You are on page 1of 6

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR CIVILE

CAPITOLUL IX. CARACTERISTICA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR CIVILE

1. Îndatorirea pe care o are fiecare persoană indiferent de statut sau de diversitatea regulilor de
conviețuire care o generează, exprimă conținutul noțiunii obligației?
a. generice
b. juridice
c. civile

2. Îndatoririle care sunt reglementate de o normă de drept și care implică intervenția forței publice,
prin aplicarea de sancțiuni prevăzute de normele legale, în cazul nerespectării lor, exprimă sensul noțiunii
obligațiilor?
a. generice
b. juridice
c. civile

3. În categoria obligațiilor civile (de drept privat) intră obligațiile, c. m.?


a. profesionale
b. comerciale
c. familiale

4. Noțiunea obligația civile în sens larg este definită ca?


a. raport juridic în care creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații ce
constă în a da, a face sau a nu face.
b. îndatorire a debitorului de a executa prestația promisă creditorului.
c. prestație executată de către debitor în temeiul unui contract

5. Îndatorirea debitorului de a executa prestația promisă creditorului constituie sensul noțiunii?


a. obligație în sensul legii nr. 1134/1997 cu privire la societățile pe acțiuni
b. obligație definită în sens larg
c. obligație definită în sens îngust

6. Prin obligațiune se înțelege?


a. prestație executată de către debitor în temeiul unui contract.
b. titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la
emitentul ei valoarea nominală
c. îndatorire a debitorului de a executa prestația promisă creditorului.

7. Sensul etimologic al termenului „obligație” își are originea în cuvântul obligatio ce?
a. în latină înseamnă a prinde pe cineva din pricina cuiva
b. în grecească înseamnă a lega pe cineva
c. în latină înseamnă a lega (ligare) pe cineva (ob) din pricina realizării unui scop.

8. Obligațiile civile se deosebesc de obligațiile fiscale prin faptul că în primele, c. m.?


a. ambele subiecte sunt persoane fizice sau juridice de drept privat
b. se alcătuiesc, în principiu, din drepturi de creanță și îndatoriri corelative
c. se nasc din acte administrative

9. Elementele raportului juridic obligațional sunt?


a. subiect, obiect și conținut
b. subiectul, obiectul, conținutul și sancțiunea
c. latura activă și latura pasivă

10. Subiectul activ al raportului juridic obligațional se numește?


a. comitent
b. creditor
c. debitor

11. Termenii de „creditor” și „debitor” sunt termeni?


a. specifici
b. generici
c. speciali

12. Raporturile obligaționale complexe se caracterizează prin?


a. subiectele au obligații corelative
b. subiectele au o dublă calitate, atât de creditor, cât și de debitor
c. există mai mulți subiecți cu calitate de debitor ce rezultă din unul și același act juridic

13. Subiectele raportului juridic obligațional pot fi, c. m.?


a. persoanele fizice și juridice atât de drept public, cât și cele de drept privat
b. doar persoanele fizice și cele juridice de drept privat
c. statul și unitățile administrativ-teritoriale

14. Subiectul pasiv al raportului juridic obligațional pot fi determinat?


a. din momentul nașterii obligației
b. ulterior nașterii obligației
c. anterior nașterii raportului obligațional

15. Subiectul activ al raportului juridic obligațional pot fi determinat, c. m.?


a. anterior nașterii raportului obligațional
b. ulterior nașterii obligației
c. din momentul nașterii obligației

16. Obiectul raportului juridic obligațional îl constituie?


a. îndatorirea debitorului
b. prestația la care se obligă debitorul
c. obligația debitorului

17. Condițiile validității obiectului raportului juridic obligațional impuse de legislația civilă (512 CC)
sunt, c. m.?
a. să fie pecuniară
b. să fie posibilă
c. să corespundă ordinii publice

18. Îndatorirea debitorului de a constitui sau de a transmite un drept real reprezintă prestația?
a. de a preda
b. de a da
c. de a nu face

19. Momentul executării obligației de a da poate coincide cu, c. m.?


a. momentului predării bunului
b. anterior sau ulterior predării bunului
c. numai ulterior predării bunului

20. Obligația de a constitui un drept real poate fi realizată prin încheierea unui contract de?
a. vânzare-cumpărare
b. donație
c. gaj
21. Predarea lucrului vândut către cumpărător presupune executarea obligației?
a. de a da
b. de a face
c. de a nu face

22. Toate contractele civile pot genera prin încheiere o obligație de?
a. a da
b. a face
c. a nu face

23. Obligația de a face constă în, c. m.?


a. transmiterea dreptului de proprietate
b. predarea bunului
c. executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu

24. Obligația civilă de a nu face poate avea caracter, c. m.?


a. individual
b. general
c. public

25. Dreptul creditorului față de debitor în cadrul raportului juridic obligațional poate fi privit ca un
drept de?
a. preemțiune
b. creanță
c. retenție

26. Obligația de a presta se înscrie în, c. m.?


a. activul patrimonial
b. pasivul patrimonial
c. patrimoniul persoanei

27. În materia clasificării obligațiilor civile, doctrina de specialitate recunoaște în unanimitate?


a. două criterii de clasificare
b. trei criterii de clasificare
c. patru criterii de clasificare

28. După criteriul izvorului care le generează, deosebim?


a. obligații izvorâte doar din contracte și delicte civile
b. obligații izvorâte din acte juridice și fapte juridice doar ilicite
c. obligații izvorâte atât din acte juridice, cât și din fapte juridice

29. Prin fapte juridice în sens larg se înțelege?


a. acțiuni omenești și evenimente sau fenomene naturale
b. doar acțiunile omului
c. doar fapta prejudiciabilă

30. Clasificarea obligațiile în obligații de plată a unei sume de bani ori de predare unor bunuri
determinate generic sau individual, obligațiile de prestare de servicii are loc după?
a. izvor
b. obiect
c. sancțiune

31. După sancțiunea lor, obligațiile civile se divid în?


a. obligații de rezultat și de mijloace
b. obligații perfecte și imperfecte
c. obligații de plată a unei sume de bani și obligațiile de prestare a unor servicii

32. Obligațiile se împart în pozitive și negative după?


a. obiect
b. sancțiune
c. opozabilitate

33. Obligațiile civile imperfecte se împart în?


a. obligații în natură și obligații pecuniare
b. obligații reale și obligații obișnuite
c. obligații degenerate și obligații avortate

34. Îndatorirea debitorului de a pune în valoare toate mijloacele de care dispune și întreaga sa
diligență pentru a obține un rezultat constituie o obligație?
a. de rezultat
b. determinată
c. de mijloace

35. Obligațiile imperfecte sunt?


a. obligații a căror executare este garantată prin mijloace juridice ofensive
b. obligații în privința cărora nu se poate cere executarea silită
c. obligații care nu pot fi executate în natură

36. Obligațiile degenerate sunt?


a. obligații în privința cărora nu se poate cere executarea silită
b. obligații care nu pot fi executate în natură
c. obligații care și-au pierdut prin prescripție extinctivă dreptul la acțiune

37. Obligațiile care s-au născut fără drept la acțiune în justiție se numesc obligații?
a. imperfecte
b. avortate
c. degenerate

38. În calitate de sinonim a termenului de „izvor” al obligațiilor civile, legiuitorul nostru utilizează
sintagma de?
a. cauză a obligației
b. temei al nașterii obligațiilor
c. sursă generatoare de obligații

39. După opozabilitate, obligațiile se clasifică în?


a. obișnuite, reale, opozabile terților
b. perfecte, opozabile, pozitive
c. reale, imperfecte, negative

40. După legislația civilă națională (art. 8 din CC), obligațiile izvorăsc din, c. m.?
a. jocuri de noroc și pariuri
b. hotărâre judecătorească, crearea şi dobândirii de patrimoniu
c. acte emise de o autoritate publică, cauzarea de prrejudicii
Test grilă (Stingerea obligațiilor)

1. Prin stingerea obligațiilor se înțelege:


a. încetarea dreptului la acțiune în justiție
b. pierderea drepturilor și obligațiilor subiective ce rezultă din conținutul raportului obligațional
c. executarea obligațiilor

2. Modurile de stingere a obligațiilor sunt:


a. executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea, remiterea de datorie, imposibilitatea
fortuită de executare, novația, decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice.
b. executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea, preluarea datoriei, imposibilitatea fortuită
de executare, novația, decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice.
c. executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea, preluarea datoriei, imposibilitatea fortuită
de executare, novația, decesul persoanei fizice sau reorganizarea persoanei juridice.

3. Modurile de stingere a obligațiilor care satisfac creanța sunt: c.m.


a. executarea, consemnarea, compensarea, confuziunea
b. darea în plată, consemnarea, compensarea, confuziunea
c. executarea, consemnarea, preluarea datoriei, confuziunea

4. Modurile de stingere a obligațiilor care nu satisfac creanța sunt:


a. novația, confuzia, consemnarea, remiterea datoriei
b. remiterea datoriei, novația, decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei juridice,
imposibilitatea fortuită de executare
c. preluarea datoriei, darea în plată, novația, decesul persoanei fizice sau lichidarea persoanei
juridice, imposibilitatea fortuită de executare

5. Transmiterea de către debitor creditorului a unui alt bun în locul prestației datorate constituie un
mod de stingere a obligației prin:
a. compensarea
b. remiterea datoriei
c. darea în plată

6. În urma stingerii obligației debitorul are dreptul:


a. să ceară de la creditor un înscris ce ar face dovada executării obligației față de acesta
b. de a distruge originalul înscrisului care confirmă asumarea obligației
c. de a primi chitanță și de a cere titlul original

7. Stingerea obligației prin consemnare are loc în cazul în care:


a. creditorul refuză să primească prestația fără temei legal sau nu efectuează acțiuni care se cer din
partea lui pentru executarea prestației
b. debitorul se află în imposibilitatea de a executa prestația în locul convenit de părți
c. creditorul refuză să primească prestația fără temei legal sau nu realizează acțiuni care se cer din
partea lui pentru executarea prestației, precum și în cazul în care din motive neimputabile lui, debitorul nu
cunoaște domiciliul și identitatea creditorului

8. Obligația se consideră stinsă prin consemnare din momentul în care:


a. debitorul a aflat domiciliul și identitatea creditorului
b. debitorul a depus banii sau echivalentul lor la bancă, notar sau oficiul poștal
c. creditorul a remis debitorului chitanță

9. În cazul executării obligației prin consemnare, debitorul are obligația:c.m.


a. să depună banii la locul executării obligației prevăzute în contract
b. să asigure paza bunurilor depuse la locul executării obligației pînă la momentul recepționării
acestora de către creditor
c. să informeze pe debitor despre consemnare

10. Creditorul poate prelua bunurile consemnate în termen de:


a. 6 luni din momentul consemnării
b. 1 an din momentul cînd creditorul a aflat sau trebuia să afle despre consemnare
c. 3 ani din momentul cînd creditorul a aflat sau trebuia să afle despre consemnare

11. Restituirea bunurilor consemnate nu se admite în cazul în care: c.m.


a. debitorul nu și-a rezervat în mod expres acest drept la momentul executării
b. debitorul a renunțat expres la acest drept în momentul consemnării
c. împotriva debitorului a fost intentată o procedură de insolvabilitate

12. Stingerea obligației prin compensare presupune:


a. compensarea prin echivalent bănesc a obligației ce nu poate fi executată în natură
b. stingerea unilaterală a unei obligații certe, exigibile și lichide
c. stingerea reciprocă a unei obligații și a unei creanțe opuse, certe, lichide, de aceeași natură și
exigibilă

13. Stingerea obligației prin compensare nu se admite în cazul în care: c.m.


a. se opune un terț cointeresat
b. reparării prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătății
c. plata pensiei nealimentare

14. Stingerea obligației prin faptul că o singură persoană întrunește calitatea de debitor și cea de
creditor se numește:
a. Novație
b. confuziune
c. consemnare

15. Stingerea obligației între persoane fizice prin confuziune are loc în cazul:
a. căsătoriei
b. moștenire
c. cesiune de creanță