You are on page 1of 19

AE Patrimoniul turistic și cultural european

:
Sighișoara vs. Verona

PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN:
SIGHIŞOARA vs. VERONA

Drăgulănescu Irina-Virginia1*, Stănciulescu Gabriela Cecilia2,
Ion Andrei3 şi Stan Timea-Anca4
1)
Universitatea din Messina, Italia,
2)3)4)
Universitatea de Studii Economice Bucureşti, România

Rezumat
Europa deţine cea mai mare concentraţie de situri de patrimoniu şi este una dintre
destinaţiile turistice de top la nivel mondial.
Chiar dacă fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice,
evoluţia socioeconomică a fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de
dezvoltare. Această lucrare evidenţiază importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea
durabilă a unei localităţi turistice cu ajutorul unei forme specifice de turism bazată pe
valorile culturale şi istorice.
Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi
Verona (Italia), alegerea nefiind întâmplătoare, amândouă fiind înscrise pe Lista
Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile.
Folosind ca metode de cercetare, cele calitative, observarea, comparaţia şi analiza
datelor statistice a fluxurilor de turişti în destinaţiile alese, această lucrare îşi propune să
contribuie la dezvoltarea unui parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe trăsăturile
medievale şi culturale comparabile, evidenţiind importanţa schimbului de know-how cu
privire la managementul destinaţiilor şi valoarea adăugată.
Scopul lucrării este acela de a analiza potenţialul turistic al celor două oraşe, cu
evidenţierea problemelor legate de durata medie a sejurului, individualizarea unei posibile
soluţii de branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii
tematice proiectate să le promoveze pe piaţa europeană.

Cuvinte-cheie: turism tematic, patrimoniu cultural, valoare istorică şi culturală, oraşe
istorice, marketing, parteneriat.

Clasificare JEL: M31; L83.

Introducere

Elementele prin care o ţară îşi poate prezenta patrimoniul turistic cultural sunt
dintre cele mai diverse şi cuprind ospitalitatea, arhitectura specifică, gastronomia locală,
produse de artizanat tipice, spectacole tradiţionale şi toate acele caracteristici care descriu
viaţa acelei naţiuni.

*
Autor de contact, Drăgulănescu Irina-Virginia – dragulanescu@nime.it

942 Amfiteatru Economic

limbaj şi ritual (Jafari. Vol. experţii în domeniu. 1. ca o rezultantă a documentaţiei întreprinse. Goelder şi Brent. cât şi ca moştenire culturală primită cu obligaţia de a o ocroti şi lăsa generaţiilor viitoare. astfel produsele sau chiar şi serviciile oferite de o ţară sunt uşor de confundat cu cele oferite de alte ţări. conferinţe. de la valoarea istorică şi culturală până la consideraţii financiare. detaliind caracteristicile culturale şi sociale în subcategorii. Special 8 • Noiembrie 2014 943 . joacă. prezentarea şi interpretarea resurselor culturale. şcoli şi universităţi pentru studii de lungă durată şi cercetare. factorii culturali joacă un rol determinant în activităţile menite să promoveze transmiterea sau disiparea de cunoaştere sau de idei. Sighişoara şi Verona. meşteşuguri. o vacanţă reprezintă o funcţie complexă cu variabile plecând de la caracteristici naturale ale destinaţiei la infrastructură şi facilităţi. Motivaţiile care conduc o persoană să plănuiască şi să întreprindă o călătorie. 2006). muzică. o formă de turism care are la baza valorificarea unor resurse precum patrimoniul medieval european şi totodată. Trăsăturile definitorii ale turismului cultural Definirea exactă a aspectelor ce constituie turismul cultural este obiectul mai multor dispute. întâlniri. atât ca resursă turistică. evenimentele. seminarii (Charles. teatrale sau cinematografice. muzee. în acelaşi timp turismul a devenit cea mai dinamică activitate economică din sectorul terţiar. iar elementele enumerate mai jos sunt doar câteva dintre entităţile. congrese. în Figura nr. XVI • Nr. cursuri de scurtă durată. expediţii ştiinţifice şi arheologice. propune dezvoltarea unor parteneriate între cele două oraşe patrimoniu alese. mâncare şi băutură. Un turism de succes şi eficient nu depinde doar de dotările de care dispune o locaţie. ci de abilitatea prestatorului de servicii turistice de a crea un produs turistic cu un specific local. dans. Într-un sens mai restrâns. în acest context se verifică necesitatea de a încuraja diversitatea culturală şi de a menţine şi promova identitatea locală. de o infrastructură la nivel înalt sau de spaţii de cazare adecvate. dar sugestiv în acelaşi timp şi anume „călătorie cu scopul îmbogăţirii cunoştinţelor personale”. a experienţelor interumane şi a reuşitei în numeroase domenii cum ar fi cel educaţional. urmărind sublinierea valorii istorice şi culturale ale acestora. care să reflecte tradiţiile autohtone şi să proiecteze în experienţa turistului o imagine cât mai favorabilă asupra locurilor vizitate. excursii educaţionale. de cercetare sau în activităţile artistice. literatură. de a vedea manifestaţiile fizice ale vieţii acestora exprimată prin artă şi artizanat. activităţile care pot genera o circulaţie turistică semnificativă: biblioteci. Această lucrare prezintă câteva dintre trăsăturile care definesc turismul cultural. 1 se prezintă printr-o schemă sintetică factorii motivaţionali care stau la baza deciziei unui turist. coproducţii cinematografice. 2003). evenimente muzicale. sugerând diversitatea particularităţii unei destinaţii. în Enciclopedia Turismului consideră ca fiind elemente esenţiale ale turismului dezvoltarea. Pe lângă faptul că reprezintă o oportunitate de lărgire a perspectivelor.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE În această eră a uniformităţii şi a standardizării se observă o mare preocupare de a oferi produse globale. Una din cele mai elegante dintre definiţiile umanistice este exprimată de Adams într-un mod foarte simplu. Mai mult decât atât. Turismul cultural se bazează pe satisfacerea cererii turiştilor dornici de a cunoaşte alte popoare în mediul lor autentic. expoziţii.

edificii. Viitorul turismului european se bazează pe calitatea sentimentelor şi a experienţelor trăite de turist.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. deoarece motivaţiile primordiale ale acestor turişti rezidă în hobby-uri. cu origini în folclor. Trecutul reprezintă un izvor abundent de posibilităţi de extragere a elementelor destinate consumului turistic. Philosophies. Oraşele istorice europene Turismul urban presupune petrecerea vacanţelor în oraşe. 2010). pentru vizitarea acestora sau pentru unul din următoarele motive: vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii istorice. vizitarea muzeelor. colectate şi interpretate. Principles. 2011). 944 Amfiteatru Economic . 1: Factori motivaţionali în alegerea unei destinaţii turistice Sursă: Figură elaborată de către autor bazat pe Charles R. arheologice. monumente. au un impact deosebit asupra activităţii turistice. participarea la evenimente culturale: spectacole de opera.. balet. parcuri etc. concerte. inclusiv locurile comemorative. Brent R. J. Astfel. poate fi reprezentat de artefacte conservate.. INC. 2. 265 Turismul cultural este în strânsă legătură cu trecutul istoric al locaţiilor alese drept destinaţii turistice.R. Produsul turistic. Categoria de turişti atraşi de astfel de activităţi pot fi motivaţi de căutarea unei identităţi faptice. călători care rămân de fiecare dată impresionaţi de incredibila frumuseţe a arhitecturii. a artei. Turismul de nişă reprezintă o oportunitate specială pentru entităţile care sunt interesate în dezvoltarea unei afaceri în domeniul turismului. sau chiar de urmărirea unei fantezii. John Whiley& Sons. în fructul imaginaţiei artistice şi literare ale umanităţii.. moştenire culturală. iar rezultatul acestui amalgam de resurse este numit de unii specialişti patrimoniu istoric. activităţi în care turistul îşi găseşte satisfacţia şi pentru care este dispus să aloce timpul şi resursele financiare necesare. edificii religioase. Verona Figura nr. mitologie. a actorilor prestatori de servicii turistice şi pentru întreaga comunitate de stakeholderi implicaţi în procesul de dezvoltare a unei zone cu potenţial turistic (OECD. preferinţe personale. a tradiţiilor şi a elementelor specifice diferitelor culturi (Stănciulescu şi Lee. 2006. în acest caz.). Practices. situri istorice. districte sau chiar întregi oraşe. castele. Aspecte ale trecutului reprezintă elemente utilizate în mod intensiv în construirea produselor turistice destinate unui număr din ce în ce mai mare şi mai variat de pieţe ţintă. TOURISM. teatru. Aceştia constituie o nişă de clienţi extrem de importantă. Goelder. p. Europa rămâne destinaţia preferată a turiştilor de pe întregul glob.

Potrivit unui studiu al Comisiei Europene (Study „European Cultural Routes impact on SMEs' innovation. sărbători tradiţionale. XVI • Nr. un centru cultural urban reprezintă un factor care determină valoarea oraşului care se adaugă altor factori locali (accesibilitate. de muzică. şi Tunbridge. OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) estimează o creştere anuală de 10-15% a călătoriilor de interes cultural.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE festivaluri culturale. mijloace de transport. Aproape 80% din populaţia Europei locuieşte în oraşe. J. oraş şi patrimoniu Sursă: Figură creată de către autor bazată pe Ashworth. ansambluri arhitectonice urbane.. • moştenirea culturală este expresia identităţii istorice umane (Holloway. 2012). Pergamon. În acest context patrimoniul urban devine un element esenţial al turismului urban (Figura nr. viaducte. p.J. competitiveness. 2009). 20% dintre vizitele din Europa au motivaţie culturală.Historic City. capital uman. 2000. Special 8 • Noiembrie 2014 945 . Mai mult. 2). Figura nr. Turismul cultural reprezintă o piaţă în plină dezvoltare. turism industrial şi tehnic: baraje.. climat fiscal. and clustering”. stabilitate). ceea ce face ca turismul urban în Europa să fie de importanţă vitală. în contextul unei creşteri medii totale de 4-5% a industriei turistice în general. care determină competitivitatea oraşului în economia globală (Mariotti. in timp ce 60% dintre turiştii europeni sunt într-adevăr interesaţi în descoperirea valorilor culturale în timpul călătoriei lor. 2011). Retrospect and Prospect of managing the heritage city. 54 Investiţiile competitive în dotările culturale şi în infrastructura turistică au un impact direct asupra economiei şi induc o îmbunătăţire a nivelului de trai. Organizarea spaţială a resurselor culturale din oraş şi relaţiile lor cu infrastructura (hoteluri. G.E. zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural (Lähdesmäki. târguri etc. poduri. 2012). • turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă şi dialogurile interculturale. Tendinţele majore ale turismul cultural sunt: • interacţiunea între cultură şi turism îşi are rădăcinile în perioada de început a turismului şi in prezent câştigă din ce în ce mai multă însemnătate. 2: Interacţiunea dintre conceptele de turism. în timp ce produsele propriu-zise Vol. tunele. The Tourist. expoziţii.

denumit Oraşe istorice în dezvoltare: soluţii pentru Înţelegere şi Eficientizare (http://www. Consiliul Europei şi ICOMOS International. în acest sens OWHC a organizat programul City2City. Preocupări privind patrimoniul urban european Preocupările Organizaţiei Mondiale a Oraşelor Patrimoniu (Organization of World Heritage Cities . case de schimb. în aşa-zisele „destinaţii istorice”. galerii de artă. în special pentru cel mondial. al cooperării şi a schimbului de informaţii şi cunoştinţe specifice între oraşele-patrimoniu.OWHC) pentru conservarea patrimoniului urban european este evidenta şi prin programele lansate de către aceasta. 3. OWHC este organismul care conduce şi dezvoltă acest proiect. dar şi pentru a stimula o mai profundă apreciere şi respect pentru patrimoniul local. Înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial al unui sit istoric nu este nici pe departe finalul parcursului activităţilor implicate în conservarea istorică. totodată asigurarea unei dezvoltări corespunzătoare a acestui patrimoniu nu numai din punct de vedere cultural dar şi economic. în noua viziune a politicii europene pentru valorizarea patrimoniului cultural se precizează ca obiectiv important depăşirea contextului de oraş cultural şi adoptarea unui cadru mult mai amplu şi mai diversificat. 2010).org/en/city2city_program). În oraşe ca Veneţia. Bruges.ovpm. de facilitare a accesului unui număr cât mai mare de persoane. înainte de a fi prea târziu. In acest sens poate fi exemplificat programul de realizarea unor studii de caz privind conservarea şi managementul în oraşele istorice. al economiei locale şi al PIB-ului (Patuelli.org/en/compilation_case_studies_conservation_and_management_histor ic_cities). Salzburg se poate observa că o mare parte din activităţile economice sunt alocate cu prioritate uzului turistic pe cheltuiala rezidenţilor oraşului. el introducând o abordare de dezvoltare urbană mai centrată pe patrimoniu.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. este de asemenea şi responsabilitatea fiecăruia participe la protejarea siturilor culturale şi naturale. activităţile complementare pot fi localizate liber în vasta „regiune turistică” (Giaoutzi şi Nijkamp. toate sunt concentrate în jurul centrului de atracţie şi intră în legătură cu funcţia rezidenţială a oraşului. (http://www. iar pentru implementarea lui este responsabilă Comisia Executivă coordonată de oraşul Lyon (membru al OWHC) şi Secretariatul General al OWHC în colaborare cu: Centrul Patrimoniului Mondial al UNESCO. Proiectul este mai mult decât un simplu schimb de know-how în ceea ce priveşte conservarea siturilor urbane istorice. Este o problematică de păstrare a moştenirii culturale a Terrei şi transmiterii acesteia generaţiilor viitoare. Fiecare oraş membru a fost invitat să contribuie prin prezentarea unuia sau mai multor proiecte urbane care să servească la o înţelegere în detaliu a proceselor şi procedurilor necesare. în timp ce această responsabilitate revine comunităţii internaţionale şi oficialităţilor locale. Unul din principalele obiective ale OWHC este favorizarea. Verona sunt relativ imobile datorită naturii lor parţial nereproductibile. cel al rutelor culturale (Council of Europe. Institutul pentru Conservare Getty. ca parte integrantă a proiectelor de dezvoltare urbană. de la cele de lux până la cele de suveniruri ieftine. Mussoni şi Candela. hoteluri. care are drept scop diseminarea tuturor tipurilor de schimburi şi dialog între oraşele membre.ovpm. Caracteristicile şi calităţile care au justificat înscrierea trebuie să fie protejate permanent. atât la nivel regional cât şi internaţional. Restaurante. 946 Amfiteatru Economic . 2006). magazine de toate felurile. 2013). Mai mult decât atât.

s-au confruntat datele statistice oficiale pentru Sighişoara (Departamentul Statistic Regional din judeţul Mureş). această lucrare îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe resursele medievale şi culturale comparabile şi propune realizarea unui schimb de know-how cu privire la managementul destinaţiilor şi valoarea adăugată. Oraşul medieval Sighişoara şi-a început dezvoltarea graţie aşezărilor ungurilor în secolul al XI-lea şi ulterior. 4. Aceasta analiză s-a realizat pe baza datelor furnizate de agenţiile de turism REMTOURS S. cu datele statistice oficiale pentru Verona (Hoteliers Association. de asemenea. De asemenea. 1997). Tour operators. prin practicarea unor forme specifice de turism bazate pe valorile culturale şi istorice. Italia.com) din Messina. 2010). datorită colonizării masive a regiunii de către meşteşugarii şi negustorii germani care au fost trimişi din Valea Rhinului. Analiza potenţialului turistic al celor două oraşe. cu evidenţierea problemelor legate de durata medie a sejurului a condus la individualizarea unei posibile soluţii de branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii tematice proiectate să le promoveze pentru piaţa europeană (Majdoub. Nu departe de Sighişoara s-au identificat urme de aşezări datând de la începutul paleoliticului şi. care atestă prezenţa unei populaţii care locuia în colibe şi confecţiona vase de lut decorate cu figuri geometrice asemănătoare celor realizate de creatorii culturii Cucuteni (Dubowy. alegerea nefiind întâmplătoare.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE În literatura de specialitate şi. contribuie şi la diminuarea efectelor negative derivate din sezonalitate etc. Travel agencies).ro) din Oradea şi Grosso Eurotour (www.agenziaviaggigrossoeurotour. amândouă fiind înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile.e. Analiză comparativă Sighişoara – Verona 5. turismul cultural. în felul acesta s-a realizat analiza fluxurilor de turişti în destinaţiile alese.n. Se prezintă programul ofertelor turistice pentru cele două destinaţii având ca atracţie – nucleu evenimentele culturale care se organizează la Sighişoara şi respectiv la Verona. Saxonia în secolul al Vol. Folosind metoda de analiză comparativă a datelor calitative şi cantitative. 5. 2011). fiind o formă de turism mult mai durabilă. Alte instrumente de lucru folosite în investigaţia culturală evidenţiază importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea durabilă a unei localităţi turistice. de asemenea. Flandra. Metodologie Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi Verona (Italia). (Cuccia şi Rizzo. în practică se evidenţiază din ce in ce mai mult cum turismul cultural poate contribui la evitarea efectelor negative ale turismului de masă.1 Sighişoara – capodoperă a arhitecturii medievale din Transilvania Existenţa şi permanenţa umană pe aceste meleaguri se pierde în negura veacurilor. Chiar dacă fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice. în muzeul local se găsesc vestigii materiale datând din secolul al XVIII-lea î. XVI • Nr.R. evoluţia socioeconomică a fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de dezvoltare..L (www. Special 8 • Noiembrie 2014 947 .remtours.

dornici să descopere situl feeric al unei lumi descrisă în cronici şi ghiduri turistice. purtând amprenta istoriei saxone lungă de opt secole. în structura şi arhitectura sa urbană. împreună cu titlul de Res Publica Veronensium (Borelli. Verona XII-lea de către regele Geza al II-lea să păzească graniţele Transilvaniei.unesco.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. în regiunea Veneto. este amfiteatrul roman. Chiar dacă doar o mică secţiune din fortificaţia romană a supravieţuit timpului.H.H. a avut un rol special deoarece a fost lăsat în responsabilitatea consiliului oraşului. civic şi ecleziastic de o valoare europeană remarcabilă. Via Claudia Augusta.. denumit Dealul Oraşului.org/en/list/902). îşi trage numele de la ceasul cu figurine. Impozabilul Turn cu Ceas. poarta principală de intrare în fortăreaţă. a primit de-a lungul timpului diferite titluri. Turnul Frânghierilor. împăratul Cezar acordă cetăţenie roman colonii. Arena (Puppi. situat la etajul al patrulea. Arena Veroneză este al treilea cel mai mare amfiteatru din Italia. şi-au fortificat aşezările cu pereţi păziţi de turnuri. Turnul Măcelarilor. 1987) şi datorita Râului Adige a fost puntea principală între nordul şi estul Italiei. opus intrării păzite de Turnul Croitorilor.2 Verona – între 2000 de ani de istorie şi 2 milioane de turişti anual Oraşul este situat în nordul Italiei. Verona este situată la intersecţia a patru drumuri romane: Via Gallica. şi anume: Turnul cu Ceas. Sighişoara a fost menţionată într-un document oficial pentru prima oară sub numele de Castrum Sex. pe Platoul Breite. cum ar fi: „Perla Transilvaniei” sau „Nurnberg-ul transilvănean”. Aceştia s-au stabilit pe un deal. simbol al Sighişoarei. Din cele 14 turnuri iniţiale. în anul 1280. reprezentând într-un mod excepţional conceptul de oraş fortificat în stagii diferite ale istoriei europene (Lionello. care a devenit şi simbolul oraşului. Centrul istoric al oraşului este inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1999 şi a devenit o atracţie turistică importantă pentru mii de vizitatori din toată lumea.. Sighişoara. se află cea mai mare şi seculară rezervaţie de stejari din Europa Central-Estică. în zilele noastre este un oraş muzeu remarcabil ce oferă vizitatorilor contemporani oportunitatea să călătorească în timp. Fortăreaţa medievală este un complex arhitectural. iar acum găzduieşte Muzeul de Istorie al Sighişoarei. Turnul Croitorilor. Verona încă deţine un număr important de monumente din Era Romană. 9 dintre acestea se află în picioare. Cel mai faimos dintre ele. unic în România. Vicum Veronesium şi Via Postumia (Buchi. oferindu-le acestora în schimb „fundus regius” (pământuri). Cavalieri. 1978). crescând rapid în importanţă datorită poziţiei sale strategice. Platoul Braite este o pădure „modificată cultural”. Dezvoltarea oraşului este în strânsă legătură cu poziţionarea sa geografică. 1998). Turnul cu Ceas. Verona este un exemplu remarcabil de oraş care a evoluat progresiv şi neîntrerupt timp de 2000 de ani. la poalele Muntelui Lessini. un exemplu de oraş mic fortificat „aflat la zona de graniţă dintre cultura latină a Europei Centrale şi cultura bizantino-ortodoxă a Europei Sud-Estice” este singura fortăreaţă medievală care este locuită în întregime din sud-estul Europei (http://whc. Chiar dacă valorile arhitecturale şi culturale sunt printre cele mai remarcabile. şi în 49 î. „cel mai frumos şi bine-păstrat oraş cetate din Transilvania”. Turnul Lăcătuşilor şi Turnul Cositorarilor (Vlăsceanu. Turnul Cizmarilor. 1968). varianta românească a numelui oraşului apărând abia în 1941 într-un document emis de Vlad Dracul. Oraşul Sighişoara. titluri şi privilegii diverse. militar. Sighişoara este de asemenea şi deţinătoarea unui patrimoniu natural preţios. Aşezarea de-a lungul Râului Adige a devenit colonie romană în secolul I î. 1978). în apropierea oraşului. Turnul Tăbăcarilor. 1977). 5. fiind scena multor serbări tradiţionale importante. după Colosseumul din 948 Amfiteatru Economic . ce şi-a ţinut adunările acolo până în 1956 (Drăguţ.

o serie de caracteristici comune pot fi încă observate. tragedii romantice din lume. mai scrise au rămas apoi ocupată de însă doar din anul romani în secolul 1280. 1 cuprinde o succintă comparaţie între Sighişoara şi Verona care demonstrează faptul că deşi cele două oraşe au urmat drumuri diferite în evoluţia lor.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE Roma şi amfiteatrul roman Capua. Tabelul nr. conducătorul medieval mapamondul ca fiind locul de român. romanilor. Complexe militare vaste au fost construite în timpul dominaţiei austriece. creând forma impresionantă pe care o ştim astăzi a Arenei cu „aripi” (Carrara. Dom-ul. când menţionată sub denumirea primeşte statutul Castrum Sex de Res Pubblica Veronesium Mitologie Locul de naştere al lui Vlad Oraşul a devenit cunoscut pe tot Dracul.. redescoperit în 1830 după înlăturarea clădirii care literalmente îl acoperea. şi cel mai notabil este Castelul San Pietro (Dal Forno. personaj care a inspirat desfăşurare a celei mai cunoscute mitul lui DRACULA. Ponte Pietra. Tabel nr. România. Teatrul Roman găzduieşte anual o serie de spectacole în cadrul unui eveniment denumit Festivalul de Teatru de vară din Verona. fortificaţii de către breslele de meşteşugari medievale. 1: Analiza comparativă între oraşele patrimoniu Sighişoara şi Verona Caracteristici SIGHIŞOARA VERONA analizate Locaţie.Hr. 1980). Special 8 • Noiembrie 2014 949 . 1966). dar şi cea mai bine conservată dintre ele şi este încă folosită pentru găzduirea faimosului Festival de Operă şi a altor concerte. Un alt reper important este Teatrul Roman construit în secolul I î. populată dacilor în secolul de gali şi de V î. Anastasia şi Biserica Sf. Regiunea Veneto înfiinţare Zona centrală a Transilvaniei Zona de nord a ţării Zona a fost locuită Zona a fost locuită încă din încă de pe vremea neolitic. XVI • Nr. cele mai notabile fiind Basilica San Zeno. întăriri veneţiene şi sistem de apărare austriac Vol. ROMEO şi JULIETA Fortificaţii Fortificaţii medievale construite Ziduri romane.Hr. Ferno (Borelli. unde e I î.H. Un exemplu excepţional al geniului arhitectural roman este reprezentat de către singurul pod care a supravieţuit celor 2000 de ani care au trecut peste Verona. 1973). şi apoi a popoarele venete. bombardat de către nemţii în retragere în 1945 şi reconstruit ulterior cu cărămizile de piatră găsite în râu. un pod de piatră cu cinci arcuri. judeţul Mureş Italia. Magnitudinea cutremurului din 1117 a fost responsabilă pentru prăbuşirea inelului exterior de arcade al Arenei. Construcţiile ecleziastice din Verona şi-au atins vârful în timpul Evului Mediu prin exemple excepţionale de arhitectură romanică. Biserica Sf. izvoare de lombarzi.

fundamentale ale istoriei Procesul aparent de neoprit de europene. care a format şi a menţinut tradiţiile culturale ale regiunii.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. conservând până în zilele noastre relicve remarcabile datând din timpuri medievale. Verona este un Transilvania. recunoscut pentru metodele sale crude de pedepsire a nobililor corupţi şi care a inspirat mitul Contelui Dracula din Transilvania.fortificat în mai multe etape ortodoxădin sud-estul Europei. Sighişoara este cunoscută drept oraşul natal al conducătorului medieval român Vlad Ţepeş. într-un mod graniţă dintre cultura Latină din excepţional conceptul de oraş Europa Centrală şi cea Bizantin. îşi datorează faima unei figuri cheie din literatura mondială. artistice de cea mai înaltă calitate în fiecare perioadă istorică Criteriul 5 succesivă. în oraşul de-a lungul Râului Adige. William Shakespeare. emigrare al saşilor. stratul social. Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş Criteriul 4 fortificat. pe de altă parte. Cele două destinaţii sunt legate de faptul că factorul principal al notorietăţii lor turistice îşi are originile în „mitologia locală”. care au condus această regiune. ameninţă supravieţuirea patrimoniului lor. care încorporează elemente monumentelor urbane. 950 Amfiteatru Economic . Montague şi Capulet. numit şi Vlad Dracul. Sursă: Tabel creat de către autor Ambele oraşe au o istorie milenară şi structura lor urbană a fost modelată conform perioadelor istorice şi artistice. Verona Caracteristici SIGHIŞOARA VERONA analizate Evenimente Festivalul Sighişoara Medievală Festivalul de Operă din Arenă culturale Sighişoara Blues Festival Carnavalul Veronez anuale Ziua Municipiului Sighişoara Teatrul de Vară Festivalul Fanfarelor Festivalul internaţional de jocuri Sighişoara Film Festival tradiţionale Verona Jazz Festival Schermi d’amore Vinitaly Recunoaşterea Criteriile 3 şi 5 – 1999 Criteriile 2 şi 4 – 2000 UNESCO Criteriul 3 Criteriul 2 Sighişoara este o mărturie În structura sa urbană şi remarcabilă a culturii saşilor din arhitectura sa. „Romeo şi Julieta”. Verona. bazată pe conflictele istorice dintre cele două familii medievale. care a plasat acţiunea poveştii tragice de iubire. aflat în regiunea de Verona reprezintă. precum şi a arhitecturii locale. o cultură care exemplu remarcabil de un oraş dăinuie chiar şi după 850 de ani care s-a dezvoltat progresiv şi şi care va continua să existe prin neîntrerupt de peste două mii de intermediul arhitecturii şi ani.

Zilele Municipiului Sighişoara este Teatrul de Vară şi Festivalul un eveniment relativ nou ce a început Shakespearian: evenimentul dedicat marelui în 2008 şi are loc în luna mai. în timpul întregului sezon de vară Teatrul Roman găzduieşte mai multe capodopere faimoase shakespeariene. are loc o mare paradă pe străzile februarie. Se organizează în vineri a carnavalului. 5. Festivalul fanfarelor locale şi străine. În Tabelul 2. evenimentul Internaţional de Jocuri de Stradă: Tocati este se ţine în fiecare an la începutul lunii un festival unic. în Italia şi Europa. Vol. Tabel nr. Scopul său septembrie şi este dedicat celor ce este să reînvie şi să îi înveţe pe cei tineri şi nu apreciază muzica de promenadă. Festivalul fanfarelor organizat de Festivalul Internaţional de Jocuri către autorităţile locale cu participarea Tradiţionale: născut în 2003. 2: Evenimente culturale în cele două oraşe-patrimoniu analizate SIGHIŞOARA VERONA Sighisoara Blues Festival este de Carnavalul Veronez: carnavalul din Verona acum o prezenţă bine cunoscută şi datează din 1531 şi este unul din cele mai apreciată în mediile artistice româneşti vechi din Italia. o mască reprezentând un rege bătrân internaţională.3 Evenimente culturale văzute ca modalităţi de branding turistic Branding-ul destinaţiei turistice reprezintă un proces care tinde să creeze un mesaj bine definit prin crearea unui slogan.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE Asemănările merg mai departe prin continuitatea anuală a evenimentelor culturale organizate în ambele destinaţii turistice. se prezintă o descriere scurtă a principalelor evenimente culturale care generează un flux turistic important. Special 8 • Noiembrie 2014 951 . ele atrăgând un număr important de vizitatori şi de asemenea furnizează o identitate turistică puternică acestor oraşe istorice. numai vechile jocurile de stradă tradiţionale. în Teatrul patrimoniului prin reînvierea tradiţiilor Roman. în ultima şi de peste hotare. atât în Sighişoara. care va comunica potenţialilor vizitatori ai locaţiei imaginea acelei destinaţii particulare împreună cu caracteristicile. Parada este condusă de către „Papa de crescut evenimentul la o scală Gnocco”. încă din 2005 şi participarea Veronei care se sfârşeşte în faţa bisericii Sf. 2011). al unui simbol sau logo. Evenimentele culturale care au loc neîntrerupt. pot fi considerate elemente puternice de branding deoarece. muzicienilor şi spectatorilor străini a Zeno. XVI • Nr. în percepţia turiştilor oraşele sunt asimilate cu aceste evenimente care crează sau recrează ambianţa specială a unor vremuri apuse. beneficiile şi valorile promovate ale sale (Stănciulescu şi Lee. dramaturg englez care a plasat Verona în încercând să sporească recunoaşterea rândul celor mai cunoscute oraşe din lume. cât şi în Verona. când pentru prima oară povestea locale şi încurajarea artiştilor locali tragică de dragoste „Romeo şi Julieta” a fost pusă în scenă pentru prima oară. numită „Venerdi fiecare an. în zilele noastre. dar totodată şi alte mari piese. se valorilor culturale locale şi importanţa ţine în fiecare vară încă din 1948. ţinând în loc de sceptru o furcă mare cu un mare gnocchi în vârf. în ultimul week-end din Gnocolar”. împreună cu concerte de jazz şi spectacole de dans.

când Săptămâna Cinematografică a avut vizibilitatea României în lume prin artă loc pentru prima oară. http://www.ro. anul aniversarea unde fabulosul şi terifiantul trăiesc morţii lui Giuseppe Verdi. Verona Sighişoara Film Festival urmăreşte să Schermi d'amore.com/sito_inglese/html/events_ carnival_ing.blues-festival. teatrul. Cu fiecare ediţie a toată lumea pentru a vedea operele în Verona.estateteatraleveronese.html.arena. mai adâncă a mediului multicultural din Sighişoara. Din 1996.it/. Evul Mediu îşi pierde După prima ediţie. jazz. în 1913.veronissima. http://www. pop şi blues.it/nqcontent.ro/portal/portal. festivalului. Arena veroneză este gazda unui medievală ca jocurile. cel mai cea mai întunecată şi înfricoşătoare eră mare teatru liric din lume. (http://www.html.2013) Festivalul Sighişoara Medievală: Festivalul de Operă din Arenă: în primii ani începând cu vara lui 1992. muzica. vrăjitori.Festival internaţional de promoveze cultura cinematografică film: Festivalul de Film Veronez debutează în românească şi să intensifice 1969. Fortăreaţa Sighişoara îşi retrăieşte Giovanni Zenatello. unde istoria modernă şi o eră demult uitată. un festival şi filme de lung metraj care au fost dedicat producţiilor cinematografice romantice premiate la nivel internaţional în anul şi melodramatice.000 de după 100 de ani prin artă. în fiecare an din secolul trecut faimosul tenor din Verona.05. decoruri imense şi acestei manifestări culturale stă în elaborate. http://www. Oameni au venit din aventura. sezonul de operă din Arena caracteristicile cunoscute devenind nu a devenit o instituţie internaţională. străzile mici acolo întâmplător. fiind de întâlneşte prezentul.org. anticul se îmbină cu asemenea o formă de comunicare modernul şi arta muzicii cu sensibilitatea culturală şi contribuind la o înţelegere sufletelor spectatorilor.cfm?a_id=18493&tt =estateTeatrale2008&id_menu=18492 5. cu ajutorul formelor de artă fermecătoare. Importanţa spectatori pe seară. număr impresionant de spectacole de muzică dansul oferă o punte între lumea clasică.ro/i ndex.nsf/AllByUNID/ 00003312? OpenDocument. cu o scenă imensă a trecutului istoric.4 Indicatorii statistici ai activităţii turistice în cele două oraşe-patrimoniu În această secţiune vor fi prezentaţi indicatorii principali care sunt folosiţi pentru a descrie şi a analiza fluxul turistic al unei regiuni sau al unui oraş pentru a observa tendinţele majore ale cererii turistice faţă de destinaţiile analizate şi de asemenea pentru a vedea evoluţia unităţilor de cazare pe o perioadă de timp de trei ani. de scurt metraj româneşti. clovni şi şi au decis să îl folosească pentru a juca spirite întrupate venite dintr-o lume întreaga operă. documentare însemnând Ecrane de Dragoste. http://www. ci fiind adus la viaţă şi scaune pentru aproximativ 20.sighisoara.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. Sursă: Tabel creat de către autor pe baza site-urilor: http://www.sighisoarafilmfestival. Sub Arena pentru câţiva prieteni care s-au adunat zidurile bătrâne seculare. Împreună cu showurile de operă faptul că. a cântat o arie de operă în trecutul prin Festivalul Medieval. călugări. evenimentul şi cunoaştere. Aceştia înţelegând cât de şi înguste devin deodată înghesuite de bună era acustica vechiului Amfiteatru Roman cavaleri. precedent. Festivalul prezintă filme a fost cunoscut drept Schermi d'amore. a fost pusă în scenă împreună la un loc cu magia şi în Arenă opera Aida. accesat la 14. 952 Amfiteatru Economic .

Mureş Situaţia fluxului turistic în Sighişoara în perioada observată. dar îi lipsesc elementele necesare pentru a determina un sejur mai lung al vizitatorilor. 3. dar care sunt limitate în numărul de camere şi paturi puse la dispoziţie. 3: Evoluţia unităţilor de cazare în Sighişoara în perioada 2009-2011 Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. 4: Indicatorii fluxului turistic în Sighişoara în perioada 2009-2011 Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. Număr unități de cazare Număr de paturi 872 1042 1059 18 28 35 2009 2010 2011 Figura nr. Special 8 • Noiembrie 2014 953 .35 zile (Figura nr. Mureş Vol. Datele statistice disponibile la Institutul Statistic Regional evidenţiază că în Sighişoara au avut loc mai multe investiţii pentru dezvoltarea capacităţii de cazare. durata medie a sejurului în Sighişoara este destul de redusă. 4). Înnoptări Sosiri 2011 67660 51161 2010 49928 35727 2009 46917 34728 Figura nr. dar în ciuda acestora. XVI • Nr. situată în jurul valorii de 1. numărul de pături sugerând utilizarea de pensiuni turistice urbane adecvate peisajului oraşului.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE Astfel. care a crescut de la 18 unităţi în 2009 la 35 de unităţi în 2011. 2009-2011 este caracterizată printr-un trend ascendent al sosirilor şi înnoptărilor turiştilor. Aceste date arată că Sighişoara este o destinaţie turistică atractivă. în cazul oraşului Sighişoara evoluţia unităţilor de cazare în perioada 2009-2011 se prezintă conform Figurii nr.

comune.pdf 954 Amfiteatru Economic . ceea ce a determinat o durată medie a sejurului scurtă de la 2. Cu toate că nivelul sosirilor a crescut în 2011.2011 Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de https://intranet.2011 pentru oraşul Verona (Figura nr.comune. Număr unități de cazare Număr de paturi 9744 10037 10609 567 628 695 2009 2010 2011 Figura nr.27 zile în 2009 la 2.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/ Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.verona. destinaţie care deşi se bucură de o cerere turistică remarcabilă. În figura nr. când sosirile le depăşesc pe cele din 2009.pdf Din figura nr. în 2010 sosirile au scăzut probabil ca efect al crizei economice.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. înnoptările au scăzut pe perioada celor trei ani.21 în 2011. 5). 6 se prezintă situaţia fluxului turistic în Verona. dar această situaţie este rezolvată în 2011. 6: Indicatorii fluxului turistic în Verona în perioada 2009.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/ Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.verona. Verona În continuare se prezintă evoluţia unităţilor de cazare în perioada 2009. 5: Evoluţia unităţilor de cazare în Verona în perioada 2009-2011 Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice furnizate de https://intranet. 5 se poate observa că numărul unităţilor de cazare din Verona au un trend uşor ascendent în perioada 2009-2011. Înnoptări Sosiri 1144414 2011 652977 2010 1350439 599780 2009 1388119 612703 Figura nr. atingând în ultimul an analizat valoarea de 10609 paturi disponibile.

feerica Verona iese în evidenţă prin spectacolele grandioase ţinute în Arena în timpul sezonului de operă. când cele 22. au tradiţii în organizarea de evenimente culturale. din datele statistice analizate putem observa că acestea se confruntă cu o durată medie a sejurului turiştilor scurtă. Special 8 • Noiembrie 2014 955 . Atragerea turiştilor din Italia şi Europa de Vest către oraşul fortificat din inima Transilvaniei şi de asemenea promovarea comorilor Veronei în rândul turiştilor români pot fi soluţii de creştere a notorietăţii şi implicit corectarea nivelului scăzut al indicatorilor statistici şi o cale de a contribui la o dezvoltare semnificativă a economiei locale şi naţionale. O astfel de iniţiativă poate fi aplicată în cazul celor două oraşe istorice. Pe de altă parte. O posibilitate de creştere a avantajului competitiv al unei destinaţii turistice poate fi reprezentat de realizarea de parteneriate cu alte destinaţii similare.000 de locuri ale amfiteatrului antic roman sunt ocupate de spectatori Vol. în afară de patrimoniul lor istoric tangibil. în timp ce vizitatorii Veronei petrec în medie doar două zile în acest oraş minunat. schimburi de experienţă privind conservarea şi prezentarea patrimoniului lor cultural şi istoric. Sighişoara este cea mai captivantă destinaţie turistică din România în timpul Festivalului Medieval. Sighişoara fiind percepută de regulă drept o destinaţie de „o călătorie de o zi”. pachetele turistice proiectate să ofere vizitatorilor şansa de a fi martori la aceste evenimente şi în acelaşi timp să ajungă să cunoască cele două oraşe patrimoniu. arhitecturale şi dotărilor turistice. Deşi ambele destinaţii turistice deţin un număr mare de elemente turistice ce generează un flux turistic important. Un parteneriat instituţional între Sighişoara şi Verona ar avea şi o serie de alte beneficii ca de exemplu: cunoaşterea reciprocă. Descoperind Europa Medievală este o propunere pentru un pachet turistic tematic adresat vizitatorilor care apreciază valorile culturale ale unei locaţii şi prin combinarea celor două destinaţii turistice sub “umbrela” acestei denumiri comune poate fi văzut ca o metodă de branding turistic care tinde să îşi crească competitivitatea pe piaţa internaţională.5 Descoperind Europa Medievală: oportunitate pentru valorizarea patrimoniului cultural Societatea contemporană este implicată în amplul proces de globalizare şi mai specific cunoaşte un trend rapid ascendent de dezvoltare în sectorul turismului. susţinută de instituţii internaţionale ca Organizaţia Mondială a Oraşelor Patrimoniu şi UNESCO. Deoarece cele două oraşe. Un parteneriat între Sighişoara şi Verona poate fi realizat pe baza unei colaborări City2City. sau printr-o iniţiativă comună cunoscută ca „oraşe înfrăţite”. Este de asemene importantă proiectarea unor pachete turistice cu tematică specială care ar avea rezultate directe în creşterea reciprocă şi simultană a notorietăţii potenţialului lor turistic. deoarece ele sunt potrivite pentru asemenea abordare datorită importanţei lor istorice. ce ar putea genera noi idei pentru îmbunătăţirea planurilor de dezvoltare ale acestora. într-o expertiză şi o cooperare pentru dezvoltarea durabilă a celor două oraşe. destul de diferite în momentul de faţă. ambele metode având ca obiectiv de bază o colaborare între administraţiile locale concretizată într-un schimb know-how în managementul destinaţiilor istorice.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE 5. interacţiunea celor două sisteme de management urban. XVI • Nr. când micul oraş transilvănean îşi îmbracă hainele festive şi aleile pavate se umplu cu artişti care aduc la viaţă spiritul medieval. fenomen care determină stakeholderii din activităţile turistice să acorde o atenţie specială în designul şi marketingul produselor lor. manifestaţii ce le asigură o anumită identitate turistică. Fără îndoială.

Turnul Cizmarilor. 2013). Începând cu ora 10 a. În cazul pachetelor turistice prezentate sub brandul comun creat numit Descoperind Europa Medievală. special organizată de către unitatea gazdă. vor vizita Muzeul Istoriei din Sighişoara localizat în Turnul cu Ceas. materialele printate specializate şi spoturile publicitare. Turnul Tăbăcarilor. în timpul serii va fi program de voie. turiştii se pot bucura de un tur pe jos asistaţi de către un ghid turistic profesionist în cea mai frumoasă şi bine păstrată fortăreaţă medievală din estul Europei.m. spectacol de dans. Turnul Frângerilor. şansa ca doamnele să se îmbrace conform dress- code-ului aristocratic din Evul Mediu. călătorie dus-întors în sistem part charter: 85 Euro 956 Amfiteatru Economic . transfer cu autobuzul către Sighişoara şi check-in la hotelul rezervat. cea mai bine păstrată rezervaţie de stejari din centrul şi estul Europei. cea mai apreciată şi cunoscută poveste de dragoste din toate timpurile. „Romeo şi Julieta”. în jurul orei 10 a. spectacole de dans şi muzicieni. Ziua 2: La 11 a. Scopul principal este acela de a alinia cele două destinaţii sub o imagine de brand comună. serviciilor adiţionale. O activitate de marketing adecvata. Cazare: CASA BAROCA***. tehnologice.L şi Grosso Eurotour. Ziua 4: în timpul dimineţii check-out.m. Sighişoara . Ziua 3: Cea de a treia zi este dedicată turnurilor Sighişoarei.TĂRÂMUL CAVALERILOR (Perioadă: 21-24 iulie 2013) Ziua 1: Aterizarea pe Aeroportul Internaţional din Târgul Mureş în jurul orei 2 p. care să informeze turiştii potenţiali asupra produselor oferite.m. cele mai potrivite căi de a „cuceri” un număr important de clienţi sunt reprezentate de promovarea virtuală. unde turiştii pot învăţa paşii unor dansuri vechi de secole. împreună cu o descriere detaliată a programului. iar pentru aceasta un logo de brand foarte atent realizat este extrem de folositor şi poate contribui la atragerea unui număr important de turişti europeni în România şi de asemenea la creşterea popularităţii Veronei în viitor.. închiriere de costume istorice şi.R. valenţele artistico-culturale ale localităţilor poate reprezenta un instrument valid pentru dezvoltarea durabilă a turismului deoarece permite satisfacerea nevoilor turistului . În continuare sunt prezentate programele ofertelor turistice pentru cele două destinaţii având ca atracţie .. După-amiaza vine cu o propunere de a petrece timpul în minunatul decor natural al Platoului Breite.consumator. printr-un un website bine realizat unde tururi virtuale ale destinaţiilor sunt posibile. Turnul Cositorarilor. preţ mediu mic-dejun şi cină: 16 Euro Transport: Zbor Milano-Târgu Mureş.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. unde turiştii vor fi invitaţi la un festin transilvănean tradiţional. tragere cu arcul. autobuzul care asigură transferul pleacă către aeroport. Turnul Măcelarilor. Turnul Croitorilor. în care turiştii vor putea începe să se acomodeze cu ambianţa magică a oraşului medieval. clădirea simbol a Sighişoarei unde vor avea oportunitatea să afle elemente interesante din istoria medievală. iar domnii îşi pot arăta talentul cavaleresc într-o competiţie armată reală.m. unde fiecare stradă micuţă este animată de actori.nucleu evenimentele culturale menţionate anterior. informaţionale) (Drăgulănescu. Turnul Lăcătuşilor. opera şi cultura şi care sunt nerăbdători să vadă pe scenă in situ. tarif 60 Euro pe noapte Servicii de alimentaţie: Restaurant Vlad Dracul.. Noaptea este rezervată pentru participarea la mai multe evenimente organizate în cadrul Festivalului Medieval: concert de muzică medievală. turiştii vor avea şansa să viziteze toate turnurile orăşelului medieval şi de asemenea frumoasa Biserică din Deal. dar cu folosirea raţională a resurselor entităţii furnizoare (umane. Această analiză a fost elaborată pe baza datelor furnizate de Remtours S. Verona care iubesc teatrul.

m. călătorie dus-întors în sistem part charter: 95 Euro Preţul final estimat al pachetului turistic pentru Sighişoara este de 357 Euro (tabel nr. era arhitecturii medievale şi stilul renascentist.m. printr-o vizită alături de un ghid la Dom şi Basilica San Zeno începând cu ora 10 a. Ziua 4: Check-out în timpul dimineţii şi transfer către aeroport Cazare: Juliette House B&B***. Noaptea vine cu un o propunere de tur puţin diferită: Giro delle osterie . Asigurarea nu este inclusă. Aceste preţuri includ zborul charter dus-întors. Ziua 2: A doua zi în Verona este dedicată patrimoniului roman şi medieval. 25 Euro/ noapte Servicii de alimentaţie: Preţ mediu pentru mic-dejun şi cină: 32 Euro Transport: Zbor Bucureşti-Verona. XVI • Nr.ORAŞUL IUBIRII (Perioadă: 13-16 iulie 2013) Ziua 1: Aterizare pe Aeroportul Internaţional Catullo din Verona în jurul orei 10 a.m. cazare 3 stele. La ora 3 p. Noaptea este rezervată pentru oportunitatea unică de a vedea cum Arena veche de 2000 de ani este adusă la viaţă în timp ce într-un scenariu magic medieval. De la 8 p. unde turiştii pot intra în clădire (se percepe o taxă de intrare de 8 Euro). vizitând principalele pieţe din Verona: Piazza Erbe. este timpul pentru spectacol: piesa de teatru Romeo şi Julieta. iar pentru Verona 468 Euro. Piazza Bra . şi Muzeul Civic Castelvecchio. La aceste cheltuieli au fost adăugate cheltuielile culturale şi diurna ghidului turistic.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE Verona . povestea de dragoste care a fost rostită de mii de ori capătă viaţă pe scena Arenei Veroneze. cu excepţia primei zile de sosire care are doar cina şi celei de-a patra zile care are doar micul-dejun. Piazza Dante. 3). După-amiază.un mix perfect între Scaliger.. mic-dejun şi cină.cu magnifica Arena şi clădirile sale neoclasice. Ziua 3: Turiştii au şansa să exploreze latura religioasă a Veronei. găzduit de către Teatrul Roman vechi de 2000 de ani. turiştii se vor bucura de un mic tur pe jos prin centrul oraşului. Special 8 • Noiembrie 2014 957 . transfer cu autobuzul către oraş şi check-in la hotel.m. Turul se termină cu vizitarea faimoasei Case a Julietei. Vol. cea mai mare colecţie de artă din împrejurimile Veronei. dar în locul acesteia turiştilor le vor fi oferite broşuri şi un mic suvenir.turul pdgoriilor veroneze. vizitatorii pot escalada Dealul San Pietro până la masivul castel austriac şi se pot bucura de apusul veronez şi de priveliştea care îţi taie răsuflarea a oraşului de-a lungul Râului Adige. transferul cu autobuzul către destinaţii. comisionul agenţiei de 15% şi TVA 24%. incluzând aici vizite în cele mai importante două muzee din Verona şi anume Muzeul Arheologiei.

Verona Tabel nr. în ciuda diferenţelor din cadrul dezvoltării fiecăreia. 5 5 8. 958 Amfiteatru Economic . studiul literaturii ştiinţifice şi a datelor statistice analizate au condus la o cunoaştere necesară pentru o analiză comparativă. . Elemente Elemente de cost Valoare (€) Costuri crt. Tarif/noapte x Nr Cazare 80 75 de nopţi 3. de calcul detaliate SIGHIŞOARA VERONA 1.35 14. - 11. către observarea problemelor cu care se confruntă cele două destinaţii şi la propunerea pentru rezolvarea acestora printr-un parteneriat şi o strategie de marketing comună. cele două oraşe pot fi totuşi unite pentru a crea un brand comun cultural european.5 49. ca activitate socio-economică în general. TOTAL 356. Diurnă ghid Ghid turistic 10 10 turistic 7. şi turismul cultural prezentat în particular.5 468. 95 95 Sighişoara/ Villafranca – COSTURI Verona DIRECTE 4. Bilet dus-întors avion charter Transfer aeroport Transport Târgu Mureş. TVA (24%) 69 90 13.5 -0. sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a unei regiuni prin contribuţia acestora la bunăstarea pe plan local şi în acelaşi timp cele două reprezintă o cale de conservare şi prezentare a siturilor de patrimoniu care sunt moştenite de la predecesorii noştri. Tarif/zi x Nr de Alimentaţie 50 105 zile 2. PREŢ TOTAL AL PACHETULUI 357 468 Concluzii Turismul.35 12. - 9. şi care. COMISION (15%) 37. Rezultatele culegerii de informaţii despre cele două oraşe istorice. ASIGURARE . Alte cheltuieli . Din această cercetare putem concluziona că Sighişoara şi Verona deţin un patrimoniu cultural şi istoric uimitor recunoscut de organizaţii internaţionale ca UNESCO. 3: Calculul de preţ pentru cele două oferte turistice Nr. dar de asemenea împrumutate de la generaţii viitoare cu obligaţia de a le proteja şi a le da mai departe.35 15. Broşuri şi mici Cheltuieli suveniruri pentru 5 5 oraganizatorice turişti 6. Cheltuieli Muzee / culturale Spectacolul 5 34 (taxe de intrare) Romeo şi Julieta 5. AJUSTĂRI +0. Şofer .AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. TOTAL COSTURI DIRECTE 250 329 10.

Verona: Banca Popolare di Verona. Special 8 • Noiembrie 2014 959 . şi Brent R. P. Chiese e monasteri di Verona. Dal Forno. 589-595. odată bine motivată. şi Rizzo. Tourism seasonality in cultural destinations: Empirical evidence from Sicily. Vol. aşadar marketingul joacă un rol crucial în creşterea cererii pentru destinaţiile turistice. Goelder. G. R.. Verona: Banca Popolare di Verona.R. T.. M. 1966. şi prin pachetele turistice realizate pentru a răspunde nevoilor specifice a unei pieţe de nişă care este sensibilă la experienţele culturale şi care. astfel că aceste evenimente au fost transformate în elementele- nucleu ale programelor turistice realizate pentru a dezvolta cele două oraşe medievale şi pentru a corecta durata medie de şedere a turiştilor. şi Parkinson. 1997.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en. 1993. împreună cu identificarea şi corelarea elementelor comparabile ale aşezării transilvănene şi oraşului italienesc. Bibliografie Ashworth.coe. Culture and Identity in the New Europe..G. Bianchini. 32(3). Borelli Gi. G. şi Larkham. F. Practices.. pp.J. 2011. Building a New Heritage: Tourism. London: Routhledge. Carrara. Le strade di Verona entro la cinta muraria.. Chuck. Descoperind Europa Medievală.. Principles. Verona. va fi doritoare să petreacă timp şi resurse financiare pentru a vizita aceste destinaţii. 1977. Charles. este reflectată prin brandul comun propus. Inc.. J. Madrid: WTO. Case e palazzi di Verona. Il Veneto nell'età romana: Verona: Banca Popolare di Verona. F.pdf> [Accesat 6 iunie 2013] Council of Europe. Gli Scaligeri. Una città e il suo fiume. 1993.. şi Cavalieri Manasse G. 2006. London: Routhledge. 1994. Strasbourg. European Parliament. M. Resolution CM/Res (2010)52 on the rules for the award of the “Cultural Route of the Council of Europe” certification. Varese... TOURISM. International tourism: A Global Perspective. The Study on European Cultural Routes Impact on SMEs Innovation and Competitiveness.Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE Evenimentele culturale ţinute cu o continuitate anuală prezentate în partea a treia reprezintă motivaţii puternice pentru vizitarea acestor locaţii şi le oferă acestora o identitate culturală bine definită. Y. P. Borelli. I. Brussels. Afacerile în domeniul turismului se bazează aproape în întregime pe percepţia clienţilor săi. şi Fowler. Building new capacities for a competitive and sustainable tourism in Europe. 2011. G. 1987. 1983. XVI • Nr. 1980. 2010. Buchi E. Heritage and Tourism in the “Global Village”. Disponibil la: <http://www. John Whiley & Sons. Dall'Oglio. pe calitatea experienţelor acestora.J. 1973. Valoarea aplicativă a acestei lucrări.. Tourism Management. Banca Popolare di Verona. Manchester: Manchester University Press.. Bonniface. Remaking European Cities. Philosophies. P. eds. Beltramini... Verona: Vita Veronese. Competitiveness and Innovation Framework Programme (CIP). Cuccia.

Networks and International Competitiveness: from Cultural Heritage to Cultural Routes. pp.pdf> [Accesat 6 iunie 2013] Ghinea. D. G. Verona. Priante G. 3(5). UK: Prentice Hall. European Commission (EC) and the Council of Europe (Council). Verona Drăgulănescu. 15(3). [pdf] Disponibil la <http://www. Ritratto di Verona. The business of tourism. Majdoub W. Bucureşti: Editura Tehnică.unibo.. Culture and Territorial Development. Global and Regional Challenges of the 21st Century Economy. 2000.. P. Bucureşti: Ed. Un oraş medieval.. Alma Tourism. Jafari. Analysing cultural routes from a multidimensional perspective. [online] Disponibil la: <http://almatourism.. 2010. Local System. New Pathways. 2010. Mussoni. 2003. R. The Effects of World Heritage Sites on Domestic Tourism: A Spatial Interaction Model for Italy.. London: Routhledge. Meridiane. Part II Regional Determinants of Social and Economic Processes. T.. [pdf] Disponibil la: <http://www. Managing Urban Tourism. The Impact of Culture on Tourism. 369-402. Bucureşti: Editura Odeon. Impact of European Cultural Routes on SMEs’ innovation and competitiveness..net/at- the-interface/wp-content/uploads/2012/01/Tuuli-L%C3%A4hdesm%C3%A4ki-IC5- 2012.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en. Journal of Geographical Systems. 2009. UK: Prentice Hall.A Tool for Sustainable Development of Tourism. Cetatea Sighişoarei. şi Candela. Quality Strategy . 29-37. Sighişoara. Oraşele României. 2003.coe. C. şi Lee T. 81-95. Tourism challenges for new enlarged Europe. Impacts of the European Capital of Culture designation on regeneration of city space... Patuelli. 2011. pp. 2013. 1(2).. E.Journal of Tourism. Encyclopedia of tourism. 1968..pdf> [Accesat 29 ianuarie 2013]. M. 367-378. S.J.inter-disciplinary.Economy.it/article/view/3208> [Accesat 14 mai 2014]. Giaoutzi. 1978. Holloway. 2013. A. Page. L'Arena e Verona: 140 anni di storia.. OCED.AE Patrimoniul turistic și cultural european: Sighișoara vs. 2010. 1997. 2007. Enciclopedia geografică a României. V. şi Hall C. pp. 2012.. Paris. Dubowy. În: Knowledge. Chapter 27. Cracow Publishing House. Lähdesmäki. I.Society. 1998.. Almatourism . J. Stănciulescu G. 2006.M. G. şi Nijkamp. Vlăsceanu. Bucureşti: ASE Publishing House. Bucureşti: Editura Enciclopedică.J. Puppi L.V.. pp. UK: Ashgate.. Dragut. 960 Amfiteatru Economic . 2012. M. Mariotti. Verona: Banca Popolare di Verona. Tourism and Regional Development.