You are on page 1of 340

DR.

URSU HIOPU

INTRODUCERE
i
I ODIAGNOSTI

Editura Fundatiei
H S
~2002 -
iC
I

Editor:
PROF. DR. CONSTANTIN RUSU

Corectura:
EMIL CANDEL

Tehnoredactare computerizare:
COSTIANA IONITA
Toate drepturile sunt rezervate
EDITURIi FUNDATIEI HUMANITAS
IMPRIMAT IN ROMANIA
TIPOGRAFIA "SEMNE '94"
ISBN 973-85164-4·7
BUCURE9TI - 2002
INTRODUCERE

Necesitatea de a alcatui 0 luerare utila, eu privire la psihodiagnoza


pentru studenti ~i psihologii speciali~ti de teren, nc-a pus in fata unor
probleme complicate, chiar ~i dupa ce am publicat doua editii ale acestei
lucdiri, singulare, pe atunci, in literatura de specialitate romaneasea.
Acestea s-au petreeut prin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentele
psihodiagnostice erau f010site, ir. aeele vremuri, doar in clinieile psihiatrice ~i
in unele intreprinderi in care exista un grad important de periclitate, in
exereitarea profesiilor. Era 0 perioada de difuzare oarecum neortodoxa a
teste10r. Toate acestea se petreceau pe fondul ~i I:coul interdictiei testelor, prin
1936, in colosul sovietic ~i risipirea psihologi10r din intreprinderi, masuri
Ul111atede 0 mare suspectare a psih010gilor psihodiagnosticieni. Masura se
motiva prin ideea de protejare politica a c1asei muncitoare de tentativa de a se
leza drepturile de §al1se egale profesionale. Totu~i, treptat, incepusera sa se
difuzeze chiar ~i in publicistica 1arga teste improvizate sub forma de jocuri ~i
ghicitori, uneori interesante, dar nevalidate, confOlID regulilor ce exista in
privinta acestor instrumente de evaluare psih010gica. Aveau, oarecare,
eireulatie earn doua duzini de teste, traduse, mai ales, din franeeza.
Au inceput, treptat, sa devina de interes teste mai diverse. Se tindea
spre experienta de dinaintea celui de-al doilca razboi mondial. Exista, in
aeeasta privinta, 0 traditie consolidata, care se conserva prin laboratoarele
universitare mai ales, care erau privite chiar ~i in intreprinderi eu oareeare
bunavointa. Emu, apoi, teste ~i in unele reviste de mare cireulatie, ea expresii
ale cre~terii interesului fata de ceea ce se petrecea in Occident, 'in tarile
dezvoltate. Incepuse ~i lansarea de schimburi de idei ~i informatii prin
revistele de specialitate (tot mai numeroase), dar circula ~i 0 implicatie mai
veche, interesanta, ce conserva evenimente legate de integrarea psihologilor
romani in dezvoltarea psihologiei ~i a instrumentelor de lucru, la sfar~itul
secolului XIX ~i inceputul celui de-al XX-lea.
Relativ consistente numeric au fost activitatile ~i contactele unor
psihologi romani cu psihologi ajun~i, apoi, de renume in Laboratorul de la
Leipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C.
Raduleseu-Motru, FI. $teftmescu-Goanga, E. Gruber, care au vizitat
laboratorul de la Leipzig ~i au efectuat acolo diseutii §i cercetari §i lucrari de
doctorat, publicate in revista initiata de W. Wundt "Philosophische Studien",
care a devenit, in 1903, "Psychologische Studien". intor~i in tara, ace~ti
psihologi au continuat legaturile eu laboratoruJ lui W. Wundt, dar ~i cu alti
psihologi, care, ca ~i ei, au devenit purtatorii destinului psihologiei lor. La
laboratorul din Leipzig au fost, de asemenea, (in eonditii similare cu acelea ale
psihologilor romani) ~i psihologi din alte numeroase t:1ri, printre care: Stanley
'"
.)
Hall (1846-1924), J. McKeen Cattell (1905-1977), Ed. Titchener (1867-1927),
F. Kraepelin (1856-1926), B. Bourdon (1860-1943), A Michotte (1881-1965)
~i multi altii. Aparuse generatia activa a intemeietorilor de laboratoare, de
conferinte ~i congrese ~i de asociatii nationale. Au existat, la inceputul
secolului XX, ~i alte legaturi intre psihologii romani ~i cei din alte tari.
Printre altele, a existat 0 corespondenta intre Titu Maiorescu ~i A.
Binet, in urma careia A. Binet a venit in Romania (1895) cu fiice1e sale ~i a
tinut conferinte la Universitatea din Bucurqti. Consistente au fost ~r alte
contacte ale psihologilor romani cu cei din strainatatea vestica. Printre altii, a
fost N. Vaschide (1873-1907), care a pleeat eu Binet, in 1895, la Paris, unde a
ramas ~i a desm~urat 0 bogata viata ~tiintifiea (chiar ~i la Laboratorul de la
Sorbona)l.
Psihologia a ineeput sa se dezvolte intensiv in secolul XX, mai ales. In
1934, s-a infiintat Societatea Romana de Cercetari Psihologice, din initiativa
lui C. Radulescu-Motru $i colaboratorul sau 1. M. Nestor, dar $i publicarea
revistei Analele de Psihologie, in Bucure$ti. In 1937, $i-a inceput aparitia
revista Jurnal de Psihotelmica, infiintata de 1. M. Nestor, tot la Bucure$ti, iar
peste un an a aparut Revista de Psihologie de la Cluj, infiintata de catre Fl.
$temnescu-Goanga. Peste un alt an, s-a infiintat Institutul Psihotehnic Militar
(1939-1940), condus de Lt. Col. C. Atanasiu (Bucure~ti). In timpul celui de-al
doilea razboi mondial, Universitatea de la Cluj a trebuit sa se mute la Sibiu, in
urma ocupatiei Ardealului de Nord, ~i s-a reintors la Cluj abia dupa razboi.
Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologice
mod erne la Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, sub conducerea unor remarcabili
intelectuali ~i, mai ales, a celor care trecusera prin Laboratorul de la Leipzig.
A avut loc 0 perioada grea, ca dupa orice razboi devastator, dar treptat au
inceput sa se reconsolideze planuri de refacere a Universitatilor. La Catedra de
la Bucure~ti se a~teptau schimbari.
L-am intaInit la Washington, in vara Iui 1949, pe Mihai Ralea,
ambasador al Romaniei in S.U.A., membru al Academiei Romane. I se
solicitase revenirea in tara, ~i implicarea sa Intr-o reorganizare constructiva a
Catedrei de Psihologie, de la Bucure~ti. Am discutat, impreuna, 0 serie de
proieete legate de infiintarea unor reviste de psihologie, de organizarea unui
institut de psihologie, toate sub egida Academiei, ca ~i despre extinderea
tipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a. Toamna, a inceput
restructurarea Catedrei de Psihologie din Bucure~ti. Membra a Catedrei din
acel an, am fost implicata in echipele ce au pus in acfiune planurile expuse
mai sus. Au aparut, pe rand, revistele de psihologie (una in limba romana, eu
rezumate in limbi straine, §i apoi alta in limbi straine, franeeza, engleza, rusa).

] Am semnala ~i faptul di D. Wechsler, dar ~iIacob Moreno au fost psihologi americani de


origine romani!.
4
), A fost infiintat ~i Institutul de Psihologie din Romania. Am fost, in acei ani,
) adjuneta Catedrei ~i ~ef de sectie la lnstitutul de Psihologie. In 1966, i-am
e spus profesorului ea a$ vrea sa !inem un curs de psihodiagnoza. Pacusem un
J stagiu la C.I.E. (Centre Intel11ational de l'Enfant), la Paris ~i luasem legi:itura
cu prof. Zazzo, eu D-na Zazzo ~i cu alte persoane din echipa acestora. Mi-au
spus $i libraria in care existau inca lucrari importante de psihologie. A$a mi s-
a consolidat ideea de a elabora ~i 0 luerare care sa fie suport pentru
cuno~tintele model11e de psihodiagnostie. In acest context, a aparut, in 1970,
prima edilie a lucrarii lntroducere in psihodiagnostic, la Tipografia
Universitalii. Deja crescuse marja de acceptare a acestui curs. Cursul de
psihodiagnostic a inceput sa se tina ~i la Universitatile din Cluj ~i din la~i. In
1972, a aparut 0 lucrare privind psihodiagnoza, a Marianei RO$ca (Cluj).
Dupa moartea nea$teptata a profesorului Mihai Ralea (1964),
eonducerea Institutului a fost preluata de Alexandru RO$ca. A urmat 0
perioada delicata pentru $tiintele psihologice, dupa 1982, in mma desfiintarii
Institutului de Psihologie, pe criterii politice. Revistele de psihologie, al carol'
sediu era la lnstitutul de Psihologie, au fost salvate de autoarea acestei lucrari,
impreuna eu Paul Popescu-Neveanu $i Emil Verza, $i duse la Catedra de
Psihologie. Dupa 0 perioada de lntarziere (ce s-a recuperat), cele doua reviste
au inceput sa apara sub aceea$i coperta, in mod constant. La un moment dat, a
trebuit sa ma preocup $i de sponsorizarea lor. A continuat $i sehimbul eu
revistele straine, din toate continentele (1984-1989), in numar de 71. S-a
realizat $i 0 noua legatura cu psihologia occidentala, prin constituirea Sectiei
Romane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fost
reprezentanta In BirouI, Intel11ational, din partea Romaniei, fiind
eoordonatoarea proiectului $i programului acestei asocialii). S-au tinut
eonferinte, pe aceasta tema, $i s-au eonsacrat primele pagini din Revistele de
Psihologie acestei probleme, pana In 1991.
Intre timp, psihologia s-a dezvoltat foarte multo Numeroasele curente
psihologice, constituite in prime1e decenii ale secolului al XX-lea, preocupate
de denominalizari $i optiuni privind modelul psihic, care se respingeau sau se
ignorau intre ele (behaviorismul, structuralismul, gestaltismul, functionalismul
$i, mai ales, freudismul) au dat na$tere la conturarea de noi probleme ~i
domenii ce au cOl1solidat modelul psihic, implicatiile dezvoltarii psihice $i
tematica acesteia, dar $i aportul social $i importanta psihologiei in viata
sociala. Fermentatia de idei din psihologia moderna a avut un mare suport in
cercetarile efectuate, printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i de
sociologi, pedagogi $i chiar teologi. De mare folos au fost congresele
internationale, Ia care au participat delegatii din Romania - la Bruxelles,
Copenhaga, Paris, Londra etc., dar ~i la Montreal, la Moscova $i Ia Casa Alba.
Informatiile $tiintifice aduse de eei care faceau parte din delegatii au inceput
5
sa circule mai rapid ~i sa fie mai consistente ~i mai altfel privite. Se simtea,
totu~i, lipsa lnstitutului de Psihologie ~i a cercetarilor de mai mare anvergura
~i mai legate de nucleele interogatiilor de ultima ora din psihologia modemiL
In aceste conditii se afla psihologia, in anul 1989. Dupa acel an, al marilor
schimbari structurale ale vietii social-economice din Romania, Asociatia
Psihologilor s-a destramat ~i s-au creat tendinte de formare de asociatii
regionale. Dintre acestea, cea mai activa ~i mai bine organizata a fost echipa
de la Timi~oaraj, care a tinut Congrese Nationale anuale de mare tinuta
~tiintifica. Erau, insa, de recuperat multe caracteristici ~i aspecte legate de
diminuarea statutului Psihologiei romane~ti de dupa 1982. Reinfiintarea
lnstitutului de Psihologie, de catre 0 comisie la care am participat, a creat noi
sperante. Aceasta cu atat mai bine cu cat, dupa 1989, s-au creat numeroase
universitati particulare, muIte dintre e1e avand Catedre de psihologie, ceea ce
indica 0 cre~tere a interesului pentru acest domeniu. In genere, psihologia
modema a devenit 0 necesitate, mai ales in trei domenii mai Iargi. Este vorba,
pe de 0 pat1e, de domeniul 5co1ilor, in al doilea rand de domeniul orientarii
scolare ~i selectiei profesionale, ~i, in al treilea rand, de psihopatologie.
In domeniul ~colilor, a devenit de mare interes gestiunea inteligentei,
ca structura psihica implicata in procesele de invatare. Obligativitatea
invatamantului primar pentru alfabetizarea intregii populatii, in prima
jumatate a secolului XX, a generat necesitatea testarii inteligentei pentru
tratarea individualizata a copiilor cu handicap intelectual (mai ales), care
creau intarzieri de progres in invatare a copiilor cu inteligenta nom1ala. S-au
constituit ~coli speciale pentru handicapati. Studiile asupra inteligentei atat din
punct de vedere al nivelului, cat ~i al fom1elor ei au devenit numeroase ~i au
pus in evidenta doua aspecte deosebit de importal1te. In primul rand, ca
inteligenta are muIte caracteristici specifice (modelul lui Guilford a impus
aceasta idee), ~i in al doilea rand ca exista 0 dezvoltare seculara a inteligentei,
care are cre~teri mai semnificative de la un secolla altul. In acest context, s-au
diversificat ~e01ile, au aparut, in unele tari, ~coli pentru copii dotali (Canada,
printre altele), dar ~i pentru copii subdotati, handicapati, cu tendinta ca cei cu
intelect de limita sa fie, pe cat posibil, asimilali in primele trepte de
inviWimant in ~colile obi~nuite. S-au creat ~coli cu profil umanist ~i eu
profiluri mai accentuate profesional sau pedagogic.
Rata mare de schimbari ale profesiilor, datorita progresului generat de
Revolutia tehnico-~tiintifiea a impus problema invatarii permanente ~i
cerintele unei selectii profesionale modeme. Toate aceste probleme s-au
conturat ca noi schimbari ~i noi cerinte de proiecte, programe, investigatii. In
] Universitatea de la Cluj a mai tinut Conferin!a Na!ionaHi, ca ~i cea de la Bucure~ti. In
noiembrie 2001, va avea loe 0 eonferintii na!ionalii la Bueure~ti, organizatii de Prof Golu
Mihai, ca pre~edinte al Asoeiatiei Psihologilor.
6
~a, acest context, am daborat aceasta lucrare In care am condensat 0 cantitate
fa mare de informatii eu tente mai pragmatice, pentru a raspunde marilor
la. solicitari puse in fata psihologiei de viata sociala.
or Ritmul aleli al Revolutiei tehnico-~tiintifice alimenteaza, rara indoiala,
la progresul, dar are ~i efecte inverse, ce pornesc de la cre~terea dificultatilor de
;n adaptare la acesta; acest fapt se manifesta prin crqterea gradului de
la agresivitate ~i violenta, de neadaptare pe diferite palierein care scad "notele la
ta purtare". Se nasc $1 nior profesii, dar $i interese ~i idealuri, cresc, statistic,
Ie crizele familiale, crizele psihiatrice ale oamenilor, se degradeaza tendinta spre
:a idealuri sociale, se schimba stBul de viata, ofertele $i dificultati1e de a Ie
)1 c8.$tiga, cre~te inteligenta $i creativitatea umana, memoria ~i atentia oamenilor
e sub presiunea bombardarii cu informatii, cre$te curiozitatea $i dorinta de a
e gasi mai multa lini~te ~i de traire luminoasa a vietii, fapt ce alimenteaza
a "complexul calatoriei", dar $i spiritul creativ al oamenilor (in directii bune sau
rele).
! Prin aceasta lucrare, dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinte
infurmative, privind psihodiagnoza, acest instrumentar complex de evaluare a
condiliei umane cu nenumaratele sale fatete, cu potentialitati deschise sau
inchise, dar $i cu tarde care trebuie eliminate, analizate tot mai profund,
pentru a Ie gasi punctul de Insanato~ire.
In obiectivul lucrarii $i al intentiilor noastre sta $i faptul de a oferi
psihodiagnosticianului, din zilele noastre, un stoc de informatii, ca suport $i
canditie de meditatie, privind ceea ce se poate face in cazuriconcrete, $i a fi
provocat pentru a descoperi ce s-ar mai putea realiza in acest domeniu.
Psihodiagnosticianul din zilele noastretrebuie sa aiba 0 gama de
cuno$tinte seeventi ale, sa cunoasca valoarea $i modul de folosire a cat mai
multor tepJ1ici psihodiagnostice,· prin care sa i se stabileasdl. $i sa i se
consolideze eornpetentele de specialist remarcabil intr-un anumit domeniu $i
care sa participe la progresul social. El trebuie sa-~i asume responsabilitatea
pe care 0 solicita idealul sau profesional, ce se constituie, daca se constituie, In
anii universitari. A~adar, exista 0 solicitare sociala, dar $i morali'l a psihologiei
ca ~tiinta aplicativa, care se exprima prin trei mari obligatii concrete.
Prima este aceea de a mari gama de cuno~tinte privind structurile
psihice, dezvoltarea lor, constelatii1e psihice favorizate de procesul dezvoItarii
~i progresului social, iar acest fapt se realizeaza prin extinderea aplicarii de
teste, implicandu-se in cercetari complexe. Psihodiagnoza alimenteaza eu noi
cuno~tinte toate domeniile psihologiei.
Al doilea abiectiv 11 constituie sarcina de a contribui la valorizarea
competentelor, pril1 selectarea ~i ierarhizarea acestora, ~i este legat de selectia
~i orientarea ~colara ~i profesionala, pe care oriee psiholog trebuie sa Ie
cunoasdL Fieca:n;;om are 0 dezvoltare armonioasa sau neannonioasa, fonnata
~
!
de asimetrii functionale psihice sau cu un psihic echilibrat. Psihologul testeaza
acest psihic nu doar de dragul evaluarii, ci, mai ales, pentru a se interveni la
timp, pentru a se stimula sau echilibra dezvoltarea psihica dizarmol1ica, prin
teste de cuno~tinte, interese, inteligenta ~i creativitate, dar ~i de atentie,
atitudini ~i personalitate - pe de-o parte, pentru a imbunatati procesele
formative cat mai de timpuriu, iar pe de alta parte, in cat mai mare
concordanta cu profilul profesiunii in care subiectul testat va fi implicat.
A treia problema de prim ordin, aflaHiin obiectiv, este aceea a testarii
persoanelor aflate in dificultate sau subefectul stresului, a frustrarilor,
depresiilor, tendintelor spre handicap cultural - pentru a servi cazurilor mai
u~oare de psihopatologie, dar ~i pentru prevenirea cazurilor mai grave, pe cat
posibil. Exista 0 mai larga implica!ie a testelor ~i probelor psihologice de toate
felurile, in aceasta vasta problema.
In finalul evaluarilor, psihologul trebuie sa formuleze 0 decizie ~i 0
recomandare. In cazul testarilor din zona aceasta, decizia este foarte
importanta, ca ~i recomandarea, dealtfel. Dar despre toate acestea yom reveni
pe parcursullucrarii.
o sarcina deosebita a psihodiagnosticianului este aceea de a fi fOalte
atent ~i constructiv in domeniul testelor folosite, deoarece exista 0 latenta
perimare a optimei func!ionalita!i a testelor. Valoarea lor este, oarecum,
temporal a, datorita ritmului alert al Revolu!iei tehnico-~tiintifice ~i a efectelor
de reflux ale acesteia, fiecare generatie trecand prin transformari, conversii de
atitudini, competen!e ~i stocuri de cuno~tinte mai numeroase ~i mai noi etc.
etc. Exista 0 dezvoltare seculara a omului, conturata cu potential valid, in a
doua jumatate a secolului XX. In ultima decada a acestuia, s-a impus 0
putemica ~i complexa conversie de atitudini, in urma Revolutiei din 1989, in
Romania. Adaptarea la aceasta, solicita 0 mai complex a angajare intr-un alt
stil de existenta, in reforme structurale, legislatie corespunzatoare etc., dar
exista $i 0 profunda reforma a invatamantului, care este in desta$urare (inca
neterminata). Si sistemele de evaluare s-au modificat ~i se stabilizeaza intr-o
noua structura. De aceea, este necesara 0 informatie mai larga privind testarea
(tipurile de teste care sunt mai sensibile), dar mai ales, intensificarea operani
cu acestea, efectuarea de cercetari, tara de care nu este posibila 0 reala $i
benefidi linie de progreso
Prin urmare, in lucrare se va insista pe dosarul psihologic ~i pe
categoriile de teste existente, pentru a se largi informatia psihologilor In acest
domeniu. Cunoa~terea a cat mai numeroase teste are 0 foarte mare importanta
pentru dezvoltarea caracteristicilor unui psihodiagnostician modem - ~i
aceasta pentru ca testele au incorporate, in structura lor, strategii complexe de
sondare a caracteristicilor psihice. Trebuie, apoi, sa fie foarte clara
modalitatea de a folosi testele - adica testarea lor organizata. Exista
8
la numeroase reguli ce trebuie respectate, pentru ca 0 psihodiagnoza sa fie utila
la $i corecta.
III In final, mai subliniem faptul ca aceasUi lucrare, centratii pe
e, problemele de baza ale psihodiagnozei, are ca obiectiv, in afara de ceea ce am
Ie subliniat pa.l1a aeum ('in aceasta introducere), ~i sarcina de a-I abilita pe
"e psihologi in a eonstrui, adapta $i perfec!iona teste. Aceasta este 0 cerinta
foarte importanta, deoareee exista diferente de fond lntre populatia Umara $i
11 populafia de diferite varste, matura, in toate farile; lntre eei care locuiesc in
r, ora~e, in metropole $i eei de la sate, intre femei $i barbati, dar $i diferente lntre
11 eei ee traiesc in medii de eultura mai dezvoltate $i cei din medii de cultura mai
It primitive.
e In aceastii carte, ne-am prop us atingerea a $ase obiective. Primul ar fi
folosirea testelor $i diagnosticarea psihica in toata complexitatea (inc1usiv
) dosarul psihologic), pentru a stabili echilibre sau fragilitati $i dezechilibre
"
'>
psihice (de la caz la caz, sau pe grup). In aI doilea rand, este necesara
studierea testelor mai sensibile $i folosirea lor. In al treilea rand, necesitatea
organizarii unor programe de strategii de folosire a testelor, cu recomandarile
lor - ~i uneori cu informatiile simlite ca necesare.
Alte doua obiective ale lucrarii se refera la organizarea de studii ~i
cercetari in vederea controlarii, pe de-o parte, a prognozelor, iar pe de aHa
parte, pentru a studia sensibilitatea, in timp, a testelor $i ordinea lor de
perimare. Al ~aselea obiectiv se refera la exercitarea ~iformarea capacitatii de
interpretare a datelor din dosar ~i a celor din cercetarea periodica psihologica;
abilitare in a fi folosite. Fara indoiala, aceste ob1ective nu sunt u~or de realizat,
dar eu ceva efoft se poate rezolva orice proiect de lucrn.
Tin sa mu1tumesc, in finalul acestei introduceri, colegilor md care au
efectuat ~i au creat 0 atmosfera permeabila ~i constructiva, pe cat posibil, prin
discu!ii ~i implicatii - mai ales in conversatiile legate de teze de doctorat ~i
liste de proiecte pentru studenti $i pentru cei ce fac cercetari - la nivel de
master. Psihologia modema se poate dezvolta numai printr-o permanenta
cercetare ~i implicare in numeroasele probleme ale omului viu ~i concret, ale
capacitatilor Iui adaptive, ale statutelor pe care Ie c~tiga ~i alimenteaza, dar ~i
printr-o secreta alianta eu spiritul cerceti'irii, ce mereu incepe §i mereu
descopera pe omul zilelor noastre - acest necunoscut.

Prof. univ. dr. Ursula ~chiopu.


Bucure~ti 2002

9
PARTEAI

ISTORIA SUCCINTA. A DEZVOLTARII


PSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI
CAPITOLULI

EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREA


PSIHOLOGIEI MODERNE

Fiecare om este, 1ntr-o oarecare masura, psiholog intuitiv. Poate


sesiza trairile celor din jurul sau ~i ale sinelui, tot felul de intelTelatii sociale
ale sale sau ale altora, din viata de fiecare zi.
Aceasta metodologie ascunsa, dar perfeqionata secular, a creat, insa,
informatii uria~e privind OMUL, dar ~i fatete numeroase ale psi~icului sau,
cuno~tinte care au fost stocate in arte ~i, mai ales, in literatura. In epopeile
lumii antice, au fost reprezentate portretistici foarte complexe de oameni,
potential existenti in timpul creatiei epopeilor, care au reprezentat trairi de
experiente umane, de obicei dramatice, in care oamenii cautau adevaruJ,
virtutea ~i fericirea - ~i se intalneau cu destinul, de cele mai multe ori, dur ~i
neindurator.
Literatura a dezvoltat, treptat, prin scrierile lui Sofocle ~i Euripide,
prin cele ale lui Dante Alighieri (1n stralucita sa Divina Come die), prin
scrierile lui Petrarca, prin poezia sa de dragoste, prin operele lui Boccaccio,
ceva mai tarziu, ~i apoi prin opera lui Rabelais, numeroase portretistici, 0
pern1anenta lupta a omului cu destinul, in opera lui Moliere ori aceea a lui
Shakespeare. Nu putem ignora faptul ca prin pictura s-au exprimat forme
stralucite de scenarii legate de om. ~i portretistica foarte diferita a traversarii
timpului de catre sculptura lui Michelangelo, pe de alta parte, operele lui
Rubens, Velasquez, Rembrandt etc., care dezvaluie, de asemenea, omul in
fata vietii cu capcanele ~i feeriile sale.
Se poate citi in aceasta bogatie a imaginatiei umane (de implicatie,
dupa Osborn), ca a avut ~i are loc 0 uria~a ~i continua conversie de atitudini
ale conditiei umane,mai ales incepand din secolul al XVIII-lea, secol ce a
adus cu sine 0 noua mentalitate legata de triumful eforturilor omului. In
1789, ~tiinta ~i omul au dobandit dreptul de contributie sociala ~i ~tiintifidL
Omul $i libertatea sa au devenit subiecte de prim ordin in paginile filosofiei,
domeniul prin care s-au creat ritmuri foarte alerte de dezvoltare cultural a,
sociala ~i politica. Au inceput sa se dezvolte filosofia istoriei, a drepturilor, a

12
liberHilii. Apoi, opere1e lui Baudelaire, eele ale lui Rimbaud au inceput sa
prezinte un alt om, omul intrat in nenumarate lupte eu diferite imprejurari,
~i, treptat, a aparut omulinvingator, care i~i fiiure~te destinul ~i care vrea sa
se cunoasca ~i pe elinsu~i.
Pentru tentative1e de constituire a psihologiei, inca din secolele XIV
~i XV, prezinta interes un psiholog mult discutat.
Este yorba de Parace1sus (1493-1541), care a diutat esenla
psihicului, dar a gas it doar oteorie ce pomea de la principiul activaliei,
deoarece a considerat ca spiritul este nebulos ~i impregnat de dimensiuni
cosmice universale. In operele sale ~ Opus paragranum ~i Opus paranimum
- a diferentiat existenta a doua aspecte ale psihicului: anima brutus ~i anima
spiritus. Dispeceratul creierului, fiind central, Parace1sus I-a plasat in ochiul
pineal ~i in vertex. A conturat conceptul de analiza transcendentala,
considerand ca unele persoane 0 poseda. Cine nu 0 are, este un defavorizat
~i un inferiorizat al existentei. Ceva mai tarziu, Paracelsus s-a referit $i la
umori (glandeIe endocrine) ~i implicatiile lor in functiile organice reglatorii.
Acestea au fost vazute, 1a randul lor, ~i ca diferentiatoare prin dominatii
dereglatoare. Paracelsus a incercat 0 apropiere a psihicului de fundamentele
biologice.
S-a dezvoltat ~i parapsihologia, domeniul fenomenelor psihice mai
ciudate, ca cele legate de hipnoza, telepatie, precognitie, cazurile de
paranormalitate etc. Psihologia era alimentata inca de epidemia
"misterelor", care trezea omului vremii aceleia curiozitatea pentru lumea
miturilor pe care vroia sa Ie decodifice.
In secolul al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea, s-au dezvoltat
numeroase cuno~tin!e de anatomie, fiziologie, inclusiv ale sistemu1ui nervos
(SN). Influentat de acestea, Cesare Lombroso (1835-1909), medic ~i
criminolog italian, a preluat unele idei ale lui Gall (1788-1828) ~i a efectuat
studii foarte meticuloase ~i complexe pe delincventi criminali. Le~a aldituit
p011rete, care se combina in zilele noastre eu cele ale lui G. Tarde (1843-
1904) ~i cu cele ale lui E. Durkheim (1858-1917). Lombroso a considerat ca
in conditii obi~nuite, mai ales criminalii pot fi adesea recunoscuti dupa
morfologia lor (criminalii innasculi), dupa bazele craniului, printre altele
(fapt discutabil). Teoria Iui Lombroso a fost preluata $i rediscutata de
criminologi, in zilele noastre, deoarece portretistica criminologica, pe care a
expus-o Lombroso, este complexa ~i interesanta.
Au inceput sa fie de interes ~i problemele diferenlelor de profil
psihologic, femeile ~i barbatii, dar ~i problemele mediului, erediHitii ~i
educatiei. Prin lucrarile sale, Wundt (1913), eu Beitrage zur Theorie des

13
Sinneswahrnehmung, a contribuit la consolidarea psihologiei experimentale
senzoriale, iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie
(Psihologia popoarelor) a facut 0 vasta descindere spre macropsihologia
diferentiala. Laboratorul de la Leipzig, dat in folosinta in 1879, a devenit un
model ~i 0 promisiune pentru dezvoltarea psihologiei experimentale. La un
an dupa infiintarea acestui laborator, s-au infiintat alte laboratoare: la
Gottingen, de catre G. E. Muller, la Baltimore, de ci:itre G. E. Hall (1883),
laboratorul de la Roma, de catre Giuseppe Sergi (1884), eel de la
Universitatea din Kazan (Rusia), de d'itre Behterev (1886), laboratorul de la
Torino, de catre Angelo Mosso (1888), ~i in acela~i an eel de la Bonn, de
catre Merleau - Ponty; in 1884, s-au infiintat, la Paris, doua lab?ratoare,
unul de ditre H. E. Baunis ~i celalalt de Universitatea Sorbona. In 1893,
existau in U.S.A. 161aboratoare (de psihologie), iar in 1927, peste 100.
In Europa, dezvoltarea acestora a fost mai lenta; totu~i, pana la
declan~area primului razboi mondial, marile universitati din Europa aveau
toate laboratoare. In Romania, s-a facut la Ia~i proiectul primului laborator
de psihologie, de catre Gruber, in 1894. Gruber a lucrat la laboratorul de la
Leipzig (1891-1893) ~i activitatea lui a fost foarte apreciata, dar moartea sa
nea~teptata a avut efecte nefaste privind laboratorul de la Ia~i, unde s-a
intors in 1893.
Nu putem omite, din seria cercetarilor experimentale de laborator, pe
cele efectuate de 1. P. Pavlov, privind reflexele conditionate, chiardaca
acestea s-au facut pe diini. 1. P. Pavlov a inceput lucrarile sale in 1899 §i le-
a tot amplificat. A devenit foarte repede celebru ~i a fost acaparat de catre
behaviori~ti, mai ales ca intre timp a luat premiul Nobel, iar reflexele
conditionate au devenit 0 cale explicativa a conduitelor - validata, ~i nu
contrazicea nici optica asociationista, foarte dezvoltata la inceputul secolului
XX. Reflexele conditionate au fost aplicate in probleme de implicatie in
situatii, in reglarea conduitelor, in formarea deprinderilor (Re) ~i chiar in
teoria reclamelor (inclusiv subliminale), ca ~i in imagologie.
Psihologia ~i cercetarea de laborator au inceput sa devina cerinte
sociale, mai ales in America, unde viata laboratoarelor americane a fost
amplificata de intensificarea industrializarii.
Este ~tiut faptul ca fiecare ~tiinta face parte dintr-un complex de
conditionari implicate in cunoa$tere $i are mai multe feluri de interrelatii cu
alte $tiinte, dar mai ales eu dezvoltarea istorica a progresului, care pune
omului tot mai multe feluri de interogatii, dezlegarea acestora· nuclearizand
noi domenii ale cunoa$terii. De fapt, omul a dezvoltat toate ~tiintele.

14
Psihologia s-a dezvoltat latent din structura nucleidi a filosofiei ~i a
domeniilor ei cu directionari cosmologice (legate de univers ~i de religie),
ontologice (legate de toate aspectele existentia1e) ~i mai ales epistemologice
(legate de cunoa~tere ~i potentele ei).
Or, in toate acestea este implicat latent ca maxim de interes, Omul,
mereu necunoscut.
Dezvoltarea psihologiei a constat in desprinderea de filosofie a
interogatiilor privind psihicul, ca atribut al omului ~i caracteristicilor lui.
Interesant ni se pare, insa, faptul ca la inceput a fost cuvantul
"psihic", punct de plecare in conturarea domeniului psihologiei. Doi filosofi
- John Locke (1632-1704) ~i, apoi, David Hume (1711-1776) au pus in
evidenta faptul ca exista 0 diferentaintre cuvantul spirit, care este legat de
filosofie, cuvantul suflet, legat mai mult de religie ~i cuvantul psihic, al
psihologiei. Psihologia contura ceva misterios prin acest cuvant, greu de
[olosit (pentru ca se refera la ceva ce ar fi trebuit sa fie, dar nu era inca).
Denumirea a inceput sa devina viabiIa ~i sa capete identitate tot mai clara,
dupa ce s-au conturat prime1e studii experimentale implicate in pretuiri ~i
evaluari convenabile ~i cu substrat motivational ~i functional psihofiziologic
controlabil.
Prezinta interes istoricul na~terii psihologiei ~i psihodiagnozei. Sub
forma de evaluare empirica intuitiva, psihodiagnoza s-a nascut ca tentativa
de organizare a observatiilor pe copii; se dibuia un coeficient de dezvoltare
ori de schimbare psihidi prin dezvoltare.
Secolul al XIX-lea a adus cu sine, treptat, cre~terea apetitului pentru
eercetare, pentru ordonarea de date - ~i multe persoane aspirau la statutul de
intelectual eu studii medicale. Ace~tia au infiintat, in Franta, un laborator
particular oarecum secret, privind copii proprii, laborator in care se opera ~i
ell fi~e medicale ale propriilor copii. Pe planul mai larg al dezvoltarii
~tiintei, au inceput sa se dezvolte muIt ~tiintele biologice, dar ~i darwinismul
(eontroversat la inceput) a de venit de interes. Problemele metodelor au
trecut pe prim plan.
Montbarlard, Hindey, Sarmon au efeetuat, dar mai ales au operat eu
masuratori antropometrice, dar ~i cu semnaHiri ale dezvoltarii vorbirii.
Treptat, aceste semnaIari s-au transformat din fi~e psihobiologice in studii
biografice sumare (Tiedman, 1787; Ch. Darwin, 1840; Shinn, 1893). S-au
considerat jumale de observatii de durata. Studiile 10ngitudinale, sub forma
unor fi~e, au inceput sa fie un fel de note in familii1e intelectualizate ~i culte.
A inceput sa fie cunoscuta tot mai mult dezvoltarea biopsihica a copilului.
Aeeasta metoda s-a imbog24it ~i ordonat ~i a ajuns a metoda curenta de

15
---'~~~.~-----------

metodologie, care masoara evenimente importante ale dezvoltarii


biopsihice, ~i constituie suportul altor metode care studiaza, mai in
profunzime, copilul. Tot in aceste tipuri de notatii, au aparut semnalizan
privind dezvoltarea psihica, a mersului, a limbajului ~i a sociabilitatii.
Introducerea obligativitatii invatarnantului primar a dat na~tere cerintei tot
mai acute de observare a caracteristicilor inteligentei, memoriei, atentiei,
observatiei notatiilor senmificative legate de cre~tere. In secolul al XVIII-
lea, s-au extins masuratorile antropologice in familii, la sugestii externe sau
interne (mai ales la medici, filosofi, fiziologi). In secolul al XIX-lea, s-a
dezvoltat ~i studiul senzatiilor.
In secolul al XX-lea, s-a dezvoItat diagnosticarea inteligentei ~i au
inceput sa apara testele de inteligenta. Intre timp, s-au consumat cateva
evenimente importante legate de constituirea psihologiei, ca domeniu de
activitate.
Sub influentele convergente ale dezvoWirii intereselor de cunoa~tere
~i a constituirii unei c1ase de teologi iiuminati, s-au abordat ~i studiat diferite
domenii ale ~tiintei aflate in plina dezvoltare.
De fapt, exista, inca din antichitate, un nomenclator de concepte de
corelatii psihoiogice ~i sociologice - mai ales ca atribute ale naturii umane,
nascute in evaluari curente, unele chiar in legislatiile vremurilor. Pot fi
inscri~i in aceasta nomenclatura, mai ales filosofii morali~ti ~i marii filosofi
ai lumii antice, ca Socrate, Platon ~i Aristotel, Empedocle, sofi$ti etc., dar ~i
tipologi~ti ~i mai vechii precursori Hipocrates, Galenus, Gall etc.
Cu mai muIte imp licati i de profullzime ~i precizie, cercetatori
precum Philippe de la Hire (1640-1718) au determinat, la illceputul
secolului XVIII, particularitatile diferentiale in aparitia imaginilor
consecutive. Cavalerul d' Arcy a masurat persistenta unor impresii
luminoase inca de prin 1675, iar fizicianul Venturi a masurat dimpul vizual
nonna!. In fine, Christian Wolf a denumit, in 1732, $tiinta despre om:
psihologie, demonetizata, acceptata ~i cunoscuta filosofilor, datorita lui
Locke ~i David Hume. In to ate domeniile, dorinta de cercetare s-a
intensificat $i s-a extins dupa Rena~tere. ~tiintele au inceput sa penetreze in
diferite probleme - ~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare, precizie,
sistematizare ~i interpretare, legate de ipoteze, pentru a deveni reguli, legi
etc.
Inca din 1732, Christian Wolf (1679-1754), filosof $i matematician,
a sugerat folosirea matematicii la evaluarea pragurilor senzoriale. El a
sensibilizat penetratia matematicii 1.11 psihologie. Nu a fost insa singurul. De
altfel, H. P. Helmholtz (1821-1894), E. Weber (1795-1878), dar mai ales

16
Th. Fechner (1801-1877), au conferit proceselor senzoriale statutul psihic
eel mai complex din acea vreme ~i metodologii de eercetare, idei de
precizie, rigoare matematica ~i implieatii biologiste explicative ale
functionalitatii senzoriale.
Claude Bernard (1813-1878), medic de mare reputatie, a pledat, de
asemenea, pentru rigori In gandirea omului de ~tiinta. $i din alte direetii s-a
alimentat ideea de rigoare ~i calcul. A~a de pilda, optica hermeneutica,
dezvoltata de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) ~i de Wilhelm Dilthey
(1833-1911), ca arta a interpretarii, a pledat pentru 0 psihologie descriptiva,
analitica ~i de intelegere a contextului, a experientei, 0 forma a psihismului
obiectiv, care are in vedere eoerenta ea~tigata de c~Hrepsiholog. In esenta,
ace~tia considerau ea psihologia trebuie sa tn~~acade datele speeifice unei
~tiinte normative spre 0 epistemologie a psihologiei ~i a ~tiintelor istorice in
care omul este 0 fiinta deosebita, unidi In felul ei, care se modi fica ~i
modifica universul sau.
Prezinta interes istoricul na~terii psihodiagnozei, ca disciplina
validanta pentru psihologia general a, eea a vmstelor, a psihologiei
diferentiale ~i de fapt a tuturO!"diseiplinelor, ramuri ale psihologiei. Prezinta
interes ~i intercorelarea psihologiei eu alte ~tiinte.
S-a intensificat, treptat, cerinta ~i tensiunea semnifieative procesului
de conturare a domeniului metodelor, obiectivelor ~i rolului social al
psihologiei. LaboratorulInfiintat de W. Wundt la Leipzig, in 1879, a devenit
un eveniment de ineeput al ea~tigarii statutului de ~tiinta a psihologiei. W.
Wundt a conturat, in 1879, tematica, realizarile ~i obiectivele laboratorului
pe tematiea, domeniile, metodele ~i obiectivele senzorialitatii, sub forma
experimentala cu rolul de a da contur ~i profunzime cercetarilor senzoriale
pe de-o parte, ~i pe de alta parte de a contura statutul de ~tiinta a psihologiei,
prin stoearea de rezultate ~i interpretarea lor.
W. Wundt a fost eel care a subliniat, istoric, primul palier al
psihofiziologiei senzoriale, prin care a Inceput distantarea diferitelor tipuri
de senzatii ~i ca~tigarea, din ce in ce mai mult, a cercetiirii pragurilor
acestora: pragurile absolute (maximal ~i minimal de receptie) ~i pragurile
diferentia1e (de sesizare a diferentelor de intensitati, a provocarii senzoriale
receptionate ca atare). W. Wundt a avut 0 bogata ~i tensionatii viata
~tiintifica, a fost influentat de filosofia lui Kant, dar a reu~it sa impuna ideea
existentei unei evaluari psihice a excitantilor senzoriali. $i totuI se petrecea
intr-o perioada in care, pe de-o parte, se incepuse consolidarea surprinderii
primelor structuri psihice validabile - fapt ce parea bizar, ~i pe de aWi parte,
cei implicati In acest proces ce Ie erea trairea unei biruinte, nu erau siguri ell.

17
procesele de gandire ar putea fi studiate experimental, in spiritul nou in care
evalua psihologia. Pe seama psihologiei, incepusera sa circule pareri despre
asemanarea ei cu un om earn distrat care ~i-a pierdut ochelarii in gradina ~i ii
cauta in casa, pentru ca poate aprinde lumina, ~i in casa se vede mai bine,
sau ideea ca psihologia poseda aparate, cercetatori, are cadrul complet al
unei ~tiinte, dar ii lipsesc hainele sub palton.
Dar evolutia psihologiei s-a precipitat, mai ales, spre descoperirea de
noi ~i noi idei ce semnalau caracteristici psihice acceptabile.
Exista, insa, ~i cateva momente mai interesante ~i mai semnificative
pentru dezvoltarea ideii ca psihologia poate deveni 0 ~tiinta cu obiective ~i
. instrumentari ordonatoare, a~a cum visau, probabil, vechii filosofi ~i
temperamentali~tii greci.
Prin secolul al XVIII-lea, dupa liberalizarea de presiunile Inchizitiei
inceputa in timpul Rena~terii, cand s-au dizolvat blocajele religioase, s-a
constituit ideea posibilitatii de organizare a domeniului larg al psihologiei,
iar D' Alembert a efectuat un program privind cunoa~terea omului. (in
1759), program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar al
encic10pediei franceze - privind psihologia ca ~tiinta. Acest proiect a fost
mai larg deceit cel ce a fost activat prin laboratorul intemeiat de W. Wundt,
in 1879. Proiectul lui D' Alembert continea obiectivele ~i domeniile mai
importante ale proceselor psihice, printre care figura ~i inte1igenta. Totu~i,
lui W. Wundt (1832-1921) i-a revenit meritul conturarii psihologiei ca
~tiinta umanista, cu identitate proprie indiscutabila.
Au avut loc ~i alte evenimente demne de abordat ~i de corel at intre
ele. A~a, de pilda, a fost momentul Bassel, legat de 0 situatie mai deosebita
din domeniul astronomiei. Prin 1875, au avut loc la Observatorul
Astronomic din Anglia - Greenwich, consemnari ale unor gre~eli de
reperare a stelelor ~i planetelor la meridian, efectuate de unii dintre
astronomii observatorului, dintre care, mai ales, Kinsbrooken. De~i
considerat ca un bun astronom, gre~ea mereu, fapt semnalat de Maskelyne
(1732-1811), reprezentant regal al Observatorului. Dar gre~eli de reperare
au facut ~i alli astronomi ai observatorului, consemnali ~i ei. Maskelyne
avea experienta, intruceit lucrase la Observatorul din Bradley (1760), ca ~i in
alte parti. Peste ani, Bassel, care a lucrat in problemele participarii
oamenilor la diferite forme de munca, a studiat ~i gradele ~i frecvenla
gre~elilor (intarzierilor) de reperare astronomica de la Greenwich ~i a
conturat motivalia gre~elilor datorita timpului de reactie personal al
astronomilor invinuili, pe nedrept, de neglijenta. Problema a sugerat ~i
alimentat apoi, in timp, necesitatea testarii TR (timpului de reaclie) al eelor

18
ce se angajeaza in profesii in care TR are 0 mare importanta. In acest
context, s-a dezvoltat asp (orientarea ~colara ~i profesionala) ~i SP (selectia
profesionala), ca activitati de testare a disponibilitatilor personale favorabile
sau defavorabile unor profesii. Folosirea SP ~i asp au solicitat, Ia nindul
lor, constituirea de profiluri profesionale, pentm a se stabili ce anume este
necesar sa se diagnosticheze pentru diferitele profiluri de activitati lucrative.
Bineinteles, ca in acest context, este implicata ideea ca asortarea profilului
psihologic a1 fiecarei persoane cu profilul profesiei devine 0 conditie a
progresului - iar in caz de nepotrivire, a e~ecului ~i a tot feluJ de probleme.
De aceea, OS ~i OSP au capatat 0 !inta sociaJa importanHi.
Un alt moment interesant, ca semnificatie in dezvoltarea psihologiei
modeme, a fost generat de Sir Francis Galton (1825 - 1911). Sir Galton a
avut, 1a Londra, un laborator de antropometrie ~i a stnms foarte muIte date
in aceasta directie. Este yorba de masuratori pe diferite persoane (femei ~i
barbati de diferite v3rste), ca longilitate corporal a, a bratu1ui, piciomlui,
greutatea, larimea capului etc. La un moment dat, a I'nt:11nit0 cuno~tinta mai
veche care avea 0 intreprindere de panzeturi ~i stofe, ~i in discu!iile celor doi
s-a conturat ideea de a face imbracaminte standard, pe seama masuratorilor
antropometrice de mare frecven!a. Din aceasta idee s-a nascut industria
imbracamintei confectionate de gata, 0 industrie necesara, utlla, cu efecte
foarte complexe ~i cu progrese uria~e, privind moda ~i evolutia ei. Aceasta
industrie a folosit, mai ales, claselor mijlocii.
Intre timp, Michel Foucault a definit omul prin ambiguitatea pozitiei
sale, ca "obiect al cunoa{)terii ~i subiect care cunoa~te". $i Buffon a pus in
evidenta dualitatea fiin!ei umane. Nu putem uita scrierile lui Mihai Ralea,
care a pledat pentru aceasta dualitate, in mai toata opera sa.
Pe de aha paTte, Charles de Linne a integrat omul in spe~iile
naturale, a vorbit despre specificitatea lui ~i a reactivat imperativuJ delfian
"Homo nosce te ipsum", conturand interdependente1e dintre psihologie ~i
biologie.
Psihologia s-a nilscut prin distantarea problemei naturii umane de
metafizica sub presiunea Iargirii opticii pozitiviste, dar ~i sub imperiul
cerintelor unei mai profunde radiografii a psihologiei naturii umane.
In seria aporturilor de inceput, cea mai importanta interventie, printr-
o Iuerare remareabila, afost cea a Iui T. Fechner (1801-1887), fiziolog de
formatie. El a implicat 0 relatie eomplexa intre doua variabile: pe de-o parte,
intensitatea stimulilor, iar pe de alta, intensitatea senzatiilor fata de ace~tia.
A lucrat intens in domeniul senzatiilor vizuale - avllnd ~i el probleme eu
oehii. Cea mai ClL110ScuUi lucrare a sa Elemente der Psycho physik (1860) a

19
fost prima lucrare importanta §i caracteristica de psihologie experimentala.
o alta lucrare a sa, deosebit de importanta, a fost intitulata Vorschule der
Aesthetik (Introducere fn estetidi, 1876). In aceasta lucrare, a folosit metoda
impresiilor. Este considerat intemeietorul "esteticii de jos" - lucrarea
constituind un punct de plecare pentru estetica industriala §i psihologia artei.
E. N. Weber este, lmpreuna cu Fechner, cofondator al
psihofiziologiei modeme, senzoriale. El a studiat senzatiile musculare §i
tactile - pentru dezvoltarea psihofizicii. A folosit metoda celor mai mici
diferente de sensibilitate senzoriala. Formularea acestor relatii este
cunosc~ta ca legea Fechner-Weber. Fechner1 a §i conferit psihologiei
statutul cel mai complex ~tiintifie din acea vreme, eu 0 metodologie de
cercetare riguroasa.
E. N. Weber (1840) a sintetizat rezultate privind toate categoriile de
senzatii. S-a facut, a§a cum de fapt am aratat mai sus, un prim pas in
constit1}irea psihologiei experimentale, al carei reprezentant au fost G. T.
Fechner (1801-1887) §i, apoi, W. Wundt (1832-1920). Psihologia
experimentala modema, astfel nascuta, a devenit nucleul principal,
expansiv, al conturarii psihologiei modeme.
De altfel, secolul al XIX-lea a fost impregnat de idei ale
darwinismului §i de noua mentalitate elaborata sub influentele dezvoltarii
biologiei ~ia ~tiintelor, in genere. Pe plan socio-economic, se desfa§urau
etape,semnele dezvoltarii R.T.S. (revolutiei tehnico-~tiintifice), care aveau
sa duea la 0 mai mare aeumulare de capitaluri ~i la raporturi noi lntre om ~i
munca, om ~i societate, om ~i educatie, educatie ~i munca etc. In acest
context, s-a format 0 serie de necesitati sociale noi ~i tot mai profunde. Ele
se refereau mai mult §i mai direct la om, la situatia lui, la libertate, drepturi
§i proprietate asupra mijloacelor de productie. Pe planul dezvoltarii
psihologiei, au inceput sa apara cadrele largi ale cerintelor de aplicabilitate
practica, a aporturilorpsihologiei, alaturi de cerinta crearii unei coerente in
cadrul cercetarilor ce se efectuau. Acestea au devenit mai clare ea obiectiv,
mai directionate - ~i s-au conturat, treptat, ~i modalitatile in care puteau sa
fie abordate.
Inperioada la care ne-am referit, s-a conturat, ca atare, ~i 0 noua
optica. Herman Ludwig Ferdinand von Helmholtz (1812-1890), fiziolog
renumit al secolului al XIX-lea, obsedat de problemele fortei vitale, de

] G. T. Fechner a fost 0 personalitate deosebita. Intre anii 1838-1879, a elaborat 7 volume in


care a expus teoria panpsihismului. La 21, de ani a scris satire sub pseudonimul "Dr.
Misses".

20
mi~care permanent a ~i de legile conservarii energiei, a atribuit psihicului, in
mod latent, un rol important, legat de diferentierile senzoriale. Acestea, prin
dominatiile lor tot mai diversificate, au contribuit la distantarea psihologiei
de filosofie, in mod rapid.
James Prescott (1814-1878) a avut in atentie teoria energetista (fiind
printre intemeietorii termodinamicii), teorie care a contribuit, de asemenea,
la distantarea psihologiei de filosofie. Se incerca implicarea in problemele
fortei vitale. Oswald va fi, insa, reprezentantul eel mai de seama in aceastil
problema.
De fapt, ~i Cabanis (1757-1818) a legat de psihicul uman
rationamente1e biologice (el s-a implicat, teoretic, in disectii ~tiintifice).
Opticabiologica era ea insa~i de vaditil noutate ~i progres pentru acele
timpuri, ~i a deschis drum larg integrarii dimensiunilor energetiste in
psihologie, probleme ce se conturau in Iucrarile Iui Wilhelm Oswald, care a
reunit teoriile personaliste cu cele energetiste. C. Radulescu-Motru a fost, ~i
el, reprezentant al energetismului psihologie.
Laboratorul de la Leipzig (1879), fondat de W. Wundt, a devenit un
centru mondial al psihologiei. Foarte multi psihologi au luerat, au studiat ~i
comentat experimente la acest laborator, contribuind la dezvoltarea
psihologiei ca ~tiinta, ~i apoi la colportarea instrumentatiei doMndite, in
tarile din care au venit la laboratorul de la Leipzig. Dintre ace~tia, au weut
parte, printre a1tii, ~i C. Radulescu-Motru (1868-1957), E. Gruber (1861-
1896), FI. Steranescu-Goanga (1881-1920). Ace~ti psihologi romani, ca ~i
altii, ~i-au efeetuat ~i publicat luerarile de doctorat in revista condusa de W.
Wundt, intitulata Philosophische Studien. A~a cum am aratat inca din
introducere, la laboratorul de la Leipzig au fost multi psihologi intemeietori
de centre de cercetare in diferite tari (precum Stanley Hall, J. Mckeen
Cattell, Ed. Titchener, dar ~i F. Kraepelin, B. G. Bourdon, A. Michotte~. a.).
Consideram interesa.l1tfaptul ca W. Wundt a avut 0 discutie controversata eu
C. Radulescu-Motru privind testele. \Vundt nu le-a considerat instrumente
ale psihologiei experimentale, spre deosebire de C. Radulescu-Motru, care a
pledat pentru teste ca instrumentar psihologic de mare importama.
*
* *
Pomindu-se de 1a modelul laboratorului de 1a Leipzig, au inceput sa
se organlzeze laboratoare, sa se e1aboreze tehn.ici specifice, In diferite tari.
S-au dezvoltat $1 revistele de psihologie, s-au constituit asociarii nationale
de psihologie ~i a fnceput sa se organizeze congrese de psihologie nationale
~i intemationale.

21
Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicana in
psihologi~ abia nascuta prin el. Treptat, interesul pentru manifestarile
psihice ale omului a crescut ~i a capatat 0 tenta de mare descoperire, printr-o
optica noua. Succesiunea eforturilor de cercetare psihologiea a pus in
evidenta eonstituirea de centre de eercetare legate de obiective sau doar de
idealuri - ~i apoi - de cele mai muIte ori, legate prin sentimentul de
apartenenta la domeniul acestei noi ~tiinte: psihologia. Au existat tentative ~i
de alt fei, de transferuri din eelelalte ~tiinte, care au contribuit, de fapt, la
conturarea psihodiagnozei.
Prin 1793, Vauban, Mare§al al Frantei, a efectuat primele interventii
legate de organizarea activitatilor din fabricile (de atunci) de armament §i
arsenalele de artilerie, pentru a fi mai eficiente; matematicianul Bernoulli,
fizicianul Coulomb §i chimistul Lavoisier au studiat desfii~urarea ramurilor
grele din intreprinderi, izvorul energiei umane, relatia dintre cantitatea de
oxigen consumat ~i mooca eficienta ~i multe alte probleme legate de relatia
om-munca.
Un remarcabil analist, Hoffedingh, a prezentat, pe langa biografia
oamenilor mai remarcabili ai timpului, §i modulin care aee~tia au dezvoItat
o noua optica in mentalitatea filosofica a finalului de seeol XVIII §i apoi, eu
penetratie pana in secolul Xx. Analiza biografica §i de eontributie ~tiintifica
a lui W. Woodt, care a fost primui prezentat de Hoffedingh, se refera la
studiile fiziologice ale lui W. Wundt, din lucrarea Beitrage zur TheOl'ie des
Sinneswahrnehmung, in care studiui mi~dirii ochiului i-a angajat pe \V.
Wundt in conceptia spatiului §i timpului psihologic. Este vorba de timpul
seurs de la aetiunea stimulului vizual la trezirea reprezentarii unei trairi
sensibile. Prin 1897, W. Woodt a elaborat trei editii ale lucrarii Vorlesungen
uber die Men..sehen und Tierseele (Leelii asupra sufletului oamenilor $i
animalelor). In 1875, Wundt, ajuns profesor de filosofie la Leipzig, a
publicat lucrarea Einfuhrung in der Psyehologie §i apoi Physiologisehe
Psychologie (Psihologiajiziologiea), lucrare ce a fost eonsiderata de aceea~i
importanta cu lucrarea Elements de psyehophisique, a lui Fechner (0
capodopera a psihologiei experimentale). In fine, in 1890, Wundt a pus in
eirculatie lucrarea Grundlage der physiologischen Psychologie (Bazele
psihojiziologiei), in care a facut 0 expunere a dezvoltarii psihologiei. La
acestea se adauga lucrarea Sprachgeschichte und Sprachpsychologie (1901),
ea ~i lucrarea Volkerpsychologie (1900-1920), lucrare in zeee volume, care a
conturat domeniul psihologiei diferentiale a popoarelor.
Woodt a' inceput, treptat, sa fie animat de un pelerinaj interior al
tematicii psihologiei §i a ineeput sa fie interesat nu numai de ruperea

22
psihologiei de filosofie, ci ~i de ruperea psihologiei de fiziologie ~l
independenta ~tiintelor, idei ce s-au conturat intp-ull articol publicat ill
Revista de la Leipzig, ill 1899. EI a marturisit ca atunci cand a ajulls la
functiile superioare ale imaginatiei implicate in spatialitate ~i temporalitate,
mai ales, dar ~i la modificarile senzatiei, care dispune ~i folose~te
reprezentari, a avut 0 viziune - aceea a sintezei ce nu se afla in senzatii, nici
in reprezentari, ci in psihic. Sinteza, a considerat Wundt, este expresia
curenta a psihicului. In articolul "Die psychologischen Axiome und ihre
Beziehung zum Causalprinzip" ("Axiomele psihicului ~i legatura lor cu
principiul cauzalitatii"), incepuse sa elucideze problemele cunoa~terii. In
acest context, Wundt a elaborat opera sa asupra Logicii, apoi lucrarea
Systheme der Philosophie (1892, ed. a II-a), in ~i prin care a atins un punct
de mare sinteza. A urmat Einstellung in der Philosophie (Introducere fn
jilosojie, 1901), lucrare in care a subliniat earaeteristieile diferitelor curente
din filosofie ~i istoria aeesteia. Dar eea mai interesanta afirmatie meuta de
Wundt a fost di "prin cunoa~terea rationala se poate depa~i experienta, care
devine transcendentaHi".
Am facut aceasta scurta evocare a experientei umane intuitive ~i
impresive, implicata in modifidirile de mentalitate, din secolul XIX, pentru
a pune in eviden!a dezvoltarea psihologiei evaluative interumane ca 0
solieitare permanenta a omului de a se cunoa~te ~i de a-I cunoa~te pe ceilal!i.
In secolul al XIX-lea, se voia Insa, 0 forma de cunoa~tere mai
profunda, mai sistematica, venise timpul stiintei ca cerinta sociala.
Dezvoltarea psihologiei ~i a psihodiagnozei sunt legate pro fund de aeeasta
desprindere a omului de filosofie ~i de exercitarea libertatii de a diseea libel'
competentele ~i part,ile slabe ale omului in fata Universului eu care se
confrunta, 11umanizeaza, gestionandu-~i viata ~i geneza lui ca persoana, in
fiecare persoana ~i eu fiecare secventa de timp §i de spatiu prin care trece.
Ce caracteristici are omul? Care sunt mai importante dintre ele? Cum a
reu~it sa-~i ca~tige potentele prin care poate strabate complexitatea vietii? $i
care sunt diferentele dintre oarneni? De ce exista? Cui se datoreaza? Acestea
~i muIte altele constituie problemele ruperii psihologiei de filosofie. Toate
intrebarile s-au transformat in cautari, ipoteze, cerceti1ri §i forte ale
cunoa~terii.
In 1890, Compania de otelarie M. Steele, apoi Uzinele Ford, Uzinele
Fayot, la sugestia Iui Parson, au organizat primul birou de asp (Vocational
Guidance) la Boston, fapt ce a dus la dezvoltarea psihologiei muncii,
aetivitatii de organizare de profiluri profesionale ~i de studiere aprofundata a
aptitudinilor, intereselor ~i competentelor, indemanarilor, viteza de formare

23
a deprinderiIor, valoarea atentiei ~i sincronizarea ei cu ritmurile de Iucru
impuse de activitatea specifica ill intreprinderi.
Pe de alta parte, au inceput sa se infiinteze reviste de psihologie in
diferite tari (tot dupa infiintarea Laboratorului Iui Wundt). Cele mai
importante au fost: Le travail humain (1894), Paris, Psychological Review,
S.U.A. (1894), L 'Annee psychologique, Paris (1895). In acela~i an, a aparut
revista rusa Obozrenie Psihiatrii, nevrologii, experimentalnfi Psihologii,
Moscova. Dupa 1900, sumarele acestora se vor mari foarte mult. Toate
acestea au amplificat comunicarea de probleme, schimbul de idei ~i au largit
foarte mult domeniul ~tiintific accesibil al psihologiei.
In acela~i timp, prin constituirea de laboratoare ~i reviste de
psihologie s-a creat 0 provo care diferentiala intre centrele psihologice, fapt
ce a facut ca in secoluI XX sa inceapa sa apara tratate de psihologie ~i
asociatii nationale ~i internationale de psihologie - sa intre in atentie 0 serie
de probleme de prim ordin ~ cum ar fi elabararea de sinteze pe domenii,
elaborarea, de asemenea, a unui cod deontologic, ca ~i diversificarea ~i
organizarea mai severa a tehnologiilor de cercetare.
lntre timp, Pierre Paul Broca (1829-1880), medic chirurg ~i
antropolog francez, profesor universitar la Paris, ~i-a propus sarcina (foarte
dificila de altfel) a localizarii cerebrale a diferitelor activitati ~i functii. In
special, I-a interesat centrullimbajului din creier (devenit centrul Broca). A
elaborat ~i alte lucrari, precum anevrismele, tumorile creierului ~i afazia, ~i
chiar craniometria.
Creierul are doua emisfere ~i structurile care Ie reunesc. Dupa
localizarea efectuata de P. P. Broca, a avut loc 0 explozie a cercetarilor de
Iocalizari cerebrale, fapt ce a afectat problema core1atiiIor functionale. In
arice caz, oamenii de ~tiinta, precum Wilder Graves Penfield ~i altii, au
demonstrat ca in cursul primilor doi ani de viata, emisferele cerebrale i~i
ca~tiga functionalitatile specifice. Emisfera dreapta sesizeaza realitatea
mediului de apartenenta cu bogatia ~i caracteristicile imagistice mentale ~i
gandirea concreta. Emisfera stanga cauta ~i gase~te, in aceasta Iume
con creta, 0 infinita retea de cauze ~i efecte armonioase (Vadim 1. Deplin -
1975) ~i guverneaza gandirea logica ~i abstracta. Ambele functioneaza in
interactiune, eompletandu-se ~i eontrolandu-se reciproc.
Prin toate acestea, psihologia s-a eonturat ca domeniu ~tiintific
intercorelat eu numeroase discipline - dar mai ales eu ~tiinte umaniste de
prima importanta - pana la sfar~itul secolului aI XIX-lea.

24
CAPITOLULH

o NOVA RASCRVCE IN PSIHOLOGIA MODERNA.


CONFLUENTESICONVERSII

In secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare, inclusiv


metodoIogica, a psihologiei. Infiintarea primuIui laborator, de catre W.
Wundt, a constituit primul demers fertiI ~i important pentru dezvoltarea
psihologiei ea ~tiinta aeceptata, chiar daca domeniul ei a pastrat un fel de
aura deosebita, ineareata eu un fel de mister ~i un fel de teama. Supunerea la
un examen medical este indlrcata, de asemenea, de un fel de teama relativ
asemanatoare, dar cu 0 latura eeva mai putin misterioasa. Laboratorul de Ia
Leipzig a constituit, mai ales pe cei ce I-au vizitat, ea un exemplu ~i 0
provocare. De altfel, tendinta de organizare de laboratoare s-a produs ~i in
alte domenii. Mai ales, cei care au vizitat laboratorul de la Leipzig au avut
ca obiectiv ~i model organizarea unui laborator. Stimulatia a crescut chiar
dupa 1879. In acela~i an, Muller a deschis un laborator la G6ttingen, Stanley
Granville Hall, la Baltimore (1883), Giuseppe Sergi, la Roma (1884), V. M.
Behterev, la Universitatea din Kazan in Rusia (1885), Angelo Masso, la
Torino (1888), Martins, la Bonn, A. Binet, la Sorbona.
Toate acestea au evidentiat un mare apetit social ~i inteleetual, pentru
un eadru riguros ~i un statut ~tiintific al psihologiei. Fara indoiala, ramane
un mister faptul ca omul care a creat atatea ~tiinte, inventii, idei ~i a
construit nenumarate ~tiinte pentru tainele lumii, a pastrat distantari cateva
secole fata de ~tiinta despre psihicul omului.
Lantul de laboratoare de psihologie din Europa, prin interesul creat, a
determinat organizarea de laboratoare de psihologie ~i in S.U.A. In aceste
laboratoare au avut loc eereetari din ee in ee mai interesante privind sistemul
senzorial ~i tot mai multe, impregnate de optica experimentelor logice ~i mai
ales fiziologice ~i psihofiziologice. S-au studiat pragurile senzoriale
rnaximaIe ~i minimale, diferentiate pe felul de persoane (dupa necesitatile ~i
preferintele diferitilor psihologi) - mai ales in studiile lui Van Helmholtz
(1850), ca ~i ideile ca senzatia ere~te ca intensitate odata cu logaritrnul
excitatiei, ideidifuzate in lucrarile lui Fechner ~i Weber.

25
In apropierea anului 1900, s-a conturat dorinta de a se studia cat mai
muIte paliere ~i probleme ale psihologiei, fapt obiectivizat prin lucrari1e lui
Th. Ribot (1832-1916), precum maladiile memoriei (1861), ale personalitatii
(1886), ale atentiei (1861), ale sentimentelor (1896), ~i apoi extinderea
acestora din urma.
Studiile lui H. Ebbinghaus (1850-1909) asupra memoriei ~i
caracteristicilor invatarii, prin cercetari experimentale, au creat un nou
centru de interes, ~i au fost preluate de E. B. Titchener, B. R. Cattell ~i A.
Binet.
Intr-o situatie asemanatoare s-au aflat ~i lucrarile Clarei ~i ale lui
Wilhelm Stern, privind dezvoltarea timpurie a limbajului.
W. Stern (1871-1938) a fost lillul dintre pionierii psihologiei
moderne. Lucrarea sa Chel' Psychologie del' individuallen Diffel'enzen
(1900) I a stimulat foarte mult dezvoltarea psihologiei diferentiale ~i,
desigur, aparitia peste timp a interesului pentru problemele identitatii
psihicului.
Prin toate acestea, se marca, pe de 0 parte, procesul de distantare a
psihologiei de filosofie, iar pe de alta, 0 fiziologizare tot mai acaparanta a
psihologiei (~i invers), pentru ca~tigarea unei validitati cat mai consistenta a
psihologiei, ca domeniu.
In genere, autorii citati aveau in atentie 0 conturare general a a
psihologiei ~i a caracteristicilor psihice, chiar daca se opera cu metoda
chestionarului (Th. Ribot) ~i cu metoda experimentului natural (H.
Ebbinghaus), fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuau in
laborator. De altfel, experimentul natural s-a dezvoltat foarte mult ~i el in
secolul XX.
S~a conturat obsesia incon~tientului, in acea perioada ~i un fel de
implicatie ipotetica a radacinilor visului in incon~tient, in lucrarile lui
Harwey Saint-Denise (1867), ~i apoi Sigmund Freud (1809-1861), in 1900
~i E. Aserinshy, in 1953.
Unii psihologi au devenit cunoscuti, altii au primit chiar premiul
Nobel (H. Bergson).
Unul dintre psihologii mai cunoscuti, care a adus un aport important
la dezvoltarea psihologiei, a fost Alfred Binet (1857-1912). Binet lucra la
Sorbona ~i a devenit 0 persoana cunoscuta, mai ales, prin trei lucrari: La
psychologie du raisonement (1886), Etudes de psychologie expel'imentale
(1888) ~i Etudes experimentales de l'intelligence (1903). 0 comisie a

1 Despre Psihologia diferen!elor individuale.

26
Ministerului Invatamantului a devenit interesatii de aceste lucrari ale lui A.
Binet ~i I-a numit pe acesta intr-o echipii, impreunii cu Th. Simon (1873-
1964) - specialist in probleme de handicapati - spre a efectua cercetari
concrete, privind testarea inteligentei la copii din toate mediile, cu vMste
cuprinse intre 3 ~i 16 ani, normali, din ~coli, dar ~i din ospicii. Cei doi au
facut cercetari ~i pe adulti analfabeti ~i alfabetizati. Peacest fond situational,
a apiirut primul test de inteligentii, in revista L 'Annee psychologique (1905,
nr. 11, p. 191-244), cu rezultate. Era prima scalii de inteligentii; ea a
proliferat ~i a dus, pe de-o parte, la constituirea tehnologicii a testelor ~i a
chestionare1or psihologice, iar pe de alta parte, la abordarea problemei
complexe ~i dificile a inteligentei. A. Binet a imbuniitiitit testul de
inteligentii, in 1908 ~i in 1911 (acesta din urma aparut dupa moartea sa).
Testul a fost publicat ~i in S.U.A. S-au creat ~i variante ale acestuia.
Testul de inte1igentii al lui A. Binet a avut rasunet ~i a trezit un
interes foarte mare, pentru cii a fost insotit de implicatii :fundamentale in
unele probleme ale psihologiei, ~i anume, a conturat optica ontogenetica in
dezvoltarea inteligentei, suport pentru psihologia copilului, dar ~i pentru
psihologia varstelor ~i psihologia diferentialii, dezvoltate ~i ele mai tarziu,
tot mai mult. Pe de alta parte, aceasta scalii a stabilit necoincidenta, adesea
evidenili, intre varsta mental a ~i varsta cronologica. Varsta cronologicii
oficiaHi era trecuta in actele de identitate. Varsta mentalii (inteligenta) a fost
extrasa de Binet-Simon, prin media raspunsurilor la 0 serie de intrebiiri date
de copii de diferite varste apropiate, ~i calculata pe tabele. Aceastii cotatie a
fost constituitii, treptat, de ditre Binet ~i Simon, intre 1905 ~i 1908. Scala de
evaluare a pus in evidenta grade de distanta a raspunsurilor, de varsta
cronologidt Aceste diferente s-au valorizat in luni, a~a cii, in varianta din
1911 un copil putea sa fie ca varstii mentalii de 4 ani ~i 8 luni la viirsta de 5
ani cronologici, sau de 6 ani ~i 4 luni la tot atatia ani cronologici (5 ani);
deci, subdezvoltat in primul caz ~i oarecum supradotat in cel de-al doilea.1
Testul Binet-Simon a stimulat traducerea ~i aplicarea sa in
numeroase centre universitare ~i laboratoare psihologice. A fost preluat ~i in
Germania. Problema inteligentei a avut progrese remarcabile in decursul
intregului secol XX. Testul Binet-Simon, in ultima versiune (1911), a fost
studiat ~i in multeuniversitati ~i laboratoare, cooptat ~i discutat cu mult
interes. Traducerile efectuate in S.U.A. ~i discutiile interpretative au
dezvoltat ipoteza mai multor feluri de inteligenta. Thorndike a considerat cii

1 Mai dificilii, ill fonnularea interogatiilor (itemilor), din testul de inteligenta, a fost

gradarea, ca dificultate, pentru a se surprinde pa~ii deprogres de inteligentii (varstii


mentalii).

27
exista trei felmi de inteligenta: concreta, abstracta §i sociala. C. E. Spearman
a constatat ca exista 0 inteligenta ipotetic innascuta §i 0 inteligenta formata
sub influenta mediului. Speciali§tii in analiza factoriala au conturat doua
modele ale acestei inteligente: una piramidala (cu factorul G in varful
piramidei) §i 0 structura semipiramidala (tara factorul G); aceste modele
ierarhice au fost dezvoltate de W.W. Thurstone, W. Funck, Caroll etc. D.
Wechsler a implicat in testul sau 12 feluri de inteligenta. Cea mai ampla
structura a fost conturat& pentru modelul inteligentei de catre J. P. Guilford,
care a efectuat un model al intelectului cu 120 de aptitudini potentiale de
inteligenta - inca nedescoperite toate. ModeluI lui Guilford incorporeaza,
insa, in formula inteligentei,~i memoria, atentia §i creativitatea sub
denumirea de gandire divergenta.
o aha directie a cercetarii inteligentei a mers pe linia dezvoltarii
ontogenetice a acesteia. Jean Piaget a fost cel care a aprofundat mai mult
aceasta problema, conturand stadii ale dezvoltarii ~i maturizani inteligentei,
subliniind, inai ales, domeniul operational al inteligentei. Etapa primara a
gaudirii senzorial-motorie permite fixarea experientei primare. Intre 2 §i 8
ani, urmeaza faza preoperatorie,in care se formeaza numeroase
preconcepte, facilitate de limbaj §i de simbolistica ludica (a jocului). Spre 4
ani, se formeaza gaudirea situativa §i se perfectioneaza. Dupa 7 ani, are loc
formarea de operatii concrete ~i rationamente intuitive §i logice, iar spre 10
ani, acest sistem se dezvolffi foarte mult -la 12 ani ~i dupa, se atinge stadiul
gaudirii complexe ce folose;;te operatii formale. Reflexia complexa,
evoluata logic, este activa dupa 16 ani. Teoria lui Piaget are suportul unor
cercetari atente ~i a avut 0 larga acceptare. J. Piaget s-a referit ~i la
problemele evaluarilor morale (a inteligentei evaluative moral Intr-o
lucrare).!
In primii ani ai secolului XX, a avut loc 0 extindere a exploziei de
aparitii de reviste de psihologie in diferite tari, organizarea de asociatii
nationale §i intemationale de psihologie, a§a incat in a doua jumatate a
secolului XX existau, in toate tarile, aceste forme de organizare a
comunicarii §tiintifice §i progrese evidente in dezvoltarea psihologiei, care a
devenit 0 ;;tiinta cu domenii care s-au organizat ~i unificat sub 0 constelatie
de cerinre In care este implicata 0 mare deschidere spre to ate domeniile
celorlalte ;;tiinte, ~i domenii ale tuturor activitatilor §i trairilor umane. Au
aparut dictionare de psihologie, care condenseaza, dupa diteva criterii,

1 J. Piaget, Le jugement moral chez I 'enfant, preluata de L. Kohlberg care a nuantat-o.

28
aporturi ~i evocari de personalitati, de contributii in diferite ramuri ale
psihologiei moderne.
Trebuie sa subliniem faptul ca in secolul XX psihodiagnoza a
devenit disciplina de suport a tuturor ramurilor psihologiei, pentru ca a
servit la validarea de ipoteze, cuno~tinte, idei ~i concepte, prin cercetari.
Tehnologiile de cercetare s-au extins, ca atare, in foarte numeroase domenii
~i ~i-au marit rafinamentuI.
In jurul anului 1900, dar mai ales dupa, viata social a a inceput sa se
schimbe tot mai intens. Au avut loc consolidari ~i conversii de mentaliHlti ~i
atitudini fata de ~tiinta, s-au conturat noi ~i noi investigatii ~i sisteme
organizatorice care sa Ie coordoneze ~i sa Ie sustina. Organizatiile statale au
intrat intr-o perioada de tensiune, in cautarea identitatii in Europa. Daca in
deceniile anterioare oamenii de ~tiinta psihologi erau, adesea, filosofi ~i
teologi, treptat patura acestora s-a modificat. Multi psihologi au fost in zilele
noastre piologi, anatomi~ti, fiziologi, literati etc.
In Europa, dupa 0 lini~te relativa de 100 de ani mra razboi, atmosfera
a devenit din ce in ce mai tensionata ~i agresiva, ~i in 1914-1918 a izbucnit
primul razboi mondial, care a schimbat structurile geografice, politice ~i
economice ale Europei1.
A doua problema de mare aport ~i de stimulare a organizarii
tematicilor de cercetare ~i diagnosticare a fost problema invatarii. Interesul
pentru problemele invatarii s-a dezvoltat tot incepand cu intrarea in secolul
XX, prin prezentarea, de cafre fiziologul rus 1. P. Pavlov, a unei lucrari
remarcabile privind Rejlexele psihice, la primul congres international de
medicina din 1903. De fapt, era yorba de celebrele reflexe conditionate, care
au pus in evidenta mecanismele de baza ale adaptarii implicate in conferirea
de importanta ~i semnificatie stimulilor, legati temporal intre ei, in viata
concreta. Teoria reflexelor conditionate de grad II ~i III a amplificat terenul
invatarii ~i a fost implantata, treptat, in imagologie (ramura a psihologiei
moderne foarte folosita in politica, in viata economica, in problemele
reclamelor etc.).
o a treia directie de contributii concrete ale psihologiei, in secolul
XX, s-a centrat pe problemele muncii industriale - ~i a muncH in general.
Dezvoltarea mare a industrializarii vietii sociale, ~i nu numai, a
provocat interventia psihologilor in acest domeniu vast ~i de mare
importanta. Ritmul perfectionarii tehnologiilor, din intreprinderile

1 In tin1pul primului razboi mondial, s~au folosH, pentru prima data, testele (Army Test),
pentru a nu treee in loeurile de lupta, oamenii ell diseriminari confuze. Testele au capatat,
astfel, 0 valorizare sociala.

29
productive ~i prin efecte de reflux, In toate felurile de intreprinderi a dus la
crearea de oferta tehnica de suport, chiar pentm cercetarea interplanetara.
Ofertele tehnicii, ca suport de confort, au inceput sa patrunda,
treptat, in viata de toate zilele. A crescut confortul locuintelor prin retelele
de iluminat, frigidere, aragaz, dar a crescut ~i comunicarea, informatia,
datorita publicisticii, apoi radioului, televiziunii ~i telefonului. Treptat, s-a
schimbat viata sociala. Au crescut metropole lncarcate de blocuri, retele de
comunicatii, numeroase automobile, tramvaie, apoi metrouri, retele de cai
ferate, dar ~i aerodroame cu avioane etc. Locuintele s-au umplut de butoane
legate de folosirea electricitatii, de robinete etc. Oamenii au inceput sa ~tie
sa mai repare cate ceva. Au inceput sa apara persoane care sa invete repede
folosirea de tehnologii diferite, ceea ce a conturat ideea de aptitudini
tehnice. Componentele acestora, cam de cateva zeci de feluri, sunt insa mai
sever combinate in diferite feluri In profesiile foarte numeroase ce au
inceput sa se dezvolte. Programul revolutiei tehnico-~tiintifice provoaca,
insa, din ce in ce mai apropiate in timp, retehnologizari in industrie ~i, deci.
In profesii.
Aceasta cednta se refera ~i la domeniul profesiilor, a profilurilor
aflate in schimbari accelerate, solicitandu-se studii mai aprofundate ale
aptitudinilor, dar ~i ale competentelor, foarte schimbate adesea, solicitate in
diferite profesii, dupa schimbarea tehnologiilor. Ritmul mare de dezvoltare
sociaUi pe aceste planuri a dus la index area faptului ca in decursul unei vieti,
omul i~i schimba de cel putin patm ori profesia, eu tendinte de a trece la
cinci schimbari. Exista ~i a~a-numitele profesii "eteme". Dintre ele fac parte
medicina ~i profesiile educative (cel putin aparent). Pe acest fond, s-a nascut
problema invatarii permanente. Profesiile care se considera mai putin
afectate de mari schimbari au politici active adaptative la 0 mai larga
multitudine de domenii ale ~tiintelor. Oricum, toate profesiile s-au
intelectualizat foarte mult, incarcandu-se de politici adaptative foarte
complexe. Contextul existential al vietii solicita un foarte mare rafinament
adaptativ, in care se solicita un mare volum de aptitudini incarcate de
atitudini. Acestea sunt foarte sensibile la modificari legate de viata sociala,
economica ~i tehnologica, dar ~i de progresul ~tiintelor. Evolutia tehnologica
este un produs al inteligentei modeme ~i 0 provocare de atitudini, motivatii,
aptitudini, pe de 0 parte cu rol adaptativ, pe de alta, eu rol proieetiv ~i de
consoli dare a politicii adaptative psihice la care ne-am referit deja. Aceasta
implicatie se exprima printr-o ardenta proiectare a sinelui, care i~i imprima
spontan caracteristicile opera1ionale cu un prag tot mai inalt de creativitate
~i diversitate operationala ~i de socializare de tip nou, mai pragmatic. In

30
fine, a treia mare revolutie tehnologica a fost a computerelor ~i patrunderii
lor in viata sociala eu na~teri de noi profesii eu noi profiluri.
In timpul primului ~i al eelui de-al doilea razboi mondial, barbatii
fiind mobilizati, multe Intreprinderi au gasit solu!ia provizorie de angajaride
femei, care, intre timp, au Inceput sase perfectioneze in tot felul de studii.
Or, procesul acesta a avut efecte bune in foarte multe cazuri. Femeile s-au
dovedit active, adaptabile etc, in acest context, au inceput sa se faca
numeroase studii privind masculinitatea $i feminitatea, diferentele psihice.
o portretistica diferentiala, care a fost mai larg generalizata ~i
adaptata, 0 prezentam in tabelul de mai jos. E vorba de structurile
diferentiale ale masculinitatii :;;ifeminitatii. ,

Masculinitate Feminitate

Masculinitatea este asociata cu agresivitatea Fetele au superioritate in probele verbale.


moderata. Baietii au rezultate mai bune la Capacitate de opinie verbaIa mai mare. Sunt
probe Ie figurale (in testul Torrance, s-a mai sensibile ~i manifesta precocitate. Fetele ~i
evidentiat aceasta caracteristica ill mod femeile creative au muIte caracteristici de
pregnant). Baietii sunt mai independenti ~i mai masculinitate (testul Barron 1958, 1963, testul
noncollformi~ti. Baietii creativi au mai muIte Torrance 1963). Fetele tind sa prefere protectia

1963, dar ~i testul Barron 1958, ]963). Baietii defmite, personale. Sanatatea este pozitiv
caracteristici
nll au spatiu depreferat
feminitate (tot testul
ingust. In pubertate, -I relationata
Torrance la (Erick Erickson 1970). FeteIe
cu valorile prefera(BaITOn
feminitatii spatii
baieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. ]968). Fetele sunt mai dotate In dexteritati
Inegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. manuale (A. Anastasiu 1958). Au 0 mai mare
Oricntarea spatiala solicita aptitudini numeroase, rapiditate. Fetele au un potential creativ mare,
inclusiv mecanice, care sunt mai bine dezvoltate nevalidat social, din cauza condipei ~i
la baieti, dar in cre~tere la fete. Depresia este de stereotipiilor socioculturale - plus a
la 2 la 6 ori mai putin frecventa la baieti dedit la masculinizfuii culturii ~i artei - dar fetcle
fete ~i femei pe scala varstelor. ca~tiga intens teren in cinematografie, emisiuni
radio ~i TV, expunere artistidi a modei,
Dependenta In copiJarie este mai redusa ~j invaramant, munci de secretariat, telefonie,
timpurie la bilieti. medicina etc.

Au gasit diferente semnificative ~i Graves $i Bolton (1972), Wallach


~i Kagan (1965), Ward (1968) in aceste comparatii.
Exista tendinte numeroase :;;i putemice de apropiere intre
caracteristicile psihice la baie!i $i fete (lmbracaminte, gablonturi, coafura
etc.). Feminizarea profesiilor este relativ intensa ~i in cre~tere. S.S.E.
(statutul social-economic) este important. Cere mijloace ~i avere, sunt
favorizate de condifii, dar ~i absorbite in activitiW ~i tentatii diverse, inclusiv
sociale, politice ~i de frumos.
S-au efectuat ~i studii privind creierul feminin ~i masculin.

31
Nu au acela~i model perceptual. Fetele ~i baietii nu sunt crescuti In
acela~i spirit ~i principii - ~i I~i valorizeaza diferit caracterele. Nici
constitutia neurologica nu e la fel. (Ereditatea? Sau cultura diferit
stratificata?). Diane McGuiness ~i Karl Pribram (Stanford, S.U.A.)
considera ca diferentele provin de la hormonii sexuali diferiti, cu actiunile
lor.
Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali, sunete, atingere, au
tendinte depresive ~i sunt mai sensibile la stres. Marcel Konstarne (Toronto)
relativizeaza diferentele: femeile sunt, totu~i, superioare In coordonarea
precisa ~i aptitudinea de a face repede lucrurile (de exemplu, dactilografia);
totu~i, sunt ~ipe acest plan prejudecati.
Eleanor Maecoby ~i Carol Jacklin (The Psychology of Sex
Differences, 1974, S.D.A.) au parcurs cateva sute de cereetari In problema ~i
au ajuns la ideea ca s-a constituit un mit al diferentelor - unele sunt
confirmate, altele confirmabile, altele verifieabile.
Fetele au aptitudini verbale mai dezvoltate, baietii au aptitudini
video-spatiale ~i matematiee, dar sunt mai agresivi; este statut ~i rol
dobandit - ea~tigat ~i prin edueatie. Fetitele vorbesc mai repede -Intre 5 ~i
11 ani decalajul dispare. Dupa 12 ani, fetitele sunt iara~i In avans - ele
dispun de fluiditate verbala, de comprehensiune - pana la a cantari coreet
faptele.
Fundatia Intemationala a Sanatatii a efectuat un amplu studiu, In
Elvetia, In 1972. Lotul aflat In studiu a cuprins 934 femei, mtre 40 ~i 60 de
ani. Perceptia de sine, perceptia propriei sanatati, a propriei in:tati~ariintra In
u~oaracriza.
Menopauza se manifesta mai devreme la femeile, ai caror copii au
parasit easa. Femeia, dupa ce ~i-a consumat functiile traditionale de mama ~i
edueatoare, se simte mai dependenta, mai putin sigura de propria-i identitate
~i apare tendinta de a se raporta in functie de sotul sall. Descre~te, totu~i,
acordul de idei ~i valori Intre soti, conflictele sunt mai dese, solutiile de
compromis mai greu de gasit.
Raporturile sexuale scad cu varsta - seade pHicereafiziea foarte mult
- probabil pentru ca aetul sexual i~i pierde finalitatea. Scade aetivitatea
culturala, saracesc contactele prietene~ti. Totu~i, femeile eu studii eomplexe
traverseaza mai u~or menopauza, fiind mai distantate de rolurile traditionale
feminine.
Toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult, ~i-au schimbat
statutul de importanta ~i s-au Incarcat de politici adaptative tot mai
complexe ce solicita rafinamente tot mai complexe ~i inteligente. In aceste

32
soliciHiri se exprima cednta studiedi acestei proiectii a sinelui, care l§i
exprima mai lntai 0 nebuloasa diversitate operationala, eu un prag de
inteligenta ~i creativitate tot mai lnalt. In acest domeniu, s-au angajat, mai
ales, prof. dr. Salade, Petre Pufan, dar ~i spedali~ti in psihologia sod ala (1.
Manzat, S. Chelcea, P. Golu ~i altii). Vastul domeniu la care ne-am referit
este in plina constituire.
La baza constituirii acestui domeniu, s-a impus necesitatea ordonarii
activitatii industriale aflate in pEna dezvoltare. Psihologia mundi are In
atentie toate problemele psihice ale tuturor sectoarelor de activitate. In prim
plan, se afla §i s-a aflat organizarea rationala a mundi pentru a se mari, in
primul rand randamentul ~i profesionalismul persoanelor implicate in
diferite feluri de munci. In al do ilea nmd, la fel de importanta in esenta, se
afla problema (nu numai ca interogatie) a relatiei din mediile ergonomice.
La care se adauga problemele conditiilor generale ale muncii industriale. H.
Mlinsterberg, psiholog american de origine germana la universitatea
Harvard, a fost preocupat de problemele sociale ale muncii, contactele de
grup, oboseala in munca industriala. Exista foarte numeroase lucrari de
psihologia mundi, printre altii Faverge Jean a depistat variabile
semnificative, ill numar de 29, in situatii de acddentare in munca.1 De altfel,
exista profesii de peric1itate crescuta. Din studiile muncii, s-au conturat doua
probleme foarte importante: problema selectiei profesionale (S.P.) ~i
problema evaluarii in selectia profesionala. Prima se folose~te in angajarile
in munca, ~i este 0 componenta specifica de teste ce se aplica in vederea
ocuparii de posturi de munca disponibile. S.P. are compozitii de teste, plus
evaluarile din dosarul psihologic, care au specificitati legate de profilul
caracteristicilor psihice solicitate de 0 anumita profesie. Testele studiaza
statutele psihice implicate in depistarea acelor caracteristici ce sunt legate de
profesia solicitata. a.s.p.-urile au, de asemenea, date specifice unei profesii
~i au in obiectiv controlul dezvoItarii acestora in timp ~i sugerari :mcute
pentm perfectionare, in vederea unei profesii apropiate, ca profil logic, de
eel dezvoltat. Desigur, in toate centrele de psihodiagnostic - dar mai ales in
cele legate de a.s.p. ~i S.P. (formele de orientare §i selectare profesionala)
sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismului persoanei ~i a
exercitarii, in conditii bune, a profesiei, la care se produce cre~terea
randamentului mundi profesionale.
Studiile ~i teste Ie de aptitudini dominante in psihologia mundi
(inclusiv industriale), ca ~i testele de inteligent::t, invatare, atentie,

] Faverge Jean-Marie (n. 1912), Psychologice des accidentes du travail (1967).

33
I .~========------------------

dexteritate, observatie ~i aetivitate, sunt implicate iIl aceste profiluri,


impreuna cu date ale dosarului psihologic ~i de personalitate.
Un al patrulea domeniu important al psihologiei, care s-a dezvoltat
intens in secolul XX, a fost ~i este cel al psihopatologiei.
In 1981, s-a conferit premiul Nobel pentru medicina lui Roger Spery
(avea 68 de ani) ~i era profesor la catedra de psihologie de la Institutul din
Pasadena Se considera ca Spery a extras secretul specializarii functionale a
creierului (Institutul Karolinska din Stockholm atribuie premiile Nobel
pentru medicina). La propunerea premiului, se spune ca profesorul Spery a
putut demonstra, in mod stralucit, ca £lecare din emisferele cerebrale are
propriul univers con~tient. Emisfera stanga este orientata spre conexiuni
abstracte, relatii simbolice ~i analize de detalii elaborate logic. Este, de
asemenea, sediul predominant al actelor motorii (a puterii executive).
Emisfera dreapta este lipsita, in mare masura, de ceea ce i-ar permite sa intre
in relatii cu lurnea externa. Este un pasager tacut ~i pasiv care lasa, in mare
masura, grija conducerii ~i a deciziei comportamentale emisferei stangL
Lucrarile profesorului Spery permit sa se anticipeze mai clar efectele unor
leziuni cerebrale. El, dar ~i alti speciali~ti s-au ocupat de problemele
epilepsiei.
Al doilea premiu Nobel Gmnatate din el) a fost atribuit profesorului
David H. Hubel (55 ani), american de origine canadiana, profesor la
Harvard, ~i lui Wiesel, oftalmolog, neuropsiholog ~i neurofarmacolog. Cei
doi au demonstrat ca mesajul informativ, care se transmite de la oehi la
creier, trece printr-un tratament analitic prin care elementele partiale
(componente) ale imaginilor retiniene sunt decodificate In functie de
contraste, de con£lguratia locurilor lor, ca ~i de mi~carile imaginii pe retina.
Ca atare, s-au facut pa~i importanti ~i de succes privind functionalitatile
creierului - care dupa autorii citati (~i altii) functioneaza ca un computer.
Domeniul psihopatologiei este legat de cel al psihologiei medicale
clinice, de psihosomatica (K. Schneider 1962), de clasi£lcari nosogra£lce
(M. N. Mondrain 1965), dar ~i de probleme1e nevrozelor, de psiho£lziologie
~i psihofarmacologie, psihastenie, psihalergie etc. Testele clinice s-au
dezvoltat ~i ele foarte mult.
Psihologia ~i-a ca~tigat in, secolul al XX-lea, un rol important social
- 0 instrumentatie foarte larga metodologica - a ie~it din laborator ~i a intrat
in via!a concreta.
Dintre obiectivele ei de prim grad, problemele la care ill-am referit -
ale inteligentei ~i invatarii - au avut 0 evolutie mai spectaculoasa. In

34
schimb, probiemele legate de profesii ~i eele de psihopatologie au fost foarte
legate de evolutia problemelor inteligentei ~i ale invatarii.
Bolile ~i tulburarile psihiee sunt numeroase. eu dit sunt mai
importante, eu at£1tpsihopatia este mai difieila. Din tulburarile psihiee fae
parte nevrozele, neurastenia, psihastenia §i psihozele reactive.
o boala psihica importanta este schizofrenia (dementa preeoce),
psihoza maniaco~depresiva §i epilepsia. La acestea se adauga psihozele.
Exista tulburari ale proceselor de cunoa~tere, ale afectivitatii, inteligentei
etc. Toate acestea, §i multe altele, necesita ingrijiri speciale;
Exista psihoze in legatura cu modificarile organismului ~i ale
psihicului, precum melancolia involuntara, paranoia presenila, catatonia
tardiva ~i delirul de involutie.
Mai dese sunt psihozele senile, precum dementa senila, boala lui
Pick, boala Alzheimer. 0 alta categorie de boli psihiatrice sunt provocate de
afectiunile vaseulare (hipertensiunea ~i arteriosclerozele, mai ales). In
genere, §i asistenta medicala a acestor boli s-a imbunatatit. Exista spitale
speciale, precum este Spitalul Nr. 9 din Bucure§ti, pentru aceste feluri de
probleme.
Fara indoiala, in contextul R.T.S. (revolutiei tehnico-§tiintifice)
exista §i un aport a1 psiho1ogiei ~i mai ales a acelor a~a-numite domenii ale
psihologiei aplicate.
Tehnologiile psihologice, §i mai ales psihodiagnostice, au raspuns
foarte activ la solicitarile ~i cerintele sociale. Inmultirea foarte mare a
testelor a ere at, insa, ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor §i
sensibilitatea acestora. De fapt, materialele informative colectate prin
tehnicile psihodiagnostice au creat ~i alimentat domeniile cele mai
importante ale psihologiei. In primul rand, a eelor mai semnificative cum
sunt, pe de 0 parte, psihologia diferentiala §i, pe de alta parte, psihologia
varstelor. Bineinteles, psihologia generala a distilat tot prin intermediul
acestor informatii 0 noua filosofie a psihologiei. La a.eestea se adauga
constituirea de penetratii in caracteristicile functionalitatii psihicului §i a
modelului sau structural. Nu putem ignora 0 alta incitatie nascuta din
colectarea de informatii realizate prin testatori. S-au putut pune in evidenta
importante earacteristiei psihice diferentiale intre popoare.
Domeniu1 eel mai interesant, insa, care confera rol psihologiei
centrate pe te1mologiile de cercetare §i pe cercetarea propriu-zisa, ramane
eel a1 unor surprize, puse in evidenta prin testari mai ales proiective. Se
suspenda re1ativ filtrul atitudinilor (intentional con§tiente) ~i de exprimare a
dominantelor, a motivatiilor profunde, conflicte ~i stari conflictuale interne

35
~i structuri caracteriale de baza ale persoanei. Psihologia a putut penetra in
viata tacuta intema psihica, in probleme de conversii psihice in tensiunea
dorintelor ~i a pretului lor in viata de fiecare zi. Prin teste, inclusiv prin
testele proiective, se patrunde in profunzimile psihicului. lntr-o lupta relativ
permanenta eu exeesivul rol acordat calculelor statistiee, psihologia a largit
implieatiile eontrolului valorie al interpretarilor (analiza ealitativa) ~i a
descoperit, prin intermediul analizei factoriale, structuri combinatorii
interne, inteligenta ca substructura a personalitatii, personalitatea ca
aspiratie etc. De altfel, caracteristicile relatiilor dintre inteligenta §i
personalitate a capatat noi conotatii in conditiile dezvoltarii foarte mari a
teoriei informatiei §i a analogiei inteligentei artificiale (LA.) cu inteligenta
natural a a omului. Omul a creat computerul ~i inteligenta artificiala, iar
computerul a devenit forta cea mai mare expresiva a arnplificarii structurilor
operationale algoritrnice ale inteligentei urnane.
In acest vast context, s-a intensificat cerinta unei mai profunde
analize a problemelor, domeniilor ~i reanalizei tehnologiilor de cercetare
psihologica. Se afla in joc 0 oarecare necesitate de stimulare a identitatii
psihologiei [ata de ~tiintele biofizio10gice ale domeniului medieinii. Exista
boli psihice, inclusiv ale inte1igentei ~i alte boli care nu au substrat
psiho10gic, dar afecteaza proeese1e adaptarii.
Tot 1a intersectia eu medicina se afla bolile psihosomatiee ~i
domeniu1 handicapurilor. Noi ne vom centra in aceasta lucrare pe strueturile
~i tipurile ce1e mai fo10site de teste, date fiind va1iditatea §i sensibilitatea lor,
dar ~i necesitatea unei cat mai mari informatii metodo10gice.
In genere, exista 0 foarte mare atractie a psihologiei, ea domeniu, in
Romania. S-au infiintat biblioteci ~i centre de informare pe langa catedre1e
de psiho10gie a peste zece mari universitati particulare ~i pe langa cele de
stat. Reviste1e de psiho10gie, de sub egida Academiei ~i a Institutului de
Psihologie, au insa dificultati de aparitie §i difuzare. Au mceput, insa, sa
apara traduceri de teste (Rorschach, testul arborelui, testul Loretta Bender
etc.). Din pacate, desfiintarea Asociatiei Psihologilor din Romania a dus la
oarecare disociere de interese cooperante regionale pana prin 1996, cand s-a
revigorat Asociatia Nationala a Psihologilor din Romfulia.
Eforturile de a continua publicarea de reviste au fost benefice. S-au
mentinut, in acest climat relativ dificil (inclusiv pentru cercetare), revistele
invatarnantului pre~colar, (red. ~ef Silvia Dima), ale invatarnantului primar
(red.-~ef Rodica Garleanu), revista Psihologia, pe langa redactia Stiinlii .$i
Tehnicii, cu publicatii de studii ale studentilor in psihologie, mai ales (red.
Chelcea), ~i reviste noi, precum Psihoterapia Experimenlialii, condusa de

36
Iolanda Mitrofan, revista Psihologia cognitivii (red. M. Miele), revista
Prohumanitas, aparuta de prin 1992-94 ~i apoi reconstruita in 1997. Intrarea
In mileniul al III-lea a gasit psihologia din Romania in plina fermentafie, ca
o ramura bogata a :;;tiintelor umaniste, eu un trecut ~i un prezent incarcat de
eforturi ~i evenimente, pe un drum ce se contureaza ca important ~i incarcat
de proiecte interesante.
Psihologia a devenit implicata In viata sociala, prin studiul
inteligentei, a aptitudinilor ~i motivatiei ale caror capital disponibil trebuie
sa fie cunoscut ~i folosit spre progresul vietii sociale. Aceasta este una din
marile implicatii ale psihologiei modeme ca :;;tiinta de necesitate. A doua
directie de solicitari sociale s-a intensificat prin folosirea tehnicilor
psihoterapeutice. Universitatile de la Bucure:;;ti1, Cluj, Ia~i ~i Timi~oara au
ca:;;tigat implicatii, in aceasta problema, tot foarte importanta pe plan social
~i legate de ameliorarea conditiei umane. Bineinteles, exista numeroase
dificuWiti in aceste domenii ~i demersuri de implicare a psihologiei in viala
sociala :;;iprogresele ei, mai ales din cauza ea exista 0 foarte mare rata de
schimbari ale profesiilor, ale comunicarii, ale vietii sociale etc. A aparut, in
aceste conditii :;;iimprejurari, problema invalarii permanente, inc1usiv de la
distanta, pe de 0 parte, :;;icerinlele de selectie profesionala moderna, pe de
aha parte.
Psihologia s-a dezvoltat foarte mult In ultirnii 10 ani. Problemele
psihicului uman, ale valentelor, potentialului sau ~i ale competentelor
disponibile ale acestuia se investigheaza prin instrumentari metodologice
numeroase ~i din ce in ce mai complexe. Numarul de peste 10 000 de teste
disponibile indica, relativ anemic, existenta unui instrumentar tehnologic de
cercetare. Batalia pentru recunoa~terea testelor, ca instrumentar de cercetare,
a avut pe langa momentele dificile, ca cele legate de momentul demolarii
atri'.Yutelorpsihologiei din 1936 din fosta U.R.S.S., la care ne-am referit deja
in paginile anterioare ~i un alt moment dramatic, prin anii 1968-69, cand
problemele testelor au fost discutate in senatul american. Se trecea printr-o
criza economica, dar ~i in aceea a personalitatii.
Este lesne de inteles ca studierea inteligentei, a aptitudinilor, a
senzatiilor ~i apoi a perceptiilor a pus in evidenta, pe grupuri de profesiuni
sau de clase :;;colare, caracteristicile la care ne-am referit, ca sa fie
dependente de structura de ansamblu a psihicului. Oameni cu acela~i nivel
de aptitudini sau de inteligenta au un destin foarte diferit, deoarece acesta e
detenninat, desigur, de situatii ~i de evenimente sociale, pe de 0 parte, dar lji

] Activitatea prof. Iolanda Mitrofan s-a centrat pe aceasta problema.

37
de constelatia psihidi generala ce-i caracterizeaza. Fiecare persoana este
unica in felul ei. Pe de alta parte, cercetarile psihologice, centrate pe
psihodiagnoza, au pus in evidenta ca exista mai multe feluri de inteligenta,
de temperament (idee intretinuta din timpuri istorice foarte indepartate ~i
chiar prin structurile zodiacale care stabileau la oarneni 0 constelatie psihica
dictata de data na~terii in care astrele se aflau in anun1ite pozitii unele de
altele, impunand anumite trasaturi psihice ~i 0 mare influenta evolutiva a
destinului individual, in functie de modificarile constelatiilor astrologice).
S-a cumulat 0 foarte mare experienta naiva in aceasta problema,
dimensiunile prognozelor intelectualizandu-se treptat. Desigur, aceasta
evocare este legata de faptul ca ideea uniciHitii personalitatii s-a datorat unor
observatii seculare ce s:-au impus, in grilele de testare psihologica, ca 0
necesitatede a aborda complexitatea diferentiala a psihicului uman din toate
direqiile in care s-a conturat elar cerinta de diferentiere. S-au constituit
baterii de teste, acestea fiind legate mai mult de testarea aptitudinilor in
context profesional, ~i de testele de personalitate, ce au inceput sa faca parte
din dosarul psihologic individual, ca ~i de testele de inteligenta, restul
materialelor din dosar se refera, pe de 0 parte, la informatii privind traseele
de viata, ~ocuri, succese in acest traseu, ca ~i conditiile mai stabile de mediu,
cu specificul sau - iar pe de alta parte, dosarul psihologic cuprinde bateriile
de teste ale ace lor structuri psihice ce trebuie stimulate, dezvoltate,
conturate. In acest context, s-au dezvoltat testele de euno~tinte ~i cele de
dezvoltare, pe de 0 parte, pentru mare a investitie sociala ce se implica in
sistemele de invatamant ~i dezvoltarea foarte mare a testelor profesionale, a
eelor de abilitati, motivatii, pe de alta parte. Totodata, s-au efectuat sondari
ale cerintelor diferitelor profesii, clasificarile profesiilor, din punctul de
vedere al cuno~tintelor ~i abilitatilor cu care opereaza, a organizarii muncii
~i a stabilirii recuperarilor de oboseala (prin concediile de odihna ~i
refacere) ~i a stabilirii salariale, prin cantitatea de eforturi intelectuale, mai
ales pe care Ie solicita profesiunea in folos material, cultural ~i social
disponibil. S-a conturat, astfel, organizarea sociala a muncii.
Fara indoiala, omul zilelor noastre este diferit de eel din secolul
trecut ~i:tara indoiala este importanta ideea dezvoltarii seculare a omului ca
personalitate ~i mentalitate. A avut loc, dupa Rena~tere, 0 tot mai mare
viteza de dezvoltare a inteligentei umane, a personalitatii. Progresele
tehnologiilor, ale ~tiintei au crescut exponential, profesiile s-au
intelectualizat tot mai mult. Radioul ~i televiziunea au 0 uria~a contributie la
pennanenta solicitare a oamenilor prin ~tiri, emisiuni culturale, sportive etc.
Se poate considera ea mass-media, cu insuflarea sa de opinii legate de viata

38
curenta ~i cu comunicarea permanenta a tot ce se intampla mai important In
toate zonele Pamantului, dar ~i in spatiile vaste interplanetare, numeroasele
inventii :;;i descoperiri fac din omul zilelor noastre 0 persoana foarte
solicitata, implicata vast in problemele lumii ~i vietii legate de
internationalizarea comeqului, a circulatiei ~i comunicarilor (telefonice, prin
mass-media, conferinte, sesiuni ~tiintifice etc.).
Pe fondul unei tendinte puternice de modernizare, se constituie noi
~i noi cerinte soeiale. Are loe, In aceasta situatie, ere~terea foarte mare de
persoane care cunose mai multe limbi straine, Invata sa mfulUiasca
eomputere, fac perfeetionari, fae sport, eunosc mai multa muzica (chiar daca
nu identifica Intotdeauna autorii partiturilor), citesc mai multa literatura
decat inainte cu 20-30 de ani, vad ineomparabil mai muIte filme,
exercitandu-~i, astfel, imaginatia de implicatie ~i trairile virtuale. Toate
acestea genereaza sehimbari. Sub ofertele culturale foarte variate, in zilele
noastre, personalitatea umana devine tot mai uniea, cu idealuri ~i aspiratii tot
mai diferite de cele ce functionau Inainte cu cateva zeci de ani.
Complexul caIatoriei, la care s-a referit, candva, ~i M. Ralea, eu
oarecare melancolie, genereaza acum obiective legate de curiozitati de
diferite feluri, ce se obiectiveaza prin crqterea mare a numarului de oameni
ce au vizitat ~i intentioneaza sa viziteze alte tari. Experienta de viata a
oamenilor a devenit foarte diferita, fapt ce contribuie, substantial, la
constituirea de personalitati diferentiate.
Problema diferentierilor este tratata mai mult statistic in domeniile
psihologiei generale ~i ceva mai diferentiat In psihologia varstelor, dar mai
ales in psihologia diferentiala. De aeeea, In aceasta lucrare yom insista
asupra tehnicilor psihodiagnostice, ceva mai accentuat din optica
diferentelor de varsta, caracterologice, aptitudinale etc.
De altfel, in orice caz de evaluare a rezultatelor prin tehnici
psihologice se constituie ~i se folosesc diferente de varsta, sex, nivel de
cultura ~i efecte ale mediului de viata ~i de educatie parcurs de
personalitatile testate. Exista varste ~i niveluri de varsta ale inteligentei,
v:ITste ale capacitatii de scriere, de citire (coeficient de inteligenta (QI), de
dezvoltare general a), schimbari ale pragurilor senzoriale (pe varste)
implicate toate 1ntr-o curba de cre~tere in anii copilariei, adoleseentei ~i
chiar a tineretii ~i maturizarii ~i de descre~tere in anii de regresie.
Exista unele schimbari pe planul general al dezvoitarii ~i largirii
psihologiei, a subordonarii ei la unele comenzi sociale de necesitate. 1.11 acest
sens, asistam la 0 importanta dezvoltare a testelor de cuno:;;tinte, fapt de
altfel oarecum normal, data fiind valoarea mare a cuno~tintelor corecte,

39
importante ~i coerente. Acestea au tendinte, ill numeroase tari, de a inunda
viata sociala, dar mai ales ~colara ~i universitara, :?i de a inlocui sistemul
docimologic clasic eu tehnologia mai supla ~i perfectibila a examenelor-
teste. Aeeasta tendinta este in consens cu transformarile profunde ee au loc
.in viata social a ~i in structurile :?colilor ~i ale educatiei. E yorba de
construirea unui nou mod de integrare a ~colii in viata sociala, dar mai ales·
de ameliorarea sistemelor de predare, evaluare ~i mai ales de ameliorare a
terenului de confluente dintre cuno~tinte :?ipractica.
Exista 0 zona intre cuno~tinte, testele de cuno~tinta ~i inteligenta.
Problema, ea atare, a dus lao tot mai complexa studiere a inteligentei ~i
aeeasta eu atat mai muIt eu cat exista ~i 0 implicare strueturala a inteligentei
in invatare, adaptare, atentie ~i interes, mai ales sub forma sa de euriozitate.
Gandirea este modul de exprimare a inteligentei, care se manifesta,
preponderent, prin rationamente, liajele dintre ele avand fie un caraeter
inductiv, fie unul deductiv, ambele fiind foarte active. Atentia ~i interesul
sunt caracteristiciputemic inrudite, de angajare a gandirii ~i, evident, a
inteligentei.
Aceste caracteristici psihice stimuleaza energetic inteligenta, care,
la randul ei, creeaza atentie ~i interese, forte, satisfactii ~i algoritmi fini de
abordare ce se selecteaza mereu, creand operativitatea gandirii eu zone
predileete de "desfatare mintala". Senzatiile ~i perceptia lor constituie, pe de
o parte, materia prima a gandirii, dar ~i un stocaj uri~ prin reprezentari ale
perceptiilor strueturilor dobandite senzorial. Memoria are menirea de a stoca
informatii ~i experienta adaptativa, deprinderi, obi~nuinte, abilitati ~i
cuno~tinte noi. Functionalitatea operationala a memoriei este legata pro fund
~i permanent de invatare, a carei buzunare contin informatii ~i experiente
adaptative de lunga durata ~i de scurta durata, dar mai ales de durata medie,
in special datorita faptului ca ~i cuno~tintele ~i ideile se nasc, traiesc ~i mor,
sau sunt devorate de alte idei ~i cuno~tinte.
Toate, insa, sunt legate ~i implicate in personalitate, constituie
forma complexa a identitatii psihice, care se manifesta sub forme
diferentiale in arice situatie. in acest plan de discutie, psihodiagnoza are in
obiectiv individualitatea diferentiala :?ispeeificitatea ei temporala.

40
PARTEA a II- a

PSIHODIAGNOZA
INSTRUMENTELOR DE CERCETARE
CAPITOLUL III

PSIHODIAGNOZA [$1 CONTURAREA EI


INSTRUMENTAL1\.

Cuvantul "diagnostic" deriva din termenul grecesc "diagnosticos",


care insemna "apt pentm a recunoa~te". Termenii: "psihodiagnoza" ~i
"psihodiagnostic" au fost creati prin analogie ~i extrapolare a sintagmei
"diagnostic medical". Termenii, dqi relativ asemanatori1 au in obiectiv
diferen!ieri de abordare a £lintei umane, deci nu se acopera integral ca sens
~i semni£lcatie ~i mai putinca obiectiv.
Medicul jdentifi£a, dupa cum se ~tie, prin simptome ~i analize de
laborator o.ilnumita m~8Qk Diagnosticarea medicala a pus~ipunein
eviQ~nt~_~i modi£lcar!J2§ihice, mai mult sau mai putin evidente (nelTril~e~'
>,-.;-- - . - - -_.,- --"._.~- -

team a, tenshU1i psihice etc.), mai ales in cazul bolilor psihosomatice.


In cazuri de tulburari ~i handicapuri psihice (pentru ca exista ~i
aceasta categorie de situatii), psihodiagnoza are functii complexe, similare §i
coordonate eu cele ale diagnozei medicale, activitatea psihologului £lind
intersectata, in astfel de cazuri, eu aceea a medicului, neurologului, ~i are
sarcina de a core1a simptomele §i disfunctionalitatile gasite de ace§tia,
pentm a-~i contura mai exact evaluarea psihodiagnostica. Fara indoiala, in
cazuri de boli psihosomatice este bene£lca 0 consultare psihodiagnostica
inversa, a psihologului solicitat de medic, pentru a se evalua gradul de
tensiuni implicate in situatia de dinaintea stabilirii diagnozei medicale ~i
dupa, §i pe acest fond, modul in care i se comunica bolnavului rezultatele
analizelor medicale.
Diagnoza psihica aetioneaza, insa, mai mult pe terenuri psihice
relativ obi~nuite, ~i aceasta nu pentm a stabili normalitatea, fapt in care este
angajata, uneori, ~i diagnoza medicaIa (ca functie de control), ci §i pentru a
stabili unele potentialitati psihice, in vederea valorizarii sau stimuIarii
dezvoltarii lor, ori in vederea implicatiei sociale mai complexe a posesorului
acelor potentialWl.ti; include, ca atare, §i prognoze.

43
Psihodiagnoza este un act de investigatie psihologica a unui caz ~i,
concomitent, 0 sinteza logica ce permite organizarea coerenta ~i con~tienta a
unor masuri generale de interventie, prin evaluari generale ~i particulare de
influentare a dezvoItarii personalitatii cazului considerat, prin analize
valorizante educativ, sau legate de programele de viata, inc1usiv volum de
activitate. Psihodiagnoza exprima ~irezultatele (decizia) privind selectarea a
ceea ce este mai potrivit ~i important pentru liniile de perspectiva ale
dezvoltarii psihice, in cazul considerat. Decizia recomandarii, in urma
psihodiagnozei, dar ~i structura ei sunt core1atecu anumite obiective legate
de cele ce au determinat solicitarea acesteia. Altfe1 se fac psihodiagnoze
pentru a stabili nivelul inte1igentei de 0 anumita structura (dar ~i a
inteligentei in general), pentru depistarea unei intarzieri sau deteriorari ale
inteligentei, anumite aptitudini (~i inteligenta disponibila in directia
acestora), dar ~i cauzele ce determina deteriorari sau intarzieri de
dezvoItareainte1igentei.
In ace1a~i sens, intereseaza conduitele conformiste sau
nonconformiste, opiniile ce Ie alimenteaza gravitatea influentei acestora etc.
Asadar. psihodiagnoza selecteaza ceea ce este mai potrivit si important
pentru directiile si liniile de perspectiva ale dezvoltarii persoanei aflate
In cazul considerat. Aceasta caracteristica a activitatii psihologului modem
este apropiata de cea a pediatrului modem. Ambii au in atentie annonizarea
nivelului de adaptare biofunctiona1a ~i psihica (optimaIa) de adaptare la
conditiile vietii a celor aflati in stare de psihodiagnoza. Data fiind aceasta
structura a psihodiagnozei, ea a fost introdusa in ~coli, in numeroase tari
dezvoltate, pentru a crea 0 mai inalta structurare psihica ~i 0 recuperare, la
nevoie, a implicatiei psihice a e1evilor de diferite niveluri, la cerintele
profilului ~co1iirespective, la cerinte1e vietii sociale, deci, de adaptare a
elevilor la nivelul optim al ratei de dezvoltare culturala, informationala ~i de
civilizatie, ~i socializare civica, in genere. Chiar in a.cest context de
obiective, psihodiagnoza construie~te 0 relativa generalizare motivationala,
a caracteristicilor psihice mai generale ~i u~or observabile (spiritul de
observatie, limbajul curent, spiritul de ordine, formele de relationare,
interesele, liosirurile preferate, aptitudinile, cultura, inteligenta, structura
morala etc.); toate acestea se consemneaza ordonat in dosarul psihologic.
PSIHOLOGUL CONTEMPORAN $1 CERINTA MUNCH iN
ECHIPA
In zilele noastre, este necesara munca in echipa pentru investigarea
ill orice domeniu.

44
In diferite locuri, in care activeaza psil1ologul: ~coala, intreprinderi
industriale, comerciale, sociale, in familie, dispensare etc., este necesara
colaborarea infonnativa stn1nsa intre psiholog ~i ceilalti investigatori ai
conditiei umane.
In cazul in care se face "orientare ~colara ~i profesionala" (O.S.P.)
sau angajari intr-un post de munca, informatiile medicului privind gradul de
sanatate, dar ~i anumite deficiente (vizuale mai ales, dar ~i auditive,
debilitate fizica, mobilitate scazuta etc.), sunt foarte implicate. Unele sunt
semnalate in certificatul medical. Aceste informatii sunt folosite de psiholog
in vederea raportarii la cerintele profesionale, ale caror profiluri sunt, In
general, cunoscute ~i folosite prin activitatile informative colectate fie de
catre psiholog, pedagog sau sociolog, fie de la familie ~i de la profesori sau
persoane cunoscute. Psihologul colaboreaza cu medicul ~colii, cu dirigintii
~i eu profesorii care semnaleaza deticiente ale elevului in anumite feluri de
activitati ~i de cuno~tinte. In clinic a, psihologul colaboreaza cu medici de
diferite specialiUiti.
In multe tari, medicii psihiatri poseda ~i 0 licenta in psihologie, in
altele, 0 licenta in pedagogie. ~colile modeme cer tot mai asiduu
psihologului ~colar cuno~tinte vaste de pedagogie ~i sociologie. Nu este
lipsita de semniticatii constatarea ca pedagogul singur, oricat de mare
competenta ar avea in orientarea ~colara ~i profesionala, are tendinta de a
transfonna acest proces in munca didactica, ceea ce nu corespunde decat in
parte cerintelor complexe ce sunt reunite in activitatea de O.S.P. Pe de alta
parte, medicul este complet dezarmat in fata acestei probleme, atunci c~nd
este yorba de copii sanato~i. Economistul ar fi tentat sa evalueze capacitate a
tinerilor numai dupa randamentul activitatii ~colare la matematica, primejdie
ce-i caracterizeaza, adesea, ~i pe pedagogi. Am aminti numai faptul ca
Newton a avut note mediocre la ~coala, ~i sunt destule alte cazuri de acest
fel.
Domeniul psihodiagnozei a putut sa 'progreseze datorita dezvoltarii
psihologiei experimentale ~i testelor, dar, mai ales, evenimentelor de la
sfar~itul anilor '60, cand 0 situatie de criza ~i discutii legate de
psihodiagnoza, provocate de 0 mi~care antitest din U.S.A. (aflata intr-o
perioada de criza economica), a creat discutii in Congresul American cu
psihologi ~i intre psihologi. A. Anastasi a participat la aceste discutii care,
printre altele, au reactivat problemele deontologiei psihologice, dar au
generat ~i necesitatea ca dosarul psihologic sa cuprinda informatii cat mai
numeroase de ordin medical, pedagogic, juridic ~i social, privind persoana
testata.

45
Actul de diagnoza psihica este un act complex, responsabil,
confidential, care clasifica fapte ~i conduite, atitudini ~i interese,
competente generale ~i speciale, atitudini morale, sociale fata de sine ~i de
altii, fata de munca, ~i responsabilitatea pe care 0 are, fata de acestea, orice
persoana.
CE SE POATE INVESTIGA PRIN EXAMENUL PSIHOLOGIC?
Intrebarea, ca atare, este legitima~i de prima importanta pentru
justificarea diagnozei psihice; de aceea am considerat important sa ne oprim
asupra ei.
Se stie di activitatea psihica nu se poate studia direct. ci doar
prin manifestarea ei. Aceasta conditie a cunoa~terii nu e specifica doar
pentru psihologie. Oricine ~tie ca majoritatea ~tiintelor opereaza, in zilele
noastre, in conditii similare (fizica, inclusiv fizica atomica, biologia celulara
etc.).
Exista mai multe feluri de manifestan psihice. Ele se exprima ca
variabile dependente sau intennediare, deoarece exprima caracteristici ale
unei personalitati umane date, de care depind. Orice manifestare, sau act de
comportament, este rezultatul a doua elemente: natura persoanei sau
starea (subiectului Ulnan considerat), ~i situatia in care se afla subiectul.
Natura subiectului actioneaza sau reactioneaza la caracteristicile ~i natura
situatiei, care devine sursa de stimulare a comportamentului sau a
constelatiei de reactii ce au loc fata de situatie. Comportamentul poate fi
observat, evaluat. Sursa de stimulare nu este intotdeauna evidenta,
depistabila ~i masurabila. Aceasta cu atat mai mult cu cat asupra unor
subiecti diferiti efectul stimulului poate fi ~i el diferit, chiar la acelea~i surse
de stimulare. Acest fapt se datoreaza, in mare masura, motivatiilor diferite in
momentul actiunii stimulului. A~adar, au foarte mare importanta
comportamentele motivationale constituite in cadrul surselor conditionate ce
s-au format deja ~i sunt active la persoana in cauza. Sursele actioneaza ca ~i
cum s-au integrat in stimularea campului psihic, angajandu-l in situatie.
Eston Jackson Asher, Joseph Tiffin ~i colaboratorii acestora au
0semnalat faptul ca 0 conditie sau un obiect extern devine constituent al
\ mediului psihic, atunci cand produce influenta. efecte asupra personalitatii.
• ~ Tocmai de aceea, un obiect din ambianta poate fi prezent, din punct de
\ vedere fizic, dar absent, din punct de vedere psihic ~i myers. Relatiile
f interpersonale, ca ~i persoanele inse~i incluse, se supun acelei~i reguli. 0
; persoana poate sa nu fie acola unde este, ~i sa fie acolo unde nu este, prin
\llSpectele virtuale active in universul ~i filmul interior. In genere, orice
persoana dispune de un coeficient permanent de vigilenta. implicata si
46
activata la necesWiti deadaptare si de aparare, pe de-o pmie, dar ~i la
necesitati de curiozitate. de obligatii. din datorie. mila. dragoste etc., pe
de aha parte.· Vigilenla perceptiva implica semnificalie percepliei care
devine observalie. Aceasta cauta relalii ~i semnificalii intre formele de
organizare a celor observate ~i semnificalia ce Ii se poate confen.
Putem considera drept componente masurabile de prim ordin cele ale
,- ",-,'~' ,;.,. ,t;+ 'y.'._ ..,.r";'-;'."":·~"";"'~J'," ",' -,,,"._,~,, -,_ .."-•. --ce

campului psihologic: activitatile (productive )$(performantele acestora; mai


ales, performantele exprima, in mod concentrat, caracteristici importante
ale personalitatii. Tot componente masurabile sunt $i oerformantele de
gasire a unor solum intr-o situatie complexa ce se cere rezolvata. sau
gasirea factorului cheie in rezolvarea unei orobleme. Toate acestea pot fi
considerate activWili productive.
Analiza activitatii (productive) ofera psihologului un material
bogat $i sernnificativ pentru diagnoza psihiciL Prezinta importanla, mai ales,
analiza performantelor si a timpului de implicarel in ele. E yorba de
performante1e din diferite tipuri de activitati, fluctuatia lor, curbele,
ponderile performantelor (maximale ~i minimale), volumul lor, densitatea
o5iconstanta, ritmul ~i calitatea produselor, care constituie tot atalia
parametri importanli de masurare a manifestarii aptitudinilor, deprinderilor,
capacitatilor, dar ~i a atitudinii, eventual preferenliale, fata de 0 activitate
sau aha, ~i implicit exprima ~i 0 structura atitudinala, consolidata sau nu,
fala de anumite categorii de activitati, un volum individualizat (personal) de
capacitali ~i atitudini fata de activitatea respectiva, un. anumit grad de
incareare a aetivitatii in eauza eu deprinderi. 0 socializare a tuturor
. acestora etc.
In performante se evidentiaza insusirile innascute si educate ale
personalitatit Performantele se sondeaza prin teste, in care se cer rezolvate
probleme de dificultlti gradate ascendent, la tineretul ~colar. Gradarea
dificultatilor este foarte importanta. deoarece pune in evidenta nivelul
pana la care s-au dezvoltat capacitatile de activitate productiva a
persoanei in cauza. Astfel de probe mai pun in evidenla ~i capacitati de
perseverenta, de auto control, simtul datoriei, nivelul invatarii
consolidate in domeniul unor diferite activitati (inclusiv mentale).
Capacitatile enumerate mai sus constituie prezenta latenta a unor
caracteristici psihice formate si consolidate. mai ales prin invatare.
Prezinta interes ~i faptul ca in formele de activitate are loc 0 structura latenta

1 Timpul de rezolvare exprima consolidarea deprinderilor, dar ~i caracteristici de


comportament ~icompetentli.
47
~i discreta de "proiectare", prin care se exprima, condensat, numeroase
trasaturi de personalitate.
Acest fapt sta ~i la baza [olosirii testelor proiective in examenul
psihologic. Procesul de proiectare large~te aria analizei psihodiagnostice.
Exista 0 proiectie functionala, complexa, normal a, dar ~i 0 proiectie
conventionala, menita sa creeze 0 buna impresie in interrelatiile personale;
exista 0 proiectie de exprimare a rolului si statutului social, in mare
masura de impunere a statutului personal. La persoanele cu identitate duala,
aceste forme de proiectie sunt mai complexe. Mecanismele de proiectie pot
stimula sau bloca performanta, in functie de situatie. Pot crea 0 foarte mare
angajare in cre~terea performantei, preponderent in situatiile de concurenta
(mai ales la subiectii cu personalitate activa). Despre problemele proiectiei
yom mai face referiri pe parcursul acestei lucrari.
Analiza comportamentului constituie sursa cea mai diversa ~i
saturata in aspecte corectoare ale psihodiagnozei situationale (prin teste,
experimente, convorbiri etc.). Comportamentul se refera la totalitatea
reactiilor pe care 0 persoana Ie exprima, in mod specific, fata de incitatiile
incluse in factorii de mediu. Comportamentul se constituie, de fiecare data,
pe baza unei selectii dintr-o multime de reactii posibile, alegere ce implica 0
interventie a inteligentei adaptative, din conduite acceptabile, ca exprimare
~i, maximal, potrivite situatiei, ~i la conferirea unui statut al acesteia, prin
care interrelatia sa devina functionala ~i benefica. Prin comportamente de
intercorelatie (sociale) se exprima forme de adaptare, dar ~i de exprimare a
st~tutului de intercorelatie maximal, adaptat la relatia cu partenerul din
intercorelatie, dar ~i cu imaginea pe care subiectul dore~te sa-i fie atribuita ..
Comportamentul se refera la reactivitatea integrala a ansamblului fiintei.
in afara comportamentelor de interrelation are ' exista
comportamentele de autoservire. dar si de servai (a celor din familie, din
profesie, din mediul general social), comportamente la schimbari
pozitive. ne2:ative. la situatii de asteptari. la frustrari. succese etc. Mai
ales, behaviori~tii au analizat caracteristicile ~i structurile
comportamentelor. Watson John Broaders (1878-1958) a subliniat diferenta
dintre comportament ~i conduita. Comportamentul are structura,
dinamica, durata, intensitate, dimensiuni ~i rezonante. Comportamentele
se exprima sub forme de conduite1, comportamente verbale ~i structuri

] Comportamentele sunt reactiile la situatie, iar conduitele se refera la calitatea


comportamentelor.
48
emotionale ~i expresive. Comportamentul verbal poate fi diferit In variate
situatii.
Comportamentul se exprima ~i In activitati, cum ar fi jocul,
lnvatarea, munca. El proiecteaza sti1ul activitatilor, gradul de suplete ~i
flexibilitate al adaptarii la conditii noi de existenta sau la solicitari noi.
li1tereseaza frecventa ~i varietatea, gradul de ajustare ~i performanta al
conduitelor, preferintele ~i nuantarea acestora. Exista elemente spontane
constituente ale comportamentelor (incon~tiente), dar ~i elemente deliberate,
selectate, con~tientizate ~i afi~ate intentionat. Politica, angajarea in situatii
dificile pentru a Ie rezolva, cultura, dar ~i caracteristici morale (de a fi bun
sau indiferent, arogant, timid, rauvoitor etc.) se manifesta in
eomportament.
Aceste aspecte caracteristice ale comportamentelor se structureaza,
in timp, devenind suport al algoritmilor eomportamentali de fond, algoritmi
ai expresivitatii comportamentului cu variabilitati potentiale de folosire a
aptitudinilor ~i de aetivare fundamentala a deprinderilor. Aceasta
diversifieare este in cre~tere, IncepfuId eu perioada pre~colara ~i in discreta
descre~tere in perioadele de involutie psihiea a varstelor de regresie.
PosibilWitile de exprimare comportamentala sunt relativ reduse in
fimpul stabilirii unei dia!rooze psihiee: torosi. ele sunt semnifieative. In
genere. se ineearca sa se obtina comportamente provocate (Hartstone si
Mav. Henning etc.).
Cunoa~terea caracteristicilor comportamentale se suplimenteaza prin
anamneza, prin diferite informatii date de persoanele care 11 cunosc pe
eel ee urmeaza a fi testat.
Observarea eomportamentului, din timpul ~edintelor de diagnoza
psihica, poate suplimenta eunoa~terea caraeteristieilor comportamentale,
care au ~i variabile emotionale mai tensionabile sau mai putin tensionabile.
A~a cum am mai mentionat deja, comportamentele se exprima sub
forma de conduite, eomportamente verbale ~i structuri expresive.
Comportamentul verbal are mai muIte earacteristiei. Este unul in
situatiile protoeolare, oficiale, soeiale, politiee, familiale, in eolective de
aceeasi varsta sau de aceeasi· profesie, ~i altulin situatii tensionale deeM
in cele netensionale, cand se desfiisoara eu persoane eunoseute ori cand
persoanele dialogului sunt necunoscute. In comportamentul verbal, se
proiecteaza nivelul de eultura si civilizatie, intelif!enta, adaDtarea
sociala, dar ~i blocaie de timiditate, aSDecte nonconformiste, reactii
eoprolalice (lnjuraturi ~i asocieri aculturale etc.), ce se exprima mai precis
prin termenul - conduita.
49
Limbaiul are stil, voeabular, deeenta sau indeeenta,
earaeteristici 2ramatieale respectate sau nu etc. Pentm psiholog,
comportamentul verbal are mare importanta. Valoarea diagnostica are ~i
coloratura tonala a voeii, aeeentele din ideile sau relatarile de diferite
feluri de vorbire (comunicare), tonul familial, eel incareat afeetiv pozitiv,
tonul a2resiv, eel indiferent, din dorinta de nean2aiare, sau indiferent.
din dorinta de a semnala 0 seadere a afeetivitatii, 0 discreta reieetie etc.
Nu putem ignora comportamentul grafic verbal, ponderea ~i caracteristicile
acestuia in viata omului. De altfel, se ~tie ca grafologia implica indici
privind identitatea (falsurile serise se pot deseoperi). In cazurile serierii, se
pun in evidenta mai multe caracteristiei de personalitate ~i de aptitudini. Dar
la acestea ne yom referi, in mod deosebit, intr-unul din capitolele acestei
lucran, dat fiind faptul ca probele grafologice sunt folosite ~i ca probe
juridice. Caraeteristieile limbaiului oral si seris pun in evidenta si
defeete de vorbire, de eomunieare si de inteli2enta. Prin limbaj, se
exprima inteli2enta, dar ~i afectivitatea, eultura, earaeterul si
temperamentul; aspeetele de fond ale personalitatii, mai ales in dialogul
cu persoane apropiate, dialog in care se manifesta chiar ~i stmctura
limbajului insdiunat in copilane, mai mult sau mai putin vulgar.
Comportamentul verbal Dune in evidenta ~i aspeete ale adaptarii in
aeeste cazuri: conformismu}. atitudinea fata de eeilalti. fata de sine. fata
de moravuri. obieeiuri etc.
Studiul expresiei. Expresia face parte din ceea ce se nume~te
C.N.V. (comunieare non-verbala), constituind, de asemenea, 0 sursa
importanta de informatii cu privire la earacteristicile psihice proiective. in
prineipiu. manifestarile comunieative umane se intind pe 0 2ama foarte
lar2a - de la manifestarile pantomimiee spontane sau intentionate, la
cele mimico-l!estieulare, mimico-expresive, ell componente, adesea,
pregnante (precum eritemul de pudoare, inro~ireasau palidarea fetei, reactia
de surpriza, de manie, de spaima etc.). Klages L. (1872-1956) a pus in
evidenta faptul ca exista relatii intre expresie si temperament. In acest
context, expresia este mai retinuta la temperamentele flegmatice. L.
Corman a elaborat 0 tipologie a caracteristicilor faciale, pomind de la
ipoteza ca fata constituie cartea de vizita a personalitatii ~i a Intregii
con~tiinte. Expresia este socializata ~i a capatat functii de comunicare eu
tendinte de intemationalizare. Fiind socializata ~i culturalizata, expresia
(mai ales a fetei) este supusa educatiei, avaud planuri de elaborare foarte
complexe. Functiile de comunieare ale expresiei sunt folosite intens i.!!
arta teatrala. In viata curenta, expresia este supusa intereseIor. atentiei
50
ce se acorda evenimentelor din iur ~i persoanelor;dar eXDresia are ~i
funetH de fatada, adidi de a contura imaginea de sine lutr-un anumit feI,
voit. Comunicarea non-verbaUi are, uneori, ~i caracteristici zonale. A~a, de
piIda, gestica expresiva pentru da ~i nu, prin mi~carile capului este la romani
intr-un fel, iar Ia bulgari cu totul altfel (dau invers din cap).
RELA TARILE SUBIECTULUI
o interesanta sursa de informatii utile pentru psihodiagnoza este
aceea a interpretarilor ~i comentariilor subiectului (a persoanei
diagnostic ate), privind diferite situatii, probleme de viata, imagini etc.
Acestea permit, de asemenea, 0 vasta studiere a fimctiilor proiective ale
personalWitii. Si in aceste tipuri de manifestari exista componente spontane
~i se evidentiaza caracteristici multilaterale structurale ale personalitatii,
probleme ce-l preocupa pe eel testat, mai mult sau mai putin, unele obsesii,
aspecte care releva cauze de disconfort psihic. Interpretarile ~i comentariile
subiectului pot fi provocate. Toate acestea constituie 0 infrastructura
complexa ~i semnificativa ce poate fi comparata, ca importanta ~i
consistenta, cu ceea ce reprezinta tesutul conjunctiv pentru organism.
Interpretarile subiectului pun in evidenta dificuWiti subiective si
objective. Prezinta interes ~i importanta frecventa, natura, structura lor,
obiectivele implicate ~i gradul de con~tientizare ale acestora, ca ~i efectele
necon~tientizate ale lor, dar ~i efectele necon~tientizate secundare, marginale
ale tensiunilor legate de prezenta dificultatilor subiective ~i obiective.
in rezumat, nu exista nici 0 manifestare umana care sa nu poata servi
ca material pentru diagnoza psihica. In orice caz, experienta ~i teoria, sunt,
deopotriva, utile ~i necesare in activitatea de investigare, care este ~i
activitate de cercetare ~tiintifica (in permanent a) in psihologie, ~tiinta a
omului, "acest necunoscut".
De fapt, psihodiagnoza nu se reduce la folosirea tehnicilor
disponibile, nid la materialul de informatii ce se colecteaza cu aceste
tehnici. Ca in orice cercetare, prin diagnoza psihica se pune naturii umane 0
intrebare, se cauta un raspuns care devine, intr-un fel, valabil pentru mai
ample probleme esentiale privind personalitatea umana. Actul de diagnoza
psihidi este doar momentul prim al unei activitati mai complexe, aceea de
recuperare ~i de reconditionare psihologica a dimensiunilor complexe ale
personalitatii umane. Actul de diagnoza psihica este de compatibilizare a
aspectelor psihice cele mai complexe din constelatiile psihice active, in
vederea optimizarii universului interior ~i a eficientei contribuante a
conduitelor umane. Diagnoza psihica este utila pentm psihoterapii sau
restaurari ale proceselor de educatie sau/prin reeducatie. Exista numeroase

51
cazuri ~itipuri de tehnici terapeutice. Cu cat un caz este mai dincH. cu atat
este mai necesara 0 !!ama lar!!a de miiloace (metode) terapeutice.
schimbare a mediului de viata. a obiectivelor etc. Dar asupra acestor
probleme yom reveni.
Nu putem incheia aceste consideratii rara a face referiri la faptul ca
exista cazuri cu totul ie~itedin comun, din parametri obi~nuiti. 1. Domeniul
paranormalitatii inglobeaza fenomene psihice ~i conduite ce se implica in
doua marl categorii ~i anume: cateuoria fenomenelor paranormale
propriu-zise ~i a doua a, 2. fenomenelor parare:ice. 1.1 Fenomenele
paranormale ar fi de genul "vedere colorata cu degetele", "telepatia" sau
"presimtiri care se adeveresc". Acestea sunt expresii ale unor forme de
cunoa~tereextrauzuale in timp ~i in spatiu, sunt relativ putin frecvente ~i nu
de putine ori discutabile. 1.2 Fenomenele para!!nosice constituie 0
cate!!orie de fenomene paranormale mai deosebite. Ele se exprima prin
vindecari spectaculoase sau miraculoase (care sunt consemnate ca
"minuni" in scrierile religioase apocrife mai vechi). Aparitia de sti!!mate
pe corp, ca insemne speciale, 1a un moment dat, au fost, de asemenea,
trecute in evidenta speciali~tilor in parapsihologie (J. B. Rhine, Robert
Tocquet, Pierre Duval, de Tirrel etc.\ La Universitatea Duke, din Carolina
de Nord, exista un laborator de parapsihologie care dispune de 0 bogata
banca de fenomene paranormale ~i se efectueaza studii, mai ales de catre J.
B. Rhine. In 1974, revista Impact a publicat 0 serie de 1.3 fenomene d;
precounitie (1964). Peste 10 ani, acee~i revista a consacrat un numar intreg
fenomenelor de para~tiinta. 1.4 Exista ~i cazuri de parapsihologie mai
ciudate, dominate de capacitatea unor persoane de a putea deserie ~i urman,
de la marl distante, des~uran de evenimente, ghicind eu mare precizie
suecesiunea lor. Robert TocQuet a deseris, printre altele, miraeulosul eaz al
lui Louis Fleury, care la 10 ani nu ~tia sa se imbrace, sa se spele ~i umbla
foarte dezordonat imbraeat. Se ~tie ca Louis Fleury a devenit unul din cei
mai mari calculatori ai acestui secol. Robert Tocquet a emis ipoteza ca
ciudata intarziere de dezvoltare a lui L. Fleury a fost, de fapt, expresia unei
dificultati de adaptare a unui creier exceptional, la mediocritatea mediului in
care ~i-a desfii~uratdebutul marele calculatorist. Gare nu s-ar putea explica,
la 0 alta scala de valori (cea literara), faptul ca Lucian Blaga a vorbit abia la

I J. B. Rhine, Le double puissance de I 'esprit, Payot, sau Les nouveaux mondes de l'esprit,
Payot, 1965.
Pierre Duval, Nos pouvoirs inconnus, "Encyclopedie Planete", 1965.
52
4 ani? 1.5 L. L. Vasilievl a studiat sugestia la distanta. Exemple de sugestie
se constata, frecvent, in fenomenele placebo (se substituie medicamentul cu
un spectru foarte complex de actiuni, ;;i, de obicei, foarte scump, cu un
medicament ce contine sub stante absolut neutre), efectele fiind, la
numeroase persoane, identice cu cele substituite. In aceea;;i categorie, se pot
trece ~i fenomenele predictive (efectul Dunn). Fenomenele paranormale sunt
de foarte multe feluri. Exista tot mai numeroase centre de cercetare care Ie
inregistreaza ~i e~aboreaza statistici, emit ipoteze ~i largesc tot mai mult aria
acestor fenomene, numite din ce In ce mai mult fenomene Psi. Mai recent,
exista numeroase filme seriale care difuzeaza situatii ~i fenomene Psi.
Numai ca aceste difuzari sunt eu 0 tenta relativ agresiva, fata de cele ce au
fost semnalate prin anii 1960-1970.
2. Fenomenele parandce (de fapt tot fenomene Psi) se
caracterizeaza prin faptul ca nu se consurna la nivel dominant intelectual, ci
declan;;eaza reactii fiziologice ciudate ;;i mai greu de explicat. A;;a sunt
fenomenele de psihochinezie (mi;;carea obiectelor tara contact direct cu
ele). Cercetarile de parapsihologie mentionate (J. 'B. Rhine, Pierre Duval)
constituie experimente interesante invocate, care atrag atentia asupra
caracterului extrem de simplist al psihologiei ;;i al conceptului de
normalitate psihica.
CATEV A REGULI GENERALE PRIVIND DIAGNOZA PSIHICA
Exista trei categorii de reguli a caror cunoa~tere este absolut
necesara in munca din acest domeniu.
Ele se refera la limitele diagnozei psihice, la cunoa;;terea conditiilor
care favorizeaza deteriorari psihice, ~i apoi caraeteristicile de continut ale
activitatii psihice reflectate In psihodiagnoza.
Desigur, corectitudinea analizei in diagnoza psihid depinde de:
tehnicile de investigatie (de finetea lor); coroborarea tuturor datelo:r
privftoare la sllbiectuI investigat sf de categoria de caracteristici si
dezordini sall intarzieri de dezvoltare ce trebuie investigate sall ~u>ar in
psihodia1!onstic.
1.1. Ca re1!uHi generala. functia de predictie a dia1!nozei
psihice trebuie considerata ca relativa, atata vreme cat nu este terminata
dezvoltarea ~i maturizarea persoanei, dar $i in anii de regresie. Ca atare,
exista 0 valoare aproximativa a diagnozei psihice - datorita caracteristicilor
dezvoltarii psihice (legilor), a ritmurilor dezvoItarii, a factorilor care
influenteaza ritmul dezvoltarii, ca ~i a caracteristicilor involutiei ~i regresiei

I L. L. Vasiliev, Parapsihologie, Paris: Payot, 1963.


53
psihice din anii batnlnetii. Nu trebuie sa uitarn faptul ca se cunoa~te inca cu
aproximatie programul ereditar uman1 ~i este dificil de stabilit ce intluente
sociale se vor exercita, in timp, asupra persoanei umane in timpul vietii (mai
ales in zilele noastre, dind exista 0 foarte mare emigrare). La acestea se
adauga un procent de relativitate a predictiei ~i datorita conjugarii acestor
factori pe fondul unei dezvoltari inegale a structurilor psihice in·general, dar
~ia vietii sociale ca mediu de apartenenta ~iinfluenta.
1.2. Funcliile de predictie ale psihodiagnozei sunt conditionate de
varsta subiectului testat. Cu cat subiectul este mai tanar, cu atatpot surveni
schimbari nu numai de grad, ci ~i schimbari de structura psihica, fapt ce face
necesara 0 suprave2:here dia2:nostica organizata.
1.3. Prezinta interes pentru cel ce face psihodiagnoza faptul ca
exista perioade de dezvoltare psihica. in care frecventa dezordinilor
psihice este mai mare; acestea sunt perioade de restructurari psihice, pe
traseele maturizarii. A~a sunt perioadele pre~colare, dar mai ales cele ale
puberHitii~i adolescentei. Aceste perioade au 0 fra2:ilitate mare, datorita
faptului ca alaturi de implicarea unui mai mare grad de maturizare cognitiva
~i afectiva, ritmul dezvoltarii psihice a con~tiinteide sine ~i a identitatii sunt
mai intense. Tot fragila este ~i perioada menopauzei feminine. Exista
diferente imvortante si de sex. nu numai de varsta. privind tivolo2:ia
umana, fapt ce imprima diferente specifice proceselor de dezvoltare
psihica. in acest context, se poate vorbi de structuri psihice; perioadele
copilariei ~i cele ale batr?-.netiisunt, in genere, mai fragile ~i se cer protejate
pe plan social. Conditii de fragilizare psihica se pot constitui ~i in urma
influentelor mediului, dadi acesta contine conditii de dezvoltare minate.
Acestea pot provoca fragilizari ~i chiar deteriorari psihice. Exista dezordini
psihice de scurta durata, de~i orice dezordine psihica, mai ales carentiala, are
tendinta de a se permanentiza ~i, deci, de a se agrava, daca nu se intervine in
vreun fel ~i daca nu se amelioreaza conditiile de existenta (de mediu) care
au provocat dezordinile psihice respective.
1.4 Cea mai mare frecventa a cazurilor de dezordini psihice, la
copii provin din familiile dezorganizate, din mediul familial supraautoritar
sau avitaminizat afectiv sau moral etc. Este necesara ~i studierea mediului
de provenienta ~i a celui de apartenenta, deoarece acestea au cele mai
putemice intluente la varstele de dezvoltare a copiilor. Deci, alaturi de
probele psihologice, ce se refera la subiectul considerat, este necesara

1 Chiar dacli a f05t decodificat coduI genetic.


54
cunoa~terea mediului permanent familial, ca ~i a celui ~colar ~i (cel mai
larg) social-cultural, inscrise in biografia ~iadaptarea subiectului.
2.1. Modificarile frecvente de rel!im de edueatie. ea si educatia
excesiv Iiberalizata favorizeaza formarea de dezordini de dezvoltare ale
comportamentului (determinand 0 gama larga a dezordinilor, denumite ale
"bunei stari"). Modificarile frecvente profesionale, de rol ~i de statut social,
au acelea~i efecte. Un efect puternic are ~i retragerea din profesie a
persoanelor care au fost foarte active ~ifoarte ata~ate de profesiunea lor.
2.2. Conditiile de viata, ea suprasolicitarea, tensiunile frecvente
provocate de activitati permanentizate in asalt, provoaca tensiuni
interioare si pot genera stan de oboseala. sentimente de incapacitate si
insatisfactie. Ele contribuie la deteriorarea generaUia personalitatii, inclusiv
1a aparitia formelor grave de alienare. in cazurile de suprasoiicitare, se
instaleaza astenia, timiditatea excesiva, instabilitatea psihica, starile de
depresie etc. Se impune necesitatea de a stabili daca anumite caracteristici
de acest fel au caracter episodic, reprezinta 0 expresie tipica a dezvoltarii
psihice, constituie un efect al suprasolicitarilor excesive si persistente
sau sunt constitutive (~i due la schizofrenie, dementa precoce etc.). Situatia
inversa, aceea de subsolicitare. devalorizeaza oersonalitatea prin
neantrenarea capacitatilor si a mecanismelor ..creatiei, prin faptul ca
deformeaza domeniul atitudinilor ~i responsabilitatii -~i nu creeaza conditii
favorabile pentru dezvoltarea de aspiratii ~i de comportamente rezistente la
conditii mai pulin favorabile de activitate.
In perioade de recesiune economica, exista 0 cre~tere a starilor de
tensiune, se constituie nevroze, generate de nelini~te, teama de ~omaj, de
neacordarea salariilor la timp, de cre~terea preturilor care devalorizeaza
disponibilitatile unei vieti normale cu trebuinte ~ieu satisfacerea lor.
2.3. Rezultatul unui psihodiagnostic este limitat in timp. EI este
valabil doar cateva luni pentru numeroase eategorii de aspecte psihice la
copE, devenind valabil pentru un timp mai indelungat, in perioada tinerelii,
cand trasaturile psihice au tendinte de a se stabiliza. Dupa 45 de ani,
rezultatele diagnozei psihice devin din nou de valoare temporala mai redusa.
Printre altele, In Franta 0 psihodiagnoza are valoare de predictie la copii,
earn de 6 luni. De altfel, dupa cum bine se ~tie, ~i 0 analiza sangvina are
valoare doar un timp limitat.
A treia categorie de reguli se refera Ia caracteristicile de continut
ale activitatii psihice. reflectate in diagnoza psihica.
3.L Cazurile de intelect de limita sau cazurile de limWi
caracterolo2ica sunt mai greu de diagnosticat, deoareee, In multe din
55
aceste cazuri, nu exista structuri compensatorii, capacitatii ~i/sau deprinderi
de suplimentare (capacitati tehnice dezvoltate, capacitati de calcul rapid,
uneori abilitati manuale etc.).
3.2. Cazurile care se afla de 0 parte ~i de alta a mediei (din curba lui
Gauss a rezultatelor) sunt mai greu de diagnosticat ~i ele, din cauza
receptivitatii lor foarte mari la toate influentele ce se exercita asupra
acestora.
3.3. Psihologul nu poate diagnostica, in mod direct, trasaturi psihice,
ci doar manifestari ale acestora in anumite conditii date, acele ale situatiei.
In exercitarea profesiei de psiholog, exista 0 serie de primejdii, de
rutinare ~ide calificare a rezultatelor obtinute.
a) Unele se datoreaza individualizarii cerintei de criteriu (adica- a
determinarii clare a ceea ce se diagnosticheaza prin fiecare secventa a unui
test la un moment dat). Exista primejdia ca acestea sa cedeze unei optici
atomiste cu privire la persoana umana. Aceasta este 0 deformare
profesionala, similara cu aceea ce caracterizeaza medicul dermatolog sau pe
cel ce se specializeaza in gastroenterologie, care, fiecare in parte, este tentat
a considera ca orice boala este provocata in mod direct sau indirect de
tulburari ale functionalitatii pie1ii sau de tulburari gastrointestinale. Tot a~a,
psihologii care lucreaza cu teste de inteligenta analitice (ce au in analiza
memoria, structura gramaticala, atentia, vocabularul ~i inteligenta cu felurile
ei) sunt tentati a privi personalitatea ca fiind constituita din entitati separate
(ca memoria, atentia, inteligenta verbala ~i nonverbala) ~i sa minimalizeze
caracteristicile cu care opereaza alte aspecte ale personalitatii.
b) a alta tendinta, ce trebuie suspectata, este aceea care deriva din
faptul ca psiholo2:ul impune (desigur, in mod involuntar) celui anat in
atentia sa. modul de a 2:andi. a simti. a voi. ce iI caracterizeaza. Aceasta
tendinta afecteaza libertatea spirituala ~i de actiune a celor supu~i diagnozei
psihice, creeaza subiectului investigat cerinta de a aparea aitrel decat este,
adica asa cum reiese ca ar trebui sa fie. Este imposibil sa se incorporeze in
structura unui test infinitatea de mentalitati, stiluri ~i caracteristici psihice
care exista. Daca testul este etalonat, el cuprinde 0 anumita preferinta a celui
ce I-a etalonat ~i 0 anumita mentalitate a celui ce a ales itemii testului.
Totu~i, experimentatorul creeaza 0 matja de distanta fata de ceea ce a
incorporat in test in urma etalonarii, care a fost, bineinteles, influentata de
insu~i procesul de etalonare care se face pe seama unor raspunsuri colectate
~i apoi pre1ucrate. Conditia de confruntari de mentalitati poate crea 0
discreta fragilizare a insu~i instrumentului de cercetare (testul), dar, in
genere, psiholoe:ului i se cere sa mediteze la fiecare aplicare a unui test
56
sall a unei baterii de teste asupra mentaHtatilor cclor ce sunt testati fata
de mentalitatea implicata in test. Oricum, subiectii i~i manifesta nuantele
mentalitatilor lor in orice testare. Ramane, insa, cerinta de a crea conditia de
testare care sa alimenteze exprimarea mentalitatii subiectului. Instructajul,
atmosfera creata de psiholog, prin el, sunt foarte importante 'in acest context.
e) In fine, 0 ultima problema, asupra careia trebuie sa atragem
atentia este aceea de a absolutiza metoda (sau testul) pe de-o parte, sau
valoarea rezultatelor obtinute, dar si de a considera aceasta valoare
exprimata in rezultate ca mnd incontestabila si activit in orice
impreiurari, pe de alta parte. Or, rezultatele unui test trebuie privite ca
expresii situationale ale unor simptome. Simptomul nu este tot una eu
boala sau cu trasaturi dominante caracteristiee, fapt foarte banal ~i
binecunoscut de orice medic. in ceea ce prive~te diagnoza medicala,
psihologul trebuie sa aiba In vedere ~i acest aspect a1 terenului pe care
lucreaza. in esenta, aplicarea unui test trebuie validata prin aplicarea altora,
pentru a se obtine un dosar psihologic completat cu anamneza persoanei in
cauza ~i cu observatiile colectate, chiar in timpul aplicarii intregului examen
psihologic, cu toate aspectele la care ne-am referit - ~i care sunt implicate in
dosarul psihologic.

cA TEV A PROBLEME DE DEONTOLOGIE


Fara indoiala, psihologul modem are 0 foarte mare responsabilitate
sociala. Exista un eadru deontologic a1 problemelor profesiei ~i a atitudinilor
morale ale psihologului. Diseutiile in jurul aeestui eadru deontologie au fost
prezente la toate congresele intemationale de psihologie.
Cadrul deontoloe:ic at Asociatiei lnternationale a Psiholoe:ilor (de
fapt este yorba de doua asociatii intemationale - una cu caracter general ~i a
doua implicata in domeniile psiho10giei aplicate), la care au aderat ~i
psihologii romam, prin Asociatia Psihologilor din Romama in 1959,
recomanda ~ase reguli importante (de baza) ale profesiei de psiholog1• Ele se
refera la 0 respectare a cerintelor implicate in cele ~ase reguli, care au
urmatoarele formu1ari:
1. Cerii'1tade etica, corectitudine, onestitate.

1 Primu1, implicat ill organizarea de aspecte deontologice, a fost domeniu1 ~tiin!e1or


medicale in societatea moderna. S-a elaborat, in Franta, un cod deontologic, in 1861,
revizuit ~i imbunata!it in 1987 ~i apoi protejat prin legea din 1985, care se refera la
respectarea demnitapi umane ~i a secretului profesional. Exista un proiect similar pentru
legislatia romana.
57

--------------_.~
2. Cerinta de a pastra secretul profesional, secret ce se refera la
diagnosticul efectuat ~i aceasta pentru a nu crea conditii de depreciere ori
suspiciune a subiectului I'ncolectivitatea I'ncare traie~te.
3. Cerinta de respectare totala a aceluia ce se afla I'n situatie de
psihodiagnoza.
4. Obligatia ca prin munca de observatie ~i de cercetare sa se
contribuie la dezvoltarea $tiintelor psihologice.
5. Obligatia de a respecta autonomia tehnica a cercetarii.
6. Cerinta de independenta profesionala fata de orice presiuni.
*
* *
Omul, iilelor noastre se afla in cadrul unor profunde schimbari ale
vietii sociale ~i ale structurilor sale psihice. Pe fondul unor progrese intense
$i foarte marl, dar ~ia unei crize economice legate de perioada de tranzitie $i
a unui razboi ce s-a eonsumat la granitele tarii ~i a afectat ~i el eeonomia ~i
schimburile comereiale eu Tarile Balcanice, dar ~i cu alte tari (in care Tarile
Ba1canieeerau de tranzit)l de asemenea, pe fondul unei dezvoltari uri~e a
informatiei ~i a presiunilor generate de perfectionarea foarte mare a
tehnologiilor, culturii $i artelor, se dezvolta caracteristici noi, atitudini,
mentalitati, cerinte de confort psihic $i de nivel de trai dar ~i de lupta
declan~ata I'mpotrivaterorismului. Deci, pe acest fond, munca psihologului
~i-a creat responsabilitati majore $i 0 mai putemica angajare I'n slujba
omului. Coeficientul de schimbare psihologica creeaza dispute, nelini~te,
angoase. Se evidentiaza dificultati de adaptare ~i conflicte latente sau
agresive. A crescut crirninalitatea, eonsurnul de droguril coruptia, legislatia
este inca imperfecta ~ilabila, terorismul a atins cote excesive I'nanul 2001.
Pentru cercetare, munca psihologului prezinta foarte mare
importanta ca pagina de comparatie, de selectie a structurilor psihice ce se
fragilizeaza mai mult ~i a celor ce au ramas mai rezistente. Cu a1tecuvinte,
munca psihologului acestui timp devine de referire istorica, dar ea trebuie sa
fie, sa reprezinte 0 contributie la ameliorarea tarelor ~i a conturarii unor noi
forme de adaptare psihosociala, culturala, de educare a aspiratiilor,
idealurilor, mentalitatilor, de alimentare a generatiilor ce se dezvolta cu mai
mu1ta energie adaptativa la viata mu1t mai mobila, receptiva, competitiva,
care se construie~te. Exista 0 cre~tere importanta a ofertei de psihologi.
Numeroase universitati, ce s-au constituit ~i consolidat dupa 1989, nu mai
resping psihologi, dirnpotriva. Marea majoritate a acestor universitati
particulare (multe pe cale de acreditare, deja) au catedre de psihologie. S-au
dezvoltat ~i tehnici de psihoterapie de catre psihologi excelenti, care devin
58
tot mai cautati. S-au implicat In tot mai mare masura psihologii speciali~ti in
psihopedagogia speciaHiIn activitati legate de copii cu deficiente de diferite
tipuri nu foarte pregnante, in ~colileobi~nuite,In viata concreta.
Integrarea se desfa~oara in conditii din ce in ce mai .bune. Mai sunt,
desigur, numeroase probleme de rezolvat, dar contaCtele tot mai active cu
centre de tot felul de psihologi din diferite tari au largit informatia ~i
instrumentarea, modernizarea tehnologiilor psihologice. Exista ~i se
construiesc conditii tot mai numeroase de dezvoltare a psihGlogiei
romane~ti, care sa ofere prin aportul ei 0 importanta transformare ~i
dezvoltare a obligatiilor la care ne-am referit in paginile anterioare.
Prezentul include dimensiunile remarcate ce trebuie cunoscute. Inainte cu
aproape 30 de ani, Alvin Tofflerl a publicat 0 lucrare care ne-a oferit mereu
momente de meditatie privind aceasta problema, in care psihodiagnoza i~i
mare~teimplicatia.
Toate acestea contureaza terenul foarte larg ~i mereu in dezvoltare a
psihodiagnozei ~i-i confera statutul de proces de analiza psihologica a unui
caz ~i, in acela~i timp, a unei sinteze logice situationale a dezvoltarii
psihicului, a caracteristicilor mai semnificative ale acestuia, la un moment
dat, ca ~i directia acestei dezvoltari. in aceste conditii, analiza de caz a
devenit foarte importanta ~i a capatat statut de metoda de baza.

] Alvin Toffler, Future Shock, London, New York, Toronto, Randoz: A. Benton House
U.S., 1970, sau: Alvin Toffler, Le choc de futur, Paris: Ed, D. Gauthier, 1971, Bibliotheque
Meditations.
59
CAPITOLUL IV

METODELE EXPERIMENTALE iN PSIHOLOGIE

Psihologia experimentala descrie trei feluri de experimente.


Experimenteje de laborator, experimentele naturale ~i experimentele
pedagogice." Acestea din urma pot fi considerate ca variante ale
experimentelor naturale. Toate tipurile de experimente pot avea functii
;,psihodiagnostice. De. fapt, experimentele nu sunt altceva decat observatii
i, foarte organizate ~i manuite in cadrul unor strategii organizate, in vederea
V'surprinderii~i "masurarii" caracteristicilor psihice simptomatice.
Experimentele de laborator permit 0 evaluare de mare finete, datorita
folosirii de aparate electronice. Prima mare cucerire. In acest domeniu. a
fost aceea a timuului de reactie (TR) la un stimul (mai ales vizual sau
auditiv). Victoria descoperirii timpului de reactie a consolidat caract~rul
"~tiintific" al psiholo~iei, prin crearea psihologiei experimentale, care a
cucerit, treptat, identificarea intensitatii ~i duratei diferitilor stimuli
(evaluare foarte fina) ~i evaluarea timpului de reactie, dar ~i a pragurilor
minimale ~i maximale de percepere, ~i, mai ales, a pragurilor diferentiale, di
intensitate a sunetelor, dar ~i altor stimuli. Sub pragurile minimale, omul nu
mai aude, iar deasupra pragului maximal (al sunetelor foarte puternice ere
diferite feluri), perceperea sunetelor se transforma in reactie de durere, d'eci
• nu mai exista ca stimul adaptativ. Timpnl de reactie este roarte important
In diferite profesii (~oferi, sportivi, concerti~ti) ~i in profesiile legate de
tehnologiile moderne. Cum am mai spus problema TR a fost stimulata de
gre~eli de reperare de stele prin aparate, de catre astronomi, traseele acestora
fiind implicate in valori diferite in cadrul aceluia~i centru astronomic,
fenomen a cMui gravitate a sesizat-o Fr. W. Bassel (1784-1848). TR a fost
studiat de Donders in Laboratorullui Wundt de la Leipzig, dar inainte ~i de
Herman van Helmholtz (1821-1894), bibfizician ~i medic chirurg care a
calculat viteza de transmisie a impulsurilor senzoriale. Pentru diferite organe
~"de simt, TR prezinta u~oare diferente la fiecare persoana. Din acest motiv,
~! se dan auroximativ 30 de stimulari si se face 0 medie a lor. medie ce se
11, considera valabila. In zilele noastre, toate laboratoarele de psihologie au

60
aparatura tot mai sofisticata pentro studi~n~~.JiIJ}Qlll1,lLQ~.~tea.cti~_fIR),nu
numai pentru domeniul s~~c2lj~1?dai"'~r pentro t~ll1El!L~e ac:!~tare-1_~ 0
s'!I~ina, pentro implicareamemoriei intr-o situatie sau alta, pentro tilllpul de ..
organizare al unui raspuns (gandire etc.). Exista 0 tot mai mare tendinta de 1.
f61Osiie'~n50m15uteielor;nu-numalpentro a calcula rezultatele observatiilor !
organizate, dar ~i pentro efectuarea propriu-zisa de experimente prin
eomputere. Se are in vedere ~i organizarea situationala de destindere a
subiectului aflat in cereetare experimentala.
Sernnalfun acest fapt, deoarece motivul eel mai important pentru care
cerc:!~~~~.~ ie~it din labosatO,~"~i a devenit eoncurenta eu ~!i~area deJ~ste
m,..mediul obi~nuiCae-viata(in ~eoli, mai ales), ~i aeeasta pentru ca
T~~~!~!()iiIr.,ca ~i cabil1eteleu meclicalesau ~aelltare, cre~az~ UIldisco11fort ~,.,
psihic care altereaza rezu1ta!~I~(PIi1!!~~~liit~1!~i~!l~!~.~~J~r~llor.): "...- .... ! r

I) ExperimenteTesunt extrem de organizate ~i manuite in cadrul unor


strategii, in vederea surprinderii de caracteristici psihice simptomatice, fapt
pe care 11subliniem, de altfel. Mai exista un motiv pentru care laboratoarele
au devenit mai putin folosite decat testele. E un motiv legat de faptul ca
aparatura este ""=.=-_==c-
_,~_.~"- costisitoare
__ ~i intretinerea ei, de asemenea. De altfel, in
-',,=...,...._r.••.""'_"""'=,.y=c~.=___O_='."'"~T__".""'._"=_,,"'~""'"'''.'''''._

numeroase profesli -(~oferi,sportivi etc.), distantarea de mediul natural, in


care ace~tia i~i exercita profesiile, este ~i mai riscanta privind obtinerea de
rezultate la nivelul celor reale a celor supu~i psihodiagnozei, mai ales in
cazul unor reactii psihice mai complexe ~i mai fme. in fme, pentro alcatuirea
unui laborator este nevoie ~i de un mediu care se cere cat mai izolat de
factori perturbatori.
in esenta, in ariee experiment putem presupune ea stimulul (saul
factorol de interventie), pe care-lmanuie~te ~i 11 marcheaza psihologul, I

actioneaza
aflat in cercetare
asupra un.
~ioreoncomitent
variabile dependente
asupra interrelatiilor
de personalitatea subiectului.l•
acestora cu alt,cl
variabile. Actiunea de provo care se exercita, ca atare, asupra Iui P
(personalitatea subiectului), care dispune de variabilele: a, b, c, d, e, f, g, ...
n. Dintre acestea, intereseaza, sa zicem, variabila "c", care este actionata
prin factorol de interventie (extern) S (stimul). Binelnteles, actul de
interventie se realizeaza in contextul unor conditii ce nu au dimensiuni
specifice ~i se pot formaliza ca: C (A, B, C, D, E, F, G, ... N). Ca atare,

R=fP (C), C, unCleP ~i C au valorile descrise mai sus.

Evident, arice experiment constituie un mijloc de colectare de fapte


semnificative, imagini.

61
V aloarea ~i caracteristicile latente, ce se af1a incorporate in
materialul obtinut prin experimente, devin utile numai in urma prelucrarii
lui.
Prelucrarea se realizeaza, in linii mari, pe doua coordonate: prima
este de analiza statistica, de despuiere ~i evidentiere a ceea ce este mai
important In materialul considerat; a doua este de analiza IOf!icii1, prin care
se supune materialul datelor colectate (a rezultatelor obtinute) unei
convertiri in directia aspectelor psihologice pe care Ie dezvaluie. Sistemul de
prelucrare are in permanenta evidenta mi~carii psihice ce se af1a in
experimentul considerat. Bineinteles. exista tot 0 analiza IOf!ica anterioara
;wliciirii exverimentului. analiza incorporata in proiectul experimental.
Uneori, experimentele Incorporeaza numeroase variabile. Intr-o
lucrare efectuata de Zissu Weintraub se solicita subiectilor sa evalueze, in
prealabil, timpul necesar pentm efectuarea unor rezolvari de probleme
(calcule simple) ~i sa faca aprecierea (tot in prealabil) a gre~elilor ce potfi
mcute2. Concomitent, foile pe care s-au realizat calculatii1e aveau destinatii
- ca puncte pozitive - ce se acumulau fie pentru subiectul care era supus
experimentului, fie pentru c1asadin care acesta facea parte, fapt ce a creat
posibilitatea de a se vedea in ce masura Se realiza 0 denivelare a angajarii
responsabilitatii ~i a atentiei la paginile destinate c1asei, fata de cele
destinate doar elevului. Faptul ca la un moment dat se Uisa alegerea Ia voia
subiectului, a creat 0 dimensiune suplimentara in experiment. In esenta,
experimentul sonda, frontal, note de aspiratii, note de posibilitati, indicatori
specifici evalutirii ~i autoevaluarii, note de integrare in colectiv, de altruism,
individualism etc.
Din cele de mai sus, rezulta ca numarul de variabile, ce se
incorporeaza intr-un astfel de experiment, poate sa fie relativ mare.
Capacitatea de a construi experimentecu 0 Iarga arie de variabile in schema
lor strategica se rafineaza treptat, la persoanele care au 0 mare experienta in
acest feI de activitate.
Rezumand cele de mal sus. Dutem considers. in esenta. ca
expcrimentul (mal ales eel de laborator) consta in consemnarea
efectului unOI" variabile indeDendente in condit.i controlabile. rapt ce
permite colectarea unui important matffial de inform.atii. privind
subiectii afl.ati in actul de dia2Doza psihic!. Nu trebuie sa uitam, Insa,
faptul ca experimentul prezinta importan!a nu numai prin faptul ca poate

~Analiza logica se ohtine pr..n cursurile de psihologie generala.


Experimentul avea la baza schema. testelor.

62
fumiza materiale .obiective ~i eorecte,. eu privire laanumite caraeteristici
psihice ale unuia sau ale mai multor subiecti in comparatie cu altii, ci ~i

vor etalona raspunsurile ~i se vor organiza scari de "masurare" cu valoare de


pentru
diagnoza•caexperimentul fumizeaza
psibicadiferelliiala psihodiagnozei
pe vilIste, terenul .•de(diferen(iale)de
sex li structuri date pe care se ••••'
]
personalitate.
CHESTIONARELE. CA METODE PSIHODIAGNOSTICE
Chestionarele au fost folosite intai de francezi, ca instrun1ent de
cercetare. Pescara larga,aufost utilizate de Stanley Hell (1905) ~iapoide
psihologii olandezi G. Heymans ~i E. D. Wiersma (1908).
T. L. Kelley, referindu-se la chestionar, spunea· caeste
" ... instrumentul cel mai sarac, care a fost introdusin domeniul respectabil
al ~tiintei, dar a~a slab cum este, totu~i acest fantastic instrument al ~tiin!ei
va rilmane un auxiliar indispensabil"l .
Chestionarele cer l'aspunsuri la solieitari scrise, raspunsuri psihologie
conditionate de foarte multi factori. Nuexistainca studii certe, foarte
complexe, consacrate chestionarelor, chiar daca aeestea sunt consemnate
printre metodele de psihodiagnoza in toate luerarile consacrate acestui
instrumentar de eercetare.
Chestionarul se considera 0 metoda de investigatie a unei
colectiviti1tii. Consta dintr-un set de itemi (secvente) ce contin propozitii
interogative (numerotate) sau propozitii asupra carora se cere opinia.
Raspunsurile implidi ~i proiectari de atitudini, interese, caracteristiei de
mentalitate, rejectii sau acceptari de anumite idei etc. Folosite astfel,
chestionarele au valo~~ ..Jlr~g!!p~sticarelativ.d~ scurta.duraULF. Mosteller a rn·--·~·
consiaeiat r"c[~varabHitatea chestlonarelor ....(preponde.rent ·cele de opinii)
referitoare la. episoade de evenimente, mai ales, este· de 79%,· dupa 2-4
saptamani. Pentru evenimente mai stabile, este de mai lunga duratii. A~a de
piIda, la intrebarea:. "Ce marca ~i culoare de ma~inapreferi?" - raspunsul .
este de valoare mai indelungata· decat la intrebarea: "AI cui sfat este mai
pretios in orientarea profesionala?".
Exista 4 feluri de ehestionare, din punctuI de vedere al
caracteristicilor raspunsurilor solieitate: I} chestienare en rasDnns mehis
san feria! dihotomie (la aeestea seee.re sublinierea, la alegere, din
raspunsuri date, de genul: da, nu, sau eoreet, fals); 2)ehestionare eu
raspnns 1ft ale2ere, din mai muIte date: da, nU, posibil; 3) chestionare eu
rasDuns tiber sau desehis, uneori· dfu1du-se propozitii netenninate ..Acestea

I T.L. L. Kelley, Crosswords in the hard of Man Stamford University, 1928, pg. 79.

63
incita la aprecieri, motivatii etc., avfu1d caracter proiectiv mai pronuntat, ~i
care in anumite conditii devin teste; 4) ehestionare eu rasounsuri ce
cUDrind scari 2:radate de evaluare sub diferite forme, ca: foartc mult,
mult, outin, foaric Dunn sau deloc; sau searl similare privind gradatii mtre:
intotdeauna ~i niciodata; frecvente sau gradatii prin cifre, ca note
evaluative gradate.
Din punctul de vedere al criteriilor sau obiectivelor, chestionarele
pot fi: de cunostinte (folosite din ce In ce mai mult in evaluarlle ~colare); de
sondare a nivelului intelectual, de creativitate, de atitudini, de interese,
de caracter, de oersonalitate ~i de sociabilitate.
Acestea din urma se exprima ca metode statistice sociometrice (care
au in obiectiv, mai ales, probleme de interrelatii sociale preferentiale, cu sau
tara motivatii); testele san metodele sociometrice, derivate din optica lui J.
L. Moreno (1889-1974), psiholog american de origine romana; anchete
sociale si de ouinii, folosite frecvent in viata sociala pentru a se testa, mai
ales, pulsul in optiuni politice de diferite feluri, constituie categoria
chestionarelor eelor mai cunoscute ~i folosite.
Orice chestionar are la baza 0 schema ce poate fi reprezentata grafic
prin zone de intersectare, acoperire total a ~i independenta relativa a
intrebarilor,pe care Ie contine. El poate colecta 0 anumita cantitate ~i
calitate de informatie simptomatica pentru 0 diagnoza psihica.
Din Dunct de vedere al modului cum se aldituiesc chestionarele.
ele Dot avea un numar mai mare sau mai mic de obiective sau "criterii"
IncorDorate in itemi (intrebari). Ansamblul intrebarilor oricarui chestionar
se structureaza in jurul intrebarilor de baza (carora Ii se acorda ceva mai
mare valoare diagnostica). intrebarile de baza sunt saturate de
"eriteriul" (obiectivul princioal) chestionarului. De obicei, in chestionar
se afla cateva "criterii" (obiective). Raportul dintre intrebarile care se refera
la criteriile chestionarului poate fi diferit. Chestionarele au 0 serie de
insu~iri, cum ar fi: structura extensivitatii, exoresivitatea, adancimea.
finetea, unitatea de directie ~i functionalitatea. Structura chestionarului
este data de totalitatea. insu~irilor sale tehnice, precum ~i de evidenta
"criteriilor", obiectivelor lui, de raportul dintre criteriul de baza ~i celelalte.
Daca in chestionar exista un numar mare de criterii (obiective), el are 0
extensivitate mare. Extensivitatea este insu~irea chestionarului de a
diagnostica un numar mai mare sau mai mic de criterii (obiective).
Re1atiile dintre intrebarile de baza ale criteriului ~i cele de control
confera chestionare1or adindme ~i finde. Masura in care toate intrebarile
contin, direct sau latent, sondarea convergenta a acelora~i criterii (lnsu~iri

64
san atribute· psihice), arata ca, in general, chestionarul poseda unitate de
directie (de exemplu, Chestionarul Cattell de anxietate are 40 de itemi ce
diagnosticheaza aspecte ale anxietatii incon~tiente/voalatel ~i ale anxietatii
con~tiente/manifeste/). Cand in chestionar sunt incorporate mai muIte
criterii care nu sunt convergente, este yorba de un chestionar multifazic (a~a
cum este Chestionarul MMPI lMuitifazic de Minnesota! sau chestionarul PF
16, ce contine 16 factori; Chestionarul Freeman de maturi~ateemotionala
etc.)!..
insu~irea de functionalitate a chestionarelor deriva din prezenta, In
chestionar, a unor itemi saturati de mai multe criterii ~i aranjamente ale
itemilor care pot valida sau invalida unul sau altul dintre criterii. De obicei,
acestea din urma se numesc intrebari de control. A~a, de pilda, Intrebarea
"Ce-ti place sa faci mai mult cand nu ai lectii multepentru a doua ziT'
devine 0 intrebare de control, pentru ordinea ~i ponderile marturisite de eel
testat la intrebarile de baza ale unui chestionar de interese, in vederea
orientarii ~colare ~i profesionale. Chestionarele care contin scari latente
de control au 0 mare functionalitate.
Aplicarea unui chestionar pune, de la inceput, problema pregatirii
aceluia asupra c3.ruiase aplica. Exista, in general, 0 oarecare rezistenta ~iun
anume grad de nesinceritate in raspunsurile Ullor subiecti. De aceea,
chestionarele de diagnoza psihica utilizeaza scari de sil1ceritate.In arice caz,
este necesar ca subiectii testati sa fie pregatiti prin instructajul prealabil
asupra cerinlelor ce se manifesta fata de ei, pentru a fi interesati ~i antrena!i
in participarea responsabila la activitatea de psihodiagnoza.
in ceea ce prive~te sistemul tehnic al chestionarelor, este bine ;;i
comortabil ca ele sa aiba un sistem tehnic unitar (adica, raspunsurile sa fie
toate fOI1ate sau la alegere sau deschise). Exista inca in circulatie
chestionare cu structura· tchnica eterogena. Ele se preteaza mai greu la
operatiile de despuiere ~iprelucrare.
CONDITIILE DE BAZA. NECESARE IN INTOGMlREA
CHESTIONARELOR (pentru utilizarea lor optimala)
L Orice chestionar trebuie pre-testat, inainte de a fi aplicat pe scara
larga, ca instrument de psihodiagnoza.
2. Orice chestionar trebuie sa fie scurt ~i sa nu ceara infonnatii la care
se poate ajunge pe alte cai (dosare, registre ;;i cataloage~colare,
jurnalul clasei etC.).
3. Este necesar ca intrebarile din chestionar sa fie clare.

lMul!i psihologi considera chestionarele drept un felde interviuri.

65
4. Este bine ea inainte de testarea propriu-zisa sa se dea garantii de
diseretie eu privire la eele fonnulate in ehestionar.
5. Intrebarile sa fie grupate in itemi in ordinea logica a subiectului,
care nu coincide intotdeauna cu aceea a psihologului care efectueaza
psihodiagnoza.
6. Este necesar ca orice ehestionar sa respecte limba ~i nivelul de
informatii ~i cultura ale subiectilor diagnosticati.
7. Cel ce alcatuie~te chestionarul trebuie sa ~tie ca se raspunde greu la
intrebari ce implica raspunsuri, prin care subiectul investigat s-ar
putea deprecia (daca ai copiat vreodata la vreo teza?).
8. In ehestionare trebuie evitati termenii ambigui, vagi. Daca se
intreaba "Ce ocupatie ai?", subieetul nu va ~ti daea trebuie sa
raspunda la "ce face?", sau la "pentru ce s-a pregiitit?". Daca se
intreaba "Ce varsta ai?", se pot ivi subtilitati privind ziua ~i luna.
Este mai bine sa se ceara data na~terii ~i data zilei in care a avut loc
psihodiagnoza.
9. Trebuie sa se evite raspunsurile vagi, ca, de exemplu, mijlociu,
superior, rar, la intrebiiri ce vizeaza conduite clare. A~a, de pilda,
este bine sa se intrebe"De eate ori pe saptamana, sau pe luna, iti
notezi lectiile la care ai avut difieultati?" ~i nu "Iti notezi lectiile la
care ai avut dificultati deseori, rar, intotdeauna?".
IO. Sa se evite negatia dubla. De exemplu, daea se spune: Raspunde
prin "da" sau "nu" la urmatoarea intrebare: "Nu stai de yorba cu
copii care nu ~tiu sa se tina de cuvant?". Este difieil pentru eel· ce
trebuie sa raspunda, sa faca fata unei astfel de situatii.
11. Trebuie evitate, de asemenea, raspunsurile tara sens! Nu intrebam
un eopil sau un tanar ee timbre de valoare a coleetionat, inainte de
a-I intreba daea are sau nu 0 eolectie de timbre ~iun clasor.
12. Intrebarea este bine sa contina un singur aspect. Daca, de pilda, se
intreaba "Crezi ca elevii care au aptitudini la matematici trebuie
grupali ~i sa se f~ea leetii individuale eu ei?", subiectii vor fi pu~i in
situatii dificile. In astfel de situatii, exista riseul ea subieetii sa
raspunda la 0 singura intrebare din eele doua.
Prima verificare a raspunsurilor trebuie sa fie de exactitate ~i se face
prin eonfruritarea datelor emise de eel ce a completat chestionarul eu date,
ca cele ale parlntilor sau ale profesorilor (privind situatia ~colara,
profesionala, materiala, culturala etc.), candeste vorba de elevi, sau eu date
de la locul de munca, atunci cand este vorba de adu1ti.Unde eontradictii ale
acestei confruntari apar din neglijenta, din neinte1egerea sensului celor ce se

66
intreaba sau din mentalitatilediferite dintre cel ce a aldituit chestionarul ~i
cel ce-l completeaza.
Pentru controlul chestionarului, se compara rezultatele obtinute eu
acelea de la un grup de subiecti foarte bine cunoscuti, sau en rezultate
obtinute priri alte metode.
DESPREEV ALUARE
in legatura cu ceIe- relatate mai sus, reiese faptuhca in chestionarese
ntilizeazascaride evaluarel fie~exprese, fie late:nte (ta In anamneza ~i
observatie ).
Tehnicile de evaluare mai frecvent utilizate, la care, de altfel,am
mcut unele referiri,sunt: sdirile de avreciere, scarile cOIDvarative, sdirile
descriptive ~i scarile concrete. In continuare, yom caracteriza fiecare dintre
tipurile de seari de evaluare enumeraty.
Sea rile deapreciere sunt sisteme de evaluare simple ~i foarte
frecvent folosite. Ele se mai numesc ~i sdiri de evaluare calitativa.
In genere, se poate considera ca anumite Insu~iri, ca: sm-guinta,
atentia, participarea la lectii etc. pot fi notate pe 0 dreapta pe care sunt
marcate'segmente de evalnare. In cazulin care intereseaza gradul de atentie
la ore, pe dreapta AB se pun 5 puncte, sau 4~dupa cum urmeaza:

(+)A x x (-)
5 4 3 1
Protocol de evaluare 1.

Un anumit elev (X) are, conform evaluarii, pe .aceasta scara


i
manifestari de atentie foarte buna la tot ee se spune ~i i se cere (intre 4 ~i
5), ~i altul {Y)manifesta un foarte redus grad deatentie (intre grupele de
evaluare 1 ~i 2). Acest gen de scara de evaluare opereaza eu cifre.
in alte cazuri, evaluarea, pe' linia gradata, se exprima prm
calificative:

A+ ~---,,- --,-,,-,- --,- --,---,-_- B


exceptional f. bun bun satismcator nesatismcator

Protocol de evaluare2.

J Scarile de evaluare includ: 1. Identificarea obiectivelor (de exemplu, rezultatul dorit la


inv1itatur1i); 2. Defmirea obiectivelor in telmeni de comportament (specificarea
comportamentului,pe care-l accept1im ca reprezentfuld invatare.a dorita); 3. Programarea
instrumentelor de m1isur1i;aplicarea.

67
De aceasta data, suhiectul se afla la aprecierea "bun", de la mijlocul
scarii. Aceasta SCanlde evaluare opereaza In sistem apreciativ verbal.
Unii autori simplifica scara de apreciere, efectufu1d 0 evaluare pur
numerica. In acest sens, opereaza pe seria de note de la 1 la 5, in felul
urmator:
Elev V. 1. cls. a V-a (atentia) = 1, 2,~, 4, 5.
Acest sistem de evaluare se aseamana cu acordarea de note ~colare ~i
este foarte simplu. EI poate deveni, Insa, mult mai fin, ca In scara de
apreciere de mai jos, care are un earaeter mixt ~i se nume~te scara de
3preciere comvlexa.

Elevii V. 1., X ~i y
12345 3.
678910
2. 5.
11
(Y) 4.
bun
16
slab
12 f. bun
2122232425
13 14 151920
17 18
exceptional

Protocol de evaluare 3.

Companlnd notatiile de pe scara de evaluare simvlii cu notatiile de


pe scara de evaluare cOIDvlexii, se poate, lesne, ohserva ea elevul V. I.,
aflat In scara de evaluare simpla la diviziunea 3, se afla la diviziunea 1, care
reprezinta partea inferioara a diviziunii 3 a scarii de evaluare (sau apreciere)
eomplexa, ceea ee permite diferentierea de alt elev (Y) hun, care se afla ~i el
la diviziunea 3 a semi de evaluare simpla, dar la diviziunea 15 (spre f. bun)
a scarii de evaluare complexa.
Scarile descrivtive cuprind, in general, definiri de calitati,pentru a
putea fi reunite Intr-un profil psihologicin care apar evaluari, relativ
date.. ~
oentru fiecare Insusire in oarte. lata o. astfel de scara d
>
4532 (-) 1 (x) (+)
ex) (x) (x)
.

Protocol de evaluare 4.

68
Scarile descriptive pot avea ;;ialte forme. A~a de pilda:

.
.
Rareori
(x) (+)
Adesea
Niciodata
.
Totdeauna .
(x) (-) (x)
.

Protocol de evaluare 5.

in celedoua scari descriptive de mai sus s-au valorificat 1nsu~iri


psihiee privind adaptarea ;;colara ;;i con~tiinciozitatea. Astfel de scari
descriptive se utilizeaza eu funetii de fi~e de earaeterizare in ~eoli (aeeste
tipuri de scan permit efeetuarea de profiluri psihologice). Sistemul de
apreeiere cere, in unele cazuri, 0 scara cu doua trasaturi, ce reprezinta polii
unei insu~iri psihice (de exemplu:· egoist-altruist, timid-indraznet etc.).
Pentru astfel de insu~iri, 1n ee1e mai multeeazuri, nu seefectueazaevaluari
separate, ci se opereaza eu treptele de gradatie ale uneia ;;iaee1eia;;iscale.
In fi~a de observatie (caraeterizare), aldituita in 1940 la Cluj, exista
caracteristici psihice de acest gen, aIaturi deearaeteristiei psihice obi~nuite,
in care este yorba de diferitele note ale unei singure insu~iri neantinomiee cu
altele..

lata forma sub care se prezinta astfel de evaluari.


Se poate ca unei scari de evaluare, cupatru gradatii, ea seara expusa
mai jos, sa i se· mareasea .fmetea de evaluare prin aeordarea de 1-5 puncte
pentru conduita dingrupa 1, apoi 6-10 puncte 1ngrupa 2, de la 11-15 sa fie
numerotatia grupei a 3-a, iar de la 15-20, notalia grupei a 4-a. Se obtine,
astfel, 0 evaluare a conduitei sociale pe 20 de trepte, fapt ce transforma
aeeasta scam deseriptiva (sau fi~a de observatie)in scara de evaluare.

69
N mele subiectului.
Co

Co 2431 1x scara
xl~i
putin 4x
, x x
341comDarativa
5sIar~it,
"

modest
f.f.putin
fac x x xlectiile
modest
ascultator
ascultiitor
sociabil
32indriiznet
sociabil
xcuviincios
xlectiile
putin·sociabil
indraznet
putin increzut
timid
Stiu
Rup
cuprinde,
lnvata I
Infoipauze
din
pe de
; .....
CUVlmC10S
xx neascultiitor
xxascuWitor x'·
nesociabil
timid
f.increzut
cuviincios
caiete
acee~i' fi~a Data
.
Dataexaminarii.
n~terii.
deevaluare 7.
..
note in I

eea~i)faptul
acestuia
alemai m cu de
eacopiilor
ultor evaluare.
evaluarea
elevLse.face
se in
e~antioane
, De
experienta pildii, in functie
Se evaluarea
utilizeaza,
evalueazii prin
apropiate,
exercitii de 5-6
mai
comparare
serierii
care
de evaluare. .au e~antioane
ales,
unui 0de
eu
fost
lata elev gradate
psihologii
un numar
evaluate.
se de
astfel face de
La ca
care
prin
scara: evaluare.
audesenele
modele,
feI, 0 care
foarteau
eompararea mare
deja
scrierii
Es
con creta se deosebe~tc de sistemele deserise mai sus, prin
Es
Es
Es
Es
Din cele de mai sus, s-a putut pune in evidenta, printre altele, faptul
ca scara comparativ3 se poate transforma in scad descriptiva si invers.
Oricum, scara comparativa permite sa se stabileasca ierarhii, clasificari
relativ diverse intre elevi, mai ales cu privire la acele insu~iri care sunt
implicate mai des in procesul de invatare sau in relatiile dintre elevi ~i toate
persoanele aflate in actul de educatie.
*
* *
Din cele relatate pana acum, reiese ca scarile de evaluare sunt foarte
diferite. Ele creeaza posibilitatea de a economisi timp ~i de a efectua
observatii intr-un mod organizat sau de a utiliza chestionarele in sistem de
eval uare gradata.
Exista, fire~te, 0 serie de dificultati privind evaluarea ca sistern de
psihodiagnostic. Aceste dificultati se datoreaza faptului ca intregul sistem
elaborat este dependent de cel care 11 aplica. Acesta trebuie sa efectueze
evaluan ce privesc exigentele minimale ~i maximale, trecerea de lac etapa
la aIta a evaluarii ~i trebuie sa aiba 0 reala constanta a aprecierii. Se pare ca,
adeseori, exista tendinta de centrare a aprecierilor. Tendinta de evaluare
numai in cadrul valorilor centrale este, uneori, secundata de tot felul de
efecte determinate de considerente ce tin de subiect. Un copil simpatic
influenleaza, adeseori, aprecierile in favoarea lui, la fel un copil timid are
~anse sa fie subevaluat, ca ~i un copil indraznet sau neconformist.
La toate acestea se adauga faptul ca, nu de putine ori, se manifesta
tendinta ca rezultatele, odata elaborate (asupra unei trasaturi psihice), sa
influenteze rezultatele ulterioare, mascand punerea in relief a insu~irilor Cll
pondere, ale subiectului uman considerat. Acela~i neajuns se manifesta ~i in
ceea ce prive~te raspunsurile obtinute la chestionare1e care utilizeaza scan
de evaluare. Subiectii au tendinta de a se subaprecia sau supraaprecia.
Interesant, pentru planul acestor probleme, ni se pare ehestionarul eu
scari de evaluare Likert, care incita subiectul in a se evalua el insu~i cu
intensitatea, manmea, importanta pe care 0 acorda unor fenomene, atitudini
etc. A~a, de pilda, la intrebarea: "In ee grad 0 consideri pe sora ta prietena?"
- se dau cinci c1ase de evaluare: 1, 2, 3, 4, 5, cerarrdu-se sa se puna 0
cruciulita sub grad, pentru evaluarea pozitiva, ~i 0 linioara echivalenta cu
semnul minus, sub gradul considerat pentru evaluarea negativa. Se
totalizeaza notele brute tntr-o coloana T (totalul), care situeaza subiectul
intr-un continuu ipotetic. Ca atare, se sondeaza continuumul de atitudine.
Daca enuntul (itemul) este discriminativ, subiectii care au (+) au note
sensibiI mai marl decat subiectii eu semne negative (-).

71
Pentru fiecare enunt (item), se compara distributia notelor
elementare (brute), in grupurile plus (+) ~i minus (-). Daca sunt simetrice, se
utilizeaza metoda notelor standard "T" 1•
Likert a elaborat scara sa de evaluare, in 1929-1930,rncand apella
teoria specificitatii ~i a generalitatii (pusa m evidentii, anterior, de
Spearman). in esenta, scala lui Likert evidentiaza note mari la raspunsuri
favorabile, note medii la ezitari ~i note mici la raspunsurile defavorabile
(negative).
TESTELE. CA ELEMENTE DE PSIHODIAGNOZA
o mare riispandire au capatat aceste mult controversate instrumente
de lucru necesare psihodiagnozei, denumite "teste". Ca ~i chestionarele,
testele sunt situatii miniaturi. Numele de "test" a fost acordat pentru prima
oara de Me. K. Cattell (1890) unor probe psihologice evaluabile, ca
instrumente de psihodiagnosticare a intelectului. Asociat la paternitatea
testelor, ca instrumente psihologice, este numele lui A. Binet. Astazi, testele
au patruns mtoate aspectele vietii. Aproape nu exista publicatie culturala
care sa nu publice, sub denumirea de teste, tot felul de chestionare sau
~arade, adeseori amuzante. Este insa 0 gre~eala sa Ie consideram drept
instrumente psihologice de diagnosticarepsihica. Pentru a purta aceasta
denumire, probele psihologice trebuie sa aiba anumite caracteristici, dintre
care retinem, ca deosebit de semnificativ, faptul ca acestea trebuie sa fie
etalonate, ceea ce presupune, in prealabil, studii mdelungate ~i·complicate.
Testele sunt instrumente de evaluare a caoacitatilor sau
trasaturilor osihice individuale. trasaturi care antreneaza cunostinte
san caoacitati si oun in evidenta structura. si valoarea acestora. Testele
sondeaza gradul ~i caracteristicile capacitatilor psihice. Ele se bazeaza pe
cercetari ~i permit sa se efectueze cercetari, datorita faptului ca ofero
posibilitatea de a se studia caracteristicile diferitelor grupuri culturale,
profesionale, de varsta etc., m situatii standardizate. Acest fapt permite 0
evidentiere a variabilitatii ~i dispersiei diferitelor insu~iri ~i comportamente,
facilitfu1devaluarea caracteristicilor spirituluiuman in diferite conditii de
viata.
Asociatia Intemationala de Psihotehnica a adoptat unnatoarea
definitie: "Testul psihologic este 0 proba determinata, ce implica 0 sarcina
de efectuat, identica pentru toti subiectii examinati cu instrumente precise,

I Scanle de evaluare pennit descrierea de trasaturi de personaIitate (acelea~i) ia mai muite


persoane. Compararea acestora este, ca atare, faci1itata. Valoarea scarilor descriptive este Cll
atilt mai mare eu cat nu toate trasaturile de personalitate se pot masura eantitativ. Despre
notele "T" se va vorbi in secpunea ell privire la masura.

72
pentru aprecierea succesului sau a e~ecului sau pentru notalia numeridia
reu~itei" . Sarcina poate sa se refere fie la utilizarea de cuno~tinte dobandite
(test pedagogic), fie la functiuni sensorio~motorii sau mentale (teste
psihologice). fie la functii psihofiziologice.
Pierre Pichot a definit testele ca instrumente de 1ucru standardizate,
servind drept stimuli pentru un comportament. Acest comportament este
evaluabil prin comparatia statistica cu ace1aa1altor indivizi (subiecti). aflati
in acee~i· situatie, permitandu-se, astfel, clasificarea subiecti10r examinati,
fie din punct de vederecantitativ, fie din punct de vedere tipologic2•
Alain Sarton considera ca testul este 0 proba ce permite ca,
pomindu':se de la un comportament observat al unui subiect dat, sa se
determine comportamentele uzuale, inclusiv cele viitoare, semnificative ale
subiectului respectiv, fapt ce se refera la functia de predictie a testelor.
P. Oleron considera ca testele sunt instrumente fundamentale ale
psihologiei aplicate. Ele se preteaza la eercetare, datorita posibilitatilor pe
care Ie ofera in examinarea a numero~i indivizi in situatii uniformizate.
Testele, ca probe psihologice u~or de mfumit, date lntr-un timp
relativ scurt, constituie, in fapt, 0 rafinare sistematica a observatiei ~i a
evaluarii. Impreuna eu diverse instrumente (esteziometre, eronometre) ~i
aparate cu ajutorul carora se poate masura un mare numar de
comportamente ~i reactii umane, testele se studiaza In cadrul tehnicilor
psihologice (psihotehnice), a caror evolutie este astilzi foarte complexa.
Un test este, conform remarcii lui R. Zazzo, un "model", in sensul
pe care I-a pus cibemetica in circulatie. £1 materializeaza, traduce, printr-un
dispozitiv experimental ~i de analiza psihologica, 0 anumita conceptie ce se
acorda la un anumit moment dat unei functii sau unei functionalitati psihice.-
A~a, de pilda, testul Lorettei Bender include 0 concePtie structuralizata,
testul Rorschach are la barn aspecte ale psihologiei abisale, freudiste etc.
Acest fapt este important in dezvoltarea discutiilor metodologice,
teoretice, privind valoarea cuno~terii unui testoarecare.
H. Wallon a vazut in test "0 experientil sau un instrument de
experienta"; el a eonsiderat ea geniul experimentatorului se masoara dupa
feeunditatea experientei. Numero~i autori asimileazatestele euexperimentul
psihologic. Noiam considera ea, spre deosebire de experiment, testul (care a
pareurs faze1e sale de experimentare) poseda 0 fina analiza a evaluarilor,
operand eu ele. ~t,<,

IR Pieron; Vocabulaire de fa Psychologle, Paris,P.U.F., 1963, p:399


2 P. Pichot, Les tests mentaux, Paris, P.U.F., 1967, p. 1.

73
A. Rev, la randul sau, a definit testele psihologiceca Drocedee
standardizate, concepute pentru a provoca, la subiectii investigati, reactii
inregistrabile, reactii de toate felOOleatat In ceea ce prive~te complexitatea,
cat ~i durata, forma, expresia ~i semnificatia. Materialul obtinut, prin
intermediul testelor, se estimeaza Drin referinta la valorile etalon.
Problema utilizarii eficiente a testelor a starnit numeroase
controverse ~i dispute. Acest "copil scandalos" al psihologiei aplicate mai
tulbura ~i astazi spiritele. in planul enumerarii instrumentelor de
psihodiagnoza, aceste dispute prezinta mai putin interes, deoarece
consideram utilizarea testului doar ca un moment al psihodiagnozei. Totu~i,
ne vom referi la disputele In cauza in paginile urmatoare.
1. In esenta, testele, ca instrumente centrale ale psihodiagnozei, au la
baza 0 schema experimentala: 0 strategie de colectare de informatii (sau de
intrare In actiune a mijloacelor de solicitare ale anumitor caracteristici
psihice), schema ce se obiectiveaza ill numarol itemilor testului, a criteriilor
~i repartitiei lor, saturati de diferitecriterii. in aceasta faza, se elaboreaza ~i
sistemul de aplicare al testului (proiectarea, designul testului). Dupa ce a
fost construit, testul capata functii noi. El poate deveni instrument de
cercetare. Ap1icatiileluipermit 0 "valorificare" a finetei pe care 0 poseda ~i,
in acela~i timp, 0 sondare exhaustiva a limitelor de cuno~tere ce
caracterizeaza itemii sai, cfu1dse aplica pe subiecti diferiti ~inumero~i.
2. Evidenta acestor limite permite sa se colecteze un pretios material
privind influenta mediului de cultura, instruire, nivel de trai, moravuri etc.
In pubIicatia International Journal of Psychology, editata de Biroul
Asociatiei Psihologilor (!UPS), apar, adeseori, studii ce au matentie
rezultatele obtinute prin aplicarea testelor, efectuata intr-o anumita tara, pe
loturi de populatie ce au ~i nu au caracteristici asemanatoare cuacelea ale
loturilor pe care s-au elaborat testele. Materialul, colectat in aceste eonditii,
pemlite sa se puna la punet schema strategica a testului (se elimina itemii
nesensibili), conditiile de aplicare (standardizarea) ~i are loc analiza
rezultatelor, efectuandu-seetalonarea, fapt ce-i va conferi functii de evaluare
(diagnoza).
3. Scopul utilizarii testelor constilln a obtine Intr-un timp relativ scurt,
informatii relativ precise (cuantificabile) ~i obiective (independente de
subiectivitatea .~i autoaprecierile celui ce efectueaza sau suportii testarea).
Prin intermediul acestor informalii, eu privire la subiectul considerat, se
contureaza ~i un eventual prognostic.
4. Folosirea testului~ ca instrument de diagnoza, presupune ca se
accepta ca atare, Subliniem inca 0 data faptul ca~ in psihodiagnozi,

74
problema ce se pune este nu atit a testului. dit mai ales a subiectului
timan. supus acttiltii de psihodia2noza, testul fiind doar un instrument sau
o tehnica (mai fina sau mai putin fina) de colectare de infonnatii, privind
anumite criterii (caracteristici psihice) la diferite persoane.
Problema testului. ca metoda psihodia2nostica. ne obli~a la 0
reanalizi a strticturii pe care 0 solicita si nti care se implica.
1. In orice situatie, exista 0 variabila independenta care produce efectul
(raspunsul, conduita). In cursul testarilor, itemii acesteia creeaza variabila
dependenta - efectul, pe cand illtrebarea din test este independenta ca
variabila, devenind cauza. Cand toate fenomenele se supun unei reguli, nu
exista problema statistica de evaluare, relatia cauza-efect fiind evidenta. In
biologie, se obtin greu astfel de "relatii curate". Statistica devine necesara
acolo unde variabilele dependente au importante fluctuatii in afara variabilei
independente care se considera cauza. In genere, ceea ce numim cauza, efect
sau lntfunplare nu constituie altceva decat 0 ordine diferita a evenimentelor,
iar ceea ce denumim pur factori l:ntfunplatorinu sunt, ill realitate. dedit
cauze insuficient identificate ~i:taraposibilitatea unui control precis.
2. Testele sunt implicate Intr-o situatie evaluativa, precum notele
~colare, sa zicem! Totu~i, testul se deosebe~te profund de exercitiul ~colar,
prin faptul ca furnizeaza un criteriu cu adevarat obiectiv de c1asificare ~i
masurare, fiind un instrument de experienta.
3. Testele sunt instrumente practice, ce raspund unor cerinte sociale,
particulare ~i imediate. Dezvoltarea lor a fost impusa, pe de 0 parte, de
fenomenul social al extinderii ~colaritatii obligatorii (~i de necesitatea
depistarii eopiilor eu debilitati mintale), ca ~i de necesitatea gasirii unor
mijloaee de sondare a caracteristicilor psihologice potentiale ale eopiilor
delincventi minori. Ulterior, testele au adus servicii orientarii ~eolare ~i
profesionale, ramanand un instrument important ~i pentru mica §i marea
psihopatologie umana.
4. in rezumat, testele au lnsulilireade a provoca un comuortament, un
raspuns care, exprirnandu-se astfel, constituie expresia unor caracteristici
psihologice. Intre acest comporiament ~i caracteristicile din viata de
fiecare zi - 2radul. frecventa ~i intensitatea comportarnentului solicitat -
exista relalii cantificabile (corelalii). De aceste relatii este conditionata
obiectivitatea diagnozei psihice ~i predictia, presupuse ca fiind incorporate
in testel. in fme, comportamentul provocat prin test este un eveniment

I Unii psihologi pun in discupe valoarea acestor corel api, in contextul semnificapilor ce Ii
se acorda in mod curent (J. Pierre, D. Drenth).

75
(e~antion) din universul comportamentelor ee earaeterizeaza subieetul
eonsiderat. Aceste aspeete ~i relatii permit sa se valorifice, prin calitati
statistiee (de frecventa, pregnanta), comportamentele, diferentele dintre ele,
$i sa se puna in evidenta gradul in care acestea caracterizeaza 0 persoana
data.
Pentru elevi, testele difera de exercitiile $colare, prin faptul ca nu fac
apella cuno$tintele ~colare.Caracterul imprevizibil, lara eforturi penibile de
memorie, solicita ingeniozitatea, atentia, interesul, dar ~iteama ~inelini~tea,
daca instructajul prealabil este see, incarcat de sobrietate ~i severitate. Exista
o metodologie simpla de prezentare a testului $i·a conditiilor solicitate. E
necesar sa se creeze 0 conditie de incredere ~i relaxare, de confort psihic,
calm, rabdare, cu instructaj prezentat calm, destins. Aceasta atmosfera se
refera la toate momentele testarii, inclusiv terminarea sa.
Folosite intensiv, testele au creat numeroase rezerve, privind
obiectivitatea lor ca metode de lueru, riguroase. Aparenta lor simplicitate a
dus la 0 aplicare nesabuit~, efectuata, adeseori, de persoane necalificate.
Alteori, ele au fost aplicate in solutionarea de probleme pe care nici testele
~i nici cei ce Ie foloseau nu puteau sa Ie rezolve, fapt ce a marlt numarul
eriticilor cu privire la valoarea lor de diagnoza psihica.
Inundarea, cu teste, a literaturii psihologice, superficialitatea $i
incertitudinea, privind caracteristicile de criterii, au trezit numeroase dispute
in jurul testelor, in al treilea $i mai ales al patrulea deceniu al secolului XX.
Mai tm-ziu,in deceniuI1960-1970, s-a strecurat 0 noua opozitie fata de teste,
cu un curs relativ larg publicistic.
R. Zazzo afirma, candva, cu amaraciune: "cativa copii, adolescenti,
adulti au fost prost consiliati de prestidigitatorii testelor!". Nu trebuie sa
uitiim, insa, faptul ca metoda, indiferent care, este intotdeauna folosita de
oameni concreti, cu un profil, 0 pregatire $i eu atitudini determinate.
A. Sarton J arata ea oricum, este necesara cerinta pennanenta de a
eauta ~i analiza bazele mai profunde ale metodei, spectrul de exigente .de
care dispune. Fara indoiala, valoarea de diagnostic este in domeniile
psihologiei mai preeara, riseul de eroare mai mare decat in domeniile
$tiintelor naturii, dar nu din cauza unui mai mare procent de
incomprehensibilitate a naturii umane, cat mai ales pentru ca, in cazul fiintei
umane, este yorba de 0 multitudine extrem de complexa de factori episodici
$i stabili care actioneaza, influentand conduitele, atitudinile, dezvoltarea
aptitudinilor etc. Absolutizand aceasta conditie de dificultate, se poate

I A. Sarton, Intelligence efficace, Paris: Comprendre, Savoir, Agir, 1969, p. 128.

76
ajunge la contestarea testelor ca instrumente de psihodiagnostic, dar ~i
contestarea oridirei metode ca putfu1dfi utilizata in acest scop. Metoda este
un instrument perfectibil ~i integrabil intr-o evolutie istorica. Nu ne aflam
inca mult prea departe de inceputurile acestei evolutii. Multi autori acordau
un credit limitat testelor utilizate in scopuri diagnostice. Altii fac anumite
trieri. B. M. Tcplov, depilda, a scos testele fiziologice din conditia critica,
considerand "testul" ca. 0 metoda necesara, dar nu satismcatoare In
psihodiagnoza particularWitilor mintale. Este adevaratca testele nu ne spun
nimic cu privire la cauze. Dar la urma urmei nici experimentele eele mai
riguroase nu indeplinesc intru totuI acest deziderat. Intr-o foarte interesanUi
lucrare, semnata de Jean Fourastie, se discuta in tenneni critici demersul
numit "experienta".
Fourastie a divizat domeniile ~tiintei in trei mari categorii. Prima,
categoria fenomenelor pe care nu putem decat sa Ie observam, cum ar fi
fenomenele din domeniul astronomiei, care se caracterizeaza prin faptul ca
observatia releva existenta sau pennanenta relativa a fenomenelor. A doua
categorie, aceea a fenomenelor pe care Ie putem supune experientei, cum
sunt fenomenele fizicii c1asice, ~i in fine, a treia categorie, a domeniului
fenomenelor pe care Ie putem observa, dar observatia nu releva decat,
rareori, existenta unei realitati riguros identice cu ea ins~i. Acesta este
domeniul ~tiintelor umane, socialel. Este greu de acceptat agnosticismul,
privind fenomenologia sociologica a autorului citato In schimb, ni se pare
interesanta, din aceasta c1asificare, remarca privind actiunea ca factor de
influenta a timpului insu~i in eategoria ~i domeniile ~tiintelor soeio-umane.
Or "timpul", ca variabila de interventie in domeniile psihologiei, inseamna
"experienta achizitionata" (pozitiva sau negativa), Inseamna "dezvoltare"
(daca e yorba de persoane tinere) sau "involutie"( daca este yorba de
persoane trecute de maturitate); inseamna "probabilitate de discontinuitate",
uneori "transformare exploziva", alteori "deteriorare patologica" etc. De
altfel, un eveniment psihologic a eonfirmat aceasta. in 1921, L. Terman a
extras un lot de 1000 de subiecti ealificati, supradotati ea inteligenta (din
California). E.L. Thorndike a reexaminat dupa 20 de ani pe cei 1000 de
subiecti ealifieati, supradotati. Reexaminarea nu a validat, In genere,
prognosticurile elaborate, eu privire la acei subieefi. Astfel de situatii pun in
discutie nu psihodiagnoza initiala, ci valoarea ~i efectele variabilei "timp",
eu tot ceea ce este eondensat in aeeasta, ~i deschid· problema duratei
variabilitatii unui prognostic psihologic. Se poate spune despre un om foarte

1 Jean Fourastie, Les conditions de I 'esprit scientifique, Paris: Editions Gallimard, 1966.

77
sanatos, la 1 ianuarie, ea va fi tot atat de sanatos la 25 august? Desigur, dadi
este foarte sanatos, probabilitatea de a ramane tot ~a este foarte mare.
Totu~i, raspunsul poate fi exprimat numai in valori de probabilitate. In
domeniile diagnostieului psihologie, exista 0 situap.esimilara.
Nu putem insista asupra aeestei probleme. Este, msa, de la sine
lnteles faptul ca ill situatiile in care lntr-un experiment psihologie aPar
modificari in urma actiunii variabilei de interventie introdusa de catre
experimentator, este eel putin nedialectic sa se considere ca modificarile
sunt provocate de variabila de interventie in exc1usivitate. Aceasta cu atat
mai mult cu cat nu se ~tieca variabila de interventie a fost cauza modificarii,
ci poate interesul nou sau atentia mai concentrata a subiectului asupra
acestei variabile. Extinzand cadrul discutiei noastre, putem afmna ca este
coreet sa se perfeetioneze mereu instrumentele de investigatie, utilizarea lor
critica ~icontextul general al fenomenologiei ce se are in atentie.
A. N. Leontiev, A. R. Luria ~i A. A. Smirnov au considerat ca
folosirea testelor este utilii, dar se eere mereu verificata. Aeeasta din urma
eonditie este valabiHi ~i pentru experimente. Ramane valabil de la bun
ineeput faptul ca 0 suita de mtrebari sau probleme, de situatii problematice
ce trebuie rezolvate nu pot fi denumite baterie de teste, decat m anumite
conditii care ereeaza un cadru de c1asificarea raspunsurilor unui subiect dat
la 0 totalitate de raspunsuri posibile (clopotul lui Gauss), care au fost, In
prealabil, analizate din punctul de vedere al conditionarii lor, pe 0 populatie
ce are trasaturi comportamentale asemanatoare cu ale subiectului considerat.
o suita de illtrebari, de probleme, de situap.i problematice poate fi
transformata in teste, in urma unei activitati sistematice de studiu ~i
experimentare. Asupra modului cum se realizeaza acest fapt vom reveni in
alt capitol al acestei lucrari.1
Exista a serie de probleme ce se ridica in ceea ce prive~te valoarea
de cuno~tere a testelor, in cazul in care structura ~i aplicarea lor s-a facut in
conditii acceptabile. Instrumentul de luem, in conferirea calitap.ide
,,masura" a testelor, este statistiea, de~i pe planul relaliilor psihometrice
apar, de asemenea, probleme complexe care nu pot fi treeute eu vederea.
Pierre Janet a spus candva: "cifrele sunt aeelea care au eompromis
testele". Se citeaza, adesea, cazuri particulare de fals psihodiagnostic ~i prin
extrapolare se pune in discutie, ill mod absolut, valoarea de.·cuno~ere a
testelor. Cazurile de eroare sunt posibile in orice activitate umana, iar
cazurile de fals diagnostic sunt posibile ~i in medicina, dar nimeni nu se

I Vezi calitaple metrologice ale testelor din capitolul wmlitor.

78
gande~te sa conteste, din acest motiv, instrumentele de diagnoza ale
medicinii, sau lnsa~i medicina ca ~tiinta constituita. De fapt, medicului nu i
se cere neaparat sa stabileasca cat va dura 0 anumita stare de sanatate sau de
boala, sau daca i se cere a~a ceva va putea sa dea un raspuns aproximativ, ~i
care nu angajeaza un timp prea lndelungat, deoarece "nu se cunosc
influentele ee se vor exereita din partea faetorilor de ambianta asupra
paeientului". Medieului i'se cere sa detemline starea de sanatate sau starea
de boala~i remediul de vindecare, de stabilizare sau de ame1iorare a bolii.
Niei psihologului nu i se poate cere mai multo
A~adar, diagnostieul psihie poate fi valabil un timp limitat1• Din
acest punet de vedere, se considera gre~it ea ar reprezenta 0 entitate
permanenta. Ca ~i cand personalitatea umana ar fi un fenomen imuabil,
nesupusa dialecticii schimbarilor, independenta de conditiile atat de
schimMtoare ale vietii sociale In plin progreso
ERORI PRIVIND VALIDAREA TESTELOR
Exista ~i cazuri de flagranta eroare dediagnoza psihica, ce se
datoreaza unor lmprejurari mai speciale. Printre altele, S.Pacaud citeaza
cazul unui tanar care a reu~it foarte bine la probele psihologice de selectie
profesionala, pentru unul din posturile nou create ale unei lntreprinderi de
mecanica fma (stnmguri). Tanarul, pal'curse ca ~i alli tineri de altfel, 0 serie
de probe in scris. In cursul instruirii rapide, ce a urmat dupa selectia
profesionala, tanarul a trebuit sa fie lndrumat spre 0 aha profesie, deoarece
fiind stangaci ~i strungurile trebuind sa fie manuite eu 0 antrenare deosebita
a maimi drepte, i-a fost imposibil sa se adapteze cerintelor locului de mundi.
Singura aetivitate pe care 0 rueea bine eu mana dreapta era aetivitatea de
scriere2• In aeest eaz, s-a pus In evidenta faptul ea deprinderile ~i
obi~nuintele, formate sub influenta faetorilor de edueatie ~i eultura, pot crea
anumite conditii de relativizare a psihodiagnosticului. Situatii, ea cele
deserise mai sus, pot generarationamente suspicioase cu privire 1a teste ~i
baterii1e de teste.
In criticile privind testele, se afirma, uneori, Ca nu este nevoie de
investigatii psihologice, deoarece profesorii cunosc foarte bine elevii.
Cunoa~terea profesorilor are, insa, cu totul alte obiective ~i un unghi de
vedere cu totul specific. Profesorii opereaza cu estimatii empirice. Unele

I Fi~a psihologica, In care se consemneaza ~irezultatele testului ~i a chestionarelor, permite


efectuarea "analizei de caz", care a deyenit, in ultimii ani, 0 metoda imoortanta, ce are 0
valoare prognostica mai mare dedit rezultatele unui test singular sau chiar a unei baterii de
teste aplicate.
2 Vezi S. Paucaud, La selection professionnelle, P.U.F., 1959, p. 64-47.

79
studii, efectuate de Ma2son, Bissky, Gastull, Penton ~i Porter, citate de
MeiUi, arata ca estima~ia empirica este foarte aproximativa: ea se
Imbunata~e~teprea pu~in,chiar ill cazul unei conversa~ii.Estimatia empirica
este impresionista ~i deformata. Asupra ei actioneaza numero~i factori. Se
~tie, printre altele, ca exista tentatia de a fi apreciat defavorabil un elev
antipatic. Profesorii sunt atenti, mai ales, la aspecte ale reu~itei ~colare, ~i
mai putin la aspecte mai subtile ale conduitei. Se pare chiar ca persoanele
prezentabile sau cele sigure de sine sunt apreciate mai bine deeat cele timide
sau cu 0 infati~areneglijenta.
in toate imprejurimile de investigatie psihodiagnostieului se apliea ~i
observatia.
Observatia creeaza 0 cunoa~tere de fond, ce completeaza ~i
Imbogate~tedosarul psihologic.
Se folosesc tot mai mult coduri specifice pentru observa~ii. A~a de
pilda, este situa~ia In care un subiect rezolva 0 problema; se noteaza In
rubrica rezervata acestei evaluari semnul + (Plus), In Caz contrar, semnul -
(minus), pentru ezitari semnul ~. Daca subiectul nu in~elegeceva ce ceilalti
subiecti au inteles, se noteaza ?!; daca cere explicatii, se pune semnul
corespunzator (?) de atatea ori cafe intrebari pune, iar daca manifesta mirari,
se pune senIDul exclamatiei (!). Daca totul 0 se pare foarte u~or, se pune
semnul !!+, sau prea greu, !!- sau incert : Timpul de reacfie se noteaza
T.R., cel de odihna, T.O., timpul total, T.L.T., timpul de gandire, T.G.; deci,
10 variabile ce se pot semnala. Observatia trebuie eultivata de psiholog ~i
incarcata de conotalii, care creeaza 0 adevarata capacitate eficient-
investigativa.

80
CAPITOLUL V

PRECAUTII IN UTILIZAREA ~I
PRELUCRAREA TESTELOR

Testele reprezinta un instrumentar important al psihologiei. Ele fac


posibila masurarea temporara a numeroase caracteristici psihice. Sunt, Ins a,
necesare 0 serie de precautii ~i reguli de respectat In folosirea lor, mai ales
in cercetari mai complexe.
Unii matematicieni, dintre care G. Milton-Smith, au scos 0 serle de
editii cu privire la statistica In psihologie ~i pedagogie, sub forma unui ghid
simplificat. G. Milton - Smith a motivat interesul sau ~i aI altor
matematicieni (precum Allan L. Edwards de la Universitatea din
Washington, Norman Frederiksen de la Oficiul de admitere In Universitate
~i dr. Edward E. Cureton de la Intreprinderea Richardson, Bellows, Henry &
Co.) de a analiza drumul psihologiei, al pedagogiei ~i al ~tiintclor sociale.
Exista 0 diferenta semnificativa intre ~tiintele sociale ~i fizica ori alte ~tiinte,
datorita numarului numeros de variabile, implicate ill structurile reactiiIor
psihologice ale ~tiinte1or umaniste, care au 0 cota de schimbare foarte mare
ce se exprima in orice sondare sau cercetare spre deosebire de constanta mai
mare a experimente10r structurilor din alte ~tiinte. Reactiile psihice ~i reactia
sensibilitatiipsihicului sunt evidente in situatia careprovoaca schimbari.,
mai ales eu privire la: oboseala persoanelor testate (diferita la fiecare),
disDozitia,2radul de ang:aiare in rezolvarea testului, efecte ale
alcoolulni san ale nnor medicamente folosite. Oricare reducere a acestor
factori se face printr-un grup de control, asemanator ca numar, nivel
cultural, numar al celor doua sexe etc.
La acestea, noi am mai adauga faptul ca foarte extinsa folosire de
teste, din bateriile de mare circu1atie, a trecut prin blocajul expus mai sus.
Testele celor mai folosite baterii au 0 mare validitate, prin folosirea lor
intensa ~i extinsa pe numeroase ~i variate grupuri de subiecti denomina1izati
eu cerintele expuse. Exista, totu~i, ~i pentru aceasta afinnatie 0 indoiaUi
suplimentara. Coeficientul de schimbare a generafiilor (la oarneni) este
foarte activ ~i se produce din cauza progreselor sociale, generate de R IS, de

81
~colarizareatot mai intensiva din toate tarile (chiar daca au loc ~i secuze pe
acest plan, mai ales prin penetrarea de schimbari sociaIe, de cauze
economice etc.). In acest context, trebuie sa ne referim eu precautiile ~i Ia
regulile ce trebuie respectate In folosirea, mai ales, a cercetarilor
psihologice.
DUlla validarea si prelucrarile de caracteristici ale testelor,
pentru a Ii se acorda calitati metodologice - se face aplicarea lor. Aplicarea
testului soliciffi foarte multa atentie in privinta prezentarii lui, a descrierii
rnodului in care trebuie sa lucreze cei ce parcurg testul.
Este nevoie ca instructajul sa fie cat mai clar expus, pentru a fi
asigurata sarcina de folosire corecta a raspunsurilor ce se solicita.
Instructaiul (cad a~a se nume~te aceasta prima IntaInire eu testul a celor
carora Ii se va stabili 0 serie de caracteristici), trebuie sa fie eat se poate de
clar ca modalitate, solicitare, determinare :?iaceasta pentru ca instructajul
este de fapt momentul de angajare a subiectilor la 0 categorie de reactie.
Trebuie sa se consolideze conditia de egalitate a stirnulilor pentru toti
subiectii ce vor fi testati. Modificarile din instructaj ori schimbarea a ceva
(accentuari) sau tratari mai superficiale a unor accente in prezentarea
testului pot modifica, In parte, conditiile testarii.
Fanl indoiala, pot aparea erori sau factori de influente ecologice :?i
culturale In aplicarea testelor. In genere, l11sa,grupurile ce se testeaza
trebuie sa contina subiecti de acee~i varsta, de ambele sexe (egale ca
numar) ~i de egalitate, privind activitatea de prim plan (adidi aceea:?iclasa
sau clase ~colare sau grupe universitare, deoarece acestea parcurg acelea:?i
programe ~i proiecte). Ace~ti factori sunt fundamentali, relativ egali, ce
creeaza diferente de reactii :?iraspunsuri In care se proieeteaza diferente de
personalitate. Egalizarea loturilor va testa inteligenta, dar ~imedii de cultura
ex~colara, interese, competente, aptitudini ~i atitudini diferite. Apar erori
ce tin de factori ecologici. Daca e 0 zi frumoasa, luminoasa, solara sau 0 zi
reee ~imohorata dispozitia oamenilor este diferita. Intereseaza ~iIn ce ora a
zilei se face testarea, in ee zi a saptarnanii, deoarece toate acestea sunt
implicate In bioestimari diferite.
Modificari pot aparea ~i din motive ce tin de evenirnentele prin care
au trecut persoanele testate in ultimele ore, eventualele tensiuni, datorate
stresului, sau situatii ce trebuie organizate pentru viitoml· apropiat,
nelini~tile datorate unor probleme de familie, 0 posibila ceremonie la care
subiectul trebuie sa participe dupa testare etc. etc.
in familiile de apartenenta pot fi probleme numeroase, dar ~i 0
atmosfera culturaHi diferita ca intelectualizare, statut economic, profesii,

82
opinii ~i mentalitati politice sau religioase etc. ~i in aceste cazuri se pot
manifesta handicapuri culturale, ce se exprima prin efectul stocurilor de
cuno~tinte ~i competenta, atitudini, optiuni ~i idealuri, interese.
Toate acestea constituie argumente ~i pentru necesitatea de a avea
cuno~tinte cat mai clare ~i mai numeroase privind subiectii testati, fapt ce se
poate realiza prin testele ~i fi~e1e individuale, in care se strang informatii cu
privire laidentitatea subiectilor testati, legata de caracteristicile implicate in
structura personalitatii celor aflati in cercetare.
Ca atare, dosaruI Dsiholocic. cu descrierea altor testari (anterioare),
are 0 mare importanta informativa, fapt ce a reie~it, de altfel, ~i din paginile
anterioare.
DosaruI Dsiholof!ic ~i subiectele lui mai importante au fost deja
expuse rezumativ In capitolul anterior. Dammaijos unele completari.
1. Rezultatele obtinute In orice testare sunt limitate In timp In
perioadele de cre~tere ~i dezvoltare ~i In cele de regresie (varstele
imbatranirii).
2. Retestarile, dupa un timp, pun in evidenta dezvoltari sau regresii
liniare, sinuoase, tensionate, mai mult datorita unor tensiuni in viata
de familie, iar la persoanele in varsta, datorita starii mai precare a
organismului ~i aparitiei obsesiei mortH.
3. Exista ~i factori aleatori, legati de eauze subiective in rezultatele
testarilor psihologice. Hazardul este implicat In orice domeniu ~i
desigur ~i in eel al- rezultate10r unor testari. Dupa Robert S.
Woodworth I, exista ~i metode principale in psihologia
experimentala: 1. Metode de ajustare, 2. Metode de explorare in
serii, 3. Metode de frecventi'i ~i 4. Metode ale timpului de reactie.
4. M.etodele de aiustare. numite si metodeale erorilor medii. In
genere, acestea sunt mai implicate in studiile psihologice. Diferitele
domenii ale psihologiei impun urmatoarea clasificare posibila:
1. metode de selectare a persoanelor ce vor fi studiate;
2. metode de control a stimulatiei parazitare din timpul
cercetarii;
3. metode pentru instructajul ~i dirijarea actiunii subiectilor in
timpul cercetarii;
4. metode de prezentare a stimulilor;
5. metode de inregistrare a modificarilor corporale indirecte;

.I R. S. Woodworth, Psychologie Experimentale (deuxieme partie, PUF, Paris, 1949), p.


541.

83
6. metode de observare ~i notare a raspunsurilor date la
studierea persoanei;
7. metode de analiza ~i reanaliza a datelor rezultate din
investigatie.
- Se pot face clasificari ale metodelor ~i in metode experimentale
care au, in genere, 0 serie de strategii ~i tehnici cu grupuri paralelein afara
laboratorului, in experimente. 0 alta strategie ar fi aceea de a stabili metode
diferentiale, teste, pe de 0 parte, ~i experimente, pe de aha parte. Metodele
simulate sunt considerate superioare, ca modalitate ~i obiectivitate.
- Tot mai mult s-a dezvoltat, in psihologia modema, interesul pentru
metodele de corelatie. Termenul de corelatie psihica - in orice situatie de
stimulatie -'-se refera la faptul ca niciodata in fata unui stimul nu actioneaza
o singura caracteristica psihica; senzatiile, perceptiile ori reprezentatiile au
intotdeauna, ~i 0 incarcatura afectiva, de interes, evoca reprezentari din
stocurile memoriei etc.
Ideea aceasta areca suport faptul ca psihicul este, de fapt, un sistem
in care exista 0 corelatie de forma structuraIa specifica a caracteristicilor
psihice cu nuante diferentiale la fiecare persoana, in funqie de sex, varsta,
cultura, experienta de viata, inteligenta ~i personalitate. Exista 0 structura
adaptativa activa ce provoaca structuri diferentiale operationale ale
sistemului psihic. Fieeare persoana are un prom temperamental,
implicat aetiv ~i permanent in adaptare. si un prom caracterolo£dc prin
care se exprima sistemele de evaluari socializate disponibile. care
intervin in procesele adaptative eu funetH de control a impulsurUor
primare. Cfu1d starile psihice provocate sunt foarte dilematice sau
periculoase, controlul scapa. Exista praguri ~i pentro aceste situatii. Cfu1dnu
sunt foarte dilematice ~ipericuloase, controlul mediaza reactiile.
Cotatiile din teste, dar mai ales din bateriile de teste, pennit sa se
analizeze structurile psihice implicate in constelatia psihica situationala
provocata de testan. Acestea sunt cu atM mai predictive cu cat implica un
numar mai mare de subiecti ~igrupuri de control.

Prelucrarea matematica"'statistica a datele •.psiholo~ice obtinute


Executarea sistematica
Prin operatii statistico-matematice se obtin raspunsuri (care sunt
reactii) ce pun in evidenta asemauan ~i deosebiri intre raspunsuri pe

84
grupl1!ilesondate, pe deo parte, $i intre subiectii din fiecare grup, pe de aWi
parte.!
Sunt utile si semnificative 0 serie de operatii. Primele sunt cele
de on?:anizare a testarii prinselectarea strategica a IQturilor. fapt ce
poate sa confere testarii 0 structura longitudinala san transversaHi.
Structura longitudinala este de doua feluri. Primul fel este al
structurii Iongitudinale propriu-zise, care opereaza eu sisteme de testare
complexe pe acela$i lot, la distanta de luni sau de ani. Avem In atentie
schimbarile psihiee, legate de intrarea psihicului In etape noi, in mod
natural, dar ~i· prin efeete de interventie, implicate In experimentarea
longitudinala. Aeestea pot fi interventii educative deosebite ~i interventii
terapeutice - asortate la ceva ee se eonsidera important in cercetarea
psihologidL In acest context. am aminti (aoml ca exista. in ziIele
noastre. un interes· crescand penttu protezarile psihice intelectuale de
dupa 35-40 ani. Ele apar, natural, la muIte persoane - ~i pot fi implicate in
programe de educatie $i terapeutice .
• Cercetarile longitudinale mai pot fi efectuate pe persoane de
aceea~i varsta, in loturi diferite, ee se distanteaza eu 2-5 ani.intre ele, pentru
a surprinde diferentele, mai ales cele impuse de dezvoltarea efectelor RTS ~i
a solicitarilor sociale cu oferte noi stimulative §i cuefecte de modifieare a
structurilor adaptative pe generatii. Totu$i, aceste strategii de cercetari
longitudinale sunt mai putin validante .
• Structurile transversale ale cercetarilor psihologice fac studii pe
loturi relativ omogene - etnii, grupuri religioase, dar §i pe grupuri obi§nuite
din zone cu culturi diferite. in aceste tipuri de sondaje psihice se opereaza eu
loturi de acee~i varsta, atentia centrandu-se pe constelatiile psihice diferite
pe grupuri ~i persoane ~i pe caracteristicile noi ce· apar pe generatii, sub
influenta transformarilor culturale, politice, religioase, de tehnicizare duala
etc.

1. Printre altele, se ~tiedi dadi se construiesc doua intreprinderi noi, cu


exact aceIa§i plan arhiteetural ~i de produejie, cu acela~i numar de
angajati $i sistem de orgarnzare, are mai rapida trecerea In
productivitate evidenta§i inalta, lntl'eprinderea la eare eei angajati au
mai muIte clase de §colarizare, indiferent de ee fel ar fi aceasta.

1 Printre primii care. au abordat probleme}e preIucrarii matematico-statistice in Romania a


fost ALRo$ca, profesor la Universitatea din Cluj, dar ~i 1. Radu,Jn lucrarea coordonata de
AI. Ro~ca ,,Psihologia generaJa", 1976, EDP, Bucure~ti.

85
2. A doua remarca interesanta este aceea ca daca se construiesc - ca
mai sus - doua intreprinderi simultan, dar una Intr-o zona cu mai
multe intreprinderi (indiferent dit de diferite) ~i alta rara
intreprinderi, dar cu (zona obi~nuita de locuinte) va deveni mai
repede :]i mai profund productiva intreprinderea din zona
industrializata. Aceasta informatie s-a structurat prin studii
concomitente transpersonale.
Cercetarile transversale sunt implicate in studii foarte complexe,
care au in vizor programul social global - complexitatea factorilor de
accelerare a programelor, confortului adautarii etc.
Hazardul este imuortant in orice domeniu si desiID!r si in eel al
comulectarii unui test. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelor
pune in evidenta asemanari ~i deosebiri intre raspunsuri.
*
* *

Prima masura de prelucrare este aceea de inregistrare a raspunsurilor


intf-un tabel. Acesta va permite sa se controleze numiirul ~i ponderea
diferita a unor tipuri de raspunsuri fata de altele ~i posibilitatea de a se
calcula, pe de 0 parte, tendintele centrale (§i dominante) ale grupului, dar :]1
distanta sau diferentierea valoridi. medie in grupuri. I Prelucrarea statisticii
reprezintii orientarea nomoteticii in prelucrarea rezultatelor testiirii.
Orientarea nomotetica manifesm preferintele califieate §i eonturate eu
tendinte mai puternice, complementare sau mai slabe din grupurile testate,
prin cuantifican ce aspira spre evaluari mai semnificative. Prin aceastii
orientare, se pot contura elaboran de caracteristici psihice mai puternice sau
mai fragile, in cre~tere sau in scadere etc. Complementarii orientarii
nomotetice este orientarea ideoRraficii2, prin care se efectueaza 0
prelucrare calitativa pe baza datelor statistico-matematice obtinute - pentru
a se desemna caracteristicile psihice individuale implicate in raspunsurL
Psihodiagnoza, astfel obtinuta, este 0 portretistica psihologica, ce pune in
evidenta caracteristici psihice ale potentialului sistemului psihic,
competentele consolidate ~i in formare, tonusul energetic al celor testati,

I Au contribuit la prelucrarea statistico-matematica ~iPascal, Bernoulli, Gauy, Galton,


Fischer, dar ~i materoaticieni romani: Gh. Mihoc ~iO. Georgescu.
2 Interpretarea aceasta a fost efectuata de G. Allport, in Iucrarea sa Structura ~i dezvoltarea
personalita{ii (tradusa in romana), E. D. P., 1991, p. IS.

86
aspiratiile, atitudinile, nivelul de dezvoltare intelectuaUi ~i aspectele
specifice ale personalitatiiJ .
Organizarea rezultatelor, in tabele, prefigureaza curbe ale nonnelor
de probabilitate a distributiei raspunsurilor. Acestea nu sunt perfect
simultane, ci au diferente, fie intr-o parte, fie in alta (spre rezultate mai
elevate sau mai slabe; mai problematice sunt curbele cu doua cocoa~e).
Urrneaza masuratea tendintelor centrale ~i apoi a dispersiei.
Tendintele centrale se exprima prin media aritmetica, modulul~i
mediana.
Media aritmetidi este cea mai folosita in statistica psihologica.
Reprezinta 0 valoare globala, ca rezultat al grupului, ~i se calculeaza dupa
urmatoarea fOlIDUHi:
LX
Ma = -- (pentru rezultatele negrupate), in care LX = suma
N
rezultatelor totale obtinute in grupul testat, iar N = numarul total de subiecti.
In cazul consemnarii performantelor obtinute la un test aplicat in3
mici colective diferite, se poate obtine urmatoarea compozitie de notatii a
rezultatelor:
CIs. V-A- 7,7,8,8,5,8,7,9,6,6 -X=7
CIs. V-B - 7,7, 7,8, 7, 6, 7, 6, 8, 7 - X = 7
CIs. V-C - 4,5,9,8,6,8,6,8, 10,6 - X = 7
In tabelul expus, apar cateva aspecte. In primul rand la subieqii din
clasa a V-a C lipse~te cu totul din seria performantelor valoarea mediei la
subiecte. In schimb, la c1asa a V-a B cifra ce reprezinta media (7) are eea
mai mare freeventa ca perfonnanta in grup (6 cifre). La clasa VI-B cifra
mediei aparede 3 ori.
Media aritmetica pune in evidenta sumarea cazurilor individuale
intr-o valoare noua. Aceasta reprezinta potentialul specific al grupului
pentru caracteristicile (sau structura) psihice, data ~i solicitata prin test.
Uneori, valoarea mediei este egala eu valoarea modulului care este ~i
valoarea formulei celei mai des intalnite in totalul raspunsurilor. Alteori, pot
exista 2 module care sa nu coincida unul cu altul ~i nici cu media. Oricum,
loturile cu care se lucreaza au caracteristici numeroase semnificative ale
valorilor centrale.
Modulul (Mo) este punctul de maxima saturatie a raspunsurilor.

Calculatia matematica este doar suport pentru analiza psihologica. Aceasta constituie
obiectivul principal at psihologului. Din acestmotiv, analiza de caz a devenito metoda
deosebit de importanta.

87
Mediana (Md) este valoarea ce se gase~te la mijlocul unei statistici;
cand seria are numar impar, valoarea ei este data de valoarea termenului
central (n + 1). Cand numarul seriei este par (2n), se acorda conventional -
ca valoare a medianei, media aritmetica este mai putin precisa. Este 0
valoare de rang. Se calculeaza pe searna seriilor ordonate de date:

Md=N-l
2
Exista cazuri in care mediana este mai reprezentativa decat
media. Este 0 valoare de serle. Se calculeaza pe seama seriilor ordonate de
date, care se condenseaza Intr-un tabe1 prin care se calculeaza quartilele
raspunsurilor.
o aWi ealeulatie importanta este a deviatiilor.
Se poate intampla ca un grup sa aiba rezultate mai bune (1l0-130),
iar a1t grup sa aiba rezultate mai mici, dispersia sa fie mtre 85-135. La
primul grup,dispersia afost mai mica decat la a1 doilea grup, dar grupul a1
doilea are mai multe raspunsuri de valoare - ~i rara raspunsuri foarte slabe,
fapt ce ar putea sa faca sa ca~tige acest al doilea grup in competitia abaterii.
Calcuhd eel mal necomnlicat al disuersiei este eel numit al
amplitudinii. Aceasta se calculeaza, sdizllildu-se rezultatul eel mai slab
(mic) din eel mai mare. Ca ~itare. amulitudinea cuprinde extinderea
tiuurilor de rasDunsun de la cell\;mai sIabe la cele maibune.
S-a conturat necesitatea de masurari mai fine a variatiilor
(dispersiei). Mai folosite sunt calculele deviatiei medii (Md). a deviatiei
standard (G).
Pentru deviatia medie, se aduna, din tabelul al doilea, toate
rezultatele deviatiei de la medic ~i apoi se impart la numarul subiectelor. Se
obtine media abaterilor de la medie X. In ceea ce prive~te devialia standard
G, are IDe un proees asemanator, adica se aduna deviatiile ~i se impart la

numiirul de subiecp. Formula esle G = ~ la dale negrupate. Dam,


mai jos, eateva exemple.
Clasa a V-a C cuprL.'1de0 nota de 4, una de 5, patru de 6, nici un 7
(nota a mediei), 2 note de 8, una de 9 ~i una de 10.
In grupa B, notele oscileaza doar Intre cifrele 6, 7 ~i 8, ceea ce
inseamna ca este 0 clasa omogena, mai mnIte dedit clasele a V -a A ~i C. In
grupa C, sunt cele mai marl oscilatii ~i lipse~te nota mediei. Oscilatiile sunt
intre notele 5 :?i 10; deci, dispersia simpHi este relativ mare. In grupa clasei a

88
V-a A, oscilatiile sunt intre notele 5 ~i 9; deci, curbe mult mai apropiate ~i
nu distantate foarte mult de medie. Sunt situatii cand un elev, eu 0 nota
deasupra mediei dintr-o clasa, se afla sub medie la 0 clasa paralela, care are
o medie mai mare. Acest fapt ~i altele au dus la introducerea de coeflcienti
de dezvoltare, inteligenta, creativitate etc., dar ~i la problemele notelor
standard.
De problemele statistice psihoiogicel se ocupa tot mai multi
psihologi.
Deviatia standard se calculeaza pe p~i. La inceput, se calculeaza
media, apoi deviatia pentru fiecare individ, respectand semnele ,,+", ,,-". Se
ridica la patrat fiecare valoare a coloanei abaterii de la medie, apoi se aduna
suma patratelor. 't se obtine prin impaqirea valorilor - d2 ~ la valp;area N,

astfel: r- ~)x-n)2
N
sau 't =
F;F.
..
LNd 2 '

Varianta (S2) se calculeaza dupa formula S = 100 + r


Ma
Deviatia Quartila este 0 masura ce se define~te ca valoarea cu care
se exprima abaterile de la mediana. De 0 parte ~i de cealalta se afla q2 II, III.
Primul q = 25%, al do ilea = 50%, al treilea = 75%.

Q = Q3 -2 QI ; Q3 -QI = intervalul intercentilic.

u 3u
QI =
4; Q3 =4
A, DM, 't, S2, Q = acela~i lucru in grade diferite de preCIZle,
evidentiind distributia rezultatelor in jurul punctului central. Astfel, - Q - e
mai putin fin, DM:::::57%, 't :::::68%din cazuri.
Notele standard. Caracteristici
Se mai numesc ~i note reduse (sau note sigma). Au urmatoarele
proprietati:
A. Servesc drept unitati comune, in care se convertesc
alte note;

1 Interesul pentru analiza factoriala a fost obiectivat prin studiile lill C. E. Spearman (1863-
1945). Acesta a evidentiat, ill structura psihicului, un factor general G (modelul prognostic).
Alp factoriali~ti au ignorat factorul G, ill favoarea factorilor de grup $i ai factorilor
specifici. Al treilea model a Tamas multilateral sau oligarhic, pledand pentru prezen!a de
saturatie de criterii.

89
B. Exprima pozitia subiectului rntr-o dispozitie data,

in raport cu media (X );
C. Idem B, dar In raport cu variabilitatea.
Orice nota poate fi convertita Intr-o nota standard, dadi sunt cunoscute
media ~i 'to Metodele: metoda aranjarii In ordine de rang - metoda cea mai
simpla, dar ~i cea mai putin precisa. Se folose~te cand numilrul subiectilor e
mic. Permite sa se evidentieze in ce masura performanta la un test e legatil
de performanta la alt test, In ce masura raspund coreet subiectii la un al
doilea test, dupa ce au raspuns corect la unul ~i Ince masura existil sau nu
. corelatii intre raspunsurile la diferite teste.
Sdirile stamine (Standard Nine Point Scale)
Scorurile brute se convertesc in rezultate, ce se incoloneaza de la 1-9
eu 0 medie de 5 §i 0 deviatie standard de 2. Procentele de cazuri, din
distributia totala a rezultatelor pentru un e§antion, sunt reprezentative.
Nota ~.Z"- ea metoda de comparare §i convertire a notelor din teste:
• Se acorda note la elevii testati.
• Aceste note eondenseaza caracteristicile psihice diverse §i se numesc
note standard.
• Nota "Z" exprima §i deviatia de la medie.
x-x
• Se obtine din notele brute, dupa formula Z = --- ; X = nota
't

bruta, X = media originala; 't = deviatia standard originala.


Nota ••T": se elimina semnele negative, prin mutareape curba a
punetului ,,0" spre stanga §i marirea scalei spre a se alinia valorile zecimale.
- 10 -
Se obtine, astfel, "scala T": T = X+- .(X - K) sau T = K + R • N; T =
't

nota originala bruta; X = media original a; 't =


nota originala standard; X ::;;::

deviatia standard originala; R = 10 ;K = constanta = (50 - X . R).


't
Nota Hull (Hun Scores)
14 - 14
H = 50+-·X-X
't
sau (H - Rx); X = nota brutil; R=-' ,'t

K = 50· X· R; X = media originaHL

90
---l

Varsta mintaHi si coeficientul de inteli1,!entii


• Inifiata de A. Binet, varsta rnintala a fost folosita, un timp, ~i in
filosofie.
• Subieefii de aeeasta varsta rezolva un grup de teste, daea sunt
dezvoItati normal ~i testuI se da la un oareeare timp dupa primul.
• Grupurile eu subieete inegale vor rezolva testele corespunzatoare
varstei lor mintale.
• V. Stem a introdus VM intr~o re1afie mai larga, elaborand Q. 1.
VM(luni)
Q.I. = ·100, in care VM = varsta mentala, iar VR = varsta
VR(1uni)
reala sau cronologica, ambele pe luni.
Indicele de coeziune al grupului:

leg = 2Rg ; R = ill. alegeri reciproce; n = ill. alegeri unilateraIe; g = 1- p;


n·p
p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, Intr-un grup format
din N persoane.

Despre calcularca corelatiilor


Calcularea corelatiilor este necesara in mai muIte situatii:
a) in efectuarea validitiitii testelor;
b) in stabilirea unor tipuri de fidelitate;
c) in stabilirea masurii in care exista 0 saturatie eu acelea§i criterii in
teste aparent diferite sau aparent asemanatoare. Acest din urma caz a
fost utilizat ca punct de plecare in analiza factoriaIa. in caIeularea
corelatiilor se pun in evidenta constelatiile psihice, compuse din
structuri psihice prezente concomitent intr-o situatie. (De la 0 - + 1,
corelatiiIe sunt pozitive, iar de la 0 la -1 sunt negative sau slabe sau
lipsesc.
Mai frecvent folosit este coeficientul de corelatie de rang (Spearman).
Acesta are urmatoarea formula:
6Ld2
r· a ·1- 2 in care L = suma diferentelor fata de medie ridicata la
n(n -1) , ,
patrat,
n = numarul de subiecte sau observatii; d2 = diferenta de rang a
aceluia~i subiect in doua probe la patrat, iar cifra 6 reprezinta 0
constanta, 1 este coeficientul extern principal, iar n = numarul perechilor
de eazuri coincidente.

91
Se mai poate calcula corelatia produs-moment ~i prin metoda
Bravais-Pearson, in care yom avea:

r= LXY in care LCX2) ~i LCI) reprezinta abaterile de la medie a


L~CX2)·Cy2)
celor doua serHde rezultate ce se coreleaza.
Metodele de corelatie au pus in evidenta evolutia capacitatilor psihice
functionale considerate ca omogene, dar ~i caracteristicile de baza ale
eterogenitatii functionale, permitiind sa se construiasca modul psihologic
probabilist al analizei functionale in care se pun in evidenta factorii ~i
dependentele intre ace~tia.
Cateva forme de prelucrare a socio2:ramelor
Sociabilitatea se refera la statutul social, la expansivitatea pozitiva a
unui subiect dat, la subiectele de integrare sociala ce-l caracterizeaza.
In timp ce sociologul are in atentie aceste valori referitoare la grupul
mic sau colectivitatile mari $i operari comparate, cu privire la grupuri,
psihologul are in atentie extragerea, din sociograma grupului, a
caracteristicilor de sociabilitate a subiectului singular.
Calculele sociometrice au la baza teste sociometrice in care
intereseaza, ca material de prelucrare, interrelapile, gradul lor convertit in
diferite tipuri de alegeri de preferinte ce se manifestA intre membrii
grupurilor, gradullor de stabilitate §i numarullor.
Indicele ce masoara statutul social se exprima astfel:

Iss =
Lsubiecte care aleg pe p
, lncare L = suma subiectilor care
n-l
aleg, n = numarul total de subiecti asupra carora s-a aplicat testul, Iss=
indicele de statut social, iar p = subiectul in cauza. StaturJl social poate fi
pozitiv sau negativ.
e EXDansiunea pozitiva (E ttil echivaleaza cu dorinta unui
subiect dat (P) de a se asocia cu a1tii intr-o colectivitate de N
persoane. Aceasta se stabi1e~teprin unnatoarea formula:
E (+) = Nr de alegeri pe care Ie face p E'xpansmnea .. ~
pozltlva se
N -1
noteaza, uneori, eu I.
• Expansiunea 2:rupului se poate determina eu urmatoarea
relatie:
E _ Totalul de alegeri pe care Ie face grupul
(g) - N

92
• Indicele de inte~rare sociala (Iss) exprima grupul de
integrare sociala, evidentiind raportul dintre numarul de
relatii reciproce ~i numarul maxim posibil de astfel de relatii,

Iss = d -100 in care Iss= indicele de integrare sociala; d =


2N(N -1)
numarul de relatii reciproce; N = numarul subiectilor din grup.
Dublarea numarului are ca scop traducerea In unitati simple a
relatiilor dubIe, sens care exprima reciprocitatea.
Prezinta importanta ~i indicele de constientizare a alegerilor.
Acesta se identifica prin urmatoarea relatie:
a1 + r1 + 2x
I cr = ----. 100 In care aj = a1·1
A
egen e 1'd entice
. d··In d oua- soclOgrame
. ce
2NNK
prevad acelea~i criterii, rj = respingerile identice din 2 sociograme, x =
alegerea careia ii corespunde 0 respingere in a doua sociograma, K =
numaruI alegerilor, N = numarul membrilor grupului.
Coeficientul de asociatie sau de coeziune a grupului se pune in
evidenta prin relatia:

C =
a
~I~ _pe_re_c_hi
N(N-l)2

Indicele de coeziuneal ~rupului:


lcg= 2Rg
n'p
R= nr. alegeri reciproce; n = numar alegeri unilaterale; g= 1- p; p =
probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, intr-un grup format din N
persoane.
Reiese din cele de mai sus ~i din intregul capitol, ca activitatea
statistica matematica, dar ~i activitatea de interpretare de rezultate din punct
de vedere sociologic ~i psihologic angajeaza un efort de munca foarte mare
- in incercarea de a subtiliza valoarea rezultatelor obtinute.
Reies ~i alte aspecte, mult discutate de asociatiile intemationale ale
psihologilor. Dintre acestea, pe primul plan au mceput sa treaca
metodologiile implicate in test, deoarece orice aplicare m ele pune in
evidenta rezultate incarcate de situatii implicate in teste, dar ~i aceia ce
palpita in conditionarea situationala a aplicatiei (ziua, ora, obs.) ~i In
disponibilitatile subiectului, ca ~i fondu! de tram psihice ale subiectului.
CaIititile metrolocice ale testelor

93
Elaborarea testelor este, de asemenea, un proces complex ~i Iucarcat
de reguli. N6i ne-am referit la aplicarea testelor pana acum pentru ca
efectuareatestelor este 0 activitate efectuata, mai ales de cercetatori.
Pentru aceasta activitate, prezinta importanta. mai lutfii, organizarea
proiectului de test ~i elaborarea itemilor saturate ill criteriile (caracteristicile
psihice) pe care se axa textul. Ca sa fie valabil, acesta va trebui sa
corespunda unor aspecte ce poarm denumirea de calitati metrologice ale
testelor. Trei sunt mai importante ~i anume: validitatea, fidelitatea ~i
sensibilitatea.
1. Validitatea unui test sau a unei baterii exprima testarea testului
lnsu~i ~i are ill atentie stabilitatea concordantei dintre uotele sau evaluarea
ce se obtine prin test ~i notele ce se dau acelo~i subiecti ill situatii de viata

prin
(carestabilirea
sunt saturate
concordantelor
cu criterii cadintre
aceleafolosibil,
din test).care
Valiftitatea
(continese
acele~i
poate efeetua
criterii
de testare. S-au conturat 4 feluri de validitate: validitatea de continut.
validitatea concurat~ vredictiva ~ivaliditatea constructiva.
Validitatea de continut se refera la eerinta de necontaminare a
continutului (sau eriteriului testului) eu alte criterii deeat aeele ce se testeaza
~i se compara eu activitatile practice sau cu alte teste considerate valide
pentru un anumit criteriu.
Validitatea concurenta se refera la cerinta de a se valida doar itemii
~i acele teste care soudeaza, intens, criteriul considerat. Se mai nume~te ~i
validitate functionala.
Validitatea vredictiva se degaja, uneori, din utilizarea de itemi ce s-
au dovedit diagnostici ~i predictivi. Aceasta forma de validitate presupune 0
lndelungata experienta ill timp ~i 0 rezistenta mare la deteriorarea criteriilor
implicate In itemii testului nou ~ivechi de comparatie.
Validitatea constructiva se refera la c1aritatea ~i masurarea
strategiilor inc1use ill test ~i are In atentie gradul In care testul cuprinde 0
strategie satisfiicatoare de investigatie a criteriului (a dimensiunii sau
caracteristicilor psihici) In situatiile de viata, considerate ca fiind incluse In
test.
Prin validare, testul I~i contureaza caracteristicile de instrument
diagnostic.
Validarea la testele de inteligenta se poate face ~i prin corelarea
randamentului ~colar cu randamentul profesional, la teste, pentru copii ~i
tineri ~iprin randamentul profesional al testului la adulti, la persoanele ce au
dep~it anii de ~colaritate.

94
Validitatea predictiva a teste10r (discutata de H. Yangier ~i de D.
Weinberg in L'annee Psychologique 28, 1928 ~i 13, 1931) este mai
complexa. In orice caz, este mai mare pentm caracteristicile psihice mai
stabile ~i bazele (cele de temperament) ~i mai simple.
o aWi caracteristica metrologica a teste10r este fideHtatea.
II. Fidelitatea, ca masura metrologiea a testelor, se refera la calitatea
acestora de a diagnostiea in mod stabil aceea~i insu$ire (sau aeele~i
insu$iri) psihica. Ca atare, exprima constante testelor de a diagnostica
acelea$i criterii conferind testului consolidarea valorii de cunoa$tere. C.
Spearman (1904) a pus in evidenta 3 modalitati de estimare a fidelitatii.
8. Prin aplicarea aeeluia~i test. pe aeela$i lot dupa un timp (metoda
test-retest), eorelatia dintre ce1e doua aplicari poarta denumirea de
coeficient de stabilitate. Acesta este sensibilIa modificarlle persoanei care
aplica testul sau la modificarile intervalelor de aplieare.
b.0 alta modalitate de estimare a finalitatii se face prin probarea, in
parale1, de teste echivalente (variante de acela~i continut). Be calculeaza
coeficientii de corelatie la cele 2 aplicarl. Aceasta este fidelitatea de
echivalenta.
c. Fidelitatea prin partaiare este a treia metoda de probare a
fidelitatii. Se calculeaza corelatiile dintre cele doua jumatati ale testului.
Deoarece testele au itemi cu structura erescanda a dificultatilor, de cele mai
multe ori partajarea (in doua) se face prin separarea itemilor eu sot de eei
rara sot in compararea rezultatelor.

Ill. Sensibilitatea este capacitatea testului de a diferentia,


satisfacator, subiectii investigati. Cfuld toti subiectii au eam acelea~i
rezultate, testul nu are sensibilitate. Testele pentru perioadele de varsta de
dezvoltare au sensibilitate doar pentru varstele care au fost elaborate.
Sensibilitatea unui test poate fi mica sau mare. Daca este mare, testul este de
mare ~i fina sensibilitate; daea este mica, testul nu prea poate face

departajari pe 0 eurba aimportanta


E. Claparede pentru
mai semnalat ~i ob~testare.
alte calitati importante metrologice
ale testelor (18 categoriipentru testele de aptitudini). Unele din aceste
cerinte de insu~iri sunt discutabile, altele imposibil de realizat.
Dupa procesul de conferire de calitate metrologica a testelor, se treee
la aplicarea lor pe un nurnar cat mai mare de subiecti $i dupa prelucrarea
materialelor (rezultatelor obtinute) se face etalonarea acestora (tot de catre
speciali$ti).

95
In ultimii 10-12 ani, a patrons computerul in mai toate cabinetele
psihologice. Se efectueaza chiar testarea prin computere, dar ~iprograme de
calculatie tot mai sofisticate, legate de corelatii, combinatii ~i tot felul de
evaluari prin computere. Chiar ~i deciziile, privind implicatiile psihologuIui;
pe viitor, se evalueaza in functie de rezultate ~irecomandari.
Prin calcule statistice matematice, se obtin instrumente utile in

operatiile
Intr-o de evaluare
activitate ~i in anali~
mai larga cantitativa.
d~analiza Acest proces
psihologica, in caretrebuie integrat
activitatea de
decodificare nu este procesul eel mai u~or din ceea ce trebuie sa faca
psihologuL
1. Testele s-au dezvoltat foarte mult. S-au ~i perfectionat. Exista ~i 0
tendinta ca testele sa devina un fel de experlmente naturale. A~a, de pilda,
Testul Rorschach sau Testul Luscher se folosesc de cate doua ori. Testele au
tendinta de a se repeta ~i sub forme mai concise.
2. Pe de alta parte, testele se perfectioneaza ~i se combina in batem.
3. Cea mai importanta este, insa, implicarea lor in categorii. Din acest
punct de vedere, exista:
a. Teste de dezvoltare ~i,in aceIa~itimp, de cre~tere a cuno~tintelor
implicate in adaptarea totaIa.
b. TesteIe de inteligenta ~iinvatare (de progres educativ).
c. Testele de aptitudini.
d. Testele de personalitate.
e. Testele de creativitate.
f. Testele de sociabilitate.

96
PARTEA a III - a

CATEGORll MAl 1MPORTANTE $1


DE LARGA FOLOS1RE A TESTELOR

/
CAPITOLUL VI

TESTELE DE DEZVOLTARE.
TESTELE PENTRU VARSTELE MICI BABY-TEST

Avand in atentie caracteristicile cre~terii ~i dezvoltarii, aceste


categorii de teste au evoluat in trei directii:
a scalelor longitudinale simple ~i mai complexe, mai ales
de cre$tere corporala;
a testelor de desen, prin care se proiecteaza caracteristici
multiple ale dezvoltarii psihomotorii;
a testelor de cuno$tinte, care au 0 dezvoltare legata de
adaptare, dar $i a presiunii $i provocarii generate de R.T.S.,
care are 0 foarte mare raspandire, pe de 0 parte prin
cuno$tintele ~colare $i, pe de alta parte, prin tehnologiile
implicate in mod curent in viata de fiecare zi (ma$ini,
luminat electric, aragaz, ma$ini de spalat, radio, T.V.,
telefon etc.).
Scalele longitudinale
De muIta vreme, s-a constituit remarea privind faptul ca
particularita!ile psihice evolueaza mereu sub incidenta unor feed-back-uri de
precipitare $1 a unora de stabilitate, care favorizeaza constituirea de
deprinderi, abilitati, interese, satisfactii pe seama dobandirii lor. In procesul
conditionarii (prin R.C.)! se implica numeroase evenimente ce intaresc
conditionarile, dilat8...."'1d
procesele de invatare $i stocarile de cuno~tinte tot
mai Ilumeroase, mai ales cele utile, adaptative. In acest context, au inceput
sa capete tot mai mare credit testele 10ngitudinale, care surprind p~ii ce au
lac (de progres) in disponibilitatile psihice de la 0 testare la aha. Mai ales la
varstele mid, procesul de dezvoltare prezinta mare interes, in special pentru
parinti, din care motiv cerintele de a controla procesul dezvoltarii a devenit

I RC = reflex condi!ionat.

99
o necesitate chiar ~i in familie, 1 Multi parinti se instruiesc ell privire la
regume folosirii testelor legate, mai ales, de cre~terea §i dezvoltarea fizica a
copiilor. Or:esterem statur1iill! (in inaltime) ~i ~ilnder21la greut:::lte)
normadii este un indiciu general pentru 0 dezvoltare buna (norrnala).
Acestea se folosesc tot mai muk Cele doua aspecte ale cre§terii se stabilesc
prin masuratori brute, care se raporteaza la tabelele de dezvoltare
disponibile ~i efectuate pentru populatie de c~itrespeciali$ti.
In genere, cre~terea normala in lungime ~i greutate, in copilaria
timpurie, se calculeaza u~or, Acestea sunt teste de antropometrie. Cea mai
intensa cre$tere are loc ill prJ1Ilul an de viat~L
Pentru controlul cresterii Donderale (in greutate), intre 1 $i 6 lurri,
se face unnatorul calcul: se inmulte~te numfuullunilor de la na~tere eu 600
~i se adauga greutatea de la nU$tere.
Pentru varste1e de 7-12 luni, calculul este relativ asemanator numai
ca se J'nmulte~te numarullunilor de la na~tere eu 500 §i se adauga greutatea
de la na:jtere.
Pentr\! cre$terea staturali se calculeaza numarul lunilor de Ia
na'?tere ~i se inmultesc eu 2,5~ pentru varstele de 1-6 luni, §i se adauga
lungimea corporaHi de la na~tere. Pentru perioada dintre 7-12 luni, se
inmul!e~te numarul lumlor de la na§tere eu 2 ~i se adauga lungimea de la
na~tere a copilului. Pentru aceste ealcule, exista tabele de referinte eu functii
de contro1.2
in genere, psihologii cu profil ~i anatomi~ti, de pe la inceputul
secolului XX, au considerat, ca repere in dezvoltarea stadiaHl, cre~tere
staturaIa ~i ponderala, cre~terea dentitiei (intiii de lapte, apo! cea defimtiva)
~i implicit a proportiilor corporale ~i implicatia modificarilor hormonale,
care determina ~i provoaca aparitia indicilor sexuali secundari ~i, apoi,
primari. Aceasm optica a dat scalelor longitudinale 0 importanta de control
al cre~teriL
EXlsta 0 regula In aceasta problenla, care semnaleaza fapml ea, eu
cat copilul este mai mic cu atilt dezvoltarea sa pe toate planurile este
intensa3, indusiv pe planul psihologic, dar ~i mai inegala privind diferitele

I Dupa 1825, metoda JongitudLl1ala a im:eput sa fie loJositli mai frecvent pe


(Neuman, Freeman ~i Holzinger - 1837), ~i mal tarziu ceJe ale Iui Burt etc. A awt
Joc 0 conf(:riIl~internationaHi la Paris in @ceasta problema.
2 In ultima vreme, tot mai num~:ro~j cOl1sidera ca $1 aezvc!mea in!elj,ge:nt,eJ are
mai intensa dezvoltare, varstei de 1 an.
ulth'"l1aweme, tot mai numl~rci~i considera di. ~i dezvoltarea
cea mai intensa dezv,olt.ane, varste! de 1 an.
structuri psihice funqionale, ~i ea atare predietia este mai probabila, mai
nesigura ~i eu oscilatii care, insa, se inseriu intr-un cadru mai larg, implicat
in caracteristicile dezvolHirii vfu-stelor umane.
Scalele longitudinale mai complexe se refera la numeroase
caracteristici ale dezvoltarii, folosind tot valori brute. Printre acestea, e
yorba de testarea fortei musculare ~i a evolutiei ei, a caracteristicilor de
lateralitate (dreptaci-stangaci) ~i, in genere, a altor probleme de sanatate. Tot
in aeeasta eategorie se indud 0 serie de teste psihologice. Testele de acest
gen, folosite in cazul copiilor mici, au fost elaborate simplist, mai intal de
catre S. R. Chaille (1887). Bateria aeestuia a cuprins 0 serie de teste simple
privind copii mai miei de 3 ani.
A. Gesell (1880-1961), psiholog american 1, a dat 0 mai mare
consistenta teste lor longitudinale. Gesell a lucrat la Universitatea din Yale ~i
a fost printre primii psihologi care a folosit filmarea in eercetare psihologica
(carn 110 kIn de filme, dupa unii autori), creand, astfel, 0 intoarcere
dominanta spre copilul concreto Totodata, a aldituit 0 mini baterie eu 0
caracteristica mai pregnant experimental a prin folosirea filmului.
In lucrarea Developmental Diagnosis (1925), Gesell a expus aspecte
importante ale cercetarii copiilor de la 4 la 60 de saptamilni ~i, mai tarziu, s-
a ~cupat de eopii de la 6 la 10 ani. In prima etapa, a avut eolaborator mai
ales pe A. Thompson, iar in a doua etapa pe F.Ilg.
Pentru primul an, a luerat eu un program lunar dens, eu retesHiri,
apropiate, apoi le-a distantat treptat.
A avut in atentie 4 feluri de conduite sau comportamente:
1. comportamentul motor;
2. comportamentullingvistic;
3. comportamentul de adaptare;
4. comportamentul social.
De fapt, acestea sunt cele mai importante compOliamente testabile la
varstele mid ~i cele mai angajate in procese de dezvoltare. Multi alti autori
(earn in aeela~i timp $1 ulterior) au preluat ~i folosit aceste dimensiuni de
comporta...'11entin sealele longitudinale pe care Ie-au aleatuit.
Comoortamentul motor a fost psihodiagnosticat de Gesell eu
privire la eontrolul postural ~1dezvoltarea lui: loeomo!ia (rnersul ~i evolulia
lui), dar ~i controlul ~i implieatia milinilor in folosirea curenta a obiectelor.

1 A. Gesell a fast printre pri.'11iipsiholegi care a felesit filmarea. A strans cateva sute de
metri de fiL'11area cepiiler.

101
Comportamentul §au conduita verbaHi a fost in atentia cercetarilor
iui A. Gesell~ care a indexat ~i diagnosticat ganguritul, lalatiunea ~i
inteJegerea cuvintelor~ apoi comuniearea ~i reproducerile verbale. Pe seama
acestei cercetari $i a altora similare, s-a conturat ideea ca toti copiii din lume
ganguresc la· fel, l!anl!uritul mud 0 prima forma universaia de
comunicare. $i pronuntarea lalatiunii, a silabelor ~i a vocalizarii au functii
simbolizante aproape similare ~i devin structuri fOlmative pentru limbaj,
contribuind, prin imitatie, la conturarea pronuntiei lingvistice de
apartenenta, din ce in ce mai aeeentuata.
Conduita adaotativa a fost sondata de Gesell in diferite manifestiiri
in care se implidi coordonarea oehilor eu mana, in manipularea primara a
obiectelor, ~i apoi in folosirea lor eurentii ~i in disponibilitatile ce se
constituie treptat. lnteresul Iui Gesell s-a centrat pe eapacitatea copilului de
a gasi solutii pentru probleme practice simple (inteligenta), provocate
experimental.
Conduitele sociale s-au referit la felul ~i rapiditatea copilului de a
asimila stilin folosirea obiectelor~ mai ales a eelor de neeesitate (din situatii
de alimentare independenta, de evacuare ~i apoi in exprimarea politetei -
conduitei civilizate). $i in studiile lui A. Gesell~ s-a pus in evidenta faptul ca
structurile psihice nu se dezvolta toate deodata ~i in acel~i ritm. Fiecare
perioada de dezvoltare are unele caracteristici psihice care se dezvolta mai
mult, altele mai putin.
Optica longitudinala a constituit baza de dezvoltare a psihologiei
copilului in prima jumatate a secolului al XX-lea, iar in a doua jumatate a
contribuit la constituirea psihologiei varstelor. Totodata, cercetiirile concrete
prin teste au alirnentat dezvoltarea "Psihologiei diferentiale". H. Pieron, dar
~i W. Stem, au fost tot mai preocupati de aceste noi domenii ale psihologiei.
J. Piaget a adancit problemele dezvoltiirii inteligentei ~i a patrons in
problemele dezvoltarii irrteligentei ~i in problemele dezvoltarii morale in
copHarie. Pe acestea Ie-a studiat atent ~i le-a considerat de prim plan in
dezvoltarea personalitatii copilului. De altfel, ~i Karl Gross a studiat
problemele jocului §i marea importanta a acestui fel de activitate in
formarea conduitelor "eu oglinzi refleetate din interior". Aceasm problema a
facut sa se deschida portite pentru cercetarea rolului vietii interioare psihice,
ca replica la viata exterioara §i la conturarea identitatii. $i H. WaHon a
studiat intens psihicul copilului, atras de problemele invatih"ii de conduite,
dar ~i de problemele foarte complexe ale dezvoltarii afectivitatii. Intre timp,
Binet, lmpreunii eu au ao<ml:at problema Incarcata de
l.ntlerogaltH a testa..;i in ale vietH,
Unele teste longitudinale masoara, mai ales, coeficientul vital ~i
capacitatea respiratorie. Aceasta din urma este foarte importanta, printre
altele, in cazuri de 10gopedie u~oara care de multe on sunt intretinute de 0
respiratie defectuoasa. Reglementarea respiratiei duce la recuperari ale
tulburarilor de limbaj respective.
Baremuri antropometrice ~colare sunt multe. 1. M. Nestor a expus, in
1958, 0 serie de rezultate interesante in aceasta problema. Baremele
prezentate de I. M. Nestor au cuprins masuratori mcute pe 14 633 e1evi eu
vfusta intre 6-17 ani, ~i 187 studenti. In genere, studiile de acest fel au pus
In evident a 0 cre~tere a Ina1timii tineretului, evidenta earn la 10 ani, datonta
diferentelor de alimentatie, igiena ~i datorita cre~terii antrenamentului
sportiv. Institutul de Igiena a semnaIat, de asemenea, aceste fenomene, Am
vrea sa subliniem, eu aceasta ocazie, ca cercetarile experimentale efectuate
In psihologia aplicata aduc mereu aporturi definitiilof capitale ale
psihologiei.
Baremele. scalelor longitudinale s-au modificat de 4 ori in ultimele 2
decenii ~i jumatate. Exista, insa, ~i scale longitudinale care se refera la
parametrii psihici.
Au fost studiate ~i reflexele conditionate culturale la copii mici,
inclusiv la gemeni ~i tripletLl
Intr-un istoric al cercetarilor pe copli mid, prin metoda
Iongitudinala, trebuie sa semnalam studiile Iui Terman, din 1921, la eare ne-
am mai referit, asupra a 1 000 de copii din California, retestati peste 20 de
ani de catre Thorndike E. 1. Nonconeordantele dintre rezultatele eelor doua
testari au atras atentia asupra factorilor de interventie eu funetii formative,
precum rnediul ~i educatia.2
De altfe1, I. P. Pavlov, prin metoda clinica utilizata in elaborarea RC
(refiexelor conditionate), a introdus dimensiunea longitudinala temporala
experimentele sale, atragand atentia asupra importantei acesteia.
Problema studiului a fost ill atentia unor psihologi foarte cunoscuti,
ca Berkeley, Murphy, Barbel Luhelder, Ane Grudi Skard, Alice
Szerminske etc.
Au fost meute studii longitudinale ~i in Anglia (la Oxford in 1955),
in Franta la centrul CIE (Centre International de rEmant) ~i s-a tinut chiar ~i
o comerinti1 international a, la Paris, eu echipe de cercetatori din Londra,

] Ursula ~chiopu, despre uneie particularitiifi ale rejlexelor catenare la capilul sugar, in
Cu!egere de probJeme de psihologie vol. II, 1954, Ed. Academiei Romane.
2 P. Felkner (ped) Croissance du developpement de l'enfant normal Paris, Ed Masson &
Cie, 1961.

103
Paris, Bmxelles, Stock..holm, Dackar ~i Kempole. S-a ajuns la stabilirea unor
principii comune de lucm. Proieetele elaborate la aceasta conferinta au fost
suplimentate eu cercetarile intreprinse la Louisville.
In 1966, al XVIII-lea Congres International de Psihologie de la
Moscova, simpozionul 29, a avut in atentie probiemele legate de studiul
longitudinal inclusiv. La simpozion, s-au prezentat 30 de comunicari.
Mentionam dintre acestea studiile lui J. Kagan I, J. Kateskova2 ~i D.
Campbell3.
In ultimii 15 ani, se aplidi acelea~i chestionare sau tipuri de teste pe
acee~i populatie in perioade diferite. Aceste tipuri de studii exprima 0
model are sistematica a dezvoltarii In conditii de mediu ce evolueaza, fiind
expresia demersului de studii de urmarire. Totu~i, studiullongitudinal nu a
depa~it diferentele ce-l caracterizeaza, surprinse din primele cercetari
longitudinale.
In lucrarile lui Wilhelm ~i Clara Stern, In celeale lui J. Piaget sau H.
Walton, dar mai ales In cele ale lui A. Gesell, exista preocups.ri de acest fel,
adica preocupari supuse ideii de scale longitudinale. Si G. H. Linguet a facut
astfel de studii de analiza a dezvoltarii capacim-tilor de desen ale copiilor.
Piaget a avut In atentie dezvoltarea inteligentei copiilor. E yorba de testul
celor 21 de figuri.
Testul are, In 3 din 6 casete, 0 serie de desene. In easetele goale se
solicita reproducerea desenelor date ca model.
Desenele se campara, din punctul de vedere al corectitudinii
desenarii, 0.1 timpului de lucru ~i al gre~eli1or.
Acest test se poate da ~i transversal, adica, la un grup de copii de
aceea~i varsta, fete ~i baiet! (sa spunem, de 6 ani), care vor avea rezultate
diferite la test, in functie de dezvoltarea capacitatilor dedesenare, Testul
longitudinal presupune aplicarea acestui test 10. interval de 0 jumatate de an
sau la intervale de 3 lUlli, Prin testuI longitudinal, se pun in evidenta
progresele, in desen, 10. capEi studiati, eu mult mai mare finete dedit in
teste Ie transversale.

J Kagan J. Methodological and theoretical issues in Modal Growth to Enfance 2, 1967.


2 Kateskova J. The result aflongitudinal investigation on child development, vol. 29.
Materialele Congresului de Psiliologie, Moscova, 1966.
3 Campbell D. A. A ten years longitudinal study of students interested in thing versus those
interested in peoples. Materialele Congn;sului de Psihologie, Moscova, 1966. Vezi ~i
studiul prezentat la acela~i congres de C. R Hindley Some method, and tendences in the
compression of date form. different longitudinal sample.

104
00
c:;::; CO
~
aD

D
+
o x
Testul celor 21 dejiguri! ale lui H Walton ~i Lurcat.

Pentru Testul Goodenough, se dau progresele longitudinale ale


realizarii testului (care este ~i un test proiectiv de desen). Aeeste teste
longitudinale favorizeaza un foarte mare numar de observatii privind
aptitudinile de desenare, legate de reprezentarea in spatiu.

Testul GoodenoU/!h - omuletuL


Ulterior, testul a fost transformat. S-au solicitat, pe trei paglm
separate, trei desene. Unul, al unei fete, al doilea, al unui barbat, iar al
tr~iiea, al propriei persoane. In genere, in desenele copiBor intereseaza
problemele tehnologice.
R. Zazzo a reluat problemele tehnologice, pomind de la
deverbalizarea modelelor de studiu longitudinal. Tehnologic, aceasta
metoda este mai putin faeila in utilizare, deoareee se afla sub obligatia
curgerii timpului. Tehnica transversala este mult mai faeila, se exprima
printr-o singura aplicare, fapt pentru care unii ii atribuie ~i implicatia latenta
longitudinala. Studiullongitudinal este, de fapt, mai mu1t 0 metodologie. R.
Zazzo a fOffi1Ulatideea renuntarii la fictiunea ea metoda longitudinala este
onmi prezentii.

105
In anii 1967-1969, s-a efectuat un studiu longitudinalla 0 gradinita
din Bucure~ti 1. Testele ~i chestionarele utilizate au investigat, in afara de
parametrii psihiei, situatia material-culturala a familiilor copii1or aflati in
cercetare, prin chestionare duble pentru marne $i educatoare, privind 5
secvente de conduite afective, morale, deprinderi, inteligenta general a ~i
sensibilitatea. Mai semnificativ a aparut faptul ca intr-o prima faza, in
gradinita se utilizeaza conduitele elaborate in familie, ajustandu-se la
conditiile de uzanla ~i in mediul de gradinita. Ulterior, procesul de transfer
~i~a schimbat directia, devenind un factor fuzional dinspre gradinita spre
familie, nu tara functionalitati critice sau ell mimari de conduite eoneurente.
Prin studiul longitudinal se surprind ~i se manifesta aspecte foarte
eomplexe ale dinamicii dezvoltiirii de conduite elaborate, evolutialor de
confluente ~i implicare in sistemul psihic. In genere, prognozele efectuate pe
seama studiului longitudinal se confirma mai deseori decat cele tacute prin
studiu transversal. Studiul longitudinal se poate realiza individual, dar ~i
colectiv.
Charlotte Biihler si Hilde2.ard Hetzen au efectuat 0 baterie de 10
probe pentru fiecare din prime Ie lurn de via!a $i apoi eu aplicabilitate pe
intervalul 2-6 ani. :Si prin aceste probe s-a pus in evidenta faptul ca intal
biologicul se incarca psihic, mai ales prin conditionari, $i devine
psihomotor, apoi, incepe sa se dezvolte complicarea activiHitii ~i implieatia
ei mai profunda mentala (inteligenta) eu implicatii lingvistice informationa1e
(legate de perceptii, dar ~i de reprezentari ~i de stocurile mIlemice, care
devin active). Simbolistica verbala stimuleaza tot mai complex dezvoltarea
inteligentei, inclusiv cea motorie, fapt ce permite sa se constituie struct'un de
conduite in care se manifesHi mid abiliHlti ~i, uneori, aptitudini.
Alice Descoendres (1921) a efectuat 0 baterie de 10 probe simple,
eu aplicare din jumatate m jumatate de an, de 1a 2-6 an.1.$i prin aceasta mica
baterie s-au pus in evidenla probleme ale dezvoltarii longitudinale.
Printre scalele ce s-au constituit, apoi, a fost ~la Bayley (1926),
care a avut in atentie testarea longitudinala 1a 3, 4 :;i 5 ani. $i aceasta s-a
referit la mi~carile coordonate de apucare (intoarcerea de pagini, denumirea
de obiecte ~i socializarea conduitelor). Are un instructaj u~or de aplicat ~i
cuprinde 185 itemi. In 1945-46 a inceput sa circule Baylev test, eu un
instrumentar explicativ pentru parinli, fapt ce i-a creat 0 mare raspandire.

I Ursula ~chiopu, D. Nacu, A Turcu, M. Garboveanu, Dezvolfarea psihologicii a copiilor


pre:jcolari de la 4 la 5 ani, in Culegere de studii, Catedra de Psihologie a Universitatii
Bucure~ti, 1969, p. 31-45.

106
Hetzel - Buchler au avut §i alte teste pentru eopii mid de la prima
luna pana la 6 ani, ell centrare pe senzorialitate ~i receptivitate, controlul
corpului, invatarea, manuirea· obiectelor, activitatea intelectuaIa ~i
sociaJizarea. Testul a implicat 0 atentie mai deosebita, aceea de a aborda
aspecte morale ale conduitelor. A mai abordat 0 interesanta problema ~i
anume aceea de a se stabili un eoeficient de dezvoltare psihiea, prin
impartirea varstelor de dezvoltare in varste eronologice ~i raportarea varstei
psihologice 1a cea eronologiea. Coeficientul de dezvoltare eonstituie
rezultatul sumat la notele date la probele trecute, impiirtit la numiirul de teste
pentru 0 anumita varsta. In perioada 1-3 luni, bateria cuprinde 10 probe.
Lunile 9-10 au tot 10 probe. Incepand eu 2 ani, cele 10 probe sunt valide
pentru un an ~idevin din ce in ce mai complexe.
Bateria Borel-Mavsennav aeopera distanta de la 1 la 5 ani. Ca
material, are suport de cartona~ecu imagini simple ce pot fi manuite.
Imaginile sunt colorate. Se solicita denumirea lor ~i indicarea
earaeteristieilor ce sunt sesizate privind continutul perceput. Testeaza, astfel,
inteligenta ~i limbajul, mai ales dezvoltarea lor.
Testele longitudinale, legate de aceste caracteristiei psihice, au pus
in evidenta faptul ca tulburarile de dezvoltare sau nedezvoltarile (sau
intarzierile de dezvoltare?), ce se manifesta mai ales in primii trei ani de
viata pe plan psihic (mai ales cele de limbaj), se recupereaza dupa 6-7 ani,
de cele mai multe ori.
Dupa 1925, metoda longitudinala a inceput sa fie foarte mult
folosita. S-a conturat ideea unui coeficient de dezvoltare (Q. D. sau C. D.)
complementar eu Q.I. sau c.I. (eoeficient de inteligenta), dar ~i ideea ca
varstele de dezvoltare, ca ~i varstele mentale, nu coincid total eu v<1rstele
cronologice ~i testarile au devenit mai sensibile la aceste aspecte ~i 1a
masurarea lor. Testde de dezvoltare ~i-au extins domeniile tot mai mult.
Inca de prin 1921, bateria 1ui Gesell a fost tradusa ~i adaptata la
fiuIte Universita1i din U.S.A., dar §i din Europa. 0 aha implieatie, in
dezvoltarea lor, a constat in faptul ea s-au extins spre caraeteristicile psihice
tot mai mu1t ~i au capatat denumirea (de eireulatie) de baby-test. Testul O.
Brunet $1 i. Lezine cuprinde i'ntrebari eare surprind ~i implica gradul de
influen!a al mediului. Exista 0 corelatie intre Q. 1. al piirintilor ~i eel al
copmor.
In genere, testele pentm varstele mari au preluat structura celor 4
earacteristici serrmalate de Gesell: P. - controlul postural ~i maturizarea
acestuia; C. - coordonarea oeulo-motorie sau conduita adaptativa fala de
obiecte;L- limbajul, inclusiv C. N. V. (comunicarea non-verbala); S. -

107
relatiile soeiale ~i personale (soeiabilitatea). Pana la 4 ani, prezinta
importanta P., apoi L. ~i S./C. Exarninarea se face prin intrebari cu durata de
2 minute, la copiii de 9-12 luni, ~i de 30 minute, la eei de peste 121uni. Din
suma datelor, se poate ealcula ~i Q. D. (coeficientul de dezvoltare).
Scala Cunningham - Pinter (1932), revizuita in 1947, s~a folosit ~i
se folose~te, mai ales, in gradinite. Are trei variante: A, B ~i C, fieeare de
eate 7 teste eu privire la urmatoarele earaeteristiei psihiee:
1. Observatii eu identifieari verbale de obieete obi~nuite: animale,
plante, obiecte (fiecare imagine se afla in 3 variante A, B, C).
2. Perceperea imaginilor date, in vederea comparatiei ~i stabilirii
categoriei din care fac parte.
3. Identificarea de obiecte ce pot fi asociate (gaina eu oul, de pilda).
4. Determinarea de gre~eli de marimi ~i propoqii in imaginile de
obiecte de imbracaminte (combinarea lor).
5. Complectarea de desene neterminate.
6. Comentarea de scene de imagini date.
7. Reprodueerea unor desene dupa modele date eu punetaje.
Bateria Pinter - Patterson cuprinde 13 teste, earn de acelea~i stIUctUri
eu eele de mai sus.
Scala de inteligenta pentru prescolari Minnesota
Cuprinde 0 serie de probe bazate pe selectia din alte teste. Este 0
baterie eterogena nonverbala.
Rene Spitz a elaborat 0 serie de baterii de teste, prin anii 1945-1946,
pentm plmerea in evidenta a efectelor complexe ale avitarninozei afective -
foarte active la copiii abful.donati, cei din casele de copii etc.
Mal pot fi dtate scalele lom!itudimde ale lui Pasannik s!...KQh!ock
(1946), Cavanau2h (1957), CaUan!!er (1953), Horms (1957) etc.
Bazfu1du-se pe conceptia ~i etapele de dezvoltare intelectuala prezente
irf studiile Iui J. Piaget , F. W. Warburton, s-a elaborat 0 baterie de teste de
dezvoltare a gandirii logice a copiilor; contine 5 probe.
Bateria Warburton F. W. contine 5 probe; de operalii combinatorii,
probe de depistare a proportiilor ~i a probabilitatii, probe de gandire logica,
reprezentan operationale ~i probe de conservare a volumuIui ~i greuHilii.
Exista si baterii de teste de rlezvoitare pentru copu ell diferite
deficiente (surdo-muti) $i probe pentru copi! ell handicap verbal
;Bateria Duse:r si Man' comns. Este 0 baterie pentru copii eu
handicap verbal.
in fine, scala de nerfol'manta Bonelli - Oleroq, cuprinde 7 probe.

108
Testul "Ce S-3 schimbat?" (VMS)l cuprinde 10 imagini perechi. In
fiecare pereche exista diferenre mici de la un desen la altuL Depistarea
acestora se Inregistreaza numeric ~i ca pozitie In desen. Se adauga la
Inregistrarea raspunsului ~i T.R. (timpul de reactie). Pentru fiecare valoare
pozitiva se acorda cate un punct. Este un test de observatie investigativa ~i
de atentie, de finete a perceptiei.

Ce s-a schimbat? (U.M.S)

Bateria H. WaUen-Lurcat solicit a completarea, pe puncte, a


desenelor neterminate. Sondeaza finetea perceptiei §i observatiei analitice,
inteligenta ~i precizia mi$carilor.
o alta cate2:orie de teste de dezvoltare. Testele screenhu!
Provin de la cuvantul screening, care Inseamna ciur sau sita. E yorba
de teste ce se folosesc, mai ales, la nivel de comunitate, destinate copiilor cu
probleme ~i nevoi de interventie suplimentara, In scopul de a alcatui pentru
ei programe educative ~i terapeutice. Sunt teste, mai ales, motorii, de limbaj,

j Analizat ill Laboratorul Universitatii din Bucure~ti, de carre U. ~chiopu.

109
sociabilitate, cognitie ~i afectivitate. Prof. N. Mitrofan1 a atras atentia asupra
acestei categorii de h~ste, descriindu-le structura, obiectivele, re2:ulile de
aolicare si rolul de a evalua rapid si de a tra2:e orincioalele
caracteristici psihice aflate in stare critidi. In genere, aplicarea acestor
teste trebuie, lnsa, lnsotita de dlt mai muIte informatii privind viizul, auzul ~i
psihocomportamentul, in general. Informatiile se culeg de la parinti sau
ingrijitori ai copiilor, ~i trebuie sa includa informatii prin observatii directe.
In· evaluare, trehuie sa se tina seama de 0 serie de recomandari, cum ar £1:
sensibilitatea rata de preocuparile parintilor rata de copii, care trebuie sa fie
delicate, pentru a Ie reduce anxietatea ~i pentru a Inte1ege utilitatea ~i
. ratiunea activitatii de screening. In al doilea rand, locul de examinare trebuie
sa fie ferit de zgomote de orice fel, dar ~i cu eonditii eeologiee de alte feluri.
Se solicita, de asemenea, atentia fata de relatia eu examinatorul sau
examinatorii. Aeeasta trebuie familiarizata, eu anulari de contradietii -
pentrua se crea 0 atmosfera dit mai relaxata ill mediul de adaptare.
Intereseaza starea fizica, verificarea ei cu atentie, inainte de aplicarea
de astfel de teste. Deoarece copiii mid (pentrucare sunt efectuate cele mai
multe teste screening) au posibilitati limitate de concentrare ~i atentie,
aqiunea de masurare nu trebuie sa foloseasca multi itemi - ca sa nu
oboseasca copilul.
Prof. N. Mitrofan a prezentat mai muIte teste din aceasH'i categorie. A
inceput eu descrierea testului Denver, test de evidentiere a aetivitatilor In
planul dezvoltarii. Acest testa fost folosit, in anii 1993-1994, decatre prof.
N. Mitrofan pe plan national, eu sprijinul material ~i financiar al Societatii
SORZ, din Olanda (director Pieter G. 1. M. Hermsen). Coordonarea
general a a fost facuta la Centrul Universitar din Bucure~ti. Coordonarile
zonale au aparj:inutcadrelor didactice prof. dr. Anca Munteanu (de l~
Thnisoara), lector Cornel Havameanu (Ia~i), asistent ~tefan Szamaskozy
JCluj-Napoca).ln 1994, N. Mitrofana impartit eei 2000 de copii pentru
analize pe zone geografice: 903 copii din Centrul Bucure§ti (Munjenia.
Oltenja~i Dobro2ea), 419 din Centrul Ia~i (Moldova), 180 de eopU din
Centrul Cluj-Napoca (Transilvania, Maramure§..: Crisana ). Partea a doua
a acestui demers, etalonarea datelor (etalonul romanesc), a fost .efectuata $i
coordonata de prof.N. Mitrofan, in cadrul Catedrei de Psihologie din
Bucure$ti. Au fost implicali in cercetari ~i ciitiva studentL Testul Denver, ca
§i multe alte teste pentru copii mid, au fost influentate de testul Gesell-

1N. Mitrofan, Testarea psihologica a copilului mic, Ed. Press S.R.L. Mihaela, Bucure~ti,
1997.

110
Sifert, unul dintre cele mai cunoscute teste din S.U.A. in domeniul
pediatriei. Testul a fost folosit ~i adaptat ~i in Anglia, Olanda, Japonia ~i
Romania. Cuprinde 105 itemi, in ordine crescanda ca dificultate.
Itemii sunt impartiti pe criteriile clasice ale testelor pentru copiii mici.
• Comportament social (reactiile copiilor la factorii sociali,
inconjunltori - ~imodul de comportament: nls, imitatie, comportamente rata
de a1tioameni).
• Comportamentul de adaptare general. Itemii se refera la
dezvoltarea capacitatii de observatie ~i a modului de a actiona (curent). Mai
ales, intereseaza coordonarea mainilor, manuirea obiectelor, rezolvarea unei
activitati practice.
• Comportamentul verbal. Itemii urmaresc modulin care este folosit
limbajul, combinatiile de cuvinte folosite etc.
• Comportamentul motor, centrat pe controlul corpului (pozitia
dreapta a corpului,pozitia in ~ezut, in picioare, in mers, in salturi ~i in
balans etc.)
Pentru aplicarea testului, au fost folosite ~i unele obiecte, acelea~i in
toate zonele in care testul a fost aplicat. De fapt, a interesat, in acest demers,
. ca subiectii sa atinga rezultatele la cei 23-30 itemi care sa permita evaluarea
de normal, suspect, anoffi1al,instabil. Nu se poate considera predictiv, decat
cum se ~tie despre toate testele de dezvoltare ~i cele de regres.
N. Mitrofan a mai prezentat 0 serie de teste screening, precum
Inventarul dedezvoltare Battelle (BDI), care a fost pus in functiune in
1984 ~i apoi revizuit in 1988, ca test de triere. Initial, bateria avea 341 itemi,
dupa revizuire a ramas eu 96. Ca ~i testul Denver, ~i testele denumite baby-
test, se adreseaza copiilor mici intre 6-8 ani ~i sondeaza sensibilitatea,
adaptibilitatea, activitatile motorii, limbajul ~i cognitia.in timpul testarii,
poate participa panntele copilului sau ingrijitorul sau. Contine itemi prin
care se coteaza cu 2 puncte, pentru raspunsurile corecte (in 90% din cazuri),
1 punet, daca raspunsurile sunt corecte in procent de 50%, ~i 0 puncte, cand
are foarte putine raspunsuri bune sau nici unul.
Tot un test pentru varstele mici este testul revizuit Bri2ance. A aparut
in 1982. Este centrat pe caracteristici curriculare specifice programelor. Are
17 secvente, care se refera la:·imaginea globaUi~i segmentara a corpului, de
asemanarea vizuala ~i auditiva, situatia alfabetizarii ~i imaginatiei, litere
marl ~i mici, calculatie, sintaxa ~i fluenta in vorbire, urmarire ~i
recunoa~terea de culori, vocabularul pictural~deprinderile vizuale ~imotorii.
o a doua categorie de itemi se refera la masuratori optionale avansate,
precum: raspuns la imagini (recuno~terea ;;i devenirea lor, a pozitiei etc.),

111
ascultari de subiecte orale, ale vocabularului pre-abecedar, deprinderi
mnemice ~i calculatorii bazale. Testul este similar cu testul SCGT ~i alte
teste legate de alfabetizare. Testul este atractiv pentru copii. Are ~i trei
formulare care se completeaza de catre examinator (psiholog), panntele sau
loctiitorul sau ~i un cadru didactic din gradinita sau din ~coaUi.Este efectuat
pentru copii din ultimul an de gradinita ~i din prima clasa a ciclului
invatamantului primar.
Prof. N. Mitrofan a descris testul Brigance revizuit ca fiind mai
dominat de calitatea motricitatii limbajului (vocabularului), solicitat prin
imaginL In test, se coteaza ~i fluenta verbala. Acela~i autor a efectuat un test
de trieri pentru pre~colari (1985). Se refera la copii de 3-4 ani. Cuprinde
testarea a 11 deprinderi pentru cele 2 varste; cuprinde ~i forme de solicitare
ale observatiei intre cele 3 persoane care evalueaza rezultatele.
Pentru pre~colaritatea timpurie, N. Mitrofan a mai descris ~i alte teste.
Lucrarea domniei sale este bazata pe informatii cu privire la testele pentru
copii pre~colari ~i pentru primele incercari de testare a procesului de
alfabetizare, care-l pune pe copil in fata marii conversii a inteligentei care
descopera in litere ~i eifre semnificatii simbolistice deosebite, fapt ce
accelereaza procesul de conversie in planul cognitiv - spre 0 forma de
inteligenta mai incarcata de abstractizari, analize ~isinteze nu doar
perceptive, ci ~i de obiecte, tiinte, categorii ~iclase de obiecte ~itiinte.
Testele de alfabetizare
S-au elaborat pentru prima data in anturajul lui A. Binet. Se aplica
transversal, dar pot fi aplicate ~i longitudinal.
In alcatuirea de teste de cuno!?tinteexista, ca atare, doua obiective ~i
anume: sondarea nivelului de cuno~tinte ~i sondarea capacitatilor psihice
antrenate in achizitia ~iconsolidarea de cuno§tinte.
Testele de citire. scriere si calcul elemental'
Sunt teste de lectura, ~i cuprind materiale fonetice, litere, silabe,
propozitii; exista cinci niveluri sau grade de lectura:
1. sub-silabica;
2. silabica;
3. ezitanta;
4. curenta;
5. expresiva.
Testul SeGT are cateva sectiuni. Primele doua sondeaza
capacitatile de Iectura ~i de ca1culatie (varsta de lectura, de numeratie ~i de
calcul elementar). Testul cuprinde cate 6 plan~e eu litere, silabe, cuvinte ;;i
propozitii In sectiunea consacrata sondarii. Exista 0 gradare a prezentiirii din

112
cifre din ce in ce mai mari spre identificare. Pentru fiecare item, se acorda
dite un punet. Se noteaza timpul ~i ezitarile. Testul pennite sa se stabileasca
nivelul alfabetizarii, siguranta leeturii la fiecare nivel ~eolar elemental' ~i
natura spectrelor earentiale ale lecturii. Testele de lectura, numeralie ~i
calculatie se aplica, in special, copiilor intre 4 ~i 8 ani, in conditiile
organizarii in gradinite a ineeputului alfabetizarii. Bateria UBTS a avut ca
punet de pleeare SeAT, baterie eomplexa ee a fost elaborata in Franta.
Bateria euprinde eontinuturi gradate de litere, silabe, euvinte ~i propozitii,
apoi ealcule in aeeea~i ordine. Bateria UBTS 1, efeetuata la Universitatea din
Bueure~ti2, are in eontinuare, dupa plan~ele de litere ~i cifre, solieitari de
eonstruire de euvinte, din tabelele eu litere, eonstruirea de eifre, din tabele
cu eifre simple, adunari, seaderi, prin cifrele din tabel eu maxim 3 repetilii
din literele ~i eifrele date. Mai euprinde, in eontinuare, in cele 14 plan~e ~i
alcatuirea de povestiri din dl.teva imagini.
Testele ~eolare de acest fel se folosesc foarte mult in zilele noastre,
ca instrument de mundi ~colara in larile anglofol1e, ele tind sa se stabileasca
nivelul general al euno~tintelor ~i capaeitatea de citit coreet, intelegerea a ce
s-a citit ~i scrierea de litere, silabe, cuvinte, propozitii. Se considera ca teste
de educatie, instruire, invalare, dar ~i teste de autoestimatie ~colara.
Chestionarul M.S.A.E. este 0 proba destinata a aprecia nivelul de
adaptare a elevului la experienta sa §colara. Din acest punet de vedere, testul
este divizat In doua patti. Prima prive~te autoevaluarea fala de diferite
discipline §colare (potential, acestea condenseaza interese, capacitati §i un
coeficient general al eficientei §colare).
Partea a doua solicita 0 estimatie privind factorii bipolari ce
aqioneaza in invatarea constanta, in activitatea de Invatare, tonusul
energetic, fragilitatea adaptarii, rapiditatea, ritmul, continuitatea etc. (timp
de aplicatie 20 de minute).
Testele gradate de cunostinte
Cele mai multe teste de cuno§tinte au aparatura de raspuns, astfel
incat sa soli cite dh mai putin posibil interventia grafica a subieetuluL
Prezinta interes testele de sondare a capacitatE de lectura $i a scrierii,
la varstele §colare mici. Exista ca procedeu mai raspandit, eel modela! 1ntai
de Bovet. Teste1e de acest gen au in atentie viteza $i eorectitudinea lecturii.
Existl unele etalonaje pentru viteza lecturii, elaborate de
E. Claparede.

I Ursula :;>chiopu, Introducere ill Psihodiagnostic - ed. II.


2 Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, U. Schiopu (vezi Tabelul1).

113
~i pentru scriere exista categorii:
a) copii care nu ~tiu sa copieze corect un test;
b) copii care nu copiaza corect, dar pot scrie dupa dictare;
c) copii care cunosc toate literele $i pot copia $i scrie dupa
dictare, dar fac gre$eli (mai ales de ortografie).
L 'alouette de P. Lafavrais este un test de studiu $i analiza a
capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii (in special, la dislexici).
Cuprinde 265 de cuvinte ordonate prin desene $i silabe U$or de citit, cuvinte
simple. Acestea se afla integrate $i conturate in contextul de desene.
Detenninarea varstei de lectura $i a celei reale pennite stabilirea,
. prin comparatie, a gradului de intarziere sau de tulburare a lecturii $i pennite
sa se stabileasca un plan de reeducare a lecturii $i vorbirii.
Testul de nivel scolar Dentru ortoe:rafie ~i calcul. de J. si M.
Subes are in atentie prognoza repartitiei ~colarilor dupa absoivirea primei
c1ase $colare. Piecare subtest cuprinde 5 fraze a caror structuri $i
componente gramaticale sunt astfel alcatuite incat sa cuprinda cerintele
proprii.
Testul UBTS. Tabei 1.
USGT variante 1965

, au
m
cer
cdar
ce
car nCl
esar
01bchi
ghi gep unLa
bat Maine carte
caiet
vine mama
Alfabetizare, test
VineAdevenit
vara
Vor $icuno$tinte
am
yom inteles laacasa.
(citire
primavara.
inflorimerge
vacanta
toti de
pomii. $i scriere)
finnte.
Pa$te.
8. 9.10.
12.
II. I.

114
Tabel II.

LAC. I0
CE AB TE
IJI ·CE
IN
GHE
AES ICDS
P
IU
I-SUS
E AR
IN
RE
UL
RO
PO
US
OP
AC
AZI
SA
STRA
NE
ITHI
PE
CI
TOR
CN·
LOC
MA
I
•......•.

DINTR-IJN
< ....•

UNGHER TA$NI UN CINTEZOI.


ETOARE
STIU sA COLEGNOU.
AM UN cITEse, ACUM. DE IERL

TabelIIt

0I
A
j Ii..AM
IDO
DI A..NU
1B JBE
au
SLA
CE
PA
P
CHE
D1
DE
AL UN
1DA
BO
EV
TA.
PE
CA
.CI
EA
R.A RA
MI T.,DU
VI
DI El
N.AAC

1. 1. Se cere identificarea primeIQr2 randuri;


2. Se cere identificarea urmat()areIor 3 r<lnduri;
3. Se cere identificarea ultimelor 3nmduri;

115
II. 4. Se cere constituirea de 3 cuvinte din primele 2 nmduri;
5. Se cere constituirea a cinci cuvinte din primele 4 randuri;

III. 6. Se cere construirea a 4 propozitii din toate randurile tabelului I;

IV. 7. Se cere constituirea de 3 cuvinte din ultimele doua randuri, eu silabe,


ale tabelului II;

V. 8. Se cer 2 fraze din randurile 1-7 a tabelului II.

Tabel IV.

,I 0
bp
a· i
JJIu
T tD
inB
A
NdEasornn
rac
In
ar
doar
eu
pvreasc
chi
'ie
lauta
01
ploa
vrea
clre~
opb01
soare
po
ce
ploaie
AR
ugP
A
ouS
apa
ghe
fuIE
oOU
Cl
Ie
SOMN
SOARE CHIIN
PLOAIE
aSCOALA
uzina
DOAR
APA
BO
RAC
VREASC
CE
OCsUG
VREA
~coala IPFU
ED
LAuTAIUZINA
IPLOA
GHE
ClRES
VIGHETOARE
privighetoareA AM UN STIU
amDINTR-UN
un ~tiu
colegsa sA
COLEG
dintr-un ungher
citesc
nou CITESC
NOD
UNGHER ta~ni
de ieri DE ceva
IBRI CEV A
TASNI

116
Sarcinile testului (Tabelul IV)

1. 1. De eitit literele din primele 2 randuri.


2. De reprodus ce s-a retinut din primele 2 randuri.
3. Sa eiteasdi urmatoarele 3 randuri.
4. Sa eiteasca apoi urmatoarele 4 randuri.
5. Sa se eiteasea euvintele ~i propozitii1e.
6. Sa se reproduea propozitiile retinute.

II. 7. Sa se eiteasca, din nou, silabele.


8. Sa se eonstruiasea efh mai multe euvinte din silabele eelor 4
randuri.
9. Sa se eonstruiasea 0 propozitie din silabele eelor 4 randuri.
10. Se solieita serierea in etape ~i pe rand, ea mai sus, a literelor.

Test UBTS - seris. Tabel VI


lac
Val
om
Copierea- literelor
""""'-- in patratele goale.
-:----- ----=--
IIsat
cale
II plac
mae sac
sac Iirae
com
dae om
cald
moale
mine
roua
bune
reee
boaUi
scad
damn
relem
cad
Durnn
doua
tac ergI
vreau
vreau
rnasa
pam
chiar
spun
voua
mu!t
adul1
iale
spune
tare
Ivme
spala
fug
~tiu
;;tiu Jat
Joe

Tabel VI.
Fa propozitii cat mai multe din literele scrise. Bareaza literele folosite.
"--' , Cuvinte ! Cuvinte ! Propozitii 1
j

j
I

1[\
j
.---'---+- ~ V
.-1~w: JIll

j
~e
9 'I ! m j
I v
l~
! i q
!
.--~i"i!
; 12...!
-1-
.111i\li!&f § I ~:
'".•• j V.J IIzlaiD
>
" ~

117
Testul U.B.T.S. are variante ~i pentru eifre. A fost efectuat eu 10 plan~e, la
Centrul de Cercetare Psihologica al Universitatii din Bucure;;ti, 1977.

1 315
93
8
5
0
2
115
17
105
6
13
75
19
167
113
116
9
101
!1O
2002

Analiza rezultatelor negative permite sa se puna in evidenra


dificuWitile de educatie 9i varsta culturaUi. Analiza timpului de lueru,
raportat Ia viteza numeratiei, permite sa se stabileasca viteza ~i siguranta de
numeratie in astfel de teste.

Ultima secventa a acestui test este a stabilirii catorva infolTI1atiiprivind


timpul. Se cere:
L Aranjeaza indicatori Ia primul ceas, astfel incat sa iasa ora 10, 30
minute;
2. Aranjeaza indicatoarele astfelincat sa indice ora 2,7 minute;
3. Arfu'1jeaza indicatoarele celui de-al 3-lea ceas astfel incat sa indice
ora 8,51 minute.

LY
. 3)
LJ 2 J ~\r ~" 765
/\~
\:
("
9 ¢

:}
2
3 ~

\
.J

118
4
(1~ 10
'(8
9

4
"'1.-~----L--Y
6 5 q

1:~
\

j 5
p,\
r
\ 9

\8~ 7 (' 5 4/

3 1
12

.0/
4

~"---r-'I-~"\
-"'\ /\{----T-?~'" "-

( 11 12 1 /\
10
(/~~" 1 2 ,A, \
-
~ ;: 10 ;1
~

12 1 2 /'~ .
3
\9
/ '10 • 2 3-j\ \9 . 3~I
\/8

;)-
4 _ i ~O

7
\ ....8

\ ~ ~·-L/>/
- b- 5 /
y

8
\: -
.i-··--l-
6
5
\
'<

~7 6 \')'
'---l...______/
4 i

Testele de achizitii scolare, seria T.A.S. (Franta), cuprinde:


• Serii de teste de sondare a cuno~tintelor, privind Insu~irea de limbi
straine 1a diferite niveluri.
• Test de studiu ~i analiza a capacitatilor de 1ectura la eopiii eu
logopatii (dis1exici). Teste1e au numeroase desene In cuprinsu11or.
Desenele din text au functia de a facilita intelegerea, pentru a elibera
tensiunea legata de lectura. Determinarea varstei de 1ectura ~i a celei reale
permite stabilirea, prin comparatie, a gradu1ui de intarziere sau tu1burare a
lecturii ~i stabilirea unui plan de reducere a lecturii ~i vorbirii.1
Teste1e aritmetice pot pune in evidenta dificuWiti de calcu1,de
cunoa~tere a iImmltirii sau a diferitelor aplicalii de regu1i aritmetice ~i
dificultati in utilizarea relatiiIor aritmetice.
Metropolitan Readiness, Test de H. Hildreth si N. Griffiths -
1949
• Sondeaza gradul de maturitate a1 scrierii, cititu1ui ~i calculu1ui.
• Cuprinde 7 tipuri de probe:
1. Semnificatii ale cuvinte1or;
2. Sem.nificatia frazelor;
3. Informatii, probe de vocabular;

I Exista teste de cuno~tin!e pentru istorie, geografie, matematici, limbi straine etc.

119
4. Cautare de imagini identice;
5. Numere;
6. Exercitii de copiere de cercuri, dreptunghiuri etc.;
7. Desenul omuletului.
Bateria seAT - 1957
• Este complexa ~i saturata in factori verbali ~i numerici .
• Se utilizeaza pentru cateva nive1uri de varsta.
Testul Academic - Promise Test APT - de G. Bennet -1961
• Este 0 baterie de predictie a succesu1ui ~co1ar, pentru studiile secundare
de 1a 12 la 15 ani.
• Cuprinde 4 tipuri de teste ~i se concentreaza pe factori verbali ~i numerici.
Exemplu din partea cu facton numerici (cu 60 de itemi):
• Mai jos, exista doua selii de fIguri. in prima parte, figurile ce se
vild au un caracter comun. Descoperiti-l.
• Care fIgura din seria a doua corespunde celor trei figuri din prima
serie?

I /1~[-
Bateriile de teste de pro~xes educativ
• Bateria STEP (Secvential Tests of Educational Progress)
• Cuprinde cate 4 caiete pentru fIecare subiect, cu cate 2 paqi,
la care se raspunde in cate 35 de minute, la interval de timp, pentru a
se stabili ~i un procent de progres educativ.
e Ce1e 4 caiete de mvel cuprind cuno~tinte ~co1are genera1e din
domenii1e ~tiinle1or naturii, cuno~tinle aritmetice, de limba ~iprivind
viala sociaUi.
Pentru nivelul ~colar prim (6-7 ani), in care cuno§tintele sunt
flexionare, se prezinta testullui A. yon Waynberg (Cleveland).
Acesteprobe au fost concepute, in anul 1955, de catre KT.S.
(Educational Testing Service) din New Jersey - institutie care se ocupa cu
elaborarea de teste ~i alte instrumente de psihodiagnoza, cu etalonarea §i
validarea lor, in vederea utilizarii acestora in invalamant §i In alte institutii
eu un caracter educativ. ETS este 0 institutie autonoma, subventionata de
Ministerul Sanatatii §i Educatiei din Statele Unite, dar care I§i procura
majoritatea fondurilor din contracte de cercetare, organizarea cursurilor de
"reciclare" ~i din comercializarea testelor ~i a publicaliilor sale.

120
a1J lost e>;pi';J:llC1H;111:ate ]a
catre Prof Ursula $chiopu ~i Dr. Constantin ZahiroJc.
experimentare s-a trecut, ulterior, elaborarea unor probe cuun
continut adecvat realitatilor de la noi din tara, mentinandu-se principiul
constructiei probelor, initiat de dUre ETS.
10 Aspecte istoriee S1principii care se ana 1<1 baza construirii acestor
teste
Dupa eel de-al doilea razboi mondial, 5-au ivit, in psihologie, doua
preocupan relativ noi ~i din ce In ce mai insistente, care au contribuit la 0
revizuire a conceptiei ell privire 1a mIuI teste lor de aptitudini intelectuale.
Aceste preocupari - tendinte ale psihologiei contemporane - se
caracterizeaza prin abordarea frontala a studiului creativiti1lii ~i a1 capacWitii
de a invala. Teste1e de nivel intelectual, In fonna lor c1asica, au fast criticate
nu numai pentru faptul ca avantajau anumiti copii, dar ~i pentru camasurau
capacitiiti greu de delimitat, cum sunt cele inte1ectuale, din punetul de l
1

vedere al importanjei acestora in predictia succesului profesional. Intre


ahele, s-a obiectat testelor de aptitudini intelectuale faptul ca de nu mascara I
efectele reale pe care ~coala trebuie sa Ie exercite asupra unui elev in Ii
vederea pregatirii lui pentru viatit Accentul s-a mntat de la detenninarea
potentialului actual al elevului la masurarea, pe de 0 parte, a interactiunii
dintre subiect §i procesul educational ~i, pe de aHa parte, la testarea iuse!;>ia I
metodelor de predare care sa asigure un progres real in pregatirea elevilor,
vederea succesului profesional ~i social. Procesul instructiv-educativ a
fost astfel abordat Intr-un mod mai rafinat decat prin testele docimologice
propriu zise sau decat cele de cuno~tinte.
Astfel, invatillmmtul considerandu-se, ~i sub aspeetul investitiilor pe
care societatea Ie face pentru a obtine un randament maxim in pregatirea
tineretului, s-a ajuIls la concluzia ca acest rezultat al ~colii trebuie sa poata
fi modelat in raport eu capacitatea de a raspunde noilor solicitari ale
societatii, aflata Intr-o ampla perloada de revolutie tehnico-~tiintHica.
Cand ne-a..l11referit la perioada de dupa eel. de-al doilea razbol
mondial, a1'nmarc at momentul unorpreocupari generalizate; trebuie, insa, sa
mentiona..tTI ca asemenea orientari au fost ?i inainte, e drept sub fonna de
glasuri meJ. izolate. Astfel, este cazul sa citam pe J. E. Miller (The
Psychology of Thinking, New York, Macmillan, 1909); w. McCloy ~i N. P.
Meier (Re-creative Imagination, in Psychological lvfonographs 51, ill. 5,
1931); L. S. Vigotski, 1930, ~i a1tii.

121
II. in construirea probe lor de progres educativ. s-au avut In vedere
urmatoarele premise:
1. Scopul principal al educatiei este acela de a dezvolta potentialul
individual al elevului pentru a optimiza realizarea sa in viata sociala ~i
profesionala.
2. Educatia este un proees eontinuu ~i cumulativ, ce po ate 11 exe;citat ~i
optimizat.
3. Accentul educaliei trebuie sa cada pe dezvoltarea uner deprinderi
critice ~i a capacWitii de intelegere. Radiografierea acestora prezinta,
ea atare, 0 deosebi1A important~'L
4. Sueeesul educaliei poate fi masurat In termenii capacitatii
individuale a elevului de a utiliza cuno~tintele dobfuldite in
rezolvarea unor probleme noi, fapt dimensionat in strategiile testuluL
5. f?coala trebuie sa contribuie la integrarea con~tienta a elevului in
viata sociali1 ~i profesionala, fapt la care vor contribui ~i testele de
progres educativ.
6. Cultivarea gfu1dirii divergente ~i creatoare, ca ~el de prim ordin al
~colii contemporane, este una din eapacitatile solicitate In
dimenshinile testului.
III. Caracteristicile mal importante ale probelor de progres educativ
(forma 1975, Bueure~ti)1 .
1. Se refera la 5 niveluri, ineepand cu pre~colari, clasa I ~i cate doua clase
(5-6, 7-8, 9-10 ~i 11-12).
2. Capacitatea de inlelegere ~i deprinderile programate spreevaluare
urmeatil sa fie masurate pe baza unor incidente eritice, recunoscute de catre
educatori.
3. Complexitatea testului pennite masurarea aceleia~i deprinderi inteleetuale
la toate celelalte niveluri ~i la fiecare forma a testului (limba materna,
matematiea, ~tiinte naturale, ~tiinte soeiale). Astfel, se constituie un
instrument unitar.
4. Fieeare test euprinde probleme eu situatii reale, la rezolvarea carora elevii
apliea euno~tintele dobfu1dite.
5. Continutul probelor este interesant ~i vehiculeaza infonnatii utile:
folosirea unor texte eu un earacter gratuit nefiind recomandabila.
6. Testul trebuie sa fie suficient de lung, pentru a pennite masurarea
performantelor individuale ~i det~area elevilor care dispun de capacitati
peste medie.

I Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, Ursula $chiopu.

122
70 Testul trebuie sa cuprinda mai multe variante echivalente, pentru a putea
fi aplicat de mai muIte od la acela~i individ, penniland evaluarea procesului
instmctiv -educativ.
8. Fiecare forma a testului ~i fiecare varianta trebuie sa cuprinda acela:;;i
numar de itemi u§ori, medii ~i dificili, pentru fiecare ciclu la care se aplica.
9. Testul l~i propune sa masoare, in primul rand, capacitatea elevului de
rezolvare ~i mai putin viteza de solutionare.
10. Perfonnantele probei se cer eorelate eu performantele ~colaf(;~adecvate.
IV. Tipurile (fonnele') existente ale testului de ~rogres edueativ. PanA
in prezent, au fost construite 6 forme ale testului de progres_ educativ . .In
fiecare se solicita aceia~i schema de organizare, ~i fu"1ume: '
1. Test de citire (intelegerea uni text chit de sublect).
2. Test de ascultare (intelegerea unui text audiat, citit de c~itre
examinator).
3. Test de scriere (recunoa~terea unor gre~eli graiilaticale dintr-ull text
dat ~i reconstituirea corecta a textului).
4. Teste de 9tiinle naturale, utilizarea cuno~tintelor de fizica, chimie,
biologic in rezolvarea problemelor practice.
S" Test de matematidi, folosirea cuno~tinlelor matematice in aplicatii
practice.
6. Test de cuno~tinte sociale, verificarea il1IOrmatiilor sodale ~i a
aplid1rii acestui gen de cuno~tinte in situatii reale intalnite in viala.
Testeie nrojective ,
Fenomenul de proicClic se manifesta ea 0 structura de exprimare a
caracteristicilor mai semnificative psihice prin voce, temperament, caracter,
sociabiHtate, aspiratii, interese, atitudini etc. Exista doua semnificalii ce se
pot acorda fenomenului de proiectie. Prima se refera la proiectie, ea flind 0
expresie specifica ~i individuala, pornindu-se de 1a premisa ea prin analiza
produse1or activiti:ltii creatoare libere (dar ~i a altor feluri de activiUiti) se
exprima proiectia. LT} al doilea ra.'1d, se acordii termenului proiectie 0
semnificalie mai restransa, care are doua versiuni. Una restransa,
operational a la psihanali~ti, incorporata in ideea ca in produsele activitatii se
oglindesc aspecte ale imaginii de sine, dorinte, aspiratii sentimentale,
nazuinte, da! ~i temerile psihice implicate in psihic Ia momentul respectiv. A
doua s;errmifiealie se impliea in ideea ca produsele aetivitatii suporta un
trw.sfer alincarcaturii psihice mai sem.."lificative, ce caraeterizeaza subiectul
Is un moment ciat. De aeeea, testele proiective pot pune in evidenla aspecte
mai pregmmte ale preocuparilor, idealurilor, intereseIor, eonvingerHor ~i
atitudinHor persoa.'1ei respective"

123
Trasatura comuna a testelor proiective, pentru psiholog, este de a
prezenta stimuli cat mai nestructurati, mai ambigui sau mai necomp1eti.
Acest fapt produce un fel de libertate sau mai biue spus eliberare a
subiectului de rigorile intrebarilor care cer exactitate ~i creeaza emotE ~i
tensiuni. Aceasta cu atat mai muIt ell cat in activitl:iti1e ~colare aceste rigori
influenleaza statutul de elev eu consecinte1e sale in facton de clasa etc.
Psihologul trebuie sa activeze aceasta stare de destindere. Din dorinta de a
trai destinderea, subiectul proiecteaza asupra stimulilor propriile interese,
aspiratii, opinii, atitudini, aspecte de mentalitate ~i creativitatea disponibila.
Bineinteles, caracteristidle testului ~i ale subi ectil or, care se implica in
raspuns la testele proiective depind ~i de caracteristicile privind stt1Jctura
soliciHlrilor din test, care au mare importanla. j
H. Pierre a impfu1:it testele proiective In: 1. J'i;stfLconstHutiv!,
caracterizate, prin faptul di subiectul implica In materialele nestructurate
i
solicitate prin testele projective 0 stmctura ~i organizeazil ceea ce s-a cerut,
in functie de aceasta stmctura. 2. ~§te construedv,-:, deoarece subiectul
trebuie sa construiasdi structuri mai largi, pomind de la un material definit
3. Teste catarctice. Subiectul este implicat in situatia de a se exterioriza
emotional, fapt ce produce 0 desc8rcare emotionala. 4. Teste
interpretative. Subiectul realizeaza 0 interpretare ce are 0 semnificatie
afectiva, conditionata de fortele mai stimulate disponibile In acel moment. 5.
Testele refractive. Acestea sunt legate de crearea conditiilor de expunere a
subiectului prin distorsiuni ce sunt reactii structurate prin comunicarea
sociala conventionala.
J. E. Bell a facut 0 impaqire mai simpla a testelor proiective,
referindu-se la categorii de teste proiective:
1. Tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii de
cuvinte;
2. Tehnici ce utilizeaza stimuli vizuali;
3. Tehnici care utilizeaza invocan expresive;
4. Tehnici ce utilizeaza jocul ~i loisirurile ..
impaqirea lui Bell leaga reaclii din testele proiective de solicitarile
stimulului mai direct. G. Lindzley a mcut 0 interpretare in tehnici asociative,
constructive, de complectare, de ordonare sau de alegere ~i tehnici
expreSlve.

I in psihologia romaneaseli, s-au ocupat de testele proiective Dr. C-tin Enachescu ~i M.


Minulescu (2000). Vezi ~i Ursula ~chipu, Introducere in psihodiagnostic, ed. I ~i ed. n,
Tipografia Universitl:\tiiBucure~ti 1970 ~i ]976.

124
Evseck a clasificat ~i testele 3 categorii, centranctu-se
pe caracteristicile materialului ell care ~i prin care se subiectuL In
acest sens, exista:
1. Teste d~ comDletare (de desene, povestiri, de p:ropozifii,
de nnaluri de intamplari).
2. Teste de Dlrodudie, prin care sO.Hc:ita subiectului sa
deseneze, sa picteze situatie activitate sau de
construcfie, aranjamente de imagini, cuvinte etc.,
3. Teste de 09§elrvajie, se
structurata, motiv pentm care devine semnificativ m()ch.ll in care
reactioneaza.
Au existat numeroase dispute ~i discUlii legatura ell testele
proiective, ca de pilda modalitatile mu1t mai simple a analiza testele
problematice, care au cotatii ~i sisteme interpretative u~or de folosit.
Disputele au fost nu de putine on demolatoare pentru teste1e proiective, care
solicita 0 mal complexa ~i structurata competenta psihologica, Pentm a
putea fol03i testul proiectiv al pete10r de cemeal~ Rorschach, este nevoie de
o experienta, ;;i 0 preparatie de 2 ani Au fost chiar rnomente In care s-a
petrecut excluderea considerafiilor de teste ~tiinlifice a testelor proiective.
Exista, Insa, in favoarea lor 2 motive mal importante. In primul rand, prin
tcstele de desenare exista 3 feluri de sifuatii de testari:
1. Solicita.ri de completare g.·Et1umitor desene sall figuri geometrice.
2. Teste in care se dau, prin puncte, unele repere de spijin,
so1icitp.ndu-se redesenarea a ceva.
3. Teste in care desenul se face desen, solicitfu1du~se activarea
capaciUililor de crealie ~i de repretentare la diferite solicimn.
Pentm fiecare desen, se acorda 2 punete.
La acestea se adauga solicitari de finisat povestiri, inceputun de
propozitii etc.
Prin toate acestea, testele proiective devin produse ale activitatii -
metoda recunoscuUi.
TcstuJ Wan H, sf Lurcat (modelul eelor 10 figuri). Se da copilului 0
pagina eu figuri desenate, cerandu-i sa le reprodudi pc 0 pagina eu puncte
(de aritmetica). Exista diferente importante Intre copii de viirste diferite ~i in
ceea ce prive~te modul de a lucra. Se proiecteaza, ill desene, atitudini
intelectuale, flexibilitatea reprezentari.lor etc.
Testui J. Phu!et. B. Inheider (testul eelor 21 de figu...ri) cuprinde 6
coloane de patratele, din care 3 cuprind cate 6 imagini desenate. Subiectul

125
trebuie sa reproduea figurile din eoloaneleeu modele. Pentru fieeare figura
desenata, se acorda un punet ..
Testul arborelui, de K. Koch. Consta dLq solicitarea, adresata
subiectului, de a desena un arbore froctifer (uu brad). E un test ce se
folose~te la toate varstele.
Exista 0 varianta a acestui test ell 3 arbori. Daca subiectul este
depresiv, se solicita varianta eu un singur aroore. Exista 0 schema generata
matriceaUi pentru toate desenele care se efectueaza Hber, considerandu-se ca
desenul are unele caracteristici legate de dimensiuni semnificative.
in primul rand, intereseaza .. plasarea desenului in .pagina,
. dimensiunile acestuia, fonna, sistemul·. de executie, inclinatiile, fOrIlla
radacinilor, ale trunchiului ~i ale ramurilor. Radi!lcinile, tulpina ~i coroana,
plus adaosurile din desen, se pot mai bine analiza printr-o foaie transparenta,
obi§nuita ca marime (cat 0 paginii), eu. 0 cruce "orgaruzata" pe intreaga
foaie. Acest fapt ne pennite sa decodificam 0 serie de aspecte interpretative
importante. Stabilim aspecte legate de pozitia desenului in foaie. In acest
sens, linia vertical a, pe dimensiunea intregii pagini de la A la B ~i cea
orizontala de la CIa D, creeaza 0 ordine corecta.
Intereseaza dad\ desenu.l se extinde pe toata pagina, ceea ce
inseamur expresiyitate, ~ui\(.~te.!lcutpe 0 secventa a paginii - fapt ce
J~rnpeJt:.ml~~tali.Cand de;senul este mie, indica
idereta sine:. mtereseaza ciac! pomul este desenat in
centrul acest caz, inseanmi ea. subiectul este implicat, in acel
moment, in activitatea curenm. Daca se ani spre sau in zonele C ~i D,
semnificatia este de interes subiectului pentru viitor sau trecut, eventual
pentru mama sau tata. Daca radacinile fac ca arborele sa fie implantat sau nu
in sol, lnseamna fol1a (prin radacini ale instinctelor). eu cat subiectul e mai
mare, ell atat vor fi aptitudinHe mai aproape de varsta adulta, ~i arborele va
evolua mai mult spre desenul coroanei (intelectul). Trunchiul comc, la
varste mai marl de 7 ani, semnifica un leJer retard intelectual. Trunchiul gros
reprezinta rigiditate mentala, caracter fenn ~i tendinfe spre abstractizare.
Daca trunchiul este medin, tubular, reprezinm 0 discreta inadaptare (i~i ia
dorintele drept realitate). Daca trunchiul este mai seun: decai coroana, se
considera ca subiectul are uneori tendinte ideaHste. Daca tmnc~jul este
mai lung deeat coroana, Inseamna ca in gandirea concreta. a subiectului
domina afectivitatea. Lnclinarea spre stanga, indica stapamre de uIleon
excesiva rigiditate, blocaje, !ipsa curenta de contacte eu dezinteres,
repliere spre vise san spre diverse idei, probleme, ideologii. Daca truncmul
are scorburi, crestaturi, se pun in evidenta t:raumatisme vechi. Dadicoroana

126
este indinata spre dreapta, la subiectul testat domina extroversia, virilitatea,
dar ~i faptul ca persoana respectiva tdiie~te mai mult la voia intfunpHlriL
Inclinarea spre stanga a coroanei inseamna introversie dominanta, existenta
unei bogate vieti interioare, regresii, uneori, san infantilismo Daca coroana
se afla in mijlocul trunchiului, pune in evidentii echUibrul psihic. Testul
arbordui e folosit ~i in psihodiagnoza personalitatii, ca mm toate testele
prOlectlve.
Un ait test care se ineadreaza in reguHle 1?i interpretarile legate de
schema generala, pe care am prezentat-o prin testul arborelui, este testq!
Goode:nou,.gh sau omuletul. Si acesta are doua variante: una eu solicitarea
desenarii unei persoane, a doua eu desenarea pe trei foi a trei persoane.
Primul desen solicitat este 0 femeie, al doilea este un barbat ~i al treilea,
propria persoana care deseneazao $i in acest test, intereseaza marimea
desenelor, pozilia In pagina. La cele trei desene intereseaza ~i varsta data
primelor doua persoane desenate. In aceasta caracteristica a desenului se
imp1ica simpatia pentru sora sau frate. Intereseaza, de asemenea, daca
desenele sunt laborioase ~i cuprind mtregul corp san daar bustul, cum este
...--
Ii
__ J ••.•.•

;;-,\ <;.-----.-
'J.'~ j}
>---~. !j~-:rlJ
--
..

.-....
...
---" . ...----.
~r-"'... ,!
"

" f \ j

'i, (':'
... "':: 1 /1 ~I i~I
.-~, - ! ~~ \
f . /',

... , ../J.' ~\\

r-'/ j \-
~_\--....
~lrr~~ "'1"'-:"",
.!) ~')\
,:;;;:",'

:3 ani 4 ani 5 - 6 ani 7 ani 8 ani

in:fiili~area felei, a imbracamintei, detalii ale accesoriilor, integrarea in


pagina. La un personaj, toate aceste caracteristici au implicatii importante
proiective privind caraeteristicile evaluative ale persoanelor desenate.
Testul Familia se incadreaza §i el in caracteristicile de pozitionare a
persoaneJor in desen ~i a marimii lor. In ceea ce prive~te pozitia, intereseaza
lima !recut - viitor, dar ~i cine di.l1familie, langa care se afla, dadi privesc in
fata sau numai din lateral. Langa cine se afla reprezinta distanla intima ~i
nediferentiata, catre cine prive~te inseamna atentie de observare a conditiilor
persoanei spre care prive~te. Intereseaza distanla mamaAata, gestica,
orientarea privirii ~i a fetei, a bratelor, dar ~i daca sunt desenate grupaje ori
persoane izolate, persoane strame de familie. De asemenea, intereseaza
detaliile siluetei corporale (care pun in evidenta dominatia intelectului, sau
de afectivitate (dominatia tnmchiului). Intereseaza ~i accesoriile, peisajul,

127
afara sau in camera. Indica aspecte ale familiei de tdiire mai mult in viata
larga sau In fami1ie. De asemenea, prezinta importan!a atmosfera din
familie, chiar afectiunile eelor prezentati, 9i preferintele prin apropiere,
tinere de mana, linere de brat etc. $i acest test are variante. Intr-o varianta se
solidta, Intai, desenarea nnei familii ecran (fara specificare ~i identificare),
~i apo! desenarea familiei de apartenent~L Se considera, in genere, di
desenarea fami1iei dimensioneaza, in mod proiectiv, atittldirJle subiectului
fata de membrii familiei §i in acel~i timp adaptarea familiaJa. Imeresea,:;a,
de asemenea, dadi In familia ecran, din varianta familiei cu doua des ene,
exista un copil (vID-sta ~i sexul acestuia) ~i daca aceasta ffullilie este mai
mare deetH a lui. Exism :?i ;) varianta ell desenarea familiei proprii ~i a line!
familii ideale. Exista §l se folosesc variantele testului Fful1iliei, dupa Porot
Vinest etc.
Un test relativ, tot de figuri umane, este testul 2 persoane ({)persoana
feminina ~i una mascuHna)c Aceste desene au caracteristici de varsta foarte
evidente.
In toate testde desen intereseaza §i trasarea liniilor. Dadi linia
este anemica, insearnnl'!, subiectul nu are energie vital a, daca e clara,
subiectul are vitalitate ~i energie, daca e ~erpuitoare, indica tendin}e
nevrotice pe moment - sau este 0 persoana tenslonam.
lneepand eu elevii claselor a IV-a ~i a V-a, desenele sunt tot mai
indireate ~i impliea imbracaminte, adeseori ell aspecte corporate ce se
diferentiaza la talie §i bust, la fetite, dar mari ~i musculo~i, Ia baieli. Un test
eu sareini asemanatoare a alcatuit Lude Frechette, din Ottawa, cadm
universitar care ~i-a luat doctoratul in Romania. Testul sau se nume~te
"Moi", ~i are inscris pe coperti\ ca este, in acela~i timp, un ghid pedagogic.
Proiectul "Moi" (Eu) se realizeaza printr-o oglinda. S-a efectuat eu ~colarii
mici. Experimentul incepe eu actualizarea potentialului observativ, dar ~i
semnalarea cunoa~terii de sine. Autoarea pledeaza pentru introducerea
oglinzilor in ~co1i, dar ~i pentru 0 noua regula pentru copii, aceea de a se
controla in fiecare zi in fata oglir..zii, pentru a face 0 verificare zilnica a
vestimentatiei ~i a infati~arii exteme~ ell ajutorul direia sa-§i aranjeze copiii
in:fati~area. Pentru stimulare, se face ~i 0 lectie de coafura (aranjarea
parului). Caietul "Moi" solicita de fiecare data, efeetuarea de colaje in raport
eu imaginea de sine. Proiectul dureaza 16 saptamani de activWiti de colaje.
Fieeare saptamanaare in atentie 0 parte a corpului spre care se orienteaza
diversele subaetivitati. Primele doua saptamani sunt orientate spre studiul
mainilor, urmatoarele doua saptiimaru au in atentie picioarele. In saptamana
a cineea, atentia se centreaza pe oem, a ~asea pe par, a ~aptea pe urechi, a

128
opta pe nas, urmeaza gura (nalla), fa;a (zece), apoi brateIe, sapmmallBe 11
~i 12. In saptamana 13, intereseaza gambele, in a 14-a saptfu'lilana, in
totalitate, In a 15-a, preocuparea trece pe anatomia intema, In ultima
saptamana se organizeaza 0 reluare generaHt
Activitatea proiectului MOl are 0 durata de 20 de minute de flecare
data. Trebuie controlate in fiecare sapmma.'I1a ce, dit ~i cum s-a realizat.
Pentru maini, intereseaza apropierea bidimensionala (I ~i ll), a.'TIprentele
digitale (3), pentru maim II, intereseaza cooperarea maiTIilor In activitali,
experienla kinestezica eu degetele, proprietatea miHnHor de a apuca, a
manevra multe obiecte, a spiHa, a desena etc. (cat mai rnulte activita~i,
pnntre care ~i acelea de a serle, a mi~ca jucani, a aranja ve~rnintele, mainHe
in aIimentatie, :i'mbracare etc.). La fel 91pentru picioare (4). Pentru ochi se
solicita observarea ~i desenarea fiedlrui oeru, jocul oehilor ~i a1 pleoape1or,
apo! stabilirea proprietatilor oem lor, ale pleoapelor etc. (5). Pentru
intereseaza observarea ~i desenarea de coafuri preferate, expunerea
proprieHitilor parului, culoarea, aranjarea, lungimea, dadi este cret sau nu,
dadl are aspect ingrijit sau nu, da aspect interesant imaginii, apara de mg
etc. (6). Pentru urechi se incepe, de asemenea, eu orientarea urec.hilor spre
zonele de unde vin sunete, jocul ascultiirii, proprletatea auzului in adaptare
~i interrelatiile sunetelor (7). Nasul trebuie, de asemenea, observat :;;1
desenat, semnalata capacitatea de miros ~i respiratie, capacitatea de adaptare
la mirosul persoanelor, al alimentelor, a1curateniei etc. (8).
Acee~i schema de fond pentru gura (9), fata (l0), bralele (fiecare
separat, 11 §i 12), implicarea intr-un joc de lateralitate, pentru a descoperi
implicarea asociata (a bratelor) in diferhe activitati, dar ~i in gestica ~i,
separat, in diferite aetiviHiti.
La feI, pentm gambe (13), pentru corp (14), pentru anatomia interna
(circulatia sanguina, oase, anatomia interna, inima, pUimanii - 15). In final,
se expun ~i cateva euno~tinle privind magazinele speciale (farmaciile)
pentm materiale medicale, plus completarea cuno~tintelor, :disfoirea
caietului Mol.
Proiectul nu cuprinde abordarea temelor sexuaHtaW.
Am prezentat pe larg acest test proiectiv pentru a pune in evidenta
serviciile irnportante pe care Ie aduce psihologia pedagogiei. Ne vom ocupa,
in continuare, de un alt test proiectiv interesant.
Desemd casei. Aceasti1 tema este implicata, proiectiv, In structurHe
psihicului, fapt semnalat de C. G. Jung. De altfel, este adesea desenata,
spontan3 de catre eopit D. Bonne a atras atentia asupra acestui fapt, ~i, ca
semnificatie5 a semnalat ca pe la 5-6 ani, desenul spontan al easel are

129
semnificatia simbolizarii adapostului, caminuhii, care incepe sa devina de
mare importan}a. Boutonjer a considerat desenul easei exprima 0
afectivitate deosebita, in pUna dezvoltare, aCfea de apartenenta.
Exista diferente intre desenul easei, executa! dlferili copE ~i mai
ales intre cd din famiHile Inchegate, din famiHile aftat;; in sitdalH eritice
~i eei din orfelinate. Bineinleles, ~i copiii cu handicap (mai ales inte]ectual)
au desenul easei deosebit, simplificat, cu multe incoeren~e. Si pentru acest
desen este valabila schema generala, care ne~a almat in analiza unor
caracteristici ale proiectului. acest sens, an; importanti:i manmea
desenului in raport cu foaia de hih'iie pe care a desenata casa. tn genere,
intereseaza nu numai marimea easei, ci ~i extinderea ei foaie - spre
dreapta sau stanga, maltimea, U]fi innare u§ile), geamurile,
. 1 homun '1""
acopen~u, e ~l peu;3ju 1~ ."".ImpliCa!a~ casa. La
m care este T onam,
" •

cadrul natural din jurel easei este bogat In arbori~ verdea}ii. Horl, peisaje:, dar
~i avioane, ma§ini etc. Dupa ~ase ani~ se exprirna tel1din~a de ~ fi extins
desenul pe toata foaia, ceea ce face sa apara, In desen, de multe ori chiar ~i
elemente nelegate de tema - eu 0 nuanta de incoerenta. a desenului, mai ales
ca intotdeauna elementele izolate sunt plasat!~ dezam1Cm.ios.
Unii psihologi considera. di acest aspect cuprinde ll..'1 autocontrol
nativ defectuos (dar ~i intelectual); al}ii considera ca expdma fmstrare, dar
~i instabilitate. La copiii crescuti in mediul familial, desende pe 10ata pagina
apar abia la 12 ani, dar sunt desene J:ncfircate de coeren!e, integrari
armonioase ale acestora, care Incep sa alba aspect de tablollIi. Copiii mid
fae, in genere, desene mid. Casa, ca desen proiectiv, se aiHi pe de 0 parte in
lucrarea lui J. Buck H. T. f\ (Home, Tree, Person), Casi'i, Porn, Om, apa..'Uta
in 1947, dar ~i in testul Satului, proiectat, in 1939, de R Arthur ~i introdus
In Franta. P. Mabille a publicat, in 1952, 0 verslune in care a modifiea!
materialul $i a standardizat praba. In acest din urma test, sunt, In genere, mai
multe case, dar $i biserici. Interesas'1t este faptul ca, uneori, ~i la orfanii care
nu au trait in familie pot aparea mai muite case desenate ~i biserici ia testul
"casei". La copiii cu familie stabila, se traie~te apartenenta easel ca loc de
intimitate ~i relaxare - unica. La copEi din orfelinat, nu se constituie
nOliunea de casa unica. In genere, desenarea de biserici, la copiii din casele
de copii, se datoreaza mai mult implicatiei bisericii in programul copmor eu
aceasta situatie.
Biserica a mai aparut in desenele casei mcute In practica studentilor.
Copiii din orfelinate deseneaza de multe on c:asa m partea dreapta a foii"
spre deosebire de eei din familii, care niciodata nu au faCU! desene de acest
fei. Stanga foii este reprezentanta a vHtonllui :;;i constituie 0 pozilie

130
patemaUi. Probabil, acest fapt se explica prin privarea totala a de
afectiunea materna; ei se onenteaza mai mul! spre ~i
patemale. Se considcra di la orrani exista lID discret
intelecrual.
Se constata, de asemenea, 0 Intarziere a fbiosini, in desen, a
perspectivei la copiii din ortelinate. Aceasta stmctura se constiulie earn pc
~ase ani la copiii eu familie, iar la ~apte ani apar dupa incerciiri reu:;ite, care
evolueaza, evident, pe la 11-12 ani. Prime!e: 111cerdiri de constituire a
perspectivei (adancimea In desen) apar la copiii din erfelinate la opt ani.
Dupa Dalto, dorinta de a reprezenta perspectiva ar fi 0 forma de Incercare de
adaptare la lume In spatiu ~i timp, dar ~i 0 rafinare a perceptiei de distanta ~i
incercarea de a 0 ex prima in desen. 0 aWl.problema, legata de desenul easei,
este a drumurilor spre ~i de la easEl. In genere, se considera ca drumurUe
simbolizeaza fuga. Copiii din orfelinate deseneaza, deseori, drumuri
~erpuitoare, lungi ~i Inguste. Este ~tiut faptul ca ace~ti copii intretin, in
secret. dorinla de a fugi din orfelinat. Drumurile ace~tora se opresc,
adeseori. bruse pe la mijlocul paginii, fapt ce pune in evidenta. Intoarcerea la
realitate~ con~tientizandu-se dificultatile problemei ~i consecintele eL
Dmmu.":ile ~erpuitoare se considera ea evoca nevoia de schimbare, dar ~i de
neprevlL:,~t Fiecare cotitura ar putea insemna promisiunea unui nou onzont.
Desenarea u~ilor ~i ferestrelor constituie, de asemenea, facton
importanti de interpretare. La copiii crescuti 111 familii normale, se
deseneaza ferestre eu perdele ~i flori, easele sunt, in genere~ mai aratoase -
sunt locuibile, Ingrijite. La copiii orfani, casele au ferestre la marginile
easei, care seamana ell ni~te caveme. Ferestrele sunt, in genere, inchise la
ace~tia. in schimb, l1~ile sunt adeseori mal deschise la orfani. De altfel,
marimea u~ii cre~te ell varsta. La orfani, curba dezvoltarii u~ii este destuI de
schh'TIbatoare. De fapt, ferestrele ~i u~a reprezinta eomunicarea eu lumea,
este un rnijloc de scm...-rnbare.Prin u~a se vine ~i se pleaea de acasa, se
primesc musafrri, persoane care vin sa Incaseze sume pentru apa, lumina
etc., prietenii parintilor, copiii acestora, rudele. eu alte cuvinte, u~a
reprezinta un factor activ, vitalintr-o casa. Din acest motiv, desigur, nici un
copil crescut in familie TIU a desenat casa rora ferestre ~i u~i. In schimb,
copiii din orfelinate au dificultati in aceasm privintii.
o aha componenm a casei, homu!, este desenat de deua sau chiar de
tiel on in desenele copiilor care traiesc in familii; simbolizeaza prezenta
mamei §i tatiHui, care Incalzesc casa, creand confort. La copiii orfani, se afla
eel mult un horn. Deseori, punctele periferice ale casei sunt Ingro~ate ~i

131
innegrite la copiii orfani, fapt ce se interpreteaza ca 0 lupta de schimbare a
personalitatii pe care copiii orfani 0 simt prea fragila.
Casele fiicute de copiE crescuti in familie sunt, comparativ ell ale
copiilor din orfelinate, mult mai simple, pe calld cele ale cepliler din
institutiile de orfani sunt mult mai complexe (desenele), dar mai inccerente
~i dezechilibrate. Aceste aspecte se datoreaza diferentdor consolidate In
timp, in legatura eu mediul de apa.."tenenta. La orfani, au loe unele .:arente
.
expenmenta 1e, aiectivo-pozltlve,
+: ••••. mte,ectua
1 . 1e. veSlgur~
~, . ell carenteie, sunt
mai timpuni, cu atat efectcle lor cresc, ~i, din pacate~ sunt mai greu de
reeuperat.
Pentru interpretarea desenului easel, se dau rnaxhmrrrl tiei puncte
pentru marimea ~i situarea ei in pagiml (\fuca 5e afia In centruJ paginii sau pe
centro, laterala sau iongitudinala, dar nu plea pronuntat). Pentru acoperi~, se
dau maxImum . noua~ puncte, 'aea
d ~ acopen§ul
. -, este proporponal
., ell COrpUl1
easei, dad! are forma potrivita sau acceptabiUi, daca are unghiuri dare, dadi
eforturile de reclat perspectiva sunt reu~ite, Intereseaza din Cc;; este recut
acoperi~ul (tig1e, olane bine desenate). Pentru detaliile acoperi~u1ui, se dau
alte noua puncte daea este clara prezenta hornurilor, amplasarea corecUi,
forma eoreeta, propoqiile homului fata de acoperi:,;, homul iucrat perfect sau
grosier, perspeetiva corecta a homului, daca acoperi~ul est~; desenat peste
marginile easei. Intereseaza daca e desenata ~i prezenta fumului ie~ind pe
horn, dar trasat stangaci sau bine desenat. Intereseaza ~i ferestru1ca la pod,
prezenta, forma; precizia in desenare a ferestruicii este importthlta in cadrul
celor noua punete. Pentm detalii suplimentare, se mai da cate un punet
. (girueta, orologiu, antena TV, fire electrice §i strea:;;ina).
Corpul cIMirii poate aduna 11 puncte prin prezente de forma corecta
(patrata, dreptunghiulara), luate pereche, doua cate dOlia, incercarea de a
reda perspectiva - reu~ita sau nil - pentru cea reu~ita se da un punet. Peretii
bine desenati se puncteaza, baza casei, de asemenea, ferestrele 10 plL'1cte,
daea sunt mai multe, bineplasate, eu forma corecta, unghiuri clare, cla.'11ele
ferestrelor semnalate, perdele, fiori sau alte detalii, grilaj e de aparare,
raportul clintre ferestre, ea forma., obloane. U~a are 10 puncte, Mea e
prezenta, are pozitie ~i marime corectil, are clanta, exista scara sau treapta
paua la ea. Pentru detalii, cate un punet (sonerie, clopotel - un punet), geam,
strea~ina - un punet (v. ~i Revue de neuropsychiatrie infantile et d'hygiene
mentale de 1'enfance, ian.-feb., 1966).
Am mai semnalat cateva categorii de teste de dezvoltare. Pe de 0
parte, test III Loretta Bender, care consta 111 soHcitarea de desenare a
diferite forme de linii ~i eombina~ii ale acestora Intr-o anumita

132
ce pune 1n evidenta dezvoltarea capaciHilH de observatie, ordine ~i capacitati
manuale implicate In diferentierea tipurilor de linii oblice, ce:1:'curi
etc, ce se solicita.
folosesc ~i testele fabulelor (L.. Duss, 1 testul sceno-test
(elaborat de von Staale). Este un test eu 0 cutie de judirii, personaje \lil1lane,
animale, obiecte, prin care copilul este solicitat sa. organizcze scene
imaginare sau legate de evenimente din viafa iUl sau a altora,
Bineinteles, poate sa le combine. In teste similare stimulate acestea, se
dau ~i plan~e mai mari; care sugereazil subiecte, umlilrind ca matcnalele
se aranjeze sub aceasta incitatie. Interesant este ~i testul de marionete,
de asemenea, are ~i alte obiecte juearii ~i 0 casetil mare ce reprezinta 0
in care se poate organiza un subiect eu marionetele.
Si testele de cuI on preferate sunt folosite din ce In ce mai multo
~stul lid I~fester al p.referintei culorilor, pus la punet de Heiss Holfinan,
Testele de propozitii netenninate sau de povestiri netenninate sunt,
de asemenea, mult [olositc. In genere, testele proiective sunt de 0 foarte
mare diversitate ~i tind sa se complice. Printre altele, testul lili Coman
(196 "A venturile Iui Pate noirej' a conturat 0 noua metoda de interpretare
a tendinfelor incon~tiente. Si testele de joc de nisip, cele de halet etc. sunt
ordinea zEei. Testul P. N., al lui Coman, implica micul animal eu pata
neagril in nenumarate situatii pe care eel testat trebuie sa le identifiee ~i sa
creeze 0 interpretare a ceea ce se intfunpHi ~i ce semnificatie ar~ ceea ce se
intampla. 0 stmctura sirnilaril are testul de frustratie Rosenzweig, varlanta
pentru copii. Dar vom descrie aces! test la testele de personalitate, eu
structurl1 ~i tipuri de raspunsuri ~i interpretari. SemnaHirn doar faptul ca
testele proiective devin tot mai complexe ~i pun in evidenta faptul ca
inte1igenta umfula parcurge 0 dezvoltare similara, in care este evidenta
cre~terea intelectualizarii.
In fine se folosesc testele implicate in activitatea grafologica.
Pentru persoane1e mai aproape de adulti :;i pentru adulti, exista
mariIe categorii de teste proiective, care pun mai mult In evidenta structurile
personalitalii, a~a ca Ie vom studia la capitolul testelor de. personalitate, E
vorba de testele Rorschach, Rosenzweig, de fnlstratie (0 varianta pentru
adu1ti §i una pentru copii), testul Luscher, testul Jung (asociativ~verbal).
Tesrul T T allui Murray on testul Szondi etc. sunt importante ~i oarccum
iConcurente, ca aport, ell testele psihometrice de personalitate.
i\m mai expune un test pentru testele de dezvoltare.
E vorba de testul USP - TS. Este un test de sugestibilitate, compus
30 de randuri de cate 3 imagini pe un rand, pe 0 pagin~ mnd 5 randuri

133
(ded, pe de 0 pagina sunt 15 imagini ce au aceea~i structura), Se solicita
subiectului sa spuna, care imagine din fiecare rand este la fel ell celelalte.
Numarul de imagini sernnalate, ca fiind diferite de ceielalte, arata gradnl de
sugestibilitate, pentru ca imaginile sunt absolut la fe!, doar pozitia lor este
schimbata. Prin numaml de imagini scJ:;imbate, se coteaza gradul de
sugestibilitate, care este mare la copiii mai mid, apoi seade, pentru ca la
pubertate sa aiba din nou 0 cre~tere u~oara. Testul a fost efectuat la Catedra
de Psihologie a UniversiHi1ii din Bucure~ti, in 1976, cand a fast tolos1t pe 85
de elevi de clasa I, 65 de clasa aN-a, 45 + 45 din clasele a VII-a ~i a VIll-a
~i 25 pentro pre~colari (coordonator Ursula $chiopu),
Interesant, ca structuri, este testul proiectiv pentru realizarea
valorilor de fond. Este fonnat din propozitii netenninate, 5 Intr-o categorie.
De pilda, se completeaza propozitia de mai jos:
1. Cel mai bine este ca (sa) " (de 5 on)
2. Cel mai bine este ca (sa) : (de 5 ori)
3. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 on)
4. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori)
5. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori)
Tot de 50ri sunt aranjate, In ardine, urmatoarele propozitii:
1. Cel mai rau este ca (sa) (de 5 od)
') Daca-' tot 1oamenll.. ar .i.l
_. c: •••••••••••••••••••• , ••••••••••••••••••••••• ('oe::>on
- ')
.).
.., D aca-' toll oamenn." ar d on. " (d"e v' or~:)
4 · D aca- mCl., un am nu ar +~ .1.1 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• fd e j- on')
\.

5 D aca- mCl
• A
., un om. nu ar d'on '" . " (\.O'.'e 5 on)"
. - 1Ucrol1 mal••.lmportan t eSle
6 · In vIala .• (d e :) ? on ')J

7. Eu cred ea (de 5 ori)


8. Eu nu ered ea (de 50ri)
9 · C·e1 mal. mu 111oarnem
.. ('"oe 5. on')
10. Eu sunt un om ., (de 5 on)
11. V iata este (de 5 ori)
12. Este vreme ca in viats. sa '" , (de 5 ad)
13. Niciodata nu trebuie sa " (de 5 od)
Necompletarea propozitiilor pune in evidenta !ipsa unei atitudini
despre lume ~i viala. Fiecare set de 5 propozitii sugereaza ~i provoaca
raspunsuri legate de 0 forma de interrelationare sociala ~i adaptare merala,
de forme de evaluan interioare §i de acceptari de valeri.
Este un test proiectiv de profunzime, en 0 structura complexa.

134
CAPITOLUL vn

INTELIGENTA $1 TESTAREA EI

Ca ~i personalitatea, inteligenla este de 0 foarte mare diversitate,


care se exprima, pe de 0 parte, prin caracteristici calitative, inclusiv
meditative, ~i pe de alta parte, prin diferentieri de perfomlante §i de campuri
foarte largi de competente pe baza unoI' stocuri de infotnlatii fuc,ilitate de 0
buna memorie. A fost implicata in filosofie ~i in logica,lncepand chiar ell
secolul V 1. e. n.
Din punet de vedere psihologic, inteligenta a fast definita Ioarte
diferit de numeroasele curente ~i ~coli psihologice ce s-au conturat ill
secolul XX mai ales, dar ~i de psihologi remarcabili.
Ed. Chmarede (funqionalist) a inleles prin inteligenta aptitudinea
general a de a rezolva probleme incluse in diterite situatii dificile adaptative,
idee preluata ~i dezyoltata de J. Piaget (~i el psiholog a1 grupului de 1a
Geneva). Numai ea J. Pia2et a considerat inteligenta subordonata adaptarii
care se reaiizeaza prin asimilare ~i acornodare de procese intelectuale. Acest
atribut al inteligentei a raspuns, in genere, diversitalii ei.
Inteligenta oroului modem se dovede~te ea 0 capacitate de
rezolvare de Drobleme din ce in ce mai comDlexe. S-a creat 0 situatie
A Jl.. ,

dilematka privind stabilirea inteli2:entei


~ , ca functie~ S1
j ca proces. Pe de-o
parte, inteligenta este privita ca 0 capacitate de rezolvare de probleme, pe de
alta ea aptirudine de a invala (Watson), dar pentru multi psihologi ca
aptitudine de a opera eu cuno~tinle, nu eu concepte, de a interoga permanent
experienta pe care omul 0 acumuleaza sub forma de cuno~tinte ~i operatE.
Ribot a considerat ca inteligenta este un proces psihic complex,
care poseda numeroase deprinderi intelectuale (numite mai tarziu algoritmi)
~i stocaje de cuno~tinte, acestea stand la baza formarii cuno§tintelor.
Speciali~tii In analiza factoriala ~i mai ales C. Spearman (1863-
1945)1 au considerat, in 1904, ca inteligenta este nu un proces de 0 structura
complexa ce dispune de un factor general ~i de factori specifici (deviza
numarului de inteligente). Factorul G (general) este eel mai prezent in

] C. E. Spearman a expus prima data ideea analizei factoriale in American Journal


Psychology, ell titlul "General intelligence effectively detennined and mecasurement".

135
structuri1e existen~iale. Teoria funciionalista a creat inteligentei 0 ftmctie
noua, prin care aceasta a fost combinata eu alte caracteristici ale sistemului
psihic pe care le concretizeaza, tempereazfi sau stimuleaza, daca sunt
pozitive pentm adaptare.
De fapt, filosona, dar ~i psihiatrii au fost printre primii care s-au
ocupat de eereetarea inteligen~ei. Rieger de la Wirzburg (1885) a elaborat
chiar 0 serie de teste pentm detem1inarea inteligentei debililor mintal.
Kraepelin ~i colaboratorii sai au facut, de asemenea, incercari in acela~i
sens. In 1889, Fr. Galton care testa praguri senzoriale, masuratori 1ntr-o
formula de reflexe psihologice considera ca testeaza inteligenla. Iar prin
1890, J. de Keeb Cattell a elaborat 0 serie de teste ell aceea~i menire.
Rossolimo, la Paris, a incercat, de asemenea, elaborarea unor probe
psihologice pe seama cautarii inteHgenteL
Factorii specifici, prin prezenta lor, fb.c astfel ea toate testele de
inteligenta sa dea coe:ilcienti de eorelatie diferiti. Ca atare. actul de
cunoa;;te~e implica, dupe C: Speam~anl, pe 'de 0 parte' observatia
(perceptia), edueatia, relatia ~i prezenta lor suprema eu prezenta corelatiilor
~i ordonarea 10L A1ti speciali~ti In analiza factoriala, precum K. J. Holzinger
~i H. Harman (1938) au pledat pentru 0 varianti1 multifunctional a (factor
general, factori. de .gruf ~i factor! ~pecifici .ai i!lteligenl~i) .. Th~rstone L. L:
(1935) a nommahzat ea facton comuru: factorul V de mtelegere ~l
comprehensiune verbal a, factorul P de rapiditate perceptuaIa, factorul I de
gandire inductiva, factorul N (factor numeric), de fidelitate a perceperii ~i
opedlrii eu numere, factorul D, de gandire deductiva, factorul W, de
fluctualie verba1a, factorul M, de memorie ~i factoml S, de spalializare (vezi
pagina 137).
Cea mai mare complexitate ~i diferentiere factoriala a inteligentei a
realizat-o J. P. Guilford, care a identificat in inteligenla 3 dimensiuni,
operalii. continuturi ~i produse. COll1inuturile implica straturi figurale,
simbolice, semantice ~iaetionale (care acopera adaptarea inteligentei eu
earaeteristici1e existentiale). Operatiile implica evaluari convergente,
divergente, mnemice ~i cognitive, iar produsele implidl: mutatii, c1ase,
relalii, sisteme, transformari ~i duplicatii.

1 Opera principala a lui C. E. Spearman se nume~te The Abilities of Man Their nature and
Measurement (1927).
2 PrezinUi importanta lucrarea lui L. L. Thurstone Multiple Factor Analysis (1947).

136
---"'-.,
-----------...-.--------. ~
g~ --- Praclic~

/~ Al A2 HI
~. / ~, '",-
H2

I j\ \
. /j'\ \ I ell
II • //
r\
.\
.. \\
/\
/ \ / \
PI $5 P2 '" V3
S7
VIV4
',77
$8
$6
V~5
V2
V'"
1'5
//
C2
CIC3 I'
P4
\
/\ !\
I

J\

/\ '\
/\
I
/
.I \

I \ II \\
\
\
$1 $2 $3 54

A - asociafii
P - perceptii
S--senza/ii
Diagrama 1
Modelul ierarhic al aptitudiniIor
intelectuale factoriale, dupa C. Burt (1949)0

g
I
f
r J

Factori rnajori Ved K:m


1
de grup I
Factori
minori
de grup
1 r ~ll r-1 i~
I I
Factori
specifici III/ [ IIII , 1111 II

Diagrama 2
Diagrama ierarhica a concep}iei Iui Vernon
privind factorii spirituaH intelectualL

137
Thurstone L. L. a considerat flexibiIitatea ca pe un factor
asemanator ell eel de plasticitate. S-a referit la grade de rigiditate prin care
se exprima Upsa flexibilitlitii ~i grade de sensibilitate la deteriorare sau
debilitate mintala. A atras atentia ~i asupra factorilor de globalizare, prin
care se fae integrari mai l~gi sau mai Inguste ale situatinor complexe
problematiee dintr-o solutie. In fine, 3~a referit ~i la factcn de flexibilitate.
La randul sau, E. L. Thorndike a observat mai muite fdun de inteligenta ~i
anume: inteligenta concreta specifica la subiectii 011 mare randament in
, activiHiti concrete, practice, ~i obiective. eei ce au intdigenta concre1:a
observa repede ~i cIar rdatiile dintre evenimentele percepute. In aceasta
categorie, Thorndike a integrat ~i arti~tii. Complementar, inteligenta
abstracta se compenseaza in abordl"sea etlcienta de a opera nUInai activata
eu simboluri matematice, verbale ~i discutii filosofice, meditative etc. A
treia forma de inteligenta socialS., seslzata de Thorndike, este a inteligentei
care genereaza 0 adaptare rapida ~i completeaza bine, Ia caracteristicile
mediului social, inclusiv la conditiile schimbarilor acestuia. Randamentul
activitatii intelectuale nu este stabi!. Oscilatiile se datoreaza multor cauze ~i
conditii. Este bine In5a sa se lina seama de ele. Oboseala din orele mai tilrzii,
din preajma mesei, starea psihidi din zilele mai grele §i incarcate sau dupa
un e~ec sau 0 problema mai delicata din familie etc., int1uenteaza activitatea
intelectuala. Si conditiile ecologice sunt influentabile ea ~i frigul, vara foarte
incarcata de ploaie ~i non, cand peate sa fie mai proasta vizibilitatea, dar
provoaca ~i stari deosebite la persoanele reumatice sau meteosensibile.
Treptat, s-au pus in evidenta utilizarea de operatii ~i importanta
conceptelor. Intre timp, J. Piaget a efectuat 0 analiza psihogenetica a
inteligentei, pe care a privit-o ea pc 0 structura achizitiva de operatii
cognitive sub influentele stocajului de cuno~tinte. Inteligenta achizitioneaza
cuno~tinte, dar ~i moduri de abordare logice, inductive, deductive, cauzale ~i
numero!?i algoritmi operationali spre vfu-sta de 11-18 ani ~i devine incarcata
de valorizari. J. Piaget a explicat, in studiile sale, ~i inteligenta implicata in
conditiHe morale cu structuri adaptative complexe.
Pe masura ce s-au dezvoltat testele de inteligenta, s-au pus in
evidenta tot mai numeroase fduri de inteligenta. Factorici~ti, impreuna cu
C. Suearman, au stimu1at aceasta directie de masurare a intercorelatiiler din
sistemul psihic ~i structuri1e 1ui active ~i potentia1e. Pe acest fond, s-a
dezvoltat pe de 0 parte ideea ca orice structura psihica este 0 constelatie de
im?licatii ~i corelatii complexe provocate de situatii ~i de competentele
adaptative, in care inteligenta este un factor de prim ordin. La acestea s-au

138
adiiugat ~i alte interogalii legate de inteligenta ~i aptitudini, pc de 0 parte ~i
de inteligenla ~i creativitate, pe de aWi parte. Inteligenta sub semnul acestor
interogalii a intrat Intr-o !aza de identificare E! felurilor ei, In functie de
facton mai importanti. Printre adeptii analizei factoriale din prima generatie
din Romama face parte ~i N. Margineanu (1905-1980), care a publica!
studiul Sur I 'analyse des "facteurs" psychologiques. Dar comribuIia cea
mai complexa s-a Intamplat prin anii 1967, chiar daca a inceput pe la mijloe
de seeol XX, cfu1d Guilford a fost ales pre~edinte a1 Asociatiei
Intemationale a Psihologilor ~i a prezentat prima versiune a modelului
psihologic al inteligentei ca fapt mult mai complex decat considera Thurston
~i alli psihologi descoperiton de forme de inteligentiio In modelul lui
Guilford a intrat ~i creativitatea ca forma de gandire divergenta,
complementara intr-un celei convergente
a inteiilzentei.
'"' ,
Modelul intelectului, in optica Iui L
P. Guilford:
1. Continut (aptitudinile
.-
.- intelectuale );
.•..•~
u· 2. Operatii (latura operalionala);
::::sf
3. Produse (implica perfonnanlele).
o
"C

••• Din cele 120 aptitudini cuprinse in


Q..
modelul din figura data, doar 81 sunt unke,
dupa Guilford. Acestea ocupa 77 de celule
ale modelului. Diferenta de numar trebuie atribuita dupa autor faptului di in
uncle ce1ule nu au fost inca depistati factorii corespunzatori. In alte ce1ule
exista cbjar 0 pluralitate de facton.
Modelullui Guilford a fost privit eu interes - ~i precum se intampla
Intotdeauna, ~i eu oarecare interagatii. Omniprezenta inteligentei aparea
excesiv de monarhicil dupil unii, in model. InteHgenta este mult influentata
de afectivitate, care este un fel de puIs al vietH active. Planul afectiv
reconstituie de fiecare data in forma sa relatii subiect-object. Chiar L M.
Nestorl a tratat problema il1teligentei ca multiiaterala (indiferent de modelul
intelectului al Iui Guilfor d, care inca nu aparuse). E. ClaDarede (1863-
1940) ~i apoi J. Piaget (1896-1980) au contribuit la constituirea unul suport
pentm teoria ~i modelul lui Guilford, prin ideea ea perfonnanta este
conditionata ;;i relativ semiimportanla, adica devine operatie ~i producatoare
de pracuse ca structure de normalitate, e:jecul devine relativ important

11. M. Nestor, Diagnosticarea inteligen(ei copiilor intre 9-14 ani; 1937.

11,9
pentro di pune in evidenta neimplicarea inteligentei. Se descoperise faptul
ca elevii foarte buni nu acopera Intotdeauna I1ivelul eel mai inalt de
inteligenta. Capacitatea de a rezolva probleme nu este mai importanta pentru
ca, in timp ce inteligenta gestioneaza mersul competentelor ~i a ceea ce este
implicat in adaptare - creativitatea se mobilizeaza in fata necunoscutului, a
probabilului, a gre~elii neca1ifieabile. Exista niveluri pe aceste planuri ~i
aspecte diferite. A~a, de pilda, exista ;;colari oligofreni care pot rezolva
impecabil probleme aritmetice de diferite categorii pe care nu le pot rezolva
persoane eu inteligenla nonnala. In acest context fierbinte ~i inca nu deplin
clarificat a avut loe 0 situatie mai deosebita ell privire la inteligent1L E vorba
. de evenimentul Binet-Simon.
Inteligenta se valonzeaza complex in perioada de intensa
dezvoltare sociaUi.
• La inceputul secolului XX, a existat un val de schimbare in
mentalitatea oamenilor, Printre altele, Incepuse sa se inte!eaga valoarea
sociala a ~colarizarii ~i se facea 0 pledoarie foarte puterruca in favoarea
invatfunantului primar obligatoriu. Acesta a inceput sa se organizeze in
diferite tan. in Franta, a aparut, insa, faptul ca procesul de alfabetizare era
foarte complex ~i dificil pentru multi copii. Erau multi copii ell handicap
inteleetual? Sau era inca neorganizat sistemul de lTIvatamant? Poate ~i una ~i
aIta ... In aceste conditi!, Ministerul Inv8lamantului Public a orgaruzat
comisii de profesori (chiar de la Sorbona) pentru studiuI ~i solutia acestor
probleme. A.Binet publicase deja cateva idei interesante eu privire la
abordarea problemelor inteligentei , iar dr. Simon se ocupa de handicapul
intelectual. Au fost solicitati ~i invitati in comisia ce se ocupa de problemele
inteligentei. Acestea S-8.U petrecut in 1903. In 1905, Binet-Simon au alcatuit
primul proiect al unei scale a inteligentei. In 1908, scala a fost mult
imbunatatita. S-a lucrat apoi la 0 a doua imbunatatire. Scala de inteligenta,
astfel imbunatatita, a aparut in 1911, dar A. Binet a murit in acel an.
Varianta scalei de inteligenta, din 1911, a avut Insa 0 cota de interes foarte
mare. A fost tradusa ~i adaptata de numeroase universitati, mai ales din
S.u.A., dar ~i in Europa, ~i in Romania, de catre Fl. Stefanescu-Goanga,
profesor universitar la Cluj. Dupa cum se ~tie, Stefanescu-Goanga a lucrat la
Laboratorul de la Leipzig - ~i-a dat doctorattll eu W. Wundt, ~i ~i-a public at
teza de doctorat In revista arhicunoscuta a Iui Woodt, care publica la Revista
Centrului de Laborator din Leipzig, lucranle ce se efectuau acolo.

I Printre altele, A. Binet, "La mesure de la psychologie individueUe", In L 'anee


psychologique, 1895, p. 433.

140
De ce a a\'Ut succes scala
centrat pe 0 optica originalii ~icredibHa ~~care
cre~tere se dezvolta treptat ~i procesele psihice ~~,~i
Binet a acordat importanta relajiilor v.arsta Cnm{)l0 ~i
mentaHi, ell sublinierea ca dezvoltarea celor doua caracteristici nu au ritlTIuri
de dezvoHare egale. Poate exista 0 varsta de cr(';1>t~~rea inteligentei,
sincroruzata cu aceea a cre~terii totale biologice, se poate ca
mentala sa ramana In urma rala de sectoml cre~terii varstei cronologice,
ceea ce va duce 1a interzicerea dezvoltarii mentale, sau se poate ca yarstlele
mentale sa aiba un ritm de cre~tere mai activ decat al varstei cronologice. Pe
seama numeroaselor cautari de a gasi un sistem de testare a aeestor idd,
Binet a impartit anul pe luni, in care sa se imp1ice yarsta cronologidl ~i
intelectuala, ceea ce a dus 1a Intrebari gradate inteligenfii, relativ
numeric pentru cele 6 momente semnalizatoare ale scalei de evaluare
cronologica, scala aflata sub controlul abiectiv a1 timpului. S-au
Intrebari pentru fiecare luna ~i an. In. acest context, un copil de 6 ani ~i 8
luni, dadi l:<lspunde Ia 2 intrebari (itemi) -elaborate pentru varsta de ia 6 7
ani - are varsta mentala doar de 6 ani ~i 4 luni (sau daca sunt 10 Intrebfu-i
pentm fiecare an ar fi de varsta de 6 ani ~i 2 luni).
Prin implicarea antecedentelor de mai sus, in aldltuirea testului
inteligenla, A. Binet a emis ~i alimentat una din marile probleme prin
implicatii in procesul dezvoltarii psihice - ~i anume ca in procesele psihice,
nn se dezvolta toate deodata In ace1a~iritm ell dezvoltarea fizica. Activitatea
Binet-Simon, mai ales din anii 1905 - 1911, a fost de validare corecti1a
acestei preconceptii prin grad area intrebarilor, ca dificultate ~i ell numar, ~i
concordanle nu.merke plauzibile dintre varsta cronologica ~ivaxsta mentaUL
ea ordine de pragres in alcatuirea scalei Binet-Simon, s-au conturat
urmatoarele:
"' S-a elaborat un grup de probe de inteHgenta, In 1905, ce au constituit
elementele de baza ale scani metrice a inteligentei.
- S~au efectuat perfectionari intre 1908-1911.
- Intellgenta poate fi definita ca 0 achizilie progresiva de mecanisme
intelectuale de baza, ce se pot rezuma (in maturitate) ea rectitudine, in
comprehensiune, inventie, directie, cenzura.
- S-a descpis un nou drum In dorneniul psihologiei aplicate.
- S-au concentrat punctele de plecare ale testelor de cuno:}tinte ~i de
inteligenta.

141
- in 1916, s-a facut 0 revizuire completa a scald Binet-Simon, numita
STANFORD - BINET, extinzfu1du-sescala (etalonatii) la 90 itemi pe 0 arie
larga de la 3 la 19 ani.
- In 1932, scala a capatat 2 forme, L ~iM, fiecare de eate 129 itemi.
-~A. Binet recomandase, de la mceput, precautiune ill utiHzarea testeloro
(Intiirziereamentala se reflect! in nivelul cuno~tintelor ~colare.)
- Testele Binet-Simon au 0 mare raspandire, dar ~i imbunatatirL S-au
realizat ~iadaptari pentru surdomup, nevazatori, deficienti senzoriali.
Dupa A. Binet, inteligenta peate fi definitii (considerata) ea 0
achizitie pennanenta pmgresiva de mecanisme intelectuale de baza, ce se
. pot rezuma in atitudine de comprehensiune, inventie. directie ~i cenzura, dar
mai ales cuno§tinte.
Scala din 1905 a lCuprins30 de iDtrebari - probleme (itemi) ~ezate
in ordine de dificultate creSCatuia. Scala din 1908 a ayut, deja, 0 fonna
aranjata pe v3rste. Emu grupati cate 7 itemi pentru virsta de 6 ani, 8 pentru
7 ani, 5 pentru 10 ani. Prima revizie eompleeta a scalei a fost efectuata in
1916, de L. Ternan. Numarul itemilor s-a extins la 90, iar vfu'steletestate, de
la 31a 19 ani.
• Scala Binet-Simon a contribuit fcarte mult la dezvoltJfea testelor
de inteligenta ~i prin ordinea operationaHisugemta ell privire la problemele
inteligentei.
A. Binet ~i dr. T. SimonI au lucret intai pe copii normali de 3 ani $i
cativa copii cu deficit intelectual (5). Intai, a orgarnzat itemul 6, ca limita
superioara a idiolilor (adu1ti),itemul 9, limita superioarn a copinor de 3 ani,
itemul 14, limita medie a copiilor de 5 ani, itemul 16, limita copiilor
imbecili, itemul 23, pentro intelect de limita adult:!.
1
Scala din 1908 avea intrebari pentru 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5
pentru 8 ani, 6 pentru 9 ani, 5 pentru 10 anL Scala din 1911 (anul mortii Iui
A. Binet, la 54 de ani) a tinut cont de criteriul testelor pentru vSrstele mid
(care erau prea u~oare) ~i pentru varstele, pentru care intrebarile erau prea
grele, impunandu-se deci nOl schimbari.
Pentru 3 ani, s-au dat itemii: 1. Sa spunl1numele lor de familie, 2.
Sa repete 2 elfre, 3. Sa enumere ~i sa denumeasca structurile dintr-o
imagine, 4. Sa repete 6 silabe, 5. Sa se arate Is cerere: nasul, ochii, gura.

I Dr. Theodore Simon (1873-1961) a fost medic Ie azilul de psihiatrie din Perray-Vaucluse
(Seine).
2 Scala Binet-Simon a organizat niveluriJe de inteHgenj! normale, subnormale ~i supra
normale.

142
Pentru 4 ani: sa repete 3 cifre, sa-~i spuna sexul. sa numeasca cheia,
cutitul, banii, sa compare doua HnH.
Pentru 5 ani: sa repete fraze de 10 silabe, sa numere 4
compare 2 greutati, sa copieze un patrat, joc de rabdare.
Pentru 6 ani: sa numere 113 lei I, sa spuna la ce folosesc unele
lucruri date, sa deosebeasdi dimineata de sa copieze 0
une1e comparatii estetice.
Pentru 7 ani: sa descrie un tablou, sa numere 9 lei dintre care 3
dubIi, sa arate mana dreapta, urechea stanga, sa numeasca 4 culori, sa
execute 3 sarcini.
A. Binet a abordat problemde functionalitalii interpretative a
testarii. A afinnat :;i faptul ca in raspunsu.."i se maniiesta tipuri de inteligentil.
Binet a mai efectuat ~i alte proiecte de teste, Printre abele, a
efectuat un test de Insarcinari. Solicitarea se referea ia executarea de sarcil1i
date. earn Ia fel au facut teste ~i Bobertag, Poppenbreuter etc. La acestea se
adauga un test de cornpletare a unor figuri. Un alt test era de recunoa~tere s-
unor tipuri In desene de oarneill (Dchi, gura, nas, sprancene etc., 1908). AIt
test efectuat de Binet a fast unul de cornpletare de tablouri. Se solicita ~i
desenarea tablourilor. De astadata, tablourile date trebuiau apreciate ca
frumoase sau unIte. A elaborat, de asemenea, un test de definitii, de notiuni
(se solicita ili asemanari t?i deosebiri). TestuI era compus din de sene de
furculite, lingurite, cutite etc. Definitiile trebuiau elaborate abstracte ~i
concrete. Un alt test Binet a fost: metoda celor trel cuvinte. Se dlideau 3
cuvinte, solicitandu-se aldituirea de propozitii din ele (principiul lui
Masselm). Cuvintele trebuiau sa fie substantive §i adjective. Se cereau ~i
descrieri, definilii. Un test de desfa~urare, decupaj de reprezentan spaliale al
lui Binet, consta In faptuI ca se dcldeau coli subiectilor. Acestea erau
impaturite ~i eu taieturi. Se solicita desenarea lor.
Initiativa creativcl a lui A. Binet a avut efecte. Au aparut numeroase
teste de inteligenta - nu numai ca revizii ale testului Binet-Simon, ci ~i de
forme de inteligenta speciala (Omwake, More, Hunt). Acesta din unna a
efectuat "The measurement of social intelligence" (Journal of applied
Psychology vol XII, 1925 pg 317-334).
• Exista 0 evolutie a vietH ~i, In cadrul ei 0 evolulie ~i 0 involutie a
inteligentei, sub forma unei curbe. J. Piaget a considerat ca dezvoltarea
psihica este relativ subordonata dezvoWirii inteligentei care parcurge

I Itemii descri~i sunt ai versiunii romane~ti, folosite, mai ales, la Univ. din Cluj, prill
deceniul 2 aXsec. XX.
11. Piaget, Psih%gia inteligenfei (tr.), Bucure~ti, Ed Stiintifica, 1965, pg. 169.

143
urmatoarele etape: a formarii inteligentei senzitivo-motorii - are la baza
scheme d~,!ctiuni instinctive care se modeleaza sub influentele asimiliLrii ~i
acomodariL Aceasta etapa se fonneaza ~i are fuuctionalitate pana la 2 ani
(de fapt, J. Piaget face prin stadiile descrise 0 eVOC~Lrelatenta a evolutiei de
la Homo Sapiens mainte).
- Etapa unnatoare, pana aproximativ la 4 ani, se caracterizeaza prin
constituirea gandirii simbolice i?i preconceptuale.
- De la 4 la 7 ani, urmeaza etapa dezvoltarii gandirii intuitive.
- De la 7 la 11112 am, se forrneaza ga11direaformala reflexiva ~i de
la 11/12 ani la 14 ani, gfmdirea abstracta conceptual a interna formala.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ea pana la 45
ani se traie~te prima etapa a vietH de achizitie ~i dezvoltare a inteligentei.
Unneaza, pana la 59 de ani, 0 larga experienta maturizanta (varsta mijlocie),
dupa care pana la 71 de ani Incepe un lent declin de inteligenra ca apo! parra.
la 90 de ani ~i dupa, declinul inteligentei sa devina mai evident ~-e va.rsta de
regresie a bi1tnlnetii I.
• V. Bayley, Incercand ~i el 0 etapizare a vietH, considera caintre
22 ~i 44 de ani se poate vorbi de tineretea inteligentei, intre 45-60 de ani, de
o varsta de stabilitate, de la 60 la 80 ani de 0 varsta de adaptare, ~i de la 80
la 90 de ani de batranete. Dupa 90 de ani, incepe varsta dedinului intensiv al
inteligentei.
Testul Binet a produs 0 mult mai mare impresie exploziva, dat fiind
faptul ca era implicat mtr-o teorie, aceea a formel, decorelalia dintre
dezvoltarea cronologica ~i a inteligentei, teorie ce latent era implicata in
numeroase tentative ori elaboran de teste - dar nu era explicitata ~i extinsa
ca principiu de acoperire a dezvoltarii inegale psihice pc plan primordial al
inteligentei, ~i nu numaL
Testul Binet-Simon a fost pre1ucrat ~i adaptat mai ales de Terman
(1877-1956), care a facut, in 1916, prima revizie (Stanford-Binet scale).
Etalonarea s-a extins la 91 itemi - de la 3 la 13 ani, plus un mvel adult matur
~i unul adult superior. S-au facut numeroase schimbarl ..Toate aceste revizii
au avut in vedere doar copEi albi. Scala din 1937, denumita Terman-Merrill,
a capatat 2 fonne, fiecare de 129 itemi. Validarea a avut loc pe 300 de2
copii: 1 700 nonnali, 200 superior dotati sau cu deficit intelectual, ~i 400
adulti.

I In ultimii 2 ani ai secolului XX ~i inceputul sec. XXI, a crescut in U.S.A. (mai ales, dar ~i
in Europa) interesul pentru "protezarea" inteligentei. Se efectueaza numeroase lucrari in
aceasta problema. Printre altele, in Romania, Martin Nicolae a efectuat, in 2001, 0 lucrare
privind compensatiile legate de inteligenta dup1135 de ani.

144
Scala a mai fast imbuniiHitita de IVlaud 0
franceza (de Rene Zazzo) a 1
sistemul propnu a1 unei scale matrice, pn~ze;nt,:1reCJ ;;i
organizarea situatiilor ~i strategii10r incluse in
gradata a solicitarilor. Mai ales ultima varianta ca ITl()di:t1ciiri. S-8.U
efectuat reajustari, reorganizi:iri ale
prezentate In varianta anterioara.
Patru itemi ai nivelului de 10-11 ani au mutali
ani, itemii de 1a nivelul de 12 ani au trecut 1a niveIul
itemi ai nivelului de 13 ani, plus a1ti dOl itemi au COJt1stitUJlt
noua forma a testului (1911)0 Nu au fost
11, 13 $1 14 ani, care pareau a fi foarte influent ate de
Binet a fost influentat in activitatea legata de inteligenia--
crvladelaine ~iAlice). De fapt I-au atras foarte diferentele
ale dezvoWlrii. Poate fi considerat unul din initiatorii psihologiei diterentiale
privind inteligentaJ.
<&L M. Terman a murit In 1969. M. Merrill a continuat activitatea'
inceputaprivind 0 aWi revizie, care a aparut In 1960. Au fost testa!i din nOll
4 498 de subiecti de 1a 2 la 18 ani. Scala a devenit de 0 singura fonna mutit
S-au introdus varstele de 17 ani ~i 18 ani ~i s-a extins calculul statistic a1
variallteloL Scalele elaborate dau explicatii, lncarcate de instructiuni,
prezentarea sistemului de evaluare a rezultate10r pal1iale ~i a celor globale.
Aceste scale au pus in evidenta faptul ca la vfustele adulte, inteligenta nu
mai are curbe de cre~tere.
Scala Telman a difuzat reprezentarea distributiei gradate a
inteligenrei, in clase foarte ridicate (de 140-169 QJ.), superioara (120-139
Q.1.) a inteligentei mijlocii ridicate (120-119 Q.I.), mijlocii (90-104 QJ.),
mijlociu inferior (89-80 Q.I.), cu deficit intelectual de limita (79-70 QJ.) ~i
eu deficit mental (Q.I. 60-32).
Terman L. M. a fost un mare admirator al l\1i A. Binet.
considerat ea scala Binet-Simon reprezinta cea mai importanta contribu~ie
din intreaga istorie a psihologiei. El a efectuat, Insa, 0 foarte importanta
contributie tehnologica a teste10r inspirate din conceptia ~i modelul Binet-
Simon ~i anume a modificat ponderea diferitelor tipuri de caracteristici
psihice solicitate.

I V.A""l"'-A. Binet, La meSllre de fa Psychologie lndividuelle, in L 'Annee Psychologique, 1895,


p. .q;l~.

145
Factori inclu~i Binet-Simon Terman Stanford-Binet
1. informatii 18% 7% 5%
39% ~...,o 54%
~ ,!
'j A

iii 4% - 4%20% I 4%
~_ ! i
I
4%
13%
2%
34%
4% lI I
13% "'0%
1

• 0 varianH'i (dupa Tem1an) 'a akatuit, in Romania, ~te:fanescu-


Goanga1, in 1940. Scala romaneasca, aldituita ~i folosita la Universitatea din
Cluj-Napoca, a [olosit itemii de la 3 paua la 11 ani (6 itemi pent11l fiecare
an, dite unul pentru 2 hmi ~i cate 4 itemi pentru 3 luni), pentru 11-14 ani ~i
vfu'stele adulte. Stef'anescu-Goanga a prevazut ~i timpul de rezolvare pentru
fiecare varsta.
Testele Binet-Simon au 0 foarte mare raspandire. Variantele
Stanford-Binet ~i Tennan-Men-ill se folosesc in validarea' altar teste. '
Herdeschee D. a efectuat, in 1915, 0 adaptare speciala pentnl surdo-muti,
aparuta in Zeitschriftfiir Ang. Psych. 16,1920, iar Haines T. N. a efectuat,
in 1916, 0 adaptare pentru nevazatori, efectuata ulterior 111 Psvcholo.zische
Rev. J\1.anagr.
in acela~i sens, a lucrat Hayes B. P. pentm copii ell deficit de vaz,
In 1943. Aceste revizii au servit ca punct de plecare pentm alte baterii,
pentru copii eu deficit· ~i tulburari senzoriale. Bateria lui A. Binet 8i
variantele ee au aparut facparte din categoria tcstelor analitice de
inteligenta.
'"

'" '"

o alta categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catre


David Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti. 111 1896. Bateria sa se
aplica individual peste tot, 0 baterie de testare ana1itica a inteli!Zentei. A
elaborat 0 versiune pentru adulti, in 1939, revizuita In 1955. si una Dentm
copii ~i pentru pre~colari, in 1949.
Bateria pentru copii are· denumirea de Wais, eea pentru adulti se
nurne~te Wechsler-Bellevue, iar cea pentm pre~colari se nume~te \VIPSI.
Bateria Wechsler de baza are 2 Parti, prima ell 5 grupari. Prima gmpare are
30 itemi de difieultate gradati privind cuno~tintele foarte generale,

I F. $.tefanescu-Goanga, Miisurarea inteligenlez: revizuirea, adaptarea $i completarea


scorii de inteligen/o Binet,,:Simon, Editura lnstitutuJui Psihologic al Universitatii din Cluj,
1940. Echipa de Jucru a fost fonnata din A. Ro~ca, M. Beniuc, CiprianTodoranu.

146
intrebarile fEnd saturate 111 factod sociali ~i culturalL Pentru reu~ita maxima
se acorda 30 de puncte. A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii ce
trebuiesc Intelese; se coteaza eu cate 2 puncte un item, ceca ce Inseamna In
total 24 puncte. Daca raspunsuI nu este clar ~i corect, se da doar un
Daca la 3 itemi consecutivi se gre~e~te, se dau a puncte §i se intrerupe
testarea. Itemii acestei secvente sunt mai complec:ji, se refera la semnificatii
incluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, secliunea
aceasta solicita ~i atitudini morale.

A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel de


dificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine ~i serii de cifre,
cifre in ordine crescanda ~i cifre In ordine inversa. Ca atare, soIicita operarea
eu dfre ca simboluri §i expresii ale cuno§tintelor. Implica ~i rezolvarea de
probleme.
Urmeaza un test de similitudini pentmcopii sub 8 wi ~i eei
presupu~i CD retardliri de dezvoltare inte1ectuaUi pentru copii de peste 8 ani
(28 de pu:ncte)<
In fine, ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi
(80 de puncte).

Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale.

Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini eu lactme


(20 punc:te). Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imagini
pemru a reconstitui 0 intamplare (povestire). Se dau maximum 57 puncte.
Testul are elemente proiective, Solicira gandirea in situatii perceptive ce se
eer ordouate, Este ~i pentru copii eu intarzieri mentale. Al treilea, test din
sena a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele au
dificulta}l crescande. Se solicita operatii cornplexe de gandire, de logica
spaliala. Este un test satLlrat in fuctori intelectuali (53 puncte). Unl1eaza 0
proha de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om ~i automobil -
maxiI!1Un1 84 puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatorii
exacte indtrcate de reprezentari, de reconstituiri logice.

fost construit pentru copii de Ia 10-11 ani In sus ~i a fost folash


pentnl prima data In 1929. Este 0 baterie ce c.uprinde 6 teste" Doar eel
este odginaL In schimb este originala finaHzarea testarii prin profiluri
hneresante.

147
~\1
II
I 'iy
I, r~\W~llJ' ~/'I]
I\'V/,.J•.}(I\Ill
r-\ I '"\
.
~,I t\
\.j I

I r

I
\

\ ij (\

'cl
1 U
!~,., \. (11)

lmagini Wechsler.

Descrierea bateriei. Din cele 6 teste ale bateriei, primul: cuprinde 16 .


serii de imagini (cate 4), a$ezate in dezordine, umland ca acestea sa fie
aranjate in ordine de catre eel ce este testat (testul dureaza 5 minute, ~i
fiecare serie aranjata coreet pril11e~teun punet).
Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 citl..e
(dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata eu cate 2 eifre in
funetie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punet, daca
ambele cifre adaugate sunt coreete ~i 0 jumatate de punct, daca 0 cifra din
eele 2 este coreeta, inclusiv din punctul de vedere al pozitiei.
Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte, din
care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizare
eorecta se noteaza eu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentru
alcatuirea de fraze ce se noteaza eu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte ce
pot aduce 50 de puncte. Test'..!lfrazelor este saturat de factori de creativitate.
Testu14 este de lacune in 24 de imagini ~i de completare a acestora.
Testul 5 este de aleatuire de desene. Se solieita sa se faea cat mai
multe desene din 4 Hnii, minimum 3 intr-o casuta. , Nu e voie sa se foloseasca
decat 0 singura data cele 4 Unii date in prima parte a testului (partea A). In
partea B (a douaa acestui test) ~i parte a C (a treia) se afla combinatii de
linii. in partea a treia, C, instructajul este mai putin fericit. In total, ~xista
patm grupe de sel1ll1e ~i se dau 1,2 sau 3 puncte, in func!ie de utilizarea
sel1ll1elordate. $i acest test este saturat de creativitate.
Testul 6 este de analogie. Se cere subieetului sa deseneze 0 a patra
figura care sa semene eu a treia, ~a cum seamana a doU8.eu prima. L'1 total
sunt 20 de analogii. Se'da dite un punet pentru fiecare raspuns corect. Testul

148
cuprinde numeroase cotatii ~i interpretarL Dune se convertesc in
decile (pe varsta) de la 11 fa 17 ani ~i separat de la 18 ani adultL
Urmeaza doua tipuri de teste, coduri. Codul A este fonnat din
figuri geometrice, date ca model la Inceputul paginii -~ ce trebuiesc
completate. Se solicita atentie ~i inteligenta practica, abiHtiiti motorii (50 de
puncte maximum). Codul B e compus din cifre ~i semne diferite (93
exercitii). Se dau 90 de puncte, pentru realizarea depHna. Ultima probS. este
de labirint. in testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. M. (varsta
mentaUl). Se lucreaza eu Q.I. toate probele au tirnpuldat. Se noteaza
depa~irile de timp.

61SIfP'
1 2 3 4 5 6 7
Test Cod·

Sealele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriile individuale


de testare analitica a inteligen!ei prin probele sale.
Scala \Vechsler-BeHevue (pentru a fast revizuita in 1959,
ca.l1d a capatat denumirea de scala Wai:;.
Wechsler D. a considerat inteligenta ca pe un tel de energie,
asemaxlatoare ell electricitatea, memfor1c privind denumirea este interesant!i.
Aceasta eu atilt mai mult eu ca.! electricitatea este 0 fomla de energie ale
carei efecte multilaterale (temlice ~i calorice) fi masurate, tapt ce se
'+:
maJ1L.esta (sa mu 111"1ater2Hltate)
~ •. j' '" ~l In mte l'1genta umana,
A ' - ~ "' ~
.b aaevarat ~l ca, In
'~A

ceea ce prive:}te inteligenta ce poate £1masurata doar pentm produsele sale,


per!ormantele pun 1nS13.in evidenla activismul ei multilateral. In esenta~
Wechsler a felosit notele T, fapt ce a fost criticat de unii psihologi (Pierrot,
Hall ''N, E, (1960), Gacadorb \V.), lIlai ales pentru faptul di Wechsler a
neglijat factorul sociali!1 scalele sale. Totu~i~ bateriile Wechsler se folosesc
fOfu"'te mdt. , chiar dad e vorba de un test ell uzanta ,. individuaHL Prin 1999, a
inceput sa circule 0 nona varianta. Varianta pentm ~colari are 0 hU11a
validitate ~i pune in evident a ell finele subiectii CD handicapuri intelectuale.
Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria Stanford-
Binet IJJ cfJ2urile de psihopatii. Permitc sa se stabileasca "indicele· de
deteriorare" -:i "indicele de schizofrenie". Wiski (testul
".( ,,~'" pentru nrescolari'l ./ a
tost in Franta, 1972, In Vfu'1anta \NPPSI (\iVechsk: Preschool and

149
Primary Scale of Intelligence. 1967). Din scala s-au elimlnat probele mal
grele (de asamblare ~i aranjare de imagini ~i s-au introdus sarcini de
desenare de figuri g~ometrice. Codul de substituit a fost inlocuit eu un test
mal u~or ~i coneret numit "disutele animalelor"). Au fost studiate ~i
caracteristicile diagnostice cronice ale scalelor Wechsler (de A. S. Binet ~i
de allii).
'"

'" '"

Un test de asemenea de mare circulatie este testul analitic de


inteligenta Mesilli (TAI). Este un test creion-hfuiie atingere. Se aplica
individual ~i coleetiv.
Tabelele se masoara pe u~ profil ce permite sa se detennine tipul de.
inteligenta pe schema umliUoare:
1. Tabel
Schema rofilului stelar
Perfonnante Deem r
Lacune
1. I Cifre
Fraze
DeseneIGI I
Analogii
Imagini I 1. Cifre
"6.2.
5. 4.
I II. Imagini
" :>.~l 0"
ii lIT1. r.cn •.• o~n
II IV. Lacune
IV. Desene
I VI. Fraze
!
I
-.J

r r--
f-J~ll
, I I

:l~ I

150
In desen se afJa. 2
Pentru flee-are subiect se face un profil care
fiecare subiect 1a Hecare test rezultatde
timpul apEcarii testului (sub forIna de deeiH},
profiluri stelare prin care se po ate face analiza
inteligenta de care dispune subiectul
uvea perfom1al1Ta mai mare la pro ba de eifre ~1
acestea la probe1e de analogii ~i lacune
practica.
Daca subiectul are valori mai man saturate
creatlvitate, inte1igenta 1u1este inventiva, reflexlY£! etco etc"
foarte tenta.'1ta. Prezinta numeroase pmfiluri ~i
inteligente ell parti forte ~i pzl.11i fragile, fost
1 ~ , '.p;.' . "
care a semnalat ca testul de 1,aze ~l propozltl1 au
Testul SUC12. Varianta romaneasca a aces:tull
reelaborare, are in atentie diagnoza implicata 1n aspectele projective stelare
ale bateriei Meilli.
Violet Canel §i Cani rat (L 'expioration e:;;.;perimentelle
menralites f,vzfanriles) au indus inca doua dimensiuni
tipul prezentat de MeillL
*
* *
Bateriile nonverbale de UH~U_~un.

~i diverse, mai ales pentm ~colari sunt favorizate


9iin cazuri1e de subieqi eu handicapuri creat 0
militate reala deosebiUL
I
I

I
!iilIl

• r-"'~·\
I
~ -LJ "

b)
,
rl~/ I
2 B -'\ r~1
I
L
! ~_
.'.

i
/
J
I:)
L~--,

I ' !~--I'
is a.

~ 1&
~\

\ : ~
i-' ----"'\,

\ I t'·..·~~\\
"
'.)1
I,-----,I ..
· •.
~
/'1' l~~
.• ;
Irnagini test Raven"

1 r.; 1
eel mai cunoscut ~i folosit test din aceasta categorie este testul
Raven (P.M.R., Matricele Progresive Raven)'. Acest test a fost revizuit de
multe ori. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desene
geometrice variate, astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. in
fiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). Subiectul trebuie sa
aleaga ceea ee lipse~te dintr-o serle de 6 variante, astfel incat sa se
complecteze coreet sectiunea ce lipse~te. in genere, anularea in alegerea
acestor secvenle solicita 0 analiza a inteligenlei abstracte intr-o operatie eu
elemente perceptive complexe' ce trebuie comparate ~i c1asificate. Sunt in
implicatii detalii. forme §i~ozifii din schema de alegere. Testul Raven este
. saturat in faetorul "g" deoarece, de~i se opereaza ell figuri, alegerea teste
analitica abstracHLPune in evident a aptitlldinea intelectuala de inva}are din
care motiv se constituie treptat 0 abordare mai de rutina a alegeriior. Dupa o·
analiza mai amanuntita, s-a vllzut ea in acest test se opereaza ~i eu .
organizarea campului perceptiv, analize ;;i organizari mentale de elemente
diferentiate prin operatii perceptive logice ~i este in plus ~i un test de
depistare de similitudini.

, to. ~ 1

J ~ ~ I

I
~~DI.. f

8:) l;k) CD l~)


~m
WtA) ~
fii)' lIJ
~

Imagini Raven.
*
* *

1 C. Zaharia, M. Garboveanu, A. Onofrei, A. Turcu, M. Verbiu, O. Vi~,m au elaborat


etalonarea PMA color pe copii de 6-10 ani, in Municipiul Bucure~ti. V. Revista de
!
psihologie 8, 1974.

152
Alt test important (folosit ~i In textul Wechsler) este eel al cuburilor
Kohsi. La Inceput Kohs a fol05it 35 modele de dificultate grad.aHL 1923, a
revizuit testul ~i a pastrat 16 modele. Aceasta fonna a fost biue ~i
folosit:1 In foarte numeroase baterii de teste. Acest test este ~i
diagnoza clinica. Se utilizeaza foarte multo in genere, se coteaza reu~ita,
exactitatea, timpul, eu numarul de mutari In masurarea cuburilor. In 1930, s-
a mai facut 0 sc.himbare benefica pentru test Hun a modificat notalii,
elimim1nd cotatia exactitudinii, tapt ee a fast benefic; de asemenea, a matit
valabilitatea testului. Rezultatele la acest test nu sunt influentate
, de factori
culturali ~i ~colari. Masoara expunerea analitiea ~i sintetica a gandirii
conceptuale pana la nivelul eel mai ridicat. In acela;;i timp, opereaza ell
gandirea spatiaia, ca tip de inteligenta, ~i ell afectivitatea2• Mentine pe tot
parcursul sau 0 curiozitate constructivll, ludicre.

Seria din 1934 opereaza eu 22 cuburi desenate in marimea natural a


(Seria Grace Keat). Seria Just §i Esse1brock folose§te cuburi ;:?i moddele
... , d'"
prezentate m pl.an~a. e mcastrare.
Seria Wechsler (1944) opereaza eu 7 modele
Serla Alexander 946) folose~te cuburi bicolore ~imuhico!ore.
Sena Bonnardel (B 101 - 1953 §i B 20) folose§te ~i ea cuburile
albe ~i ro~ii, iar seria Wechsler din 1965 ~i cea din Wais 1955, ca ~i seria
Reissemveder (1953) folose~te cuburi negre ~i albe. Cuburile Kohs au fost
reluate ~i de F. M. Maxfield Intre 0 baterie, dar ~i de Bize care a utilizat intr-
a baterie a reeonstituirii de imagini (figuri) ~i cuburi de marimi diferite din
pozitii diferite ~ieu diseuri, t..'iunghiuri etc.
*
* *

Alt test de inte1igenta, cunoscut ~i eficient, este eel al Labirintului


Porteus. Primul test de labirint a circulat prin 1901. Era un feI de simbol al
labirintului vietii ee urma sa se structureze, mai ales in Europa, Testul de
cireu1atie, efectuat de Porteus, dateaza din 1919.
Exist! bateria Porteus S.D. (Porteus test, the Vinland verSIon,
Vinland 1919), cu 28 de labirinturi desenate.

1 S. C. Kons, The Block Design Test, J. Exp. Psychology, 1920, no. 3, p. 357. Este tolosit ~i
sub forrna de carton~e.
2 Ace!e~i S1nlcturi de implicaiie psihica se testeaza eu cuburile Yerkes,
3 E:dsffi ~iteste de rotatie'de cuburi care au imagini diferite pe fiecare fate~.

153
Bateria Porteus a foststandardizata ~i validata pe 984 ~colari
americani - intre 4 ap.i ~i 6 lurn ~i 15 8.L'1i. Are cotatii de varsta mentaHi de la
3 lurn la varstele adulte. Opereaza Cll Q.L pentm varstele adulte; buteria
Porteus se aplica in psihologia ~colara, c1inica, ~i in orientare profesionala.
Testele de labirint Porteus au 0 valoare speciaHi pentru adaptabiliHitii
sociale. Se folosel?te ~i in examenul intelectual al surzilor $i al capiilor eu
carente verbale, dar eu testele verbale ..Exista $1 0 varianta Porteus ~ Maze
din 11 tipuri de labirinte. Un alt test de labirinte de Miles (labirinte eu 2
etaje, 1927) l?ilabirintele MacQuarrie. Metoda s-a sistematizat treptat $1 se
folose$te in foarte numeroase baterii. Dupa noi, labirintele MacQuarrie sunt
mai incarcate de implicatiile inteligentei spatiale ~i au mai numeroase .
seevente deci 0 mai activa angajare intelectuaUi pe spatii mid. Testul Raven,
labirintele Porteus $i labirintele MacQuarrie, ca $1 testul Goodenough :?i
cuburile Kohs se pot folosi independent pentru ca au implicatii complexe ~i .
numeroase de angajari psihice intelectual-cognitive. Labirintele Porteus se
folosesc ~i in bateriile de seleclie profesionala - dar §i in studiul
personalitatii.

IE

Labirintele Porteus.

E yorba de 0 baterie de teste de inteligenta non-verbala.

154
l
1

I
Labirintele ,Mac Querie sunt mai complexe ~i solicita 0 mai fina
rezistenta la capcanele ~i la Intalnirile de drumuri ale liniHor.

*
* *

Testul mozaic alluiR. Gillel este 0 proba colectiva non-verbala.


Cuprinde 50 de Intrebari in care se solicita diferentieri, similitudini etc. prin
imagini. In cotatie se dau de la 1 la 4 puncte pentru raspunsuri corecte.
Totalul de puncte este de 204. Testul a fost aplicat pe 95 000 de eopii
francezi de la 5 la 14 ani, prin Institutul de Studii Demografice eu.
colaborarea unor speciali~ti sociologi, psihiatri, demografi §i bineinteles
psihologi.
Din acest test se remarca din nou diferente evidente la tineri, legate
de nivelul social economic al familiei (categoria de profesie a acestora ~i de
rezistenta la factori de variatie). $i la acest test se folose~te complementar
testul Wisk. Prin testul mozaic, Gille se determina rapid nivelul intelectual.
Testul cuprinde: sectiuni de imagini ce trebuie identificate, aranjate In
ordine de marime, fomia, similitudini. Apoi, exista sectiuni In care sunt
mcute omisiuni, a1;>surditatietc .. Bateria are posibilitatea de a stabili un grad
de flexibilitate a inteligentei, daca se noteaza ~i timpul de rezolvare a
diferitelor sectiuni ale testului. Rezultatelc se coteaza ell cifre de la 1 la 4
(total 204 puncte). Se apliea pe copii de la 5 la 14 ani. Pune in evidenta
inteligenta practica ~i abstracta, prezenta de sisteme organizate de evaluare,
in formarea de concepte, observarea erorilor; ordonarea dupa 1 sau 2
entitati. Cel mai semnificativ rezultat consta in posibilitatea de a se stabili
un grad de flexibilitate a gfu1dirii daca se noteaza timpul de rezolvare a
diferitelor sectiuni ale testului. Se considera ca este testul ce are eel mai
mare e~antion de subiecti testati in Franta.

I Rene Gille, La queslionet Ie test mosaique, in Le niveau intelectuel des enfants de Page
scolaire, cahier no. 28 dans Provaux et Documents de l'Institut National d'Etudes
demographiques 1950, p. 71.

156
. r•....
~.;.'/-..,. (
~

Fil 'h•. '*R,?1! ~ _'__


(

,/"1-I
:1:::"': _ '".c'

.<t'
c--=~
~
- ~"":~'/'
,
,.;:;/. ,,,<7 ..
,,'
~ t·
,,<
~ l
I
, (r~' ,,-;'.~ . i ~.-''}~~"'"~ I
··<IfflV"t

'--' i', ~
-L.
.~
t"'P
I "~ W
_
-' 'l. ",It ...S} I - I""l V
<1"-\
I
---------.---=-----'--------~--.------.
1.' ~ It'"' <=l" 'I~c'-- I
U,...p-! .,. t', A,i'

L~:').:'
(~)/
I ;7 ~__J.;'j!-. I

l:7
:;"

T
\: • .,1 litH IV '-, /1~ .f\! f1
lULl. ~4
Ie<

J /' >j f ~

I
• --:~
";,~j I~ t,.
I. _J I
'"
'I
\iflr!.
\ ,.)
I r!;ji:.
l~W,~ -
I! ,::;I'':1
b."'·fA.i
"
,....
.M, ! '" I ---' <.
r·_ I·'
I":' ,
J

II I'! - I.
I '\'q '-::--" 9'''~'. t'~. I
q~~~
i~
'-/ 'i:~1t '-A··I
"; I",,)
1'2>t!~~,J r~-;<) '\~.-~" 4&"\.'" f
(~~;~ sJ.,;.' ~,;'V I
\~,
f', , I ,-~.'t>·f)
.•.•... ,\'"".-'
-*'i_ '<71 t:. ',l, 1./\ ~••••_.~_
• "{I.·Pt"\..
i:['~'"
i~~_'J',D
.~. "'-"'''it'
.L.A
.;$
.<
J. - ••

,-----1

Decupaj din testul mozaic R.


*
* :;.
Scala Pieter-Paterson este 0 scala de perf~Jfmanti:i, non-verbalit
15 i1ustrarii ce trebuie reconstruite. Se masoanl timpul,
core.;;titudine.a execu~iei, a combinatiilor corecte ;;;1erorile. A fast preluata de
,~
Ro~;upentru adaptare ~i revizie. Revizia insa s-a facut doar 1,
L, 5, 9, 10 ~i 15. Se utilizeaza mai InuIt 0 scala rdaiiv aSlen:HlJ:JliH-Dalre en
Pinter-Cmmingham, ca test de inteligenta generativa. Sunt construite
1n acda~i sistem ~i scalele Duver, Collins §i Grace .Arthur etc,
*
* *
TestLll de perfonnante Grace Arthurl. Este 0 baterie care fo]os(~~te
cutmrile Kohs (revizuite de Grace Arthur), plan~ele Seguin, testele Pichoire,
labirintele IUl Parteus (tot revizuit de Grace Arthur), ~i permitt~ masurarea
inteligentei generale intre 3 ani ~i varstele adulte. Prima varianta a apa.mt in
1 In 1928, s-a ±acut 0 noua standardizare, iar In 1940, s-a facut a doua.
Apoi, autorul s-a concentrat asupra fom1ei paralela II. Prin
±acute, testul a fost modificat profhnd fala versiunea din
Si forma I a fost tmbunatatita in 1943. Apo!, in 1947, a fost nOli

1 Gr?ce Arthur, A Point Scaie of Pel forma nee Tests, New York Commission Wea1t!')
193CL

'':;'"
1_ J
retu~ata.Bateria cuprinde 5 teste: euburile Kohs, plan~ele Sequin, eu forme
corespunzatoare a unor decupaje de forma geometridi pe plan~e cu forme
decupate corespunz~toare, Stencil Design, test tot al Iui Grace Arthur,
Labirintele lui Porteus,testul de completare de figuri n, al lui Healy (e
yorba de 0 plan~a cu decupaje ee trebuie aranjate) sunt integratel:ntr-un
scenariu. Forma a doua contine, fata de forma I originala, urmatoarele
modificari: a. readucerea numarului de la 9 la 5 teste prin suprimarea de 4
teste, cele dOlla pgun ~llm~t lyl~rrhil1 (solh;ita observatii de tras~turi ~i
profiluri). A.f.t?~tconservat~ qp'~f.qrnH' ~Hf»"H~~equin ca probe d~ vitrza de
reaqie intr-o sarcina sirnpla. Au fost iniocuit total cuburile Kohs ell Stencil
Design test (test de decupaj) ce a aparot in 1944, de Grace Arthur.
*
*' '"

Scala de perfonnantii Alexander este 0 scala ce prive~te inteligenta


ca aptitudine. Cuprinde 3 teste, dintre care 2 teste clasice de "cuburiKohs,
restandardizate ~i un Pascalongce consta din 9 probleme de dificultati
crescande. Cotatia tine seama de reu~ita ~i de timp. Dupa Cattell, acesta este
unul din cele mai bune teste de performanta deoarece nu depinde de
dexteritatea manuaHi. Mai pot fi considerate in aceasta categorie testele
Bonnardel, plan~ele ~itestele Dearborn etc.
'"

'" *
Testele culture-free constituie 0 categorie de teste non-verbale care
masoara aspectele cornportamentului intelectual, dominand aproape total
factorii culturali ~i educationali. Anne Anastasi considera ca termenul
culture-free este impropriu ~i ar fi mai bun termenul cross-cultural. Printre
aceste tipuri de teste prezinta importanta. testele non-verbale, testul de
inteligentii, culture-free, Cattell R. B. Exista 3 variante sau scale pentru 3
niveluri. La fiecare nivel scala are 2 forme A ~i B ~i cate 8 probe (4 culture-
free ~i 4 de intelegere verbala ~i cultura specifica). Titlul original al acestei
baterii a fost Culture-free Intelligence Test 1940.
Scala 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani ~i adultilor intemati.
Scala 2 este pentru copii superiori ca intelect. Exista 0 varianta franceza,
adaptata de Jean Marie Chevrier. Aceste baterii sunt saturate de factorul "g"
(inteligenta.generala independenm de factori culturali).
*
'" *
Testul scala 2 de Cattell e 0 baterie elaborata de R. B. Cattell ~i Th.
Cattell pentru nivelul elevi ~i adulti. Cuprinde 4 probe non-verbale, alese din

158
teste eu 0 puternica saturatie in factorul "g" (c1a..;;ifidiri, senen,
conditionari). Are doua parti A ~i B, care sunt paralele ~i cuprind fiecare 50
intrebarl (hemi). Se apIiea tinerilor de 13, 14, 15, 16 ani ~i adultilor. Se
calculeaza Q.I. standard ~i centile. Mult folosit este i?i testul D. 48, daborat
de P. Pichot dupa Ansty. Este 0 baterie de inteligenta generala "g".
Folose~te ca material dominoul. Cei ce cunosc jocul nu sunt avantajati.
Masoara inteligenta general a (nivelul mintal superior varstei de 12 ani), dar
~i deteriorarea mental a (in asociatie eu un test de vocabular).
*
* *
Un test de inteligenta, ce se apEca u~or ~i rapid, ~i eu efieienta este
testul lui Pierre Relli1es (h). E 0 proba ce contine 42 intrebari, In ordine
creseanda de dificultate. E vorba de mid probleme aritmetice, serH
numerice, fraze in dezordine de aranjat, sinonime, cuvinte contrarii, lacune
etc. Pentru 0 rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti din
punet de vedere intelectual ~i foarte eterogeni.
Teste clinice de inteligenta
Numeroase din bateriile enumerate pana aiei au itemi ce pun In
evidenta ~i debi1itatea mintala. Enumeram diteva batedi de teste ce masoara
aspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale 1a diferite C'ltcgorii de copii
handicapatL
'"

* *
Scala de maturitate mintala Columbia (COL). Aceasta baterie a fost
elaborata de B.B. Burgmeister, L. Hollander ~i 1. Serge (1954) ;;i este 0
baterie pentru evaluarea nivelului intelectual ai coplilor infi.rmi motor-
cerebralla care nu se pot aplica probele elinice de nivel mental. Probele din
aceasta baterie solicita 0 aetivitate motorie (restnmsa) foarte redusiL Bateria
cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animalc, plante,
obiecte din viata de fiecare zi (pe plan~e). Ele pot fi percepute u§or. Copiii
trebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc ell celelalte ~i care se
potrivesc J:ntre ele. intr~o prima faza, se testeaza capacitatea de identificare,
apoi se creeaza corelatE de trecere la faza de organizare~ clasificare,
categorisire a materialului de perceput. Ca atare, este vorba de 0 baterie de
gandire ccnceputa de tipul celor ce se solicita in sistemul Vigotski,
Goldstein, Piaget ~i L'lhelder. la pla.'1~a31 se pu.'11ntreban copilului care
poate vorDi, fapt ce permite calcularea unul Q.1.
s-a controlat In Franta, ~ pe 800 de copE nornla!i Gradarea
"
.",

~<
In total, batena cupnnde 5 clase normalizate standard

l~q
.•.. ...J .••
~i a fost validata 111comparatie ell Binet-Simon ~i Tenna..T1-Merril,Wisk etc.
Din acest motiv, scala de nonnalitate mentala Columbia poate inlocui
bateriile enumerate In cazul in care este yorba de copii greu de abordat.
Scala constituie un material interesant de completare a scarilor mai sus
enumerate.
*
* *
Serial Test. de H. Head si testul afaziei. al IUl R. Duca.'5ne de
Ribencour. Ambele se apliea subiectilor afazici, indiferent de varietatea
acestei tulburari, in vederea reeclucarii vorbirii. Testele cuprind subiecte ce
se refera la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtest
cuprinde la flmdul sau un numar de itemi. A:?a de pilda, In cadrul subtestului
de expresii orale se solicita cuvinte spontane, repetitii, denumiri de imagini,
repetitii de texte, definilii de cuvinte~ constructii de fraze, proverbe. Se tin in
evidenta, in timpul examenului psihic, aspecte, ca: intonatie, 'pierderea de .
elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile de
perseveratie dissintexis, reductiile, stereotipiile ~i agramatismele, tulburarile
de articulatie, dezintegrarea fonetica.
Dat fiind faptul ca afazia debordeaza domeniullimbajului propriu-
Zi8, fiind 0 tulburare complex a, sunt necesare probe complementare (testul
Head al schemei corporale, testul mana-ochii, ureche etc.), teste de
inteligenta, de performanle, de perceptie, vedete retroactiva, memorie etc.
*
* *
Scala de perfonnanta Borelli-Oh~ron (1964) utilizeaza ca material
de lucru: cuburi, cartoane pentru constructie de cuburi, manechine (traforaj),
demonstratie de triunghiuri ~i doua figuri de Pinter-Patersson, margelele lui
Healy- Fernand.
Subiectul efectueaza 0 parcurgere individuala (30 minute). Varsta
de aplicare este de la 5 la 9 ani. Este 0 scala pentru copii handicapati din
punctul de vedere al limbajului. A fost special construita in vederea
investigarii grupurilor de subiecfi la carenu se poate face apel prin vorbire
(inclusiv copii surdo-muti).
Bateria cuprinde 7 probe. 0 parte din de au fost luate din bateriile
clasice (manechinele, traforajul, margelele, cuburile Kohs). Celelalte teste
sunt dintre cele care, experimental, s-au ·dovedit interesante (constructii de
cuburi, copieri de desene etc.). Diversitatea fumizeaza 0 baza foarte larga
pentru estimarea comprehensiva a mvelului mental, in acelruji timp in care
permite, prin schimbarea de sarcini, sa se mentina tot timpul interesul

160
subiectilor; chiar a cdor mai tined. Pentru a se evita dificuItatile de
Intelegere a sarcinii de ditre subiecti se fac in prealabil documentatii.
Etalonajul este dat fie ill note brute, fie in note standard. Pentru elevii surdo-
muti, s-a facut 0 etalonare pe 272 elevi surdo-mutL
Folose~te la repartitia copiilor surdo-muti sau cudefecte de vorbire
(tara deficiente de auz), In institutii ~i c1ase de !live1 corespunzator. Ea
(bateria) folose~te ~i stabile$te 0 baza de referinta pentru 0 expresie a
progreselor sau e~ecurilor ~colare. Aceastii bateric se folosel?te, de
asemenea, pentru diagnosticarea nivelului mental, care este un element de
seama in interpretarea illtfuzierilor sau defectelor de vorbire.
In categoria testelor de inteligentii se inscriu ~i testele de memorare
$i nivelare. Mai ales de cand inte1igenta a fost implicata In asemanarea eu
competenta.
*
* *
Prezentam, in acest context, testul Rey ~i L.P, Painer, folosit la
Universitatea din Bucure~ti intre 1970 ~i 1977 in diferite lucrari ale
studentilor.
Testul poseda 15 cartona~e de cate 10/7 em. Pe fiecare sunt
desenate cate 2 imagini. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute, cate una pentru
fiecare Ineercare. Eventual, se pot grupa. Pentru proba de recunoa~tere, e
necesan'i 0 foaie de 10 desene printre care se afM.~i 15 combinatii de semne.
Testul face apella fix area voluntara de fonne geometrice simple ~i
memorarea progresiva de elemente eterogene. Subiectului i se prezintii cele
15 desene succesiv, fiecare pe cate un cartona~,· cerandu-se apoi ca desenele
sa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare Incercare. Se fac 5
incercan ~i se noteaza in file special pregatite ..
In partea a doua a probei, se vizeaza recuno~terea semnelor
prezentate. Se da subiectului 0 foaie model pc care sunt reprezentate cele 30
de desene ~i se cere recuno~terea fiedireia in parte, din prezentarea din
prima faza, a testarii. S-au eliminat dificultatile grat1ce prin folosirea de
figuri relativ simple geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri, triunghiuri,
dar §i linii §i puncte, prezentate in combinatE cu figurile eu care s-a lucrat).
Deci, pentru memorare s-au dat 4 probe. Pentro recunoa:?tere s-au
folosit aceie~i. Pentru proha de reproducere se vor da 4 Incercari.
Se da subiectilor foaia Cll cele 15 casule 1?i Ii se cere ca dupa ce vor
pnvi ell aten!ie desenele de pe cele 15 cartona~e sa le treaca in cll::mte,
de ardine. Dadi nu-§i arointesc pentru moment toate desenele~ ele
n011 reproduse pe aha pagina Intr-o a doua etapa, dupa 0

161
prezentare a cartona~elor. In a doua erapa, trebuie desenate doar acele
desene ce au fast uitate dupa prima prezentare, Perrim tehnica aplicarii
probei de recuno~tere, se dau subiectului (1 fOelie alba §i un creion. Timpul
este de aceasta data nelin1itat.
In instructaj se senmaleaza ca pe [oaia ce Ii se va arata unde se afla
desenele pe care Ie-au vawt in prima et8.pa~ aar ~i altele pe care nu Ie-au
vazut.
Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Cand vedeti unul pe
care-l recunoa~teti ca flind cunoscut, face}l 0 llotatie a numarului acestuia pe
foaia data. Numarul desen~j()r e seris :iUS dreapta in casuta.
Se da dhe un coreet, maximum 15
puncte pentru fiecare puth::te probS.. Se
acorda cate un punet ~i care se pot
recunoa~te. Se considerfi HllVeJ:'saxea ;;enmelor. gre~ita a
elernentelor sus-jos, star:ga ..dreapta, un cerculet lcc de un ~i Invers,
defonniirile pronuntate, orientt\rile gre~ite, defonnarea de unghiuri :;;i
neglijarea unghiurilor drepte ~i inventarea de semne nerecunoscut, sau
cele incomplete.
Se va stabili punctajui pentru fiecare incercare ~i totalul celor 5
incercari. Se ealculeaza erorile ~i 9i se acordil un singur punet
desenelor coreete, dar ~i executate doua orL
Recunoa~terea. Toate numerde exacte de subiect 5e noteazii eu
un punet. Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge desenele
ea ~i cand s-ar citi, nid daca numerele sunt date de subiect arnestecate.
Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor pe
ansamblu.
In continuare, se dau decupaje din douateste de evaluare: aceste
tipuri de teste sunt de aspecte l1ltelectuale evaluative social ~i evaluative
moral. Prezinta, in acela~i ~i opin:i. general, stfUctura lor est\":foarte
diferita. Evaluarile pot fi morale, sociale, economice, politice, religioase, eu
privire la obiceiuri, legi etc. Sistemele de eVUh131'e se formeaza inca din
copik'irie, mai ales in familie ell privire la ce e voie sau nu e voie. Ele devin,
treptat, tot mai nurneroase, diferentiate ~i rafinate, Dupa intrarea
gradinita, dar mai ales in ;;;coala, sisteme1e evaluative se socializeaza tot mai
muIt ~i se incarca de opinE personate, vis-a-vis de opiniile sociale
corelatie fji cele ce se impun de institu1ia ~colara, Evaluare, se tace, 1l1sa :;;i
ell privire la persoanele intime, cele apropiate, precum colegii ~i colegele
~coala (nivelul primar a1 ~colii). Se constituie eVllluari privind statisticile
sociale, financiare, intelectuale, implicate ierarhii-

162
cunoscute care alimenteaza aceste forme de evaluan. Acestea slmt legate de
competenfe~i importanfa lor. In fine, se constituie evaluari ~i fata de
persoanele publice, precum sportivii, cei ce lucreaza la diferite1e posturi de
televiziune, grupurile de muzica tanara, vanzatorii din magazine, medici etc.
Nu lipsesc evaluarile fafa de actori, oarneni politici etc.
Vom da mai jos un decupaj privind atitudinea fata de munca
~colara de invatatura, cea practica ~i cei inclu~i In ele (toate fiind structuri
evaluative).
Test de oroftl moral al elevului
Pentru stabillrea unei metodologii, privind profilul moral al
elevului de 12-14 ani, va rugam sa enumerafi unelevalori morale (trasaturi)
dominante implicate mai mul! in fiecare din UTInatoarele rubrici.
Numerotarea valorilor nu este obligatorie; inscrieti cate considerati ca sunt
necesare.
Munca ~colara de invatatura:
a) b) c) . d) .
e) , f) g) . h) .
Munca ~coIara practidi:
a) b) c) . d) .
e) f) g) . h) .
Atitudinea fata de profesor (evaluari ale conduitei fata de
profesori):
a) b) c) d) ....•....
e) f) g) h) .
Atitudinea fata de colegii de cIasa:
a) b) c) d) .
e) f) g) h) .
Atitudinea fata de elevii mai mid:
a) , b) c) d) .
e) " f) g) h) .
Atitudinea fafa de colegii mai marl:
a) b) c) d) .
e) f) g) h) .
Atitudinea rata de pannti:
a) b) c) d) .
e) f) g) h) .
Atitudinea fata de pedepse ~i recompense:
a) b) c) d) .
e) f) g) h) .

163
Atitudinea pe strada, in tramvai, in autobuz etc,:
a) b) c) d) .. , .
e) f) g) h) .
Activitatea extra~colara de intl.'umusetare a ora~ului, strazilor,
parcurilor etc.:
a) b) c) d) .
e) f) g) h) .
Valori morale (evaluari}
Pentru stabilirea unei metodologii, privind profilul moral al
elevului de 14-16 ani, va rugam sa enmnerati unele valori morale (trasaturi)
dominante implicate mai mult In tiecare din unnatoare1e rubrici.
Numerotarea valorilor nn este obUgatorie; Inscrieii dhe considerati di sunt
necesare (se dau doua potentiale valori de sernnalat 1nt1'-o schema ceva mai
mica).
Rubrici Valori implicate
1. Munca ~colara de Illvalatura: 1 7 .
...,
..::. . 8 .
.~
.) . 9 .
4 . 10 .
5 . 11 .
6 . 12 .
1
2. Munca ~colara practidi: 1........•... 7 .
2 . 8" .
3 . 9 .
4 . 10 .
5 . 11 .
,-
0 . 12 .
3. Atitudinea fata de profesor: 1 . 7 .
2 . 8 .
",) . 9 .
4 . 10 .
5 . 11 .
6 . 12 ·
'7I •
4. Atitudinea faTa de colegii de clasa: & " •• ~ ~ ~ • ~ • 0

2 . 8 .
" ....•....
.·L" 9 " .
4 . 10 .
.;;
-',,~o~o~o •• <>oo. 1 .
2 .

164
-------------------
5. Atitudinea fatade elevii mai mici: 1.
----------
..

7 .
2 8 .
3 9 .
4, 10 .
5 11 .
6 12 " .
6. Atitudinea fala de colegii mai mad: L 7 .
2 8 .
3 9 .
4 10 .
5 11 .
6 12 .
70 Atitudinea fala de parinti: 1 7 .
2 8 " ..
3 9 .
4 10 .
5 11 .
6 12 .
8. Atitudinea fata de pedepse ~i 1. 7 '" ..
recompense: 2 8 .
3 9 .
4 10 .
5 11 " .
6 12 .
"-"-". --.:~.. ~--~."
9. Atitudinea pc strad~ in tramvai, in 1. 7 .
autobuz etc.: 2 8 .
3 9 •...........
4 10 .
5 11 .
6 12 .
10. Activitatea extrlli?colara de 1. 7 .
Infrumusetare a ora~ului, strazilor, 2 , 8 .
parcurilor etc. 3 9 .
4 10 .
5" 11 .
6 12 ,. .
Din acest test reiese optic a fata de sistemul de organizare a vietH
~colare (plan~a 1 ~i 2), opinia fata de profesori, sistemele lor de predare, de
eva 1uare ~l. concnnta
,. - curenta.~ U'nneaza-, evaluarea atl!'.l l' -
. dOnm•• 'f'ala- d e co"egl

165

-------------- --- ..-----.--. ------·----=,,'",~"'_E;<F~.·-


de evaluare a caracteristicilor colegialiHitii, de competentele pe care Ie au,
de conduitele acceptate :?ineacceptate. In privinia atitudinilor fata de elevii
mai miei se manifesta 0 implicare a modului In care ei in~i~i au trecut prin
aeeste clase ~i ce i-a ajutat, ce Ie-a creat nelini9ti ~i tensiuni, dar ~i cum ar fi
vrut sa fie trecerea pe care ~i-o evocit Adeseori, se exprima evaluari legate
de profesorii care i-au stimulat mai mult sau Ie-au predat intr-un stH relaxat
:;>iinteresant.
In privinia atitudinii fata de colegii mal mari, se exprima raportari
la ei ~i Ia ideaIuI de sine, la caracteri.sticile mal remarcabile ale unora despre
care se vorbe~te $i se $tie In $coaHL
Atitudinea faHi de oarinti, este relativ variata 5i
;; ,,. ; se refera la conl:ortul
sau severitatea pe care Ie-a impun -" ia fapml ca sunt ocupati excesiv, la
faptul ca au sau nu dificultali (:?omaj, pensie, boli etc,).
Atitudinea fata de pedepse ~i recompense este, in genere, in pUna
cre~tere la clasele liceak ~i postliceale, pentru ca mai ales recompensele au'
o valoare soeiala, adevarat, earn neglijata, In muIte institutii $colare, dar
cand exista, au funetii motivalionale.
Evaluarea fala de activitatile ~colare §i Infrumuselarea or~ului
sunt, in genere, in cre~tere eu varsta.
Al doilea test are tot zece item.i, aceia~i aparent eu primul test, dar
are in vizor un ait fel evaluare, A~a de pilda, pentru munca ~colara de
i'nva!atura trebuie prezentate acele valori ce sunt specifice social pentru
fiecare din rubricile (itemii) testului. Ce valori sunt implicate in munca
~colara de invatare? E clar ca sarguinta, atentia, executarea capacitatii de
Intelegere dinspre partea elevului ~i el Ie va evoca pe acestea. Desigur ar
exista ~i ar fi binevenite ~i evaluari ale modalitatilor in care se orgarnzeaza
de ditre profesori lectiile, de organizare a programe1or ~colare, a manualelor
etc. Valorile sodaIe, implicate In mUIlca ~colara; sunt de dobandire, de
competente - cultura, cuno:?tinte ~i activitate de grup - earn acelea~i,
centrate insa pe abilWiti ce se solicita pentru munca 9colara practica.
Pentru atitudinea fata de profusori se intelege respect, alaturi de
stilul, ritmul, caracteristicile de expunere a problemelor ~i adaptarea la
acestea (e vorba de 0 adaptare diversificata).,
Pentru atitudinea fata de colegi se solicita analiza ~i explorarea
interrelatiilor benefice ~i tensionate ce eventual exista etc. etc.
A~adar, aceste doua teste au obiective diferite, de~i au asemanari
foarte mari in ceea ce prive$te succesiunea itemilor. ExistS. a~adar ~i teste de
judecata (inteligenta) morala. Ele sunt relativ numeroase. Multe se
l
organizeaza pe optica inteligentei morale din studiile Iui Piaget, dar mai

166
ales acelea ale lui Kolberg - un psiholog american care a pre1uat schema
valorilor morale efectuate de J. Piaget ~i a TIuanlat-o. A~adar, textele de
evaluari sunt teste de inteligenta. eu cat raspunsurile sunt mai numeroase, ~i
mai nuantate, 1a aceste tipuri de teste, eu amt se pun in evidenta sisteme mai
dezvoltate ~i mai bogate de evaluare.
TestuI VETS de inteligenta deductiva (instructaj)..
Pe pagina aHiturata ai 9 propozitii prin care li se dati 0 serie de
informarii ~i 2 prin care se solicita 2 raspunsuri.
Prima dintre ele Iti da informatia de baza -- referitoare Ia faptul ca
exista 5 camere pe coridor.
Trebuie ca, pornind de le acestea, sa stabile~ti, in continuare, ce
anume este specific pentm fiecare camera. Ii se vor contum treptat, prin
analiza logica (pentru fiecare camera), cate 4 caracteristici, prin informatiile
din propozitiile testului.
Raspunsurile cele mai importante, rezultate din intreaga analiza a
propoziriilor testului, se solicita prin propozitiile 10 ~i 11. Acestea pot fi
construite numai fiiud foarte atent(a) la confinutul fieearei propozilii (:}i a1
tumror), la informatiile pe care ti Ie fumizeaza fiecare dintre cle.
Ai la dispozitie 25 de minute. Cand se VOl' consuma, t1 se va da
semnalul de Incetare a lucrului.
Daell tennini mai repede de 25 de minute, anunta, ca sa ti se noteze
timpul de lueru ~i sa ti se spuna ce ai de facu! in continuare.
Eu voi citi propozitiile cu voce tare. Urmare~te-ma cu atentie, ca sa
vezi daca nu ti g-au strecurat gre~eli in text. Incepe nurnai cand voi spune sa
o facio
Redam, In continuare, un test de gandire divergenta deductiva,
UBTS, folosit de noi in decursul ultimi10r ani. Are 9 itemi ~i 2 interogatii
finale. eei 9 itemi sunt infonnativi, ofera infoffilatii relativ dezordonate,
urrmilid ca, logic, sa se dea raspunsulla ultime1e 2 intrebari.
1. Pe un coridor sunt 5 camere.
2. Oitalin sta in camera Cll un fotoliu nou gri, langa camera lUl
Luca.
3. Mara se amuza privind cum se joadi pisica eu un ghemotoc de
hartie.
4. Catalin a terminat de citit "Gazeta sporturilor" ~i ar vrea sa 0 dea9
lui Luca in schimbul ziarului "Evenimentul zilei"pe care I-ar chi, de
asemenea, eu plaeere.
50 Dana ar dori ea Andrei sa accepte sa schimbe futoliullui aib ell
fotoHul ei albastm~ sau, daca ar refuza-o, ar 1:ncerca sa schimhc fotoliul ei ell

167
eel galben auriu al Iui Luea. Ar fi llyut un avantaj, pentru di Luca sUi in
camera a doua, dupa Andrei, ;;;ieste mai aproape de ea.
6. Andrei bea un pahar de sue de fructe de padure ~i se gande~te ea
ar vrea ~i el ni~te papagaH ca eei ai Danei.
7. Mara bea un pahar de ceai, este putin racita. Ar avea chef sa se
duca la Andrei, in prima camera, sa vada ce-i mai fac pe~ti~orii.
8. Dana ~i-a adus aminte cai-a promis lui Luca sa-i cumpere 0
sticHi de limonada, ~i-~inoteaza in carnet, ca sa nu uite.
9. Cati'ilin sta in camera din mijloc ~i se gfu1de~tesa mearga la Luca
sa-i vada articolul acela nostim ~iprietencs.
10. Cine are un d1tel din eei 5 locatari de pe coridor?
11. Cine cite~te ziaml "Capitalul"?
Strategia testuLIi este folos1bi1a pentnl nenumarate vmante. Testul
pune in evidenta inteligenti1, rapiditatea ei, imuitia, reprezenti'irile active ~i
rapide spaliale ~i implicarea rapida in situatii complexe. A fast mult mai
folosit in practica studentilor, dar ~i pe adolescenti ~i puberi. Progresele
rezolvarii rapide au 0 evolu}ie relativ lentit Rezolvariie sunt· ceva mai
evidente la tinerii de 14-15 ani.
*
:I< >I<

in Incheiere 1a acest capitol am semna1a faptul ca problemele


inteligentei ~i ale creativitatii sunt foarte 1a ordinea zilei ~i de foarte mare
interes. in acest context, mai ales ill deceniile 7 ~i chiar 8 ale secolului trecut
s-a totdiscutat ~i apoi s-a infiintat in Venezuela, (pentm prima data In lume)
un Minister a1 Inteligentei. Ac010 a inceput 0 organizare ampla de programe
~i mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister, eu un program de 12
puncte, prin care se viza dezvoltarea inteligentei ~i a creativitatii. Se
semna1a necesitatea ~i cerinta de a se crea seminarii publice pentru
stimularea ~i cre~terea nivelului de motivatii, comunicare ~i perfonnante. Se
stimula ~i proiectul de predare a :;;ahului 1a copiii de 1a 7 1a 11 ani, pentro
dezvoltarea ~i stimularea de strategii de gandire pe termen scurt 9i pe
termen mediu in competitii de inteligenta.
S-au efectuat ~i programe de modificare a predarii in ~coli ~i a
perfeclionarii muncH didactice, astfel incat sa stimuleze inteligenta §i
creativitatea. La acestea s-au adaugat ~i programe de stimulare a gandirii
laterale, programe conduse de un cunoscut psiholog-creatolog, Ed. de Nono.
Testarea metodei Feuerstern de dezvoltare a metodei de formare de
deprinderi intelectuale, deja experimentata in Canada ~i in U. S. A., s-a
implicat, de asemenea, Intr-un proiect. in Venezuela a inceput eu 3 210

168
copii intre 11 ~i 14 ani. $i pre~colarii au fast cuprin~i in program, in vederea
dezvolHirii vocabularului vizual ca mod suplimentar de percepere. De
asemenea, in programele stimulative au fast £acute demersuri pentm
concursurile internationale ale muncii ~i educatiei adultHor, in vederea
dezvo1tarii deprinderilor cognitive de catre muncitorL In fine, proiectul
cuprindea $1 0 protectie a lucrarilor ce se programau. Aceasta a vizat 0
programa ~colara de predare a gaudirii critice $i creative totodaUL
Aceste proiecte s-au difuzat ~i pe Internet ~i prin presa. Pentru
primirea primelor reactii de aderare sau de propuneri, S-Ei dat adresa: Jose
Dominiquez, The Minister for Development of the Intelligence, Palacio
Miraflores, Caracas, Venezuela.
in acela~i timp, exista 0 institutie de contorizare a persoanelor ce au
Q.I. peste 140, care are deja in Europa cateva centre, de mai bine de 20 de
am.

169
CAPITOLUL VIII

APTITUDINn""E~ PROFESIILE SI
DIAGNOZA PSIHICA.

Despre aptitudini
Tennenul de aptitudini deriva din cuvantullatin "aptus", apt de ...
~i definqte 0 dispozitie naturala sau dobandita pentru ceva. Terrnenul de
"capacitate" este sinonim 1.
Aptitudinile sunt instrumente ale persona1itatii. Ele se manifesta
spontan, antremlnd randamcnte calitative ~i cantitative crescute cQndiiii
egale de edueaiie ~i exercitii. Ele nu pot fi explicate doar prin conditii
favorizante,subiective (de randament). Astfel de caracteristid ale activiti'itii
(exprirnate prin randament foarte mare", precocitate in aparWe ~i constanta)
se atribuie unor 1atmi specifice alepersonalitatiP.
Poate niei 0 problema a psihologiei nu a provocat atat de !TIuIte
discutii ~i controverse ca problema aptitudinHor. Exista 0 motiva~ie sociala
complexa a acestei situatii, motivatie porne~te de necesitatea ea toate
activiH1tile umane existente structma diviziunii sod ale a mlmCl1 sa fie
intretinute printr-o evitare dlt ~mai categorica a risipei ~i a dezordinii
Intrebuintarii aptitudinilor. A;mdar, aptitudinile impingspre rel1exii legate
de cre~terea productivitatii muncii ~i a tuturor activit<ltilor umane ~i
inteleetuale. Mai mult decat ata!, In zilele noastre, pe lclnga faptul ca este
neeesar sa se evite ariee risipa de apdtudini ~i de inteligenta, acestea trebuie
cultivate, educate, ajustate earacteristicile multiple ale cerinte10r unei
societali dezvoltate 9i complexe care c3te Intretinuta de a tehnica Inaintata
ce presupune un om multilateral fannat, Mai interesant este fapml ca pentro

L
I v~H. Pieron, Vocabulaire deja psychologic, PUF, 1957, p. 26 ~i Lafon - Vocabulaire
de psychopedagogie et de psychiatrie de l'enfant, PUF, 1963, p. 48. Vezi Dictionar de
Psihologie, coord. Ursula Schiopu, 1997, Ed. Babel, pg. 75.
2 C. Spearman and L W. Jones, Human ability, London, Me. Millan, 1950. C. Spearman,

The ability of man, London, 1927, precum ~i Theory of g,eneral factor, British Journal of
~sychology, XXXVI, 1948, p. 117-124.
, C. Burt, The inheritance of mental ability.

170
activitati eu telmologii noi apar foarte curand persoane cu aptitudini
specifice.
Pentru analiza noastra, uneltele ~i obiectcle mundi, care In fapt
impregneaza spatiul intregii noastre vieti sodale, conserva structura lor
utilitara (functionala) inteligenta ~i aptitudinile umane care stau 1a baza
creatiei lor. Utilizarea uneltelor ~i a obiecteIor remodeleaza mereu
aptitudinile umane, creand 0 baza pentru dezvoltarea ~i perfectionarea lor.
Fondul aptitudinilor omului ne apare astfel, ca imens ~i supus unui proces
deschis de dezvoltare. In timp ce omenir.ea dispune de infinite aptitudini,
omul co~cret poseda 0 structura re1ativ directionata ~i limitata ale acestora.
In zilele noastre, psihologia se ocupa, in special, de problemele
caracteristicilor pe care Ie manifesta aptitudinile :;;i mijloace1e de a Ie
testa. De altfeI, studiul aptitudinilor s-a dezvoltat ~i pc terenul investigarii
aptitudinilor tineretului ~colar. Ed. Claparecle poate fi socotitprintre
iniIiatorii acestei directiP. S-a conturat ipoteza ca este posibi1a interventia In
procesul structurarii aptitudinilor pentru a Ie potenta.
Aptitudinile au structuri ~i ponderi foarte diverse, fiind forme de
exprimare a unicita.tii personalitatii. De altfel, se ~tie ca structura
personalitiltii este dizarmonica. In genere, structurile dizarmonice pot fi
negative sau pozitive. In structurHe negative de personalitate, ponderea cea
mai mare 0 au de obicei inaptitudinile (dar ~i sociabilitatea negativa).
Se considera ea aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitia,
cominuitatea :Ji·superioritatea in performante.
Prime1e aptitudini care se manifestii sunt aptitudinile ce au la baza
activitati senzoriale (muzieale, legate de descn, aptitudini motrice etc.). Dar
~i acestea evolueaza intrand in corelatie eu alte Insu~iri ale personalitatii, eu
insu§iriIe de earaeter, dar ~i eu Insu~irile intelectuale (memorie, gandire,
cuno§tinte ;;i deprinderi).
Alte tipuri de aptitudini se manifesta ceva mai tarziu; a~a, de pilda,
aptitudinile rnatematice se pun In evidenta earn pe la 9-12 ani, iar ce1e
privind activiUitile inteleetuale complexe ~i mai tfuziu (14-16 ani).
Exista incercari numeroase de a clasifica aptitudinile. Printre aitii,
G. Revesz2, unul dintre cunoscutii psihologi de origine maghiara, a clasificat
'inzestrarile native in patru forme de manifestare operative functionale ~i
a.-mme: reproductive, aplicative, interpretative ~i productive. Functiile

I V. Ed. Claparede, Comment dia£mostiQuer les apptitudes chez les ecollen;?, Flammarion,
Paris, 1927.
1 G, Revesz, Die Beziehung: Z\vitchen mathematischer und musikalischer Bagabungo Rev.
Suisse de Psychologie, V, 1946,264-269.

171
reproductive ~i aplicative pot fi efectuate ~i de persoane subnonnale:
functiile creatoare (interpretative ~i productive) caracterizeaza numai
oamenii de talent. Din punctul de vedere allnzestrarii generale, aptitudinile
au fost clasificate de G. Revesz 111 specifice ~i complexe. Categoria de
aptitudini specifice grupeaza aptitudinile pentm matematica, pentru diferite
domenii ale artei (muzica, literatura, artele plastice etc.). Inzestrarea
complexa generala se refera la talentul filosofic, lingvistic, tehnic etc.
Kovalev ~i V. N. Measicev1 considera ca aptitudinea este expresia
corespondentei dintre cerintele unci activitali ~i complexul de Insu~iri
neuropsihice ale omului, care asigura 0 inaltil productivitate cantitativ-
calitativa ~i perfectionarea eu 0 deosebitii u~urinta a activitatii respective
mai bine decat omul obi~nuit. E vorba de prezenta perforrnantei ca
manifestare a aptitudipjlor.
De fapt, orice funclie peste medic poate fi considerata aptitudine.
In acela~i sens, unii autori sunt tentati sa mareasca. accentul pe-
factorii favorabili de optimizare, lnvatare, In structura aptitudinilor. In acest
sens, s. L. Rubinstein considera eii prin stereotipizare (exercitiu), oriee
proces psihic se poate transforma in aptitudine, iar alti autori considera ca in
cazul In care aptitudinea este privita ca produs al activWl.lii(instruirii ~i
educatiei), 1a baza sa stau laturi mai simple ale psihicu1ui. A§a sunt
inclin~!iilesau dispozi!ii1e.In acest sens, s-a observat di "venil1din contact"
cu diterili excitanti individuali, omul care poseda anurnite dispozitii
naturale, incepe sa actioneze In mod selecti\', preferfmd perceperea unor
anumite fenomene, efectuarea unei anumite activitati. Prin urman.;,
particularWitile naturale constituie 0 parte din cauzele manifestarii
inclinatiilor. Totu~i trebuie sa subliniem ca inclinatiile nu se manifesta in
mod spontan, ci numai atunci cand intalnesc anumite conditii de viata,
anumite fonne ale culturii muteriale ~i spirituale2,
Prezinta importanta specificarea fiicuta de S. 1. Rubinstein3 ea
aptitudinile se dezvoWi pe baza dispozitiilor, e1enu sunt totu~i produse ale
acestora ci ale dezvoltih-iiin care dispozitiile, fiiud cuprinse in dezvoltare, se
modificii ~i ele. S. L. Rubisntein contureaza, astfel, 0 concep~ie diml1l1ic-
functionalista. Aceasta conceptie, evidentii la numero~i autori, incorporeaza
in structura aptitudinilor ~i deprinderile.

! Kovalev ~i V. N. Measiscev, Particu1aritatile psihice ale omului, vol. n, Aptitudinile, Ed.


Didactica ~i Pedagogica, 1962.
2 A. G. Kovalev §iMeasiscev V. N. op. cit., p. 124.

3 L. S. Rubinstein, Osnevl obscei psiIlOlo~hii, Ucipedghiz, Moscova, 1940, p. 553-554.

172
In genere, aptitudinile prezinti'i grnpe diferite de operativitate, grade
diferite de coerenta, 0 anumita structura (morfologie), orientare ~i anumite
ponderi in ceea ce prive~te comportamentele In care se exprima mai deplin,
dar ~i 0 anumita pondere In structura personalitatii.
Cerintele vietii sociale au detenninat ~i Intre!inut necesitatea ca
aptitudinile sa fie supuse diagnosticarii psihice ~i din cauza unor aspecte
particulare privind relatia om-randament (In loc de activitate), aspecte ce se
concretizeaza In cerinta crearii de conditii pentru adaptarea buna a omului la
munca, dar ~i a muncH la om. In acest context de idei s-a ivit cerinta de a se
sonda "inaptitudinea" ..
In viata sociala, omul inapt pentru 0 anumiUi forma de mundi sau
de activit ate poate provoca pagube bane~ti, dezordine ~i intarziere in munca
respectiva ~i In ritmicitatea ei.
In numeroase profesii, inaptitudinea poate provoca accidente. A~a
sunt profesiile din transporturi, care pun in evidenta faptu! ca aptitudinile ~i
competent a profesionaIa trebuie sa se coreleze eu competen~e, ca tdlsatura
de caracter pozitiva, ~i Cll un inalt simt de responsabilitate.
In societatea modema, accidentele pun numeroase probleme. in
orice caz, statisticile nationale tind sa plaseze accidentele pc primele locuri
In de mortalitate in ~arile ell industrie foarte dezvoltata (alaturi de
bome cardiace ~i cancer).
La tinerii sub 14 ani, accidentele se afta pe primul plan In
mortalitate.
Accidentele pot avea la baza diminuari ale acuitatii vizuale,
auditive, atentie deficitara, conditii tensionale de activitate, dificultati de
adaptare (integrare).
Data fiind marea varietate de facton ce provoaca accidentele', este
necesar ca In profesiile I'n care gradul de periclitate $i eel de securitate
Dersonala sau a colectivitatii.
.•. s "" sa fie facuta 0 selectie
~ a subiectilor
~ aflati, in
"inaptitudine" pe planurile enumerate mai sus2• Ca atare, alaturi de
aptitudinile speciale, se poate vorbi de aptitudini generale, care garanteaza
realizarea oricaror activitati in bune conditii; acestea tin, adesea, de
trasaturile personalitatii ce pot fi integrate In aparatul operativ al caractemlui
(perseverenta, hiimicie, inclusiv atentie foarte bUlla, spirit de ardine,
responsabilitate fata de colectiv), :;;ide 0 sene de particularitati genera1e ca:

1 U. Schiopu, T. Cre!U, M. Zlate, Cu privire la une!e conditii psihologice ale accidentelor In


in~ja miniera. Revista de psihologie, 1965.
2 h~ele psihice ale accidcntelor (evenirnentelor) In transporturHe feroviare
doct!:;rclt), Universitatea din Bucure~ti, 1973,

1 f,)
,""7""1
spiritul de observa!ie, memoria buna etc, Fara Indoiala ca exista eazuri i'n
care loeul de mundi poate fi nesatisfacator, servit de 0 persoana care are un
temperament diamettal opus eu solicitarile muncii {ritmul ~i complexitatea
ei).
Date fiind toate acestea,inaptitudinea, ca 0 structura eomplexa,
devine un element de fninare a dezvoltarii In sectaml in care se lucreaza.
Definirea inaptitudinii este in esenja, multilaterala, condijionata.. Exista ~i 0
eonsecinta individual-psihologica a inaptitudinii, indiferent de natura ei.
Inaptitudinea provoaca 0 stare de disconfort psihic a subiectului fata de
situatia delicata ~i precara contextul diviziunii sociale a muncH, dar ~i
reactia de disconfort fata .. de incertitudinea in fl.lljctia profesionala ce 0
deline. Teoria aptitudinile a I11st antrenata in studiul eerintelor profesionale,
fiind legata de balanta fortei de munca ce caracterizeaza economia unei tiLri,
de necesitatea sociaUi foane mare de a armoniza dezvoltarea industrial-
ecoIiomica nationala.

In schimb, "randamentul" poate fi ameliorat printr-o serie de


conditii ca adaptarea (prin organizare ~i utilaje) a muneii la om, confortulill
munea, precum ~i 0 serle de interventii stimulatoare (aprecieri, gradatii,
decoralii), ameliorari ale mediului ~i ambian~ei de lucru (folosirea
luminatului, intensitatea culorilor, pentru a corespunde igienei ~i esteticii
muncii). Coloristica, forrna, detaliile perceptive ale ambiantei de munca pot
deveni factori de cre~tere a productivitatii muncH. A~a de pilda, un suport ge
culoare bine ales faciliteaza perceperea semnalelor la 0 masa de comandi1. In
aeela~i sens, un suport de culoare bine ales are 0 valoare publicitara mai
e1evata in prezentarea alimentelor sau a altor tipuri de produse. De exemplu,
culoarea gri' inconjurata de alb nu permite sa se det~eie prea dar
semnalele, pe cand euloarea alba inconjurati1 de gri permite 0 mai bUlla
perceperepe spatiul perceptiv considerat. Contrastul violent obose~te
vederea, anumiteeombinatii (albastru ~i roz) dau efecte de alegere mai putin
bune ca altele (galben cugri).

Culonle au, ca atare, mare importanta. De exemplu, alimentele


prezentate pe fond galben par mai apetisante dedt cele prezentate pe un
fond bleu-verde.

Efectele psihologice ale culorilor au fost studiate In vederea


optimizani publicitatii.

174
Despre profesii
Exista eea. 20-23 000, dupa unii anton chiar 27 000 de profesii'.
StudE interesante de sociologie a profesiunilor, alaturi de lucrarile de istorie
a profesiunilor, pun In evidenta faptul ca explozia profesionala este una
dintre consecintele revolutiei tehnice. Cre~terea vertiginoasa a profesiilor a
avut loe, mai ales, Ineepand eu secoluI XX.
In seeolul XVIII, numi1rul profesiilor 'nu trecea de 150. In secolul
XIX in prima jumi1tate s-a ajuns la aproximativ 500 de profesii, iar 1a
sffu~ituI secolu1ui a1 XIX-lea la aproximativ 1 500 profesii.
S-au :faeut clasifidiri dupa eriteriul de grad de tehnicitate a
profesiilor, dupa cerintele necesare in exercitarea lor (inclusiv cerinte ce se
refera 1a aptitudini).
Fire~te, la 0 analiza mai atenta ne apar nesatismcatoare criteriile
simpliste de c1asificare a profesiilor in functie de cate un singur criteriu. A~a
de pilda, J. Aman a facut 0 clasificare dupa grupurile de mu~chi antrenati In
mUJlca. Atwater, dupa dificultati, Stone ~i Weweller, dupa consumul de
energie. Piacerski a adus un aport mai interesant in aceasta privinta. Dupa el
se poate vorbi de profesii necalificate, profesii nespecializate (care cer
aptitudini motrice simple), profesii medii (care i1ecesita ~i 0 inteligenta
generala $1 0 oarecare combinare de aptitudini ~i cuno~tinte), profesii
superioare (care cer 0 dezvoltare a imaginaliei ;;i a capacitatii de decizic,
inc1usiv de specialitate).
LiDmann O. (1916) considera ca profesiile superioare cer aptitudini
gnosice tehnice simbolizante, combinate eu abstractii.
Exista, dupa Lipmann 0., 6grupuri de profesii: gnosice tehnice
Gudecator de instructie); gnosice concrete (naturalist); gnosice intelectuale
(filosof); gnosice spirituale (educator, psihiatru); tehnice concrete (inginer);
tehluce intelectuale (savant).
Measiscev a facut clasifici1ri de profesii Inrudite.
La Institutul de Orientare de la Barcelona s-au combinat trei facton
~i au fost clasificate, in acest feI, 28 detipuri de profesii.
Fr. Baumgarden a combinat, de asemenea, trei criterii ~i anume:
natura operatiilor (manipulare-fabricare, conducere-actiune,
crealie);
tendinte1e antrenate (biosociale, tehnico-concrete etc.);
natura activitatii (fizica, psihofizica, intelectuala etc.)

~ B oteZ,l\il.
1 pv. L . ff j'dimalJ,
'fi ., P . Pu f:an, S'electla
... 51 onentarej:i proiesmmlor,
c ... CentrUi. de
Documentare ~i PubHcatii a! Ministerului MuncH, 1971.

175
o astfel de clasificare creeaza inca unele dificuWiti, deoarece
uneori clasarea unei, profesii dupa un criteriu 0 plaseaza intr-o pozitie ce
poate fi foarte greu corelata eu pozitia dupa celelalte criterii.
Ni se pare ea prezintii interes clasificarea profesiilor in functie de
gradul de mecanizare ~i automatizare a t1uxului tehnologic (1. Bright ~i R.
Teani).
In zilele noastre, modificarea caracteristicilor muncii, datorita
revolutiei tehnice, a dat n~tere la numeroase profesii noi care coexlsta ell
exercitarea de tip mai vechi a acelora~i profesii, in diterite dom.enii.
Cerintele
~ de calificare si
. ~ recalificare au crescut tot mai mult in aceste
conditii. Au crescut, de asemenea, fuarte mult cerintele privind aptitud::n.ile
generale, in oricare post de munca. Oricum, procesul de coexistenta a
schemel or vechi §i noi de diviziune sociaUi a muncii, in diferite domenii, au
creat un vast tablou de profesii ce caracterizeaza etapa contemponma. ,
Tehnica a eliberat omul de munca grea, a rncut sa fie mai putin necesara
munca bruta $i mai necesare aptitudinile mentale. Tehnica tinde sa elibereze
omul $i de munca intelectuala dificila. Exista in fiecare tara 0 anurr..ita curba
a dezvoltarii profesiilor, 0 tendinta progresiv8 de integrare in profesii a
muncii feminine, 0 intarziere a varstelor de intrare In munca datorita
prelungirii perioadelor de instruire.
Printre altele, din 1880 pana in 1931, numaml femeilor din
industrie a crescut in S.U~A.de 3 ori, in corneTt de 18 ori, in munca de birou
de 268 de ori. Dupa al doilea razboi mondial, antrenarea femeilor, in
industrie a crescut in Romania de 4 od, in comen: de 11 ori.
S-a modificat, de asemenea, ~i se modif1ca relatia dintre munca
industriala ~i cea agricola!.
Productivita:tea $i randamentul muncii s-au modificat, de asemenea,
mult.
Se vorbe$te de unele profesii eterne, cum ar fi profesia de medic,
aceea de poet, de profesor. In fapt, $i caracterul acestora s-a schimbat in
decursul timpului. In genere, dezvoltarea sociala mare$te mai eu seama
numarul de profesii noi. La oarecare timp, dupa inventarea tiparului de catre
Gutenberg, au inceput sa apara tipografiile. In zilele noastre s-au nascut In
mod similar electroni~tii, biochimi~tii, astronautii.
Tehnicizarea distractiilor a creat regizorii de film, montatorii
(lucratorii in TV, lucratorii in radio etc.).

1 V. Buletin al Laboratorului de Psihologie si Pedagogie Agrara, Dragomire~tPlale, nr.


311965.

176
Exista 0 foarte mare cre§tere numerice, a eclOT \'~esunt activi in
anumite profesii. In timp ce eei ce se ocupa de muncile agricole devin mai
putin numero~i, cre~te foarte mult numarul operatorilor, aI tehnidenilor,
electricieni10r ~i a1 conduditori1or auto.
Este in curs de formare 0 adevarata armata de oarneni de ~tiinta: 9
din 10 oameni de ~tiinta din diferite domenii se ana ill viara. In genere,
oamenii au devenit mai culti ~i mai dotati cu aptitudini.
*
* *
In timp ce prima ~i a doua revolutie tehnica au dus 1a dezvo1tarea
aptitudinilor umane, la diversificarea lor, a treia revolutie tehnico-~tiintifica
solicita 0 foarte mare dezvoltare $i diversificare a aptitudinilor intelectuale,
a capaciHitilor de cunoa$tere ~i receptivitate.
Conditia tehnica a muncH a intrat 1n stadii noi In care au aparut
gigantii industriali. Azi majoritatea profesiunilor au caracteristici de 1na1ta
tehnicitate, presupun 0 calificare, 0 instruire complexa impregnata de
elemente tehnice. Pc fondul general al inteleetualizarii profesiunilor, are Ioc
o forma mai complexa de antrenare a planurilor psihologice in timpul
executarii profesiunilor. Mai sunt ~i alte tehnici importante in structura
profesiunilor. De pilda, multe profesii au tendinta de a se mixta (profesiunea
de ~ofer).
Ivlecanizarea intensa a conferit muneii 0 serie de schimbari pe eare
Ie putem inregistra, mai ales ingradirea efortului fizic istovitor ~i imobitor.
Uncle pfofesii sunt in declin, altele s-au modemizat. In gCllere, 5-au
amplifi~at conditiile adaptarii omului la munca industrialii. in ziJele noastre
se cere suplete, dinarnism, facultate de participare la opera comuna, spirit de
echipa, mai putine insu$iri privind fona, mai numeroase insu~iri privind
caracteruI, personalitatea, inteligenta, deoarece gradul InaIt al mecanizarii
industriale solicita mai ales insu$iri adaptative inalte. Climatul de munca,
estetica muneii, organizarea ei, conducerea, planit1care etc. au devenit aHit
de importante ca ~i problema tehnicitatii munciP. Exista pc de alta pmie
cerin!e importante de Hirgire a pregatirii profesionale pentru a se acorda la
ritmul intens de transfOlmare si , -perfectionare
, a caracteristicilor rnuncii. In
fine, au apamt relatii directe intre produqie, ~tiinta ~i ~coala - instruirea
devenind 0 cerinta ce se extinde asupra tuturor varstelor (reciclare,
perfec}ionare profesionala) - sub in:l:1uente1erevolutiei teLl1ico-~tiin!ifice. In
genere, anumite profesii au capiHat 0 pondere tot mai mare in viata sociala;

, V. Chepe? Gh" Drab E., Popescu M., Integrarea profesionala, Ed. Po1itidi, 1967.

177
a~a sunt profesiile de proieetant, operator I, cereetator, economist. Toate
profesiile enumerat€ mai sus presupun 0 competenta dobanditli prin
cuno~tinte ~i studii numeroase care implica operarea ell ipoteze ~i strategii
de conjuncturli. Inzilele noastre devine pregnant faptul eli aptitudinile
trebuie dublate prin euno~tinte ~i s!Udi1numeroase care implica operarea eu
ipoteze ~i strategii de eonjunctura. In zilele noastre devine pregnant ~ifaptul
eli aptitudinile trebuiesc dub late de cuno~tinte ~i de capacitliti intelectuale,
creativitate, flexibilitate etc.2• Ramane 1nS3.tot atat de import.anm :iliazi,
poatechiar mai importantli deedt altadata, problema~ orientani ~i educatiei
profesionale .
. in selectia proresionaHi din anumite proresii, se sondeaza eu
precadere indicatori fiziologici ~i fizici. In toate profesiile in care exista
primejdii de boli profesionale este obIigatoriu ~i un riguros exam en medical,
in sensul indicat de directia bolilor profesionale respective §-i 0 instruire '
medicalli minimaUi eu funclii profilactice (protectia muncH),
•••

* *

In 1910 a fost invitat prof. !::LMilnsterberg (1863-1916), directorul


laboratorului de psihologie a Universitatii Harvard, sa studieze cauzele
psihologice ale accidentelor din domeniul tramvaielor electrice.
H. MUnsterberg a meut observatii interesante In lucrarea efectuatli
in urma acestei invitatii3, privind aptitudinile ~i orientarea profesionala -
creand un model de cercetare Dsihologica ce s-a extins ulterior in domeniile
muncii telefonistelor, ceasorn.i~arilor, dactilografelor. Intre timp, luase fiinta
la Boston, in 1908, primul birou de orientare profesionala (Vocational
Guidance).
Treptat, s-a organizat procesui de orientare ~i selectie profesionala.
Pentru aceasta a fost necesarli 0 uria~a mundi de alclituire de profesiograme.
Acestea sunt instrumente de investigatie care au functii de decelare a

I lnterpretarile la care se centralizeaza comenzile la tablouri de comanda se afla in pima


dezvoltare. Ele soJicita dezVoltarea profesiunilor de proiectanti ai unor astfel de
Intreprinderi ~i de manuitori ai unor astfeJ de giganp. Profesiile de "operator" Ia masa de
comandli,·de dispecer, au inceput sa devine de prim ordin. eu aceasta noua orientare a
caracteristicilor muncH industriale a patruns mal adanc, in cadrul mtreprinderHor, cercetarea
§tiintifica §i organizarea ~tiinpfica a mundi, care are in atentie problemele eliberarii cailor
de circulatie ainfonnatiei ~ia comenzii (decizii).
2 V. E. E. Ghiselli and G; W. Briwn, Personl,al and Industrial Efficiency, Boston, 1913,
3 H. Miinsterberg, Psycholo~ and Industrial Effidnecy, Boston, 1913.

178
materiei psihotehnice a unei profesii sau a unar profesii ce au aproximativ
aeela~iprofil.
Primul razboi mondial a fost un moment de dezvoltare
extraordinara a folosirii testelor, mai ales in a selecta din nlndul soldatilor,
ofiterilor ~i a altor diferite ranguri din armata a persoanelor eu diseernarnant
fragil sau eu reaetii neeontrolate. Testele s-au extins in armata ~i marina,
apoi ~iin aviatie.
Tehnieile de psihodiagnosticare se refera la capacitatea de munca
ce Incorporeaza, in afara de competente privind munca ce trebuie sa se
desfa~oare, precizie, atentie, certitudine. Aceste caracteristici sunt de fapt
generale, pentru toate profesiile ~i perfonnantele lor. Intereseaza ~i
rezultatul examenului medical (bun de munca). Abia dupa aceea se incepe
testarea psihologica.
Aceasta necesitate sociala a generat 0 noua directie in psihologie, ~i
anume aceea de a face combinatii de teste care, in genere, se foloseau
separat. Combinarea de teste ce se folosesc este legata de profesiograma. In
genere, in aceste combinatii de teste, ce devin specifice laboratorului
psihologic al intreprinderii, existii, in majoritatea cazurilor, baterii specifice
de teste. Primul proiect al acestora se extinde ~i se perfectioneaza treptat.

Profesiunile ~i psihoprofesiogramele
In diferite tipuri de profesiuni 1, gradul de antrenare a unor
capacWilipsihice este mai mare sau mai putin mare.
Stabilirea caracteristicilor unei profesii sau ale unui grup de
profesii este relativ diferita. Oricum, cunoa~terea profesiunilor este
importanta atat pentm a se putea efectua 0 buna analiza a Insu~irilor
psihoiogice antrenate in profesiunea respectiva, cat ~i pentm a vedea
ponderiie acestora.
Exista profesiuni inrudite prin tehnica ce 0 utilizeaza (bfu.idii
rulantii, automatizare etc.). Existii ~i familii economice care definesc grupari
de intreprinderi care au acele~i functii economice (de pilda, fabricile de
tricotaje, de tesaturi, de industrie alimentara), pot fi relativ foarte diverse ca

1 Trebuie tacuta diferen!a lntre profesiune (capacitatea de a efectua 0 serle de activitati.


compJexe de rnunca, bine delimitate, pen?'U care este nevoie de lnvatare - studii) ~i
profesiuni care nu cer 0 calificare speciala. In continuare, postuJ ocupat de cineya constituie
pozipa profesionaHl, fili'1Ctia profesionala, care exprima gradul in iemrhia profesionala ~i
ocupa!ia care se retera Ia categoria de activitate exercitatlL

179
posturi de munea, dar au 0 anumita ineadrare economico-adlninistrativa. Se
~tie ea intr-o intreprindere exista cadre de eonducere, functionari, muncitori,
personal de intretinerea ma~inilor etc. Alcatuirea unei profesiograme
eehivaleaza eu un studiu al earaeteristicilor ~i volumului muncH specifice
untii post de munea.Profesiograma se elaboreaza prin tehnici de observatie,
inregistrare, interviu, chestionare, teste etc., ce au in atentie cunoa~terea
caraeteristicilor specifice unei profesii determinate ~i se finalizeaza in
monografii profesionale. Carrel se elaboreaza tabloul insu~irilor psihice
necesare la postul de munca, se trece la elaborarea psihoprofesiogramelor.
Vom descrie cateva dintre tehnicile mai des utilizate in studiul
. muncii, importante pentru stabilirea structurii aptitudinilor necesare in
profesii ~i apoi utilizabil;e in alcatuirea de profesiograme.

Exism, credem, necesitatea de a crea 0 uzanta general a in ceea ce


prive~te terminologia. Ne-am referi mai eu seama la termenii monografie
profesionala, profesiograrna ~i psihoorofesiograma. Prin monografle
profesionaHi se denume~te finalizarea scriptica a activitatii de studiu
multilateral a uneiprofesii, analiza muncH (dupa multi autori: C. Botez,
Mamali,P. Pufan). Prin profesiograma se denume~te produsul sintetizat al
evidentei sarcinilor implicate intr-un loc de munca in care se exercita 0
anumiHi profesie, inclusiv normele legale acordate. Psihoprofesiograma este
rezultanta convertirii protesiogramei intr-o fi~d sintactica de cerinte psihice
necesare, in vederea exercitarii profesiei sau a muncii profesionale legate de
un post de mundi. Dependenta acesteia din urma de analiza muncii este
absolut obligatorie.

Psihoprofesiogramele. se aleatuiesc pe doua eai, din care eauza


efectul de finalizare, ce Ie earacterizeaza, este ~i el de daua feluri: Calea
analitica .prezenta ·in bateriile de test.;; de aptitudini. interese. Dersonalitate
etc. ~i ealea sintetica. exprimata prin modele analoage cu tele specifice in
munca profesionala incorporate in aoarate. Metoda analogicasondeaza ,"
earacteristicile ponderale ~i functionale ale activitatii profesionale, putfuld
stabili, prin modelele sintetice, nivelul functionalitatii unor activitati, indicii
de perfectionare (echivalenti in acest caz cu indicii personali de cre~tere a
productivitatii muncii) etc.

Modelele experimentale de acest gen pot fi miniaturlzan sau


schematizan ~i pot fi "4tilizate ~Un vederea lnvatarii profesionale.

180
Elaborarea de teste $i baterii prm analitical
este foarte extinsit Fiecare test din baterie tretm:[;;1 cnprm\..l<l 0
prin intermediul careia se sondeaza forme de mare iI1(;id,:;nta
Intr-o profesiune data, sau 111 gmpe de profesiunF. Toate testele
reunite trebuie sa soli cite acele Insu~iri ce au 0 mai mare pondere in profesia
datiL Printre prime Ie psihoprofesiograme elaborate trebuiesc citate cele eu
privire la activitatile din transporturi (Lally, Munsterberg etc.). Din pacate,
a~a cum sefl1~aleaza S. Pacaud, dupa al do ilea razboi mondial a avut loc 0
neglijenta utilizare a acestor tipuri de baterU, fapt ce a cemt 0 vasta
activitate ~tiintifica de remediere ~i reelaborare de instrumente psihologice
valide. Aceasta eu atat mai mult eu ctit s-a intensificat ~i ritmul dezvoltarii
revoluliei tehnice, atdigand schimbari masive in structtlra profesiuniJor ~i in
aportul ~i valorificarea lor sociala, solicitarile privind diagnoza ~i prognoza
psihologica au devenit mult mai complicate in psihotehniea? (in domeniul
muncii) uncle au aparut foarte multi speciali~ti improvizati care au ere at 0
grava ~i rapida confuzie eu privire 1a ceea ce este posibil ~i controlabil 'In
problemele profesiunilor ~i ale orientarii profesionale. Sistemul orientarii ~i
selectiei profesionale a trecut printr-o perioada de criza. Aceasta a fost
accentuata de faptul ca tabloul profesiunilor a impus cerin~a de a revizui
rela!iile dintre selectie, orientare ~i fonnatie profesionala .
•• Bateriile analitice au d'ipatat 0 aplicabilitate mai generala, din
cauza ca subtestele ce Ie cuprind pot fi utilizate 111 ce1e mai diverse
combinatii utile pentru investigarea de diverse profesiuni ce solicita astfel de
aptitudini. Ele cuprind, de altfel, scheme satisrncatoare de investigatie a

! V. E. Krau, J. Latis, N. Jurcau, Elaborarea experimentala de profesiograme pentru


meseriiJe de strumwr 5i turnator formator, Revista de PsihoJogie, Dr. 3, 1968.
1 V. Maria Ionescu, Marcela Bozianu, ~ontributii metodqlogice la cercetarea unar
aptitudini profesionale peqim meseria de swIer 51 lacatus.Jn vederea orientarii 5i seleqiei
2rofes~onaJe, Igiena, nr. 5, 1969, p. 303-307.
C. Botez, M. Mamali, Z. Weintraub, L'eeficience des methedes psycologioues empJo~i.!
pour Ja selection professioru'1eile dans l'industrie electropiaue, Revue roumaine des
Sciences SocHaes, Tome 15, nr. 2, 1971, p. 137-148.
Const. Zahimic, M. Ru..YJ.i $i E. Macarie, Aspecte ale succesulu1 s1 esecului m:.otesional la
operatori1 ch!misti s1 mecanicii de btretinere, ell date prelucrate pc baza de anaUzj'!
factoriala, Revista de Psihologie, tom 19, ill. 1, 1973, p. 29-41.
3 Termenul "psihoteh,-'1ica", utilizat prima data de W, Stem (1900), a ctlpatat la Munsterberg
sensul de aplkare a procedeelor psihologke Ja ansa.rnblul a ceca ce a creat cultura pc plan
practic. Lar'1y s-a luptat In domeniul selectiei profesionale pentru menpm::rea unitatii
mewdologice a psiliotehnicii. La al XI-lea Congres 31 AsocJa!iei Intema!ionale de
Psh'lotehnidi de la Paris, din 1953, S-(l iuat homrz.rea de a illiocu! termenuJ de
CD eel de psihologie aplicati:i, ca :fiind mal cuprinzator ~i neambigw.L

181
inteligentei ~i permit analize ale coeficientilor de corelatie a acesteia eu
diferite aptitudini, fapt uti! in clasamentele profesionale1•
• Faptul ca revolutia tehnica impinge 1a0 mai mare apropiere intre
caracteristicile mundi. din diferite domenii, contribuie la aplieabilitatea
prioritara a bateriilor analitice eu profillarg .
. Metoda sintetica a simuUirii(analogica) incepe sa se plaseze Intr-o
situatie de particularizare profesionala, uneori exeesiva. In schimb, aceasta.
metoda este deosebit de eficienta in studiul accidentelor de munc~ ~i in
probleme complexe ale reciclarii.

Orientarea ~colara ~iprofesionaHi §i selectia profesionahi


Testele~i bateriile de aptitudini, ca ~i cele de inteligenta ~i de
cuno~tinte, sunt utilizate din ce in ce mai mult in orientarea $colara :;;i
profesionala. Orientarea ~colara tinde sa realizeze 0 orientare precoce a
aptitudinilor. J.Drevillon, analizfu1d diferite conceplii indlvidualiste ~i
eoleetiviste In orientarea ~colara ~i profesionala, considera ea exista eel
putin trei feluri de a privi orientarea ~iseleetia profesionala.
Exista 0 coneeptie ce are In atentie valorificarea potentialului
disponibil (deci, valorificarea capaciUitilorindividuale).
Exista 0 conceplie ce urmare~te mai degraba crearea de astfel de
conditii psihologice, indlt omul sa se recunoasca sau sa cunoasca mai bine,
sa se accepte pe sine insu:;;iin toate circumstante1e vietH. Acest tip de
orientare a fost denumit "orientare totala".
In fine, exista orientarea denumita "de compensatie", care are in
atentie rezervele ~i disponibilitatile latente, valorificarea acestora.
Desigur, problema orientarii ~colare,problema de foarte mare
actualitate, are numeroase aspecte ~i caracteristici care angajeaza
multilateral munca de psihodiagnoza. Se ~tie ca vointa, hi1micia,
responsabilitatea, interesul, gustuI, atitudinile3 etc. mobilizeaza numeroase
suplean!e ~i coreetii in jocul de antrenare ~i realizare sociala a aptitudinilor,
mai ales la subiectii eu cotare medie. Ca atare, am putea numi orientarea
$colara $i profesionala 0 metoda generala de depistare spre 0 profesiune de
reorientare in cazul modificarii profesiunii respective.

I Bonnardel, Etude de la fidelite des notes dans les examens au certificat d'aptitude
professionnelle, Travail Humain, nr. 16, 1953, p. 31-40.
J. Drevillon, L'orientation scolaire et professionnelle, Paris, P.D.F., 1966.
3 Z. Weitraub, Implicatii teoretice 5i practice ale determJnarii criteriului valorii profcsionale
in cerceU\rile de selectie, Revista de Psihologie, tom 17, ill. 2, 1971, p. 207·215,

182
In privinta dezvoltarii aptitudinilor, speciaH~tii in analiza
profesionala au depistat faptul ea in perioada ~colii elementare, aptitudinile
sunt inca putin dezvoltate, de~i prezinta 0 evidenta intercorelatie. La nivelul
~co1ii medii, aptitudinile se dezvolta intensiv, dar nu mai coreleaza atat de
mult. Orientarea ~colara surprinde procesualitatea dezvoltarii aptitudinilor
sub influenta instruirii ~i a modelarii intereselor ~i aspiratiilor.
Implicit, orientarea ~colara euprinde~i 0 subiacenta selectie
(preselectie profesionaIa, mai ales pentru profesiunile inteleetuale, devenite
foarte numeroase ill zilele noastre). Din acest punet de vedere, prezinta
interes schema efectuata de Sarton A.
Salton A. pome~te de la analiza rezultatelor ~colare. Elevii ell
rezultate ~colare foarte bune sunt integrati in a~a numita orientare in
~~, pril1 care autorul denume~te orientarea 'i11care ponderea eea mai
mare 0 capata interesele, gusturile, preocupfu:ile elevilor respectivi. Aceasta
orientare este mai lib era CIaalegere). Aplicarea bateriei sale (trifactoriala S -
N - V ) permite 0 consiliere pentfu eei indeci~i ell capacitatile intelectuale
ceva mai putin elevate, il1functie de dominatia unuia sau a altuia din factorii
ce se evidentiaza ca de mai mare pondere. Aceasta forma de orientare se
cheama de directionare.
Pentru elevii eu rezultate slabe la Invatatura, aplicarea bateriei
poate pune In evidenta dificultatile de exprimare sau neadaptare familiala
etc. Se procedeaza de Ia caz la caz - intai facandu-se recuperarea prin
mijloace pedagogice sau psihoterapeutice si abia pe acest fond se realizeaza
consilierea in functie de dominantele factoriale.

*
* *

Seleetia profesionala este prezenta potential in procesul de


orientare $colara ~i profesionaIa, dar are in plus un atribut ~i anume acela de
a retine dintr-un sistem de clasificare .pe cei ce poseda aptitudinile la
indicatori convenabili pentru buna des:ta$urare a unei anumite activitati
profesionale. Selectia profesionaHl nu are in atentie selectia supervalorilor,
ci mai ales eliminarea inaptilor. Ea reglementeaza 0 ierarhie ce are
importanta sociala ~i economica. Este $tiut faptul ea pregatirea pentru 0
anum ita profesie este costisitoare; ca atare, in cazul eliminani prin selectie
se realizeaza 0 pierdere econornica ce se compenseaza insa prin aportul
celor integrati pe locurile considerate acceptate. Exista numeroase paren
controversate eu privire Ia modul cum trebuie sa decurga seleclia

183
profesionaHi. Fire~te~ prin faptul ca s-a mic~orat mult distanta dintre ~coala
~i practicarea profesionala~ din viata sociaUL prin faptul ca ~coala a capatat
~i func!ia de a califica tineretul Intr-o profesie - relatia dintre orientarea ~i
selectia ~colara ~i profesionala se afll'l.in pHn proces de schimbare. 0 parte
dintre atributele examenelor de selectie au tendinta de a deveni mai
complexe ~i mai legate de orientarea ~colara. Se preconizeaza examene de
selectie profesionala eu momente de verificare teoretica, practica iji ell 0
eonvorbire mai eomplexa eu candidatuL
• Paeaud s. I este de parere ca aceasta convorbire e mai bine sa aiM.
loe dupa examen, pentru ell. eel care lntreabri sa ~tie mai bine cite ceva
despre subiect. Intereseaza, £:''Uaindoiala, 85pectele motivationale intime ale
aspiratiilor ~i intereselor mivtnd a1egerea unei profeshmF, stabilirea
acestora, coreiatia ell cuno~tlntele §i atitudinile necesarr;;
Rezultate foarte bune dau 0 convorbire scurtil inainte ~i 0
convorbire mai extinsa dupa examen, convorbiri prin care sa, se faca referiri
scurte la pregatirea ~cQlara, Ia traseele copilariei, la elemente privind familia
~i caracteristicile el, interesele, modul de viata etc.
Ca reguli genera Ie este bine se tina seam a de caractemi relativ §i
paI1ial al problemelor; sa nu se uite un individ poateevplua mai ales daca
este plasat in conditii ce optimizeaza evolufia S:ei, selina seama de
evolutia sociala a profesiilor ~i de evolutia intereselor tineretllluL
Selectia profesionala s-a extins in a doua decada a secolului XX in
diverse profesii industriale ~i agricole\ inclusiv in Armata eu prilejul
primului riizboi mondial. Ulterior, §-au infiinlat III une1e tan institute
nationale de orientare profesionala.
Astfel, in juml anului 1928-1930 au luat fiinta institute de
consiliere (orientare) In Franta (sub conducerea lui H. Pieron)4; In Belgia,
Austria, Italia, Anglia, R. F. G.
Dupa al doilea fazboi mondial, institutele deorientare profesionala
au fast in majoritatea tarilor chate, influentate de structura sectiunii de
orientare ~i selectie profesionala dezvoltata intens Intre timp in S. U. A In

1 Pacaud S., La selection professsionnelle, P. U. F., 1956.


2 In capitolul eu privire Ja personalitate, ne yom referi la tehnicile de investigatie a
intereselor, aspiratiiJor ~i atitudinilor.
3 V. Sorescu, V. Vi~an, Orientarea elevilor spre meseriCcu~!:.~~oi, orientarea §colara
~i profesionaJa, 1973, p. 3.
4 H. Pieron, Methodes experiment~jes-:- Fsyfhgl1llirie, in Tr~u~hologie aJiliguee,
ed. Pieron H., P. U. F., tome 1, 1960.

184
zilele noastre orientarea profesionala are in atentie ~i problemele
"reciclarii", devenite acute In tarile ell ritm foarte intens de dezvoltare ~i
industrializare.
Tehnici de investigare a aptitudinHor
Exista foarte numeroase tipuri de tehnici de diagnosticare a
aptitudinilor simple, integre sau deteriorate, ca ~i a aptitudinilor complexe
solicitate de diferite profesiuni. in cele ce mmeaza, ne yom referi, intal, la
problemele ~i tehnicile legate de psihodiagnosticarea capacitatii de munca,
Intrucat aceasta prezinta importanta in foarte multe profesiL Capacitatea de
munca incorporeaza precizie, corectitudine, atentie. Abordarea ei in acest
capitol ni se pare, ca atare, justificata. in cad~l analizeicapacitatii de
mundi, ni se pare justificata diagnoza medical a directionata, in conformitate
Cll cerintele profesionale. In multe cazuri, se acorda 0 importanta limitata
examenului medical - fapt ce creeaza incurcaturi ulterioare. Rezultatul
examenului medical se soldeaza eu atestarea de "bun de munca" pentru
categorii mai extinse de munca (in orientare) ~i pentru 0 anumita categorie
(in selectia profesionala). Abia dupa aceea se dau teste psihologice de
sondare a capacitatii de munca.

Testele de investigatie a capacitatii de mund


Toate tipurile de teste de performanta, combinate cu Inregistrarea
exacta a timpului de lucru, pot fi considerate ~i teste de investigatie a
capacitatii de muncil.
'In mod mai special prezinta interes pentru investigatii1e privind
capacitatea de munca ~i oboseala, 0 combinare de teste, testele de atentie. de
rapiditate. de precizie si testele de substitutie.
Testele de atentie pot, in genere, sa solicite mai ales concentrarea
subiectului pe 0 singura sarcina de rezolvare sau pe mai multe. in primul
caz, e solicitata mai intens concentrarea atentiei, in a1 doilea, distributia.
Daca sarcina are aspecte multiple, ce se succed neregulat, este solicitata
t1exibilitatea atentiei.
Lahy a utilizat mult aparatul lui Giese pentru testarea unor
caracteristici de atentie. La acest aparat se pot prezenta stimuli In mod rapid.
Ribakov (1910) a testat atentia prin sarcina data subieclilor de a
numara ~i socoti puncte, cruciu1ite ~i cercuri dispuse neregulat. Rossolimo a
utilizat 0 tehnica apropiata.
Cele mai utilizate, ca teste de atentie, sunt testele de baraj. in testele
de baraj se utilizeaza materiale foarte diverse, ca litere, figuri geomem.ce,
imagini etc. in toate testele de baraj se inregistreaza viteza ~i cantitatea de

185
activitate efectuata. Aceste tipuri de teste se dau eu timp limitat $i pun In
evidenta fluctuatiile capacitatE de mundi (atentie) ~i randamentul.
Testul Bourdon, elaborat 1n 1895, consUl. 111 bararea unor litere In
texte imprimate.
S e poate cere ..bararea uner 1"· a oarare I.
-' bl~'
itere sau em
Toulouse-Pieron a eliminat cunoa~terea literelor, Inlocuil1d~o eu
barajul unor figuri geometrice, miei careuri egale, ell cate 0 bara dispd.SS. pe
una din cele 8 directii ale rozei vfu1turilor (40 de careuri lntr-un rand, 40 de
randuri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa bareze anumite careuri,
timp limitat. Fire~te'T se UDate aolica. tn ceea ce ,:;."..t..
.l. ",,, Drive~te tJamuL ;;;1() aha.
~:;J

modalitate, anume aceea de a nora timpul in care s"a executa! barajuJ De 0


pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual,
Exista diferite materiale pe care se opereaza bariilJul selectiv,
Raspandire mai mare 0 au (dintre [oarte feluritele teste de baraj) teste!;;; de
figuri eu orientare multipla, testele Toulouse~Ph~ron de baraj tu parfu:iteze
intricate, testele eu figuri in ~ir, ca in decupaj ul de mai j os.
Tot printre testele de atentie se utilizeaza tel-mica adi~ionarilor
(S;a1etee
. I Kraepe 1') m , E vorba 'd e coloane
' de j:>~ de Cl!re ce trebme aaunate
,
sau scazute, doua cate doua, in fl..mctie de anumite criterii ale succesiunii
numerelor. Exista ~i aIte feluri de grupaje de dfre ~i de cakule ce se
utilizeaza In teste Ie de atentie. Testul Praga contine li el
calculatie.
Testul T-K de atentie,compus din 20 randuri de pagina CD: eate
doua coloane de semne litere ~i cifre a cate 17 SerrlJ1e tTecare, soIicita din
partea subiectilor corectia gre~e1ilor (necorespondenteil dintre coJoana
ca model $i coloana eu gre~eli. Acest test este ~i de seleclie pentIu
de corectori de pagini. Antreneaza precizia ~i rapiditatea (autor dr. C. Halter~
Zurich).
Tot printre teste1e de atentie se pot numara acelea in care se cere
subiectilor sa numere cat mai repede po sibil numere, lhere, spatH etc. Aceste
teste sunt ~i de rapiditate,
Testele in care se eer depistari de gre~eli san selT'J1aHiri ale unor
omisitmii din imagini sau figuri sunt ~i de atentie ~i de observatie (vezi
doua de sene in care trebuie depistate opt diferen!e).
Exista ~i teste de diagnosticare a unor propozi!ii scrise daar
forma superioara sau inferioara a uneia dintre jumatatile textuluL In acest
caz este antrenata ~i memoria de completare. Atentia implicata In texte

J R. Zazzo a efectuat un test de dublu baraj, utilizabil ill analiza comportamentului

186
carora Ie lipse~te orice feI de semn de punctuatie ~i acestea se cer completate
solicha, in afara de memoria de completare, ~i cuno:?tinte gramaticale.
Oricum, aceste tipuri de teste de atentie devin implicit ~i teste profesionale.
In aceasta categorie enumeram ~i varianta testelor ce constau din texte in
care toate cuvintele sunt scrise intr-o in~iruire :tara de nici un spatiu (test de
segregatie) ~i se cere reconstituirea prin separa!ie a propozitiilor textului.
Textul se cere completat ~i cu semnele de punctuatie necesare prin
caracteristicile textului. Testele de atentie prezinta, intre ele, foarte reduse
grade de corelatie, fapt ce sprijina ipoteza ca atentia nu este un proces
psihic.

Bara dispusa pe una din cele 8 directii ale rozei vanturilor (40 de
careuri lntr-un rand, 40 randuri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa bareze
anumite careuri, intr-un timp delimitat Fire~te se poate apliea in ceea ce
prive~te timpul ~i 0 aha modalitate, anume aeeea de a nota timpulin care g-a
executat barajul pe 0 pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual.

-DypO
-0 0-'0 q, t1 onp cf'tl 0 ~JJ.o a-r.l-D QJ=J 0
d 6 ~ 0-,,0 '0 0 QP-O ~O-Q 0''0 0 d-o [( Q.
p 0-6 ~Cj1b 0--0 Q do-6-op ob;:J d-ob
-0 0- Q)J cfct -0 0 tJ Q'p 0- -0 c:f 'tJ a p rf b~

Decupaj test baraj 59.

187
Baraj eu figuri eu orientare dubla.

Decupaj 40.

Tiliati eu 0 linie cifra 2/care se ga§e~te Inte doua cifre fare! sot
~i cifra 7) care se gase~teintre doua cifre cu sot

6T.l~a~"'''J~'~~'l'JI!>i1'' i3.it4 ~g •• ilf


~dc'a~J.l'1Ilr11
" ~ " .• I I. ? R II .fl t1t 'I , f i ~li f. ~ I a !} <t\. t , .,'"1 i " " e .•
l' t ••7 3. J If of j ~., fi 7 B:{ G. 1'.!,l' ~ a t ~,j 'f ~t ~
lS J •• J 4 t II ~t S , , 1 :; tal! ~ • , if, •• e. B ;a :l'
Ill'"''
\fa ..11

'.1~!.aI1l13~t .• ~7~f11
a a, ,
fSt.-t"it:!lll"liP
7i11l1'4'1'.~_'14fJlt9~:ai!!IS"lil.I~.,dt1~"~

Decupaj 41·

188
'\" (l ~~'f 0 At' •• C K V T r e n,l. ~ K " H 0 M A \' ~ ".. 0 M C K " A Jt ,. l' A G X V 1.4
TrrtC~aTr~VCMORrr~V~~~ANTrCVaPMKC~A~GrOMT
V A. ~1T. 'j( COit fI :r 0 'i e II. Ii( A () t' 't' U v <l l' iI (} M C).i 1\ (I r' I(
<:: 0 F M 'If 1\ l' I(
i>.

~ M T Q (J R C \'K ,. r A L4U c: 11·1{ A. 0 U ~t K 1: V Af" M f' 0 f\ •.••C ~ G RA T 1'.' V C


U~~MTCGrOA"~N~CCOMR~CAurvKt~AKOG.AOMFTVC
~ 4: ,. ~,~ .M A". T COM;' K MT f' K V (J K 0 l' F 1\ .., ~ 0 ~ R , C _ {!. V () 'K G f~ r
I{ 0 CPO TAM. £' 0 11 'K C ~ , () It C V a.\ n
"l.' C 0 ~ PI:V }\ 0 K V tit c: ~ .•••'1' f (J \' t'. A_

Deeupaj test 41.

Deeupaj test UGSM de atentie ~i solutionare.

Unnare~te eu atentie eoloanele de litere, cifre ~i semne de mai jos ~i bareaza


in eoloana a doua eeea ee difera de prima, semnaland ~i eventualele
inversiuru}prin sageli corespunzatoare.

A. ell .•,9••• 1.Pt .t,4~: A.t:, '+. 9. • .,/1 p. -4.4.,':


R.{tl,Ot~·.2,&,C.- H4', ).0,-.·.2 ••.• «= •••

R'~i~I~.JJ/,j,PtM,A R.f.5.d,(;/.\tt,.,A
A,a.'t.J.. +.,.U.4: .•).e . A~. 'I. Jt f 't, ~t llt i1: t (,6

Decupaj test 42.

l~ 10 l'~ JC AJ
~g un [::2 [wWi~!1
.• " r: wt: r4 C ~ ~ I ~ W C ..:J :J
,]~~~""~~~'JW"'~"lII
_:JWE:~""PIl~.~"CU:2
!::n~"'W:1"k~r:
U"'~A •..•
:I ~ W " " iii f'llt W :] "'c:.£: U Ie If
::J" 3 ••• ~ ~ c C""~"~t\1 W
W..,M•• j r: u • ~":J:3 t ~~
"I: u" C" ]I ::J I: :J:luc ••~
189
Decupaj test 43,

Care din figurile dintr-o sectiune sunt asemanatoare cu prima?

190
Decupaj test 45

Decupaje de teste de aptitudini vizuale spatia Ie

Ac~..••
S1. '""ie oornine 0 serie de
des-ene. TrebiJie $. kJ."'!i desenr:Je
Ci"o""e oornitl 0 .nurril!. f~J", ~,
$. fie intO!de.."Um ill
L
ce 1rebiJie Mc.:Jf;i

j;¢zit~ indiC-i'l•• ici {vezi mod~ din


(.J.re..~.J.
Obse."V.li C-i' modf:J'uIse g.sesle in
1iec.,,'Y"f:desf:ll din .Ce$1 rind $i care
e$1e :"71./ C/.J I~ m•.i ~$ •.
~~~~~~

doiIe:; rind
Ifoo.fJ1u,'iJ1 I.fei 10$1p.·i/"{~I,
modea'ill'u.i.'l--i
e·S1e C/.J d ••
i.'lgoWti.-t. L '-- ~[l
V 't" lL)I
1'\71 K.Il k:\
Il'J ~

C-i'n.il:.i.lin ""\,/
cbsen~·l.i007i'fJIet ~~~~~~

~i
desen flU4'llre~e:;
In .';ndul oomine .'iiC·je.'uI ..:::..

i . I'L..7
~. l.:1:l "2;";
..R \~ t.d:::.
(7. ~-:. I
~ I/. fl'- ,.1
-+ I..::.
] ~ t)~~ I{ iJ ~ ~ ~ II
Baterii analitice

Testul (cararnizi1or) cutiilo!'

----.-:::>- •..
-0 J
II~2
A \J
;:-- f'"

Jl
E

I
]
Figura de mai sus reprezinta 0 gramada de cutii. Cutia A atinge alte cutii,
anurne cutiile B, C, D ~i E, In coloana din dreapta, langa A, e scris numarul
4, care arata numarul cutillor atinse de entia A. Tot astfel entia B atinge
cutiile A ~i C. In dreptul ei, In coloana, e scns, deci, numarul 2. Clltia C

191
atinge 4 cutii, cutia D, 3 cutii, iar cutia E tot 3 cutiL Aceste rmmere sunt
scrise 111 dreptullor In coloana.
Fa acelasi lucm Dentm gramezile de cutii de mai ios, Numara cate
> A ~

cutu atinge fiecare cutle notata U 0 ~i serle aces! numar coloana, in


~ lId' rt~ ~ C - -
patratu go e ianga il.era. ·auta sa iUcreZl cat potl mal repeae ;;1 lKa sa
A < • A • , ,. ~ - -

gre;;e$ti.
A~teapta semnalul de lIlcepere.

Decupaj test 46

o alta categorie de teste de atenj:ie este a ce probeaza


rezistenta, la distragere. Aceasta dimensiune 5e rDoate crea ~ de
interventia
factori pert:urbatori de fond sau episodici In timpul rezolvarii
obi~nuite de atentie COllc.e;ntj~atii!(de bar(~D. Se
perturb are ~i prin semnale stopalre date 113.intervale de timp re~;Ui,ltesan
neregulate. Efectul perturbarii se pune evidenta In mod fin §i diferentiat In
astfel de teste. Exista ~i teste de rezistenta distragere, in care rezolvarea
sarcinii implicate in test este blocata din Joe h"1 loc de sarcini §i semne
suprapuse, vadit perturbatoare, care soliciti'l.concentrare ~i cautare de
(testul de rezistenta la distragerea atentiei allui Harsthone $1IvIay).
Printre aparatele de testare a atentiei, mai cunoscut este aparatul tip
Lahy. Cu astfel de aparate, se creeaza posibilitatea masurarii promptitudinii

J intr-un studiu,semnat de M. 1. Botez, Sen Alexandru $11. Dobrota se semnaleazA diferente


privind manifestarile atentiei la bolnavii cu leziuni ale lobului temporal stang (dorninant)
fata de eel drept - ~imai ales fata de subiectii normali. S-au rolosit teste de baraje (v.
si cercetari de neurologie, nr. 3, tamulI3, 1968, p. 193-200).

192
reactiilor semnale ce se eer diferentiate din acest punet de vedere, Se dati
stimuli in serii de viteze difurite Lahy-Guyot.
Pentru testarea atenfiei sustinute, se utilizeaza ~i aparate dintre care
ni se pare interesant eel utilizat in cadrul testului psiho-motor al Iui
Ricossav. Testul porne~te de la ipoteza ca se poate stabili 0 para1ela intre
ritm §i atentie. Posibilitatea de a sustine atentia ~i a raspunde Ia solicitari
poate tl privita, evident, ~i ca 0 expresie a unei fonne de inteligenta
adaptiva. In esenta, se vorbe~te de ritmurile biologice care au caracteristici
specifice - ~i de ritmul activitatii (~colare, profesionale etc.). Acesta din
urma poate sa fie Iiber sau impus (ca in cadrul benzii rulante sau a
activitatilor ce au structuri programate mecaruc, electronic etc.). Testele
psihomotorii pot surprinde adaptabilitatea psihomotorie, in cazul
activitatilor eu ritm de munca liber ~i impus (aparatul Ricossay - printre
altele). Se poate studia aceasta s.aracteristica prin variante complexe gradate,
inc1use In structura testului. In acela~i sens, S-/lU construit aparate ce
maSoara mi~carile simple de ajustare la un dtm determinat, precizia
gesruri10r :;i stabilitatea comportamentului la monotonie.
Testele de dexteritate
Precizi~ rapiditatea, corectitudinea unor mi~cari lucrative,
presupun 0 atenlie distributiva bine antrenati1 (ceea ce presupune factori
intelecmali) ~i evidenta timpului de reactie in mod implicit. Pentru testarea
dexteritatii~ exista numeroase baterii de teste dintre care cele ale Iui Moede
~i apoi ale Iui Bonnardel au servit drept model. Se ~tie ca in activiHltiIe
lucrative au 0 deosebita importanla cadenta, ritmul activitatii; de aceea~
testele de dexteritate trebuie sa aiba incorporata aceasta activitate in criteriu.
Se ~tie, de asemenea, ca ritmurile prea lente sau prea rapide pot deveni
handicapante. Exista "ritmul optim personal", dar ~io distanta relativ
COn10rk8.bila de ritm fata de acesta + (Plus) ~i - (minus). Descriem, mai jos,
bmena BOlli"1ardel de reactii complexe (R. C. R), deoarece reprezinta un fel
de prototip al testelor de dexteritate.
Bateria Bonnardel de reactii com.,Qlexe (K C. B.) este utila In
examenele de se1ectie in profesiile in care exista un potential de accidente
relativ ridicat, CUIn este cazul in profesiile din transporturi. Autorul ~i-a
propus sa bcorporeze in baterie aspecte ~i niveluri ale irJUbitiei retroactive,
perseverenta, ruve1uri de plasticitate funclionala a mi~carilor (prezenta de
spirit ~i vivacitate a reactiilor), dar ~i aspecte ale Invalarii :;;i de inteligenta
concreta. Bateria se utilizeaza prin intermediul unUl aparat ce se plaseaza in
fata subiectului (aparatul e prevazut eu 0 fanm prin care se dau stimulii), un
pupitru de comandil (al psiholog'ului) i-1 un pupitru al subiectului. eu

193
ajutorul aparatului, se prezinta diferite serii de semne, bare verticale,
orizontale, obliee, pUl1cte negre, puncte albe etc, Pentru anumite tipuri de
combinatii, se solicita anumite raspunsuri ce se efectueaza fie prin apasare
ell mana, fie prin apasare ell piciorul sau prin apasdri combinate. Dupa
momentele de Incercare a sistemului de raspunsuri simple ~i acomodarea
(inclusiv verificarea funelionalitatii aparatului) se da programul de :'.timuli
simpli (auditivi ~i vizuali) ~i combinali. Testul este combinat ell a serie de
labirinturi (B. 19 DL) eu untest de punctaj. Timpul de reactie TR simplu
vizual ~i auditiv se calculeaza. dupa 32 de aplidiri, dintre care se elimina cele
mai lungi (doua) ~i se stabile~te mediana. Acesta este modul curent de 11 se
calcula timpul de reaclie. Testul cup:tinde trei variante de prezentare a
excitantilor programali. 0 sectiune a bateriei are in atenlle stabilirea
caracteristicilar relatiei oi!1tre madul de functionare a partE periferice :;;i, a
celei centrale (de comanda corticahi) a analizatorilor auditiv :)i vizua1. In
acest caz, stimulul vizual are 6 variante (un cere ell 0 banda alba orientata
~ase directii). Consemnul ce se cia este de 11 se apasa eu una sau alta din
maini (conform unui instructaj). De altfe!, pozitiile la care trebuie raspuns se
afli1 desenate sub fanta, spre a nu se salidta intervefllia memoriei in test,
Stimulii se dau in trei viteze. Proba a fost etalonata pe 0 populatie larga,
il1tre 20 ~i 60 de ani, :;;inu aram diferenfe prea importante care sa eviden~ieze
o degradare a analizatorilor solicitati in funclie de vanta. Deoarece
compliearea probei (combinalii de mana dreapUi ell piciorul stang ~i a InainH
stangi eu piciorul drept) apar deteriorari ale raspunsurilor iutre 50 ~i 60 de
ani, ceva mai evidente ca in probde simple, automl conchide ca in
activitatea analizatorilor nu partea periferica se detenoreaza, ci anallzatoml
cortical. Analiza U-1101 aspecte Ia modificanle de viteza par sa confirme
aceasta ipoteza. Noi manifesta.111 {) oarecare rezer'/a fata de aceasta ipoteza
prin atragerea atentiei asupra simplulu:i fapt ca majoritatea oamenilor au
nevoie de ochelari (~i multi de amplificatoare auditive) du.pa 45 de
ca dexteritatile lor sa sufere prea mult. Or, aceste cazuri protezarea este
facuta la nivelul receptorului periferic al analizatomlui. Timpul de reactie,
care se dau reactii prelucra!e combinatoriu, este dCllurnit de unii auton
reactie de actiune (Zoltan Bogathy), denumire ce din pacate include un
pleonasm lingvistic. Autorul eitat! a sesizat, iHSa, coreet intr-o lucrare (1n
1975) diferentele dintre reactia eu interprogramul mintal ea fiiud diferitA de
aceea simpHlla un stimul simplu. Se poate calcula (~a cum face autorul
citat) indieele de rapiditate ~i eel de regularitate.

1 Zoltan Bogathy, fndreotarul psiholoe:ului industrial, co!. Psyche, Ed. ~t ;;i

194
Printre testele de dexteritate maipot fi citate ~i alteleoA~a de pilda
este intensiv folosit Stromberg Dexterity Test, care este alcatuit din
decupaje incorporate in modele date. Sarcina consta in a solidta 0 aWl
organizare a decupajelor in fonne, [apt ce solicita ~i elemente de creativitate
(printre materialele folosite in test sunt bilute, patrate1e etc.). Asemanator
este testul de manipulare Minnesota (The Minnesota Rate of Manipulation
Test). Tot pe principii de manuire ~i asamblare a fost construit The Purdue
Pegboard sau Pennsylvania Bi~ManualWork sample.

1;>00 ~ ~, /-r (.)~


~(o)(J)\ ~0(O)~

~
~~~ ~~

~ -0
~~~ "Q;>
~~~ ~ ,F("

Exista teste ce au in atentie coordonarea mi~carilor.Astfel este The


Two Hands Coordination Test. Pentru coordonarea ocru-mana se utilizeaza
testul de dexteritate Crawford, sau testul Bennet, testul Roger sau testul de
dexteritate digitala a lui O'Connor etc.
Pentru siguranta mi~dirilor mainii, se utilizeaza tremometrele care
sunt aparate ce permit urmanrea unor trasee pe 0 placa metalica eu un
creion metalic. Atingerea marginilor traseelor se inregistreaza ca erori, fie
automat, fie prin aprinderea unui bee colorat, fie printr-un sunet etc. Se
lnregistreaza viteza executiei, amplitudinea mi~carilor, discontinuitatea,
calitatea lor, morfologia traseelor. Se pot pune in evidenta caracteristici ale
afectivitalii ce intervine in cadrul mi~cari1or prin darea de stimuli
perturbatori, dupa ce s-a dobfu1dit 0 oarecare dexteritate in parcurgerea
traseuluL

195
Urmarirea (reproducerea) In oglinda, a unor trasee are functii
asemanatoare, solicitand in plus 0 restructurare a campului pereeptiv in
functie de caracteristicile realizarii punet cu punct a mi~ca.rilor.Acest tip de
proM are 0 larga utilizare in determinarea preciziei mi~ciLrilorla copii ~i
tineri,

~l~ ;?:~~~~
~.",..•., ....,.~<~ ~
:.
/ ....
if·ij··:"·.,:r!1~~. <.
... ;,f~"b..!
,..... ~~ll"! ~ ".
8.1
.~
-- .••• '::.:~~~ 'c_.}

Am mai enumera, in cadrul detennina.rii dexteriHitii, testele de


in~iruire de margele, probe, de asemenea, foarte complexe de mi~cari ~i
dexteritate.
Editura E. D. P., dar ~i editurile universitatilor, au publicat
numeroase teste de inteligenta concreta, multe din de readaptate ~i apoi
implicate in baterii, care au inceput sa devina tot mai numeroase in a doua
jumatate a secolului XX. Dintre aceste tipuri de teste; tot mai legate
latente solicitari sodale ale lum.iiindustria1e,economice ~i chiar politice, au
creat 0 cerere tot mai mare de sondaje, programe de investigatE legate, de
o parte de invalamant, ~i pe de parte, de cerintele urn verswui
profesiunilor. in acest context, s-au dezvoltat, pe 0 parte testele legate

196
vllrstele de dezvoltare ~i de maturizare, domeniul psihologiei a intrat Intr-o
corelatie mai stransa eu eel al pedagogiei. Pe de aha parte, s-au dezvoltat
testele de aptitudini legate de profesii ~i testele de specialitate, care au
apropiat tot mai mult domeniul sociologici de eel al psihologiei.
~Auaparut, Insa, ~i numeroase probleme in discutie, fapt ce a creat
problemelor de psihodiagnoza 0 importanta functie constructiva, legata de
apropierea tot mai mare de omul concret ~i viata concreta. In acest context,
au reintrat In discutie numeroase probleme ~i au devenit de prim plan, de
asemenea, tot mai numeroase proiecte de studiu.
Mai acute au devenit disputele privind diferentele dintre inteligenta
~i aptitudini, dintre inteligenta ~i creativitate, dintre aptitudini ~i creativitate.
Dezvoltarea testelor a pus in evidenta faptul conturat mai evident de
Guilford - ea exista numeroase forme de inteligent~t Pentru profesii a
interesat mai ales inteligenta concreta, un timp. In ultimele decenii, exista 0
intelecrualizare intuitiva a profesiilor - a~a di intereseaz~ tot mai mult
inteligenta abstracta - mai ales ca pentn.l tineret ~i ~coala procesul
abstractizarii a ramas de mare importanta. ~i computerele au creat 0
solicitare mai mare prin necesitatea de efectuarea de programe.
Ramanand la implicatiile inteligentei concrete In domeniul bateriei
profesionale, semnalam cateva teste mai importante de inteligenta Re.
Testul de inteligenta concreta Bonnardel (B 101) pentru adolescenli
~i adu1ti. Testul are in atentie masurarea experientei analitice ;;i sintetice a
gandirii conceptuale. Bonnardel a preluat oarecum metodologia testului
cuburilor Kohs. Testullui Bonnardel a fostaplicat pentru validare pe 60 000
de persoane. Etalonarea s-a :facut pe 17 000 de cazuri, privind urmatoarele
criterii: 1. etalonarea mi~carilor tipice; 2. evolutia pe varste a rezultatelor; 3.
compararea rezuItatelor la persoane de diferite profesii; 4. compararea
rezultate10r obtinute la acest test cu rezultatele obtinute la un test de discuri,
elaborat tot de Bonnardel.
Testul se aplica cu timp limitat (10-15 minute). R. Bormardel ~i
colaboratorii Sal au mai efectuat cateva variante ale acestui test (variantele
B. 20, B 22), care au ~i 0 saturatie in reprezentari spatia1e. Contine 0 plan~a
cu 10 figuri care trebuie reconstituite din fragmente (bucati de lemn plate
taiate diferit, dar astfel incat sa permita reconstituirea mode1elor ce se
solicim). Testul, este de asemenea, eu timp dat (10-15 minute). Fiecare
secventa a bateriei poatefi folosita doar 0 singura dam. ~i aceasta baterie are
trei variante (B 31, B 32~i B 33).
Un alt test de inteligenta concrem, elaborat de prof. R. Bonnardel,
este testul dediscuri. Contine placi mai lungi care au diferite grupaje de

197
beti~oare, cu ajutorul carora se pot apliea pe pHici discuri (acele care se
potrivesc). Prin gaurile pe care ie au pe placile de lemn ale discurilor, testul
de discuri are in total 100 de discuri care trebuie Infipte sub incidenta
cerintei de cat mai repede In locurile presupuse, de catre subiect, ca se
potrivesc prin numarul de beti~oare de pe placa pe care se lucreaza.
Si P. Goguelin a efectuat un test de Incastrare pentru toate
nivelurile de varste (P.G.) prin cuburL Tot eu timp limitat de lucru (9-20
minute, cifra mai mica e pentru adulti ~i cea mai mare pentru adolesceuj:i).
Testul bloc WigglY de O'Contlor (WJ-.J.) este un test, de asemenea,
cunoscut ~i folosit in diferite baterii. E fonnat din biocuri de lernn ell
structuri ondulate (dopUte tot in buditi de lemn) , Blocurile au cate 3
ondulari relativ discret diferite. Se solicitl incastrarea unuia din blocuTI tn
altele, dupa modele date, Examinatoml soliciUi 0 cat mai rapida aranjare a
blocurilor. Erorile In timpul de lucru pun In evidenta dauB. aspecte: 0
participare intelectuala independenta ~i un material bogat privind
comportamentul subiectului - metoda de a se descurca, modul de organizare
a blocurilor, spiritul de ordine ~i dorinta de perfectionare, angajarea prin
rapiditate in timpul dat.
Si acest test a fast restructurat in timp. Is-au miqorat blocurile,
ondulate mai ales. Testul e foarte sensibilIa angajarea inteligentei practice.
o varianta a acestui test se datoreaza modificarii numarlllui de piese. S-a
ajunsla 9 piese (P.L. 4). 0 aWl varianta a a'vut in vedere orgamzarea
curburilor.
Mai exism, tot pentru inteligenta practica, 0 serle de teste ce sunt,
de asemenea, muh implicate in baterii pro fesionale, cum ar fi testul
rondelelor. allui PierkovsJg (R.P.), testul de incastrare allui Derbom (D.B.)
sau testul Form Board (KIM), care are ca material 16 figuri gravate pe 0
placa. SubiectuI va trebui sa priveasca placa un minut. Aceasta are 16
patrate (ca impfu1:ire). In acestea se vor pune 16 pUicute eu figuri (ce se ofera
subiectului). Dupa ce a trecut minutul de observatie, placutele trebuie puse
pe 0 alta plan~a, ce are tot 16 patrate, dar goale, nu ca plan~a ce a fost
observata. Timpul ce se aC0rda pentru sarcina aranjarii p1aculelor este de 3
minute. Prin acest test, se pun in evidenta 0 serle de caracteristici psihice,
precum: supletea ~i siguranta mainii, maniera de a pune placutele,
memorarea incadrarii placutelor, ordinea acestora ~i momentele de ezitare,
rapiditatea ~i finetea in orientare, viteza activWitii, cerinla de ordine ~i de
incredere in sine a subiectului, eventual tremurol mainii, nesigurant~
gesturile lente li'i bru~te etc. (indica emotivitate ~i impulsivitate).

198
In fine, feluliI1 care arata ca a terminat in evidenta politetea,
prezenta sau absenta ei ;;i gandul ce n caracterizeaza. Se da 1 punet pentio
pHlcutele coreet puse la pozitie pe placa ~i 0 jumatate de punet pentru
placutele puse in easutele corespunzatoare, dar prost orientate.
Bateria Ozeretki contine 0 abordare a motriciti'ifii. Se aplica de la 4
la 16 ani. Autorul a considerat important sa efectueze eomplementar un test
de inteligenta la fiecare aplicare. Testul lui Ozeretki a fost tradus in mai
muIte limbi, inclusiv in limba rusa. Aplicarea lui mai intensa a inceput 1a
Paris, la clinica de neuropsihiatrie infantila. Are ca obiectiv nive1ul motric
de dezvoltare. Se au in vedere componentele acestuia prin inregistrarea de:
coordonare statica, eoordonare dinamidi a mainilor, coordonare dinamica
generala, rapiditatea mi~carilor, mi~carile simultane,prezenta sau absenta
sincineziilor.
Pentru fiecare nivel de varsta 'studiat, testul cuprinde 6 teste ce
corespund formelor de motricitate citate mai sus. Timpul de lucru este
variabil. Un test de lateralitate a efectuat ~i Roger. Are mare uzan!a ~i testul
mozaic de inteligenta practiea, efectuat de J. Morin (0 52). Este un test ce se
poate folosi ~i de persoane ana1fabete. Testul a fost ajustat ~i remaniat in
timp, ~i a devenit foarte util. Prima parte a testului a fost folosita foarte mult
In Africa. A doua parte are ca material 0 plan~a mare ~i palete colorate· in
ga1ben ~i albastru patrate eu figuri, prezentate §i peplan§a mare. Trebuie
reconstituite paletele cu figuri prezentate pe plan§a mare. Trebuie sa aiba
aceea~i marime reconstituite cu ce1e de pe plan§a mare; sunt 10 figuri de
organizat ~i reconstituit. In Africa nu sunt luate in considerare amanuntele
pozitionale ale reconstituirii. In tarile europene ~i in S.U.A. exista cotatii ~i
pentru acestea. Testul mozaic a fost inspirat dupa testul cuburilor Kohs.
Pune .in evidenta coordonarea mi~efui.lor mainilor in alegerea materialului,
reprezentarile spatiale eorecte. Testul este legat de mi~carile selectate in
maniera individuala, fapt ce s-a evidentiat in implidirile pe populatia
africana. in genere, testul solicita reconstituirea din materialul disponibil a
modelului de pe paleta mare.
~i testele de reprezentarl spatiale implica ~i inteligenta.
Testul de deviere a miscarilor (D.M.). Este un test important ce a
fost efectuat printre ado1escenti ~i adu1ti. Se folose~te impreuna ell un aparat
prin care se solicWi ~i masoara diferite activitati. Aparatu1 dispune de un
vo1an, a dirui manevrare da comenzi de deplasare longitudinaIa ~i·laterale.
Aparatul este similar eu cele de 1a posturile de semnalizare din marBe
intreprinderi securizate. Proba este cronometrata. In genere, testeaza durata

199
reactiilor, numarul erorilor, emotiile celu! testat E un test de rapiditate
variatii programata prin aparat.
Complementar acestor tipuri de teste, care s-a inregistrat viteza,
exisHi un test interesant, efectuat de Ao Rey .- de a1 c,'ointei. COlista din
10-12 ~i chiar 14 figuri geometrice (cercuri, triunghiuri, patrate ~i 0 lUlle
curba - in varianta folosita la Universitatea din Bucme~ti). Sarcina (;;;';se cia
subiectilor este de a trasa pe langa cercuri, patrate, triunghiuri ~i liria curba,
o linie apropiam, paraleIa, cat mai coreet posibil1 ~i dit mai incet. Este un
test creion-hfuiie. A fost exersat pe peste 200 de subiec~i, in lucriiri practice
In deceniul 7. Rey I-a denumit "test frenaj voin~ir'.
Vointa se exprima mal ales prin doua exp,c;sli complementare de
exprimare. Prima este de exprimare prin rapidita.:.ea a realiza orice
activitate cat mai repede posihiL A deua este de (de cele mal multe
ori de conduitii) pentru situatii in care discemarr:ililtul impune aceastii
reactie. Frenajul solicita vointa de stilpful.ire a impu:su.rilor, mai dificH
pentm persoaI}ele ell tipologii colerice ~i sang;line, ~i en discemamant mal
putm. fi0 1OSlt.
. In.c:Hecare ngura
,.. ~ se trece,
. d upa~ reanzarea
, ... el, tlmpUl, d e 'mcru
pentm finalizarea sarcinii. In final, intereseaza rea1izarea medie pe tipul de
figura (cere, dreptunghi ~i romb) ~i per total, dar ~i osci1a;iile acestui timp,
Intereseaza caracteristicile liliBor trase (sunt regulate - neregulate,
tremurate sau clare, oscilante ca distanta de lima model etc.). Oscilatiile ~i
lipirile de linia model pun In evidenfa nervozitatea sau nedezvoltarea
dexteritatilor legate de frenaj, ceea ce arata mvelul de dezvoltare al
blocajului vointei, dar ~i trarrea intensa alncrederii sau neincrederiiin sine.
Testul este interesant ~i foarte valid.
In categoria testelor de acest gen se afM. ~i Stromberg Dexterin:
Test, care are ca material decupari ce trebuie incorporate in plan~a testului.
Sarcina solicitata subiectului este de a face 0 aIm organizare a decupajelor In
fonne, fapt ce solicita ~i elemente de creativitate.
In fine. testul Minnesota de manipulare manuala este asemanator.
Pentru coordonarea mana~ochi se utiIizeaza testul de dexteritate
Crawford ori testul Bennet, testul Roger, testele de depistare a dominantei
uneia sau alteia din maim sau de Iateralitate ~i a gradului de dominatie a
lateralitatii.

I Vezi schita testului mic~orata In Test UBTS.

200
~-~
~~

V ;.~.
"-r
•.o~-' @".

ill
I.~t:'
iW.

Aceste depistari au mare importanla pentru orientarea ~colara ~i


profesionala, dar ~i pentru proieete educative speciale pentru copii eu
lateralitate ce poate fi relativ temperata. Aeeasta eu alat mai mult eu cat se
~tie eEl, in genere, toate aparaturile se construiesc pentru dreptaei, aee§tia
avand 0 dominanta evidenta in populatia tomla.
o aha mare categorie de teste folosite in diagnosticarea
aptitudinilor este a testelor de capacitati senzoriale. in aceasta categorie de
teste se analizeaza acuitatea senzoriala ~i influen}a diferililor facton asupra
acesteia. Examenul etiologic al disgrafiilor §ii dislexiHor pune in evidenta
deficienle senzoriak Inadaptarea ~colara sau dezordinile verbale se
datoreaza uneori structurilor senzoriale deteriorate sau in defect.
Examinarea vizuala se face eu ajutorul aptitudinHor in care are loe
masurarea acuitatii vizuale, mai ales la distanla de 5 mem de un panou eu
litere, cifre ~i chiar c1.lvinte ~i propozitii care servesc la diferite masuran.
SubiecDJ.l prive~te pe rand literele ~i identifica ceea ce este pe panou. Se
masoara limita de marime pana la care perceptia este faells. ~i identificarea
literelor este corecta.
<} Exista ~i aparate pentru vederea cromatica de aproape ~i de
depa..rte.Aparatul C.V.E. posed! 12 teste comandabile pe un singur buton ~i
testeaza hipennetropia, astigmatismul, prezbitia, daltonismul, strabismul ~i
vederea in relief. Exista ~i aparate pentru vederea tridimensionala solicitata
in conducerea auto. Exista ~i apa."ate pentru analiza vederii culorilor $i
identificarea acestora.
Testul de cecitate a culorilor a lui Farnsworth dispune de 0 cutie de
clasare a 15 pastile de material plastic colorat, iTIcepand ell 0 culoare de
i
rererinta, aJbastruL Subiectului se solicit§, sa claseze in online pastilele, Un

201
test mai compiicat pentn! studiul culorilor este testul Ishihara. Este campus
din 38 de plan§e eu cifre ce sunt implicate mod discret coloratia
plan~elor. Acest fapt permite dece1an.;a discromatopiei la ro~u
(deuteronopsie, protonoffilalie) ~i la verde (deuteroncpsie, deuteronormalie).
Se apliea Inaintea testelor eu imagini colorate ~i a testului Rorschach pentru
a nu aparea interpretari· in raspunsuri 1a aceste teste care pun accente pe
culori.
Acuitatea vizuala este implicata camp vizual care are profunzime
~i lateralitate. Luminozit1itea optima este de asemenea {) proolema
importanta-. Colaborarea eu medicH oculi~i cste, astfel de cazuri, I)
. problema de mare importan;.s., eu atat mai mult eu cat un m.edic oculist este
specialist in probieme1e vizuaHtatii fj1ale protezarii acestora. Medlcina a
.
aJuns 1a protezan
~ . "m promeme
,-, !' - numeroase ~l. pSH10iOgl,
loa..'1:e -'I' • eel
files
d"m i)••• l' au pe pnm
'"'U A'd'~1 m A.ng.la,
J\ ., plan d'e mteres pro b'lema protez8I11
~ ..
inteligentei, mai ales la varstele adulte 9i de reg--resie. ActiviH'iIile artistic~
soot potential de mare lilcarcatura senzoriala.
Testul Grace-Arthur de desen (Stencil design test) face parte di.n
testele de desen care pot pune In evidenta talente pe acest plan.
• Testul euprinde 20 de desene de cota 7,5 x 7,5 centimetri in
culori. Subiectul trebuie sa gaseasca culorile necesare prin interm~diul unor
contururi monocrome (18), 6 careuri plastic colorate ~i 12 careuri
decupabile. Se apliea la surdo-nmti. Acest test are M1Clii similare eu cele
ale cuburilor Kohs, testeaza :;;idesenul din domeniul individual 9i aptitudini
mecanice.
Testul de vizualitate ABC a1 lui V. W, 1,1iller este nu numai de
vizualitate, dar ~i de depistare a unO! tulburari de limbaj. Prin acest test se
antreneaza ~i vederea incon~tientiL
Pentru testarea tulburarilor capacitatilor de observare se dau
imagini asemanatoare 1a care trebuie depistate diferente mai putin vizibile la
prima vedere (vezi cele doua imagini eu labirinturi expuse in continuare).
~i t~stele labirint sunt intr-un tel teste de atentie, de observatie ~i de
inteligen!a. In testele ce urmeaza se Incepe testarea de la numarul 1 ~i se
continua apoi. Pentru a nu cMea in capcana este necesara multa atenrie
(atentie concentraffi) aflaffi In potentiale normale de gre~eala Ia InliUniri ell
alte Hnii ~i trasee privind alte numere.
Testele de,vlzualizare spatiala prezinta deseori doua perechi foarte
asemanatoare 11.1prima vedere, dar ell mid schimbari, lipsuri, sau adaosuri
a doua varianta-. Depistarea ~i desenarea acestora Se marcheaza ell un punet.

202
La fei TR (timpul de reactie). In astfe1 nerceptia
ff t
"'"
devine
observatie activa ~i comparativa.
Observatia este foarte importanta in toate
incepand eu aceea de detectiv ~i continuand eu profesiile proiectare de
locuinte" intreprinderi, dar ~i in activitatile de desenare? in cele legate
folosirea de aparatu:ra mecanica, de computereetc.
~apacitatile senzoriale auditive (tot de senza~ii distanta ca ~i cele
vizuale) se testeaza mai ales eu audiometrele. Acestea pelmit explorarea
automata a celor doua meehi, a vibratiilor intre 250-800 Hz/sec.
audiometre au fost adaptate la tonuri pure, pentru a fi utHizate in grupuri de
subiecti. Audiometrul de Minnesota permite examinarea concomitti'nta a 40
de copii. Audiometrele verbale au importanla in diagnosticarea logopatiilor.
,,Ascultarea" se considera a 11 expresia sonalizani auzului ~i este implicata
in numeroase activiUiti. Aceasta latura a auzului a fost diagnosticata prin
testele de aptitudini muzicale.
Atentia corelata eu observatia este testabila prin testul Sigma,
folosit, de asemenea, mult in diferite baterii.

Testele de aptitudini artistice


Testul de talent muzicaI C.E. Seashore. Prima versiune a aeestui
test a aparut in 1919, iar versiunea cea mai semnificativa a fost elaborata in
1939. Testul are 6 sectiuni prin care se surprind 6 dimensiuni ale talentului
muzical. Aeestea sunt:
simtulinaltimii tonale;
simtul forfei sonore;
simp.ll timbruIui;
memoria tonaIa;
simtu1 ritmului;
simtu1 melodiei.
Seashore a considerat aceste caracteristici drept exponente ale
talentului muzical. Testul a fost totu~i criticat de Lunden R.W., in 1968.
Testul standardizat de inteligenta muzicala al1ui Wing se refeTa Ia
7 aspecte ale perceptiei muzicale:
- gradul in care subiectul elaboreaza analiza acordului muzical;
- schimbarea iniil~imii;
& memoria auditiva;
- judecarea auzului;
- armoma;
- mtematatea;

203
- expresm;
- simtu1 melodiei.
Teside de aptitudini artistice plastice, au, in genere, 0 validitate
productiva relativ buna.
The Horn Art Aptitude Inventory este un. test care cuprinde trei
parti. in prima parte se soliciti1 subiectului sa schiteze 20 de desene de
obiecte obi~nuite de ma.rimi recluse In limp limitat it dOlla parte este de
solicitare de Ia subiect de a des,:cna subiecte abstracte simple - iar a treia
etapa se centreaza pe necesitt:tea ca subiectul sa efectueze de sene pe 12
cartona~e dreptunghiulare, ce au imprimate cateva linH cart:: sunt considerate
i
puncte de plecare pentru desenele ce se solidta (se orera 2-6 secunde de
desen).
Alt test folosh mm freevent este testul de judecata a desenelor de
I
Graves (1948). se ofera subiectului 0 serie de desene E;bstracte, prin care se
solicita sa se masoare gradui In care subiectul poate decodifica, expune ~i
recunoa~te principii de ordin estetic.
Tot un test de .ID;;>reciere
estetica este testullui Maier. Are la hazel
urmatoarea strategie. Se dau subiecmlui 100 de perechi de desene sau
obiecte de arta. Acesta trebuie sa aleaga coreet opera de arta (originala ei ~i
o copie prin care se remarca distanta dintre dotatia artistica ~i a copiatorilor).
in bateriile de teste de aptitudini se afli1, adeseori, teste de reprezentari
spatiale, impreuna eu teste verbale ~i saturate In diferiti factori, inclusiv
numerici. Testele de reprezenta,.; spatiale au implicate sarcini de
reprezentari constructive geometrice (numarare de cuburi suprapuse$ de
cutii, reconstituirea de figuri geometrice din cateva linii - testul Moede) etc.
Testele de aptitudini telullce speciale constituie 0 alta categorie de
teste de aptitudini (tehnice).
Din aceasta categorie fac parte bateriile DA T (Tne Differential
Aptitude Test), bateria FACT (Flafu"1agan Aptitude Classification Test),
bateria GABT (General Aptitude Tests Battery). Acestea sunt ~i teste de
prognoza.
Testul de aptitudini mecanice se regase!?te de asemenea, in
numeroase baterii de teste mecaniceo Printre acestea cateva: The Assembly
Test· of General Mechanical Ability (1932) 13.1 lni Jot. Stangurst san
Minnesota Mechanical Assembly Test.. De asemenea, testul mecarJc Rennes
(MECA) se folose~te in profesiile mecanice de la 13 ani ~i la varstele adulte.
Contine saturatie in factori spatiaU, inteligenta practica ~i caracteristici ale
activitatilor mecanice.

204
j' ...", ;:,,,''...-:- "
t.~';" "",
"'),
"

j). '(.,~p~~,
·I,._•.•.
• \
~~"", "':-J~' }
<....y •.• o'V
11;. ~~l 7:)
1",,_
C
/d1d'!NV
d GQ~
~ Motoml A se Inv@J1e 111
~;;'O
" , '.} aratata de sageata. In ce
, ~;~)
.~ se 111vm celelalte roti"
A~>~fl,." t~~ ..
'),r~~,:

~JO....".-..:;';;,~

1"
..",..-,
.§?-~ •••
_-;-,,_

..~'~
·f Aratati acela~i lucru In figura de mai jos,
"" , .".
~.'1.• t/·I\·~:...•.
••••• .,...; (
]
r.~' ',\ t - •.• '"'I i ~ ~~ p , ..'" .5 f6-.,"( #.'\..I~

I.
i.~-~ '.•
(~...~ ; :'I )~ -'.(.
._lI--"- ..(I t~·
I"~ ~ ':v
(,... __
r-"-~---:;'"1",
o~
....,----c
;
\ -:--:''?
,of.~ '..:{It~~ ••.f>..rp.
• ') ••
'1;
,
' . ;J.
. If ••....•. '.' - ,. •. """;"--' """._.' .~-. A
'"~ /1': 'v·.....
~.. ; ,.. _. ~, , i ' ..:).•.•.••.) '" I.i..••
~;....:;;P
.. .;i"/ :: " .....~-.J•••
~ _~....,".!o/ f F
,J ~"---. ,-"" •• ~

,~
1
rDecupaj test 51.
I I

In care directie A sau B se Invfu1:e~te


roata X, daca roata motrice M se 1
Invarte~te In direclia aratata de sageata.

::e
~..,.~~.:~~-.-

1""/""

.~~J;;...~/HJ
:-;"::
~~~
·11

~\i
0
r" ~
i"

o • .i-.'t
'''.,.!<

.•. ""V~~'
•• '

~
/.

. r~•••••
~'Ii
'.:

/;f'"'
lfi'fI
.. jrr
.i't-~';'
In ce directie A sau B trebuie sa se
Invarteasca roata motrice pentru a
.F. w .,\, ~ .'#') r1 ~'~' .JI'-='-:.'"':\.'
,.' ••••
face sa se invaneasca ~i roata X? I
~ ~ •••• j -, •• ~.;~. ~~ 't.! _ •

":"{~f.f ~~<:§~~'t{··
#
."?~"v~.-
(l;:;':~i J'9'd./¥ 'I,~~"" .. "~.,~.• .\\ ~
',<::\'Jo J ..':-~
p~ ~ ••••• e \ /.

'1 ". ,i:<'''


'-'-.!,,;..-r,/ ,.••.
~
.••• ./' notal! C).
,'\
<\,"" ' •••••

~.- e /'
_oP';'-
•• -

x. -.'
(Dad! ambele direcjii sun! val.bile, J

Decupaj test 52,

205
Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie este un test creion-hame.
Cuprinde 7 teme bazate pe analiza factoriala. Are in vizor aptitudini
mecanice, teste taping, localizari, unnariri de trasee mecaruce. Se folose~te
in asp.
Exista ~i perfectionari de testari ell aparate ale inteligentei practice
(Dr. Rossolimo, Chessell- 1916, Thompson etc.). Am adauga ~i testul Bogs
(1927), care are in obiectiv ingeniozitatea inventiva ~i testarea ei.
Testele de selectie profesionala Acestea constituie 0 categorie de
teste in cre~tere ~i de 0 mai activa transformare. Regula impune, in u1timii
20 de ani, de a avea in baterii cca a 10 teste fapt ce adus la dezvoltarea
acestei categorii de teste. D(; asemenea, cre~terea numeric a ~i importanla
profesiilor de funelionari, secretari, controlori, magazioneri etc. a dus 1a
cre~terea testelor de seIectie profesionala. Mai ales testele de colationare se
folosesc in acest domeniuo Dintre acestea, mai folosit este testul Svenati,
care vizeaza conflictul dintre viteza ~i exactitatea de executie (viteza,
numarul de erori, corectitudinea executiei) a 16 probe, constituie continutul
~iobligatiile acestui test.
Un alt test este efectuat de Rennes ~i are ca obiectiv descifrarea de
texte serise de mana. Cuprinde scrieri de dificultate crescuta (manuscrise).
Subiectul trebuie sa tnmscrie textele (timp nelimitat). Este pentru
functionari, seeretari etc.
Testul de inle1egere pentru subiectii eu mvel intelectual merliu este
folosit in orientarea profesionala (de ia 11 ani in sus). Consta in prezentarea
unui text urmat de 4 fraze, din care subiectul trebuie sa aleaga 2, care au
sens similar eu al textului.
Testul R.A.P.A. @esistance aI' Automatisme Psychornotrice
Acquis 1 este un test pentrn profesiile ce privesc securitatea publica, in care
profesionistul opereaza la un tab10u de comanda la care trebuie sa urmeze
indici obi~nuiti ~i sa se adapteze rapid 1a modificarile acestora.
Exista teste pentru depistarea aptitudinilor necesare L'1 aviatie
(Testul Placido), in profesia de consultant in medicina etc. (Aptitude Test
for Medical Students) ori in legislatie (Law School Admission Test).
Bateria OA TB se utilizeaza pentru diferite profesii, contine
corelatia a 9 factori, adica a factorilor ,,0" de inteligenta. "V' de aptitudini
verbale, "N" de aptitudini numerice, factornl "F'~ de percepere a fonnelor,
factornl ,,0" de percepere a scrierii, factorul "D" de dexteritate manuala,
factornl "M" de dexteritate digitaUi.
Pentru aotitudinile ~tiintifice si de ingineri~xista. de asemene£'_ tot
mai multe teste.

206
Testde de aptitudini pentru ~tiin~e ~i inginerie, c1xno:sCi:lte, sunt:
Stanford Scientific Aptitude Test (1930) sau Engineering Physical
Aptitude Test (de B.W. Moore §i colab.) ~i The Pre-Engineering
Test (testul Hoppe).
Bateria Bonnardel eviden~iaza 10 factori implicali in selectia
profesionaUl (pentru diferite profesii), sub urmatoarea structurare: pentm
potentialul intelectual, 3 teste; tot 3 teste pentru componenta verbala; pentnl
rapiditate perceptiva §i memone, 5 teste; pentru capacitatea de caleuI, 3
teste; pentru ortografie, 2 teste; pentru inteligenta practica necesara in
activitatea de mundl 5 teste, iar pentru inteligenta necesara In activitati de
colaborare, 3 teste; pentru dexteritate, 3 teste; pentru precizie, 3 teste, iar
pentm reactie, 5 teste.
Testele de dezvoltare sunt foarte numeroase. Noi ne-am referit mai
mult la categoriile acestora. De fapt, orice test ce se poate apliea pe mai
multe varste, §i chiarpe toate v8:rstele, devine un test de dezvoltare, pentru
ca poate pune in evidenta progrese sau regrese ale aspectului reactiei
conditiei respective ~i a valorii ei In adaptare.

207
CAPITOLUL IX

RADIOGRAFIA PSIHODIAGNOSTICA A
CREATIVITATII
,

eu scopul de a surprinde cat mai devreme creatlvitatea, spre a se


valoriza social ~i spre a se stimula ~i intretine aceasta importanta. valoare
social a, s-au efectuat diferite tipuri de teste. In genere, acestea au in atenlie
criterii ce au fost atribuite creativiH1tii de diferiti auteri, din care rnotiv
raman sensibile la anumite critici ce se refera la lnsu~i conceptul de
creativitate. Totu~i, a$3 cum mentiona candva ~i J. Piaget, "testele au dat, in
linii mari, ceea ce se a~teapHl de 1a de, apreciere rapida ~,i persistenta a
nivelului global a1 unul individ. E1e masoara un randament fara a atinge
operatii constructive ca atare ... ". Totu~i, testele de creativitate nu pot
surprinde Insu~i procesul ~i momentul creatiei, ci doar creativitatea
potentiala ~i produsele ei.
Problemele creativitatH au fost abordate diagnostic, mai 111tai, prin
arborii genea10gici de c~itre Sir Fr. Galton care, In 1862, a creat 0 preocupare
pentru abordarea evaluativa a creativitatii. Pentru Sir Francis Galton,
creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor ale~L
Mai semnificative, pentru tentativele de cercetare diagnostica a
creativitatii, se pot enumera studiile Iui Allport (1936) ~i cele ale iu!
Guilford (1951).
1na doua jumlUate a secolului XX, creativitatea a inceput sa fie
considerata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea Iui homo faber) ~i
ca bun a1 societatii - sub influenta progresului in toate domeniile de
exprirnare ale activiUilii umane (R.S. T),
lnventarierea de numero~i autori a fom1elor timpurii de expnmare a
creativitatii - prin metoda biografica (Mozart3 Chopin, M. Eminescu), ca ~i
cercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii, au creat interese pentru
problemele creativiU1lii.
Cateva precizaQ
Exista creativitate, ca potenlial psihic ~i creativitate, ea stare activit
Potentialitatea creativa se transforma in stare, sub foarte numeroase $i
comp1exe conditii provocatoare. In cazul in care creativitatea potentiala
devine activa (stare), se manifesta 'ca stadii ale creatieL In aces! context,

208
exista, iTIsa, forme relativ diferite de
nivel pana ia care se extind stnlcturile
urmatoarele (C.N. Taylor):
Creativitatea productiva. Aceasta se caracterizeaza prin J.H'!::;z,mta
control a1 jocului liber, a operatiilor creative Inc:apc:ate 0 anunl1t:a
tensiune acaparatoare, eu tente ludice. Este, ~i ca staoanire a
acesteia.
Creativitatea expresiva este forma fundamental a
actiune. Se exprima prin implicatie total a 1nt1'-o a.rmrnitll Ctl
originalitate, sensibilitate, mesaj complex ~i angajare en tehnicile ~i
abilitatile creative maximal-disponibile.
Creativitatea inventiva eehivaleaza ell 0 forma mai Inalta ~i
flexibiHi In sesizarea de noi semniticatii, de multll flexibiHtate de combinare
de idei, de percepere de relatii InCa nesesizate.
Creativitatea emergenta, cea mai profunda ~i complexa, aduce
transfomlari, prod use creative deosebite ce pot crea transfonnari in viata
social-~tiinlifica, artistidi, tehnologidi etc.
Exista, Insa, bariere in cazul creativitatii ca stare. E yorba de
bariere psihice complexe, cum ar fi spiritul critic, autocenzura excesiva,
teama de ridieol, de neintelegerea multora ~i de rejectarea strategica a ahora
ill concurente, chiar daca acestea niei macar nu ar exista, data fiiud valoarea
deosebita a creatiei efectuate. Tot 0 temere devine confonnismul de grup,
eel de stH de viata din me diu! de apartenenti1. Dupa multi autori,
creativitatea ca stare (sau proces activ), daca e mai moderata, creeaza
tensiuni de sustinere in relatia dintre ea ~i creativitatea de fond pe care 0
Incorporeaza. Dupa A. Creby, eont1ictele, conceptele, nelini~tile,
incertitudinea, faptul ca pe unii mai putin dotati Ii ocolesc ideile ~i citarea
evocarilor 1a a1lii, ca ~iincertitudinea de statut pe care 0 po ate crea 0 astfel
de atitudine, constituie, de asemenea, bariere in organizareacreativitatii ca
stare. DaL. dar. .. loate aceste situatii pot avea ~i efecte stimulative foarte
puternice.
Exista ni~te etape In constituirea creativitatii ca stare. Wallach a
semnalat momentele de preparatie, ca prima etapa a trecerii 1a creativitatea
ca stare. Preparatia este mai activa 1a eei cu creativitate potential a Inalti:'L
doilea moment este eel a1 incubatieL hcubatia este 0 stare
de interoga}ii putemice ~i imp1icare a stariler ~i a
competenTelor 1ntr-o stare de efervescentii, a mobi1izarii incon~tientuluj ~i a
subcon~tiemului (Vlallach, lung, Freud mai ales)o etapa
1"1 ' se
creeaza S1 omanizarea mesaiuluL se fac asocied. se contureaza
!i> ',=" .J . ~ •

209
problemei, legaturile ei nemaiganditeo Se rotunje~te tematica de baza ~i cea
de implicare in necunoscutuI eel mai nea~teptat pentru eei ce savureaza
domeniile ~tiintei, tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. In acest
moment, se 1eaga fOfu'ie nurneroase probleme ale uria~elor interdependen~e
ce constituie suportul existential al universului §i al fortdor inteligentei, care
Ie surprinde ~i apoi Ie folose~te,In mod incon~tient, au loc s.i favonzan de
fuziuni, ordini de aranjament al problemelor de prim grad, confmnti3.rl tacite
sau vehemente eu aparenie!e realitatii ~i eu idei ce au servit aceste aparente.
Are, de fapt, loc 0 confruntare ell realitatea §i concomitent en modullu care
ea a fost privita ~i implicata 111 mentalitatea umana. Se activeaza clmo~tinte,
ipotezele noi pe care acestea Ie impun. Incubatia tematica este fmute
lnd\rcata afectiv, proces ce determina gradul de consurn de energie psihica
la maximum, proces ce creeaza trecerea in etapa sau stadiul u.rmator
creativitafii activate.
Momentul urmator. al iluminaliei este Incarcat de intuilH, inspiratiL
Este un moment de implozii Si explozii interioare, in care prob1eme, fructe
ale creativiHitii, s-au copt ~i se culeg. Se mai nume~te ~i mcmeniul "Aha!" -
~i se exprima prin inceput de descarcare, activitatea deplas€mdu-se pe
comunicare. De fapt, este 0 faza care nu dureaza prea mult (dupa "Aha!'\
"Evrika!"). Totul este ordonat ~i comunicarea se supune, cuminte ~i ordonat,
produsului "Evrika!".
Unneaza faza verificarii ~i a trecerii in etapele creativiUitii ca
structura psihica finaIiL Verificarea se face din doua puncte de vedere. Pe de
o parte, prin verificarea a ceea ce a fcst implicat in creativitatea activata ~i
pe de alta parte, prin aportul creativitatii activate, deci a ceea ce a fost ~i
ceea ce a devenit. Perioada verificarii este 0 perioada de munca intensa,
activa:]i Incarcata Inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire,
Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ea stmctura
psihica potentiala ~i ca disponibilitate. Mai mult dedit atat, in a doua
jurnatate a secolului a1 XX-lea, creativitatea a devenit 0 problema sociala
i
protejata ~i in stadiu de a se cauta mijloace de stimulare. Au lnceput sa se
contureze tot mai nurneroase grupuri de psihologi care ~i-au contuiat
menirea de contributie in aceasta directie (a stimularii creativitatii). Foarte
activ, in aceasta problema, a devenit grupul Mirabilis de la Ia~i, grup care ~i-
a extins activitatea :?i co1aborarea 1a Timi~oara, Cluj, Bucure:;;ti ~iTimi§oara,
Pe de aha parte, pe plan social s-au constituit tot mai numeroase
olimpiade nationale :;i internationale, la care au intrat in testare sociala
competitiva persoanele eu eea mai pregnanta dotare de creativitate ~i
competenta. Nu putem ignora faptul ca, la muhe din oHmpiadele

210
internationale, reprezentantii tineretului au mereu In
de frunte.
acest context, subliniem faptul ea exista 0
sociala a grupurilor de natiuni ~i exista creativitatea individuaHi. in
eu cea a grupului de apartenenta.
In final. mai subliniem inca 0 data fanml ca testele
e "

diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. structuril are


unele aspecte nedecodificate. De pilda, nu toate peJLsoan~~iece,
sunt evident creative In interrelatiile curente, in probleu'iele profesionale,
sociale ~i de alte [elmi au un potential ce nu se impHca in creativitatea, ea
stare, deeM rareori, ceea ce Inseamna ca, de;;i creath,'itatea lor exista ~i se
manifesta zilnic, potentia1ul ei este diferit fata de persoane earn eu
grad de creativitate potentiala, dar care au un mult mal mare potential de a
se manHesta In produse ale creativiHltii disponibile.
Exista, dupa cum am mai spus, ~i 0 indexare intemationala a
persoanelor eu cotien de inteligenta superior, care au ~i ele 0 similara
a raportului dintre nivelul caracteristicii psihice respective ~i caracterul
productivitatilor. Secolu1 a1 XXI-lea va adanci aceasta problema ~i 0 va
sociaIiza, deoarece existS. 0 problema care, pe nOl psihologii, ne obsedeaza,
~i anmne aceea a implicatiei inteligentei ~i creativitatii in aspecte pozitive
sau discutabile, cu efecte pozitive sau tot discutabile. Oricum, creativitatea
este, social, in intensa cre§tere. Oficiile de Inregistrare a inventiilor §i
descoperirilor au crescut; s-a nascut domeniul istoriei inventiilor ~i
descoperirilor, a momentului istoric in care s-au nascut idei ~i progrese
uria~e pentru viata sociala, idei deosebite, opere de arta fascmante ~i
incarcate de mesaje ~i idei noi. Or, toate acestea sunt incarcate de
responsabiliUiti noi ale cunoa~terii omului, care a creat toate :?tiinte1e ~i
artele ~i a creat ~i creeaza omul de maine, acest necunoscut ...
Printre marile schimbari ale secolului XX, sernnalfun faptul ca are
loe 0 ferninizare a profesiilor, inclusiv in domeniul artelor, fapt ce poate ar
explica tendintele de apropiere a rezultatelor la. cele doua sexe. Se po ate
presupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva
(~i mai deosebita pentru baieti, din care motiv 0 folosesc).
Identificarea ~i apoi stimularea dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii a
conturat interesul pentm investigarea creativitatii 1a tineri ~i adu1ti. S-au
elaborat, in acest context, numeroase cercet1ri ~i construiri de teste
creativitate, validarea acestora ~i implicit s-a conturat 0 mai completa
lntelegere a unor aspecte ~i forme de dezvoltare a creativitatii. Implicarea
llilOf interogatii privind corelatiile creativitatii ell inteligenta, perceptia,

211
aptitudinile, atitudinile, motivatiile, cuno;;tintele (mvatatura) au solicitat
strategii complexe de cercetare Cll teste de creativitate ~i teste privind
caracteristicile psihice la lotun de subiecti de varste, sexe, preocupan,
profesii ~i interese diferite.
Exista ~i cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie, in mod
expres, creativitatea ~i au elaborat teste ce sunt sensibile pentm aceasta
caracteristica psihica.
••Chlar pentru copii mai mid de 2-6 ani exisHitestul .Andrews.
•• Pentru pre~colari (3-7 ani) se folose§te ~i testul Grippen, ce
cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. Printre altele, solicita elaborarea de
pove~tisau povestiri pe teme date.
•• Se folose~te ~i testul "CopiHiria ;;i adolescenta", conceput de
MARIA FRANCOIS.
e Pentru ;;colari, se pot cita teste mai numeroase. Printre acestea,
testul R.R. HENRICHSON, Acesta solicita compozitii. in genere, pentm
:jcolari,ca ~i pentru pre;;colari, sunt sensibile ~i testele de desen~compozitie
~icompozitie orala sau scrisa.
•• ~colarilor Ii se dil testul KIRPATRICK, ce face parte din
categoria de teste in care se dau pete de cemeala pe baza carora se cere sa se
efectueze relatari, dar mai ales compozitiL FUnd un test din familia testelor
proiective Rorschach, se recurge Ia 0 demetamorfizare, il1 final, a
compozitiilor - dar intereseaza, in acel~i timp, caracteristicile compozitiei,
coerentele ~i scenariile ce se expun ~i se dezvolta, modul secvential
descriptiv sau de integrare 'in povestire (compunere, compozitie) a
ansamblului componentelor de plecare perceptiv - imaginative.
Vom prezenta, mai jos, diteva teste de creativitate.
• Testul Vernon consta, ca material, din 4 tablouri pe baza carora se
solicita povestiri eu actiuni ~i deznodamant. Despuierea povestirilor promite
sa se foreze in caracteristicile ~i prezenta eventuala a creativitatii. Ca atare,
~i In cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul, dar ~i caracteristicile
individualizate ale creativitiitii ~itipul acesteia.
41 Testullui I.H. McPherson este de inventivitate. Si in testulla care
ne-am referit mai Inainte este prezentata, ~i posibil de surprins,
inventivitatea imagistidi.
•• Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvarea
catorva probleme. Intereseaza numarul ~icalitatea ipotezelor de rezolvare.
• Tcstele de creativitate mai frecvent folosite, pe varste ~colaremai
mari ~i la studenti, merlta 0 atentie deosebita. Aceasta cu atat mai mult eu
cat creativitatea se contureaza ca de aport, mai ales dupa 16 ani.

212
. ,
" Se utilizeaza. , nn de putine este
un test de solutii pe cat posibil
rezolvare, semanand Frin aceasta eu testul
,. Poate fi chat ~i testul R.A.T., al lui IVIednic~~fednick
Testul 1ui Calvi (espressioni 1966), Testul hJ.LWgUach
Ul1na principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse de
in lucrarea Critica raliunii pure, 1790.
.• In testele enumerate pana aeum, este
perceperea situational a, asociatiile $i creativitatea. Aceste criterii sunt
incluse :;;iin testul Sarton ~i variantele Selier. SeHer are 3 sectiuni.
Prima contine figuri simple (cercuri, triunghiuri ;;i dreptunghiuri) ce
trebuiesc completate (dte 12 figuri de cuprinde 0
pagina ell 12 imagini simple, ambiguu 101:matt~,contimilld obiecte sau
peisaje. Se solicita titluri cat mai multe ~i cat mai interesante pentru fiecare
imagine. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte, care se cer mai multe
asociatii spontane. Testul solicita fluiditatea, originalitatea ~i productivitatea
ca aspecte ale creativitatii. I
" Imeresant ni se pare ~i Testul Proiectelor, care consta din
prezentarea unor probleme ~i teme de proiectat in domeniul ~colar, sanitar,
urbanistic, ~i valorizarea ideilor, sugestiilor ~i a graduiui lor
ingenio:dtate. In genere, in astfel de teste se solicita. fluiditatea ca una din
caracteristicile creativiUitii prin compararea numamlui de raspunsuri,
orienta.ri tematice. eei creativi au, in genere, mai multe solutE originale ~i
nea~teptat de interesant integrate in ansambluri sau payi ale ansamblurilor.
(},T estul figurilor ascu..nse (dupa RoB. Catt~H, contine 0 pagina ell 4
figuri complicate ~i 18 figuri simple). Trebuie sa se gaseasca figurile simple
in cele cornplexe. ~i testul Sigma are inclusa aceasta sarcina, pentru testarea
atentiei t;i a sensibilWitii observaliei.
.• 0 folosirc mai restransa, redusa, au testele E, Erikson de
productie teatraUt Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura,
filir.lrine, articole de recuzita. Pc baza acestora~ se cere montarea unul
scenariu original, se solicita in mod special creativitatea scenica, se implica
organizarea scenidi - adidi a contextului in care are loe scenariui ~i care
sugereaza modul ~i nivelul de trai al personaje1or, locul in care are loc - ~i
mai subtil,. atmosfera ce se vrea implicata.
Inspirfu1du-se poate din testul Kirkpatrick ~i fire~te din testul
Rorschach, a fost efectuat testul petelor de cemeal~ acrornatice de catre

1 , ' .' " •••


J1..supravanantel romane~tl a acestUl test yom mal revem.

;;.1,)
'1"'!-"'l
Barron. Consta din 10 pete de cemeaHL Se cere un singur faspuns pentru
fiecare pata de cerneaUL
• Testul de imaginatie, allui Yamamoto, constii in solicitarea de a
construi 0 povestire despre oarneni sau animale neobi~nuite. Intr-o varlanta,
se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii, daca s-ar fi schimbat
uncle evenimente (de pilda dace. Hanibal ar fi invins pc rarnam). Este pentru
studenti ~i adulti, are demersuri de creativitate literarit
• Barron, la care ne-aID mal referit, a elaborat ~i un test de
reorganizare de cuvinte, ce consta din sarcina de a alci:itui 0 povestire dintr-
~ d de cuvmte
un Ion . a Iese ~,
ulta.mp 1~ h·'
/ .. care sunt SUu.~illntlve,
ator ti1 ".
aOjectlYe,
adverbe). Se solicita de Ia subiecti sa utHizeze un nurnar cat mal mare din
cuvintele date. in fond, acesta este un test tip check~list,
*
>I< '"

o baterie foarte utilizata de creativitate este batena lui GuiHord


(1971). Initiator al valului de interes starnit pentm problemele ~creativitatii 1,
Guilford a daborat (in 1950) 0 baterie ce a servit ca punct de plecare pentru
numeroase alte baterii de teste din aceasta categorie, Dominat de ideile
Inrudirii ereativitatii ell inteligenta, Guilford a elaborat 0 baterie in care
timpul de raspuns este limitat De aItfel, ei a considerat bateria sa ca fiind de
gandire divergenta (oarecum de imaginatie), Din acest motiv, In aceasH\
baterie, intereseaza, earn in aceea~i masura, elaborarea, originalitatea,
fluiditatea ~i flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care, de fapt, el a pus
accentul printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatii
creativitatii). Exista In bateria sa 0 mai mare angajare a inteligentei, nu
numai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capacitatii
rationale de elaborare. A~a de pilda:
1. Testul sufixelor, primul din bateria Guilford, COlistain In~irarea
cat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se tennina printr-un sufix dat.
2. Testul utilizarilor neobi,?nulli; se refera Ia indicarea de cat mai
multe utilizan inedite pentru obiecte banale, ca de pilda: cutie de conserve,
cui, diramida etc .. in variante se mai dau, ca starteri verbali, cuvinte,
precum: fier de dUcat, ma~ina de toeat etc.
3. Testul consecintelor. frecvent preluat ~i el in diferite alte baterii,
solicita indicarea consecinlelor unor situalii imaginare, ca de pilda: ce §-ar
Intampla daca oamenii nu ar mai dormi?

I In 1950, Guilford a preluat pre§edintia Asociatiei Internationale a Psihologilor. Discursul


sau s-a centrat pe inteligentA ~i creativitate $1a trezit interesuJ, mal ales pentru creativitate.

214
'"

*' >;:

in j urul a 20 de factod ce se activeaza, consistent, in testele


cunoscute de creativitate. Trei observatii se impun
rezuhatelor a numeroase aplieatii de teste de creativitate.
1. Faptul ca factorii implicati nu sunt egali eu aptitudinHe, ci sunt implicati
acestea :;;i Ie operationalizeaza (factorii f1uidi!ate, t1exibilitate,
originalitate etc.).
2. Se poate observa ca testele de creativitate se implica in strategiile de
cercetare eu itemi ce se refera la diferite caracteristici ale personalitalii.
3. Faptul ca numarul testdor, ce se refera 1a creativitatea generala
nespecifica potenliaUi implicata, estc relativ mult mai mare dedit fOmlele
specifice de creativitate activata sunt aproape imposibil de efectuat. Poate
dear pentm desen se poate implica 0 activare a creativitatii ceva mai
evidenta.
o alta problema ce 8-a impus in cercetarea diagnostica a
creativit~Wi este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristici
opera~ionale ale creativitatii, in cazuri de tulburari psihice, ca: nevrozele,
depresia, aIlXietatca etc.
*
* *
TOlTance s1 colaboratorii au reun1t. intr-o baterie (bateria
Minnesota), unele teste elaborate, aplicate, apoi perfectionate.
L Aceasta cuprinde, in prima parte, figuri incomplete, matcriale
pentru CODstruirea de figuri pagini albe prin decupaje de hfutie colorata §i
liDE de reunire a decupajelor, cercuri ~i patrate pe contururi de obiecte1 cat
mai variate §i buline de diferite eulori, pentm a dabora tablouri interesante
(vezi imaginile ce urmeaza).
II. Partea a doua a bateriei este foarte ampla ~i variata. Cuprinde
imagir..i eu persoane, animale ~i obiecte ~i cere identificarea relatiilor ~i a
naratiunii posibile inc1use in acestea. Se cer, in continuare, solutii de
imhunatatire de jucarii sau obiecte obi~nuite. Unneaza un test de utilizan
neobi~nuite ce se pot da unor obiecte banale - apoi se ap1iea un test ce are in
atentie Droblema consecintelor -. dandu-se situatii bizare (testul solutiilor
;) ,<. ~ . , - ~

Mai interesant ni se pare testul povestirilor imaginate pe baza unOI'


titluri date, testul conferirii de titlu..'i. la imagini incomplete, ea ~i un check-

!~,butenE are trel'X'Y" ~·d· eyi aescnsa


pal1L 1:'nma.a IDS! 1 •

215
list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerares. eelor probate
din initiativa proprie. Acest test a tost folosit ~i de Sarton.
o aha secvenla a testului se refera 1aprobe verbale.
Probeie verbaie ell stimuli nonverbali se condenseaza in trei
eategorii in bateria Minnesota:
1. Primul test este: Testul "intreabi'i ~i mceste", dupa 0 imagine
data (Tom, fiul lui Peter, Baiatul ell pisica, mama ell gasca etc.). Intr-o
prima etapa, se solicita de Ia subiecti sa puna toate intrebarile posibile in
legatura eu ce se vede in imaginea dati'L in a doua etapa, se cer propuneri
asupra cauzelor intampHlrilor prezentate ~ ~i in final se fac propuneri asupra
.
conexiunilor Dosibile in contextul eelor relatate. Testul ~, pune evidenta, in
afara de unele atributii ale creativitatii, ~i cu."1ozitatea ca stare incitativa,
intelectiva.
!l "Ce s-a, schimbat?" de la
2. In aceastl1 pa..'1ea baterid intra §oi test•..
o imagine la aIta "irnbunatatirii Qroduselor", Se dau jucarii (0 truss'
medical a, 0 ma~ina de pompieri, 0 maimutidi de plu§ etc.). Se cere sa se
indice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare juci!rie mai atractiva.
o varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se cer
imbuntitiitiri de obiecte uzuale, bicicleta, haine, patine, telefon etc. Se
solicita creativitatea practica.
3. In fine, 0 ultima categorie de teste verbale eu stimuli nonverbali
se exprima in testul utilizarilor neobisnuite. Consta din solicitarea de
completari la testul anterior, din optica utilizlirilor celor mai interesante
posibile (cum este ~i cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile meute
anterior, tot de ditre subiectul in cauza).
III. Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste, dintre care
doua au variante (forma A ~i B). Aceasta parte a bateriei solidta raspunsuri
verbale la stimuli verbali. In succesiune, ca demersuri ~i criterii, aceasta
parte cuprinde:
1. Testul utilizarilor neobisnuite, asemanator eu eel folosit de
Getzel ~i Jackson, solieita enumera.>i de utilizari neobi~nuite (inedite) pentru
obiecte uzuale, cum ar fi cartea, caietul} ceasul etc. De foarte mnIte on se
deeupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului ~i se integreaza
eu testul eonsecintelor~i testul titlurilor (la care ne vom referi in
continuare ).
2. Testul consecin~elor ~i a situatiilor imprevizibile (de inspiralie
Guilford). Acest test are doua forme: forma A ~i forma B.
Fonna A cuprinde ir:trebari, aparent absurde, dar interesante pentru
imagistica pe care 0 solicita. In aces! sens, testul cuprinde mtrebdn de tipul:

216
Ce §-ar intfunpla, daca omul ar fi invizibH?
perf ora un orificiu care sa strabaUi pam2Jltesc?
emul ar intelege limba pasarilor ~i animalelor?
Forma B cuprinde itemi de interogatie mai
§-ar intanlpla dad!, zilele ar fi de dOLla on mai lungi deca! Ce s-ar
Intampla, dadi omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla, daea omul ar
aparate?
~--~-- .,
3. Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a 'hateriei (este
pre1uat dupa Guilford). Consta in trei see vente in care se cere sa se gaseasca
cat mai multe solutii la diferite probleme. Daca unul prieten Ii place sa nida
de a1tii, dar nu suporta ca allii sa radii de et.. Daca, fiind bolnav, cineva Sf;
ocupa de gestiunea bani lor ~i este suspectat de !ipsa de onestitate ...
toate ~come ar fi desfiinlate, cum te-ai instrui? in afadi de creativitate, se
testeaza ~i evaluari morale ~i sociale.
4. Testul problemelor uzuale, care este, de asemenea, folosit adesea
ill cercetari privind creatH vitale, are doua fonne:
Fonna A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multe
probleme legate de situatii concrete: rncutul baii, a temelor etc.
Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare in
satisfacerea de trebuinte (meuml unui sandwich, mersul la ~coala etc.).
afara de creativitate, testeaza ~i adaptarea curenm.
5. Testul povestirilor imaginare(pevestiri atractive pe un subiect
dat) are, de asemenea, doua forme (A ~i B), cu cate 10 itemi fiecare.
Fom1a A are itemi de tipul: CiHne1e care nu latra, Omu! care
pHlnge, Doctorul care a devenit tamplar etc.
in cadrul formei B, subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nu
Maimuta zbudl.toare, Barbaml rujat etc. Cotarea se face ca la
alte teste de povestiri.
6e Testu! titlurilor. Se apEd!. in prehmgirea testului
incomplete ~i a constituirii de imagini. Se cere sa se dea mai
interesante pentru fiecare imagine realizata de subiect Si Salton a !010slt un
astfel de test
7. Testul activitatii creatoare (check-list) 100
(ca inventer), UITnand sa se indice decatre ace!e activitati care le-
at~ plot'at ipjtiativa propriec
Bateria de MiILnesota de creativitate are
c:reativitate ale 11,11 Guilford, care a~uim1uenlat eiaborarea acestei
, . ,, ~ 1'···· . ~ ., r!
o DEltcne mal mteresan~ ampla ~1 Cllagnostlca pnvmu

217
datorita utilizarii testelor nonverbale, prin care se large~te dLrnpul de
investigatie a creativitatii.

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

218
SJu.

J:-
pn.?'N?V4r4

3 p~$~\l!'.ifn~ 14 ,"ion /xJ/mve

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

219
() !~~ '.',

.9 .. -

..; , '\
NN
o -~ ~~. ,
/JI' ,', - j' I
_ " ,~~. ' 'tI? ,," ,
7 ("A~_. __ I 8~.tJ)A~#r ~tl1&p'
\ l ~""~

~l7
Sd~~
~-

---- ,,-- ·1 . I
, ~l\,~;
i() ~
Ii. '
l) ~ __ --=t,,_~~~(~~-' I, 10. ,

01teva dcscne cfcctuate pe baza unorsemne date.


Catevadesene efectuate pe baza semicercurilor date.
Creativitatea la biiieti ~i fete.

221
@ Tot 0 baterg; cunoscuta ';;1 lar!§: utilizatL1 este bateria Jlli~.A
Wallach ~i N. Kogan (196~).Aceasta este G baterie :mai pregnant creativisHL
Se folose:;;te individual ell tirnp nelLmitat, ceea ce acordil subiecmlui 0
securizare a activitatii. Pome~te de la ideea necesltz:}ii de a solicita
subiectului itemii Intr-o atmosfera ludica, netenslonata, lipsita de atitudini
critice ~i presante, In structuri incitative. Cuprinde cinci pfu1:i~ dintre care 3
verbale ~i 2 nonverbale.
1. Testul enumerarii de cuvime (verbal) consta din solicitarea de a
se enumera cat mai multe obiecte ce sunt rotunde, care fae zgomot, care sunt
patrate, care se mi~di pe roate etc.
2. Testul asem!inarilor (similitudinilor) a fost adaptat, dupa R.A.T.,
de Mednick. Consta In solicitarea in numar dit mai mare de asemanari
(inedite) posibile, intre perechi de cuvinte denumiri, cum ar fi: perechea
cartofi-morcovi, pisica-~oarece, tren-tractor, lapte~came, bacame-
restaurante, vioara-piall, birou-masa etc.
3. Folosirea alternativelor este al treilea test din partea verbaHi a
bateriei. Probele nonverbale ale acestei baterii au urmatoarele secvenle:
4. Jestul interprettirilor de figuri (se dau 9 figuri) pe cartona~e 10 x
15 em ~i trebuie sa se precizezece reprezinta fiecare.
5. Testul interpretarij liuiilor (stimulii sunt 9 linii) a~ezate In pozirii
diferite. Solicitarea este ceva mai dificila, din cauza dl punctul de plecare
perceptiv este re1ativ mai putin sugerat de variabi1e imagistice. Acest test a
fost adaptat dupa un test de Tangiuri.
* :I<

Pentru a ilustra diferentele ce pot aparea In problemele testelor de


creativitate, ne yom referii 1a rezultatele obtinute intr-un test de eompletari
de desene.
In primul exemplu, s-a eerut completarea unor linH curbe ~i drepte
- solicitandu-se ~i denumirea figurii dupa Indeplinirea sarcinii de
completare.
In primul exemplu, e vorba de un Miat de dasa a V-a (R.D.), care
nu a implicat prea multa creativitate in desene, dar a dat primul din clasa
respectiva rezultatele (deci, are 0 oarecare facilitate). Testul de desene
solidia 10 completari. Aid, au fast date doar primele 4.
In desenul mmator, este vorba de un adolescent de dasa a IX-a
(S.AJ.), caruia Ii place sa deseneze. A ciat altreilea desenele terminate.

222
• Testul de desene cu solicitari de completari de desene din linii
drepte $i curbe a fost dat ;;i elevilor clasei a X-a. Prima serie de 6 completari
a fost mcuta de 0 eleva (R.V .. Proiectiv), completarile indica 0 persoana
dominata de probleme de maturizare feminina, care are unele probleme, fapt
pus in evidenta de desenele 4 ;;i 6; eleva A.N., figura 4 ;;i 5, indica
asemanare ;;i cautare. Indica duplicitate, nehotarare.
*
* *
Din ansamblul testelor, privind creativitatea, s-a conturat ;;i 0 serie
de aspecte privind masculinitatea ;;i feminitatea.
• In primul rand, exista tendinte marc ate de apropiere Intre
caracteristicile psihice obtinute la baieti ~i la fete. Nu se manifesta
caracteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves ~i Bottan 1977,
Wallach;;i Kogan 1955, Waro 1968).
• Desigur, are loco feminizare de profesii,inc1usiv 1:ndomeniul
artelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la cele
doua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare a
creativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baie!i, din care motiv 0
folosesc).
• In al treilea rand, S.S.E. (statutul social economic) este important
~i genereaza muIte diferente. Clasa mijlocie ~i avuta este favorizatii,dat fiind
faptul ca e absorbita In activitati ~i tentalii cronofage diferite, inclusiv
sociale (pentru prestigiul social). Acestea erodeaza, in parte, exprimarea
creativitMii (mai ales productivitatea). Este evidenta, insa, originalitatea ~i
fluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. Unii
autori au gasit diferente.
Prezinta importanta ~i relatia dintre creativitate ~i structurile
sinelui. In cercetari, ce au in atentie aceasta problema, a reie~itfaptul ca la
persoanele creative, din diferite, domenii, este mai pregnanta (dar nu foarte
semnificativa) 0 conturare a sinelui cultural, legata de fOIDIa~i implicatiile
creative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietii
de fiecare zi. Puberii, adolescentii ~i studentii au mai dilatat sinele fizic.
Persoanele creative sportive, au, de asemenea, dezvoltata aceasta forma a
sinelui ce se afla in ~coli sau facultati cu diferite profiluri culturale sau
tehnice, au mai dezvoltat sinele cultural, iar cei ce provin din familii mai
consolidate, din clasa mijlocie (generatia a ill-a de familii intelectuale) au ~i
sinele moral - de civilizatie ~i conduite politicoase - mai dezvoltat, ~i
tendinte mai puternice de cre~tere a productivitatii ~i nive1ului expresiv al
Iucrarilor ce Ii se solicita la diferite niveluri de lnVatamant. $i Taylor a

223
semnalat astfel de aspecte. No! le~am gasit, mai ales, Ia tineri proveniti din
familii de intelectuali, care au profesii non-economice (culturale).
Problemele creativitatii ramru.1 numeroase ~i solicitante, de~i in
ultimii 10 ani conceptul de creativitate, preluat de psihologia naiva, s-a
vulgarizat ~i este folosit excesiv, considerandu-se di toate persoanele au
potential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influenta
antrenarii ~i exereitarii. Este adevarat ea exista 0 sensibilizare mai mare
stimulativa a ereativitatii, fapt pentru care s-au dezvoltat a~a numitele
metode de stimulare a creativitatii - ~i grupurile de psihologi care se ocupa
de aceasta stimulare - dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta
. problema $i traverseaza perioade de elucidari §i reevaluari ~ ce se centreaza
pe definirea ~i stabilirea tipologiilor creativitatii - care sunt foarte diferite,
dar ~i pe problemele metodelor posibile de investigat de eei ce poseda
ereativitati ~i de problemele inspiratiei etc., probleme ce solieita eforturi de
eercetare de aIt gen decat cele de pana acum1 •
Dam mai jos lista testelor mai des folosite ~i mai sensibile la
stabilirea creativitatii individuale potentiale.
1. Testul . Pete de ce~eala . I tineret cotatie de
originalitate
Kirkpatrick -povestiri compuse,
Se solicita sugerate
relatari. de plan~e,
perceptive adulti
~i I studenti
are elemente proiectative.
2. Testul Barron 10 plan§e cu pete de cerneaUi necolorate ineret idem
- se solicita dite un raspuns pentru adu1ti
fieeare plan:?a (are elemente
roiectative ).
3. Testul Barron Se dau cuvinte diferite; se solicita I tineret creatie
de creativitate alcatuirea de povestiri. Intereseaza I adulti literara
(1963) tematica, finalurile ~i numarull
scenariilor compuse.
4. T. creativitate Se dau figuri perechi, oarecum/ tineret testeaza
Barron ~i Welsch asemanatoare; se solidta preferinte. I adulti gustul
(1952) Figurile sunt cotate de experti ca artistic
inspirate sau banale. Preferintele
subiectilor se decodifica proiectativ ...
5. T. Ilona creatiile in
Probe nonverbale - raspunsuri I tineret
Barkoszi ~i colab. nonverbale ~i verbale. I adulti desen

J Printre altele, se considera cli instruirea ~colara foarte exacta genereatii blocaje pentru
dezvo!tarea creativitatii.

224
(completari~
rSe dau-labirinte
I dificultati crescande,(tip ellPorteus)
grade de jl

dificultate ~i complexitate implicate in


incruci~arile de trasee ~i cu capcane de
trasee prelungite in continuare.

I Itemi
solici~averbali - solicitari
producerea nonverbale.
de figuri Se
cat mai
numeroase ~i originale.
6.Testul Testul verbal- solicitari nonverba1e. pentru
proiectelor . Se solicita proiecte ~colare (pedagogice) studen
D.P. T. I din domeniul sanitar, din cel urbanistic Ti ~1
I etc. adulti
7. Testul Fodor Itemi nonverbali - raspunsuri adoles
nonverba1e. centi
Se dau 1abirinte eu difieultati creseande studen
la incruci~arile de trasee. ti
Se solicita pro::ucereade figuri. I ~dulti
Itemi verbali - raspunsuri verbale.
Se solicita decoditidiri de metafore §i
producerea de metafore eomplementare.
8. M.Garboveanu 12 tenneni. S-a solieitat sa se elaboreze elevi
A.Onofrei Ia fiecare cat mai muIte comparatii; studen Testul are
dimensiuni ,
Proba generatlv elaborarea de compuneri eu titluri ti creative
metaforica banale (creion, stele), adulti literare
elaborarea a cat mai muite intrebi1ri-
probleme eu Pllvire la "piatra", "foe", I
"aer", "stele", "frunze", "ocean". --1 I

---In eontinuare, yom prezenta un test cu 3 seevente, ca eele mai


muIte teste de ereativitate. A fast elaborat, ca adaptare, dupa testul Selier de
creativitate (eu 0 structura mai complexa). Este folosit Ia Universitatea
Bucure~ti (a fast mult folosit in lucrarile de an, din deceniile 60 ~i 70). A
fost validat la peste 250 de elevi, din clasele VI ~i VIII ~i 320 de elevi, din
clasele IX $i X liceale. Are 3 secvente. Prima secventa este a desenelor de
mai jas, carora se solicita sa Ii se faca completari, spre a ie~i desene cat mai
interesante. A doua secventa salicita cat mai multe titluri la imaginile date,
iar' a treia secventa salicita cat mai niulte cuvinte asociate Jiber, la cele 10
date in test (1 - seara, 2 - ploaie, 3 - mana, 4 - avion, 5 - succes, 6 - tristete, 7
- sfar~it, 8 - abis, 9 - computer, 10 - avian).

225
J 0 6
n
D
0

Intel1Jretarile 1a testu1 UBTS:


In fiecare test de creativitate intereseaza, in primul rand,
originalitatea, faciHtatea $i varietate1l.
In ceea ce pnve§te originalitatea, 5e pome~te de 1a faptul ca §i in
completarea ~i darea de titluri 1a de sene ~i in implicarea de asocieri spontane
cuvinte exista raspunsl.lri banale ~i raspl.lmmri originaie. In majoritatea
cazurilor, faspunsurile onginale sunt mult mai putin numerO,1se decat
banale.
Raspunsurile originale reprezinta originalitatea potentia1a.
Originalitatea se calculeaza dand nota 1 Ie. raspunsurile banale ~i 2 la cde
originale. Cele originale sunt faspunsurile care apar 0 data de doua on, doar
un test sau doua dintre 0 mul!ime de teste acela~i feI, date eel putin
pentm 30 de subiectL
Facilitatea se calculeaza urmarind interpretiirile date celor 16
imagini ale testului ce §-f'I stabilit originalitatea). Daca subiectul a ciat
putin de 14 titluI1, are un lent de activitate interpretativa creativ~L
Dadi a dat de la 14 la 22 de titluri, are ritm mediu. Daca a dat 36 de
raspunsuri, are facilitate mare ~imerita atentie.
Varietatea consta in numarul de raspunsuri diferite date. Daca se
pot diferentia 2-3 teme la cele 15 desene, varietatea 3-4 la cele 18 solicitari
de teste, 2-3 cuvinte similare pe fiecare serie de cuvinte din cele 8, are 0
varietate scazuta. Dadi se dau 5-8 raspunsuri la primul test, 7-9 la al doilea
~i 4-5 la al treilea test (eel de asociatii), creativitatea testata are varietate
mare ~i daca are 15 desene diferite la primul test, 35 la al doilea ~i 36 + la al
treilea, are varietate buna.

UBTS - varianta 1
Varianta pentru adolescente ~i adulte.

....,..

./'
~t:P~~
~
.-r- .

1/f
I~.-1 J' .

\~ dl3~

tJ~8-
J'; ,)L.Y. ()
~o
-
. r!,

Pentru fiecare patratel se vor da mai multe titluri.

227
Testul UBTS - varianta 2
Variante
-
pentru d~sele VI-VIII
;""

Pentru fiecare patratel se VOl' da 3 titluri.


Testn} UBTS - varianta 3
Varianta pentru elevii. din clasele IV -V

3 4

5 6

Pentru fiecare patratel se vor da 3 titluri.

229
Interpretare finala
_F_ac_i_li_ta_t_ea_.
Ritmul rapid de executie Inseam..'1a fantezie vie,
capacitate de improvizare, gasire de solutii, chiar daca nu sunt [oarte bun.e.
Subiectul poate schimba u~or ideile ~i solutii1e. E susceptibil de talent
artistic. Este atras de noutate. Poate profesiunea sau alte conditii sa nu-i
permita sau sa-i stimuleze manifestarile imagistice care sunt folosite ~i in
alte ocazii ale testului'.
Ritmul lent. la 2 din cele 3 exercitii, sugereaza ca subiectul
elaboreaza idee a pe seama unor reflectii sustinute. Se fere~te metodic de
impulsivitate. Are idei retinute ~i mai mult rationale dedit imaginare. Este
uneori intelept. In grup, este adesea moderator mai mult decat animator ~i
trebuie sa fie stimulat de ceilalti.
Ritmul moderat, la secventa eu cuvintele, pune in evidenta rigoare
~i echilibru ale acestuia. Subiectul l~i poate picrde controlul ~i
spontaneitatea.
Varietatea. In genere, eei ce aleg putine teme se angajeaza, de
obicei, in ceea ce Ie place. In acele domenii~ imaginatia este mai activa, ~i nu
poate fi feeunda in alte domenii.
Varietatea medie pune in evidenta legaturi mai diferite ~i
deschidere III sugestii, receptive III nou. Este varietatea cea mai frecventi'i
(medie).
eei eu varietate mare au potential ridicat - care depinde, 1nsa, de
con#nutul ee semnifiea aceasta situatie.
AIle eategorii. Echilibrul dintre polaritatea excesiva ~i dispersie. E
yorba de persoane eu multe subiecte (solutii). Au spirit deschis, put and
imbina punete de vedere diferite, pastrand 0 idee principalS..
Originalitatea. Raspunsuri confomliste Ia doua teste arata ca
subiectul este bine adaptat III grupul din care face parte. Este dispus sa-~i
modifice comportamentul ~i sa-~i adapteze ideile ia situatia prezenta, cal1d
vrea sa se distinga prin idei originale.
Raspunsuri originale la cel putin doua teste inseamna ea poate fi
creator, iipalce independenta In judecata, nu are satisfactie, lnsa, cand
~echeaza. Peate fi total creativ intr-un mediu conventional, risca insa sa
strice haml ce1orlalti. In mundi, vrea antrenamente~i schimbare. Nu suporta
rutina ~i inertia. Ideile iui ofenseaza, lnsa, adeseori simtul comun; ulterior,
este apreciat ~i preluat de altii.

I intrucat a doua secventii este prea obositoare pentru elevi, nu S-3.U efectuat variante.

230
Alte categorii. Combina fantezia eu conformismul, adaptarea ~i
originalitatea. Are incredere in sine ~i are succeseprofesionale favorizate.
Are idei ce sunt personale, fata a fi ceva avansat. Toate aeestea se
raporteaza la cele de mai jos, adica la semnificatia desenelor:
1. Daca deseneaza cifre, figuri geometrice, grafice, harti geografiee,
inseamna tendinta spre abstractizare, mai ales daca se realizeaza prin
mijloace economiee ~i linii dominant duble.
2. Daca deseneaza motive omamentale, decorative, fiinte supranaturale,
imagini simetrizate cu numeroase linii rotunjite, are spirit imaginativ
simetrizat, inc1inatii ~igust estetie.
3. Daca deseneaza fiinte vii, animale, vegetale, flori, fruete are 0 adaptare
larga ~i u~oare nuante pragmatice - u~or egoism.
4. Daca deseneaza vehicule ~i ma~ini, vapoare, avioane, rachete are spirit
tehnic ~itendinte spre evaziune, dorinta de sehimbare.
5. Daca deseneaza obiecte culturale, dirti, tablouri, instrumente muzicale,
sculpturi are preocupari artistice.
6. Daca deseneaza obiecte sportive, rachete, mingi, plase, schiuri etc. are
interes pentru activitati relaxante, este 0 personalitate sociala, potential
activa.
7. Daca deseneaza constructii, case, parti de constructii ~i viaducte, poduri,
uzine, fumale are spirit de sinteza, constructivism, viata potential ferma,
spirit ordonat ~i preoeupan importante in care persista chiar daca exista
dificultati pe parcurs.
8. Daca deseneaza obiecte familiare, jucarii, ve~minte, alimente, vesela are
adaptare mai restransa la mediul familial apropiat, dorinte ~i aspiratii spre
confort, tendinte sodale spre izolare.
9. Daca deseneaza arme de tot felul, revolver, pu~ca, mitraliera etc. se pun in
evidenta tendinte u~or agresive latente, agresivitate potentiala, spirit
independent.
10. Daca deseneaza fiinte umane, personaje, parti de corp, exprima u~or
narcisism, preocupari ~i cuno~tin!e latent erotice, soeiabilitate bazata pe
elemente de aberatii naturale, nu pe colectivitate ~i preocupari materiale.
Dadi sunt caricaturi expresive, exprima atitudini critice pozitive sau
negative.
11. Daca deseneaza mult cer, a~tri, sisteme planetare, nori, stele, ploaie,
evenimente meteorologice, inseamna ca este 0 persoana de~ata de concret,
dar ~iromantism ~i anxietate latenta.
12. Daea deseneaza peisaje, aeeidente de teren, inseamna ea are dorinla de
evaziune :ji solitudine.

231
13. Dadi deseneaza ruine, obieete rupte sau barate, inseamna ea este 0
persoana eu tendin!e depresive.
14. Daca deseneaza alte teme, desenele mcute se integreaza, adesea, la aeest
punct.
Acelea$i caracteristici interpretative se men!in $i pentm titlurile
date sehi!elor de desen, carora trebuie sa Ie dea cate 3 titluri (eele 14 tipuri
de categorii de termeni impliea!i in titluri).
Intereseaza daca eele 3 titluri solieitate pentm fiecare figura s-au
dat in totalitate. Daca da, inseamna ca subiectul are creativitatea potentia1a
de inalt nive!. Daca titlurile sunt sub jumatatea nivelului ereativitatii
. potentiale, este scazut, daca tree de jumatate, niveIul este mediu - daca se
apropie de trei sferturi ~i dupa - tinde spre foarte bun. in afara de aceasta
evaluare numeridi intereseaza dominatia titlurilor date. Tabelul eu
semnificalia desenuIui, prezentat in paginile anterioare este valid sa puna
titlurile date.
Intereseaza, insa, dominantele de titluri, varietatea lor.
Dad titlurile se repeta, inseamna ea subieetul are 0 ereativitate
potenliaia relativ slaba deeodifieata de sensuri ~i semnificalii. De asemenea,
are 0 slaba flexibilitate a creativitalii.
In genere, testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca ~i
problema ereativitatii, de altfel, $i rara indoiala, in primeIe decade ale
aeestui seeol se VOl' eumula progrese semnificative privind creativitatea ~i
valorizarea ei, datorita cre~terii soliciUiriicreativita!ii in viala sociala.
Problemele creativitalii raman probleme deschise ~i foarte de
interes.
Sa nu uitfun ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprinderea
energiei atomice, astronautica, scenariile spatiale virtuale etc. Sa nu uitam
nici faptul ca lntr-un autoturism sunt condensate peste 7-800 de inventii
~i..., rnra indoiala, in viitor VOl' aparea creatii din ce in ce mai sofisticate ...
~i mai interesantestimulative pentru creativitate. Vor fi ±acute astfel de
invenlii peste tot in lume. Goethe a semnalat faptul ea deodata, tara legaturi
personate, exista descoperiri simultane, din ce in ce mai numeroase, in
diferite zone ~i tari ale lumii.

232
CAPITOLULX

PERSONALITATEA UMANA.~I
DIAGNOSTICAREA EI

Vom prezenta, in continuare, mai multe teste de personalitate


clasicemaiimportante.maiales acelea care au deschis drum ~i au suscitat
importante discutii, legate de semnalarea cerintelor sociale carora Ie-au
raspuns ca interventii noi, fie in structura, fie ca strategii de prezentare sau
de pre1ucrare.
Preluarea testelor de diferite grupuri (inclusiv universitare, din alte
tari) se face prin a~anumitul proces de adaptare a testului respectiv. De fapt,
adaptarea pune in evidenta diferitele aspecte de identitate a populatiei la
care se va folosi testul preluat. Adaptarea are aspecte foarte complexe ~i,
adeseori, dificile. Doar in cazul testelor proiective, adaptarea este mai facila.
ExisHi adaptarea testului ~i la populatia pentru care s-a elaborat acesta.
Adaptarea se efectueaza din timp in timp, datorita dezvoltarii implicate"'in
istoria popoarelor.
Adaptarea in alte tari, diferite ca nivel economic ~i de organizare
statala, este mai complicata, deoarece exista diferente mai complexe ~i
structuri aflate in efecte de reflux, care toate solicita 0 mare atentie fata de
iternii testului ce se adapteaza ~i mai ales de nivelul de cultura al populatiei
pentm care se face adaptarea. R.T.S. are efecte foarte importante in diferite
zone ale lurnii, ~i opereaza pe fondul unor structuri de rnentalitati diferite. In
acest din urma caz ~i nu numai, intervine ~i faptul di, in timp, are loc 0
cre~tere a competentelor implicate in structurile personalitatii, inclusiv a
psihologiIor ~i psihologiei, care, ca alte domenii ale ~tiintelor, l~i arnplifica
potentialul, instrumentarea, coeziunea, corelarea ~i gradul de
interdisciplinaritate. Adaptarea unor teste sau dezvoltarea de noi variante
;ine de foarte multe alte aspecte pe fondul celor la care ne-am referit mai
sus.
Testele de personalitate sunt ca instrumentare, objective ~i
stmctura, de mai multe feluri. Ca obiective, sunt uni sau bidimensionale ~i
multidimensionale. Continutul lor se refera, tematic mai ales, la 0 sene de
problerne complexe, cum ar fi: adaptarea, structurile formative ~i de prim
ordin ale intereseior, implicatia latenta a atitudinilor in comportarnente ~i

233
mentalitate (dorintele ~i aspiratiile legate de atitudipj ~i de interese),
temperamemul eu activismul sau specific ~i caracterul in care se
condenseaza structuri evaluative ~i controlul personal al conduitelor, gradul
lor de moralitate ~i adaptare la cerinte1evietii ~i la conditiile existentiale.
o alUicaracteristica importanta a testelor de personalitate se refera
la faptul ca unele sunt analitice, mai ales cand se refera la 0 singura
caracteristica de personalitate (sau la doua sau trei). In astfel de cazuri,
itemii testului patrund in profunzime §i sunt saturalii in toate caracteristicile
potentiale ale structurii de personalitate implicata in analiza diagnostica.
Structura complementara este cea sintetica. Testele proiective fac parte din
. aceasta categorie. Practic, aceasta categorie de teste a fost adesea criticata,
de fapt nu din cauze reale, ci mai ales datorita modului de a fi interpretate
raspunsurile pe care Ie provoaca, raspunsuri ce sunt, de fapt, mai profund
reprezentative pentru subieetul testat. Critieile se fae, de obicei, din cauza
capacitatii experimentale mai putin dezvoitata ~i sensibila a unor psihologi,
persoane care folosese testele de personalitate bazandu-se nu amt pe studiul
persoanei, ci pe eel al cotatiei psihometrice (mai ales) ce Ii se ofera odata eu
testul.
In genere, testele de personalitate se pastreaza in dosarul psihologic
§i/sau in baterii de teste implicate, mai ales in testele legate de ruta
profesionaIa, ~colara ~i sociala. Acest procedeu (al eonstruirii de baterii de
teste) s-a nascut, de asemenea, din necesitate. Fara indoiala, latent orice
persoana ~tie ea daca se duce intr-o padure sau intr-o statiune balneara, sau
intr-o excursie intr-o aWitara, cu un grup de persoane, aeestea vor exprima
o mare diversitate de opinii. Alteeva va observa in situatiile deserise, un
biolog, un medic, un arhiteet, un sociolog, un psiholog, dar ~i un economist,
inca din primele ore. in esenta, aeeasta insearnna di profesiile genereaza un
camp de interese de prima §i pennanenta atractie (este doar componenta cea
mai complexa a mediului de apartenenta). in acest context, s-a nilscut ~i
neeesitatea de a se construi batedi de teste ~i necesitatea de a implica in
aceste baterii diferite teste de personaHtate, dupa necesitati ~i mai ales
nevoia de a crea, prin testul respectiv, 0 provocare legata de domeniul ~i
structurile existentiale ce-i sunt mai mult active subiectului in fiecare zi ~iin
fiecare cUpa. ~i problema tulburarilor de personalitate se implica in aceastii
meditatie. De altfel, efectuarea D. S. M.-urilor1, ca studii de control ~i

1 Prill D.S.M.-uri se analizeaza 27 de tipuri de tulburari psihice, implicate mtr-o foarte mare
cantitate de teste.
revizie a testelor de mare circulatie au in vizor mai ales testele din aceste
categorii.
Revizuirile de teste inseamna perfectionarea lor. Fara indoiala,
dezvoltarea foarte rapida a progreselor sociale, circulalia tot mai
perfectionata ~i comunicarea tot mai facila, precum ~i marile progrese a
posibilitatilor de a putea vizita arice tara straina, orieat de Indepmata, a
creat 0 aha structura umana de personalitate. Din ee In ce mai multe
persoane vorbesc doua sau mai multe limbi (etnicii printre allii), dar Incepe
sa creasca numarul persoanelor care vorbesc sau eel putin consulta luerari ~i
informatii in tot mai multe $i diferite limbi.
Fiecare test sau baterie de teste folosite, fac din psihologul care Ie
folose~te un specialist potential, care incepe sa intuiasca aspectele
importante ale testului ~i bateriei, sistemul de liage efectuat in baterie ~i in
interpretarile date ~i sugerate ~i Incepe, apoi, sa intuiasca $i aspectele fragile
ale testului sau bateriei. Atunci devine de fapt specialist.

ATITUDINEA SUBIECTILOR IN FAT A TESTELOR DE


PERSONALIT ATE

In genere, in fata testelOf de personalitate (excluzand cele


proiective), subiectii au 0 atitudine mai deosebita, care se manifesta prin a se
prezenta earn cum cred ca ar dori eel ce-i investigheaza. Acest fenomen
intra in categoria ~a-numitului "efect de fatada". In mod general, Inseanma
J:ncercarea de a se prezenta intr-o lumina favorabiUi. Aceasta conduita are
eel putin trei nuante.
Prima, de a se manifesta ~a cum, in genere, ar trebui sa fie.
A doua manifestare ar fi sa para ci'ieste la fel eu eei de varsta Iui.
In al treilea rand, ar vrea sa para a!?a cum este .vazuta pozitiv 0
penmana ell statutul sau. In aceste cazuri, se manifesta efectul de buna
reputatie. Acest efect se deosebe~te de celalaIt, deja descris, prin faptul ca la
toti itemii testuIui, subiectul da raspunsuri la fel de bune. Nu numai ca
informatiile date de el sunt putine, dar prin ele se aduna prezentarea de
caracteristici mai accentuate sau mai putin accentuate pe care ar putea sa Ie
aiba.
o a11acategorie de subiecti dau raspunsuri prin care vor sa atraga
atentia. Acesta este raspunsul de "originalitate". "Efectul de originalitate" se
exprima ceva mai rar decat celelalte, ~i mai mult la adolescenti. In fine,
exista ~i "efectul de convenienta", care se exprima prin raspunsuri ce ar

235
trebui sa existe la a personalitate model din categoria testata ~i care este
activ in viziunea expeqilor ~i a oricarei autoritati.
Clasificarea testelor de personalitate
o c1asificare pe categorii a testdor de personalitate ar fi: teste de
adaptare, teste de atitudini ~i asoiratii, dorinte, idealuri, teste de interese
(vocationale ~i profesionale) ~i teste temperamentale $i de caracter
(moralitate). in acestea sunt implicate ~itestele proiective.
Cea mai complexa §i mult discutata metoda de testare a
personaliHitiia fast, dupa cum am mai afirmat, aceea a testelor proiective,
care au fost, illsa, mult folosite Cll 0 mare varietate, care s-a dezvoltat fcarte
mult in timp. In fine, testele multidimensionate $i cele ce au in atentie
problemele patologice constituie, de asemenea, categorii numeroase de
teste de personalitate. Exista obligatia psihodiagnosticianului de a avea in
orice dosar psihologic, in afara de observatii, date biografice, anamneze,
interviuri $i teste de inteligenta, aptitudini $i corelarea acestora cu teste de
personalitate. Mai mult decat atat, s-a instaurat $i in psihologie, ca ~i in
medicina, dupa modelu1 acesteia din urma, necesitatea de a avea in juru1 a
10 probe pentru a considera cazul bine investigat. I In acest context, s-a
I dezvoltat "metoda analizei de caz" ca 0 metoda foarte importanta, chiar daca
I aceasta este de fapt analiza rezultatelor in contextu1 organizarii profilului
I psihologic a1 unUl subiect ~i a deciziilor privind situatia $i implicatia
I subiectului in structurile sarcinilor de competente ~i a prognozei testului
folosit pe acest plan. Nu trebuie ignorat faptu1 ca personalitatea este
I structura psihica generala ce trece prin cele mai numeroase schimbari in
decursul vietH, sub influentele ~i permanenta bombardare a evenimentelor la
care trebuie sa se adapteze: familia de apartenenta, profesiile (~coala),
tensiunile crizelor economice, politice, nationale, sodale, insuccesele,
accidentele etc.

TESTELE DE PERSONAI .•IT ATE. DE ADAPT ARE

Unul dintre primele teste de personalitate este testul K S.


Woodworth P.D.S. (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens
folosit in timpul primului razboi mondial, in Europa, pentru depistarea
persoanelor eu anomalii psihice din ranout tmpelor ce mergeau pe front
Prima data a fost aplieat 1917. Chestionar..lla fost revizuit de numeroase
on pana s-a ajuns VainaJl1a''IV oodworth-Matthews, varianta ce a avut 0

IDe Sf) testeazli T.R. pe ="1


mai mare 1ongevitate. Chestionam1 are 76 itemi care se refera.la 200 de
simptome, incepand eu emotivitatea simpHi ~i eontinuand eu tendinte de
psihastenie, obsesii, tendinle schizoide, paranoide, depresive, ipohondriee,
impulsive, epi1eptice, instabilitate $i tendinte antisocia1e. In eotatie, se dau
note diferentiate, punandu-se in evidenta gradu1 de anormalitate a1 acestor
tendinte, grad scazut $i foarte scazut a1 acestor caracteristici 1a persoanele
sanatoase psihic, ~i grade1e 1a care tendinta devine secventa pat010gica a
structurii personalittltii. Chestionarul Woodworth este de adaptare. A fost
validat pe 2 000 de persoane norma1e ~i pe un lot de nevrotici. Dupa cum am
mai spus, s-a folosit $i In variante mai noi, perfectionate. In vederea
construirii acestui chestionar, s-a stabiEt 0 1ista de simptome ce au fost
incluse In intrebari 1acare se solicita raspunsuri da/nu.
Initial, au fost 116 itemi In chestionar, dar treptat s-au retinut doar
acei la care s-a dat un raspuns semnificativ, cel putin de doua ori in grupul
psihonevroticilor. Printre variantele elaborate, mai raspandita a fost varianta
Woodworth-Cagy, dar mai ales varianta Woodworth-Matthews P.D.S., la
care ne-am referit deja. Au existat $i tentative de a face variante pentru eopU
eu tendinte de1incvente. Former Woodworth-Matthews este varianta pentru
tined ~i contine intentia de a stabili structura tendintelor, masurarea
emotionalitatii, a fragilitatii ei, pentm a se putea organiza proiecte de
restabilire a emotivitatii $i personalitatii.
Ii Chestionaru1 pune in evidenta inadaptarea datorata patologiei
personalitatii.
Un alt instrumentar psihodiagnostic apropiat de testul Woodworth
este Chestionarul Cornell Index, alcatuit de un grup de psihologi §i psihiatri
de la Universitatea Cornell. A fost elaborat In timpul celu! de-al doilea
Tazboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de
frica, a11-xietate,modifican anonna1e de dispozitie, sensibiHtate accentuata,
neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice etc. Chestionarul are
101 itemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului diteva intrebari de
oprire. Raspunsurile nefavorabile la 'intrebarile de oprire indue (indiferent de
modul de completare 1a eelelalte intrebari) necesitatea unui examen
psihiatric mai complex. Metoda este utila, mai ales in situatiile de triere a
persoanelor eu tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta..
Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru barbati. A fast folosit preferential
In Franta.
e S.R.A. Inventory este un chestionar de adaptare $colara. Are 296
de itemi, c1asati in 8 sectiuni: 1. adaptare ~colara, relatii cu profesorii,
atitudine fata de metodele de lucru, atitudine fata de examene; 2. aspiratii

237
profesionale ~i atitudinea fata de propriile aptitudini; 30 caracteristici
generale; 4. conduite fata de gmp ~i in grup; 5. adaptarea in familie; 6.
raporturile eu ceUHaltsex ~i adaptarea In aceasta privinta; 7. sanatatea,
atitudinea fata de aspectele ei; 8. atitudinea fa~ade viata, morala, filosofie §1
religie etc. Itemii testului solicita, pe Hlngaanaliza, §i autoaprecieri - ceea ce
poate genera §i raspunsuri de ifl.nobilare a imaginii de sine (mai ales in
sectiunea 2.a). Exista ~iun grad de proiectie.
• Chestionarul de personalitate al Iui Thurstone are funclii
psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin eei 140 itemi pe care Ii
formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapidWili ill
activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta ~i in aspectul corporal gelleral
(musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate ill luarea ~i realizarea
deciziilor, (D) dominanta, prezenta ~i prestanta, Insu~iriactive care 11impun
ca. lider, (E) stabilitate emotionala, (8) sociabilitate, (R) flexibilitate.
Trasaturi1e de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui
profil psiho1ogic complex al personalitatii. Acest chestionar seamana,
oarecum, cu chestionaru1 Woodworth ~i are ill obiectiv adaptarea.
Chestionarele cu astfel de obiective sunt puternic dezvoltate. ExisHi 0 mare
inrudire llltre chestionarele de adaptare $i cele de socia1izare.
• Un alt ehestionar reprezentativ este eel de relatie illtte parinti si
copii, gradul de adaptare reciproca. A fost efectuat de J. Nawell, J. Lu
Meres, E. Bene ~i Antony. Chestiollarul sondeaza adaptabilitatea 1a mediul
de familie a1 copilului, ~i cum vede e1 adaptarea familiei 1a cerillte1e lui,
inciusiv genul $i gradul de perrnisivitate3 interre1atiile ~i bunavoinla illtre
membrii familiei.
Bineinteles, testul este oarecum depa§it in numeroase tari in care se
dezvolta. Tot mai multe cupluri traiesc ani de zile lara sa se casatoreasca.
Totu$i, este reprezentativ pentru 0 problema importanta. De altfel, existS.
numeroase teste cu acest obiectiv (relatiile copii-parinti).
@ Testulde rationamente morale (MCS), de Anthonv Klay,
cuprinde 0 serie de cartona~ecu texte scurte. In fiecare cartona§ se solicita 0
apreciere morala. Testul apEca regula gradarii in comp1exitate a
caracteristicilor morale pe care Ie prezinta (in fiecare caz alteleY. Se solicita
subiectului sa ordoneze cartona9ele in functie de gravitatea pe care 0
prezints.latura moralS.implicata in cartona~e.

I Regulile morale soot cele admise de societate, 1.'1 conduite, h'1tr-o perioada (prill legislatie
~i religie), dar ~i ill decursul se(;o!'elor, chiar daca apar schimbari, ele alimenteaza ~i
controleaza mentaHtatile.
Structura morala a personalitatii se manifesta In toate relatiile
I
. 1e .
SOCIa
Chestionarul Cannen Camilleri este un ehestionar ell raspunsuri
@

deschise ce trebuie date la povestiri mici care solieWi atitudinea intr-o serle
de probleme privind emanciparea femeii din tarile in curs de dezvoltare.
Dam un model de item: un sot vine acasa ~i 0 vede pe sotia sa ph1ngand. 0
intreaba: "Ce ai? De ce plangi?". Sotia raspunde: "Femeile trebuie sa iasa la
cinema cu sotii lor ~i sa se plimbe". Sotul raspunde: "Daca te iau eu mine,
ce vor spune prietenii mei?". Sotii nu au ~tiut ce sa faci:i? Tu ce ai face in
locullor?
Dupa cum se poate lesne ohserva, povestirea pune in evidenta
dificultatile de adaptare la noHe aspecte privind interrelatii1e sociale
stratificate $i cele ce se solicita, dar in acela~i timp solicita conversii de
conduite ~i de atitudini inca nestabilizate social.
• Un alt test, Bernreuter· Personality Inventory (1931), are ca
obiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice, trasaturi de autosatisfactie,
autoeficienta, trasaturi de intra- ~i extraversie, incredere in sine ~i
sociabilitate. Are 125 de itemi.
e Chestionarul lui C. Rogers. denumit ..Money Problem Check
List", este foarte mult [olosit. Se refera la probleme de adaptare economica
mai complexa, privind $i cunoa$terea valorizarii prin monede a preturilor.

Chestionarele de atitudini
Chestionarele de atitudini sunt saturate in situatii §i provoaca, in
acest fel, conturarea unor pozitii fata de situatiile prezedtate. In masura in -
care interogatiile nu se refera la propria persoa.l1a, ci la opiniile ell privire la
alte persoane~ testele au 0 impregnare proiectiva re1ativa ~i dau rezultate
bune.
@Scala intervalelor aparent egale de atitudini a lui L.I. Thurstone ~i
E.]. Chave (1938) a aparut Ia un an dupa studiuI lui Thurstone privind
posibilitatea de masurare a atitudinilor. Scala are raspunsuri gradate pentru a
pune in evidenta intensitatea ~i rolul atitudinilor implicate in structura
personalitatii. Raspunsurile sunt ~i ele gradate pe 0 scala de valori de
intensitate pentru fiecare item al scalei. Itemii sunt saturati in solicitari de

I Exista pentru fiecare persoana 0 ,Justitie mterioara", in care aqioneaza sentimentul


vinovi'iTiei pentru mcalcarea regulilor justitiei sociale. Culpabilitatea nu este l'nsa
intotdeauna proportionala en gravitate a gre~elii comise. In ,justitia interioara" exista ~i
avocatura ell pledoarii privind culpa.

239
opinii legate de viata concreta, cum ar fi divoqul. Scala are, in total, 22 de
itemi. Deoarece instructajul ciat subiec}ilor li posteaza In pozitia de a fi un
fel de judecator, scala se considera de opinie ~i de ,juriu expert". Ca atare,
este scala de adaptare, dar ~i scala de atitudini 1•

Alte teste sf scale de atitudini


• Scala Guttman L. Scala este de analiza a atitudinilor fata de
rasism. Solicita aranjarea in ordine ierarhica ~i corecta a atitudinilor in astfel
de probleme. Bineinteles, problema rasismului incepe sa aiba 0 tendinta de
democratizare in viata sociala modema, dar ~i de manifesffiri sociale
violente, nu numai in opinii.
;}Scala de atitudini a lui O. Klinebem. Diferenj:iaza5 caracteristici
ale atitudinilor, precum: direclia (exprimata In Insm;irea de a opta perrtru 0
opinie sau aHa), gradul (caracteristicile generalitiirii atitudinii respective),
intensitatea (prive~te nivelul pana la care atitudinea respectiva este
importanta), coerenta (se rcfera la corela!ia dintre atitudinea exprimata ~i
conduita de fiecare zi), eficaeitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune in
evidenta).
• Scala de atitudini Lickert cuprinde itemi saturati in solicitari de
atitudini foarte diferite ~i solicita raspunsuri la alegere din 5, intre aspectele
de favorabil $i nefavorabil date de subiectul testat. Se trece 111 sistemul de
evaluare a raspunsurilor de la aprobare 1a dezaprobare totaHl, la mijloc
aflandu-se indecizia,
@ Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanata.tii,atitudinile fala de

satisfactiile imediate~fata de bani, fata de prestigiul social ~i fata de munca.


Raspunsurile sunt 1aa1egeredin 3, Strategia testului este mai deosebiti1,Are
un chestionar 1a alegere, unul ell obstacole (6), eu dite doua raspunsuri 1a
alegere, 1?i6 chestionare ell dite 3 itemi, fieeare eu raspunsllri 1aalegere din
5 alternative.
@ Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus
(1925). Ulterior, a fast imbunata1itade dheva od 10 ani, ~i din nou dupa
1982. Fonna revizuita de Doog (in 1935) ~i de Crispi (In 1944) a fost de mai
mare circulatie. Masoara atittldinile fata de difurite grupuri, etnii, religii 91
popoare. Cuprinde 5 feluri de evaluari de atitudini incorporate in itemii

I Postura de ,judecator interior" sau de membru a! ,Juriu!ui interior" este tot mai mult
consideraHi ca fHnd 0 structura a supraeului. Hesnard (neofreudian) se refera la existen'(:a
unul univers morbid al gre~emoL lmpllcatia religiei ~ia le;gislaturii alimenteaza ideea IUl
Bergson privind moral a deschisa ;;i morala inchisa,
scalei. Scala este alcatuita sub forma unui tabel In care se tree pe verticaHi
diferite grupuri etnice ~i religioase, iar pe orizontala se afla propozitii
saturate in evaluari gradate, privind distantele potentiale fata de aceste
grupuri etniee, l11cepand eu cele de mai mica distantare afectiv-atitudinala,
in ordine crescanda. Pe primul loc se pune distanta sociala de atitudine a
acceptarii ca rude, ca pdeteni, ca vecini, a unor persoane ce se afla pe
aceea~i strada, ca persoane ce lucreaza tara probleme evidente in aceea~i
intreprindere, ca cetatean al tadi, ca turist. Aceste distante permit sa se
stabileasca distante1e de acceptare a celui ce completeaza testul fata de
grupul social in cauza, atitudinea de acceptare sau de respingere, gradul de
tensiune al acestei atitudini. In final, se pot calcula tolerantele, diferentele de
toleranta dintre diferitele grupuri etniee ~i rejectia, felul ei de exprimare ~i
implicit cea de motivatie (se exprima mai ales in acceptarea doar ca turist
sau prin lipsa de raspuns la itemi). In ansamblu, validitatea, fidelitatea ~i
sensibilitatea scalei sunt bune. Se aplidi pe adulti ~i adolescenti. Atitudinile
solicitate sunt saturate emotional ~i au un mare grad de subiectivitate in
solicitari. Implica $i gradul de mentalitate mai larg legat de teritorialitate,
identitate. Raspunsurile sunt influentate ~i de politic ~i de jocurile politice.
ill Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile
posibilitati ~i performante. Se prezinta subiectului foi eu sarcini de a rezolva
diferite secvente de probe care solicita unele perfomlante. Intr-o prima faza,
subiectul este solicitat sa priveasca problemele primei secvente a testului ce
i i
se ofefa spre rezolvare ~i sa evalueze daca va putea sa rezolve ce se cere
~i in cat timp. Se noteaza cele ce afirma subiectul $i apoi se cronometreaza
rezolvarea ~i timpul TR. I se aduce la cuno~tinta subiectului rezolvarea din
punctul de vedere al corectitudinii ~i al timpului. Urmeaza a doua etapa
sirnilara, apoi a treiao Prin aceasm strategie de testare se sondeaza, pe de 0
parte, performantele efective, iar pe de aha parte aspiratiile, evaluare a
propriilor performante potentiale ~i ajustarea lor pe parcursulintregului test,
prill evolutia perfonnantelor, ciar mai ales a evaluarilor date de subiect eu
privire la perfonnantele sale potentiale pe secvente. Este un test de atitudine
fata de sine.

Chestionare de interese
9 Chestionarul de interese profesionale, allui J. Fonteigne. Vizeaza
opinia pa..rinti1or, privind interesele profesionale ale tinerilor (puberi sau
adolescenti), Vizeaza, de asemenea, caracteristicile intereselor diferentiale,
de competentele ~coiare, dar ~i de interese extra;;colare
(coleqionare). Are 12 itemi ~i a fost daborat, mai ales, pentru tineri de 12-
14 ani.
III Chestionarul vocational Strong. Chestionarul a avut, in prima
forma, 400 de itemi vocationali ~i avocationali pentru difente profesii
(biolog, inginer, aviator). Se adreseaza adolescentilor ~i se solicita
raspunsuri la alegere din 3, care au fost date ( ,,imi place", "imi este
indiferent", "nu-mi place"). Testul pune in evidenta structura
multidimensionala a intereselor. Abordeaza, empiric, problema vocatiiior ~i
a profesiunilor, ~i pune In evidenta atractivitatea diferentiata a profesiilor. A
fost mult folosit, existand revizii ale testului. Strong a alcatuit ~i 0 harta a
familiilor de interese. S-au efectuat numeroase chestionare inspirate de eel
allui Strong.
\ll Chestionarul Kuder. Testul abordeaza interesele din optica
analizei factoriale. Are in vizor identificarea intereselor profesionale,
persuasive, artistice, literare, muzicale, dar ~i interese fata de servicii
sociale. Pentm fiecare item se solicita raspunsuri la alegere, din 3, gradate.
Chestionarul are variante, din care cele mai folosite sunt Kuder Preference
Record ~i Kuder Vocational Recordl•
e Chestionarul Lee Thorpe de interese ocupa~ionale are in atentie
problemele intereselor profesionale, dar spre deosebire de chestionarele-
teste Kuder ~i Strong, Intrebarile din chestionarul Thorpe au 0 mai mare
antrenare a judecalii logice, in alegere. Subiectul trebuie sa indice, prin
raspunsuri, acele ocupatii ~i profesii pe care Ie prefera dintre cele prezentate
in chestionar.
• Chestionarul Lacerbrau (1965) se adreseaza copiilor de 10-12 ani.
Este centrat, mai mult, pe ocupatii tefu"1ice,intelectuale, sociale, sportive etc.
In cadrul fiecarni grup de interese, se prezinta preocupari practice ~i
teoretice. Chestionarul are 72 de itemi. Se pune in evidenti3., prin acest
chestionar, §i structura multilaterala a intereselor ~i ocupatiilor. Se acorda 2
puncte pentru ocupatiile preferentiale, 1 punet Ia activiti3.tile din chestionar
nealese ~i 0 puncte pentm activitatile respinse, fapt ce pennite stabilirea
campului ocupational al subiectului, largimea Iui ~i diversitatea de profil
ocupational.

I Dezvoltarea a numeroase profesii noi foarte avansate, mal ales cele legate de
computerizare, dar ~i de astronautica, de energia nucleara, ori cele ale spapului virtual etc.,
au recut sa existe un ritro alert de modifican ale testelor ~i chestionarelor vocaponale ~i sa
creasca numarul centre lor de wJegistrare ~i oficializare a diplomelor de inven~ii, chiar dacl.i
acestea se schimM mereu. Intr~un autoturism modem SUilt peste gOO de inventii, mtr-un
avion sunt cateva mii etc.
Testele de structuri vocationale
, sunt folosite frecvent in asp.
~ Chestionarul Edwards are 0 strategie ceva mai complicatit De
altfel, a fost $i este inca mul! utilizat In diferite baterii de teste. Contine 240
de itemi eu raspunsuri perechi. Dupa un timp, itemii se repem (uneori eu alte
euvinte), fapt ce permite 0 comparare a raspunsurilor. Chestionarul S-(l
construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferite
activWiti vocationale $iavocationale. In testul Edwards, intrebarile au
aspecte atractive. De pilda, se Intreaba.: Ce W place mai mult?
a) Sa vezi un western?
b) Sa calatore$ti?
c) Sa completezijumalul clasei?

Chestionarele de temperament
@ Problemele diferentelor temperamentale au atras atentia
filosofilor, mai ales din timpuri Indepmate. De eirculatie, de multe seeole, a
fost clasificarea temperamentaHi a 1ill Hippocrates (460-377). Hippocrates a
fost In antiehitatea greaea un erudit eu intenlii active de a separa medicina
de magie, mai ales, dar $i de religie. L-au interesat bolile mintale, dar ~i
caracteristicile tipologice umane implicand in conditionarea lor facton
fiziologici, climatici $i sociali. Preocupat de boli mintale, a incercat sa
creeze un cadru explicativ dezvoltarii diferen!iale a oamenilor ~i s-a oprit la
4 umori sau cauze provocatoare, nu numai de diferite boli, dar ~i de
exprimarea temperamentului uman. In acest sens, a considerat ca prezinta 0
importanla deosebita: sangele, flegma, bila galbena ~i bila neagra.
Dominatia uneia sau a alteia dintre acestea provoaca structuri
temperamentale diferite. in acest context, s-a conturat teoria eelor 4 structuri
temperamentale. Tipul sanguin, tipul colerie, tipul melancoHc ~i tipul
flegmatic. Colericul are 0 dominatie a bilei galbene, melancolicul a bilei
negre, flegmaticul a flegmei, iar sanguinul a sangelui. Galenus a preluat
tipologia temperamentalii conturam de Hippocrates ~i, ill perioadele mal
modeme, . Pavlov a efectuat 0 tipologie legata de ANS (activitatea
nervoasa superioarii), in care a L.'11pHcat terminologia $i descrierea tipologica
a IUl Hippocrates din respect pentru marele fiziolog al antichitatii.
Q fuologia Iu! Kretschmer Ernst (1888-1964). Prin anii 1930, §-a
centurat ~i a clevenit de mare interes tipolegia Iui Kretschmerl. Psihiatm ~i
gennan, Kretschmer a facut 0 tipologie biometrica, corporal a, pe
ce:!.'ceiilri11 260 de bolnavi psihic pe care i-a supus unor masuratori corporale

iE Kret5chrner, Korperbau una Caracter, Spr1I1ger Verlag, Berlin, 1930.

243
foarte complexe ~i meticuloase. L-a interesat tipul constitutional dominant,
aflat in diferite feluri de maladii mentale. A pomit de 1atipul picnic (mic de
statura), tipulleptosom longilin ~i tipul atletic (muscular, de starura medie,
corpolent), 1a care a adaugat tipul mixt, combinat. A pamit, deci, de la a
interpretare cauzaHltrimodala pe care a modificat-o 1aa X-a editie a lucrarii
sale Koerper und Karakter, dupa ce a adaugat rezultatele cercetarii pe tl1ca
4 000 de cazuri. Leptasomul longilin are umerii drepti, este slab, are
pantecele tras, piele uscata, cu aspect anemic. Din punet de vedere
psiho1ogic, este putin sociabil, rezervat 9i taciturn, interiorizat $i poarm
denumirea de schizotim. Cdnd trasaturi1eschizotimice devin mai pregnante,
acesta devine schizoid. Schizofrenia 'este maladia cea mai frecventa 1a
aceasta categorie de subiecti. Picnicul este de statura medie, are fata larga,
gatul scurt ~i masiv, il1fundat intre umeri, are torace slab ~i bombat ~i
pantece gras. Acesta este in conceptia iui Nicolas Pende brevilin. Exista
brevilini stenici ~i astenici (eu tonus scazut). Semnificativ, 1aacest tip, este 0
tendinta depresiva accentuata, datorata unei instabilitali emotive ~iunei !ipse
de vointa. In conceptia Iui Kretschmer, acesta este tipul cic1otimic.
Intensificarea trasaturilor in directia descrisa mal sus trece prin faza cicloida
intermediara. Tioul atletic are 0 statura mij1ocie, este bine consolidat, are
umeri puternici, torace lung, corp muscu10s ~i putemic. Tendintele acestui
tip sunt spre epilepsie. Din punet de vedere psihologic, atleticii sunt
persoane lente, mai ales in gdndire ~i eu 0 oarecare viscozitate mintala. In
/
fine, displastieul prezinta caracteristici combinate in functie de structura
I combinatorie eu ~iintre tipurile descrise rnai sus.
I
I @ Tipologia Iu! Connan. L. Cormanl a utilizat in descrierea
I !ipologica fata, ca fiind cea mal sensibila carte de vizita a personalitatii.
Incarcata de expresivitate, a..rmornzataeu vorbirea ~i structurile complexe ale
intercorelatiilor situationale, fata este cea mal angajam structura a fiintei
I
umane care se exprima mereu. Fata are trei etaje, care reprezinta rezumatul
I corporal :?i eel a1 earacterului. Etajul iirteriOIse refera la bilrbie ~i gura ~i
I reprezinta viata instinctiva, etajul din mijloc este reprezentat de nas ~i
pornetii obrajilor, in care se condenseaza structura afectiv~sociala,iar etajul
I
superior, fruntea, se refera la viata spiritual-intelectuala. Exista fizionomii
faciale dilatate ~i retractate. Cele dilatate, pun in evidenta caracteristici
I adaptate la condiliile vietii, expansive - realiste. Fizionomiile faciale
retractate corespund caracterelor lipsite de vitaiitate, dar adesea originale.

11. Connan, Noveau manuel de morpho-psihologie, StaIts, 1967.

244
in timpul vietH, procesul de dilatare ~i retract are se realizeaza
conform unor reguli complexe, trecandu-se, in esenla, de la fata dilatata pe
toate dimensiunile, specifica Intotdeauna copiilor mici, la fata tot mai
retractata proprie persoanelor In varsta.! In genere, trasaturile vii ~i stenice
caracterizeaza persoanele active, trasaturile nemobile se intalnesc mai
adeseori la persoanele pasive. Mimica expresiva pune In evidenta 0 bogata
viata interioara, excesiv de vioaie, dar atrage atentia ~i asupra unor conflicte
~i emotivitati excesive, uneori. Complementar, mimica neexpresiva este
reprezentanta pentru lipsa de bogatie interioara sau excesiva reticenta ~i
introversie. Au importanta ~i proportiile eelor trei zone ale fetei, dominatia
uneia sau a alteia. Dimensiunile mai mari ale Partii inferioare (barbia ~i
gura) indica 0 dominatie relativa a vietH instinetuale, conduite nu totdeauna
rationale, egocentrism ~i 0 oarecare viata mai libertina. Dimensiunile
proportionale, mai mari ale Partii mijlocii, pun in evidenta 0 bogata viata
sociala ~i profesionala, complexa ~i incarcata, adeseori de viata interioara.
Partea superioara a fruntii, mai dimensionata, pune in evidenta 0 viata
dominant intelectuala. Fruntea bombata mare indica expansivitatea, bogatie
de combinatie a inteligentei cu afectivitatea. Fruntea data pe spate implica
aptitudini creative. Fruntea dreapta ~i vasta pune in evidenta viata interioara
foarte bogata, spirit meditativ ~i enciclopedist.
Tipologia lui W.S. Sheldon.2 S-a conturat sub influentele tipologiei
lui Kretschmer. Sheldon a subliniat ea tipologiile pure sunt foarte rare.
Organizarea tipologiei lui Sheldon a pomit de la sublinierea faptului ca
exista 3 sisteme importante ale organismului, ~i anume: sistemul visceral,
sistemul muscular ~i sistemul nervos. Daca domina sistemul visceral
(viscerotonia), este yorba de tipul endomorf, dominatia sistemului muscular
este specifica tipului mezomorf, iar dominatia sistemului nervos
caracterizeaza tipul ectomorf. Endomorful este re1atlv asemanator tipului
picnic, descris de Kretschner, ectomorful este asemanator tipului leptosom,
iar mezomorful tipului atletic.
'" Tipologia lui LP. Pavlov (1849-1936). Ivan Petrovici Pavlov,
neurolog ajuns de renume din 1902, cand la un congres de medicina3 a
expus, pentru prima data, teoria numita de el a "reflexelor psihice" ~i a
primit, in 1904, Premiul Nobel pentru contributia adusa in investigarea

1 Pentru testul Corman observapa este foarte importanta pe 0 perioada de completare a


testului pe timp de 0 ora minim.
2 W.R. Sheldon, Les varietis de la constitutions physione de l'homme, P.U.F.,l950 ~i Les
varietis des temperamente, P.U.F., 1950
3 Primul congres de medicina, 1902,

245
rolului factorilor glandulari ~i neuronali in digestie. A adus mall. contributii
psihologiei, creand prin teoria reflexelor conditionate suportul fundamental
al adaptarii culturale ~i mai ales teoriei invalarii. Reflexul conditionat este
considerat unitatea de masura in teona inviitarii (fenomen subliniat de E.R.
Hilgard, Gordon H. Bover, 1974, adaptat mai devreme de behaviori~ti ~i
apoi de total a acceptare). Pe de aha parte, teoria celor doua sisteme de
semnalizare a creat 0 legatura de mare importanta intre psihologie ~i
lingvistica.
Tipologia lui I.P. Pavlov.

31 4

Cele 4 tipuri fundamentale: 1. melancolic; 2. coleric; 3. flegmatic;


4. sanguin, descrise de LP. Pavlov.

La acestea, se adauga aportullui J.P. Pavlov In problemele tipologiilor, deci


a personaliHitii diferentiate. Referindu-se la 3 insu~iri ale sistemului nervos:
mobilitate, forta $i echilibru, ale proceselor de excitatie ~i inhibitie, J.P.
Pavlov a delimitat 4 tipuri temperamentale, carora le-a dat denumirile din

246
tipologia Iui Hipocrate, ca implica#e intr-un mare respect al istoriei
tipologiilor, stimulata in antichitate de ditre Hipocrate.
Clasificarea tipologica a lui Landsteiner ~i Leon Bourdel (1965).
«II

Ace~tia au efectuat 0 tipologie pe baza grupelor sanguine. In special,


Bourdel a fost interesat de relatia posibila dintre grupeIe sanguine ~i
temperament ~i a obtinut rezultate sernnificative pe acest plan, fapt ce a
contribuit la consolidarea psihologiei diferentia1e ~i la adancirea
problematicii complexe a structurilor personalitatii in care se constituie 0
unitate actionala ~i functionala relativa ~i specific~. In acela~i timp, a creat 0
noua optica in aceste doua domenii.
iD Tipologia abisala a lui S. Freud (1856-1939). Renumitul psiholog

vienez a avut preocupan ~i pentru problemele diferentierilor tipologice.1 A


diferentiat 3 tipuri, primare, referindu-se la cele 3 instante importante,
implicate in analizele sale psihologice ~i anurne: 1. Instarlta pulsiunilor
instinctive (sinele), 2. Instanta subiectului incon~tient, ~i 3. Instanta
conduitelor motivate social. Combinatiile acestor instarlte dau na~tere, dupa
S. Freud, la 3 tipuri ill care se implica dominante comportamentale eu
suporturi tipologice ~i 4 tipuri mixte. Cele 3 tipuri primare sunt: 1. Tipul
erotic, lacare domina sinele ~i instinctul genital, tendinte putemice ale
libidoului, dar ~i ale agresivitatii. Acest tip temperamental are tendinte
afective ~i erotice aventuroase, dore~te dependenta afectiva, este instabil,
debil ~i fragH; 2. Tioul obsesional, la care domina supraeul, este 0
personalitate tiranica interiorizata putemic; 3. Tipul narcisic, la care domina
eul serios conturat. La acest tip este evidenta autoconservarea. Cele 4 tipuri
mixte sunt: tipul erotico-obsesional, care are conduite infantiliste ~i este
dependent; tloul erotico-narcisic, care este opozitional, cu trairi afective
putemice; tipul obsesional-narcisic, care se caracterizeaza prin independenta
~i actiuni con~tiente; in fille, tipul erotico-obsesional-narcisic, cel mai
armonios, chiar aproape de ideal. I
I
~i A. Adler (1870-1937i a efectuat unele tentative de alcatuire a
unei tipologii legate de optica sa abisala. In genere, I-au interesat
contradietiile conduitelor incon~tiente ~i implicarea complexelor de
inferioritate ~i superioritate in structura acestora. \
o Tipologia lui e.G. lung (1875-1961) a creat un interes deosebit
pentru bipolaritatea fundamentaHidintre introversie ~i extraversie. C.G. lung I
(1875-1961), psiholog ~i psihiatru elvetian, a publicat, in 1921, lucrarea

\
1 S. Freud, Trois essais sur la theorie de la sexualitate, Gallimard, co!. Idees, 1963.
2 A. Adler, Le sens de 1a vie, Payot, 1953.

247
Psychologische Typen1• Este una dintre lucrarile ultime ale lui lung.
Lucrarea sa a trezit interes. Cea mai evidenta structura diferentiala, pe care a
semnalat-o in lucrarea sa, a fost lntre tipul introvertit ~i tipul extravertit.
Aceste caracteristici reprezinta, dupa lung, atitudinile generale de cea mai
mare importanta care implica structurarea diferentelor comportamentale ~i
atitudinale de baza ale personalitatii umane. Dupa Jung, introvertitul are 0
natura impenetrabila, din care motiv este foarte greu de In+e1es.
Complementar acestuia, extravertitul este activ, sociabil, exteriorizat ~ichiar
debordant, u;;or abordabilin orice imprejurare. Se implica imediat ~i total in
orice situatie, in telalii personate. Existii, fusa, grade diferite ~i adesea foarte
. subtile de gradatie, atai a introvertiti1or, cat ~i a extravertitilor. lung a
considerat ca.psihicul este un sistem energetic relativ inchis, care include ca
subsisteme complexele ~i arhetipurile. Pe axa verticalitatii psihicului, la
suprafata se afla constiinta, apoi incon~tientul personal, fonnat din
acrnzitiile vietH personale ~i din automatisme, apoi unneaza inconstientul
eolectiv, care contine stratificari impersonale, conexiuni mitologice etc.
Incon~tientulcolectiv are ~i un strat ce contine angoasele copiUiriei.Szondy,
adept al Iui Jung, a denumit acest strat incon~tientul familial. In
incon~tientul colectiv este sediul instinctelor, al sinelui ~i at arhetipurilor.
Jung a considerat ea prin arhetipuri se creeaza eontinuitatea omenirii. lung a
folosit 0 serle de eoneepte, ea eel de anima (arhetip feminin) ~i animus
(arhetip masculin), ambele eu implicarii ancestrale in mit ~i primitivitate.
Dupa Jung, exista 0 bisexualitate a incon~tientului. Dar mai exista ~i
conceptul de umbra, care este sfera onirlca, aflata chiar in inco~tient. .Ce
este interesant in optiea lui Jung, de asemenea, este ca atrage atentia asupra
perioadei adulte de 40 de ani pe care 0 considera ca perioada a schimbarilor
fundamentale in contributiile omului.
• Clasificari tipologice ale lu! G. Heymans ~i B.D. Wiersma2.Rene
la Senne3 (1945) ~i Gaston Berger (1950). Ace~tia au introdus 0 foarte mare
cantitate de variabile psihice, ce s~au incorporat in 3 dimensiuni de baza:
emotivitate, activitate-reactivitate, in doua modalitati de a fi activate ~i
anume: primaritate-secondaritate. Tipologiile. primaritare dau raspunsuri
imediate (domina reactiile), tipologiile de secondaritate au reactii mai

I e.G. lung, Psychologische Typen, Sursse, 1921.


2 G. Heymans $i E.n. Wiersma, Inzeit schrift for Psyhologic Zetschrift fur Angewandte
Psychologie, intre 1906-1918. La Senne E. Trate de charactologie, P.D.F., 1950.
The Description and Measurement of Personality (19946) ~i Personality and Mood by
Questionnaire (1973).
3 Gaston Berger, Traite practique d'anaHse du caracter, P.D.F., 1950.
tardive, dominate de structuri inteleetuale sau mai profund afective. De fapt,
s~aajuns in esenta la 8 tipuri fundamentale. Aeestea sunt: tipul nervos (non~
emotiv, activ, primar, cu rezonanta activa imediata), tipul sentimental (non-
emotiv, activ, secundar, cu rezonanta emotiva prelungita), tipul colerie
(emotiv, activ, primar, cu rezonanta emotiva imediata), tipul sanguin (non-
emotiv, activ, primar), tipul pasional (emotiv, activ, secundar, cu rezonanta
afeetiva prelungita), tipul flegmatie (non~emotiv, activ, secundar), tipul
amorf (emotiv, non-activ, primar) ~i tipul apatic (non-emotiv, non-activ,
secundar).

Chestionare si teste de oersonalitate multidimensionate


Sunt chestionare prin care, pe de 0 parte, se porne~te de la analize
mai complexe ale personalitatii ~i implicarea acelor trasaturi psihice in
structuri, care sunt mai reprezentative pentru surprinderea celor mai
importante caracteristici de personaIitate. Am putea considera ca mai
importante pentru aceste demersuri au fost: pe de 0 parte, analiza factoriala,
~i pe de alta, un demers in care a fost implicat un studiu empiric privind
structurile de adjective care deflllesc manifestan ale personalitatii.
In special, Allport ~i Odbert au colectat cu 0 foarte mare atentie
tipurile de adjective, ca descriptori atribuabili personalitatii, intr~o ordine
gradata ~i combinata, eu implicatie in personalitatea activa.
Vom deserie cateva teste de personalitate mai frecvent folosite.
In primul rand, ne yom referi la testul factorial al lui R.B. Cattell
(n. 1905). A publicat 20 de caqi ~i peste 300 de lucran, ~i 0 serie de teste
care au devenit de mare circulatie, toate pe baza de studii de analiza
factoriala. A fost stimulat de demersullui Allport ~i Odbert, care au colectat
4500 de cuvinte (adjective) pentru descrierea caracteristicilor de
personalitate. Cattell a grupat sinonimele ~i lista s-a redus la 171 denumiri
de trasa.turi de personalitate. in testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de
personalitate carora le~a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori
manife~i (con~tienti) ~i factori voalati (incon~tienti). Aspectul acestui test
implica 0 optica multifazica in care este implicata ~i inteligenta. Factorii
denominalizati se implica pe de 0 parte in profilul psihologic de
personalitate normala, dar ~i cu tendinte patologice1• Notatia factorilor a
implicat ordinea alfabetica (v. Profil16, R.B. Cattell):

1 Exista un chestionar de iD..stabilitateemotiva asemanator, ell 140 de itemi ~i raspunsuri la


alegere din 5, elaborat de Fl. ~tetanescu. Goanga, AI. Ro~ca, S. Cupcea (1936).

249
PRO F I L 16 P. F. (R. B. Cattell
Numele , ' Prenumele , ' Sexul ' Varsta ' Data , , ' ,

r~A
~B
sociabil
Rezerval:, det~al, critic, reee (prepondcrent Deschis, eald, amabil, eooperant,
_?chizotim~. A o 2 3 4 5 61 7 8 9 101 A reoonderent ciclotim).
Mal plltin inteligent, gandire eoncreUi (lentoare in
intelcgere sau fnvl'ilare). B o 2 3 4 5 61 7 8 9 101 B
Stabilitatea emotionala sclizuti'i, hipersensibilitate, (eu
versatilitate, iritabilitate, \ipsa de to1eranla la frustrare
{cllslabL-. C o 2 31 4 5 61 7 89 101 C
, Umii, amabil, acomodabil, eonciliant, clodl. Afirmativ, sigur pe sine, cu independenla de spirit
Ii: o 2 3 4 5 61 7 8 9 101 Ii: agresiv, lncapalanat, autoritar, domina!_o_r,
_
h~ii©dl::ral:, prudent, taciturn, rezervat. Iml)ulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, plio
Ii' o 2 31 4 5 61 7 8 9 101 F de via(li, _
Con~tiincios, pcrseverent, cn sim(ul datoriei ~i all
spre neglijenta (supraeu slab). respol1sabilitalii, pozant moralizator (suprae
lh~lePiis~t;r,-~po(nmist, tara sim\ul datoriei, tendinta Ie o 2 31 4 5 61 7 8 9 101 e
~utcrnic),
lndraznet, sociabil, lntreprinzUtor, spontan, eu
r-iFimid, timorat, suspidos: prlldcn~c;{trema
1_~~3_'Eriori~!CdiliciHi, sc:ntil!!~,lltde infe.!l~itate)_. ~.__ H o 2 3 4 5 6\ 7 8 9 101 H rezonan(li cmo(iollalll bogata. _
Talldrll, dependent afectiv, imatur emotional,
I [,ll!r ~i re~ii~t, ba~",i~d\l-se pe sine, pozitivist, eu sensibil. Cere ajutorul ~i aten\ia cclorlal(i, Ii
o 2 31 4 5 61 '7 8 9 10 lipse~te spiritul praetic.

l~__ praCllc, 1!:IlSlbli.


I__~:~:~or,,_cooperant,
_
adaptabil. , o 2 3 4
Neillcrezlitor, lndliratnie, ncindicat pentru mUl1ea
5 61 7 8 9 101 L In cchiDli.

r Pradil::, con~tiincios, line la fonna, cllpabil sa-~i 2 89 Imaginativ, boem, VisatOL


LPired,
fJ..'~~5t~~~..:".fu1~,::!~ce;
naiv, sen!Lmental,
oareeare
natural.Iipsli de imaginatie, N 0 2 3 4 5 67 89 10 N Subtil, pcrspicaee, clarvazator, lucid.
L~3)m,lncrczator In sine, sellin. o
~~ 0 3 4 5 (j61 7 8 9
2 314 10~
10 0 Anxios, deprcsiv, Cll sentimentc de:e~lbilitatc.
Deschis spr nou, inovator, critic, ell gust pentru
QUO 2 3 45 8 9 10 analizli,
I Conservlltou'" ell respect pentru cOllven!ii. o 2 3 4 5 6617 7 8 9 10 !!Jdc(lcndentli personam; decis, plin de resurse,
Controlat, llmnalist, prudent in raporturilc
rh)e.£~{ie~MI~;TcTC'OlcctiVllllii.
Ne.iCoiltro. hit,impulsiv.
.,_~i:_vcnJii, 111 conflict slabl\. lara grijll pt;ntru , QJIO
en sine,
Integrare 2 31 4 5 61 '7 8 9 10 soeiak, ell mnor propriu,
I !Jestins, calm, l1epasator, satislUcuL Slabu tcnsinne Tensiollat, eu sentimentc de Irustrare, depa~it de
L~~~ _ Q.•IO 2 3 4 5 61 '7 8 9 101 Q4 cvcnimente. Tensiulle energcticu ridicatlL
1. Factorul A este, in test, factorul schizofreniei. Cand se afla in
cotatie redusa, pune in evidenta 0 persoana introvertW'i, rezervata, rece.
Cand se obtine cotatia inversa (de plus), pune in evidenta 0 persoana
deschisa, caIda, acomodabiia ~i cooperanta.
2. Factorul B, indus in itemii testului, reprezinta in cota!ie (+)
inteIigenta intensa, dominatie a gandirii abstracte, spirit vioi. Cotatia (-)
exprima inteIigenta slaba, dominatie a gaudirii concrete, ce nu se poate
abstractiza, ~i lentoare in gandire.
3. Factorul C este faetorul de manifestare a fortei Eului. Se
eoreleaza cu faetorul E. Cand corelatia este (-), domina instabilitatea,
persoana in eauza este putin realista, iritabila emotional ~i sehimbatoare.
Carrd eoreIatia este (+) eu faetorul E, persoana este stabila emotional, calma,
neinfluentabila.
4. Factorul D se refera la submisie versus dominatie, ca ~i factorul
. H; factori de frica, teama ~i nonfrica-teama, 1. Factori de afeetivitatea
accentuata ~i de nonafectivitate, L. Factori de paranoism ~i de
nonparanoism, L. Factori legati de imaginatie activa. sau redusa, N. Factori
de variabilitate redusa, naiva ~i de clarviziune, Q. Factori de incredere-
neincredere, Ql.- Factor! de' conservatorism versus radicalism, ili.:.,
- Factod de
dependenta.-independenta, ~.:. Factod de integrare, Q:1.:. Factori de tensiune-
calm. Cattell a avut de la inceput, in testul sau, 100 de trasaturi mai
diferentiate de personalitate Intr-o prima etapa. Nemu1tumit, a inceput
elaborarea testului PF16. Intal a ajuns la 20 de factori, apoi la 16 factori
esenriali, eu ajutorul analizei faetoriale. Denumirea A, B, C a fost pre!ua!ll
de ditre Cattell din chimie (A-Q, ca ~i vitaminele, eu cateva exceptii),In
Romal1ia, a fost tradusa versiunea franceza, de catre C. Zahirnic, versiune
prelucrata. Exista 3 variante A, B §i C, relativ similare. Chestionarul se
remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

ETALON 16 P.F.

3-416-17
10
13-]
20-21
7.9
]0-]1
12-13
9-10 17]5
IlI]6-20
313-14
9-]0
127-8
5-6
14-]5
]5-]6
8-97-8
22-26Q 18
19910
N
8613
]2 22-24
-3-5
M
7-8
6C
]6
5]7-20
15-16
4·16
96-7
11 4-5
712
17-26
13-14
17-]9
]9-26
13-]4
O-lI
17
0-415 E III
iII0
8-9,
10-11
]8-21]0
11
8-20
22-26]2
Q
IE-2114F
6]4
15
15-16
14-]7
12,13
Q4
0-5
-43-4
0-6
50-3
714-15
12 910
14
810-11
]7-9
16-17
3-4 10
6-7
3-4
G L
1}]
H
85-20 -]8-20
718
16
17
25-26
7-9
13
12
671-12
12
11
19-26
16-21
22-26 511-]2
]9-20
-5 15-17
9-10
6-8
3-14
13-14
D-2 13-146]]
850-4
95-6 9.I12-13
51I]8
59]5-20 7-8 BII0-3
0I3lO-ll
]012
II0-2
86-2
0-3!
0-2
13 i
3-4 I 0-20-5
0-28-9
0-3 6-7 i 4-5
I 0 iNO!1
I 0-1 A

251
• Exista teste ~i pentru adolescenti ~i tineri ~i pentru copii, elaborate
de R.B. Porter ~i R.B. Cattell (HSPQ, aplicabilla copii lntre 12 ~i 17 ani).
o Chestionarullui Carl Rogers (ARP) are 6 pfu1i ell note diferite.
• Chestionarul de personalitate allui Rober G. Bernreuter (BERN),
Bemreuter Personality Inventory a fost elaborat in 1931 ~i intens folosit ill
numeroase cercetan. Are 125 itemi ~i solicita raspunsuri fOI1ate DAINU.
Acest test poate fi folosit in diferite tipuri de evaluari. Permite sa se
diagnosticheze ~i tendinte nevrotice, dar ~i trasaturi, precum autosatisfactia,
. autosuficienta, trasaturi de intro- si extraversiune, earacteristici de
dominanta-supunere, incredere in sine si sociabilitate. Acestui test is-au
consacrat ~i a figurat (testul de personalitate Bemreuter) in peste 135 de
lucrari. Se poate folosi foarte bine pentru un prim examen (individual), in
vederea orientarii ~colare ~i a consilierii, dar mai ales in decelarea unor
tulburari de personalitate.
• Chestionarul Cornell Index (la care ne-am mai referit), elaborat
de W. Weider, H.G. Wolf, E. Bradmann, B. Mittelmann ~i D. Wechsler in
timpul celui de-al doilea razboi mondial, cuprinde 110 itemi imparJ:iti in 10
sectiuni ce corespund unar zone speciale de conduita. Chestionarul cuprinde
itemi de 0 valoare informationala ridicata pentru cazuri patologice. Exista 2
variante (forme) ale acestui test: pentru militari ~i pentru adu1li civili.
Deoarece are 0 forma aplicabila la subiecti de cultura medie, de adresare
directa $i un caracter simplu §i foarte cIar de adresare, se poate utiliza u~or ~i
eficient.
• Chestionarul de temperament J.P. Guilford si W.S. Zimmermannl
este, de asemenea, mult folosit. Este elaborat ell 0 forma muItifazica prin ~i
pe baza analizei factoriale ~i grupeaza factori bine stabiliti, ce-l fac folosibil,
mai ales, in probleme de decelare a 10 trasaturi de personalitate,
caracteristici de temperament. Acest chestionar are 300 de itemi eu raspuns
fortat (DA/NU). Cele 10 trasaturi de personalitate ~i implicit de
temperament sunt: 1. activitate general a, (0) activism, 2. (R) constrangere
(auto control), 3. (A) afirmare proprie (ascendenta), 4. (S) sociabilitate, 5.
(E) sensibilitate emotionala, 6. (0) obiectivitate, 7. (P) acceptarea semenilor,
8. (T) inclinare spre meditatie, 9. (C) cooperare, integrare sociala, 10. (M)

i De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele lnteiigentei dar ~j de cele ale


personalitalil. In 1957, a publicat lucrarea "Personality".
De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele inteHgentei dar ~i de cele ale
personalitatii. in 1957, a pulbHi~atlucrarea "Personality".
barbatie, masculinitate. Fiecarei caracteristici i-au fast selectati cate 30 de
itemi, in succesiunea prezentarii de mai sus. Pentru sociabilitate (4), se
implica, in testare, ~i extraversiune-introversiune (S), la stabilitate
emorionala 5 (E) sunt saturatii in combinatii de dispozitii cicloide ~i tendinte
depresive, la obiectivitate 6 (0) exista 0 saturatie in itemi privind
bunavointa, la inclinatia spre meditatie se implica bogatia ~i continutul
acestora. E yorba de factorul 8 (T), iar la factorul 9 (P), cooperare sociala, se
testeaza relatii1e interpersonale, coloratura lor. Trasaturile enumerate se
considera bipolare. Chestionarul este astfel alcatuit inc~it sa se extinda
asupra unui numar foarte mare de trasaturi de personalitate care se coreleaza
intre ele. Chestionarul pune in evidenta, prin grila de corectie, ~i aspectele
patologice ~i normale ale trasaturilor la care se refera.
• Exista ~i un chestionar elaborat doar de lP. Guilford (prima
versiune din 1934). Acesta identifica factori de bazel ~i factori de grup ai
personalitatii. Are 3 directii de investigatie. Prima (STDCR) cuprinde
urmatoarele aspecte: S. = tendinte sociale de introversie, T. = tendinte
ideative de introversie (thinking), D. = depresie" C. = tendinte cicloide, R. =
Rethiniminie (carefi'ee disposition) .

• A doua directie de investigatie face evaluarea tip GAMIN, adica


G. = activitate general a, A. = admisie ascendenta, M.
masculinitate/feminitate, I. = inferioritate, ~i N. = nervozitate.
In fine, a treia evaluare (masuratoare) este numita OCoAg ~i se
refera la 0 = obiectivitate, Co = operativitate ~i Ag = agresivitate. J. P.
Guilford a considerat ca exista 7 categorii de trasaturi de personalitate. El a
efectuat schema de mai jos in aceasta privinta. De altfel, Guilford a fost
obsedat de problemele inteligentei, dar ~i ale personaIitatii. In 1950, a

253
publicat lucrarea Personality. De altfel, exista ~i testul Guilford-
Zimmermann de personalitate eu 300 de itemi la care ne-am referit de altfel.
e Inventarul de personalitate al lui Thurstone (1951) este un
instrumentar de diagnoza psihica a 7 trasaturi de personalitate de baza, deja
validate pentm aeeasUi insu~ire in tot mai multe chestionare ~i teste de
personalitate. Cele 7 caraeteristiei psihiee, implicate in inventar, sunt ca
succesiune: 1. (A) activism (rapiditatea activitatilor lucrative), 2. (V)
vigurozitate (exprimabila ~i prin aspeetul general ~i al museulaturii $i
seheletului subiectului testat), 3. (1) impulsivitate (natura deciziilor in
functie de impulsivitate), 4. (D) dominatie (insu$iri active care fac $i impun
subiectul testat ca lider), 5. (E) stabilitate emotionala, 6. (8) sociabilitate $i
7. (R) reflexivitate. Fiecare din trasaturile enumerate au grade de evaluare,
ceea ce permite sa se efectueze 0 distributie complexa descriptiva a
personalitatii prin cei 7 descriptori ai personalitatii folositi in saturatia celor
140 de itemi ai chestionarului.
• Nu putem ignora din aceste sumare prezentari ~i chestionarul de
temperament allui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog roman care a efectuat
modele experimentale $i chestionare privind aptitudinile ~i interesele
elevilor pentru diferite profesii ($ofer, strungar, daetilograili etc.). A
publicat, de asemenea, un studiu privind "Sistemul temperamental $i
diagnosticarea lui" (m Revista de psihologie 3, 1974).
• Tot pentru contributii la probleme de psihodiagnosticare trebuie
sa-l evocam pe prof. dr. NicolaeMargineanu 0905-1980\ care a studiat in
tara ~i in Germania. Pe langa memorii, lucrari de analiza a psihologiei
timpului (in Germania $i in Franta), ~i pe Ianga studiile de psihotehnica ~i
psihometrie, a efectuat ~i 0 interesanta lucrare centraUi pe psihologia
diferentiala:?i prezentarea unor tehnologii.
If Un alt psiholog roman, care, ca $i N. Margineanu, a suportat

detentie poHtica, a fost Constantin Zahimic, care a studiat ~i elin Germania,


~i a avut interes pentru problemele aptitudinilor. A studiat ~i la Geneva, eu
Ed. Claparede :?iJ. Piaget. A lucrat in Institutul de Psihologie al Academiei
~i a efectuat In cadrul colectivului Universitatii din Bucure~ti ~i al
Institutului de Psihologie al Academiei traduceri ~i adaptari de teste din
limba germana. Printre altele, a publicat ~i lucrarea Inteligenfa tehnicii.
Tot in aceasta evocare de contributii n enumeram $i pe dr. Pavel
Muresan, ~mbru al catorva asociatii intemationale de psihologie. inc1usiv
a celei europene de psihologia personaHtatii (dID 1990) ~imembru asociat at
Institutului de Psihologie ~i al Universitiilii din Toronto. A efectuat, printre
altele, ~i lucrari importante, printre care ~i un studiu amplu (carte) privind

254
cromatica~ Culoarea in via{a noastra (1988). Cartea a avut mare succes ~i a
interesat multe persoane.
e Dirnensiunile personalWHii1a copii. de S.B.G. Eysenk. ir. (EPI).
Pana prin 1965, cand a apamt testu1 autorului semnalat mai sus, au aparut
doar doua teste de personalitate pentm copii. Unul a fost scala IPAT, a lui
Cattell (Porter & Cattell, 1860) ~i al doi1ea, MPI Junior (Furneaux &
Gibson, 1961). Faptul se datoreaza, probabil, marii dificultati de a aborda
copii intr-o testare mai complicata, cum este aceea a testarii personalitatii.
Mai poate fi evocata ~i argumentarea legata de rezultatele potential foarte
greu de organizat privind elaborarea de itemi comprehensivi pentm copii ~i
imagistica lor implicata in intelegerile ~i neintelegerile problemelor. Totu~i,
incepusera numeroase tentative de a aborda aceasta problema. Rezultatele
colectate eu privire la diferite probleme (chiar pe numero~i subiecti :?iin
loturi randomizate erau, in genere, in mai toate cazurile discutabile ~i
nesigure). S. B. G. Eysenk jr. a elaborat un test de personalitate (1965).
Inventarul sau a fost tradus $i In romane$te $i folosh la putin tlmp dupa
aparitie, dar nu in profunzime, din cauza unoI' dificultati mai complexe ~i a
manualului caruia ii lipseau ni$te pagini.
~ Inventarul E.P.K. are 81 itemi $i implica 4 factori $i unul de
controL Factorii constituenri sunt: psihoticism CPt nevrotism (N).
extroversie (E) si introversie (f). Factorul de control este L sau M. adica
minciuna, Au fost tacute ~i diferentieri in rezultate - intre baleti ~i fete. De
altfel, Eysenk jr. a trait 1ntr-o atmosfera complexa de cercetare, in care
familia Eysenk a fost in centrul atentiei, datonta marii angajari In cercetare,
eu predilecrie a personalita!ii H. J. EyseIh~,factorialist !ji figura centrala a
grupului Eysenk, din care a facut parte ~i M.B. Eysenk, autor al unei serii de
chestionare ~i S.B.G. EyselliX:,care a seos Ull manual, in 1972. Toti au fost
obsedati de problemele diagnostidirii personalWitii. Eysenk Personality
Inventory (E.P.!.) a aparut in 1964, A urmat 0 varianta in care s-a adaugat
scala L (minciuna), scala de validare a corectitudinii raspunsurilor, scala ce
va fi folosita apoi $i care era, deja, folosita in aIte teste efeetuate de a1ti
autori. Apoi, s-a conturat 0 mai'mare atentie fata de formularile din itemi, eu
ocazia unei noi versiuni a scalei $i s-a conturat 0 mai mare preocupare in a
implica modelul bidimensional a1 temperamentului mai pregnant, prin
accentuarea bilateralitatii introversie-extroversie impreuna ell stabilitatea
emotionaHi. In acest sens, tipul colerie s-a conturat mai c1ar ca dominat de
instabilitate emotionala, tipul sanguin, prin extraversie, eel flegmatic prin
stabilitate emo~ionala mai pregna11ta. Si scala de minciuna (L) a fost
consolidata prin 9 itemi. Au unnat aite cercetari, iar in 1975 a aparut Eysenk

255
Personality Questionnaire E. P. Q. Cercetarile nu s-au oprit insa. Prin 1989,
scala a fost criticata de M. Zuckerman. In 1992, Eysenk a raspuns, in mare
masma, criticilor, iar in 1995, Eysenk H.J. a publicat lucrarea Creativity as
a Predict of Intelligence and Personality, eu colaboratori din International
Handbook of Personality and Intelligence, N. Y. De fapt, in 1993, aparuse
lucrarea Creativity and Personality, semnata tot de HJ. Eysenk, in care se
semnaleaza faptul ca productia creativa este alimentaHi ~i sustinuta de 3
factori, mai exact de trei tipuri de variabile .
• C.P.I. - Testul de personalitate California (scale de normalitate).
1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy =
sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanja
de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE =
responsabilitate, 42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol;
10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. eM =
spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI =
realizare prin independenta; 32 itemi, 15. IE = eficienta intelectuala, 52
itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE =
feminitate, 38 itemi.
• Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (The Minnesota
Multiphasic Personality Inventory, MMPI) a fost elaborat de Starke B.
Hatway ~i Ch.J. McLinley. A avut 0 foarte mare circulatie, stimulativa de
interes. A fost unul din cele mai de circulatie, chestionare din deceniile 8 ~i
9 al sec. XX. Testul cuprinde 550 de itemi eu referiri la 20 de caracteristici
diferite, incepand eu sanatatea general a, simptome neurologice,
psihosomatice. Prima forma a aparut in 1940, a doua, in 1951, a treia, in
1966; ~i ~upa aeeea au fost efeetuate perfeetionari.
In jurul anului 1955, autorii au primit numeroase ajutoare de la alti
psihologi prin faptul ca testul a fost aplicat pe numeroase loturi ~i au ie~it in
evidenta aspecte mai subtile, legate de test. In 1943, a fost dat In folosinta
proieetul oficial al testului ~i un subproiect, apoi a aparut ~i un Atlas ~i s-a
Inmultit numarul de Iucrari de referinta privind acest test. A fost centrat pe
structuri patologice psihice ~i a fost de foarte mare utilitate. Intai, testul s-a
fo10sit individual, apoi s-a trecut la folosirea colectiva. Cei 550 de itemi se
dau pe cartona~e in varianta modema a testului I. Se solicita subieetului sa
c1aseze toate cartonmjele in 3 grupe legate de faspunsurile pe care Ie
considera implicate. E vorba de grope pe: adeviirat, fals ~i nu ~tiu.
Raspunsurile se implica in 4 scan de validare ~i 9 seari clinice. Testul

1 Mai ales, in folosirea individuala a InventaruluL

256
contine ~i scale suplimentare, mai rar folosite. Timpul folosit pentru
aplicarea testului variaza, dar rareori depa~e~te 60 de minute; uneori, se
realizeaza in doar 30 de minute. In instruetajul ~i infonnatiile cu privire la
test se subliniaza faptul ea, din motive de eomoditate, itemii au fost ineadrati
in 26 de rubrici. Testul are 0 forma completa ~i una prescurtata. Bolnavii cu
tulburari mintale trec printr-o dubla aplieare a testului eu forma eompleta,
iar dupa 3 zile se aplica forma prescurtata.
Cele 26 de rubrici sunt urmatoarele: 1. stare a generala a siinatatii (9
itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11
itemi); 4. motricitate ~i coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6.
sistemul vaso-motor, tulbun1ri trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi);
7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11
itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11.
familia ~i via!a conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13.
educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16.
politica -lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi);
18. afectivita.te - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de
itemi); 20. tendinte obsesive ~i constrangere (15 itemi); 21. idei delirante,
halucinalii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobi! (29 de
itemi); 23. tendinte sadice ~i masochiste (7 itemi); 24. moral a (33 de itemi);
25. masculinitate ~i feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se
arata intr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale
clinice: ipohondrie, depresiune, isterie, personalitate psihopata,
masculinitate-femiI1itate, paranoia, psihastenie, schizofrenie ~i hipomanie. In
versiunile din deceniile post 1960, au fast puse 1a punet ~i alte scale privind
sindroame psihice clinice1, care, de fapt, toate poseda 0 seITL"lJ.ifieatie ~i in
domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de 1a 16 1a 55 de ani,
pentru ambele sexe. A fost etalonat pe 700 de persoane din populatia
Minnesota, dar ~i pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru
Universitate, grupe sociale de muncitori W.P.R., dar ~i tuberculo~i ~i
epileptici. Inventarul, in ansamblul sau, a fast destinat sa atenueze conflictul
dintre conceptia psihiatrica a personalitatii anormale §i cea a psihologilor
sau a profesioni$tilor care se lovesc de elementul anonnal, printre numero~i
subiecti normali. Inventarul a fost facut (spun autorii) in speran!a ca ar putea
fi universal, aUlt in interpretare, cat ~i in aplicarea sa pe cazuri individuale.
Din aceasta cauza, chestionarul se repeta, considerandu-se ca validarea

i G. Ionescu, Psihosomatica, Bucure~ti, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1975, pg. 66,82,


122, 142 etc.

257
astfel meuta eomera un grad mare de incredere, chiar din raspmlsurile unar
subiecti eu 0 mentalitate neevoluata $i putin instruiti.
Prelucrarea rezultatelor, 1a forma ell cartona~e, Incepe eu paehetul
faspunsurilor "adevarat". Aceste cartona~e se impart in doua gn.lpe: 0 grupa
va fi a subiectilor care sunt normali ~i au evo1uat eu "adevarat" cam in
ace1a~i 1a fel, ~i alta grupa mai rcdusa a evaluarii eu ,.adevarat", itemi ce, in
genere, nu capata aceasta evaluare. Pentru u~urarea acestei alegeri ~i
grupari, eartona~ele sunt taiate 1a eo11Uri in mod diferit eu grupele de
evaluari (adeviirat, fals ~i nu §tiu). Numai acest paehet al raspunsurilor
neobi~nuite, dar rar evaluate astfel se re!ine pentru ealcu1u1 rezultatelor
(eartona~ele evaluate eu adeviirat au eoltu1 din dreapta jos taiat).
Cartona~e1e care au coltul taiat in aha parte se scot din gramada ~i sunt
trecute pe foile de despuiere, unde se potrive~te £lecare. ~i earton3.ge1e din
grupa cu raspunsuri fals sunt 1a fel folosite. Raspunsurile eu freeventa
nonnalafals au colful din stanga jos taiat.
La raspunsurile nu $tiu nu se mai face triere, ci se tree toate in
easutele foii earOfa corespund. In genere, se recomanda ea notatia sa se faea
eu ereioane colorate diferite pentru fieeare categorie.
Forma co1ectiva a apliearii testului este identicaeu forma
individual a descrisa mai sus. Noi am luerat cu varianta franeeza.
In general, in toate variante1e de dupa 1966 ale testului de
Minnesota (j'n care s-a luerat eu nota T), ea ~i etalonarile sunt comune eelor
doua sexe la seale1e: ?, L, Fd, Pa, Ms ~i diferite pentru scalele F, H, Hs, D,
Hy, Pt, Si. Inventaru1 de Minnesota (MMPI) presupune 0 perioada
Indelungata de lueru, pentru a se constitui deprinderile ~i competenfele de
fo1osire a testului.
• 0 aha struetura de cautari, tendinte ~i efortun in domeniul
elaborari1or de instrumente de psihodiagnoza s-a centrat pe ideea de a
ajunge 1a ee1e mai structurate aspecte semnificative. Mai reprezentativ, in
aeeasta privinta, este Modelul Big-Five'.
Peabody & Goldberg (1886) au trecut in revista determinantii de
baza ai trasaturilor psihice. Schita variabilelor reliefeaza doua tipuri de
evaluiiri.
Prima prive~te definirea unui descriptor a1 trasaturilor care
speci£lca universul persoanei.

I Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitatein evaluarea psihologidi, 1996,


Bucure~ti, Ed., Garen Publishing House, p. 16-3 L

258
A doua evaluare se refera la constituirea unui set de descriptori in
activitatile curente - subset al acestui univers. Cercetari ~i controverse de
prin finalul secolului XX, deceniul 8 mai ales, s-au dus in jurul modelului
lui Eysenk de personalitate sau a modelului Big Five .
• Testul de persona1itate allui Eysenk (la care ne-am mai referit) a
pus in evidenta ca dimensiuni bazale ale personalitatii factorii (P) psihotism,
(E) extroversie, (N) nevrotism ~i (L) conformismul ~ocului, in 1975.
Modelul Big-Five are ca ordine denominalizata urmatorii factori:
agreabilitate (placut-cooperant), con~tiinciozitate (organizat, sistematic),
stabilitate emotionala (neemotiv, lipsit de invidie) ~i inte1ect (creativ
intelectua1). Studiile lui Costa ~i McCrae (1985, 1989, 1992) au dus la
efectuarea de chestionare care evoca cei 5 facton cu 6 fete, ~i anume:
nevrotism, extroversie, deschidere, agreabilitate ~i con~tiinciozitate. Si
cercetarile efectuate de psihologi in Germania au dus, in perioada
respectiva, la 5 factori: Surgery, agreabilitate, con~tiinciozitate, stabilitate
emotionala ~i inte1ect. Si italienii au retinut 5 factori, ca reprezentativi
pentm personalitate: glirit calm, constiinciozitate, extroversie, egoism
(versus altruism), conventionalitate, instabilitate. Factorul inteligentei (mai
controversat) nu apare in acest model. Costa & McCrae au aderat 1a
evaluarea personalitatii ~i au elaborat chestionarul NEO, in 19851• Au
prezentat cei 5 factori detenninanti, implicati in structurile comportamentale
1a a VII-a Conferinta Europeana de Psihologie a Personalitatilor. Modelul a
trezit discutii interesante. Oricum, aceasta tendinta de a gasi factori bazali
(biologici), sub influenta extema a imperiului normelor culturale, a
evenimentelor, a adapti:irii etc. au fortii deosebita asupra imaginii de sine, In
care aClioneaza scheme ale sinelui ~i mituri personale. Discutiile au ramas
deschise eu privire la modelul eelor 5 factori ~i versiunile oferite de diferiti
psihologi. Se considera ca testul masoara personalitatea in linii mari, dar nu
totaF.
o problema si un test mai deosebit
Q; Exista, mai ales In eazul strueturarii, pe baza psihodiagnozei, a
tipologiilor 0 tendinta de a da, In final, ea exemple ale tipurilor descrise
personalitatii eunoseute. A~a face, printre altii, Karl Leonhard. In perioada
in care a fost director al c1inicii de psihiatrie ~i neurologie a Universitatii

J Mihaela Minulescu a descris aceste categorii de teste de personalitate in op. cit.


2 De altfel, tipologiile au avut predileqie pentru a implica personalitatea in strucrura de 4
tipuri temperamentale. In zjlele noastre, sun! tendinte de largire a studiiIor implicate in
caracterizfu'ile fundamentale ale personalitatii YS. de a restrange caracteristicile psihice,
condensandu-Ie in uneJe fundamentale ~i de profunzime.

259
Humboldt din Berlin, s-a preocupat de stabilirea de caracteristici ~i profiluri
psihice privind oameni celebri, urni hI viata, altii doar in paginile istoriei
§tiintelor sau ale diferitelor popoare. A Indrumat, metodologic, utilizarea ~i
interpretarea chestionarului P.A. (personalitati accentuate, in viata §i in
literatura). De altfel, a efectuat ~i 0 cunoscuta lucrare pe acest sublect,
tradusa $i tiparita in romane§te, in 1979.
In ceea ce prive§te problema trasaturilor accentuate psihice,
abordarea lor a dus la 0 subliniere a faptului ca exista 0 amprenta psihica
importanta, ce tine de ansamblul mediului de apartenenta in care se nasc
aspiratiile ~iinclinatiile, mentalitatea §i competentele disponibile ale fiecarei
persoane. Schmieschek §i Mueller, autorii testului P.A. (pe care i-a indrumat
Leonhard) au atras atentia asupra unor aspecte psihice ce dau culoare
personalitatii ~iprovoaca, daca devin accentuate, ca personalitatea sa ajunga
de seama, publica, deosebita ~i apoi recunoscuta social pentru aportul adus
societalii. Trairea interioara a aspiratiilor $i inclinatiilor este dependenta de
caracter $i de temperament. Prelucrarea interioara activeaza sfera afectiv-
volitiva prin sentimente asociative. Aceste idei sunt expuse §i in lucrarea
Biologlsche Psychologle.
o aha problema interesanta descrisa de prof. Karl Leonhard, dar
evocata ~i de autorii testului P.A., este ca structurile incluse 1..11accentuarea
personalitatii sunt greu de depistat ~i chiar de observat, deoarece se dizolvii
cumva in numeroasele manifestari implicate in conduitele vietE curente; dar
i
daca urmarim amprenta profesionala, se pune in evidenla structura §i in
I
I stilul general de a vedea lumea ~i viata, fapt ce diferentiaza universul unui
I
invatator de cel a1 unui medic sau al unui inginer. Aceste trasaturi dau
naf?tere unor personalitati obi~nuite diferentiatel. putine din de devin
I personalitati accentuate. Gradatiile se fac prin formarea detrasaturi mai
pronuntate ~i nu totdeauna accentuate. Pentru aceasta apar 0 serie de
caracteristici, cum ar fi ambitia, simtul datoriei, un fel de altruism etc.
I Trasaturile accentuate sunt mull mai putine decat cele ce
I
alimenteaza variatiile intr-un domeniu conturat de persoane care au abated
de la medie pentru mai multe caracteristici psihologice. Uilli autori continua
I sa considere personalitati accentuate oarecum pe cele anormale~ sau
personalitatile demonstrative, la fel gandesc ~i despre personalitatile
I
I hiperactive (Bergman sau K. Schneider). La acestea, se pot adauga
I persoanele hiperperseverente, hipersensibile etc.
I

I Totu~i, putini considera aceasta diferentiere ca 0 prima fonna de accentuare a


personalitatii.

260
Mai subliniem 0 idee importanta exprimata atat de prof. Dr.
Leonhard, cat ~i de autorii testului P.A., ~i anume eli in timp ce in realitate
observam greu personaliHitile accentuate, in literatura se manifesta mai elar
intelegerea caracteristicilor hiperdezvoltate care Ie caracterizeaza.
Schmieschek ~i Miller au intocmit chestionarul P.A. cu structura
eelor obi~nuite de personalitate. Desigur, nu se poate ignora faptul ca
raspunsurile la intrebarile unui chestionar ar fi totale, chiar daea, fiind tome
multe, penetreaza in zone numeroase ale personalitatii. $i aceasta datorita
faptului ca, in afara de raspunsurile verbale, mai exista ~i mimica ~i
pantomimica, tonalitatile vocale, precum ~i nuantarile foarte mari ale
conduitelor, in functie de numero~i alti factori pe care-i putem decela doar
prin observarea diversitatilor conduitelor, opiniilor, dispozitiilor, implic3.rii
in situatE de aspiratii, idealuri etc. La aeestea se adauga mobilitatea ~i
flexibilitatea intelectuaia sesizata pe seama mai multor observatii in mai
multe situatii. Autorii au pomit ~i de la mimica, modulatiile vocU, urmarirea
de trasaturi de caracter, raportari nemijlocite la atitudini specifice de viata,
modul cum i~i exprima zelul, sarguinta, perseverenta, vointa etc. Intereseaza
1nsa ~i efectde conflictelor, aderarea la indatoriri, meticulozitatea exagerata.,
con~tiinciozitatea, viala paliiculara, incarditura ~i importanla ei, simlu1 de
raspundere - pentru ce, cat de conditionat este, ~i de ce anume. Multe
persoane sunt hiperactive in profesie, dar dezordonate acasa, cu alte cuvinte
intereseaza intregul comportament. Exista personalitati demonstrative la
care are importanta lauda. Acestea folosese lauda sau autocompatimirea sau
a..'11bele.Intrebate eu tact, recunosc ca au talent aetoricesc. Convorbirile
prudente pot pem1ite ~i atlarea micilor minciuni folosite ~i a micilor
pretexte. Observatiile in discutii libere pot sa puna in evidenta iritabiliH\ti
neinfnmate eu izbucniri de furie, tendinte de suieid, tendinte epileptoide,
hipertimice, hipomaniacale, psihopatii subdepresive, labilitate afectiva. In
genere, extravertii sunt dispu~i sa dea informatii, Ii se constituie rapid
inerederea. Personalitatile introvertite sunt mai rezervate (mai ales la
inceputul conversaliilor, dar pot fi volubile, eand se refera la ideile ~i
preferintele lor). Au mai multe raspunsuri ~ovaitoare din eauze de
neclarificari in ganduri.
Chestionarul P.A. are 88 de itemi. Cu privire la temperament, are 8
caracteristici eu 4 calitati ~i 4 obligatii, 6 metode active c~tigate ~i atentie
fata de 6 capcane potentiale. Are, de asemenea., 4 stiluri de invatare active ~i
4 stiluri de conducere. Le yom prezenta suceint.
Calitati: sunt eei mai organizati, reali~ti, pot seoate la iveala luemri,
probJ.eme ~i soiulii. Pot cunoa~te nevoile imediate ale situatiei, sunt rapizi,

261
rezolva bine urgentele, se adapteaza U$or la schimbarile de programe. Sunt
sensibili fata de oarneni ~i de timpullor, au 0 viata bogata, petree mult timp
in societate, 1$1folosesc timpu1 pentm a descoperi scopu1 vie!ii. Se gandesc
la timp in mod conceptual, impersonal, planifica timpui pas eu pas, impart
timpul corect individual $i-1folosesc precis.
Obligatii: rigizi, in ceea ce prive$te prograrnele, Impovarali de
responsabilitati, nu se pot re1axa, Ii indispune sa a$tepte dupa allii, i$i
consuma eforturile, schimba directiile U$or, actioneaza de parca nu ar fi $i
maine 0 zi, sunt centrati pe moment. Nu pot spune NU, se simt vinovati
daca Ii se acorda timp celorlalti, care adeseori l$i neglijeaza propriile nevoi
, de timp, i~i petree timpul in primul rand eu oamenii, sarcina intra pe mai
tarziu. Nu actioneaza rara sa gandeasca, se devoteaza muncii intelectuale.
Nu au in atentie distractiile. Nu au timp pentm prioritatile celorla1ti, uita sa
includa angajamentele ahora in prograrnele personale.
Metode. Prefera lucruri secventiale, lucreaza bine cu detalii (S),
sunt buni colectori de date intfunpHitoare, dar ~i buni planificatori pe tennen
lung (N). Motiveaza putemic oarnenii, poseda empatie sunt con~tienli de
sentimentele ahora, au putere de convingere, considera ca autoritatea este in
oarneni (NT). Au putere de coneeptualizare, elaboreaza planuri de
sistematizare, sunt competenti ~i constanti, au 0 minte fem1a ~i coreeta,
autoritatea rezida in competenta (NT). Sunt administratod putemici, preci~i,
l~i asuma responsabilWiti, au subordonafi, sistem de ordine, nu raspHitesc
~a cum se a~teapta, autoritatea le este in organizare ea sistem (8J). Rezolva
eu succes problemele, prompt, sunt pUni de resurse, au euno~tinte temeinice,
sunt indemanatici, incep rapid, autoritatea Ie este In momentlll optim aetiva
(SP).
Capcane. Nu pot a~tepta ~i completa demersuri, activitati,
raspunsuri la teste. Confuziile sunt capcane pentro ei. La feI, incarcarea ~i
sublncarcarea cu date sau solicitarile de prea mult ~i prea repede.
Salmrile intuitive, omiterile, scaparile din vedere, Jipsa de interes,
neatentia pentru detalii sunt considerate, de asemenea, capcane.
Sunt grijulii, salveaza pe oridne, se Invinovatesc, evlta cont1ictele,
nu poarta pica, se zbat cand cineva are probleme.
$tiu sa faca gimnastica mentaHl, sunt judl.tori pe aces! plan, li poate
sdipa imediat, sunt complec~i ~i,teoretic, nu pot da un raspuns simplu, sunt
impersonali ~i deta~ati, ei detennina ~i definesc competenta, Fata de eei care
rigizi, fac lucruri eronate, sunt nedrepte, critici ai gesturilor, cd ce 'lad
doar partea negativa a lucrurHor nu ~i cea pozitiva~ se p.rezinta mai presus de
orice socoteala, simt ca reprezinta capcane. ~i fata eel ce spun ca
sau sistemul m-au determinat sa 0 fac". Pot crea probleme de nerezolvat, au
interes scazut fata de ceea ce se situeaza dincolo de practica, se plictisesc
u;;or, au capacitate sdizuta de a realiza ceva de la un capat la altu!. Au 0
definitie vaga a autoritatii.
Stiluri de invatare
NF au nevoie de acceptare, grija, suport. Le place interactiunea de
grup. Prefera cooperarea in locul competitiei. Sunt .focalizati mai mult pe
oameni dedlt pe abstract. Invata cel mai bine din dialogul fata in fata. NT
sunt interesati de principii ~i logica lor. Le place sa-~i dezvolte propriile idei,
~unt atra~i de tehnologii, au nevoie de succes constant in experiente.
Incearca sa depa~easca constant standardele proprii ~i pe ale altora. SJ
apreciaza responsabilitatea, dependenta, obedienta. Prefera 0 sala de clasa
structurata. Le place ~i au nevoie de organizare, program, disciplina
autoritiitii, lucreaza bine cu carti, caiete de lucru. A~teapta ca profesorul sa
"conduca ~i sa predea", iar studentul sa "urmareasca ~i sa invete". SP este
amuzant, spirit liber, pHn de resurse. Are promptitudine, atentie de scurta
durata, spontaneitate. Are nevoie de implicare fizica ~i activitate. Nu este un
bun membru de echipa. Este infloritor verbal ~i vizual. Poate fi agitat in
ordinea unei clase obi~nuite.
Stiluri de conducere
NF cauHi intelesuri ~i autenticitate, este empatic, intuie~te
posibilitatile institutiilor ~i ale oamenilor. Comunica aprecierea,
entuziasmul, apropierea. E foarte sensibilia tranzactiile interpersonale.
Pastreaza un contact strans cu personalul, este foarte personalizat, dar are
nevoie ~i de libertatedemi~care.
NT este insetat de competenla ~i cuno~tere, lucreaza bine eu idei ~i
concepte. Este intrigat ~i provo cat de enigme. Vede sistematic relaliile. Este
focalizat pe posibiliti'ili, prin analiza non-personala. Ii place sa inceapa
proiecte, dar nu este bun sa Ie realizeze de la un capat la aItul. Nu este
intotdeauna co~tient de sentimentele altora. Este sensibilIa idei noi.
81 este insetat de apartenenta ~i contributie. Pretuie~te armonia ~i
serviciile (ajutorul). Este ordonat, realist, dependent, intelege ~i pastreaza
valorile institutionale. A~teapta de la ceilalti sa fie reali~ti, ofera stabilitate ~i
structura clara de idei. Este mai probabil sa rasplateasca institutional decat
personal (trofee, serisor!). Mai u~or critica gre~elile decat rasplate~e
implinirea sarcinilor.
SP este insetat de libert~te ~i actiune, lucreaza cu probleme reaIiste.
Este flexibil, arc 0 minte deschisa. Dore~te sa-~i asume riscuri. Este un bun

263
negociator. Poate fi perceput ca indecis, provo cat de Incurcaturi, ciar nu pe
termen lung. Este eel mai bun la planuri verbale ~i proiecte pe termen scurt.
Varianta Schmescheck a aparut ill 1968. A fost tradusa ~i
experimentata de I.M. Nestor, in 1975. Au fost efectuate 10 scale cu cate 12
itemi saturati in trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate,
hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exa1tare,
anxietate, emotivitate. Raspunsurile sunt DAJNU (foqate).
Testele de adjective
Lui Allport ~i Odberg 1e-a apaqinut initiativa de a co1ecta toate
structurile descriptive legate de testele de persona1itate, ceea ce a insemnat 0
uria~a 1ista de adjective; scazandu-se adjectivele smonime, a aparut 0 serie
de teste de adjective Check-list. Printre prime1e a fast cea a 1ui Gough
(1949, 1950), care a condensat ~i sistematizat J:ncercari1e simi1are efectuate
~i de R.B. Cattell (1943, 1946), Mueller (1935, 1937), Hathaway ~i Meehl
(1951) ~i Black (1956). Pentm partea teoretica a testului, au fost preluate 0
sene de idei din lucnlrile lui Freud, Jung, M. Mead ~i Murray, dar ~i din
cuno~tinte1e de psiho1ogie naiva din optic a cotidiana. 0 aplicatie mai
importanta a aparut in Itaiia. Este vorba de versiunea italiana, semnata de
Gough :?iMorino (1960, dar $i varianta din 1961). Au aparut apoi, variante
L
in 1967, 1976, 198 in Franta, au aparut variante elaborate de catre Gendre
~i Ogaay 1973, Gendre, 1975, Gendre ~i Fournier, in 1978. S-a tradus testul
lui Gough (ACL) ~i in ebraica, germana, portugheza ~i spaniola; ~i in
eng1eza au aparut mai multe variantelegate, preponderent, de variantele
franceze. in 1979, a aparut varianta de 1a Universitatea din Paris, 0 versiune
revizuWi, pe care 0 'lorn descrie pe scurt. Testu1 WCL are 300 de itemi (pe 3
pagini)l. Testul se poate folosi individual ~i colectiv. In instructaj, se solicita
ca subiectii sa bifeze din listele de adjective pe ce1e care 11reprezinta (deci
imaginea de sine). Testul poate fi folosit ~i pentru descrierea sinelui ideal, a
parintilor, a copiilor, profesorilor etc., chiar ~i descrierea unui client. Testul
are 37 de scale organizate in categorii. Prima categorie cuprinde 4 scale,
destinate sa puna in evidenta mode1ul de apropiere utilizat de subiect fata de
sarcina solicitata (modus operandi). A doua categorie cuprinde 15 scale,
legate de teoriile lui H. Murray (1938) despre functia necesitatii in
personalitate. Scalele au fost dezvoltate de Alfred B. Heilbrun (1965)
impreuna cu studentii saL A treia categorie regrupeaza scale diverse,
destinate sa evalueze diferite aspecte ale personalitatii.

I Adicl1 300 de adjective.

264
A )Jatfa scala a fost efectuata sub influenta lucrarilor lui Eric Berne
(1961, 1965) ~i din sealele IUI B. Kathryn ~i John E. Williams pentru
evaluarea a 5 functii ale ego-ului, ~a cum sunt vazute In analiza
tranzactionala. In fine, a cincea categorie evoca inteligenta ~i cuprinde 4
scale care au fost dezvoltate de George Welsh (1957, 1977), pentru a evalua
cele patru tipuri de modele de personalitate la interactiunea dinamidi a
creativitatii cu inteligenta. Testul are 36 de grile, dar se realizeaza pe
calculator deoarece solicita 0 foarte lndelungata activitate legata de numarul
total de adjective bifate. Testul a fost aplicat, in versiunea franceza, pe 45 de
barbati ~i 2 442 de femei.
Scala efectuata prin optica analizei tranzactionale pome~te de la
cele 3 stan primare ale eului, pe care Ie multiplica; cea de parinte, eu doua
componente: control ~i educatie, parintele, copilul si adultul. $i copilul se
prezinta in doua variante: copilul libel' ~i copilul adoptat. Parintele are 0
serie de caracteristici condensate in adjectivele de parinte critic ~i pannte
afectuos. A doua stare are caracteristici diferite de cele ale adultului, ca $i
caraeteristieile copilului Hber §i eel adoptat. La maniera de cotalie a celor 5
stari ale eului se adauga 4 scale eu implicarea conceptelor de originalitate,
creativitate, $i inteligenta, eare evalueaza relaliile de consistenfa
comparativa a acestor trei caraeteristici uneIe fata de celelalte. Testul a fost
implicat $i Intr-o varianta faetoriala.
Sf noi am utilizat 0 varianta a testului de adjective comparat ~i
testul proiectiv. Eu sunt (TST) pentru evaluarea, prin cele doua tehnologii
compuse, relativ diferite (proiect intens Eu sunt ~i testul de adjective). S~a
solieitat, pentru ambele teste, eul real eel privind cum ar vrea sa fie subiectul
testat, cum este V8.zuteul persoanei respective de altii .
• Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar
multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12
scale (In total 212 itemi). Exista 0 serie de variante prescurtate. Scalele au
saruralii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii ~i a
tendinte10r de tulburari ce se pot structura.
FPI 1 pune In evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de
itemi), dar ~i tulburari ~i starigenerale proaste, insomnii, oboseala stagnanta,
instabilitate, nelini~ti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici ~i
meteosensibilitate.
FPI 2 pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de
itemi), la care se adauga dispozilii ~i stari de agresiune corporala, verbala
sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de

265
control, nevoie intensi1 de schimbare, vulgaritate, glume proaste ~i tendinle
spre exaltare.
FPI 3. Depresie, nesigura..'1ta (28 de itemi), proasti1 dispozilie
generali1, momente numeroase de epuizare, nemu1tumire, anxietate,
nelini:;;te, ca :;;icum ar trebui sa se intfunple ceva peri cuios, sentimente de
gol interior ~i apatie, nemu1tumire, concentrare redusa aproape permanenta.
FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stan de iritabilitate,
tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, nelini~te,
tendinte de iritabilitate unnate de agresivitate ~i furie, acliuni ~i stan afective
adesea, violente.
FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte,
cuno~tinte ~i prieteni cat mm multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi
comunicativ, intreprinzator vorbaret ~i prompt in replici.
FPI 6. Sange rece, calm, incredere In sine (20 de itemi), iritabilitate,
tendinle de a fi decePlionat, susceptibil deceptionat eu u$urinta, tendinte de
a se simti deranjat ~i pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane in
a~teptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism ~i descurajare
frecvente.
FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate
(20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de
a-~i impune interese1e proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune ~i de
neincredere in ceilalti, conduite ~i gandire autoritara, conformism,
agresivitate socialil.
FPI 8. Inhibi!ie, tensiune (20 de itemi), timiditate ~i inhibitie in
relatii1e curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua paua la
capacitatea de a relaliona sau pana 1a exprimarea unul comportament
anormal in anumite situatii de relationare. Neplaceri 91trac InaLnte de unele
situatii, emotii ce se manifesta fizic ~i aspecte vegetative. In genere, forta de
actiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce 1a bun
sfar~it cele propuse, iritare ~iteama cand este privit.
FPI 9. Fire des(;msl;\.,autocritica (14 itemi), recuno~tere deplina~i
u~oara a unor defecte sau slilbiciuni generale umane. Tendinte de
autocritica, uneori Insotite de atitudini dezinvolte.
FPI E. Extroversie-introversie. Este 0 scala, care are 34 de itemi. Se
refera 1a sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate~ placere de
divertismente ~i variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane
intreprinzatoare care dau tanul, dar au ~i tendinte de a domina, uneori, eu
lipsa de sHipauire.
FPI N. Labilitate emotionala. Este tot 0 scala suplimentara (24 de
itemi). Se afirma nu numai dispozitia labila ~i proasta, dominant agresiva,
tristete multa ~i !ipsa de vlaga, iritabilitate ~i vulnerabilitate la frustrari,
tensiune permanenta, tendinte spre meditatii ~i reverii inutile, pHn de griji,
cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar ~i
sentimente de a fi fost gre~it lnteles ~i chiar nedreptatit, uneori apatie.
FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are eomportamente
active, con~tiinta de sine, este optimist, lntreprinzator, gata de aetiune, eu
dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice ~i, In genere, nu au trae.
Cotele mari la FPI 1 atrag ~i cote marl la FPI 3, FPI 4, FPI 8 ~i cote
mici la FPI M. Cotele marl la FPI 2 se coreleaza cu cre~teri de cote la FPI 5,
FPI 7, FPI 9 ~i FPI M. De asemenea, cotele marl la FPI 3 atrag note mari la
FPI 1, FPI 7, FPI 8, FPI 9 ~i cote mid la FPI M. Cotele mari la FPI 4 atrag
note marl la 1,2, 3 ~i 7 ~i la FPI N. Cotele marl la FPI 5 atrag cote ridicate
la FPI E ~i cote miei la FPI 8, cote mari la FPI 7, la scalele 2, 3, 4 ~i la FPI
N. Cotele marl la FPI 8 se asociaza cu ere~teri la scalele 1, 3, N ~i mid la
FPI M. Cotele marl la FPI 9 se asociaza eu cre~terea eotelor la 2, 3, N,
cotele mad la FPI N se asociaza eu cre~teri la cotele 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, iar
eotele marl la FPI M eu cre~terea cotei la 3, 8, N. Dintre toate eotele,
complet independenta ramane FPI 6.
Scala FPI a fost tradusa ~i folosita In Romania, Incepand cu 1984,
la Universitatea din Cluj de catre H. Pitariu, incepand cu 1984 ~i apoi in
1986.
~ Printre teste Ie obiective de personalitate semnalam Metoda
aprecierii obiective a personalitatii, elaborata de Gh. Zapan (1933, 1937-
1938, 1957) ~i prezentata la Congresul International de Psihotehniea de la
Vierra (1937). A implicat un demers original de constructie ~i validare
(metoda Rating method), Clli'10ScutaIn literatura de specialitate anglo-saxona
~i [010s1ta In tehnicile de scanareJ, Prin aceasta metodologie, numita intai de
prof. Zapan "Foaie de observatie voeationala" (metoda FOV, 1938), apoi
"Metoda de apreeiere obieetiva" (MAG, 1957) se solicita profesorilor §i
elevilor, ca dupa efectuarea unei probe sau lucran, teza pe baza eunoa~terii
competentelor eolegilor, sa-i semnaleze pe primii 20% din coleetiv care,
dupa parerea lor, au realizat eel mai bine aetivitatea respectiva mtr-o ordine
clara; apoi, sa enumere pe ultimii 20% care au realizat eel mai slab
aetivitatea data. Tot In ordine, ineepand ell eel mai bun dintre eei slabi.

] Semnalam, de asemenea, testul sociometric J.L. Moreno implicat in metoda aprecierii


elevilor, de 1. GAvanescu.

267
Bineinteles, fiecare elev se va aprecia ~ipe sine sau nu dupa situatie (printre
cei mai buni sau printre cei mai slabi). Cei medii nu intra in evaluarea
nominalizata; ded, in astfel de cazuri elevul nu va fi in 1istele de evaluare.
Aprecierea de sine prezinta 0 importanta educativa importanta, care cre~te
valoarea originalitatii testului. MAO prezinta importanta, mai ales, in
privinta manifestarii copilului de a-~i cuno~te obiectiv semenii ~i pe sine.
Deoarece ~i profesorii sunt implicali in aceasta evaluare, se vor pune in
evidenta caracteristicile perfeclionarii obieetivizarii evaluarilor. Testul
MAG a fost elaborat inaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970
(eoreleaza partial cu acesta), dar ~i Cll tehnica interapreeierii de grup,
elaborata de R.F. Bales.
Testul celor trei profiluri de Ursula ~ChiOpUl,este de evaluare, dar
doar personala, in trei directii. Materialul ce se ofera celor aflati in studiu
consta din 50 de adjective (legate de subiect ~i de varstele cuprinse intre 8-
20 de ani ~i chiar aduIti) ~i are 3 etape. In prima etapa, se solicita subiectilor
sa citeasca !ista de adjective date ~i sa scrie numerele corespunzatoare ale
acelor adjective care se potrivesc cu modul in care se crede fiecare subiect
i
ca este. Daea se pare subiectului ea pe locul 2 sau 3, sau oricare alml ar fi
earn egale, in evaluare ell mai muIte adjective, acesta Ie va scrie pe toate
intr-o paranteza la loeul respectiv din lista de evaluare.
Al doilea moment este similar eu primul, numai di subiectul va
evalua prin numarul adjectivelor corespunzator cu modul cum ar vrea sa fie,
iar in a treia etapa se va centra pe evaluarea a cum crede ca-l vad cei din
grupul de apartenenta. In prima serie evaluativa, se exprima autoportretul,
ca expresie concentrata a autoevaluarii, in al doilea portret se exprima
caracteristicile sinelui ideal, caracteristicile aspiratiilor de sine, iar in al
treilea portret se implica imaginea sociala de grup a propriei personalitati.
Cele trei profiluri au conotatia A, B, C. Compara}iadintre portretele A ~i B
exprima distanta de ideal de sine, iar distanta dintre portretul A ~i C, distanta
dintre perceperea de sine ~iperceperea celorla1ti.
o Afara de distantele psihologice dintre portretele efectuate,
intereseaza consistenta profilurilor A, B §i C. De obicei, portretele A ~i C
sunt mai superficiale la elevii mai mid ~i mai concentrate la ace§tia fata de
cei mai marl. La ace~tia din unna, consistenta mare a profilului A (earn 15
adjective), fata de cea a portretului sau profilului B indica 0 buna cuno~tere
proiectiva de sine ~i 0 slaba organizare a idealului de sine. Exista §i 0

1 In 2001, Ursula Schipu a prL'1lit titlul de Doctor Honoris Cauza de la Universitatea de Vest
din Timi~oara.

268
distanta de aspiratii implicata in gradul de diferente ce apar intre adjectivele
din portretul A ~i din celalalt. Consistenta numerica diferita dintre portretul
A ~i portretul C inseamna ca subiectul este mai mult sau mai putin
preocupat de imaginea sociala despre e1. Cand numilrul de adjective, din
cele doua portrete, este remarcabil ~i relativ egal, inseamna ca persoana 111
cauza este preocupata de imaginea de sine $i de modulin care este
percepuUi. Caracteristicile negative din portrete prezinta, de asemenea,
interes. In genere, testul se aplica relativ u~or, analiza este ceva mai
complieata pentru ea este important sa se analizeze ~i gradul de subiectivism
privind eele trd portrete. In ultima varianta, s-a solicitat ca sa se faca $i 0
mica !ista eu persoanele despre care crede subiectul ca 11 vad a~a cum a
considerat el ea este portretul B. Operarea eu profiluri asemanatoare in toate
cele trei portrete pune in evidenta aspectul constructelor personale, adica a
acelor caracteristici care se atribuie in scalele de evaluare saturate in cerinte
sociale. A fost elaborata $i 0 varianta eu eombinatia testului proieetiv TST
(Eu sunt ... tot eu 3 profiluri) eu testul adjeetivelor descris mai sus. I s-a
filcut aceea$i interpretare.

Testele de dia2nosticare a tulburarilor de personaHtate


Testul Loretta Bender este 0 proba cliniea de personalitate. Ca
material, consta din 9 figuri desenate pe care subieetul trebuie sa Ie
reproduca dupa modele ~i apoi din nou din memorie. In faza de etalonare
Uo.'111atoare,
se cere subieetului sa modifice figurile date initialintr-o anumita
organizare, sa Ie a~eze dupa cum vrea el. Intereseaza in cotatie pozitia,
marimea fiecarei structuri figurale ~i, de asemenea, intereseaza deformarea
formelor ~icaracteristicile tematice ale deformarii figurilor.
Testul are, ca structura explicativa, optica gestaltista ~i vizeaza
fondul latent al personalitatii ce se proiecteaza abisal. Desenarea efectuata
de subiect evidentiaza caraeteristici ale inteligentei, ale creativitatii,
echilibrului afectiv, Intarzierea globala a rnaturatiei, tulburari de limbaj,
fenomene de disocieri, discordante ~i disocieri ale personalitatii, tulburari
ale perceptiei etc. Dimensiunile componentelor figurilor raman
sernnificative ~i pentru tendintele de masculinitate-feminitate.
In interpretare, se tine seama de suceesiunea In pagina ~i de pozitia
desenelor, de folosirea spatiului, a formei, marimii ~i deformarile gestalt-
uiuL Toate acestea pun In evidenta simptome schizofrenice, psihonevroze,
deficien!e mintaIe, Ieziuni cerebrale organice. Testul poseda tehnici anexe
de asociatii libere Ia desene, fapt ce-i cre~te sensibilitatea ~i aria de
psihodiagnoza. Exista 0 adaptare H.M.R. a testului Bender.

269
o Cele 9 figuri I de grup sunt numerotate, fieeare diferita ca pozitie,
consistenta, operationalitate de desenare2. Testul Bender a fost folosit in
armata, in 1946. Hutt a atras atentia asupra faptului ca unele dintre desene
diferentiazapsihonevroticii de nonnali. Gluck nu a gas it diferente la normali
~i psiho-schizofrenici. Sub influentele lui Hutt, L. Bender, impreuna cu
Billingster, au revazut perfonnantele la eei testati, au refacut cotatiile ~i
diagnosticarea a devenit semnifieativa. Testul pune in evidenta abaterile de
la normal ~i ofera 0 gama larga de interpretare ~i de simptome psihice
(Hull). Fiecare desen trebuie privit ca integrat dupa Gestaltism ca fu11ctie a
fiecarei paTti pentru lntreg. Raspunsurile inse~i sunt constelatii psihice,
pattem-uri sau gestalt-uri. Stresul, deviatiile pun in evidenta tulburari
organice privind reactii1e limfocite1or la psihotici, tulburari privind anumite
dezordini organice. Testu1 este cronometrat. Intereseaza ma..'1ifestarile TR
(timpu1 de reactie), mai ales 1a Figura 2, care solicita complexitate. Testu1
nu masoara capacitatea de a percepe corect ~i de a desena bine. E1 solicita
atitudine (la normali) fata de realitate. Se exprima prin el deviatii de la
stimuli, mai ales la subiectii psihotici. In rezumat, este cIaI' ea, eu cat este
mai mare deviatia in desenare (de la model) $1de la tabelul de scalare, eu
atat se pun mai bine in evidentii perturbiirile psihice in atitudini.
Desenele sunt numerotate. Testul se efectueaza in 5 minute sau
chiar mai putin. Subiectii mai lenti ~i mai meticulo~i folosesc 10 minute sau
chiar un sfert de ora. Este important sa se noteze mi;;carile de modificare a
pozitiei paginii ~i deviatiile. Tapul paginii are 0 sageaUi.
r I" i .

It·
I
..... ...: ...
, ••••••••• lLJ' I.-',

I :'
Ii'
"r'-"'I .(~~-",
/ !/ I
1',/,
I f --".X:
i )
'.,~-"-"",-'_/
I ~ v
I
i I
e e- .$ {O • 0 •• r>
!I II -II•••• \l • {O
~ ill ••" ~ • lJII

I ,!~
"~,~;r''''/'-
Test de structurare vizuala Bender L.

Procesul de seorare este simplu. Intai se noteaza desenele ce sunt


bune, celelalte nu. Acestea constituie scorul configurational. Acesta se

1 Prima figura este notat A, iar celelalte ell numere de la I la 8. Exista ~i notatia de la 1 la 9.
2Bender 1.., M. Hutt, G. Grecskin, The clinical use of the revesed Bender gestalt test, N.Y.,
Grune and Sstefton, 1960.
converte~te, in functie de educatia subiectului in nota Z. Bineinteles,
intereseaza identitatea subiectului, v8.rsta,sexul, ~coala §i cum face fata la
aceasta.
Pentru desene se solicita Ul1llatoarele:
Desen 1 - intereseaza: 7.
9.
8.
6.
5.
1.
2.
4.
10.
3. culoarea
Desen 2 cerculetelor
directia
plusurile
lungimea - Hniilor
adaosurile
deviatiile
cerculetele
a doua
forma intereseaza:
(2)
HnHlor
illde tot(2)
care
!ipsa
pante
incercare se
(3)
(2)
felul
(3)
ating
(3) (8)(5)
(3)
) II. desen
12. rotatia eu
(8)lipsuri (8)

Desenul3 Desenu14
12.
8.
7.
6.
2.
3.
1.
4. touch-up
tremurat
rotatia
rotatia
11.asimetria
10.linii
13.
5.
9. desene eurbelor
intreruperea
curbe
bucle (4)
(8)
necentrate
(4)(8)
ghidate
aHpse~tenelegate
distorsionat
doua (2)(3)
curbelor
curbelor
desenuI
incereare
(8) (1)
(8) (2) (4)
(8)
(3)
3)

Desenu15 Desenul6
2.
3.
4. unghiuri
planuri
5. asimetrii
1.
6. curbe incruci:?ate
1inii duble
extra
tonch-up (2)
(1)
(3)
(8) (5) (5)
legate (2)
3)

271
7. lip sese punete (2) 7.
9.
13.
, 12.
8.
11.tremur
1ipse~te
rotatia (4)
10.distorsiuni
plusuri
linii
incercari desenul
(8)
legate(2)(8) (8) (3)
secundare
(2)
enui (8)(3)
)2)
undare

Desen 7 Desenu18
1. capete neunite (8) 1. capete reunite (8)
2. unghiuri exterioare (3) 2. unghiuri exterioare (3)
3. lipsesc unghiurile (3) 3. lipsesc unghiuri1e (3)
4. ext - scat (3) 4. ext - scat (3)
5. linii dub Ie (1) 5. !inii dubie (1)
6. tremur (4) 6. tremur (4)
7. distorsiuni (8) 7. distorsiuni (8
8. \inii ghidate (2) 8. Incerciiri secundare (3)
9. incercari secundare (3) 9. rotatii (8)
10. rota!ii (8) IO.liDse~t~ ctesenul (8)
11. Iiosa desenului (8)

Desen 9
1. locul desenului (2)
2. suprapuneri (8)
3. compresie (5)
4. lini! de~iintate (8)
5. ordinea (4)
6. dezordinea (8)
7. supradezordinea (8)

Acestea sunt cele mai importante forme de deficiente, iar lipsa lor
indica normalitate. Testul diagnosticheaza Intarzierea globala a maturatiei,
fenomene de disocieri perturbato:rii ale ansamblului personalitatii, deranjari
ale impulsurilor, ale percepliei ~i caracteristici confuzionale. Prima figura A
(1), ca ~i toate celelalte, are 0 semnificatie. Cercul ei reprezinta feminitate
(patratul e figura a masculinitatii). Dimensionarea lor, in reproducerea
desenului, pune in evidenta tendinte de identificare feminine sau masculine.
Figura 1 substructurata este dificila pentru subiectii anxio~i ~i cei ell
tulburari organice cerebrak Figura 2 este diagnostica pentru cerintele de
relatii,reprezinta dificulUitipe acest plan ~i reductii ale afectivitatii. Figura

272

-------------------------
3, In caz de comprimare, indica tendinte agresive. Figura 4 pune in evidenta
dificulta.ti In relatiiIe eu autoritatea. Figura 5 depisteaza dependente ~i
nesiguranta. Fig. 6 este figura emotionalitatii (reducerea indica anxietate).
Figura 7 dimensioneaza, ea ~i Figura 8, caracterul fobic ~i probleme
nerezolvate sau conflictuale pe plan sexual. Analiza figurilor reproduse se
realizeaza Intr-o mamera multidimensionala. Interpretarea se face din
punctul de vedere al succesiunii ill pagina a desene1or, imp1icand secvente,
pozitia, folosirea spatiului, a formei ~i a relatiilor de forma ~i marime, a
deformarii gestalt-ului (retrogresii, simplifican, perseveran, coordonarea
motorie ;;i a factorilor de mi~care). Testul pune in evidenta simptome
schizofremce, psihonevroze, deficiente mintale, fobii ~i leziuni organice 1

eerebrale. Este un test [oarte [olosit. Ben I-a folosit eu accente projective
mai pronuntate. Se studiazii ~i aplica §i In cazul afaziei (L. Bender, J. \
Ajuriquerra ~i Hescen), a dementelor posttraumatice, in psihozele maniaco-
depresive, in nevroze etc. Testul poseda ~i tehnici anexe Cll asociatii libere la
I
figurile desenate, fapt ce permite sa poata fi utiIizat ca test multilateral de I
personalitate. Laboratorul de ·la Spitalul Henri Rousselle din Paris a adus I
unele modificari testului Bender. Au fost retinute doar 5 figuri din testul \
Bender pentru aplicarea Iui pe copii intre 6 ~i 14 ani. S-au efectuat foi de I
cotatie ~i notatii corespunzatoare.
\
o Labirinturile Porteusl constituie, de asemenea, un test de larga
folosire multidimensionala. In revizia Iui Vineland (l959f, s-a marlt
sensibilitatea testului ~i pentru probiemele de inteligenta, dar ~i a unor
factori caracteriali. Sub aceasta forma, bateria labirinturilor a fost ~i este
folosita in examenul psihologic al deIincvenfilor. Se [olose~te ~i ca test
probatoriu pentru interventii nonchirurgicale postoperatorii. Exista 0
varianta pentru copii ~i una pentru subiectii de peste 13 am. 0 aIm varianta,
numita scala extinsa, cuprinde 8 labirinturi grupate ~i se folose~te in
controlul rezultatului scalei originale, pentru controlul modificarilor ce au
putut surveni intre timp (controlul leucotomiei)~i pentru a completa
prognosticarea adaptarii sociale (aceste utilizari se aplica la subjectii de
peste 13 ani). Exista foarte numeroase teste c1inice. Acestea aduc un
serviciu remarcabil protejarii potentialului uman, permitand sa se realizeze,
in conditii optimizate de recuperarea, unui larg domeniu de masuri
psihoterapeutice.
\

I S.D. Porteus, The make test and clinical Psychology, Paolo Alte, California, Pacific \

Boohe, 1959.
2 S.P. Porteus, Guide to Porteus haze Test Veanland, New York, The Training School,
I
1942.

\
273
Labirintele Porteus.
Se ana ~i in bateria lui D. Weschler (inteligente)

Variante de teste de labirint

Testele Droiective de personalitate


Productiile umane libere pot servi ca instrumente de psihodiagnoza,
deoarece, . in once activitate se exprima numeroase caracteristici ale
personalitlitii ~i in mod frecvent cele mai caracteristice. Din acest motiv,
testele proiective au devenit atractive, fapt la care ne-am mai referit in alt

274
capitol al lucrarii noastre. Cel care le-a conferitdenumirea de teste
proiective a fost L. Frank (l939)J.
e Semnificatiile teste lor proiective sunt conditionate de tipul de test
proiectiv ~i de nivelul de cu1tura. Oricum, dadl 0 persoana are un oarecare
talent la desen (de pilda), desenul realizat, ca raspuns la solicitare, va fi mai
Incareat pozitiv ~i mai saturat in exprimarea creativitatii ~i disponibilitatii
acesteia in situatia data. Daca este 0 persoana eu aplicatii filosofice sau
literare, va avea raspunsuri mai interesante la teste de construiri de povestiri,
de efectuat asociatii etc. Datorita faptului ca testele proiective provoaca mai
nurneroase caracteristici psihice, pot fi numite teste multidimensionale ~i
sintetice (ref1ecta pozitiv inteligenta, cultura, tensiuni sau destinderi psihice
afective, abilitati, stil de abordare a situatiilor ~i problemelor, memorie
selectiva etc.)2.
® Cel mai complex $i mai cunoscut test de personalitate proiectiv a
fost $i este testul Rorschach. A fost elaborat de psihiatrul elvetian Hennann
Rorschach (1884-1922). A fost denumit Rorschach Inkblot Test. Desenator,
arnator de pictura, interesat de gasirea unui sistem mai complex de
examinare psihologica, H. Rorschach ~i-a construit plan~ele testului prin
19213• Se pare ca ideea utilizarii petelor de cerneala In explorarea
personalitatii se citeaza ca fiind emisa de Leonardo da Vinci. Petele de
cernealil au Incercat sa fie folosite in acela~i timp ~i de L. Kenersau de
Bertelett. Ultimul a vrut sa studieze, prin petele de cemeala, perceptia ~i
imaginatia. Se pare ca percePtia vizuala este influentata de personalitate.
Rorschach a stabilit un sistem complex de cotare ~i interpretare a petelor de
cerneala, sistem ce s-a raspandit ~i se folose~te ~i In zilele noastre. Testul
Rorschach a fost ~i este foarte raspandit - dupa unii, rivalizeaza, din acest
punet de vedere, eu testul de inteligenta A. Binet. In 1964, au apilrut 3 855
de referinte, iar la sf'ar~ituI anului 1968, bibliografia engleza avea 3 747 de
reterlnle la acest test In Iiteratura de specialitate.
® Rorschach a recomandat folosirea testului In psihologia mentala,
in nevroze, in detectarea talentelor, In diferente1e culturale. S-au semnalat

J L. Frallk, Methodes projectives pour I 'etude de la personalite, Paris, Alcan, 1939, ed. II,
1948.
2 eu privire la testele proiective, s-au facut semnalliri ~i descrieri In literatura de specialitate/

de catre: AI. Ro;>}:a (1947), Ursula $chiopu In cele doua edifii ale lntroducerii in
psihodiagnostic, 1970, 1976, In lucrarea Metode de psihodiagnostic, de Mariana Ro;;ca,
1972, C. Enachescu, In Elemente de psihologie proiectiva, 1973, Ed. ~tiintifica, Bucure~ti,
~j M. Minulescu, in lucrarea Tehnica proiectiva, 2001, Ed. Tim Maiorescu, Bucure;;tL
3 Vezi Introducere in psihodiagnostic, ed. a II-a, 1976, p. 452-458.

275
diferente semnificative odatB. eu inaintarea in varsta, diferenta ill rezultate
intre femei ~i barbati, diferenle legate ~i de profesE ~i chiar diferente intre
persoanele din eupluri eu ~i ±ara copiL La Inceput, hm.sarea testului a fast
mai lenta. Chiar ~i la moartea lu! Rorschach, la 10 ani dupa aparitia testului,
aceasta inca nu era prea folosit. Ulterior, a ajuns, ca importanta, printre
primele zece dintre toate testele.
In forma initiala, testul a fost efectuat in colaborare cu H.Canivel
~i G. Gatier. Testul consmdin 10 plan~e cu pete de cemeali1} simetrice mari,
colorate ~i necolorate2• Poseda 0 forma "interesanta de cotare, din care se pot
decelalnsu~iri ale subiectilor privind feluri de anxietate (teama), nelini~ti,
determinate in diferite felun, sau specifice personalitatii respective. Testul
are notatii pentru banalitate, originalitate, confabulalie etc. Raspunsurile
color permit 0 analiza a caracteristicilor de extroversiune, iar raspunsurile
mi$care de introversiune .

• Rorschach a denumit cu termenul de ambiegal tipul echilibrat


(intro- $i extraversiune egale), acest tip ce se caracterizeaza ~i prin faptul ca
mediteaza inainte de a actiona. Testul Rorschach a declan~at un numar
apreciabil de lucrari (cam 800 prin 1976), dar ~i constituirea unui institut
Rorschach, aparitia unor reviste consacrate acestuia ~i reuniuni (din 2 in 2
ani) pentru studiul aplicarii ~i interpretarii tehnicilor metodologice ale
testului. Exista 2 tendinle in legatura cu aparatura statistica a acestuitest. 0 .
tendinla ce utilizeaza 0 vasta aparatura metrologica, reprezentata de $coaia
americana, ~i 0 tendinta ce vizeaza mai ales aspectele calitative ale
raspunsurilor, rnai accentuata deeat centrarea pe aspectele cantitative ($coaia
sincretica elvetiana); exista ~i utilizan intermediare caracterizateprin
analize cantitative ~i calitative proportionate. Aceasta din unna forma este
utilizata ~i in diferite laboratoare din Romania, mai ales in cele universitare.

• In genere, pentru utilizare, se cere subiectului 0 atitudine relaxata,


rara autocritica, receptiva ~i atenta. Interpretarea reune;;te caracteristici ale
gestaltismului $i freudismului.

I Vezi imaginea urmatoare.


2 H. Rorschach, Le Psyhodiagnostic, P.U.F., 1921.

276
Rorschach: Psychodiagnostics Schema block
(Recording blanke)

III

IV
v

VI
VII
VIII

IX
X

277
• In genere, pentru a se·putea face 0 cota!ie clara, se noteaza partea
plan~ei care este interpretata (exlsta un cod topologic). Aceasta nota!ie se
refera la caracteristicile formale ale interpretarii. Intereseaza daca subiectul
se refera la interpretare in ansamblu sau la detaliile petelor, daca atribuie
forrnelor percepute identitati vegetale, animale sau umane. Intereseaza, de
asemenea, raporturile dintre forme $i culori ce intervin in raspunsuri,
originalitatea Sau banalitatea raspunsurilor etc. Se pot ob!ine, in general,
pana la 250 de raspunsuri la cele 10 plan~e.
• Intereseaza in cotatie numarul raspunsurilor sau productivitatea -
acestea sunt interpretate ca facton emotivi $i intelectuali. Raspunsurile
(productivitatea) putin numeroase evidentiaza retinere, !ipsa de
expansivitate ~i energie mintaUi.Cfu1draspunsurile sunt putine, dar calitativ
deosebite, sunt ale persoanelor precaute;;i preocupate de perfeclionare.
Raspunsurile numeroase constituie un indicator de bogatie imagistic8-.
Faptul ca domina raspunsuri de tip global sau raspunsuri ce se fixeaza pe
detalii, constituie tipul de aprehensiune, sau locatia. In cadrul loca!iei, se
tree raspunsurile ce indica 0 gandire abstracta sau dualista, iipsita de
originalitate. Raspunsurile se analizeaza ~idin punctul de vedere al
categoriilor: forma, culoare, mi~care, perspective. Mai ales forma (intreaga
sau paI1ia1a)permite interpretari complexe. Continutul se apreciaza ~i el din
diferite direc!ii, ell atentie asupra rapOlwrilor ~i transparentei lor.
• Dintre cele 10 plan§e ale tesRllui, dnei sunt negre-gri-albe, doua
au in plus culoarea ro~ie ~i trd sunt multicrome. Raspunsurile se presupune
cil merg de la perceptie 1aproiectie, ~ide la perceptie ~i proiectie 1aatitudinL
$ ExistS. diteva aspecte speciale importante. E vorba, in primul
rand, de ~ocurile pe care Ie produc plan$ele. :}ocurile sunt comportamente
observabile in expresiile comportamentale ale modului de aprehensi~'1e a
plan§elor. Aceasta, deoarece fiecare plan§8.are 0 semrificatie specifica la
nivelul trairilor necon~tientizate §i ill situatia totalS.a testatului. Socurile se
exprima la fiecare dintre cele 10 plan~e, astfe}l:
1. Refuz al plan~ei dupa comentani ell referiri la caracterul
dezagreabil ~i insuportabil al plan;;ei.
2. Refuz al plan~eidupa percepere, lara comentarii.
3. Refuz blocaj, dupa comentarii eritice ce se doresc obiective,
critica a plan~ei, a modului de a fi - iluzii de similitudini ~iefort neputincios
de depa~irea blocajului.

1 Primul demers, in psihodiagnoza Rorschach, este de prezentare (inregistrare) a ~ocurilor


pe fiecare plan$a. Apoi, Ie inregistreaza locatia fiecarei plan~e, separat ~i in amanuTIiime.

278

---- ---_ _._._~-~--,.-."--~--------------~~~~----


..
------------------------------------------

40 Prelungirea latentei primului raspuns eu mutism. Apoi, neputinta


subiectului de a depa~i singur blocajuL
5. Timp de latenta prelungit, inearcat de mimica ambarasanta, de
suspine, priviri intrebatoare, sau precipitari spre un prim raspuns, unnat de
un efort neputincios de a continua, de un ~oc Intarziat.
6. Diverse comentarii eu privire la timpul de latenta pre1ungit,
descrieri, referinte personale, eomentarii euforiee, gase~te eulorile frumoase.
7. Manipulare insolita a plan~ei,lnainte de §i In timpul interpretarii.
8. Timp de reactie u~or creseut eu diminuare a produetiei.
9. Schimbare anormala, neprevazuta ~i noneonforma eu solicitarile
oblective ale plan~ei. In timpul de aprehensiune sau de succesiune a
raspunsurilor pe plan~e, afectarea raspunsului F 1 ~i F;
10. Oarecare destindere, dar ~i nedumerire, cumva de u~urare, of eTa
plan~a, spum1nd dupa aceea raspunsul.
® Toate ~irurile servesc primei faze a psihodiagnozei. A doua faza
se refera la analiza plan~elor pe rand.
5 Bineinteles, intereseaza, in implicatia lor, raspunsurile banale, ca
~i cele originale.
F Insearrma forma ce nu se vede in plan~e.
Plan~a 1. Raspuns banal liliac (GF + A)
Plan~a 2. " fluture (GF + A)
doua personaje
doi ur§i
doi diini (GK + H)
3.
" doua personaje (OK + H)
fluture (DF + A)
4. " piele de animal (OF + A)
5.
" !iliac (F + A)
fluture (OF + A)
6.
" piele de animalintinsa (OF+A)
'7
/.
" cap de personaj
treimea superioara (DF + Ad)
capete de elefanti
treimea mediana (DF + Ad)
8. " animale (lateral e) (DF + A)
9. " oameni In actiune sau animale (DK + H
oranjul)
cap de om sau de bebelu~ (DF + HI)
10.
"
crab, paianjen (albastru lateral DF + A)

279
omida (DF + A)
hipopotam, partea inferioara (DF + A)
cap de iepure (verde info central)
In genere, G = raspuns ce are in vedere plan~a -in mare (general).
Legenda: F = forma evocata, K = accent pe mi~care, H = fiinta
umana, A = animal.
Absenta banalitatilor in plan~e este un semn nelini~titor.
Raspunsurile originale ar fi un indiee al originalitatii gandirii. Procentul de
originalitate prezinta 0 optiea general a privind cultura generala sau
profesionalaa subieetului. $i in acest eaz, se pun insa probleme. Prea multe
banalitati eonstituie sernne de slabiciune in gandire, doar la aceea de grup.
Nu au destula originalitate, exprima un nivel scazut al creativWilii.
Conotatiile Orig. + §i Orig. - sunt nesatisrncatoare, daca nu se raporteaza la
G (raspuns general) saula D (raspuns in detaliu) ~i la Dd,Dbl ~i De (detaliu
mie, de diferite feluri).
e Oricum, referintele la G ~i D sunt importante ~i centrale,
esentiale, ca §i rezultatele F (forma), pentru a evaluapozitiv sau negativ
I
faspunsurile originale. Raspunsurile banale, ce pleaca de la G sau D eu F -
K pe plan~e, insearnna ca subiectii reactioneaza u~or, evasi antrenati la
I situatie in eonfonnitate eu lUmea de relatE i?i reactii, denumite dupa
inspiratia momentului ~i care eorespund modului mai freevent de a fi.
I
11 Raspunsurile originale sunt eele de efort, deelaborare speciala
I
din partea subiectului. Ele poarta eu sine semnele temelor dominante ale
gandirii subieetului testat.
I e Studiul bogaliei ~i diversitatii interpretarilor se face prin
aprecierea numarului raspunsurilor pe categorii -eomparate fata de numarul
I total al raspunsurilor. H% nonnalin relatia H + HdJER §i este intre 9 $i 20,
la blirbali ~i 14 ~i 30, la femei. Numerele mai mari se afla la normalii foarte
inteligenti, dar §i la sehizofrenicii eei mai incoerenti.
I III Numarul mai mare de Hd se afla la normalii maniacali epileptici

- schizofreniei ~i organici. Hd H (0) sunt debili, melancolici, arterio-


sc1erotiei, iarHd H evidentiaza normali nu prea inteligenti, dar ~i depresivi,
anxio~i, meticulo~i, hebefrenici stereotipi. Procentul A normal (A-Ad/Ea)
este mai freevent la adul!ii intre 35 ~i 50 de ani. De asemenea, se evidentiaza
prin el ~i persoanele foarte inteligente ~i sehizofrenicii recurenti. Sub aceasta
marja segasese subiectii ell gandire stereotipa. A cre~te CUV8.rsta (50%, in
medie, la 40 de ani, 60%, dupa 50 de ani). Diminueaza eu bogatia
imaginatiei 25-30% din arti~tii creatori. Dupa alti autod, chiar 12% dintre

280
nlspunsurile care evod!. aspecte anatomice1 plaseaza subiectul In categoria
normaliUltiL
@ Programatica mentala. Lista simbolisticii raspunsurilor la
Rorschach este descrrisa:
I
H = forme umane intregi. H- = forme cvasi umane, vrajitoare,
diavol, inger, om de zapada etc. I
Hd = detalii om, fata, pidor, cap de copil etc.
A = animale: urs, fluture, ~oarece etc. I
Ad = detalii animale: cap de musca, c1e~te de homar etc. I
Obiecte: avion, statuie, lampa etc.
Veg. sau PI. = vegetale, frunze, fiori I
Sex (organe) 1

Arlatomie - os de bazin, plamani, vertebre


I
Scene sau peisaje - lac inconjurat de arbori, cascada, apus de soare
etc. I
I
i
Varietati = spirit deschis, produetivitate, perceptie ideativa. I
I
Restrangerea tematica a dispunsurilor exprima saracie a I

disponibiliti1tilor restranse. i

<&Tenta personala, stilul. universul personal


@ Temele dominante in raspunsuri au, de asemenea, importanta
pentru decodifiearea structurilor interioare specific psihice. Raspunsurile
dominant anatomice apar la medici ~i exprima complexe de inteligenta ~i
dorinra de a straluei in oehii altora, de a parea cultivati, inteligenti ~i
originali. Exprima ~i preocupari ipohondrice sau senzatii eroniee de vid
interior la eei care folosesc mult interpretan de tip oSatura, schelet etc.
@ Raspunsurile continand referiri la mana reprezinta orientare orala.
Raspunsurile referitoare la ochi reprezinta obsesia privirii ahora, sentiment
de culpabilitate, anxios. Statui, des ene, obiecte eu forma umana reprezinta
teama de contact eu viata, ell trairile personale. Conservarea acelora~i
raspunsuri inseamna 0 stare patologica. Raspunsurile care contin plante au
procentaj mai mare la copU ~i la batr§.pi ~i indica 0 ere~tere a stereotipiilor.
Procentajul A cre~te in stereotipia gandirii, procentajul H cre~te la
sub1ectii inteligenti ~i creativi.
@ Raspunsurile D == detaHu mare ~i d == detaliu mie, Dd sunt doua
raspu:nsuri, de detaIii foarte mid. Dd mai exprima ~i evitarea IUl G (raspuns
general), DdG = accentuari patologice, Do == raspunsuri oligofrene, Dbl in

1 E yorba de situatE ill care subiectu! vede mtt~o secventa de pete de cemeali1 plamani,

irltestine, creier etc., (decl, caracteristici anatomice).

281
opozilie cu Ddl = interpretari de spatii albe din petele de cemeala, sunt
raspunsuri neobi~nuite. Raspunsurile culori exprima inhibitie. Daca se
combina eu raspunsurile K (mi~care), freudi~tii vad in aceste raspunsuri
sexualitate. In raspunsurile Dbl: tendinte delincvente, insecuritate, eu
eforturi de a da un sens personal nenormal, aflat totu§i in stare de oarecare
inhibitie .
• Pentru a eapata eompetente active la intrebarile potentiale ale
plan~elor, aflate in caietele de folosire, trebuie 2 ani de practica intensa.
Exista distante intre interpretanle feminitatii ~i masculinitatii, dar ~i in
functie de varsta. Au facut interpretari legate de inteligenlil Mariana Ro~ea
(1972), U. ~chiopu (1970, 1976)\ B. Louis, Ames R. Mottreaux ~i Richard
N. Walker (1954). A dat unele informatii privind acest test ~i Mihaela
Minulescu (1996, 2001). Testul Rorschach2 este folosit mai mult in clinica,
inc1usiv pentru bolile psihosomatice. Testul a influentat efeetuarea de forme
paralele de teste de pete de cemeaHi (testul Rorschach, elaborat de Hans
Zullinger ~i testul Fuchs-Rorschach). Testul W.H. Holtmann (H.J.T.)
cuprinde doua serii de plan~e, seria A ~i seria B, fiecare cu cate 47 de
plan~e, eu pete de cemeala negre ~i polierome (Universitatea din Texas).
Testul Z, de aceea~i factura §i din aceea§i familie de teste, cuprinde doar 3
plan~e.
I»Un alt test proiectiv. cunoseut ~i folosit este testul T. A. T. sau
Thematic Apperception Test, dezvoltat de Christiane D. Morgan ~i Henry A.
Murray (1935). Spre deosebire de testul Rorschach, testul T.A.T. este un test
social §i interpretativ. Consta din 30 de ilustratii, reprezentand fiecare doua
san 0 persoana, in atitudini incerte (ambigue). Subiectului i se cere sa
elaboreze 0 istorioara din ceea ce vede in plan~e sub dominatia momentului.
Se aleg, dupa caz, 20 de plan~e care se prezinta in doua serii. Raspunsul
cuprinde, dupa Murray, tendinte de a interpreta situatiile ambigui din
ilustralii implicand in ele propria experienta de viata, fapt ce permite sa se
puna in evidenla aspecte importante ale personalitatii: pulsiuni, ernotii,
sentimente, complexe ~i conflicte. Exista un sistem de interpretare de 5
puncte al raspunsurilor ~i anume: 1. eroii povestirilor, 2. trebuinlele acestora
(In ambele cazuri este yorba de identificarea eroBor povestirii cu propria

1 Aceste informatii soot prezente In cursurile universitare, publicate ~i tinute anual, in


lucran mai vechi ale cercetari1or, fl:\cute pentru lucrl'iri de an (1964-1975), lucrari de licentA
~i de doctorat, coordonate de profesorii de specialitate de ia Universitatiie din Bucure~ti,
Cluj $i Ia~i.
2 Interpretarea testului Rorschach este foarte complexa. Se fac 2 ani pregatitori $1exercitii
pentm 0 corecta $1deplina folosire a sa.

282
persoana a subiectului aflat sub testare), 3. f0rtele ce actioneaza asupra
eroilor, 4. tema generalii a istorioarei elaborate de subiectul testarii ~i 5.
deznodamantul povestioarei.

Imagini T.A.T.
~::L."~"f-~:7:;:t:;:tS't.:t".!.-}"7~:'i?~r.c.n.i..~l;~~?~""'~;J7!/~·::'~t;"~:;..:~y.p:~"
__
".~~~~
~~~~~. ~. , .~ .., riP -=~~. "
rf~( .I. V '<' .
•....., n f<.;J
. ,..,.•.•
.• ~.~'~~-
w .""""7;; ~11:! •. ~~i..~.~\~'
••.,,-- If7\ . ..-__~ -v"- .~

~~;;':'~-~1l ·S~~\\ ~- _ ./11 ..A~ J


=.

.;<:, ,.)~.•
,J•••.
'. '-4: \\\r;;~'-...:~':>;:~'~~"1?\:~~-,
d."rJ ( '11 _J?

~~\ ""_'~h>""'·'~~'-"··"'02·,,,,;-:;;0!.::::.::"""';;;"'~;'.'/-;'
~,~i~~~~~~~~~~~~!~¥4?~~~.
r~;\:,
~~1!~~J.~.'."." -'. ~-~,~~~{ff1lfJ "~~~~~~;;~F~,,""'.

..--,.--' '--=:1 ~""~·~0·VI:I-<J""'..H'..!'·"""

~:~ -'_:,,~\;~,_\ ..~/-;tlf·'· ~;'\~": ';f~:;f1~<:~~~f ~'!'-r*~,F:';:;~tt~


,,'.- f \.~.
~~1:(',;b.::~Y-~t:)
...... A"'\ /"',' [;~4rtr~~i~A;·1~J~.
/f/.~I~}(."IJ: ..,!." ..
tf· ..• · , (J;
,Ii,.,., .• '.' ,.;.1•.."'"..C1;""'1"-'/,"."~.1~'
. i'e'
'.d11,\1:tJ,~t;
--,.,..,..
:··.....·.. r~;-:'111 'i'·"J.' ;'\1 .. ···' ,..··'··I'···';,Yi ....', 'i' ~~~

.t.,,~-"~'j~u'
~.'-~~ .'.:..
'.:::. ,;.{
..'f.:\
0Ji~
"."j;;:.>~~
l';'
,~:ih !k'\iI\~""I.;
/r~.
..., ,6:'::\;);·:·:·~",:/~.·~·~t
·C/:.' J',hi,y."
'Ii."'
(jJj f<:ij\~;[i'l··
,i.
: ,l'
fJ .""
~!<,r'f'.,
';,j!! i~.'J'
. r~' ~
.•_l~'
;'\;1·k;~'.'.'.'fi
;~.. 1",: .•.• ~ II" ;.0;.=--=
$.~.~-::;;:si:jj
"-'
""" ... ,,"~.;' ,.··d·._,""""·~ . ..-:'"
•." l..,,~ '
fu]~Wiift~l~~~
Decupaj T.A.T.

..... ''' •.....'''''.J, ·::.'F[:~:}~t·


,..~ ..
G ;;;:;H:·::?':·:·; ·~;,,·~
rl{lj·;';i;VF;Fm:~jr,:;r:,~',:·:r~~::·~~
..

~•.... ,.... ,1, ... ·'1~.


, 'I.- ". <t .:.', > ,,',<, ." '., 1..1 .". '..... ",
,,1 ""i! .. :.lr~~ ,.:£.:~,y.?;~ t . :, '"".:';)
~1"1
. , ,(:·t~ff,.~. 1·~~i~t:~):·~r~>:'::iiV~~
:.c--:., ••

.. :~:;'.',;,:~.lj VI ,'p .. I, \"'1 ' ..' ,

" ..}fl::,. ,."~ "V •.


?:{;~~. ~:~~~-')y-~:. " ..
,:..';_~;;r::;;R:: " :"\...:~" ~~\ '
'
~ .. ..,..,.. \_ .. ,';\. ,.~'~ .
, '~"'-~:J..' '\.'--.~
'-'---' .....
, -n·.
•.,,~
.,~:!.~:::.':~~~%~:j::-:~
~
'., .•• ,~ ;>,,~.

'.~
. /~:;~t~~i~
'iI· t~~?~~ ~*~~~
'h~::£:~~-===-
~5,..".,. ,
~·~f~~l.~
- ..•...~,~~
{id~~~:~·· .. :\.,;'
£;;(~~2~;.~i~:;.~
~ ~~.~.
~~~> •• ~,

.~' > :'.- ••••••

283
" $i interpretarea acesteia este foarte di£lcila. In genere, subiectul se
identi£lca cu unul dintre personaje, fapt ce face sa se proiecteze in povestire
versiuni personale, motivate ~i nemotivate. $i sensul implicat in povestire
este semni£lcativ pentru proiectia ce 0 cuprinde. A$adar, subiectul vorbe$te
despre propria sa existenta in povestirile pe care Ie creeaza. T.A.T.-ul
permite sa se exploreze dinamica personaM psihica, studiul de caz
individual, dar $i aspecte legate de caracteristicile de mentalitate, cultura,
mod de a evalua situatii $i caracteristici psihice. Totu$i, raspunsurile, £lind
deschise, solicita competente de evaluare, dezvoltate ale acestui tip de test.
In 1950, 800 de lucrari aduceau completari interpretative, sublinieri $i
con£lrmari sau infirmari ale celor ce erau oarecum oficial implicate in modul
de interpretare a testului T.A.T. Interpretarile se suplimenteaza, in genere, in
final cu reluari de probleme neclare $i oarecum contradictorii intre ele.
Astfel, s-au lamurit unele probleme de catre R. Gille $i Schaeffer (1964) de
Raterr $i Henry, care au avut in atentie, in mod deosebit, aceste probleme.
Rappaport a adaugat 0 analiza de completare a testului T.A.T., iar L. Bellak
a elaborat un sistem de standardizare in despuierea rezultatelor. Plan$ele 11,
18 BM $i 20 sunt mai ambigui, dar $i mai diagnosticabile .
• Testul de atitudini familiale (F.A.T.), de L. Jackson, dispune de 8
desene simple privind aspecte U$or tensionate ale familiei. Interpretarea, ca
$i proiectarea subiectului testat sunt foarte complexe $i la acest test, toemai
din cauza ca astfel de situatii , sunt de frecventa, relativ mare. Din· acest
motiv, subieetul se adapteaza relativ u$or la acest test $i proiecteaza relativ
mai U$or situatia adaptarii lui la astfel de probleme. Se pun in evidenta
relativ numeroase aspecte privind relatiile subieetului eu membrii propriei
familii $i optica sa cu privire la statutul, rolul $i calcarea acestora in familie.
Se exprima, de asemenea, $i sentimentele mai pregnante ale subiectului
privind diferilii membri ai familiei. Testele de acest fel (privind familia)
sunt tot mai numeroase. In unele situatii, se folosesc teste in care se solicita
desenarea familiei personale, fapt ce pune in evidenta numeroase aspeete
privind apropierea dintre membrii acesteia, modul cum este vazut fiecare
membru al familiei (ca atitudine) fata de ceilalti, apropierea vs. distantarea,
mai ales dupa pozitia in desen $i distantele unora fata de altii. Se pune in
evidenta acela$i fapt $i prin directia privirii fieciirui membru al familiei,
modul cum este imbracat £lind, de asemeriea, semnificativ. $i vfusta care se
da in desen fiecarui membru al familiei este importanta in analiza desenului.
• Testul P.N. este, de asemenea, un test proiectiv elaborat de
centrul medico-pedagogic de la Nantes de catre Francoise Brelet-Feulard,
Annie Cantin, Gertrude Corman, Jacques Dantec, Amiei Guillemont $i

284
Nadine Guill on- Vemes. Plan~ele acestui test au fost desenate de Paul
Dauce. Testul s-a efectuat sub indrumarea lui Louis Corman ~i Ia a treia
edilie (P .U.F., 1969) a dipfHat denumirea de Les aventures de Patte Noire]
(Aventurile Iui Pate Noire). Este yorba de un purcelu~ cu 0 pata neagra.
Testul dispune de 16 imagini (pIan~e). Prescurtat - PAT sau PN. Testul este
constituit din evenimente mereu noi ~i solicitante, generatoare de tensiuni ~i
conflicte interioare implicate in Iocul unor forte contrarii, care tind sa se
echilibreze, dand pretextul unui spectacol de conduite calme ~i rationale, eu
toate ea in interiorullor se consuma drame. Exista, dupa autor, 3 instanle
care sunt implicate in dramatismul "spectacoluIui" conduitei Iui Patte Noire.
Prima instanla este a Iui "Le soi" (sineIe). Acesta este domeniul pulsiunilor
vitale (mai mult incon~tiente), incarcate, insa, de 0 forta vital a foarte mare.
A doua instanta este a lui "Le moi" (a eului). Aceasta este instanta
depozitara a mecanismelor de apm-are, ~i ele in mare masura incon~tiente.
Intre "Le soi" ~i "Le moi" exista conflicte. Dominalia unuia sau a altuia
structureaza personalitatea ~i reactiile (conduitele) ei. A treia instanta este a
Iui "Le surmoi" (a supraeului), care reprezintil con~tiinta morala, produsa de
educatie, experienta ~i cerintele sociale. Aplicarea strategiei de utilizare a
testului are tendinte ludice, eeea ce confera interes pentru test. Se solicita ca,
parcurgandu-se cele 16 plan~e, sa se aleaga ~i a~eze deoparte pIan~ele alese,
dupa care se aranjeaza intr-o ordine preferenliala ~i se alcatuie~te 0
povestire. Plan~ele reprezinta teme freudist interpretabile ca stare. Testul
place, mai ales, copiilor de 5-7 ani.

Testul Patte Noire, de Corman


Subiectul identitica imaginile ~i aldituie~te 0 povestire.
Plan~e reprezinta teme freudist interpretabile ca atare.
I,
I~ \
~Y.;:il'.i ~~ .ill.,
r
/v
'"

- 't..\~,-~
;~1··(.";>
•••

~~ .. ~.",,,,~,,
F"~
q,,~g;;, \. :
I~. /. ~
,.;
--=~' ~
---~~ i _.';;;"
.. ,t
"'J,'~~
,- ~~\!?i'
~~_.
,"':.J.:-
{'--;"~
~~ ,.."'..h...--
~A~
~,~...-•.•.
... ...:-, "
...
------~"'-~
~; .
~;:;;'"-~'-'~'\;:'....(>\'
. ~
-~-;;. 1):..,....\!,.I. .->"
'1,..••.. ~
r -'))I
~
-?t- -"
<""
.'
_","
__

-~,.'~(~::,.-'~.~-'
-;C", '"'~"
....(~?'r'~-"'":.,,9.,;, -<-.
". -? ./".;v ~.c:::';;".4
~~~ ,~---.-.- ~
- . Decupaj test 65.

1 L. Connan, Le test P.kY. (manual), P.D.F., ed. II, 1969.

285
Testul Rosenzweig de frustra!ie. Exista doua variante constituite pe
acelea~i principii. Un test de frustra!ie Rosep..zweig pentru adul!i ~i unul
pentm copii. Au aceea~i schema operativa ~i func!ionala. S. Rosenzweig a
prezentat testul pentru adul!i prima data in 1944. Difuzarea ~i interesul
pentm test a inceput, insa, prin 1949. Este yorba de un test interpretativ
proiectiv cu material de tip psihosocial. Consta din imagini miniaturizate.
Cuprinde 24 de astfel de imagini - desene. Referindu-ne la cel pentru adulti,
semnalam ca in fiecare imagine sunt prezentate doua persoane, din care una
este in situalie de frustrare. De exemplu, una din imagini prezinta 0 ma~ina
cu doua persoane, dintre care una cere scuze unui pieton pentru ca I-a
. stropit. Se cere subiectului sa spuna ce ar raspunde daca ar fi el cel stropit,
adica eel frustrat. Intr-o alta imagine, 0 tanara spune alteia "e groaznic, a!i
spart tocmai vasul preferat al mamei mele"; trebuie sa se raspunda, in
replica, a~a cum vrea cel solicitat prin test. Analiza raspunsurilor se face in
functie de gradul de agresiune din raspunsuri ~i din punctul de vedere al TR
(timpul de reactie). In informatii1e, privind raspunsurile ~i interpretarile ce Ii
se pot da, exista 11 tipuri de raspunsuri posibile evaluative.
Fiecare secven!a de test are doua patrate in partea de sus. In unul
din ele (de obicei primul) se pune textul provocator al situa!iei ~i al acelui ce
a suferit ~i sufera fmstrarea. In al doilea patrat se va expune raspunsul
subiectului care se testeaza ~i care se implica in situa!ie. Cele mai multe
raspunsuri - dar ~iprovocari de raspunsuri - sunt de aparare a eului.
Diferitele elemente succesive, colectate ea raspunsuri, se analizeaza
din punctul de vedere al: indicelui de conformism eu grupul (CSR) pe de 0
parte, ~i din punctul de vedere al profilului elaborat pe seama a 6 indici
deriva1i din frecven1a a 9 factori implicati in ansamblul testului, pe de alta
parte.

286
Testul Rozensweig pentru adulti.

i
1m pare fiJarle
rau ca v-am stropit E groaznic!
hainele Cllnomi. Am Ali sparllocmai
facuI101
vaslll pre{eral
posibilul so evil al momei mele.
balWaca.

A-'ll sU17leti oare

pUlin prea
I11(JfiIIroasa?

~
Prielena 10
/7/-0 invilolla bal
a.";la searo.
\1i-a SpllS ca 11I11-a
safi acola.
n I

Fll
!~

rr7fd
I
7 8

Scenete1e 1,2, 7, 8 din c1e 24.

287
Prin aeeste demersuri, subieetul poate fi plasat in populatia
generala, din punetul de vedere al relatiilor mai importante ee se exprima in
viata eurenta. In raspunsuri, se exprima modul de a evalua pedeapsa,
strategii de extrapedeapsa ~i de intrapedeapsa ~i atitudini de rejeetie ~i de
atitudini refraetare fata de pedeapsa. In raspunsuri se mai exprima reactii de
dominanta a obstaeolelor provoeatoare de frustran ~i evident, apararea de
sine. Exista ~i un tabel ee permite 0 reformulare a rezultatelor in functie de
alte criterii .
• Testul Leopold Szondi (1893-1981)\ psiholog elvetian de origine
maghiara, a predat la Zurich cunoscuta sa teorie a destinului. Testul sau a
trezit mare interes. In 1969, s-a infiintat Institutul Szondi, cu trei ani de
studiu. Universitatea din Louvain i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa
(1970). In 1977, a aparut lucrarea sa de sinteza Introduction a I 'analyse du
destin. Este yorba de 0 metoda diagnostiea de optica abisala .
• Metoda re1eva procesele incon$tiente ale destinului pulsiunilor ~i
ale eului. Se refera la 3 structuri ale incon$tientului. Ineon~tientul personal
structurat ca substrat sexual ee se formeaza in copilarie, ca sursa pulsionala
a experientei dobandite. Al doilea este ineon~tientul familial, care
condenseaza genealogia subiectului ~i euprinde un complex de elemente
ereditare. Cuprinde genealogia patologiilor ereditare din arborele
genealogie. Sistemul pulsional ereeaza un cadru determinist. Ca atare, la
baza acestui test se intiUnesc psihanaliza ~i genetica. Cele 3 substraturi
pulsionale din istoria destinului sunt: incon~tientul personal (cu substrat
sexual), incon~tientul familial (eu substrat genealogic ereditar, in care
palpita psihologia ereditara a maladiilor pulsionale ale generatiilor de
provenienta), ~i al treilea substrat, cel al sistemului pulsional arhaic colectiv,
pe baza de arhetipuri. In sistemul pulsional al analizei destinului, se
depisteaza, prin testul Szondi: 1. aspiratii sau tendin!e pulsionale
determinate de 0 gama materna sau paterna; 02. nevoi sau factori pulsionali
(perechi de gene pulsionale analoage); 03. pulsiuni sau fuctori pulsionali,
rezultati din aliajul, intricatia a doua reuniri de factori pulsionali.
Existil, dupa Szondi, patru grupe ereditare disociabile clinic in opt
grupe de tendinte pulsionale specifiee. Szondi impliea in structura
explieativa a acestor afirmatii tot ee exista disponibil in tematiea ~tiintifiea a
vremii in aeeste probleme.
Testul propriu-zis este compus din 48 de fotografii, impaqite in 6
serii de cate 8. Subiectul este invitat sa aleaga din fiecare serie cate doua

! Szondi L., Experimentelle Treibdiagnostik, Bem, 1947.

288
fotografii, una care sa reprezinte persoana cea mai simpatica $i a doua, pe
cea mai antipatica. Fotografiile sunt similare cu cele de buletin de identitate.
* In lucrarea "Triebpsychologie", Szondi a prezentat 0 tehnica
auxiliara, numita integratoare sau complementara, bazata pe dialectica
instinctelor din prima ~i a doua categorie. FOlmula completa pulsionaIa are,
dupa Szondi, planuri ~i permite sa se diagnosticheze complet instinctele de
pe palierele de apmienenFi. Precum a reie~it din cele de mai sus, testul
Szondi este orientat spre patologia personalitatii .
• Tehnica de utilizare a testului presupune cateva etape. Cele48 de
fotografii sunt impartite in ~ase serii de cate 8. Subiectul este solicitat sa
aleaga din fiecare serie cate doua fotografii, una care reprezinta persoana
cea mai simpatizata sau agreata ~i a doua contrarie (reprezentand persoana
nesimpatizata). Alegerile pun in evidentaun profil pulsional. Szondi a
stabilit 400 de profiluri. Formula pulsionadi cuprinde, dupa Szondi, destinul
subiectului caruia i se face examenul psihologic.

Prezentare de caz

Numele: LM.; varsta: 40 ani ; sex: fern.;


Prof.: casnica
r?

S P Sch C
~SIP h s dm
e hy k£
+ + ± + ±

S = ++ : Perceptia reala a lumii prin


toate organele senzoriale. Subiectul se
straduiqte sa fuzioneze nevoile de
feminitate /h +/ ~i masculinitate intr-un
aliaj despre lumea heterosexuala. Este
sexualitatea sanatoasa a subiectului
mediu/obi~nuit/,Eros terestru.
P = ± -: Opresiune histeriforma,
apropiata de panica. Un Abel care lasa
sa i se acumuleze afectele.
:!
Sch = - +: Eul inhibat, lupti'ind
impotriva posedarii prin mecanisme de
negare. Represiune.

289
C = - ±: De~i obiectul este deja pierdut IC - -I, fixatia ~i chiar
legatura subzisHL Atemie proasHL Legatura nefericita, ireala.
Diagnostic: Subiect cu un nivel de inteligema nu prea dezvoltat.
Lipsa de ocupatiel anamneza/. Se opune lumii exteme prin mijloacele
istericului. Lasa sa se acumuleze afectele spre a Ie revarsa apoi impotriva.
celorlalti.

NumeIe: C.D.; varsta: 20 ani; sex: fern.;


data: 28 mai 1993

S p Sch C
5 1'P I Scl..l
4~jl~IPVI~ C- h s e h.r kE dm
+ ± + + 0

S = - + : Umanizare paqiala.
Sexualitate histeriforma. Activitate
culturaHi, sugestiva, agresiva, dar activa.
p = + ± : Un Abel/P = + - I, care
se da in spectacol I hy + = I, dorinta de
implinire.
Sch = - + : Eu juvenil. Inhibat, dar
realist. Lupta impotriva posedarii prin
mecanisme de negare. Represiune.
C = + 0: Principiul realitatii.
Legatura infidela. Cautarea unui obiect
nou, de~i exista inca legatura eu eele vechi. Atentie J:mpaqita, bi-obieetuala
in comportament.
Diagnostic: Subiectul inceardi sa se condudi dupa principiul
realitatii, adica sa se comporte realist, sa se integreze cat mai bine in
realitate, de aceea lupts. in vederea oblinerii unui autocontrol sufletesc prin
oprimarea tendintelor contradictorii ce-l caracterizeaza. Cauta sa se
adapteze, sa se impuna prin afirmare pe plan cultural. Poseda un grad
evident de agresivitate $i punerea in evidenta a propriilor calitati, bunavoinla
~i valori. Sexualitate histerifomla. Imprevizibilitatea in relatiile sociale.
Dorinta de a-;;i face cat mai multe rela!ii. Profil histeriform, pentru
corijarea caruia subiectul se zbate, propunandu-;;i $i straduindu-se sa fie
realist $i, de asemenea, oprimindu-$i pomirile. Nu reu$e$te intotdeauna.

290
• Testul Lumea a fost initiat de Melania Klein ~i Margaret
Loewenfeld. E un test ce are ca materie prima numeroase obieete
miniaturizate ~i implicate Intr-o optica psihanalista pentru copii eu foarte
bune rezultate. Studiind structura materialelor, Charlotte Buehler a e1aborat
o baterie complexa privind structura ~i semnificatiile obiectelor potential
alese ~i reunite la 0 solicitare de acest fel. S-a ocupat ~i de calitatile
metrologice ale unui astfel de test. Interesant este faptul ca de aceasta
problema se ocupau, coneomitent, ~i alte persoane. In 1953, a apiirut
luerarea lui M. van Willick, sub directia lui Kate Wolf, privind activitatea
psihodiagnostica cu acest test la copiii normali. Faptul ca atare a contribuit
la un mai mare ~i mai util diseemiimant in aldituirea testului care a inceput
sa intereseze din ce in ee ~i mai multi cercetiitori. Dupa 1953, au apiirut in
numeroase tari astfel de teste. Cel allui Ch. Buchler este cel mai raspandit.
Cuprinde 160 de piese, impartite in 8 eategorii (personaje, animale
domestice, animale salbatice, cHidiri,vehicule, construetii, natura, materiale,
inclusiv de razboi, dar ~i pentru activitati curente). Exista ~i 0 forma a
testului cu 300 de piese impaqite dupa acelea~icriterii. Se cere eopiilor sa se
joace cu aceste materiale cum doresc. Produsul final se fotografiaza pentru
interpretare. Acesta contine un foarte evident material proiectiv, implicat
intr-o alegere cu oferte mati, dar cu 0 experienta de viata inca in plina
formare. In analiza intereseaza numarul de obiecte folosit pe categorii pe de
o parte, prezenta unor trasaturi caracteristice (exista 6 variante), coerenta
alegerilor ~i ce anume sugereaza, pe de aWl parte. Analiza finala este
cantitativa ~i ealitativa ~i pentru adulti, la care se obtin adeseori rezultate
interesante.
• 0 alta varianta eu sareini $i strategii de aplieare similare se
realizeaza cu testul lui Artness si eu testullui Scheidmann (Make a picture
stOry maps, 1952). Aeest din urma test ofera 210 imagini, ce se pun la
alegere ca material de fond. Cotatia se face dupa ce, mai intai, s-a efectuat
peisajul general de fond cu cartona~ele ~i apoi implicarea de personaje in
peisaj. Ca atare, acest test are in plus, fata de eel descris mai inainte,
organizarea unei animatii de persoane in fondul vietH ~i a mediului creat
prin peisaj. De~i foarte interesant ~i atractiv pentru copii, prin varietatea de
materiale disponibile $i erearea atmosferei ludice, ce se implica prin acesta,
cotatia testului este inca destul de putin substantiala. Probabil se va imbogati
in timp, fapt ce se petrece, in mod curent, cu fiecare test mai interesant ~;i
mai special.
• Asemanator, se prezinta ~i 0 aha categorie de teste, care se
centreazii, insa, pe construirea "satului". Astfel de teste, cu materialele

291
determinate de titlul acestora au fost £acute de Henri Arthus, pe de 0 parte §i
de dr. Mabille, pe de aha parte. Autorii respectivi au pus accent pe
coordonatele topografice ~i pe alegerea §i organizarea lor care au
sernnificatii legate de imagnea traditional a §i gradul ei cu privire la " sat",
dispersia personajelor in teren, ce anume fac personajele, daca sunt mai mult
singulare sau in grupuri, daca sunt privite din optica unei zile de lucru sau a
uneia de siirbatoare, sau de siirbatorire a ceva (nunta, botez, hora etc.).
Intereseaza care $i cat de multe sunt strazile principale §1circulatia pe ele, ce
fel de caracteristici au. Intereseaza $i simetriile topografice ale strazilor $i
implicarea institutiilor intr-o simetrie sau dupa functiile pe care Ie repreznta
§i importanta lor.
e Asemanator intr-un feL dar cu 0 caracteristica diferita ca subiect,
este testullui N. Hamburger. Tot cu materiale date, se solicita celor testati sa
implice in peisajul construit (pentru care deja se fac cotatiile de folosinta)
scene deosebite, mai dramatice (in peisaj).
e Testul mozaic, efectuat de Loewenfeld Margaret. Testul este
proiectiv constructiv cu implicatie a teoriei gestaltiste. Cuprinde 456 de
piese plate de materie plastica de 5 feluri sau forme - cercuri, triunghiuri,
romburi. Triunghiurile sunt de 3 feluri - dreptunghice, echilaterale ~i
isoscele. Plan§ele sunt colorate - ro~u, verde, albastru, galben, alb ~i negru.
Se solicita celui testat sa realizeze, intr-o prima faza, un model oareeare eu
piesele de care dispune. Poate folosi oricate piese vrea. Produetia final a se
fotografiaza sau se inregistreaza prin desene (pe culorile $i formele folosite
in forma modelului). Autoarea s-a inspirat din modelele de broderii §i
cusaturi traditionale din sud-estul Europei, mai ales de produqiile spontane
ce cuprind elemente importante ale personalitatii celui ce Ie confectioneaza.
Fiecare model geometric se claseaza intr-o categorie de modele aflate in
caietul de cotatie, in urma cercetiirilor prealabile folclorice efectuate de
auto are §i colectionate in materialul de cotatie. Se au in vedere: a) prezenta
simetriei in forma sau culoare, b) asimetria in cele deja semnalate, c)
hipersimetria, d) neexistenta vreunui gestalt, e) prezenta unui efect de
simetrie sau de perspectiva.
• Testul pune in evidenta: (1) maturatia la copiii normali, (2)
particularitati individuale, (3) prezenta nevrozelor, (4) prezenta psihozelor,
(5) influente culturale. Testul este de un real interes ~i are 0 raspandire tot
mal mare .
• Testul de desen allui Warte~g (W.Z.T.). Autorul s-a gandit ca,
dand unui subiect 0 linie dreapti:i sau curb a, sau doua grafice de plecare
(liniare mai ales), subiectul va fi stimulat sa efectueze 0 tema de desen. Prin

292
aceasta idee s-a conturat 0 alta noua eu privire la studiul proiectiei nu doar
interpretativ, dar ~i ca stimulativ. Astfel,linia data devine implicata intr-o
satisfactie de proiectie afectiva. Wartegg a folosit 8 semne (Jinii) plasate in
pozitii diferite, centrale ~i marginale in eadrul de desenare. Sistemul de
organizare ~i de interpretare a acestui test a trezit numeroase dispute ~i
discutii, bineinteIes productive. A~a ca, nu dupa mult timp, a aparut varianta
Wartegg-Biedma. Aceasta consta dintr-o foaie divizata in 16 careuri eu
laturile de cate 4 em. Se propune 0 tema care sa se expuna (prin desene) in
careurile testului.

II In acela~i context, de provocare a interesului pentru desene, se


afla ~i testul C. Machover. Prin instructaj, se cere subiectului sa deseneze 0
femeie, apoi un barbat. Analiza proiectiva a desenelor pune in evidenra
aspecte foarte diverse ~i semnificative psihologic. ~i cotaria se structureaza
re1ativevident. In aceea~i cauzalitate de oferte s-au nascut numeroase teste,
intre care ~i testul Koch - testul arborelui (pe care I-am mai evocat).

~ Noi ne-am mai referit Ia testul arborelui. In genere se deseneaza


steJan. In partea superioara a arborelui se considera· ca se proiecteaza
spiritualitatea, iar in partea inferioara, structurile instinctive. La mijloe se
exprima, proiectiv, prezentuI, in fara Iui viitorul ~i in spate-trecutuI. Toate
acestea impart foaia de hartie in patru, toate partile fiind semnificative ca
fonna, ritm de executie, inclinarie, forma radacinilor, a trunchiului, a
coroanei, prezenta de flori, de fruete ~ide frunze, ramuri etc.

o In desenele de mai jos se afla doi arbori. Primul este al unei


persoane de 50 de ani. Are radacini putemiee, mai ales in zonele trecutului
(a fost sanatos ~i bine implementat in viala). Trunehiul e viguros ~i se afla
spre viitor, dar eu ramuri groase in zonele treeutului ~i cu ramuri mai purine
legate de prezent. Ramurile ~i pozitia paginala pun in evidenta 0
interiorizare spre trecut, incarcata de aspirarii spirituale ce se transmit spre
prezent ~i viitor. Faptul ca sunt mai inaIte, pune in evidenta 0 cautare a
spiritualitatii. Ramurile fiind tara frunze, evoca 0 toamna sau 0 iama
interioara.

293
j!~\,
'-,

-
Testul arborelui.

• In al doilea desen, arborele este aproape fara rMacini. Este yorba


de 0 persoana tanara, care are oarecare retinere la punerea in evidenta a
implieatiei in radacini. Frunzi§ul bogat, cu deschidere larga spre partea
superioara, pune in evidenta proiectare $i cautare, implicare in spiritualitate
§i in viitor; frunzi§ul, inseamna proiecte $i investitii, iar ramurile groase
impliea forta §i vitalitate a inteligentei.
• Testul arborelui a fost aplicat $i la copii (Florence Goodenough)
impreuna eu testul "Omuletu1" ("Le bonhomme") eu aeela$i sistem de
interpretare. R. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch, solicitand
desenarea a trei arbori pe foi de hfutie separate. A patra varianta cere ca
desenul sa se faca cu ochii inchi~i, Store considera ca repetarea desenarii
creeaza 0 mai mare transparenta a proiectiei.

294
• Testul gradinii este, de asemenea, proieetiv ~i interesant. Sunt
gradini numeroase eu ziduri, drumuri, poteci, flori ~i pomi aliniati, dar ~i
gradini realizate dezordonat, eu aglomenlri de pomi ~i vase de flori, lipsite
de perspeetiva (adancime in desen).
Un interes tot mai mare au eapatat testele denumite de euloare.
Acestea se bazeaza, in principiu, pe solicitarea de la subiect a unei atitudini
interpretative in universul cromatie. Se ~tie di dispozitia generala, starea de
confort sunt influentate de culori in mare masura1. Se presupune ca exista 0
latura proieetiva a aeestei influente .
• Testul F. Birren este un test proiectiv-verbal de euloare. in
apliearea lui, se solieita preferinte1e eu privire la 11 culori ~i 4 situatii
coloristiee. Combinatiile, care apar pe seama acestui sondaj, pun in evidenta
eonflicte sau coneordante. Interpretarea evodi 0 foarte larga experienta
social simbolistiea privind eulorile. Se fae, de asemenea, referiri la efectele
fiziologiee ale eulorilor. In aeeasta ordine de idei, enumeram, ea forma de
sistem de psihodiagnoza, testul de simbolism al eulorilor, efeetuat de L.
Matsuoke ~i P. Obonsi, elaborat in 1951.
@ Testul euprinde un tab Iou cu culori ~i un tablou de euvinte
stimuli. Subiectii fac asoeiatiile corespunzatoare.
@ Ce1 mai interesant este, insa, testul color Lueseher de alegere a
eulorilor preferate. In acest test, compus din 8 eartona~e colorate, subiectul
este solicitat sa aleaga eulorile in ordinea preferintelor. Prima culoare aleasa
este maximal preferata, ultima este rejectata in cea mai mare masura. Prima
este urmata de 0 zona inca de preferinta. Ca atare, a doua aleasa se noteaza
tot eu plus, ca ~i prima. Urmeaza 0 zona de preferinte cu rezonante afective
mai moderate. Se noteaza XX. Alegerea continua eu 0 zona de indiferenta
(rezonanta afectiva, slaba sau lipsa a aeesteia). In fine, zona de rejectie ~i de
rezonanla afectiva nula se noteaza eu __ . Ca atare, pentro fiecare din cele 4
zone exista 0 conotatie specifica.
Foaia de lucro euprinde 8 casute pentru cele 4 simboluri implicate
in psihodiagnoza.
Primele doua locuri, notate + +, indica preferinta putemica pentro 0
culoare, semnul + pune in evidenta modus operandi al persoanei aflate in
experiment.
Urmeaza doua casete eu semnele X X eu preferinte moderate.

] Faber Birren, Color in Jour Word Collier, Macmillan Ltd., London.

295
A treia zona, cea a indiferentei (rezonanta afectiva slaba sau lipsa
de interes), se noteaza = =. In fine, zona de rejectie total a se noteaza cu __
(modus vivendi operandi) .
• In genere, culorile inehise au efeete depresive, ~i alese pe primele
locuri indica stari depresive. Culorile deschise au efecte stimulatorii, iar
culorile prea stralueitoare au efecte 0bositoare.
Rosul este 0 culoare foarte calda, de stimulare general a, inc1usiv
intelectuala. Creeaza senzatie de apropiere in spatiu, nelini~te excitatorie.
Portocaliul este 0 culoare calda. stimulatoare emotiv. Exprima 0
senzatie de apropiere afectiva, calda, putemiea. Este 0 euloare a
soeiabilitatii.
Galbenul este 0 culoare solara, stimuleaza multa buna dispozitie,
stimuleaza vederea, da senzatie de apropiere in spatiu. Este 0 culoare
dinamica.
Verdele este 0 culoare lini~titoare. insa mai rece. Creeaza impresii
de prospetime. Faciliteaza deconeetarea nervoasa. Da 0 senzatie de
departajare foarte calma in spatiu.
Albastrul este 0 culdare lini$titoare. In execes, duce la depresie,
senzatie de departare in spatiu.
Violetul este tot 0 culoare rece. stimulatoare de nelini~ti,
deseuraiatoare. Este euloarea deceptiei, disperarii ~i angoasei. Treze~te
tendinte spre tristete, dar $i agresivitate latenta, 0 energie vital a reziduala,
susceptibila de anagajare.
NeQ:rul este culoarea melancoliei. eu atingere grava a capacitatii
vitale $i a posibilitatii de reactie. Este ~i 0 culoare a depresiei. Exprima ~i
sentimente de culpabilitate, de Iupta $i de pasivitate tragica in fata
evenimentelor care depa~esc posibilitatile de Iupta ~i de eomprehensiune.
Este culoarea doliului $i a mortii 1•
9 Exista 0 influenta psihologiea diversifieata a eoloristicii
incorporate in limbaj. In acest sens, se spune: "alb ca varul", sau "alb ca
peretele". "Este inca verde", se spune despre un om in varsta, vioi, sau "a
spune verde in fata", pentru sinceritate, indiferent de efecte. Ori se spune "s-
a facut galben de spaima", ori "rO$U de furie", psihologii romani M. Galu $i
A. Dicu au elaborat a interesanta lucrare despre personalitate $1 culaare,
tratand exhaustiv problemele sociale antropologice, fiziologice, psihologic~

1 Exista atitudini emotionale fata de eulori diferite la diverse popoare (Werner sau Birren).

La afrieani, negrul este legat de spiritul binelui, griul de eel al raului. La chinezi, albul este
culoarea doliului, verdele euloarea invidiei, galbenul, euloarea geloziei etc.

296
industriale etc. U. Schiopu, M. Garboveanu ~i E. Verza au aplicat testul
Luescher pe copii normali ~i cu debilitati mintale, stabilind 0 serie de
caracteristici ontogenetice ~i tipologii proiective fata de culori. Culoarea este
implicata in viata moderna ~i sub semnul efectelor neuro-psihice,
fiziologice, estetice; culorile sunt profund implicate in artele plastice, dar ~i
in moda, estetica locativa, industriala etc. Exista ~i un aspect privind
implicatia sociala semnalizatoare a culoriler in circulatie.
• in testul Luescher, culorile de baza (ro~u, verde, galben, albastru),
daca sunt pe primele locuri, exprima confort psihic ~i buna dispozitie,
diminueaza oboseala intelectuala, stimuleaza randamentul activitatii
intelectuale, cre~terea gradului de receptivitate, munca intelectuala de
calitate, favorizeaza memorarea ~i asimilarea de cuno~tinte, dialogurile
destinse, atentia, intensitatea ~i sociabilitatea.
• Ca atare, pozitia culorilor, in tabelul descris mai sus, au mare
importanta. Pozitiile 1 ~i 2, notate cu +, pun in evidenta: 1. Metoda
esentiala, modus operandi (albastrulla 1 indica niai mult calm in toate cele),
"obiectivul actual", scopul de fond (de a trai in pace - albastrul).
• Pozitiile 3 ~i 4 pun in evidenta stadiul situational al conditiei
psihice interne. Con~tientizarea acesteia - ca fond pentru situatiile in care se
afla subiectul (albastrul in aceasta pozitie indica 0 stare calma sau
necesitatea de calm).
• Pozitiile 5 ~i 6 reprezinta (dupa cum am mai semnalat) zonele de
indiferenta. Pot fi de calitati neconturate sau 6 de rezerva, suspendate ~i
utilizabile, daca apar circumstante noi de imperioasa schimbare.
• Pozitiile 7 ~i 8 sunt ale culorilor rejectate. Pun in evidenta
inhibitii, trebuinte, necesitati, opresiuni nefavorabile. Albastru, pe aceste
pozitii, inseamna ca trebuinta de pace este nesatisrncuta.
• Testul pune in eviden~ in prima faza, prin absenta celor patru
culori stari de anxietate, nelini~ti, insatisfactii, stres provocate de acestea
(ro~u, verde, galben, albastru).
@ Caracteristicile stresului ~i structura de fond a acestuia se pun in
evidenta prin locul culorilor fundamentale pe pozitiile 6 ori 7, urrnate de
culorile din categoria celor de disconfort (negru, gri, violet). Deci, ultimele
locuri, daca au evocata 0 culoare din cele 4, indica 0 sursa de stres calitativ,
legata de culoarea fundamental a cu semnificatia ei (este yorba de locurile 6,
7 ~i 8).
• Strategia testului curpinde 0 a doua alegere la putina vrerne dupa
prima; prin a doua alegere, se poate pune in evidenta forta stresului, daca se

297
va face aceea~i alegere, dar dadi vor aparea schimbari, se poate pune in
evidenta modul de aparare a personaliHitii pe care I-a implicat deja.
• Folosirea testului Luescher este relativ complexa ~i cere 0
exersaremaiindelungata.darestevorbadeuntestinteresant~isensibil.mai
ales ca permite formularea unei prognoze temporale. Aplicarea dupa un
timp (earn doua saptamam pentru evenimente mai compensabile ~i cateva
saptamani ~i chiar luni pentru evenimente mai grave, precum decesul unei
persoane importante, colapsuri economice sau sentimentele dramatice in
mod deosebit etc.).
1& Un alt test de culoare este eel allui Pfister-Heise consta dintr-o
piramida desenata din 15 careuri ce se pot asambla in e~antioane din hattie
colorata, aflate la dispozitia subiectului (20 de decupaje mid din hartie
colorata, dintre care sunt suficiente 15). "Compozitia" se interpreteaza
proiectiv. Se subliniaza ~i se analizeaza dominatia coloristica pe secventa
inferioara medie $i superioara a piramidei, la dreapta $i la stanga, dupa
scheme Ie cunoscute. Testele de acest fel pun in evidenta diferente normale,
dar $i pe cele nevrozate, schizofrenice etc.
• Ultima cate€!orle de teste proiective. la care ne yom referi. sunt
teste Ie de completari verbaIe: Drin povestiri pentru prescolari (L. Despert),
terminari de povestiri in versiuni personale (D.R. Miller ~i Margaret Sterne).
Exista autori care au integrat utilizarea de completari de povestiri in optica
gestaltista (M. Engel sau H.R. Sergent). De prin 1940-1944 dateaza aceasta
directionare. Nu putem ignora lucrarile efectuate de Tatiana Slama Cazacu.1
• Si psihologii romani au efectuat teste verbale de acest fel, pentru
a testa felul de tensiune ~i sensibilitatea proiectiei la tinerele delincvente, In
comparatie cu cele nedelincvente (eleve) din ~coli. Este yorba de cercetilrile
±acute de T. Bogdan, A. Bogdan $i M. Cristescu (1969, Revista de
psihologie, m. 3). Exista numeroase teste verbale pentru copiii handicapati.
(E. Verza, G. Radu, C. Paunescu etc.)
• Cosmovici si colab. au efectuat. de asemenea. un test legat de
concepti a moral a dintr-o povestire in patru variante eu fondul neschimbat.
doar eu sehimbarea sexului 9i a varstelor personaielor din povestire. Este un
test interesant (1989. La test au contribuit T. Rudica $i Stela Teodorescu. In
fine, Solomon Popescu a experimentat 0 baterie mixta de completari ~i
povestiri, fraze ~i propozitii. Materialul s-a dovedit sensibilin clinica de boE
nervoase.

1 Tatiana Slama Cazacu a primit titlul de Doctor Honoris Cauza, in anul 2001, de la
Universitatea de Vest - Timi~oara.

298
@ Testul proieetiv TST (Twenty Statements Test), utilizat ~i descris
mai intai de Kohn ~i Portland, apoi preluat de Louis A. Zurcher (1972).
Testul este compus din 20 de propozitH neterminate, de tipul "Eu sunt... ".
La Universitatea din Bucure~ti, acest test a fost folosit pe numeroase grupe
de diferite varste. Testul a fost folosit la Universitatea din Bucure~ti ill 3
vanante. Varianta 1 eu propozi!ii neterminate "Eu sunt .'" varianta
2 eu "Eu a~ vrea sa fiu " (sinele ideal) §i varianta 3 "Ceilalti cred
despre mine ea eu sunt " (sinele perceput de la ceilalti). Prin
intrebarile implicate In Inceputul propozitiei "Eu sunt. ..", se obtin 4 mari
categorii de raspunsuri. Fiecare din aceste categorii are numeroasse variante
posibile ~i numeroase stilOOde completare a propozitiilor. Dupa Louis A.
Zurcher, cele 4 categorii de raspunsOOsunt: raspunsuri (A), care se refera la
caracteristicile fizice (sinele fizic). Sunt mai frecvente la fete, mai ales in
perioada pubertatH §i adolescentei. La baieti, sinele fizic cre~te in frecventa
in perioada preadolescentei, eand are lor un puseu de ere§tere discret
dezordonat. A doua categorie de propozitii (B) se refera la sineIe sociaL
Zurcher a folosit expresia "the mutable self" pentru ea are cea mai
complexa evolutie ~i cea mai in cre§tere In decursul vietii. A treia categorie
de raspunsuri (C) are In atentie caracteris':cik' psihiee pozit~ve~i negative,
aspirative $i evaluative incarcate, de multe uri, de dorinle. In fine, a patra
categorie de propozitii (D) sunt de structura mai nonconformista la
adolescenti $i mai filosofica la adulti (de multe ori meditative) uneori critice,
sau metaforice. "Eu sunt fiuI secolului XX, n-am ce face", sau ,;Eu sunt 0
picatura din marele cosmos". Aceste propozitii pot evidenlia un spirit elevat
filosofic, romantic, in caz de stil asemanator implicat ~i in celelalte
raspunsuri, poate exprima ~iun oarecare grad de cabotinaj.
f,; Testul poate sa puna in evidenta §i uncle tendinle psihotice,

interese profesionale, 0 persoana depresiva. Pune in evidenta ~i nivelul de


inteligenla.
e Tot cu propozitii, ce trebuie completate, a lucrat ~i Virginia
Sorescu. Este vorba de propozitii netenninate de evocare subtila a
procesului muncH. Testul este in faza de finisare.
* Un test mai deosebit
In genere, In structura personalitatii, exista 0 structura mai putin
studiata. E vorba de voinla. A. Rey a efetuat un test interesant, u§or de
aplicat ~i de interpretat. Vointa se manifesta, mai ales, fie ca actiune
efectuata chiar in condtii dificile pentru a se realiza un obiectiv important
sau pentro a bloca un dezastru, a opri 0 catastrorn etc.

299
In astfel de situatii, vointa subliniaza la maximum tot potentialul
personalitatii care este folosit in situatii de urgenta. 0 astfel de caracteristica
a vointei este greu de testat, pentru ca obiectivul vointei este distantat de
manifestarea ei. Testele de vointa, ce au in obiectiv aceasta latura a vointei
se exprima, mai ales, in chestionare in care exista intrebari (itemi) care
formuleaza simple opinii (ai vointa dnd se solicita sa faci ceva foarte
dificil? - de exemplu). Este posibil ca 0 persoana sa raspunda da - de~i nu e
prea sigur acest lucru.
o a doua forma de implicare a vointei se manifesHi sub forma de
frenaj in fata unei dorinte, situatii provocatoare, dar cu consecinte nepliinuite
in fata unui moment de putemica nervozitatea, in care adesea descarcarea se
face tnmtind obiecte, u~a etc.
Pentru aceastii forma de vointa, A. Rey a efectuat un tset.
Testul "Frenai Vointa", de Ray, este compus din 3 serii de figuri geometrice
(dlte 6, a~ezate vertical pe 0 pagina alba ~i solicitarea din partea celui ce
face testarea ca eel ce este testat sa traga in exterior 0 linie paralela cu
fiecare figura foarte aproape de linia triunghiulara, patrulatera §i a celei de a
treia figuri din seriile de figuri).
La Universitatea din Bucure~ti, a:.est test se folose§te de prin anii
1974 intr-o versiune eu 3 figuri geometrice: un cerc, un patrat ~i un triunghi.
A fost schimbata ordinea figurilor 9i a fost introdus cercul in ~irul figurilor.
Solicitarea facuta subieetului este - ca in testul frenaj vointa - sa
traga 0 linie paralela eu fieeare figura cat mai aproape de linia fomlei
geometrice, dar dit mai ineet po sibil. In aeeastii cerinta este important
frenajul vointei. In genere, in toate testele, aetivitatile programelor, toata
lumea este solieitata sa faea totu! cat mai repede. De aceea, testul este destul
de dificil.
Se solicita cronometrarea frenajului exercitat ~i scrierea timpului,
consemnat in figura geometrica, fie de ditre experimentator, fie de catre
subiect, care trebuie sa-~i controleze ~i timpul de lneepere ~i de sfar§ire a
sarcinii. Bineinteles, ca psihologul i~i noteaza timpul de exercitiu necesar
fiecarei figuri. Figurile ai'ezate pe verticala foii sunt: 5 cercuri, 5 patrate, 5
dreptunghiuri de marimi egale.
Dupa terminarea testelor, se aduna timpul folosit pentru cercuri ~i se
face 0 medie a secundelor folosite. La fel se procedeaza pentru
dreptunghiuri ~i pentru triunghiuri. Se pune in evidenta cre~terea, scaderea
sau oscilatii1e frenajului volntei pentru fiecare serle de figuri.

300
Intereseaza, apoi, daca linia paralela este ~i ramane egala la fiecare
figura, daca are sau nu oscilatii ce due la atingeri de figura model. In acest
caz, este un indiciu de nervozitate.
1. Exista persoane care au foarte putemica viteza de lucru, (de scris)
~i ca atare au timp putin de valorizare a testului - frenaj slab al vointei - e
yorba mai ales de persoanele colerice. Pot avea 0 scurta scadere a timpului
sau 0 cre~tere a acestuia, pe parcurs.
2. A doua categorie este a persoanelor care au oscilatii pe parcursul
seriei, dar, treptat, pot ajunge la 0 organizare a activitatii solicitate. Acestea
au reu~it sa-~i activeze frenajul vointei, in parte
3. Oscilatiile, pe tot parcursul testelor, pun in evidenta 0 slaba
capacitate de frenaj - vointa.

ELEMENTE DE CHIROLOGIE SI GRAFOLOGIE.


IMPLICATIA PERSONALITA.TU IN SCRIERE
• Fondatorul chirologiei, M. Vaschide,a fost psiholog francez de
origine romana (1873-1907)1. In lucrare sa, aparuta postum, Essais sur la
psychologie de la main (1909), a reunit toate informatiile privitoare la
caraeteristicile fiziee, fiziologice ~i psihologice ale mainii. A studiat ~i
comparat mainile a numeroase persoane, preocupat de amprentele
profesionale, artistice ~i caracterologice ale mainii.
• Fara indoiala, amprentele digitale au devenit extrem de utile in
jurisdiqie, deoarece se considera probe absolute in identi£lcarea unei
persoane.Nu trebuie sa uitam ca atunci cand 0 persoana scrie, rara indoiala
se imprima in unele pagini ~i amprentele digitale.
• Actul scrierii are forme de cotatie privind transformarea lui ca
deprindere ~i deci activitate curenta. Este 0 deprindere intelectual-motorie a
mainii. In al doilea rand, actul scrierii este ~i 0 expresie a temperamentului
exprimat prin ritmul, amplitudinea ~i viteza scrierii, toate acestea £lind
legate de A.N.S. In al treilea rand, in scriere se manifestii un stH personal de
adaptare, prin forma scrierii, care poate fi ordonata, dezordonata, neglijentl,
corectl etc .. In al patrulea rand, serisul pune in evidenta ~i va.rsta - cea de
scriere este, pe de 0 parte, cultural a, ~i cea de ani de viata, care sunt supu~i
unor dereglari ale capacitltii de scriere, ca viteza, precizia liniilor ~i fluenta
a acesteia, relativ dezorganizate la persoanele in vfusta ~i la cele foarte
tinere (din primii ani de ~coala).

J V. Vaschilde, Essais sur la psychologie de la main, Paris, M. Riviere, 1909

301

I
I
c..l
It Prin raportarea la caracteristicile gramaticale, de frazare ~i la
caldura sau pretiozitatea scrierii, aceasta pune in evidenta nivelul cultural al
persoanei in cauza, specific subiectului ~i unele caracteristici intelectuale,
chiar ~iin cereri ~i acte obi~nuite, care au forme standardizate social.
• Din toate acestea reiese ca scrierea implica 0 serie de
caracteristici psihice. Se citeaza, printre prirnii initiatori in grafologie,
Aristotel, Demetrius din Falera, dar mai ales Suetoniu. Andrei Athanasiu a
facut referiri rezumative cu privire la scrierile vechi din Orient, efectuate ca
analize de Kuo-Jo-Hau Okakura, ~imai recent Tahi. A evocat ~i lucrarile lui
. Camillo Baldi, din Bologna, cu privire la scns - personalitate, dar mai ales
lucrarile unor grafologi importanti, precum Crepieux-Janin (grafolog
francez), cele ale Iui Klages (grafolog german), cele ale lui Pulver (grafolog
elvetian) ~i ale grafologului englez Sandek. Enumerarea continua eu medici,
care au studiat corelatia dintre scriere ~i unele caraeteristici patologice (dr.
Corman, dr. Staletschi, dr. Riviere, dr. Resten ~i dr. Pophal). Dintre autorii
romani interesati de probleme1e scrierii, au subliniat aportul lui M.
Vaschide, in aceasm problema, scrieriIe Iui Gh. Marinescu, N. Darevici, H.
Bogdanov.
• Metodele de cercetare a scrierii sunt: descriptive, comparative ~i
experimentale.
• Metodele descriptive folosesc 0 serie de parametri evaluativi, ca
apasarea mainii in efectuarea literelor, claritatea acestora ~i fermitatea,
directia :?imarimea, forma ~i continuitatea ei, ca ~i inclinarea spatiilor dintre
randuri, distantele dintre litere etc., stabilind tabele statistice de evaluare.
Aceste metode au pus in corelatie caracteristici ale scrierii cu 0 serie de
insu~iri psihice (vointa, sensibilitatea ei, stapanirea mi~carilor mainii), :?i 0
serie de insu~iri somato-psihice (tendinte depresive, maladive, de vitalitate
~icoordonare fluida).
• Metodele comparative solicita e~antioane mari de scrieri pe loturi
de populatie diferite, din punct de vedere cultural, al criteriilor privind
varsta, sexul, normalitatea. Metoda comparativa a generat 0 serie de tehnici
importante de abordare grafologice.
• Metodele experimentaIe cuprind 0 serie de teste prin care se
constituie cerinte de a scrie repede sau incet, mare sau mic, frurnos sau
spontan ~i deci, mai putin controlat ~iingrijit.
• Tot printre seriile de teste grafologice organizate s-au efectuat
unele sub comanda sugerata sau hipnotica ~i se refera la mascarea,
substituirea sau imitatia scrisuIui altor persoane. Exista ~i lucmi care
incearca sa compare scrisul subiectilor cu QI diferit sau identic, pe de 0

302
parte, dar fac tot astfel de studii ~i prin teste de scriere aplicate pe persoane
care poseda caracteristici temperamentale identice sau de diferente opuse, pe
de alta parte. ~i cazurile de persoane exceptionale au fost implicate in astfel
de cercetari. Exista foarte numeroase probleme legate de grafologie. Noi
yom trata unele din cele ce·· ne pot fi nOlla folositoare In largirea
competentelor de intelegere a semnificatiilor psihologice ale acestor fe1uri
de reactii care, prin marea alfabetizare dezlantuita in secol ul XX, a pus in
atentie problemele scrierii.
\:+ Grafometria, structurata ~i ordonata prin activitatea Iui Helene de
Gobineau Perron, aplica 37 de parametri diagnostici pentru diferitele
niveluri ale grafiei la varstele de cre~tere ~i 31 de parametri pentru scrisul
adult. Exista ~i 6 parametri patologici. Se acorda importanta deosebita
caracterului proiectiv al scrierii. Nu trebuie sa uitam faptul ca exercitarea
scrisului se face in :jcoli cu programe relativ egale in clasele unei ~coli
(regiuni ~i ehiar tari); totu~i, scrierea este foarte diferita de la persoana la
persoana, ceea ce exprima individualitatea, unicitatea personalitatii. Multi
grafologi se formeaza in zile1e noastre. eei mai buni sunt, insa, eei eu studii
psihologice la baza.
@ &guli de baza in vederea abordarii diagnozei grafologice
1. Nu se studiaza documente scrise eu creionul - nici pixul nu este
recomandat, ci penita, pentru di pune in evidenta aspecte, precum pasiunea,
se:bimbarile ei, ritmul etc. Toate sunt foarte importante in analiza psihica.
2. Trebuie intotdeauna cunoscute varsta, sexul, nationalitatea,
limba celui testat grafologic. Ignorarea acestora poate duce la gre~eli de
interpretare. :Mai ales pentru eei care vorbese §i scnu in mai rnulte limbi ~i
mai multe alfabete. Noi ne yom referi, in cele ce urmeaza, la texte scrise
in cadrul alfabetului latin, care se afla de fapt in mare extindere. Pot avea
caracteristici specifice explicabile prin acest fapt. Ele pot fi, insa,
interpretate grafologic gre~it, daca se aplica la scrierea latina, datorita
necunoa~terii interferentelor eu alte sisteme de scriere. Exista 0 tendinta
activa de adoptare a alfabetului latin in tot mai muIte tan care folosesc astfel
de alfabete.
3. Analiza grafiea trebuie sa se bazeze pe un document spontan (ca,
de pilda, 0 serisoare datata, eu scns pe hartie neliniata, eu iscalitura, illsotita
de plieul corespunzator (adresa) ~i materialele elaborate in cadrul
examenului grafologic. Aceste solicitari sunt necesare deoarece exista unele
aspecte variabile ale serierii ~i altele eonstante (ca de altfel ~i ale
personaliUitii). Plicul contine numeroase note de "autocontrol" ~i mai
numeroase caraeteristici privind modul cum ar vrea sa apara (social)

303
---- -------

persoana ce este implicata in examenul grafologic. A~adar, plicul cu adresa


reprezinta scrisul conventional, oficial, ca ~i iscalitura.
4. Trebuie rezistat, In orice analiza grafologica, sugestiilor ~i
influentelor exercitate de persoana care a solicitat analiza grafologica.
5. Aprecierile trebuie tacute cu bunavointa ~i moderatie, cu tact ~i
respect fata de cel caruia ii sunt adresate. Este necesar ca examenul
grafologic sa fie suplimentat ~i corelat neaparat cu observatii atente privind,
mai ales, unele aspecte ce pot sa se exprime contradictoriu Intr-o analiza
grafologidi. in rezumat, in orice act de analiza grafologica este importanta
intelegerea atenta, observatia eomplexa ~i nu aprecierea severa ~i
superficiala.
Aspeetele mai importante ale scrisului. utilizate in analiza
grafologiea
eel mai important, trebuie sa fim atenti la caracteristicile serisului,
prezentate mai jos.
1. Forma scrisului. Este yorba de caraeteristieile literelor in
ansamblu, de proportiile ~i raportul dintre litere ~i nivelul de dezvoltare al
serisului (varsta de scriere exprima 0 dimensiune a nivelului de eultura);
serisul "proiecteaza", de fapt, caracteristici ale deprinderilor memoriei, dar
~i aspiratii, gust, ideal, originalitate - scrisul cu ascutimi, rotunjimi, eu
suplimente omamentale, eu simplificari etc.
2. Intereseaza, de asemenea, dimensiunea scrisului. Aceasta
dezvaluie aspeete ale afirmarii de sine, care se implica in dimensionarea
individualitatii ~i care implica expansivitatea persoanei implicate in
examenul grafologic.
3. Continuitatea este, de asemenea, 0 struetura importanta a scrierii.
Evidentiaza prin legaturile ~i spatiile din cadrul scrisului coeziunea in
actiuni, deprinderi, sentimente, mod de a reactiona etc. Continuitatea
exprima ~i simt de organizare, ordine, caracteristici ale functionalitatii
scrisului in desta~urarea de activitati persistente.
4. Directia si inclinatia scrisului exprima starea de spirit, fluctuatia
dispozitiilor, stilul de antrenare in activitate, fluctuatiile specifice,
caracteristicile structurale ale aspiratiilor.
5. Viteza este, de asemenea, 0 importanta caracteristica a serisului.
Pune in evidenta rapiditatea reactiilor interioare ~i exterioare, cadenta ~i
ritmul aeestora. Prin acesta, da indicii asupra vitalitatii, vigorii (Klages),
caracteristici ale temperamentului.
6. Presiunea serierii exprima intensitatea de exprimare a
individualitatii, originalitatea, dorinta de afirmare, vitalitatea. Impreuna ell

304
ritmul (viteza), reflecta aspecte semnificative ale dinamismului
personalWitii.
Parametrii enumerati evidentiaza aspecte diferentiale ale activitatii
psihice, in exces sau deficit. In unele cazuri, pune in evidenta aspecte
maladivez conven!ionale sau psihopatologice.
In continuare, yom relua fiecare dintre parametrii enumera!i, pentro
a analiza semnificatiile mai reprezentative in care se exprima.
@ 1. Ca forma generala, privind forma scrisului, se pot diferentia:
1. Serisul claro simplu. rara complicatii ~i inflorituri. Acesta pune in
evidenta conformism partial, putina originalitate, cerinta interna de a se
mentine in cadrul regulilor caligrafice invatate. Aceste persoane sunt
ordonate, au deprinderi dominante automatizate, cu obiceiuri organizate.
Daca ansamblul serisului este elegant. annonios ~i ferm, indica moralitate
inalta, dorinta de c1aritate, loialitate ~i obieetivitate. Daea ansamblul
scrisului are anumite rotuniimi de litere. exprima bunavointa, dorinta de
adaptare. Dadl scrisul clar are anumite aseutimi, reprezinta 0 oareeare lipsa
de naturalele, neincredere, snobism, ~i chiar Epsa de sineeritate. Serisul claro
eu elemente simplificate in parte. reprezinta inteligenta, spirit lapidar,
activitate psihica bogata. Daca scrisu} este pHieut la vedere si elegant, pune
in evidenta sUDerioritate morala. eehilibru interior. Dadi sensu! e lent.
, .1 ./ ,

reprezinta lentoare de fond, neglijenta, adaptare mai superficiala ~i


dezordine interioara de fond sau temporala.
2. Sensul ferm eu trasaturi apleeate, dar in ansamblu net, exprima
fermitate. enenrie. deeizii euraioase. adeseori sanatate buna. Scrisul egal ~i
putin monoton, caHgrafie ~i automatic (ea de tipar sau ca desenat) reprezinta
smpanire de sine, pondera!ie, calm. Dad! nu e frumos. reprezinta
indiferenta. natura maniac a, uneori saracie mentala. Cfu1d toate literele sunt
separate intre ele (la adulti), exprima intuitie, bogatie de idei, spirit de
observatie, uneari logica in aqiuni. Aeesta este serisul colectionarilor. Daca
este amlonios, exprima snobism ~i disimulare. Intotdeauna pune in evidenta
adaptare dificmi.
3. Sensul aseutit, cu unghiuri 1110c de linii curbe, exprima energie,
vainta, independenta~ spirit neinfluentabil, intransigent ~i inflexibil.
4. ScTIsulla..'1sat.eu trasaturi impulsive in toate direqiile, reprezinm
impulsivitate, vioiciune, eferveseenta ~i pasiune, dar ~i lipsa de stapfullre de
sme.
5. Scrisul omat ell arcade ~i curbe evidentiaza persoa.l1ele lipsite de
sinceritate, disimulante, dar ~i ell unele gusturi artistiee.

305
6. Sclisul confuz, complicat, cu trasaturi inutile ~i inflorituri, clificH
de descifrat, reprezinta cochetarie, confuzionism, uneori lipsa de franehete.
Se eonsidera di este scrisul persoanelor ce nu au 0 activitate psihiea pre a
bogata. Scrisul confuz, cu forma literelor nec1ara, ansamblul dezordonat $i
necitet pune in evidenta variabilitate extrema de inteligenta $i aptitudini
(uneori geniu) , adesea este, insa, serisul persoanelor agitate, precipitate,
incoerente ~i confuze, apare §i la varstniei. Nu are insa semnifieatia de mai
sus.
7. Serisul nearmonios, disproportionat, reprezinw instabilitate,
suseeptibilitate, agitatie, lipsa de concentratie a spilitului, uneori
inferioritate moraliL Selisul nearmonios, eu tendinte de rotunjire a literelor,
exprima varietate de impresii $i pHieere pentru aeesta.
8. Scrisul dezordonat, eu tremuratuli §i sacadat, pune in evident a
fragilitatea sanatatii (uneori cramp a scriitorului). Daca este ferm, cu buele
inutile, reprezinw un caracter rara scrupule. Modificarea caracteristicilor
scrisului de la pagina la pagina sau de la rand la rand, indica instabilitate
extrema, versatilitate, lipsa de principii, nerespeetarea promisiunilor. La
eopii~i la batrani, nu sunt implicate aceste semnificatii.
9. Scrisul filiform, eu litere in$iruite ea un fir, este frecvent mai ales
la oamenii foarte oeupati. Dadi aspeetul filiform este ondulat, pune in
evident a altemante de preeipitari §i reveniri, daea literele din euvinte au
caraeter filiform, indica 0 lipsa de stabilitate §i precizie in activitati, ehiar
dadi in aeestea sunt $i interese. E serisul oamenilor ce ereeaza eerJivocuri $i
indoiala.
10. Serisul eu contururi vagi, prost delimitate, exprima, adeseori,
sanatate deficitara, caracter inconstant, lipsa de vointa.
11. Scrisul leier, subtire reprezinta vitalitate diminuata, adaptare
dificila, sentimente delicate, sensibilitate. Daca este nearmonic, reprezinta
prudenta, inegalitate in dispozitii, temperament lent $i ezitare.
12. Scrisul in ghirlande, cu "n" ~i "rn", devenite "uu" ~i "uuu" ,
exprima scrisul eelor ce se adapteaza u~or, sunt receptivi, sentimentali,
influen!abili, domici de a fi Iuaji in seama.
13. Scrisul dinamic 'exprima vitalitate, entuziasm. Excesul exprima
exaltare ~i nerabdare. Cand excesul este foarte mare, poate sa fie yorba de
unele deranjamente rnintale.
41 II. DinamismuI scrisului.
Se analizeaza in doua directii, observabile ~i semnificative.

306
o directie se refera la marimea Hterelor, la egalitatea marimii etc. A
doua direciie se refed la proportiile dintre planurile verticale ale scrierii
literelor.
Dimensiunea literelor poate fi mare, mica, medie. Literele pot fi
egale sau inegale, ca dimensiune pe parcurs. In genere, scrierea
dimensionata medie este cea normala. Ne-am oeupat, implicit, de
caracteristicile ei, referindu-ne la forma (scrisul clar, in special).
1. Serisul cu litere mid, subdimensionat constant, exprima
severitate in afirmarea de sine, intransigenia, principii severe. Literele foarte
mici sunt frecvente la bolnavi, dar pot exprima ~i fineie inteleetuala. Dadi
serisul este nearmonios, indica lipsa de elan ~i meschinarie.
2. Serisul supradimenisonat egal, In jurul a 2 em (daca nu este
scrisu! unui om cu deficient de vaz) , reprezinta vitalitate, orgoliu, spirit
euforic, entuziasm.
3. Serisul cu maiuscule supradimesionate. cu ornamentalii rotunHte
excesiv, reprezinta un temperament sanguin, subiect viguros, cu imaginatie
vie, eu gesturi suple, dominat de vanitate ~i orgolii. Uneori, acest fel de seris
exprima bizarerii.
4. Sensul ce se subdimensioneaza treptat, ramamlnd ferm, pune in
evidenia finete de spirit, simf critic, patrundere. Poate sa reprezinte, insa, ~i
un efect al obosealii f?i epuiza.rii, mai ales dad manifesta tendinte de
aplatizare.
5. Sensul ee ineepe subdimensionat $i se dinamizeaza treptat,
mEL:1ndu-se(inversul eazului deseris inainte), reprezinm persoane entuziaste,
exagerate, lipsite de patrundere. Este scrisul frecvent al copiilor.
6. Inegalitatea in dimensiune a literelor exprima grade diferite de
sensibilitate. Cfu1d literele inegale sunt plasate ba sus, ba jos, se pune in
evidenta 0 inteligenia confuza, cerinfa maladiva de schimbare.
* m. In legatura eu dimensiunile scrisului, se poate face 0 analiza
grafologiea ~i prin diviziunea pe zone, care delimiteaza partea superioara,
medie ~i inferioara a literelor.
Partea superioara se refera la corpul prelungit al literelor
(grafemelor) I, d, t, h,f, k, plus semnele d, a ~i 1. Partea mediana se refera la
corpul propriu-zis al literelor (grafemelor). Partea inferioara se refera la
prelungirile in jos ale unor litere, precum g,}, p, dar ~i sedilele literelor r ~i $.
1. Dura in proportiile dintre ele domina prelungirea in sus a
literelor, se pune in evidenfa 0 dominafie a aspiratiilor, a ambitiilor, a
excitatiei ~i exaltatiei imaginatiei ~i a activWitii psihice.

307
r-----
!
t
---

!
!
i

2. Dad! zona mediana este [oarte dezvoltata, se evidentiaza bogatie


de sentimente, uneori excese de acaparare. Exagerarea pune in evidenta
supraestimarea.
3. Daca zona inferioara este mai dezvoltaill, se evidentiaza
realismul, tendinte practice dominant tehnice, spirit de inovatie. Cfuld
elementele zonei inferioare sunt foarte inegale, pun ill evidenta tendinte
veleitare, uneori imprudente in conduita sexuala, aceasta fiind zona
capacitatilor psihice, fizice - ca fond ~iinstinetuale.
Tot Klages a semnalat un aspect interesant. - Daca prelungirile in
sus sunt exeesive, se pot manifesta compensativ eomplexe de inferioritate.
IV. Continuitatea, liajul ~i distantele (spatiile dintre litere)
eonstituie 0 alta struetura de diagnoza. Continuitatea se refera la conservarea
caracteristicilor de dimensiuni ~i forme (insu~iri analizate deja), dar ~i la
legaturile dintre grafemele unui cuvant ~i la caracteristicile spatiilor dintre
grafeme ~idintre euvinte.
1. Serisul legat normal pune in evidenta sanatatea, eehilibrul,
activitatea, totu~i, putin rutinata. Cand se leaga ~i cuvinte distincte prin baza
grafemului t, scnsul este al unui spirit agil, deductiv (poate un logician),
aheori aI unui incapatanat.
2. Daca spatiul se afla si printre litere, earn in mod egal ~i evident,
se pune in evidenta susceptibilitate ~i prudenta. Daca aceste spatii sunt
inegale intre cuvinte, indica spirit de contrarietate.
3. Spatiile largi intre euvinte si rfulduri pun in evidenta cerinte de
spatiu, de autonomie, de independenta, cateodata diletantism.
4. Intreruperile. la rfuldullor. in eorpulliterelor ;;;icuvintelor, pun in
evidenta tendinte spre boli eardiaee ori respiratorii, diminuarea vitalitatii.
5. Sensul eu litere mareate. eu spatii freevente intre ele in eorpul
euvintelor, exprima extrema plaeere de a tdii, satisfactii pc acest plan,
sociabilitate, ciar§i gust de confort.
6. Dad. literele a. o. ovalele Iui g. lJ ~i d sunt inchise cu griia ell 0
mica bucla, se exprima tendinte egocentriste, neincredere excesiva, rezerve,
prudenta. Cand acest feI de seris este §i dizarmonie, reprezinta falsitate,
uneori disimulare.
7. Scrisul condensat, dar cu spatiul exprimat condensat, exprima
concentrare, atentie, bine dezvoltate, uneori deranjamente mintale.
V. Direetia S1 inclinatia scrisului constituie, de asemenea9
caracteristici importante,
1. Inclinatia evidenta spre dreaota a scrisului reprezinta 0 evidenta
inclinatie spre anturaj, sentimentalism. Daca acest fel de scriere este

308
unghiulara, reprezinta duritate, opinii ~i forme dure de evaluare, greu de
modificat. Daca scrisul este foarte inclinat, reprezinta aservire la pasiune.
2. Sensul orizontal este al oamenilor echilibrati, stapani pe ei in~i~i,
rezistenti la influentele exterioare, dar adesea lipsiti de fantezie.
3. Scrisul inclinat spre stanga pune in evidenta preocuparea propriei
persoane pentru a se frana, dar ~i dificultati de adaptare, conflicte afective
recente sau veehi.
4. Directia inegala a literelor indica diferite feluri de stari de spirit.
Daca scrisul urca u~or, pune in evidenta seninatate, optimism, activitati
placute. Daca liniile urea mai simtitor, pune in evidenta ambitii,
efervescenta in domeniul aspiratiilor, arivism. Daca liniile urca exagerat,
indica lipsa de masura in toate.
• Serisul ce eoboara, ca directie a randurilor, exprima lipsa de elan,
nelini§te, tendinte spre depresie, oboseala, scepticism ~i melancolie. eu cat
este mai coborata directia liniilor, eu atat tendintele depresive sunt mai
accentuate.
• Serisul cu linii concave (ca directie) reprezinili descurajare facila,
instabilitate. Este situatia scrisului care are linii incepute la un anumit nivel,
apoi directia coboara, ea spre silir~itul randului sa aiba loc redresarea
pozitionala (ca la inceput).
• Sensul convex, invers celui concav, are tendinta de a se
direetiona in sus, ~i apoi de a reveni la nivelul de pomire al randului. Acesta
este serisul persoanelor entuziaste ee-~i ealculeaza adesea gre~it planurile ~i
eforturile. Daca persista inegalitatea in orientarea generala a scrisului, se
exprima, de fapt, mobilitatea general a a persoanei respective intr-o directie
sau alta, dar ~i in genral, in viata curenta.
• VI. Viteza de scriere are. de asemenea. semnificatii demne de
subliniat.
1. Viteza de peste 161 (pana la 190) litere pe minut reprezinta
vitali tate, activitate, initiativa, zel, mobilitate, uneori exeitatie fiziea ~i
morala.
2. Viteza [oarte mare, de peste 191 litere pe minut, reprezinta
surescitare, lipsa de fnlna, agilitate maladiva.
3. Inegalitatea in viteza, reprezinta instabilitate, L"1egalitate in
conduita, eu eonsecintele respective.
I.i VII. Presiunea este evidenta in scrierea apasata, care faee sa se

vada bine cele sense, ~i serierea neapasata, uneori greu de decodificat de


catre cei ce nu vad biDe.

309

_____________________ ~~.<I
1. Apasanle putemice, ce se vad chiar 8i pe cealalta parte a paginii.
exprima forta, vitalitate, energie, nevoie de a combate, spirit opozabil, forta
de caracter.
2. Scrierea neapasata, lara presiune, cu putine fluctuatii, reprezinta
lips a de vointa, inactivitate.
3. Scrierea apasata cu litere unifoffilizate exprima mania de a
placea, tendinte spre exces, instincte puternice. Cand acest fel de scriere este
putin lizibil, indica tendinte depresive.
4. Cand grafemeie finale sunt intante, se eonsidera ca serisul
manifesta sens critic, combativitate, ironie.
5. In fine, un seris cu apasari brutale ~i bruste pe grafemele finale ~i
pe barele lui t, reprezinta spirit violent, brutal, uneori manierism.
19 VIII. Analiza grafologiea are in atentie ~i punctllatia, densitatea,
regularitatea, pozitia ei. In special, bare1e literei t eu inclinatiile lor sunt
implieat e in evaluarea grafologiea, in timp ce micile acro~euri exprima
tendinta spre aviditate, egoism ~i aeaparare; terminatia cuvintelor eu 0
prelungire a lui t exprima generozitate, interesata ins a, ~i chiar ipocrizie .
•• IX. In eeea ee prive§te serisoarea ~i plieul, intereseaza mai ales
isealitura.
1. Daca isealitura este efeetuata eu litere mai mari decat textul,
exprima vitalitate, expansiune, incredere in sine ~i precautie.
2. Daca iscalitura este mai mica, reprezinta modestie, repliere spre
sine insu~i.
3. Daca isealitura este ilizibila, exprima graba sau disimulare.
4. Isdilitura eu litera de debut eu ornamentatii reprezinta teama,
precautie, eon~tiinta nu prea limpede.
5. Dad\ este ingrijita ~i serisa ineet, reprezinta tendinte maniacale.
6. Daea este serisa eu initiale ~i prescurtan, reprezinta incredere in
sine, spirit de manifestare creativa latenta, dorinta de afirmare.
7. Daea isealitura urea, inseamna ambitie.
8. Daca coboara, insearnna deseurajare $i depresie.
Parametrii expu$i in paginile anterioare sunt integrali, in mare
masura, in metoda Crepieux-Janin ~i a colaboratorilor sai, eu adaptare la
alfabetul $i scrierea romaneasca facuta, in mare parte, de Andrei Athanasiu.1
\\IIn rezumat, metoda Crepieux include caracteristicile scrisului ~i
semnificatiile principale psihologice ale acestuia in tabele eu trei rubrici.
Prima rubrica expune caracteristicile scrisului, a doua incadreaza

] Athanasiu Andrei, Scris ~i personalitate, Ed. $tiintifidi, 1970.

310
semnificatiile principale ce s-au extras din materialele disponibile ale
subiectului. Aspectele secundare ~iconsecinfele se afla in a treia rubrica.
• Ludwig Klages, in lucrarea Handschrift und Charakter (1923), a
considerat ca fiecare element al scrisului are 0 semnificatie dubla, in functie
de vitalitatea scrierii. Conform acestei metode, se evalueaza gradul de
vitalitate al scrisului dupa 0 scala de valori, numita Ferme niveau. Pe Klages
I-au interesat ~i problemele ritmului $i ale cadentei. EI a opus spiritul ~i
vitalitatea, considenlndu-Ie antinomice.
• Bateria Max-Pulver, expusa in lucrarea Symbolik der Handschrift
(1931), este in esenta psihanalista. Ca atare, atribuie scrisului cele trei
structuri verticale ale psihicului: 1. con$tiinta individuala (sfera eului
empiric), 2. con~tiinta superioara vizuala ~i 3. subeon$tientul. De la prima
instanta evocata, se proiecteaza sensibilitate, egoism-altruism; de la a doua:
intelectualitate, spiritualitate ~i de la a treia (subcon~tientul), materialism,
erotism, simboluri colective ~ivisuri.
Ii Pentru dl plicul cu adresa (ca material obligatoriu, dupa autor)
reprezinta euI ofieial, earaeteristicile pe care Ie pune in evidenta prezinta, de
asemenea, importanta.
1. Adresa serisa in partea de sus a plicului exprima independenta,
originalitate, intelectualism.
2. Adresa sensa jos reprezinta spirit de imitatie, conventionalism-
dominante.
3. Adresa in partea dreapta a plicului exprima independenta,
inc1inatiiartistiee, aspiratii multiple.
4. Adresa sus, in stanga, reprezinta eomportament impregnat de
reflexii, ata~at de trecut.
5. Adresa jos, in dreapta, proiecteaza caraeteristici de aetivitati
impregnate de tendinte pragmatice ~iinstinctive.
6. Adresa jos, in stanga, proiecteaza 0 personalitate mai mult ~imai
adesea pesimista.
• Serierea pe plic, eu totul diferita de ceea a textului, exprima
disimulare. Gre~elile In struetura adresei reprezinta tulburari psihice, lupta
lntre dorinte con~tiente ~i pulsiuni instinctive sau distragere, incapacitatate
de conduita ordonata.
~ Expertizele grafologice se folosesc, mai ales, in domeniul
justitiei, pentru a se analiza materiale false, sau pentru a identifica autori de
scrieri gilsite tara auton semnalati etc. A crescut, fnsa, $i folosirea
grafologiei In domeniul invatamantului, mai ales ca un document implicat in
dosarul de orientare ~colara ~i profesionaJa, Mai ales pentm perioada de la

311
15 la 20 de ani, analiza grafologica pune in evidenta inclinatii active :;;i
importante (practice ~i teoretiee, artistiee in stadiu de stratificare). In
ultimele cinei deeenii, se manifesta, mai pregnant, :;;iinciinatii ~i interes
pentru computere, ~i pentru computerizarea de programe, inclusiv
industriale, fapt ce a creat expertizei scrisului un drum util in expertizele
orientarii ~colare ~i profesionale. Expertizele grafologice se mai folosesc §i
in eazul delincvente10r minore .
• Exista, insa, ~i limite ale cunoa~terii prin serierea de mana. Se
determina, printre altele, mai greu sexul, ca.nd se fae analize de acest fei.
Nici varsta nu se poate determina foarte elar, de~i luerarile privind varstele
de seriere la inceputul formarii serisului a devenit de mare aetualitate. Se
studiaza, freevent, corelatiile dintre varsta de scriere, de citire ~i de
intelegere in perioadele pre~colara mare $i ~eolara mica, dar ~i mijlocie
(gimnaziala). Va fi, insa, probabil 0 ere~tere foarte mare, in viitor, pentru
studiul grafologiei, al expresiilor, al tipologiilor, ~i 0 mai mare atentie pentru
caraeteristicile prognozelor.

312
TESTELE DE SOCIABILITATE

Testele de sociabilitate, inclusiv cele sociometrice, abordeaza


domeniile strueturilor sociabiliH'itii in mod indirect ~i secvential. Societatea
este larga, variata, ~iimpliea nenumarate forme de organizare, economice,
judiciare, legislative, culturale, de mentalitate, tehnologice, de ritm ~i forta
de dezvoltare ~i de coeziuni sociale pe grupuri, pe clase sociale etc.
Noi yom aborda problema testdor de sociabilitate, din punct de
vedere psihologic, in acest cadru comnlex descris sumar mai sus.
In genere, testele de soci;bilitate individuale sunt instrumente,
diagnosticari eu instrumentari specifice sociabiliHllii individuale. Aceasta s-
a constituit prin J.L. Moreno, mai ales, (1889-1974), psiholog §i medic
american de origine romana. Lucrarea de baza a contributiei sale a fost Who
shall survive? A men approach to the problems of human relationships
(1934). Tehnologia §i metodologia implicate In optic a lui Moreno au fast
sociometrice.
Sociometria evalueaza atitudini, operatii, activitati efectuate in
grupuri sociale (pregate§te individual §i colectiv sociabilitatea). Interrelatiile
sociale sunt complexe ~i au indircaturi de simpatie, admiratie, afiliatie,
respingere etc. In sociabilitatea individuala palpiHi stilul, coeziunea sau
dezordinea sociala a grupului, inc1usiv aderarea, evaluarea §i trairea ei. In
cadrul sociometriei, se studiaza §i statutele sociale implicate in personalitate
(familiale - de statut, economic, cultural, tensiuni, conflicte, atmosfera,
afilierea sau complexele ce 0 caracterizeaza), dar sociometria se extinde §i
asupra atelierelor, cabinetelor medicale, a spitalelor, claselor §colare,
intreorinderilor. oficiilor de culoare Si de conducere a teatrelor etc. In toate
.J. - ~ _

aeestea se poate studia matrieea sociala (a grupului), care consta din


numeroase ~i variate combinatii sociale de implicatie $i apartenenta la
grupurile sociale (in care traie$te ariee persoana), tot mai numeroase
interferente de seturi de organizari de activitati ce se reunesc ~i creeaza
structura operationala ~i de mentalitate a grupului $i a interrelatiilor celor ce
se afla in eL Acestea sunt legiHuri psihologice preferentiale de organizare pe
statute ~i rolmi, ~i mai ales interrelatii oficiale ~i individuale, in acela$i timp,

313
acestea alcatuind substanta nutritiva invizibila, profunda ~1 dmamlca a
grupurilor. Toate aceste grupuri marl sunt formate din grupuri mici.
Conceptia sociometrid'i simplifica, prin teleelemente,
determinismul social, dar patrunde in nuc1eele Iui de consistenta $i structuri,
in determinismul social. Chiar daca sociometria ignora conditiile materiale,
economice $i culturale, ca aspecte de prim ordin, prin ea s-a organizat un
sistem de analiza a grupului mic eficient, eu 0 foarte mare valoare $i
semnificatie pentru psihologia sociaUi.
Exista 3 directii mai importante in sociometria modema: 1. 0
directie tehnicista, care ignorii probiemele teoretice legate de dificultati1e
. explicative teoretice implicate In fundamentul teoretic al sociometriei; 2. A
doua directie acordii atentie problemelor teoretice, unor inconsecvente
tehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie in eereetarea
sociometriea (J. Maisonneuve, R. Muchielli $i aItii); 3. In fine, a treia
direetie se centreazii pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor.
TeIeeIementele circulii spre un subiect dat $i de la acesta spre alti
subiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuale si de grup,
facilitand, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului $i cele
individuale. Rezultatul global se nume§te sociomatrice. Aceasta permite 0
eficienta decodificare a unor structuri sodale ale grupului.
In sociograme apar, pe de 0 parte, cupluri sau perechi de alegeri ce
se transmit din aproape in aproape, iar pe de aha parte, alegeri mai
numeroase pentru 0 persoana, dar $i situatii in care 0 persoana sau mai multe
nu sunt alese de nimeni din grup - la 0 alegere de sarcina sau de conducere,
de premiere etc.
Moreno a studiat copii mici $i a depistat 3 stadii de dezvoltare a
soeiabilitiitii: 1. Deficit de sociabilitate in primele 6 luni $i 0 saptamana,
dupa na§tere. Este stadiulin care nu apare niei un interes pentm copiii aflali
impreuna (sunt indiferenti unul fata de altul). 2. In al doilea stadiu, incepe sa
se manifeste curiozitatea - se nume§te etapa diferentierii orizontale dupa 6
luni §i 0 saptamana pana a.proape de 9 luni. 3. h al treilea stadiu, de la 9 la
10 luni, copiii incep sa se apropie ~i de alti copii decat de eei de aceea§i
varsta - incepe etapa diferentierii verticale.
Prin sociometrie se ealculeazii gradul de coeziune asociativa a
grupului mare, dar $i a celui roie ~i se poate face descrierea caracteristieilor
sociometrice ale celor din grup.
In genere, grupurile pot avea 0 compozitie foarte. eterogena sau 0
compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mid. Grupurile mati
manifesta, adesea, cre~teri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea

314
dispun de varietatea resurselor - dar pe de aWl parte chiar acest fen omen
afecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficient
problemele. In grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta ~i rapida ~i
cre~te productivitatea celorlalti.
Moreno a mai facut 0 impartire a grupurilor, in psihogrupuri ~i
sociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai incarcate ~i mai
interesate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele incarcate
mai mult eu rolul ~i statutul social de aprecierile randamentului de catre
colectiv.
TehIlicile de studiu a1 soeiabilitatii sunt numeroase, variate ~i in
cre~tere. 0 imPartire mai larga ar avea urmatoarea clasificare:
1. teste obiective de relatii sociale;
2. chestionare sociometrice de adaptare ~i sociabilitate;
3, teste sociometrice propriu-zise (masoara eonfiguratia sociala a
grupurilor);
4. teste de masurare a reputatiei sociale;
5. teste de masurare a percep!iei sociale (socia-empathy).
Sociometria este 0 teorie a interrelatiilor gradate social §i serve~te
psihologiei (diagnosticul sociabilitatii are mare importan!a). Persoanele
sociabile sunt optimiste, mereu angajate in activitate, in grupuri sociale,
demersuri, proiecte etc. Persoanele mai putin sociabile sunt mai depresive,
au mai putine intrebari. Pot fi depistate, in sociograme, cele doua categorii
de mai sus prin faptul ca persoanele sociabile aleg ~i sunt alese de mai multe
persoane. Cand alegerile sunt receptive, exista afiliatie, interes. Persoanele
nesociabile trebuie implicate educativ in probleme ~i proiecte, pentru a le
dezvolta gradul de sociabilitate §i inlatura pericolul de tulburari psihice.
Testele obfective de relatii sociale
Moreno a considerat ca in des~urarea activitatilor umane exista
etape: prima, de planificare ~i a doua, de socializare. Ambele au indircaturi
(diferite insa) de sociabilitate. Acestea se structureaza in functie de scopul
activWltii, conditiile ei ~i gradul de cooperare a colectivului implicat.
Dintre testele obiective de relatii sociale,se folose~te mai mult
Testullui Russell (Sage Social Relation Test, 1951), reevaluat de D. Darner.
Materialul de care dispune testul sunt 36 de cuburi, diferite ca marime, eu
ajutorul carora trebuie sa se faca 3 construetii eu model dat de catre doua
persoane. In prima etapa, a planificarii modelelor, se diferentiaza 3 feluri de
reactiL Unli se comporta indiferent, allii sunt chiar ostili, dar exista ~i altii
ell 0 adaptare la sarcina. 111 etapa de realizare, apar alte 3 feluri de reactii,
mai semnificative: unli devin activi ;;i eonstructivi, altii din cei indiferenti

315
sau ostili se angajeaza treptat in sarcina, iar altii rarmm cu atitudinea
indiferenta ~i ostila. Sarcinile ce Ii s-au dat se cronometreaza, ca timp de
reactie, ~i se noteaza ca realizare propriu-zisa. Se noteaza ~i colaborari ce
pot sa apara pe parcurs. Ca atare, etapele acestei testari pun in evidenta
caracteristici ale sociabilitatii in functie de conditii, scop, gradul de
integrare in sarcina ~i cooperarile potentiale.
Testul F. Bene $i A. Anthony (1972), The Family Relations, este un
test ce cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate iri scene de familie
~ipune in evidenta scene de sociabilitate. Testul are ~i elemente proiective.
Testul The Syracuse Scale of Social Relations are in obiectiv
testarea aspectelor generale ale sociabilitatii la copii de diferite varste. A
fost elaborat de E. Gardner ~i J. Thomson, pentm ~colile elementare medii
inferioare ~i medii superioare. Se cere subiectului sa aleaga dintre colegi pe
cei ce pot fi comparari cu 0 persoana cunoscuta de multa vreme.
Testarea sociabilWitii si testele sociometrice
Testele de sociabilitate ~i sociometrice au avut ~i au 0 foarte mare
dezvoltare. Implicaria cea mai semnificativa este aceea a testelor
sociometrice. Cel ce a conturat domeniul sociometriei a fost J. Moreno.
Moreno a vizat prin metodologia psihologica, pe care a folosit-o la
descoperirea nivelurilor profunde (adanci) ale unei persoane, dar mai ales
ale societatii al carei element semnificativ ar fi matricea sociometrica.
Exista moduri de sociabilitate care se exprima prin gradatii sociale ~i
serve~te psihologiei (diagnostic), dar mai ales pedagogiei, vizand
morfologia sociabilitatii unui grup. in acela~i timp, sociometria este ~i 0
metodologie de cercetare. Exista teste sociometrice ~i metoda lor de
prelucrare, care este sociograma. Aceasta din urma permite stabilirea
interrelatiilor sociale grupale a fiecarei persoane dintr-un grup, care se
include intr-un cere. Pentru alegerea sau respingerea fiecarei persoane din
grup, se folosesc linii diferite (mai ales colorate) ~i in ansamblu ies 0 serie
de rezultate semnificative. Persoanele care fac mai multe alegeri ~i primesc,
de asemenea, mai multe preferinte sunt, in genere, sociabile. Persbanele ce
nu primesc nici 0 alegere sau foarte purine nu sunt prea agreate in grup ~i
probabil neincadrate. Dam mai jos 0 interpretare eu 4 persoane A, B, C ~i D,
care au de facut cate 0 alegere. A nu a primit nici 0 alegere. in schimb, a
facut 2 alegeri, una spre B ~i a doua spre D. B a primit 0 alegere de la B
(reciprodi). Aceasta insearnna ca C ~i B sunt apropiate ca evaluare ~i se aleg
mutual (ca prieteni). In alta schema yom avea urmatoarea configuratie:
alegerea lui B de catre A, alegerea lui A de ditre B, alegerea lui D de catre

316
B ~i alegerea Iui C de catre B. Nici 0 persoana nu a ales doua persoane, $i
fiecare persoana a fost aleasa de alta. Nu au fost 1nSaalegeri reciproce.
Darn rnai jos schema ilustrativa a unui grup - eu algere~ evidenta a lui C.B.
INTREBARE: CU CINE DORESTI // E.R.
SA- TI PETRECI T/MPUL ------. /GA.
UBER, CU CINE NU?

zrVL' A. I.
.,----/ '\P: ./'-,...----

r r .~. i 11 ./
~__ :< L::-.. _ ~~/ 1 ;.' J-t
--~ -."-../...~.//
''''., 2/. //
LEGENDA ,
~
\ fl'"
--~..,....
,;~-M
~--' .. -- n-·.
,.'·C·
..

FETE
,,,, 31\:2~·.~ , u, .
'-.---~-.--.~~_.

BA/ETI "-.
.. !
G '\A'~-.----.//-----/----/ 3'" '/"' .. -.'
.." --~
L.M.
-.--.---* ALEGERE S.M.

-<l{----~~ RESPINGERE REC/PROCA


f?[.i,
d RESPINGERE

Testele de acest gen se pot referi la conduita sociala de acasa ori de


la ~coala, in diferite tipuri de activitati sau in cadrul orelor de munca $colara.
Sunt ~i centrate pe starea preferentia1a a unuia din membrii grupului mic sau
stare a care-I obose~te, enerveaza etc. Chestionarul de relatii parinti-copii, de
G. Bastin, are astfel de obiective, legate bineinteles de conduita sociala de
acasa. Printre teste Ie sociometrice, unele se refera Ia opinia personaia cu
privire Ia diferite conduite sau trasaturi caracteriaIe, dar au mai multe rubrici
de raspunsuri In ceea ce prive~te, de pilda, opinia fetelor (in acea problema),
a baietilor, a parinti1or.
Pot sa se constituie teste sociometrice eu sdiri de apreciere a
calitatilor necesare in alegerea sau cercetarea optionala a unei profesii (sunt
teste sociometrice vocationale). Din aceasta categorie mai cunoscute sunt
scalele Strayer, Engelhard, Schulte, Giles etc. (pentru aprecierea
profesorilor), dar in mare masura ~i testele de masurare a reputatiei (testul
Zwei Personnen). Aceste teste sunt centrate, mai ales, pe nominalizarea din
grupul de apmienen!a a celor care poseda 0 calitate data la un nivel superior,
apoi a celor ee nu poseda deloe 0 astfel de insu$ire. De fapt, aceste teste

317

_____________________ .J
I
I
...
----...
-.-...
.
I

masoara efectul de reputatie, care se constituie cu privire la competentele


unor persoane. Exista, insa, pericolul (in perioadele de cre~tere) ca reputatia
sa fie inca activa, dar persoana respectiva sa nu 0 mai exercite, ci sa se
angajeze in alte activitati.
Factorii implicati in efectul de reputatie sunt foarte numero~i I.
Printre altii, cu efecte mai deosebite: timiditatea, modul de comportare
simplu sau rigid, autoafirmarea ~i altele.
o Testul Zwei Personnen este un test elaborat de H. Henning
(1927), prin care se solicita colaborarea a 2 persoane, in mod strans, intr-o
activitate ce trebuie sa se desfa~oare ~i se realizeaza eu ajutorul unor aparate
sau instrumente (2 foarfece). In aeeste conditii, se poate analiza eolaborarea,
spiritul de echipa, corelarea sarcinilor, coordonarea mi~carilor, cine are
initiativele, inteligenta organizationaIa ~i sociala, serviabilitatea, dar ~i
agresivitatea ori vulgaritatea, neindemanarea etc. Se poate solicita ~i
eolaborarea in a desena un proiect sau un desen (doua persoane). In acest
caz, este eficient testul Zwei Personnen Sozial Test,de H. Henzelmann. Prin
acest test se consolideaza reputatii.
• Testul de perceptie sociometrica (Socio-emoathy). De obicei,
aceste teste solicita subiectul sa aleaga cateva persoane din grup, pentru 0
anumita activitate; apoi, se cere sa-i numeasca pe cei care crede ca I-au
recomandat pe el §i pe cei ce crede ca I-au respins. In genere, in testele
sociometrice se pun in evidenta sentimente de mare acceptare, precum
prietenia. Intr-o sociograma, retelele realizate prin teleelemente sunt
reciproce in cazul prieteniei. Chiar Moreno a incercat sa analizeze
diferentele de prietenii ce se consolideaza prin diferitele criterii din
sociograme, dar a intrerupt aceasta initiativa fiind solicitat in alte probleme.
G. Bastin a elaborat un astfel de test, in 1961. In acest tip de test, se
pune in evidenta percePtia social a, finetea ei. Este un test ce se refera la
aprecieri - ~i pune in evidenta aspectele complexe ale grupului, facand 0
varianta a testelor sociometrice. Poate sa se refere ~i la alte probleme.
Variantele de circulatie inspirate din acest test pun intrebari de felul
urmator: "La care dintre colegii tai ai vrea sa stai in vacanla?", "De ce?",
"Langa care ai vrea sa stai in ore Ie de matematica?", "De ceT, "Dar la cele
de istorie?", "De ce?" etc. Exista ~i alte variante. De exemplu, se solicita in
test: "Alege patru dintre colegii tai, despre care crezi ca ar fi mai buni pentru
a face 0 echipa de concurs la desen, saptfunana viitoare, in intrecerea ell eei

1 Ursula ~chiopu, Maria Giirboveanu, Aspecte ale reputafiei vocalionale 1a tineretul ~co1ar,

Simpozionul national, 13-14 apr. 1970.

318
ale~i din alta ~coala. Sa faci alegerea in ordinea pe care 0 crezi tu mai
folositoare". Aceasta eategorie de teste poate avea 0 tenta vocationala.
Solicita 0 fina apreciere.
In unele teste de acest· gen se pune in evidenta un coeficient de
sensibilitate, privind evaluarile altara fata de sine. In sociometrie, se pune in
evidenta ~i un coeficient de nepotrivire intre aria (suprafata) de probleme
cuprinse in chestionar ~i imaginea despre aceasta arie a celui asupra caruia
se aplica acest chestionar. Acest aspect este al "distantelor psihice". A fost
cercetata problema aceasta de catre E. Hull, care a denumit 4 feluri de
distante psihice: distanta intima, a dragostei ~i a urii, a contactelar
(dragostea materna, sexual a, ura), distanta personala, a prieteniei,
colegialitatii, distanta oficiala, a subalternului fata de superior ~i distanta
publica - a persoanelor publice fata de oamenii obi~nuiti ~i invers.

$OC/I..Y;[":;'.I-i° COtfCf/vi lu, l

;
!
$:;'"
t;<d"
~~.

'A''''

Sociogramele evidentiaza destul de subtil nivelul de sociabilitate, fin ~i


divizat. Subiectii
~ eu sociabilitate dezvoltata sunt mai nuantati
, , in evaluari de
la un criteriu la altul. Totodata, sociogramele pun in evidenta $i diferente de
cantitate de infonna!ie din grupuri ~i individual. Si TIU este de neglijat faptul

319
ca soeiogramele au un bogat material informativ privind grupurile ~i
diferentele dintre ele, dar ;;i inteligenta sociala disponibila ~i activa de
cunoa~tere a celor din jur.
Testele psihologice si sociometrice sunt instrumente de comunicare
interdisciplinara.
Teste psihosociologice si sociometrice (interdisciplinaritate).
Exista, dupa cum a reie~it din problemele testelor denumite sociometrice,
doua categorii mai mari de implicatii de criterii in itemi eu saturatii
complementare, in genere, dar ~i cu dominatii. Este vorba de solicitari ~i
evaluari legate direct de sociabilitate, ~i de teste in care se evoca, mai ales,
caracteristici psihice care favorizeaza $i alimenteaza sociabilitatea. De altfel,
testele sociometrice, din a doua categorie, au devenit foarte solicitate, mai
ales in perioadele de alegeri parlamentare, cand se fac sondaje de opinii. in
acestea este implicata reputatia, dar $i mesajul transmis de candida!i - ~i
prin alegerea acestora are loc un sondaj psihosocial mai larg in care se
oglinde$te $i mentalitatea oamenilor eu tentele specifiee, la un moment dat,
tente care actioneaza prin masurile ~i ideile folosite de candida!i in etapele
in care au fost solicitati in functii de raspundere. Toate acestea pun in
eviden!a faptul ca in testele de sociabilitate exista solicitari ale inteligentei
soeiale ~i ale accentualitatii motiva!ionale afective.
Dupa Hemphill $i Westle, grupul social se descrie prin:
1. Anatomia grupului - adica masura in care functiile sunt
independente de ale altuia.
2. Controlul sau gradul - in care se exercitii permanent relatiile
functionale ale grupului.
3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate $i adaptarea
procedurilor la conditii $i situatii diferite.
4. Tonalitatea hedonica a grupului - extinderea caracteristicilor de
agreabil $i antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.
5. Omogenitatea - extinderea caracteristieilor relevante ce sunt
proprii tuturor membrilor grupului.
6. lntimitatea - gradul de apropiere ~i efort pe eare-l acorda fiecare
membru al grupului altora. Pune in evidenta distanta intima $i personala.
7. Participarea - gradul de timp $i efort pe care-l acorda fiecare
membru at grupului.
8. Permeabilitatea - pana unde permite grupul integrarea §i accesul
altor persoane.
9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre
obiective clare $i specifice pentru toti membrii saL

320
1 Potenta - gradullll care grupul are semnificatie primara pentru
membrii sai.
I L Marimea - numarul membrUor incIu~i in grup.
12. Stabilitatea - persistenta, in timp, a caracteristicilor esentia1e
ale grupului.
13. Stratifkarea - structurile ierarhice in grup.
14. Unitatea grupului.
Te§te de sociabiHtate
in concepti a Iui Moreno, matricea sociometridi este formata din
structura afectiv-preferentiala a interrelatiilor din aceste grupuri. Aceste
relalii pot fi detectate prin analiza sociometrica. Dintre tehnicile
sociometrice, cea mai raspandita este sociograma. Aceasta da 0 imagine mai
ordonata :?i orgaruzatil. Sociogra.ma evidentiaza relatiile dintre individ ~i
8..'1turajulsau, sub forma de atraqii ~i repuIsii reciproce. Studiul sociometric
serve~te calcularii gradului de coeziune a grupului.
TelLt1icide studiu al sociabilitatii:
1. Testarea sOc1ometrica a sociabilitatii.
2. Teste de masurare a reputatieL
3. Teste de masurare a perceptiei sociale.
Caracteristici sau dimensiuni ce pot fi masurate ~i descriu grupul
social ~i autonomia grupului.
'" Tz§[u& RusseH (Sage Social Relation TesjJ.. Se folosesc 36 de
cubur1, diferite ea forma. Trebuie sa se faca 3 constructii eu modul dat de
catre grupul aflat in studiu.
Exista 2 etape:
'" Etapa planificarii, in care se diferentiaza unele [eluri de a
reactiona ale colectivitatilor
® Etapa de realizare, In care §-au diferentiat 9 modalitati.

Unele grupuri s-au orientat spre sarcinile necesare realizarii


constructiilor.
Examinarea psihologica a sociabiliti'itii. Testarea sociabiUtatii
(deslPlre sociometrie)
In cele 9 000-10 000 de baterii de teste, ce au fost create in vederea
examenului psihologic, exista, adesea, implicate numeroase probleme
referitoare la sociabilitate ~i caracteristicile ei. Mai ales testele de
personalitate, ~i dintre acestea chestionarele de adaptare, cuprind itemi de
sociabilitate mai subtili ~i mai diver~i.
Sociometria se define~te ca domeniu al trata.rnentului C8Iltitativ al
relatiilor interunlfuleo

321
Conceptia lui Moreno
Moreno a pomit de la idee a ca marea societate sau societatea
extema, macroscopica, este conceputa din numeroase grupuri mici (celule
ca familia, clasa $colara, atelierul etc.).
Matricea sociometrica sau realitatea microscopica este formata din
structura afectiv-preferentiala a interrelariilor dintre aceste grupuri. Acestea
pot fi detectate prin sociometrie.
Intre grupurile care reprezintii celulele societatii $i societate exista
numeroase relatii de conditionare, care influenteaza caracteristicile grupului
$i a1catuirea procesului activ al vietH sociale.
Constelatiile intime ale grupurilor mici exercita, in permanenta, 0
presiune asupra societalii exteme. EntWitile masurabile ale studiului
grupului mic sunt teleelementele. Acestea sunt legaturi psihologice,
simpatetice, preferentiale. Teleelementul este expresia celei mai mici unitati
de sentiment (sociabilitatea) ce se transmite de la individ la individ.
Masurarea acestora permite identificarea materiei sociale.
Exam.narca psihoiogica a sodabilWHii (testarea socio-psihidi -
despre sociometric)
Sociometria evalueaza opinii, atitudini (psibice $1 sociale) pe
grupuri. J.L. Moreno a pomit de la ideea ca marea societate este compusa
din foarte numeroase grupuri mid (celulare), ea: familia, clasa §colara,
atelierul etc. Matricea sociometrica sau realitatea sociaia a grupurilor mici
este incarcatii de structuri afeetive de afiliere $1 atitudini preferen~iale ale
eelor din grup. Realitatea ce se studiaza in cadru} sociometriei este matricea
sociala. Aceasta eonsm ointr-o varietute de consteIar,ii sociale diferite ca
structura §i compozitie psihica §i extensiune. Cercetarile sociometriee pun in
evidenta faptul ca toate gruplLrile sociale au ~i ascund 0 structura profunda
(invizibiHi §i dinamidi), ce po ate fi analizata ~i ordonam §tiin!ific,
psihometric. Entitatile masurabile ale studiu1u1 grupului mie se nunlesc
teleelemente. Ele sunt legaturi psihologice simpatetice preferentiale sau
"cimentul care leaga indivizii existentei
grupului mie, care se comLml,care ~i
Teleelementele condenseaza terldinte so(;ia1e, comunicare :;;i
intereorelare, afectilliie, adj[ni:ral:ie alJarare etc.
Randamentul cr~;eaZE\ s:~
motivatiile, devenind
adaptare reciproca a
elemente ale gradului de

322
Certitudini ;;i incertitudini privind teza Illi Moreno
Sociometria reprezinta, pc plan teoretie, un sistem de ipoteze
fecunde, dar pune ~i numeroase semne de intrebare ~i chiar de opozitii.
1. ConcePtia sociometrica unilateralizeaza ~i simplifica relatiile ~i
determinismul social, redudindu-Ila te1eelemente (aspecte afective).
2. ConcePlia sociometridi nu ajunge la esenta interrelatiiIor sociale,
nu se refera la aspectele determinarii con~tiin!ei ~i atitudinilor sociale, prin
conditiile vietii materiale, economice ~i culturale, ignorand, astfeI, aspectele
fundamentale ale vietii sociale.
3. Termenul de alegere preferentiala, in conceptia sociometrica,
este greu de definit ~i este central in conceptia sociometrica.
Preferentialitatea este discret ambigua ~i are structuri compozitionale [elurit
folosite de diferiti speciali~ti in sociometric. Totu$i, sociometria este aceea
care a daborat un sistem de abordare a grupului mic, cu 0 foarte Insemnata
valoare de cunoa~tere ~i evaluare a acestuia. In schimb sociol-U'amele
erarhice pun in evidenta structura grupurilor mari.

8. Gi:t" hie f'rif'/crHJf


!a"" ,,/ R><'t' tun ?

323
Grupul mic. Decuparea conlinutului de teleelemente, ce converg
spre un subiect dat ~i de la acesta spre alli subiecti, permite sa se elaboreze
sociograme individualizate in grup; Concomitent se pot diagnostica
aspectele sociabilitatii grupului, sociograma lui. Se efectueaza ~i
sociomatricea care condenseaza rezultatele. Aceasta are coloane verticale. In
ultimele 3 coloane verticale se afHi semnele abaterilor pozitive ale
respingerilor ~i a acestora impreuna. In ultimele doua coloane orizontale se
afla alegerile ~i realegerile ce s-au acordat in coloanele fiecaruia; expresia
sub forma de grafic se nume~te sociograma.
Exista sociograme simple ~i intuitive. In cele mai simple se
diferentiaza membrii grupului, fete ~i baie!i, prin imagini sau prin
simbolurile B = baieti ~i F = fete; in cele intuitive - prin imagini stilizate.
Exista ~i 0 sociograma ierarhizatil, cea mai raspandiHi fiind sociograma
"tinta", care evidentiaza alegerile preferentiale. Alcatuirea unei sociograme
permite sa se puna in evidenla doua aspecte mai semnificative.
a. Perechi sau cupluri, adica serii de alegeri ce se transmit reciproc
din aproape in aproape. Izolalii (membrii grupului care nu aleg), negiijatii
(membrii grupului care nu sunt ale~i) ~i exclu~ii (fata de care se exprima
rejeqie). La aee~tia se adauga eei ce aleg ~i cei care sunt ale~i. Impreuna,
toti constituie continutul sociogramei.
b. In sociograme exista structuri inchise ~i structuri deschise,
substructuri mai ample sau mai simple, subgrupe in care sublectii se aleg eu
reciprocitate (vezi figurile de mai jos) .

{~
.
. <2. "'"""
l.•••••_ 0

{~----..~/"" ~

,~ )~)
, ~ .r:'
"

SCHEMA 37

324
~., -{~ < ,
-::;; '): ("..1~~:/
'<;;:',

~ j~/
I," __
".~
-
/~
.......("
..
(>-.1::")
.
I~ ~J.
J5" ~".. ~. .
SCHEMA 38

Prin sociograma se poate pune in evidenta statutul social,


expansivitatea fiecarui membru al grupului sau al colectivului, pre cum ~i
indicele de integrare sociala, coeficientul sau indicele de asociatie sau de
coeziune al grupului in ansamblu. Liderul este subiectul spre care converg
cele mai multe alegeri.
lL. Moreno a studiat sociabilitatea copiilor de diferite varste. EI a
identificat, pentru varstele mici, 3 stadii ale dezvoltarii sociabilitatii.
1. 25 saptami'mi (6 luni ~i 0 saptamana) - nu se manifesta un interes
de vreun fe1 lntre copiii a~ezati Impreuna. Nu se pun in evidenta
teleelemente.
2. Se creeaza prime1e curioziUiti ~i apropieri intre copiii de acelea~i
varste. Etapa diferentierii orizontale este intre 6 looi ~i 9luni,
3. 9~10 luni - copiii se aHa aproape ~i de altii dedit cei ce se aHa in
imediata apropiere (etapa diferentierii verticale).
In ariee sociograma, apar izolatii, relatiile sociale de tip orizontal ~i
verticaL Structura grupului este ell atat mai activa eu cat structurile de tip
vertical sunt mai evidente,
Studiul sociometriei serve~te calcularii gradului de coeziune, de
sociabilitate a grupului, descrierii soeiometrice a acestuia,
Sociogramele capata funqii importante, inc1usiv legate de educatia
co1ectivitatii, Pe de 0 parte, prin sociograme, care pun in evident a Insu~iri
psi.bice ... ~i se proiecteaza earacteristici nu numai de sociabilitate,
fapt ce va pennite cOl1struirea unor strategii educative ell implica!ii
diferenlis.le - mai ales prin orgai'uzarea de sarcini impartite in
gmp,~ cu responsami1tatl, re 1atrv
..•. ..•.
J •• ' ' Importante
~, . ~ ~',,'ulstn 'b'mte ...SA IVlacarenco
Sl 1\.K
a
difuzat 0 astfel de f01111a de educatie. Grupul-ile mai cterogene rezolva mai

...•
5L.J
..,,,
eficient problemele. Se face diferenta intre psihogrupuri $i sociogrupuri - $i
se pun in evidenta talente $i roluri in grup.
Testarea sociabilitatii. Tehnicile
Tehnicile de studiu al. sociabilitatii sunt relativ variate. Mai
utilizate sunt urmatoarele:
1. Testele obieetive de relatii soeiale.
2. Chestionarele sociometrice de adaptare $i sociabilitate.
3. Testele sociometrice propriu-zise - care masoara eonfiguratia
. sociala.
4. Testele de masurare a reputatiei.
5. Testele de masurare a pereeptiei sociale (socia-empathy).
1. Testele obiective de relatii sociale
• Contin materiale prin care se pot evalua subiectii in conditii de
performanta ~i colaborare, pe subgrupuri .
• Se porne~te de la ideea ca, in des:fa$urarea de activitati comune,
exista etape de planifieare ~i de realizare, fieeare avand 0 saturatie specifica
de sociabilitate implicata intr-un anumit fel in eoncordanta eu ansamblul
scopului $i conditiilor activitatii, dar $i al gradului de sociabilitate a
grupului, gradului de cooperare a colectivului $i de afiliere intre membri.
Testullui Russell (Saze Social Relation Test). Testul dispune de 36
de cuburi diferite ca marime. Trebuie sa se faca, eu modele date, 3
constructii de catre grupul aflat in studiu.
Testul Zwei Personnen allui Henning. Se solieita colaborarea, in
mod strans intr-o aetivitate, a doua persoane. Aetivitatea se realizeaza eu
ajutorul unor aparate (de exemplu: un foarfece pentru cele doua persoane).
Se dau sarcini ~i cu instrumentarul la indemana. Intereseaza spiritul de
colaborare, de amabilitate, de serviabilitate, de brutalitate etc.
Testul F. Bene si A. Anthony (The Familv Relations) cuprinde
imagini de persoane ce trebuie aranjate in scene de familie.
Chestionarele de sociabilitate sociometrice sunt foarte diferite ~i
numeroase. Au ca obiective surprinderea aspectelor generale ale
sociabilitatii copiilor de diferite varste. Exista chestionare sociometriee
incarcate de itemi, in care se cere sa se raspunda la intrebari ce privese
conditia soeiala de acasa, de la $coala in recreatii, in timpul orelor de clasa,
in cele de sport etc.
Se evidentiaza, astfel, mai ales starea preferentiala a unui subieet
dat din grupul mic in care se afla.
Testul The Syracuse Scale of Social Relations de E. Gardner ~i J.
Thompson. Testul consta in prezentarea pentru subiecti a unor sarcini de a

326
alege colegii in comparatie eu 0 persoana de multa vreme cunoscuta, fapt ce
pune in evidenta capaciti'iti1e de eomparalie, dar ~i subtila lor explicatie in
analize complexe, legate de Insa~i dezvoltarea sociabilitatii.
Testele sociometrice se folosesc in foarte numeroase imprejurari ~i
au 0 cota de diversificare foarte mare. Interesul pentru eontributia, folosirea
~i perfectionarea lor este in mare ere~tere.
Testul Bales
e Unul din cele mai intereseante teste de personalitate este testul
Bales. Are 3 variante: ARC. fiecare de cat 26 de itemi. De fapt, continutul
de fond al ceIer 3 variante este acela$i, fiecare item este 1nS3.schimbat ca
formulare, dar identic ca fond in cele 3 variante ..
•• Raspunsurile se dau prin da sau nu (foDate), pe 0 foaie separta.
Subiectilor li se spune, in instmctaj, ca pentm intrebarile (itemii) la care
subieetul nu opteaza e bine sa puna un semn de intrebare.
Analiza raspunsurilor, in ansamblul lor, pune in evidenta 0
tipologie a sociabiliUitii.
Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt 0
expresie a realita!ii sociale eu aspectele ei eontroversate. Testul Bales RT.
solicita 0 mare cantitate de informalii, de patrundere ~i evaluare, legate de
membrii grupului ~i permite 0 analiza a capaciHijilor de comportamente
interpersonale in ee1e mai diverse ~i complexe forme de auto analiza a
aspectelor interrelationale.
Testul are un cod eu indiciu a1 tipurilor de personalitate ~i eu
sociabilitate diferita - 0 cheie de clasificare in patm tipuri principale de
personalitate, ~i anume:
Tipul U. - orientat spre succes material ~i putere;
Tipul P. - orientat pe egalitate;
Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor ~i ideilor
conservatoare de grup;
Tipul D - orientat spre autoapreciere.
III In afara de ce1e 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, in
functie de 0 serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza un
anumit tip, ~i itemi! de a...l1samblu~i de pozitie ai celorlalte tipuri.
De plIda, Tipul U, orientat spre sueces material ~i putere, se
manifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie). Cele 7
variante U sunt:
UP - reprezinta 0 persoana orientata spre succes social;
upp este orientat spre solidaritate ~i progres social;
UF este orientat spre
_ loialitate si
':>.J.coocerare de gnm;
.!.

327
UNT este orientat spre autoritate ~i autocontrol;
UN este orientat spre succes ~i afirmare de sine;
UNB este orientat spre relativism valoric ~i expresie;
UPB este orientat spre sprijin emotional ~i entuziasm.
Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA -
NU - in masura in care domina in tipurile consemnate mai sus. Fiecare
raspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indica
aspectele ierarhice in analiza final a a caracteristicilor dominante din
raspunsuri.
Exista 0 mare ~i interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor ~i
a analizei calitative cuprinsa in prelucrare. Printre altele, tipul U pune in
evidenta tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominanlei
altora asupra sa.
Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinle
de radicalism.
La timpul P, se valideaza tendinte de izolare atat ca dimensiune
pozitiva, cat ~i pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilul
psihosocial pe pozitia 3 sau 4.
- Testul are 0 foarte mare flexibilitate interpretativa privind
evaluarea probabilista a interrelaliilor cu grupul de apartenenle, dar $i cu
persoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatii
comportamentale, orientate in anumite directii. Se imbina, insa,
caracteristicile valorice cu cele de securizare.
Testul pune in evidenta $i aspecte disfunctionale intre cele doua
sexe.
Baietii lideri apar, mai ales, in zone Ie UP, UPF. iar fetele, mai ales in
zonele PF, P ~i DP. Nu toti subiectii se integreaza in portretisticile acestea.
Fiecare grup are cate 5-7 membri izola!i.
Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de ditre unii autori,
cateva aspecte interesante. Cocech 1. a diferentiat factorul N, orientat spre
izolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatii
in emotivitate, iar daca sunt puternice indica ~i agresivitate. Raspunsurile PF
pun in evidenta orientclri spre iubire altruista, saturate in aceasta structura,
iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilor
conservatoare ale grupului aflat in ascensiune (mai ales).
In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin literele
U, D, P, F, N $i B; cele decodificate de autor, au urmatoarele forme
combinatorii.

328
•• eu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orienUiri spre
succes social, iar U orientare spre succes (in genere).
Upp - orientarea spre solidaritate ~i succes social;
UF - orientarea spre loialitate ~i cooperare;
UB - orientarea spre relativism - social;
UPB - orientarea spre sprijin social ~i entuziasm;
UNF - orientare spre autorelatie autentica;
UN - orientare spre afinnare;
lJNB - orientare spre individualism ~i gratificatie.
e Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele:
DP - orientare spre depreciere de sine;
DFF - orientare spre incredere in bunatatea ahora;
DPB - orientari ~i identificare, neprivilegiata de viata;
DB - orientare spre retinerea cooperarii;
DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori;
DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.
e Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri:
PF - orientare spre valori altruiste;
PB - orientaTe spre liberalism permisiv.
In fine, pentro B persista orientarea spre respmgerea
convingerilor conservatoare,
iar pentn! F, orientare spre convingerile de grup conservatoare.
Semnificatiile fiecarui item, din cei 26
RASPUNSURlLE DA
1 D=U 14 Da=N
2 Da=UP 15 Da=NB
".J Da=UPF 16 Da=B
4 Da= UF 17 Da=PB
5 Da=lJNF 18 Da = DP
6 Da=UN 19 Da=DPF
7 Da=UNB 20 Da=DF
8 Da=UB 21 Da=DNF
9 Da=UPB 22 Da=DN
10 Da=P 23 Da=DNB
11 Da=PF 24 Da=DB
12 Da=F 25 Da=DPB
1"
"J Da=NF 26 Da=D ,

i!

l
'I'

Ii

I
329
Nu=NB
Nu=B
Nu=PB
Nu=UPB
Nu=P
Nu=UP
Nu=UFF
Nu=UNF
Nu=N
Nu=D
Nu=DNB
Nu=DPB
Nu=DPF
Nu=DNT
Nu=DN
Nu=DP
Nu=DB
Nu=NF
Nu=UNB
Nu=NU
Nu=U
Nu=UPB
Nu=DF
Nu=UN 14
15
16
17
18
25
26
21
23
24
19
22
20
RASPUNSURILE NU

TESTUL BALES - Forma A


1. E~ti implicat in re1atiinumeroase cu altii?
2. hi place sa fii in fruntea colegilor tai?
3. Te simti demn de a realiza 0 sarcina de seama?
4. Iti asu~i, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina
coordonarii colegilor?
5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa?
6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa?
7. Ai tendinte de dominatie?
8. Ceri satisfactie ~ipromovari, cfu1dconsideri ca e cazul?
9. E~ti cordial ~iprietenos?
10. ~tame~ti admiratia celorla1ti?
11. Ii ajuti pe a1tiisa-~iafirme opiniile (parerile)?
12. Pledezi pentru ideile ~i convingerile traditionale ale grupului?
13. Tinzi intotdeauna sa fii obiectiv?
14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta
individuala?
15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile)
conceptionale de conduita morala ~i sociala?
16. Respingi, in genere, superstitii1e?
17. Simpatizezi u~orpe altii?
18. Reu~e~tisa faci ca altii sa simta di ii admiri?
19. Crezi di ~i pentru a1tii reprezinta ceva foarte important relaliilc
de egalitate ~iumanitate?

330
20. E~ti 0 persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa,
introspectiva?
21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentru
valori superioare?
22. E~ti, In genere, refractar la tot felul de schimbari rapide ce
survin?
23. Accepti cu u~urinta insuceesul ~i retragerea?
24. Dai impresia ca te abtii ~i e~ti pasiv la cooperare (colaborari)?
25. Tinzi sa stabile~ti relatii ~i sa te indelltifici cu persoanele mai
putin necunoscute din grup?
26. Tinzi sa te dezapreciezi?
FormaB
1. Particioi intens la activitatea sociala a colectivului?
2. Iti asu~i u~or suceesul social ~i popularitatea?
3. Consideri ca ai fi un bun ~i amabil parinte?
4. Ai contributii in numeroase succese privind sarcinile grupului?
5. AccePti u~or dezaprobarile?
6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?
7. Iti place mai mult atmosfera vesela?
8. E~ti 0 persoana deschisa, extravertita?
9. Pari eapabil 00 de multa afectiune?
10. Pari prietenos?
11. E~ti, in genere, intelegator eu ceilalti ~i aprobator?
12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) deeM sa analizezi
problemele dind participi la 0 activitate colectiva?
13. E~ti inclinat (a) spre model are ~i obiectivitate?
14. Pari neprietenos?
15. Pari neincrezator in idealurile grupului?
16. Pari preoeupat de idei fanteziste?
17. Dai unora impresia ca ii consideri distractivi ~i amuzanti?
18. E~ti 0 persoana calma ~i intelegatoare?
19. Dai impresia ca e~ti ascultator?
20. Dai, adesea, impresia ca te impui in conducerea colectivului din care
faei pa.rte?
21.MaIlife~ti a.'1Xietate(nelini~te, lllgrijorare) ~i frica, neconformism?
22. Te mul!ume~ti doar sa nlspunzi cand ti se cere opinia (parerea) :tara a
cia sugestii?
23. Te preocupi de fu"1tipatia(aversiunea rata de cineva) ce 0 manife§ti
fata de allii?

331
24. Manife~ti tensiune ~i opozilie?
25. Ti se pare imposibil sa starne~ti antipatie?
26. Tinzi sa-li limitezi participarea la a da doar infonnalii ca.l1d e~ti
solicitat?

FormaC

1. Ai tendinla de a te adresa mai degraba grupului ca unui intreg, decat


fiecarui membru in parte?
2. Ai tendinta de ate supraaprecia in popularitate $i succes social?
3. E~ti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce?
4. Ocupi un loc proeminent in grup?
5. Exprimi revendicari $i dore~ti sa impui disciplina?
6. Ai tendinta'A de a subanrecia increderea in sine a celorlalti?
,

7. Te crezi apreciat in mod deosebit pentru modul in care ii domini pe


ceilal!i?
8. Faci multe glume, bancuri sau manife~ti mulili fantezie?
9. E~ti capabil sa-i faci pe allii sa se simta. mai putin anxio~i (nelini~tili,
ingrijorati)?
10. Solicili, adesea, opiniile ahora?
11. Manife~ti admiralie fata. de altii?
12. E~ti, in genere, bine apreciat in sarcina?
13. Tinzi sa.stfune~ti agresivitatea in altii?
14. E~ti, adesea, gata de dezaprobare?
15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominali?
16. Ai tendinta de a considera di altii accepta prea multe autoritali?
17. Colegii tai tind sa-li adreseze glumele $i fanteziile lor?
18. Ai tendinla de a crede ca impulsurile agresive ~i instinctive pot fi
exprimate prin dragoste fala de oarneni?
19. Accepli autoritatea altora?
20. Te orientezi cu interes spre activitali ~tiintifice?
21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura?
22. Crezi ca ai putea fi dispreluit de unii?
23. Cand razi, e~ti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa
la grup (colectiv)?
24. Optezi pentru intelegere?
25. Participi, in general, foarte putin la viata colectiva?
In genere, testul a declan~at discutii privind influent a invatamantului.

332
Rezultatele testelor din Franta au fost negative ~i au declan~at reactii. ~i la
noi in tara s-au adus critici sistemului educativ (Radu N, Marcu V., Ionut
M., Predescu A ~.a.). Teoria grupurilor ~i cercetarea colectivului ~colar au
intrat in discutiile de prim plan.
Prin anii '90, s-a conturat "codul pragmatic al tranzitiei",
recomandat de organismele financiare internationale: F .M.l. ~i Banca
Mondiala. Apoi, ~i Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentie
problemele din Romania. S-a constatat 0 involutie in invatamant - s-au
schimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamantului;
apoi, auaparut, spontan, universitatile private (de invatamant particular).
Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele au
devenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data fiind cre~terea soeializarii
in viata ementa. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate ~i se vor
mai constitui; in ele domina interogatii numeroase- mai ales ineepand eu
finalul seeolului XX ~i ineeputul unui nou seeol, dominat de 0 modifieare de
fond a vietii sociale, fapt ce va crea 0 noua conversie in statutul psihologului
~i in reevaluarea ~i restrueturarea testelor intr-un ritm mai alert ~i de 0 mai
mare desehidere spre psihologie ~i psiohodiagnoza.

333
BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

1. ANZIEU, D. Les methodes projectives, Paris: P.U.F., 1960.


2. ANASTASI, A., Psychological Testing, New York: MacMillan, 1968.
3. ATHANASIU, A, Seris $i personalirate, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, col.
Psyche, 1969.
4. BIBERI, 1., Visul $i structurile subconJtientului, Bucure~ti: Ed.
~tiintifica, 1970.
5. BINET, A; SIMON, Th., "Methodes nouvelles pour Ie diagnostic du
niveau intellectuel des anormaux", L' annee psychologique, 1905, 11, p.
191.
6. BINET, A, Les idees modernes sur les enfants, Paris: Flammarion,
1911.
7. BOGDAN, T.; CRISTESCU, M., "Rezultate psihodiagnostice obtinute
prin aplicare de starteri sonori polivalenti", Revista de psihologie,
1/1967, p. 62.
8. BOGDAN, T.; BOGDAN- TUCICOV, Ana; CRISTESCU, M., "0
tehnica verbal-proiectiva in cercetarea personalitatii adolescentilor",
Revista de psihologie, 3/1961, p. 437.
9. BOLO~, M.; CEAU$U, V., "Metoda pentru examinarea psihologica a
mecanicilor de locomotiva", Revista de psihologie, 2/1959, p. 107.
10. BONNARDEL, R., "Intelligence, caractere et physionomie", Travail
humain, 3/1963, p. 64.
11. BONTlLA, C.C., Culegere de teste psihologice de nivel $i aptitudini,
Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului Mundi, 1971.
12. BOTEZ, c.; MAMALl, M., "Metode noi in analiza psihologica a
mundi", Revista de psihologie, 2/1970, p. 149.
13. BOTEZ, C.; MAMALI, M., PUFAN, P., Seleclia $i orientarea
profesionalii, Centrul de Documentare ~i Publicatii al Ministerului
Mundi, 1971.
14. CATTELL, R. B., "A Culture-free Intelligence Test", The Journal of
Educational Psychology, 31/1940, p. 161.
15. CATTELL, R. B., "Readability and Technical Meaning of Personality
Questionnaire Scores", American Psychologist, 19/1964, p. 102.
16. CATTELL, R. B., Personalite (tr.), Paris: P.U.F., 1956 (2 vol.).

334
17. CHIAPPELLA, AI., "Valoarea diagnostidirii inteligentei prin teste ~i
prin observatii ~i consideratii generale asupra profilului psihologic",
Analele de psihologie, vol. 1/1934.
18. CORRELL, W., Troubles de l'apprentissage, ColI. Psychologique, Ed.
Paulines, Canada, 1969.
19. COSMOVICI, A., "Metode de cercetare ~i diagnoza a deosebirilor
individuale in procesul gandirii", Revista de psihologie, 11/1965, p. 23.
20. CROMBACH, L. Y., Essentials of Psychological Testing, New York:
Harper, 1966.
21. DELPIERRE, Guy, Les psychotherapies, Eduard priv. Toulouse Editeur,
1963.
22. DRA VILLON, J., L 'orientation seolaire et professionnelle, Paris:
P.U.F.,1966.
23. DOLLARD, J.; MILLER, N. E., Personality and Psychotherapy, New
York, Toronto, London: McGrow Hill Company, Inc., 1950.
24. ENE, DESPINA; SORESCU, ~TEF ANIA, "Cercetari experimentale
asupra evolutiei vietii suflete~ti", Analele de psihologie, vol. 1, 1934.
25. ENAcHESCU, C., Elemente de psihologie proiectiva, Bucure~ti: Ed.
~tiintifica, 1973.
26. EYSENK, H. J., Know Your Own QI, Pelican Original, 1966.
27. EYSENK, H. J. (tr.), Les dimensions de la personalite, Paris: P.U.F.,
1950.
28. FALKNER, R. (red.), Croissance et developement de l'enfant normal,
Paris: Masson & Crie, 1961.
29. FERRE, A., Les tests de l'eeole, Colin C.P., Collection Bowerevar,
1968.
30. FREUD, S., Introduction a la psyehanalise, Paris: Payot, 1922.
31. GESELL, A; AMA TRUDA, C.S., Developmental Diagnosis, New
York: Harper, 1967.
32. GOLU, M., Curs de statistica psihologica, Centrol de MultipHcare al
Universitatii Bucure~ti, 1968.
33. HOLBAN, 1., Probleme de psihologia mundi, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica,
1970.
34. HULL, e. L., Aptitude Testing, New York: Harcourt & Brace, 1928.
35. IONESCU, Gh., Investigafia psihologicii in practica medicalii,
Bucure~ti: Viata Medicala, 1970, XVII, p. 17.
36. JUNG, e.G. (tL), Psychologie et 1'ineonscient, Geneve: Librairie de
1'Universite, 1952.

335

----- ----------)
37. KOV ALEV; MEASICEV, V.N., Particularitatile psihice ale omului,
vol. 2, Aptitudinile, Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1962.
38. KRAU, E., "Diagnostic area experimental a a unor tdisaturi de
personalitate printr-un test proiectiv de completare", Rev. de psihologie,
2/1967, p. 233.
39. LEMAIRE, Y.G., La relaxation, Petite bibliotheque, Payot, 1964.
40. LEONARD, K. (tL), Personalitiifi accentuate, Ed. Encic10pedica
Romana, 1972.
41. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Noi realizari in aparatura experimental a
de psihologie", Rev. de psihologie, 2/1956, p. 120.
42. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Particularitatile aprecierii calitative a
stimulilor olfactivi", Rev. de psihologie, 3/1968, p. 263.
43. MAMALI, C., "Diagnosticarea emotivitatii prin metoda asociatiei
verbale libere", Rev. de psihologie, 1/1968.
44. MARCUS, S., Empatia, Bucure~ti: Ed. Academiei R.S.R., 1971.
45. MARGINEANU, N., 1vfiisurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed.
Institutului· de Psihologie, 1941.
46. MEILLI,R., Manuel du diagnostique psychologique, Paris: P.U.F.,
1964.
47. MORENO, L. J. (tL), Psychotherapie de groupe et Psychodrame, Paris:
P.U.F., 1965.
48. NESTOR, 1. M., Psihologia clipei de spaima.
49. NESTOR, 1. M., Bareme rom6ne~ti privind antropometria ~colara, Soc.
Rom. de Cercetari Psihologice, 1938.
50. NESTOR, 1. M., Studiul psihologic al ~colarului, ed. a V-a, Bucure~ti,
mapa de teste, instructiuni $i etaloane, 1937-1941.
51. NESTOR, 1. M., Diagnosticarea inteligentei copiilor fntre 9 ~i 14 ani,
Bucure$ti: Soc. Rom. de Cercetari Psihologice, 1957.
52. NESTOR, 1. M., Examenul evolutiei psihologice a copiluZui de la 10 zile
la 6 Zuni, Metoda Ch. Buhler, H. Hetzer, Bucure~ti: Soc. Rom. de
Cercetari Psihologice, 1940.
53.0SERETZKl, D. M., "Methodes pour compensations motrices",
Zeitschriftfur Psychologie, 32/1926, p. 257.
54. PAVELCU, V., "Din aspectele sodale ale orientarii profesionale",
JurnaZ de psihotehnica, 4/1937.
55. PETEANU, M., Masurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed.
Institutului de Psihologie, 1942.
56. PETEANU, M., "Masurarea inteligentei eu scara testelor de
performanta", Pintener-Peterson, Rev. de Psihologie, 8/1945, p. 16.

336
57. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, vol. 1 ~i 2, Paris: P.U.F.,
1960.
58. POPESCU-NEVEANU, P.; GOLU, M. 1., Sensibilitatea, Bucure~ti: Ed.
Stiintifica, 1960.
59. POPESCU-NEVEANU, P.; ROCO, Mihaela, Cercetari privind factorii
de creativitate, Analele Universitatii Bucure~ti, seria Psihologie, 1969.
60. POPESCU-SOLOMON, E., "Cateva aspecte ale psihodiagnozei
emotivitatii in starile reactive la copii", Rev. de psihologie, Bucure~ti:
4/1967.
61. PREDESCU, V.; IONESCU, Gh., "Psihoterapie in grup. Dinamica
psihologica in grupul terapeutic", in Neurologie, Psihiatrie,
Neurochirurgie, 1970, XV, 3.
62. PRUNC, T.; LOGOFATU, C., RUDICA, T., "Diagnoza intereselor prin
proba Catalogul de carfi", Revista de psihologie, 4/1966, p. 457.
63. PUFAN, C., Aportul demutizarii la transformarea caracteristicilor
calitative ale gandirii surdomutului, Analele Universitatii Bucure~ti,
seria $tiinte Sociale, Filosofie, XVII, 1966.
64. PUFAN, P., Psihologia muncii, Bucure~ti: Ed. Didactica ~i Pedagogica,
1968.
65. RALEA, M., Formarea ideii de personalitate, Scrieri din trecut in
filosofie, ESPLA, 1956.
66. REY, A., Connaissance de I'individu par les tests, Bruxelles: Dessart,
1963.
67. RORSCHACH, H., Le psychodiagnostic, P.U.F., 1947 (trad. Ombredane
M. et Londau).
68. ROSCA, AI., Tehnica psihologiei experimentale $i practice, Cluj: Ed.
Institutului de Psihologie, 1947.
69. ROSCA, AI. ~i colab., Creativitate, modele, programe, Bucure~ti: Ed.
$tiintifica, 1967.
70. ROSCA, M., ]\1etode de psihodiagnostic, Bucure~ti: Ed. Didactica ~i
Pedagogica, 1972.
71. SALADE, D., Influenfa mediului social asupra alegerii projesiunii,
Cercetari sociologice contemporane, red. Miron Constantinescu, Ed.
"f"
YI,,111 n+; Oh6 •
+: ~~ 1J.:;tv
.•.p.11\;a~

72. SERGENT, A., "Projective Methods, Their Origins, Theory and


Application in Personality Research", Psychological Bulletin, 43/1945,
p.257.
!,). S"'"'"RLnON'
"'I'" ' DL .u ~" W ._. H (\tr.j,'L es vane. 'tes
' d"U Temperament, J.D'ans: P ..U F "
1951.

337
74. SPEARMAN, C., "The Theory of Two Factors", Psychological Review,
21/1914, p. 101.
75. STRELESKI, C., Precis du graphologie pratique, Paris: Masson, 1942.
76. SZONDY, L., Experimentelle Troebdiagnostik, BernHuber, 1947.
77. ~TEFANESCU-GOANGA, Fl.; RO~CA, AI.; CUPCEA, S., Teste
pentru masurarea junc/Wor mintale, Cluj: Ed. Institutului de Psihologie,
1940.
78. ~TEF ANESCU-GOANGA, Fl., Masurarea inteligen/ei. Revizuirea,
adaptarea .$i completarea scarii de inteligenfa Binet-Simon, Cluj: Ed.
Institutului de Psiho1ogie, 1946.
79. ~CHIOPU, U.; OARBOVEANU, M.; TURCU, A.; VERZA, E.,
"Organizarea sistemului de reactii in conducerea auto", Revista de
psihologie, 2/1964, p. 149.
80. ~CHIOPU, u., Introducere in psihodiagnostic, C. M. Univ. Buc., 1970,
ed. I ~i 1976, ed. a II-a.
81. TEODORU, M.; SAHLEANU, V., Aprecierea cantitativa a probelor de
oboseala, Studii ~i cercetari de Endocrinologie, 3-4/1960, p. 18.
82. THORNDIKE, E.L. ~i colab., The Measurement of Intelligence, New
York: Bureau of Public Teacher CoIl., Columbia Univ., 1926.
83. THURSTONE, L.L., Multiple Factor Analysis, Chicago University
Press, 1947.
84. THURSTONE, L.L., Creative Talent, Invitation Conference of Testing
Problems, Princeton Educational Testing Service, 1951, p. 55.
85. VAS CHIDE, N., Essai sur la psychologie de la main, Paris: M. Riviere,
1909.
86. VERZA, E., "Probe psihologice verbale scurte pentru diagnosticarea de
cuno~tinte la elevii adolescenti", Rev. de psihologie, 3/1965, p. 43.
87. VIANU, 1., lntroducere in psihoterapie, Cluj-Napoca: Dacia, 1975.
88. ZAHIRNIC, C., Convorbirea libera aplicata fn selec{ia projesionalii,
Conferinta NationaHi de Psihologie, Bucure§ti, 1971, p. 103.
89. ZAP AN, Gh., "Metoda aprecierii obiective la diferite obiecte de studii in
invatamantul mediu, cu conc1uzii asupra organizarii §co1are", Rev. de
pedagogie, 4/1957, p. 42.
90. ZAP AN, Gh., Sistematizare [n teoria temperamentelor, Conferin~a
Nationala de Psihologie, 1968, Bucure$ti, p. 43.
91. ZAZZO, R.; GILLEY, M.; VERBA, M., Nouvelles echelles metriques
de I 'ntelligence, Librairie Armand Collin, 1966.
92. ZLA TE, M., Psihologia socia/a a grupurilor ~colare, Bucure~ti: Ed.
Didactica $i Pedagogica, 1972.

338
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENT ARA

1. ALEXANDER, P.W., "Concrete and Abstract Intelligence", In British


Journal of Psychology, Monogr., 6/1934.
2. ALEXANDRESCU, 1., Personalitate $i vocafie, Ia~i:Junimea, 1981.
3. ALLPORT, W.O., Personality. A' Psychological Interpretation, New
York: Me. Oraw Hill, 1937.
4. ANASTASI, A., Individual Differences, New York: Willey, 1965.
5. ANASTASI, A., "Psychological Testing", London, in Manuel de
psychiatrie de l' enfant, Paris: Masson, 1970, p. 170-183.
6. BARRON, F., Creative Person and Creative Process, Hold Rinehard,
Ph., England: Penguin Boooks, 1970.
7. BAUMGARTEN, Fr., Les exam ens d'aptitudes des professionnelles,
theorie et pratique, Paris: Dunot, 1970.
8. BEJAT, M., Geneza psihologiei ca §tiinfa experimentala, Bucure~ti:
E.D.P., 1971.
9. BEJAT, M., Talent, inteligenfa, creativitate, Bucure~ti: Ed. Stiintifica,
1971.
10. BONTILA, Oh., Aptitudinile $i masurarea lor, Bucure~ti: Centrol de
Documentare ~iPublicatii al Ministerului Muncii, 1971.
11. CATTELL, R.B., "Theory of Fluid Chrystalized Intelligence", in Educ.
Psychology, 54/1963.
12. CATTELL, R.B., The Scientific Analysis of Personality, New York:
World Book Co., 1957.
13. CATTELL, G., Personality: a Systematic, Theoretical and Factual
Study, Me. Craw, 1980.
14. CORMAN, L., Visage and Character, Paris: Alcan, 1936.
15. CRETU, T., "Elemente de gandire tehnidi in ereatia ~colarilor", in
Revista de pedagogie, 7/1968.
16. CRETU, T., "Rolul eereurilor de electromontaj in eduearea gandirii
tehnice a elevilor", in red. Tucicov-Bogdan, A., Personalitatea
copilului, Ed. Politica, 1972.
17. GETZEL, lW.; JACKSON, W.P., Creativity and Intelligence, New
York: J. Willey and Sons, 1963.
18. GOLD, M., "Coneeptul de Mare sistem ~i importanla lui metodologiea
In psihologie", in Analele Universitatii Bucure§ti, seria Psihologie, 1970.
19. GORDON, W., Synectics. The Development of Creative Capacity, New
York: Harper & Row, 1961.

339
20. GUILFORD, J.P., The Nature of Human Intelligence, New York: Me.
Grow Hill Book Company, 1959.
21. GUILFORD, J.P., "Intellectual Factors in Productive Thinking", In
Monney, R.L. $i Basic, T.A., Exploration in Creativity, New York:
Harper and Row, 1867, p. 95-107.
22. HORGHIDAN, v., Metode de psihodiagnostic, Bucure~ti: E.D.P., 1972.
23. JURCA., N., Aptitudini profesionate;C1uj-Napoca: Dacia, 1980.
24. MC. QUARRIE, T.W., Tests d'aptitude mecanique, Paris: Ed.
Franyaise, 1951.
25. MASLOW, A.H., Motivation and Personality, New York: Harper &
Row, 1972.
26. MINULESCU, M., Chestionarele de personalitate fn evaluarea
psihologica, Bucure~ti: Garrel Publishing House, 1994.
27. MINULESCU, M., Testele proiective, Bucure~ti: Ed. Titu Maioreseu,
2001.
28. OPRESCU, V., "Atitudini $i aptitudini la studenti. Date experimentale",
in Forum, 4/1988.
29. OSBORN, A., L'imagination constructive, Paris: Dunod, 1959.
30. PETEANU, N., "Masurarea aptitudinilor tehnice", In vol. Selec!ia ~i
orientarea profesionala, Bucure~ti: E.D.P., 1972.
31. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, Paris: P.U.F., (3 vol.),
1930.
32. MDULESCU-MOTRU, c., Voca!ia, factor hotarator fn cultura
popoarelor, Bucure~ti: Casa ~coalelor, 1935.
33. ROCO, M., "Cercetari privind structura individuala ~i de grup", Rev. de
psihologie, 1/1974.
34. ROCO, M., "Cercetfu:i privind struetura ~i formarea interesului $tiin1ifie
la elevi", in Rev. de psihologie, 1/1974.
35. ROCO, M., Creativitatea individuala ~i de grup, Ed. Academiei
Romane, 1979.
36. ROGERS, c., "Toward a Theory of Creativity", in Creativity and Its
Cultivation, ed. Anderson, N., N.Y.: Harper & Row, 1959, p. 69-82.
37. PRUNA., T., Psihologia economica, Bue.: E.D.P., 1976.
38. SALADE, M., Pregatirea elevi/or din clasele V-VIII pentru alegerea
proftsiunii, Bue.: E.D.P., 1964.
39. SALADE, M., "Influen1a mediului social asupra alegerii profesionale",
In Cercetiiri sociologice contemporane, Bue.: Ed. ~tiin1ifiea, 1967.
40. ~CHIOPU, u., "Creativitatea potentiala ~i virtuala", in Revista de
psihologie, 2/1979.

340
· SCHIOPU, n, "A patra stare de con~tiinta §i meditatia transcendental a
in discutie", Revista de psihologie, 2/1992.
42. SCHIOPU, D.; SPANOIU, D.; GARBOVEANU, M.; TURCU, A.,
"UneIe aspecte ale dezvoWirii reprezentiirilor in activitatea de
electromontaj", in Revista de psihologie, 2/1967.
43. TEODORESCU, S., Psihologia conduitei, Bue.: Ed. Stiintifica, 1972.
44. STOICA, A.; CALUSCHI, M., "Date privind potentialul creativ al
elevilor adolescenti", in Revista de psihologie, 1/1978.
45. SLAMA-CAZACU, T., Dialogulla copii, Bue.: Ed. Academiei, 1957.
46. VERZA, E., "Dimensiunea interdependentei dintre personalitate,
comportament §i eomunieare", in Revista de psihologie, 2/1992.
47. ZAHIRNIC, C., Inteligenfa tehnica, Bue.: Ed. Stiintifiea ~i
Enciclopedica, 1978.
48. ZLA TE, M., Eul §i personalitatea, Bue.: Ed. Taci, 1997.
49. ZLATE, M., Omulfafa infafa cu lumea, Bueure~ti: Albatros, 1988.

341
CUPRINS

. Introducere 3

PARTEAI Istoria succinta a dezvoWirii psihologiei ~i


psihodiagnozei 10
Capitolul I Eforturile na~terii ~i dezvoltarea psihologiei modeme
............................................................. 12
Capitolul II o noua rascruce in psihologia modema. Confluente ~i
conversii 25

PARTEA a II-a Psihodiagnoza instrumentelor de cercetare 41


Capitolul III Psihodiagnoza ~i conturarea ei instrumentala 43
Capitolul IV Metodele experimentale in psihologie 60
Capitolul V Precautii in utilizarea ~i prelucrarea testelor 81

PARTEA a III-a Categorii mai importante ~i de larga folosire a


teste!or .
Capitolul VI Testele de dezvoltare. Testele pentru varstele mid
BABY-TEST .
Capitolul VII Inteligenta ~i testarea ei 135
Capitolul VIII Aptitudinile, profesiile ~i diagnoza lor 170
Capitolul IX Radiografia psihodiagnostica a creativitatii 208
Capitolul X Personalitatea umana ~i diagnosticarea ei 233
Capitolul XI Testde de sociabilitate 313

Bibliografie selectiva " " .


Bibliografie suplimentara ; .

342

You might also like