LA PORUNCA TA

De NEVILLE


[Titlu original: „At Your Command”, 1939]




Aceastá carte contine însási esenta Principiului Expresiei.
Dacá voiam, o puteam dezvolta într-un volum de câteva sute de pagini, dar o asemenea
extindere i-ar fi înfrânt adeváratul scop.
Pentru a fi eficiente, „poruncile” trebuie sá fie scurte si la obiect: cea mai însemnatá
poruncá pomenitá vreodatá se aflá în simplele cuvinte, ,Si a zis Dumnezeu: , fie lumin!’ [Si a
fost luminà”, Geneza/Facerea 1:3].
Mergând pe acest principiu, îti ofer acum, cititorule, în aceste câteva pagini, adevárul, asa
cum mi-a fost mie revelat.
Neville

La porunca ta

Poate hotárî omul un lucru si acesta sá se întâmple? În cel mai categoric mod, da! Omul
întotdeauna a hotárât ceea ce a apárut în lumea sa si azi hotáráste ceea ce apare în lumea lui si va
continua sá facá asta atât timp cât omul e constient de a fi om. Niciun lucru nu a apárut vreodatá în
lumea lui fárá ca omul sá fi hotárât cá trebuie sá apará.
Poti nega asta, dar încearcá atât cât vrei si contrariul nu-l poti dovedi, întrucât aceastá
„hotárâre” se bazeazá pe un principiu neschimbátor. Nu poruncesti lucrurilor sá apará prin cuvinte
sau afirmatii vehemente. Asemenea repetitii zadarnice au mai degrabá ca rezultat contrariul.
Hotárârea se face întotdeauna în constientá [vom întelege prin „constientà” „constiinta de a
fi” a omului, n.tr.]. Anume, fiecare om e constient a fi ceea ce el însusi a hotárât sá fie. Omul mut,
Iárá a folosi cuvinte, e constient cá e mut. Astfel, el se condamná la a fi mut.
Când Biblia e cititá în aceastá luminá, o vei descoperi a fi cea mai importantá carte stiintificá
scrisá vreodatá. În loc sá privesti Biblia ca pe o consemnare istoricá a unei civilizatii antice sau ca
biografie a neobisnuitei vieti a lui Iisus, vezi-o ca o máreatá dramá psihologicá ce are loc în
constienta omului.
Asumá-ti drama ca fiind a ta si-ti vei transforma de-ndatá lumea din deserturile sterile ale
Egiptului în tara promisá a Canaanului.
Toti vor fi de acord cu afirmatia cá toate lucrurile au fost fácute de Dumnezeu si, fárá El,
nimic nu e fácut – din ce e fácut [Ioan 1:3] – dar, asupra a ceea ce nu consimte omul e identitatea lui
Dumnezeu. Toate bisericile si clerurile lumii se contrazic asupra identitátii si adeváratei naturi ale
lui Dumnezeu. Biblia demonstreazá dincolo de orice umbrá de îndoialá cá Moise si prorocii erau în
procent de sutá la sutá de acord asupra identitátii si naturii lui Dumnezeu. Si viata lui Iisus si
învátáturile Lui sunt în acord cu descoperirile prorocilor din vechime. Moise L-a descoperit pe
Dumnezeu ca fiind constiinta de a fi a omului, când a declarat aceste putin-întelese cuvinte, „EU
SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi” [Iesirea/Exodul 3:14]. David a cântat în psalmii sái, „Opreste-
te/Stai neclintit si cunoaste cá EU SUNT Dumnezeu [înàlta-Mà-voi pe pàmânt”, Psalm 45:10].
Isaia a declarat, „EU SUNT Domnul si nimeni altul! Afará de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am
încins fárá ca tu sá Má cunosti. Ca sá se stie de la rásárit si pâná la apus cá nu este nimic afará de
Mine! EU SUNT Domnul si nimeni altul! Eu întocmesc lumina si dau chip întunericului, Eu fac
pacea si nasc rául: EU SUNT Domnul Care fac toate acestea” [Isaia 45:5-7; Ioel/Ioil 2:27].
Constiinta de a fi e numitá Dumnezeu de sute de ori în Noul Testament.
Sá amintim doar câteva: EU SUNT Pàstorul; EU SUNT Usa [Ioan 10:2, 10:7, 10:9]; EU
SUNT Învierea si Viata [Ioan 11:25]; EU SUNT Calea [Ioan 14:6]; EU SUNT Alfa si Omega,
Cel dintâi si Cel de pe urmà, Începutul si Sfârsitul [Apocalipsa 1:8, 22:13]; si apoi, „Dar voi
cine ziceti cà SUNT EU?” [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20].
Nu se afirmá, „Eu, Iisus, sunt usa. Eu, Iisus, sunt calea”, nici nu se spune, „Dar voi cine ziceti
cá Eu, Iisus, sunt?”
Se afirmá clar, „EU SUNT Calea”. Constiinta de a fi e usa prin care manifestárile vietii trec în
lumea formei.
Constienta e forta renasterii – renasterea la ceea ce omul e constient a fi. Omul mereu exprimá
ceea ce e el constient a fi. Acesta e adevárul care îl face liber pe om [Ioan 8:32], cáci omul e vesnic
auto-încarcerat ori auto-eliberat.
Dacá tu, cititorule, te vei lepáda de toate vechile tale credinte într-un Dumnezeu separat de
tine si-ti vei revendica dumnezeirea ca fiind constiinta ta de a fi – asa cum Iisus si prorocii au fácut
–, îti vei transforma lumea realizând cá, „Eu si Tatál Meu Una suntem” [Ioan 10:30]. Aceastá
afirmatie, „Eu si Tatál Meu una suntem”, dar „Tatál este mai mare decât Mine” [Ioan 14:28] pare
náucitoare – dar, de e interpretatá în lumina a ceea ce tocmai am spus referitor la identitatea lui
Dumnezeu, o vei gási revelatoare foarte. Constienta, fiind Dumnezeu, este ca „Tatál”. Ceea ce esti
tu constient a fi este „Fiul”, care aduce márturie „Tatálui” Sáu. Este precum creatorul si creatia.
Creatorul e mereu mai presus decât creatia, conceptia sa, dar rámân, totusi, mereu, una. De pildá,
înainte de a fi constient cá esti om, esti mai întâi constient cá esti. Cá existi. Apoi devii constient cá
esti om. Totusi, rámâi, ca si creator, mai presus de creatia ta – omul.
Iisus a descoperit acest máret adevár si S-a declarat pe Sine ca fiind una cu Dumnezeu – nu cu
un Dumnezeu pe care l-a náscocit omul. Pentru cá El nu a recunoscut niciodatá un asemenea
Dumnezeu. A spus, „De va veni vreodatá careva, spunând, ‚Priveste aici sau dincolo’, crezare sá nu-
i dai, fiindcá împárátia lui Dumnezeu e înláuntrul táu” [„Si nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo.
Càci, iatà, împàràtia lui Dumnezeu este înàuntrul vostru”, Luca 17:21; „Si vor zice vouà: Iatà este
acolo; iatà, aici; nu và duceti si nu và luati dupà ei”, Luca 17:23]. Paradisul e înláuntrul táu. Astfel,
când s-a consemnat cá „S-a dus la Tatál Sáu” [„S-a înàltat la cer”, Marcu 16:19, Luca 24:51], ti se
spune cá S-a înáltat în constientá pâná la nivelul la care era constient numai cá este, transcendând
astfel limitárile conceptiei Sale de Sine curente, numitá „Iisus”.
În constiinta de a fi, toate lucrurile sunt posibile. A spus, „Când te vei hotárî sá faci un lucru,
lucrul îl vei izbuti” [„…si lumina va stràluci pe toate drumurile tale”, Iov 22:28]. Aceasta e
hotárârea Sa – înáltarea în constientá pâná la naturaletea de a fi lucrul dorit. Dupá cum a exprimat-o,
„Iar Eu, când Má voi înálta, voi trage toti oamenii la Mine” [„Iar Eu, când Mà voi înàlta de pe
pàmânt, îi voi trage pe toti la Mine”, Ioan 12:32]. Când má voi înálta în constientá pâná la
naturaletea lucrului dorit, voi trage manifestarea acelei dorinte la Mine. Pentru cá spune, „Nimeni nu
poate sá viná la Mine, dacá nu-l va trage Tatál, Care M-a trimis” [Ioan 6:44] si „Eu si Tatál Meu
Una suntem” [Ioan 10:30]. Asadar, constienta este Tatál care trage manifestarea vietii la tine.
Tu, chiar în aceastá clipá, tragi în lumea ta ceea ce esti acum constient a fi. Acum vezi ce se
întelege prin „Trebuie sá vá nasteti de sus” [sau, „din nou”, Ioan 3:7]. Dacá esti nemultumit cu
actuala expresie din viatá, singura cale de a o schimba este sá îti iei atentia de la ceea ce îti pare atât
de real si sá te înalti în constientá spre ceea ce doresti sá fie. Nu poti servi la doi stápâni [Matei 6:24,
Luca 16:13], asadar, a-ti lua atentia de la o stare a constientei si a o îndrepta spre alta echivaleazá cu
a muri uneia si a trái alteia.
Întrebarea „Dar voi cine ziceti cá SUNT?” [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20] nu este
adresatá unui om numit „Petru” de cátre unul numit „Iisus”. Aceasta este vesnica întrebare adresatá
propriului sine de propria adeváratá fiintá. Cu alte cuvinte, „Cine zici tu cá esti?”. Fiindcá propria ta
convingere – párerea ta despre tine – va determina expresia ta în viatá. El spune, „Credeti în
Dumnezeu, credeti si în Mine” [Ioan 14:1]. Cu alte cuvinte, este Minele din tine cel care e acest
Dumnezeu.
Rugàciunea, astfel, este vàzutà ca fiind recunoasterea ta ca fiind ceea ce acum doresti, în
loc de forma comunà de cerere càtre un Dumnezeu care nu existà pentru ceea ce acum doresti.
Nu vezi, deci, de ce milioanelor de rugáciuni nu li se ráspunde? Oamenii se roagá unui
Dumnezeu care nu existá. De exemplu: a fi constient cá esti sárac si a te ruga unui Dumnezeu pentru
averi înseamná a fi rásplátit cu ceea ce esti constient a fi – adicá sárácie.
Rugàciunile, pentru a avea succes, trebuie sà fie mai degrabà revendicàri decât cersiri –
asa cà, de te vei ruga pentru bogàtii, întoarce-te de la imaginea sàràciei negând însàsi evidenta
simturilor tale si atribuie-ti natura de a fi îmbelsugat.
Ni se spune, „Tu însá, când te rogi, intrá în cámara ta si, închizând usa, roagá-te Tatálui táu,
Care este în ascuns, si Tatál táu, Care vede în ascuns, îti va ráspláti tie” [Matei 6:6]. Am identificat
„Tatál” ca fiind constienta ta. Am identificat si „usa” ca fiind constiinta ta de a fi. Asadar,
„închiderea usii” e împiedicarea a ceea ce „Eu” sunt acum constient cá sunt si asumarea cá sunt ceea
ce „Eu” doresc sá fiu. Chiar în clipa în care asumptia mea e stabilità la nivel de convingere, în
acea clipà încep sà trag la mine evidenta asumptiei mele.
Nu càuta sà întelegi cum apar aceste lucruri, fiindcà nimeni nu cunoaste mecanismul.
Adicà, nicio manifestare nu cunoaste cum lucrul dorit va apàrea.
Constienta e calea sau usa prin care lucrurile apar. A spus, „EU SUNT Calea” [Ioan 14:6] –
nu „Eu, Ion Popescu, sunt calea”, ci „EU SUNT”, constiinta de a fi este calea prin care vine lucrul.
Semnele întotdeauna urmeazà. Ele niciodatà nu preced. Lucrurile nu au o altá realitate în afara
constientei. Asadar, mai întâi constientizeazà-l, si lucrul e silit sà aparà.
Ti se spune, „Cáutati mai întâi împárátia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor
adáuga vouá” [Matei 6:33]. Mai întâi constientizeazá lucrurile pe care le cauti si apoi lasá lucrurile
în pace. Asta s-a intentionat prin „Când te vei hotárî sá faci un lucru, lucrul îl vei izbuti” [„…si
lumina va stràluci pe toate drumurile tale”, Iov 22:28].
Aplicá acest principiu si vei sti ce înseamná „pune-Má la încercare si vei vedea” [„‚puneti-Mà
si pe Mine la încercare’, zice Domnul Savaot, ‚si veti vedea cà voi deschide, la dorinta voastrà,
stàvilarele cerului si voi vàrsa din belsug binecuvântarea, spre binele vostru’”, Maleahi 3:10].
Povestea Mariei este povestea fiecárui om. Maria nu a fost o femeie – dând nastere în vreun
fel miraculos unuia pe nume ‚Iisus’. Maria este constiinta de a fi care vesnic rámâne fecioará,
indiferent câtor dorinte dá nastere. Chiar acum, priveste-te ca fiind aceastá Fecioará Maria –
însámântatá de tine însuti prin intermediul dorintei – devenind una cu dorinta pâná la punctul
întrupárii sau nasterii dorintei tale.
De pildá: se spune despre Maria (care acum stii cá esti tu) cá „nu stia de bárbat” [Luca 1:34].
Si totusi, a conceput Prunc. Adicá, tu, Ion Popescu, nu ai niciun motiv sá crezi cá ceea ce acum
doresti este cu putintá, dar, descoperindu-ti constiinta de a fi ca fiind Dumnezeu, îti faci aceastá
constientá drept sot si concepi un Prunc (manifestare) al Domnului, „Cáci bárbatul táu este Fácátorul
táu, si numele Lui, Domnul Savaot si Ráscumpárátorul táu […], ‚Dumnezeul a tot pámântul’ se
cheamá!” [Isaia 54:5]. Idealul táu, sau ambitia ta e aceastá conceptie – cea dintâi poruncá datá ei,
care e acum datá tie, este „Nimánui sá nu spui nimic” [înainte: Marcu 1:44; dupà: Matei 8:4, Luca
5:14].
Adicá, nu discuta ambitiile sau dorintele tale cu altul, cáci altul îti va întári numai temerile
actuale. Discretia e prima lege ce trebuie respectatá în realizarea dorintei tale. A doua, dupá cum ni
se spune în povestea Mariei, este „Máreste sufletul meu pe Domnul” [Luca 1:46]. Am identificat pe
Domnul drept constiinta ta de a fi.
Asadar, „a mári pe Domnul” înseamná a-ti reevalua sau extinde actuala conceptie de sine pâná
la punctul unde aceastá reevaluare devine naturalá. Când aceastá naturalete este obtinutá, „dai
nastere”, devenind lucrul cu care te identifici acum în constientá.
Povestea creatiei ne este oferitá în formá concisá în primul capitol din Ioan.
„La început era Cuvântul” [Ioan 1:1]. Acum, chiar în secunda asta, despre „început” se
vorbeste. Este începutul unui impuls – al unei dorinte. „Cuvântul” este dorinta ce se scaldá în
constienta ta – cáutând întrupare. Impulsul în sine nu are realitate, deoarece, „EU SUNT”, sau
constienta de sine, e singura realitate. Lucrurile existá numai atâta timp cât sunt constient a fi acele
lucruri; deci, pentru a se îndeplini dorinta, a doua parte a acestui verset din Ioan trebuie aplicatá.
Anume, „Si Cuvântul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvântul” [Ioan 1:1]. Cuvântul, sau
dorinta, trebuie sá fie unitá cu, sau fixatá în constientá pentru a primi realitate. Constienta devine
constientá a fi lucrul dorit, astfel bátându-se în cuie pe formá sau conceptie – si dând nastere
conceptiei sale – sau reînviind ceea ce fusese pâná acum o dorintá moartá, neîmplinitá. „Doi se vor
învoi pe pámânt în privinta unui lucru pe care îl vor cere [si se va da lor de càtre Tatàl Meu, Care
este în Ceruri”, Matei 18:19].
Aceastá învoialá nu se face niciodatá între douá persoane. Se face între constientà si lucrul
dorit. Esti acum constient a fi, asa cá îti spui tie însuti, fárá a folosi cuvinte, „EU SUNT”. Acum,
dacá este o stare de sánátate ceea ce esti doritor a obtine, înainte de a avea orice evidentá de sánátate
pe lume, începi sá TE SIMTI a fi sánátos. Si chiar în secunda în care senzatia cá „EU SUNT
sánátos” e obtinutá, cei doi s-au învoit. Adicá, EU SUNT si sànàtate s-au învoit sá fie una si aceastá
învoialá întotdeauna rezultá în nasterea unui prunc, care este lucrul asupra cáruia s-a fácut învoiala –
în acest caz, sánátatea. Iar fiindcá am fácut învoiala, exprim lucrul convenit. Vezi asadar de ce
Moise a declarat, „EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi” [Iesirea/Exodul 3:14]. Fiindcá ce fiintá,
alta decât EU SUNT, te poate trimite în expresie? Niciuna – pentru cá „EU SUNT Cel dintâi si Cel
de pe urmá si nu este alt dumnezeu afará de Mine!”, „EU SUNT Domnul si nimeni altul! Afará de
Mine nu este Dumnezeu” [Isaia 44:6, 45:5,6]. Dacá zbori pe aripile diminetii spre cele mai
îndepártate párti ale lumii, sau dacá îti asterni patul în iad, tot esti constient a fi. Esti mereu trimis în
expansiune de constienta ta si expresia ta e vesnic aceea de care esti constient a fi.
Din nou, Moise a afirmat, „EU SUNT Cel ce SUNT” [Iesirea/Exodul 3:14]. Ei, iatá ceva
demn de tinut vesnic în minte. Nu poti pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi
[Matei 9:16,17; Marcu 2:21,22; Luca 5:36-39]. Adicá, nu poti lua cu tine în noua ta constientà
nicio parte din vechiul om. Toate credintele, temerile si limitárile tale actuale sunt greutáti care te
leagá de nivelul táu de constientá actual. De va fi sá transcenzi acest nivel, trebuie sá lasi în urmá tot
ceea ce este sinele táu actual, sau conceptia despre tine. Pentru a face asta, îti îndepártezi atentia de
la tot ceea ce reprezintá acum problema sau limitarea ta si te afunzi în doar a fi. Adicá, îti spui în
tácere dar cu convingere, „EU SUNT”. Nu conditiona aceastá „constientá” încá. Doar márturiseste-
te a fi si continuá sá faci asta pâná ce te pierzi în senzatia de simplu a fi – fárá fatá si formá. Când
aceastá expansiune a constientei este atinsá, atunci, în acest adânc fárá formá al táu, dá formá noii
conceptii SIMTINDU-TE a fi CEEA ce doresti sá fii.
Vei afla în acest adânc al táu toate lucrurile ca fiind divin de posibile.
Orice poti concepe a fi pe lumea asta este pentru tine, în aceastá constientá actualá fárá formá,
o cât se poate de fireascá realizare.
Invitatia care ni se oferá în Scripturi este – „Mai bine sá plecám din trup si sá petrecem la
Domnul” [2Corinteni 5:8, 1Corinteni 5:3, Coloseni 2:5].
„Trupul” fiind fosta ta conceptie despre tine si „Domnul” – constiinta ta de a fi. Asta se
întelege când Iisus îi spune lui Nicodim, „Adevárat, adevárat zic tie: De nu se va naste cineva de sus
[sau, „din nou”], nu va putea sá vadá Împárátia lui Dumnezeu” [Ioan 3:3-7]. Adicá, de nu lasi în
urmá actuala ta conceptie despre tine pentru a lua asupra ta natura noii nasteri, vei continua sá
exteriorizezi numai limitárile tale actuale.
Singura cale de a-ti schimba reflectiile vietii este sà îti schimbi constienta.
Càci constienta este realitatea care vesnic se solidificà în lucrurile din jurul tàu.
Lumea omului, în cel mai mic detaliu, este constienta sa exteriorizatà.
Nu poti schimba mediul táu, sau lumea, distrugând lucruri, asa cum nu îti poti schimba chipul
distrugând oglinda. Mediul táu, si totul din el, reflectá ceea ce esti tu în constientá. Atâta timp cât
vei continua sá fii ceva în constientá, atâta timp vei continua sá exteriorizezi acel ceva în lumea ta.
Stiind asta, începe sá te reevaluezi. Omul a pus prea putiná valoare asupra sa.
În Cartea Numeriilor, vei citi, „[Si au împràstiat printre fiii lui Israel zvonuri rele despre
pàmântul pe care-l cercetaserà, zicând:] ‚Pámântul pe care l-am strábátut noi, ca sá-l vedem, este
un pámânt care mánâncá pe cei ce locuiesc în el si tot poporul, pe care l-am vázut acolo, sunt
oameni foarte mari. Acolo am vázut noi si uriasi, pe fiii lui Enac, din neamul uriasilor; si nouá ni se
párea cá suntem fatá de ei ca niste lácuste si tot asa le páream si noi lor’” [13:32,33].
Asta nu înseamná un timp din trecutul întunecat când omul avea statura uriasilor. Astázi este
ziua, eternul acum, când conditiile din jurul táu au dobândit aparenta uriasilor (cum ar fi somajul,
armatele inamicului táu, problemele tale si toate lucrurile care par sá te ameninte); acelea sunt uriasii
care te fac sá te simti a fi o lácustá.
Dar, ti se spune, erai în primul rând, în proprii tái ochi o lácustá si din cauza asta, erai în ochii
uriasilor – o lácustá. Cu alte cuvinte, esti pentru ceilalti numai ceea ce esti mai întâi pentru tine.
Asadar, a te reevalua pe tine si a începe sá te simti a fi urias, un centru de putere, înseamná a
micsora acesti fosti uriasi si a face din ei lácuste. „Toti locuitorii pámântului sunt socotiti ca o
nimica si El face ce voieste cu ostirea cereascá si cu locuitorii pámântului si nimeni nu poate sá-L
împiedice la lucrul Lui si sá-I zicá: ‚Ce faci Tu?’” [Daniel 4:35].
Aceastá fiintà despre care se vorbeste nu este Dumnezeul ortodox ce sede în spatiu, ci unul si
singurul Dumnezeu – Tatál vesnic, constiinta ta de a fi. Trezeste-te, deci, la puterea care esti, nu ca
om, ci ca adeváratul sine, o constientá fárá fatá, fárá formá, si elibereazá-te din a ta auto-impusá
închisoare.
„Eu sunt Pástorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele Má cunosc pe Mine. [Oile] vor
auzi glasul Meu si va fi o turmá si un Pástor” [Ioan 10:14; 16]. Constienta este pástorul cel bun.
Ceea ce sunt eu constient a fi este „turma” care má urmeazá. Atât de bun pástor e constienta ta, încât
nu a pierdut vreodatá ceva din „turma” de care esti constient a fi.
Sunt o voce chemând din sálbáticia confuziei umane spre ceea ce sunt constient a fi, si
nicicând nu va sosi o vreme în care, ceea ce sunt convins cá sunt nu va izbuti sá má gáseascá. „EU
SUNT” e o usá deschisá pentru ca tot ceea ce sunt sá intre. Constiinta ta de a fi este Domnul si
Pástorul vietii tale. Deci, „Domnul má paste si nimic nu-mi va lipsi” [Psalm 22:1] e vázutá în
adevárata ei luminá a fi constienta ta. Nu ai putea fi vreodatá în lipsuri sau lipsá de evidentá a ceea
ce esti constient a fi.
Acesta fiind adevárul, de ce sá nu devii constient a fi máret, iubitor de Dumnezeu, prosper,
sánátos si toate atributele pe care le admiri?
E la fel de usor sá ai constienta acestor calitáti cât si a opusurilor lor, fiindcá nu ai actuala
constientá din cauza lumii tale. Din contrá, lumea ta este ceea ce este datoritá constientei tale
actuale. Simplu, nu-i asa? Prea simplu, de fapt, pentru întelepciunea omului care cautá sá complice
totul.
Pavel spunea despre acest principiu, „pentru neamuri [elini; greci]” (sau întelepciunea lumii
acesteia) este „nebunie”. „Pentru iudei” (sau cei care cautá semne, „cer semne”) „smintealá” [sau,
„piatrà de poticnire”, 1Corinteni 1:23]; cu rezultatul cá omul mai degrabá continuá sá páseascá
prin întuneric decât sá se trezeascá la fiinta care el este. Omul a venerat atâta timp imaginile
propriilor creatii încât, la început, el gáseste aceastá revelatie drept blasfemie, deoarece implicá
moartea tuturor credintelor sale anterioare într-un Dumnezeu în afara sa. Aceastá revelatie va aduce
cunoasterea cá „Eu si Tatál Meu una suntem, dar Tatál este mai mare decât Mine” [Ioan 14:28].
Esti una cu actuala ta conceptie despre tine. Dar esti mai mare decât ceea ce esti în prezent
constient a fi.
Înainte ca omul sà încerce sà-si transforme lumea, el trebuie sà aseze mai întâi fundatia –
„EU SUNT Domnul [si nimeni altul”, Isaia 45:5; Ioel 2:27]. Adicá, constienta omului, constiinta
sa de a fi este Dumnezeu. Pâná când acest lucru nu e ferm stabilit, astfel încât nicio altá sugestie sau
argument înaintat de altii sá nu-l zdruncine, el se va gási întorcându-se la robia fostelor sale credinte.
„Cáci dacá nu credeti cá EU SUNT [EL], veti muri în pácatele voastre” [Ioan 8:24]. Adicá, vei
continua sá fii încurcat si ineficient pâná ce vei fi gásit cauza acestei confuzii. Când vei fi ridicat
Fiul Omului, atunci vei sti cá EU SUNT EL, adicá, eu, Ion Popescu, nu fac nimic prin mine, ci Tatál
meu, sau starea de constientá cu care sunt eu acum una face munca.
Când se realizeazá asta, fiecare impuls si dorintá care izvorásc din tine îsi vor gási expresie în
lumea ta. „Iatá, [Eu] stau la usá si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la
el si voi cina cu el si el cu Mine” [Apocalipsa 3:20]. Eul care bate este impulsul.
Usa este constienta ta. A deschide usa înseamná a deveni una cu ceea ce bate, SIMTINDU-te a
fi lucrul dorit. A simti propria dorintá ca fiind imposibilá înseamná a închide usa sau a nega
exprimarea acestui impuls. A te înálta în constientá pâná la naturaletea lucrului simtit înseamná
deschiderea largá a usii si invitarea acesteia la întrupare.
Iatá de ce se consemneazá în mod repetat cá Iisus a párásit lumea manifestárii si S-a înáltat la
Tatál Sáu. Iisus, ca si tine si ca mine, a gásit toate lucrurile ca fiind imposibile lui Iisus, ca om.
Dar descoperindu-Si Tatál a fi starea de constientá a lucrului dorit, El doar a lásat în urma Sa
„constienta Iisus” si s-a înáltat la constienta stárii dorite, rámânând acolo pâná ce a devenit una cu
ea. Fácându-Se una cu ea, a devenit aceea în expresie [„constienta Hristicà”].
Acesta e mesajul simplu al lui Iisus pentru om: oamenii sunt doar vesminte în care fiinta
impersonalá, EU SUNT, prezenta pe care oamenii o numesc Dumnezeu – sálásluieste. Fiecare
vesmânt are anumite limitári. Pentru a transcende aceste limitári si a da expresie a ceea ce, ca om –
Ion Popescu – te gásesti incapabil a face, îti iei atentia de la actualele tale limitári, sau conceptia Ion
Popescu despre tine si te afunzi în sentimentul de a fi ceea ce doresti. Cum se va întrupa aceastá
dorintá sau aceastá nou-obtinutá constientá, niciun om nu stie. Pentru cá EU SUNT, sau nou-
obtinuta constientá, avem cái pe care voi nu le stiti [„Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o
stiti”, Ioan 4:32]; cái de nepátruns [„cât sunt de nepàtrunse càile Lui”, Romani 11:33]. Nu specula
asupra felului CUM aceastá constientá se întrupeazá, fiindcá nimeni nu e atât de întelept încât sá
stie. Speculatiile sunt dovada cá nu ai ajuns la naturaletea de a fi lucrul dorit si astfel esti plin de
îndoialá.
Ti se spune, „Si de este cineva din voi lipsit de întelepciune, sá o ceará de la Dumnezeu, Cel
ce dá tuturor fárá deosebire si fárá înfruntare; si i se va da. Sá ceará însá cu credintá, fárá sá aibá
nicio îndoialá, pentru cá cine se îndoieste este asemenea valului márii, miscat de vânt si aruncat
încoace si încolo. Sá nu gândeascá omul acela cá va lua ceva de la Dumnezeu” [Iacov 1:5-7]. Vezi
doar de ce se face aceastá afirmatie, cáci numai pe piatra credintei se poate întemeia ceva. Dacá nu
ai constienta lucrului, nu ai cauza sau fundatia pe care lucrul se ridicá.
O dovadá a acestei constiente întemeiate ti se dá în cuvintele, „Îti multumesc, Pàrinte [cà
M-ai ascultat”, Ioan 11:41; „Te slàvesc pe Tine, Pàrinte, Doamne al cerului si al pàmântului”,
Matei 11:25]. Când intri în starea de bucurie a multumirii, astfel încât te simti recunoscátor pentru a
fi primit deja ceea ce încá nu e prezent simturilor tale, ai devenit, într-adevár, una în constientá cu
lucrul pentru care aduci multumire. Dumnezeu (constienta ta) nu e batjocorit. Întotdeauna primesti
ceea ce esti constient a fi si nimeni nu multumeste pentru ceva ce nu a primit. „Párinte, Îti
multumesc” nu este, asa cum o folosesc multi astázi, un soi de formulá magicá. Nici nu trebuie sá
rostesti cuvintele, „Párinte, Îti multumesc”.
Aplicând acest principiu, pe másurá ce te ridici în constientá spre punctul în care esti cu
adevárat recunoscátor si fericit cá ai primit lucrul dorit, te bucuri automat si aduci multumiri spre
interior. Deja ai acceptat darul care fusese numai o dorintá înainte de a te ridica în constientá, iar
credinta ta este acum substanta care-ti va învesmânta dorinta.
Aceastá ridicare în constientá este cununia spiritualá în care doi se vor învoi s fie una si
asemánarea, sau imaginea lor se va întemeia pe pàmânt [„dacà doi dintre voi se vor învoi pe
pàmânt în privinta unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de càtre Tatàl Meu, Care este în
ceruri”, Matei 18:19].
„Pentru cá orice veti cere în Numele Meu, asemenea vi se va da” [„Adevàrat, adevàrat zic
vouà: Orice veti cere de la Tatàl în Numele Meu, El và va da”, Ioan 16:23; „v-am rânduit sà
mergeti si roadà sà aduceti, si roada voastrà sà ràmânà, ca Tatàl sà và dea orice-I veti cere în
Numele Meu”, Ioan 15:16; „Si orice veti cere întru numele Meu, aceea voi face”, Ioan 14:13].
„Orice” e, într-adevár, o másurá mare. Este neconditionalul. Nu spune dacá societatea considerá
lucrul drept sau ráu, numai atunci sá ceri; îti rámâne tie asta. Îl vrei cu adevárat? Îl doresti?
Asta e tot ce e necesar. Viata ti-l va da, de ceri „în Numele Lui”.
Numele Lui nu e un nume pe care îl pronunti cu buzele. Poti cere la nesfârsit în numele lui
Dumnezeu sau Iehova sau Iisus Hristos – si vei cere în zadar. „Nume” înseamná „naturá”; deci, când
ceri în natura unui lucru, roadele întotdeauna urmeazá. A cere în numele înseamná sá înalti
constienta EU-lui si sá devii una în naturá cu lucrul dorit, sá te înalti în constientá la natura lucrului
si vei deveni acel lucru în expresie.
Asadar, „toate câte cereti, rugându-và, sà credeti cà le-ati primit si le veti avea” [Marcu
11:24].
Rugáciunea, dupá cum ti-am mai arátat, este recunoastere – presiunea de „a crede cá ai primit”
se referá la persoana ta, timpul prezent [trecut]. Asta înseamná cá trebuie sá fii în natura lucrurilor
cerute înainte de a le primi.
Pentru a intra în naturá usor, amnistia generalà e necesará. Ni se spune, „Iar când stati de vá
rugati, iertati orice aveti împotriva cuiva, ca si Tatál vostru Cel din ceruri sá vá ierte vouá gresealele
voastre. Cá de nu iertati voi, nici Tatál vostru Cel din ceruri nu vá va ierta vouá gresealele voastre”
[Marcu 11:25,26]. Asta poate párea a indica vreun Dumnezeu personal care este multumit sau
nemultumit de faptele tale, dar nu acesta e cazul.
Constienta fiind Dumnezeu, dacá tii în constientá ceva împotriva omului, constrângi conditia
respectivá în lumea ta. Dar a elibera omul de toate osândirile înseamná a te elibera pe tine însuti,
pentru a putea sá te înalti la orice nivel necesar; nu este, asadar, nicio osândire a celor în Iisus
Hristos [Romani 8:1].
Astfel, un foarte bun obicei înainte de a intra în meditatie este mai întâi sá eliberezi orice om
din lume de viná. Pentru cá LEGEA nu e astfel încálcatá si te poti linisti, încrezátor în cunoasterea
faptului cá fiecáruia, conceptia despre sine îi va fi rásplata. Deci nu trebuie sá te necájesti cá omul va
primi sau nu ceea ce consideri tu cá ar merita sá primeascá. Pentru cá viata nu face greseli si
întotdeauna dá omului ceea ce omul îsi dá siesi în primul rând.
Ceea ce ne aduce la acea mult abuzatá afirmatie din Biblie despre zeciuialá. Predicatori de tot
felul au înrobit omul cu afacerea asta a zeciuielii, pentru cá, neîntelegând ei însisi natura zeciuielii si
fiind ei însisi temátori de lipsuri, si-au condus adeptii spre credinta cá a zecea parte din venitul lor
trebuie dat Domnului. Adicá, insistând cá, atunci când cineva dá a zecea parte din veniturile lui
organizatiei lor particulare, îsi dá „a zecea parte” Domnului (sau îsi onoreazá zeciuiala). Dar
aminteste-ti, „EU SUNT Domnul”. Constiinta ta de a fi este Dumnezeul Cáruia Îi dai si nu Îi poti da
vreodatá în felul acesta.
Asadar, când te revendici a fi ceva, ai dat respectiva revendicare sau însusire lui Dumnezeu. Si
constiinta ta de a fi, care nu e pártinitoare [Fapte 10:34; Romani 2:11], ti se va întoarce presatá de,
amestecatá cu si cálcatá de acea însusire sau atribut pe care îl revendici pentru tine.
Constiinta de a fi nu este ceva ce vei putea numi vreodatá. Sá pretinzi cá Dumnezeu e bogat, e
máret, e iubire, e atotîntelept echivaleazá cu a defini ceea ce nu poate fi definit. Pentru cá Dumnezeu
nu e ceva ce poate fi vreodatá numit.
Zeciuiala e necesará si tu chiar zeciuiesti lui Dumnezeu. Dar de acum înainte dá numai
unicului Dumnezeu si cautá sá-I dai însusirea pe care doresti ca om sá o exprimi revendicându-te a fi
máretul, bogatul, iubitorul, atotînteleptul.
Nu specula asupra felului CUM vei exprima aceste calitáti sau revendicári, pentru cá viata are
o metodá pe care tu, ca om, nu o cunosti. Cáile sale sunt de nepátruns [Romani 11:33]. Dar, te
asigur, în ziua în care îti revendici aceste calitáti pâná la punctul de convingere, revendicárile tale
vor fi onorate.
„Nimic nu este acoperit care sá nu iasá la ivealá si nimic ascuns care sá nu ajungá cunoscut”
[Matei 10:26; „Nimic nu este acoperit care sà nu se descopere si nimic ascuns care sà nu se
cunoascà”, Luca 12:2].
Ceea ce se vorbeste în secret va fi proclamat de pe acoperisuri [„Ceea ce và gràiesc la
întuneric, spuneti la luminà si ceea ce auziti la ureche, propovàduiti de pe case”, Matei 10:27;
„Câte ati spus la întuneric se vor auzi la luminà; si ceea ce ati vorbit la ureche, în odài, se va vesti
de pe acoperisuri”, Luca 12:3]. Deci, convingerile tale secrete despre tine – aceste revendicári
secrete despre care nu stie nimeni, când sunt crezute cu adevárat, vor fi strigate de pe acoperisuri în
lumea ta. Deoarece convingerile tale despre tine sunt cuvintele Dumnezeului din tine, care cuvinte
sunt spirit si nu se pot întoarce fárá rod, ci îsi vor îndeplini rostul oriunde sunt trimise [„Asa va fi
cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce càtre Mine fàrà sà dea rod, ci el face voia
Mea si îsi îndeplineste rostul lui”, Isaia 55:11].
Tu chiar în momentul acesta chemi spre infinitul care acum esti constient a fi. Si nici un
cuvânt sau convingere nu vor esua în a te gási.
„EU SUNT vita, voi sunteti mláditele [Cel ce ràmâne întru Mine si Eu în el, acela aduce
roadà multà, càci fàrà Mine nu puteti face nimic”, Ioan 15:5]. Constienta e „vita” si acele calitáti
care esti tu acum constient cá le ai sunt „mláditele” pe care le hránesti si tii vii. Asa cum o mláditá
nu are viatá decât dacá este înrádácinatá în vitá, la fel lucrurile nu au viatá decât dacá tu esti
constient de ele. Asa cum o mláditá se vestejeste si moare dacá seva vitei înceteazá a curge spre ea,
asa si lucrurile din lumea ta dispar dacá îti iei atentia de la ele, deoarece atentia ta este precum seva
vietii care tine vii si sustine lucrurile din lumea ta.
Pentru a desfiinta o problemà care acum îti pare atât de realà, tot ce faci este sà îti
îndepàrtezi atentia de la ea. În ciuda aparentei realitàti, întoarce-te de la ea în constientà.
Devino indiferent si începe sà te simti a fi ceea ce ar fi solutia problemei.
De exemplu, dacá ai fi încarcerat, nimeni n-ar trebui sá-ti spuná cá ar trebui sá-ti doresti
libertate. Libertatea, sau mai degrabá dorinta de libertate ar fi automate. Atunci de ce sá privesti din
spatele zábrelelor celor patru pereti ai închisorii tale? Ia-ti atentia de la a fi întemnitat si începe sá te
simti a fi liber. SIMTE-o pâná la punctul unde e natural – în chiar secunda în care faci asta, acele
bare ale carcerei se vor topi. Aplicá acelasi principiu oricárei probleme.
Am vázut oameni care erau în datorii pâná la urechi aplicând acest principiu si într-un clipit de
ochi, datorii ce erau cât muntii au dispárut. Am vázut din cei la care doctorii renuntaserá ca fiind
incurabili luându-si atentia de la problemele lor de boalá si începând sá se simtá sánátosi în ciuda
evidentei contrare a simturilor. În scurt timp, aceste asa-zise „boli incurabile” au dispárut fárá sá lase
vreo urmá.
Ráspunsul táu la „Dar voi cine ziceti cá SUNT?” [Matei 16:15, Marcu 8:29, Luca 9:20] e cel
care vesnic îti determiná expresia. Atâta timp cât esti constient a fi întemnitat sau bolnav sau sárac,
atâta timp vei continua sá exteriorizezi sau sá exprimi aceste conditii.
Când omul realizeazá cá este acum ceea ce cautá si începe sá revendice ceea ce este, va avea
dovada revendicárii sale. Aceastá indicatie îti este oferitá în cuvintele, „Pe cine cáutati?” [Ioan 18:4,
18:7]. Iar ei au ráspuns, „Pe Iisus [Nazarineanul”, Ioan 18:5, 18:7]. Si vocea a spus, „EU SUNT”.
„Iisus” aici înseamná salvare sau salvator [mântuire sau mântuitor]. Cauti sá fii mântuit de ceea ce
nu este problema ta.
„EU SUNT” este Cel Care te va mântui. Dacá esti flámând, mântuitorul táu e mâncarea. Dacá
esti sárac, mântuitorul táu e bogátia. Dacá esti întemnitat, mântuitorul táu e libertatea. Dacá esti
bolnav, nu va fi un om pe nume Iisus Cel Care te va mântui, ci sánátatea va deveni mântuitorul táu.
Asadar, revendicá-ti „EU SUNT [Acela]”, cu alte cuvinte, revendicà-te pe tine ca fiind lucrul
dorit.
Revendicà în constientà – nu în cuvinte – si constienta te va recompensa cu însàsi
revendicarea ta. Ti se spune, „Mà vei gàsi când mà vei càuta cu SIMTURILE” [„Si Mà veti
càuta si Mà veti gàsi, dacà Mà veti càuta cu toatà inima voastrà”, Ieremia 29:13]. Ei bine, cautá cu
SIMTURILE acea însusire în constientá pâná ce te vei SIMTI a fi acea însusire. Când te pierzi în
sentimentul de a fi ea, însusirea se va întrupa în lumea ta.
Esti vindecat de problema ta când atingi solutia ei. „S-a atins de Mine cineva. Cáci am
simtit o putere care a iesit din Mine” [Luca 8:46; „Si îndatà, cunoscând Iisus în Sine puterea iesità
din El, întorcându-Se càtre multime, a întrebat: ‚Cine s-a atins de Mine?’”, Marcu 5:30]. Da, ziua
în care atingi aceastá fiintá din tine – SIMTINDU-TE a fi vindecat, o putere va iesi din chiar sinele
táu si se va solidifica în lumea ta drept vindecare.
Se spune, „Credeti în Dumnezeu, credeti si în Mine (cáci eu sunt El)” [Ioan 14:1]. Ai credinta
lui Dumnezeu. „Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o stirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu”
[Filipeni 2:6].
Du-te si fá si tu asta. Da, începe sá-ti crezi constienta, constiinta ta de a fi ca fiind Dumnezeu.
Revendicá pentru tine toate atributele pe care pâná acum le-ai dat unui Dumnezeu extern si vei
începe sá exprimi aceste revendicári.
„Cáci nu sunt un Dumnezeu în depártare” [William Blake, „Jerusalem”, 4:19]. EU SUNT mai
aproape decât mâinile si picioarele tale – mai aproape decât chiar respiratia ta. EU SUNT constiinta
ta de a fi. EU SUNT cel în care tot ce voi fi vreodatá constient a fi va începe si se va sfârsi. „Pentru
cá înainte ca lumea sá fi fost, EU SUNT; si când lumea va înceta sá mai fie, EU SUNT” [Adon
Olam, dogmaticà iudaicà]; „Mai înainte de a fi fost Avraam, EU SUNT” [Ioan 8:58].
Acest EU SUNT este constienta ta.
[„În lume era si lumea prin El s-a fàcut”, Ioan 1:10; „Cu slava pe care am avut-o la Tine,
mai înainte de a fi lumea”, Ioan 17:5; „Ca sà vadà slava Mea pe care Mi-ai dat-o, pentru cà Tu M-
ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii”, Ioan 17:24; „Întelepciunea de tainà a lui
Dumnezeu, ascunsà, pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci, spre slava noastrà”,
1Corinteni 2:7; „Precum întru El ne-a si ales, înainte de întemeierea lumii”, Efeseni 1:4; „Dupà
harul ce ne-a fost dat în Hristos Iisus, mai înainte de începutul veacurilor”, 2Timotei 1:9; „Care a
fost cunoscut mai dinainte de întemeierea lumii”, 1Petru 1:20]
„De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” [Psalm 126:1]. „Domnul”
fiind constienta ta, dacá ceea ce cauti nu e mai întâi întemeiat în constienta ta, te vei osteni în zadar
sá gásesti. Toate lucrurile trebuie sá înceapá si sá se termine în constientá.
Deci, binecuvântat într-adevár este omul care nádájduieste în el însusi [„Binecuvântat fie omul
care nàdàjduieste în Domnul si a càrui nàdejde este Domnul”, Ieremia 17:7; „Doamne al puterilor,
fericit este omul cel ce nàdàjduieste întru Tine”, Psalm 83:13] – cáci credinta omului în Dumnezeu
va fi vesnic másuratá de încrederea în sine însusi. Crezi în Dumnezeu, crezi si în MINE [Ioan 14:1].
Nu te încrede în oameni [Nu và încredeti în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este
izbàvire”, Psalm 145:3], fiindcá oamenii reflectá doar fiinta care esti, si îti pot aduce sau face numai
ceea ce mai întâi ti-ai fácut tu singur.
„Nimeni nu-l ia [sufletul; viata] de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi îl pun. Putere am Eu ca
sá-l pun si putere am iarási ca sá-l iau” [Ioan 10:18].
Indiferent ce se întâmplá omului în lumea lui, nu e niciodatá un accident. Se întâmplá sub
îndrumarea unei Legi precise si neschimbátoare.
„Nimeni” (nicio manifestare) nu poate sá viná la Mine, dacá nu-l va trage Tatál, Care M-a
trimis” [Ioan 6:44], „Iar Eu si Tatál Meu una suntem” [Ioan 10:30]. Crede acest adevár si te vei
elibera. Omul mereu i-a învinuit pe altii pentru ceea ce e si va continua sá facá asta pâná ce se va
descoperi ca fiind cauza tuturor [relelor]. „EU SUNT” nu vine pentru a distruge, ci pentru a împlini.
„EU SUNT”, constienta din tine, nu distruge nimic, ci vesnic umple din plin sablonul sau conceptia
pe care le ai despre tine însuti.
Este imposibil ca omul sàrac sà gàseascà bogàtie în lumea asta, indiferent de cât de mult
ar fi înconjurat de bogàtie, pânà ce nu se revendicà mai întâi pe sine a fi bogat. Pentru cà
semnele întotdeauna urmeazà, ele nu preced. A te împotrivi si a te plânge constant de limitárile
sáráciei, rámânând sárac în constientá, înseamná a juca jocul nebunilor. Schimbárile nu se pot
produce de la acel nivel al constientei, pentru cá viata reflectá constant toate nivelurile.
Urmeazá exemplul fiului risipitor [Luca 15:11-32]. Întelege cá tu, singur, ai produs aceastá
conditie a risipei si lipsei si ia decizia, láuntric, de a te ridica la un nivel mai înalt, unde vitelul cel
îngrásat, inelul si haina cea dintâi îti asteaptá revendicarea.
Nu a existat nicio judecare [condamnare] a risipitorului când a avut curajul sá-si revendice
mostenirea ca fiind a lui. Altii ne vor condamna doar atâta vreme cât noi continuám în cele pentru
care ne condamnám singuri. Deci: „Fericit este cel ce nu se judecá pe sine în ceea ce aprobá!”
[Romani 14:22]. Pentru viatá, nimic nu e de condamnat. Totul se exprimá.
Vietii nu îi pasá dacá te consideri bogat sau sárac; puternic sau slab. Te va ráspláti pururi cu
ceea ce te revendici cá esti cu adevárat.
Másurile binelui si ráului apartin doar omului. Pentru viatá, nu existá bine sau ráu. Asa cum
afirma Pavel în scrisoarea sa cátre romani: „Stiu si sunt încredintat în Domnul Iisus cá nimic nu este
întinat prin sine, decât numai pentru cel care gândeste cá e ceva întinat; pentru acela întinat este”
[14:14]. Înceteazá sá te mai întrebi dacá esti vrednic sau nevrednic sá primesti ceea ce doresti. Tu,
ca om, nu ai creat dorinta. Dorintele tale sunt vesnic formate în tine datoritá a ceea ce te revendici
acum a fi.
Când un om e flámând, (fárá a se gândi) doreste automat mâncare. Când e detinut, automat
doreste libertate si asa mai departe. Dorintele tale contin în ele planul auto-exprimárii.
Asa cá lasá judecátile în afara ecuatiei si ridicá-te în constientá pâná la nivelul dorintei tale si
Iá-te una cu ea revendicându-te a fi astfel acum. Pentru cá, „mi-a zis: ‚Îti este de ajuns harul Meu,
cáci puterea Mea se desávârseste în slábiciune’. [Deci, foarte bucuros, mà voi làuda mai ales întru
slàbiciunile mele, ca sà locuiascà în mine puterea lui Hristos”, 2Corinteni 12:9]
Ai credintà în aceastà revendicare nevàzutà pânà ce convingerea cà asa e se naste în tine.
Încrederea ta în aceastà revendicare te va ràsplàti cu mari recompense. În numai scurt
timp, lucrul dorit va sosi. Dar fàrà credintà, este imposibil sà realizezi ceva. Prin credintà s-au
clàdit lumi, càci „credinta este încredintarea celor nàdàjduite, dovedirea lucrurilor celor
nevàzute” [Evrei 11:1].
Nu fi nelinistit sau îngrijorat în privinta rezultatelor. Ele vor urma la fel de sigur cum
ziua urmeazà noptii.
Priveste-ti dorintele – pe toate – ca vorbe spuse de Dumnezeu, iar fiecare vorbà sau
dorintà, o promisiune. Motivul pentru care cei mai multi dintre noi nu reusim sá ne realizám
dorintele este acela cá le conditionám constant. Nu-ti conditiona dorinta. Doar accept-o asa cum
apare. Adu multumiri pentru ea pâná la punctul în care esti recunoscátor cá deja e împlinitá – apoi
mergi în pace.
O astfel de acceptare a dorintei tale este ca aruncarea semintei – semintei roditoare – în
pàmântul arat. Fiindcà atunci când poti arunca lucrul dorit în constientà, încrezàtor cà va
ràsàri, ai fàcut tot ce se asteaptà din partea ta. Dar, a fi nelinistit sau îngrijorat asupra felului
CUM dorinta ta se va maturiza înseamná a tine aceste seminte roditoare într-o strânsoare mentalá si,
astfel, nu le vei fi aruncat niciodatá în pámântul încrederii.
Motivul pentru care oamenii îsi conditioneazá dorintele este acela cá ei judecá mereu dupá
aparenta firii si vád lucrurile ca fiind reale – uitând cá singura realitate este cea a constientei din
spatele lor.
A vedea lucrurile ca fiind reale înseamná a nega cá toate lucrurile Îi sunt cu putintá Lui
Dumnezeu [„La oameni aceasta e cu neputintà, la Dumnezeu însà toate sunt cu putintà”, Matei
19:26; „La Dumnezeu toate sunt cu putintà”, Marcu 10:27]. Omul care e detinut si vede cele patru
ziduri ca reale îsi neagá automat îndemnul sau promisiunea Dumnezeului din el pentru libertate.
O întrebare pusá adesea când se face aceastá afirmatie este, dacá dorinta cuiva este un dar de
la Dumnezeu, cum poti spune cá, dacá cineva doreste sá ucidá un om, o astfel de dorintá e buná si,
deci, trimisá de Dumnezeu? Ca ráspuns la asta, dá-mi voie sá spun cá niciun om nu doreste sá ucidá
pe altul. Ceea ce el doreste este sá se elibereze de un astfel de om. Dar fiindcá el nu crede cá acea
dorintá de a se elibera de un astfel de om contine în sine puterea eliberárii, el conditioneazá acea
dorintá si vede ca singurá cale de expresie a acestei eliberári distrugerea omului – uitând cá viata
înváluitá în acea dorintá are cái de care el, ca om, nu stie.
Cáile ei sunt de nepátruns. Astfel, omul desfigureazá darurile lui Dumnezeu prin lipsa lui de
credintá.
Probleme sunt muntii de care se vorbeste cá pot fi mutati dacá cineva are credintá mácar cât o
sámântá de mustar. Oamenii îsi abordeazá problemele cum a fácut baba care, asistând la slujbá, a
auzind preotul spunând, „Dacá veti avea credintá în voi cât un gráunte de mustar, veti zice muntelui
acestuia: Mutá-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi vouá cu neputintá” [Matei 17:20;
„De ati avea credintà cât un gràunte de mustar, ati zice acestui sicomor: Dezràdàcineazà-te si te
sàdeste în mare, si và va asculta”, Luca 17:6].
Seara aceea, în timp ce-si spunea rugáciunile, a citat bucata asta din scripturi si s-a culcat în
ceea ce credea ea cá era credintá. La trezire, dimineata, s-a repezit la fereastrá si a exclamat, „Stiam
eu cá muntele ála bátrân va fi tot acolo!”
Fiindcá asa îsi abordeazá omul problemele. El stie cá se va confrunta cu ele în continuare. Si
fiindcá viata nu e pártinitoare [Fapte 10:34; Romani 2:11] si nici nu distruge nimic, continuá sá
mentiná viu ceea ce el este constient a fi.
Lucrurile vor dispárea numai când omul se schimbá în constientá. Neagá cât vrei, tot rámâne
ca fapt afirmatia: constienta este singura realitate si lucrurile doar oglindesc ceea ce esti tu în
constientá. Deci starea paradisiacá pe care o cauti va fi gásitá numai în constientá, „cáci, iatá,
Împárátia lui Dumnezeu este înáuntrul vostru” [Luca 17:21]. Cum voia lui Dumnezeu se face
întotdeauna pe pámânt, tu tráiesti azi în împárátia pe care ti-ai construit-o. Fiindcá aici, chiar pe
pámântul acesta, se dezváluie împárátia. Împárátia lui Dumnezeu chiar este la îndemâná.
ACUM este timpul potrivit [2Corinteni 6:2, Isaia 49:8]. Creeazá-ti deci o nouá împárátie,
intrá într-o nouá stare a constientei si un nou pámânt va rásári [Isaia 65:17].
„Cele dintâi au trecut” [Apocalipsa 21:4]. Nu vor fi amintite, nu vor veni în minte din nou.
„Iatá”, (EU, constienta ta) „vin curând si plata Mea este cu Mine” [Apocalipsa 22:12].
Sunt fárá de nume, dar voi lua asupra Mea orice nume (naturá) pe care Mi-l dai.
Aminteste-ti, tu, chiar tu, esti cel despre care vorbesc atunci când spun „EU”. Deci fiecare
conceptie pe care o ai despre tine – adicá fiecare convingere adâncá pe care o ai despre tine – este
cea care apari tu ca fiind; pentru cá „EU SUNT” nu e dus de nas; Dumnezeu nu e batjocorit.
Acum hai sá te instruiesc în arta pescuitului. S-a consemnat cá ucenicii au pescuit toatá
noaptea si nu au prins nimic. Apoi apare Iisus la fata locului si le spune sá arunce mrejele încá o
datá, în aceleasi ape care cu o clipá mai devreme erau lipsite de peste – si acum plasele lor plesneau
de multimea pestilor [Ioan 21:3-6].
Aceastá poveste are loc în lumea de azi chiar în tine, cititorule. Cáci tu ai înláuntrul táu toate
elementele necesare pentru a pleca la pescuit. Dar pâná ce nu gásesti cá Iisus Hristos (constienta ta)
este Domn, vei pescui, asa cum au fácut ucenicii, în noaptea întunericului omenesc. Adicá, vei
pescui dupá LUCRURI închipuindu-ti lucrurile a fi reale si vei pescui cu momealá omeneascá –
anume, o luptá si o stráduintá – încercând sá intri în contact cu unul si cu altul; încercând sá
constrângi pe unul si pe altul; si toate eforturile astea vor fi zadarnice. Dar când îti descoperi
constiinta de a fi ca fiind Iisus Hristos, îl vei lása pe El sá-ti conducá pescuitul. Si vei pescui în
constientá dupá lucrurile pe care le doresti. Fiindcá dorinta ta va fi pestele pe care-l vei prinde, cáci
constienta ta este singura realitate vie – iar tu vei pescui în apele adânci ale constientei.
Dacá va fi sá prinzi ceea ce este dincolo de capacitatea ta actualá, trebuie sá te lansezi în ape
adânci, fiindcá, în interiorul constientei tale actuale, asemenea pesti sau dorinte nu pot înota. Pentru
a te lansa în ape adânci, lasi în urma ta tot ceea ce este acum problema ta actualá, sau limitá,
ÎNDEPÃRTÂNDU-TI ATENTIA de la ea. Întoarce-ti spatele complet de la orice problemá sau
limitare pe care acum le ai.
Insistá numai asupra stárii de a fi, spunându-ti „EU SUNT”, „EU SUNT”, „EU SUNT”.
Continuá sá-ti declari cá doar esti. Nu conditiona aceastá declaratie, continuá numai sá te SIMTI a fi
si pe neasteptate te vei gási scápând ancora care te leagá de superficialitatea problemelor tale si
miscându-te spre adânc.
Acest lucru este de obicei însotit de sentimentul de expansiune. Te vei SIMTI látindu-te de
parcá ai creste la propriu. Nu te teme, cáci e necesar curajul.
Nu vei muri la nimic altceva decât fostelor limitári, dar ele vor fi cele care vor muri pe másurá
ce te îndepártezi de ele, fiindcá ele tráiesc numai în constienta ta. În acest adânc sau constientá
extinsá te vei descoperi a fi o putere cum nici nu ai visat vreodatá înainte.
Lucrurile dorite dinaintea ta, împinse la suprafatá din malurile limitárii, sunt pestii pe care îi
vei prinde în acest adânc. Pentru cá ai pierdut constienta problemelor si a barierelor tale, acum este
cel mai simplu lucru din lume sá te SIMTI a fi una cu lucrurile dorite.
Pentru cá EU SUNT (constienta ta) este învierea si viata, trebuie sá conferi aceastá putere
dátátoare de viatá, care acum esti, lucrului dorit, dacá va fi sá îl faci sá apará si sá tráiascá în lumea
ta. Acum începi sá iei asupra ta natura lucrului dorit prin simtire: „EU SUNT prosper”; „EU SUNT
liber”; „EU SUNT puternic”. Când aceste „SIMTIRI”, sau tráiri láuntrice, sunt fixate în tine, fiinta
ta fárá formá va lua asupra sa forma lucrului simtit. Devii „crucificat” pe sentimentele de
prosperitate, libertate si putere.
Rámâi adâncit în neclintirea acestor convingeri. Apoi, ca un hot în noapte si când te astepti
mai putin, aceste atribute vor fi înviate în lumea ta ca realitáti vii.
Lumea te va atinge si va vedea cá esti carne si sânge, fiindcá vei începe sá porti roadele naturii
acestor atribute nou-însusite. Aceasta e arta pescuitului eficient dupá manifestárile vietii.
Realizarea cu succes a lucrului dorit ne este spusá si în povestea lui Daniel în groapa cu lei
[Daniel 6:14-24]. Aici, este consemnat cá Daniel, aflându-se în groapa leilor, si-a întors spatele
cátre lei si a privit spre lumina ce venea de sus; cá leii au rámas neputinciosi iar credinta lui Daniel
în Dumnezeul lui l-a salvat.
Aceasta este tot povestea ta si la fel trebuie sá faci si tu, dupá cum Daniel a fácut. Dacá te-ai
gási într-o groapá a leilor, nu ai avea altá grijá decât pe cea a leilor. Nu te-ai gândi la nimic altceva
pe lume în afara problemei tale – problema ta fiind leii.
Totusi, ti se spune cá Daniel si-a întors spatele la ei si a privit spre lumina care era Dumnezeul
lui. Dacá am urma exemplul lui Daniel, ne-am lua, cât suntem închisi în groapa sáráciei sau a bolii,
atentia de la problemele noastre cu datoriile sau bolile si am insista asupra lucrului pe care-l cáutám.
Dacá nu ne uitám înapoi în constientá la problemele noastre, ci continuám în credintá –
crezându-ne a fi ceea ce cáutám – si noi vom vedea peretii închisorii deschizându-se si lucrul cáutat
– da, „orice veti cere” [Ioan 16:23] – realizat.
O altá poveste ni se spune; despre váduvá si cei trei stropi de ulei [4Regi/2Împàrati 4:1-6].
Prorocul [Elisei] a întrebat-o pe váduvá, „Ce ai tu în casá?”, iar ea a ráspuns, „Trei picáturi de ulei”.
Apoi i-a spus, „Mergi si împrumutá vase. Închide usa dupá ce te-ai întors acasá si începe sá torni”.
Si ea a turnat din cele trei picáturi de ulei în toate vasele, umplându-le din plin cu uleiul avut.
Tu, cititorule, esti aceastá váduvá. Nu ai un bárbat care sá te însárcineze sau sá te facá sá
rodesti, cáci o „váduvá” e o stare sterilá. Constienta ta este acum Domnul – sau prorocul care a
devenit bárbatul táu.
Urmeazá exemplul váduvei care, în loc sá recunoascá vidul sau nimicul, a recunoscut avutul –
trei picáturi de ulei.
Apoi, porunca datá ei, „Intrá si închide usa dupá tine”, adicá, închide usa simturilor care îti
vorbesc despre másurile goale, datorii, probleme.
Când îti vei fi luat complet atentia, închizând afará evidenta simturilor, începe sá SIMTI
bucuria (simbolizatá de ulei) – de a fi primit lucrurile dorite. Când armonia e stabilitá în tine, astfel
cá toate îndoielile si temerile au dispárut, atunci si tu vei umple másurile goale ale vietii tale si vei
avea abundentá dând peste.
Recunoasterea este puterea care materializeazà în lume. Orice stare pe care ai
recunoscut-o vreodatà, ai întrupat-o. Ceea ce recunosti ca fiind adevàrat despre tine azi este
ceea ce experimentezi. Deci fii ca váduva si recunoaste bucuria, indiferent cât de mic este începutul
recunoasterii, si vei fi rásplátit cu generozitate – cáci lumea e o oglindá ce máreste, márind toate cele
de care esti constient a fi.
„Eu sunt Domnul Dumnezeul táu, Care te-a scos din pámântul Egiptului si din casa robiei. Sá
nu ai alti dumnezei afará de Mine!” [Iesirea/Exodul 20:2,3]. Ce descoperire pliná de glorie,
constienta ta fiind acum revelatá ca Domnul Dumnezeul táu! Vino, trezeste-te din visul cá esti
captiv. Realizeazá cá al táu este pámântul „si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc în ea” [Psalm
23:1].
Ai devenit atât de prins în plasa credintei cá esti om, încât ai uitat de fiinta glorioasá care esti.
Acum, cu memoria recâstigatá, HOTÃRÃSTE nevázutului sá apará si VA apárea, fiindcá lucrurile
sunt silite sá ráspundá Glasului lui Dumnezeu, constiinta ta de a fi – lumea este LA PORUNCA TA.

Niciun lucru nu a ap rut vreodat în lumea lui f ca omul s fi hot rât c trebuie s apar . Toate bisericile i clerurile lumii se contrazic asupra identit ii i adev ratei naturi ale lui Dumnezeu. În loc s prive ti Biblia ca pe o consemnare istoric a unei civiliza ii antice sau ca biografie a neobi nuitei vie i a lui Iisus. „Eu. când a declarat aceste pu in-în elese cuvinte. o vei descoperi a fi cea mai important carte tiin ific scris vreodat . nici nu se spune. Moise L-a descoperit pe Dumnezeu ca fiind con tiin a de a fi a omului. e con tient c e mut. vezi-o ca o m rea dram psihologic ce are loc în con tien a omului. el se condamn la a fi mut. EU SUNT Alfa i Omega. Când Biblia e citit în aceast lumin . Iisus. Iisus. Asum i drama ca fiind a ta i. Astfel. asupra a ceea ce nu consimte omul e identitatea lui Dumnezeu. Luca 9:20]. nimic nu e f cut – din ce e f cut [Ioan 1:3] – dar. i via a lui Iisus i înv turile Lui sunt în acord cu descoperirile prorocilor din vechime. Isaia a declarat. 10:7. Cel dintâi i Cel de pe urm . Iisus. Omul mut. da! Omul întotdeauna a hot rât ceea ce a ap rut în lumea sa i azi hot te ceea ce apare în lumea lui i va continua s fac asta atât timp cât omul e con tient de a fi om. . Începutul i Sfâr itul [Apocalipsa 1:8.tr. f El. sunt calea”. Po i nega asta. Anume. sunt u a.i vei transforma de-ndat lumea din de erturile sterile ale Egiptului în ara promis a Canaanului. întrucât aceast „hot râre” se bazeaz pe un principiu neschimb tor. „EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi” [Ie irea/Exodul 3:14]. To i vor fi de acord cu afirma ia c toate lucrurile au fost f cute de Dumnezeu i. Con tiin a de a fi e u a prin care manifest rile vie ii trec în lumea formei. 22:13]. 10:9]. i apoi. a folosi cuvinte.La porunca ta Poate hot rî omul un lucru i acesta s se întâmple? În cel mai categoric mod. Eu. Eu te-am încins f ca tu s M cuno ti. Marcu 8:29. Ca s se tie de la r rit i pân la apus c nu este nimic afar de Mine! EU SUNT Domnul i nimeni altul! Eu întocmesc lumina i dau chip întunericului. „EU SUNT Calea”.]. Nu se afirm . sunt?” Se afirm clar. amintim doar câteva: EU SUNT P storul. EU SUNT U a [Ioan 10:2. „Opre tete/Stai neclintit i cunoa te c EU SUNT Dumnezeu [în a-M -voi pe p mânt”. David a cântat în psalmii s i. EU SUNT Calea [Ioan 14:6]. Biblia demonstreaz dincolo de orice umbr de îndoial c Moise i prorocii erau în procent de sut la sut de acord asupra identit ii i naturii lui Dumnezeu. Asemenea repeti ii zadarnice au mai degrab ca rezultat contrariul. Hot rârea se face întotdeauna în con tien [vom în elege prin „con tien ” „con tiin a de a fi” a omului. Eu fac pacea i nasc r ul: EU SUNT Domnul Care fac toate acestea” [Isaia 45:5-7. Con tiin a de a fi e numit Dumnezeu de sute de ori în Noul Testament. „EU SUNT Domnul i nimeni altul! Afar de Mine nu este Dumnezeu. fiecare om e con tient a fi ceea ce el însu i a hot rât s fie. „Dar voi cine zice i Eu. „Dar voi cine zice i c SUNT EU?” [Matei 16:15. n. dar încearc atât cât vrei i contrariul nu-l po i dovedi. EU SUNT Învierea i Via a [Ioan 11:25]. Psalm 45:10]. Ioel/Ioil 2:27]. Nu porunce ti lucrurilor s apar prin cuvinte sau afirma ii vehemente.

„Eu i Tat l Meu Una suntem” [Ioan 10:30]. Luca 16:13]. voi trage manifestarea acelei dorin e la Mine. a. c ci omul e ve nic auto-încarcerat ori auto-eliberat. Dup cum a exprimat-o. Luca 9:20] nu este adresat unui om numit „Petru” de c tre unul numit „Iisus”. Aceasta e hot rârea Sa – în area în con tien pân la naturale ea de a fi lucrul dorit. a adar. Astfel. ca i creator. o vei g si revelatoare foarte. „ i vor zice vou : Iat este acolo. mai presus de crea ia ta – omul. este ca „Tat l”. i se spune c S-a în at în con tien pân la nivelul la care era con tient numai c este. Pentru c El nu a recunoscut niciodat un asemenea Dumnezeu. voi trage to i oamenii la Mine” [„Iar Eu. totu i. transcendând astfel limit rile concep iei Sale de Sine curente. de e interpretat în lumina a ceea ce tocmai am spus referitor la identitatea lui Dumnezeu. De pild . fiind Dumnezeu. Când m voi în a în con tien pân la naturale ea lucrului dorit. Acesta e adev rul care îl face liber pe om [Ioan 8:32]. Luca 17:21. Aceasta este ve nica întrebare adresat propriului sine de propria adev rat fiin . „Nimeni nu poate s vin la Mine. Aceast afirma ie. înainte de a fi con tient c e ti om. „Când te vei hot rî s faci un lucru. Marcu 16:19. Con tien a. Apoi devii con tient c ti om. Acum vezi ce se în elege prin „Trebuie s v na te i de sus” [sau. Este precum creatorul i crea ia. Cu alte cuvinte. A spus. Dac tu. Ceea ce e ti tu con tient a fi este „Fiul”. El spune. spunând. împ ia lui Dumnezeu este în untrul vostru”. Nu po i servi la doi st pâni [Matei 6:24. toate lucrurile sunt posibile. Cu alte cuvinte. A spus. iat . îi voi trage pe to i la Mine”. Omul mereu exprim ceea ce e el con tient a fi. chiar în aceast clip . Dac e ti nemul umit cu actuala expresie din via . dar r mân. nu v duce i i nu v lua i dup ei”. în loc de forma comun de cerere c tre un Dumnezeu care nu exist pentru ceea ce acum dore ti. când M voi în a de pe mânt. „Cine zici tu c e ti?”. Totu i. „De va veni vreodat careva. iat . î i vei transforma lumea realizând c . fiindc împ ia lui Dumnezeu e înl untrul t u” [„ i nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. În con tiin a de a fi.i lua aten ia de la o stare a con tien ei i a o îndrepta spre alta echivaleaz cu a muri uneia i a tr i alteia. când s-a consemnat c „S-a dus la Tat l S u” [„S-a în at la cer”. una. crede i i în Mine” [Ioan 14:1]. Iisus a descoperit acest m re adev r i S-a declarat pe Sine ca fiind una cu Dumnezeu – nu cu un Dumnezeu pe care l-a n scocit omul. r mâi. Ioan 3:7]. e ti mai întâi con tient c ti. este v zut ca fiind recunoa terea ta ca fiind ceea ce acum dore ti. A adar. tragi în lumea ta ceea ce e ti acum con tient a fi. este Minele din tine cel care e acest Dumnezeu. dac nu-l va trage Tat l. Creatorul e mereu mai presus decât crea ia. crezare s nui dai. con tien a este Tat l care trage manifestarea vie ii la tine. ci. „Eu i Tat l Meu una suntem”. aici. lucrul îl vei izbuti” [„… i lumina va str luci pe toate drumurile tale”. singura cale de a o schimba este s î i iei aten ia de la ceea ce î i pare atât de real i s te înal i în con tien spre ceea ce dore ti s fie. Paradisul e înl untrul t u. „din nou”. mereu. Luca 17:23]. „Iar Eu. Întrebarea „Dar voi cine zice i c SUNT?” [Matei 16:15. Tu. „Crede i în Dumnezeu. Pentru c spune. Care M-a trimis” [Ioan 6:44] i „Eu i Tat l Meu Una suntem” [Ioan 10:30]. dar „Tat l este mai mare decât Mine” [Ioan 14:28] pare ucitoare – dar. cititorule.Con tien a e for a rena terii – rena terea la ceea ce omul e con tient a fi. astfel. care aduce m rturie „Tat lui” S u. Iov 22:28]. numit „Iisus”. Luca 24:51]. Marcu 8:29. C exi ti. concep ia sa. Rug ciunea. te vei lep da de toate vechile tale credin e într-un Dumnezeu separat de tine i. Fiindc propria ta convingere – p rerea ta despre tine – va determina expresia ta în via . când M voi în a. Ioan 12:32]. ‚Prive te aici sau dincolo’. .i vei revendica dumnezeirea ca fiind con tiin a ta de a fi – a a cum Iisus i prorocii au f cut –.

Chiar în clipa în care asump ia mea e stabilit la nivel de convingere. A adar. De pild : se spune despre Maria (care acum tii c e ti tu) c „nu tia de b rbat” [Luca 1:34]. Maria este con tiin a de a fi care ve nic r mâne fecioar . Am identificat i „u a” ca fiind con tiin a ta de a fi. A adar. lucrul îl vei izbuti” [„… i lumina va str luci pe toate drumurile tale”. prive te-te ca fiind aceast Fecioar Maria – îns mân at de tine însu i prin intermediul dorin ei – devenind una cu dorin a pân la punctul întrup rii sau na terii dorin ei tale. Care vede în ascuns. „Tu îns . Maria nu a fost o femeie – dând na tere în vreun fel miraculos unuia pe nume ‚Iisus’. spre binele vostru’”. trebuie s fie mai degrab revendic ri decât cer iri – a c . Ion Popescu. Am identificat pe Domnul drept con tiin a ta de a fi. ‚Dumnezeul a tot p mântul’ se cheam !” [Isaia 54:5]. Ele niciodat nu preced. „C uta i mai întâi împ ia lui Dumnezeu i dreptatea Lui i toate acestea se vor ad uga vou ” [Matei 6:33]. de ce milioanelor de rug ciuni nu li se r spunde? Oamenii se roag unui Dumnezeu care nu exist . Lucrurile nu au o alt realitate în afara con tien ei. Luca 5:14]. Adic . nu ai niciun motiv s crezi c ceea ce acum dore ti este cu putin . este „M re te sufletul meu pe Domnul” [Luca 1:46]. tu. dar. indiferent câtor dorin e d na tere. A doua. sau ambi ia ta e aceast concep ie – cea dintâi porunc dat ei. c ci altul î i va înt ri numai temerile actuale. ‚ i ve i vedea c voi deschide. Domnul Savaot i R scump torul t u […]. con tiin a de a fi este calea prin care vine lucrul. Adic . roag -te Tat lui t u. Aplic acest principiu i vei ti ce înseamn „pune-M la încercare i vei vedea” [„‚pune i-M i pe Mine la încercare’. în acea clip încep s trag la mine eviden a asump iei mele.i con tiin a de a fi ca fiind Dumnezeu. st vilarele cerului i voi v rsa din bel ug binecuvântarea. Care este în ascuns. „EU SUNT Calea” [Ioan 14:6] – nu „Eu. mai întâi con tientizeaz -l. Con tien a e calea sau u a prin care lucrurile apar. a conceput Prunc. este „Nim nui s nu spui nimic” [înainte: Marcu 1:44. i Tat l t u. dup cum ni se spune în povestea Mariei. Adic . nu discuta ambi iile sau dorin ele tale cu altul. Asta s-a inten ionat prin „Când te vei hot rî s faci un lucru. intr în c mara ta i. care e acum dat ie. Maleahi 3:10]. A spus. i lucrul e silit s apar . descoperindu. Iov 22:28]. Discre ia e prima lege ce trebuie respectat în realizarea dorin ei tale. Semnele întotdeauna urmeaz . când te rogi. închizând u a. nicio manifestare nu cunoa te cum lucrul dorit va ap rea. Rug ciunile. „C ci b rbatul t u este F torul u. deci. sunt calea”. Mai întâi con tientizeaz lucrurile pe care le cau i i apoi las lucrurile în pace. „închiderea u ii” e împiedicarea a ceea ce „Eu” sunt acum con tient c sunt i asumarea c sunt ceea ce „Eu” doresc s fiu. Ion Popescu. de te vei ruga pentru bog ii. . dup : Matei 8:4. Chiar acum. Nu c uta s în elegi cum apar aceste lucruri. întoarce-te de la imaginea s ciei negând îns i eviden a sim urilor tale i atribuie.i natura de a fi îmbel ugat. Povestea Mariei este povestea fiec rui om. î i faci aceast con tien drept so i concepi un Prunc (manifestare) al Domnului. Idealul t u. î i va r spl ti ie” [Matei 6:6]. pentru a avea succes. i totu i. fiindc nimeni nu cunoa te mecanismul. i se spune. ci „EU SUNT”. la dorin a voastr .Nu vezi. De exemplu: a fi con tient c e ti s rac i a te ruga unui Dumnezeu pentru averi înseamn a fi r spl tit cu ceea ce e ti con tient a fi – adic s cie. zice Domnul Savaot. Am identificat „Tat l” ca fiind con tien a ta. i numele Lui. Ni se spune.

Adic . „EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi” [Ie irea/Exodul 3:14].i reevalua sau extinde actuala concep ie de sine pân la punctul unde aceast reevaluare devine natural . „a m ri pe Domnul” înseamn a. sau dorin a. form . i chiar în secunda în care senza ia c „EU SUNT tos” e ob inut . tot e ti con tient a fi. Orice po i concepe a fi pe lumea asta este pentru tine. Dac zbori pe aripile dimine ii spre cele mai îndep rtate p i ale lumii. Con tien a devine con tient a fi lucrul dorit. sau con tien a de sine. Nu condi iona aceast „con tien ” înc . Ei.17. s tatea. înainte de a avea orice eviden de s tate pe lume. Care este în Ceruri”. Nu po i pune vin nou în burdufuri vechi sau petice noi la haine vechi [Matei 9:16. Aceast învoial nu se face niciodat între dou persoane.adar. care este lucrul asupra c ruia s-a f cut învoiala – în acest caz. sau dac î i a terni patul în iad. Cuvântul. Doar m rturise tete a fi i continu s faci asta pân ce te pierzi în senza ia de simplu a fi – f fa i form . sau concep ia despre tine. trebuie s fie unit cu. atunci. 1Corinteni 5:3. De va fi s transcenzi acest nivel. „EU SUNT Cel ce SUNT” [Ie irea/Exodul 3:14]. Din nou. deoarece. Iar fiindc am f cut învoiala. deci. Adic . în acest adânc f form al t u. începi s TE SIM I a fi s tos. a doua parte a acestui verset din Ioan trebuie aplicat . devenind lucrul cu care te identifici acum în con tien . Povestea crea iei ne este oferit în form concis în primul capitol din Ioan. „ i Cuvântul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvântul” [Ioan 1:1]. Matei 18:19]. E ti mereu trimis în expansiune de con tien a ta i expresia ta e ve nic aceea de care e ti con tient a fi. dac este o stare de s tate ceea ce e ti doritor a ob ine. î i spui în cere dar cu convingere. chiar în secunda asta. EU SUNT i tate s-au învoit s fie una i aceast învoial întotdeauna rezult în na terea unui prunc. nu po i lua cu tine în noua ta con tien nicio parte din vechiul om. „Cuvântul” este dorin a ce se scald în con tien a ta – c utând întrupare. sau fixat în con tien pentru a primi realitate. te poate trimite în expresie? Niciuna – pentru c „EU SUNT Cel dintâi i Cel de pe urm i nu este alt dumnezeu afar de Mine!”. alta decât EU SUNT. neîmplinit . Vei afla în acest adânc al t u toate lucrurile ca fiind divin de posibile. „EU SUNT”.6]. Pentru a face asta. Acum. trebuie s la i în urm tot ceea ce este sinele t u actual. Luca 5:36-39]. Anume. „EU SUNT”. Moise a afirmat. în aceast con tien actual f o cât se poate de fireasc realizare. Marcu 2:21. Când aceast naturale e este ob inut . Când aceast expansiune a con tien ei este atins . temerile i limit rile tale actuale sunt greut i care te leag de nivelul t u de con tien actual. „EU SUNT Domnul i nimeni altul! Afar de Mine nu este Dumnezeu” [Isaia 44:6. Este începutul unui impuls – al unei dorin e. Vezi a adar de ce Moise a declarat. î i îndep rtezi aten ia de la tot ceea ce reprezint acum problema sau limitarea ta i te afunzi în doar a fi. astfel b tându-se în cuie pe form sau concep ie – i dând na tere concep iei sale – sau reînviind ceea ce fusese pân acum o dorin moart . „Doi se vor învoi pe p mânt în privin a unui lucru pe care îl vor cere i se va da lor de c tre Tat l Meu. Toate credin ele. „EU SUNT”. Acum. a a c î i spui ie însu i. Fiindc ce fiin . E ti acum con tient a fi. Invita ia care ni se ofer în Scripturi este – „Mai bine s plec m din trup i s petrecem la Domnul” [2Corinteni 5:8. Impulsul în sine nu are realitate. Se face între con tien i lucrul dorit. d form noii concep ii SIM INDU-TE a fi CEEA ce dore ti s fii. iat ceva demn de inut ve nic în minte. Coloseni 2:5]. „La început era Cuvântul” [Ioan 1:1].22. f a folosi cuvinte. „dai na tere”. e singura realitate. . 45:5. pentru a se îndeplini dorin a. despre „început” se vorbe te. Adic . exprim lucrul convenit. cei doi s-au învoit. Lucrurile exist numai atâta timp cât sunt con tient a fi acele lucruri.

deci. nu va putea s vad Împ ia lui Dumnezeu” [Ioan 3:3-7].33]. „To i locuitorii p mântului sunt socoti i ca o nimica i El face ce voie te cu o tirea cereasc i cu locuitorii p mântului i nimeni nu poate s -L împiedice la lucrul Lui i s -I zic : ‚Ce faci Tu?’” [Daniel 4:35]. a te reevalua pe tine i a începe s te sim i a fi uria . Aceast fiin despre care se vorbe te nu este Dumnezeul ortodox ce ede în spa iu. adar. Con tiin a ta de a fi este Domnul i storul vie ii tale. Adic . armatele inamicului t u. Omul a pus prea pu in valoare asupra sa. acelea sunt uria ii care te fac s te sim i a fi o l cust . de nu la i în urm actuala ta concep ie despre tine pentru a lua asupra ta natura noii na teri. [Oile] vor auzi glasul Meu i va fi o turm i un P stor” [Ioan 10:14. ceea ce sunt convins c sunt nu va izbuti s m g seasc . ci unul i singurul Dumnezeu – Tat l ve nic. Deci. „EU SUNT” e o u deschis pentru ca tot ceea ce sunt s intre. vei continua s exteriorizezi numai limit rile tale actuale. Sunt o voce chemând din s lb ticia confuziei umane spre ceea ce sunt con tient a fi. erai în primul rând. în cel mai mic detaliu. Mediul t u. nu ca om. 16]. „[ i au împr tiat printre fiii lui Israel zvonuri rele despre mântul pe care-l cercetaser . ci con tien a este realitatea care ve nic se solidific în lucrurile din jurul t u. atâta timp vei continua s exteriorizezi acel ceva în lumea ta. „Domnul m pa te i nimic nu-mi va lipsi” [Psalm 22:1] e v zut în adev rata ei lumin a fi con tien a ta. vei citi. Ast zi este ziua. i se spune. i elibereaz -te din a ta auto-impus închisoare. Singura cale de a. Lumea omului. „Eu sunt P storul cel bun i cunosc pe ale Mele i ale Mele M cunosc pe Mine. distrugând lucruri. i nicicând nu va sosi o vreme în care. În Cartea Numeriilor. Cu alte cuvinte. o con tien f fa . în proprii t i ochi o l cust i din cauza asta. este con tien a sa exteriorizat . la puterea care e ti. când condi iile din jurul t u au dobândit aparen a uria ilor (cum ar fi omajul. înseamn a mic ora ace ti fo ti uria i i a face din ei l custe. ci ca adev ratul sine. Acolo am v zut noi i uria i. sunt oameni foarte mari. „Adev rat. i nou ni se rea c suntem fa de ei ca ni te l custe i tot a a le p ream i noi lor’” [13:32. pe care l-am v zut acolo. „din nou”]. zicând:] ‚P mântul pe care l-am str tut noi. din neamul uria ilor. Dar. încât nu a pierdut vreodat ceva din „turma” de care e ti con tient a fi. Nu po i schimba mediul t u. i totul din el. problemele tale i toate lucrurile care par s te amenin e). un centru de putere. Treze te-te. Asta nu înseamn un timp din trecutul întunecat când omul avea statura uria ilor. Asta se în elege când Iisus îi spune lui Nicodim. eternul acum.„Trupul” fiind fosta ta concep ie despre tine i „Domnul” – con tiin a ta de a fi. Ceea ce sunt eu con tient a fi este „turma” care m urmeaz . sau lumea.i schimba reflec iile vie ii este s î i schimbi con tien a. a a cum nu î i po i schimba chipul distrugând oglinda. Con tien a este p storul cel bun. reflect ceea ce e ti tu în con tien . ca s -l vedem. tiind asta. Atât de bun p stor e con tien a ta. Atâta timp cât vei continua s fii ceva în con tien . începe s te reevaluezi. Nu ai putea fi vreodat în lipsuri sau lips de eviden a ceea ce e ti con tient a fi. con tiin a ta de a fi. pe fiii lui Enac. adev rat zic ie: De nu se va na te cineva de sus [sau. erai în ochii uria ilor – o l cust . este un p mânt care m nânc pe cei ce locuiesc în el i tot poporul. ti pentru ceilal i numai ceea ce e ti mai întâi pentru tine. . f form .

Adic . Dar descoperindu. pentru în elepciunea omului care caut s complice totul. 1Corinteni 1:23]. ci Tat l meu. El doar a l sat în urma Sa „con tien a Iisus” i s-a în at la con tien a st rii dorite. Omul a venerat atâta timp imaginile propriilor crea ii încât. Fiecare ve mânt are anumite limit ri. Cum se va întrupa aceast dorin sau aceast nou-ob inut con tien . Pavel spunea despre acest principiu. Aceast revela ie va aduce cunoa terea c „Eu i Tat l Meu una suntem. dar Tat l este mai mare decât Mine” [Ioan 14:28]. Pentru c EU SUNT. Simplu. lumea ta este ceea ce este datorit con tien ei tale actuale. Pân când acest lucru nu e ferm stabilit. prosper. fiindc nu ai actuala con tien din cauza lumii tale. SIM INDU-te a fi lucrul dorit. niciun om nu tie. de fapt. eu. con tiin a sa de a fi este Dumnezeu. a devenit aceea în expresie [„con tien a Hristic ”]. el se va g si întorcându-se la robia fostelor sale credin e. F cându-Se una cu ea. sau nouob inuta con tien . Ioan 4:32]. A sim i propria dorin ca fiind imposibil înseamn a închide u a sau a nega exprimarea acestui impuls. Când se realizeaz asta. greci]” (sau în elepciunea lumii acesteia) este „nebunie”. vei continua s fii încurcat i ineficient pân ce vei fi g sit cauza acestei confuzii. Înainte ca omul s încerce s i transforme lumea. Romani 11:33]. ca om – Ion Popescu – te g se ti incapabil a face. de ce s nu devii con tient a fi m re .i Tat l a fi starea de con tien a lucrului dorit. „Iat . Eul care bate este impulsul. Iisus. de va auzi cineva glasul Meu i va deschide u a. c i de nep truns [„cât sunt de nep trunse c ile Lui”. el g se te aceast revela ie drept blasfemie. a g sit toate lucrurile ca fiind imposibile lui Iisus. „Pentru iudei” (sau cei care caut semne. tos i toate atributele pe care le admiri? E la fel de u or s ai con tien a acestor calit i cât i a opusurilor lor. [Eu] stau la u i bat. Pentru a transcende aceste limit ri i a da expresie a ceea ce. „cer semne”) „sminteal ” [sau. el trebuie s a eze mai întâi funda ia – „EU SUNT Domnul i nimeni altul”. A deschide u a înseamn a deveni una cu ceea ce bate. Nu specula asupra felului CUM aceast con tien se întrupeaz . astfel încât nicio alt sugestie sau argument înaintat de al ii s nu-l zdruncine. Ion Popescu. fiecare impuls i dorin care izvor sc din tine î i vor g si expresie în lumea ta. „pentru neamuri [elini. deoarece implic moartea tuturor credin elor sale anterioare într-un Dumnezeu în afara sa. con tien a omului. fiindc nimeni nu e atât de în elept încât s tie. prezen a pe care oamenii o numesc Dumnezeu – s luie te. „piatr de poticnire”. cu rezultatul c omul mai degrab continu s p easc prin întuneric decât s se trezeasc la fiin a care el este. Când vei fi ridicat Fiul Omului. î i iei aten ia de la actualele tale limit ri. nu-i a a? Prea simplu. . ca om. A te în a în con tien pân la naturale ea lucrului sim it înseamn deschiderea larg a u ii i invitarea acesteia la întrupare. Din contr . ca i tine i ca mine. Isaia 45:5. ve i muri în p catele voastre” [Ioan 8:24]. Dar e ti mai mare decât ceea ce e ti în prezent con tient a fi. atunci vei ti c EU SUNT EL. adic . avem c i pe care voi nu le ti i [„Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ti i”. „C ci dac nu crede i c EU SUNT [EL]. Acesta e mesajul simplu al lui Iisus pentru om: oamenii sunt doar ve minte în care fiin a impersonal . Adic .Acesta fiind adev rul. a este con tien a ta. la început. sau starea de con tien cu care sunt eu acum una face munca. voi intra la el i voi cina cu el i el cu Mine” [Apocalipsa 3:20]. Ioel 2:27]. Iat de ce se consemneaz în mod repetat c Iisus a p sit lumea manifest rii i S-a în at la Tat l S u. nu fac nimic prin mine. Specula iile sunt dovada c nu ai ajuns la naturale ea de a fi lucrul dorit i astfel e ti plin de îndoial . iubitor de Dumnezeu. sau concep ia Ion Popescu despre tine i te afunzi în sentimentul de a fi ceea ce dore ti. EU SUNT. ti una cu actuala ta concep ie despre tine. r mânând acolo pân ce a devenit una cu ea.

ierta i orice ave i împotriva cuiva. Via a i-l va da. „ i orice ve i cere întru numele Meu. s crede i c le-a i primit i le ve i avea” [Marcu 11:24]. „Iar când sta i de v ruga i. ca i Tat l vostru Cel din ceruri s v ierte vou gre ealele voastre. dup cum i-am mai ar tat. S nu gândeasc omul acela c va lua ceva de la Dumnezeu” [Iacov 1:5-7]. „Nume” înseamn „natur ”. . f s aib nicio îndoial . Po i cere la nesfâr it în numele lui Dumnezeu sau Iehova sau Iisus Hristos – i vei cere în zadar. Îl vrei cu adev rat? Îl dore ti? Asta e tot ce e necesar. S cear îns cu credin . Matei 18:19]. A cere în numele înseamn s înal i con tien a EU-lui i s devii una în natur cu lucrul dorit. „Pentru c orice ve i cere în Numele Meu. într-adev r. „toate câte cere i. a a cum o folosesc mul i ast zi. P rinte. este recunoa tere – presiunea de „a crede c ai primit” se refer la persoana ta. una în con tien cu lucrul pentru care aduci mul umire. Ioan 16:23. adev rat zic vou : Orice ve i cere de la Tat l în Numele Meu. Ioan 11:41. s o cear de la Dumnezeu. te bucuri automat i aduci mul umiri spre interior. Aplicând acest principiu. Vezi doar de ce se face aceast afirma ie. P rinte [c M-ai ascultat”. „ i de este cineva din voi lipsit de în elepciune. Asta înseamn c trebuie s fii în natura lucrurilor cerute înainte de a le primi. ca Tat l s v dea orice-I ve i cere în Numele Meu”. ai devenit. de ceri „în Numele Lui”. „P rinte. nu ai cauza sau funda ia pe care lucrul se ridic . o m sur mare. Când intri în starea de bucurie a mul umirii. c ci numai pe piatra credin ei se poate întemeia ceva. dar nu acesta e cazul. Nici nu trebuie s roste ti cuvintele. numai atunci s ceri. amnistia general e necesar . O dovad a acestei con tien e întemeiate i se d în cuvintele. un soi de formul magic . Cel ce d tuturor f deosebire i f înfruntare. „Î i mul umesc. i roada voastr s r mân . „Orice” e. într-adev r. i i se va da. „v-am rânduit s merge i i road s aduce i. Ioan 14:13]. î i r mâne ie asta. Dac nu ai con tien a lucrului. Deja ai acceptat darul care fusese numai o dorin înainte de a te ridica în con tien . „P rinte. asemenea vi se va da” [„Adev rat. „Te sl vesc pe Tine. astfel încât te sim i recunosc tor pentru a fi primit deja ceea ce înc nu e prezent sim urilor tale. Numele Lui nu e un nume pe care îl pronun i cu buzele. Î i mul umesc”. Dumnezeu (con tien a ta) nu e batjocorit. El v va da”. adar. se va da lor de c tre Tat l Meu. C de nu ierta i voi. rugându-v . Î i mul umesc” nu este. Ioan 15:16. timpul prezent [trecut]. Ni se spune. Aceast ridicare în con tien este cununia spiritual în care doi se vor învoi s fie una i asem narea. mi cat de vânt i aruncat încoace i încolo. pe m sur ce te ridici în con tien spre punctul în care e ti cu adev rat recunosc tor i fericit c ai primit lucrul dorit. Doamne al cerului i al p mântului”.i se spune.i va înve mânta dorin a. deci. Asta poate p rea a indica vreun Dumnezeu personal care este mul umit sau nemul umit de faptele tale. când ceri în natura unui lucru. Matei 11:25]. nici Tat l vostru Cel din ceruri nu v va ierta vou gre ealele voastre” [Marcu 11:25. sau imaginea lor se va întemeia pe p mânt [„dac doi dintre voi se vor învoi pe mânt în privin a unui lucru pe care îl vor cere. Este necondi ionalul. Pentru a intra în natur u or. s te înal i în con tien la natura lucrului i vei deveni acel lucru în expresie. roadele întotdeauna urmeaz . Care este în ceruri”. pentru c cine se îndoie te este asemenea valului m rii. Nu spune dac societatea consider lucrul drept sau r u. iar credin a ta este acum substan a care. aceea voi face”.26]. Rug ciunea. Întotdeauna prime ti ceea ce e ti con tient a fi i nimeni nu mul ume te pentru ceva ce nu a primit.

i con tiin a ta de a fi. revendic rile tale vor fi onorate. i-au condus adep ii spre credin a c a zecea parte din venitul lor trebuie dat Domnului. „Nimic nu este acoperit care s nu ias la iveal i nimic ascuns care s nu ajung cunoscut” [Matei 10:26. ci î i vor îndeplini rostul oriunde sunt trimise [„A a va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea. nu este.i. Zeciuiala e necesar i tu chiar zeciuie ti lui Dumnezeu. dac ii în con tien ceva împotriva omului. Pentru c LEGEA nu e astfel înc lcat i te po i lini ti. pentru a putea s te înal i la orice nivel necesar. Pentru c Dumnezeu nu e ceva ce poate fi vreodat numit. nu o cuno ti. spune i la lumin i ceea ce auzi i la ureche. Dar. „EU SUNT Domnul”. Ceea ce se vorbe te în secret va fi proclamat de pe acoperi uri [„Ceea ce v gr iesc la întuneric. un foarte bun obicei înainte de a intra în medita ie este mai întâi s eliberezi orice om din lume de vin . Dar de acum înainte d numai unicului Dumnezeu i caut s -I dai însu irea pe care dore ti ca om s o exprimi revendicându-te a fi re ul. nicio osândire a celor în Iisus Hristos [Romani 8:1]. insistând c . atunci când cineva d a zecea parte din veniturile lui organiza iei lor particulare. e iubire. Luca 12:2]. amestecat cu i c lcat de acea însu ire sau atribut pe care îl revendici pentru tine. te asigur. când te revendici a fi ceva. i nici un cuvânt sau convingere nu vor e ua în a te g si. care nu e p rtinitoare [Fapte 10:34. Astfel. C ile sale sunt de nep truns [Romani 11:33]. Isaia 55:11]. iubitorul. el nu se întoarce c tre Mine f s dea rod. Matei 10:27. Con tiin a de a fi nu este ceva ce vei putea numi vreodat . neîn elegând ei în i natura zeciuielii i fiind ei în i tem tori de lipsuri. pentru c . vor fi strigate de pe acoperi uri în lumea ta. ai dat respectiva revendicare sau însu ire lui Dumnezeu. e re . concep ia despre sine îi va fi r splata. Ceea ce ne aduce la acea mult abuzat afirma ie din Biblie despre zeciuial .Con tien a fiind Dumnezeu. constrângi condi ia respectiv în lumea ta. Adic . Luca 12:3]. Deci. Con tiin a ta de a fi este Dumnezeul C ruia Îi dai i nu Îi po i da vreodat în felul acesta. adar. Dar aminte te. atotîn eleptul. ca om. Nu specula asupra felului CUM vei exprima aceste calit i sau revendic ri. Dar a elibera omul de toate osândirile înseamn a te elibera pe tine însu i. Romani 2:11]. e atotîn elept echivaleaz cu a defini ceea ce nu poate fi definit. convingerile tale secrete despre tine – aceste revendic ri secrete despre care nu tie nimeni. pentru c via a are o metod pe care tu. î i d „a zecea parte” Domnului (sau î i onoreaz zeciuiala). în ziua în care î i revendici aceste calit i pân la punctul de convingere. în od i. ci el face voia Mea i î i îndepline te rostul lui”. când sunt crezute cu adev rat. propov dui i de pe case”. „Câte a i spus la întuneric se vor auzi la lumin . Tu chiar în momentul acesta chemi spre infinitul care acum e ti con tient a fi. încrez tor în cunoa terea faptului c fiec ruia. Predicatori de tot felul au înrobit omul cu afacerea asta a zeciuielii. bogatul. i se va întoarce presat de. Deoarece convingerile tale despre tine sunt cuvintele Dumnezeului din tine. S pretinzi c Dumnezeu e bogat. Pentru c via a nu face gre eli i întotdeauna d omului ceea ce omul î i d sie i în primul rând. i ceea ce a i vorbit la ureche. . Deci nu trebuie s te nec je ti c omul va primi sau nu ceea ce consideri tu c ar merita s primeasc . se va vesti de pe acoperi uri”. a adar. care cuvinte sunt spirit i nu se pot întoarce f rod. „Nimic nu este acoperit care s nu se descopere i nimic ascuns care s nu se cunoasc ”.

revendic i „EU SUNT [Acela]”. acela aduce road mult . Aceast indica ie î i este oferit în cuvintele. De exemplu. În ciuda aparentei realit i. Revendic în con tien – nu în cuvinte – i con tien a te va recompensa cu îns i revendicarea ta. Aplic acela i principiu oric rei probleme. aceste a a-zise „boli incurabile” au disp rut f s lase vreo urm . C ci am sim it o putere care a ie it din Mine” [Luca 8:46. Ioan 18:5. Libertatea. atâta timp vei continua s exteriorizezi sau s exprimi aceste condi ii. Atunci de ce s prive ti din spatele z brelelor celor patru pere i ai închisorii tale? Ia. Luca 9:20] e cel care ve nic î i determin expresia. însu irea se va întrupa în lumea ta.i aten ia de la a fi întemni at i începe s te sim i a fi liber.i aten ia de la problemele lor de boal i începând s se simt s to i în ciuda eviden ei contrare a sim urilor. revendic -te pe tine ca fiind lucrul dorit. În scurt timp. va avea dovada revendic rii sale. nimeni n-ar trebui s i spun c ar trebui s i dore ti libertate. întoarce-te de la ea în con tien . Marcu 5:30]. Dac e ti întemni at. la fel lucrurile nu au via decât dac tu e ti con tient de ele. „M vei g si când m vei c uta cu SIM URILE” [„ i M ve i uta i M ve i g si. Am v zut oameni care erau în datorii pân la urechi aplicând acest principiu i într-un clipit de ochi. dac ai fi încarcerat. A a cum o ml di nu are via decât dac este înr cinat în vi . Am v zut din cei la care doctorii renun aser ca fiind incurabili luându. ti vindecat de problema ta când atingi solu ia ei. Atâta timp cât e ti con tient a fi întemni at sau bolnav sau s rac. Ei bine. datorii ce erau cât mun ii au disp rut. Dac e ti fl mând. cunoscând Iisus în Sine puterea ie it din El. mântuitorul t u e bog ia. acele bare ale carcerei se vor topi. Pentru a desfiin a o problem care acum î i pare atât de real . i vocea a spus. Ioan 15:5]. întorcându-Se c tre mul ime. c ci f Mine nu pute i face nimic”. Cau i s fii mântuit de ceea ce nu este problema ta. Iar ei au r spuns. A a cum o ml di se ve teje te i moare dac seva vi ei înceteaz a curge spre ea. . mântuitorul t u e mâncarea. adar. 18:7]. 18:7]. caut cu SIM URILE acea însu ire în con tien pân ce te vei SIM I a fi acea însu ire. „ i îndat . voi sunte i ml di ele [Cel ce r mâne întru Mine i Eu în el. Când omul realizeaz c este acum ceea ce caut i începe s revendice ceea ce este. tot ce faci este s î i îndep rtezi aten ia de la ea. „Pe Iisus [Nazarineanul”. Marcu 8:29. Ieremia 29:13]. „EU SUNT”. ziua în care atingi aceast fiin din tine – SIM INDU-TE a fi vindecat. SIMTE-o pân la punctul unde e natural – în chiar secunda în care faci asta. Când te pierzi în sentimentul de a fi ea.„EU SUNT vi a. Devino indiferent i începe s te sim i a fi ceea ce ar fi solu ia problemei. ci s tatea va deveni mântuitorul t u. Dac ti s rac. mântuitorul t u e libertatea. Dac e ti bolnav. sau mai degrab dorin a de libertate ar fi automate. Con tien a e „vi a” i acele calit i care e ti tu acum con tient c le ai sunt „ml di ele” pe care le hr ne ti i ii vii. a întrebat: ‚Cine s-a atins de Mine?’”. cu alte cuvinte. „Pe cine c uta i?” [Ioan 18:4. „EU SUNT” este Cel Care te va mântui. Da. dac M ve i c uta cu toat inima voastr ”. i se spune. „Iisus” aici înseamn salvare sau salvator [mântuire sau mântuitor]. nu va fi un om pe nume Iisus Cel Care te va mântui. spunsul t u la „Dar voi cine zice i c SUNT?” [Matei 16:15. deoarece aten ia ta este precum seva vie ii care ine vii i sus ine lucrurile din lumea ta. a i lucrurile din lumea ta dispar dac î i iei aten ia de la ele. „S-a atins de Mine cineva. o putere va ie i din chiar sinele u i se va solidifica în lumea ta drept vindecare.

„Domnul” fiind con tien a ta. EU SUNT cel în care tot ce voi fi vreodat con tient a fi va începe i se va sfâr i. „Iar Eu i Tat l Meu una suntem” [Ioan 10:30]. Crezi în Dumnezeu. ascuns . „Nimeni nu-l ia [sufletul. dac nu-l va trage Tat l. Putere am Eu ca -l pun i putere am iar i ca s -l iau” [Ioan 10:18]. dac ceea ce cau i nu e mai întâi întemeiat în con tien a ta. Ioan 1:10. con tien a din tine. EU SUNT con tiin a ta de a fi. Indiferent ce se întâmpl omului în lumea lui. „Care a fost cunoscut mai dinainte de întemeierea lumii”. n-a socotit o tirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu” [Filipeni 2:6]. Psalm 145:3]. pentru c via a reflect constant toate nivelurile. te vei osteni în zadar g se ti. ci pentru a împlini. crede i i în Mine (c ci eu sunt El)” [Ioan 14:1]. începe s i crezi con tien a. crezi i în MINE [Ioan 14:1]. EU SUNT” [Adon Olam. spre slava noastr ”. binecuvântat într-adev r este omul care n jduie te în el însu i [„Binecuvântat fie omul care n jduie te în Domnul i a c rui n dejde este Domnul”. „Mai înainte de a fi fost Avraam. dogmatic iudaic ]. mai înainte de a fi lumea”. „EU SUNT” nu vine pentru a distruge. mai înainte de începutul veacurilor”. EU SUNT. „EU SUNT”. pentru c Tu Mai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii”. Efeseni 1:4.Se spune. via a] de la Mine. Acest EU SUNT este con tien a ta. 1Petru 1:20] „De n-ar zidi Domnul casa. EU SUNT mai aproape decât mâinile i picioarele tale – mai aproape decât chiar respira ia ta. indiferent de cât de mult ar fi înconjurat de bog ie. „Crede i în Dumnezeu. „Jerusalem”. „Dup harul ce ne-a fost dat în Hristos Iisus. „C ci nu sunt un Dumnezeu în dep rtare” [William Blake. pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci. Deci. pân ce nu se revendic mai întâi pe sine a fi bogat. 2Timotei 1:9. în fiii oamenilor. „Care. Se întâmpl sub îndrumarea unei Legi precise i neschimb toare. „Ca s vad slava Mea pe care Mi-ai dat-o. nu distruge nimic. „Doamne al puterilor. Du-te i f i tu asta. . Care M-a trimis” [Ioan 6:44]. „În elepciunea de tain a lui Dumnezeu. Revendic pentru tine toate atributele pe care pân acum le-ai dat unui Dumnezeu extern i vei începe s exprimi aceste revendic ri. înseamn a juca jocul nebunilor. Psalm 83:13] – c ci credin a omului în Dumnezeu va fi ve nic m surat de încrederea în sine însu i. nu e niciodat un accident. Pentru c semnele întotdeauna urmeaz . Ai credin a lui Dumnezeu. Nu te încrede în oameni [Nu v încrede i în cei puternici. „Cu slava pe care am avut-o la Tine. Este imposibil ca omul s rac s g seasc bog ie în lumea asta. 1Corinteni 2:7. EU SUNT” [Ioan 8:58]. în care nu este izb vire”. „Nimeni” (nicio manifestare) nu poate s vin la Mine. 4:19]. ele nu preced. i î i pot aduce sau face numai ceea ce mai întâi i-ai f cut tu singur. Ieremia 17:7. Crede acest adev r i te vei elibera. i când lumea va înceta s mai fie. fiindc oamenii reflect doar fiin a care e ti. fericit este omul cel ce n jduie te întru Tine”. con tiin a ta de a fi ca fiind Dumnezeu. Toate lucrurile trebuie s înceap i s se termine în con tien . Schimb rile nu se pot produce de la acel nivel al con tien ei. „Pentru înainte ca lumea s fi fost. Omul mereu i-a învinuit pe al ii pentru ceea ce e i va continua s fac asta pân ce se va descoperi ca fiind cauza tuturor [relelor]. ci ve nic umple din plin ablonul sau concep ia pe care le ai despre tine însu i. Dumnezeu fiind în chip. înainte de întemeierea lumii”. ci Eu de la Mine Însumi îl pun. r mânând s rac în con tien . „Precum întru El ne-a i ales. A te împotrivi i a te plânge constant de limit rile ciei. Ioan 17:5. Ioan 17:24. Da. [„În lume era i lumea prin El s-a f cut”. în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc” [Psalm 126:1].

a fi nelini tit sau îngrijorat asupra felului CUM dorin a ta se va maturiza înseamn a ine aceste semin e roditoare într-o strânsoare mental i. Dorin ele tale con in în ele planul auto-exprim rii. a c las judec ile în afara ecua iei i ridic -te în con tien pân la nivelul dorin ei tale i -te una cu ea revendicându-te a fi astfel acum. ci puterea Mea se des vâr te în sl biciune’. Al ii ne vor condamna doar atâta vreme cât noi continu m în cele pentru care ne condamn m singuri. Te va r spl ti pururi cu ceea ce te revendici c e ti cu adev rat. Deci: „Fericit este cel ce nu se judec pe sine în ceea ce aprob !” [Romani 14:22]. singur. o promisiune. inelul i haina cea dintâi î i a teapt revendicarea. ca s locuiasc în mine puterea lui Hristos”. Dar. Înceteaz s te mai întrebi dac e ti vrednic sau nevrednic s prime ti ceea ce dore ti. În numai scurt timp. dovedirea lucrurilor celor nev zute” [Evrei 11:1]. puternic sau slab. c ci „credin a este încredin area celor n jduite. încrez tor c va ri. astfel. O astfel de acceptare a dorin ei tale este ca aruncarea semin ei – semin ei roditoare – în mântul arat. Prive te. decât numai pentru cel care gânde te c e ceva întinat.i condi iona dorin a. nu le vei fi aruncat niciodat în p mântul încrederii. Motivul pentru care oamenii î i condi ioneaz dorin ele este acela c ei judec mereu dup aparen a firii i v d lucrurile ca fiind reale – uitând c singura realitate este cea a con tien ei din spatele lor. 2Corinteni 12:9] Ai credin în aceast revendicare nev zut pân ce convingerea c a a e se na te în tine. Dar f credin . Pentru via .Urmeaz exemplul fiului risipitor [Luca 15:11-32]. Dorin ele tale sunt ve nic formate în tine datorit a ceea ce te revendici acum a fi. Fiindc atunci când po i arunca lucrul dorit în con tien . Pentru c . lucrul dorit va sosi. ai f cut tot ce se a teapt din partea ta. ca om. Totul se exprim . ai produs aceast condi ie a risipei i lipsei i ia decizia. l untric. Nu. surile binelui i r ului apar in doar omului. A a cum afirma Pavel în scrisoarea sa c tre romani: „ tiu i sunt încredin at în Domnul Iisus c nimic nu este întinat prin sine. nu exist bine sau r u. Nu a existat nicio judecare [condamnare] a risipitorului când a avut curajul s i revendice mo tenirea ca fiind a lui. unde vi elul cel îngr at. Motivul pentru care cei mai mul i dintre noi nu reu im s ne realiz m dorin ele este acela c le condi ion m constant. este imposibil s realizezi ceva. iar fiecare vorb sau dorin . „mi-a zis: ‚Î i este de ajuns harul Meu. Încrederea ta în aceast revendicare te va r spl ti cu mari recompense. Pentru via . nimic nu e de condamnat. Tu. m voi l uda mai ales întru sl biciunile mele. automat dore te libertate i a a mai departe. Când e de inut. foarte bucuros. În elege c tu. Doar accept-o a a cum apare. (f a se gândi) dore te automat mâncare. Adu mul umiri pentru ea pân la punctul în care e ti recunosc tor c deja e împlinit – apoi mergi în pace. Nu fi nelini tit sau îngrijorat în privin a rezultatelor. Vie ii nu îi pas dac te consideri bogat sau s rac. . de a te ridica la un nivel mai înalt. Când un om e fl mând. nu ai creat dorin a. [Deci. pentru acela întinat este” [14:14]. Prin credin s-au cl dit lumi. Ele vor urma la fel de sigur cum ziua urmeaz nop ii.i dorin ele – pe toate – ca vorbe spuse de Dumnezeu.

Marcu 10:27]. Creeaz i deci o nou împ intr într-o nou stare a con tien ei i un nou p mânt va r ri [Isaia 65:17]. a i zice acestui sicomor: Dezr cineaz -te i te de te în mare. dac cineva dore te s ucid un om. o astfel de dorin e bun i. ca om. Nu vor fi amintite. continu s men in viu ceea ce el este con tient a fi. Matei 19:26. deci. i v va asculta”. Deci fiecare concep ie pe care o ai despre tine – adic fiecare convingere adânc pe care o ai despre tine – este cea care apari tu ca fiind. „ tiam eu c muntele la b trân va fi tot acolo!” Fiindc a a î i abordeaz omul problemele.i. nu vor veni în minte din nou. Apoi apare Iisus la fa a locului i le spune s arunce mrejele înc o dat . s-a repezit la fereastr i a exclamat. Dar fiindc el nu crede c acea dorin de a se elibera de un astfel de om con ine în sine puterea eliber rii. El tie c se va confrunta cu ele în continuare. ile ei sunt de nep truns. Dumnezeu nu e batjocorit. Cum voia lui Dumnezeu se face întotdeauna pe p mânt. . (EU. „La Dumnezeu toate sunt cu putin ”. chiar tu. a auzind preotul spunând. dar voi lua asupra Mea orice nume (natur ) pe care Mi-l dai. „Dac ve i avea credin în voi cât un gr unte de mu tar. Romani 2:11] i nici nu distruge nimic. tot r mâne ca fapt afirma ia: con tien a este singura realitate i lucrurile doar oglindesc ceea ce e ti tu în con tien . Împ ia lui Dumnezeu chiar este la îndemân . Sunt f de nume. Neag cât vrei. chiar pe mântul acesta.i spunea rug ciunile. asistând la slujb . Împ ia lui Dumnezeu este în untrul vostru” [Luca 17:21]. în acelea i ape care cu o clip mai devreme erau lipsite de pe te – i acum plasele lor plesneau de mul imea pe tilor [Ioan 21:3-6]. Ceea ce el dore te este s se elibereze de un astfel de om. a citat bucata asta din scripturi i s-a culcat în ceea ce credea ea c era credin . Fiindc aici. Astfel. Probleme sunt mun ii de care se vorbe te c pot fi muta i dac cineva are credin m car cât o mân de mu tar. ACUM este timpul potrivit [2Corinteni 6:2. „De a i avea credin cât un gr unte de mu tar. O întrebare pus adesea când se face aceast afirma ie este. d -mi voie s spun c niciun om nu dore te s ucid pe altul. el condi ioneaz acea dorin i vede ca singur cale de expresie a acestei eliber ri distrugerea omului – uitând c via a înv luit în acea dorin are c i de care el. Lucrurile vor disp rea numai când omul se schimb în con tien . pentru c „EU SUNT” nu e dus de nas. e ti cel despre care vorbesc atunci când spun „EU”. Acum hai s te instruiesc în arta pescuitului. se dezv luie împ ia. cum po i spune c . i nimic nu va fi vou cu neputin ” [Matei 17:20. tu. omul desfigureaz darurile lui Dumnezeu prin lipsa lui de credin . Seara aceea. i se va muta. Deci starea paradisiac pe care o cau i va fi g sit numai în con tien . dac dorin a cuiva este un dar de la Dumnezeu. nu tie. Omul care e de inut i vede cele patru ziduri ca reale î i neag automat îndemnul sau promisiunea Dumnezeului din el pentru libertate. ie. La trezire. Isaia 49:8]. ve i zice muntelui acestuia: Mut -te de aici dincolo. „c ci. Aminte te. con tien a ta) „vin curând i plata Mea este cu Mine” [Apocalipsa 22:12]. S-a consemnat c ucenicii au pescuit toat noaptea i nu au prins nimic. Luca 17:6]. trimis de Dumnezeu? Ca r spuns la asta.A vedea lucrurile ca fiind reale înseamn a nega c toate lucrurile Îi sunt cu putin Lui Dumnezeu [„La oameni aceasta e cu neputin . la Dumnezeu îns toate sunt cu putin ”. Oamenii î i abordeaz problemele cum a f cut baba care. i fiindc via a nu e p rtinitoare [Fapte 10:34. diminea a. „Cele dintâi au trecut” [Apocalipsa 21:4]. „Iat ”. iat . tu tr ie ti azi în împ ia pe care i-ai construit-o. în timp ce.

ÎNDEP RTÂNDU. Adic . c ci e necesar curajul. i toate eforturile astea vor fi zadarnice. „EU SUNT”. Pentru a te lansa în ape adânci. dar ele vor fi cele care vor muri pe m sur ce te îndep rtezi de ele. c leii au r mas neputincio i iar credin a lui Daniel în Dumnezeul lui l-a salvat. Acum începi s iei asupra ta natura lucrului dorit prin sim ire: „EU SUNT prosper”. care acum e ti. vei pescui. încercând s constrângi pe unul i pe altul. fiindc vei începe s por i roadele naturii acestor atribute nou-însu ite. ca un ho în noapte i când te a tep i mai pu in. libertate i putere. Dar pân ce nu g se ti c Iisus Hristos (con tien a ta) este Domn. Fiindc dorin a ta va fi pe tele pe care-l vei prinde. Acest lucru este de obicei înso it de sentimentul de expansiune. trebuie s conferi aceast putere toare de via . îl vei l sa pe El s i conduc pescuitul. Aici. Devii „crucificat” pe sentimentele de prosperitate. lucrului dorit. cititorule. i-a întors spatele tre lei i a privit spre lumina ce venea de sus. Lumea te va atinge i va vedea c e ti carne i sânge. trebuie s te lansezi în ape adânci. aflându-se în groapa leilor. Pentru c EU SUNT (con tien a ta) este învierea i via a. sau tr iri l untrice. Întoarce. Te vei SIM I l indu-te de parc ai cre te la propriu. fiin a ta f form va lua asupra sa forma lucrului sim it. sunt pe tii pe care îi vei prinde în acest adânc. Nu vei muri la nimic altceva decât fostelor limit ri. Continu s i declari c doar ti. Dac va fi s prinzi ceea ce este dincolo de capacitatea ta actual . împinse la suprafa din malurile limit rii. mâi adâncit în neclintirea acestor convingeri. Apoi. spunându. în interiorul con tien ei tale actuale.I ATEN IA de la ea.i lucrurile a fi reale i vei pescui cu momeal omeneasc – anume. dac va fi s îl faci s apar i s tr iasc în lumea ta. . Aceasta e arta pescuitului eficient dup manifest rile vie ii. „EU SUNT”. În acest adânc sau con tien extins te vei descoperi a fi o putere cum nici nu ai visat vreodat înainte. acum este cel mai simplu lucru din lume s te SIM I a fi una cu lucrurile dorite. Dar când î i descoperi con tiin a de a fi ca fiind Iisus Hristos.Aceast poveste are loc în lumea de azi chiar în tine. Nu te teme. fiindc . Insist numai asupra st rii de a fi. este consemnat c Daniel. i vei pescui în con tien dup lucrurile pe care le dore ti. sunt fixate în tine. a a cum au f cut ucenicii. „EU SUNT puternic”. în noaptea întunericului omenesc. Lucrurile dorite dinaintea ta. vei pescui dup LUCRURI închipuindu. c ci con tien a ta este singura realitate vie – iar tu vei pescui în apele adânci ale con tien ei. Nu condi iona aceast declara ie. Când aceste „SIM IRI”. continu numai s te SIM I a fi i pe nea teptate te vei g si sc pând ancora care te leag de superficialitatea problemelor tale i mi cându-te spre adânc.i spatele complet de la orice problem sau limitare pe care acum le ai. o lupt i o str duin – încercând s intri în contact cu unul i cu altul. aceste atribute vor fi înviate în lumea ta ca realit i vii. „EU SUNT liber”.i „EU SUNT”. C ci tu ai înl untrul t u toate elementele necesare pentru a pleca la pescuit. la i în urma ta tot ceea ce este acum problema ta actual . Pentru c ai pierdut con tien a problemelor i a barierelor tale. asemenea pe ti sau dorin e nu pot înota. fiindc ele tr iesc numai în con tien a ta. sau limit . Realizarea cu succes a lucrului dorit ne este spus i în povestea lui Daniel în groapa cu lei [Daniel 6:14-24].

închizând afar eviden a sim urilor. Care te-a scos din p mântul Egiptului i din casa robiei. Recunoa terea este puterea care materializeaz în lume. con tiin a ta de a fi – lumea este LA PORUNCA TA. e ti aceast v duv . HOT TE nev zutului s apar i VA ap rea. con tien a ta fiind acum revelat ca Domnul Dumnezeul t u! Vino. ai întrupat-o. Nu ai un b rbat care s te îns rcineze sau s te fac s rode ti. „Trei pic turi de ulei”. Deci fii ca v duva i recunoa te bucuria. Închide u a dup ce te-ai întors acas i începe s torni”. i vei fi r spl tit cu generozitate – c ci lumea e o oglind ce m re te. Când armonia e stabilit în tine. Acum. cu memoria recâ tigat . în loc s recunoasc vidul sau nimicul. nu ai avea alt grij decât pe cea a leilor. i ea a turnat din cele trei pic turi de ulei în toate vasele. ne-am lua. O alt poveste ni se spune. porunca dat ei. dup cum Daniel a f cut. „Ce ai tu în cas ?”. încât ai uitat de fiin a glorioas care e ti. i se spune c Daniel i-a întors spatele la ei i a privit spre lumina care era Dumnezeul lui. închide u a sim urilor care î i vorbesc despre m surile goale. adic . Când î i vei fi luat complet aten ia. Apoi. Nu te-ai gândi la nimic altceva pe lume în afara problemei tale – problema ta fiind leii. Orice stare pe care ai recunoscut-o vreodat . „Eu sunt Domnul Dumnezeul t u. . probleme. indiferent cât de mic este începutul recunoa terii. cititorule. Ai devenit atât de prins în plasa credin ei c e ti om. Apoi i-a spus. lumea i to i cei ce locuiesc în ea” [Psalm 23:1]. Ce descoperire plin de glorie. astfel toate îndoielile i temerile au disp rut. S nu ai al i dumnezei afar de Mine!” [Ie irea/Exodul 20:2. iar ea a r spuns. Tu. „orice ve i cere” [Ioan 16:23] – realizat. treze te-te din visul c e ti captiv. Dac te-ai si într-o groap a leilor. despre v duv i cei trei stropi de ulei [4Regi/2Împ ra i 4:1-6]. Realizeaz c al t u este p mântul „ i plinirea lui. începe s SIM I bucuria (simbolizat de ulei) – de a fi primit lucrurile dorite. Dac nu ne uit m înapoi în con tien la problemele noastre. atunci i tu vei umple m surile goale ale vie ii tale i vei avea abunden dând peste. „Mergi i împrumut vase. aten ia de la problemele noastre cu datoriile sau bolile i am insista asupra lucrului pe care-l c ut m. datorii. Totu i. umplându-le din plin cu uleiul avut. ci continu m în credin – crezându-ne a fi ceea ce c ut m – i noi vom vedea pere ii închisorii deschizându-se i lucrul c utat – da. Urmeaz exemplul v duvei care.Aceasta este tot povestea ta i la fel trebuie s faci i tu. c ci o „v duv ” e o stare steril . Con tien a ta este acum Domnul – sau prorocul care a devenit b rbatul t u. Prorocul [Elisei] a întrebat-o pe v duv . a recunoscut avutul – trei pic turi de ulei. cât suntem închi i în groapa s ciei sau a bolii. fiindc lucrurile sunt silite s r spund Glasului lui Dumnezeu.3]. Dac am urma exemplul lui Daniel. m rind toate cele de care e ti con tient a fi. Ceea ce recuno ti ca fiind adev rat despre tine azi este ceea ce experimentezi. „Intr i închide u a dup tine”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful