Capitolul 5.1doc PDF

Capitolul 5
INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC
5.1. Economia digitala si impactul ei asupra societatii
Utilizarea larga a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor si progresul catre Societatea

Informationala asigura cresterea economica in conditii de protectie sporita a mediului, accelerand
reducerea consumului fizic in favoarea valorificarii informatiei si a cunoasterii, deplasarea
centrului de greutate de la investitii in mijloacele fixe la investitii in capitalul uman. In acest mod,
Societatea Informationala integreaza si obiectivele dezvoltarii durabile, bazata pe dreptate sociala
si egalitatea sanselor, libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, protectie ecologica,
restructurarea industriei si a mediului de afaceri. Schimbarile majore din ultimii ani – cresterea
exponentiala a comunicatiilor mobile si a numarului utilizatorilor de Internet, contributia
sectorului TIC (tehnologiile informatiei si comunicatiilor) la cresterea economica si la crearea de
locuri de munca, restructurarea companiilor si a business-ului in general pentru a beneficia mai
eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comertului electronic – sustin tranzitia de la
era industriala la cea post - industriala.
Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea si transmiterea informatiei din ce in ce mai
facile si mai accesibile. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi
valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si
servicii. Informatia devine resursa-cheie pentru economia digitala. Notiunea de “noua economie”
(economia digitala) se refera in special la transformarile actuale ale activitatilor economice ca
rezultat al utilizarii tehnologiilor digitale, care asigura accesul, prelucrarea si stocarea informatiei
intr-o maniera mai ieftina si mai facila Volumul enorm al informatiilor schimba modul de
functionare a pietelor, facand posibile restructurarea intreprinderilor si aparitia de noi oportunitati
pentru crearea de valoare prin exploatarea informatiilor disponibile.
Guvernul si institutiile sale au rolul de a stimula, conduce si controla acest proces de

tranzitie catre Societatea Informationala prin programe de actiune concrete si prin initierea unui
nou cadru de reglementari specifice. In acest scop, trebuie luate in considerare atat prioritatile
nationale de dezvoltare pe termen mediu-lung, cat si obiectivele de aderare la structurile euro-
atlantice. Programul de actiune al Uniunii Europene "eEurope - O Societate Informationala
pentru toti" constituie un important cadru de orientare.
Prin noile legi, norme, standarde si reglementari care vor fi elaborate - cu sustinerea si avizul
mediului de afaceri si al societatii civile - trebuie stimulata pe de o parte dezvoltarea noilor
servicii specifice Societatii Informationale (comert si tranzactii electronice, informatizarea
serviciilor publice, accesul cetateanului si agentilor economici la informatia publica, etc.), iar pe
de alta parte asigurate regulile etice de a muncii si trai intr-un nou tip de societate (protectia vietii
private si a datelor personale, confidentialitatea tranzactiilor, protectia consumatorului, etc.). La
randul sau, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiiei informatiei si comunicatiilor trebuie
sa ofere produse si servicii de inalt nivel tehnologic si totodata cat mai accesibile ca preturi si
140
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

tarife. Totodata, trebuie gasite cai pentru formarea unei noi culturi a competitivitatii agentilor
economici din toate sectoarele in noul tip de economie, economia digitala. Prin complexitatea
fenomenelor pe care le implica dezvoltarea societatii informationale, fenomene care trebuie
intelese si gestionate, prin necesitatea formarii unei noi culturi a cunoasterii si a invatarii in
conditiile utilizarii noilor tehnologii, cat si a cercetarii-dezvoltarii si inovarii tehnologice,
participarea activa a comunitatii academice (institutii de cercetare, de educatie si de cultura)
devine de asemenea esentiala.
Societatea civila are de asemenea atat un rol proactiv prin formularea de cerinte si prioritati
privind modul de utilizare al noilor tehnologii in folosul intregii societati, cat si reactiv fata de
politicile si reglementarile guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atat la nivel de grup (
organizatii non guvernamentale, asociatii profesionale etc.) cat si la nivel individual. Drepturile
cetateanului si consumatorului in societatea informationala au noi dimensiuni si se pot manifesta
sub noi forme.
5.2.E-afaceri
Afacerea electronica - orice afacere care utilizeaza calitatile retelelor informationale globale
pentru realizarea legaturilor interne si externe cu scopul inregistrarii unui profit. Medierea
informatica a afacerilor a inceput, in tarile economic dezvoltate, inca la sfirsitul anilor ’70.
Dezvoltarea afacerilor economice prezenta unul din factorii importanti de impulsionare a cresterii
si prosperare a societatii.
Avantajele si dezavantajele folosirii e-afacerilor.
Avantajele e-afacerilor sunt:
• Cresterea considerabila a dinamismului afacerilor;

• Largirea pietii de desfacere/acces a produselor si serviciilor, ce implica competitie,
preturilor si cresterea calitatii produselor si serviciilor necesare;
• Facilitatea regasirii produselor necesare;
• Reducerea termenului de realizare a afacerilor, inclusive a ciclului de fabricatie a
produselor, de inchiere a acordurilor, contractelor.
• Reducerea cheltuielilor cu realizarea afacerilor, inclusive reducerea cheltuielilor cu
tranzactii comerciale in baza inlaturarii mediatorilor, posibilitatea cooperarii virtuale a
mai multor cumparatori in scopul cresterii volumului afacerii si astfel reducerii
cheltuielilor etc.;
• Diminuarea dificultatilor transfrontalierilor;
• Imbunatatirea calitatii afacerilor, inclusive posibilitatea definirii online a configuratiei
produsului si serviciului necesar utilizatorului;
• Imbunatatirea calitatii muncii cu realizarea afacerilor etc;
Evident, ca si la orice tehnologie noua, implementarea e-afacerilor se confrunta si cu

anumite dificultati. Dintre dificultatile folosirii e-afacerilor s-ar putea mentiona:
• Necesitatea unei infrastructuri informatice dezvoltate (PC si alte statii informatice,

telecomunicatii etc.);
141

• Costuri inalte de acces la serviciile retelelor informatice;
• Neincrederea reciproca intre partenerii de afaceri;
• Neincredera in securitatea informationala a tranzactiilor etc.;
• Depasirea stereotipului privind necesitatea intilnirii directe cu partenerul de afaceri,
aprecierii vizuale;
• Necesitatea cunoasterii unei limbi de comunicare commune pentru partenerii de
afaceri;
• Necesitatea cunoasterii modalitatilor de folosire a mijloacelor informatice, prin
intermediul carora este posibila introducerea taxelor suplimentare pentru tranzactii
prin Internet;
• Existenta unor particularitati culturale de traditii;
Putem sa mentionam ca gravitatea dificultatilor cu implimentarea si folosirea e-

afacerilor este cu atit mai mare cu cit este mai slaba economic tara, firma etc. De asemenea, daca
in tarile economic dezvoltate lucrurile se pot dezvolta relativ bine si de la sine prin eforturile si
cooperarea unitatilor economice, atunci pentru tarile slab dezvoltate economic se cere o sustinere
din partea statului, determinarea prioritatilor, esaloanelor si monitorizarea respectiva a lucrurilor.
Multe tari in primul rind cele dezvoltate economic, duc o politica de stat activa privind e-
afacerile. Au creat comisii sau grupuri de lucru si centre de cerecetare speciale privind e-afacerile
nu numai in SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, dar si tarile in curs de dezvoltare cum sunt:
Peru (1998), Cuba (1999), Philipines(1999) s.a.
Principalele forme de realizare a e-afacerilor sunt:
E- BUSINESS
Reprezintă afaceri realizate electronic, cu ajutorul tehnologiei Internet. E- Business nu include

numai maketing şi vânzari on line, dar şi managementul canalelor de distribuţie, al canalelor de
aprovizionare, al producţiei şi controlului, managementul financiar şi al resurselor umane.
Se pot aplica avantajele generate de tehnologia Internet pentru un mai bun lanţ al valorii ( Value
Chain) al firmei, cu accent pe operaţiunile bazate pe tehnologia Internet şi pe managementul informaţiilor,
la fiecare nivel.
E- COMMERCE
Este procesul de gestionare bon line a tranzacţiilor financiare între firme şi indivizi : business-to-
customer (B2C) şi între firme: business-to-business (B2B). E-Commerce se concretizează pe sisteme de
proceduri în care au loc schimburi de documente şi informaţii de orice tip (tranzacţii on line pe bază de
cărţi de credit, e-cach, e-cheques, facturi electronice).
E- RELATIONSHIPS
Reprezintă relaţiile cu clienţii de pe Internet. Având în vedere mediul electronic în care are loc
interacţiunea, astfel încăt se pot elabora programe de marketing unul -la –unul (one-to one marketing
programs). Sunt gestionate cu programe specializate de tip Customer Relationship Management (CRM),
care păstrează toată istoria relaţiei dintre firmă şi clientul său şi crează profilul clientului (customer
profile). Profilul clientului poate fi accesat şi completat de către oricare dintre angajaţii firmei care
lucrează în compartimente implicate direct în relaţia cu clientul (marketing, vânzări, serviciul clienţi,
proiectare dezvoltare etc.)
142

Pe baza profilului clientului, se stbilesc strategiile de e- relationships cu scopul de a dezvolta
produse şi servicii din ce în ce mai diferenţiate, din ce în ce mai apropiate de preferinţele fiecărui client în
parte.
E- MERCHANDISING
Este procesul prin care, folosind profilul clientului şi procedee de procesare a datelor, se creează
cadrul în care se poate adapta oferta de produse şi mediul web de vânzare în funcţie de preferinţele
fiecărui client.
Are drept scop creşterea progresivă a vânzărilor prin site-ul firmei.
E- PAYMENTS
Reprezintă tranzacţiile financiare on line. În prezent, majoritatea plăţilor electronice se efectuează

pe baza cărţilor de credit şi sunt securizate prin SSL (Secure Socket Lazer). În momentul efectuării plăţii
electronice pe bază de credit, aplicaţia utilizată trimite datele de pe cartea de credit către o entitate
specializată (credit card clearing house) pentru a fi verificată şi validă.
Se mai efectueaza plăţi electronice şi cu alte instrumente: e-cash, e-cheques, e- coupons.
E- PROCUREMENT
Este procesul de gestionare a canalelor de aprovizionare cu ajutorul Interne-ului, având ca

principal mijloc de realizare, Extranet-ul.
Extranet-ul este o reţea securizată, în care sunt făcute vizibile zone din Intranet-ul firmei (reţeaua
internă a firmei), în vederea „dezvăluirii” informaţiilor care le sunt necesare furnizorilor pentru a-şi stabili
productia cantitativă, strategii etc.
Tehnologiile specifice activităţii de e-procurement, în afara celor standard, necesare comunicării,
sunt produsele software de tip ERP(Enterprise Resource Planning).
E- SERVICES (PROGRAME)
Sunt aplicatii pe bază de web, de tip server- to –server sau application-to-application, care
realizează tranzacţii automat, în funcţie de configuraţia stabilită de companie.
E-SERVICES (CONSULTANŢĂ)
Asigură servicii de consultanţă, care facilitează procese bazate pe tehnici web, de cele mai multe
ori, cu provire la gestionarea tranzacţiilor. Aceste servicii pot fi pentru activităţi de lucru direct cu clientul
(front office) sau de aprovizionare sau de logistică (back office).
Furnizorii de e-services pot fi:pe de o paret consultanţi în management, integratori de sistem sau
de programe şi pe de altă parte, operatori on line sau operatori în reţele virtuale de e-business.
E-GOVERNMENT
Constă în furnizare de servicii administrative/ guvernamentale către polpulaţie, prin intermediul

Internet-ului. O consecinţă importantă este scăderea costurilor generate de serviciile guvernamentale.
143

5.3.Comert electronic. ( e-commerce )
În ultimul deceniu, Internetul a evoluat având un impact major în toate aspectele vietii. În
prezent, participam cu totii la o revolutie care are loc în comert si telecomunicatii. Marile
companii ale secolului îsi vor avea originile în aceasta decada.
Comert electronic înseamna, în acceptiune "traditionala", utilizarea în retele cu valoare

adaugata a unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatiilor
fax, codurilor de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivitatii calculatoarelor pe Internet, în toate segmentele societatii, a condus la o tendinta
tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele în aria unui nou tip de comert, comertul
electronic pe Internet. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin
retea consultând cataloage electronice "on" pe Web si platind prin intermediul cartilor de credit
sau a unor portmonee electronice.
Pentru altii, comertul Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea între
furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii "traditionale" prin fax, linii de
comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata.
În fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente - de la contracte

sau facturi pro-forma, pâna la imagini sau înregistrari vocale."
Comerţul electronic parte integrantă a conceptului de E-BUSINESS
În toate organizaţiile în care se doreşte implementarea e-business, este necesar un proces de

schimbare. Paşiii acestui proces sunt:
• Identificarea poziţiei e-business în organizaţie- conceptul de e-business poate fi
aplicat întregii organizaţii sau numai unei părţi din acestea; ceea ce contează este
translarea scopurilor organizaţiei în sfera afacerilor electronice.
• Analiza şi optimizarea fluxurilor de date- de îndată ce business-ul electronic a fost
poziţionat în interiorul organizaţiei în termeni de strategie, au fost deja definite şi
limitele sistemului. Rezultă de aici ca trebuie făcute analize pentru îmbunătăţirea
fluxului de date.
• Transformarea fluxurilor de date în sisteme electronice- de ex. Prin EDI, e-
mail,Internet, structuri flexibile XML
• Utilizarea sistemelor în mod flexibil şi dinamic- acest pas înseamnă concretiyarea
efectivă a afacerilor electronice. Sistemul de transmisii de date poate fi utilizat pentru
realizarea scopului organizaţiei.
• Schimbarea organizării- Business-ul Electronic este de fapt, un nou mod de gândire,
o nouă perspectivă a afacerilor. Reproiectarea procesului de afaceri trebuie să aducă
un număr de schimbări în interiorul organizaţiei. Cei care răspund de destinele
organizaţiei, la cel mai înalt nivel, trebuie să creadă în acest nou concept pentru că ei
sunt cei care creează mediul în care acest nou concept va fi implementat.
Înţelegerea importanţei transferului de informaţie reprezintă punctul de plecare în
conştientizarea conceptului de afaceri electronice. Managementul operaţional poate necesita restructurare.
Strategiile de marketing şi comunicare trebuie să fie restructurate, iar cultura companiei trebuie schimbată
înainte ca noile tehnologii să fie acceptate şi implementate.
144

Comertul electronic acopera de fapt urmatoarele operatiuni de afaceri:
• stabilirea de contacte cu clientii .

• schimbul de informatii .
• asistenta pre- si post- vînzare plati electronice .
• distributie si logistica întreprinderi virtuale .
• activitati comerciale desfasurate în comun (shared) între mai multe companii.
Comertul electronic cuprinde de asemenea o foarte larga arie de tehnologii, cum ar fi:
• Internet/World Wide Web

• e-mail
• fax
• schimburi electronice de date
• plati electronice.
Comertul electronic este unul din cele mai importante elemente ale afacerilor electronice.
Prin comert electronic (e-comert) se subîntelege orice forma de întelegeri cu privire la afaceri, la
care conlucrarea între parti are loc în mod electronic în loc de schimb sau contact fizic între parti
si în urma careia dreptul de utilizare sau proprietate a marfii sau serviciului este transmis de la o
persoana la alta.
Comertul electronic poate avea urmatoarea clasificare:
• business-business (B2B)
• business-consumator (B2C)
• business-administratie (B2A)
• consumator-administratie (C2A)
• consumator-consumator (C2C)
Comerţul electronic (E-Commerce) este o parte a Electonic Business (E- Business). Internetul
s-a dovedit a fi nu numai un mijloc de comunicare deosebit de eficient, ci şi un canal de distribuţie ăpentru
bunuri şi servicii din ce în ce mai diverse. Au fost identificate patru componente ale economiei Internet-
ului:
• Infrastructura care cuprinde furnizorii de servicii Internet, producătorii de calculatoare
şi echipamente de reţea, de fibre optice şi sisteme de securitate.
• Aplicaţiile, dică firmele de consultanţă Internet, aplicaţiile pentru comert on line,
aplicaţii multimedia, programe pentru dezvoltarea de site-uri, programe pentru
motoare de căutare, baze de date utilizate pe web, instruire on line.
• Intermediarii, fiind vorba de firmele care există pe Internet, dar nu câştigă direct din
tranzacţii, ci din reclama, taxe de membru, comisioane: agenţii de bilete on line,
brokeri on line, portaluri, agenţii de publicitate on line.
• Comerţul on line este reprezentat de comercianţii cu amănuntul, producători care
vând direct pe Internet, furnizori de servicii pe baza de abonament, firme de transport
care işi vând biletele on line, divertisment on line, diverse alte servicii.
145

Cumpărătorii on line sunt reprezentaţi de cei care cumpără on line diferite produse si servicii. Produsele
cele mai cumpărate prin intermediul Internet-ului au fost şi continuă să fie: componente şi programe
pentru calculatoare, cărţi, CD-uri, jucării, casete video.
În cazul comerţului electronic, cele patru etape ale comerţului tradiţional: cerecetarea de
marketing, încheierea contractului comercial, vânzarea produsului sau a serviciului, plata produsului sau a
serviciului, se transformă în variante electronice, realizate şi manipulate cu ajutorul Internet-ului:
• Cercetarea prin chestionare on line în pagina de web
• Incheiere de contracte on line, prin intermediul paginei de web interactive
• Vânzarea digitală a produsului (datele clientului şi informaţii despre condiţii de livrare introduse
de către client în pagina de web)
• Plata electronică.
Pentru unele firme, comerţ electronic inseamnă orice tranzacţie financiară care utilizează tehnologia
informatică. Pentru altele, noţiunea de comerţ electronic acoperă circuitul complet de vânzări, inclusiv
marketing-ul şi vânzarea propriu-zisă. Comerţul electronic are în sens larg, un impact profund asupra
evoluţiei afacerilor şi cuprinde achiziţiile comerciale, toate activităţile care susţin obiectivele de marketing
ale unei firme şi care pot include de ex: publicitate, vânzare, plăţi, activităţi post vânzare, servicii către
clienţi etc. Aceste servicii se referă la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate şi semnături
electronice, la tranzacţiile on line sau reţelele de magazine, precum şi la serviciile cu caracter general, cum
ar fi consultanţa, design-ul de pagini web, elaborarea site-urilor, ş.a.
Această evoluţie are un impact major asupra economiei, în ceea ce priveşte crearea de noi
întreprinderi, diversificarea celor existente şi, in special, asupra potenţialului pieţei forţei de muncă şi a
gradului de ocupare a acesteia în viitor. Datorită acestei diversităţi a condiţiilor de piaţă ce cuprinde un
mare număr de furnizori de servicii şi care este într+o permanentă schimbare, se impune ca o necesitate
punerea la dispoziţia întreprinderilor şi în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, a unei „surse” unde să
găsească sprojinul adecvat pentru aplicarea soluţiilor comerţului electronic în activitatea proprie.
Industria comerţului electronic face, în general distincţie între tranzacţiile Business-to-Business (B-2-
B sau BTB) şi tranzacţiile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC).
B-2-B- cuprinde toate tranzacţiile ce se efectuează între doi sau mai mulţi parteneri de afaceri. Aceste
tranzacţii se bazează de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamnă că partenerii de afaceri acţionează pe
Internet prin utilizarea de de nume şi parole pentru paginile de web proprii.
B-2-C- se refră la relaţiile dintre comerciant şi consumatorul final, fiind considerat comerţ electronic
cu amănuntul.
O nouă opţiune de comerţ electronic este tranzacţia B-2-E Business-to-Employee, care se referă la
tranzacţiile din interiorul unei firme destinate personalului angajat al firmei şi efectuate prin sistemul
intranet propriu.
Tranzacţionarea electronică a mărfurilor şi serviciilor constituie o extensie a comerţului actual.se
obţine o eficienţă sporită, în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce priveşte efectul marketingului şi se
îmbunătăţeşte relaţia beneficiar-client.
Comerţul electronic facilitează şi cooperarea dintre firme. Reduce costurile de marketing şi de livrare,
susţine strategia de marketing a firmei şi oferă acces pe noi pieţe.
Comerţul electronic în România
În România, Internetul şi-a fşcut apariţia abia prin 1993. Site-urile cele mai căutate sunt cele de ştiri,
variantele om line ale unor ziare, reviste, săptămânale, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziuni.
Românii preferă muzica şi divertismentul; categoria bani on line şi-a câştigat un segment
îngust în rândul vizitatorilor. Comerţ se face pe Internet şi se face cu succes. În medie, un cititor
„răsfoieşte” 11 pagini înainte de a lua o decizie. Domeniul nu este familiar multora, doar 4,6 %
ditre navigatori, dar cei care au găsit deja această resursă, o exploatează. La fel se întâmplă şi în
domeniul legislaţiei. Puţini navigatori, sub 1 %, au o medie de afişare de 10 pagini/ vizitator. Este
146

o dovadă că sunt mulţumiţi de conţinutul informaţional al acestor site-uri. Site-urile auto/moto au
un număr modest de vizitatori, dar îi păstrează şi îi conving că informaţia despre acest domeniu
este completă şi mult mai uşor de obţinut pe această cale. De trei ori mai mulţi navigatori sunt
dispuşi să-şi caute pe Internet un loc de muncă, decât o locuinţă. Categoriile sport,
ştiinţă/tehnologie şi politică au înregistrat o creştere vizibilă a interesului celor ce folosesc
Internetul.
Business-Business
Aceasta directie include în sine toate nivelurile de conlucrare între companii. Aici pot fi
utilizate tehnologii speciale sau standarde de schimb de date, spre exemplu EDI. Este greu de
supraevaluat beneficiul unei asemenea colaborari. De exemplu dealer-ul are posibilitatea de a
plasa comenzile si de a urmari executarea acestora, lucrînd cu baza de date a celui care livreaza
marfa. De asemenea si cel ce livreaza, fiind conectat la baza de date a depozitului, poate sa
urmareasca rezervele partenerului.
Business-consumator
Baza acestei directii este comertul electronic cu amanuntul. Pe Internet la etapa actuala sunt
prezente un numar impunator de magazine virtuale, oferind o gama larga de produse si servicii
utilizatorilor finali.
Business-Administratie
Cooperarea businesului si administratiei include legaturile de afacere a structurilor

comerciale cu organizatiile statale, începînd cu structurile de administratie locale si terminînd cu
organizatiile internationale.De exemplu în ultima perioada se observa o tendinta a organizatiilor
statale din tarile dezvoltate precum si a celor ale organizatiilor internationale de a utiliza activ
internetul pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor.
Consumator-Administratie
Aceasta directie este mai putin dezvoltata însa are un potential destul de ridicat, care poate fi
utilizat în organizarea cooperarii între organizatiile statale si consumatori cu deosebire în sfera
sociala si a impozitarii.
Consumator-Consumator
Consumator-consumator este ultima categorie mentionata în cadrul comertului electronic.

Eceasta directie mai are un drum lung de parcurs, însa ea deja are un rol foarte important. Aceasta
directie le permite consumatorilor de a comunica între ei cu scopul schimbului de informatie
comerciala. Aceasta poate fi schimb de experienta la procurarea unui bun, schimb de experienta
privind conlucrarea cu o întreprindere sau alta, precum si multe altele. La aceasta categorie se
refera si forma de comercializare prin licitatie între persoanele fizice.
147

DE CE ESTE IMPORTANT COMERTUL ELECTRONIC?
Comertul electronic a incetat sa mai fie un vis futuristic. El are loc acum, iar succesele sunt
numeroase si evidente. El are loc peste tot in lume, comertul electronic fiind in esenta global atat
ca si concept cat si ca realizare. El are loc foarte rapid, urmand indeaproape dezvoltarea rapida a
sistemelor Internet si World Wide Web. Impactul comertului electronic asupra firmelor si asupra
societatii va fi deosebit atat ca intindere cat si ca intensitate. Impactul asupra firmelor: comertul
electronic ofera ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a pietelor sau crearea de noi
piete. Initiativele de comert electronic pot genera:
• scaderi ale costurilor,

• cresteri ale veniturilor
• eficienta operationala pentru companiile care urmaresc sa dobândeasca un avantaj în
mediul economic competitiv din zilele noastre.
Modele de afaceri pe Internet- altenative pentru firmele din România
Există diverse modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate în funcţie de
numărul de furnizori şi/ sau prestatori de servicii către clienţi, astfel:
• 1-către-1 (e-shop)
• mai mulţi -către-1 (E-mail)
• mai mulţi- către- mai mulţi (e-licitaţie).
Un prim element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii
Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina de web până la posibilitatea integrării într-un
e-mail. Ale treilea element al lanţului este clientul, având o anumită formare profesională, interese proprii
şi preferinţe. Acest client poate fi o persoană fizică (B-2-C), o altă firmă (B-2-B), administraţia publică
(B-2-A) sau un angajat (B-2-E), în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.
Modelul de afaceri pe Internet, în linii generale, pot fi:
• magazinul electronic (e-shop)
• magazinul universal electronic (e-mall)
• achiziţie publică electronică (e-procurement)
• licitaţia electronică (e-auction)
• comunitatea virtuală(virtual community)
• prestări servicii electronice (e-service providing)
• brokeraj de informaţii
• modele de publicitate.
Magazinul electronic (e-shop)
Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materială, în
pagina de Internet. Astfel firma îsi prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet.
Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:
• pe un server distinct ( un computer proprietatea firmei deţinătoare a unui e-shop) destinat unor
pagini ample şi complexe de web.
• Pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma proprietară a unui e-shop, pe un hard disk al unui
computer furnizor de web).
148

Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde de costurile de telecomunicaţii, know-
how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale
viitorului e-shop.
Magazinul universal electronic (e-mall)
Un e- mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri şi poate fi realizat utilizând diverse
modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreşte să le ofere. Tot
proprietarul este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului
potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un
mall cu o reţea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit şi din care să
se poată accesa direct şi pe mai multe căi e-shop-ul; cu o structură adecvată de magazine şi care să ofere şi
servicii, cum ar fi furnizarea de informaţii curente regionale sau sectoriale.
Achiziţia publică electronică ( e-procurement)
Achiziţia publică prin modelul B-2-B este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau
mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea achiziţionării de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a
licitaţiilor tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru investiţii până la studii şi alte
lucrări ample. Achiziţiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea
în colaborare.
Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înfiinţat pltforme sau
consorţii în cadrul cărora vânzătorii actionează împreună pentru a obţine oferte mai avantajoase de la
producători. Spremexemplu, industia modei este un important utilizator al acestor consorţii.
Licitaţia electronocă (e-auction)
Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat
atât pentru comerţul electronic B-2-B cât şi pentru cel B-2-C şi, datorită faptului că este un domeniu de
mare interes, poate fi de asemenea integrat şi în e-shop-urile obişnuite.
Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de ultima oră, de suprastoc sau cu stoc
fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecţionari specializaţi şi includ de la bunuri materiale, metale şi
materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre ex: firmele de hardware vând prin licitaţii
electronice specializate şi deja bine cunoscute, atât modele noi cât şi produse folosite.
Asemeni unui e-mall, o licitaţie electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei
elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) şi poate
oferi în plus servicii de plăţi şi de livrare.
Comunitatea virtuală (virtual community)
Pe Internet- exact ca şi în realitate, oameni având interese comune se întrunesc în comunităţi pentru a
discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri- cum sunt forumul de discuţii, grupul de discuţii
interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list)- sunt utile atât pentru timpul liber cât şi pentru
comunicările de afaceri şi sunt denumite „comunităţi virtuale”.
Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina
de Internet şi pentru simularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. Dar, comunicările de afaceri se
pot face şi prin intermediul unui serviciu contra cost. Canalul de comunicare directă sau video-conferinţe
sunt instrumente atractive care reduc costurile de călătorie şi sunt utilizate de firmele mari atât pentru
comunicări ştiinţifice cât şi pentru cele comerciale.
149

Platformele de colaborare oferă un set de instrumente şi un mediu de informare pentru colaborarea
între întreprinderi, între acestea şo colaboratorii externi şi între experţi, acţionând ca o întreprindere
virtuală faţă de lumea exterioară.
În cazul în care platforma nu aparţine unei anume întreprinderi operatorul trebuie să acorde o atenţie
specială statutului de neutralitate, informaţii de interes pentru concurenţă. Viteza de transmisie are
importanţă majoră mai ales în domeniul tehnic. În aceeaşi masură, semnătura digitală devine un
instrument indispensabil pentru derularea activităţii în general sau pentru domeniul contractual în special.
Furnizarea de servicii pentru comerţul electronic (e- service providing)
Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de
Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului la Internet. De
ex: există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de
Internet, design-eri de web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele de
management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă, de integrare aserviciilor de livrare, care
pot fi prestate în diferite variante de comerţ electronic. În mod evident, oricare dintre verigile acestui lanţ
valoric poate ofei servicii electronice şi poate deveni placă turnantă pe piaţa specifică. Activităţile se pot
concentra spre atragerea a cât mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului, astfel încât să se
creeze o structură puternică de tipul B-2-C (e-mall) sau o platformă B-2-B.
Brokeraj de informaţii
Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului valoric de furnizori de servicii. Această
necesitate nu mai poate fi în prezent satisfăctă de cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel
încât deţinătorii de baze de date consacrarte au migrat către web oferind arhive indexate pentru ublicaţii
periodice, brevete şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate. Unele dintre aceste
servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul
banilor welectronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost înfiinţate unităţi şi agenţii de cercetare care
încearcă să creeze mecanisme de detectare semantică, dar serviciile de informare care au la baza
experienţa umană, respectiv experţi în domeniu, rămân în continuare servicii de importanţă capitală pentru
lumea afacerilor.
Modele de publicitate
Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet

respectivă sunt şi ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile de
Internet în general. Dar reclama pe Internet nu este întotdeauna poisibilă sau adevărată: design-ul
magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea în magazinele proprii, în funcţie de tipul de
trnzacţii practicate în cadrl e-mall.
În mod obişnuit, banerele publicitare- cea mai cunoscută formă de publicitate- sunt plasate pe paginile
de Internet cu un conţinut corespunzător, cum ar fi pagina gazdă, subpagini atractive, pagini rezultate în
urma căutărilor prin cuvinte cheie etc. Cu toate acestea, activitatea de reclamă poate genera profit doar în
cazul în care site-ul beneficiază un trafic intens. Agenţiile de publicitate vor fi interesate de un anume site,
doar în cazul în care există garanţii în ceea ce priveşte numărul mare de vizitatori lunar.
Având în vedere faptul că rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scăzută şi depinde în
mare măsură de design, preţurile pentru publicitate se bazează în prezent mai mult pe vizibilitatea paginii
de Internet (numărul de vizitatori). S-a constatat că rata de accesare a banerelor publicitare găzduite pe o
pagină de Internet se situează în mod frecvent între 0,05-0,3% crescând uneori la 3%.
150

Numărul de accesări al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu,
spre deosebire de numărul de accesări al paginii de Internet care găzduieşte reclamă şi care nu poate fi
monitorizat decât de proprietarul acestei pagini.
Zece reguli în E-Business
1. relaţiile – cele mai bune soluţii e business vă îmbunătăţesc relaţiile cu clienţii, furnizorii şi
angajaţii
2. mărimea- marie-companii sunt câştigătoare pe web. Cele mici pot fi câştigătoare pe pieţe
specifice. Dar pe scară mare este dificil.
3. viteza- adoptarea rapidă a unei soluţii este mai importantă decât găsirea soluţiei perfecte.
Important este să alegeţi o soluţie care funcţionează.
4. integrare- soluţia ideală de e-business funcţionează în întreaga firmă nu numai într-un
departament.
5. tehnologie- contează mult sistemele pe care le aveţi deja, dar nu lăsaţi ca acest aspect să vă
influenţeze viitorul
6. parteneri- cînd alegeţi o soluţie de e-business trebuie să aveţi un partener în acre să puteţi avea
încredere şi pe care să vă puteţi baza
7. timp de funcţionare- nimănui nu îi pasă cât de performant este sistemul, atât timp cât
funcţionează
8. securitate- trebuie să vă asiguraţi că informaţia privată este păstrată la loc sigur
9. flexibilitate- ascultaţi-vă cu atenţie clienţii şi furnizorii pentru afi pregătiţi la schimbările care vor
veni
10. bilanţ- în timp ce firmele de vânzări îşi sporesc veniturile, cele B2B îşi pot reduce cheltuielile.
Alegeţi câştigul maxim sau simplitatea.
5.4. SERVICIILE INTERNET UZUALE
Serviciul Telnet
Acest serviciu permite unui utilizator să utilizeze resursele unui server aflat în zona geografică, ca
şi cum s-ar afla în faţa acelei maşini. Deşi acest serviciu este „ veteranul” Internet-ului şi nu permite
utilizarea decât text, Telnet este este extrem de popular şi în zilele noastre. Datorită posibilităţilor de a rula
comenzi pe maşina gazdă, mulţi administratori de retea preferă să blocheze accesul telnet din afara
organizaţiilor lor sau de pe servere considerate nesigure.
Serviciul FTP ( File Transfer Protocol)
Acest protocol este utilizat pentru transferarea fişierelor de pe un server pe altul sau de pe un
calculator, pe o maşină gazdă. Transferul de fişiere se realizează într-un mediu client -server. Anumite
servere oferă acces FTP pentru orice utilizator, în zona publică, doar pentru citirea datelor existente în
această zonă (/pub).
FTP este extrem de util, atunci când volumul de informaţii care se doreşte a se tranfera depăşeşte
cota alocată pentru poşta electronică.
151

Serviciul SMTP (SIMPLE MAIL TRANSPORT PROTOCOL)
Acest protocol asigură transferul poştei electronice (e-mail). Un utilizator poate folosi la ora
actuală o mulţime de programe, numite „client SMTP” pentru transferul poştei electronice (Netscape,
Eudora, MS Outlook, Pegasus Mail, Match 5, etc.)
O adresă de e-mail are urmatoarea structură: nume_user@nume_domeniu.domeniu. Din cauza
faptului că acest protocol trebuie să-şi lase portul deschis oricărei cereri din partea unui client de e-mail,
creează foarte multe probleme de securitate.
Serviciul HTTP (HIPERTEXT TRANSFER PROTOCOL)

Este la ora acuală cel mai folosit pe Internet, deoarece el face posibilă navigarea pe web (World
Wide Web sau WWW). HTTP a schimbat radical Internet-ul pentru că l-a facut accesibil oricui. Avantaje
HTTP: simpla tastare a unei adrese web în bara de adrese a navigatorului, face transferul informaţiei de pe
maşina gazdă pe calculatorul conectat la Internet, nu se consumă resursele serverului decât în momentul
transferului.pentru acest protocol există mai multe programe client, cunoscute sub numele de „browsere”
sau „navigatoare”. La ora actuală lupta pentru cucerirea pieţei se duce între Netscape Navigator şi
Microsoft Internet Explorer.
Sintaxa:
http:/www.nume_domeniu.domeniu
Începând cu 1995, când orice restricţie referitoare la utilizarea Internet-ului în scopuri comerciale
a fost retrasă de Guvernul SUA, Internet-ul a fost invadat de servere publice, care oferă gazduire gratuită
pentru pagini web sau pachete de servici web. Dacă oferta de a încărca o pagină web pe un server public ,
este tentantă la început, pentru o organizaţie comercială, această opţiune nu este cea mai potrivită alegere
din următoarele motive:
• În paginile web pot fi inserate reclame transmise de serverul de bază
• Există riscul ca datele care se stochează pe un server public să fie şterse de sistem, fără
nici un anunţ prealabil şi fără a putea trage la răspundere organizaţia care deţine serverul
public.
• Stocarea paginii unei companii pe un server gratuit, generează un sentiment de
neâncredere în capacitatea financiară a acelei companiidin partea vizitatorilor virtuali.
Iată câteva erori frecvente facute de conducerile companiilor în ceea ce priveşte promovarea
imaginii lor pe web:
• Acceptarea afisării de banere comerciale a altor firme pe prima pagină a site-ului. Multe
sisteme promit un număr mare de vizitatori pe pagină, dacă se acceptă sistemul de schimb
de banere.în realitate apar multiple erori.
• Număr mare de secţiuni pentru site-ul respectiv sau descrieri vaste ale companiei sau a
produselor realizate de aceasta.
• Inserarea unor imagini sau a altor fişiere multimedia foarte mari, care se vor incărca greu.
• Stocarea site-ului pe un server cu conexiune externă foarte lentă.
Până în prezent singurele sisteme care şi-au dovedit eficacitatea în ceea ce priveşte generarea
unui considerabil de vizitattori virtuali sunt piaţele electronice(marketplace).
5.4. Tipuri de web site-uri comerciale
Site tip broşură- formulare de tip feedback, informaţii despre firmă şi produse
Aceste site-uri se limitează la a prezenta:
• Firma şi produsele care le oferă aceasta
• Magazinele care comercializează produsele saleşi eventual pun la dispoziţia vizitatorului
formulare prin intermediul carora acesta poate solicita diverse informaţii.
152

Firmele care se încadrează în această categorie se litează şi la a-şi utiliza web site-ul ca simplu
instrument de marketing, fără a exploata toate facilităţile noii tehnologii. Este tipul de site ales de obicei la
prima apariţie pe web a unei firme. Mai nou site-urile conţin şi catalogul interactiv cu produsele firmei,
vizitatorul putând căuta, în cadrul ofertei, produsele care il interesează, după diferite criterii.
Site pre-comerciale- catalog interactiv

În paginile web site-ului, firma furnizează fotografii şi informaţiii mai mult sau mai puţin detaliate
despre fiecare dintre produsele sale. Această formă este preferată mai ales de firmele producătoare care se
limitează la furniza cât mai multe informaţii, lăsând în seama distribuitorilor preluarea şi procesarea
comenzilor.
Site-uri de comerţ electronic- plata, comanda on line.

Înglobează în plus faţă de precedentele posibilitatea lansării unei comenzi şi a efectuării plăţii on line.
Acest pachet de servicii defineşte noţiunea de comerţ electronic.
Comerţ informaţional
Comerţul informaţional se referă la toate acele bunuri sau servicii care pot fi plătite şi livrate imediat
pe Internet. Acestea pot fi programe de calculator, documente, articole, muzică, informaţii, diverse servicii
etc.
Clasificarea site-urilor WEB.
Pentru a întelege principiile lucrului efectiv în retea si folosirea resurselor acesteia în afaceri
comerciale, dar si pentru a alege modelul potrivit de site, solutiile potrivite, etc., este necesar de a
cunoaste tipurile de Web-site-uri, functiile lor si logica navigarii.
Dupa functiile îndeplinite de Web-site, acestea sunt clasificate în: Site-uri de navigare si site-
uri finale. Aceasta diviziune este determinata de logica de navigare a utilizatorilor în mediul
Internetului. Mai întâi utilizatorul gaseste resursele dorite cu ajutorul primului tip si apoi se
foloseste de resursele gasite ce sunt propuse de al doilea tip. Primul tip de site-uri se utilizeaza
mai întâi pentru regasirea resurselor, pentru atragerea vizitatorilor, ca mai apoi ei sa se întoarca
pe aceste locatii. Al doilea tip – sunt site-uri de prezentare a firmei sau al unui produs al sau.
Site-uri de cautare (Cataloage, indexuri).
Sisteme de cautare.
Scopul sistemelor de cautare este de a propune referinte la site-uri de pe Internet în

corespondenta cu cererea introdusa de catre utilizator (AltaVista; Yandex; Google s. a.)
Sistemele de cautare sunt compuse din trei parti componente:

1) Masina de cautare (paianjen, omida sau robot) – programa care frecventeaza web-site-
urile, citeste si indexeaza total sau partial continutul lor, mai departe urmeaza dupa referinte ce se
pot gasi pe server. Masina de cautare regulat, odata pe luna, se întoarce la aceste site-uri si
controleaza indexarea paginilor.
153

2) Indecsii sistemului de cautare – reprezinta un stoc enorm de informatii în care se
pastreaza toate copiile tuturor paginilor frecventate si indexate de catre masina de cautare.
Aceasta pagina apare ca o noua înregistrare, care va contine titlul si adresa paginii respective,
cuvintele cheie folosite, legaturile catre alte pagini , precum si portiuni din text, care însa pot fi
diferite de la un motor de cautare la altul. Daca robotul gaseste schimbari într-o pagina web,
atunci indexul este actualizat cu noile informatii.
3) Software-ul de cautare-Programul care selecteaza indecsii sistemului de cautare conform

cererii utilizatorului, clasificându-i dupa gradul de corespundere cu criteriul dat.
Cele mai cunoscute sisteme de cautare internationale sunt: www.google.com;

www.altavista.com; www.excite.com; www.lycos.com; s.a. Dintre sistemele de cautare rusesti se
pot evidentia www.yandex.ru; www.rambler.ru; www.aport.ru; s.a.Dintre sistemele de cautare
romanesti se pot evidentia www.linkuri.ro; www.fast.ro. s.a.
Cataloage.
Unica deosebire între serverele-cataloagelor si sisteme de cautare o reprezinta faptul ca în

primele, cautarea se efectueaza de catre utilizator dupa o structura a cataloagelor, organizata
tematic si ierarhic. Înregistrarea resurselor în cataloage nu se face în mod automat ci prin plasarea
referintelor de catre fiecare detinator de informatii. Pentru înregistrarea în catalog este obligatoriu
de a îndeplini un formular tip, sau de a trimite o cerere ce contine indicatii privind sectiunea
plasarii referintei locatiei, descrierea succinta a locatiei, si lista cuvintelor cheie pentru cautarea
acestei locatii în catalog. (Cel mai cunoscut catalog este www.yahoo.com, care exista din 1994 si
contine cca 1 milion web-site-uri, deasemenea el este considerat cel mai popular. Din cele
romanesti putem mentiona www.linkuri.ro). Unele sisteme de cautare includ si cataloage (ex.
www.excite.com; www.lycos.com ).
Site-uri tematice (de initiere în careva tematica)
Alaturi de functiile de cautare si acces site-urile tematice ofera un continut informational pe o

oarecare tematica (în afara de cataloage si indecsi are si continut pe care îl administreaza).
Sarcina de baza este solutionata prin strategia de retinere a utilizatorilor cu cât mai mult pe
locatiile lor. Astfel site-urile tematice pot fi considerate atât de navigare cât si finale. Deosebim
locatii gratuite si cu plata. Dintre cele cu plata cele mai raspândite sunt servere ce ofera informatii
financiare privind piete de capital, întreprinderi, produse, ramuri s. a.
La locatiile cu plata utilizatorul de informatii este cel ce plateste pentru a accesa o oarecare
informatie, la cele fara plata firma sau agentia a carei informatii este depusa, este cel care achita
un comision în dependenta de calitatea si cantitatea informatiei.
Deseori pe locatiile cu plata se ofera si informatii gratis pe o anumita tematica, doar pentru
atragerea unui numar mai mare de utilizatori, formarea si extinderea imaginii companiei. În afara
de plati directe aceste servere pot obtine venituri din contul reclamei si sponsorilor.Ca exemplu
de site de initiere ce se adreseaza acelor persoane care vor sa demareze o afacere online. careva
tematica poat fi dat www.e-business/ebooks/E-books.htm
154

Portaluri
Cele mai mari locatii tematice au primit denumirea de portal – întrunind o parte semnificativa
sau toate componentele infrastructurii intelectuale a Internetului.
Portal – un web-site destinat unui auditoriu specific, care asigura:
Unificarea informatiei adunate si livrarea acesteia catre auditoriul dat.

Lucrul de grup si serviciile colective.
Accesul la serviciile si anexele propuse pentru auditoriul ales, care are loc în baza unei
personalizari.
Portalurile se împart în trei tipuri:
• Megaportal – sunt niste portaluri originale ale Internetului. Multe din ele au început
ca mecanisme de cautare si au crescut rapid pâna la megaportaluri (ex. Yahoo, Lycos
si America Online). Auditoriul acestor portaluri coincide cu toata societatea internet.
• Portaluri verticale - sunt niste portaluri pentru segmente specifice al pietii. Ele
deservesc unele comunitati sau piete specializate îngust.
• Portaluri „business to business” – prezinta o piata electronica pentru organizarea
afacerilor si operatiunilor între diferite întreprinderi. Aceste portaluri ofera clientilor
sai o varietate de mecanisme de business electronic (ex. licitatii, vînzari si cumparari).
Ca exemple de portaluri populare pot fi www.excite.com si www.online.ru
Locatii corporative.
Site-uri corporative – asigura prezenta virtuala a firmelor si ofertele acestora pe Internet. Ele
se împart în:
• de publicitate – sunt compuse din una sau mai multe pagini ce contin informatii
despre produsele si serviciile prestate de catre o firma. Astfel de publicitate se
utilizeaza la produse ce necesita o publicitate scurta, bazându-se mai mult pe emotiile
cumparatorilor si mai putin pe descrierea detailata a calitatilor produselor
(www.maxidom.ru ).
• de informatii – asigura o informatie detaliata despre firme si ofertele acestora. Aceste
servere pot avea o structura variata si pentru înlesnirea navigarii poate fi folosita
functia de cautare, în cazul structurii complicate a serverului, sau în cazul unui volum
mare de informatii oferite (www.melt.aha.ru ).
Locatii comerciale.
Site-uri comerciale – locatii ce ofera utilizatorilor servicii, de la vânzarea marfurilor, pâna la

organizarea operatiunilor financiare. Ele realizeaza procese de afaceri de categoria:
• B2B – organizarea afacerilor între întreprinderi;
155

• B2C – vânzarea marfurilor consumatorilor finali;
• C2C – corelatia între persoane fizice (consumatori finali).
Business modele de site-uri.
La baza existentei si dezvoltarii a orice site-web sta un oarecare business- model. Alegerea
unuia sau altuia model este determinata de scopurile si problemele care stau în fata.
Modelul publicitar
Site-ul este creat pentru atragerea unui auditoriu strict segmentat, sau, din potriva, a unui
auditoriu foarte larg. Contactul cu acest auditoriu este vândut lansatorilor de publicitate sau
sponsorilor.
Pentru atingerea acestui scop este necesar de a gasi solutii la urmatoarele probleme:
• atragerea initiala a vizitatorilor pe site

• stimularea vizitelor ulterioare pe acest site
• marirea perioadei de aflare a utilizatorilor-internet pe acest site
• implicarea activa a utilizatorilor în viata site-ului (participarea la discutii, anchete,
concursuri, etc.)
• implicarea utilizatorilor în dezvoltarea si promovarea site-ului
• crearea unui sentiment de loialitate si apartenenta la societatea site-ului.
Modelul de sustinere al afacerii existente.
În cazul în care compania detine o afacere reala (si nu virtuala), atunci, cu ajutorul site-ului si
a publicitatii prin intermediul Retelei( Internet), compania îsi poate largi considerabil baza
instrumentala de colaborare cu piata.
Într-acelasi timp, site-ul devine unul din mecanismele sistemului de marketing al companiei
si, de asemeni, devine un element esential în procesul afacerilor-existente a întreprinderii.
Probleme, care pot fi hotarâte prin existenta unui asemenea site la o companie sunt:
• lansarea publicitatii si promovarea marcii comerciale a companiei si/sau a marfurilor

firmei.
• largirea sistemului de comunicare cu societatea.
• asigurarea unei informatii depline si exacte cu privire la marfa si companie destinata
organizatorilor, partenerilor, actionarilor, agentilor comerciali.
• asigurarea utilizatorilor cu informatii privind serviciilor ante- si post-vânzare.
• asigurarea vânzarilor directe.
• asigurarea vânzarilor inter-firme.
• organizarea unui canal de raspândire a marfii (în cazurile în care este posibil
raspândirea prin intermediul Internetului).
156

Modelul lansarii unei noi afaceri.
Internetul asigura posibilitatea crearii unor noi modele de afaceri, bazate pe posibilitatile
unice oferite de acest mediu. Acestea pot fi: bursa virtuala, spatiu comercial, licitatii pe Internet,
Internet-magazine, servicii cu plata s. m.d. Internetul permite crearea unei afaceri prin
comercializarea unor produse, care în mod normal, nu pot fi comercializate pe pietele obisnuite,
în mod esential referindu-se la comercializarea proprietatilor intelectuale.În principiu, toata
aceasta diversitate a modelelor de web-site-uri expuse mai sus au la baza cinci business modele,
care au fost descrise în cadrul clasificarii comertului electronic.
Perspectivele modelelor de afaceri.
Clasificarea data a modelelor de afaceri este destul de larga. În practica fiecare din aceste
modele poate fi clasificat în o multime de modele, în dependenta de specializare si trasaturile
caracteristice ale fiecarei afaceri. Mai mult decît atît un site poate avea trasaturi caracteristice a
mai multor modele odata. Ca exemplu poate fi adusa urmatoarea situatie: in ultima perioada se
poate observa o tendinta a scaderii profiturilor din publicitatea pe internet. Ca urmare site-urile
care urmeaza doar primul model, cel publicitar, sunt nevoite de a cauta noi tipuri de întregistrari a
profiturilor si de a completa tipul lor de model cu sustinere din utilizarea altor modele.
Etape de creare a site-ului web.
Baza oricarei afaceri pe internet este web-Site-ul. De realizarea acestuia depinde succesul
afacerii si feedbackul de la toate actiunile întreprinse de companie în retea. Din punct de vedere
a marketingului WEB-SITE-ul- aceasta este adunarea blocurilor si instrumentelor
informationale pentru conlucrarea cu unul sau mai multe segmente din întreg auditoriul.
Ce informatii vor fi prezentate pe site instrumentele ce vor fi activate, modul in care acestea vor
conlucra între ele – toate acestea depinzand de modelul de afacere ales, obiectivele pe termen
scurt sau lung, precum si de tipul segmentelor auditoriului total si posibilitatea conlucrarii cu ele
dupa metoda aleasa. In procesul de proiectare a paginilor web poate fi folosit un aforism atribuit
lui Bill Gates :
"Before doing something perfect, do it perfectible."(Inainte de a face un lucru perfect,

realizeaza ceva perfectibil.)
Proiectarea unui sit web.
Prin proiectarea unui site se întelege procesul de realizare efectiva a paginilor web, pe
calculatorul propriu. Pentru acest lucru este nevoie de imaginatie , dar si de câteva notiuni
fundamentale de webdesign precum urmatoarele:
-Planificare
- Machetare
157

- Programare
Planificare.
Planificarea reprezinta procesul prin care se definesc motivele realizarii unui sit web, ce
mijloace sunt la dispozitie pentru realizarea sa, care va fi publicul tinta, etc.
Întrebari preliminare.
Înainte de a investi bani, timp si energie în realizarea unui sit web propriu dar si pentru a avea
o privire de ansamblu, trebuie de raspuns la cateva întrebari generale :
• Care este scopul sitului ?

• Care este audienta? Care este nivelul de pregatire, ce anume o intereseaza, ce fel de
aptitudini si cunostinte are?
• Ce motive ar avea oamenii sa viziteze situl?
• Ce produse sau servicii vrem sa prezentam sau sa vindem ?
• Cat timp preconizam ca va dura realizarea sitului? Realizam un grafic cu esalonarea în
timp a etapelor pe care trebuie sa le parcurgem pentru realizarea sitului .
• Cat de des dorim sa-l actualizam -zilnic, saptamînal, bilunar sau lunar?
• Unde dorim sa fie gazduit situl? La propriul furnizor de servicii Internet, la un serviciu
de gazduire gratuit sau la un serviciu de gazduire comercial (cu plata)?
• Ce materiale si informatii sunt necesare pentru a crea situl?
Aspectele pe care trebuie sa le evem în vedere atunci când planificam un site- web sunt
urmatoarele :
• Scop
• Audienta
• Accesibilitate
• Continut
• Copyright
• Efecte speciale
• Feedback
Scop
Pentru început trebuie sa definim în mod clar obiectivul sau scopul sitului. Ce anume dorim
sa realizam, cum ne propunem sa arate situl web în final? Analizînd mijloacele care ne sunt
necesare si pe care le avem la dispozitie pentru atingerea tintei propuse. Notand ce anume trebuie
facut mai întâi si ce sarcini putem îndeplini ulterior.Pe baza obiectivului stabilit si a mijloacelor
disponibile putem sa ne planificam mai usor munca. De asemenea, acelasi obiectiv va influenta în
mod decisiv continutul si forma de prezentare a sitului.
158

Care este scopul unui sit web ?
Obiectivul pe care-l urmarim atunci cînd proiectam un sit web poate fi urmatorul :
• pentru a învata HTML

• pentru a crea un sit web personal
• pentru a putea intra în legatura cu alte persoane având aceleasi preocupari si interese
• pentru a începe o afacere online si a cîstiga bani
• pentru a extinde o afacere clasica, desfasurata offline
• pentru a face publicitate prin intermediul Internet-ului
Cînd facem planul pentru un sit web ne amintim ca fiecare pagina web trebuie sa aiba un
obiectiv precis. Acesta trebuie sa fie în concordanta cu scopul final si tema generala care a fost
aleasa. Daca nu stim cum sa procedam, ne uitam la alte situri care ne-au placut si încercam sa ne
inspiram din modul cum au fost realizate acestea .
Audienta
Dupa ce am stabilit care este obiectivul sitului trebuie sa vedem care vor fi utilizatorii
acestuia. Audienta reprezinta publicul tinta pentru care am realizat situl. Este un element critic
deoarece designul sitului si continutul acestuia sunt în strânsa legatura cu audienta. De aceea,
cautam sa realizam profilul standard al utilizatorului si sa strîngem cît mai multe informatii legate
de obiceiurile, interesele, actiunile, necesitatile si în general modul de viata, ale tuturor
persoanelor care alcatuiesc publicul tinta.
Stabilirea audientei
Atunci cînd proiectam un site web, încercam sa raspundem la urmatoarele întrebari:
• situl pe care-l realizam este pentru copii sau pentru adulti ?

• vizitatorii îl vor accesa de la scoala, de la serviciu sau de acasa ?
• cît de rapida este conexiunea lor la Internet ?
• ce hardware sau software folosesc ?
Cele mai bine planificate si realizate situri web pot avea un aspect total diferit, în functie de
software-ul si echipamentele hardware pe care le folosesc vizitatorii. Acest lucru se explica prin
faptul ca surferii pe web folosesc o gama larga de calculatoare si monitoare, precum si modemuri
cu viteze de conectare diferite În plus, browserele folosite au caracteristici diferite iar unele
lucreaza numai în mod text. Daca dorim neaparat sa folosim un plug-in este bine sa furnizam o
legatura catre un site web de unde vizitatorii sa poata face rapid un download. Cînd aratam
fotografii sau alte imagini mari este bine sa folosim tehnica " thumbnails " (adica versiuni
miniaturale ale imaginilor) .
159

Accesibilitate
Accesibilitatea reprezinta una dintre cerintele de baza atunci cînd se proiecteaza o pagina
web. Aceasta înseamna ca orice netsurfer trebuie si poate sa aiba acces la site, indiferent de
browserul pe care-l foloseste (inclusiv browsere text ca Lynx ), rezolutia sau dimensiunile
ecranului, setarile calculatorului sau eventualele disfunctii ale vederii.
Continut
Diferenta dintre un sit atractiv si unul plictisitor si neinteresant este data de valoarea
continutului. Pe buna dreptate se subliniaza în literatura de specialitate anglo-saxona "Content is
king " . Aceasta înseamna ca trebuie acordata o atentie maxima continutului, deoarece pe baza
acestuia vor fi dezvoltate structura sitului si machetarea paginii. Astfel, daca dorim sa cream o
pagina web personala, nu este suficient sa punem numai biografia noastra sau cîteva fotografii de
familie, plus un numar de legaturi catre alte situri pe care le consideram interesante. Daca nu
suntm o persoana publica este putin probabil ca viata noastra personala sa intereseze prea multa
lume. Însa principalul motiv pentru care oamenii acceseaza Internetul este cautarea de informatii
într-un domeniu sau altul.
Copyright
În România, dreptul de autor este reglementat juridic prin Legea nr. 8 / 1996 . În conformitate
cu prevederile acestei Legi, opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata,
independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei (Art.1, Alin. 2).
Dreptul de autor este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si
patrimonial ( Art.1, Alin.1).Asadar, un site-web reprezinta o opera de creatie intelectuala si poate
constitui obiect al dreptului de autor. Aceasta înseamna ca informatiile pe care le introducem într-
o pagina personala ne apartine si dreptul de autor ne revine în întregime asupra textului respectiv.
Daca însa lucram într-o echipa sau suntem angajati al unei firme de webdesign, atunci suntem co-
autor si vom fi protejati prin drepturi de autor asupra imaginilor pe care le-am creat, machetarii
paginii sau programelor pe care le-am realizat. Multi oameni considera, în mod eronat, ca se pot
copia fara a cere acordul nimanui diverse materiale disponibile online (texte, imagini, sunete,
fisiere video etc.). Exista într-adevar situri de unde se pot copia astfel de fisiere sau de unde se
poate încarca software gratuit. Pe aceste situri vom gasi o nota explicita care va permite utilizarea
acestora.Termenul de copyright este specific american, dar se foloseste si în Europa si pe alte
continente, cu aceeasi semnificatie: drept de autor.
Efecte speciale
Multi webdesigneri folosesc diverse "efecte speciale" pentru a da o nota spectaculoasa

paginilor pe care le-au realizat. Printre cele mai folosite se pot enumera: imagini animate,
scrolling marques, texte blink, appleturi Java, Javascript, animatii shockwave, Flash,
ActiveX,etc.Scrolling marquees (texte care defileaza ) Desi la prima vedere par interesante,
textele care defileaza dintr-o parte în alta a ecranului nu sunt recomandabile sa fie folosite în
machetarea unei pagini web.Un motiv ar fi faptul ca un astfel de text este greu de citit, indiferent
de viteza pe care o setam pentru aceasta. Viteza de citire a unui text difera de la o persoana la alta
si nu putem obliga vizitatorii sa citeasca acel mesaj, chiar daca îl consideram foarte important. De
160

asemenea, nu toate browserele accepta acest efect special si o parte dintre cei care intra în
paginile respective vor primi un mesaj de eroare.
Daca dorim neaparat sa subliniem un anumit text si sa-l scoatem în evidenta putem folosi
urmatoarele caractere :boldate, italice, subliniate,marite, Javascript
Feedback ( interactiunea cu vizitatorii )
Pîna acum principala forma de comunicare între comercianti si clienttii lor era prin
intermediul publicitatii. Dar aceasta comunicare nu oferea o oportunitate de interactiune între cele
doua parti sau feedback. Odata cu raspîndirea Internetului se poate realiza foarte usor o
comunicare în ambele sensuri. Îmbunatatirea metodelor prin care utilizatorii interactioneaza cu
un oarecare site este esentiala pentru crearea unui site bun. Folosirea feedback-ului este foarte
importanta pentru cresterea numarului de vizitatori si pentru ca acestia sa-si exprime opiniile,
sugestiile si comentariile în legatura cu un sit web.
E-mail.
E-mailul este cea mai importanta si mai usoara cale de a receptiona mesaje de la cititori si de
aceea este obligatorie furnizarea adresei e-mail pe fiecare pagina. Pe de alta parte, un webmaster
trebuie sa fie capabil sa raspunda în timp scurt pentru a mentine o relatie de încredere reciproca .
Exista pe Internet mii de situri web care ne ofera posibilitatea sa ne cream gratuit unul sau mai
multe conturi de email. Cîteva dintre cele mai cunoscute sunt urmatoarele :http://www.mail.md,
http://gmail.com, http://www.hotmail.com , http://www.yahoo.com , http://www.freeservers.com,
http://www.netadress.com , http://www.home.ro, http://www.k.ro.
Carti de oaspeti ( guestbooks ).
Completarea formularelor este o practica des întîlnita pe Internet. Acestea permit colectarea
de feedback-uri de la cititori într-un mod organizat. Un formular web se poate realiza usor
folosind etichetele din HTML sau cu ajutorul unui editor HTML. Un exemplu este dat de cartile
de oaspeti unde cititorul poate sa-si scrie impresiile si comentariile dupa vizitarea unui site.
O carte de oaspeti gratuita se poate obtine vizitînd siturile web urmatoare:

http://www.theguestbook.com, http://www.dreambook.com , http://www.guestbooks.net ,
http://www.countz.com/guestbook.html , http://www.freecenter.com/guestbook.html,
http://www.lpage.com, http://www.bravenet.com, http://www.guestbook4free.com/en/,
http://www.webgenie.com/Software/Guestar/
Lista de discutii ( discussion list ).
Pentru a creste gradul de interactivitate cu vizitatorii putem sa setam în pagina o lista de

discutii. Exista multe situri, ca de exemplu Topica sau Yahoo Groups, care ne ofera gratuit
aceasta facilitate.
161

Contoare de pagina ( counters ).
Pentru a cunoaste cît de vizitat este situl pe care l-am realizat si pentru a afla mai multe date
despre numarul si statistica vizitatorilor, informatii care ne vor ajuta în realizarea unei campanii
de marketing online eficiente este bine sa folosim contoare de pagina.
Acestea sunt capabile sa afiseze informatii referitoare la:
• numarul de accesari totale/ lunare/saptamînale/zilnice

• tipul de browser folosit pentru vizitarea paginilor
• tara/continentul de provenienta pentru fiecare vizitator
• sistemul de operare folosit
Cele mai cunoscute si apreciate contoare de pagina gratuite sunt urmatoarele:

http://www.statistici.ro , http://www.trafic.ro, http://www.iplog.md, http://www.super.md,
http://www.extreme-dm.com/tracking, http://www.sitemeter.com, http://www.thecounter.com,
http://www.counterguide.com , http://www.countz.com, http://www.directhit.com ,
http://www.hitbox.com, http://www.webcounter.com , http://www.beseen.com,
http://www.freebot.com
Machetare
Prin machetarea unei pagini web se întelege modul cum sunt aranjate elementele constitutive
ale unei pagini: continut, grafica, legaturi, sistem de navigare, elemente multimedia, etc.
În cadrul aceluiasi proces de machetare se va analiza structura paginii. Pentru ca toate

informatiile sa fie prezentate într-un mod atractiv si original, o pagina web poate sa fie simpla sau
împartita în :
• cadre
• tabele simple
• tabele multiple sau imbricate
• combinatie a acestor elemente
Felul cum vor fi aranjate elementele componente într-o pagina web depinde numai de
imaginatia si bunul gust al fiecaruia.E de dorit sa facem o buna impresie cu prima pagina.
Aceasta trebuie sa fie deosebit de atractiva si interesanta si sa arate în mod clar ce contine restul
sitului.Sa nu uitam ca dispunem de aproximativ 15 secunde pentru a capta atentia cititorilor.
În general, vizitatorii nu vor sa fie bombardati numai cu oferte de vânzare ale unor produse sau
servicii. Încercînd sa le oferim cît mai multe informatii si articole folositoare. Putem sa le oferim
chiar si cadouri gratuite .
Cînd începem operatiunea de machetare a sitului, trebuie sa luam în calcul urmatoarele

elemente :stilul pe care-l vom imprima pe pagini, elementele componente ale unei pagini web,
162

continut , grafica, legaturi, sistem de navigare, elemente multimedia, modul de împartire în
pagina , cadre ( frames ) , tabele.
Stil
Asa cum se poate usor observa, ziarele si revistele acorda o mare importanta stilului în care
apar. Acesta trebuie sa fie unitar si usor de recunoscut, în comparatie cu alte publicatii similare.
La fel trebuie sa fie realizat si un site web. Vizitatorii trebuie sa recunoasca fara dificultate un
anumit stil, o anumita tusa pe care trebuie s-o imprimam paginilor web. Ceea ce înseamna ca va
trebui sa gasim o nota deosebita, un aranjament ingenios pentru aceste pagini. Ele trebuie sa se
diferentieze net si chiar sa iasa în evidenta, în multimea siturilor web. Cu toate acestea, va trebui
sa pastram un stil unitar.Folosirea unui design unitar mai are si un alt avantaj major: atunci cînd
dorim sa adaugam o noua pagina, formatul general îl avem deja si nu trebuie decît sa adaugam
continutul. În acest caz, nu va trebui decît sa urmarim ca machetarea paginii sa se înscrie firesc în
modul de prezentare general. Acest lucru se poate realiza prin : stilul de scriere, modul de
aranjare în pagina, folosirea spatiilor goale.
Stilul de scriere
Atunci cînd analizam stilul de scriere pentru pagina web, trebuie sa tinem cont de faptul
ca un text pe ecranul monitorului se va citi mai greoi si mai încet ( în medie cu 20% ) decît textul
tiparit. Stilul de scriere ( felul fonturilor, dimensiunea, culorile, etc. ) trebuie sa fie similar pentru
toate paginile. În acest fel, cititorul se va familiariza mai usor cu paginile pe care le-am creat.
E de dorit a nu folosi o varietate prea mare de fonturi pentru aceeasi pagina Fonturile uzuale sunt
ARIAL si TIMES NEW ROMAN. Mai putem folosi si VERDANA sau COURIER, care dau o
nota de modernitate paginilor web. Aceste fonturi sunt acceptate de toate browserele. Putem sa
folosim si fonturi mai " exotice " dar în acest caz riscam ca vizitatorii care nu au instalat fontul
respectiv sa nu poata vizualiza paginile respective.A nu folosi text în care exista numai litere
mari. Acest text se citeste mult mai greu si în plus, cititorul va avea senzatia ca este agresat
vizual.De asemenea, nu este recomandabila folosirea textelor care clipesc (blink text) si a textelor
care defileaza ( scroling marques ).Pentru a da o nota deosebita continutului, putem sa scriem
prima litera a unui paragraf cu un alt font, alta dimensiune si o alta culoare. Bineînteles ca acest
lucru va lua mai mult timp, dar rezultatele vor fi deosebite.Se poate încerca si folosirea unei
culori atractive pentru text, dar în acest caz trebuie sa ne asiguram ca exista un contrast suficient
de mare între aceasta culoare si culoarea fundalului . În caz contrar, lizibilitatea va fi mult mai
scazuta iar cititorii vor obosi curînd si în consecinta vor renunta sa mai navigheze prin paginile
sitului.Pagina web nu trebuie sa arate ca un bloc masiv de text. Se poate de împartit continutul în
bucati mai mici, numite paragrafe. Fiecare paragraf contine una sau mai multe propozitii si este
separat de celelalte paragrafe sau de titlu prin spatii goale. În acest mod, textul se poate citi mult
mai usor si fara a obosi ochii.
Grafica
Grafica se foloseste, în principal, pentru îmbunatatirea aspectului unui site si cresterea

atractivitatii acestuia. Imaginile mai sunt folosite si pentru sublinierea unui text sau al mesajului
transmis de o pagina web. Este recomandat sa includem însa numai imaginile absolut necesare si
care sunt într-adevar valoroase.Nu trebuie ca pagina web sa arate ca o însusire de imagini,
163

indiferent cît de remarcabile ar fi acestea. În aceasta situatie, pagina va arata ca un brad de
Craciun, iar mesajul pe care dorim sa-l transmitem va fi mult diluat.Exista si exceptii,
reprezentate de siturile web specializate si construite exclusiv pentru oferirea de imagini grafice,
gratuite sau contracost.
Legaturi
Atunci cînd se realizeaza machetarea sitului, o mare atentie trebuie acordata legaturilor (
hyper-legaturi ) . Acestea pot fi : interne ( catre alte pagini din interiorul sitului ), externe ( catre
alte situri din Internet ) Pentru a crea o legatura externa trebuie sa cunoastem URL-ul sitului
respectiv. Pentru operativitate, putem sa adunam toate legaturile externe pe care planuim sa le
folosim si sa le punem într-un fisier text denumit, de ex., " legaturi.txt ". Pentru multi surferi pe
web, un text în culoarea albastra, subliniat, reprezinta o legatura nevizitata. O legatura vizitata
apare ca un text în culoarea rosie sau purpurie, de asemenea subliniat. Acestea sunt culorile
standard pentru legaturi si este bine sa le folosim ca optiune de baza. Putem sa folosim pentru
legaturi si un text boldat, marit sau asezat între linii verticale. Textul legaturilor trebuie sa fie
scurt si la obiect.
Pentru o buna navigare, trebuie de pus o legatura catre pagina principala în toate paginile
componente. Acest lucru este deosebit de util deoarece vizitatorii sau robotii motoarelor de
cautare pot ajunge, urmînd o legatura externa, la o pagina interioara. De aici, ei trebuie sa ajunga,
fara dificultate, la pagina principala pentru a se edifica asupra scopului si continutului sitului. În
final, trebuie sa ne asiguram ca am testat toate legaturile interne si externe .Daca am folosit un
editor HTML putem sa folosim optiunea de verificare a legaturilor, care va afisa un tabel cu
situatia fiecarei legaturi. De asemenea, putem sa folosim si programe specializate (link checker =
verificatoare de legaturi), accesibile gratuit sau în versiune shareware pe Internet.
În continuare sunt prezentate, cîteva adrese web de unde putem sa încarcam aceste programe:
http://www.incontext.com/wainfo.html , http://www.matterform.com/theseus/ ,
http://www.tetranetsoftware.com/solutions/linkbot.asp, http://www.tali.com/indexo.html ,
http://www.htmlvalidator.com/, http://www.lithops.mastak.com/hlv/ .
Navigare
Internetul, prin chiar natura sa, permite saltul de la o pagina web la alta, printr-o simpla
apasare de buton. Nu este un proces liniar, cum este de exemplu citirea unei carti. Desi aceasta
flexibilitate constituie un mare avantaj, realizarea unui sistem de navigare eficient nu este un
lucru usor.Un continut interesant si o navigare usoara reprezinta cele doua componente principale
ale unui site bine întocmit. Dar chiar si cel mai atractiv continut este nefolositor daca nu este pus
în evidenta de un sistem de navigare clar si consistent. Aceasta înseamna ca nu trebuie sa lasam
cititorul sa pescuiasca dupa informatii. Trebuie sa-i oferim tot sprijinul posibil, prin realizarea
unui meniu de navigare bine structurat.
Meniul de navigare
Meniul este o reprezentare grafica sau de tip text a continutului si este adesea încorporat în
tema generala a sitului. Meniul principal trebuie sa furnizeze trimiteri rapide si directe la
164

sectiunile si informatiile disponibile dintr-un site web. El va fi realizat într-o forma practica si
atractiva. Locul obisnuit pentru plasarea meniului principal este în partea stânga a ecranului dar el
mai poate fi plasat si în partea dreapta sau în partea superioara a paginii web. Sectiunile meniului
vor fi denumite astfel încât sa ofere o descriere concisa si sugestiva a paginilor web care vor fi
accesate.Cîteva dintre schemele de navigare cele mai des întîlnite sunt urmatoarele : legaturi text,
harti grafice ( imagemaps ), butoane de navigare, meniuri tip lista derulanta ( generate cu
Javascript , CGI ), pagini generate dinamic, harta sitului ( site map ).
De multe ori, începatorii si chiar netsurferii mai versati se pot încurca atunci cînd folosesc un
sistem de navigare mai complicat. Din aceasta cauza, se recomanda de realizat si o pagina web
continînd o harta a sitului. Pentru ca harta sa poata fi gasita usor e de dorit de pus o legatura
directa catre aceasta în fiecare meniu de navigare. Aceasta harta este utila si atunci cînd se
doreste cautarea rapida a unei informatii sau a unui subiect, fara a fi nevoie sa se navigheze prin
tot situl. Ea trebuie sa fie clara si logica si în acelasi timp sa afiseze corect structura sitului. Mai
poate fi realizata sub forma de tabel, arbore de legaturi,etc.Cheia pentru o navigare usoara este o
buna organizare. Cu cît situl va fi mai mare si mai complex, cu atît va fi mai dificila sarcina
organizarii acestuia si realizarii unui sistem de navigare consistent.
Cadre
Cadrele ne permit sa afisam doua sau mai multe pagini web, în acelasi timp, prin împartirea
ecranului în mai multe sectiuni independente. Initial, cadrele au fost o inovatie a firmei Netscape
dar pe parcurs ele au fost folosite din ce în ce mai mult si tot mai multe browsere le-au acceptat.
Ele reprezinta o metoda controversata de machetare a unei pagini web. În rîndul web-designerilor
exista sustinatori si adversari ai folosirii cadrelor ca o solutie eficienta de aranjare în pagina. De
aceea, înainte de a ne hotarî asupra folosirii cadrelor în situl nostru, analizam modul cum dorim
sa organizam si sa structuram paginile web. Folosirea cadrelor prezinta atît avantaje cît si
dezavantaje.
Tabele
Tabelele sunt folosite atît pentru o machetare eficienta cît si pentru a face mai atractive
diversele elemente componente ale unei pagini web. Ele permit o împartire a paginii în sectiuni si
o pozitionare precisa a textului sau imaginilor în interiorul paginii.Putem crea margini sau
borduri de diferite dimensiuni si culori. De asemenea, se poate încapsula continutul în celulele
tabelului pentru a permite alinierea textului si a limita lungimea liniilor.
Programare
Dupa ce am terminat etapa de machetare, trebuie sa transformam toate informatiile pe care

le-am acumulat într-o pagina web.Pentru acest lucru, trebuie sa avem instalat pe calculator
instrumentul cu care se poate vizualiza un site web, browserul. Dupa aceea, avem nevoie de mai
multe programe si utilitare. O pagina web simpla poate fi realizata folosind limbajul HTML.
Daca nu cunoastem acest limbaj, nu este nici o problema. Putem construi pagini web folosind
editoare HTML sau putem sa cautam situri unde ni se pun la dispozitie sabloane de pagini web.
Mai avem nevoie de un editor grafic, pentru a putea realiza si prelucra imaginile pe care dorim sa
le inseram în paginile web.
165

Browsere.
Browserul reprezinta instrumentul cu care se vizualizeaza paginile web. Daca putem vedea
aceasta pagina web, înseamna ca avem instalat pe calculator cel putin un browser. În prezent,
exista foarte multe browsere. Cele mai folosite ( aproape 90% din numarul de utilizatori ) sunt:
Internet Explorer —»
Opera —»
Netscape Navigator —»
Aceste browsere folosesc o interfata grafica care permite vizualizarea usoara si atractiva a
paginilor web. Fiecare din ele au mai multe variante.
Editoare HTML
Putem sa realizam un site web chiar daca nu stim HTML. Pentru aceasta avem nevoie de un
editor HTML. Acestea se împart în doua categorii:
1. Editoare de tipul WYSIWIG ( What You See Is What You Get ), sau în traducere: Ceea ce
vezi este ceea ce obtii.
2. Editoare în cod HTML .
Editoare WYSIWIG
Aceste editoare se pot folosi foarte usor chiar si de catre începatori. Desi au foarte multe
optiuni si butoane, realizarea unei pagini web simple este relativ usoara. Aceasta cu atît mai mult
cu cît avem la dispozitie sabloane ( templates ).Tot ce avem de facut este sa copiem textul pe
care-l avem deja pregatit într-un editor text ( MSWord ), sa adaugam cîteva imagini, legaturi si
pagina web este gata.Bineînteles ca se pot realiza si situri web mai complexe, dar pentru acest
lucru avem nevoie de o documentatie despre editorul respectiv sau sa studiem cu atentie meniul
Help.
Editoare in cod HTML
Daca stim limbajul HTML si dorim sa editam o pagina web în mod profesionist, putem sa
folosim aceste editoare. La fel ca si editoarele WYSIWIG, si acestea ne permit sa vizualizam cum
va arata pagina web pe care o realizam. În plus, au o gramada de alte facilitati care ne usureaza
munca de machetare si realizare a unei pagini web.Acest site a fost creat cu ajutorul urmatoarelor
programe:Macromedia Dreamweaver MX 2004 (html, php), Total Commander 6.0 (ftp),
HomeSite 5 (html, java script), TopStyle 3 (css), Adobe Photoshop 7.0.1 (grafica), Internet
Explorer 6.0.2600 (browser), Opera 7.5 (browser), Nestcape navigator 7 (browser, Microsoft
Office 2000 (pregatirea textelor).
166

Publicare
În aceasta etapa, sa presupunem ca am terminat realizarea efectiva a sitului web pe

calculatorul nostru. În continuare, va trebui sa ne gîndim la alegerea unui nume de domeniu
pentru situl respectiv. Acest nume trebuie sa fie sugestiv si sa simbolizeze afacerea noastra.
Dupa aceea va trebui sa alegem o gazda web. La fel ca si numele de domeniu, avem de ales între
obtinerea unei gazde web gratuite sau o gazduire ( web hosting ) contracost, în schimbul unor
facilitati suplimentare.Apoi urmeaza etapa de transfer efectiv al fisierelor ( prin FTP ) între
calculatorul nostru si gazda web pe care am ales-o. Daca am folosit un editor HTML ( Microsoft
Front Page sau Macromedia Dreamweaver, de exemplu ), avem posibilitatea sa folosim optiunile
de transfer de fisiere incluse în aceste programe.Dupa ce am realizat transferul fisierelor sunt
obligatorii operatiunile de verificare finala si validare HTML. Trebuie precizat ca verificarile
paginilor web vor trebui sa fie efectuate si ca etape intermediare, pe parcursul realizarii efective a
sitului web.În final, va trebui sa întretinem si sa actualizam situl. Daca dorim ca vizitatorii sa
revina si acesti pasi trebuie urmariti cu maxima atentie.
Nume de domeniu
Pentru ca situl nostru sa capete o identitate online, va trebui sa ne hotarîm asupra unui nume
de domeniu. Acest lucru înseamna ca netsurferii vor gasi situl respectiv daca vor introduce în
casuta browserului numele de domeniu pe care ni l-am ales. În functie de specificul sitului si de
bugetul alocat, putem opta pentru una din cele doua variante :nume de domeniu propriu
(contracost ), nume de domeniu furnizat de o firma ( gratuit ).
Nume de domeniu propriu
Are forma: www.numedomeniu.com Cînd alegem un nume de domeniu, acesta trebuie sa fie
scurt si sa aiba un înteles. El trebuie sa dea o idee clara despre situl sau afacerea online data. De
asemenea, trebuie sa fie usor de scris si de memorat. Nu trebuie sa contina caractere speciale ca
de exemplu : _ , - , # , sau ~ .Pentru a evita surprizele neplacute, este bine sa facem o lista cu 5
sau 10 nume de domeniu care ni se par acceptabile si apoi sa verificam daca mai sunt disponibile.
Pentru aceasta vizitam baza de date Internic'S Whois ( Network Solutions ). Aceasta este o
organizatie care centralizeaza procesul de înregistrare al numelor de domenii pe Internet si are
adresa web urmatoare: http://www.networksolutions/cgi-bin/whois/whoisDupa ce ne-am hotarît
asupra unui nume de domeniu disponibil, putem sa ne înregistram online în cîteva minute.
Nume de domeniu gratuit
Daca dorim sa realizam o pagina web personala sau dorim sa învatam mai multe despre
webdesign si/sau nu avem bani suficienti, putem sa obtinem foarte usor un nume de domeniu
gratuit. Exista multe situri ale unor firme care ne ofera nume de domenii gratuite. În general
aceste situri ofera si gazduire gratuita plus un cont de e-mail. Tot ce avem de facut este sa
accesam situl lor si sa completam un formular online. În cîteva minute vom avea la dispozitie un
nume de domeniu de forma:
http://www.nume_gazda_web.com/~numeledvs
167

Gazde web
Gazda web ( host web ) reprezinta de fapt un server sau o grupare de mai multe servere care
ne pun la dispozitie suficient spatiu pe harddisk pentru a transfera fisierele care constituie situl
nostru. În principiu, putem sa gazduim situl si pe propriul calculator, dar în acest caz avem nevoie
de o legatura la Internet 24 ore din 24 ore si o conectare foarte rapida de tipul T1 sau T3. Acest
lucru ne poate costa pîna la cîteva mii de dolari pe luna. De aceea, este bine sa optam pentru un
serviciu de gazduire web care ne poate asigura accesul neîntrerupt al vizitatorilor la site si
asistenta online.
Gazduire web gratuita sau platita?
Exista mai multe motive pentru care unele companii ofera gazduire web gratuita:construiesc
o întreaga comunitate si interesul lor este de a atrage cît mai mult public, îsi promoveaza
produsele si/sau serviciile lor, doresc sa afiseze banerul lor sau sa folosieasca domeniul lor în
URL-ul paginilor noastre
Gazduirea gratuita poate fi folosita temporar. De oarece, domeniul pe care l-am primit
reprezinta un subdirector al domeniului principal, nu putem sa obtinem o pozitie avansata într-o
lista furnizata de motoarele de cautare sau directoare. În plus, firmele respective ofera un spatiu
limitat care se poate dovedi insuficient odata cu cresterea volumului de informatii sau de imagini
folosite. E de recomandat sa începem cu un serviciu de gazduire gratuit pîna vom capata
experienta si vom cîstiga ceva bani din afacerea online. Dupa aceea nu este suficient numai sa
cumparam un domeniu propriu si va trebui sa folosim un serviciu de gazduire profesional.
Unul dintre cel mai bune servicii de gazduire profesional le acorda Adpixel.biz.
Transfer
Dupa ce am ales numele de domeniu si am stabilit care va fi gazda web, va trebui sa

transferam fisierele care alcatuiesc situl web. Aceste fisiere vor fi transferate de pe calculatorul
nostru, pe unul din serverele ( calculatoarele ) puse la dispozitie de compania care ne asigura
gazduirea web. Transferul fisierelor se face prin FTP ( File Transfer Protocol ).
Verificare si testare
Dupa ce am transferat prin FTP toate fisierele sitului nostru, trebuie sa ne asiguram înca o
data ca nu exista erori si totul functioneaza asa cum trebuie. De aceea, trebuie sa parcurgem
urmatoarele etape:
• navigam prin fiecare pagina si ne asiguram ca toate legaturile interne si externe,

butoanele de navigare sunt active. Pentru a realiza acest lucru putem sa folosim un
verificator de legaturi " link checker "
• verificam din punct de vedere gramatical si ortografic textul din fiecare pagina. Daca
textul este în limba engleza putem folosi verificatorul gramatical din MS Word, "
automated spell checker "
168

• încercam sa tiparim fiecare pagina web si apoi verificam modul de aranjare în pagina,
daca mai exista cuvinte scrise gresit, erori de punctuatie, etc.
• determinam timpii de încarcare pentru fiecare pagina web. În cazul în care acestia sunt
foarte mari, cautam sa reducem dimensiunile fisierelor grafice, multimedia, etc.
• corectam toate erorile off-line si apoi retransmitem prin FTP fisierele care au fost
modificate
• facem copii dupa toate fisierele si le salvam într-un director separat pe computer si pe
diskete
Întretinere si actualizare
Pentru ca situl pe care l-am creat sa aiba succes si sa atraga noi vizitatori, trebuie sa-l
întretinem si sa-l actualizam periodic. Pe baza statisticilor, s-a constatat ca o pagina web
neactualizata este interesanta o perioada medie de 60 de zile. De aceea, pentru a mentine interesul
vizitatorilor, un site web nu trebuie sa fie static. Daca nu oferim informatii noi sau resurse utile,
vizitatorii nu vor avea nici un motiv sa mai revina iar situl nostru îsi va pierde popularitatea.
Întretinerea si actualizarea unui site web se realizeaza din urmatoarele motive :
• pentru îmbunatatirea proiectarii si machetarii

• pentru actualizarea sau adaugarea unor informatii suplimentare
• pentru a raspunde comentariilor , cerintelor sau observatiilor vizitatorilor
• pentru a corecta erorile si problemele aparute în timpul proiectarii
Asadar si dupa ce vom începe promovarea sitului web, nu trebuie sa neglijam cele doua
activitati importante pentru obtinerea succesului online: intretinerea si actualizarea
Întretinere
Pentru a realiza o întretinere eficienta a sitului, putem sa întocmim un plan de întretinere,

etapizat în timp, care poate sa contina:
• frecventa de actualizare
• îmbunatatirile sau modificarile aduse
• informatii si resurse de actualitate
• comentariile sau recomandarile vizitatorilor
A cauta de a îmbunatati permanent cunostintele privind realizarea si promovarea siturilor

web. Deoarece plasamentul în motoarele de cautare se schimba permanent, continuînd sa
verificam periodic acest plasament. De asemenea, asigurîndu-ne ca ne-am înregistrat situl web în
toate directoarele importante.
Actualizare
Dupa ce situl a devenit operational, vom dori sa-l actualizam. Aceasta înseamna ca putem sa-
i îmbunatatim unele caracteristici si sa-i adaugam noi optiuni, ca de exemplu:
169

• forma de feedback pentru vizitatori - o carte de oaspeti ( guestbook )
• legaturi si resurse folositoare, sfaturi sau informatii recente
• lista de discutii gratuita ( discussion list )
• un numarator de pagina ( counter )
• un ziar electronic ( e-zine )
Analizînd cu atentie orice feedback primit de la vizitatori si raspunzîndu-le acestora cît mai
curînd posibil. Putem de asemenea sa adaugam o pagina cu noutati pe care s-o actualizam
periodic.
Promovarea sitului
Pentru ca situl sa poata fi vazut de cît mai multi vizitatori, trebuie sa începem o campanie de
promovare. Nici cel mai bine realizat site web nu valoreaza nimic, daca el nu este adus la
cunostinta publicului.Cream o baza de date care sa includa actiunile noastre de promovare. De
exemplu, pentru promovarea cu ajutorul motoarelor de cautare alcatuim un tabel care sa cuprinda
urmatoarele informatii: numele motorului de cautare /directorului , data înregistrarii, timpul
necesar pentru realizarea înregistrarii, cuvintele cheie folosite, codul care atesta ca sit-ul a fost
înregistrat .
Dupa ce am completat formularul online de înregistrare a sitului trebuie sa asteptam cîteva

zile sau cîteva saptamîni ( în functie de motorul de cautare ales ) pîna cînd va fi înregistrat.
Promovarea unui sit web este o actiune complexa si de durata. Ea se poate face folosind una sau
mai multe metode de promovare:motoare de cautare, directoare, marketing prin e-mail ( Liste
email " Opt-In ", ziare electronice, anunturi publicitare, liste de discutii ), newsgroup, schimb de
banere , schimb de legaturi, inele web, fisiere semnatura , autoresponder, pagini FFA, premii,
promovare offline.
Directoare cu situri web
Majoritatea oamenilor considera, în mod incorect, ca directoarele (cataloage) cu situri web si

motoarele de cautare reprezinta acelasi lucru. Desi ambele instrumente de cautare sunt folosite în
acelasi scop, între ele exista mai multe diferente.În timp ce motoarele de cautare folosesc roboti
automati pentru cautarea siturilor web, directoarele vor lista un sit numai daca acesta a fost trimis
în prealabil de catre webmaster. Directoarele cu situri web sunt în general create manual, existînd
mai multi redactori care analizeaza siturile transmise si apoi evalueaza si comenteaza continutul
lor. Deoarece aceste comentarii au dimensiuni limitate, de multe ori ele se rezuma la o scurta
redare a continutului. Directoarele sunt împartite în categorii si subcategorii, însiruite în ordine
alfabetica. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a parcurge diferite categorii si capitole, pîna
gaseste ceea ce-l intereseaza. În directoare, lista cu înregistrarea siturilor noi sau modificarile
aparute dureaza mai mult timp deoarece redactorii trebuie sa conceapa fiecare evaluare.
Marketing prin e-mail
În functie de mijloacele si metodele folosite pentru promovarea unui sit web, marketingul
prin e-mail se poate clasifica astfel:
170

1. nediferentiat ( bulk e-mail sau spam )
2. diferentiat
— 1. închirierea de liste cu adrese e-mail " Opt In "

— 2. editarea unui ziar electronic
— 3. reclame sau anunturi publicitare online
— 4. participarea la liste de discutii prin email
Promovarea prin email nediferentiata ( bulk email sau spam )
Este o practica des întîlnita, prin care se transmit multe mesaje online la o lista
larga de adrese email sau grupuri de discutii, fara ca persoanele respective sa solicite acest lucru.
Deoarece mesajele respective au fost trimise fara a se face nici o diferentiere, multi oameni sunt
deranjati de primirea unor mesaje care nu au nimic în comun cu preocuparile lor. Aceasta
practica, desi nu este ilegala, este foarte controversata.În plus, este în continuare foarte raspîndita
deoarece este mult mai ieftina decît mijloacele de promovare online traditionale.
Promovarea prin email diferentiata
Motivele pentru care promovarea prin email diferentiata este eficienta sunt urmatoarele:
— este usor sa adunam un mare numar de potentiali vizitatori

— este rapida - primele rezultatele se vad în decurs de cîteva ore sau zile
— este usor de testat
Promovarea prin email diferentiata se face prin metodele urmatoare:
— închirierea de liste cu adrese email " Opt In "

— editarea unui ziar electronic
— reclame sau anunturi publicitare online
— participarea la liste de discutii prin email
Editarea unui ziar electronic ( e-zine )
Nimic nu este mai important în initierea unei afaceri online decît dezvoltarea propriei
comunitati Internet. Site-uri ca Yahoo sau Excite valoreaza astazi miliarde de dolari deoarece
exista o mare comunitate de oameni care îi viziteaza în mod regulat. Si noi ne putem dezvolta o
astfel de comunitate online folosind o metoda ieftina si usor de realizat. Astfel, ne putem edita
propriul ziar electronic în care sa ne expunem opiniile, parerile sau sa publicam articole
interesante. În prezent, exista cîteva mii de ziare electronice, fiecare avînd un numar cuprins între
cîteva sute si cîteva sute de mii de cititori. Domeniile acoperite sunt foarte largi, de la cele de
interes general pîna la cele extrem de specializate. Este un instrument de marketing online care ne
asigura o publicitate gratuita si chiar realizarea unui profit prin vînzarea de spatiu pentru reclama.
De asemenea, ne permite sa contactam potentialii clienti de cîte ori dorim si sa dezvoltam o
171

relatie de încredere pe o durata lunga. Spre deosebire de ziarele traditionale, nu exista costuri cu
tiparirea sau expedierea. Deoarece costul de productie este zero, putem sa oferim subscrierea
gratuita, aceasta asigurandu-ne un mare numar de potentiali clienti.Realizarea unui ziar electronic
are mai multe avantaje :mareste credibilitatea si încrederea de care beneficiem, suntem
recunoscuti ca experti într-u domeniul de activitate, ne mentine în contact permanent cu
potentialii clienti, produsele sau serviciile pe care le oferim devin mai cunoscute, pe o piata tot
mai competitiva, putem sa facem schimb de reclame cu alti editori de ziare electronice
Reclame sau anunturi publicitare ( classified ads )
Fiecare dintre noi se afla sub un bombardament continuu al reclamelor comerciale, fie ca este
vorba de presa scrisa, radio, televiziune sau în ultimul timp Internet. Atunci cînd navigam pe
Internet sau citim un ziar electronic, se poate întîmpla sa ne atraga atentia o anumita reclama.
Liste de discutii prin email ( discussion list )
Listele de discutii reprezinta comunitati virtuale de persoane care schimba între ele mesaje,
pe baza unui subiect specific. Aceste comunitati online asigura, de fapt, o modalitate de
comunicare prin e-mail între utilizatorii de Internet, indiferent de zona geografica în care se afla
sau de nationalitatea lor. Listele de discutii sunt organizate pe baza unor idei, preferinte sau
interese comune tuturor utilizatorilor. Putem sa participam la un grup de discutii prin email si sa
primitem mesaje în acelasi mod cum primim un ziar electronic prin email. Diferenta este ca ni se
permite sa ne exprimam propriile opinii, de obicei prin intermediul unui moderator.De asemenea,
avem posibilitatea sa cerem ajutorul altor persoane sau dimpotriva putem sa oferim sfaturi sau
informatii persoanelor ce au solicitatt acest lucru. Deoarece se adreseaza unei audiente tinta
specifica, folosirea acestei metode de marketing electronic este foarte eficienta.
Grupuri de discutii ( Newsgroups )
Grupurile de discutii ( grupuri de stiri sau forumuri de discutii ) reprezinta largi sisteme de
comunicatii prin care persoane avînd diverse preocupari si pasiuni schimba informatii, discuta pe
baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite întrebari.
Schimbul de banere
În lumea virtuala, banerul reprezinta o suprafata grafica în care apar mini-reclame. Prin
continutul lor, ele fac trimitere la un alt site web. Banerele au ca unic scop atragerea atentiei
vizitatorilor astfel încît acestia sa efectueze un clic pe ele. Se pot folosi si banere animate, care s-
au dovedit mai eficiente decît cele statice. Acestea însa trebuiesc folosite cu prudenta deoarece
duc la cresterea timpului de încarcare a paginii web. Pe de alta parte, unele animatii nu sunt
totdeauna bine realizate si de aceea uneori nici nu reusesc sa atraga vizitatori.
Schimb de legaturi
O legatura reciproca înseamna plasarea unei legaturi catre un alt sit web într-una din paginile
noastre. În schimbul acesteia, webmasterul sitului respectiv va plasa o alta legatura catre situl
172

nostru. Daca un schimb de legaturi este bine realizat, atunci numarul de vizitatori catre situl
nostru va creste vizibil. În continuare sunt prezentate cîteva situri unde putem afla mai multe
despre schimbul de legaturi si eventual putem stabili legaturi reciproce cu situri similare.
http://www.sev.com.au/webzone/announce/networking.htm
http://www.igoldrush.com/missing/
http://iwr.com/free/reciprocal.htm
http://www.reciprocallink.com/
http://www.fraternet.com/zel/
Inel web
Inelul web ( webring ) reprezinta un concept interesant, similar cu schimbul de banere sau de
legaturi. Asa cum arata si denumirea, este de fapt o înlantuire de pagini web dedicate aceluiasi
subiect sau avînd o tema similara.
Un inel web functioneaza în felul urmator: Un server web central mentine o lista de situri cu
un anume subiect sau domeniu de interes. Mai simplu spus, o persoana se leaga la a doua
persoana într-un inel. A doua persoana se leaga la o a treia si asa mai departe pîna cînd se revine
din nou la prima persoana. Aceasta legatura se face printr-un cod special pe care fiecare membru
este obligat sa-l puna în pagina sa. Pe aceasta cale, teoretic, ar trebui ca fiecare webmaster din
circuit sa constate o crestere a traficului. Spre deosebire de schimbul de banere, în cazul inelelor
web nu va apare pe pagina noastra nici un baner al vreunui alt site, dar vor exista în schimb
legaturi atît catre pagina principala a inelului cît si catre alte pagini din acesta. De asemenea, este
obligatoriu sa punem însemnele inelului web de care apartinem la sfîrsitul paginii.
Fisierul semnatura (signature file )
Fisierul semnatura (signature file ) reprezinta un mijloc de promovare indirecta a unui sit web
sau a unei afaceri online. Desi este considerata o metoda pasiva, datorita modului cum sunt
transmise informatiile, este universal acceptata si poate fi folosita cu mult succes în toata
corespondenta electronica: email, newsgroup-uri, liste de discutii, etc.
Practic, fisierul semnatura reprezinta un text asezat la sfîrsitul mesajelor email sau celor
transmise la grupuri de discutii si contine informatii care permit identificarea si contactarea
rapida a persoanei care a transmis mesajul Este similar cu o carte de vizita atasata automat la
sfîrsitul fiecarui mesaj.
Autoresponder
Autoresponderul ( mailbot sau infobot ) nu reprezinta practic o metoda de promovare a unui

site web ci un mijloc eficient si necostisitor pentru realizarea acestui lucru. El este de fapt o
adresa e-mail speciala care este programata sa furnizeze instantaneu un raspuns e-mail
preformatat de fiecare data cînd trimitem un mesaj la adresa respectiva.
Cînd o persoana trimite un e-mail la adresa specificata, ea va primi în cîteva minute

documentul pe care noi l-am plasat anterior în autoresponder. În acelasi timp, vom primi un e-
173

mail de confirmare în care vor fi specificate: adresa solicitantului, data si ora la care a fost facuta
cererea , alte informatii introduse în mesajul persoanei respective.
Pagini cu legaturi gratuite - Free For All Link Pages ( FFA )
Asa cum arata si numele, în aceste pagini putem sa plasam o legatura gratuita catre situl
nostru. Aceste pagini sunt structurate pe categorii specifice ca de ex.: afaceri, educatie ,
calculatoare, etc. O data cu fiecare noua legatura adaugata, celelalte coboara cu o treapta.
Problema este ca cele mai multe situri care ofera legaturi FFA primesc zilnic mii sau poate chiar
zeci de mii de subscrieri. Din aceasta cauza legatura noastra va coborî în topul afisarilor chiar si
dupa cîteva ore de la trimitere. Pentru obtinerea de rezultate cît mai bune trebuie sa trimitem situl
nostru la cît mai multe pagini FFA si cît mai des posibil.Pentru a automatiza procesul de
subscriere la paginile FFA avem nevoie de un software care sa trimita legatura catre situl nostru
într-un mod prestabilit.
Cîteva situri unde putem gasi si alte informatii si pagini cu legaturi gratuite sunt urmatoarele :
http://www.virtualpromote.com/ffapenance/
http://www.ecki.com/links/
http://www.linkomatic.com/
http://engine.ffanet.com/totaltop.shtml
Premii
Obtinerea unuia sau mai multor premii online pentru un site web reprezinta o etapa
importanta în marketingul electronic. Teoretic, cea mai buna cale de a obtine un premiu o
constituie realizarea unui site web de exceptie.Dupa aceea va trebui sa trimitem adresa web a
sitului la acele firme specializate care vor studia machetarea, prezentarea grafica, meniul de
navigare, etc. Daca vor considera ca toate aceste elemente sunt de o buna calitate, vom primi
eventual un premiu. Exista pe Internet o multime de situri dedicate acestui subiect.
Mai multe detalii le gasim pe urmatoarele pagini web:
http://www.techsightings.com/
http://www.dailyhotsite.com/
http://www.dailywebsite.com/
http://www.goldenwebawards.com/
http://www.webbyawards.com/
http://www.marketme.com/awards/index1.shtml
http://www.surferschoiceawards.com
http://www.websiteawards.xe.net/index.htm.
Datorita cresterii numarului de afaceri care se stabilesc pe Internet este din ce în ce mai
dificil ca prezensa noastra sa se distinga online. De aceea, trebuie sa ne alegem un nume si un
logo clare, concise si care sa transmita instantaneu cine suntem si ce dorim sa facem. În acest
sens ne poate ajuta stabilirea unei fraze sau unui mesaj care sa identifice afacerea noastra online.
174

Promovarea off-line se poate face cu cheltuieli minime, înscriind adresa web a sitului nostru si
adresa de email pe urmatoarele materiale pe care le putem folosi în mod curent sau în scop
publicitar:corespondenta , facturi, fax-uri , scrisori, materialele promotionale, brosuri , pliante,
reclame tiparite, carti de vizita
Desi este mult mai costisitor, putem sa promovam offline afacerea noastra si prin cumpararea
de spatiu publicitar în ziarele si revistele locale si nationale sau la radio si televiziune.
Evaluarea eficacitatii economice a site-ului.
În compartimentul dat este aratata metoda de evaluare a eficientei economice a site-ului

corporativ care largeste amploarea operatiilor de afaceri ale întreprinderii prin intermediul
instrumentelor Internetului. Evaluarea economica a eficacientei utilizarii site-ului corporativ
poate fi determinata ca o relatie :
En
E=---------------
Ech
Cheltuielile totale în acest caz vor fi:
Ech= K+Cch
Unde:
K – investitiile capitale la proiectarea sistemului, la procurarea componentelor necesare si
realizarea proiectarii acesteia.
Cch – cheltuieli de exploatare.
En =profitil realizat din utilizarea site-ului
Sursele de economisire depind de functiile site-ului. Economisirea apare din contul utilizarii
comunicarilor electronice în locul celor traditionale (sunt reduse cheltuielile pentru produse
tiparite, convorbiri telefonice si faxuri, prezentarea informatiei ante- si post-vânzarea pentru
utilizatori; în cazul organizarii unui internet magazin dispare necesitate cheltuielilor privind
depozitarea si crearea unui spatiu comercial obisnuit, precum si prin utilizarea internetului dispar
cheltuielile legate de canalele traditionale de raspândire a marfii).
În afara de aceasta este necesar de luat în consideratie ca pe lânga minimizarea cheltuielilor
legate de prezenta firmei în internet prin intermediul site-ului web, aceasta poate aduce un profit
indirect în forma de:
— îmbunatatirea image-ului marcii comerciale a companiei

— avansarea marfii întreprinderii
175

— acapararea clientilor noi
— adaugarea unui nou canal de raspândire a marfii
— îmbunatatirea deservirii clientilor actual si potentiali.
Internetul elimină enorm din costul fiecărei tranzacţii comerciale

Sursa: Departamentul pentru comerţ al SUA, 1998 (Dezvoltarea economiei digitale)
Nr. Tranzacţie Cost tradiţional Cost Internet

crt.
1. Costul de Agent de turism cu sistem de rezervare 1.00 USD
procesare a unui prin computer-8.00USD
bilet de avion
2. Costuri bancare Filială-1.07 USD 0.01 USD
per tranzacţie Telefon-0.52 USD
Automat-0.27 USD
Sistem online proprietate-0.01 USD
3. Taxe de Agent tradiţional-400-700USD 200-350 USD
asigurări
4. Costuri per Formular scris Costul facturantului-0.6-1.0
factură Costul facturantului-1.65-2.70 USD USD
Costul pentru client-0.42 USD Costul pentru client-o USD
Costul pentru bancă- 0.15-20 USD Costul pentru bancă-0.05-0.1
USD
5.6. Probleme ale e-business-ului
Sistemul de relaţii cu clienţii

Problemă: fiecare telefon este o cerere. Fiecare contact este o posibilitate de a încheia o afacere.
Câţiva clienţi fideli pot genera un profit mai mare. Cum pot fi integrate departamentele-
marketing, vânzări, suport tehnic- pentru a stabili o relaţie perfectă cu clienţii?
Soluţia- În e-business, pentru administrarea întregului sistem de relaţii cu clienţii a fost creat un
software spwcializat- CRM (Customer Relationship Management)- care urmăreşte toate aspectele
relaţiei pe care o firmă le poate avea cu clienţii săi: interacţiunea cu aceştia, produsele cumpărate,
probleme care pot apărea la un moment dat. Într-o perioadă, de eceastă tehnologie beneficiau
doar companiile mari, ai căror clienţi aveau cerinţe complexe. Acum, datorită Internet-ului şi
firmele mici pot păstra o legătură strânsă cu clienţii.
Departamentul de marketing foloseşte soluţia CRM pentru promovarea încrucişată a
prosuselor şi serviciilor. Clientul completează un formular. Sistemul preia preferinţele clientului,
datel epersonale sau de corporaţie şi comanda.o soluţie CRM integrează toate punctele de contact
posibile cu clientul (site web, e-mail, colaborare, baza de date, fax sau telefon).
În momentul ăn care apare un produs nou sau se fac modificări la un produs deja existent,
departamentul tehnic trimite o notificare la departamentul vânzări şi la cel de marketing pentru ca
aceştia la rândul lor să poată lua legtura cu clienţii interesaţi de produsul respectiv. Astfel cele trei
departamente pot lucra împreună pentru a găsi clienţii ţintă pentru produsele care vor fi realizate
în viitor.
176

Pentru a crea un astfel de mediu, mesajele şi tabelele de date sunt trnsmise între managerii
departamentelor, pe baza unor reguli stabilite anterior în software de utilizatori. Pentru că relaţiile
dintre departamente diferă de la o companie la alta şi software-ul trebuie să fie diferit.
Din păcate timpul şi resursele necesare în implementarea unui sistem atât de complex
poate reduce câştigurile. Mulţi oameni de afaceri au înţeles că acest gen de sistem trebuie
implementat pas cu pas pentru a vedea care sunt componentele care satisfac cel mai bine cerinţele
clienţilor.
Asistenţă
Problemă: imaginaţi-vă un client care vizitează site-ul pentru rpima dată. Tocmai este pe
punctul de a cumpăra un produs sau de a alege unul dintre serviciile pe care le prestaţi, dar la un
moment dat îi este ceva neclar. Nu ştie cum să procedeze. Desigur, el poate trimite un e-mail sau
poate studia lista de răspunsuri pregătită de firmă, dar el doreşte o persoană în carne şi oase care
să-i raspundă acum! Dacă nu-i puteţi îndeplini această dorinţă s-ar să-l pierdeţi. Dacă vă gândiţi
la un telefon netaxabil vă asigurăm că nu aceasta este soluţia, pentru că unui client obişnuit nu-i
va conveni să se deconecteze de la Internet pentr a vă suna.
Soluţia: multe site-uri permit comunicarea on line în timp real. Facilităţile disponibile
merg de la chat până la expedierea de pagini. VoIP, navigare partajată, tehnologia call-back sau
toate acestea la un loc. În majotitatea cazurilor nu avem nevoie de un server anume care să
suporte toate aceste aplicaţii. Există o mulţime de firem care oferă aceste servicii de care puteţi
beneficia plătind o taxă lunară. Ele fac aproape totul, dumneavoastră nu trebuie decât să scrieţi
câteva cifre de cod.
Chat şi expediere de pagini- sunt specializate în marketing şi vânzări, pot fi contactate
de clienţi în timp real. Clienţii care doresc să primească un răspuns nu terbuie decât să dea un
click pe butonul de chat şi site-ul deschide o fereastră de dialog.clientul nu trebuie decât să scrie
întrebarea şi apoi poate naviga în continuarea în timp ce „gazda” îi răspunde la întrebare.
Departamentul de relaţii cu clienţii al companiei dumneavoastră, le poate espedia clienţilor
pagini. Dacă un client nu este lămurit nici după ce primeşte un răspuns dat de acest departament,
echipa de suport îi trimite efectiv toate paginile în relaţie cu subiectul sau se conectează în direct
cu interlocutorulo
VoIT- (voce pe Internet)- cu aplicaţiile de voce pe Internet, clienţii pot vorbi cu
departamentl de relaţii cu clienţii fără a avea nevoie de telefon. Ca şi browser-ele de chat şi
aplicaţiile de voce pot fi integrate în site-ul dumneavoastră doar prin scierea câtorva linii de
cod.când un client accesează butonul din site-ul dumneavostră, un mic client de voce se
instalează în browser-ul acestuia, prin intermediul acestuia, utilizatorii pot conversa cu echipa de
suport. Nu este o comunicare prea comodă din cauza tehnologie avansate.
Navigare partajată- permite operatorilor să deschidă ferestre de conversaţie în browser-
ele clienţilor, scriind aici răspunsurile la întrebările acestea. Când este accesat butonul call-back
se deschide o fereastră care îi permite clientului să ceară departamentului de relaţii cu clienţii să-i
telefoneze imediat sau să stabilească o oră la care să fie sunat.
e-Tailing
Problemă: crearea unui magazin virtual nu este mare lucru, dar punerea la punct a unui
magazin de succes este altceva. Prezentarea unor produse tentante, într-un sit atrăgător nu vă
garantează în nici un fel reuşita noii afaceri electronice, când vă hotărâţi să deschideţi un magazin
trebuie să ţineţi cont de o serie de factori, să luaţi în considerare toate serviciile pe care le puteţi
pune la dispoziţia clienţilor, de la condiţiile de plată, la perioada de garanţie şi returnarea
177

produselor. Pare destul de simplu, dar aveţi timpul şi mijlopacele necesare pentru a construi un
astfel de sistem?
Soluţia: există la ora actuală zeci de variante care îţi permit construirea propriului
magazin on line pe web, de la magazinele parte dintr-un mall, până la soluţii complexe, puternic
personalizate, care integrează prezentarea comercială a firmei, sistemul ERP, sistemul de
contabilitate etc.
Livrarea : dacă ai convins un client să cumpere ceva din magazinul tău nu înseamnă că ai
câştigat bătălia. Acum vine partea cea mai dificilă: trebuie să îi onorezi comanda. Reputaţia ta
depinde de modul încare livrezi produsele comandate. Tot pe Internet găseşti firma care îţi oferă
cel mai convenabil mod de a livra un produs.
Plata : orice tranzacţie care implică sistemul de plată cu cărţi de credit, implică şi
existenţa unui cont bancar pentru comercializare. În cazul în care clienţii nu doresc să plătească
cu cărţi de credit, pot alege o altă modalitate (cecuri on line sau plata prin serviciul telefonic).
Garanţia: în cazul multor produse comercializate, perioada de garanţie poate fi extinsă.
Această procedură nu creează probleme într-un magazin obişnuit, dar ce faci ai un magazin
virtual? Te abonezi la site-uri specializate (www.warrantynow.com) şi ai posibilitatea de a stabili
garanţia şi de a asigura suportul direct prin coşul de cumpărături.
Returnarea produselor: comerţul electronic creşte posibilitatea apariţiei unui număr
sporit de produse returnate. Mai puţin de jumătatea din acestea pot fi revândute, restul sunt
lichidate. Clienţii pot trimite la centrele regional, de unde o paret vor fi revândute. Pentru restul
se organizează licitaţii.
Organizaţii/reţele afiliate
Problemă: „eu l-am construit, dar ei nu-l vizitează” , fiind cunoscut faptul sa fiecare site
încearcă să atragă cât mai mulţi vizitatori. Comercianţii doresc să-şi facă site-ul mai atrăgător,
dar nu au resursele necesare să-şi înlocuiască permanent conţinutul site-ului, să fie cât mai
cunoscuţi.
Soluţie: trbuie să aderaţi la oreţea afiliată sau la organizaţie.în timp ce organizaţiile
conectează site-uri care au nevoie de conţinut şi site-uri care furnizează conţinut, reţelele afiliate
se adresează site-urilor care au nevoie de finanţare şi site-uri care doresc să-şi îmbunătăţească
vânzările şi să-şi mărească traficul.
Banii electronici
Problemă: plata este unul din punctele principale în orice afacere. Din păcate modul
tradiţional de taxare este deocamdată ineficient şi nerentabil. De obicei, se porneşte pe web cu
fişa electronică ce cuprinde situaţia financiară a clientului şi se tipăresc facturile, care se
expediază prin poştă. Între timp angajaţii firmei vor primi şi procesa toate plăţile şi vor ţine la zi
toate datele despre fiecare client în parte-totul însemnănând un cost ridicat şi timp consumat
inutil. În plus extrasul de cont este singurul instrument pe care îl au la îndemână companiile
pentru a interacţiona cu clienţii lor, fiind mult prea puţin pentru a personaliza ofertele şi a le
îndrepta cu precizie spre diversele categorii de clienţi.
Soluţie: se va putea optimiza aqcest proces prin plăţile electronice. Actuala tendinţă, este
comerţul banilor electronici, bine definit de standardul EBPP (electronic bill presentment and
payment). EBPP poate accepta tranzacţiile sigure cu cărţi de credit, ceea ce vă permite să onoraţi
facturile şi să colectaţi plăţile pe Internet. Va dispărea problema cecurilor pierdute prin e-mail.
Clienţii vor putea verifica on line comenzile şi vor putea să transfere fonduri instantaneu. Cu
178

EBPP, datorită suportului de colecţie a datelor, se pot furniza elemente de marketing construite
pe obişnuinţele de plată ale clienţilor.
Există şi companii specializate care oferă modalităţi de plată chiar prin intermediul lor.
Plătind o sumă către aceştia, celor care emit facturi le sunt executate toate serviciile de extrageri,
plăţi, confirmări.
Personalizare
Problemă: să conduci un site web este dificil deoarece audienţa este în principiu mult
mai vastă şi mai vastă, fiind şanse să nu ai acelaşi succes în încercarea de a oferi aceeaşi
experienţă fiecărui vizitator. Doi vizitatori pot avea nevoi şi gusturi diferite şi probabil au un
singur lucru în comun: dacă aspectul nu tentează, dacă produsele comercializate nu sunt
disponibile imediat sau dacă trebuie să petreacă mult timp căutându-le, vor trece în mare viteză
către alt site. Creând un site care să satisfacă o categorie de clienţi, îi pierzi pe ceilalţi. Un site
care combină pagini speciale pentru muzicieni şi programatori de ex. ar fi f confuz.
Soluţia: pentru a depăşi un asemenea obstacol este necesară existenţa unui motor de
personalizare şi poate a unei posibilităţi de analiză electronică. Acest soft te ajută să înţelegi cine
îţi vizitează site-ul şi ce tip de utilizator este el. Aceste informaţii pot fi date unui motor de
personalizare care va modificanaspectul site-ului din mers, astfel încât va fi capabil să prezinte un
conţinut specific, pe gustul fiecărui utilizator în parte.
Paşii parcurşi sunt:
1. clientul cere o pagină de web
2. serverul înaintează cererea clientului unuiinstrument de personalizare
3. instrumentul de personalizare crează un profil clientului, bazându-se pe analiza
activităţilor, istoria clientului pe site şi bazele de date on line
4. instrumentul de personalizare individualizează site-ul corespunzător profilului
clientului.
Gestiunea cunoştinţelor
Problema: în vâltoarea actuală a afacerilor, să cunoşti ceea ce ştii este vital pentru o bună
organizare, nu numai pentru a obţine performanţă, ci şi pentru a supraveţui. Din fericire , aproape
fiecare firmă deţine magazii mari de date şi o experienţă vastă. Această informaţie poate fi găsită
în baza de date, depozite de documente, cutii poştale, rapoarte de vânzări şi în mintea
personalului firmei. Dar accesarea acestor date şi aşezarea într-o formă utilizabilă nu este
întotdeauna uşoară.
Soluţia: gestiunea cunoştinţelor este unul din acei termeni efemeri ce pare să însemne
totul sau nimic. Pe parcursul ultimilor ani, gestiunea documentelor a fost identificată cu
inteligenţa afacerii, prelucrarea automată colaborativă, portalurile de corporaţie şi cu alte fraze
sforăitoare.
Uneltele de gestiune a cunoştinţelor permit angajaţilor să urmărească informaţia reunită
de la mai multe surse.( câte vânzări sunt în această lună? Ce au spus comunicatele de presă în
ultima lună? etc.) Portalul de corporaţie-este ca o poartă spre toate sursele de cunoştinţe ale
companiei. Pentru accesul la sursele tradiţionale de cunoştinţe ar trebui unelte suplimentare.
Livrarea informaţiei se face cu instrumente specifice.
179

Inteligenţa afacerii: constă din instrumente şi tehnologii ce generează rapoarte de
suprafaţă şi de detaliu, oferind şi posibilitatea de a pătrunde în miezul datelor. Identificarea
tendinţelor globale,mai ales a celor de vânzare, constituie principiul unificator.
Bazele de date solide precum şi structurile de date bine definite sunt esenţiale în orice
implementare a inteligenţei afacerii. Aceste structuri sau magazii de date sunt grupări cheie ale
bazelor de date care stocheză informaţie înrudită.
Companiile încep să investească în prpria inteligenţă a afacerii pentru a extinde serviciile
oferite clienţilor, prin servicii de informare on line.
Gestiune documentelor: documentele sunt stratificate pe două-trei niveluri, toate fiind
axate pe păstrarea integrităţii şi clasificării documentelor, aşa încât utilizatorul să poată găsi uşor
un document.
Un alt depozit de informaţie este e-mail-ul. Informaţiile conţinute în scrisori e-mail pot fi
catalogate, sortate şi arhivate în funcţie de criterii prestabilite, prin cuvinte din conţinutul
acestora.
Colaborare
Problema: planificarea unei colaborări directe şi eficiente între colegi este o treabă
dificilă.probabil cînd colaboratorii dumneavoastră sunt disponibili, sunteţi ocupat şi invers.
Telefoanele pot fi de ajutor, dar nu permit intercţiuni vizuale şi textuale. Dicuţiile prin e-mail
oferă interacţiune textuală, dar pot fi dezorganizate.
Soluţia: dumneavoastră şi colegii dumneavoastră puteţi interacţiona mai eficient, folosind
o aplicaţie în reţea, cunoscută ca groupware sau teamware. Internetul a facut din soft-ul de
colaborare o soluţie viabilă, chiar şi pentru firmele mici.
Achiziţii inteligente
Problema:procurarea ineficientă a materiilor prime şi componentelor de producţie,
precum şi costurile de reparare, întreţinere şi funcţionare, micşorează profitul oricărei firme. Iar
acum companiile care au adoptat noua economie, descoperă ceea ce toate celelate firem ştiu:
profitul contează. Cum vă puteţi spori eficienţa şi mări profitul?
Soluţia: vă puteţi mări profitul prin vânzări, dar produsele de slabă calitate şi cheltuieli
mari au o influenţă directă asupra profitului. Ca în multe domenii ale economiei Internetul oferă
cadrul necesar, prin site-uri specializate numite pieţe şi portaluri verticale, locuri în care oamenii
cu nevoi de afaceri similare pot comercializa şi discute în maniera B2B.
Integrarea aplicaţiilor
Problema: preluarea tuturor aplicaţiilor complexe moştenite şi adesea disparate şi

încercarea de a le reuni într-un e-business poate fi o adevărată provocare. Un sistem de
contabilizare sau unul ERP vă urmăreşte mersul activităţii şi inventarul, informaţia stocată în
bazele de date, iar un server web prezintă clienţilor stadiul afacerilor. Mai mult aceste sisteme
deseori trebuie să conlucreze cu cele ale partenerilor, pe alte reţele.
Soluţia: pătrundeţi în lumea integrării aplicaţiilor (EAI). EAI este strâns legat de miezul
conceptului de e-business. Un sistem EAI tipic va oferi o serie de servicii generice pentru
administrarea securităţii, a protocolului, maparea datelor şi alte funcţii. Aceste servicii definesc
funcţionarea şi fluxul datelor din aplicaţia dumneavoastră.
180

5.7. LEGISLATIE ROMANA RELEVANTA PENTRU COMERTUL ELECTRONIC
n Legea comertului electronic nr. 365/2002

nLibertatea furnizarii serviciilor societatii informationale – Art.4
nComunicari comerciale nesolicitate (SPAM) opt-in – Art.6
nContracte incheiate prin mijloace electronice (obligatia de informare a destinatarilor, incheierea
contractelor) – Cap. 3
nRaspunderea furnizorilor de servicii (simpla transmitere, stocarea temporara sau permanenta a
informatiei, instrumente de cautare a informatiilor) – Cap. 4

nIncurajeaza auto-reglementarea – Art 18 – Coduri de conduita
n Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic
nClarificari asupra aspectelor legate de comunicarile comerciale nesolicitate
nCaracterul informatiilor si activitatilor in domeniul serviciilor societatii informationale
Legea 51/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul
n
juridic al contractelor la distanţă

nInainte de incheierea contractelor consumatorul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara
despre identitatea furnizorului, principalele caracteristici ale bunurilor si serviciilor, pretul si

taxele, etc (Art.3)
nConfirmare in scris sau pe un alt suport de informatii durabil a informatiilor antecontractuale
(Art.4)
nDreptul de denuntare unilaterala – 10 zile lucratoare (Art.7)
nContractul trebuie sa fie executat in 30 de zile (Art. 11)
n Legea semnaturii electronice - 429 / 2001

n
nNorme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001
privind semnatura electronica
nRegimul juridic
nStabilirea conditiilor de furnizare a semnaturii electronice
nLegea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal

si libera circulatie a acestor date - 677 / 2001
nReguli generale si speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
nDrepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal Informarea
persoanei vizate
nConfidentialitatea si securitatea prelucrarilor
nSupravegherea si controlul prelucrarilor de date cu caracter personal
nRegulament nr. 4/2002 al BNR privind tranzactiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii

nDrepturile si obligatiile participantilor in cadrul tranzactiilor derulate prin intermediul
instrumentelor de plata electronica

nConditiile de desfasurare a tranzactiilor
nDrepturi si obligatii generale
nObligatiile si responsabilitatile emitentului si ale bancii acceptante
181

nObligatiile si raspunderea detinatorului
nObligatiile comerciantului
nObligatiile comerciantului acceptat
5.8. SEMNATURA ELECTRONICA
GHID DE UTILIZARE A SEMNĂTURII ELECTRONICE
Atunci când doriţi să trimiteţi un document (scrisoare, invitaţie, act oficial) şi doriţi ca
destinatarul să ştie că acel document vă aparţine, îl semnaţi. Dar ce se întâmplă dacă doriţi să
timiteţi un document în format electronic? Cum poate destinatarul să fie sigur că acel document
a fost trimis de dvs? În acest caz puteţi apela la semnătura electronică.
Semnătura electronică asociază documentul electronic persoanei care îl semnează. Semnătura

electronică extinsă are aceeaşi valoare în spaţiul virtual ca şi semnătura manuscrisă în lumea
reală.
1. Ce nu este semnătura electronică: nu este o semnătura scanată , nu este o iconiţă, nu este o

poză, nu este o hologramă, nu este un smart card
2. Ce este semnătura electronică?
Semnătura electronică = o succesiune de biţi - adică un set de date în formă electronică, care
sunt asociate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de
identificare.
Semnătura electronică extinsă = semnătura electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii:
- este legată în mod unic de semnatar
- asigură identificarea semnatarului
- este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar
- este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice
modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Doar semnătura electronică extinsă are valoare probantă în justiţie.
3. Cine poate să semneze electronic?
Orice persoană care, în baza unui contract încheiat cu un furnizor de servicii de certificare, deţine
o pereche funcţională cheie publică / cheie privată şi are o identitate probată printr-un certificat
digital emis de acel furnizor.
182

4. Perechea cheie publică / cheie privată
Ce este cheia privată?
Un cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware şi/sau software
specializat.
Ce este cheia publică?
Un cod digital, perechea cheii private necesară verificării semnăturii electronice.
Cheia privată reprezintă datele de creare a semnăturii electronice, iar cheia publică - datele de
verificare ale acesteia.
Cheia privată nu poate fi dedusă în nici un fel din cheia sa publică pereche.
5. Ce trebuie să facem pentru a ne semna electronic?
Pasul I
Persoana interesată să semneze electronic documente trebuie să se prezinte cu cartea de

identitate sau buletinul la un furnizor de servicii de certificare în domeniul semnăturii
electronice.
Furnizorul de servicii de certificare joacă rolul unui martor virtual care confirmă identitatea unei
persoane.
Pasul II
În urma plăţii unei sume stabilite de furnizor veţi intra în posesia un dispozitiv securizat, necesar
pentru a vă putea semna electronic, ca, spre exemplu, eToken sau smart card. Pentru a accesa
aceste dispozitive tastaţi un cod PIN, pe care puteţi să îl schimbaţi şi care e cunoscut doar de dvs.
Principiul a avea + a şti = a utiliza se traduce astfel:
am dispozitiv securizat + ştiu PIN = utilizez dispozitivul în vederea creării semnăturii electronice.
Pasul III
Conectaţi dispozitivul securizat fie la calculatorul furnizorului de servicii de certificare, fie la

calculatorul dvs. sau la orice alt calculator. Accesaţi site-ul furnizorului şi completaţi formularul
183

pentru obţinerea certificatului digital. Veţi primi prin e-mail un cod de identificare care va
permite eliberarea acestuia.
Pasul IV
De asemenea, veti primi un certificat digital care atestă dreptul dvs de a va semna electronic şi
care conţine:
• cheia dumneavoastra publică

• datele dvs personale
Certificatul digital emis este semnat electronic de către furnizorul de servicii de certificare, cu
cheia lui privată.
Certificatul digital leagă persoana de cheia publică.
Certificatul dvs. digital va fi disponibil pentru accesare pe site-ul furnizorului pentru care aţi
optat.
Durata valabilităţii unui certificat este de maximum 1 an de la data comunicării către client.
Certificatul digital reprezintă o colecţie de date în formă electronică ce atestă legatura dintre
datele de verificare a semnăturii electronice şi o persoană, confirmând identitatea acelei persoane.
Furnizor de servicii de certificare poate fi orice persoană, română sau străină, care eliberează
certificate sau care prestează alte servicii legate de semnătura electronică.
6. Mecanismul de creare a semnăturii electronice
eToken-ul, smart card-ul sau orice alt dispozitiv specializat conţine un microprocesor care
generează cele două chei: publică şi privată.
Cum se generează semnătura electronică?
1. Asupra documentului se aplica un algoritm şi se obţine amprenta documentului;
2. Amprenta documentului este o înşiruire de biţi;
3. Amprenta documentului intră în dispozitivul securizat;
4. Printr-un alt algoritm se aplică cheia privată peste amprenta documentului, rezultând
semnătura electronică.
Cheia privată rămâne în memoria eTokenului, nu părăseşte niciodată dispozitivul, aşadar poate să
fie utilizată doar de posesorul dispozitivului.
184

7. Cum verifică destinatarul semnătura dvs electronică?
Documentul pe care l-aţi semnat electronic va pleca via Internet spre destinatar, care are
posibilitatea să verifice dacă, într-adevăr, aţi semnat acel document.
Mecanismul de verificare a semnăturii electronice se bazează pe utilizarea cheii publice, a unui

algoritm de calcul şi a semnăturii electronice primite . Verificarea semnăturii este o operaţie
automata.
Spre deosebire de cheia privată care este cunoscută doar de semnatar, cheia publică poate să fie
aflată de toţi cei care primesc mesajele dvs. dacă accesează site-ul furnizorului de servicii de
certificare în domeniul semnăturii electronice.
Astfel, se pot consulta datele din certificatul digital de care dispuneţi, verificând identitatea
expeditorului. Să nu uităm că semnătura electronică se crează cu ajutorul cheii private şi se
verifică prin cheia publică.
8. Ce înseamnă non repudiere?
Ansamblul „persoană - cheie publică - cheie privată” garantează non repudierea, adică
semnatarul documentului nu poate să respingă faptul că acel document a fost semnat electronic
de el însuşi.
9. Ce puteţi semna?
· documente WORD
· documente PDF
· mailuri etc.
Furnizorii de servicii de certificare au obligaţia să vă informeze asupra modului de utilizare a

certificatului digital.
Mai multe informaţii puteţi afla accesând:
LEGE nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31
iulie 2001
HOTARARE DE GUVERN nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice
si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronică
Art. 54 din normele de aplicare ale Legii nr. 455 din 2001
În conformitate cu art. 40 din lege, certificatul calificat, eliberat de către un furnizor înregistrat
într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, este recunoscut ca fiind echivalent din
185

punct de vedere al efectelor juridice cu certificatul calificat eliberat de un furnizor de servicii de
certificare cu domiciliul sau cu sediul în România, în baza acordului european de asociere dintre
România, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre, pe de altă parte.
http://ars.mcti.ro/fsc_acreditati.htm - pagina Autorităţii de Reglementare şi Supraveghere a

Activităţii Furnizorilor de Servicii de Certificare, unde este disponibilă lista furnizorilor acreditaţi
de servicii de certificare în domeniul semnăturii electronice in Romania.
5.9. SECURITATEA INFORMATIEI
Necesitatea securizãrii informatiei
Securitatea informatiei reprezintã un lucru extrem de important pentru fiecare computer

conectat la Internet, sau aflat într-o retea de tip intranet, extranet si chiar o retea localã. Mai mult,
chiar si pentru un PC stand-alone securitatea informatiei poate fi o problemã serioasã, atunci când
acesta contine informatii personale, secrete, cu anumite grade de confidentialitate.
Securitatea informatiei protejeazã informatia de o paletã largã de pericole legate de
asigurarea continuã a activitãtilor, de minimizarea pagubelor si de maximizarea recuperãrii
investitiilor si a oportunitãtilor de afaceri.
Existã o serie de virusi de e-mail, cum ar fi celebrul virus Melissa, care încearcã sã "fure"
- din calculatorul de acasã sau de la birou - si sã trimitã la o destinatie prestabilitã documente
confidentiale.
Pericolul sabotajului prin calculator bazat pe virusi, care pot face distrugeri extraordinare,
este astãzi bine cunoscut si de necontestat. Ca sã nu mai vorbim de virusi care pot prelua
controlul complet asupra unui calculator dintr-o retea, precum periculosul cal troian "Back
Orifice".
În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct, furtul de informatii prin
intermediul calculatorului s-a extins foarte mult, mai ales în unele tãri care detin tehnologii
avansate. El reprezintã un domeniu extrem de delicat, iar pentru protectia si securitatea datelor se
fac eforturi uriase. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe
calculator. Numai pentru SUA unele statistici indicã sume, cheltuite anual în acest scop, situate
între 4 si 6 miliarde de dolari.
Cele enumerate mai sus ar putea însemna doar o micã parte din numeroasele motive pentru
care este necesar sã se acorde o atentie deosebitã securitãtii informatiei din calculatoare.
S-ar putea spune cã majoritatea utilizatorilor din cele mai mari si mai importante institutii
din lume se aflã sub acoperirea unor firewall-uri de companie sau personale si cã, în cazul lor,
securitatea este complet asiguratã. În realitate însã, lucrurile nu stau chiar asa. Si dovezi în acest
sens existã, desigur. Aproape zilnic apar pe Internet stiri despre spargerea unor site-uri de Web
importante, despre furturi de informatii din diverse retele dintre cele mai bine puse la punct. Iar
dacã mai punem la socotealã si faptul cã, multi dintre cei pãgubiti refuzã sã-si facã publice
accidentele de aceastã naturã, chiar si din simplul motiv de a nu risca pierderea credibilitãtii sau a
186

prestantei, atunci, desigur, putem considera cã statisticile nu ne oferã dimensiunea realã a
fenomenului, iar acesta este cu mult mai îngrijorãtor.
În contextul afacerilor informatia si procesele pe care se sprijinã sistemele si retelele

informatice sunt subiecte deosebit de importante. Cele trei caracteristici de bazã ale informatiei,
anume confidentialitatea, integritatea si disponibilitatea, sunt esentiale pentru mentinerea
competitivitãtii, profitabilitãtii, legalitãtii si imaginii comerciale ale unei organizatii.
Din ce în ce mai mult, organizatiile, sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu
amenintarea securitãtii informatiilor provocate de un larg spectru de surse, incluzând frauda,
spionajul, sabotajul, vandalismul, incendiile si inundatiile. O sursã comunã de pericol este
reprezentatã de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile.
Aceste mijloace devin din ce în ce mai agresive si mai sofisticate.
Unii oameni de afaceri si profesionisti au ajuns la concluzia cã un hacker suficient de
competent poate pãtrunde în aproape orice sistem de calcul, inclusiv în cele care au fost protejate
prin metode bazate pe parole si criptarea datelor.
Altii, mai sceptici, sustin cã, chiar si atunci când un sistem este bine protejat împotriva
atacurilor din exterior, rãmâne întotdeauna alternativa trãdãrii din interior. Multe date secrete,
cum ar fi listele de clienti, salariile angajatilor, investitii si bugete, referate confidentiale s.a., pot
fi copiate pur si simplu pe o dischetã, iar aceasta poate fi scoasã de la locul de muncã deseori
chiar fãrã sã se sesizeze ceva.
Calculatoarele de tip mainframe rezolvã problema furtului prin aceastã sursã pãstrând
calculatorul si suporturile mari de stocare a datelor încuiate. În cazul mainframe-urilor, singura
cale de a putea folosi datele este cea oferitã de terminalele aflate la distantã, si care sunt dotate cu
un ecran, o tastaturã, dar nu si cu unitãti de disc. Din cauza acestei sigurante suplimentare oferite
de sistemele de tip mainframe, unii experti sustin cã retelele locale de calculatoare personale ar
trebui configurate la fel, uitând cã centralizarea excesivã a mainframe-urilor a fost unul din
principalele motive pentru care s-au dezvoltat calculatoarele personale. Orice conectare obisnuitã
la Internet nu este întotdeauna lipsitã de riscuri. Conexiunea propriu zisã, absolut inocentã la
prima vedere, ar putea fi însotitã prin partaj fraudulos de cãtre un parazit sau un program spion,
care are un rol foarte bine definit: de a fura o parte din informatiile manipulate, desigur, parte din
ele cu caracter strict confidential pentru proprietar. Sunt atât de mari pericolele care ne pasc? Cu
sigurantã cã existã si o mare dozã de neîncredere în aprecierile de naturã pesimistã a unora, si de
multe ori, cu sau fãrã voie, se exagereazã. În lumea specialistilor IT se obisnuieste sã se spunã
cã un PC este complet protejat de un produs firewall si de un program antivirus.
Tranzitia cãtre o societate informationalã implicã nevoia de informatii credibile, iar

progresul tehnologic are implicatii de ordin exponential asupra evolutiei. Din acest punct de
vedere necesitatea securizãrii informatiei pãstrate si procesate prin intermediul calculatoarelor
decurge pur si simplu din necesitatea de conectare si de comunicare, iar globalizarea si Internetul
au schimbat complet fata lumii la confluenta dintre mileniului.
187

Securitatea informatiei
Informatia este un produs care, ca si alte importante produse rezultate din activitatea umanã,
are valoare pentru o organizatie si în consecintã, este necesar sã fie protejatã corespunzãtor.
Informatia poate exista în mai multe forme: poate fi scrisã sau tipãritã pe hârtie, memoratã
electronic, transmisã prin postã sau utilizând mijloace electronice, ilustratã pe filme sau vorbitã
într-o conversatie. Indiferent de formele sub care existã, indiferent de mijloacele prin care este
stocatã sau partajatã, informatia trebuie totdeauna strict protejatã.
În ceea ce ne priveste vom preciza cã, desi conceptul de securitate a informatiei este cu mult
mai larg, referintele din acest manual cuprind doar aspecte legate strict de informatia pãstratã si
procesatã prin intermediul caculatorului.
Din punct de vedere al pãstrãrii si securitãtii informatia este caracterizatã de:
- confidentialitate: caracteristicã a informatiei care asigurã accesibilitatea numai pentru
cei autorizati sã aibã acces la ea,
- integritatea: reprezintã garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor
de prelucrare a acesteia,
- disponibilitatea: reprezintã asigurarea cã numai utilizatorii autorizati au acces la
informatii si la produsele aferente oricând existã o solicitare în acest sens.
Fiecare organizatie în parte îsi poate implementa propriul sãu sistem de asigurare a
securitãtii informatiei. Un management al securitãtii informatiei se realizeazã prin implementarea
unui set corespunzãtor de actiuni care cuprinde politici, practici, instrumente si proceduri,
structuri organizationale, precum si functii software. Toate actiunile trebuie prevãzute, definite si
aplicate pentru a asigura cã sunt întrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei.
Din punct de vedere al gradului de confidentialitate pe care îl asigurã informatia comportã
mai multe nivele de secret:
- informatii nesecrete
- informatii secrete:
- secret de serviciu,
- secret
- strict secret,
- strict secret de importantã deosebitã.
Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de
securitate:
1. Securitatea fizicã
2. Securitatea personalului - need to know
3. Securitatea administrativã
4. Securitatea IT (INFOSEC)
5. Securitatea comunicatiilor (COMSEC)
6. Securitatea criptograficã
7. Securitatea emisiilor EM (TEMPEST)
Pentru a întelege mai bine care sunt mecanismele de asigurare a unei bune securitãti a
informatiei este necesar sã clarificãm care sunt tipurile de amenintãri asupra celor trei
caracteristici esentiale ale informatiei.
Iatã principalele tipuri de amenintãri, întâlnite în mod uzual în retele Internet si Intranet:
1. Tipuri de atacuri:
188

a) intruziune (utilizator legitim, identificare falsã)
b) blocarea serviciilor (denial-of-service)
c) furtul de informatii.
2. Scopul atacului:
a) amuzament
b) palmares
c) vandalism
d) spionaj
e) stupiditate si accidente
3. Se asigurã protectie pentru:
a) date si informatii
- confidentialitatea,
- integritatea,
- disponibilitatea.
b) resurse calculator
c) reputatie.
Mãsuri si contramãsuri de protectie:

Modele de securitate:
1. Fãrã protectie specialã (securitate minimã asiguratã de furnizorul de echipamente sau
programe)
1. Securitate prin obscuritate
1. Securitate la nivel de host pentru retele mici - se asigurã prin autentificare si limitare
a accesului
1. Securitate la nivel de retea pentru retele mari - se asigurã prin sisteme Firewall
Servicii de autentificare si limitare a accesului:

1. Tipuri de acces la servicii:
- "anonim" (fãrã autentificare)
- "nonanonim" (cu autentificare)
2. Mecanisme de autentificare:
- printr-o caracteristicã fizicã personalã
. scanare digitatie
. scanare retinã
. scanare vocalã
- prin cunostinte individuale
. parolã
. chestionar
- printr-un obiect personal
. smart card
3. Servere de autentificare - asigurare comunicatie securizatã între client si server.
Firewall - o componentã sau un set de componenete care restrictioneazã accesul între o

retea protejatã si Internet sau alte seturi de retele.
Tehnici folosite:
a) Filtrare de pachete - dirijeazã pachetele între host-urile interne si externe în mod
selectiv. Filtrarea permite sau blocheazã diferitele tipuri de pachete în functie de "politica" de
189

securitate stabilitã (screening router), astfel:
- blocarea tuturor conexiunilor de la sisteme din afara retelei interne, cu exceptia
conexiunilor de intrare SMTP (se asigurã numai receptia e-mail)
- blocarea tuturor conexiunilor de la sisteme precizate
- permiterea serviciilor e-mail si FTP si blocarea serviciilor considerate
periculoase (acces terminal, si altele)
b) Serviciul "proxy" - este un program care dialogheazã cu servere externe din partea
clientilor din reteaua internã. "Proxy client" discutã cu serverul proxy, care translateazã (releu)
solicitãrile acceptate cãtre serverele reale si apoi translateazã cãtre clienti. Sunt cunoscute si sub
numele de "gateway la nivel aplicatie". Serverul proxy gestioneazã comunicatia între utilizatori si
serviciile Internet conform unei scheme de securitate.
Mesagerie securizatã:
a) Confidentialitatea mesageriei electronice
b) Sisteme de e-mail sigur (pe bazã de criptografie)
. PGP - Pretty Good Privacy - este un pachet complet de securitate a e-mail-ului
care furnizeazã o confidentialitate destul de bunã, autentificare, semnãturã digitalã si compresie.
Este distribuit gratis prin Internet, sisteme de informare în retea si retele comerciale. Este
disponibil pentru platformele MS-DOS, Windows, UNIX, MacIntosh. Utilizeazã algoritmi de
criptare existenti (RSA, IDEA, MD5)
. PEM - Privacy Enhanced Mail - este un pachet de postã cu confidentialitate
sporitã, standard oficial Internet (RFC 1421 - RFC 1424). Administrarea cheilor este mult mai
structuratã decât în PGP. Cheile sunt certificate de o "autoritate de certificare" (numele
utilizatorului, cheia publicã si data de expirare).
Securitate Web (browsere, servere si comunicatii Web)

a) Browsere
. atacuri facilitate de erorile în implementarea browserelor
. utilizarea rãuvoitoare a facilitãtilor oferite de browsere
b) Securitatea serverelor Web
. atacuri comune
. securizarea codurilor active
c) Pericolul scripurilor CGI
. oferã utilizatorilor posibilitatea de a determina serverul sã execute
operatii
. securizarea scripturilor CGI:
. testarea cuprinzãtoare a fiecãrui script nou
. tratarea complexã a datelor introduse
. interzicere metacaractere tip shell Unix, care pot forta sistemul sã
execute actiuni neintentionate si potential devastatoare
. testare script cu o diversitate de browsere
. interzicere asamblãri nume de fisiere pe baza celor introduse de
utilizator
d) Transmiterea de mesaje si fisiere în sigurantã
. SSL - Secure Cocket Layer - un produs dezvoltat de Netscape
Communications care furnizeazã criptare cu cheie publicã pentru TCP/IP (HTTP, telnet,
ftp) între douã calculatoare host
190

. S-HTTP - Secure HTTP - un protocol dezvoltat de asociatia
CommerceNet care opereazã la nivelul protocolului HTTP, solicitând expeditorului si
destinatarului sã negocieze si sã foloseascã o cheie sigurã.
Aspecte privind protectia informatiei
Calculatoarele personale prezintã vulnerabilitãti pentru cã în general nu existã protectie

hardware a memoriei interne si externe: un program executabil poate avea acces oriunde în
memoria internã sau pe hard-disk.
În orice sistem de calcul, protectia presupune asigurarea programelor si datelor împotriva
urmãtoarelor actiuni:
1. pierderi accidentale, cauzate de cãderile de tensiune, defectarea unitãtilor de hard
disk-uri
2. accesare neautorizatã a datelor si programelor, prin actiuni de parolare si criptare a
informatiilor, oprind si copierea neautorizatã
3. fraudã pe calculator (sustragerea sau alterarea de date, furturi de servicii)
4. virusarea software-ului.
Pentru o protectie eficientã este necesar sã fie cunoscute si sã se asigure urmãtoarele

elemente:
1. identificarea accesului prin reguli si relatii între utilizatori si resurse
2. evidenta accesului, pentru urmãrirea utilizãrii resurselor sistemului, precum si pentru
posibilitatea refacerii unor date în caz de distrugere
3. integritatea si confidentialitatea datelor
4. functionalitatea programelor.
Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt:

1. mãsuri organizatorice, contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la
selectia profesionalã a personalului, organizarea unui sistem de control a accesului, organizarea
pãstrãrii si utilizãrii suporturilor de informatii
2. mãsuri juridice, care cuprind documente normative care controleazã si reglementeazã
procesul prelucrãrii si folosirii informatiei
3. mijloace informatice, constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a
informatiei.
Cele mai cunoscute si utilizate modele de asigurare a protectiei (autorizare a accesului) sunt:
a) Modelul Hoffman
Modelul constã dintr-un set de reguli care considerã 4 tipuri de obiecte protejate:
utilizatori, programe, terminale si fisiere, fiecare cu 4 caracteristici de securitate:
- autoritatea (nesecret, confidential, secret, strict secret)
- categoria (compartimente specifice de grupare a datelor (acces limitat, acces cu
aprobare)
- dreptul (grupã de utilizatori care au acces la un obiect dat)
- regimul (multimea modurilor de acces la un obiect dat: citire, actualizare,
executie program)
191

b) Modelul Kent
Modelul are 5 dimensiuni: împuterniciri, utilizatori, operatii, resurse, stãri. El contine
un proces de organizare a accesului bine definit, printr-un algoritm. Accesul la date este
considerat ca o serie de cereri ale utilizatorilor pentru operatiile la resurse, într-un moment în care
sistemul se aflã într-o stare anumitã.
Terminologie
Identificarea reprezintã recunoasterea unui nume, numãr sau cod afectat unei persoane,
proces sau echipament.
Autentificarea reprezintã verificarea dacã persoana, procesul sau echipamentul reprezintã
ceea ce pretinde a fi, având un anumit drept de acces la o resursã protejatã. Aceasta se executã
verificând informatiile furnizate de utilizator prin compararea cu informatiile de identificare si
autentificare continute de sistem. Aceste informatii, din cauza cerintelor de sigurantã, trebuie
reverificate periodic prin autentificarea persoanelor implicate. Pentru procedura de autentificare
se folosesc parole sau alte tipuri de informatii (cont, nume, cuvinte). Dacã utilizatorul furnizeazã
corect aceste informatii, sistemul de calcul acceptã în continuare dialogul.
Autentificãrile se pot face:
1. prin parolã, un sir de caractere tastate de utilizator care va fi validat de calculator.
2. prin chestionar, o serie de întrebãri standard si rãspunsurile aferente.
3. prin proceduri, se executã o anumitã procedurã de calcul, implementatã pe calculator
pe baza unui anumit algoritm. Metodã mai sigurã, dar mai costisitoare ca timp si resurse de calcul
consumate.
4. prin metode criptografice, schimbarea unei valori unice bazatã pe o cheie
prestabilitã.
Autorizarea accesului reprezintã permisiunea de executie a unor anumite operatiuni asupra
unor resurse ale calculatorului (fisiere, baze de date, înregistrãri, programe etc.).
Vulnerabilitatea reprezintã caracteristica hardware-ului sau software-ului de a permite
utilizatorilor neautorizati sã obtinã accesul sau sã-si mãreascã nivelul de acces.
Scara vulnerabilitãtilor, functie de gradul descrescãtor de periculozitate pentru sistemul
victimã, este datã de:
1. gradul A: un potential pericol pentru întregul sistem, permitând utilizatorilor de la
distantã rãu intentionati acces neconditionat. Cele mai periculoase provenind din administrarea
sau configurarea eronatã a sistemului. Una din surse este generatã de fisierele de configurare
livrate o datã cu software-ul Web. Aceste fisiere contin avertismente referitoare la scripturile
model livrate, care pot oferi unui intrus din afara retelei posibilitatea de a citi anumite fisiere sau
chiar accesul la nivel de cont.
2. gradul B: permit utilizatorilor locali sã-si mãreascã nivelul de privilegii, putând
obtine controlul asupra sistemului. Permit accesul neautorizat, fiind cauzate de o
disfunctionalitate a programului de trimitere postã electronicã send-mail, care permite evitarea
testãrii identitãtii utilizatorului local si astfel acesta poate obtine o formã de acces ca root.
3. gradul C: permit oricãrui utilizator, din interior sau exterior, sã întrerupã, sã
degradeze sau sã obstructioneze functionarea sistemului. Acestea sunt numai la nivelul functiilor
de retea ale sistemului si pot fi corectate de autorii software-ului sau prin programe de corectie
(patch-uri) de la producãtorul de soft. Aceste vulnerabilitãti conduc la refuzul serviciului (DoS-
Denial of Service), prin atacuri care sunt constituite din trimiteri de volume mari de cereri de
conexiune cãtre un server care se va supraaglomera, va fi în situatia de a rãspunde lent, în
imposibilitatea de a rãspunde la cereri.
192

Atacuri
Spãrgãtoarele de parole sunt programe care pot decripta parole sau care pot dezactiva
protectia prin parole. Se folosesc programe de simulare care încearcã sã gãseascã o
corespondentã (potrivire) între variantele de parole cifrate si textul cifrat original. Aceste
programe folosesc calculatorul pentru încercarea cuvânt cu cuvânt la viteze de calcul mari, pentru
ca în final sã se ajungã la cuvântul sau cuvintele corespunzãtoare.
Interceptoarele (sniffers) sunt dispozitive software sau hardware care captureazã
informatiile transportate printr-o retea indiferent de protocolul de comunicatie. Vor sã
configureze interfata de retea (placa de retea) în modul neselectiv si prin aceasta sã poatã sã
captureze traficul de retea.
Scanerele sunt un program care detecteazã punctele slabe în securitatea unui sistem local sau
la distantã. Detectarea vulnerabilitãtilor de securitate pe orice server. Atacã porturile TCP/IP si
înregistreazã rãspunsul de la tintã, putând obtine informatii despre aceasta. Atribute: gãseste un
server sau o retea, aflã serviciile care ruleazã pe server
Legislatia privind securitatea informatiei
România nu beneficiazã la aceastã orã decât de o singurã lege, si anume, Legea nr.8/1996 cu
privire la protectia drepturilor de autor si conexe, cunoscutã si sub numele de legea copyrightului.
Aceasta vizeazã aspecte privind pirateria software, dar pânã la aceastã orã nu se cunosc mai mult
decât câteva cazuri în care legea a fost aplicatã, desi tara noastrã detine un loc de frunte la nivel
mondial în acest domeniu al infractionalitãtii.
De curând autoritãtile guvernamentale din România au elaborat douã proiecte de lege
privind semnãtura digitalã si comertul electronic. Inspirate din directivele Uniunii Europene,
aceste legi ar putea sã la o "economie mai competitivã si mai eficientã", asa cum declarã o
persoanã autorizatã din guvern. Se prea poate sã fie asa si aceste legi sunt asteptate de multã
vreme dar... unde sunt legile împotriva infractionalitãtii pe calculator? Cele câteva care existã sau
sunt pe cale sã aparã sunt "originale", continând chiar si unele ambiguitãti si neputând fi aplicate
cu eficientã, iar "inspiratia" lor de naturã europeanã aproape cã nu se vede.
Sfaturi privind securitatea informatiei
Sfaturi pentru alegerea parolei

Cei care comit fraude informatice stiu bine cã, cei mai multi îsi aleg parolele pe baza unor
date strict legate de persoana lor, precum: data de nastere, poreclele, numele celor apropiati sau
cuvinte usor de memorat ca parolã. De multe ori acest mecanism de protectie prin parolã nici nu
este folosit.
Nu insistãm aici asupra necesitãtii utilizãrii parolei. Considerãm cã aceastã necesitate a fost
deja bine înteleasã. Însã câteva sfaturi pentru alegerea unei parole considerãm cã n-ar strica.
Asadar, iatã-le:
- Alegeti o parolã la întâmplare, astfel încât nimeni sã nu poatã sã facã vreo legãturã
între persoana dvs. si cuvântul ales.
- Deschideti la întâmplare o carte opriti-vã asupra unui cuvânt care vi se pare cel mai
potrivit ca fiind nelegat de persoana dvs. Este indicat ca acestui cuvânt sã-i adãugati, acolo unde
credeti cã-i mai usor de retinut, un caracter special
- Este de preferat sã retineti parola, sã nu o notati nicãieri unde ar putea avea acces si
193

altcineva.
- Dacã totusi considerati cã parola este un cuvânt greu de retinut si existã posibilitatea
de a-l uita, este indicat sã îl notati undeva, într-un loc în care sã nu ajungã cineva cu usurintã.
- Dacã scrieti parola pe ceva, o idee bunã ar fi aceea sã o scrieti într-un mod ciudat,
care sã nu sugere cã este vorba de o parolã
- Un sfat mult mai bun ar fi sã inventati un sistem propriu pe care sã-l puteti folosi cu
usurintã pentru a schimba des parola, fãrã sã existe riscul de a o uita. De exemplu, din
"LeonardoDaVinci" folositi la fiecare trei zile câte cinci litere consecutive, într-o ordine pe care
o stiti numai dvs., eventual adãugându-i si un alt caracter special (cifrã, semn de punctuatie
etc.).
Nu uitati: Criptarea este singura care asigurã confidentialitatea.
Sfaturi pentru verificarea securitãtii

1. La adresa www.microsoft.com puteti gãsi în mod regulat pentru cele mai noi update-
uri de securitate
2. Nu folositi componenta de "File and Print Sharing" de la Microsoft Networks. Cel
mai bine ar fi sã o stergeti.
3. Este indicat sã utilizati cele mai bune si actualizate programe de antivirusi pentru a
bloca programele de tip "cal troian".
4. Considerati fisierele atasate la mesajele de e-mail ca fiind nesigure si tratati-le ca
atare.
5. Instalati programe firewall personale. Cele mai indicate în acest moment sunt:
a) BlackICE Defender pentru utilizatori care nu doresc sã devinã experti în
securitate
b) ZoneAlarm pentru cei care vor sã stie toate detaliile despre conexiunea lor de
Internet.
6. O sigurantã maximã, pentru cazul în care aveti o conexiune permanentã la Internet,
este oferitã pur si simplu prin oprirea calculatorului atunci când nu mai aveti treabã cu el.
Cãi de apãrare împotriva atacurilor

Asa cum era de asteptat, marea diversitate a cãilor posibile de atac a impus dezvoltarea unei
diversitãti de cãi de apãrare. Cele mai importante si cunoscute cãi de apãrare împotriva atacurilor
sunt:
1. CLI-Calling Line Identification - permite deschiderea conexiunii prin ISDN pe baza
numãrului apelantului.
2. ISDN Call-back - la sosirea unui apel pe ISDN se respinge conexiunea, fãrã
deschiderea canalului de comunicatie (rezultând reducerea costurilor) si sunarea la numãrul ISDN
al apelantului.
3. PPP Call-back - la sosirea unui apel pe ISDN sau dial-up, se deschide conexiunea, se
autentificã prin PPP utilizatorul, dupã care se închide canalul de comunicatie si se sunã înapoi
apelantul.
4. PAP - Password Authentication Protocol - este un protocol de identificare prin
combinatia utilizator/parolã.
5. CHAP - Challenge Handshake Authentication Protocol - este similar cu protocolul
PAP, însã trimiterea informatiilor de autentificare se face criptat.
6. RADIUS - permite validarea utilizatorilor sau sesiunilor de comunicatie, utilizând o
194

bazã de date cu reguli bine stabilite (standardizat).
7. Firewall - este o solutie de protectie împotriva accesului neautorizat în retele
conectate permanent la Internet.
8. Secure Shell Remote Management - permite obtinerea unei sesiuni criptate pentru
administrarea sistemelor de la distantã.
9. VPN criptate - se utilizeazã Internetul ca suport de transport pentru transferul de
date, sesiunile de comunicatie fiind autentificate, criptate. Se asigurã integritatea informatiilor
transferate (DES, 3DES, Ipsec, ISAKMP/IKE).
Utilizarea Firewall
Asa cum am mai precizat, un firewall este o componentã sau un set de componente care
restrictioneazã accesul între o retea protejatã si Internet sau alte seturi de retele.
Trebuie sã stim cã un firewall nu este o solutie pentru toate problemele de securitate. Totusi,
el reprezintã o "primã linie" de apãrare împotriva atacurilor iar utilizarea ei trebuie tratatã cu
seriozitate. O aplicare superficialã a unui firewall poate fi mai degrabã dãunãtoare decât
folositoare. De aceea, cunoasterea pânã la cele mai mici detalii chiar a acestui instrument este
foarte importantã.
Un sistem firewall reprezintã o combinatie de solutii hardware si software destinatã
conectãrii în sigurantã la retele partajate de date, precum Internetul. El permite sau blocheazã,
dupã caz, accesul, pe baza politicilor si regulilor, urmãrind tot timpul evenimentele care apar la
interfata cu reteaua publicã.
Lista de programe Firewall
Nume Adresa Web Pret USD
Aladdin Knowledge Systems www.eAladdin.com/esafe gratuit
Esafe Desktop 2.2
McAfee.com Personal Firewall www.mcafee.com 40
Network ICE BlackICE Defender !.9 www.networkice.com 40
Sybergen Networks SecureDesktop2.1 www.sybergen.com/products 30
Symantec Norton PersonalFirewall2000 www.symantec.com 50
Zone Labs ZoneAlarm 2.1 www.zonelabs.com gratuit
Digital Robotics Internet Firewall 2000 40
Delta Design NetCommando 2000 30
Plasmatek Software ProtectX 3 Standard Edition 25
Tiny Software Tiny Personal Firewall 29
Protectie împotriva atacurilor DoS

Dintre formele de atac cunoscute, cea mai "spectaculoasã" prin efect este Denial of Service
(DoS). Efectul acesteia constã în blocarea serviciilor existente pe computerul respectiv. Mai
precis, este o încercare de a bloca accesul la calculator a acelora care aveau acest drept, adicã a
persoanelor autorizate. Realizarea acestui scop se face, de regulã, prin schimbarea parametrilor
sau configuratiei sistemului sau, uneori, prin instalarea unui program strãin care are ca scop
generarea unui trafic foarte mare în sistemul atacat.
Atacurile de tip DoS sunt de multe tipuri. Ele sunt usor de replicat si aproape imposibil de
prevenit. Motivul principal este structura Internetului si a protocoalelor sale care au fost
proiectate pentru asigurarea livrãrii mesajelor bazatã pe încrederea reciprocã, fãrã a tine seamã de
unele probleme de comunicatie si de faptul cã pot exista persoane care manifestã alte interese,
195

care nu au nimic în comun cu cele ale creatorilor acestor sisteme.
Iatã câtiva pasi care trebuie fãcuti pentru protectia împotriva acestor tipuri de atacuri:
1. Protejarea serverelor, asigurarea cã serverele sunt impenetrabile, odatã cu o curãtenie
"la sânge" printre fisierele necunoscute.
2. Ridicarea exigentelor fatã de furnizorii de servicii. Acestora li se va cere sã se
conformeze unor standarde larg acceptate de eticã si performantã tehnicã.
3. Scoaterea în afara legii a pachetelor mãsluite.
5. Autentificarea generalã.. Internetul este un ocean urias de mesaje, care pot fi citite de
oricine înainte de a ajunge la destinatie. Fiecare mesaj ar trebui sã aibã o autentificare.
Prin aceasta se asigurã ca site-urile tintã sã dispunã de un mecanism simplu si eficient
de protectie împotriva atacurilor.
5. Interzicerea scanner-elor.
Sfaturi pentru protejarea retelei

Diversi analisti si experti în probleme de securitate, precum si directori de corporatii sau
agenti ai Serviciului Secret SUA, sugereazã urmãtoarele sfaturi pentru protectia retelelor:
1. Asigurati-vã cã nici o persoanã nu controleazã sistemul de la un capãt la celãlalt.
2. Cereti fiecãrui persoane sã se conecteze în retea folosind parola proprie.
3. Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane.
4. Executati salvãri de sigurantã (backup) în fiecare sãptãmânã.
5. Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice.
6. Pãstrati întotdeauna în altã parte o copie a salvãrilor se sigurantã de pe benzile
magnetice.
7. Efectuati salvãri de sigurantã atât pentru desktop-uri si laptop-uri, cât si pentru
servere.
8. Rotiti benzile magnetice pentru salvãrile de sigurantã, nu folositi una si aceeasi
bandã de mai multe ori la rând.
9. Pãstrati serverele în locuri sigure.
10. Fiti la zi cu versiunile de software.
11. Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite, care sã vã alerteze în cazul
unei lovituri.
12. Asigurati-vã cã nu au existat douã perechi de ochi care sã vadã codul înainte sã fie
introdus în sistem.
13. Trebuie sã aveti un departament pentru garantarea securitãtii informatiei (cel putin
o persoanã si apoi câte una în plus pentru fiecare o mie de angajati), separat de departamentul de
IT si care sã raporteze direct cãtre responsabilul pentru transmiterea informatiei.
14. Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securitãtii informatiei.
Instruiti personalul care asigurã securitatea informatiei pentru a fi în mãsurã sã detecteze
angajatul care a fost perturbat sau nemultumit de ceva, mai ales dacã acest angajat detine si o
functie criticã privind regimul informatiilor confidentiale de firmã.
15. Întãriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite, cum sunt fuziunile
sau reducerile de personal, care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina sã aibã un
comportament neloial fatã de companie.
16. Monitorizati reteaua - setati un program software care sã vã alerteze atunci când o
persoanã lucreazã în altã parte decât în biroul sãu sau în afara programului general.
196

17. Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie, verificati de
douã ori benzile de backup si desemnati pe altcineva sã facã salvãrile curente dacã persoana luatã
în vizor este chiar cea care se ocupa anterior, în mod curent.
18. Prevedeti în contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni.
19. Fiti siguri cã persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate.
Concedierea unui angajat important precum administratorul de sistem trebuie sã vã

îngrijoreze si sã vã determine sã luati anumite mãsuri speciale. Iatã cam care ar fi acestea:
1. Modificati parola fiecãrui angajat, astfel încât fostul administrator sã nu mai poatã
pãtrunde în sistem.
2. Verificati cã benzile cu salvãrile de sigurantã sunt chiar acolo unde le este locul,
asigurati-vã cã informatiile au fost salvate corect si cã benzile functioneazã corect. Faceti o nouã
salvare de sigurantã.
3. Încuiati toate locurile în care cel concediat avea acces toatã ziua.
4. Cãutati un alt administrator care sã fie gata sã preia responsabilitãtile predecesorului
sãu.
5. Intrati în sistem si verificati numele de utilizatori si parolele pentru a observa orice
neregulã sau lucru neobisnuit.
6. Fiti sigur cã orice acces în retea se asociazã cu o parolã.
7. Protejati accesul fizic la oricare din serverele de fisiere, de aplicatii sau de e-mail.
8. Verificati "usile din spate" ale sistemului, cum este cazul cu Back Orifice din
Windows NT.
9. Asigurati-vã cã nu exist? nici un element vulnerabil care sã nu fi fost îndreptat -
administratorul ar fi putut lãsa unele nise în sistem, astfel încât sã poatã intra fraudulos.
10. Îmbunãtãtiti-vã sistemul de detectie a intruziunilor.
11. Setati software-ul pentru a vã avertiza noul administrator în cazul unor anomalii în
sistem, cum ar fi modificarea fisierelor.
197

198

Capitolul 5.1doc PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Capitolul 5.1doc PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Capitolul 5

INTERNETUL ŞI COMERŢUL ELECTRONIC

5.1. Economia digitala si impactul ei asupra societatii

Utilizarea larga a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor si progresul catre Societatea

Guvernul si institutiile sale au rolul de a stimula, conduce si controla acest proces de

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Avantajele si dezavantajele folosirii e-afacerilor.

Avantajele e-afacerilor sunt:

• Cresterea considerabila a dinamismului afacerilor;

Evident, ca si la orice tehnologie noua, implementarea e-afacerilor se confrunta si cu

• Necesitatea unei infrastructuri informatice dezvoltate (PC si alte statii informatice,

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Putem sa mentionam ca gravitatea dificultatilor cu implimentarea si folosirea e-

Reprezintă afaceri realizate electronic, cu ajutorul tehnologiei Internet. E- Business nu include

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Reprezintă tranzacţiile financiare on line. În prezent, majoritatea plăţilor electronice se efectuează

Este procesul de gestionare a canalelor de aprovizionare cu ajutorul Interne-ului, având ca

Constă în furnizare de servicii administrative/ guvernamentale către polpulaţie, prin intermediul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comert electronic înseamna, în acceptiune "traditionala", utilizarea în retele cu valoare

În fine, o alta forma a comertului Internet implica transferul de documente - de la contracte

Comerţul electronic parte integrantă a conceptului de E-BUSINESS

În toate organizaţiile în care se doreşte implementarea e-business, este necesar un proces de

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

• stabilirea de contacte cu clientii .

• Internet/World Wide Web

Comertul electronic poate avea urmatoarea clasificare:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Comerţul electronic în România

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Cooperarea businesului si administratiei include legaturile de afacere a structurilor

Consumator-consumator este ultima categorie mentionata în cadrul comertului electronic.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

• scaderi ale costurilor,

Modele de afaceri pe Internet- altenative pentru firmele din România

Magazinul electronic (e-shop)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Magazinul universal electronic (e-mall)

Achiziţia publică electronică ( e-procurement)

Licitaţia electronocă (e-auction)

Comunitatea virtuală (virtual community)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Furnizarea de servicii pentru comerţul electronic (e- service providing)

Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Zece reguli în E-Business

5.4. SERVICIILE INTERNET UZUALE

Serviciul FTP ( File Transfer Protocol)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Serviciul HTTP (HIPERTEXT TRANSFER PROTOCOL)

5.4. Tipuri de web site-uri comerciale

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Site pre-comerciale- catalog interactiv

Site-uri de comerţ electronic- plata, comanda on line.

Clasificarea site-urilor WEB.

Site-uri de cautare (Cataloage, indexuri).

Scopul sistemelor de cautare este de a propune referinte la site-uri de pe Internet în

Sistemele de cautare sunt compuse din trei parti componente:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3) Software-ul de cautare-Programul care selecteaza indecsii sistemului de cautare conform

Cele mai cunoscute sisteme de cautare internationale sunt: www.google.com;

Unica deosebire între serverele-cataloagelor si sisteme de cautare o reprezinta faptul ca în

Site-uri tematice (de initiere în careva tematica)