1.

Conceptia despre lume si structura ei

Cdl este una din principalele component ale constiintei omului ,ea reprezinta un fenomen social si spiritual ,adica
nu se transmite prin eriditate dar se formeaza pe parcursul vieţii omului.Cdl are o structura complexa formata din
 Cunostintele- informatiile acumulate de om in viata cotidiana,ele pot fi stiintifice si nestiintifice.
 Convingerele-apar in baza cunostintelor, constitue fundamentul viziunii lumii.
 Idealurile-ceea ce este perfect,o imagine perfecta pe care spiritul si-o imagineaza
 .Valori spirituale gen-umane-exprima raportul oamenilor cu realitatea(stima,dreptatea,prietenia -valori ce au
influnta in societate).
 Fapte si actiuni concrete-reprezinta comportamentul oamenilor,este o forma de materializare a
cunostintelor,convingerilor.

2. Tipurile istorice de conceptie despre lume

In functie de directia dezvoltarii gindirii umane sunt depistate 3 tipuri concepte despre
lume:mitologica,religioasa,filosofica.
 Mitologica-mitul este legenda despre aparitia si existenta lumii.
 Religioasa-trasatura principala credinta si dogmele religioase ,consta in existenta unei forte supranaturale ce
joaca un rol primordial.
 Filozofica-cu trasatura principala- este atitudinea critica a omului fata de lumea inconjuratoare,fiind cea mai
superioara forma de reprezentare a lumii,ea se bazeaza pe ratiune.
3. Filosofia ca stiinta.Obiectul de studio al filosofiei si caracterul lui istoric
Filosofia este o stiinta din care treptat au evoluat celelalte stiinte, este de origine greaca si provine de la “filosof”-
iubitor, dragoste si “sofia” intelepciune.
Ca forma a constiintei sociale, filosofia apare la sfirsitul sec. 7 i.Hr. concomitent in trei centre culturale antice:
India Antica, China, Grecia. Este o stiinta generala teoretica care studiaza principiile fundamentale ale existentei
prin intermediul carora lumea este interpretata ca un tot intreg. Asa dar din definitie reiese:
1. filosofia- stiinta generala si nu concreta, abstracta
2. Obiectul de studiu ale filosofiei este reprezentat de principiile fundamentale ale existentei
4. Principiile fundamentale ale filosofiei si domeniile filosofiei
Principiile filosofiei : domenii ale filosofiei
Pr unicitatii lumii-lumea este totul este unica Ontologia- “ontos”- existenta, “logos”- teorie;
Pr unitatii lumii-lumea interpretata ca un tot intreg este teoria generala a existentei.
Pr dezvoltarii lumii –lumea si tot ce exista este in eterna Gnoseologia- “gnosos”- cunoastere, teoria
dezvoltare generala a cunoasterii.
Pr cauzalitatii –lumea este supusa cauzalitatii deci totul Axiologia- “axia”- valoare, teoria generala a
are o cauza niic nu se intimpla fara motiv valorilor spiritual-umane.
Pr materialitatii lumii –dezv lumii este o forma de Praxiologia- “praxios”- actiune, teoria
manifestare materiala generala a a ctiunilor eficiente umane.
Pr idealitatii lumii –lumea si tot ce exista este o
anifestare materiala
Pr luptii contariilor –tot ce exista se manifesta ca unitatea
contrariilor

5. Principalele categorii filosofice.

Ca forma a constiintei sociale, filosofia are un limbaj al sau alcatuit din notiuni generale si abstracte
numite categorii filosofice, acestea fiind:
1. Existenta- ceeia ce exista. Existenta nu se demonstreaza , ea se simte.
2. Nonexistenta- ceea ce nu exista.
3. Fiinta- ceea ce este activ si viu.
4. Realitatea- ceea ce exista in prezentsi se dezvolta in mod real.
 5. Materia - desemneaza ceea ce exista in mod obiectiv, independent de om si gindirea lui.
6. Substanta- esenta comuna a lucrurilor, a schimbarilor, transformarilor.
7.Constiinta-ceea ce exista in gindirea umana
8.Suflet-o forma de manifestare ideal ace isi are prezenta in timp
9.spirit-o forma de existenta nemateriala care isi are manifestarea in afra corpului.

6.Principalele metode filosofice de interpretare a lumii .Stiinte filosofice si filosofii stiintifice

Fil foloseste 2 metode filosofice principale de interpretare a lumii:
1 metafizica (dupa natura) dincolo de gindire,este o interpretare unilaterala de explicare a lumii explica
miscarea prin actiunea unei forte din exterior ,a unei pureri divine
2.dialectica (a discuta)intemeietor Heraclit , este o interpretare multilaterala de explicare a
lumii,reprezinta lumea in eternal miscare ,transformare ,dezvoltare ,ca rezultat al contradictiilor interne
dialectica influenteaza in od active cercetarea stiintifica.
Stiintele filosofice:
1. Logica- stiinta despre legile si regulile gindirii corecte. Intemeietor- Aristotel.
2. Etica- stiinta despre morala, examineaza probleme teoretice ale moralei, originea, estenta, legile
ei de dezvoltare.
3. Estetica- stiinta despre arta si alte genuri artistice, trateaza catogeriile de frumos si sentimentul pe
care il lasa in noi: de sublim, tragic, comic etc.
Filosofii stiintifice: filosofia stiintei, filosofia culturii, tehnicii, sociala, istoriei, dreptului, matematicii,
religiei si ecologica.
7. Care sunt functiile filosofiei.
1. F. conceptuala- “conceptus”- imagine, gind, idee; Filosofia este o conceptie despre lume, formulata in
termeni conceptuali si organizata intr-un sistem, potrivit unor reguli metodologice. Astfel, filosofia
constituie un sistem de idei, notiuni si teorii istorice cu privire la realitatea obiectiva. La baza acestei
functii sta problema relatiei dintre gindiresi existenta.
2. F. teoretica- ii permite filosofiei sa explice legitatile generale ale dezvoltarii naturii, societatii si
cunoasterii. Astfel, filosofia sistematizeaza diferite teorii, ex: teoria despre existenta, cunoastere,
morala, a valorilor, artei. In baza acestei functii, filosofia este numita forma superioara a creatiei
spiritului uman.
3. F. gnoseologica- Filosofia abordeaza diferite probleme ale cunoasterii lumii: - cum apar cunostintele
despre lume?, este infinita cunoasterea lumii de catre om sau nu?, care este natura adevarului? etc.
Filosofia formeaza viziuni despre lume, de cunoastere a omului, a societatii si a naturii. Deseori
cunoasterea ocupa locul primordial in filosifie, si dupa cum afirma Kant, cunostintele servesc drept
instrumente pentru promovarea scopurilor esentiale ale ratiunii.
4. F. metodologica- trateaza caile generale de cunoastere si de actiune. Filosofia este baza teoretica a
metodelor utilizate in activitatea omului. Filosofia generalizeaza materialele teoretice ale altor stiinte,
joaca rolul de metodologie pentru stiintee naturale si sociala. Sunt cunoscute 2 metode generale: m.
metafizica si dialectica.
5. F. axiologica- abordeaza principalele orientari valorice ale oamenilor, in deosebi pe cele etice si
morale. Functia data priopune anumite criterii valorice menite sa calauzeasca alegerea unor posibilitati
viitoare de actiune.
6. F. praxiologica- ne indica rolul social pe care il are filosofia. Praxiologia este teoria actiunii eficiente, ia
studiaza structura generalaa actiunilor, conditiile organizarii si distribuirii lor, actiunile umane. Astfel,
filosofia devine calauza a vietii.
7. F. hermeneutica- este teoria decodificarii si interpretarii semnelor. Se ocupa cu intelegera si
inerpretarea monumentelor, cartilor, si textelor vechi religioase, biblice. si anume asupra simbolurilor
religioase, miturilor, motivelor, expresiilor umane etc.
8. F. critica- Pentru a formula si a corecta propriile conceptii despre lume, filosofia indeplineste functia sa
critica. Astfel, solutionarea problemelor filosofice, gasirea celor mai eficiente mijloace de cunoastere,
este insotita de critica diferitor stereotipuri, greseli ce apar in procesul cunoasterii.
9. F. umanista- apropie filosofia de problemele cotidiene ale omului. Omul este caracterizat ca fiinta
sociala inzestrata cu ratiune. Abordind problema omului, filosofia apreciaza locul si rolul acestuia in
univers. Si filosofia exista nu altfel, decit in numele omului.

8.Care este problema fundamentală a filosofiei. Materialismul şi idealismul

Problema fundamentală a filosofiei-raportul dintre materie şi conştiinţă, gîndire şi existenţă,
lumea subiectivă şi obiectivă.
Aceasta problema are 2 laturi:
1 latura se refera la problema originii esentei lumii.Ce o fost primar in lume ?materia sau constiinta
2 latura se refera la problema cunoasterii lumii sau raportul dintre gindire si existenta.
Este oare gindirea noastra in posibilitate de a reflecta adevarat realitatea sau nu.
Daca ne referim la prima latura ,in dependent de raspuns au aparut 2 mari curente filosofice:
Materialismul-consid. ca la originea lumii sta materia ce este veşnică pe cind gindirea apare la
oetapa a materiei, întem.Democrit.(materia-elem. primar; conştiinţa-secundar)
Idealismul-susţine că lumea este de natură ideală (gîndirea-fact.primar; materia-secundar),
întem.Platon. tipuri:
-obiectiv –lumea este o creaţie a unei conştiinţe obiective, existenţa înafara omului
-subiectiv-lumea este o creaţie individuală a omului.

9. Care sunt izvoarele teoretice ale filosofiei indiene

Vedele(cunoaştere)-repr. cartea sfîntă a indienilor, in care găsim pe scurt diferite scrieri religioase,
dogme, rugăciuni, morale. Sunt scrise în sanscrită şi pali. Vadele cuprind 3 mari categorii de scrieri :
1Samhitul –cartea principale ,cuprinde 4 culegeri (Rg –veda,Sama Veda, Vajuz Veda ,Atharia
Veda)
2.Brahmanul –sunt comentarea vedelor
3.Upanisadele --primele carti cu caracter filos. erau cunoscute de un nr. restrins de elevi ce se
aşezau lingo profesor si aveau discuţie intima. Sau format în sec.7 î.erei noastre, sunt 108 upanişade.
Gasim 2 idei principale:1-despre geneza universului, 2-problema substanţei(suportul lumii, din ce au
apărut lucrurile).

10.Ideea genezei universului si problema substantei in filosofia Indiana antica.

In upanisade gasim 2 idee principale
1-despre geneza universului- in imnul lui Nasadim se spune in starea cea mai sipla si initiala ca fiinta reprezinta
cava amorf si nudezembrat si in acest sens nu utem spune nici ca exista nici ca nu exista .Atuci nu exista nimic
nici fiinta ,nici neamul,nici spatiul aerian .Primul impuls al diferentierii lumii a fost dorinta sub actiunea ei
unitarul se imparte in parti contradictorii :fiinta si nea ,sus-jos,zi-noapte,noapte-eternitate etc.
2 problema substantei –adica care este suportul acestei lumi ,din ce au aparut lucrurile.Indienii considerau ca
substanta universala este spiritual si este energetica ,aceste substante sunt:
 Prajapanti-creatorul universului stramos care a fost sacrificat ,el era urias care avea o mie de mine ,capuri etc si
ei spuneau ca din minte a aparut luea ,din ochi-soare,gura-focul ,rasuflare-vintul
 Scamblu-tot ce exista are nevoie de support niic nu ar exista desinestatator
 Prama- o energie universal care sustine viata ,ea vine prin respiratie.

11.Teoria metepsihozei (reincarnarea sau transmigrarea sufletelor )in filosofia Indiana antica
Fil Indiana are la baza teoria metepsihozei adica teoria reincarnarii si transmigrarii sufletelor.
Reincarnarea putea avea loc fie intro fiinta superioara fie inferioara ,aceasta depindea de faptele savirsite in
viata. Aceasta teorie are 2 idei :trupul moare pe cind sufletul este vesnic,el trece dintrun corp in altul;prezenta
sufletului in corp este o suferinta ,el este o inchisoare a sufletului .
Procesul de transmigrare si reinvarnare este explicat prin urmmatoarele categorii filosofice:
 Brahman-principiul unic si creator al lumii
 Atman-este sufletul individual omenesc
 Samsara- legea succesiunii vietii
 Moksa-procesul parasii centrului samsarei
 Karman-o lege universala mai numita soarta
Elib. sufl. înseamnă elib.de sub infl.legilor Sansare şi Karmenului şi contopirea lui Atman cu
Brahma. Era necesar purificarea continuă prin eforturi cotidiene prin practică. Aceasta putea avea loc
printr-un mod de viaţă retrasa prin meditaţie şi rugăciuni. Punctul culminant al elib.se num.Nirvana
Nirvana(evadarea din durere)-părăsirea de către suflet a corpului şi contopirea cu Brahman. Este
fericirea veşnică, o stare de absenţă, de repaus, sufletul intră în mare linişte, în nemurire.Puteau sa
atingă nirvana numai preoţii brahmani.

12.Gindirea filosofica in China Antica.Izvoarele teoretice ,legea Dao,Particulele yang si yini

Fil chineza a aparut in sec 7 e.n si are radacinile in gindirea mitologica.Conform miturilor Chineze lumea
a apurul din Haos .La inceput a fost haosul apoi a aparul cerul si pamintul. Se explica astfel din haos
au aparut 2 particule ini si iang ,care dupa ce au pus lumea in orsine ini conducea cu pamintul iar iang
cu cerul.
Izvoarele teoretice ale filosofiei chineze sunt 5 carti pe care le cunosteau toti oamenii culturali:cartea
istoriei,cartea cintecelor,cartea ritualurilor,cartea primaverii si a toamnei si schimbarilor.
In fil Chineza sunt 2 idei principale:
1-Legea Dao-o lege suprema in univers care I se supune fenomenele naturii
2- exista 2 puteri ,particule care au sta la geneza universului Yang –principiu alb,de natura masculine,analog
cu lumina.Alb –soare ,cerul,caldul,idea activitatii positive.
Yan-principiu negru,analog compozitiei cu pamintul,luna.Exprima idea negative,pasiv.

13.Caracteristica generala si premisele aparitiei gindirii filosofice in Grecia antica

Gindirea filosofica in Grecia Antica se deosebeste radical de filosofia orientului antic deoarece de la
primel manifestari ea este o gindire libera ,desinestatatoare ,o gindire relationala despre lume ca un tot
intreg.
Premise obiective:(cee ace exista indifferent de om)
 dezvoltarea economica. :
 calitatile innascute (inteligenta,simtul si viziunea plastica a realitatii)
 libertatea politica( fiecare cu viata politica independenta)
 asezarea geografica
Premise subiective:
 1.Teogonie –originea zeitatilor
 2.Cosmogonie – texte care vr despre originea lumii
 3.Orhismele-texte despre originea vesnica si mintuirea sufletului
14.Naturfilosofia si cosmologia scolii di Milet.Problema substantei primordial.
Din perioada cind apar primele invataturi filosofice informatii sau pastrat foarte putine ,numai unele
fragmente care se revedeau la natura ,la unnivers.Primii giditori erau fizicieni cosmologi adica erau
preocupati de cunoasterea naturii si a cosmosului .
F.G.isi are originea in cetatea milet care este prima scala filosofica reprezentanti:Thales,
Anaximandru, Anaximine. Problema substantei este o problema filosofica fundamental,abordata de
reprezentantei scolii din milet,care incercau sa explice aparitia lumii.
Thales-lumea a aparut din apa ,el spunea ca totul a aparut din apa si in apa se
descompune.Pamintul este in forma de disc care pluteste pea pa
Anaximandru-pu el subs data nu poate fi apa sau un alt element cunoscut,el considera ca subs
data nu poate avea o forma concreta ,pu el subs poate fi numai gindita-
apeironul(infinit,nedefinit).Pamintul in forma de cilindru ridicat in centrul lumii si nesprijinit de numeni
Anaximene-pu el la riginea lumii a fost aerul care este sursa integii vieti .Pamintul il vede in forma
plata si se sprijina pe aer.
15.Filosofia la Pitagora .Teoria numerelor
 Invatatura sa este o incercare dea aplica teoria numerelor la realitate.Numarul la Pitagora este principiul
unic si creator, este substratul lucrurilor care desemneaza armonia ce domneste in relatiile dinre lume..
Numarul este atit materia cit si sensul cosmosului.la pitagora toate nr apar din 1 (1+1,2+1..),la el nr
este unitatea .ei au desemnat cu nr precise toate lucrurile si fenomenele lumii astfel 5-familia 9 –dreptul
10 –nr sacru simbolizind perfectiunea

16. Problema miscarii in filosofia lu Heraclit din Efes. Logosul si Dialectica.

Logosul- Considera ca lumea nu a fost creata ci a existat din totdeauna. La el substanta primara este focul ce
desemneaza miscare. ,realitatea este intro vesnica miscare .Maxima sa fiind ,, Panta Rey” totul curge, din faptul
ca lumea este in vesnica miscare, schimbare si transformare. Deci focul este o miscare ce nu se petrece haotic
dar sub o anumita ordine care asculta de o lege universala numita ,, logos” .

17.Filosofia scolii din Eleea. Problema miscarii. Invatatura lui Parmenide.

Invataura eliatilor este opusa filosofiei lui Heraclit deoarece aceasta invatura incearca sa determine doar ceea ce
este nemiscator si neschimbator.principalul reprezentant este Parmenide. El afirma ca lumea este o sfera
materiala in care nu exista gol de aceea nu poate exista miscare, miscarea exista doar in neant. In viziunea lui
Parmenide fiinta este o notiune filosofica si nu una religioasa. Fiinta nu poate fi vazuta, auzita, pipaita dar poate
fi inteleasa cu ajutorul ratiunii si gindirii. Dupa parmenide fiinta nu este in miscare si schimbare; nu este
multipla ci unitara; nu are inceput si sfirsit.

18.Filosofia atomista a lui Leucip si Democrit .

Primul care a introdus notiunea de atom a fost Leucip. In viziunea sa substanta primara a lumii nu este unica ci
multipla, si toate lucrurile sunt alcatuite din atomi. Aceasta invatatura a dezvoltato mai departe Democrit, fiind
elevul lui Leucip. Democrit considera ca lumea este alcatuita din existenta si nonexistenta, care este alcatuita
din atomi ce se misca in spatiul gol, in vid. Atomii au urmatoarele caracteristici: Sunt invizibili si invariabili,
nu se schimba niciodata, nu au culoare, nu pot fi umezi sau uscati, calzi sau reci. Atomii se deosebesc prin
forma, marime, greutate, ordinea legaturilor.aparitia si disparitia lucrurilo se datoreaza agregarii si dezagregarii
lucrurilor. Dupa Democrit atomii sufletului sint sferici, stravezii, fini si mobili, imprastiati in tot corpul.

19. Problema cunoasterii in filosofia sofistilor. Invatatura lui Protagoras.

Sofistii au fost primii invățători de înțelepciune, erau oameni iluminați ai epocii cu cunostinte ample in diferite
domenii. ,invatatura lor este orientata spre om. Una din probleme abordate de catre sofisti a fost problema
adevarului. Ei inlocuiesc notiunea de adevar prin notiunea de opinie, deoarece pentru ei nu exista un adevar
absolut general, comun tuturor oamenilor, fiecare are opinia sa.
Protagoras afirma ca nu exista un adevar absolut, exista doar opinii. Sursa cunoasterii este in senzatii. El spunea
“toate cunostintele noastre vin de la senzatii iar senzatiile sint diferite de la individ la individ. Teza principal a
invataturii lui Protagoras este aforismul: “omul este masura tuturor lucrurilor”.

20. Invatatura lui Socrate. Adevarul moral si metoda dialectica.

Cunoasterea la Socrate este gindul, notiunea despre general. Dupa Socrate adevarul nu se gaseste in lucruri ci in
concept- notiuni. Calea de cunoastere a adevarului moral la Socrate este dialogul. In viziunea sa adevarul se
gaseste ascuns in sufletul omului numit daimonion si el trebuie scos la iveala prin intermediul dialogului, adica
dialectiei.(omul porneste de la ideia confuza si neclara spre spre cea clara si rationala).Metoda dialectica a lui
Socrate cuprinde 2 procedee :
1) maieutica-modul logic de deducere a adevarului
2) eironia- prin eironie socrate ii lua inderidere pe cei care considerau ca stiu totul dar de fapt nu stiau adevarul.
Socrate spunea:”Eu stiu ca nu stiu nimic, dar altii nici atita nu stiu”.
Adevarul moral se baza pe virtute. Virtutea reprezinta cunostinta generala despre ceea ce este bine , necesar si
frumos in relatiile dintre oameni. ( virtutea la Socrat este identica cu binele – sa faci numai binbe aceasta este
 mare ideie a invatatura a lui Socrat). Principala virtute in invatatura lui Socrate este intelepciunea din care
deriva alte 4 virtuti:
• pietatea-ajuta sa cunosca sis a respecte zeii
• curajul-ii da omului vointa
• dreptatea-il ajuta pe om sa se comporte fata de alti oameni
• cumpatarea-ii da omului stapinire de sine,echilibru sufletesc

21.Teoria ideilor la Platon.

Potrivit teoriei sale adevarul se gaseste in idei. Nu lucrurile, nu opiniile stau la baza adevarului ci ideile. Ideea in
filosofia lui Platon exista independent de om adica: idea exista intro lume deosebita o lume supranaturala
,reprezinta tot ce descrie adevarul.
In filosofia lui Platon exista 2 lumi:
Lumea ideilor- o lume inteligibila ,vesnica si absoluta care nu depinde de spaţiu si timp
Lumea locurilor sensibile- lumea simturilor nedesavirsite, schimbatoare si trecatoare.

22.Invatatura despre cunoastere in filosofia lui Platon.

Dupa Platon cunoasterea umana are 2 nivele: 1) cunoastere senzoriala- se bazeaza pe cunostinte numite
opinii,descriu lucrurile care se adla in continua schimbare. Aceste cunostinte se acumuleaza prin 2
metode:a)conjectiva-presupuneri; b)credintei-prin autoritatea profesorului. 2) cunoasterea
intelectuala -primim cumnostinte adevarate,stiintifice. 2metode:a) rationamentul-gindurile reies unul din altul;
b) intuitia-cunoasterea directa
23.Teoria despre suflet la Platon.
Dupa Platon ,, Sufletul” este o forma de existenta nemateriala care isi gaseste manifestare in tot corpul. Sufletul
in corp se afla ca intr-o temnita, la moartea corpului sufletul se reintoarce in lumea ideilor. Sufletul la platon
este nemuritor pina a se uni cu trupul sa gasit in lumea ideilor.
Sufletul la Platon are 3 componente:
Ratiunea- care este intruchiparea elementelor din vid
Curajul- o calitate a sufletul
Vointa- activitate cugetata si constiinta
In baza invataturii despre suflet Platon a elaborat teoria statului ideal in care trebuie sa existe 3 categorii de
oameni:
Cirmuitorii- care trebuie sa fie filosofi
Gardienii- aparatorii statului
Producatorii- oamenii liberi

24.Sistemul filosofic a lui Aristotel.Cauzele universale ale lucrurilor.

Aristotel a sistematizat rationalismul intemeiat de Socrate si dezvoltat de Platon. El afirma ca teoria ideilor
create de Platon nu este in stare sa explice existent. Aristotel e primul ginditor care a facut o clasificare a
stiintelor:
Stiinte teoretice- matematica, fizica, metafizica
Stiinte practice- economia, etica, politica
Stiinte creative- poezia, retorica,
 Cauzele universale ale lucrurilor:
1. cauza materiala- este materia sau substratul lucrului
2. cauza formala – este legea sau tiparul specific lucrului
3. cauza miscatoare- agentul sau initiatorul agentului
4. cauza finala- scopul urmarit, rezultatul lucrului
25. Logica lui Aristotel.Legile gindiriilogice. Categoriile filosofice.
Aristotel este intemeietorul logicii ca stiinta despre legile si formele gindirii concrete. El considera logica un fel
de instrument general pt studio si dobindirea cunostintelor din diferite domenii. Lucrarile de logica sint
cunoscute sub numele de “Organon”.
Legea non-contradictie- intr-un sistem de gindire din 2 enunturi cind unul afirma si unul neaga, nu pot di ambele
adevarate in acelas timp si sub acelas raport.
Legea identitatii care face ca un lucru sa fie absolut asemanator cu altul, sau reducerea unor cunostinte din alte deja
cunoscute.
Legea testului exclus- intr-un sistem de gindire din 2 enunturi cind unul afirma, altul neaga , nu pot fi ambele
adevarate in acelai timp si sub acelaşi raport.
Categorii filosofice:substanta, cantitatea, calitatea,relatia,averea,pozitia,pasinea,locul, timpul,actiunea
26. Invatatura despre suflet la Aristotel.
In lucrarea sa despre suflet Aristotel defineste sufletul ca o “entelechie”-act al corpului.
Aristotel evidentiaza 3 tipuri de suflet:
Suflet vegetativ- caracteristic plantelor
Suflet senzitiv- caracteristic animalelor (ele se orienteaza in spatiu)
Suflet rational- caracteristic omului (numai el cunoaste si gindeste).
27. Caracteristica filosofiei eleniste-romane.Invataturile filosofice morale si relicioase.
P.elenista romana numita si post clasica este cea mai lunga din istoria filosofiei antice.cuprinde sec 4i.e.n-sec
6e.n. Se caracterizeaza prin criza sistemului sclavagist si a Greciei antice. In aceasta perioada credinta are un
character moral si religios.
Invataturi morale-stoicismul, scepticismul, eclesticismul.(prin cunoasterea legilor naturii)
Invataturi religioase-neooplatonismul, neo-pitagorismul(prin credinta in divinitati).
28. Caracteristica generala a filosofiei in Evul Mediu.
Sec 5-sec 15.Apare o noua invatatura religioasa – crestinismul. Inceputul acestei epoci este legata de caderea
imperiului roman de apussi dureaza pina la caderea imperiului bizantin. In aceasta perioada se confrunta vechile
invataturi filosofice cu noua invatatura crestinismul.
1) Neo-pitagorismul-reinvie mistica religioasa a numerelor, necesitatea mintuirii sufletului
2) Inv.lui Filon din Alexandria-introduce not.de Logos care reprezinta divinitatea.
3) Neo-platonismul-a elab o teo despre sistematizarea ierarhica a lumii pur-spirituale si material,
4) Stoicismul-introduce idea de soarta umana care nu poate fi schimbata.
Ideile Principale –

1. Apariția învățăturii religioase creștinismul.

2. Filosofia devine o slujnică a teologiei.
3. Superioritatea credinței asupra filosofiei

29. Filosofia patristica. Invatatura lui Aureliius Augustin.

Patristica- este o doctrina teologică-filosofica a părintilor bisericii. Cuprinde sec IV-VIII, în care sau pus
bazele dogmaticii și cultului creștin, problema principală a fost încercarea de a crea o teorie filosofică a
creștinismului în care locul principal îl ocupa personalittea lui Dumnezeu. Reprezentanul de vază a fost
Aurelius Augustin (354-430)
În scopul cunoasterii adev.absolut, A. Augustin foloseste metoda indoielii. Prin aceasta metoda el deduce un
prim adevăr,neindoelnic- existenta sufletului si existent lui Dumnezeu. Prioritatea credintei asupra ratiunii.
Augustin sustinea ca fericirea depinde de fiecare om in parte, aceasta depinde de vointa lui Dumnezeu. El
spune: ”Fericirea nu este in mainele noastre ci in ale lui Dumnezeu, daca il iubim pe dumnezeu vom fi fericiti.”
Dupa Augustin omul nu va cunoaste pe deplin fericirea daca nu se va opri in lumea lui Dumnezeu.

30.Filosofia scolastica. Invatatura lui Thoma D’Aquino.

Scolastica a luat nastere in urma reformelor scolare intreprinse de Carol cel Mare in sec VIII. Scopul scolasticii
a fost utilizarea filosofiei p.u motivarea si sistematezarea rationala a dogmelor crestine. Filosofia devine o
slujnica a teologiei.Trăsături-dogmatist, disprețul și atitudinea de tiran față de științele naturii. Problema
principală a scolasticii- Se afirma ca religia este mai presus de filosofie deoarece adev.religios este adev lui
Dumnezeu. Scopul scolasticii era impacarea fil.cu teologia.
Toma d’Aquino (1225-1274) a fost cel mai important teolog al bisericii catolice.
Toma este adeptul filosofiei lui Aristotel. Învățătura sa este o acomodare si interpretare teologica a filosofiei
Aristotelnice la religia crestina. “Ceeea ce este creat nu are nevoie sa fie argumentat”. Problema principală a
fost raportul dintre rațiune și credință( fil și relig).
2 Teologii : - a) teologia revelatorie- bazată pe credință.
b) teologia rațională – este o lămurire cu ajutorul rațiunii a adevărurilor divine.

Dovezile rationale formulate de Toma d’Aquino ale existenței lui Dumnezeu: dovezi sunt 5:trebuie sa existe primul
motor, treb sa existe prima cauza, totul în lume e întâmplător și astfel este necesar o substanta absolute trebuincioasa, treb
sa existe o fiinta perfecta, existanta rationalului in natura.
Teoria lui Toma despre suflet consta in aceea ca dupa moartea corpului sufletul care este nemuritor contiunua procesul de
prefectionare pina la apropierea si contopirea cu Dumnezeu