetate
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CS Care sunt complicaţiile cordului pulmonar cronic:
a) Trombembolismul pulmonar
b) Aritmiile
c) Insuficienţa tricuspidiană
d) Disfuncţia organelor parenchimatoase
---------------------------------------------------------------------
95. Intrebarea nr. 95: I67 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec
Autor: eu
CM Hipertensiunea pulmonară asociată cu bolile pulmonare şi /sau hypoxia este cauzată de următoarele:
a) BPOC
b) Bolile pulmonare interstiţiale
c) Apneea în somn
d) Expunere cronică la altitudini crescute
e) Expunere la raze UV
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CM Care sunt mecanismele care contribuie la apariţia hipertensiunii pulmonare idiopatice:
a) Vasoconstricţie excesivă şi obstrucţia de la nivelul arterelor pulmonare de calibru mic
b) Remodelarea vasculară
c) Fenomenele inflamatorii şi trombotice din patul vascular pulmonar
d) Activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α declanşate de infecţia HIV
e) Nici unul din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
Autor: eu
CM Mecanismele prin care infecţia HIV ar induce hipertensiunea pulmonară
a) Acţiunea directă a virusului la creşterea rezistenţei şi remodelării vasculare
b) Acţiune indirectă determinată de activarea limfocitelor şi macrofagelor cu eliberarea de TNF-α cu efect proliferativ
asupra celulelor endoteliale şi muscular netede pulmonare
c) Acţiunea indirectă a virusului HIV se realizează prin producerea crescută de endotelină-1 şi de TNF-α din
monocite
d) Defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
e) Fenomene de tromboză in situ
---------------------------------------------------------------------
98. Intrebarea nr. 98: I70 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare:
0 sec Autor: eu
CM Mecanismele prin care bolile pulmonare produc hipertensiune pulmonară sunt
a) Hipoxie
b) Inflamaţie
c) Pierdere de vase pulmonare
d) Tromboză in situ
e) Proliferare intimală şi modificări ale matricei extracelulare prin depozite de colagen şi elastină
---------------------------------------------------------------------
99. Intrebarea nr. 99: I71 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe intrebare:
0 sec Autor: eu
CM Simptomele clasice ale hipertensiunii pulmonare sunt
a) Dispneea
b) Durerea toracică de tip anginos
c) Sincopa la efort
d) Moartea subită
e) Edemele suborbitale
---------------------------------------------------------------------
100. Intrebarea nr. 100: I72 Capitol: PHT CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
СM Cum se clasifică cordul pulmonar cronic după criteriul etiologic
a) Vascular
b) Bronhopulmonar
c) Toracodiafragmal
d) Interstiţial
e) Anatomic
---------------------------------------------------------------------
CM Cum se clasifică cordul pulmonar în funcţie de stadiul bolii
a) Cord pulmonar compensat
b) Hipertensiune pulmonară tranzitorie, doar cu semne paraclinice de suprasolicitare a ventriculului drept
c) Hipertensiune pulmonară stabilă cu semne clinice de suprasolicitare a ventriculului drept
d) Decompensarea ventriculului drept, asociată cu insuficienţa respiratorie
e) Toate cele enumerate sunt false
---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii referitoare la prognosticul pacienţilor cu cord pulmonar cronic sunt adevărate
a) Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 4 ani
b) Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor care anterior nu au avut edeme depăşeşte 70%
c) Rata supravieţuirii la 2 ani a pacienţilor cu semne clinice manifeste de insuficienţă ventriculară dreaptă constituie
40-45%
d) Media supravieţuirii la pacienţii cu edeme marcate constituie aproximativ 7 ani
e) Toate cele enumerate sunt adevărate
---------------------------------------------------------------------
103. Intrebarea nr. 103: I75 Capitol: PLEUREZII CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
CS Bărbat de 37 ani acuză durere toracică violentă pe dreapta cu debut brusc asociată cu dispnee. Alte simptome nu
prezintă, iar anterior era sănătos. Nu menţionează traumatism toracic. Durerea toracică este acută, se înrăutăţeşte în
inspir, fără hemoptizie, tuse sau spută, fără simptome de impregnare infecţioasă. Respiraţia este superficială, rapidă,
frecvenţa 24/min, afebril. FCC - 108/min., SaO2 - 92%, TA 120/80. Traheea este situată median. Auscultativ: murmur
vezicular diminuat pe dreapta, fără crepitaţii sau raluri. Percutor - sunet timpanic. Care este diagnosticul mai probabil?
a) Pericardită
b) Pneumonia
c) Pneumotorax
d) Embolie pulmonară
e) Fracture de coaste
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii de risc care predispun la pneumotorace sunt cu excepţia
a) Vîrstă tînără, talie înaltă, constituţie longilină
b) Bărbat
c) Femeie
d) Fumător
e) Bule subpleurale
---------------------------------------------------------------------
CS Afirmaţiile referitoare la conduita pacientului cu pneumotorax sunt corecte cu excepţia
a) Prezenţa aerului în cavitatea pleural este o indicaţie direct pentru intervenţie chirurgicală
b) Colecţia pleurală aeriană importantă necesită exsuflaţie cu acul sau drenaj pleural
c) Pneumotoracele sub tensiune este o urgenţă medical
d) În epanşamentul mixt hidroaeric se aplică drenajul dublu
e) În pneumotoracele deschis prima manevră va fi închiderea imediată a plăgii
---------------------------------------------------------------------
CS Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame cu excepţia
a) Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani
b) Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani
c) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de acid hialuronic
e) Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei
---------------------------------------------------------------------
107. Intrebarea nr. 107: I79 Capitol: PLEUREZII CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
CM Selectaţi afirmaţiile adevărate
a) Sindromul pleural se prezintă cu matitate deplasabilă la percuţie
b) Sindromul pleural se poate prezenta fără modificări percutorii
c) Sindromul pleural poate fi asociat cu sunet timpanic la percuţie
d) Sindromul pleural este reprezentat de matitate fixă la percuţie
e) Toate cele enumerate sunt adevărate
---------------------------------------------------------------------
CM Toate cele enumerate sunt criterii Light pentru diagnosticarea pleureziilor exudative cu excepţia
a) Raportul proteine pleurale/ proteine serice > 0,5
b) Raportul LDH pleural/ LDH seric > 0,6
c) Nivelul LDH pleural mai mare de 2/3 din valorile normale ale LDH seric
d) Nivelul proteinelor totale mai mare de 2/3 din valorile normale ale proteinelor serice
e) Raportul glucozei pleurale / glucozei serice > 0,5
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre cele enumerate cauzează transudat pleural
a) Artrita reumatoidă
b) Embolia pulmonară
c) Pancreatita
d) Insuficienţă cardiacă congestivă
e) Obstrucţia de venă cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
CM Următoarele afirmaţii sunt adevărate
a) Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50% din hematocritul sîngelui
periferic
b) Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării ductului limfatic toracic
c) Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
d) Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a Mycobacteriei pe pleură
e) Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii sunt corecte
a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi reumatoide
c) amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
d) colesterolul creşte marcat în chilotorax
e) trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în chilotorax
---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii referitoare la examenul citologic al lichidului pleural sunt corecte
a) Creşterea hematiilor peste 10 000/mm3 este caracteristică pleureziilor hemoragice din traumatism, neoplazice sau
trombembolice
b) Creşterea neutrofilelor peste 10 000/mm3 este caracteristică pentru exudatele parapneumonice, tuberculoase,
neoplazice
c) Predominarea limfocitelor orientează spre etiologia tuberculoasă, neoplazică sau virală
d) Eozinofilele în proporţie mai mare de 10% este caracteristică afecţiunilor asociate cu eozinofilie sanguină
e) Celulele atipice în lichidul pleural sunt sugestive de infecţie cu germeni atipici
---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii referitoare la pleureziile neoplazice sunt adevărate
a) Este una dintre cauzele dominante de pleurezie masivă la vîrstnici
b) Geneza cea mai frecventă este din răspîndirea la pleură a carcinomului bronşic
c) Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare este o prerogativă în conduita pacientului
d) Investigaţiile complexe pentru găsirea tumorii primare sunt argumentate numai în cazul neoplaziilor susceptibile la
chimioterapie şi tratamentul hormonal
e) Puncţia evacuatorie este unica soluţie în acest caz
---------------------------------------------------------------------
CM Care afirmaţii sunt false
a) Glucoza în lichidul pleural este egală cu cea din ser
b) pH lichidului pleural poate fi scăzut în exudatele purulente, tuberculoase, neoplazice şi reumatoide
c) amilaza pleurală creşte semnificativ în pancreatită sau pseudochist pancreatic
d) colesterolul creşte marcat în chilotorax
e) trigliceridele şi acizii graşi au nivele crescute în pseudochilotorax
---------------------------------------------------------------------
CM Următoarele afirmaţii sunt false
a) Hemotoraxul este revărsatul pleural sanguinolent al cărui hematocrit este cel puţin 50% din hematocritul sîngelui
periferic
b) Chilotoraxul este revărsatul pleural format prin acumulare de limfă în urma afectării ductului limfatic toracic
c) Mai des chilotoraxul se observă pe stînga
d) Pleurezia din tuberculoza primară este provocată de colonizarea primară a Mycobacteriei pe pleură
e) Empiemul tuberculos este o complicaţie frecventă a tuberculozei netratate
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre cele enumerate cauzează exudatul pleural
a) Artrita reumatoidă
c) Pancreatita
d) Insuficienţă cardiacă congestivă
e) Obstrucţia de venă cavă superioară
---------------------------------------------------------------------
CM Afirmaţiile corecte referitoare la mezotelioame
a) Mai frecvent apare la bărbaţi, după vîrsta de 60 ani
b) Mai frecvent apare la femei, după vîrsta de 60 ani
c) Există o legătură directă cu expunerea profesională îndelungată la azbest
d) La examenul lichidului pleural se constată lichid serohemoragic cu o cantitate sporită de acid hialuronic
e) Confirmarea histopatologică a mezoteliomului pleural se obţine prin biopsia pleurei
---------------------------------------------------------------------
118. Intrebarea nr. 118: I90 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
CS Criteriile de diagnostic ale starii de rau astmatic sunt
a) Criza de astm bronsic e însotita de hipotonie
b) La pacient se dezvolta bradicardia
c) Accesul se dezvolta pe fond de febra
d) Exista dependenta de corticosteroizi
e) Criza de astm bronsic dureaza peste 24 ore
---------------------------------------------------------------------
CS Preparatele cu efect bronholitic folosite în tratamentul astmului bronsic pot
fi
a) Antihistaminicele
b) Antibioticele
c) Sulfanilamidele
d) Eufilina
e) Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii principali în etiopatogeneza astmului bronsic sunt
a) Factorii alergici
b) Factorii nonalergici
c) Hiperreactivitatea bronsica
d) Factorii genetici
e) Toate cele enumarate
---------------------------------------------------------------------
CS Factorii care provoaca accesele astmatice sunt
a) Factorii alergici
b) Infectiile virale
c) Efortul fizic
d) Refluxul gastroesofagian
e) Toate cele enumarate
---------------------------------------------------------------------
CS Un loc primordial în investigatia bolnavului astmatic ocupa
a) Explorarea functionala respiratorie
b) Examenul radiologic toracic
c) Examenele de laborator al sputei
d) Examenul de laborator al sângelui
e) Analiza gazelor sanguine
---------------------------------------------------------------------
123. Intrebarea nr. 123: I95 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
CS Dupa gravitate astmul bronsic poate evolua cu exceptia uneia din cele
enumarate
a) Astmul cu accese nocturne
b) Astmul cu accese intermitente
c) Astmul persistent usor
d) Astmul persistent moderat
e) Astmul persistent sever
---------------------------------------------------------------------
CS Astmul bronsic trebuie diferentiat de urmatoarele maladii, cu exceptia
a) Sindromul de hiperventilatie
b) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara dreapta
c) Bolile cardiace cu insuficienta ventriculara stânga
d) Bronsita cronica obstructiva
e) Sindromul carcinoid
---------------------------------------------------------------------
125. Intrebarea nr. 125: I97 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
CS Medicatia de electie a accesului de astm sunt
a) Medicamente anticolinergice
b) Corticosteroizii sistemici
c) Metilxantinele (teofilina)
d) Cromoglicatul disodic
e) Agonisti beta 2- adrenergici
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic
sunt
a) Reducerea producerii de citokine
b) Cresterea transudarii microvasculare
c) Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatorii
d) Cresterea nivelului de citokine
e) Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismul de actiune a aminofilinei în tratamentul astmului bronsic este
conditionat de
a) Cresterea producerii de fosfodiesteraza
b) Inhibarea producerii de fosfodiesteraza
c) Cresterea eliberarii de Ca++ intracelular
d) Micsorarea eliberarii de catecolamine
e) Micsorarea AMPc intracelular
---------------------------------------------------------------------
CS Cauza majora a hiperreactivitatii bronsice la persoanele atopice cu astm
bronsic
a) Efortul fizic
b) Stresul psihoemotional
c) Infectiile respiratorii
d) Alergenii din mediu
e) Aerul rece
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru astmul bronsic este caracteristica variabilitatea zilnica a debitului
expiratoru de vârf
a) Sub 1%
b) Peste 5%
c) Peste 15%
d) Sub 10%
e) Nu este variabilitate
---------------------------------------------------------------------
CS Pentru astmul bronsic sunt valabile urmatoarele devieri ale parametrilor
ventilatiei pulmonare
a) Cresterea volumelor expiratorii fortate
b) Cresterea volumului expirator fortat în prima secunda
c) Scaderea volumului expirator fortat în prima secunda
d) Scaderea volumului expirator fortat în primul minut
e) Nici una din aceste afirmatii nu este corecta
---------------------------------------------------------------------
131. Intrebarea nr. 131: Intrebarea40 Capitol: ASTMUL BRONSIC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Doina Rusu
Care dintre proprietăţile de mai jos NU aparţin aminofilinei utilizate în astmul bronşic?
a) proprietăţi cardiotonice
b) proprietăţi diuretice
c) depresor respirator
d) stimulator respirator
e) creşterea contractilităţii diafragmului
---------------------------------------------------------------------
Diferenţierea clinică între bronşita cronică obstructivă şi astmul bronşic se face pe baza:
a) antecedentelor îndelungate de tuse cu expectoraţie
b) trecutului îndelungat cu wheezing
c) reversibilităţii complete a obstrucţiei bronşice sub tratament bronhodilatator
d) debutului recent al tusei cu expectoraţie
e) prezenţei sputei mucopurulente
---------------------------------------------------------------------
La un pacient cu astm bronşic, hiperinflaţia marcată a toracelui, folosirea muşchilor respiratori
accesori şi prezenţa pulsului paradoxal semnifică:
a) obstrucţia severă a căilor respiratorii
b) tablou obişnuit întalnit în criza de astm bronsic
c) pneumonia
d) embolia pulmonara
e) asocierea infectiei
---------------------------------------------------------------------
Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) antiinflamatoarele nesteroidiene
c) blocanţii de calciu
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoarele steroidiene
---------------------------------------------------------------------
La examenul clinic la un pacient astmatic în criză, în mod caracteristic constatăm:
a) wheezing
b) hipersudoraţie
c) hipersecreţie apoasă nasoconjunctivală
d) jugulare turgescente
e) bradiaritmie
---------------------------------------------------------------------
Terapia medicamentoasă a astmului este reprezentată de:
a) mineralocorticoizi
b) antibiotice
c) agonişti beta adrenergici
d) antagonişti beta adrenergici
e) alfa-blocante
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul de astm bronşic se stabileşte prin demonstrarea:
a) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene
b) existentei reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
c) eozinofiliei în sînge
d) eozinofiliei în sputa
e) creşterii IgE serice
---------------------------------------------------------------------
Calea preferată de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici,
utilizate în tratamentul astmului bronşic, este:
a) inhalatorie
b) intravenoasă
c) eozinofiliei în sînge
d) eozinofiliei în sputa
e) creşterii IgE serice
---------------------------------------------------------------------
Cromoglicatul de sodiu este utilizat în tratamentul astmului bronşic datorită efectului:
a) de inhibare a degranulării mastocitelor
b) bronhodilatator
c) antiinfecţios
d) expectorant
e) mucolitic
---------------------------------------------------------------------
In astmul bronşic cu crize rare, tratamentul de elecţie este administrarea:
a) de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
b) cronică de simpaticomimetice inhalatorii
c) cronică de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) cronică de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) cronică de glucocorticoizi pe cale orală
---------------------------------------------------------------------
Obstrucţia reversibilă a căilor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronşic, este definită
convenţional ca o creştere a VEMS-ului, după 2 pufuri de agonist beta-adrenergic cu:
a) <5%
b) 5% - 10%
c) >10%
d) 10% - 15%
e) > 15%
---------------------------------------------------------------------
Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizează folosind:
a) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
b) corticoterapia inhalatorie
c) medicaţia anticolinergică
d) corticoterapia orală
e) beta-2-agoniştii sub formă de aerosoli
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:
a) eozinofiliei din spută si sange
b) IgE serice crescute
c) hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) obstrucţiei reversibile a căilor aeriene
e) reacţiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
---------------------------------------------------------------------
Următoarele medicamente folosite în astmul bronşic sunt foarte selective pentru tractul respirator şi
sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile (la doze uzuale) cu excepţia:
a) metaproterenolului
b) terbutalinei
c) fenoterolului
d) albuterolului
e) salbutamolului
---------------------------------------------------------------------
Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
a) inhibitorii enzimei de conversie
b) blocanţii de calciu
c) antiinflamatoarele nesteroidiene
d) antibioticele betalactamice
e) antiinflamatoare steroidiene
---------------------------------------------------------------------
La examenul clinic la un pacient astmatic în criză găsim:
a) wheezing
b) sunet percutor mat
c) crepitaţii multiple difuze
d) suflu tubar
e) bradiaritmie
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul diferenţial dintre astmul bronşic şi insuficienţa ventriculară stangă acută are la bază
prezenţa:
a) stridorului
b) efortului muşchilor respiratori accesori
c) ralurile umede la baze
d) expectoraţia perlată, aderentă
e) degetele hipocratice
---------------------------------------------------------------------
Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronşic au ca dezavantaj:
a) acţiunea lentă - în 60-90 de minute
b) apariţia tahicardiei excesive, mai mult de 120 bătăi/minut
c) existenţa numai ca preparate injectabile
d) hepatotoxicitatea
e) contraindicaţiile administrării în afectiuni renale asociate
---------------------------------------------------------------------
La pacientul astmatic în criză trebuie evitată administrarea de:
a) diuretice
b) sedative
c) betaadrenergice
d) antibiotice
e) antipiretice
---------------------------------------------------------------------
Aspirina reacţionează încrucişat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene (la bolnavii cu astm
bronşic şi sensibilitate la aspirină) cu:
a) salicilamida
b) propoxifenul
c) fenilbutazona
d) salicilatul sodic
e) acetaminofenul
---------------------------------------------------------------------
In definiţia astmului bronşic se subliniază că este o afecţiune:
a) a alveolelor pulmonare
b) la nivelul laringelui
c) a căilor respiratorii
d) a interstiţiului
e) a căilor respiratorii şi a interstiţiului
---------------------------------------------------------------------
Definiţia astmului bronşic menţionează ca există o reactivitate:
a) crescută a căilor respiratorii
b) normală a căilor respiratorii
c) scazută a căilor respiratorii
d) specifică a căilor respiratorii
e) crescută sau normală a căilor respiratorii
---------------------------------------------------------------------
In astmul bronşic, conform definiţiei, este afectat:
a) căile respiratorii superioare
b) arborele traheobronşic
c) laringele
d) bronşiile sub 2 cm în diametru
e) traheea
---------------------------------------------------------------------
Conform definiţiei astmului bronşic, reactivitatea bronşică se produce la:
a) alergeni
b) infecţii virale
c) infecţii bacteriene
d) efort fizic
e) la o multitudine de stimuli
---------------------------------------------------------------------
Astmul bronşic se manifestă, din punct de vedere fiziologic, prin:
a) schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare
b) alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare
c) creşterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolară
d) îngustarea generalizată a conductelor aeriene
e) reducerea capacităţii pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Atacurile din astmul bronşic evoluează tipic:
a) minute, ore
b) săptămîni
c) luni
d) ani
e) secunde
---------------------------------------------------------------------
In status astmaticus obstrucţia:
a) este blandă
b) este reversibilă spontan
c) durează minute
d) se poate termina fatal
e) este reversibilă la terapia obisnuită
---------------------------------------------------------------------
Astmul bronşic este o afecţiune:
a) rară
b) foarte frecventă
c) a femeilor
d) întalnită numai la copii
e) întalnită numai la persoane peste 60 ani
---------------------------------------------------------------------
Pentru susţinerea diagnosticului de astm bronşic este obligatoriu să se demonstreze:
a) obstrucţia reversibilă a căilor aeriene
b) eozinofilia din spută şi sânge
c) IgE serică crescută
d) hiperinflaţia pulmonară la radiografia toracică
e) pozitivitatea reacţiilor cutanate la diverşi alergeni
---------------------------------------------------------------------
Pentru a susţine diagnosticul diferenţial dintre bronşita cronică şi astmul bronşic trebuie să se
evidenţieze în primul rând:
a) lipsa perioadelor pur asimptomatice
b) dispneea permanentă
c) eozinofilia din sânge
d) absenţa expectoraţiei mucopurulente
e) hiperinflaţia pulmonară la examenul radiologic
---------------------------------------------------------------------
Utilizarea bromurii de ipratropiu în astmul bronşic este justificată de producerea
bronhodilataţiei prin:
a) stimularea receptorilor beta - adrenergici
b) diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
c) inhibiţia fosfodiesterazei
d) inhibarea degranulării mastocitelor
e) efect anticolinergic
---------------------------------------------------------------------
Următoarele medicamente sunt recomandate pentru terapia de durată a astmului bronşic cu excepţia:
a) metotrexatului
b) beta - 2 - agoniştilor
c) corticoterapiei inhalatorii
d) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
e) corticoterapiei orale
---------------------------------------------------------------------
Următorii stimuli interacţionează cu reactivitatea căilor aeriene şi produc episoade acute de astm
bronşic cu excepţia:
a) alergenilor
b) stimulilor farmacologici
c) infecţiilor respiratorii
d) fumatului
e) efortului fizic
---------------------------------------------------------------------
Demonstrarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene în astmul bronşic presupune:
a) o creştere cu 15% sau mai mult a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
b) dispariţia dispneei după tratament
c) dispariţia tusei după tratament
d) creştere cu 5% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
e) creştere cu 10% sau mai puţin a VEMS după 2 puff-uri de agonist beta - adrenergic
---------------------------------------------------------------------
Med Interna rom.colCapitol: Pulmonologie Pacienta T., 30 de ani, acuză tuse cu expectorare de
spută vâscoasă, accese de sufocare. Este bolnavă de 5 ani. Obiectiv: în pulmoni murmur aspru, raluri
sibilante. Cordul: accentuarea zgomotului II pe artera pulmonară, contracţiile ritmice. În spută -
eozinofilie. Cel mai corect diagnostic este:
a) Astm bronşic
b) Astm cardiac
c) Bronşită fibrinoasă
d) Bronşiectatizie
e) Tuberculoza pulmonară
---------------------------------------------------------------------
Pacienta F., 30 ani, acuză tuse cu spută mucoasă în cantităţi neînsemnate, dispnee, periodic accese
de sufocare. Timp de 5 ani s-a tratat ambulator şi în staţionar, a suportat amigdalite, mulţi ani
fumează. În pulmoni murmur aspru, raluri sibilante. Contracţiile cardiace ritmice. Pulsul 70 pe min;
TA 120/70 mm Hg. Toleranţa la efort fizic nu este micşorată, modificările obstructive au caracter
tranzitor. Indicele Tiffeneau 60%. Presupunem diagnosticul:
a) Bronşită cronică obstructivă
b) Astm bronşic
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazie
e) Cancer pulmonar
---------------------------------------------------------------------
Triada astmatică este provocată de una din următoarele substanţe:
a) Penicilină
b) Sulfanilamide
c) Adrenalină
d) Acidul acetilsalicilic
e) Pesticide
---------------------------------------------------------------------
Pulmonologie În patogenia ABr are loc eliberarea de substanţe biologic active, cu excepţia:
a) Histaminei
b) Bradikininei
c) Serotoninei
d) Acetilcolinei
e) Streptolizinei
---------------------------------------------------------------------
Accesul de astm bronşic se dezvoltă în urma stimulării următorilor receptori adrenergici:
a) alfa, beta1, beta2
b) beta-1 şi beta-2
c) beta-1 şi alfa
d) beta-2 şi alfa
e) alfa
---------------------------------------------------------------------
Semnele caracteristice accesului de astm bronşic sunt:
1. Respiraţie zgomotoasă şuierătoare
2. Dispnee inspiratorie
3. Dispnee expiratorie
4. La percuţie - sunet de cutie
5. La percuţie - submatitate
6. Murmur vezicular pulmonar
7. Murmur vezicular diminuat
8. Raluri ronflante
9. Raluri sibilante
Selectaţi răspunsul corect:
a) 1, 2, 3, 6, 8
b) 1, 4, 7, 8
c) 1, 2, 3, 5, 8, 9
d) 1, 2, 3, 5, 7
e) 1, 3, 4, 7, 9
---------------------------------------------------------------------
Bolnava C., în vârstă de 25 de ani, angajată la ferma de păsări, a fost internată cu accese de dispnee,
care apar numai ziua în timpul lucrului la fermă. Antecedente neagă. Obiectiv: în pulmoni se
auscultă raluri sibilante pe fondalul murmurului vezicular diminuat. T.A. - 120/80 mm Hg; Ps - 70
pe min. Celelalte organe fără patologie. În spută - leucocite 4-5 în câmpul de vedere; eozinofile -
unice. Analiza sângelui fără patologie. Indicele Tiffeneau - 65%. Care este diagnosticul?
a) Astm cardiac
b) Astm bronşic intrinsec
c) Astm bronşic atopic
d) Bronşită cronică
e) Criză de isterie
---------------------------------------------------------------------
Pacienta E., 15 ani, în copilărie mulţi ani a suferit de diateză şi dermatită alergică, provocată de ouă
şi brânză de vaci. La vârsta de 13 ani aceste semne au dispărut. Pentru succesele deosebite la şcoală
părinţii i-au dăruit o pisică. Peste câteva luni după aceasta ea se adresează la medic cu prurit cutanat
şi accese de dispnee, care apăreau la domiciliu. Care este diagnosticul corect?
a) Bronşită cronică obstructivă
b) Pneumonie franc lobară
c) Bronhopneumopatie cronică obstructivă
d) Astm bronşic atopic
e) Astm bronşic intrinsec
---------------------------------------------------------------------
Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergice,
utilizate in tratamentul astmului bronsic, este:
a) Inhalatorie
b) Intravenoasa
c) Intramusculara
d) Subcutanata
e) Orala
---------------------------------------------------------------------
Cromoglicatul disodic este utilizat în tratamentul astmului bronsic datorita efectului:
a) De inhibare a degranularii mastocitelor
b) Bronhodilatator
c) Antiinfectios
d) Expectorant
e) Mucolitic
---------------------------------------------------------------------
In astmul bronsic intermitent, tratamentul de electie este reprezentat de:
a) administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
b) adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
c) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai
mastocitelor
e) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul de astm necesită obligatoriu demonstrarea:
a) Eozinofiliei din spută si sânge
b) IgE serice crescute
c) Hiperinflaţiei pulmonare la radiografia toracică
d) Obstrucţiei reversibile a cailor aeriene
e) Reactiilor cutanate pozitive la diverşi alergeni
---------------------------------------------------------------------
Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin:
a) Efect anticolinergic
b) Stimularea receptorilor beta-adrenergici
c) Diminuarea inflamaţiei mucoasei bronşice
d) Inhibiţia fosfodiesterazei
e) Inhibarea degranulării mastocitelor
---------------------------------------------------------------------
Indicele Tiffeneau la un bolnav cu astm bronşic în faza de acutizare poate fi? Selectaţi varianta
corectă.
a) = 60%
b) = 70%
c) < 70%
d) > 70%
e) = 80%
---------------------------------------------------------------------
179. Intrebarea nr. 179: I103 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt
a) Praful de casa-acarieni
b) Polenurile
c) Sporii fungici
d) Alergenii bacterieni
e) Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
180. Intrebarea nr. 180: I104 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
CM Evaluarea gravitatii astmului bronsic se efectueaza conform urmatoarelor
criterii clinice
a) Citologia sputei
b) Rezultatele examenului spirografic
c) Tratamentul necesar pentru a mentine controlul asupra maladiei
d) Frecventa acceselor de astm bronsic
e) PEF-ul
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic este o afectiune cronica la baza careia se afla un proces
a) Inflamator cronic al cailor respiratorii
b) Destructiv al cailor respiratorii
c) La care participa multiple celule, în deosebi, mastocitele si eozinofilele
d) La care participa multiple celule, în deosebi, limfocitele
e) Dischinezia bronsica
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic ușor, intermitent se caracterizeaza prin
a) Crize de astm rare < 1 data pe saptamâna
b) Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) Exacerbări scurte
d) VEMS > 80% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie <20%
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic persistent ușor se caracterizeaza prin
a) Accese nocturne mai frecvente de 1 data pe saptamâna
b) Exacerbările pot afecta activitatea fizică și somnul
c) VEMS > 80% din prezis
d) PEF < 60% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie 20-30%
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic persistent sever se caracterizeaza prin
a) Crize permanente, rău astmatic
b) Exacerbări frecvente
c) VEMS 60-80% din prezis
d) PEF < 60% din prezis
e) Variabilitatea PEF-ului constituie >30%
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru tratamentul de fond al astmului persistent ușor sunt folosite
a) Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) Corticosteroizii în doze mici
d) Antileucotriene
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
CM Pentru tratamentul de urgență al astmului bronșic sunt folosite
a) Agonisti beta2 - adrenergici cu acțiune rapidă
b) Corticosteroizii inhalatori
d) Cromoglicatul disodic
e) Anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
CM Tratamentul astmului acut grav (stare de rau astmatic) include
a) Medicatia bronhodilatatorie
b) Administrarea de oxigen
c) Corticosteroizi
d) Medicamente sedative sau tranchilizante
e) Antihistaminice H2
---------------------------------------------------------------------
CM Examenul sputei în astmul bronșic relevă următoarele elemente
caracteristice
a) Eozinofile
b) Fibre elastice
c) Spirale Curschmann
d) Celule atipice
e) Leucocite
---------------------------------------------------------------------
Ce reprezintă starea de rău astmatic (status asmaticus)
a) Acces de astm cu o durată de cîteva ore
b) Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)

c) Nu răspunde la tratamentul uzual cu bronhodilatatoare
d) Se jugulează spontan sau la tratamentul cu bronhodilatatoare
e) Este însoțit de tulburări gazometrice
---------------------------------------------------------------------
CM Starea de rău astmatic este condiționată de
a) Întreruperea tratamentului cu corticosteroizi
b) Folosirea abuzivă a beta2 - agoniștilor
c) Infectiile virale acute respiratorii
d) Contact cu alergenul
e) Insuficiența acută a ventriculului drept
---------------------------------------------------------------------
CM Explorarea spirografică a astmului bronșic relevă următoarele perturbări
caracteristice
a) Cresterea ușoară a capacitatii pulmonare totale
b) Cresterea volumului rezidual
c) Scaderea capacitatii reziduale functionale
d) Scaderea VEMS proportional cu severitatea astmului
e) Scaderea indicelui Tiffeneau
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic este o boala a cailor respiratorii manifestata prin
a) Cresterea reactivitatii traheobronsice la diferiti stimuli
b) Tulburari ale sistemului de reglare a respiratiei
c) Obstructie respiratorie reversibila
d) Obstructie difuza ireversibila si progresiva a cailor respiratorii
e) Dischinezia traheobronsica
---------------------------------------------------------------------
CM Astmul bronsic nonalergic este caracterizat prin
a) Este generat de un mecanism imunologic tip I
b) Debutul bolii se înregistreaza dupa 30-35 ani
c) Istoricul personal si/sau familial identifica anamneza alergologica agravata
d) Teste cutanate cu alergeni sunt negative
e) Teste cutanate cu alergeni sunt positive
---------------------------------------------------------------------
CM Efectele mediatorilor inflamatiei în caile aeriene în cazul astmului bronsic
sunt
a) Micsorarea permeabilitatii vasculare
b) Contractia muschilor netezi
c) Hiposecretie mucoida
d) Hipertrofia masei musculare
e) Atrofia epitelilului ciliar
---------------------------------------------------------------------
CM În astmul bronsic se produc urmatoarele modificari morfologice
a) Infiltrate cu cellule inflamatorii
b) Hipertrofia glandelor submucoase
c) Hipertrofia musculaturii netede a cailor aeriene
d) Hiperplazia glandelor submucoase
e) Atrofia glandelor mucoasei
---------------------------------------------------------------------
CM Valorile VEMS si PEF sunt folosite pentru
a) Aprecierea severitatii astmului bronsic
b) Aprecierea reversibilitatii obstructiei bronsice
c) Evaluarea hiperreactivitatii bronsice
d) Determinarea fortei de contractie a muschilor ventilatori
e) Aprecierea severitatii pleuropneumoniei
---------------------------------------------------------------------
CM Factorii declanșatori (triggeri) pentru astmul bronșic sunt
a) Efortul fizic
b) Factorul psihologic
c) Refluxul gastroesofagian
d) Boli nazale sau sinuzale
e) Vitaminele
---------------------------------------------------------------------
CM Complicațiile astmului bronșic în timpul accesului sunt
a) Cord pulmonar acut
b) Emfizem pulmonar
c) Fracturarea coastelor
d) Pneumotorace spontan
e) Atelectazie pulmonara
---------------------------------------------------------------------
CM Complicațiile astmului bronșic între accese sunt
a) Pneumonii
b) Pneumotorace spontan
c) Aspergiloza bronhopulmonară alergică
d) Emfizem pulmonar
e) Bronșiectazii
---------------------------------------------------------------------
CM Diagnosticul diferențial în astmul bronșic se va face cu
a) Insuficiența ventriculară dreaptă
b) Bronșita cronică obstructivă
c) Sindromul de hiperventilație
d) Bronșiolita acută
e) Astm cardiac
---------------------------------------------------------------------
CM Obiectivele tratamentului antiasmatic sunt
a) Controlul manifestărilor acute cu doze mari de beta2 -agoniști
b) Controlul manifestărilor acute cu doze mici de beta2 -agoniști
c) Prevenirea exacerbărilor
d) Menținerea funcției pulmonare joase
e) Reacții adverse medicamentoase minime
---------------------------------------------------------------------
CM Care este tratamentul răului astmatic
a) Spitalizarea în secția de terapie intensive
b) Tratament ambulator
c) Administrarea de O2
d) Corticosteroizi inhalator în doze medii
e) Corticosteroizi systemic
---------------------------------------------------------------------
Ventilația mecanică în răul astmatic este indicată în caz de
a) Amelioarea simptomelor
b) Travaliu expirator excesiv cu epuizare musculară
c) Tensiune arterială sistolică < 90 mmHg
d) pH 7,40
e) PaCO2 >55 mmHg
---------------------------------------------------------------------
CM În starea de rău astmatic
a) Tahicardia se va trata cu β-blocante
b) Acidoza repiratorie se va corecta cu bicarbonat de Na
c) Acidoza repiratorie nu se va corecta cu bicarbonat de Na
d) Tahicardia nu se vat rata cu β-blocante
e) Expectorantele, mucoliticele nu au beneficiu în răul astmatic
---------------------------------------------------------------------
Explorarea funcțională respiratorie apreciază
a) Gradul obstrucției
b) Variabilitatea obstrucției
c) Reversibilitatea obstrucției bronșice
d) Se va efectua doar în timpul accesului de astm
e) Gradul de control al astmului

---------------------------------------------------------------------
206. Intrebarea nr. 206: Intrebarea88 Capitol: ASTMUL BRONSIC CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
Aminofilina (cea mai utilizată metilxantină în tratamentul bolii pulmonare obstructive cronice) are
ca efecte:
a) bronhodilataţia
b) efect inotrop pozitiv
c) scăderea edemului şi bronhiolospasmului (prin acţiune antiinflamatorie)
d) efect diuretic
e) creşterea forţei de contracţie a diafragmului (în condiţii de hipoxie sau oboseală musculară)
---------------------------------------------------------------------
Efectele secundare ce pot apare în tratamentul cu metilxantine (la valori ale teofilinemiei > 20 mg/l)
sunt:
a) tahiaritmie
b) greţuri, vărsături
c) retenţie de urină
d) pareza musculaturii netede intestinale
e) convulsii
---------------------------------------------------------------------
In astm se eliberează următorii mediatori cu rol în reacţia inflamatorie:
a) leucotriene
b) factorul de activare plachetar
c) fosfolipaza A2
d) serotonina
e) bradichinina
---------------------------------------------------------------------
Următoarele medicamente pot fi asociate cu inducerea unor episoade acute de astm:
a) indometacin
b) naproxen
c) captopril
d) atenolol
e) amlodipina
---------------------------------------------------------------------
Morfopatologic în astmul bronşic se poate evidenţia:
a) hipertrofia musculaturii netede bronşice
b) atrofia vaselor mucoasei şi submucoasei bronşice
c) edem al mucoasei bronşice
d) infiltrate limfocitare în peretele bronşic
e) îngroşarea marcată a membranei bazale a mucoasei bronşice
---------------------------------------------------------------------
Definiţia astmului bronşic include una sau mai multe dintre următoarele afirmaţii:
a) astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii, caracterizată printr-o reactivitate crescută a
arborelui traheobronşic, la o multitudine de stimuli
b) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere fiziopatologic, printr-o îngustare
generalizată a conductelor aeriene, care poate ceda spontan sau ca raspuns la tratament
c) astmul bronşic se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee, tuse si
wheezing
d) astmul bronşic este o boală cu evoluţie episodică, cu exacerbări acute, care alternează cu perioade
asimptomatice
e) astmul bronşic este o afecţiune care evoluează cu tuse cronică, productivă
---------------------------------------------------------------------
Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronşic sunt reprezentate de:
a) eliminarea agenţilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
b) medicamente care inhibă contracţia musculaturii netede bronşice
c) medicamente care diminuează şi/sau previn inflamaţia
d) antibiotice
e) expectorante
---------------------------------------------------------------------
Glucocorticoizii sunt indicaţi în terapia astmului bronşic în următoarele situaţii:
a) la orice pacient la care boala nu este controlată prin bronhodilatatoare inhalatorii
b) în criza de astm usoară
c) în criza de astm severă
d) în astmul bronşic cu crize frecvente
e) în criza de astm bronşic care evoluează concomitent cu pneumonie
---------------------------------------------------------------------
Astmul alergic se asociază cu istoric personal sau familial de:
a) boli alergice (rinite, urticarie, eczemă)
b) reacţie cutanată de tip papulă eritematoasă pozitivă la injectarea intradermica de extracte din
antigene
c) niveluri crescute de IgE în ser
d) teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific
e) niveluri scăzute de IgE în ser
---------------------------------------------------------------------
Pacienţii cu astm intrinsec se recunosc după:
a) lipsa unui teren alergic în antecedentele personale şi eredocolaterale
b) teste cutanate negative
c) niveluri normale de IgE în ser
d) bradicardie
e) modificări ale TA
---------------------------------------------------------------------
Episoade recurente de bronhospasm, care trebuie diferenţiate de astmul bronşic, se pot întîlni în:
a) tumori carcinoide
b) embolii pulmonare recurente
c) bronşite cronice
d) tromboflebita profundă
e) tahicardie paroxistică
---------------------------------------------------------------------
Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronşic pentru efectul lor:
a) bronhodilatator
b) de a reduce inflamaţia căilor aeriene
c) benefic în suferinţele acute, cînd obstrucţia severă a căilor aeriene nu cedează la alte tratamente
d) bronhoconstrictor
e) antitusiv
---------------------------------------------------------------------
Astmul bronşic alergic se asociază adesea cu:
a) urticaria
b) reacţii cutanate de tip sclerodermie
c) niveluri crescute de IgA în ser
d) eczema
e) istoric familial de boli alergice
---------------------------------------------------------------------
Astmul intrinsec se caracterizează prin:
a) antecedente eredocolaterale alergice prezente
b) antecedente personale alergice absente
c) testele cutanate sunt negative
d) nivelurile de IgE sunt crescute
e) nivelurile de IgE sunt normale
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul de durată al astmului bronşic sunt recomandaţi:
a) beta-2-agoniştii cu acţiune de lungă durată
b) corticoterapia inhalatorie
c) agenţii stabilizatori ai mastocitelor
d) corticoterapia orală
e) metotrexatul
---------------------------------------------------------------------
La un bolnav astmatic se evită:
a) opiaceele
b) bromura de ipratropium
c) sedativele
d) tranchilizantele
e) albuterolul
---------------------------------------------------------------------
Tratamentul de durată în astmul bronşic:
a) are scopul asigurării funcţiei pulmonare cea mai bună posibilă
b) se face prin educarea bolnavului
c) prin administrarea medicaţiei anitiinflamatoare numai la nevoie
d) prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue şi cu
funcţie pulmonară instabilă
e) evitarea aspirinei şi antiinflamatoarelor nesteroidiene
---------------------------------------------------------------------
Din punct de vedere clinic, astmul bronşic se manifestă prin:
a) accese de dispnee
b) accese de tuse
c) accese de wheezing
d) accese de febră
e) accese de stridor
---------------------------------------------------------------------
Astmul bronşic este o boala:
a) episodică
b) cu perioade lipsite de simptome
c) fără exacerbări
d) cu afectare minimă a căilor respiratorii
e) cu afectare laringiană
---------------------------------------------------------------------
După atac, bolnavul cu astm bronşic:
a) are febră
b) are frison
c) pare ca îşi revine complet
d) poate prezenta o perioadă de cîteva zile cu un grad de obstrucţie
e) poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie
---------------------------------------------------------------------
Status astmaticus este:
a) obstructie severă ce persistă zile
b) accese de frisoane succesive
c) obstrucţie severă ce persistă săptămîni
d) accese de febră precedate de frisoane
e) obstrucţie redusă cu suprapunerea de episoade de obstrucţie severă
---------------------------------------------------------------------
Simptomatologie asemănătoare cu a astmului bronşic poate fi întîlnită în:
a) insuficienţa ventriculară stangă acută
b) afecţiune endobronşică
c) embolii pulmonare recurente
d) pneumonie cu eozinofilie
e) litiază biliară
---------------------------------------------------------------------
Reducerea diametrului căilor aeriene reprezintă trăsătura fiziopatologică de bază în astmul bronşic şi
se realizează prin:
a) contracţia musculaturii netede
b) congestie vasculară
c) edem al peretelui bronşic
d) secreţie vîscoasă, trenantă
e) relaxarea musculaturii netede
---------------------------------------------------------------------
Sputa bolnavilor cu astm bronşic microscopic prezintă:
a) cristale Charcot - Leyden
b) eozinofile
c) spirale Curschmann
d) limfocite
e) rozete lupice E
---------------------------------------------------------------------
Specifice pentru diagnosticul clinic pozitiv al astmului bronşic sunt:
a) dispneea
b) wheezing-ul
c) tusea cu expectoraţie groasă filantă
d) tusea cu expectoraţie mucopurulentă
e) durerile toracice
---------------------------------------------------------------------
Examenul microscopic al sputei la bolnavii cu astm bronşic prezintă următoarele aspecte
specifice pentru diagnosticul pozitiv:
a) frecvente polimorfonucleare
b) frecvente eozinofile
c) Cristale Charcot - Leyden
d) frecventă floră microbiană Gram pozitivă
e) frecventă floră microbiană Gram negativă
---------------------------------------------------------------------
Examenul de spută la pacienţii cu astm bronşic evidenţiază elemente caracteristice, cu excepţia:
a) Eozinofilelor
b) Cristalelor Charcot-Layden
c) Trombocitelor
d) Fibrelor elastice
e) Spiralelor Curshmann
---------------------------------------------------------------------
Factori etiologici ai astmului bronşic atopic sunt:
a) Praful de menaj
b) Epidermisul animalelor şi omului
c) Penele păsărilor
d) Umiditatea
e) Polenul plantelor
---------------------------------------------------------------------
Factorii predispozanţi ai astmului bronşic sunt:
a) Umiditatea
b) Ereditatea
c) Oscilaţiile temperaturii atmosferice
d) Oscilaţiile câmpului magnetic al pământului
e) Atopia
---------------------------------------------------------------------
Factorii adjuvanţi ai astmului bronşic intrinsec sunt:
a) Fumatul
b) Poluarea aerului
c) Bacilul Koch
d) Virusurile gripale şi adenovirusurile
e) Dermatophagoides pteronyssinus
---------------------------------------------------------------------
La bolnavii cu astm bronşic reacţia antigen-anticorp are loc pe suprafaţa căror celule?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Bazofilelor
d) Limfocitelor
e) Mastocitelor
---------------------------------------------------------------------
Accesul de astm bronşic evoluează prin următoarele mecanisme:
a) Spasmul bronşiilor mici
b) Spasmul bronşiilor de calibru mare
c) Edemul tisular al mucoasei bronşice
d) Acţiunea infecţiei bronşice
e) Hipersecreţia bronşică
---------------------------------------------------------------------
Astmul bronşic atopic se caracterizează prin:
a) Eozinofilie
b) Limfocitoză
c) În spută - eozinofile, spirale Curshman, cristale Sharco-Lieden
d) În spută - plasmocite, macrofagi alveolari
e) În spută - neutrofile, epiteliu plat
---------------------------------------------------------------------
239. Intrebarea nr. 239: I130 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
CS Notați afirmația caracteristică abceselor pulmonare primare
a) constituie complicații ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi străini, chisturi, stenoză bronșică
etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii
anaerobe
c) constituie modalități evolutive ale pneumoniilor cu anumiți germeni (stafilococi, Klebsiela, Pseudomonas)
- așa zisele pneumonii necrozate
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele
clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi
străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
240. Intrebarea nr. 240: I131 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: EU
CS Debutul bronșiectaziei de obicei este
a) acut la contactul cu anumiți alergeni
b) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent
dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă (astenie nemotivată,
indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) lent, prin embolizarea trunchiului arterei pulmonare sau a uneea din cele două ramuri ale sale, sau a
multiplelor ramificații mici
e) lent, cu febră foarte înaltă și frison solemn

---------------------------------------------------------------------
CS Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în gangrena pulmonară
a) o zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
b) opacități inelare sau curvilinii, opacități în bandă ("tuburi pline"), "linii de tramvai", formațiuni chistice
dispuse în rozete, formațiuni chistice sau hidroaerice de dimensiuni mici
c) opacitate omogenă, densă, cu limita superioară concăvă, deplasabilă cu poziția bolnavului
d) opacitate masivă cu transparențe multiple de forme neregulate, uneori cu nivel de lichid (imagine "în
fagure de miere")
e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care
rămâne orizontal la schimbarea poziției corpului
---------------------------------------------------------------------
Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces drenat complet
fagure de miere")
---------------------------------------------------------------------
Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic al unui abces cu evacuare incompletă a secrețiilor
a) zonă de opacitate în interiorul căreia se găsește o hipertransparență circumscrisă
fagure de miere")

---------------------------------------------------------------------
Notați afirmația caracteristică tabloului radiologic în cazurile avansate de bronșiectazii
fagure de miere")
---------------------------------------------------------------------
Notați afirmația ce caracterizează evoluția unui abces pulmonar în condițiile unui tratament medical corect
instituit precoce
a) tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată
b) evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din ce în ce mai
mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
c) poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită, mediastenită)
d) poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc toxicoseptic)
e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză

---------------------------------------------------------------------
СS Notați afirmația incorectă în tratamentul antimicrobian pentru abcesele pulmonare produse de agenți
anaerobi
a) tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de droguri antibacteriene
b) sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu penicilină plus
metronidazol
c) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală,

dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă
d) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea temperaturii
e) tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va continua până la
dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale
---------------------------------------------------------------------
СS Care din examenele paraclinice nu îl veți indica pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare
a) testele cutanate alergice
b) examene radiologice ale cutiei toracice
c) examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
d) examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
e) fibribronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
Notați afirmația incorectă în debutul clinic al bolii bronșiectatice
a) în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
c) boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
d) boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge
sau miros fetid
e) deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee,
vertij, anorexie
---------------------------------------------------------------------
СS Notați afirmația incorectă din tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
a) simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta bronșică
matinală")
b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la sute
mililitri - vomica)
c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu "stalactie", mucos, purulent
d) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de expectorație în
cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect de striuri
sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
СS Care afirmație nu este corectă pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate
a) acrocianoza cu fața împăstată
b) hiperemia obrazului pe partea afectată
c) scăderea ponderală
d) hipocratismul digital
e) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
---------------------------------------------------------------------
251. Intrebarea nr. 251: Intrebarea199 Capitol: SUPURATII PULMONARE CS Mod de punctare: A3
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Cristina Toma
Ce reprezintă un abces pulmonar:
a) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin formarea mai multor excavaţii cu diametrul 3 -5 cm
b) supuraţie pulmonară difuză, care constituie o complicaţie a pneumoniilor atipice
c) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris, care constituie o complicaţie obligatorie şi
permanentă a pneumoniilor cu germeni anaerobi
d) supuraţie pulmonară sub formă de focar circumscris, care constituie o complicaţie obligatorie şi
permanentă a pneumoniilor cu germeni anaerobi
e) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare a
focarului inflamator
---------------------------------------------------------------------
Cum definim o gangrenă pulmonară:
a) supuraţie pulmonară difuză, cauzată de germeni aerobi şi caracterizată prin formarea mai multor
excavaţii mici într-un cîmp de pneumonie
b) supuraţie pulmonară, cauzată de germeni anaerobi, care evoluează spre formarea unui focar
circumscris într-un cîmp de pneumonie
c) supuraţie pulmonară difuză, caracterizată prin leziuni necrotice sfacelare şi lipsa de delimitare a
focarului inflamator
d) supuraţie pulmonară bine delimitată clinic prin expectoraţii de spută fetidă şi sfacele
e) supuraţie pulmonară difuză mai numită pneumonie necrozată
---------------------------------------------------------------------
Pentru care din patologiile enumerate este patognomonic prezenţa în spută a sfacelelor:
a) bronşiectazii
b) astmul bronşic
c) abces pulmonar
d) gangrenă pulmonară
e) fibroză chistică
---------------------------------------------------------------------
Ce reprezintă „vomică fracţionată":
a) vomă fracţionată cu conţinut gastric
b) vomă fracţionată cu conţinut gastric hemoragic
c) eliminarea treptată a conţinutului purulent al abcesului
d) vomă fracţionată cu conţinut gastric care urmează după acces de astm bronşic
e) eliminarea treptată a conţinutului purulent la pacienţi cu bronşiectazii
---------------------------------------------------------------------
Abcesul pulmonar „decapitat":
a) un abces, capsula căruia a fost excizată chirurgical
b) un abces, în tabloul clinic căruia lipseşte faza de drenare bronşică
c) un abces, etiologia căruia este necunoscută
d) un abces, care a fost supus antibioticoterapiei, dar fără a asigura vindecarea leziunii, ci doar a
suprimat simptomatologia caracteristică
e) un abces, care apare în cadrul unor septicemii
---------------------------------------------------------------------
PulmonologieUn bărbat în vârstă de 45 de ani, fumător, a suportat pneumonie stafilococică. Peste 2
săptămâni după ameliorarea clinică starea din nou s-a agravat cu apariţia febrei 40 0C, precedată de
frison, junghi toracic, tuse chinuitoare cu expectoraţii în cantităţi mici de culoare surie-verzuie cu
miros fetid. Imaginea radiologică pulmonară denotă prezenţa unei opacităţi rotunde delimitate în
lobul inferior pe dreapta. Cel mai probabil diagnostic este:
a) Bronhopneumonie
b) Bronşiectazii
c) Abces pulmonar acut
d) Tuberculoză pulmonară (formă infiltrativă)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
---------------------------------------------------------------------
Un bărbat de 40 de ani, fumător, cu 6 luni în urmă a suportat abces pulmonar acut. Acu ze: tuse cu
expectoraţie muco-purulentă (100-200 ml/24h), episodic - subfebrilitate, fatigabilitate. Tegumentele
pal-pământii, subnutriţie, degete sub formă de "beţişoare de tobă". În plămâni se auscultă suflu
amforic, raluri buloase în proiecţia lobului mediu pe dreapta. Care din maladiile enumerate se poate
suspecta?
a) Bronşiectazii
b) Pneumonie micotică cu abcedare
c) Abces pulmonar cronic
d) Tuberculoză pulmonară (forma cavitară)
e) Pneumonie franc lobară (pneumococică) cu abcedare
---------------------------------------------------------------------
Pacientul J., 41 de ani, cu 3 luni în urmă a suportat o boală respiratorie acută, urmată de frison,
febră, tuse neproductivă. Nu s-a tratat, ca urmare au apărut expectoraţii în cantităţi mari cu miros
fetid, transpiraţie profuză, subfebrilitate, dispnee, pierdere ponderală. Obiectiv: pe stânga sub
omoplat sunet percutor timpanic, raluri buloase. Radiologic - cavitate cu nivel hidroaeric pe stânga
în lobul inferior cu infiltraţie intensă a ţesutului pulmonar adiacent. Diagnosticul este:
a) Pneumonie acută
b) Empiem pleural
c) Chist pulmonar infectat
d) Abces pulmonar
e) Cancer pulmonar
---------------------------------------------------------------------
În supuraţiile pulmonare sputa are următoarele aspecte, cu excepţia:
a) Sputei purulente, galben-verzuie, acoperită cu un strat subţire de lichid seros spumos
b) Sputei purulent-sangvinolente
c) Sputei pluristratificate
d) Sputei purulente, periodic cu striuri de sînge
e) Sputei spumoase, rozate
---------------------------------------------------------------------
Tabloul radiologic în gangrena pulmonară este caracterizat prin:
a) Opacitate omogenă delimitată
b) Opacităţi plurisegmentare lipsite de tendinţă spre delimitarea focarului
c) Opacitate rotundă paramediastinală
d) Opacitate triunghiulară cu vârful spre hil
e) Cavitate rotundă cu pereţi subţiri
---------------------------------------------------------------------
Bronşiectaziile sunt:
a) dilataţii intermitente şi reversibile ale bronhiilor subsegmentare
b) dilataţii intermitente ale bronhiilor de calibru mare
c) dilataţii permanente ale bronhiilor terminale şi a alveolelor
d) dilataţii permanente şi ireversibile ale bronhiilor subsegmentare
e) nici una din afirmaţii nu este corectă
---------------------------------------------------------------------
Tabloul clinic în bronşiectazii este caracterizat prin:
a) tuse continuă cu eliminarea sputei fetide, sfacelate
b) tuse continuă cu eliminarea sputei ruginii
c) tuse continuă dar fără expectoraţii
d) tuse continuă cu vomică
e) tuse continuă cu eliminarea sputei perlate
---------------------------------------------------------------------
Cea mai bună metodă imagistică pentru depistarea bronşiectaziilor:
a) radiografia toracelui
b) bronhografia
c) bronhoscopia
d) scintigrafia pulmonară
e) tomografia computerizată de înaltă rezoluţie
---------------------------------------------------------------------
Pot da cavitate pulmonară următorii germeni, cu excepţia:
a) Anaerobi orali
b) Enterobacteriaceae
c) Mycoplasma pneumoniae
d) Klebsiella pneumoniae
e) Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
Pacientul K., 39 ani, acuză tuse cu spută purulentă în cantitate de 300-400 ml/24h, periodic
hemoptizie, pierdere ponderală, febră (39 gr.C). Examenul obiectiv: paliditatea tegumentelor,
tahipnee (36 pe minut), în regiunea axilară pe dreapta matitate, respiraţie amforică, raluri buloase.
Examen de laborator: anemie, VSH 50 mm/h, leucocitoză cu deviere neutrofilică până la
metamielocite, hipoproteinemie. Imaginea radiologică e caracteristică pentru o formaţiune cavitară.
Diagnosticul definitiv necesită următoarele investigaţii suplimentare, cu excepţia:
a) Tomografiei pulmonare
b) Scintigrafiei pulmonare
c) Testelor cutanate cu alergeni
d) Analizei sputei la BK şi celule atipice
e) Spirografiei
---------------------------------------------------------------------
266. Intrebarea nr. 266: I142 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
CM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare secundare
etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase, etiologic aparținând infecțiilor cu bacterii
anaerobe
d) reprezintă dilatații permanente și ireversibile ale bronhiilor subsegmentare sugerate de consecințele
clinice ale infecției cronice sau recurente în căile respiratorii dilatate
e) sunt favorizate de preexistența stenozelor bronșice (tumorale, inflamatorii, cicatriceale sau din corpi
străini), a bronșiectaziilor sau chisturilor
---------------------------------------------------------------------
СM Incidența supurațiilor pulmonare este sporită
a) în timpul epidemiilor de gripă (pneumonii stafilococice postvirale)
b) la pacienții cu statusul atopic (alergic) mărit
c) la pacienții cu deficiență de α1-antitripsină
d) în condițiile de imunitate compromisă (diabet zaharat, ciroză hepatică, alcoolism, malignități, tratament
imunosupresiv etc.)
e) la pacienții cu risc de aspirație (tulburări de conştienţă, tulburări de deglutiţie, reflux gastro-esofagian,
micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
CM Notați cei doi factori patogenetici de bază, coexistența cărora este necesară pentru formarea abcesului
pulmonar primitiv (primar)
a) vasculita cu patogenia neclară, care afectează vasele pulmonare și bronhiale
b) infecția gingivală (gingivita sau pioreea), care asigură germenii
c) aspirația, care asigură accesul spre parenchimul pulmonar
d) tromboza extensiva în vasele pulmonare și bronhiale, care aduce la sfacelarea țesutului
e) slăbiciunea congenitală a peretelui bronșic, care aduce la dilatarea ireversibilă a lor
---------------------------------------------------------------------
СM Debutul unui abces pulmonar acut de obicei este
a) insidios în infecțiile cu bacterii aerobe
b) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu germeni anaerobi
c) lent, cu stări de acutizări în perioada rece și umedă a anului: tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent
dimineața, periodic cu striuri de sânge, simptome de impregnare infecțioasă (astenie nemotivată,
indispoziție, febră, cefalee, vertij, anorexie)
d) insidios în infecțiile cu germeni anaerobi
e) acut, rapid și progresiv în in infecțiile cu bacterii aerobe
---------------------------------------------------------------------
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de
constituire (faza pneumonică a abcesului pulmonar), obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) framăt vocal diminuat/abolit
c) matitate/submatitate fixă
d) suflu tubar patologic
e) bronhofonie, pectorilocvie afonă
---------------------------------------------------------------------
CM Dacă focarul unui abces pulmonar acut este situat aproape de periferia plamânului, în faza de drenare
bronșică (sau faza de focar deschis) obiectiv se atestă
a) framăt vocal accentuat
b) hipersonoritate timpanică
c) frotație pleurală
d) suflu cavernos
e) crepitație
---------------------------------------------------------------------
CM Tusea la un pacient cu abces pulmonar drenat incomplet are următoarele caracteristici
a) se accentuează când bolnavul stă culcat în poziția ce favorizează mobilizarea secrețiilor din cavitatea
abcesului și eliminarea lor
b) este supărătoare, cu spută în cantitate variată: de la abundentă la nesemnificativă (ori de câte ori
drenarea focarului se întrerupe)
c) poate fi cu spută mucopurulentă, purulentă sau piosanguinolentă, cel mai adesea fetidă
d) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
e) este sezonieră, fiind însoțită de rinită și de raluri sibilante
---------------------------------------------------------------------
СM Notați formele clinice particulare de abces pulmonar
a) abcesul pulmonar primitiv (de aspirație)
b) abcesul pulmonar "decapitat"
c) abcesul pulmonar "descălțat"
d) abcesul pulmonar secundar
e) abcese pulmonare mari (gigante)
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare primitive (de aspirație)
etc.)
b) se dezvoltă pe teritorii pulmonare anterior sănătoase
d) la acești pacienți se atestă surse endogene de anaerobi (periodontite, gingivite etc.)
e) la acești pacienți se atestă afecțiuni, care favorizează aspirația (tulburări de conştienţă, tulburări de
deglutiţie, reflux gastro-esofagian, micşorarea activităţii motorii esofagiene)
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abcesului pulmonar cronic
a) decurge mai mult de 3 luni, cu perioade de remisie și acutizări
b) decurge mai puțin de 2 luni, rezolvându-se prin autolimitare
c) în perioada de acutizări bolnavii acuză dispnee, tuse cu eliminări de spută purulentă cu miros fetid,
periodic hemoptizie, subfebrilitate
d) se pot constata pierderea ponderală, anemia, hipocratismul digital, splenomegalia
e) se tratează cu doze mici de antibiotice de spectru larg, timp de 7-10 zile
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile caracteristice abceselor pulmonare hematogene (embolice)
a) apar drept complicații ale emboliilor septice (de exemplu, în tromboflebitele purulente ale venelor
bazinului)
b) se pot dezvolta în cadrul unor septicemii (cu stafilococ auriu, Klebsiella, streptococi, bacili Gram negativi
etc.)
c) pot apare din endocardita inimii drepte la narcomanii "intravenoși"

d) debutul bolii este de obicei brusc, cu frison, iar evoluția mult mai rapidă (fulminantă) cu lipsa
expectorației fetide și a factorilor predispozanți către aspirația cu anaerobi
e) pleureziile sunt foarte rare, iar empiemul pleural practic nu se asociază
---------------------------------------------------------------------
СM Notați abcesele pulmonare, care conduc la leziuni reziduale importante (cavități reziduale, bronșiectazii)
și necesită mai frecvent intervenții chirurgicale
a) abcesele pulmonare mari (gigante - peste 6 cm în diametru)
b) abcesele pulmonare mici (sub 2 cm în diametru)
c) abcesele lobului mediu (din drenaj deficitar)
d) abcesele lingulei și ale piramidei bazale(din drenaj deficitar)
e) abcesele pulmonare de dimensiuni medii și cu drenaj bronhial foarte eficient
---------------------------------------------------------------------
СM Notați examenele paraclinice necesare pentru diagnosticul supurațiilor pulmonare
a) testele cutanate alergice
b) examene radiologice ale cutiei toracice
c) examenul sputei (analiza generală, sputocultura etc.)
d) examenul hematologic (inclusiv hemoculturile)
e) fibribronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru evoluția unui abces pulmonar de dimensiuni mari
diagnosticat tardiv, cu țesut de scleroză din jur mai dezvoltat
a) tratamentul cu antibiotice este mai puțin eficient, iar evoluția de mai lungă durată
b) evoluția este, de regulă, favorabilă, procesul supurativ regresează, iar cavitatea devine din ce în ce mai
mică până dispare (în 5-6 săptămâni)
c) poate avea loc extinderea locală a infecției (empiem, piopneumotorace, pericardită, mediastenită)
d) poate avea loc generalizarea procesului infecțios (septicemie, abcese metastatice, șoc toxicoseptic)
e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză

---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tratamentul antimicrobian în abcesele pulmonare
produse de agenți anaerobi
a) tratamentul antimicrobian este îndelungat, cu doze mari de droguri antibacteriene
b) sunt acceptate trei scheme de tratament antibacterial: cu penicilină; cu clindamicină; cu penicilină plus
metronidazol
c) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală,
dispare febra și nivelul hidroaeric pe radiogramă
d) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă 3-5 zile după normalizarea temperaturii
e) tratamentul intravenos este urmat de aplicarea perorală a antimicrobienelor, care va continua până la
dispariția totală a semnelor radiologice, sau până rămân doar niște mici și stabile leziuni reziduale
---------------------------------------------------------------------
CM Dilatările în bronșiectazii pot fi
a) cilindrice (tubulare, fusiforme)
b) centrale (în bronhiile principale, lobare și segmentare), cu celule scuamoase
c) varicoase (moniliforme)
d) periferice, cu celule mici ("în boabe de ovăz")
e) saculare (chistice, ampulare)
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru debutul bolii bronșiectatice
a) în lipsa infecției bolnavul mult timp nu-și cunoaște suferința
b) debutul maladiei este lent, în perioada rece și umedă a anului
c) boala debutează acut, cu un frison "solemn" și "junghi " toracic
d) boala debutează cu tuse, frecvent mucopurulentă, preponderent dimineața, periodic cu striuri de sânge
sau miros fetid
e) deseori se asociază simtome de impregnare infecțioasă: astenie nemotivată, indispoziție, febră, cefalee,
vertij, anorexie
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic al bolii bronșiectatice avansate
a) simptomul de bază este tusea chinuitoare (continuă), preponderent dimineața ("toaleta bronșică
matinală")
b) sputa este purulentă, cu miros fetid, expectorându-se în cantități mari (de la 20-30 ml până la sute
mililitri - vomica)
c) sputa, de obicei, se depune în 4 straturi - spumos și aerat, mucopurulent cu "stalactie", mucos, purulent
d) tusea, deobicei, este neproductivă, chinuitoare ("spastică"), uneori însoțindu-se de expectorație în
cantitate mică, dificilă, sub formă de mulaj bronșic
e) periodic poate apărea hemoptizia - spută uniform colorată (din vasele bronșice) sau sub aspect de striuri
sanguinolente
---------------------------------------------------------------------
СM Notați afirmațiile corecte caracteristice pentru tabloul clinic obiectiv în bronșiectaziile avansate
a) acrocianoza cu fața împăstată
b) hiperemia obrazului pe partea afectată
c) scăderea ponderală
d) hipocratismul digital
e) retard fizic (în cazurile cu debut din copilărie)
---------------------------------------------------------------------
285. Intrebarea nr. 285: Intrebarea214 Capitol: SUPURATII PULMONARE CM Mod de punctare: A3
Numiţi căile de pătrundere a germenilor în plămîn în supuraţiile pulmonare:
a) macroaspiraţie
b) diseminare hematogenă
c) diseminare limfogenă
d) traumatismele toracice
e) toate cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
Abcesul pulmonar secundar:
a) este o complicaţie a pneumoniilor prin germeni atipici
b) se dezvoltă pe ţesut pulmonar anterior sănătos
c) este o complicaţie a unei leziuni locale preexistente (cancer, stenoză bronşică etc.)
d) este o modalitate evolutivă a pneumoniilor cu anumiţi germeni (stafilococi, Klebsiella,
Pseudomonas)
e) nu există noţiune de „abces pulmonar secundar"
---------------------------------------------------------------------
Ce reprezintă un sfacel:
a) un fragment necrotizat de parenchim pulmonar cu arhitectonica păstrată
b) un fragment de pleură viscerală obţinută prin biopsie transtoracică
c) un mulaj mucos al bronhiilor, expectorat de un pacient cu astm bronşic
d) morfologic se manifestă printr-o vasculită cu tromboză extensivă în vasele pulmonare şi bronhiale
e) microscopic reprezintă aglomerări de cristale Charcot-Layden şi spirale Curschman
---------------------------------------------------------------------
Care din afirmaţiile expuse sunt corecte:
a) faza clinică de constituire al abcesului pulmonar acut corespunde morfologic fazei pneumonice al
abcesului
b) în faza clinică de constituire abcesul pulmonar acut practic nu poate fi diferenţiat de o pneumonie
obişnuită
c) faza morfologică de abces constituit corespunde clinic unui abces pulmonar cronic
d) faza morfologică de abces constituit clinic corespunde fazei de drenare bronşică
e) stadiile morfologice ale abcesului pulmonar acut sunt stadiul de congestie, stadiul de hepatizaţie
roşie şi cenuşie; stadiul de rezoluţie
---------------------------------------------------------------------
Care din afirmaţiile expuse sunt corecte:
a) faza clinică de constituire al abcesului pulmonar acut corespunde morfologic fazei pneumonice al
abcesului
b) în faza clinică de constituire abcesul pulmonar acut practic nu poate fi diferenţiat de o pneumonie
obişnuită
c) faza morfologică de abces constituit corespunde clinic unui abces pulmonar cronic
d) faza morfologică de abces constituit clinic corespunde fazei de drenare bronşică
e) stadiile morfologice ale abcesului pulmonar acut sunt stadiul de congestie, stadiul de hepatizaţie
roşie şi cenuşie; stadiul de rezoluţie
---------------------------------------------------------------------
Numiţi factorii necesari pentru formarea abcesului pulmonar primitiv:
a) infecţia pulmonară
b) infecţia arborelui bronşic
c) infecţia gingivală
d) aspiraţia
e) intervenţia chirurgicală pe pulmon
---------------------------------------------------------------------
Numiţi modificările radiologice, care pot fi observate într-un abces pulmonar:
a) imagine în „fagure de miere"
b) opacitate rotundă sau o imagine de tip pneumonic
c) imagine hidroaerică
d) imagini „în bule de săpun"
e) imagine în „inelul cu pecete"
---------------------------------------------------------------------
Enumeraţi indicaţiile pentru intervenţia chirurgicală pe abces pulmonar:
a) intervenţia chirurgicală se face în toate cazurile de abces pulmonar acut
b) intervenţia chirurgicală se face la toţi pacienţii cu abces pulmonar, la care terapia medicamentoasă
a eşuat
c) abces secundar din cancer bronhogen sau stenoză bronşică
d) abces pulmonar complicat cu empiem pleural sau piopneumotorace
e) în hemoptizii repetate sau masive cu risc vital
---------------------------------------------------------------------
Enumeraţi cauzele posibile ale bronşiectaziilor:
a) maladia nu are o cauză anumită şi poate afecta pe oricine
b) cauzele sunt necunoscute, dar predispuşi sunt copiii cu naştere prematură
c) anomalii congenitale ale peretelui bronşic
d) tusea convulsivă suportată în copilărie
e) sindromul diskineziei ciliare primare (sindromul Kartagener)
---------------------------------------------------------------------
Numiţi modificările radiologice, caracteristice pentru bronşiectazii în stadiile avansate:
a) opacităţi inelare sau curvilinii
b) opacităţi în bandă („tuburi pline")
c) „linii de tramvai"
d) bronhograma aerică
e) formaţiuni chistice în rozetă
---------------------------------------------------------------------
Bronşiectaziile pe tomografie computerizată se manifestă prin:
a) semnul siluetei
b) semnul „inelului cu pecete"
c) aspectul de „copac înmugurit"
d) alveolograma aerică
e) opacităţi neomogene parahilare („fluture")
---------------------------------------------------------------------
Cauze infecţioase de cavitate pulmonară sunt:
a) Pseudomonas aeruginosa
b) Staphylococcus aureus
c) Streptococcus pneumoniae
e) Granulomatoza Wegener
---------------------------------------------------------------------
Principalele căi de pătrundere în plamîn a germenilor microbieni patogeni care determină
producerea de pneumonii sunt reprezentate de:
a) Aspirarea organismelor care colonizează orofaringele
b) Inhalarea aerosolilor infecţioşi
c) Diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
d) Inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor injunghiate
e) Diseminarea limfatică a infecţiei de la un focar extrapulmonar
---------------------------------------------------------------------
Care dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitate pulmonară:
a) Diabet zaharat
b) Insuficienţa renală
c) Sarcoidoza
d) Neoplasme pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Indicaţiile pentru chirurgia abceselor pulmonare sunt:
a) tusea cu expectoraţie
b) dispneea nocturnă
c) neoplasmul
d) atelectazia
e) hemoptizia masivă
---------------------------------------------------------------------
Pneumonia cu anaerobi se poate trata cu:
a) penicilina G in asociere cu metronidazol
b) clindamicina
c) metronidazolul are o acţiune adecvată asupra cocilor gram pozitivi microaerofili
d) metronidazol trebuie suplimentat cu un agent betalactamic
e) penicilina
---------------------------------------------------------------------
Următorii agenţi infecţioşi sunt foarte rar cauze de cavitate:
a) H. Influenzae
b) Bacili enterici aerobi gram-negativi
c) Legionella
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Histoplasma capsulatum
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul infecţiei pulmonare cu anaerobi se face prin cultura din:
a) Spută
b) Secreţia obţinută prin aspirare transtraheală
c) Materialul obţinut prin puncţie pulmonară transtoracică
d) Materialul obţinut prin periaj in cursul bronhoscopiei
e) Exudatul orofaringian
---------------------------------------------------------------------
Pneumonia cu anaerobi poate fi tratată cu:
a) gentamicina
b) clindamicina
c) tobramicina
d) gentamicina+metronidazol
e) penicilina G in asociere cu metronidazol
---------------------------------------------------------------------
Cavitatea pulmonară poate fi produsă de:
a) M. Tuberculosis
b) M. pneumoniae
c) Neoplasme
d) Virusurile
---------------------------------------------------------------------
Cei mai frecventi agenti implicati în dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare sunt:
a) Legionella pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Klebsiella pneumoniae
d) Bacterioides
---------------------------------------------------------------------
Imaginea radiologică din abcesul pulmonar necesită diagnostic diferenţial cu:
a) Chistul hidatic suprainfectat
b) Aspergilomul
c) Tuberculoza pulmonară cavitară
d) Limfomul Hodjkin
e) Forma cavitară a cancerului pulmonar
---------------------------------------------------------------------
Complicaţiile abcesului pulmonar acut sunt:
a) Empiemul pleural
b) Emfizemul pulmonar difuz
c) Astmul bronşic
d) Hemoragia pulmonară
e) Sepsisul
---------------------------------------------------------------------
Şansa apariţiei unui proces necrotic-supurativ pulmonar creşte în prezenţa următoarelor condiţii
sistemice:
a) Hipertensiunii arteriale
b) Diabetului zaharat
c) Cancerului pulmonar avansat
d) Ulcerului gastroduodenal
e) Corticoterapiei îndelungate
---------------------------------------------------------------------
Pacientul L., 30 ani, suferă de abces pulmonar timp de 4 săptămâni. Ultimele 2 zile starea s-a
agravat datorită intensificării dispneei, frisonului, febrei. Imaginea radiologică relevă apariţia
empiemului pleural. Tratamentul cel mai adecvat este:
a) Antibiotice în doze mari
b) Puncţie pleurală evacuatorie cu lavaj pleural
c) Tratament chirurgical prin drenarea cavităţii pleurale
d) Mucolitice
e) Tratament fizioterapic
---------------------------------------------------------------------
310. Intrebarea nr. 310: I161 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: EU
CM Tabloul clinic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip
pleural, semne de condensare pulmonară) este mai des observat în pneumoniile cauzate de
a) Streptoccocus pneumoniae
c) Pneumocystis jiroveci
d) Coxiella burnetti
e) Chlamydophila psittaci
---------------------------------------------------------------------
311. Intrebarea nr. 311: I162 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
CS Eritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita transversă sunt
printre complicațiile tipice unei pneumonii prin
b) Chlamydophila psittaci
d) Legionella pneumophila
---------------------------------------------------------------------
СS Pot evolua cu formarea de cavităţi pneumoniile cauzate de următorii germeni, cu excepţia
a) Anaerobii
b) Enterobacteriile aerobe Gram negativi aerobe
d) Streptoccocus pneumoniae tip III
---------------------------------------------------------------------
СS Pentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de x10,
ocular de x10) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator superior
numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale plate pe cîmp de vedere trebuie să fie
a) <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
b) >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
c) >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
d) <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
e) Nici unul dintre acestea
---------------------------------------------------------------------
СS Tabloul clinic "atipic" este mai des observat în pneumoniile comunitare cauzate de
a) Mycoplasma pneumoniae
b) Streptococcus pneumoniae
c) Pseudomonas aeruginosa
d) Pneumocystis jiroveci
e) Bacili enterici aerobi Gram negativi
---------------------------------------------------------------------
СS Pneumoniile, survenite la pacienții cu infecții pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent
determinate de
a) Staphylococcus aureus
d) Anaerobi orali
e) Haemophylus influenzae
---------------------------------------------------------------------
CS La indivizii sănătoşi tractul respirator inferior este
a) colonizat cu bacili Gram negativi
b) colonizat cu bacili Gram pozitivi
c) colonizat cu streptococi de grup D
d) colonizat cu Clostridium spp.
e) steril în mod normal
---------------------------------------------------------------------
317. Intrebarea nr. 317: I168 Capitol: PNEUMONIILE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
СS Care din agentii patogeni enumerați nu pot fi cultivaţi pe medii de cultură obişnuite
b) Chlamydophila pneumoniae
d) micobacteriile
e) toate microorganismele de mai
---------------------------------------------------------------------
СS Tabloul clinic "atipic" al pneumoniei la un pacient HIV seropozitiv mai des sugerează infecţia cu
a) Legionella pneumophila
---------------------------------------------------------------------
CS Durata tratamentului în pneumonia prin Legionella este de
a) 1 săptămînă
b) 4 săptămîni
c) minim 3 săptămîni
d) minim 3 săptămîni
e) 4-5 săptămîni
---------------------------------------------------------------------
CS Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este
a) AMO/AC
b) ceftriaxon
c) trimetoprim-sulfametoxazol
d) ceftazidim
e) amikacină
---------------------------------------------------------------------
СS Antibioticele de elecţie în tratamentul pneumoniei prin micoplasmă sau clamidie sunt
a) penicilinele
b) macrolidicele
c) aminoglicozidele
d) cefalosporinele
e) carbapenemii
---------------------------------------------------------------------
322. Intrebarea nr. 322: I173 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
CM În tratamentul pneumoniei prin Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele
antibacteriene, cu excepţia
a) Cefazolină
b) Meropenem
c) Moxifloxacină
d) Doxiciclină
e) Claritromicină
---------------------------------------------------------------------
CM Pacienta C., 18 ani, prezintă dispnee, tuse cu spută ruginie, durere în hemitoracele stîng, febră
38-39˚C. La examenul obiectiv, pe stânga subscapular se determină matitate și suflu tubar. În
hemoleucogramă se evidențiază leucocitoza 17,0x10 9/l și VSH - 36 mm/h. Care este diagnosticul
prezumtiv?
a) Pneumonie pneumococică
b) Pneumonie streptococică
c) Abces pulmonar
d) Pleurezie exsudativă
e) Bronşită acută
---------------------------------------------------------------------
CM Frisoanele sunt mai frecvent observate în pneumonia
a) Fungică
b) Pneumococică
c) Stafilococică
d) Micoplasmică
e) Pneumocistică
---------------------------------------------------------------------
CM La pacienţii spitalizaţi în secția terapie intensivă pentru pneumonie comunitară cei mai frecvenţi
patogeni sunt
b) Streptoccocus pneumoniae
c) Klebsiella pneumoniae
d) Haemophilus influenzae
e) Legionella pneumophila
---------------------------------------------------------------------
CM Pneumonia nosocomială cu debut tardiv mai de este cauzată de
a) Bacilii enterici Gram negativi
d) Streptoccocus pneumoniae
e) Staphylococcus aureus (MRSA)
---------------------------------------------------------------------
CM În tratamentul pneumoniilor nosocomiale asociate ventilației mecanice sunt raționale
următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia
a) ceftazidim + fluorochinolonă
b) ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
c) meticilina + vancomicină
d) imipenem + aminoglicozid
e) amoxicilină/clavulanat + macrolid
---------------------------------------------------------------------
CM Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt
a) pneumatocelele
b) empiemul
c) evoluţia uşoară
d) opacităţile rotunde
e) hemoleucograma neschimbată
---------------------------------------------------------------------
CM Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu
pneumonie comunitară vizează următorii agenți patogeni
c) Streptococcus pneumonia
d) Chlamydophila pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
СM Agenţii patogeni incriminați infecției pulmonare la un pacient cu neutropenie severă (< 500
neutrofile/mm3) și febră persistentă pe fondalul antibioterapiei sunt
a) Streptococcus pneumoniae
b) Candida spp.
d) Aspergillus spp.
---------------------------------------------------------------------
CM Factorii incriminaţi în ineficiența antibioterapiei empirice a pneumoniei comunitare sunt
a) bronşiectaziile
b) agentul etiologic rezistent
c) obstrucţia endobronsică
d) sechestrul pulmonar
e) empiemul
---------------------------------------------------------------------
СM La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) infecțiile pulmonare
sunt determinate mai frecvent de
a) Chlamydophila psittaci
b) Pneumocystis jiroveci
c) Mycobacterium tuberculosis
d) Streptococcus pneumoniae
e) Mycoplasma pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
CM Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate
realiza prin
a) microscopia frotiului colorat după Gram
b) hemoculturi
c) sputoculturi pe agar-ciocolată
d) determinarea antigenului urinar
e) determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
---------------------------------------------------------------------
CM Care sunt cauzele neinfecţioase ale cavităților pulmonare
a) diabetul zaharat
b) ] insuficiența renală
c) aspergiloza pulmonară
d) neoplasmul pulmonar
e) granulomatoza Wegener
---------------------------------------------------------------------
CM Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt
a) piperacilină/tazobactam
b) ticarcilină/clavulanat
c) metronidazol
d) amoxicilină/clavulanat
e) ceftazidim
---------------------------------------------------------------------
СM Factorii de risc sporit ai pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt
a) fibroza chistică
b) bronşiectaziile
c) finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg
d) cașexie
e) contractarea la domiciliu a pneumoniei
---------------------------------------------------------------------
СM Criteriile CURB-65 includ
a) alterarea statutului mental
b) tensiunea arteriala diastolică ≤ 60 mmHg
c) vîrsta ≥ 65 ani
d) nivelul ureei serice sporit
e) tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg
---------------------------------------------------------------------
338. Intrebarea nr. 338: I189 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
CM Criteriile CURB-65 includ
a) leucopenia (sub 4000/ml)
b) comorbidităţile importante
c) tensiunea arteriala diastolică ≤ 65 mmHg
d) nivelul ureei serice sporit
e) tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg

---------------------------------------------------------------------
CM Măsurile eficiente de profilaxie a pneumoniei comunitare includ
a) sistarea fumatului
b) antibioticele betalactamice
c) evitarea suprarăcelii
d) vaccinarea antipneumococică
e) vaccinarea contra virusului gripei
---------------------------------------------------------------------
340. Intrebarea nr. 340: Intrebarea290 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Doina Rusu
Indivizii normali sunt purtători ocazionali, la nivelul nazofaringelui, de agenţi patogeni pulmonari,
cum ar fi:
c) Haemophilus influenzae
d) Moraxella catarrhalis
e) Nici unul dintre ei
---------------------------------------------------------------------
La pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie dobîndită în comunitate, printre cei mai frecvenţi patogeni
sunt:
c) Bacilii enterici Gram negativi
---------------------------------------------------------------------
La pacienţii cu pneumonie dobîndită în spital mai mult de 50% din cazuri sunt induse de:
a) Bacilii enterici Gram negativi
e) Chlamydophila pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
Dintre agenţii patogeni ai pneumoniei nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină (medii de cultură
obişnuite):
a) Steptoccocus pneumoniae
c) Chlamydophila pneumoniae
e) Pseudomonas aeruginosa
---------------------------------------------------------------------
Dintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie nu fac parte:
a) vîrsta >65 ani
b) bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
c) febra 38 °C
d) cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
e) tahipneea (>30 respiraţii/minut)
---------------------------------------------------------------------
345. Intrebarea nr. 345: Intrebarea295 Capitol: PNEUMONIILE CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
În tratamentul pneumoniilor nosocomiale, cauzate de bacili Gram negativi enterici, sunteficiente
următoarele combinaţii de antibiotice, cu exceptia:
a) ceftazidim + fluorochinolonă
b) ticarcilina/clavulanat + aminoglicozid
c) meticilina + vancomicină
d) imipenem + aminoglicozid
e) penicilina + macrolidic
---------------------------------------------------------------------
Care dintre criteriile de mai jos nu obligă la spitalizarea bolnavilor cu pneumonie?
a) tahipneea > 30 respiraţii/minut
3
b) leucocitoza 8500/mm
c) alterarea acută a statusului mental
d) varsta de 40 ani
e) diabetul zaharat asociat
---------------------------------------------------------------------
Care sunt criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie?
a) PaO2 < 60 mmHg
b) PaO2 = 90 mmHg
c) frecvenţa cardiacă 68 bătăi/minut
d) frecvenţa respiratorie > 30/minut
e) TA sistolică < 90 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Terapia antimicrobiană orală empirică folosită în tratamentul ambulator al pacienţilor cu pneumonie
comunitară vizează următorii patogeni probabili:
c) Streptococcus pneumonia
---------------------------------------------------------------------
Agenţii patogeni mai frecvent implicaţi în etiologia pneumoniilor comunitare la pacienţii în vîrstă cu
boală cronică respiratorie preexistentă sunt:
b) Haemophilus influenzae
c) Moraxella catarrhalis
e) citomegalovirus
---------------------------------------------------------------------
Care sunt medicamentele active în tratamentul etiologic al unei pneumonii cu Mycoplasma
pneumoniae:
a) doxiciclina
b) eritromicina
c) ciprofloxacina
d) metronidazolul
e) tobramicina
---------------------------------------------------------------------
Care din următoarele afirmaţii referitoare la pneumonie sunt exacte?
a) identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiană adecvată
b) tratamentul antimicrobian de urgenţă se începe după confirmarea de laborator a agentului cauzal
c) agenţii cauzali sunt reprezentaţi de bacterii, micoplasme, clamidii, virusuri
d) etiologia pneumoniei rămîne incertă în majoritatea cazurilor
e) alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene este de obicei empirică
---------------------------------------------------------------------
Dintre microorganismele ce determină pneumonii, unele pot scăpa acţiunii mecanismelor
microbicide, persistînd în macrofag:
a) Staphylococus aureus
b) Streptococus fecalis
---------------------------------------------------------------------
Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi:
a) interesarea iniţială a interstiţiului
b) interesarea iniţială a alveolelor
c) necroza ţesutului pulmonar cu producerea de multiple cavităţi cu diametru sub 2 cm
d) invadarea cu exsudat a bronhiilor mari şi traheei
e) bronhopneumonie confluentă ce nu poate fi distinsă de pneumonia lobară
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi germenii patogeni cei mai frecvent intîlniţi în pneumonia comunitară:
---------------------------------------------------------------------
Dintre agenţii patogeni pulmonari asociaţi cu defectele specifice ale imunităţii gazdei, următorii apar
mai frecvent asociaţi în neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3):
b) Pseudomonas aeruginosa
d) Staphylococcus aureus
e) Citomegalovirus
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi afirmaţiile corecte legate de examenul sputei în pneumonie:
a) contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventă de diagnostic eronat a infecţiei
pulmonare cu anaerobi
b) în sindromul pneumonic "tipic" specificitatea diagnostică a frotiului Gram din spută este de 85%
c) prezenţa florei mixte pe frotiul necontaminat sugerează o infecţie cu anaerobi
d) în pneumonia cu Blastomices germenul se evidenţiază îin spută prin coloraţia Giemsa
e) evidenţierea infecţiei micobacteriene se realizează prin RIFD
---------------------------------------------------------------------
Criteriile de spitalizare pentru pacienţii cu pneumonie sunt următoarele:
a) tahipnee > 20 resp./minut
b) tahicardie >90/minut
c) TA sistolică <90 mmHg
d) PaO2>80 mmHg
e) imposibilitatea administrării tratamentului la domiciliu
---------------------------------------------------------------------
Agenţii patogeni microbieni care mai frecvent produc pneumonie în mediu spitalicesc sunt:
a) fungi
c) Streptococcus pneumoniae
d) Pseudomonas aeruginosa
e) bacili enterici aerobi Gram negativi
---------------------------------------------------------------------
Cauze infecţioase de cavitaţie pulmonară sunt:
b) Staphylococcus aureus
c) Streptococcus pneumoniae tip I
d) Histoplasma capsulatum
---------------------------------------------------------------------
Criterii de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie sunt:
a) alterarea acută a statusului mental
b) PO2 arterială > 60 mmHg
c) imposibilitatea tratării ambulatorii
d) multiple comorbidităţi importante
e) pacient peste 50 de ani
---------------------------------------------------------------------
Factorii incriminaţi în răspunsul slab la terapia antimicrobiană empirică sunt:
a) bronşiectazii
b) atelectazie
c) obstrucţie endobronsică
d) peritonită
e) empiem
---------------------------------------------------------------------
Principalele căi de pătrundere în plămîn a germenilor microbieni patogeni, care determină
pneumonii, sunt:
a) aspirarea organismelor care colonizează orofaringele

b) inhalarea aerosolilor infecţioşi
c) diseminarea hematogenă a infecţiei de la un focar extrapulmonar
d) inocularea directă ca rezultat al intubaţiei traheale sau al plăgilor înjunghiate
e) diseminarea limfatică a infectiei de la un focar extrapulmonar
---------------------------------------------------------------------
Cei mai frecvenţi agenţi etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt:
---------------------------------------------------------------------
Etiologia pneumoniilor dobîndite în spital este cel mai frecvent determinată de:
b) Pseudomonas aeruginosa
c) Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
La persoanele infectate cu virusul imunodeficientei umane de tip 1 (HIV-1) etiologia pneumoniei
este determinată în primul rînd de următorii agenţi patogeni:
a) Chlamydophila psittaci
d) Stafilococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi următoarele proceduri invazive
pentru obţinerea de material biopsic pulmonar:
a) aspiraţia transtraheală
b) puncţia pulmonară transtoracică percutanată
c) bronhoscopia cu fibre optice
d) biopsia pulmonară deschisă
e) biopsia ganglionară
---------------------------------------------------------------------
Necroza ţesutului pulmonar este o complicaţie survenită în evoluţia pneumoniilor a căror etiologie
este determinată de:
a) anaerobii orali
d) Staphylococcus aureus
---------------------------------------------------------------------
In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intîlneşte frecvent rezistenţa la:
a) meticilină
b) oxacilină
c) penicilină
d) ampicilină
e) vancomicină
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul etiologic al pneumoniei prin Legionella pneumophila în practica medicală se poate
realiza prin:
a) microscopia frotiului colorat după Gram
b) hemoculturi
c) sputoculturi pe medii obişnuite
d) determinarea agentului urinar
e) determinarea anticorpilor serici prin testul ELISA
---------------------------------------------------------------------
Cele mai eficiente antibiotice utilizate în pneumonia comunitară cu Haemophylus influenzae sunt:
a) eritromicina
b) cefalosporine de generaţia a III-a
c) amoxicilina + clavulanat
d) penicilina
e) clindamicina
---------------------------------------------------------------------
Care dintre următoarele reprezintă criterii de internare a pacientilor cu pneumonie:
a) leucopenia sub 4000/ ml
b) vîrsta peste 60 ani
c) infecţia cu Streptococcus pneumoniae
d) imposibilitatea tratării ambulatorii
e) subfebrilitate
---------------------------------------------------------------------
La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate iniţia tratament cu:
a) cefalosporine de generaţia a III-a

b) metronidazol
c) gentamicină
d) . ampicilina/sulbactam
e) trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
---------------------------------------------------------------------
Care dintre următoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu Moraxella
catarrhalis:
a) penicilina G
b) cefalosporine de generaţia a II-a
c) eritromicina
d) metronidazol
e) ampicilina/sulbactam
---------------------------------------------------------------------
Care dintre următoarele cauze neinfecţioase produc cavitaţie pulmonară:
a) diabet zaharat
b) insuficienta renală
c) infarct pulmonar
d) neoplasme pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Pacienţii cu abcese anaerobe:
a) sunt predispuşi la aspirarea conţinutului orofaringian
b) nu au peridontopatii
c) de obicei au peridontopatii
d) expectorează spută fetidă
e) nu expectorează spută fetidă
---------------------------------------------------------------------
Radiografiile pulmonare sunt utile pentru:
a) confirmarea cavităţilor pulmonare
b) determinarea etiologiei pneumoniei
c) confirmarea prezenţei infiltratelor pulmonare
d) evaluarea extinderii inflamatiei
e) determinarea antibiorezistenţei microbiene
---------------------------------------------------------------------
Tulpinile de Staphylococcus aureus meticilin-rezistente sunt rezistente la:
a) clindamicină
b) eritromicină
c) ofloxacină
d) vancomicină
e) penicilină
---------------------------------------------------------------------
In etiologia pneumoniei sunt implicate:
a) Bacterii
b) Micoplasme
c) Virusuri
d) Rickettsii
e) Plasmodium falciparum
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi răspunsurile corecte:
a) Pneumonia este o infecţie a parenchimului pulmonar
b) Pneumonia este determinată de factori chimici, alergici, fizici
c) Terapia antimicrobiană ţintită necesită identificarea germenului etiologic
d) Micoplasmele, rickettsiile, clamidiile constituie agentii etiologici cei mai frecvenţi ai
pneumoniilor
e) Alegerea iniţială a terapiei antimicrobiene rămîne empirică
---------------------------------------------------------------------
La pacienţii spitalizaţi pentru pneumonie comunitară severă printre cei mai frecvenţi patogeni sunt:
c) Bacilii enterici Gram negativi
d) Micoplasma pneumoniae
---------------------------------------------------------------------
Rolul Staphylococcus aureus ca şi patogen al pneumoniei comunitare sporeşte:
a) la persoanele tinere
b) la persoanele în vîrstă
c) la persoanele ce administrează injecţii
d) la bolnavii multispitalizaţi
e) în "sezonul gripal"
---------------------------------------------------------------------
Dintre criteriile de spitalizare a pacienţilor cu pneumonie fac parte:
a) vîrsta >65 ani
b) bolile asociate semnificative (renale, cardiace, pulmonare, etc.)
c) febra 38 °C
d) cauza probabilă a pneumoniei - Streptoccocus pneumoniae
e) alterarea acută a statusului mental
---------------------------------------------------------------------
Manifestarea radiologică a pneumoniei necomplicate este:
a) opacitatea de tip alveolar cu bronhogramă aerică
b) semnul siluetei
c) opacitatea de tip interstiţial
d) opacitatea inelară
e) toate sus-numite
---------------------------------------------------------------------
Particularităţile evoluţiei pneumoniei prin Staphylococcus aureus sunt:
a) pneumatocelele
b) empiemul
c) evoluţia uşoară
d) opacităţile rotunde
e) hemoleucograma neschimbată
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae meticilin-rezistent sunt recomandate:
a) oxacilina
b) amoxicilina/clavulanat
c) clindamicina
d) vancomicina
e) linezolidul
---------------------------------------------------------------------
Antibacterienele cu activitate antipiocianică sunt:
a) piperacilină/tazobactam
b) ticarcilină
c) ceftriaxon
d) cefuroxim axetil
e) ceftazidim
---------------------------------------------------------------------
Factorii de risc sporit al pneumoniei cu Pseudomonas aeruginosa sunt:
a) fibroza chistică
b) bronşiectaziile
c) finisarea recentă a cursului de antibioterapie cu spectru larg
d) malnutriţie
e) contractarea la domiciliu a pneumoniei
---------------------------------------------------------------------
Agenţi "atipici" sunt numiţi:
a) Chlamydophila pneumoniae
c) Legionella pneumophila
---------------------------------------------------------------------
Pneumoniile interstiţiale mai frecvent sunt determinate de:
a) virusuri
b) agenţi "atipici"
c) bacterii
d) rickettsii
e) Pneumocystis jiroveci
---------------------------------------------------------------------
Criterii de spitalizare în serviciul terapie intensivă a pacientului cu pneumonie comunitară sunt:
a) vârsta peste 60 ani
b) alterarea statusului mental
c) comorbidităţi importante
d) temperatura corporală sub 36°C
e) afectarea pulmonară multilobară
---------------------------------------------------------------------
a) alterarea statusului mental
b) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
c) temperatura corporală peste 39°C
d) comorbidităţi importante
e) afectarea pulmonară multilobară
---------------------------------------------------------------------
a) leucopenie (sub 4000/ml)
b) comorbidităţi importante
c) hiperleucocitoza (peste 25 000/ml)
d) necesitatea ventilaţiei mecanice
e) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
---------------------------------------------------------------------
a) vârsta peste 60 ani
b) ineficienţa antibioterapiei iniţiale
c) comorbidităţi importante
d) debitul urinar sub 20 ml/oră
e) pneumonia progresivă
---------------------------------------------------------------------
Medicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare severe sunt:
a) AMO/AC
b) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu macrolidice
c) macrolidicele
d) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone
e) cefalosporinele de generaţia a III-a combinate cu fluorochinolone respiratorii
---------------------------------------------------------------------
Măsurile de profilaxie a pneumoniei prin Streptococcus pneumoniae includ:
a) sistarea fumatului
b) antibiotice betalactamice
c) evitarea suprarăcelii
d) vaccinarea antipneumococică
e) antiinflamatorii nesteroidiene
---------------------------------------------------------------------
Particularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin streptococci de grup A sunt:
a) opacităţi interstiţiale
b) pneumonii secundare infecţiei virale
c) bronhopneumonii
d) complicate cu necroză pulmonară
e) complicate cu pleurezii
---------------------------------------------------------------------
Particularităţile de evoluţie a pneumoniilor prin Mycoplasma pneumoniae sunt:
a) opacităţi interstiţiale
b) manifestări extrapulmonare frecvente
c) apar mai des la persoanele tinere
d) complicate cu necroză pulmonară
e) evoluţie severă
---------------------------------------------------------------------
Particularităţile pneumoniilor prin germeni Gram negativi sunt:
a) pneumonii nosocomiale
b) survin la adulţi sănătoşi
c) sunt frecvente la taraţi
d) au tendinţă de formare a cavităţilor
e) complicate cu empiem
---------------------------------------------------------------------
În care afecţiuni pulmonare se auscultă crepitaţia?
a) Bronşita cronică
b) Bronşiectazii
c) Bronhopneumonie
d) Pneumonia franc lobară
e) Tuberculoza pulmonară cavitară
---------------------------------------------------------------------
Bronhopneumonia se caracterizează prin următoarele simptome clinice, cu excepţia:
a) Febră
b) Dispnee
c) evoluţie stadială
d) spută rugenie
e) Frison solemn
---------------------------------------------------------------------
Ce preparate nu se indică în tratamentul etiologic al pneumoniei pneumococice?
a) Benzilpenicilină
b) Ketokonazol
c) Gentamicină
d) Amfotericină B
e) Eritromicină
---------------------------------------------------------------------
Ce preparate se pot administra în tratamentul bronhopneumoniei?
a) Penicilina
b) Oxacilina
c) Meticilina
d) Nitroxolina
e) Gentamicina
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Streptococcus pyogenes se administrează:
a) Penicilina G
b) Eritromicina
c) Clindamicina
d) Vancomicina
e) Ampicilina
---------------------------------------------------------------------
Pneumonia franc lobară necomplicată se caracterizează prin:
a) Tuse
b) Febră
c) Hiperemia obrazului de partea afectată
d) Suflu bronşic
e) Raluri buloase
---------------------------------------------------------------------
Pneumonia se caracterizează prin:
a) Junghi toracic
b) Dispnee
c) Suflu bronşic
d) Leucocitoză
e) Trombocitoză
---------------------------------------------------------------------
Pacientul C., 58 de ani, a fost spitalizat la a treia zi de boală cu acuze la febră până la 38,5 gr.C,
durere în hemitoracele stâng, tuse cu expectoraţie sero-purulentă. Obiectiv: la percuţie pe stânga mai
jos de coasta a treia, anterior se determină submatitate; tot aici, auscultativ - murmur vezicular
atenuat, raluri buloase. Pulsul 120 pe min., TA 110/65 mm Hg. Radiologic se determină o opacitate
intensă neomogenă în segmentul posterior a lobului superior pe stânga. La însămânţarea sputei s-a
depistat Stafilococcus aureus. Diagnosticul clinic: Bronhopneumonie оn lobul superior pe stînga. Оn
tratamentul acestui pacient se pot folosi medicamentele:
a) Oxacilina
b) Gentamicina
c) Ceftriaxon
d) Dimedrolul
e) Clofelina
---------------------------------------------------------------------
407. Intrebarea nr. 407: I191 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0
sec Autor: EU
CS Care dintre următoarele explorări nu fac parte din diagnosticul BPOC
a) Radiografia toracică
b) Probe funcționale respiratorii
c) Electrocardiogramă
d) Gazometria
e) Ecografia Doppler vascular
---------------------------------------------------------------------
408. Intrebarea nr. 408: I192 Capitol: BPOC CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
CS Bronşita cronică obstrctivă se caracterizează prin
a) este asociată unei hipoxemii de repaus
b) este asociată unei reversibilităţi parţiale
c) apare dispnee de repaus
d) VEMS < 35%
e) expectoraţie zilnică timp de de cel puţin 3 luni în cursul a cel puţin 2 ani consecutive
---------------------------------------------------------------------
CS Hipoxia+hipercapnia se întâlnesc în
a) Decompensarea BPOC
c) Criza de astm
d) EPA
e) Insuficienţa renală
---------------------------------------------------------------------
CS Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în legătură cu BPOC
a) Pentru diagnostic pozitiv se efectuează explorări funcţionale respiratorii cu test de reversibilitate
bronşică
b) Se agravează lent progresiv
c) Cuprinde bronşite cronice cu obstruţie bronşică

d) Cuprinde emfizeme paracicatriciale
e) Se caracterizează prin limitare cronică cu debite aeriene
---------------------------------------------------------------------
CS În BPOC cu PaO2 < de 60 mmHg, oxigenoterapia nu este necesară în caz de
a) Desaturări la efort
b) Desaturări nocturne
c) Semne de IVD
d) Poliglobulie importantă
e) HTA
---------------------------------------------------------------------
CS BPOC necesită ventilaţie mecanică dacă
a) FC peste 110/min
b) FR peste 25/min
c) SaO2 sub 90%
d) PaO2 sub 60 mmHg
e) PaCO2 peste 70 mmHg
---------------------------------------------------------------------
СS Un pacient diagnosticat cu BPOC, care prezintă VEMS/CV < 0,70, VEMS < 50% din valorile prezise si
dispnee in repaus se încadreaza în
a) stadiul A
b) stadiul B
c) stadiul C
d) stadiul D
e) nici una din variantele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
CS Următorul NU este semn de alarmă care să impună ventilaţie mecanică la un pacient cu BPOC
a) tulburări de conştienţă
b) epuizare respiratorie
c) PaO2 < 60 mmHg
d) PaCO2 > 70 mmHg
e) Absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
---------------------------------------------------------------------
CS Monitorizarea BPOC pe termen lung include următorul element
a) Diminuarea mortalităţii
b) Tratarea factorilor de risc
c) Ameliorarea toleranţei la efort
d) Tratarea simptomelor
e) toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
СS Defect ventilator obstructiv din BPOC este marcat de VEMS/CV sub
a) 0,89
b) 0,79
c) 0,8
d) 0,70
e) 0,79
---------------------------------------------------------------------
СS În emfizemul centrolobular, PFR este caracterizat de, cu excepţia
a) PaCO2 crescută
b) PaO2 scăzută
c) DLCO normal sau puţin scăzut
d) CPT foarte crescut
e) VEMS/CV scăzut
---------------------------------------------------------------------
CS BPOC este a cata cauza de deces in lume?
a) a 3-a
b) a 6-a
c) a 5-a
d) a 4-a
e) a 7-a
---------------------------------------------------------------------
419. Intrebarea nr. 419: I203 Capitol: BPOC CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
CS Diagnosticul de BPOC se realizeaza prin
a) explorari functionale respiratorii (PFR) cu test de reversibilitate bronsica
b) masurarea volumelor si debitelor pulmonare: prin bodypletismografie si dilutie (obligatoriu)
c) documentarea disfunctiei ventilatorii obstructive
d) evaluarea severitatii bolii in functie de raportul VEMS/CV
e) doar examen clinic
---------------------------------------------------------------------
СS Care dintre următorii sunt factori de risc pentru BPOC
a) Praf de piatră
b) Deficit de alfa 1 antitripsină
c) SO2
d) Polen
e) Bumbac
---------------------------------------------------------------------
CM Reprezintă indicaţie de efectuare a gazometriei
a) SaO2<92%
b) VEMS<45%
c) VEMS<50%
d) Comorbiditate cardiovasculară
e) Discordanţa clinico-funcţională
---------------------------------------------------------------------
CM Reprezintă criterii de gravitate în BPOC
a) PaCO2>45 mmHg
b) SaO2<80%
c) pH<7.2
d) pH<7.2
e) PaO2>60%
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul în BPOC sunt adevărate
a) Se va opri fumatul
b) Vaccinare antigripală
c) Reantrenare la efort
d) Reantrenare la efort
e) Obligatoriu corticoterapie orală
---------------------------------------------------------------------
СM Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia
a) ventilatie cu buzele tuguiate
b) punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali)
c) semnul Hoover
d) hipocratism digital
e) pierdere in greutate
---------------------------------------------------------------------
CM La examenul clinic al unui pacient cu BPOC NU sunt semne clinice de distensie toracică: (162)
a) semnul Hoover
b) deplasarea peretelui toracic spre interior în timpul contracţiei diafragmului
c) semne de HTAP şi de IVD
d) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui
e) utilizarea muşchilor respiratori accesori
---------------------------------------------------------------------
CM Care dintre următoarele variante sunt semne de alarmă la un pacient cu BPOC care impun ventilaţie
mecanică?
a) somnolenţa
b) scăderea vigilenţei
c) tuse ineficientă
d) semne de şoc
e) absenţa ameliorării rapide în ciuda oxigenoterapiei
---------------------------------------------------------------------
CM Disfuncţia ventilatorie obstructivă din cadrul BPOC este marcată prin
a) Severitate definită doar prin VEMS/CV
b) Severitate definită doar prin VEMS
c) VEMS/CV < 0,70
d) VEMS/CV < 70%
e) Există semne de distensie toracică
---------------------------------------------------------------------
CM Dacă un pacient prezintă dispnee expiratorie cu wheezing şi/sau raluri bronşice, atunci diagnosticul
poate fi
a) Edem pulmonar acut
b) Decompensare acută a BPOC
c) Pneumopatie acută infecţioasă
d) Embolie pulmonară
e) Pneumopatie de hipersensibilitate
---------------------------------------------------------------------
СM BPOC include
a) Emfizemul centrolobular
b) Emfizemul panlobular
c) Emfizemul paracicatricial
d) Bronsita cronică obstructivă
e) Bronşită cronică simplă
---------------------------------------------------------------------
СM Nu se face oxigenoterapia de lunga durata in BPOC daca
a) PaO2 diurna masurata in repaus, in aer <60 mmHg
b) PaO2 < 60mmHg si HTAP
c) PaO2 < 60mmHg si insuficienta ventriculara stanga
d) La distanta de un episod acut
e) Hipoventilatie alveolara nocturana (SaO2 < 95%)
---------------------------------------------------------------------
СM Chirurgia BPOC este contraindicata in caz de
a) PCO2 >60 mmHg
b) HTAP
c) tabagism persistent
d) corticoterapie superioara la 10 mg/zi continua
e) CPT >125%, PaO2 in jur de 60 mmHg, VEMS aproximativ 25%
---------------------------------------------------------------------
СM Complicatii sindromului de apnea in somn sunt
a) Moarte subita in somn
b) HTAP
c) Atacuri ischemice cerebrale sau coronariene
d) IMA
e) Hipertensiune arteriala sistemica
---------------------------------------------------------------------
СM In emfizemul centrolobular la radiografia toracica se observa
a) hiperclaritate a varfurilor
b) hiperclaritate difuza
c) cardiomegalie
d) inima in picatura
e) dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
---------------------------------------------------------------------
СM În tratamentul BPOC se utilizează următorii bronhodilatatori cu acţiune scurtă
a) Formoterol
b) Bromură de ipratoripium
c) Bromură de tiotropium
d) Salmeterol
e) Fenoterol
---------------------------------------------------------------------
CM Ventilaţia mecanică în BPOC se impune dacă
a) FR mai mare de 25/min
b) Există confuzie
c) pH sub 7,30
d) PaCO2 mai mare de 70 mmHg
e) PaO2 sub 60 mmHg
---------------------------------------------------------------------
436. Intrebarea nr. 436: I220 Capitol: ALERGOLOGIE CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
CS Care dintre următoarele nu cauzează anafilaxie
a) Medicamentele
b) Latexul
c) Polenul
d) Înţepăturile de insecte
e) Efortul fizic
---------------------------------------------------------------------
CS La pacienţii cu risc de reacţii anafilactice severe nu se recomandă
a) Purtarea brăţării de alertă
b) Evitarea alergenilor care pot cauza simptomele
c) Să poarte cu sine autoinjector de adrenalina
d) Să ştie sa utilize un autoinjector de adrenalină
e) Expunerea cît mai frecventă la alergen cu scop de hiposensiblizare
---------------------------------------------------------------------
CS Mecanismele de actiune a corticosteroizilor în tratamentul astmului bronsic sunt
a) Reducerea producerii de citokine
b) Cresterea transudarii microvasculare
c) Asigurarea migrarii si activarii celulelor inflamatorii
d) Cresterea nivelului de citokine
e) Inhibitia eliberarii de mediatori din mastocite
---------------------------------------------------------------------
CS Manifestarile clinice sistemice ale alergiei medicamentoase pot fi
a) Şoc anafilactic
b) Vertije
c) Eruptii cutanate
d) Halucinatii
e) Hipotonie
---------------------------------------------------------------------
CS Tratamentul alergiei medicamentoase include
a) Beta-adrenoblocatori
b) Penicilina
c) Vitamine
d) Preparate sedative
e) Corticosteroizi
---------------------------------------------------------------------
CS Polinoza este o afectiune alergica conditionata de hipersensibilitatea la alergenii
a) Polenici
b) Alimentari
c) De menaj si epidermali
d) Medicamentosi
e) Infectiosi
---------------------------------------------------------------------
CS Criteriile de diagnostic al polinozei sunt, cu exceptia
a) Anamneza alergologica agravata
b) Manifestarile clinice
c) Testele cutanate pozitive
d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) Depistarea polenului în frotiul nazal
---------------------------------------------------------------------
CS Urmatoarele caracteristici determina angioedemul neurotic, cu exceptia
a) Este un echivalent clinic si histopatologic al elementului urticarian extins în suprafata si
profunzime
b) Este o urticarie giganta asimetrica cu o senzatie tipica de arsura
c) Se dezvolta preponderent în tesuturile profunde ce contin tesut lax afectând mai des buzele, zona
periorbitala, limba, organele genitale, membrele
d) Afecteaza mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) Regreseaza prompt la diuretice
---------------------------------------------------------------------
CS Standartul de aur pentru diagnosticarea hipersensibilitatii la medicamente este
a) Hemoleucograma
b) Testele cutanate patch
c) Testele cutanate scratch
d) Testul de provocare
e) IgE specifice
---------------------------------------------------------------------
CS Teste utilizate pentru diagnosticul pozitiv al alergiei alimentare sunt, cu excepţia
a) IgE specifică la alimentul incriminat
b) Teste de provocare
c) Hemoleucograma
d) Teste cutanate scratch
e) Teste cutanate prick
---------------------------------------------------------------------
CS Sindromul de alergie orală nu se manifesta prin
a) Un tip de reactivitate încrucişată
b) Un tip de alergie alimentară
c) O varietate de manifestări localizate la nivelul cavităţii bucale
d) Este provocat de contactul cavităţii bucale cu fructe sau legume proaspete
e) Angioedemul localizat strict la nivelul cavitatii bucale
---------------------------------------------------------------------
447. Intrebarea nr. 447: I231 Capitol: ALERGOLOGIE CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
CM Animalele de casă pot provoca reacţii alergice prin alergenii prezenţi în
a) Salivă
b) Sânge
c) Materii fecale
d) Blană
e) Urină
---------------------------------------------------------------------
CM Simptomele cauzate de expunerea la pneumo alergeni sunt
a) Obstrucţie nazală
b) Tuse
c) Prurit cutanat
d) Strănut
e) Rinoree apoasă
---------------------------------------------------------------------
CM Următorii alergeni pot produce reacţii anafilactice
a) Exerciţiile fizice
b) Latexul
c) Înţepăturile de himenoptere
d) Alunele
e) Blana de pisică
---------------------------------------------------------------------
CM socul anafilactic necesita diagnostic diferential cu
a) Lipotemie
b) Hipertensiunea arterială
c) Epilepsie
d) Şocul cardiogen
e) Şocul traumatic
---------------------------------------------------------------------
CM Tipurile reactiilor alergice sunt urmatoarele
a) Rezistenta nespecifica
b) Reactia citotoxica
c) Fenomenul Artus (prin complexe imune)
d) Reactia de hipersensibilizare mediata celular
e) Reactia anafilactica
---------------------------------------------------------------------
CM Alergenii ce pot provoca astmul bronsic atopic sunt
a) Praful de casa-acarieni
b) Polenurile
c) Sporii fungici
d) Alergenii bacterieni
e) Alergeni epidermali
---------------------------------------------------------------------
CM În reactia urticariana participa urmatoarele elemente celulare
a) Mastocitul
b) Eozinofilul
c) Bazofilul
d) Monocitul
e) Fagocitul
---------------------------------------------------------------------
CM Urticaria alergica poate avea la baza urmatoarele mecanisme patofiziologice
a) Tipul I de reactii imunologice
b) Tipul II de reactii imunologice
c) Tipul III de reactii imunologice
d) Insuficienta inhibitorului C1
e) Tipul IV de reactii imunologice
---------------------------------------------------------------------
CM În cazul sindromului urticarian, mecanismele activarii mastocitelor sunt
a) Hipersensibilitatea imediata de tip reaginic
b) Insuficienta inhibitorului C1 al complementului
c) Activarea sistemului kininic al plasmei
d) Activarea directa a mastocitelor
e) Activarea complementului pe calea alterna
---------------------------------------------------------------------
CM Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte
a) Urticaria colinergica
b) Urticaria de contact la caldura
c) Dermografismul
d) Urticaria atopica
e) Urticaria în boala serului
---------------------------------------------------------------------
CM Urticaria colinergica este indusa de
a) Efort fizic
b) Aport masiv de alimente bogate în tiramina
c) Stresul psihic acut
d) Iradierea ultravioleta
e) Mediul ambiant cald
---------------------------------------------------------------------
CM În diagnosticul sindromului urticarian de geneza alimentara o importanta primordiala are
a) Anamneza (efectul de eliminare)
b) Respectarea dietei hipoalergice de baza
c) Efectuarea zilnicului alimentar
d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
CM Preparatele de electie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt
a) Colinomimeticele
b) Adrenomimeticele
c) Ganglioblocatorii
d) Antihistaminicele
e) Adrenoblocatorii
---------------------------------------------------------------------
CM Simptomele clinice în polinoza se manifesta
a) Numai în anotimpul rece
b) Numai în anotimpul de toamna
c) Nu este caracteristica manifestarea sezoniera
d) Au caracter sezonier
e) Diminuiaza dupa ploaie
---------------------------------------------------------------------
CM Care manifestari clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoza
a) Rinita atopica sezoniera indusa de polen
b) Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polen
c) Astm bronsic atopic indus de polen
d) Dermatita atopica
e) Alveolita alergica
---------------------------------------------------------------------
CM Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
a) Antibiotice
b) Antihistaminice
c) Sedative
d) Stabilizatori ai membranei mastocitare
e) Corticosteroizi topici
---------------------------------------------------------------------
CM Principiile de baza în tratamentul polinozei sunt
a) Eliminarea alergenului
b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) Medicatia antihistaminica
d) Antibioticoterapia
e) Colinomimeticele
---------------------------------------------------------------------
CM Gravitatea exacerbarilor sezoniere în polinoza depinde de
a) Concentratia polenului în aer
b) Genul plantelor
c) Gradul sensibilitatii individuale
d) Durata sezonului de polenizare
e) Presiunea barometrica
---------------------------------------------------------------------
CM Care manifestari clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoza
a) Rinita atopica sezoniera indusa de polen
b) Conjunctivita alergica sezoniera indusa de polen
c) Astm bronsic atopic indus de polen
d) Dermatita atopica
e) Alveolita alergica
---------------------------------------------------------------------
466. Intrebarea nr. 466: Intrebarea1 Capitol: Hipertensiunea pulmonara Mod de punctare: A1
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Brocovschi Victoria
Care sunt valorile normale ale presiunii în artera pulmonară ?
a) 45-60 mm Hg
b) 25-30 mm Hg
c) 60-100 mm Hg
d) 100-120 mm Hg
e) 60-120 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Sindromul CREST include următoarele, cu excepţia:
a) calcinoză subcutanată
b) disfuncţie esofagiană
c) fenomene Raynaud
d) sclerodactilie, telangiectazii
e) hipocrotism digital
---------------------------------------------------------------------
Mecanismele patogenetice ale HTP în sclerodermie sunt următoarele, cu excepţia:
a) creşterea debitului pulmonar
b) vasoconstricţie
c) remodelarea peretelui vascular pulmonar
d) fenomene de tromboză in situ
e) defect de producere a substanţelor vasoconstrictoare
---------------------------------------------------------------------
Mecanism probabil al hipertensiunii pulmonare la pacienţii splenectomizaţi sunt:
a) Creşterea duratei de viaţă a hematiilor şi activitatea plachetară
b) Inhibarea canalelor de K
c) Creşterea debitului cardiac
d) Scăderea debitului cardiac
e) Hipertensiune portală
---------------------------------------------------------------------
Presiunea normală în atriul stâng este:
a) 15-20 mm Hg
b) 20-25 mm Hg
c) 7 mm Hg
d) 25-30 mm Hg
e) 30-40 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
471. Intrebarea nr. 471: Intrebarea6 Capitol: Hipertensiunea pulmonara Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Brocovschi Victoria
În următoarele patologii are loc distrucţia patului vascular pulmonar, cu excepţia:
a) bronşită cronică
b) emfizem
c) tuberculoză pulmonară
d) pulmonectomie
e) fibroze pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Conform clasificării funcţionale a HTP la clasa II corespunde următoarea afirmaţie:
a) Limitare uşoară a capacităţii de efort . Nu există simptome în rapaos, iar activitatea fizică
obişnuită determină simptome (dispnee, durere toracică, presincopă, fatigabilitate)
b) Nu există o limitare a capacităţii de efort. Activitatea fizică obişnuită nu determină simptome
c) Limitare marcată a capacităţii de efort. Nu există simptome în repaos, iar activitatea fizică mai
mică decît obişnuită determină simptome
d) Nu sunt capabili să efectueze activitate fizică. Pot avea simptome în repaos, care sunt agravate la
cel mai mic efort
e) Nici una de mai sus
---------------------------------------------------------------------
Clasificarea hemodinamică a HTP include următoarele , cu excepţia:
a) Scăderea fluxului pulmonar
b) Precapilară ( arterială)
c) Postcapilară (venoasă)
d) Mixtă
e) Creşterea fluxului pulmonar
---------------------------------------------------------------------
HTP moderată are următoarele valori:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
HTP uşoară are valorile:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
HTP severă:
a) 25-40 mm Hg
b) 41-75 mm Hg
c) 76-110 mm Hg
d) >110 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
HTP foarte severă:
a) 25-40 >110 mm Hg
b) 41-75 >110 mm Hg
c) 76-110 >110 mm Hg
d) >110 mm Hg
---------------------------------------------------------------------
La examenul obiectiv al pacientului cu HTP se evidenţiază, cu excepţia:
a) Accentuarea şi dedublarea Z II la focarul pulmonarei
b) Tahicardie
c) Cianoză
d) Pulsaţie epigastrică
e) Accentuarea Z II la focarul Ao
---------------------------------------------------------------------
Semne ECG în HTP sunt următoarele, cu excepţia:
a) hipertrofie ventricularădreapta
b) hipertrofie atrială dreaptă
c) semne de bloc incomplet de ram drept
d) P pulmonar
e) Alungirea PQ
---------------------------------------------------------------------
Pentru excluderea trombembolismului pulmonar de elecţie este:
a) radiografia cutiei toracice
b) ECG
c) Ecocardiografia
d) Scintigrafie pulmonară
e) Ultrasonografie
---------------------------------------------------------------------
Cînd este indicată angiografia pulmonară la un pacient cu HTP:
a) edem pulmonar
b) suspecţia de HTP prin trombembolism cronic
c) fibroză pulmonară interstiţială
d) bronşiectazii
e) şunt arterio-venos
---------------------------------------------------------------------
Valoarea SaO2 de la care se indică Oxigenoterapie:
a) sub 99%
b) sub 95%
c) sub 90%
d) < 70%
e) < 60%
---------------------------------------------------------------------
Semnele clinice de disfuncţie ventriculară dreapta sunt următoarele, cu excepţia:
a) raluri crepitante pulmonare
b) turgescenţa jugularelor
c) puls venos pozitiv
d) hepatomegalie
e) edemele declive
---------------------------------------------------------------------
Cauze ale cordului pulmonar:
a) BPCO
b) Alveolite fibrozante
c) Astm Bronşic
d) Hipertensiunea pulmonară idiopatică
---------------------------------------------------------------------
Sindromul Pikwik include următoarele, cu excepţia:
a) somnolenţă
b) obezitate
c) pletoră
d) edemele
e) situs inversus
---------------------------------------------------------------------
Manifestările apneei în somn sunt următoarele, cu excepţia:
a) hipersomnolenţă diurnă
b) episoade apneice nocturne repetate
c) somnambulism
d) cefalee matinală
e) tuse cu expectoraţie
---------------------------------------------------------------------
Simptomele cordului pulmonar cronic sunt următoarele, cu excepţia:
a) tuse (cu sau fără expectoraţie), wheezing
b) cianoză centrală
c) sincope la efort fizic
d) dureri precordiale de tip anginos
e) parestezii
---------------------------------------------------------------------
Examenul fizic al unui pacient cu CPC relevă următoarele , cu excepţia:
a) galop ventricular drept
b) accentuarea Z I la focarul aortei
c) jugulare turgescente
d) tahicardie
e) hepatomegalie dureroasă
---------------------------------------------------------------------
489. Intrebarea nr. 489: Intrebarea24 Capitol: Hipertensiunea pulmonara CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Brocovschi Victoria
Bolile pulmonare produc HTP prin următoarele mecanisme:
a) ischemie
b) hipoxie
c) inflamaţie
d) obstrucţie bronşică
e) pierdere de vase pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Prin care mecanisme hipertensiunea portală induce hipertensiune pulmonară:
a) creşte debitul pulmonar secundar majorării DC
b) creşterea forţelor de forfecare
c) remodelare vasculară
d) scăderea debitului cardiac
e) hipertensiune arterială
---------------------------------------------------------------------
Simptomele clasice ale HTP sunt:
a) Dispnee
b) durere toracică de tip anginos
c) sincopa de efort
d) hemoptizie
e) fatigabilitate
---------------------------------------------------------------------
Insuficienţa ventriculară dreaptă este reflectată prin:
a) creşterea presiunii venoase centrale
b) hepatomegalie
c) ascită
d) edeme decline
e) edem pulmonar
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul diferenţial al HTP include următoarele:
a) Hipertensiunea arterială
b) Insuficienţa inimii stângi
c) Mixom atriului stâng
d) Stenoză de arteră pulmonară
e) Insuficienţă mitrală
---------------------------------------------------------------------
Tratamentul convenţional al HTP include:
a) O2 terapie
b) Digoxina
c) Diureticele
d) Anticoagulante orale
e) Nitraţi
---------------------------------------------------------------------
495. Intrebarea nr. 495: Intrebarea30 Capitol: Hipertensiunea pulmonara CM Mod de punctare: A3
Tratamentul non-convenţional al HTP grupul I (HTP idiopatică, familială) datorită bolilor ce
afectează arterele pulmonare musculare) prevede administrarea de:
a) antagoniştii de calciu
b) prostocicline
c) antagonişti de receptori de endotelină
d) inhibitorii de fofodiesterază
e) nitraţii
---------------------------------------------------------------------
Hipertensiunea pulmonară tromboembolică are următoarele opţiuni de tratament:
a) tratament anticoagulant cronic
b) trombarterectomia
c) oxigenoterapia
d) inhibitori ai enzimei de conversie
e) βeta blocante
---------------------------------------------------------------------
Criterii diagnostic pozitiv pentru cordul pulmonar:
a) HTP dovedită prin oricare metodă
b) Hipertrofia VD dovedită
c) Dilaterea VD confirmată prin metode imagistice
d) Semne clinice de disfuncţie VD
e) Suflu sistolic la focarul pulmonarei
---------------------------------------------------------------------
Bolile pulmonare obstructive care duc la apariţia CPC:
a) Bronşita cronică
b) Emfizem pulmonar
c) Astm bronşic
d) Fibroza chistică
e) Alveolita fibrozantă
---------------------------------------------------------------------
Hipoventilaţia alveolară produce:
a) Hipercapnie
b) Hipoxemie
c) hipocapnie
d) alcaloză respiratorie
e) nici una de mai sus
---------------------------------------------------------------------
Tulburări ale centrului de controlrespirator produc:
a) Hipoventilaţie
c) hipocapnie
d) hipoxemie
e) hipertensiune pulmonară
---------------------------------------------------------------------
Explorări paraclinice uzuale pentru un pacient cu cord pulmonar cronic sunt:
a) Electrocardiograma
b) Ecocardiografie
c) Spirografie
d) Radiografia cutiei toracice
e) Tomografie computerizată
---------------------------------------------------------------------
Complicaţii ale cordului pulmonar sunt:
a) tromboembolism pulmonar
b) infarct miocardic
c) aritmii
d) insuficienţa tricuspidiană relativă
e) stenoza tricuspidiană
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul cordulu pulmonar cronic sunt utilizate:
a) Diureticele
b) Digitalicele
c) Βeta mimeticele
d) Glucocorticosteroizii
e) Sîngerarea
---------------------------------------------------------------------
Metode de evaluare ale hipertensiunii pulmonare sunt:
a) Tensiunea venoasă centrală
b) EKG
c) Cateterizarea arterei pulmonare
d) Determinarea presiunii în ventriculul drept
e) EcoCG
---------------------------------------------------------------------
505. Intrebarea nr. 505: Intrebarea121 Capitol: Pneumonite interstitiale CS Mod de punctare: A1
Alegeţi varianta cu cea mai mare prevalenţă din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice
d) Pneumonita interstiţială comună
---------------------------------------------------------------------
Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Oxana Munteanu
Alegeţi varianta cu pronosticul cel mai favorabil din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice
d) Pneumonita interstiţială comună
---------------------------------------------------------------------
Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie acută?
d) Pneumonita interstiţială comună/Fibroza pulmonară idiopatică
---------------------------------------------------------------------
Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie cronică?
c) Pneumonita intestiţială nespecific
---------------------------------------------------------------------
Rolul decisiv în stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică la un pacient cu
predominarea opacităţilor în sticlă mată îi revine
a) Spirometriei
b) Gazimetriei
c) Biopsiei pulmonare
d) HRCT pulmonar
e) Scintigrafiei pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Prezenţa formaţiunilor chistice, focarelor fibroblastice, alternanţei zonelor de parenchim pulmonar
normal şi a zonelor de fibroză în preparatul morfologic sunt în favoarea diagnosticului:
a) Abces pulmonar
b) Pneumonie
c) Fibroză pulmonară idiopatică
d) Pneumonită interstiţială nespecifică
e) Cancerului pulmonar
---------------------------------------------------------------------
Criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică sunt toate cu
excepţia:
a) Vârsta peste 50 ani
b) Durata bolii până la 3 luni
c) Crepitaţii bazal bilateral
d) Dispnee inexplicabilă la efort fizic, cu debut insidios
e) Durata bolii peste 3 luni
---------------------------------------------------------------------
La HRCT s-au determinat fagure de miere subpleural şi în lobii inferiori, opacităţi reticulare difuz
răspândite, opacităţi în sticlă mată arii restrânse, bronşiectazii de tracţiune în lobii inferiori. Care
este cel mai probabil diagnostic?
a) BPOC
b) Boala bronşiectatică
c) Fibroza chistică
e) Sarcoidoza
---------------------------------------------------------------------
513. Intrebarea nr. 513: Intrebarea129 Capitol: Pneumonite intersitiale CM Mod de punctare: A3
Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice trebuie suspectată:
a) Agravarea dispneei pe parcursul ultimului an
b) Apariţia opacităţilor „în sticlă mată" cu agravarea tabloului radiologic preexistent
c) Agravarea dispneei pe parcursul ultimei luni
d) Apariţia opacităţilor infiltrative bilateral cu agravarea tabloului radiologic preexistent
e) Asocierea infecţiei
---------------------------------------------------------------------
Care din cele enumerate sunt criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară
idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Expuneri profesionale la diverse pulberi
b) Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit)
c) Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus)
d) Schimbul gazos periclitat
e) Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
---------------------------------------------------------------------
Care din cele enumerate sunt criterii minore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară
idiopatică în lipsa biopsiei pulmonare
a) Vârsta peste 50 ani
b) Vârsta sub 50 ani
c) Durata bolii până la 3 luni
d) Durata bolii peste 3 luni
e) Crepitaţii bazal bilateral
---------------------------------------------------------------------
Care variante din grupul pneumonitelor interstiţiale idiopatice au o evoluţie subacută?
---------------------------------------------------------------------
Care sunt manifestările clinice sugestive pentru fibroza pulmonară idiopatică?
a) Febra
b) Dispnee progresivă
c) Dispnee cu debut acut
d) Tuse
e) Crepitaţie sonoră
---------------------------------------------------------------------
Care sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la radiografia toracelui la un pacient cu fibroză
pulmonară idiopatică?
a) Opacităţi liniare
b) Cavităţi
c) Opacităţi reticulare
d) Pneumotorax
e) Imaginea „în fagure de miere"
---------------------------------------------------------------------
Care sunt leziunile imagistice ce pot fi determinate la HRCT pulmonară la un pacient cu fibroză
pulmonară idiopatică?
a) Bronşiectazii de tracţiune
b) Cavităţi
c) Opacităţi reticulare
d) Opacităţi „în sticlă mată"
e) Imaginea „în fagure de miere"
---------------------------------------------------------------------
Care sunt investigaţiile importante în diagnosticul fibrozei pulmonare idiopatice
a) Radiografia cutiei toracice
b) HRCT pulmonar
c) Scintigrafia pulmonară
d) DLCO
e) Teste funcţionale pulmonare
---------------------------------------------------------------------
Cele mai importante complicaţii ale fibrozei pulmonare idiopatice
a) Infecţiile (Pneumocystis jiroveci, Aspergillus)
b) Abcesul pulmonar
c) Gangrena pulmonară
d) Cancerul pulmonar
e) Deteriorarea rapidă
---------------------------------------------------------------------
Semnele morfologice caracteristice pattern-ului histologic de pneimonită interstiţială comună sunt:
a) Prezenţa granuloamelor
b) Focare fibroblastice
c) Îngroşarea septurilor alveolare
d) Hiperplazia pneumocitelor tip II
e) Prezenţa eozinofilelor în infiltratul celular intraseptal
---------------------------------------------------------------------
Care sunt substanţele secretate de alveolocitele tip II?
a) Citokine profibrotice
b) Citokine antifibrotice
c) Factori de creştere (TGF-β, TNF-α)
d) Factori de creştere (TGF-γ, TNF-β)
e) Metaloproteinaze
---------------------------------------------------------------------
În plămânul normal procesul regenerării reparatorii se va finaliza cu:
a) Predominarea apoptozei celulelor epiteliale
b) Reducerea apoptozei miofibroblaştilor
c) Secreţia de surfactant
d) Predominarea apoptozei miofibroblaştilor
e) Proliferarea şi diferenţierea celulelor epiteliale
---------------------------------------------------------------------
Markerii ce corelează cu severitatea leziunii pulmonare sunt:
a) VSH
b) Fibrinogen
c) LDH
d) Proteina C reactivă
e) CFK
---------------------------------------------------------------------
În cazul apariţiei la HRCT pulmonar a ariilor noi de opacităţi „în sticlă mată" şi/sau a arilor de
condensare pulmonară la un pacient cunoscut cu fibroză pulmonară idiopatică vom suspecta:
a) BPOC
b) Asocierea infecţiei
c) Exacerbarea fibrozei pulmonare idiopatice
d) Dezvolarea pneumotoracelui
e) Dezvoltarea piopneumotoraxului
---------------------------------------------------------------------
LBA în fibroza pulmonară idiopatică va determina:
a) Eozinofile peste 20%
b) Limfocitoză peste 15%
c) Neutrofile peste 5%
d) Eozinofile sub 5%
e) Macrofage pigmentate peste 20%
---------------------------------------------------------------------
Criterii majore pentru stabilirea diagnosticului de fibroză pulmonară idiopatică în lipsa biopsiei
pulmonare sunt toate cu excepţia:
a) Evidenţierea restricţiei (CVF redusă cu un raport VEMS/CVF sporit) şi schimbul gazos periclitat
b) Vârsta peste 50 ani
c) Evidenţierea restricţiei (CVF sporită cu un raport VEMS/CVF redus) şi schimbul gazos periclitat
d) Opacităţi liniare şi reticulare neregulate situate bazal bilateral la HRCT
e) Excluderea altor cauze cunoscute de pneumopatii interstiţiale difuze
---------------------------------------------------------------------
Limfocitoza în LBA este sugestivă pentru:
a) Sarcoidoză
b) Pneumonita organizantă criptogenică
c) Fibroza pulmonară idiopatică
d) Pneumonita interstiţială nespecifică
e) Pneumonita interstiţială acută
---------------------------------------------------------------------
Medicamente utilizate în tratamentul fibrozei pulmonare idiopatice sunt:
a) Prednisolon
b) Cocarboxilaza
c) Acetilcisteină
d) Adrenalina
e) Pirfenidona
---------------------------------------------------------------------
Prezenţa imaginii în fagure de miere la HRCT pulmonar sunt în favoarea diagnosticului:
a) Sarcoidoza
b) BPOC
c) Infecţie pulmonară
d) Fibroză pulmonară idiopatică
e) Pneumonită organizantă criptogenic
---------------------------------------------------------------------
Pacient 72 ani, fumător 40 pachet/an, se adresează pentru tuse preponderent uscată, chinuitoare,
dispnee în repaos, astenie marcată, slăbiciune generală. Debutul bolii insidios cu agravare progresivă
a dispneei şi tusei pe parcursul ultimului an. Din examenul obiectiv, remarcăm acrocianoză,
hipocratismul digital exprimat, torace emfizematos, percutor - sunet de cutie, subscapular bilateral
submatitate, auscultativ - murmur vezicular diminuat, crepitaţie sonoră subscapular bilateral. FR
26/min, FCC 110/min, TA 130/70 mmHg. Sa O2 90%. La radiografia cutiei toracice se determină
prezenţa sindromului interstiţial.
Care sunt investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnosticului:
a) Spirometria
b) DLco
c) Scintigrafia pulmonară
d) ECG
e) HRCT pulmonar
---------------------------------------------------------------------
533. Intrebarea nr. 533: Intrebarea149 Capitol: Pleurezie/patologia pleurei CS Mod de punctare:
A1 Punctajul: 10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Alexandru Gavriliuc
Pleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu excepţia:
a) Tuberculoză
b) Artrită reumatoidă
c) Insuficienţă cardiacă
d) Sarcoidoză
e) Uremie
---------------------------------------------------------------------
Pleurita uscată se atestă frecvent în stările de mai jos, cu excepţia:
a) Tuberculoză
b) Artrită reumatoidă
c) Insuficienţă cardiacă
d) Sarcoidoză
e) Uremie
---------------------------------------------------------------------
Pentru durerea din pleurita uscată nu este caracteristic:
a) Amplificarea la respiraţie profundă, tuse
b) Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste"
c) Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic
d) Jugularea cu nitroglicerină
e) Asemănarea cu durerea din fracturi costale
---------------------------------------------------------------------
Semnele enumerate sunt caracteristice pentru pleurita uscată cu excepţia:
a) Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii
b) Prin palpare confirmarea limitării ampleanţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii pleurale
c) Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice
d) Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale
e) Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde"
---------------------------------------------------------------------
Cauzele cele mai frecvente ale transsudatelor sunt următoarele cu excepţia:
a) Insuficienţa cardiacă congestivă
b) Ciroza hepatică
c) Sindromul nefrotic
d) Empiemul pleural
e) Hipoalbuminemia
---------------------------------------------------------------------
Indicaţii pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural din insuficienţă
cardiacă sunt toate cu excepţia:
a) Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice
b) Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural
c) Revărsat pleural cu durere pleuretică
d) Revărsat pleural unilateral
e) Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice
---------------------------------------------------------------------
Pentru transsudatul pleural din ciroza hepatică nu este caracteristic:
a) Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm
b) Localizare mai frecventă de partea stângă
c) Localizare mai frecventă de partea dreaptă
d) Contribuţia hipoproteinemiei la apariţia transsudatului
e) Contribuţia scăderii presiunii coloidosmotice la apariţia transsudatului
---------------------------------------------------------------------
Mecanismele principale de apariţie a exudatului pleural sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
a) Extinderea la pleură a afecţiunilor de pulmoni
b) Extinderea la pleură a afecţiunilor de mediastin, organe abdominale
c) Extravazarea în cavitatea pleurală a lichidului din insuficienţa cardiacă congestivă
d) Atingerea pleurală în bolile de sistem
e) Leziunea primară a pleurei
---------------------------------------------------------------------
Cauze ale etiologiei exsudatelor pleurale sunt toate cu excepţia:
a) Pneumonii
b) Neoplazii
c) Insuficienţa cardiacă congestivă
d) Boli de colagen
e) Abcese intraabdominale (subfrenic, hepatic, splenic)
---------------------------------------------------------------------
Dispneea din exsudatele pleurale apare datorită mecanismelor enumerate, cu excepţia:
a) Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat
b) Tulburări de ventilaţie consecutiv compasiei plămînului
c) Tulburări de perfuzie consecutiv compresiei plămînului
d) Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă
e) Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
Semnele unui exsudat masiv sunt toate cele enumerate, cu excepţia:
a) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor
respiratorii
b) Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
c) Percutor - matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia
Damoiseau)
d) Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
e) Palparea frecăturii pleurale în zona de matitate
---------------------------------------------------------------------
În ce exsudate se poate observa leucopenia?
a) Pleurezia virală
b) Pneumonie cu pleurezie
c) Abces subfrenic cu pleurezie
d) Ruptură de esofag (mediastinită şi empiem)
e) Pancreatită severă cu pleurezie
---------------------------------------------------------------------
Radiologic pleurezia minimă se manifestă prin:
a) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală( cu limita superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau
b) Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
diminuarea excursiilor lui
c) Opacifieri de întreg hemitorace
d) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
e) Hidropneumotorace de stînga cu emfizem mediastinal şi subcutan
---------------------------------------------------------------------
Care sunt semnele radiologiceale unei pleurezii cu volum mediu de colecţie pleurală?
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiafragmatic, uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
c) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau, deplasabilă cu poziţia bolnavului
d) Opacifieri de întreg hemitorace
e) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu coborîrea diafragmului
---------------------------------------------------------------------
Cel mai sensibil examen în depistarea revărsatelor pleurale mici îl constituie:
a) Radiografia de faţă a cutiei toracice
b) Radiografia de profil
c) Tomografia convenţională
d) Examenul ecografic al cutiei toracice
e) Tomografia computerizată
---------------------------------------------------------------------
Într-un exsudat pleural tomografia computerizată ere rolul decisiv în:
a) Depistarea revărsatelor pleurale mici
b) Ghidarea puncţiei pleurale
c) Aprecierea cantităţii de lichid
d) Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
e) Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar,
pneumonie, cancer bronhogen)
---------------------------------------------------------------------
Macroscopic transsudatul prelevat prin toracenteză are următoarele caracteristici:
a) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
b) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
c) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
d) Lichid franc purulent, cu miros specific
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracenteză) care corespunde
unui empiem pleural cu anaerobi:
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
d) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
e) Lichid opalescent şi lăptos
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi descrierea macroscopică a lichidului pleural (prelevat prin toracocenteză) care corespunde
unui chilotorax sau pseudochilotorax:
b) Lichid franc purulent, cu miros specific neplăcut
c) Lichid opalescent şi lăptos
d) Lichid hemoragic, de o culoare rozetă, spumos
e) Lichid vâscos, tulbure, fără miros
---------------------------------------------------------------------
Care din criteriile biochimice ale unui revărsat pleural este caracteristic pentru un transsudat :
a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Raportul LDH pleural/LDH seric ≥ 0,6
c) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥ 0,5
d) Reacţia Rivalta negativă
e) Proteine totale > 30g/l
---------------------------------------------------------------------
Care test biochimic este caracteristic pentru colecţia lichidiană din mezoteliomul pleural
a) Glucoza din lichidul pleural are valori egale cu cea din ser
b) Creşterea semnificativă a amilazei din lichidul pleural
c) Nivelul crescut de trigliceride şi acizi graşi
d) Nivelul crescut de colesterol în colecţia pleurală
e) Nivelul crescut al acidului hialuronic în colecţia pleurală
---------------------------------------------------------------------
În care patologii creşte semnificativ amilaza pleurală
a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic
d) Pleurezia din poliartrita reumatoidă
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
---------------------------------------------------------------------
Numărul de leucocite mai mic de 1000/mm3 la examenul citologic al unei colecţii lichidiene
pleurale este caracteristic pentru:
a) exsudat parapneumonic
b) exsudat tuberculos
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congestivă
d) exsudat neoplazic
e) exsudat din afecţiuni colagenice
---------------------------------------------------------------------
În care din stările de mai jos este indicată biopsia pleurală prin puncţie transtoracică?
a) revărsat pleural din tuberculoză demonstrat prin examen bacteriologic precedent
b) revărsat pleural din mezoteliom demonstrat prin examen citologic precedent
c) revărsat pleural la un pacient cardiac cunoscut de mulţi ani cu insuficienţă cardiacă congestivă
d) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate semnificativă de lichid în cavitatea pleurală
e) pleurezie de etiologie neclară cu o cantitate infimă de lichid în cavitatea pleurală
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 28 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a constatat un
exsudat serocitrin, cu predominanţă a limfocitelor la examenul citologic şi prezenţa BAAR la
examenul bacrteriologic. Care este diagnosticul probabil?
a) Exsudat parapneumonic
b) exsudat neoplazic
d) Exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) Exsudat tuberculos
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 68 ani la examenul lichidului pleural , obţinut prin toracenteză, s-a constatat un
exsudat serocitrin-hemoragic, cu predominanţa celulelor mezoteliale, a limfocitelor şi celulelor
atipice la examenul citologic şi a fost prelevat bioptat pleural pentru confirmarea diagnosticului.
Care este diagnosticul probabil?
d) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
e) exsudat tuberculos
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 70 ani la examenul lichidului pleural, obţinut pentru prima dată prin toracenteză,
s-a constatat un lichid serocitrin, cu raportul LDH pleural/LDH seric<0,6 şi cu depistarea unei
capacităţi mici de celule mezoteliale la examenul citologic. Care este diagnosticul probabil?
c) transudat din insuficienţă cardiacă congestivă
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 42 ani la examenul lichidului pleural, obţinut prin toracenteză, s-a constatat un
exsudat lăptos, cu un nivel crescut de triglicerid şi acizi graşi, concentraţia colesterolului fiind
scăzută. Care este diagnosticul probabil?
c) transsudat din insuficienţă cardiacă congesti
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 36 ani la cîteva zile de la debutul pneumoniei, în pofida tratamentului
antibacterian, persistă febra, s-a intensificat junghiul toracic şi tusea. Obiectiv: pe lîngă sindromul de
condensare se depistează abolirea vibraţiilor vocale în regiunea inferioară a hemitoracelui stâng,
matitate suflu pleuretic. Radiologic - opacitate lichidiană pe stânga pe fundal de condensare
pulmonară. Examenul lichidului pleural prezintă un exsudat citrin cu o cantitate mare de fibrină,
citologic evidenţiindu-se numeroase neutrofile polinucleare care nu-s alterate. Ce complicaţie a
pneumoniei se constată la acest pacient?
a) insuficienţă cardiacă congestivă cu transsudat pleural
b) empiem pleural
c) pleurezie parapneumonică
d) piopneumotorax
e) pericardită purulentă
---------------------------------------------------------------------
La un pacient de 36 ani pneumonia s-a complicat cu o pleurezie serofibrinoasă(aseptică). Ce
medicemante se asociază la tratamentul cu antibioticele respective tipului etiologic al pneumoniei?
a) β2- agoniştii inhalatori
b) corticosteroiyii inhalatori
c) expectorantele
d) antiinflamatoarele nesteroidiene
e) antiviroticele
---------------------------------------------------------------------
Un pacient obez, de 58 ani acum 2 săptămâni a fost operat pentru o flebotromboză a membrului
inferior drept. După imobilizare de 10 zile au apărut dispneea, hemoptizii mici şi modificări
radiologice caracteristice infarctului pulmonar cu o colecţie lichidiană pleurală pe stânga. Examenul
lichidului pleural prezintă un exsudat sero-hemoragic cu predominaţia eritrocitelor şi a unei cantităţi
moderate de polimorfonucleare. Care este diagnosticul probabil?
c) exsudat din obstrucţia ductului limfatic toracic
d) exsudat tuberculos
e) exsudat din tromboembolism pulmonar
---------------------------------------------------------------------
564. Intrebarea nr. 564: Intrebarea180 Capitol: Pleurezie/patologia pleurei CM Mod de punctare:
Selectaţi semnele unui exudativ masiv:
a) Bombarea hemitoracelui afectat cu lărgirea spaţiilor intercostale şi cu diminuarea mişcărilor
respiratorii
b) Palpator diminuarea pînă la abolire a vibraţiilor vocale
c) Palpator - frecătura pleurală în zona de matitate
d) Percutor - matitate bazală cu limita superioară a matităţii sub formă de curbă parabolică (linia
Damoiseau)
e) Abolirea murmurului vezicular în zona de matitate
---------------------------------------------------------------------
În ce exudat se poate observa leucopenie?
a) Pneumonie cu pleurezie
b) Pleurezie virală
c) Pleurezie din lupus eritematos sistemic
d) Abces subfrenic cu pleurezie
e) Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem)
---------------------------------------------------------------------
În ce exsudat se poate observa leucocitoză cu deviere spre stânga a formulei leucocitare?
a) Pleurezie virală
b) Pneumonie cu pleurezie
c) Pleurezie din lupus eritematos sistemic
d) Abces subfrenic cu pleurezie
e) Ruptură de esofag (mediastenită şi empiem)
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi semnele radiologice ale unui exsudat masiv:
a) Hidropneumotorace de stânga cu emfizem mediastinal şi subcutan
b) Amputarea sinusului costodiaframatic; uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu
c) Opacifieri de întreg hemitorace
d) Deplasarea controlaterală a mediastinului cu colaborarea diafragmului
e) Opacitate (de regulă, de intensitatea supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi semnele radiologice ale unei pleurezii minime:
a) Amputarea sinusului costodiafragmatic
b) Opacifieri de întreg hemitorace
c) Uneori - ascensionarea discretă a diafragmului cu diminuarea excursiilor lui
d) Opacitate (de regulă, de intensitate supracostală) cu linia superioară concavă asemănător liniei
Damoiseau
e) În decubit lateral lichidul liber formează o opacitate subcostală în bandă
---------------------------------------------------------------------
Examenul ecografic într-un exsudat pleural poate fi util pentru:
a) Depistarea revărsatelor pleurale mici
b) Ghidarea puncţiei pleurale
c) Precizarea stării parenchimului pulmonar sub aria opacităţii pleurale (abces pulmonar,
pneumonie, cancer bronhogen)
d) Aprecierea cantităţii de lichid
e) Sugerarea aspectului lichidului pleural (hemotorax, empiem etc.)
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi stările în care se atestă frecvent pleurita uscată:
a) Tuberculoza
b) Artrita reumatoidă
c) Insuficienţa cardiacă
d) Sarcoidoza
e) Uremia
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi caracteristicele durerii din pleurita uscată:
a) Amplificarea la respiraţie profundă, tuse
b) Caracterul străpungător, zvîcnitor, ca un „junghi în coaste"
c) Ameliorarea la limitarea mişcărilor peretelui toracic
d) Jugularea cu nitroglicerină
e) Durata în medie de 3-5 minute
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi semnele caracteristice unei pleurite uscate:
a) Respiraţie superficială, frecventă, cu limitarea ipsilaterală a mişcărilor respiratorii
b) Prin palpare confirmarea limitării amplianţelor respiratorii şi uneori perceperea frecăturii pleurale
c) Deseori pacientul stă culcat pe partea afectată pentru a limita expansiunea cutiei toracice
d) Prin percuţie perceperea „zgomotului picăturii căzînde"
e) Prin auscultaţie perceperea frotaţiei pleurale
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi cauzele cele mai frecvente ale transsudatelor
a) Empiemul pleural
b) Insuficienţa cardiacă congestivă
c) Mezoteliomul pleural
d) Ciroza hepatică
e) Sindromul nefrotic
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi indicaţiile pentru toracocenteza diagnostică la un pacient cu transsudat pleural din
insuficienţa cardiacă:
a) Dispariţia revărsatului pleural la terapia cu diuretice
b) Stare febrilă a pacientului cu revărsat pleural
c) Revărsat pleural bilateral cu durere pleuretică
d) Revărsat pleural unilateral
e) Persistenţa revărsatului pleural în pofida terapiei diuretice
---------------------------------------------------------------------
Ce este caracteristc pentru transsudatul pleural din ciroza hepatică
a) Mişcarea directă a lichidului peritoneal către spaţiul pleural prin orificiile mici din diafragm
b) Localizare mai frecventă de partea stânga
c) Localizare mai frecventă de partea dreaptă
d) Contribuţia hiperbilirubinemiei la apariţia transsudatului
e) Contribuţia hipoproteinemiei prin scăderea presiunii coloidosmotice la apariţiatranssudatului
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi cauzele etiologice cele mai frecvente ale exsudatelor pleurale:
a) Pneumonii
b) Neoplazii
c) Boli de colagen
d) Insuficienţa cardiacă congestivă
e) Sindromul nefrotic
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi mecanismele dispneei din exsudatele pleurale marcate:
a) Perturbarea mecanicii diafragmatice consecutiv acumulării lichidului în cavitatea pleurală
b) Hiperreactivitatea bronşică cu obstrucţia lor consecutivă
c) Compresiunea plămînului de către lichidul acumulat
d) Tulburări de ventilaţie şi perfuzie consecutiv compresiei plămînului
e) Obturarea bronhiilor principale de către o tumoare întinsă
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi care din descriirile macroscopice ale lichidului pleural (prelevat prin toracenteză)
corespund unui exsudat:
a) Lichid de culoare gălbuie, citrină, mai gros şi spumos
b) Lichid vîscos, tulbure, fără miros
c) Lichid franc purulent, cu miros specific
d) Lichid incolor, fluid, clar, fără miros
e) Lichid hemoragic, de o culoare rozată, spumos
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi cauzele unei pleurezii hemoragice, confirmate prin analiza lichiduluui pleural:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Insuficienţă cardiacă congestivă
c) Tuberculoză
d) Endometrioză pleurală
e) Boala Hodgkin
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi cauzele unei pleurezii prelevate prin toracenteză la care se constată un lichid opalescent şi
lăptos:
a) Neoplasm pleural primitiv sau metastatic
b) Pleurezia chiloasă cu o colecţie limfatică în cavitatea pleurală
c) Pleurezia hemoragică recentă din bola Hodgkin
d) Pleurezie cu colesterol în colecţie lichidiană veche din tuberculoză
e) Pleurezie chiliformă în colecţie lichiană veche din poliartrita reumatoidă
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi criteriile de definire a unui revărsat pleural drept exsudat:
a) Reacţia Rivalta pozitivă
b) Reacţia Rivaltă negativă
c) Raportul LDH pleural /LDH seric ≥0,6
d) Proteine totale <30 g/l
e) Raportul proteine pleurale/proteine serice ≥0,5
---------------------------------------------------------------------
Pentru care patologii este caracteristică creşterea trigliceridelor şi acizilor graşi din exsudat
a) Pleurezia din pancreatită sau pseudochist pancreatic
b) Pleurezia parapneumonică
c) Pleurezia din rupturi ale canalului limfatic toracic
d) Pleurezia din obstrucţii ale canalului limfatic toracic
e) Colecţia pleurală din insuficienţa cardiacă congestivă
---------------------------------------------------------------------
583. Intrebarea nr. 583: Intrebarea239 Capitol: Cancer bronhopulmonar CS Mod de punctare: A1
Cancerul bronhopulmonar poate determina metastaze cu multiple localizări cu exceptia:
a) cerebrale
b) osoase
c) hepatice
d) medulare
e) splenice
---------------------------------------------------------------------
Sunt metode de stadializare a cancerului bronhopulmonar, cu exceptia:
a) bronhoscopia cu fibre optice
b) hemocultura
c) radiografia toracică
d) tomografia computerizată toracică
e) tomografia computerizată de abdomen
---------------------------------------------------------------------
Următoarele manifestări sunt secundare dezvoltării endobronşice a tumorii pulmonare, cu excepţia:
a) tusei
b) hemoptizii
c) stridorului
d) pneumonitei (de obstrucţie)
e) durere de tip pleural
---------------------------------------------------------------------
Care sunt varstele la care este atinsă incidenţa de varf a neoplasmului pulmonar:
a) 30 - 35
b) 45 - 60
c) 65 - 75
d) 25 - 35
e) peste 75 ani
---------------------------------------------------------------------
De cate ori creşte riscul de cancer pulmonar la un fumător faţă de nefumător:
a) De 13 ori
b) De 2 - 3 ori
c) De 20 ori
d) De 50 ori
e) Nu creşte
---------------------------------------------------------------------
Care este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei care nu au fumat
niciodată, la femei şi la pacienţii tineri:
a) Carcinomul cu celule mici
b) Carcinomul cu celule mari (anaplazic)
c) Tumorile carcinoide
d) Adenocarcinomul
e) Carcinomul epidermoid
---------------------------------------------------------------------
În cancerul pulmonar cu celule mici cea mai utilizată metodă de tratament este:
a) tratamentul chirurgical
b) chimioterapia
c) radioterapia
d) tratamentul cu laser YAG
e) toracoscopia video-asistată
---------------------------------------------------------------------
590. Intrebarea nr. 590: Intrebarea246 Capitol: Cancer bronhopulmonar CS Mod de punctare: A1 Punctajul:
10 Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Cristina Toma
Sindromul Pancoast din cancerul pulmonar rezultă din extensia locală a tumorii care se dezvoltă:
a) în hilul pulmonar
b) în lobul mediu
c) la bifurcaţia traheei
d) la apexul pulmonar
e) la baza plămanului
---------------------------------------------------------------------
Contraindicaţiile intervenţiei chirurgicale în neoplasmul bronhopulmonar sunt:
a) Capacitatea vitală > 60% din valoarea prezisă
b) VEMS > 2,5 l
c) VEMS între 1,5 şi 2,4 l
d) VEMS < 1,5 l
e) Hipertensiune pulmonară uşoară
---------------------------------------------------------------------
Următoarele afirmaţii sunt false:
a) Adenocarcinomul este cel mai frecvent la cei care nu au fumat niciodată
b) Riscul relativ de a face cancer pulmonar creşte de 20 ori la fumătorii activi
c) Carcinomul bronhiolo-alveolar este o fomă specială de adenocarcinom
d) Cancerul cu celule mici formează de obicei o tumoră periferică
e) Cancerul cu celule mici răspundepoate fi tratat prin chimio- şi radioterapie combinată
---------------------------------------------------------------------
Care sunt examenele necesare pentru stabilirea unui diagnostic histologic de malignitate a
cancerului pulmonar:
a) Radiografia toracică, tomografia computerizată toracică, radiografia leziunilor osoase suspecte
b) Biopsie bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul, biopsia leziunilor periferice accesibile,
biopsia percutană a unui ganglion limfatic
c) Bronhoscopia cu fibre optice, probe ventilatorii pulmonare, teste de coagulare
d) Aspiraţie sau biopsie a măduvei osoase, toracocenteza diagnostică, mediastinoscopia cu biopsia
ganglionilor limfatici
e) Anamneza completă, hemograma completă, radiografia toracică, tomografia computerizată
toracică
---------------------------------------------------------------------
594. Intrebarea nr. 594: Intrebarea250 Capitol: Cancer bronhopulmonar CM Mod de punctare: A3 Punctajul:
Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate in cancerul pulmonar, cu excepţia:
a) carcinoamele epidermoide sunt de obicei tumori centrale cu evoluţie endobronsică
b) carcinomul cu celule mici formează de obicei noduli sau tumori periferice, cu interesare pleurală
c) adenocarcinomul este cel mai frecvent neoplasm pulmonar la nefumători
d) carcinomul bronholoalveolar produce cantităţi mari de spută
e) majoritatea pacienţilor cu neoplasm pulmonar (90%) de orice tip histologic sunt sau au fost
fumători
---------------------------------------------------------------------
Următoarele manifestări caracterizează sindromul Horner:
a) exoftalmie
b) ptoză palpebrală
c) mioză
d) pierderea transpiraţiei ipsilateral
e) pierderea transpiraţiei controlateral
---------------------------------------------------------------------
Simptomele şi semnele secundare dezvoltării cancerelor pulmonare endobronşice sunt:
a) hemoptizia
b) durerea
c) tusea
d) wheezing
e) raguşeala
---------------------------------------------------------------------
Din cadrul sindromului Horner nu fac parte:
a) paralizia nervului recurent
b) enoftalmie
c) mioza
d) dureri în umăr
e) disfagie
---------------------------------------------------------------------
Care sunt semnele şi simptomele legate de extinderea regională a cancerului pulmonar în interiorul
toracelui prin contiguitate sau prin metastazare la ganglionii limfatici regionali:
a) midriaza
b) disfagie
c) exoftalmie
d) obstrucţia traheei
e) ptoza palpebrala
---------------------------------------------------------------------
Extinderea regională a cancerului pulmonar cu paralizia nervului simpatic determină sindromul
Horner caracterizat prin:
a) enoftalmie
b) ptoză palpebrala
c) midriază
d) mioză
e) absenţa ipsilaterală a transpiraţiei
---------------------------------------------------------------------
Tomografia computerizată este utilă în diagnosticul cancerului pulmonar pentru:
a) detectarea ganglionilor mediastinali
b) detectarea extensiilor pleurale
c) detectarea determinărilor abdominale oculte
d) determinarea VEMS şi a retenţiei de CO2
e) stadializarea preoperatorie în cancerul cu alt tip de celule decat cele mici
---------------------------------------------------------------------
Apariţia pneumonitei de iradiere după radioterapie cu intenţie curativă la pacienţii cu cancer
pulmonar este direct proporţională cu:
a) prezenţa metastazelor
b) tipul histologic al tumorii
c) doza de iradiere
d) volumul pulmonar inclus în campul de iradiere
e) varsta pacientului
---------------------------------------------------------------------
Prelevarea de tesut tumoral pentru stabilirea unui diagnostic histologic de cancer pulmonar se poate
efectua prin:
a) biopsia bronşică sau transbronşică cu bronhoscopul cu fibre optice
b) biopsia ganglionilor limfatici la mediastinoscopie
c) piesa operatorie din timpul intervenţiei chirurgicale de rezecţie a tumorii
d) biopsia percutană a unui ganglion limfatic mărit
e) scintigrafie hepatică sau osoasă
---------------------------------------------------------------------
Sindromul Pancoast se caracterizează prin:
a) Coexista cu sindromul Horner
b) Se dezvoltă în apexul pulmonar
c) Se dezvoltă în lobul inferior
d) Dureri în umăr
e) Distrucţia radiologică a coastelor VII-VIII
---------------------------------------------------------------------
604. Intrebarea nr. 604: Intrebarea260 Capitol: Pneumoniile CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp
pe intrebare: 0 sec Autor: Doina Rusu
Cele mai multe particule inhalate se depozitează în bronhiolele mici sau în alveole, declanşînd
infecţia, dacă marimea lor nu depaşeşte în diametru:
a) 8 micrometri
b) 5 micrometri
c) 10 micrometri
d) 15 micrometri
e) 20 micrometri
---------------------------------------------------------------------
Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productivă cu spută purulentă, durere toracică de tip
pleural, semne de condensare pulmonară) este de obicei cauzat de:
d) Coxiella burnetti
e) Chlamydophila psittaci
---------------------------------------------------------------------
Eritemul multiform, anemia hemolitică, meningita buloasă, encefalita, mielita transversă pot
complica evoluţia unei pneumonii cu:
---------------------------------------------------------------------
Pot da cavităţi pulmonare următorii germeni, cu excepţia:
a) Anaerobii
b) Bacilii enterici aerobi Gram negativi
d) Streptoccocus pneumoniae tip III
---------------------------------------------------------------------
Pentru ca un frotiu Gram din probele de spută studiate la o mărire mică (obiectiv de 10x,
ocular de 10x) să facă dovada contaminării minimale cu secreţii din tractul respirator superior
numărul de polimorfonucleare şi celule epiteliale pe cîmp de vedere trebuie să fie:
a) <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
b) >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
c) >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
d) <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
e) Nici unul dintre acestea
---------------------------------------------------------------------
Agentul patogen cel mai frecvent întîlnit în pneumonia comunitară şi care determină un sindrom
pneumonic "tipic" este:
c) Staphylococcus aureus
e) Pneumocystis jiroveci
---------------------------------------------------------------------
Sindromul pneumonic "atipic" este de regulă determinat de:
e) Bacili enterici aerobi Gram negativi
---------------------------------------------------------------------
Pneumoniile, survenite la pacientii cu infectii pe catetere intravenoase, sunt cel mai frecvent
determinate de:
d) Anaerobi orali
---------------------------------------------------------------------
Tractul respirator inferior la indivizii sănătoşi este:
a) colonizat cu bacili Gram negativi
b) colonizat cu bacili Gram pozitivi
c) colonizat cu streptococi de grup D
d) colonizat cu Clostridium spp.
e) steril în mod normal
---------------------------------------------------------------------
Nu pot fi cultivaţi prin metode de rutină (medii de cultură obişnuite):
d) micobacteriile
e) toate microorganismele de mai sus
---------------------------------------------------------------------
Sindromul pneumonic "atipic" la un pacient cu HIV sugerează infecţia cu:
---------------------------------------------------------------------
Durata tratamentului în infecţiile cu Legionella este de:
a) 1 săptămînă
b) 4 săptămîni
c) 2-3 săptămîni
d) 5 zile
e) 4-5 săptămîni
---------------------------------------------------------------------
În pneumonia cu Legionella pneumophila medicamentul de elecţie este:
a) Ampicilina
b) Cloramfenicolul
c) Penicilina
d) Cefalosporinele
e) Eritromicina
---------------------------------------------------------------------
Următorii agenţi patogeni ce determină pneumonii nu pot fi cultivaţi prin metodele de rutină (medii
de cultură obişnuite), cu excepţia:
c) Legionella pneumophila
d) Germenii anaerobi
---------------------------------------------------------------------
Sursa de Legionella pneumophyla este:
a) apa contaminată
b) aerul
c) solul
d) alimentele
e) îngraşămintele naturale
---------------------------------------------------------------------
Clasa de antibiotice de elecţie în tratamentul legionellozei este următoarea:
a) peniciline
b) macrolide
c) aminoglicozide
d) cefalosporine
e) fluorchinolone
---------------------------------------------------------------------
Medicamentul de elecţie în tratamentul pneumoniei prin Pneumocystis jiroveci este:
a) AMO/AC
b) ceftriaxon
c) trimetoprim-sulfametoxazol
d) ceftazidim
e) amikacină
---------------------------------------------------------------------
Medicamentele de elecţie în tratamentul pneumoniei comunitare uşoare sunt:
a) AMO/AC
b) cefalosporinele de generaţia a III-a
c) macrolidicele
d) fluorochinolonele
e) fluorochinolonele respiratorii
---------------------------------------------------------------------
Care agenţi patogeni provoacă pneumonia franc lobară?
a) Stafilococus aureus
b) Streptococus viridans
c) Pneumococii
e) Virusurile gripale
---------------------------------------------------------------------
În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio indux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) Nici оn una din stadiile enumerate
---------------------------------------------------------------------
Unde se localizează reacţia inflamatorie în cazul pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) În bronşii
b) În alveole
c) În ţesutul interstiţial
d) În ţesutul perivascular
e) În pereţii alveolari şi ţesutul interstiţial
---------------------------------------------------------------------
În care stadiu al pneumoniei franc lobare (pneumococice) se auscultă "crepitatio redux"?
a) Congestie
b) Hepatizare roşie
c) Hepatizare cenuşie
d) Rezoluţie
e) În toate stadiile enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
Ce curbă febrilă este caracteristică pneumoniei franc lobare (pneumococice)?
a) Febris undularis
b) Febris continua
c) Febris recurrens
d) Febris hectica
e) Febris intermitens
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul etiologic al pneumoniei cauzată de Mycoplasma pneumoniae se folosesc următoarele
preparate, cu excepţia:
a) Cefazolinei
b) Eritromicinei
c) Claritromicinei
d) Tetraciclinei
e) Azitromicinei
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul pneumoniei, complicată cu edem pulmonar, se pot indica următoarele, cu excepţia:
a) Prednizolonei
b) Oxigen
c) Eufilină
d) Antibiotice
e) Fluticazonă
---------------------------------------------------------------------
Complicaţiile pneumoniei pneumococice sunt următoarele, cu excepţia:
a) Septicemie
b) Meningită
c) Empiemul pleural
d) Pneumotorax
e) Amiloidoză renală
---------------------------------------------------------------------
Pacienta C., 18 ani, prezintă acuze la dispnee, tuse cu spută, durere în hemitoracele stâng, febră până
la 38 gr.C. Obiectiv: starea generală gravă, obrajii hiperemiaţi. La percuţie pe stânga, subscapular se
determină matitate. Auscultativ în pulmoni, în regiunea subscapulară pe stânga -suflu tubar, raluri
nu se auscultă. Zgomotele cordului atenuate, ritmul regulat, f.c.c. 100/min; TA 110/60 mm Hg.
An-za sumară a sângelui: Er. - 4,0x1012/l; leucocite - 10,0x109/l; VSH - 36 mm/h. Care este
diagnosticul prezumtiv?
a) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
b) Pneumonie stafilococică
c) Abces pulmonar
d) Infarct-pneumonie
e) Bronşită acută
---------------------------------------------------------------------
Pacienta A., 54 de ani, s-a îmbolnăvit acut cu frisoane, febră până la 39,5 gr.C. A doua zi a apărut
tuse cu expectoraţie seroasă, hemoptizie. Obiectiv: starea generală gravă, herpes labialis,
acrocianoză, tahipnee cu frecvenţa 30 respiraţii pe minut. În pulmoni din dreapta, mai jos de coasta a
V-a se determină: palpator - vibraţie vocală accentuată, percutor - matitate, auscultativ -suflu tubar,
crepitaţie, frotaţie pleurală. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat, f.c.c. 100/min; T.A. - 95/60
mm Hg. Radiografia toracelui determină o opacitate omogenă a lobului inferior a pulmonului drept.
An-za generală a sângelui: leucocite - 15,1x109/l: nesegmentate - 10%, segmentate - 56%,
limfocite - 22%, monocite - 6%, VSH - 46 mm/h. Diagnosticul clinic: Pneumonie franc lobară
(pneumococică) în lobul inferior din dreapta evoluţie severă.Care complicaţii din cele enumerate
mai jos pot apărea la această pacientă?
a) Proces distructiv pulmonar
b) Şoc infecţios-toxic
c) Insuficienţă respiratorie acută
d) Colaps
e) Toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
Bolnavul V., 19 ani, a fost spitalizat cu acuze la tuse cu expectoraţie de spută ruginie, dureri în
hemitoracele stâng, febră 38 gr.C. S-a îmbolnăvit acut cu 3 zile în urmă. Obiectiv; starea generală
gravă; în pulmoni pe stânga subscapular: percutor - matitate; auscultativ -suflu tubar. Pulsul
100/min; TA 95/60 mm Hg. Care este diagnosticul prezumtiv?
a) Tuberculoză pulmonară
b) Abces pulmonar
c) Pneumonie franc lobară (pneumococică)
d) Bronhopneumonie
e) Infarct-pneumonie
---------------------------------------------------------------------
Frisonul solemn este mai frecvent în pneumonia:
a) Virală
b) Pneumococică
c) Bronhopneumonie
d) Tuberculoză pulmonară
e) Pleurezie purulentă
---------------------------------------------------------------------
634. Intrebarea nr. 634: Intrebarea385 Capitol: Bronsitele cronice CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Dumitru Chesov
Alegeţi simptomul de bază al bronşitei acute:
a) subfebrilitate
b) tusea
c) dispnee inspiratorie
d) confuzie
e) wheezing
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi formula de calcul a indicelui Tiffeneau:
a) CV/VEMS x 100%
b) VEMS/CVx100%
c) PEF/CV x100%
d) VEMS/PEF x100%
e) PEF/CV x100%
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi metoda ce oferă posibilitatea de apreciere a volumului rezidual:
a) PEF-metria
b) Spirografia
c) Body-pletismografia
d) Spirografia+testul bronhodilatator
e) Bronhoscopia
---------------------------------------------------------------------
Indicaţii pentru corticoterapie în tratamentul bronşitei cronice sunt:
a) hiperperexia
9
b) hiperleucocitoză>30x10 /l
c) agranulocitoza
d) sindrom bronhoobstructiv sever
e) expectoraţie purulentă mai mult de 200 ml/24h
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi modalitatea de administrare a β-adenomimeticilor la pacienţii cu bronşită cronică:
a) intravenos
b) per os
c) intramuscular
d) inhalator
e) intrabronşic
---------------------------------------------------------------------
Obstrucţia bronşică în bronşita cronică este condiţionată de următoarele, cu excepţia:
a) fibrozarea pereţilor bronşici
b) hipersecreţie de mucus
c) atrofia musculaturii netede
d) bronhospasm
e) micşorarea acţiunii surfactantului în bronhiile mici
---------------------------------------------------------------------
Acţiunea nefavorabilă a fumului de tutun asupra aparatului respirator este dată de următoarele, cu
excepţia:
a) inhibarea funcţiilor macrofagelor alveolare
b) hipertrofia şi hiperplazia glandelor mucosecretorii
c) alterarea mişcărilor cililor epiteliului respirator
d) stimularea regenerării epiteliului bronsic
e) eliberarea enzimelor proteolitice din macrofagele alveolare şi neutrofilele
---------------------------------------------------------------------
Prin PEF-metrie se măsoară:
a) Volumul expirator maxim în prima secundă
b) Debitul expirator de vîrf
c) Capacitatea vitală forţată
d) Indicele Tiffeneau
e) Saturaţia cu Oxigen
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi volumele pulmonare dinamice:
a) Capacitatea vitală
b) Volumul curent
c) Volumul ispirator de rezervă
d) Volumul expirator maxim în prima secundă
e) Volumul expirator de rezervă
---------------------------------------------------------------------
Fibroza chistică se datoreşte mutaţiei genei codificatoare a proteinei:
a) α1-antitripsină
b) motilina
c) cheratina
d) CFTR
e) Miozina
---------------------------------------------------------------------
Cauza majoră de deces a pacienţilor fibroza choistică:
a) complicaţiile leziunilor pulmonare
b) insuficienţa pancreatice exocrină
c) dereglările hidroelectrolitice
d) mutaţia genică
e) malformaţiile congenitale
---------------------------------------------------------------------
Insuficienţa pancreatică endocrină la pacienţii cu fibroză chistică se poate manifesta prin:
a) steatoree
b) diabet zaharat
c) pierdere ponderală
d) hipovitamoză
e) scaune fetide, frecvente
---------------------------------------------------------------------
Cea mai precoce manifestare a fibrozei chistice la sugari este:
a) insuficienţa respiratorie
b) steatoree
c) pneumonie
d) bronşiectazii
e) ileus meconial
---------------------------------------------------------------------
În stadiile avansate ale bolii la pacienţii cu fibroza chistică căile rspiratorii sunt colonizate în special
de:
a) E.colli
b) Acinetobacter colcoaceticus
c) Candida
d) St.viridans
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi tipul modificărilor spirografie cel mai caracteristic pentru un pacient cu fibroza chistică:
a) restrictiv
b) obstructiv
c) mixt
d) fibrotic
e) asociat
---------------------------------------------------------------------
Activitatea epiteliului ciliar se măreşte:
a) la stimularea β2 -adrenoreceptori
b) la inhalarea fumului de ţigară
c) infecţii
d) la inhalarea vaporilor toxici
e) mărirea concentraţiei de oxigen
---------------------------------------------------------------------
La lezarea căror bronşii se auscultă raluri sibilante?
a) Bronşiilor mari
b) Bronşiilor medii
c) Bronşiilor mici
d) În toate cele enumerate
e) Nici оntr-un caz enumerat
---------------------------------------------------------------------
În bronşita cronică obstructivă din partea cordului se determină:
a) Atenuarea zgomotului I la apex
b) Deplasarea limitelor matităţii relative a cordului spre stînga
c) Mărirea limitei drepte a cordului
d) Mărirea dimensiunilor transversale ale cordului
e) Accentuarea zgomotului II pe aortă
---------------------------------------------------------------------
Care este cauza mai frecventă a decesului bolnavilor cu bronşită cronică?
a) Proces inflamator activ оn sistemul bronho-pulmonar
b) Insuficienţa cardio-respiratorie
c) Trombembolia arterei pulmonare
d) Pneumotoraxul spontan
e) Prezenţa afecţiunilor concomitente
---------------------------------------------------------------------
Care din cele enumerate confirmă cronicizarea bronşitei?
a) Tusea
b) Dispneea
c) O durată a maladiei mai mult de 3 luni
d) Semne de inflamaţie a mucoasei bronhice (endoscopic)
e) Indici spirografici cu semne de obstrucţie bronşică
---------------------------------------------------------------------
Când bronşita cronică necesită tratament cu antibiotice?
a) În perioada toamnă - iarnă
b) Timp îndelungat
c) În prezenţa sputei seroase
d) În perioada eliminării sputei purulente
e) Antibiotice nu se indică
---------------------------------------------------------------------
În diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice cu bronşiectaziile metoda de examinare de bază este:
a) Tomografia computerizată de înaltă rezoluţie a toracelui
b) Radiografia pulmonară
c) Bronhoscopia
d) Bronhografia
e) Spirografia
---------------------------------------------------------------------
Pacientul K., 45 de ani, acuză tuse cu spută purulentă aproximativ 100 ml/24h, preponderent
dimineaţa; tusea se intensifică în timpul rece şi umed al anului; dispnee la efort fizic. Este bolnav de
3 ani după o expunere la frig. Obiectiv: starea generală satisfăcătoare. În pulmoni - murmur
vezicular, raluri uscate unice. Pulsul 80 pe minut; TA - 110/70 mm Hg. Bronhografia fără
modificări. Diagnosticul prezumtiv:
a) Bronşită cronică catarală
b) Bronşită cronică obstructivă
c) Bronşită cronică purulentă
d) Bronşiectazii
e) Cancer pulmonar
---------------------------------------------------------------------
Care dintre factorii etiologici implicaţi în patogenia bronşitei cronice este considerat a fi cel mai
important
a) Predispoziţia genetică
b) Poluarea aerului
c) Fumatul
d) Expunerea profesională la pulberi şi gaze toxice
e) Factorii infecţioşi
---------------------------------------------------------------------
Bronşita cronică mucopurulentă se caracterizează prin
a) Sputa purulentă persistentă sau recurentă
b) Sputa perlată
c) Sputa mucoasă
d) Hemoptizie
e) Wheezing
---------------------------------------------------------------------
Factorii genetici implicati in etiologia bronsitei cronice sunt
a) deficitul de antitrombina III
b) deficitul unor factori ai complementului
c) lipsa de transferina
d) deficitul de alfa-1 antitripsina
e) excesul de enzime proteolitice leucocitare
---------------------------------------------------------------------
Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie
a) cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
b) cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi
c) cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
d) cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
e) continua
---------------------------------------------------------------------
Un pacient de 25 de ani din copilărie acuză tuse cu expectoraţie muco-purulentă în cantitate
moderată. De 2 ori pe an boala se acutizează, sputa capătă caracter purulent, se elimină în special
dimineaţa, mai uşor la schimbarea poziţiei corpului, în cantitate de circa 250 ml nictemeral.
Auscultativ - în pulmoni raluri buloase. Examenul de laborator: analiza sângelui - leucocitoză
neutrofilă, VSH 30 mm/h; sputa se stratifică în 2 straturi, caracter purulent. Diagnosticul prezumtiv:
Bronşiectazii. Investigaţia principală în confirmarea diagnosticului este:
a) Bronhoscopia
b) HRCT
c) Radiografia cutiei toracice
d) Scintigrafia pulmonară
e) Spirografia
---------------------------------------------------------------------
662. Intrebarea nr. 662: Intrebarea413 Capitol: Bronitele cronice CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
Alegeţi afirmaţiile corecte cu privire la bronşita acută:
a) Durata de cîteva luni
b) Restabilire completă a funcţiei bronşice
c) Clinic se manifestă prin sindrom bronşitic
d) Clinic se manifestă prin sindrom de hiperinflaţie pulmonară
e) Radiologic determină sindrom interstiţial
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi cauzele cele mai frecvente ale bronşitei acute:
a) micotică
b) bacteriană
c) virală
d) alergică
e) chimică
---------------------------------------------------------------------
Care din următoarele sunt consideraţi factori predispozanţi pentru bronşita acută:
a) suprarăceala
b) extenuarea fizică
c) aerul poluat
d) consumul exagerat de cafea
e) contraceptivele orale
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi forme anatomopatologice ale bronşitei acute:
a) Catarală
b) Hemoragică
c) Limfoproliferativă
d) Atrofică
e) Ulcerativă
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi afirmaţiile corecte despre bronşiolita acută:
a) afectare difuză a căilor aeriene mici
b) bolnavul prezintă dispnee mascată
c) percutor se detectează submatitate
d) cel mai frecvent este cauzată de agenţii atipici
e) auscultativ - raluri multiple buloase meci
---------------------------------------------------------------------
Care pot fi complicaţiile bronşitei acute:
a) Pneumonie franclobară
b) Bronhopneumonie
c) Sinusite
d) Bronşiolită
e) Pleurezie
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi indicaţiile pentru tratamentul bronşitei acute în staţionar:
a) persoane tarate
b) bronşitele bacteriene
c) vîrstnicii
d) complicare cu bronşiolită
e) copii
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi metodele de profilaxie a bronşitei acute:
a) Evitarea fumatului
b) Kinetoterapie
c) Vaccinare antigripală la persoane cu risc sporit
d) Sanarea focarelor de infecţie
e) Oxigenoterapia
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi antibioticele de elecţie în cazul necesităţii antibioticoterapiei în bronşita acută:
a) Amoxicilina
b) Doxiciclina
c) Ceftriaxon
d) Tobramicina
e) Сefaclor
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi afirmaţiile corecte cu referire la bronşita cronică:
a) se manifestă prin tuse cu expectotaţie
b) tuse e prezentă cel puţin 3 luni pe an mai mult de 2 ani consecutiv
c) tusea durează mai mult de 6 luni minim 1 an
d) se manifestă în special prin wheezing
e) se poate obţine însămînţare completă
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi factorii etiologici a bronşitei cronice:
a) fumatul
b) abuzul de alcool
c) infecţii respiratorii
d) factori ocupaţionali
e) stresul psihoemoţional
---------------------------------------------------------------------
Care sunt cei mai frecvenţi germeni implicaţi în bronşita cronică:
b) pneumococul
c) Haemophilus influenzae
d) Stafilococcus aureus
e) Bacteroides
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi subtipurile bronşitei cronice:
a) bronşita cronică hemoragică
b) bronşita mixtă
c) bronşita cronică simplă
d) bronşita cronică mucopurulentă
e) bronşita cronică obstructivă
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi sindroamele clinice prezente în bronşita cronică:
a) Sindrom de condensare pulmonară
b) Sindrom bronşitic
c) Sindrom bronhobstructiv
d) Sindrom mediastinal
e) Sindrom anginos
---------------------------------------------------------------------
Care modificări radiologice pot fi întîlnite în bronşita cronică:
a) deformarea desenului pulmonar
b) întărirea desenului pulmonar (în unele cazuri)
c) sunt absente la majoritatea pacienţilor
d) dilatarea hilurilor pulmonare
e) opacifierea sinusurilor costodiafragmale
---------------------------------------------------------------------
Cum se modifică indicii spirografici în disfuncţia respiratorie de tip obstructiv:
a) VEMS micşorat
b) VEMS crescut
c) VEMS/CV micşorat
d) VEMS/CV crescut
e) PEF crescut
---------------------------------------------------------------------
Care modificări ale indicilor spirografici nu corespunddisfuncţiei respiratorii de tip obstructiv:
a) VEMS crescut
b) PEF micşorat
c) VEMS/CVF în limitele normei
d) CVF micşorat proporţional VEMS-ului
e) DEM 25-75% micşorat
---------------------------------------------------------------------
Complicaţiile bronşitei cronice sunt:
a) Insuficienţa respiratorie cronică
b) Empiem pleural
c) Cord pulmonar cronic
d) Emfizem centroacinar
e) Anemie
---------------------------------------------------------------------
Complicaţii ale bronşitei cronice sunt toate, cu excepţia:
a) Bronşiectazii
b) Poliglobulie secundară
c) Abcesul pulmonar
d) Chistul hidatic pulmonar
e) Fibrilaţia ventriculară
---------------------------------------------------------------------
Diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice se va face cu:
a) Astmul bronşic
b) IRVA
c) Isteria
d) Bronşiectazii
e) Sinuzita cronică
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi indicaţiile pentru spitalizare a bolnavilor cu bronşită cronică:
a) acutizare însoţită de febră
b) sindrom obstructiv pronunţat
9
c) leucocitoză 10,2x 10 /l
d) VSH-16 mmHg
e) Instalarea unei complicaţii
---------------------------------------------------------------------
Măsuri nefarmacologice ale tratamentului bronşitei cronice sunt:
a) Excluderea consumului de condimente
b) Reducerea consumului de alcool
c) Încetarea acţiunii nocive a factorilor profesionali
d) Evitarea factorilor meteorologici nefavorabili
e) Sistarea fumatului
---------------------------------------------------------------------
684. Intrebarea nr. 684: Intrebarea435 Capitol: Bronitele cronice CM Mod de punctare: A3
Indicaţii pentru tratamentul antibacterian în bronşita cronică sunt:
a) spută mucoidă
b) spută de culoare gălbuie sau verzuie
c) creşterea cantităţii de spută eliminată
d) febra
e) tusea seacă chinuitoare
---------------------------------------------------------------------
Antibiotice de prima linie în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:
a) ampicilină
b) vancomicină
c) ceftizidim
d) doxiciclină
e) clindamicină
---------------------------------------------------------------------
Antibiotice de rezervă în acutizarea infecţioasă a bronşitei cronice sunt:
a) cefuroxim axetil
b) cefixim
c) ciprofloxacin
d) co-trimoxazol
e) acid nalidixic
---------------------------------------------------------------------
Alegeţi bronhodilatatoarele utilizate în tratamentul bronşitei cronice:
a) anticolinergice
b) cromone
c) antileucotriene
d) β-adrenomimetice
e) metilxantine
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi indicaţile pentru oxigenoterapie la bolnavii cu bronşită cronică:
a) hipoxemie severă permanentă
b) anemie
c) hipertensiunea pulmonară
d) reducerea piloglobulie secundară
e) nedorinţa pacientului de a sista fumatul
---------------------------------------------------------------------
Leziunea pulmonară din fibroza chistică este dată de:
a) edem pulmonar
b) bronşiectazii
c) hemoptizii majore
d) pneumotorace
e) fibroză pulmonară idiopatică
---------------------------------------------------------------------
Manifestările clinice ale insuficienţei pancreatice exocrine la pacienţii cu fibroză chistică:
a) steatoree
b) constipaţii
c) pierdere ponderală
d) diabet zaharat
e) hipovitaminoză
---------------------------------------------------------------------
Selectaţi testele de confirmare a fibrozei chistice:
a) radiografia cutiei toracice
b) testul sudorii
c) PCR
d) studiul diferenţilor de potenţial
e) teste pulmonare funcţionale
---------------------------------------------------------------------
Cei mai frecvenţi germeni izolaţi la pacienţii cu fibroza chistică la debutul bolii:
c) E.colli
d) Bacteroides
---------------------------------------------------------------------
Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza bronşita cronică obstructivă?
a) granulomul noncazeificant
b) hiperplazia celulelor mucipare din căile respiratorii mici
c) hipertrofia musculaturii netede în căile respiratorii mici
d) celulele inflamatorii în mucoasa şi submucoasa căilor respiratorii mici
e) alveolita exudativă
---------------------------------------------------------------------
La lezarea căror bronşii se auscultă raluri ronflante?
a) De calibru mare
b) De calibru mediu
c) De calibru mic
d) În toate cele enumerate
e) Nici într-un caz enumerat
---------------------------------------------------------------------
Numărul căror celule sanguine creşte la pacienţii cu bronşita cronică obstructiv-purulentă?
a) Eritrocitelor
b) Neutrofilelor
c) Reticulocitelor
d) Limfocitelor
e) Trombocitelor
---------------------------------------------------------------------
Care din preparatele de mai jos nu au acţiune mucolitică?
a) Acetilcisteina
b) Mucosolvina
c) Codeina
d) Dornaza
e) Libexinul
---------------------------------------------------------------------
Bolnavul L., 50 de ani, acuză tuse cu spută muco-purulentă, hemoptizie. Este bolnav de 10 ani.
Obiectiv: în pulmoni raluri sibilante şi ronflante. Zgomotele cardiace atenuate, ritmul regulat. Pulsul
72 pe minut; TA 120/70 mm Hg. R-grafia cutiei toracice: intensificarea desenului pulmonar,
pneumoscleroză difuză. Diagnosticul prezumtiv: Bronşită cronică muco-purulentă în fază de
acutizare. Complicaţii pot fi:
a) Emfizem pulmonar
b) Insuficienţă mitrală acută
c) Bronşiectazii
d) Hemoragia pulmonară
e) Infarct miocardic
---------------------------------------------------------------------
La inspecţia pacientului cu bronşiectazii depistăm:
a) Cianoză
b) Deformarea falangelor distale sub formă de "beţişoare de tobă"
c) Întârziere a dezvoltării fizice
d) Raluri sibilante
e) Sunet percutor timpanic
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul bronşiectaziilor necomplicate se recomandă:
a) Antibioticoterapie
b) Lavaj bronşic
c) Puncţie pleurală
d) Mucolitice
e) Drenaj postural
---------------------------------------------------------------------
Pacientul T., 40 de ani, acuză tuse cu expectoraţie purulentă în cantitate de circa 400-500 ml
nictemeral, febră 37-38°C. La examenul obiectiv: malnutriţie, tegumentele cu nuanţă surie, unghiile
- sub formă de "sticlă de ceasornic", degetele în formă de "beţişoare de tobă". La examenul
bronhografic s-au depistat sectoare de dilatare a bronşiilor. Diagnosticul prezumtiv: Bronşiectazii.
Care este tratamentul?
a) Mucolitice, expectorante
b) Antibiotice
c) Bronhodilatatoare
d) Drenaj postural
e) Diuretice
---------------------------------------------------------------------
701. Intrebarea nr. 701: Intrebarea452 Capitol: BPCO CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp pe
intrebare: 0 sec Autor: Alexandru Corloteanu
Mecanismele prin care fumatul contribuie la patogenez a bronsitei cronice nu cuprind
a) inhibarea antiproteazelor
b) alterarea miscarii cililor
c) inhibarea functiei eozinofilelor alveolare
d) cresterea acuta a rezistentei cailor respiratorii mediata vagal
e) inhibrea functiei macrofagelor alveolare
---------------------------------------------------------------------
Сare dintre afirmatiile urmatoare privind examinarea cordului in bronhopneumopatia cronica
obstructiva sunt false
a) soc apexian amplu vizibil
b) soc apexian greu perceptibil
c) matitate cardiaca redusa
d) impuls ventricular drept palpabil subxifoidian
e) galop presistolic accentuat in inspir
---------------------------------------------------------------------
Tinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita c ronica este:
a) bronsiola terminala
b) bronsiola respiratorie
c) interstitiul pulmonar
d) epiteliul alveolar
e) bronhia principala si traheea
---------------------------------------------------------------------
Nivelul seric scăzut sau absent al uneia din următoarele substanţe este asociat cu debutul precoce al
emfizemului pulmonar:
a) glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
b) piruvatkinaza
c) alfa1 antitripsina
d) lipoproteinlipaza
e) lactatdehidrogenaza
---------------------------------------------------------------------
Fumatul tigarilor este implicat in patogeneza brons itei cronice prin :
a) Accentuarea miscarii cililor
b) Mobilizarea macrofagelor alveolare
c) Hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) Infiltrarea mucoasei bronsice cu euzinofile
e) Eliberarea de citokine
---------------------------------------------------------------------
Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC
a) Fumatul
b) Factori genetici
c) Alcoolismul
d) Infectiile bronsice
e) Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
---------------------------------------------------------------------
Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este
a) Expunerea la frig
b) Expunerea sporadica la noxe profesionale
c) Spatiile aglomerate
d) Fumatul
e) Virozele respiratorii
---------------------------------------------------------------------
La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu valoarea
de
a) Peste 30%
b) Peste 40%
c) Peste 50%
d) Peste 55%
e) La orice valoare a hematocritului
---------------------------------------------------------------------
intrebare: 0 sec Autor: Doina Rusu
Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:
a) Modificarea organică a ţesutului pulmonar
b) Modificări organice a bronşiilor distale
c) Distrucţia pereţilor alveolari
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
Emfizemul pulmonar poate avea următoarele forme:
a) Bulos
b) Vicar
c) Difuz
d) Nici una din cele enumerate
e) Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
Care dintre următorii parametrii sunt obligatoriu scăzuti în BPOC:
a) CV
b) CPT
c) VEMS
d) VE
e) CVF
---------------------------------------------------------------------
Cauza dezvoltării emfizemului pulmonar primar poate fi:
a) Deficit de alfa1 -antitripsină
b) Ischemia ţesutului alveolar
c) Dereglarea metabolismului mucopolizaharidelor
d) Insuficienţă mitrală
e) Hipertensiunea pulmonară
---------------------------------------------------------------------
713. Intrebarea nr. 713: Intrebarea464 Capitol: BPCO CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10 Timp pe
Emfizemul in cele mai multe cazuri, poate fi diagnosticat cu precizie prin:
a) anamneza
b) CT de înaltă rezoluţie
c) probe biologice
d) examinare histologică a secţiunilor printr-un plămân
e) spirometrie
---------------------------------------------------------------------
Bronşita cronică este o afecţiune:
a) asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
b) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 1an
c) caracterizată prin tuse cu expectoraţie > 3luni, mai mult de 2 ani
d) caracterizată prin tuse iritativă
e) care, asociată cu emfizemul determină BPOC
---------------------------------------------------------------------
Emfizemul se defineşte ca:
a) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiolele terminale
b) distensia permanentă a spaţiilor aeriene distal de bronşiile segmentare
c) distrugerea septurilor alveolare
d) afecţiune asociată cu secreţie exagerată de mucus la nivel traheobronşic
e) afecţiune asociată cu tuse productivă
---------------------------------------------------------------------
Căile respiratorii mici în BPCO:
a) sunt frecvent sediul obstrucţiei
b) prezintă hiperplazia celulelor mucipare
c) prezintă celule inflamatorii în mucoasă şi submucoasă
d) prezintă edem şi fibroză peribronşică
e) hipotrofia musculaturii netede
---------------------------------------------------------------------
În BPCO:
a) sediul principal al obstrucţiei sunt căile respiratorii mici
b) inflamaţia este identică cu cea din astm
c) inflamaţia este rezultatul acţiunii IL 8
d) epiteliul lezat poate elibera mici cantităţi de substanţă reglatoare ca enzima de conversie a
angiotensinei sau endopeptidaza neutră
e) intensitatea reacţiei inflamatorii nu se corelează cu reactivitatea bronşică
---------------------------------------------------------------------
În BPCO producţia de spută este stimulată de:
a) exocitoza crescută din celulele secretorii
b) endocitoza crescută din celulele secretorii
c) mediatorii lipidici
d) produşii celulelor inflamatorii, în special macrofage
e) mediatorii proteici
---------------------------------------------------------------------
În emfizemul centroacinar:
a) distensia şi dilatarea sunt în principal limitate la bronhiile respiratorii
b) interesarea periferiei acinului este mai redusă
c) ventilaţia este redusă faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
d) ventilaţia este mai crescută faţă de fluxul sanguin in regiunile centrale ale acinilor
e) în porţiunile periferice raportul ventilţie/perfuzie este mare
---------------------------------------------------------------------
Emfizemul panacinar:
a) interesează doar zonele centrale
b) duce în cazul unui proces exins, la reducerea suprafeţei de schimb gazos alveolo-capilar
c) duce la pierderea proprietăţilor elastice ale plămânului
d) interesează atât zonele centrale cât şi cele periferice ale acinului
e) se diferenţiază dificil faţă de tipul centroacinar în cazurile severe
---------------------------------------------------------------------
În patogeneza BPCO sunt implicaţi:
a) fumatul
b) poluarea aerului
c) alergenii
d) deficitul de 1 antitripsină
e) sexul şi rasa
---------------------------------------------------------------------
Fumatul:
a) este cel mai frecvent factor patogen în corelaţie cu bronşita cronică şi cu extinderea emfizemului
b) îndelungat alterează mişcarea cililor
c) îndelungat conduce la hipertrofia şi hiperplazia glandelor secretoare de mucus
d) pasiv nu este nociv
e) asociat cu infecţiile virale uşoare poate dezvolta sau agrava temporar obstrucţia
---------------------------------------------------------------------
Renunţarea la fumat:
a) duce la reversibilitatea completă a obstrucţiei severe
b) este tardivă după instalarea obstrucţiei
c) duce la o încetinire semnificativă în alterarea funcţiei pulmonare
d) poate duce la dispariţia obstrucţiei în cazul fumătorilor tineri
e) nu este niciodata prea tardiva
---------------------------------------------------------------------
Alfa -1 - antitripsina:
a) este un reactant de fază acută
b) nivelul ei seric scade după administrare de estrogen
c) este absentă sau scăzută la pacienţii cu debut precoce de emfizem
d) creşte în diverse reacţii inflamatorii
e) protejează plămânul de proteazele eliberate din leucocite
---------------------------------------------------------------------
Îngustarea căilor respiratorii în BPCO:
a) este rezultatul atât al bronşitei cronice cât şi a emfizemului
b) se asociază cu scăderea rezistenţei lor
c) este determinată de pierderea tracţiunii radiale asupra lor în emfizem
d) se asociază cu diminuarea debitelor maximale ale fluxului respirator
e) se întâlneşte doar în bronşita cronică
---------------------------------------------------------------------
În cazul unui VEMS <25%, avem:
a) dispnee de repaus
b) transpiraţii profuze
c) retenţie de CO2
d) dispnee doar la efort
e) cord pulmonar cronic
---------------------------------------------------------------------
BPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:
a) dispnee severă
b) vârsta la diagnostic 50
c) spută redusă, mucoidă
d) infecţii bronşice mai puţin frecvente
e) capacitate de difuziune normală, spre scădere uşoară
---------------------------------------------------------------------
BPCO cu predominanţa emfizemului se caracterizează prin:
a) tip constituţional hiperstenic
b) pacient tahipneic
c) hipersonoritate la percuţie
d) murmur vezicular diminuat la ascultaţie
e) CPT şi VR în limite normale
---------------------------------------------------------------------
BPCO cu predominanţa bronşitei se caracterizează prin:
a) Pa CO2 cronică 50-60 mmHg
b) Ht între 50 şi 55%
c) recul elastic sever scăzut
d) rezistenţă mare
e) infecţii bronşice rare
---------------------------------------------------------------------
Pacientul cu BPCO cu predominanţa bronşitică este:
a) fumător înveterat
b) supraponderal şi cianotic
c) mai puţin susceptibil de a face recurenţe muco-purulente decât cel cu predominanţa emfizemului
d) denumit "blue bloaters"
e) rar cu episoade de insuficienţă respiratorie
---------------------------------------------------------------------
Imaginea radiologică în BPCO cu predominanţa emfizemului prezintă:
a) silueta cardiacă alungită şi îngustată
b) desen bronhoalveolar care nu se extinde în periferia plămânului
c) accentuarea generalizată a desenului bronho-vascular
d) diafragme coborâte şi aplatizate
e) îngroşarea pereţilor bronhiilor
---------------------------------------------------------------------
Oprirea fumatului:
a) determină reducerea susţinută a ratei de declin a VEMS
b) nu este eficientă după instalarea obstrucţiei ireversibile
c) poate fi obţinută şi cu ajutorul terapiei de înlocuire cu nicotină
d) se obţine mai eficient cu guma de mestecat cu nicotină faţă de plasturi
e) la 6-12 luni se obţine în >50% din cazuri
---------------------------------------------------------------------
Măsuri preventive în BPCO sunt:
a) schimbarea locului de muncă, în situaţiile în care expunerile profesionale au un rol important
b) vaccinarea antigripală anuală
c) evitarea agenţilor poluanţi
d) vaccinarea anuală cu vaccin polizaharaidic pneumococic
e) reducerea fumatului
---------------------------------------------------------------------
Din categoria medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:
a) metilxantinele
b) antileucotrienele
c) simpatomimetice cu proprietăţi beta 2 adrenergic stimulante
d) corticosteroizi
e) anticolinergice
---------------------------------------------------------------------
Aminofilina este:
a) sarea etilen diaminică a teofilinei
b) administrată doar oral
c) cea mai folosită metilxantină
d) un bronhodilatator puternic
e) rar indicată parenteral, cu excepţia episoadelor de insuficienţă respiratorie
---------------------------------------------------------------------
Efectele secundare ale metilxantinelor sunt
a) insomnie
b) nervozitate
c) nevrită periferică
d) hipoacuzie
e) convulsii
---------------------------------------------------------------------
Corticosteroizii:
a) sunt administraţi la toţi pacienţii cu BPOC
b) sunt administraţi doar după utilizarea fără succes a bronhodilatatoarelor şi drenajului pulmonar
c) sunt monitorizaţi prin spirometrie şi evaluarea schimburilor gazoase
d) sunt administraţi în doză de 50 mg zi
e) sunt scăzuţi până la doza minimă pentru o funcţie pulmonară satisfăcătoare
---------------------------------------------------------------------
Oxigenoterapia de durată este indicată când:
a) PaO2 este 55-60 mmHg
b) se asociază cu semne de cord pulmonar
c) există eritrocitoză
d) există semne de insuficienţă cardiacă dreaptă
e) PaO2 este de 70-80 mmHg
---------------------------------------------------------------------
Corticoterapia este:
a) medicaţie de elecţie în BPCO
b) administrată doar parenteral
c) medicaţie de primă linie în astmul bronşic
d) administrată în urma unor argumente ştiinţifice solide în BPCO
e) urmată la unii pacienţi de rezultate favorabile
---------------------------------------------------------------------
Suplimentarea oxigenului:
a) creşte toleranţa la effort
b) scade toleranţa la effort
c) creşte performanţa cerebrală
d) ameliorează hipertensiunea pulmonară
e) ameliorează fenomenele de insuficienţă cardiacă dreaptă
---------------------------------------------------------------------
Măsuri adiţionale în BPCO sunt:
a) drenajul bronhopulmonar
b) transplantul pulmonar
c) oxigenoterapia de scurtă durată
d) bulectomia chirugicală
e) aparatele de presiune intermitentă pozitivă pentru respiraţie
---------------------------------------------------------------------
Forme de emfizem:
a) centroacinar
b) panacinar
c) cicatriceal sau paracicatriceal
d) paraseptal
e) transpulmonar
---------------------------------------------------------------------
Simptomele emfizemului pulmonar pot fi:
a) Dispneea
b) Junghiul toracic
c) Durerea toracică
d) Expectorarea de spută
e) Fatigabilitatea
---------------------------------------------------------------------
În calitate de factori exogeni în dezvoltarea emfizemului pulmonar pot fi:
a) Fumatul
b) Abuzul de alcool
c) Aerul poluat
d) Inflamaţia infecţioasă a ţesutului pulmonar
e) Traume toracice
---------------------------------------------------------------------
Morfologic în emfizemul pulmonar deosebim:
a) Macroscopic pulmonii sunt măriţi în volum
b) Macroscopic pulmonii sunt micşoraţi în volum
c) Microscopic se observă distrucţia pereţilor alveolari
d) Microscopic se observă dilatarea bronhiolelor
e) Microscopic se observă distrucţia bronşiilor
---------------------------------------------------------------------
Emfizemul pulmonar se defineste ca:
a) afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
b) distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale
c) afectiune in care se distrug septurile alveolare
d) distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
e) afectiune in care se pastreaza septurile alveolare
---------------------------------------------------------------------
La un pacient cu emfizem pulmonar la percuţie depistăm:
a) Sunet de cutie
b) Submatitate
c) Mărirea limitelor matităţii relative a cordului
d) Mărirea excursiei pulmonare
e) Mărirea câmpurilor Kroenig
---------------------------------------------------------------------
Cele mai frecvente aspecte radiologice intalnite in bronsita cronica sunt
a) Îngrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare sau "in sina de tramvai"
b) Accentuarea generalizata a desenului bronhovascular
c) Aspect de "sticlă mată" in campurile pulmonare inferioare
d) Opacitati confluente hilare
e) Multiple arii infiltrative pulmonare, care ulterior vor cavita
---------------------------------------------------------------------
Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:
a) Bromura de ipratropium
b) Teofilina
c) Atropina
d) Efedrina
e) Salmeterol
---------------------------------------------------------------------
În tratamentul bronhodilatator în BPOC se utilizeaza
a) Simpatomimetice
b) Derivati de teofilină
c) Anticolinergice
d) Mucolitice
e) Oxigenoterapie prelungita
---------------------------------------------------------------------
La pacienţii cu bronşiectazii sunt posibile următoarele complicaţii:
a) Trombembolism pulmonar
b) Septicemie
c) Empiem pleural
d) Infarct miocardic
e) Amiloidoză renală
---------------------------------------------------------------------
La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata:
a) Diafragme coborate, aplatizate
b) Silueta cardiaca larga marita
c) Hipertransparenţa câmpurilor pulmonare
d) Hipotransparenta retrosternala
e) Largirea mediastinului superior
---------------------------------------------------------------------
Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele
caracteristici
a) este fumator inveterat
b) are antecedente de pneumonii repetate
c) frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara
d) are trecut de dispnee progresiva
e) antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta
---------------------------------------------------------------------
754. Intrebarea nr. 754: Intrebarea505 Capitol: Urticarie/Polinoze CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Victoria Dreglea
Pentru sindromul urticarian sunt caracteristice cele enumărate mai jos, cu excepţia de:
a) În toate cazurile (100 %) se incriminează o cauză alergică
b) În 50% cazuri se asociază cu angioedemul neurotic
c) Afectează acut o dată în viaţă 25% din populaţie
d) Mai frecvent se întâlneşte la genul feminin
e) Este un sindrom cutaneomucos caracterizat prin papule, eritem adiacent, prurit
---------------------------------------------------------------------
Pentru urticaria cronică sunt corecte afirmaţiile de mai jos, în afară de:
a) Elementele urticariane persistă sau recidivează mai mult de 6 săptămâni
b) Agentul etiologic se stabileşte până la 30% cazuri
c) Se întâlneşte în practica medicului de familie la 30% din bolnavi
d) Este o continuare evolutivă obligatorie a urticăriei acute
e) Provoacă discomfort şi probleme cosmetice
---------------------------------------------------------------------
Urmatoarele caracteristici determină angioedemul neurotic, cu excepţia:
a) Este un echivalent clinic şi histopatologic al elementului urticarian extins în suprafaţă şi
profunzime
b) Este o urticarie gigantă asimetrică cu o senzaţie tipică de arsură
c) Se dezvoltă preponderent în ţesuturile profunde ce conţin ţesut lax afectând mai des buzele, zona
periorbitală, limba, organele genitale, membrele
d) Afectează mucoasele faringelui, glotei, tractului gastrointestinal
e) Regresează prompt la diuretice
---------------------------------------------------------------------
Mecanismul de actiune al cromoglicatului de sodiu este:
a) Inhibitia degranularii mastocitelor
b) Reducerea inflamatiei cailor aeriene
c) Efect anticolinergic
d) Stimularea receptorilor beta - adrenergici
e) Inhibitia fosfodiesterazei
---------------------------------------------------------------------
Antihistaminicele H1 se utilizeaza in:
a) Ulcer gastric
b) Urticarie
c) Criza de angina pectorala
d) Criza de hipertensiune arteriala
e) Glaucom acut
---------------------------------------------------------------------
Antihistaminicele H1:
a) Influenteaza predominant reactiile alergice imediate
b) Scad semnificativ secretia gastrica
c) Nu sunt eficiente in raul de miscare
d) Nu influenteaza criza de astm bronsic histaminic
e) Se pot administra numai oral
---------------------------------------------------------------------
Histamina are urmatoarele efecte, cu exceptia:
a) bronhoconstrictie
b) creste permeabilitatea capilarelor
c) creste motilitatea intestinala
d) stimuleaza secretia gastrica
e) creste presiunea arteriala
---------------------------------------------------------------------
Următoarele afirmaţii despre antihistaminicele H1 sunt adevărate, cu excepţia:
a) impiedică spasmul bronşic, intestinal, uterin
b) inhibă secreţia gastrică spontană
c) au acţiune antialergică
d) pot deprima SNC
e) pot produce stimularea SNC
---------------------------------------------------------------------
Antihistaminicele antiH1 nu au efect:
a) antiastmatic
b) deprimant SNC
c) hiposecretor gastric
d) anticolinergic
e) de potentare a altor deprimante SNC
---------------------------------------------------------------------
Antihistaminicele H1 pot avea urmatoarele efecte, cu o exceptie:
a) antialergic
b) antiastmatic
c) inhibitor SNC
d) inhibitor al secretiei gastrice
e) anticolinergic
---------------------------------------------------------------------
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Cristina Toma
Polinoza este o afecţiune alergică condiţionată de hipersensibilitatea la alergenii:
a) Polenici
b) Alimentari
c) De menaj şi epidermali
d) Medicamentoşi
e) Infecţioşi
---------------------------------------------------------------------
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Сristina Toma
Criteriile de diagnostic al polinozei sunt:
a) Anamneza alergologică agravată
b) Manifestările clinice
c) Testele cutanate pozitive
d) Depistarea anticorpilor IgE-specifici
e) Toate enumerate mai sus
---------------------------------------------------------------------
Numiţi tipurile reacţiilor alergice care participă în patogenia polinozelor:
a) Tip I (anafilactic)
b) Tip II (citotoxic)
c) Afectarea cu complexe imune
d) Hipersensibilitatea întârziată
e) Cu participarea Ig M
---------------------------------------------------------------------
"Triada atopică" este definită prin:
a) rinita alergică, conjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
b) rinita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
c) dermatita atopică, rinoconjunctivita alergică, astmul bronşic atopic
d) dermatita atopică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
e) rinoconjunctivita alergică, urticaria acută, astmul bronşic atopic
---------------------------------------------------------------------
768. Intrebarea nr. 768: Intrebarea519 Capitol: Urticarie/Polinoze CM Mod de punctare: A3 Punctajul: 10
Şocul anafilactic necesită diagnostic diferenţial cu :
a) Lipotemie
b) Hipertensiunea arterială
c) Epilepsie
d) Şocul cardiogen
e) Şocul traumatic
---------------------------------------------------------------------
Tratamentul patogenetic în bolile alergice include următoarele grupe de preparate:
a) Stabilizatori ai membranei mastocitare
b) Antihistaminice
c) Cortisteroizi
d) Antiinflamatoarele nesteroidiene
e) Beta-blocatori
---------------------------------------------------------------------
În reacţia urticariană participă următoarele elemente celulare:
a) Mastocitul
b) Eozinofilul
c) Bazofilul
d) Monocitul
e) Fagocitul
---------------------------------------------------------------------
Urticaria alergică poate avea la bază următoarele mecanisme patofiziologice:
a) Tipul I de reacţii imunologice
b) Tipul II de reacţii imunologice
c) Tipul III de reacţii imunologice
d) Insuficienţa inhibitorului C1
e) Tipul IV de reacţii imunologice
---------------------------------------------------------------------
În cazul sindromului urticarian, mecanismele activării mastocitelor sunt:
a) Hipersensibilitatea imediată de tip reaginic
b) Insuficienţa inhibitorului C1 al complementului
c) Activarea sistemului kininic al plasmei
d) Activarea directă a mastocitelor
e) Activarea complementului pe calea alternă
---------------------------------------------------------------------
Din formele imune ale sindromului urticarian fac parte:
a) Urticaria colinergică
b) Urticaria de contact la căldură
c) Urticaria de vibraţie
d) Urticaria atopică
e) Urticaria în boala serului
---------------------------------------------------------------------
Urticaria colinergică este indusă de:
a) Efort fizic
b) Aport masiv de alimente bogate în tiramină
c) Stresul psihic acut
d) Iradierea ultravioletă
e) Mediul ambiant cald
---------------------------------------------------------------------
În diagnosticul sindromului urticarian de geneză alimentară o importanţă primordială are:
a) Anamneza (efectul de eliminare)
b) Respectarea dietei hipoalergice de bază
c) Efectuarea zilnicului alimentar
d) Efectuarea testelor cutanate cu alergeni alimentari
e) Ultrasonografia organelor abdominale
---------------------------------------------------------------------
Preparatele de elecţie în controlul simptomatic al sindromului urticarian sunt:
a) Colinomimeticele
b) Adrenomimeticele
c) Ganglioblocatorii
d) Antihistaminicele
e) Adrenoblocatorii
---------------------------------------------------------------------
Timp pe intrebare: 0 sec Autor: Crsitina Toma
Simptomele clinice în polinoză se manifestă:
a) Numai în anotimpul rece
b) Numai în anotimpul de toamnă
c) Nu este caracteristică manifestarea sezonieră
d) Au caracter sezonier
e) Diminuiază după ploaie
---------------------------------------------------------------------
Care manifestări clinice cel mai frecvent se întâlnesc în polinoză:
a) Rinita atopică sezonieră indusă de polen
b) Conjunctivita alergică sezonieră indusă de polen
c) Astm bronşic atopic indus de polen
d) Dermatită atopică
e) Alveolita alergică
---------------------------------------------------------------------
Gravitatea exacerbărilor sezoniere în polinoză depinde de:
a) Concentraţia polenului în aer
b) Genul plantelor
c) Gradul sensibilităţii individuale
d) Durata sezonului de polenizare
e) Presiunea barometrică
---------------------------------------------------------------------
Principiile de bază în tratamentul polinozei sunt:
a) Eliminarea alergenului
b) Efectuarea imunoterapiei alergenspecifice
c) Medicaţia antihistaminică
d) Antibioticoterapia
e) Colinomimeticele
---------------------------------------------------------------------
Ce grup de preparate include farmacoterapia polinozelor?
a) Antibiotice
b) Antihistaminice
c) Sedative
d) Stabilizatori ai membranei mastocitare
e) Corticosteroizi topici
---------------------------------------------------------------------

Teste Colectie 2016-2017

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Colectie 2016-2017

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Informatii colectie:

1. Intrebarea nr. 1: I1 Capitol: CANCER PULMONAR CS Mod de punctare: A1 Punctajul: 10 Timp

a) Debut insidios cu tuse seacă, chintoasa luni de zile

e) Adenopatia hilară are cel mai nefavorabil prognostic

a) Radiografia oaselor tubulare

a) Oxigenoterapia de lungă durată

a) Pneumonita organizantă criptogenică

a) Bronșiolita respiratorie asociată pneumopatiei interstițiale difuze

b) Acces de astm cu o durată lungă (peste 24 ore)

e) Gradul de control al astmului

e) lent, cu febră foarte înaltă și frison solemn

e) opacitate cu hipertransparență circumscrisă și cu nivel lichidian în interiorul ei (imagine hidroaerică), care

e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză

c) regimul tratamentului intravenos antimicrobian continuă până se ameliorează starea generală,

c) pot apare din endocardita inimii drepte la narcomanii "intravenoși"

e) se poate complica cu hemoragie pulmonară, cronicizare, scleroză pulmonară, bronșiectazii, amiloidoză

e) contractarea la domiciliu a pneumoniei

e) tensiunea arteriala sistolică ≤ 90 mmHg

a) aspirarea organismelor care colonizează orofaringele

a) cefalosporine de generaţia a III-a

c) Cuprinde bronşite cronice cu obstruţie bronşică

You might also like