You are on page 1of 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ȘI ECONOMICE EUROPENE


“CONSTANTIN STERE”

FACULTATEA DREPT

REFERAT LA DREPT CIVIL

CONTRACTUL DE RENTĂ

Chișinău 2017

Cuprinsul

1.Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de rentă………………3

2.Elementele contractului de rentă ................................................... 4


3.Conținutul contractului de rentă .................................................... 6
4.Încetarea contractului de rentă ...................................................... 7
5. Concluzie ...................................................................................... 9

Bibliografie ...................................................................................... 10

Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de rentă

Contractul de rentă este contractul prin care o parte, numită debirentier se obligă
să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi, numită
credirentier (art. 847 CC).1 Renta este viageră în cazul în care durata ei este limitată
prin durata vieţii unei sau mai multor persoane.

1 Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002


2
Renta, ca o categorie economică şi juridică, apare încă în evul mediu. Apariţia
contractului de rentă, potrivit vestitului civilist francez Morandier, a fost determinată,
pe de o parte, de necesitatea de fluxuri băneşti în numerar, a căror lipsă era simţitoare şi
pe de altă parte, de interdicţiile stabilite de biserică pentru împrumuturile cu dobândă.
Pentru a evita interdicţiile şi concomitent a obţine sumele de bani necesare, se încheia
contractul de rentă, potrivit căruia împrumutatul care obţinea capitalul necesar nu era
ţinut să restituie suma dată şi dobânda, ci avea o obligaţie de a plăti o rentă anuală pe un
termen nedeterminat, în legislaţia civilă a Republicii Moldova, contractul de rentă este
reglementat pentru prima dată în Codul civil din 2002.2
Caracterele juridice ale contractului de rentă:

 Consensual, el ia naştere în mod valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor,


redactarea unui înscris fiind necesară doar pentru dovedirea contractului.
Contractul de rentă va produce efecte juridice din momentul în care părțile și-au
exprimat consimțămîntul.
 Sinalagmatic, fiecare parte asumîndu-şi obligaţii care sunt reciproce şi
interdependente, în cazul contractului de rentă cu titlu oneros.
 Translativ de proprietate, contractul de rentă cu titlu oneros face parte din
categoria contractelor translative de proprietatea deoarece prin acest contract se
urmărește transmiterea dreptului de proprietate.
 Executare succesivă, prestaţia debirentierului urmînd a fi executată în timp, cu o
anumită periodicitate, prestabilită.

 Cu titlu oneros, suntem în prezența contractului de rentă cu titlu oneros în cazul


în care credirentierul în schimbul redevenței primite de la debirentier , acesta din
urmă primește un bun.
 Cu titlu gratuit, cînd debirentierul nu primește nimic în schimb.
 Aleatoriu, cînd contractul este constituit pe viaţă.

2 Gheorghe Chibac, Aurel Băieș,Alexandru Rotari, Oleg Efrim, Drept Civil Contracte și succesiuni, Chișinău 2010
3
 Comutativ părțile își cunosc obligațiile de la început în cazul contractului de
rentă cu titlu gratuit.3

ELEMENTELE CONTRACTULUI DE RENTĂ


Părţi la contractul de rentă

Părţi la contractul de rentă sunt debirentierul care se obligă la achitarea


redevenţei şi credirentierul - beneficiarul rentei. Legea nu stabileşte restricţii pentru
calitatea de părţi la acest contract. Vom determina grupul de persoane care pot încheia
contracte de rentă în urma interpretării sistematice a normelor cu privire la capacitatea
persoanelor şi respectiv, a normelor care reglementează contractul de rentă. În calitate de
debirentier poate figura orice persoană care dispune de capacitatea civilă necesară pentru
încheierea actelor juridice. Calitatea de debirentier este posibilă în egală măsură pentru
persoaneîe fizice și persoanele juridice. Credirentier în contractele de rentă viageră poate fi
doar o persoană fizică, iar credirentier în contractele de rentă pot fi atît persoanele fizice și
persoanele juridice. Legea admite posibilitatea pluralităţii de părţi atât de partea
debirentierului cât şi de partea credirentierului.

Obiectul contractului
Obiectul acestui contract când este cu titlu oneros pot fi bunuri mobile şi imobile
puse în circuitul civil şi aflate cu drept de proprietate, pe de o parte şi redevenţa ce
urmează a fi plătită. Redevența reprezintă o sumă de bani care urmează a fi plătită de
debirentier beneficiarului rentei. Redevența poate fi plătită și în natură. Bunul transmis
trebuie sa fie în circuitul civil, să existe sau să poată exista cu certitudine în viitor și să fie
licit.
Forma contractului
Pentru a garanta maxim posibil interesele beneficiarului rentei,legea conţine
prevederi imperative cu privire la forma contractului. Potrivit prevederilor art. 849 CC
pentru valabilitatea contractului care promite o rentă este cerută forma autentică. Datorită

3Valeriu Stoica, Drept Civil – Drepturi reale principale, Ed.Humanitas, Buc. 2004
4
faptului că contractul de rentă este consensual şi cu executare succesivă considerăm că
forma autentică este necesară la încheierea oricărui contract de rentă, sub sancţiunea
nulităţii absolute. Dacă obiectul prestației credirentierului este un bun imobil, contractul de
rentă urmează a fi înregistrat în registrul bunurilor imobile.
Termenul contractului
Contractul de rentă poate fi încheiat atât pe un termen determinat cât si
nedeterminat. In cazul termenului nedeterminat, cu excepţia situaţiilor reglementate de
alin. 2, art 848 CC, renta este permanentă. Dacă termenul contractului este limitat la
durata vieţii unei sau mai multor persoane renta se numeşte viageră (art. 848 CC). Există
opinii că termenul rentei viagere se determină în funcţie de durata vieţii credirentierului,
debirentierului sau a altor persoane. O dată cu decesul credirentierului sau declararea
morţii acestuia, contractul de rentă viageră încetează.4
Conținutul contractului de rentă
Conţinutul contractului de rentă reprezintă drepturile şi obligaţiile părţilor, care sunt
diferite, în funcţie de tipul contractului de rentă încheiat.
Drepturile şi obligaţiile credirentierului:
Principala obligaţie a credirentierului în contractul de rentă cu titlu oneros este
transmiterea bunului, care reprezintă obiectul propriei prestaţii. Executarea acestei
obligaţii urmează a fi făcută în conformitate cu înţelegerea părților. Din moment ce
contractul de rentă cu titlu gratuit poate fi translativ de proprietate, se pune tntrebarea dacă
este ţinut lntr-un fel sau altul crediren- tierul să garanteze debirentierul de lipsă a viciilor şi
de evicţiune. Legislaţia naţională nu ne dă răspuns la această întrebare.
Dintre drepturile credirentier ului, menţionăm posibilitatea de a solicita executarea
forţată a obligaţiilor debirentierului în caz de neexecntare sau în caz de excutare
necorespunzătoare, precum şi dobândă de întârziere potrivit art, 619 CC, pentru cazul
întârzierii achitării redevenţei stabilite într-o sumă bănească în caz de neexecutare a
contractului, credirentierul este îndreptăţit să ceară rezilierea contractului.
Drepturile şi obligaţiile debirentierului:

4 Ibidem,p.85.
5
Îndiferent de tipul contractului rentă, principala obligație a debirentierului este de
a plăti redevența. Cuantumul rentei și periodicitatea achitării ei se determină de către părți
în contract. Momentul de plată al rentei se determină diferit, în funcție de termenul
contractului. În cazul rentei viagere, redevența se achită în avans de fiecare dată, părțile
fiind în drept să stabilească periodicitatea plăților. În caz de deces al debirentierului,
obligaţia lui trece la succesorii care au moştenit bunul, deoarece această obligaţie nu este
legată de o calitate personală.
În contractele de rentă încheiate cu pluralitate de credirentieri decesul unuia din ei
nu stinge obligaţia de achitare a rentei şi nu reprezintă temei de reducere a cuantumului
redevenței potrivit art. 850, alin. 2 CC, renta se achită integral celorlalţi credirentieri, până
la încetarea contractului.
Devenind proprietar al bunului transmis în cadrul contractului de rentă cu titlu
oneros, debirentierul suportări riscul pieirii ori deteriorării fortuite în conformitate cu art.
854 CC pieirea ori deteriorare fortuită a bunurilor care au fost transmise la constituirea
rentei nu stinge obligaţia debirentierului de achitare a redevenţei. Pe toată durata de
valabilitate a contractului de rentă debirentierul nu este în drept, fără acordul
credirentierului, de a înstrăina, a ipoteca sau a greva în alt mod bunurile care au fost
primite de la persoana care a constituit renta. Aceste bunuri nu pot fi urmărite pentru alte
obligaţii ale debirentierului nici în cadrul executării silite. 5
Încetarea contractului de rentă
Contractul de rentă poate înceta prin acordul părților, prin remiterea datoriei, prin
executare etc. Temeiuri specifice de încetare a contractului de rentă sunt: rezilierea
contractului pentru neexecutare, rezilierea lui în cazul contestării de un terț și decesul
debirentierului.
Rezilierea pentru neexecutare
Potrivit art. 856 CC atât debirentierul, cât şi credirentierul sunt în drept să ceară
rezilierea contractului pentru neexecutare sau dacă sunt alte motive temeinice. Menţionăm
că nu oricare neexecutare reprezintă temei de reziliere, ci doar o neexecutare esenţială (art.

5 Vera Lupașco, Note de curs drept civil, Chișinău 2013


6
735 CC), care face imposibilă continuarea raporturilor de rentă. Aceasta se poate
manifesta prin întârzierea sistematică de achitarea redevenţei, nerespectarea clauzei cu
privire la mărimea plăţilor etc. În cazul admiterii rezilierii, debirentierul este ţinut să
restituie bunul primit de la cel care a constituit renta. Plăţile efectuate în beneficiul
credirentierului vor putea fi restituite doar în cazul unei prevederi contractuale exprese în
acest sens.

Rezilierea în cazul contestării contractului de rentă de către un terţ


Art. 855 CC oferă posibilitatea terţelor persoane care au dreptul la întreţinere din
partea debirentierului de a contesta contractul de rentă, dacă acesta nu-şi poate îndeplini
obligaţiile faţă de terţi. Menţionăm că dreptul terţului la întreţinere urmează să fie de
natură legală şi nu contractuală. Din categoria persoanelor care au dreptul la întreţinere
potrivit prevederilor Codului familiei parte: copiii minori ai debirentierului, copiii majori
dar inapţi de muncă ce necesită întreţinere, părinţii incapabili de muncă, faţă de care debi-
rentierul are obligaţia de întreţinere,părinţii vitregi inapţi de muncă, soţul, fostul soţ al
debirentierului, care este în drept de a primi întreţinere, surorile şi fraţii minori ai
debirentierului care necesită întreţinere materială şi pe care părinţii nu o pot acorda,
nepoţii de la copiii săi şi bunicii debirentierului. Rezilierea contractului de rentă pentru
motivul prevăzut de art. 855 CC produce efectele rezoluţiunii pentru debirentier, acesta
fiind obligat să restituie bunul transmis de constituitorul rentei.
Încetarea contractului în cazul decesului debirentierului
Am menţionat că obligaţia contractată de debirentier nu are un caracter personal și
respectiv ea nu se stinge prin decesul debirentierului. Obligaţia contractata de debirentier
printr-un contract de rentă cu titlu oneros cade în sarcina succesorilor săi care au moştenit
bunul. Potrivit alin. 2, art. 858 succesorii debirentierului se pot elibera de executarea
obligaţiei prin restituirea bunului transmis dc credirentier.

7
Obligația ce se naște dintrun contract de rentă cu titlu gratuit face parte din pasivul
succesoral și urmează a fi executată de succesorii debirentierului.6

Concluzie
Contractul este principalul izvor de obligaţii civile şi comerciale. Contractul a apărut
ca o necesitate într-un anumit stadiu de dezvoltare a societăţii, spre a înlocui formele
arhaice şi greoaie de schimb, dintre şi din colectivităţile primitive. Producţia simplă de
mărfuri şi banii au impus apariţia contractelor. În opinia mea contractul este cel mai
important şi eficient act juridic pentru desfăşurarea activităţii economico-sociale,
indispensabil omului şi colectivităţii, atât în practica civilă cât şi în cea comercială.
Dacă e să ne referim la contractul de rentă credem ca iam demonstrat importanța dupa
cele analizate mai sus și anume contractul de rentă este perfect pentru situațiile în care
persoanele vor să ofere careva redevențe altor persoane.

6 Ibidem, p.87.
8
Bibliografie
Surse tipografice:

1. Codul Civil al Republicii Moldova din 06.06.2002;

2. Gheorghe Chibac, Aurel Băieș,Alexandru Rotari, Oleg Efrim,


Drept Civil Contracte și succesiuni, Chișinău 2010;

3. Valeriu Stoica, Drept Civil – Drepturi reale principale,


Ed.Humanitas, Buc. 2004;

4. Vera Lupașco, Note de curs drept civil, Chișinău 2013.