You are on page 1of 273

.

/t,`,
" '
,
.
r.
_t d7,'42,;11.,81
S,
41./ZA)
r it* d'S ' CI\
VP'C / )1
A
tiS
..S.*"? to IJ.S i.5 4" Ss' LS -1% s..s. 4. 22
. .

DESCRIEREA D. I. ELIADE
r
,t;
Et& -<g .
'
_ asbua
.
,e4
0 ..., -1

13113LIET
.

ct"
TradusA nkum in limbs RomAnn.
-
Biblia in limba rennin, fiind tradissrb in banditti 181 Matheig
troth', ne de o narte trad8Worii n8 alleserb, din intimnlare, de kit
ediuia din Vatikan a 181 Sixstu Quint a Versixnei tielorg Sento zeta,
.
tie mai in toate kanitolele, original818 aderisrat8 s8fferi nrefageri sure' 3>-
a fi annroniat8 de V81gata sag de Versi8nea amssairm iar ne de nits
ti 74 narte limbs roman's in agea minks, ka nek81t1 inks, n8 era in stare
t . d'a eksnrima ne inuelles818, daka n8 gel kom8n, inkal at literallilor8,
ideile 'nalte mi metafisige alle originalxlxi ellenikg.
Aveste dov, defekte forb nrin 8rmare kassa ne de o narte, -
Para svirea tor, Rombnii a se denirta kx invent de tradigiile Bise-
rivet resbrit8181, alle kcbria Dogme mi rit8 jinn, iar ne de alta fie-
kare doritorg SI fie nevoit a alerga sure a viii Biblia intro limbo
streinb loth, ka s17 float% nrigene, Belle de neaj8ns eksnrimate in lim-
G' ba roman.
Afar% de aveasta nil in toate aveste defekte- natural° din tim-
nii de gnat, Biblia Oxus° in vele dims ulna foarte rare intro Ro-
mani mi nrin unwire foarte shams.
,De mulul ani inb okon, kis stodiol mi k8 trad8kgia Bibliel d'a a
drentol din limba ellenik't, mi doom originalele ko aderbrat alle
Biserigei Rbsbritxlxa, iar edigia tie nelnuetat av8i8 inaintea okilorg,
a fost ilea din Atena tie la 1843 se timid( sobt nreveghierea yea mai
konsgiingioasb a Sant818i Sinod8 de akolo komnos de lybrballi nil ar-
'demi komnetengi nil kari n'ag frblust de kit a retirrbri Ito mare bare ?IP
aminte ediuia din Moskva
.s ix root ixnuroThirrog ciWavd(itvoti xatxog.
Tradtskuiea tie am terminat mi kare s'a mi nos in tinar m'am
nevoit sib fie astfel din verbs In vorbb dugs a fenesge mi tot de o data
t- ingelean ne romlnesge, in kit on student, zing seminarist mi ting
nreot doritor sb math singor stadia limba ellenikrb gars dikuionArg 3)-
komnarand nismai tradokilia maim kx originals!. Snre aveasta in-
kb am nos la Atena sure a se tinisri in limba elenikie kartea Ingle nb

a Genesii sure a se (mural ka 8n8- nremi8' la nrentimerangi.


Am krona kb rata ring servivix mi kler818I mi j8nimei sts-
, dioase mi najiei intrege, offerinds-le aderbrata Biblie a Biserigei
11.1nrit818I In nistie timni -de ,kritikrb tomtit nronagande diverse se
.

armors a'i abbate din sta8181 kredingei Ihringilor tor. ._ G

TerminInd o faith, (on om singor) tie ne airea se fate nrin 5-


P
kollaborarea m8Itora mi nrin kieltsele no de on nartik8lar vi de Stat
.
mi de sogietbui avote, terming:aid o faith tie Matheig Voths alum doi
sek8li flag din lumina, kx inalt818 Kier de atonal, sure a-mi o- '17

nora nigia mi a-mi resnekta religia, m'am krez8t dator a offeri na-
p, uieT mete: noindoo sobt, akonerenaint8I mi bine-k8vintarea arxierei-
lorg Rounnii mi Moldaviei mi mai virtos al kiriarxilor attestor (loin 1-4
uerI tom mi sob natronagi818 domnitorilorg in vim'', tie le a8 go-
,' vernat8."
2>-
1

,
ee.
'03 t.rfi
e :34i .c1
** VS1 S' S\ pw (
1.6
r fe2
,5
: !minim eria Jurnalului Nation(' f
Ci

. t www.dacoromanica.ro
BIBLIA SACRA
QUE COPRINDE

VECHIUL SI NUOUL

TESTA ENT TItADUSA DIN HELLENESCE

d up5

A QUELLOR SEPTEDECI
DE

I. IIELIADE R.

car s'a r.

PARIS

IN TYPOGRAPHIA LUI PREVE SI COMP.


via J..J.-Rousseau, 15.

1858
www.dacoromanica.ro
BIBLIA SACRA.
idaml.

GENESE
Hebreesce : Bereschi.

CAPU I. menatke de Ornenth dap6 genere (si dupo


assemenare) si lenuttt fructifer fiteetor de
1. In inceput cred Dumnedeu cerul si fructe g quitruia sementa (era) intr' ensul
terr'a. (hip genere assupra pamentului; si vedit
2. Iar tcrr'a era neveduta si informs, si Dunmedett quo bine (era).
intunerec' peste abysu, i spirilul lui Dum- 15. Si se Neil sera, sl se facit dimineatit.
nedeu se purta peste ape. Dioa a treia.
5. Si disse Dumnedeu : GA lumina si fit 44. Disse iar Dumnedeu : flit luminittori
lamina. in firmamentul cerului spre luminarea
4. Si vedit Dumnedeu lumin'a quo !tuna terrei (si dominare dillei si noptii) si spre
(era), si desparti Dumnetleu dintre lumina si A desparti dintre di si dintre nOpte, si flit
dintre intunerecu. drept semnc si la timpi, si la dille si la
5. Si chiem6 Dumnedeu lumin'a die si anni ;
intunerecul nOpte; si se !leit sent, si se 15. Si flit spre luminare in firmamental
Pewit dimineatii. Die una. cerului, qua se lumine assupra terrei; si
6. Si disse Dumnedeu ; fia firmament ash se fad!.
(Traria) in midlocul apelor, si desparti apele 10. Si fait Dumnedeu dot Ittmivalori
dintre ape, si asa se Men, mart pe luminatorul gaol mare iii capnl
7. Fach. dar Dumnedeu firmamentul, si dine!, st pe luminatorul mat mieul aquestula
desparti Dumnedeu dintre apele que erau in will noptii, precum si stellele.
subt firmament si dintre apele quo erau 17. Si ii pusse Dumnedeu in midlocul
d'assupra firmamentului; si asa se fitcit. firmamentului cerultii, spre a lumina as-
0. Si chiem6 Dumnedeu firmamentul, supra terrei,
ceru, si vedit Dumnedeu quo but (era). Si 18. Si a fi in capul dillei si noptii, si A
se ilea sera, si se !licit dimineata. Dioa desparti dintre lumina si dintre intunerecu;
adoa. si unlit Dumnedeu quo bine (era).
9. Disse iar Dumnedeu : adunit-se apele 19. Si se facit sera, si se !licit diminetii.
quelle de sub ceru intr'o congregatio una, -'Dioa a patra.
si arate-se uscatul ; si asa se fitca : si se 20. Disse iar Dumnedeu : produca apele
adunaro apele quelle de subt ceru in con- reptile de suftlete vietuithe; si passeri syn.
gregatiile tor, si apparit uscatul. !attire assupra pamentultti in firmamentul
10. Chiem6 Dumnedeu attunci uscatul, cerului ; si asa se fiicit.
ptiment ; iar systemele apelor, be numi 21. Si creel Dumnedeu cetii quci marl si
Mari; si vedit Dumnedeu quo bine (era). on -que sufflare de animate tirritore que
II. Mai disse Dumnedeu f germine pit - produsserb apele dupe generii tor, si on
mOntul Orbit verde semenatore de sementa que passere aripatit dupb genere ; si vedit
dupe genere si assemenare, si lemnu fructi- Dumnedeu quo bune (era).
fer fac'etor de fructe, a quaruia sementa in 22. Si be binecuvento Dumnedeu dicad :
sine (sit fia) dupe genere si assemenare as- cresceti si ve immultiti si impletl apele in
supra piimatulni; si asa se fait. ; si passerile immultiascii-se a4snpra
12. Si produsse pitman!! Orbit verde se- pitmentului.
www.dacoromanica.ro
4 GENESE. CAP. u.
25. Si se Men sera, si se fiteit dimineata. nu ploasse (MI6)) Domnul Dumnedeu assupra
- Dioa a cincia. ptintentului, si oniu nu era Alio() spre A cul-
24. Disse Dumnedeu iare : produch pit- tiva pamentul.
mentul sufflet vietuitor dupe genere, patru- 6. Ci fOntana resaria din sinul Omen-
pede, si tirritore, si fere alle phinentului tului si aditpa kith fac'a piimentului.
dupe genere; si ash se rhea. 7. Si plasm6 Dumnedeu pe omu, humit
25. Si Mat Dumnedeu ferele phmentului din putout, si sufflO in fac'a lui sufflare de
dupe genere, si vitele dupe genere, si tote viata, si se Bien omul in stale!, vietuitor.
tirritorele pamentului dupb generele tor; 8. Si plant0 Dumnedeu paradis in Eden
si vedit Dumnedeu quo bune (era). calre resarituri, si pusse acolo pe omul que
26. Disse apoi Dumnedeu : sa facem omu a fost plasmal.
dupe imaginea nOstra si dupe assernenare; 9. Si Men Dumnedeu h reshri din piiment
si 1111 domni pescilor marii, si passerilor on que lemmt frumos In vedere si bun spre
cerului, si vitelor tOte si terrei intrege,
ntrege, si intineare, si lemnulVietei in midlocul para.
tutulor replililor que se tirrescu assupra disului, cum si lemnul sciintei Binelui si
pamentului. Reului.
27. Si cred Dumnedeu pe omu ; - dupe 40. Ian din Eden riu purcede spre A
imaginea lui Dumnedeu Mat pe (Mitsui, aditpa paradisul ; (aquesta) de acolo se des-
mascule-si-femine ii creo pe densii. parte in palm ineeputuri.
28. Si binecuvento ate densii Dumnedeu, 41. Numele unuia este Phison ; aquesta
dicend : cresceti si ve immultiti si impleti incongiura iota terra Evilat, acolo nude este
pamentul, si it dominati, si liti in capul aurul,
pescilor marii, passerilor cerului, si tu- 12. Iar aurul terrei aquelleia bun este,
tulor vitelor, si terrei intrege, si tutulor si acolo este anthracele si petea prasinh.
reptililor que se tirrescu assupra Omen- 15. Si numele riului at doilea este Gehon
tului. quare ineuogiura loth terra Aethiopiei.
29. Si disse Dumnedeu : ecce dideiu voe 14. Si Hui al treilea se chiama Tigris pie
iota erb'a sporitore que isi revarsa sementh se intinde cittre Assyrieni. Iar al patrulea
assupra piimentului, si tot lemnul que are Hu, Euphrate.
in sine fructu de sernenth sporitOre : - fla 15. Luat'-a dare Dornmil Dumnedeu pe
voe in demancare, omu pe quare '1 a lost creat si 'I a pus pe
50. Si la tote ferele pamentului, si la densul in paradisul desfittarii spre a'l cul-
passerile tote alle cerului, si la tOlit tirri- live si a '1 custodi.
tdrea que se misch assupra piimentului, que 16. Si commando Domnul Dumnedeu
are tit sine sufflare de vieth : - told orb'a lui Adam, dicend : din lot lemnul que se
verde (fih) spre nutriment. Si fist( se fach. MIA in paradis manta -vei spre nutrire ;
51. Si vedit Dumnedeu tOte quite a 17. Iar din lemnul sciintei Binelui si
ra'cut ; - si ecce bune forte (era). Si se facit Reului, nu, sit nu mAncati; quoci in dioa in
sera si se Lea dimineath. - Dioa a sesea. quare yeti manta dintr' ensul cu mOrte yeti
muri.
CAPU If. 18. Disse apoi Domnul Dumnedeu nu
1. Si se complectar6 ast fel cerul si terr'a este bine a li omul singur; sa facem lui
cum si tot adornamentul tor. ajutor semine lui.
2. Si complecto Dumnedeu in dioa a 19. Si plasm() Dumnedeu din piiment Ike
sesea operele salle quite a fault, si Medd ferele cAmpului, si tote passerele cerului,
in dioa a septea din operele salle que a si le addusse inaintea lui Adam spre 11 vede
Pacut. cum sa le numeasca; si on que nume dette
3. Si bine-cuvento Dumnedeu dioa a Adam la on que sufflare vietuitore, aquell'a
seplea si o sanctifico pe (Musa; quoci lntr' fit numele 1111-quaria.
ensa inceld de quite a fost inceput Dum- 20. Si chime) Adam nume tutulor vi-
nedeu a facce. telor si tutulor passerilor cerului si tutulor
4. Aqueasta este cartea genesii ce- ferelor campului; tar lui Adam nu se and
rului si terrei, si ast fel s' au fitcut in dioa ajutor quare sri flit semene.
quAnd creO Domnul Dumnedeu cerul si 21. Si pusse Domnul Dumnedeu extase
terr'a. peste Adam quare addormi (indata); si lud
5. Si Vita verdeat'a cAmpului mai nainte attunci una din aside lui, si implini ctt
de a germina assupra phmentttlui, si loth came in local ei.
erlfa cAmpului mai nainte de a resitri; quoci 22. Si edifice) Domnul Dumnedeu cOst'a

www.dacoromanica.ro
CAP. III. GEN ESE. 5

que luasse dela Adam in femee si o addusse 24. Pentru aqueasta lassa-va omul pe
in aintea lui Adam. tatill seu si pe mama sa si se It lipi de mu-
23. Disse attunci Adam: aquesra e acum lierea sa, si vor if amendoi intro singura
osu din osele melle si came din carnea mea ; came.
aqueasta se va numi Muliere, plod din bar- 25. Si era amendoi nudi, Adam si mu-
batul ei s' a luat. I lierea sa, si nu se rusina.

Raphael. Adam si Eva. Ed. Frere.

CAPU III. 5. Quiici scie Dumnedeu quo in dioa in-


quare yeti Witch din aquest (arbure) des-
1. Iar Serpele era quel mai intelligent' chide-se vor ochii vostri, si veti fi ca nisce
din tote ferele que Dumnedett a fost facut dei cunoscend Binele si WA.
pe ptiment. Si tlisse serpele mulierii : au flora 6. Si veda mulierea quo bun spre man-
Durnnedeu a dis sa nu mencati din nici un care (era fructul) lemnului si placid la ve-
arbure at paradisului? derea ochilor, si qui) frumos era de a sci;
2. Disse si mulierea serpelui : din fructul Wand dar mulierea din fructul lui, maned
ori-quhrui lemnu al paradisului vommu si date si Brbatului ei din preuna cu densa,
maraca ; si mancaro.
5. lar din fructul lemnului que este in 7. Li se deschissero attunci ochii la amen-
rnit)locul paradisului, 4is' a Dumnedeu sti doi, si vetluro qui) era nudi; si an cusut
nu milucati nisi sa ye attingeti de densul, &mule de figu srsi au Matt lortt'si cinge-
qua sit nu muriti. tori (perizomata).
4. Disse iar serpele mulierii : nu cu 8. Audird attunci vocea Domnului Burn-
merle veti muri ; neden deamblanduse_ in paradis calve sera

www.dacoromanica.ro
0 GENESE. CAP. IV,

si se ascunserO si Adam si femeea lui din Vietei, si va manes si vb. trill in eternu.
althea fecei Domnului Dumnedeu, in midlo- 23. Si it emisse Domnul Dumnedeu din
cul (arburitor) paradisului. paradisul dosfatarii spre A laborA pamentul
9. Si ebiemo Domnul Dumnedeu pe din quare era luat.
Adam si disse lui : Adam, unde esci? 24. Suisse der pe Adam si it colocO in
40. Tar ellu disse : Vocca ta audiiu fac'a paradisului desfatarii, si plisse Cberu-
(deamblandule) in paradis si me temuiu, bimii, si flachratorea rompbea (sable) qttea
quo nudu sunt, si me ascunseiu. rotitOre spre a custodi callea leinnului
11. Disse, drept aqueea lui : Quine to -a Vietei.
insciintat qui) esci nudu, daqua nu din ar- CAPU IV.
burele din quare 'ti am commandat qua 1. Iar Adam cunoscit pe Eva femeea sa,
dintr'ensul numai sa nu manAnci din que concepii si ntiscA peCain.;.§i disse : pos-
aquesta ai mAncat? sedut-am ontu prin Dumnedeu.
12. far Adam disse : Mulierea que ai 2. Si adaosse inlrtt a nasce pe fratele
dal.' o (a fi) en mine, ea 'mi a dal din aquestnia pc Abel. Si deveni Abel pastor de
lemnul (aquella) si am mAncilt. oi, iar Cain era laborater de painent.
43. Disse dar Dumneden si mulierii : 3. Si a fest dupe qutlte va dille qui; ad.
QuOci ai Meg aqueasta? Si nndierea res- dusse Cain din fructele pamentului Fpre sa.
punse : Serpele m'a sedus (amagit) si am crificiu inaintea Domnului.
mancat. 4. lay Abel addusse si ellu din primoge-
14. Disse der Domnul Dumnedeu Serpe- nitele oiler salle si din gressimile agues-
lui : Pentru quO ai recut aquesta, blesieniat tor'a. Dumnedeu canto de sus cu bunittate,
sit fii moire tote vilele, si mire tole forele de assupra lui Abel si assupra (tertian.
pe Omen( ; pe peptu si pe pantecele [Ott aquestuia;
to vei tirri, si pament vei nituica in tote oil- 5. Iar assupra lui Cain si assupra saeri-
lele vietei tulle. ficiurilor lui nu We aminte. batiste, aqueasta
15. hal-nick!, voiu punne intro tine si pe Cain fOrte si innegur6 fae'a lui.
mire muliere, si intro sOmence ia si intro 6. Disse dar Domini! Dumnedeu lui Cain:
sement'a ei; aquesta iti va Debi capul, si lu ii pentru que to ai intristat, si pentru que s'a
vei ochi citichittl. innegurat fac'a ta?
46. Iar mulierii disse : innnultind voin 7. An dory daqtta in tinplate adduci, si
immulti durerile talle si suspinele tulle ; in
dureri vei nasce filii ; spre barbatul teu
refugiul teu, Si ellu to va domino.
-
nu in dreptate imparti (cu aqueasta) uu
Allint-te; quuci spre
ai commis pecatul?
tined tinVa lui; si to oath sa '1 domini.
17. Ian lui Adam disse : pentru quo ai 8. Minna disse Cain catre Abel fratele
ascultat de yucca femeii talle si ai mAneat sou : sa !recent la ample ; si s' a intern-
din lemnul din !rare 'ti am commandat qua plat !wand emu ei in c'tmpie, qui) s' a sett-
tunnel dintr' ensul sit nu mantilla, dime. le!, Cain assupra fratelui scu Abel, si '1 a
ensul ai mAncat, blestemat (sa fib) pitmNitel uccis pe denstil.
in faptele talle, si in dureri vei mance (tilde 9. Disse allunci Dumnedeu chine Cain :
ensul in tote dillele vietei talle; nude este Abel fratele ten? tar ellu respunse:
18. Spini si triboli (seal) va producce nu sciu ; au dons custodele fratelui meu snot
tie, si to vei nutri din erb'a cAmpultii. eu?
49. In sudorea fecei talle 'vei nitinca 10. Disse Dumnedeu atiunci que ai faent?
pAinea ta, pint) quAnd te vei inturnA in yucca sAngelui fratelui ten strigii chtre mine
piiment de mule ai fost luat ; qubei terreua din patent.
esci, si in orrudi vei reintra. 41. Acunt dart) blestemat (vei Iii) to pe
2. Si elliemo Adam nitwit: mulierii ptiment quc 'si a deschis gur'a spree ingliiti
salle Viotti (Eva), qubci ca (este)illater tutu. sangcle frateltii ten din mAn'a ta.
ton gullet. viet.urteri. 42. Quand vei labors pamentul, ellu nu
21. Si Then Domii! Dumnedeu lui Adam 'si va adaoge virtutea spre a 'ti dit (fructul
Qi femeii lui tunice pellicee si revesti pe son) : gemend si tremAnd vei Ii assupra
piimentului.
22. Si disse Domnul Dumnedeu : ecee 13. Disse attunei Cain dare Domnul :
Adam deveni ca until din not (apt) de a mai mare este caus'a (culp'a) men de quit
eutnisce Binele si pout. Mum Anse nu va de A fi iertat.
mai intinde mAn'a sa si va lua din lemnul 44. De me departedi astlidi dela fac'a pit

www.dacoromanica.ro
CAP. V. GENESE. 7
mentului, si dela facia la ascunde-me-voiu 4. Fosliau ()Hide lui Adam, dupe pie a
si voiu 11 gemend si tremand assupra ph- iihscut pe Seth, septa site de anni, si a
mentului, si va ft qua tot quel quo me vu iihscut filii si title.
afla sa me ommore. 5. Si furo 'te dillele lui Adam quale a
15. Iar Domnul Dumnedeu disse lui : nu trait nob sute si trei deci de anni, si muri.
ash. ci on -quare va uccide pe Cain septe 6. Iar Set trai doe stile si cinci anni,
resbunari va implim; si pussc Dumneden si nitscit pe Enos.
semnu lui Cain, de a nu '1 uccide nimeni din 7. Si trill Seth, dupe que a nitscut pe
qatilT vo-r afla. Enos, septe sole septe anni, si Omit filii si
16. Esi dare Cain dela facia lui Dumnedeu title.
si locui in terr'a Naid spre reshritul Ede - O. Si fine dillele tOte alto lui Seth nob
nului. stile si doi spcdece anni, si muri.
17. Si ctmosch Cain pe femeeea sa quare 9. Si Iraq Enos una seta nob dcci de
concepend nlisch pe Enoch si se plisse a anni, si nasal pe Cainan.
edifica cetate, si supranumi cetatea (Eno- 10. Si trill Enos, dupe pie a nhscut pe
cilia) dupe numele fliului see Enoch. Cain'', seple stile si cinci spre deco anni,
40. Iar lui Enoch se niiscu Gaidad, si si nasal lilii si title.
Gaidad nhsch pe Maiel, si Maiel nh'sch pe 11. Si furo tote dillele lui Enos nob stile
Mathusalac, si Malhusalac nhsch pe Lamech. si cinci anni, si muri.
19. Si isi led Lamech doe femei; numele 12. Si hid Cainan una suth septe deci de
uneia Ada, si numele quellei d'adoa Sella. anni, si niiscu pe Maleleel.
20. Si nhscit Ada pe lobe!, aquestia fu 13. Si teal Cainan, dupe que a nhscut pe
tathl quellor quo locuescu in tindele (cur- Maleleel, septe site patru deci de anni, si
turi) phstorilor. nitscit filii si filie.
21. far numele fratelni aquesluia era 14. Si litre tOte dillele lei Cainan not
tubal. Aquesla fit quel que a inventat Psal- stile dote mini, si muri.
tiriul (harpa) si Kithara. 15. Si trill Maleleel una milli si sese dcci
22. Iar Sella lihscit si ea pe Thobel si cinci de anni, si niiscu pc Iared.
(Thobel-Cain) quarele fu lucralor cn cioca- 16. Si trio Maleleel, dupe que a nhscut
nul, faurator de arama si de ferru. Iar pe Jared, septe stile trei deci de anni, si
swi. a lei Thobel (orb) Noema. iiiiscit filii si filie.
23. Disse attunci Lainech feineilor sidle 17. Si furb dillele kite alto lui Maleleel
Ada si Sella : Auditi vocea mea, ferneile lui opt stile nob deci si cinci de anni, si muri.
Lamech, si ascultati cuvintele melte, quo 40. Si triii Iared una sula si sese dcci si
bhrhat am uccis in impugerea (data) mic, si doi de aniii si niiscu pe Enoch.
june in vulnul (Pacut) mie. 19. Si trill fared, dupe que a ntiscut pe
21. Quo de Opt° on se resbuna despre Enoch, opt cute de anni, si nhsch lilii si
Cain, iar despre Lamech de septe deci de on filie;
quite septe. - 20. Si rune dillele Cite elle lui fared nob
25. Cunosch (apoi) Adam pe Eva femeea stile sese dcci si dui de anni, si muri.
sa, quare coneepend, nascu filiu si 'ia dal 21. Si trill Enoch unit sulit sese dcci si
numele de Seth, dicend : bill reinvio Dum- cinci de anni, si nhsch pe Mathusala.
nedeu nuoh sementa in locul lui Abel pe 22. Iar Enoch plitch luiDumneden, dupe
quare it uccisse CaIn. que a nascut pe Mathusala, dab sate de anni,
26. Si lui Seth i s' a niiscut 111111 gat- si nasal filii si !Hie;
rnia ii dente numele de Enos. Aquest'a 23. Si flue dillele tote alle lui Enoch trei
sperO (incept) a invoca numele Domuului. stile sese dcci si cinci anni;
24. Si plach Enoch lui Dumnedeu, si nu
CAPU V. se mai au (intro Omeni), quoci 'I a mutat
4. Aqucasta (este) cartea gcnesii eine- Dumnedeu pe denstil.
nilor, in dioa in quare creel Dumnedeu pe 25. Si triti Mathusala una suth si opt deci
Adam ; - dupe iinaginea sa 'I a creat, mas- si septe de mini si nitscit pe Lamech;
cule si femine 'i a creat pe densii. 26. Si trhi Mathusala, dupe que a nhscut
2. Si ii binecuvento, si supranumi nu- pe Lamed', septe sole opt deci si doi de
mete for Adam, in dioa iii quare 'i a creat. anni, si nitsch filii si flies
5. Iar Adam trill dob stile si trei deci 27. Si furb dillele tole quite trill Mathu-
de mini, si nhscit dupe assemenarea sa si sala nob mac sese deci si nob de anni si
dupe imaginea sa, si ii delte numele de Seth. muri.

www.dacoromanica.ro
8 GENESE. CAP. VI.

28. Si trhi Lamech una suta opt deci si 50. Si trhi Lamech, dupO que a nhscut pe
opt de anni si nasal filiu; Noe, cinci sure sese deci si cinci de anni, si
29. Si supranumi nasal filii si filie;
aquesta ne va usura din lucrhrile ndstre si 51. Si fare dillele lui Lamech septe stile
din nevoile Wander ndstre, si despre ph- cinci deci si irei de anni, si muri.
ment pe quare '1 a blestemal Domnul Dum- 52. Si era Noe de anni cinci sate, si
nedeu. ascii Noe trei filii : Sem, Chan], si lapilli'.

Proudhon. Mott-% lui Abel. Ed. Frere.

CAPU VI. itnasce, aqueia (que s'au tiascut din aqueste


1. Si a fost (wand incepuro dmenii a se alliante aqueia era gigantii aquellui secul,
immulti assupra pamentului si nhscuro dmeni faimosi.
lortesi filie, 5. Vedend Anse Domnul Dumnedeu qu5
2. Quo vedend angelii lui Dumnedeu pe s'au ituniullit reuthtile Umenilor assupra
filiele dmenitor quo era frumose, isi hare pamentului, si quo liii-quare cugetii in ini-
lorusi femei din tote din plate isi allessere. lieu sa cu siiiruire &Aire quelle relic hi
5. Si disse Domnul Dumnedeu : sa nu tote dillele,
remain spirant meu in omenii aquestia 6. Isi addusse a minte Dumnedeu quo a
in eternu, queci ei carne sent; ci dillele fost facet pe omit pe piiment, si cugeto.
for fi-vor de un'a seta doe deci anni. 7. Disse dar Dumnedeu : stinge-voiu
4. Iar gigautii, era pe Fitment in dillele de pe facia pamentului pe Omu pe quare
aquellea ; queci, duet) que intrar5 filii lui ramie; dela Omu piniS Ia Vita, si dela
Dumnedeu Ia Miele Oinenilor si le active tirritore pint) la passerile cerelui ; clued

www.dacoromanica.ro
CAP. vu. GEN ESE. 9

miniatu-m'am quo 'jam fhcut pe densii. CAPU VII.


8. Iar Noe aflo gratia inaintea Domnului
Dumnedeu. 1. Si disse Domnul Dumuedeu calm
9. Agues lea sunt nascerile din Noe: Noe, Noe : Intrh to si (eta cas'a la in arch, quOci
omu just, perfect find in geneatia sa, pe tine to veduin just inaintea mea in gene-
placit lui Dumnedeu. ratia aqueasta.
2. Lir din vitele curate is din preunii en
10. Nascut'a Noe trei filii, pe Sem, pe tine quate septe ,_epee, mascule si femine ;
Cham si pe Iapheth. iar din vitele tfecurate pike doe doe, mas-
11. Corrupt era phmentul inaintea lui cule si fernine.
Dumnedeu, si plin era de nedreptate.
12. Si vedit Domnul Dumnedeu pamentul 3. Si din passerele cerului quelle curate
qui) era corrupt, qutici on que came quAte septe septe, mascule si femine; si
(individ) strimbasse callea sa de pe phment. din tote passerile 'necurate quate doe doe,
mascule si femine, spre a conserva sernenta
43. Disse dar Dumnedeu tithe Noe : peste tot pamentul.
timpul fih-quaruia omu vine inaintea mea,
quoci se implit phmentul de nedreptate dela 4. Quoci dupe septe dille adducce-voin
densii; ecce-me dar qui; voitt perde pe eu plOie assupra phmentului palm deci de
densii si phmentul (impreuna). dille si palm deci de nopti, si voiu stinge de
14. Fa 'ti darb o area (lava) din lemne pe rac'a pamentului on que ninth am facut.
phtrate; in cuiburi (sau inchperi) vei facce 5. Si Mat Noe tote quate ii commando
arc'a, si o vei bilumina pe din intru si pe Domnul Dumnedeu.
din afara cu bitumine. 6. Era Nue attunci de anni sese sate, si
15. Ecce cum vei facce area : trei cute (Muhll fit assupra piimentului.
de cell lungimea archei, si cinci deci de 7. Intro darii Noe si filii lui, si ferneea lui
coti littimea, si trei deci de coti 'nallimea si femeile filiilor lui din retina en densul
ei. in arch. din caus'a apetor diluviului;
16. ImbinAnd vei facce arc'a, si de tin 8. Si din vitele quelle curate si din vitele
cot o vei consummh din sus, iar us'a quelle necurate, si din passeri si din bite
archei, o vei facce in lAturi; in planuri reptilile pitmentului,
(caturi) dipunti si tripunti o vei facce pe 9. QuAte doe doe intrarb chlre Noe in
densa. arch, =mile si femine, dupb cum ii com-
17. ()nod eu ecce adducce-voin mandasse Duinneden.
ape assupra pementului spre a perdu on 10. Si a fest dupo settle dille, quo apele
title carat in quare se aflit spirit de vials diluvitilui se fitcuri; assupra pamenttilui.
sub cern, si on quate vor fi pe pitment ter- 11. In al sese sutelea anon in viers lui
mina-se-vor. Noe,a Iunei a doa, in dioa doe deci si septea
Ie. Si stahili-voiu testamentul men en a lunei, in aquea di ruplus'au kite sor-
tine; intlivei in arch to si filii lei, si femeea gentile abysului, si cataractele cerului s'au
to si femeile filiilor tei din prennit cu tine. deschis.
19. Si din kite vitele, si din tOte rep- 42. Si a fost ploiea assupra piimentului
tithe, si din tote ferele, si din loth carnea patru deci de dille si patru deci de nopti.
quAte doe doe din tOte vei inducce in arch, 13. In 4ina aqueea intro Noe, Sem, Cltam
qua sit nutresci din preunii cu tine : quAte si lapheth, filii lui Noe, si femeea aquestuia,
un mascule si fetnine vor fi. si femeile filiilor aquestuia din prenna en
20. Din tote passerile svoliitere dupo densul in arch.
genere, si din tote vitele dupo genere, si 14. Si tote ferele dupO genere, si tote
din (Ole reptilile que se tirrescu assupra vitele dupo genere, si on que tiritOre que
phinentului dupb generele tor, quAte doe, se miscii pe phment dupo genere si on que
doe din tote vor intro came tine spre a passere dupti generele sett,
se nutri din prenna en tine, mascule si 45. Intraro dire Noe in arch quAte doe
fetnine. doe, mascule si femine, din kith carnea in
21. Iar tu, luh-vei cu tine din tote de- quare este spirit de viath.
mAnchrile que itiAncati, si le vei adunA dire 16. Si quelle que venii in intro mascule
sine'ti (in acii)si vor li tie si aquellor(viettii- si femine din loth carnea intraro dupti cum
tore) spre demAncare. commandasse Dumnedeu lui Noe. Si inchisse
22. Si facit Nue IOW quAte ii commando Domnul Dumnedeu arc'a de din afarh Iii.
Dotnnul Dumnedeu, assemenea le facie. 17. Si diluvitil fit assupra plitnentulni
www.dacoromanica.ro
10 GENESE. CAP. VIII.

patru deci de (pile si patru deci de nopti, pament, din passeri si din vile si din
si se immultirb apele si luarb arc'a que se fere, si orique tirritore que se misch pe
Matte d'assupra pitmentului. phment, si tot omit.
10. Si ap'a predominA, si se immultia 22. Si tote quite an sufflare de viata, tot
Vale assupra pamentului, si se purls arc'a que se ally assupra uscatului nevi.
pc d'assupra apelor. 23. Si per' lout fiinta que era assupra
19. Iar apele dominau, dominau atata pamentului intregu), dela thus pint) la Vila
assupra pamentului inquat accoperissero si tirritore si passeri alle ccrului, si s'au
muntii quci 'nalti que erau sub cent. sties de pe pament; si remasse 'mini Noe
20. Cinci spre deco coil mai presus se si quei cu delimit in arca.
iniiltassera apele pests muntii quei 'nalti. 24. Si fit inaltath ap'a assupra painalt1-
21. Muni on que came que se miscit pe lui una Stith cinei4le.ci de (line.

Vr-jA-
%AG
rY, -La ,'A .4 ,

ikk

"'OP'
,1

A s.
) 7

41-w 1.11,2111111
°
I 4!
j .411

° 1.
11
"

7.(:.:1.';11,

\, \ ,\AU \
Girodet. Deluviul. Ed. Frere.

CAPU VIII. cu dasul in arca, si supraddusse Dumne4eu


1. Si isi addusse Dumne(lett a minle de spirit peste pament, si inceld ap'a.
Noe, si de tote ferele si de tote vitele, si de 2. Se inchissera sorgentile abysului si
tole passerile, si de tote tirritorele que era calaractele cerului, si inceld ploiea din cern.
www.dacoromanica.ro
CAP. M. GENESE. 11

3. Si se restringea ap'a que purcedea din 20. Si edifice) Noe altar Doinnului; si
pament ; se restringea ap'a si se impucinh loo din tole vitele quelle curate, si din tote
dupO una sulk dud 4eci de (line. passerele quelle curate si offeri holocarpose
4. Si stette arc'a in lun'a a septea in a (holocaustu) assupra altarului.
doa dcci si septea 41 a lunei, d'assupra 21. Odor6 cu multumire Domnul Dum-
muntilor Ararat. ne4eu proftun mirositor, si disse Domini!
5. Ap'a curgelore se impucina pint)" in Dumne4eu cugetand in sinesi : nu voiu mai
a decea lunh; iar in a Mecca lurk, Anteiea adaoge intru a blestemh phrnentul pentru
41 a lunei se vOuro capetele muntilor. faptele 6menilor, qubci applecat este cu
6. Fu apoi, dupo patru 4eci de dille, quo sthruinth cugetul Omuli dare quelle relle
deschisse Noe ferestea archei que a fost din junetele lui; riu voiti
facut, si emisse corbel (spre a ved6 daqua Intru h batte ori-qtie came vietuil6re, dup6
a statut ap'a). cum am Mout.
7. Esind, nu se mai inturn6 (corbul) pint) 22. In tote dillelo phmentului, sementa
secariS apele de pe phment. si seceriturh, frigu si caldu, tOmna si
8. Si emisse pe columbh in urm'a lui primh-vora, di si nOpte nu vor inceth (de a
spre a vedo daqua s'a faticat ap'a de pe ph- se urma una dupo alta).
ent.
9. Iar columb'a neaffand repaos pici6- CAPU IX.
relor salle, se inturn6 la densul in arch ; 1. Si binectivent6 Dumnedeu pe Noe si
quoci ap'a era peste Rita facia piimentului; pe filii lui, si disse for : Creseeti si ve irn-
si intintlend Willa lei, o lu6, si o introdusse wait' si irnpleti plimentul, si domni fill
chtre sine in arch. assupra lui.
40. Tinendu-se rind) dille septe, iarbsi 2. Terrore si ldmh de voi 1111 peste tote
emisse columb'a din arch. f6rele phmentului, si peste tote passerile
41. Si se inturn6 clitre densul columb'a eerului. si peste tote (lade se 'nisch pe
calve sera, si avea frump de olivu semnu in pliment, si peste toti pescii Alitrii ; - sub
gura ; cunoscii day Noe quO statusse ap'a mtlinele vostre le-am dat.
de pe 3. Si on -que tirrithre que vietnesce, flit
42. AdestAnd ncii alle staple tulle, ia- voO in dematicare; - ca legume de erbc
rosi emisse columb'a, quare nu mai adaosse datu-leam vo6161e.
a se inturna chlre (Mitsui. 4. Ansll came in Onge de sufflet, net
43. Ast fel in al s6selea suth si un annu yeti meinca.
in viat'a lui Noe, in prima di a lunci anteea, 5. Qutici (assemenea) si sOn.ele vostru
disphrussero apele de d'assupra pamen- at stiffletelor vostre it voiu re'Clatna ; din
tului ; si descoperi Noe invOlitorea archei mina tulutulor ferelor it voiu quere; si dm
si veda (IWO disphrussero apele de pc fac'a mania Oinului, si din miin'a barbaitilui, fra-
phmentului. telui lei predinde-voiu suffletul Omului.
14. Iar in lun'a adoa, in a doNeci si 6. Quel que versa singe de Omu, in Wm
septelea di a lunei, se uscasse plimentul. de singe sAngele lui sc va versa; guild in
45. Si vorbi Domnul Duinnetleu lui Nob, imaginea lui Dumne4eu am creat pe Omu.
flicend: 7. Cresceti dar si ve immultiti si im-
46. Esi din arch lu, si femeea ta, si filii pleti phmeniul, immultiti-ve assupra pitmen-
lei, si femeilele filiilor tei din preunh cu tut
tine. 8. Disse iar Dumne4en lui Noe si filiilor
17. Si tole f6rele (ike stint din preunh lui, dicend :
cu tine, si ori-que came dela passeri pint) 9. Quill pentru mine , ecc6 inchieill
la vile, si ori-que tirril6re que se misch paclul nett de allianth cu voi si cu st'llienca
pc phment, addu-le afarii din prenna cu tine ; vOstra dupO voi.
si cresceti si ye immultiti pe pament, si 10. Si et' on que sufflare via din preunh
impleti phmentul. en voi, dintre passeri si dintre vile, si cu Ike
48. Esi dart) Noe, si femeea lui, si filii forele ptimentului quite stint cu voi dintre
lui, si fenieile filiilor lui dinpreunii eu kite quette au esit din area.
densul. 41. Si voiu stabili allianca mea cu voi;
49. Si trite fe)rele, si tote vilele, si (wi- si nu Ira mai muri nici o sufflare de ap'a
pe passere, si ori-que tirril6re que se diluvinlui, si nu lit mai fi diluviu de aph
misch assupr'a phmentului dupo generele spre a distruge tot phmentul.
tor, exit' au (assemenea) din arch. 12. Disse apoi Domnul Dumnedeu chime
www.dacoromanica.ro
12 GENESE. CAP. X.

Noe : ecce, aquesl'a este semnul teslamen- Itti Noe : Sem, Chant, Iapheth ; si li s'au
tului que en dau intre mine si voi, si intre nascut aquestor'a filii dupo diluviu.
on -que sufflet vin que este din preuna cu 2. Filii lui Iaphelh stint : Gamer, si
voi in ori-que carne, in generatii eterne. Magog. si Madai, si Iovan, si Elisa, si Tho-
43. Arcul men puiu in noru, si Ira fi bel, si Nosed. si Tiras.
semnu de allianth intre mine si piiment. 3. far filii lui Gainer : Asclianaz, si Ri
44. Si roamd voiu innora cu nori assu- phalli, si Thergamit.
pra pamentului, areta-se-va arcul meu in 4. tar filii lui Iovan : Elisa, si Thasis,
noru. Ketieni, Bothell i.
45. Si 'mi voiu adducce a minte de al- 5. Din aquestia se segregaro insule de
lianra mea que este intre mine si voi, si natii in terea tor, fih-quare (1110 limbs, in
intre on que sufflet vietuitor in on que sementiile for si in natiile tor.
carne, in gnat nu va mai ft ap'a in diluviu 6. Iar filii lui Cham Biro : Chus, si MIS-
spre a exterrnina on -que came. raim, Phud si Chanaan.
46. Fi-va dar arcul meu assupra nom- 7. Apoi filii lui Chus furb : Saba si Hevila
lui, si voiu vede spre a'mi adducce a minte si Sabatha, si Regna, si Sabathaca. Filii
de alliant'a eternh dintre mine si dintre on apoi ai Ini Regina fur() Saba si Dadan.
que sufflet vietuitor in ori-que carne que 8. Iar Chus niisca pe Nemrod; quare
este pe phment. incepit a fi gigante (tare, potent) pe phment.
47. Disse (inline) Dtunnetleu lui Noe : 9. Aquesta fu gigante qualm inaintea
Aquesta este semnul tesiatnentului que Domnului Dunine4ett. De aqueea se si dice
dispussein intre mine si intre tOta carnea (dicatOrea) : pa Nemrod gigante venator in
gue este pe phment. aintea Doinnului.
18. Era (cum s' a dis) filii Itti No que 40. Si inceput regatului lui fit Babylon,
an esit din area : Sem, Chain si Iapheth. si Oreelt si Archad, si Chalanne in terea
Tar Chant era tats lui Chanaan. Sennaar.
19. Aquesti trei sun' filii lui Noe; dela 41. Din aqueeasi terra esi Assur, quare
aquestia s' au dissenting (Umenii) peste tot edifico (celatea) Ninive si celatea Rohohos.
plimen 011. Si Clialach.
20. Si incepa Noe, fluid laborator de 12. Si Dasem intre Ninive si Chalach.
ptnent, a plants viih. Aqueasta fit cetalea quea mare.
21. Si bilit din vino si se inibitto si se 43. Si Misraint Itasca pe Ludiimi si pe
despnio in cas'a sa. Neftlialiimi , si pe Aenemetiimi , si pe
22. Vetlit Cham, lath' lui Chanaan, nu- Laltiinti,
ditalea lathlui sett, si esind spusse quellor 14. Si pe Patrosoniimi, si peChasmoniimi,
doi frati ai sei a fart. de uncle au esit Philistiimii, si pe Chaphto-
23. Anse Sem si Iaphelh hind vest- riimi.
mentul, 'I au pus pe amhi 'or umeri si au 15. Ian Chanaan Itasca pe Sidon primo-
naintat cu spalele inainte, si au accoperit genitul, si pe Chetteu,
cu respect nuditatea tatalui for ; fac'a lor era 16. Si pe Iebuseu, si pe Amorrheu, si
in apoi, si it' an vetjut nuditatea tatalui tor. pe Ghergeseu.
24. Se desieptd Noe din vinn , si af16 47. Si pe Even, si Arucheu, si pe Aseneu,
quate'ia Neut. filiul sea d' at doilea. 18. Si pe Aradiu, si pe Santareu, si pe
25. Disse dar : blestemat fia Chanaan ; Amathi. Si (WO aqueasta s'au disseminat
fecior domesticu va-ft fratilor Itii. sementiile Chananeilor.
26. Si a dis iaro Binecuventat Donmul 49. Iar continele Chananeilor s'au pus
Dumnedeu al lui Sem, si Ga Chanaan fecior dela Sidon veuind la Gherara si Gaza, si
al lui. trecend la Sodome si Gomorrha, Adamit,
27. Intincla Dumne4eu possessiile lni si Seboitn, pint) la Lash.
Iaphelh si locuiasch in locuintele lui Sem, iar 20. Aquestia suet filii lui Chain in se-
Cham fih feciorul tor. mentiile tor, dupb limbele !or, in coprin-
28. Trlii apoi Noe dupi; calaclysmu trei surile tor, si in natiile Ion.
sute cinci tleci de anni. 21. Iar lui Sem que fu lath' (patriar-
29. Si WO dillele tote alle Noe floe sute ch!) haulm. filiilor lui Heber, si quare fit
dna dcci de mini, si muri. fratele lui Iaphelh quellui mai mare, i s'a
ithscut (cum urmeatlit):
CAPU X.
22. hitii lui Sem furl) : Adam, si Assut,
4. Quelle urmhtUre sent nascerile fiilor si Arphaxad, si Lud, si Aram.

www.dacoromanica.ro
CAP. XI. GENESE. 13

25. Si filii lui Aram NA : Oz, si 11W, si 9. Pentru aquesta se chiemo numele
Gather, si Alosoch. cetatii Confusio (Babel); (iaci acolo a con-
24. lar Arphaxad ascii pe Cainam, si us Domnul limbele plunettiliti tot, si de
Cainam nasca pe Sala ; iar Sala nasal pe acolo respandi pe densii Domnul (Dutuneden)
Heber. peste fag a pamentului tot.
25. Si lui Heber i s' an nAscut doi filii : 10. Quelle urntliterre stint familliile (quo
tiumele unuia Pha leg (quaci in dillele lui se 1ragn) din Sem; Sem filial (era) de una
s' a impartit pam'entul), si numele fratelui seta anni (land nascit pe Arphaxad, in at
aquestuia lectan. duilea annu dupo diltiviu.
26. lar Iectan nasea pe Elmodad si pc 11. Si trai Sem, dupo que a peseta pe
Saleph si pe Asarmoth, si pe Iarad, Arphaxad, cinci stile de anni, si nhscit filii
27. Si pe Odorrha, si pe Aezel, si pe si filie, si muri.
Decla, 12. Trai apoi Arphaxad luta sine trei
28. Si pe Eval, si pe Abimeel, si pe Sa- deci si cinci de anni, si nhscit pe Cainan.
ben, 13. Si trai Arphaxad, dupo que a nitscut
29. Si pe Ophir, si pe Hevila, si pe Io- pe Cainan, anni patru stile. trei deci .si uiu ca
bah. Toil aquestia 11111 lui leclan. filii si filie, si muri. apoi nita
50. Si fit locuirea lor dela Alassee stria trei deci de anni si Itasca pe Sala ;
pins mule se vine la Sophira (que este) un mai trai iaro Cainan, dupo pie a nitscut pe
munte al resariturilor. Sala, anni trei sute trei deci si nitscit filii
31. Aquestia stint filii lui Sem in semen- si filie si muri.
tiile lor, dupe limbele lor, in coprinsurile 14. Dupe densul trai Sala una seta trei
lor, si in 'milk lor. deci de anni, si nAseit pe Heber.
52. Aquestea (eu tin cuvent) sunt semen- 15. Si trhi Sala dupe que a nitscut pe
tiile filiilor lui Noe, dtipa familliile lor, Heber trei sute trei deci de anni, si Itasca
dupo natiile lor. Dela aquestia s' au disc- filii si file si nntri.
rninat insole (coprinsuri) de natii assupra 16. Heber apoi trai una sula [rd deci si
plimentului dela Diluviu (inqua).
patru de anni si nasal pe Phaleg.
CAPU XI. 17. Si trai Heber, dupe que, a nascut pe
Phaleg, anni trei suite settle deci, si naseit
1. Si era peste tot pamentul o limba (1) lilii si filie si muri.
singura si o singura voce la Intl. 18. Iar Phaleg trai una stria trei deci de
2. Si s' a intemplat la miscarea lor dela anni si nasca pe Ragan.
Besarituri de au aflat o dimple in plimentul 19. Trai apoi Phaleg, dupo que a nitscut
Sennaar, si s' an pus en locuinra acolo. pe Ragan, doe side floe anni, si &ascii
5. Si disse Omul &tare appropele seu : filii si filie si muri.
veniti sa facemu caramide si sa le cocemu 20. Dtipb (Mitsui, trill Ragan una sutii
in focu; si be servi lor caramid'a drept trei deci si doi de anni si nliseit de Seruch.
potrii, si de asfalt be fu hum'a. 21. Si trai Ragan, dupe que a nriscut
4. Si dissero (imit') : veniti sa ne edifi- pe Seruch, doe stile septe anni, si naseit
cam o celate si lurnu, al quaruia cape sa filii si filie, si muri.
115 pine la ecru si sa ne face nume mai
nainte de a ne respandi pe fac'a Omen- 22. Apoi, (raj Smelt una suth trei deci
tului. de anni si ntiscit pe Nachor.
5. Dumnedeu attunci descindit a vede 23. Si trai Seruch, dupti que a na:cut pe
celatea si tumid que edificau filii omenilor. Nachor, anni doe sute si nitseit filii si filie,
6. Si disse Doinnul : ecee un popol si o si muri.
limba sund cu totii, si que s' au appucat sa 24. Teal apoi Nachor anni septe deci si
kat. arum dare nu be vor lipsi pinto la un'a not, si Itasca pe Thara.
din quote an cugetat a niece. 25. Si trai Nachor, dupo que a naseut
7. Veniti, si descindend sa turburam pe Thara anni una stria doe deci si not,
acolo lintVa (lor) qua fia-quare sa nu intel- si nasea filii si file, si muri.
lega limb'a appropelui seu. 26. Dupti densul, trhi Thara settle deci
8. Si 'ia respandit pe densii Domnul de de anni, si nAscit pe Abram, si pe Nachor
acolo veste told fach parnentului, si ince- si Arrhan.
faro d'a mai edifich celatea si turnul. 27. Aquestia sunt filii lui Thant (adicb):
Tiara nasal pe Abram, si pe Nachor si pe
(1) Buza dice originalul. Arrhan, si Arrhan nascit pe Lot.

www.dacoromanica.ro
14 GENESE. CAP. XII.

28. Muri ins6 Arrhan inaintea tatalui seu, si pe Lot filial lui Arrhan (adico), pe
seu Thara, in terea unde s' a fost mason, in filiul filiului seu, si pe Sara, nuroru sa,
coprinsul Chaldeilor. femeea lui Abram filiului seu, si ii dusse pe
29. Si 41 Ware Abram si Nachor loru'si densii a fare din comprinsul Chaldeenilor,
femei : numele femeii lui Abram Sara, si spre It se ducce in terr'a Chanaan; si venire
numele femeii lui Nachor Melcha, filiea lui pine la Charrhan si locuire acolo.
Arrhan, tat at Melchei si tali al Ieschei. 32. Si hire dillele lui Thara in Charrhan
30. Si era Sara sterpa, si nu faces copii. doe sate cinci anni, si muri Thara in Char-
31. Pe attunci, Thara pc Abram Min! rhan.

Rouget. Abraham vine in apoi in t6rr'd Chanaan. Th. Frere.

CAPU XII. si to voiu binecuventa §i voiu marl numele


4. Pe attunci, 4isse Domnul lui Abram : teu, si vei f binecuventat.
esi din terr'a to si din cognatia ta si din 5. Si voitt binecuventa pe binecuventa-
cas'a latitlui teu (si du-te) in terea que iti torii tei, iar pe quei que to vor blestemA,
vein arida. blestenth-voiu ; si se vor binecuventa in
2. Si le voiu facce (capu) in natiii mare ; line tote sementiile ptientului.

www.dacoromanica.ro
CAP. XIII. GENESE 15

4. Si se scull Abram, dupe cum 'ia dis dare ecce 'ti femeca inainte; ia-o si du-te de
Domnul si venia si Lot din preunh cu aqui.
(Mitsui ; iar Abram era de anni cincideci si 20. Si dette ordin Pharaon la dmeni
cinci gaud esi din Charrhan. despre Abram spre a 'I scoria pine afare
5. Si Ind Abram pe Sara femeca sa si pe din tarrA pe (Mitsui si pe femeea lui si tote
Lot filial fratelui seu, si tote alle for quate quote era alle lui si pe Lot din prettnA cu
isi possedussere, si on que sufflare que avea densul.
in Charrhan, si esire a se ducce in terr'a CAPU XIII.
Chanaan, si venire in terr'a Chanaan.
6. Si cAlletori Abram prin lungul ague- 4. Esi ast fel Abram din Egypt ells si
stela pine la locul Sychem, lunge querrul femeca lui si tote alle lui si Lot inpreunii
(stejAretul) inalt. Pe attunciChananeii locuia cu (Mitsui, (apucand) in sus cAtre desert.
terr'a (aqueea). 2. Abram era avut forte in vile in argint
7. Si se arato Domini lui Abram si 4isse si in atm
lui : posteritatii talle da-voiu terr'a aque- 3. Si se dusse de unde a Post venit in
asta; si edifice acolo Abram altar Domnului desert pine la Baethel, pine la locul undo
que s' a artitat era tabernaculul sett mai nainte, Mire Bae-
8. Si treat de acolo la muntele chtre thel si intre Haggai,
resArituri dela Baethel, si stabili acolo 4. La locul altarultti at quhruia inceput
tabernacolul in Baethel despre Mare si facusse acolo, si invocd acolo Abram nu-
Haggai despre resArituri ; si edifice acolo mele Dotnnului.
altar Domnului, si invoco in numele Dorn- 5, Lot iaro que calletoria din preuna ctt
nului. Abram, avea (si ellu)oi si boi si tabernacule.
9. Se scull apoi Abram, si plecand se 6. Si nu'i incApea (acolo) pamentul spre
campo (Mari) in desert. a locui in preunh, quitci era averele for
10. Si se facti famete pc pAment; si multe, si nit puteau locui in preunit.
descindft Abram in Egyptu spre a pere- 1 7. Si s' a intemplat lupta intre piistorii
grina acolo, queci era tare fametea pe vitelor lui Abram si intre pastorii vitelor
pament. lui Lot. Iar Chananeenii si Pherezeenii
11. far qufind se appropie Abram d' lecuia pe attunci pitmentul (aquella).
intro in Egyptu, a lost quo Abram 4isse I 8. Disse dar Abram lui Lot : sat nu fili
Sarei femeii salle : cunoscu eu quo femee cerlit intro mine si tine, si mire phstorii
frumesa esci. mei si pastorii lei, quoci omeni frati suntan
12. Va fi dare quo cum te vor vette noi.
Egyptenii vor dicce clue femeea lui este 9. Au nu ecce tot ph'mentul in ainle 'ti?
aqueasta ; uccide-vor dar pe mine si cu bi- Desparte-te de mine : daqua to la stang'a,
nele te vor lug pe tine. eu la drepl'a; iar daqua to la drept'a, eu la
13. SA dici dare : quo surer a lui stint, stang'a (vom appuca).
qua sA mi se intemple bine din caus'a ta si 40. Si ardicandtesi Lot ochii, Oda tot
sit tritisch suffletul meu dupe purtarea ta. coprinsul din pregiurul fotdanului qua tot
14. S'a inte,mplat dare quand a intrat era adlipat, mai nainte de a distruge Dum-
Abram in Egypt, club vedure Egyptenii pe nedeu Sodornele si Gomorrha, ea si para-
femeea lui gut) era ben fdrle. disul lui Dumnedeu si ca terr'a Egyptului,
15. 0 veduro si principii lui Pharaon, si pine uncle se vine la Zogora.
o Ilittdaro chtre Pharaon, si o introdussero 11, Si isi allesse Lot tot coprinsul din
in cas'a lui Pharaon. pregiurul Iordanului, si appuctl Lot chine
16. far cittre Abram nine se pular() din resarituri, si se desphrti fig -quare de fratcic
catts'a ei, si i se faces (in dar) oi, si vitei si sett.
asini, si feciori (din cash) si fete (din cash) 12. Abram dare locui in terr'a Chanaan,
si catiri, si camile. iar Lot locui Iutr'o cetate din quelle circon-
17. Si Wit Dumnedeu pe Pharaon in vecine si isi ass* tabernaculul in Sodorne.
biithi maxi si grelle, si cas'a lui, din caus'a 13. far Omenii din Sodome rei §i pech-
Sarei femeii lui Abram. tosi Inaintea lui Dumnedeu fOrte.
18. Chiemand dart) Pharaon pe Abram, 14. Disse attunci Dumnedeu lui Abram,
disse : queci ai flicut aqueasta mie, quo nu dupe que s' a despartit Lot de (Mitsui : cautii
'mi ai spits quo femeea ta este? cu ochii lei in sus si vedi din locul nude
19. Pentn pie ai dis quo surer hid este esci atom, calve miadii nopte si miada di
si 'mi am Ittat'o (ast fel) de fcmee? Acum chine resfirituri si cittre Mare (appus).

www.dacoromanica.ro
16 GENESE. CAP. XV.
15. Quo tot pamentul que vedi, da 'I- Sodomelor si Gomorrhei, si tote provisiile
volt' tie si posteritatii talle pine in eternu. for si se retrassero.
46. Si voiu facce posteritatea la ca are- 42. Luaro onto si pe Lot filiul fratelui
n'a (nisipul) pamentului : de Fite quineva lui Abram, precum si averea aquestuia, si
enumera' aren'a phmentului, numera-va si se dusserb. Lot era locuind in Sodome.
pe siranepotii tei. 15. far unul din quei scapati, venind in-
17. Scull ndu-te strabate terr'a (aqueasta) sciinto pe Abram peregrinul que locuia in
in lungul si in latul ei, qubci tie o voiu da querretul ( stejeretul) lui Mambre Amoreul,
si posteritatii talle in secul. fratele lui Eschol, si fratele lui Aynan que
48. Si mutantlesi lindele Abram,venind (quote trei) era conjurati lui Abram
locui lingo querretul (stejeretul) Mambre, 14. Audind Abram club a cadut prins Lot
quare era in Hebron; si edified acolo altar fratele lui, sculo pe ai casei salle in numer
Domnului. de trei sole opt spre ciece, si ii allung6 dupe
urma (pe inemici) pint) la Dan.
CAPU XIV.
15. Si &lit assupra for noptea ellu si fe-
1. S' a intemplat pe attunci gut) in dom- ciorii (6menii) sei; ii infranse, si ii urmiiri
nirea luiAmarphal regele Senaarultti,Arioch batandui ping la Chobal que este la stanga
regele Ellasarului, si Chodollogomor regele Damascului.
Elamului si Thalgal rege de milli 16. Le 1116 in apoi Iota callhrimea Sodo-
2. Sh fach resbellu assupra lui Balla rege melor, si pe Lot fratele seu, si tole averile
al Sodomelor si a lui Barsa regele Gomor- aquestuia, si femeile si popolul (que ducea
rhei, si a lui Sennaar rege de Adama si a cu densii captivi).
lui Symobor rege de Seboim, si (assupra) 17. Esi dart). regele Sodomelor intru in-
regelui de Balac (quare este Sego!). tempinarea lui dupe que se inturnd inapoi
3. 'Atli aquestia (din urtnit) se adunarb in dela carnagiul lui Chodollogomor si at re-
vallea sarala, quare este Marea shrilor. gilor quellor cu aquesla, in vallea Save,
4. De doispre deco anni serviatt ei sub que se (Ikea si campia Begelui.
Chodollogomor, iar in at treispredecelea 18. Si Melchisedec regele Salemului ad-
arum se revoltaro. dusse paine si vin. Era preot al lui Dum-
5. In al patruspredecelea annu dare nedeu quellui Pre inalt (Melehisedec).
veni Chodollogomor si regii (alliati) cu den- 19. Si binecuvent6 pe Abram si disse ;
sul, si infransero pe gigantii din Astaroth- binecuventat fill Abram la Dumnedeu quel
Carnain, si popoli tari dinpreunh cu ague- Pre malt, quarele creel cerul si terr'a.
stia, si pe Omeenii din cetatea Save. 20. Si binecuventat Dumnedeu quel Pre
6. Si pe Chorrheeni din muntii Seirului malt, quarele a dat pe iuemicii Lei in mai-
pint) la terebiuthul Pharan que este in de- nele talle ; (iar Abram) dette aquestuia de-
sert. cimh din tote (quote luasse).
7. Si inl urnanduse,venirb Ifing8 fontan'a 21. Disse attunci regele Sodomelor titre
Judecittii (aqueasta este Cades) bhtlurb pe Abram : Da'nti mie 6menii, iar chlihrimea
t6ti principii din Amalec si pe Amorrheeni is -o pentru sine'ti.
que locuia in Asasan-Thamar. 22. Iar Abram disse dire regele Sodo-
8. Esiro apoi regele Sodomelor si regele melor : intitule-voiu maim mea caire Dum-
Gomorrhei, si regele de Adama si regele de nedeu quel Pre malt que creel cerul si terr'a,
Seboim si regele de Balac (quare este Segor) (si juru).
si le fiteurb frunte insiranduse syre bataie 23. Quo dela quel mai micu firu pine la
in vallea Shrath. curellh de calthminte nu voiu lua din alle
9 (Se oppuserb adicO) incontra lui Cho- talle (qua sh nu dici ore : quo eu am inavu-
dollogomor regele Elamului si a lui Thal- tit pe Abram).
gal regele de natii, si a lui Amarphal regele 24. Afaro de quite au mancat feciorii si
Sennaarului si a lui Harioch regele Ellasa- de partea bhrbatilor que au veldt cu mine,
rului ; pairu (era) aquesti regi incontra quel- Eschol, Aynan si Mambre, aquestia isi vor
lor cinci (de sus). lua partea.
10. Iar vallea shrata, puturi de asfalt CAPU XV.
(era). Engirt.) altunci regele Sodomelor si
regele Gomorrhei, si (multi) cadurb acolo. 1. DupO aqueste evenimente , se That
iar quei que mai remhssesserb fugirO date cuventul Domnului chtre Abram in visit
munti. dicend : nu le tetne Abram. Eu stint scutul
11. (Vingblorii) luaro citIlitrimea Idly a ten; recompens'a to mutat va-fi fOrte.

www.dacoromanica.ro
CAP. Xvi. GENESE. 17

2: Dice atlunci Abram : Demme Dumne- Abram testament, dicend : Da. -voiu posteri-
deul men, que Imi vei da? Eu moru fare a tatii talle teea aquesta dela riul Egyptului
Iasi nici un flirt, iar filiul domesticei melle pine la riul quel mare al Euphratelui.
Mansec,aquest'a a Damasu at lui Eliezer. 19. Pe Keneeni, si pe Kenezeeni, si pe
3. Si adaosse Abram : find quo mie nu Kedmoneeni, si pe Chetteeni, si pe Phere-
'mi ai dat filii, quel nascut in cas'a mea me zeni, si pe quei din Raphaini, si pe Amor-
va mosteni. rheeni, si pe Chananeeni (si pe Eveeni), si
4. Si in dath vocea Domnului se audi pc Ghergeseeni, si pe lebuseeni.
chtre densul dicend : nu te vh mosteni
aquest'a, ci, aquella que va esi din tine, CAPU XVI.
aquella te vh mosteni. 1. Iar femeea lui Abram nu nascea agues-
5. Scosu-l-au dar afare, si a 4is chtre tuia ; avei Anse o feta (in cash) Egypteanh,
densul Cauth deb, in sus chire ceru si nu- al quaria nume era Agar.
mera stellele, de le poti numerA. Si disse 2. Disse dar Sara chtre Abram ; Vedi
apoi : assemenea Ira fi si posterilatea ta. quo a inchis Domnul pantecele meu spre a
6. Si cretin Abram in Dumnedeu, si i nu nasce; intra dar la domestic'a mea qua
se tine (credinta) dupe dreptate. A. am dela dens 'a filii. Asculto Abram de
7. Disse apoi : Eu stint Dumnetlett qua- vocea Sarei.
rele te-am scos din coprinsul Chaldeilor 3. Si Wand Sara, femeea lui Abram
spre a 'ti da terea aqueasta de rnostenire. (ensasi) pe Agar Egyptean'a domestic'a sa,
8. Disse dar : Domne,Dumne4eule, dupe dupe 4ece mini de quand locuia Abram in
que volt' cunosce que o voiu mosteni? teea Chanaan, o dette lui Abram barbatului
9. Si disse flannel (Domnul) : is 'mi o seu de femee.
junice de trei anni, si o capra de trei anni 4. Si intro (Abram) la Agar, si (aqueast'a)
si un ariPte (berbece) de trei anni, si o tur- concepu; si veklit quo are in pantece, si fu
turellh si o columbh. dispretagi dOmn'a inaintea ei.
10. I le luo (Abram) tote aquestea si 5. Attunci disse Sara catre Abram : Ne-
le despiirti pe din junietate, si le pusse fach dreplate mi se face de la tine. Eu dideitt
in MO intre densele; iar passerile nu le pe ancilla mea in sinul teu; veqind Anse quo
desphrti. are in plintece, disprepth sunt in aintea ei :
41. Asa passeri venire si se pussero Judice Dumne4eu intre mine si tine.
peste corpurile , peste jumetatile (vitelor 6. Disse si Abram chtra Sara : Ecce an-
tiiiate) si consetlit si Abram din preuna cu cilia ta inainte' ti este ; fh cu densa dupe
densele. cum placut iti va fi. Attunci Sara incepit a
12. Iar chtre appusul sOrelui , extase o amari, si aquesta fugi dela fac'a ei.
clidO peste Abram, si ecce frich negurosh, 7. 0 aflO Anse angelul Domnul Dumne-
mare cade peste densul. 4eu lunge fontan'a din callea Surului.
13. Se disse attunci calve Abram : 8. Si disse chte (Musa angelul Domnu-
cunoscend vei cunOsce quo peregrine va fi lui : Agar, ancilla a Sarei, de uncle vii, si
posteritatea ta in tetra nu a ei, chinui-vo unde te duci? Agar respunse : dela fac'a
pe (Musa si o vor reducce in servitudine si Sarei domnei melle eu me depart*.
vor umili pe densii (pe stranepotii tei) patru 9. la angelul Domnului ii disse : In-
sute de anni. tdrnii-le inapoi cite dOmna ta, si umile -le
14. Iar pe natia la quare ei vor servi, o sub mainele ei.
voiu judica eu : si dupe aquestea, esi-vor 10. Ii mai disse Audi angelul Dommt-
(ai tei) de acolo cu apparate multe. lui: Immultind voiu immulti posteritateu ta,
43. Quit pentru tine, te vei inturnA la si nu se va pule numera de mullitudine.
phrintii tei cu pace, immormentat in Mira- 14. Ii mai adaosse angelul Domnului ;
nete ferici. Vedi quo to ai in pantece; vei nasce dar
46. A patra generatie (din stranepolii filiu si vei chiema numele lui Ismael ; pled
tei) se vor inturna inapoi aqui; queci anco examji Domnul la umilitalea ta.
nu s'au implinit pecatele Amorrheilor pine 12. Aquest'a vh fi om feroce, si mainile
acum. lui peste tdli, si mainile tutulor peste den-
17. Iar dupe que soele fit in appusuri, sul, si in fac'a tutulor fratilor sei isi vh sta-
flachrh se facit, si ecce fornace fumegator si bili locuirea.
Mail de focu que strabateau prin mikllocul 13. Si chiemO Agar numele Domnului
jumetatilor aquellor (vile). quellui pie vorbia cate densa : Ttt esci
18. In 4ioa aqueea inchieO Domnul cu Dumnekleul que ai cautat assupra mea,
2
www.dacoromanica.ro
18 GENESE. CAP. XVIII.

quoci, adaosse ea, aqui inaintea mea ve- in dioa a opla, stinge-se-va suffletul aquella
4uiu pe quel que s'a aratat mie. din generele seu , quoci a rapt pactul
14. De aqueasta numi putul : Putul qua- meu.
ruia inainte' mi Wain: aquesta este intro 15. Mai disse ancoDumneden lui Abram:
Cades si Barad. Sara femeea ta nu se va mai numi Sara, ci
15. Si algal Agar lui Abram filiu, si Sarrha va fi numele ei.
chiemo Abram numele filiului seu que i 'la 16. Binecuventa-voiu pc densa, si voiu da
nescut Agar, Ismael. tie filiu dinteensa, si it voiu binecuventb.
16. Iar Abram era de opt deci si sese (assemenea) si va fi (capu) in natii, si regi
de anni, quand 'i a nascut Agar pe Ismael. de natii din ellu vor esi.
47. Si cedit Abraham pe faea sa, si risse
CAPU XVII. in cugetul seu dicend : daqua in at una su-
4. Se facia Abram de noe deci si noe de talea annu se nasce-fiiu? si daqua Sarrha de
anni, si se aret6 Domnul lui Abram, si 4isse noe deci de anni va (mai) nasce?
lui : Eu stint Dumnedeul tea, placi in aintea 48. Disse dar Abraham catre Dumnedeu :
mea, si devino neimputabil. Ismael aquesta, traisce. (incai) inaintea ta.
2. Si punne-voiu testamental meu intre 19. Disse si Dumnedeu lui Abraham :
mine si intre tine, si te voiu immulti forte. in adever, ecce Sarrha femee ta nasce-va tie
3. Si cedit Abram pe fae'a sa, si ii vorbi filiu, si vei cinema numele lui Isaac; si voiu
Dumnedeu, dicend : stabili alliant'a mea cu (Mitsui in pactu
4. Ecce eu si testamentul meu cu tine : eternu si cu posteritatea lui dupe densul.
fi -vei parinte la multitudine de natii. 20. Iar (pet pen Ira Ismael due exaudiu
5. Si nu te vei mai numi Abram, ci va fi rug'a ta, si ecce clue II binecuventaitt, si
Abraham numele ten, quoci parinte la matte voiu cresce si multi pe &mut fOrte forte :
natii pusu-te-am pe tine. doe spre dece natii va nasce, si voiu da pe
6. Immulti-te-voiu fOrte forte, si te voiu (Mitsui (capu) la un popol mare.
panne (capu) in natii, si regi din tine vor 21. Iar alliant'a mea o voiu stabili cu Isaac
esi. que itt va nasce.Sarrha pe timpul aquesta,
7. Si voiu stabili alliant'a mea intro mine in annul quel at alit!.
si intre posteritatea ta dtipb tine in genera- 22. Ast fel terming vorlind si se inalto
tulle ei, intr'un testament eternu spre d fi Dumnedeu dela Abraham,
Durnnedeul ten si al posteritetii talle dupe 23. Si lug Abraham pe Ismael filial seu, si
tine. pe toti domesticii sei, si pe toti cumperatii
8. Si voiu da tie si posteritatii talle dupe cu arginti, si on que mascule din amend
tine terea (aqueasta) in quare peregrini, tota din cas'a sa, si to circontitiO carnea acro-
terr'a Chanaan in possessie eterna, si voiu bystici in timpul dillei aquelleia gaud
fi for Dumnedeu. vorbi Dumnedeu lui.
9. Disse ance Dumnedeu chtre Abraham : 24. Abraham dare era de noe deci si noe
to faro, testamentul meu vei observe, to si de anni quand isi circonthio carnea acri-
posteritatea ta dupe tine in generatiile ei. bystici salle.
10. Si aquesta (este) pactul que ai a tinne 25. Iar Ismael filial seu, de trei spre dece
intre mine si voi, si intre posteritatea ta anni era quand fu circonteiat la carnea acre-
dupe tine in generatiile for : se va circon- bystiei salle,
thia (adico) fie quare mascule al vostru. 26. In timpul aquelleiesi dille se cir-
41. Si ve veti circontaia carnea acro- cot-gale Abraham si Ismael filial seu,
bystiei vdstre, si va fi in seninu pactului 27. Si 00 barbatii casei salle, si domes-
dintre mine si dintre voi. ticii sei si quei cumperati dela alto natii, nu
12. Pruncul de opt dine vi se vi cincon- remassere necircontaiati.
thia, on que mascule (adico) in generatiile
vdstre, precum si domesticul casei talle, si CAPU XVIII.
quel cumperat cu arginti dela on que filiu 1. Se mai artitO lui (Abraham) Dumnedeu
at strainului, quo nu este din stirpea ta. litnge querretul Mambre, stand ellu la qa
43. Cu circonctsie se va cireontaia do- tabernaculului seu pe la amiade.
mesticul casei talle si quel cumperat prin 2. Ceutand in sus cu ochii veda, si ecce
arginti, si vb. fi pactul men (ca semnu) pe trei barbati stettero din susul lui, si ve-
carnea vdstre in allianta eterna. (lend alergO intru intempinarea for dela
44. Si necirconteiatul mascule, quare us'a tabernaculului seu si se incline pe pe-
nu '§i va eirconteia carnea acrobystiei salle ment.

www.dacoromanica.ro
CAP. W. GENESE 19

5. Si disse : Ddmne, daqua tire aflaiu a tinne callile Domnului, a facce dreptate
gratin inaintea ta, nu trecce inainte (fad, sa si judicata qua sa adduch Domnul peste
te abati) pe la feciorul teu. Abraham tOte quare a vorbit catre densul.
4. Adducce-se-va aph si yeti sphla picid- 20. Disse iar Domnul : strigarea Sodo-
rele vdstre, si vh yeti adumbri sub arbure. melor si Comorrhei se immulti, si *aide
5. Adducce-voiu pine si yeti marten, si for maxi forte.
dupb aquest'a ye yeti ducce (pe callea vd- 21. Discindend dar,, voiu vede daqua
strh); qua de aqueea v 'ati abatut dire fe- chip strigarea for que vine catre mine se
ciorul vostru. Si dissera (quei Trei) ; asse- implinescu (faptele); iar daqua nu, sh. sciu.
menea fa dupil cum ai ()is. 22. Si inturnandu-se de acolo barbatii,
6, Si rapede Abraham intro in tabernacul veniro spre Sodome; iar Abraham Much era
catre Sarrha si disse ei l Frementh in data stand inaintea Domnului.
trei mhsure de Ur° de farina, si fa subci. 23. Si appropianduse Abraham, disse : nit
neritii (azyme in cenere ferbinte). vei perde pe quel justu din preuna cu quel
7. Si la vaccele salle apoi alergo(Abraham) impiu, in quit sa fia justul ca si impiul?
si luo un vitellu toner si frumos, si '1 dette 24. De vor ft ore cinci deci bar' o cetate
feciorulni, quare nu intardiO de a '1 frige. justi, perde -vei pe densii ? nu vei ierta ceta-
8. Luo apoi, smantana si lapte si vitellul tea pentru quei cinci deci de justi, de vor 6
que a fost fript si depusse inaintea tor, si inteensa?
mAncaro; iar ella staruia pe lung, densii 25. Nici de cum, tit nu vei facce dupo
subt arbure. cuventul aquesta, spre a uccide pe justu
9. Dissero atlunci (quei Trei) catre (Mut- din prettra ou quel impiu, si sa 114 justul ca
su! : Uncle a Sarrha femeea ta? quel impiu; nici o diniora. Qui que judici
10. far ellu respundend disse In taber- tot pamentul nu vei facce judicata (dreptate)?
nucul a (Domne). far, unul din (quei Trei) 26. Disse si Domnul : de voiu Ufa in So-
disse : Inturnandu-me, veni-voiu la tine dupto dome cinci deci de justi in cetate, ierta
un annu pe aquesta'si timpu, si (attunci), va voiu tot locul pentru densii.
aye un filiu Sarrha femeea ta. Sarrha atub si 27. Si resputulend Abraham disse : Acorn
ea de bingo us'a tindei, 11 ind dupo densul. incepuiu a vorbi catre Domnul meu, iar en
11. far Abraham si Sarrha find vechi, thrrena si cenere stunt.
naintati in 4ille, incetassero Sarrhei a i 28. Iar daqua se vor impucina quei cinci
se urma quelle femeesci; deci de justi cu cinci, perde-vei din caus'a
12. Risse drept aqueea Sandia in sine, quellor cinci iota cetatea? Disse attunci
qicend : Pe de o parle mie nu mi s' a facet (Domnul) nu o voiu perde de voiu afla acolo
pia) acum (una ca aqueasta), si pe de alta patru deci si cinci.
domnul meu betran este. 29., Si adaosse Much (Abraham) a vorbi
13. Iar Domnul disse catre Abraham : awe densul, 4icend : iar daqua se vor afla
Quoci risse Sarrha in sine'si, 4icend ore in acolo palm 4eci? - Nu o voiu perde pen-
adever voiu nasce? qubci inbatrinit'-am eu. tru quei paint deci, disse (Domnul).
14. Nu cum va a cu nepulinta la Bum- 50. Disse iar (Abraham): sa nu te supped,
ne4eu vre o vorba? Pe timpul aquest'a me Dome, de voiu mai vorbi : iar daqua se vor
voiu inturn0 la tine la annul, si Sarrha va afa acolo trei deci? - Disse iar (Domnul) :
aye un filiu. um o voiu perde, de se vor afla acolo trei
15. Iar Sarrha denegd, 4icend an am deci.
ris; qubci se temfu. - Nu, ci ai ris, disse 51. Mai disse (Abraham) : find quh am a
(Domnul). vorbi cu Domnul meu, iar daqua se vor afa
16. Sculandu-se de acolo barhatii, du- doh deci? - Mai disse (Domnul) : nu o voiu
tar, in jos drept dire Sodome si Gomor- penile pentru quei doh deci.
rha ; iar Abraham calltitoria in preunit cu 32. Mai disse (Abraham) : nu te suppers,
densii, petrecendu'i. thimne, de voiu mai vorbi o data : iar daqua
17. far Domnul disse : Nu voiu ascunde se vor afli dece? - Mai disse iar (Domnul) :
eu dela Abraham, feciorul meu, gate eu nit o voiu perde pentru quei 4ece.
(am sa) Ben. 53. Se dephrld (infine) Domnul, cum in-
18. Abraham PAcenduse va fi (capu) ceth de 0 vorbi cu Abraham ; si Abraham se
la o nali, mare si multh, si se vor binecu- inturnd la locul seu.
venta intr' ensul tOte natiile pamentului.
49. Quoci sciut imi este quh va consti- CAPU MX.
till filler sci si casei salle duph dOsul, spre 4. Veniro dar quei doi angeli in Sodome

www.dacoromanica.ro
20 GENESE. cap. III.
dire sera; iar Lot sta la pot'a Sodomelor. tare, indemna cu stiiriure angelii pe Lot,
Vedenditi Lot, se sculo spre intempinarea dicend : sculanditte, is pe femeea ta si pe
tor, si se incline cu faca pe phment ; ambele filie que ai, si esi qua sa nu te perdi
2. Si disse : Rogu ve, Domnilor, abateti- din preunh cu nelegiurile ceratii.
vb spre cas'a feciorolui vostru, si maneti 16. Se turburare (toti ai lui Lot indoiu-
aqui, si spelati pieiorele vostre, si sculandu- duse de a Risa cetatea) : iar angelii appu-
ye de dimineata , vo veti ducce pe callea care mana lui Lot si a femeii lui, si alle
Nostra. lar ei dissero: Nu, ci vommu remane ambelor filie alle lui, quoci Domnul voi '1
in plata (plath, pieta). mantui.
3. (Lot) Ii imbia cu stliruie, si ei se 17. Si a fost pe quand ii tragea afarii
abature dare densul si intrare in cas'a lui; quo dissero : salvand, salva suffletul teu sa
si ii ospeto dandu-le de but si flicendu-le nu mai cauti inapainici sk stai in toth cir-
azyme, si mancaro. cauveciniiiatea; la munte seaph-te, qua n
4. Mai nainte de a se culca, ecce brirba- curnva sit lii lust inpreunii.
tii cetatii Sodomenii incongiuriie cas'a, 10. Disse si Lot ch'te densii :
dela june adolescent pine la chrunt, tot po- 19. Rogu-me, Winne, find quo feciorul
polul in preunti. teu alto misericordili inaintea ta, si ai mhrit
5. Si chiemau afare pe Lot, dicend chte juslitia ta que faci cu mine spre a Intl
densul : unde sunt b'arbatii que au intrat la suffletul men, vile, quo nu me pow refugia
tine iu *tea aquesta? seote'i afarti spre a pine la munte, temendume sa nu me ajugh
ne irnpreuna cu densii. rellele pine acolo, si sa moru;
6. Esi afare Lot dire dash in vestibul, 20. Ecce cetatea aqueasta apprepe este
si us'a o inchisse in apoi. spre a me refugia acolo ; e mica; acolo voiu
7. Disse dar chive densii; nici decum, pule schpa : nu 6 ast quo 6 mica? si va
fratilor, nu ye veti intina in quelle relle. triii suffletul men (din bunetatea ta).
8. Am doe filie que n' au cunoscut de 21. I se disse attunci : ecco quo 'ti am
bhtbat : scotte-voiu pe aquestea la voi, si chutat in fac'a ta si approlm vorb'a aqueasta
usati cu densele dupe plhcerea vostra; nu de 5 nu distruge cetatea de pare vorbisi.
mai biibatilor aqueste'a nu yeti facce ni: 22. Nu intartlia dare, de a te matitui
mica de nedreptu, pentru quo au intrat subt acolo; quad nu voiu pule facce nimica
accoperementul, griudelor melle. pine uu vei ajunge tu acolo. De aqueea s'a
9. Iar ei dissero : Du-te d' acolo; ai supranurnit celatea (aqueea) Segor.
venit ca un veneticu, au dare' si judicaiii 25. Sorele reshri assupr'a pamulului, si
vei judica? Acum dar (vei vede), mai reu de Lot intro in (celatea) Segor.
quit pe densi te vommu suppers pe tine. 24. Si Domnul plot!) assupra Sodomelor
Si impigeau si retrageau cu forth pe bitrba- si Gomorrhei puckish si foul dela Domnul
tul Lot, si se appropriare de a rumpe us'a. din ceruri.
10. Intindend altunci quei (Doi) barbati 23. Si desllinto cu totul cetatile aquestea
mainele, attrassere pe Lot in intru ciitre (hi quare locuia Lot), si on que locuire din
densii in cash, si inchissere us'a casei. pregiur, si pe toti locuitorii din cetati, si
11. Iar pe omenii que era inaintea usei, tete citrate resaru din phment.
ii detunare cu nevederea dela mien pine la 26. Attunci femeea lui Lot se cite in
mare, si se tiimire chutand us'a. apoi si se prefacit inteo colonna de sare.
12. Dissero apoi aquei (Doi) barbati chtre 27. Iar Abraham in 4iori se aflo la loud
Lot. Ai pe quineva aqui, gineri, sau filiu, sau unde sthlusse inaintea Domnului.
bie? sau daqua ai pe alt quineva in cetate, 28. Si canto injos assupra Sodomelor si
fh'i a esi din locul aquest'a. Gomorrhei si assupra phmentului din pe-
13. Quoci avem a perde locul aquest'a, giur si Ye* si ecce se Malta flaciirii din
pentru clue se Malta strigarea aquestora in phment ea fumegarea unui cuptor.
contra Domnului ; si ne trimisse Domnul 29. Astfel a fost quaint a distrus Domnul
spre a desfiinta cetatea. tete cetatile eirconvecinalatii , qua' 'si a
14. Esi attunci Lot, vorbi chtre gineii addus a minte Dumnedeu de Abraham, si a
sei que au fost luat (alte) filie alle lui, di- tras afaro pe Lot din midlocul catastrophei
cendule : sculati-ve, si esiti din locul quand redusse Domnul in mine cetatile
aquesta, quoci distruge Donmul cetatea. Se unde a fost locuit Lot.
Ora Anse (Lot) inaintea gineilor sei quo 30. Esi apoi Lot din Segor, si slit pe
voiesce a' si ride. munte, si quelle doe filie alle lei cu densul;
13. Asa, quand alborile (rjillei) se aril- queei se twilit de a locui in Segor, si se

www.dacoromanica.ro
CAP. YYt. dENESE. 91

refugie in spelunch ellu si ambele lui filie de aqueasta nu to Iiissaiu a to altinge de


cu densul. densa.
31. Disse attunci quea mai mare dire 7. Acum durti da inapoi femeea la omu,
quea mai mica : ULM nostru a canut si glib prophet' este ellu, si se va rogi pentru
numai e nimeni pe pament quare sa intre tine, si vei trhi : iar de nu o vei di inapoi,
la not dupe cum se cuvine la on que femee. sa scii quo vei muri tu si tote alle talle.
52. Aide dar sa adhpam pe Wad nostril 8. Si se scule pine in dio Abimelech, si
cu vine si shim culchm cu densul, si sa chiemo pe toti feciorii casei salle, si spusse
renviem din ULM nostril posteritate. tote vorbele aquestea in audul tutulor. Se
53. Dettero dar vino tathlui for in neplea insphimentare dar toti dmenii forte.
aqueea, si intrand quea mai mare, se mice 9. Si chiemo Abimelech pe Abraham si
cu tathl seu in aquea nepte; iar ellu nu ii disse : quoci ai facut aqueasta noel' an
scia nici (land se culeo aqueast'a nici (lora in queva iti suntem culpabili; si
quilnd se sculo. addussesi peste mine si peste regatul men
54. Ash, adoa di disse quea mai mare pecat mare? Fapta que nimeni nu va facce,
clitre quea mai mica; ecce quo dormiiu ieri facto' ai mie.
en midi nostril; sal dam yin si in neptea 10. Mai adaosse Abimelech lui Abraham:
aqueast'a, intrand apoi, culeh-te si to cu que ai vedut de ai fhcut aqueast'a?
densul, si vommu renvia din tathl nostru 11. Disse si Abraham : thud quo 'mi am
posteritate. dis in tru mine : pole quo nu 6 temh de Dum-
35. Detterii dar si in noptea aqueasla vin nedeu in local aquesta, si me vor uccide
tathlui tor, si intrand quea mai mica, se din caus'a femeii melle;
cute?) cu fatal seu, quare nu sciit quell(' se 12. S'apoi, in adever suror imi si este
culee si quend se sculo aqueast'a. din lath, iar nu din mama ; mi se Mee dar
36. Si concepure ainendoe filiele lui Lot mie socie (femee).
dela lath! tor; 13. S'a intemplat dar' de quAnd Dum-
57. Si nascit quea mai mare filiu, si nedeu me retrasse din cas'a tathlui men; si
chiemo numele lui Moab, dicend : din tatal am dis ei : aqueasta dreptale (iii queru) A
meu. Aquesta fit latiil Moabitilor (pie facce cu mine : iii on que loch vommu antra
sunt) pine asaidi. spunne despre mine : qui') pate imi este.
58. Nascit si quea mai mica filiu si chiemo 14. Lao dare Abimelech una mie di-
numele lid, Amman (que in semnedh) filial drachme, si of si vitei, si feciori, si fete, si
slirpei melle. Aquesta fit tathl Arnmanitilor. Bette lui Abraham, si dette inapoi si pe
Sarrha femeea lui.
CAPU XX. 45. Si disse Abimelech are Abraham :
4. Si se dusse de acole Abraham in terea ecee terr'a mea inaintea to este; on uncle
calve mintla di, si locui intre Cades si iii place, locuesce.
intre Sur; si peregrine in Gherare. 16. Iar Sarrhei disse : ecce dat 'am un'a
2. Disse si acolo Abraham despre Sarrha mie didrachme fratelui lets ; tote vor li tie
femeea sa, (quo) suror imi este; queci se in onorea feeei talle si a tutulor (femeiilor)
teme a dicce quo realm mea este, qua nu que stint cu tine; si tote adevereadh-le.
cumva sa '1 uccida locuitorii cetatii din 17. Se Iwo apoi Abraham catre Dum-
causa ei. Trimisse dar Abimelech regele nedeu, si insenatosi Dumnedeu pe Abime-
Glierarelor si hie pe Sarrha. lech si pe femeea lui si pe fetele lui (din
5. Si intro Dumnedeu la Abimelech *- cash), si incepure a nasce;
tea in somnu, si disse lui : ecce to mori 18. Quoci inchidend inchissesse Domnul
din caus'a femeii que ai luat; ea este con- de din afare told matricea in cas'a lui
vietuildre cu biirbat. Abimelech, din caus'a Sarrhei femeii lui
4. Abimelech nu se attinsesse de. densa, Abraham.
si disse; Dernne, an derh popol in nesciinth
si just vei perde? CAPU XXI.
5. Nu 'nii a spus ellu ensusi suror imi 4. Si Dumnedeu visite pe Sarrha dupti
este? si ea nu 'mi a dis : frate imi este? In cum dissesse, si fitce Domnul Sarrhei dupe
inima curatii si in dreptatea mainilor melle cum ii didesse cuventul.
Pacuiu aqueast'a. 2. Si concepend , nasal Sarrha lui
6. Disse iar Dumnedeu, in somnu : si eu Abraham filiu la betranete , la timpul
sciam qui) in inima curall Pacusi aqueasta, (pawl spussesse lui Domnul.
si le-apperaiu de h uu pechtui inaintea mea, 3. Si chiemo Abraham numele filinlni
www.dacoromanica.ro
2 GENESE. CAP. III.
seu que se nh'scit lui, si pe quare i '1 niiscit 6. Disse dar Sarrha : ris imi Each Dorn-
Sal lila. Isaac. nul ; qubci on -quire va audi se va bucurh
4. Circonthio Abraham pe Isaac filial din preuna cu mine.
seu in a ora di, dupO cum commandasse 7. Si adaosse : quine v5 da de scire lui
Dumnedeu. Abraham, quo allapth pruncu (la sinul seu)
5. Abraham attunci era de una suth Sarrha? quoci (deco) la bNranete nhscuiu
anni quand i s'a niiscut Isaac filiul seu. filiu,

II

0).

/.

117

Lebrun. Agar in desert. Ed. Frere.

8. Si crescit pruncul si fit intercat si !left 11. Duru se pun fOrte lui Abraham cu-
Abraham ospetu mare in dioa in quare se ventul (aquesta) despre filiul seu Ismael.
inthrci) Isaac filiul seu. 12. Disse Ans6 Dumneqeu lui Abraham :
9. Vedend ans6 Sarrha pe filiul Egyp- sa nu fia aspru cuventul despre copillu si
tenei Agar, que s'a fost niiscut lui Abraham, despre fet'a (din cash); la tote quite iti vh
jucanduse (hatjocorindu 'si) cu Isaac filiul dicce Sarrha asculth de vorb'a ei ; quiici in
seu, Isaac va fi chiemath (dupe numele teu) pos-
10. Disse dare Abraham : allungh d'aqui teritatea fa.
pc fet'a aqueasta si pe filiul ei, (paid nu vh 13. Iar pe filiu felei aquesteia, si pe
mosteni filiul fctei aquestia din pretinh cu densul,' (capu) la o natio mare facce voiu
filiul meu Isaac. pe densul, quiici sementh din tine este.
www.dacoromanica.ro
CAP. EXII. GENESE. 23
44. Se sand dar Abraham de dimineata, qua se. is mie in mhrturie quo en am shpat
si 1116 paini si ten folle cu aph, le Bette la putul aquest'a.
Agar, si pusse pe umerii ei si pe copillu, 54. De aquesta supranumi numele lo-
si o trimisse : Departanduse, se ratacia prin cului aquelluia patent juramentului; queci
desert pe binge putul juramentului. acolo jurare amendoi ;
15. Se terminasse ap'a din Ville, si 52. Si inchieiaro pactu de alliantli la
arunc6 copillul subt un arbure (pinu); putul jurtimentului. Se scale, attunci Abi-
16. Si departAnduse, sta in fatc'a lui in dis- melech din preunti cu Ochozath, nympha-
tanth plat o arunchtura de arcu ; gad gogul seu si cu Phichol archicapitanul
disse : sa nu vedu mortea copillului meu; puterii salle si se inturnare in tdrr'a Phylis-
si sea inaintea lui (de departe); jar copillul tiimilor.
plAngea. 53. Si plank!) Abraham aratura hinge
17. Audi attunci Dumnedeu vocea copil- putul jurtimentului, si invocd acolo numele
lului din locul de unde era; si chiemo an- Domnului, (que este) Dumnedeu elem.
gelul Domnului din ceru pe Agar, si disse 54. Locui Abraham ca strain in terra
ei : que este, Agar? nu to teme, clued a Phylistiimilor dine multe.
audit Dumnedeu vocea copillului teu, din CAPU XXII.
locul unde este.
48. St:6164e (si) ia copillul, si thine '1 cu 1. Si a fost, dupe aquestea gate se dis-
mAn'a la; quoci in natie mare it VOiU pre- sere, quo Dumnedeu vrit a incerca pe
facce pe densul. Abraham si disse calve densul : Abraham,
19. Si deschisse Dumnedeu ochii ei, si Abraham; iar ellu disse : ecce me (Domne).
vedit putu cu apti via, si se dusse si implu 2. Disse dar (Dumnedeu) : ia pe Mid
ulciorul cu aph si adhpo copillul. tee quel dilectu pe quare am*, pe Isaac,
20. Si fit Dumnedeu cu copillul , si si du-mi-te la locu malt, sj acolo offere '1
crescit (aquesta) si locuind in desert, de- in holocarpose (holocaustu) pe unul dintre
veni arcar (sagetator). mutii pe quare ttt voiu dicce.
3. Sculanduse day Abraham de dimi-
21. Si locui in desertul Pharan, si luo neata, isi prepare (insamar6) asin'a, 1116
lui mama sa femee din terea Egyptultti. - once cu sine doi feciori si pe Isaac filiul
22. Pe aquel timpu fit quand Abimelech, seu, si despicAnd lemne spre holocarpose,
insocit de Ochozath, nyphagogul seu si de se passe pe drum si ajunse la locul, unde
Phicol archictipitanul puterii salle, disse jj dissesse Dumnedeu, in (lion a treia.
lui Abraham : Dumnedeu a cu tine in tote 4. ArdicAndu'si Abraham ochii , ve'dit
on qualm faci; locul de de parte;
23. Acorn dare, jury 'mi pe Dumnedeu, 5. Si disse Abraham feciorilor sei : stati
de a nu me nedrepthti, (nici pe mine) nici (voi) aqui dinpreuna cu asin'a; iar eu din-.
semenca mea, nici numele meu, ci dupe preuna cu copilot ne vommu ducce pine
dreptatea (si biuele) pie am facut cu tine, acolo, si dupe quo ne vommu inching, ne
vei facce (si tu) cu mine in terra unde ai vommu inturnh calve voi.
locuit ca strain. '6. Imo day Abraham lemnele holocar-
24. Disse si Abraham : juru-me eu. posii si le pusse assupra filiului seu Isaac,
25. Impute) apoi Abraham lui Abimelech 1u6 si (ellu) focul in maim si gladiul si ple-
despre puturile apei que i le luassere Ornenii care amendoi in preuna.
lui Abimelech. 7. Si disse Isaac chtre Abraham lath'
26. Iar Abimelech ii disse : nu sciu quine seu ; spune, tath : iar ellu disse : que este
a fault una ca aqueasta; si nici tu nu m'ai filiule? Disse dar : ecce focul si lemnele;
insciintat, nici en am audit, de quill asttidi. (Anse) unde este oiea quea spre holocarpose?
27. Si luo Abraham oi, si vitei si dote 8. Iar Abraham disse : Dumnedeu isi Ira
lui Abimelech, si inchieare amendoi pactu ved6 sie'si die spre holocarpose, filiule.
de alliantii. 9. Calletorind amendoi in preunh, venire
28. Attunci Abraham luo si pusse la o la locul unde ii dissesse Dumnedeu, si edi-
parte sepie agnelle din oi; find acolo Abraham altar, si pusse peste
29. far Abimelech disse lui Abraham : (Mitsui lemnele, si legand pe Isaac filittl
quo insemneada aqueste septe agnelle din seu, it depusse pe altar pe d' assupra lem-
oile aquestea que ai pus la o parte? nelor.
50. Si Abraham disse : (insemnedh) que 10. Si isi intinse Abraham mAn'a h
aqueste Solite agnelle Je vei lug dela mine lea gladiul spre h injunghia pe filiul sea.
www.dacoromanica.ro
24 GENESE. CAP. lilt.
41. (De o data attunci) il chiemO angelul prins de come intr'o lull de Sabec, si se
Domnului din ceru si ii 4isse : Abraham, dusse Abraham si luo berbecele, si offeri pe
Abraham! iar ellu plisse ; ecce-me (Denne). aquest'a in holocarpose in locul lui Isaac
42. Si (angelul) 4isse : nu panne mania filiului seu.
pe copillu, nici sh'i faci vre un (rail); quoci 44. Si chiemo Abraham numele locului
acum cunoscu, quo to temi de Dumne4eu aquelluia : Domnul veda, qua sh se dick
tu, si nu ai crutat pe filiul teu pe quel di- pins aseacli : in munte Domnul se oral&
lectu pentru mine. 15. Si chiem6 angelul Domnului pe
43. Si uitanduse in sus Abraham cu Abraham de adoa Ora din ceru dicend :
ochii sei, date, si ecce un berbece, que era 16. Ensusi assupra mea juraiu , dice

;111111501111111111MEN
1 .,14, l77"':

Raithael. Sacrificiul lui Isaac. Ed. Frere.

Domnul, pentru que ai Meat dupti cum ti aren'a de pe marginea Marii, si vZi mosteni
s' a ilis, si nu ai crulat filiului teu quellui posteritatea to cetatile adversariilor.
dilect pentru mine ; 18. Si se vor binecuventa in posterilatea
47. In adever binecuventend le voiu to tote natiile pamentului ; pentru quate ai
binecuventa , si immultind immuti-voiu ascultat de vocea mea.
posteritatea la ca stellele cerului si ea 49. Si se inturnd Abraham la feciorii
www.dacoromanica.ro
CM% XIIV. GENESE. 23

sei, si sculanduse au calletorit inpreuna la dintr' Ansa ti o dau; inaintea concetatenilor


putul juramentului, si locui Abraham 10110 mei datu-o-am tie; ingropa ti mortal.
putul juramentului. 12. Si se inclino Abraham inaintea popo-
20. S'a intemplat dupO aquestea (quite lului terrei,
se 4issero)si insciintaro pe Abraham dicend: 13. Si disse lui Ephron in audul popolu-
&ice quo Itasca si Melcha filii lui Nachor lui terrei : find quo spre mine esci,
fratelui teu : aseulta me : ia dela mine argintii terrinei,
21. Pe Ox primogenital, si pe Baux fra- si (ast fel) voiu ingropa mortul meu acolo.
tele aquestuia, si pe Camuel total Syrienilor, 14. Respunse si Ephron lui Abraham,
22. Si pe Chaszad, si pe Azau, si pe dicend :
Phaldas si pe Ieldaph, si pe Bathuel; 45. Nu, dOmne, quoci dora audin (arginti ;
23. Si Bathuel Itasca pe Rebecca ; optu ci) o terrina de patru sute de didrachme de
(sent) aquesti filii que nascir Melcha lui arginti hare mine si tine que ar' fi un'a et'
Nachor fratelui lui Abraham; aqueasta? ingropa 'ti dar mortul.
24. Si concubin'a lui a quaria name era 46. Cum audi Abraham pe Ephron, resti-
Reuma nascir si ea pe Tabec si pe Gaham tui lui Ephron argintii que dissesse (aquesta)
si pe Tochos, si pe Mooclia. in audul filiilor lui Chet, patru sute di-
drachme de argint probat negucatorilor.
CAPU XXIII. 17. Si se Bette terrin'a que era in indoit'a
spelunca, (si) quare este in fac'a cu Membre,
4. Fii attunci viat'a Sarrhei de anni un'a terrin'a si spelunc'a que era intr' ensa, si
stria doe deci si septe : annii vietei Sarrhei.
2. Si muri Sarrha in cetalea Arboc , on que arbure que era lute Ansa si in tot
quare este in valle, si quare este Hebron in coprinsul din pregiur,
terCa Chanaan. Veni Abraham a plange pe 18. Se dette fill Abraham in possessiii,
Sarrha si a'i ducce doliul. de faca cu filii lui Chet si cu toti (pall
intra in cetate.
3. Si se sculO Abraham de pe mortal seu 19. Dupo aquestea, ingropO Abraham pe
si vorbi Miler lui Chet dicend : Sarrha femeea sa in spelunc'a indoith a
4. Peregrin stint si ctilletor en en voi. terrinei, que este in fach en Membre, quare
Dati dar drept de morment intre voi este Hebron in terr'a Chanaan.
spre a immormenta mortul dela mine. 20. Si se confirmO lui Abraham terrin'a
5. Respunsero filii lui Chet clitre Abraham si spelunc'a dinteensa in possessio de mor-
dicend : n-lent, de catre filii lui Chet.
6. Nu asa, Demne, ci asculta (cuventul)
nostru ; (ca) un rege dela Dumnedeu to esci CAPU XXIV.
intre not : intre allesele nostre morminte 4. Si era Abraham vechiu inaintat in
ingopa. 'ti mortul ; quoci nimeni din not nu dille, si Domnul it binecuventasse intru
va prohibi dela tine mormentul seu, spre a tete.
'ti ingroph mortul acolo. 2. Si disse Abraham quellui mai vechin
7. Sculanduse dar Abraham, se inclinO fecior al easel salle : quellui que era mai
inaintea popolului aquellei terse, inaintea mare peste toti ai sei : Plume man'a to sub
filiilor lui Chet. cops'a mea,
8. Si vorbi dire densii Abraham, dicend: 5. Si te voiu jura pe tine pe Domnul
daqua aveti in suffletu'l vostru in quat (sit Dumnedeul cerului Si Dumnedeul terrei, sa
potu) a ingropa dela fac'a mea pe mortul nu cum va sa iei de femee filitilui meu
mea. auditi rne, si vorbiti pentru mine lui Isaac din filiele Chananeenilor intre quari
Ephron Mitt! lui Saar, Cu locuescu ;
9. Qua sa'mi dee spelunc'a indoita que 4. Ci in terra uncle eu me m'am nascut
este a lui si quare se afla pe parlea lui de te vei ducce si in sementia mea, si vei lua
terrina; drept arginti quilt face sa'mi o dea de femee filiului meu Isaac (de acolo).
in possessio de morment intre voi. 5. Disse catre densul si feciorul : iar
10. Iar Ephron se afla in rnidlocul filiilor daqua femeea nu va voi sa viia cu mine
liti Chet. Respundend dar Ephron Chetteul Inapoi in terra aqueasta, revoca-voiu pe
catre Abraham, disse in audul filiilor lui filiul teu in terra de unde ai esit?
Chet si at tutulor quellor qne intra in 6. Iar Abraham disse catre densul : ia
cetate : h minte sieti sa nu cumva sa reduci pe filial
IL Fa-te (inqua) spre mine, dOmne, si meu acolo.
audi-me : terrin'a (intrega) si spelunc'a 7. Domnul Dumnedeul cerului, si Dum-

www.dacoromanica.ro
26 GENESE. CAP. IlL1 V.

nedeul terrei quarele m'a luat din cas'a 21. Iar omul o admira f6rte si taceh spre
tathlui meu, si din terea quhrii m'am nes- a sci daqua binevoi Domnul in calle lui
cut, quarele 'mi a vorbit si quare m'a jurat sae nu.
dicend : tie voiu da terea aqueasta si pos- 22. Tar dupe que incetare tote camilele
terithtii talle; aquellasi (Dumnedeu) va de a bea, luo omul cercei de aur de greutate
trimitle angelul seu inaintea ta, si vei lua de quite o drachma, si doe bracare(pusse) la
femee filiului meu Isaac de acolo. mainile ei de dece auree greutatea tor.
8. Iar de nu va voi femeea a veni cu tine, 23. 0 intrebb apoi, dicendu'i : a cui (ilia
carat vei remand de juramentul aquest'a at esci? spunne 'mi daqua este in cas'a tatalui
men, numai pe filiul meu sa nu'l reduci (Cu vre un locn spre a mane acold.
acolo. 24. Si (ea) disse lui : filia lui Bathuel
9. Si pusse feciorul man'a sub cops'a lui suet eu, filiul Melchei si at lui Nachor;
Abraham domnului seu, si juro lui despre 25. Si mai adaosse lui : paie Si feria
ctiventul aqueasta. mutt ye la noi, si locu de remanere.
10. Si ItiO feciorul dece din camilele 26. Attunci plin de voie bunrt omul,
domnului seu, si din Ole bunurile domnu- adorO pe Domnul inclinanduse, si disse :
lui seu din preuna cu sine; si sculanduse 27. Binecuventat Domnul Dumnedeul
calletori dare Mesopotamia , la cetatea domnului meu Abraham, quare nu 'si a
Nachor. tras dreptatea si adeverul dela Domnul
11. Si culco camilele afare din cetate men. Pe calle bunt& me dusse Domnul in
!lingo putul apei chtre sera (wand esu (din cas'a fratelui domnului meu.
celate fetele) que scotu aph. 28. Attunci, allergand fecidea insciinto
12. Si disse : u DOrnne Dumnedeul dom- in cas'a mamei salle (tote) quite audisse.
nului men Abraham, flu cu bine inaintea 29. Iar Rebecca avea frate, at quaruia
callei melle astedi, si fa misericordia cu nume era Laban ; si in data Laban alergo
domnul men Abraham: chtre omu afarO !tinge fontana;
13. Ecce-me stetuiu in lantana apei,
iar filiele locuitorilor cettitii-esu afare spre 30. Queci, cum veda cerceii si braca-
a scdtte aph. rele la mainile surorii salle si cum andi
14. Si lia fecior'a quaria ii voiu dicce en: vorbele sori-sei Rebecchei que clissesse :
Oka 'ti hydria (ulciorul) se beau, si quare asa 'mi a vorbit omul (ellu nu mai intardiO)
imi va dicce : bea tu, si voiu adhpa caniil- si veni in data la omu que sta veghiand
tele talle, pine se vor setura bend, (fix) camilele pe Hinge fontane.
aqueast'a lie quare ai preparat feciorului seu 31. Si disse lui : vino, hart, binecuven-
Isaac; si in (semnul) aquesta voiu cunOsce tate at Domnului, que mai stalusi a fare?
quo ai facut rnisericordia domnului men Que en 'ti am preparat locttint'a si loc cami-
Abraham. lelor.
1 5. Si se intemplo quo pine a termina de 32. Tar omul nitro in case; si desctir-
a vorbi (ast-fel) in (nein' seu, ecce Rebecca care *camilele, si dettere paie si fentitura
esia afare (din cetate, Rebecca) Oscura lui camilelor, si ape spre a sphlli piciorele
Bathuel, filiul Melchei femeii lui Nachor, lui si piciorele barbatilor que venissero
fratele lui Abraham, avend hydria pe =e- cu densul.
ra sei. 33. Si le pusse inainte paini spre man-
16. Tar feciOr'a era frumose la vedere care. Iar din disse : nu voiu manta pine
forte; vergine era, barbat nu o cunoscusse. quand nu 'mi voiu spunne cuvintele melle.
Asa descindend cetre fentana , isi implit I se disse dare vorbesce.
hydria, si se inturna in sus (chtre cetate). 34. Disse ellu attunci : u Fecior at lui
17. Aiergo attunci feciorul spre intOmpi- Abraham en stmt.
narea ei si disse : D4 'mi sa beau pucinti 55. lar Domnul a binecuventat pe dom-
aph din hydria ta. nul melt forte, si (ellu) se inhlto : datu-'ia
10. far ea disse : bea mi 'ti, domne, si lui oi. si vitei, si argint si aur, si feciorl
indate isi ass* hydria pe bract], si ii dette (argati) si fete (argate) si camile siasini.
a bea pine se shturO. 36. Si nascit Sarrha femeea Domnului
19. Si adaosse ante : si camilele talle meu filiu (unul) domnului men la hetrane-
adaph-voiu pine vor bea Idle. tele ei, si aquestuia ellu dette Idle quate
20. Si intlath, isi deserto hydria in ada- era able sable.
paitoriu, si allergO Alice catre putt spre a 37. Si me jun!, domnul meu, dicend : nu
sc011e (era) si adapt Ole camilele. vei butt femee filiului meu din filiele Ghana-
www.dacoromanica.ro
CAP. %XIV. GENESE. 27

neenilor, intre quhri eu locuescu ca strain dend, dissero : data Domnul esi intempinul
in terr'a tor. aquesta; nu putem dar a 'ti spune reit in
38. Ci spre cas'a tathlui meu te vei ducce, locul binelui.
si la sementia mea, si vci tub. de acolo femee 51. Ecc6 Rebecca inaintea ta ; luandu-o,
filiului men. du-mi te fuapoi, si fia femeea filiului dom-
39. Dis'am attunci domnului men : iar nului ten, dupe) cum a cuventat Domnul.
daqua nu va veni femeea din preunh cu 52. Quaint audI feciorul lui Abraham
mine? vorbele aqueslea, indath se incline) cu fac'a
40. Iar (ellu) imi disse ; Domnul (Dum- la lament si adore) pe Domnul.
nedeu) pe a quhrui calle am amblat, trio 53. Scotend apoi feciorul vase de argint
mitte- va angetul sett en tine, si te va pe- si vase de aur, si vestmite, dette Rebecchei,
trecce in calle bung; si vei lua femee filiu- mai dette si daruri fratelui ei, si mumei ei.
lui meu din sementia mea, si din cas'a 54. hlancaro dupe) aqueasta si bOu o ellu
tatidui meu. si dmenii que era cu densul, si se culcar8.
41. Attunci innocent vei R de blestemul Si sculanduse de dimineatd, disse : dimi-
men; qutici, de te vei ducce in sementia mea teti-naO spre It me inturna ehtre domnul
si daqua (acolo) nu iti vor da (femee pentru men.
filial men), to innocent vci remand de jura- 55. Iar fratii si mama ei disserti : sa mai
mentul meu. remaie fecidr'a en not ca vre o dece dille,si
42. Venind dar asthdi 14'10 fonttinh , dupe) aquestea se va ducce.
dissein : Ddmne Dumnedeul dornnului men 56. tar ellu disse : nu me retineti, quoci
Abraham, daqua lu prosperi callea mea pe Domnul prosperd callea mea, dirniteti-me
quare am appucal, spre a me inturna la domnul meu.
43. Eccesi eu statuiu langb fotan'a apei, 57. Disserb si ei : Sh chiemhrn copill'a si
si filiele dmepilor celatii vor .esi h scotte sa intrebhm gur'a ei.
aph ; pi fih fecidea quhria eu voiu tjicce;
ii it 58. Si chiemaro pe Rebecca si ii dissert; :
di" 'nil sii beau pueinh aph din hydria la, si ducce-te-ai dre voidsa cu °nail aquesta? -
quare imi va dicce : iar ea response : me ducu.
44. Si to bea, si chmiletor talle Witte- 59. Trimisserd dar pe Rebecea, surora
voiu aph sin e adhpare; (fib.) aqueast'a femeea tor, si averile ei si pe feciorul lui Abraham,
pc quarea destinat'o Domnul pen Ira servito- si pe quei que (venissertS) cu densul.
rul seu Isaac; si in aquest (sculpt') voitt 60. Si binecuventarii pe Rebecca suror'a
cut-16sec quo ai fault misericordih domnului tor, dicendu'i; suror'a ndstrti esci, devino
men Abraham. in mii de myriade, si mosteneasch posteri-
45. Si a Post, quo pia a nu termini eu tatea la ceiittile adversariilor.
vorbind in cugetul men, in data Rebecca 61. Sculanduse dar Rebecca si femeile
esih afaro (din cetate) 'wend hydria pe ei, se suiro pe camile, si ehlletoriro din-
urneri, si descidn la fdittanh si scosse Nth. preuna cu omul, quarele Wand pe Rebecca
Dissein dar ei : da 'rni pueinh aph. se depitrid.
46. Iar ea isi assedd hydria (pe bract') 62. Iar Isaac eidletoria prin desert spre
si disse : bea si voiu adliph si camilele putul (que se dice) at Vederii, ans6 ellu
talle; bcuiu, si camilele melle fur") ad spate. loetiii in partea the amitulii di.
47. 0 intrebaiu attunci, 4icend : a cid 65. Esisse dar Isaac spre a 'si petrecce
filia esci? (spune Iar ea disse : filia lui la camp dire sera; si artlichndu 'si ochii,
Bathuel sunt eu, a filiului lui Nachor, que vedn eamile venind.
i 'la nhscut hlelcha. Pus 'am dar ei cercci, 64. Ardichndusi si Rebecca ochii vedn
si brheare la mainile ei; pe Isaac, si sari jos de pe camila.
48. Plin de voic 'tuna attunci, adoraiu 65. Si disse chtre fecior : quine este
pe Domnul inclinandume si binecuventaiu omul aquella que vine pa camp intru intern-
pe Domnul Dumnedeul ilomurdui meu pinarea ndstrh? Iar feciorul disse : aquesta
Abraham, quarele me condussc cu bine pe este domnul meth Ea attunci lud 010 (the-
calle de adevOr spre a Ina pe filia fratelui ristru) si se accoperi.
Domnului meu, (de femee) filiului sett. 66. Attunci feciorul natl.() lui Isaac idle
49. Daqua dar yeti facce misericordih si quite a vorbil si a facia.
dreptate chtre domnul men, spuneti 'nil, 67. Intro apoi Isaac in cas'a mamei salle,
iar the nu, spuneti (iarb), qua sit me si loo pe Rebecca, quare i se tacit femee, si
intornu la drepta sat' la sttIng'a. o dilesse attlta in plat se console) Isaac des-
50. Attunci Laban. si Balhuel respun- pre Sarrha mama sa.
www.dacoromanica.ro
28 GENESE. CAP. XIV.

I 111111,',N1
...,4111141'

!II I iiimnlimPall' LL,

11 01

Pouszin. Rebecca si Eliezer. Bocourt,

CAPU XXV. metendui, Anc5 train(' ellu, dire reshrituri


1. Insuranduse de al doilea Abraham isi in terra resiiriturilor.
luo femee, al (Ionia nume fu Chettura. 7. Iar annii dittelor vietei lui Abraham
2. Aqueasta 'i a Wink ,pe Zembran si multi a trait furo una stag setae deci si
pe Iecsan, si pe Madan, si pe Madiam, si pe cinci.
Iesboc, si pe Sove. 8. Si scadend (in puteri) muri Abraham
3. Iar Iecsan nascit pe Saban si pe Thae- in buna senectute (betranete) vechiu si plin
man, si pe Daedan Filii lui Daedan fury, (satin) de cline, si se adaosse dare popolul
iar Rogue!, si Nabdeel si Asurim, si Latu- seu.
siim si Laomin. 9. Il ingropar5 Isaac si Ismael filii sei
4. Iar filii lui Madiam (furl)) : Gephar, (doi) in spelunc'a indoila in terrin'a lui
si Apher, si Enoch si Abira. si Thergame. Ephron filiului lui Saar Chetteanul, que
Aquestia toti furo filii Chetturei. este in raga cu Membre;
5. Abraham Anse dette tote averile salle 10. In terrin'a si spelunc'a que a Post
lui Isaac filinlui seu; cumperat Abraham dela filii lui Chet, acolo
6. Iar fililor concubinelor salle le dette ingropar5 pe Abraham si pe Sarrha femeea
daruri si desphrti de Isaac filial seu, tri- lui.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXVI. GENESE. 29
11. Iar dupo mOrtea Iui Abraham, bine- 28. Anna Isaac pe Esau gad venatul lui
cuventd Dumnedeu pe Isaac filiul aquestuia, ii era demancare, iar Rebecca ama pe lacob.
si locui Isaac pe bingo putul Vederii. 29. (Iutr'o di) ferbse Iacob ferbtura, si
12. Aqueslea sunt genealogiile lui Ismael Esau veni dela campu cu totul statut.
filiului lui Abraham pe quare i '1 a 'lased 30. Si disse Esau Iui lacob : da'mi
Agar Egypteana feta (din case) a Sarrhei. gusts quevit din aquea ferbtura rosie, quo
13. Si aquestea sunt numele filiilor lui forte statut sunt ; de aqueasta se chiemd (de
Ismael dupo numele generatiilor lui : pri- attunci) numele lui Edom.
mogenitul Iui Ismael fa Nabaioth si apoi 31 Iar Isaac disse catre Esau : Vinde'mi
Kellar, si Nabdeel, si Massam ; mie astadi dreptul teu de primogeniture.
14. Si Masma, si Iduma, si Masse; 32. Iar Esau disse : ecce-me quo stau sa
45. Si Choddan, si Thaeman si Ietur, moru si spre que imi mai este mie aqueasta
si Naphes si Kedma. primogeni tura ?
16. Aquestia sunt filii lui Ismael, si 33. Iacob attunci ii disse : jura'mi astadi;
aquestea numele for in tabernacolele tor, si si juro lui,si Orilla Esau dreptul seu de pri-
in ingradirile for si in (burghele) tor, doi mogenitura lui lacob.
spredece principi dupo gintile tor. 34. Iar Jacob dette lui Esau paine si fer-
17. Si aquestia sunt annii vietei lui tura de lisle; si maned aquest'a si beit, si
Ismael : un'a sula trei deci si septe anni, si sculanduse se dusse. Si ast fel 'si a vondut
sciidend (in puteri) muri, si se adaosse si Esau dreptul de primogenitura.
ellu lunge ai sei.
18. Si locuirO dela Evilat pine' la Sur que CAPU XXVI.
este in fac'a Egyptului pine unde se vine la 1. Se Mei' (in timpul aquella) famete
Assyrieni ; (ellu Anse) in fac'a tutulor frati-
lor sei locut. peste pitmen!, afara de fametea de mai
nainte que se fa'cusse in timpul luiAbraham.
19. Iar familiile lui Isaac filiului lui Se dusse dar Isaac catre Abimelech regete
Abraham quelle urmatdre sunt : Abraham Phylistiimului in Gherare.
nasca pe Isaac.
20. Iar Isaac era de patru dui de anni 2. Se mild attunci Dumnedeu lui si disse :
quand a luat de femee pe Rebecca filia nu descinde in Egyptu, ci remai in terea iu
Syrului Balhuel din Mesopotamia Syriei, su- quare iti voiu voiu dicce,
ror'a lui Laban Syrului. 3. Si peregrina in aqueasta terra , si
21. Se two Anse Isaac Domnului despre voin fi cu tine si to voiu binectiventa ; quOci
Rebecca femea sa , quoci sterpa era ; si tie si posteritatii talle voiu da terra aque-
exaudi Dumnedeu rug'a lui, si lite in pan- asta si voiu intari juramentul que am jurat
tece Rebecca femeea lui. lui Abraham tatalui teu.
22. Iar copii sells in pantecele ei ; 4. Si voiu immulti posteritatea to ca
si ea disse : daqua ast fel are sa mi se in- stellele cerului si voiu da posteritatii talle
temple, pentru que mie aqueast'a ? Se tota terea aqueasta, si se vor binecuventa
dusse dar spre a se oracula dela Domnul. in posteritatea to tote natiile pamentului,
23. Iar Domnul disse catre densa : a doe 5. Pentru quite a ascultat Abraham ta-
natii in pantecele teu sunt, si doi popoli tal ten de vocea mea si a tinut preceptele
din reruncliii tei se vor desparti ; si popol melle si commandele nielle si drepturite
de popol va intrece, si quel mai mare melle si quelle legitime alle melle.
va servi quellui mai mien. 6. Si remasse cu sederca Isaac in Ghe-
24. Si se Impliniro dillele de a nasce ea, rare.
si ecc6 quo era gemeni in pantecele ei. 7. 11 intrebaro Anse barbatii locului des-
25. Esi filiul prirnogenit rosu, cu totul, pre Rebecca femeea lui, si ellu disse (quO),
Oros ca pellea ; si ii passe numele Esau. suror imi este, pod se temit a dicce (quo)
26. Si dupo aquesta nasca fratele lui, si femee Imi este qua nu cum va sa 'I uccida
man'a lui se tinea de calcaiul lui Esau, si barbatii locului pentru Rebecca, queci fru-
chiemo numele lui, Iacob. Iar Isaac. era de mesa la vedere era.
sese deci de anni, quand nasal Rebecca pe 8. Stette acolo indelung ; uitanduse (in-
aquestia. tr'o di) Abimelech pe ferestra, veld pe
27. CrescurO (amendoi si deveniro) juni. Isaac jucanduse cu Rebecca femeea sa.
Esau era omu cu sciinta intru a veno, si 9. Chiemo dar Abimelech pe Isaac si ii
campestru ; iar Jacob era omu simplu (ne- disse : dre femeea to este? peutru que ai dis
prefacut) locuind (tot) it case. qui) suror Imi este? Iar Isaac ii disse : am

www.dacoromanica.ro
80 GENESE. cu'. um.
4is'o in Bayer, qua nu cum vi sh mor din seu ; si sliparo st acolo feciorii lullsaac putu.
caus'a ei. 26. Iar Alimelech vent chtre densul dela
10. Iar Abimelech ii disse : quoci ai fa- Glierare din prunh cu Ochozath, nymphago-
cut aqueasta nob? Pucin de n'a dormit gul seu si cu Philoch archichpitanul puterii
quine va din natia mea cu femeea ta, si ai fi salle.
addus assupra nostrti nesciinth. 27. Si disse cttre densii Isaac : pentru
11. DecretO apoi Abimelech la tot popo- que ati venit chtre mine? voi m'ati urrit, si
lul, 4icend : oriquine se VA attinge de omul m'ati allungat dela voi.
aquesta sau de femeea lui, culpabil de meg- 28, Iar ei respunserO : vb4end ammu
te vA ft. veclut quo Domnul erh, cu tine, si ammu
12. Sembn6 apoi Isaac in pamentut tlis : fart -se jurament intro noi si intro tine,
aquella, si aflo ensu§i in annul aquella insu- si sit Inchieemu un pact de Milian%
tit de queea que sembnasse : atilt it bineeu- 29. Spre A nu to putt reu cu noi dupO
yenta Domnul. cum noi on to -ammu urrit, si pequat s'a pu-
13. Si se inaltO omul, si 'naintand, tot tut ti ammu fiicut bine, si to -ammu trimis
mai mare se facea, pino que (in adevbr) dela not In pace; si aeurn binecuventat esci
deveni mare forte. de Domnul.
14. I se immultiro vitele in oi, si vitele 50 (Isaac) be flicu attunci ospbtu, si man-
in boi, st alle laborhrii pamentului multe, si caro si bburo ;
ii invidiaro quei din Phylistiim. 31. Si sculanduse de dimineata, jure °mut
15. Si tote puturite que le facussero fe- (fin -quare) appr6pelui sett; si ii petreca Isaac
ciorii Walla Itti, in (Miele aquestuia, le in- dela densul, si ei se dusserO cu sanbtate.
chissero Phylistiimii si le impluro cu Loma. 52. Ansb, in 4ioa aqueea ensusi s' a in-
16. Disse Minna Abimelech chtre Isaac : templet club venind feciorli lui Isaac it en-
Du-te dela noi, quOci mai tare de plat noi sciirtaro despre putul que fhcussertS ei, 4i-
devenisi forte. and : nu afthmu apt.
17, Si se dephrt6 de acolo Isaac si se re- 55. Drept aqtteea (Isaac) chiemO numele
trasse in vallea Gherarelor, si locui acolo. aquestui (Ion) Jurament. De aqueasta se
18. Si iarbsi Isaac destupo puturile apei chiemO numele cetatii, Putul Juramentului
que be facussero feciorii lui Abraham tath- pine' in 4ioa de astadi.
lui seu, si pe quart le astupasserb Phylis- 34. Ern. Esau de anni patru 4.eci quand
tiimii dupo mortea lui Abraham, tathlui seu 1u6 de femee pe Iudin filia lui Beer Chet-
si le Bette numele chip numele que le di- teului si pe Masemmath filia lui Aelon
desse (si) Abraham tatlit seu. Eveul.
19. Mai shparo feciorii lui Isaac in vallea 35. Si amendoe era in discordih cu Isaac
Gherarelor, si aflarb acolo putu cu apt via. si eu Rebecca.
20. Si se rertaro pastorii Gherarelor cu
phstorii lui Isaac, dicend quo a for este apa'; CAPU XXVII,
si a chiemat numele putului aquelluia In- 1. Si a fost quo dupO que a inhetranit
justitia, quiict II nerlreptlitiro. Isaac, i s'a tempit ochii de a mai vette, si
21. SculAnduse Isaac de ncolo, stip6 altu chiernO pe Esau filiul seu quel mare, si ii
putu, si judechnduse si despre aquesta, Ii disse : filiule ; tar ellu respunse ecce-me
dette numele de Inimicitia. (parinte).
22. SculAnduse si de acolo shp6 al treitea 2. Adaosse tar ((alai seu) : 6ccb inbbtra-
auto, si ne mai certAnduse despre densul niu, si nu cunoscu 4ioa mortii melle.
ti dette numele de Latitudine,dicend : quoci 3. Acura daro, alle talle, faretra si
acum ne a littit Domnul si ne a crescut as- arcul, si esi la carnpu ; si venedh. 'mi vre
supra phmentului. tin venatu.
25. Se sui apoi de acolo chtre putul jurit- 4. Eh mi 'I apoi o demancare dupO cum
mentulni, imi place mie ; si addu 'mi sit mhnAncu ,
24. Si se artith lui Domnul in ensusi qua sa to binecuvinte suftletul meu, mai
*tea aqueea, dicendui : eu aunt Dumne- nainiele a muri.
4eul but Abraham latalui teu, nu to teme; 5. Iar Rebecca atuli pe Isaac vorbind
quOcI cu tine aunt fi to voiu binecuventli, dire Esau filiul seu; si (quAnd) Esau se
si voiu immulti posteritatea la pentru dusse la campu spre a vela pentru tathl seu,
Abraham rant teu. 6. Rebecca disse eatre Iamb filiul seu
25. Si edifice) acolo altar si invocA nu- quel mai micu : aft quo auclitu pe taut tett
mete Domnului gi infipse acolo laberitaculul vorbind chlre Esau fratele teu, diceud I

www.dacoromanica.ro
CAP. XXVII. GENESE. 31

7. Addu 'mi un venatu, si fa 'mi de- 25. Disse apoi (Isaac) addu'mi si voiu
mancare , qua mancand sa te binecevent' manca din venatul teu, filiule, qua sa te
inaintea Domnultti pine sa nu more. binecuvinte suffletul meu. Ii addusse dar, si
8. Acura duo, filiul men, asculth-me mama); si ii addusse si vine, si bee.
dupO cum iti dice sa faci 26. Disse apoi Isaac tatill sett : appro-
9. Du -te la oi, is si addu'mi d 'acolo doi dia-te si saruth:me, filiule.
iedi teneri si buni, si voiu facce dinteensii 27. Si appropianduse it sfiruto, si simti
demancari tatalui teu, dupe cum ii place. mirosul vestmintelor lui si it binecuvento
10. Si vei adducce tatalui ten sere man- dicendui : occO mirosul Hefei meu, ca
care, si te va binecuventh. tath'l ten mai miros de t orrina plina, bineceventatti de
nainte de a muri. Domnul.
11. far Jacob disse catre Rebecca mama 28. Si dea tie Dumneden din roa ceru-
sa : Esau fratele meu este barbat Oros, iar lei (de sus) si din gressimea pamentelui
eu barbat linu (sent). multitudine de grau si de vinu ;
42. Nu cumva sa me pipe Latta meu si 29. Serve tie natiile, si se vor inching tie
eu attunci sa trecu inaintea lei ca un dis- principii ; iii Dommil fratelui teu si se vor
pretator, si sa adduce assupra mea bles- inchina tie filii latalui teu : quel que te va
temu, si nu binecuventare. blestema, blestemat, si quel que te va bine-
43. Iar mama sa fi disse : pe mine cuventk binecuventat Gt.
blestemul ten, filiule, numai asculta de 30. Si a fort dupe que Meet') Isaac d'a
vocea mea. Du-te, si addu 'mi. binecuventa pe Jacob, filiul seu, si a fost
44. Ducenduse dar ( lacob) leo si addusse cum esi Ia cob dinaiutea talalui seu, quo ecce
mamei salle (edii queruti); ea tacit deman- si Esau fratele see veni dela venfitArea sa.
earl dupe cum era pe placul tatalui lui. 31. Si Wit si ellu demaneare, si addusse
45. Si luand Rebecca stole (vestmentel) inaintea tatalui sett, dicendui : Scolii-se Ni-
quel mai bun al lui Esau (Melia seu quellui tta meu si va mance din venatul Hefei seu,
mare, quare (vestment) se afla la dense in qua sa me binecuvinte suffletul tea (sea).
cash, revesti (cu dense)) pe lacob filial seu
quel mai mien. 32. Disse attunci Isaac lath! lui : quine
16. Iar pellile iedilor le infasuro pe bra- esci? Iar elle disse : eu suet filiul ten pri-
cele lui, si peste quelle nude alle gatului mogenitul Esau.
lei; 33. Se extasio Isaac de uimire mare
17. Si dette demancarile si painile que forte, si disse : quine dar fit quel quare 'mi a
facusse in mainile lui Jacob filiului seu, venal venatul si mi 'la pus inainte? Mancat'
18. Intrudes astfel la tathl see, disse : am din tote pinO sit nu vii tu si am binecu-
phrintele meu I Iar ellu respunse: &a-me : yenta pe aquesCa, si binecuventat va fi.
quine esci in, Illiule? 34. Iar gaud audi Esau cuvintele lui
19. Jacob (filliul seu) disse tathlui seu : Isaac tathlui seu, clamore mato mare si
eu Esau primogenital teu, facuiu dupe amarh forte, dicend tatalui seu bineeuventit-
cum 'mi ai cuventat. Sculandute, sedi si me deh, si a mine, o phrintele meu!
ntananch din venatul meu, qua sa me bine- 35. Iar (Isaac) ii disse : venind fratele
cuviute suffletul teu. teu cu dol' (prefacatorie) luo binecuventa-
20. Disse attunci Isaac filiului seu : cum rea ta.
fit aquesta quo ash de curred ai aflat, filiule? 56. Disse attunci (Esau) : cu dreptul s'a
Iar elle respunse : pentru quO a dat Domnul chiemat numelelui, Jacob; quoci de adoa era
Dumnedeul teu Matinee mea. cu aqueasta me supplant) : imi luo si drep-
21. Disse attune' Isaac are Jacob, ap- tul primogeniturei, imi luo acum si bine-
propia-te de mine, si te voiu piphi, filiule cuventarea. Mai adaosse Esau dare taint
(qua sa sciu), daquti tu esci filiul men Esau seu : nu 'ti mai remasse vre o binecuven-
sae nu. tare, parinte?
22. Se appropio lacob de Isaac tatal seu, 57. Iar Isaac respundend disse lui Esau :
quare piphindu '1, disse : vocea, voce a Daqua pe densul fl fticuiu domnul teu, daqua
lui Jacob, iar mainile, maini alle lui Esau. pe toti fratii lei fi facuiu lui servitori,
23. Si nu '1 recunoscit, quoci era mainile cu grau si cu vinu fl intariiu ; tie dar que
lui parose ca mainile lui Esau fratele seu, voiu facce, filiule ?
11 binecuvento dare; 38. Mai disse Esau catre Isaac tathl seu :
24. Si disse ; tu esci filiul meu Esau? Iar nu cum va nurnai o singura binecuventare
elle disse a eu. ai tu, parinte? binecuventa-me, si pe mine,

www.dacoromanica.ro
32 GENESE. XXVII

rogu-te, o parinte. Attins pine la inima. despre binecuventarea cu quare 'la bine-
Isaac, Esau suspitio tare si planse. cuventat tate! seu. Disse dar in cugetul
39. Respundend attunci Isaac fatal lui seu ; Approprih-se dillele luctului (doliului)
disse : ecce din gressimea pamentului va fi tatalui meu si voiu uccide pe fratele
traiul teu, si din roa e,erului de sus ; meu.
40. Si in dreptul gladiului (sabiei) teu 42. Se spussere Rebeccbei vorbele lui
vei vietui, si fratelui ten vei servi ; va fi Esau filiului ei quellui mare §i trimetend
Anse (timpu) quand vei lua si vei scutura chime) pe Jacob filiul ei quel mai micu, §i
jugul lui de pe cerbicele teu. ii disse ; audit'ai, Esau fratele ten te ame-
41. Nu putea Anse ierta Esatt lui Iacob ninth' de a te uccide.

(((k,

-011

Raphael. Isaac binecaventa pe boob. !deltaic.

45. Acum dare, filiule, asculta de vocea trimetAnd, te voiu adducce inapoi de acolo,
mea, si sculandute, fugi (in Mesopotamia) qua nu cum va sh remaiu lipsita de amen-
catre Laban fratele meu la Harran. doi voi lute° singura di.
44. Si locuesce cu densul quateva dille- 46. Mai adhosse Rebecca : mi s'a urrit
pin5 quand se vä intorce dela tine furdrea viat'a din caus'a filielor fi!iilor lui Chet; De
si urgia fratelui ten. ve lui si Iacob femee din filiele aquestei
45. Si va uith quite ii facu§i. Attunci tare, spre que imi va mai fi traiul?

www.dacoromanica.ro
CAP. XXVIII. GENESE. 33

CAPU XXVIII. 4. Si dee tie binecuventarea lui Abra-


1. Chiemandu'si apoi Isaac pe Iacob, it ham latalui meu, tie si totei posterilittii
binecuvento si ii commando clicend : nu 'ti talle, spre a mosteni tOrr'a peregrinarii
vei lua femee dintre Miele din Chanaan. talle, que a dat'o Dumnetleu lui Abraham.
2. Sculantlute, du-te in data in Mesopo- 5. Si trimisse dela sine Isaac pe Iacob,
tamia Syriei, in cas'a lui Ratline!, fatal ma- quare se dusse in Mesopotamia Syriei chtre
mei talle, si ia 'ti de acolo femee din fiiliele Laban Mint lui Bathe! Syrului , fratele
lui Laban fratelui mamei talle. Rebecchei, mamei lui Iacob si lui Esau.
3. lar Dumnetleul meu sa to binecuvinte, 6. lar Esau vNit quo binecuvento Isaac
si sa le cresca si sa le immultesca, si vei fi pe Iacob, si it trimisse in Mesopotamia Sy-
(capu) in synagogele (adunhrile) natiilor. riei spre lua de acolo femee, si quO in

Raphael. Visiunea 1ui Iamb. Ed. Frere.

binecuventarea lui ii commando dicendui : 9. Se dusse dar la Ismael, si lad pc


nu 'ti vei lua femee din filiele Chanaan; Maeleth, filia lui Ismael filial lui Abraham,
7. Si (quo) matte Iacob de tatiil seu sl suror a lui Nabaioth, de femee pe Ifingo
de mama sa, ducenduse in Mesopotamia ff- femeile que avea.
riei ; 10. Si esi Iacob dela putul jurh'mentu-
8. Veal it Esau quO relle sunt filiele din lui, si calletori catre Charrhan.
Chanaan in aintea latalui seu; 11. Si allo la un locu unde sa pOth dor-
3

www.dacoromanica.ro
84 GENESE. CAP. XXII

mi (gad appussesse &trete), si loo din pe- din aquel putn adapau oile; si o petra mare
trele locului (aquelluia) si 'si pusse drept era pe gur'a putului.
capeteiu, si dormi in locul aquella. 3. Si (quand) se aduna acolo tote tur-
12. Visit attunci, si ecce o scars luta- mele, altunci resturnau petea de pe gur'a
rita in pfunent, al quaria capet attingea Ia putului, si adapati oile, si apoi iar assedau
ceru, si angelii lui Dumnedeu ascindeau si petr'a la locul seu pe gur'a putului.
descindeau pe densa. 4. Disse dar dare densii Jacob : fratilor.
13, Iar Domnul sta d'assupra ei si dicea ; de uncle sunteti voi? Iar ei respunsero : din
Eu (sunt) Domnul Dumnadeul lui Abraham Charrhan suntem.
tatidui teu si Dumnedeul lui Isaac, an le 5. Le mai disse And" : cunOsceti pe Laban
teme : pamentul pe quare dorm', al voiu filial lui Nachor? Ian ei respunserO ; it cuno-
tie sl posteritatii talle. seem.
14. Si Ira fi posteritatea to ca aren'a pa- 6. Ii mai intrelni Anco : sanittos este?
mentultti si se va intinde ehlre Mare, si d- Sanetos, respunsere ei; (pe quand elltt antis
ire miada di, §i calve miad'a nopte, si calve vorbia) ecce si Rachel filia aquestuia venia
resarituri ; si se vor bine cuventa intru tine cu oile (lathlui seu; quitci ea paseea oile
tote sementiile terrei, si intru posteritateata. latalui seu);
15. Si acco eu cu tine sunt aperandu-te in 7. Si disse Iacob : Alice mai 6 dioa
Lola callea to on undo le vei ducce, si to multa (inainte); nu 0 ante timpu de a ra-
voiu adducceinapoi in terr'a aqueasta ; queci duna vitele (in stana); adapati-le si (mai)
nu le voiu abandons pine que nu voiu facce duceti-le a paste.
tote quite am vorbit tie. 8. Iar ei respunsero : nu putem pint) nu
46. Si se desteptO Jacob din somnul sett se vor aduna toti pastorii, qua sa restorne
si disse : quo Domnul este in locul aquesta pelea de pe gur'a putului st sa putem ada-
si en n'arn sciut. pit oile.
17. Se sphimento si adaosse : quilt 6 de 9. Audi pe quAnd vorbia ellu aqueslor'a
terribil locul aquesta I nu e alta, de quit venia si Rachel filia lui Labatt cu oile tatii-
cas'a lui Dumnedeu, si aqueasta, parl'a lui seu, quoci ea paseeh oile tatiilui seu.
cerului. 10. Ian quAnd veda Jacob pe Rachel,
48. Si se settle Jacob de dimineatii, si loo filia lui Labatt fratelui mamei salle, se ap-
par'a que pussesse acolo sub calm' seu si o propio Jacob si resturua petra de pe gur'a
ivalto drept colontth, si versa olio peste putului, si adapt) oile lui Labatt fratelui
crestetul ei. mamei sane,
19. Si chierno Jacob numele locului 11. Si shruto lacob pe Rachel, si initl-
aquelluia, Cas'a lui Dumnedeu, mule mai di- tandu'si vocea planse.
nainte Ulamluz era numele celatii. 12. Si spusse lacob Rachelei quit frate al
20. Si Pacit urare Iacob dicend : De va latitlui ei este, si pie llliu al Rebechei este
fi Domnul Dumnedeu cu mine, si me va (ellif); tar (Rachel) alergand, insciinto ta-
custodi in callea aqueasta pe quare amblu, talui ei, quell° que audisse.
si imi va da paine de a mattes si vestminto 13. Si a fest, quand audi Laban numele
spre a me accoperi; lui lacob liliului surorii salle, quit atergo
intru intempinarea lui, si inbracisandu'l it
21. Si me va reducce cut sanetate in cas'a Arta& si it intrudusse in cas'a s; (Jacob
tatalui meu; ti-va attunci Domnul mie at attune') spusse tut Labatt tote cuvintele
meu Dumnedeu; pentru quare venisse.
22. Si polea aqueasta que am inaltat'o 14. Ii disse altunci Laban : din osele
(drept) monument, imi vb. 1l mie Cas'a lui melle si din carnea men (Nei In; si remasse
Dumnedeu, si din tote din quite imi vei da (Jacob) en densul o luntt se dille.
(DOmne) in decima to voiu redecirna tie. 15. Disse iar Labatt lui Jacob : find quo
CAPU XXIX. adicO fratele men esci, nu imi vei servi (de
aqueasta) gratis ; spune 'mi quare (va fi)
1. Si sculanduse Jacob, isi urine) drumul salariul tett
spre terra Resariturilor calre Laban filial 16. Avea Laban doe fife; numele quellei
lui Bathuel Syrului, fratele Rebecchei mu- mai marl era Lia; si numele quellei mai
mei lui Jacob si a lui Esau. mice, Rachel.
2. Se uitii, si ecce tut putu inteo cam- 47. Ochii Liei era infirmi, iar Rachel era
pie ; era acolo si trei turme de of que sta- frumOsit Ia slaters si hella la faca.
tussere pe tango (Mitsui spre repaos; qubci 18. Dilesse (amt)) dar Jacob pe Rachel, si

www.dacoromanica.ro
CAP. III. GENESE.
disse : servivoiu tie septa anni pentru Ra, chiemO nurnele lui Iuda, si incetO de a mai
ch61 filia In quea mai mica. nasce.
19. Jar Laban ii disse : mai bine (in ade. CAPU XXX.
ver) sa it o dau tie de plat sa o dau la alt
harbat. Bernal dar cu mine. 1. Iar Rachel, vedend que nu nasce lui
20. Si servi facob pentru Rachel septa Jacob, invidio surorii salle, si disse lui Ja-
anni, si furb inaintea lui ca pueine dille pe cob : da 'mi copii, iar de nu, eu voiu muri.
lingo amoral pie avea catre densa. 2. Se suppere Jacob pe Rachel si ii disse :
21. Allunci disse Iacob (lire Laban :
an dera in locul lui Dumnedeu stint eu
da'mi acum femeea men (qiibei s'au inpli- quare le lipsi de fructul pantecelui?
nit dillele melle de servire), calk sh intru 5. Attunci Rachel disse lui Jacob : ecce
acum la densa. feta mea din cash Balla; intra la densa, si ea
22. Jar Labatt whin(*) loti bitrtatii locului va nasce pe genuchii mei, qua sh 'mi am si
si fact nunth. eu copii dinteensa.
23. Si se facia sera, si l« and pe Lia filia 4. Si dette lui pe Balla ancilla sa de fe-
sa, o intrudusse la Iacob. mee, si intro la densa Jacob,
24. DeUe ancb Laban Liei filici salle pe 5. Si concept Balla ancilla Rachelei, si
Zelplia domeslica lui, spre a fi ei feta (in cash), Itasca lui Jacob un filiu.
Jacob intro In femea sa, si quand se rack 4io, 6. Si disse Rachel, imi Ilia Dumnedeu
ecce Lia (in local Rachelei)! judicalii, si eiraudi vocea mea si imi dette
25. Disse dar Iamb catre Laban : qub'ci filiu ; pentru aqueasl'a chiemo numele lui
'mi ai facut aqueasta? au doll') nu pentru Dan.
Rachel serviiu Hinge tine? si pram que 7. Si mai concept Balla ancilla Rachelei,
m'ai arutigit ? si nasal un aldoilea filiu lui Jacob.
20. Disse si Laban : nu este asa in local 0. Si disse Rachel (despre densul) me lue
nosIru, sa dam pe quea mai mica inaintea Domnul si me pusse d'alaturi cu suror'a
quellei mai marl. mea, si putuiu (si en); si chiemo nimtele lui
27. Implinesce mi quelle seine (sep- Neplitali.
teman'a) aquesteia, si apoi voiu (la lie si pe 9. Vedend Lia quo statusse de a mai
queealalia drept arghtia in quare vei mai nasce, loo pe Zelpha fet'a ei din cash si o
servi pe tango mine alti septe anni. dette lui Jacob de femee.
23. Fad' Jacob asa si iniplini quelle d'a- 40. (Intro dar la densa Iacob) si concepit
septelea aqueseia (implinind septeintaa); ii Zelpha feta Liei, si nasal lui Iacob filiu.
(tette apoi Laban si pe Rachel filia sa de 41. Si disse Lia : forlunala! si chiern6
femee. numele lui Gad.
29. Mai dette Labatt Rachelei filiei salle 12. Si mai concepit MI6 Zelplia, si nhs-
pe Balla domestic'a lui, de a i fi feta (in cash). en anal lui Jacob al doilea filiu.
30. Si intro Iacob la Rachel, si o (Mess°, 43. Si disse Lia : feria de mine, quoci
mai mull de quilt pe Lia, si mai servi lui mat fericescu (tote) femeile ; si chiemo nu,
Laban Ana) alti septe uniii. mete lui Aser.
51. Vedend Anse Domnul (Domnedeu) 14. Attunci se dusse Ruben in dille de
quo nu era amata Lia, deschisse matricea seceralul graului si alle mere de mandra.
ei ; iar Rachel era sterpa. gory in terrinh si he adduse Liei mamei
52. Si concepend Lia, nasal lui Taco') un fi- salle, quhria Rachel disse; da'mi (si mie)
Si chiemo numele till Ruben, dicend :
litr din mandragorele filiului teu.
qubci vedb Domnul umilitatea mea, acum 15. Disse si Lia : nu ti 6 de ajuns quo ai
dare me va ama bhrhatul meu. luat pe barbatul meu, nu curnva si man-
33. Mai concept Lia Ana si nasal lui dragorele filiului meu sh le iei? Jar Rachel
Jacob un aldoilea filiu, si disse : audi Dorn- disse : nu asa, ci derma ellu cu tine in no.
nul quo nu aunt amata, si mai imi "dette si plea aqueasta, in locul mandragorelor fi-
pe aquest'a; si chiemo numele lui, Symeon. liului teu.
34. Si mai concepei hire si Itasca filiu, 46. Se inturn6 Jacob dela terrina catre
si disse acum dire mine va fi mai mull sera, si esi Lia spre intempinarea lui, si ii
barbatul meu ; quoci 'i am nascut trei filii; disse ;La mine vei intra astadi,quOci.te-ain
pentru aqueasta chiemo numele lui, Levi. cumperat pe mandragorele filiului meu. Se
35. Si coneepend iaro, nasal (Bin, si culce cu densa in noptea aqucca.
disse : acum si mai mull de aqueasta me 17. Si exaudi Dumnedeu vocea ei si con.
YOill marturisi Domnului ; si de aqueasta cepend Itasca lui Jacob un al cincilea filiu.

www.dacoromanica.ro
36 GENESE. CAP. 31,X11.

18. Disse attunci Lia : Datu'ini a Dumne- vre o parte inaintea ta ; adico : on -que nu
deu recompensa mea despre queea que am va fi ballat si disalbu hare capre si bra-
dat si eu pe domestic'a meabarbatului meu; mariu intre 'gnelli, ca furat se va considers
si chiemo numele lui Issahar, que va sa dica la mine.
recompensk. 54. Ian Laban ti disse : fin dupe cuventul
19. Si concepit iaresi Lia, si nascit un al teu,
seselea (Mu lui Iacob. 55. Si desparti in aqueea'si di tapii quei
20. Si disseLiat Daruitu-m'a Dumnedeu baltati si pe quei disalbi si tote caprele
cu dar bun ; in timpul de acum me va dilege baltate si disalbe si on que era albtt intre
pe mine barhatul meu, queci lam nas- densele , si ori-que era brumarin intre
cut sese fill ; si chiemo numele lui, Za- 'gnelli, si to dette pre mana filiilor sei
bulon. (Laban).
21. Si dupe aqueast'a nasca o filia si 56. Si desparti printr' o distanta de trei
chiernO numele ei, Dina. (Si incetO de a mai) cline calle intre densii si intre Jacob; quare
nasce. pascea quelle remase din oile lui Laban.
22. Isi adusse Anse Dumnedeu A min te si 57. Isi luo attunci Jacob vergit styriacina
de Rachel, si exaudindu-o, deschisse ma- verde si de nucu si de platanu, si le des-
tricea ei ; collo in soldi albi, liissand in pregiur si
23. Si concepend, nhscit lui Iacob un 11- verdele (scortei). Se arata dar pe vegele
liu Disse attunci Rachel : Luat'a d'assupra (descortate) albul (quo era) variu.
mea Dumnedeul men opprobriul meu ; 58. Si depusse vergele que descortasse
24. Si chiemo numele lui, loseph, dicend in linurile adapatoriilor apei, qua, de vor
dee 'mi Dumnedeu, si on alt Mitt. vent oile a hen inaintea vergclor, sa concepa
25. Si a fog quo dupe que nasal Rachel avend inaintea ochilor vergele (variate).
pe Ioseph, disse lacob lui Laban : Dentate- 59. Si concepea oile inaintea vergclor si
me dela tine spre a me inturna Ia locul meu nascea oile 'gnelli disalbi si varii si cenusii
si Ia parnentul meu. (brumarii) niaculosi.
26. Mimi in dreptul meu. femeile melte 40. /Muria desparti Jacob 'gnellii, si
si copii mei, pentru quail am servit tie, pusse inaintea oilor berbece disalbu, si on
spre a me ducce de aqui, quoci to cutiosci que era variu intre 'gnelli, pi astfel isi des-
servitutea mea cu quare 'ti am sevit. ptirti pentru sine turme separate, si nu le
27. Jar Laban ii disse : de am aftat gratin amaresteco eu oile lui Labatt.
inaintea la , m'am si augural; queci me 41. Aqueasta se facea in timpul quand
binecuventO Dumnedeu de quand ai intrat concepeau oile Maud in pantece (attunci)
la mine, punea Iacob vergele inaintea oilor in linuri,
28. Si adaosse : Desparte'ti (singer) qua sa conceph dupe cum era vergele ;
salariul teu dela mine, si it voiu da tie. queci pe quand niisceau oile (attunci) nu lc
29. Iar Iacob ii disse : tu cunosci in punea (in ainte vergele).
(plate ti am servit, si quate era vilele talle 42. Astfel quelle nemsemnate (de o sin-
tine 'nli ai incredintat. gura culore) era alle lui Laban, si quelle
30. Quoci pticine era plate aveai la ve- insemnate ( sau maculate ) era alto lui
nirea mea, crescure Anse in multitudine si Iacob.
to binecuvento Dumnedeu, de cum cake pi- 43. Si se inavuti omul forte Mite,
ciorul meu la tine; acum darij, quand irni facendu-i-se vile mite, si boi, si feciori, si
voiu facce si eu ride cash? fete (in casa) si camile, si asini.
51. Ii disse dar Laban, que sa 'ti dau?
iar Iacob ii respunse ; nu inn vei da nimicu; CAPU XXXI.
(ci) de vei facce dupe cuventul urmator at 1. Audi Anse Iacob vorbele filiilor lui
men, iar voiu mai paste oile talle si le voiu Laban dicend : luat'a Jacob tote alle tatalui
custodi. nostru, si din alle tatalui nostru 'ci a facut
52. Treca pe din ainte tote oile talle told gloria aqueast'a.
astadi, si desparte diutr' ensele on -que die 2. Si vedit Jacob fac'a lui Laban, si ecce
varia si maculosa (cu pete) si ori-que pas- nu mai era dire densusul eh ieri si alalta
ciune brumaria intre 'gnelli si on -que b ieri.
baltat si disalbu intre capre, si aqueea vi 5. Attunci disse Domnul catre Iacob ;
fi salariul men. retOrna-te in pamentul tatalui teu si in
53. Astfel se va exaudi dreptatea mea generalia La, si voiu fi cu tine.
gam(' ratline (poituaine) là fi sit am si cu 4. Trimettend dar Iacob , chtemo pe

www.dacoromanica.ro
UP. XUI. GENESE. 37

Rachel si pe Lia la cAmpu uncle (era) tur- Si se settle si treat riul si trasse la muntele
mele; Galaad.
5. Si le disse for : vedu eu fact tatalui 22. Iar atreia di se dette de scire lui
vostrn quo nu mai 6 cu mine ca ieri si Laban Syrului qui) a fugit Jacob.
alalth ieri. Dumnedeul Anse tatalui meu fit 23. Si Nand pe toti fratii sei cu sine it
cu mine. alung6 dupe urma cable de septe dille, si i
6. Si voi enseve sciti que in tothvirtutea ajunse la muntele Galaad.
mea am servit tatalui vostru; 24. Veni attunci Dumnedeu titre Laban
7. Iar tail vostru me amhgi si 'mi Syrul in somnu noptea, si 11 disse : tinne-te
schimb6 salariul meu de dece mnale; Anse pe sine'tish nu cumva sh vorbesci cu Jacob
Dumnedeu nu 'i a dat (vole) de a 'mi facce relic.
reu, 25. Si ajunse Laban pe Iacob, quare isi
8. Daqua quand dice quelle varii vor fi intinsesse tabernaculul pe munte; iar Laban
a ta iecompensh, oile tote nascn (numai) plisse pe fratii sei in muntele Galaad.
varii; si quAnd mar dice quelle albe vor fi a 26. Disse dar Laban lui Iacob : que
ta recompensa, oile tote nascn (numai) abbe; fiicusi? pentru que pe ascuns ai fugit, si
9. Dumnedeu dare loo tote vitele dela m'ai furat, si ai luat cu tine filiele melle ca
tathl vostru si mi le dette mie. pe nisce captive prin sabih?
10. Queci a fost pe quAnd concepeau oile 27. De 'mi ai fi dat de scire, te-asu fi
quo am vedut inaintea ochilor mei in somnu, tritnis cu vole bona si cu musice, si tympane
si ecce tapii si arietii (berbecii) que se suit si kithara.
peste of si capre que era disalbi, si varii, si 28. Si nu appucaiu nici a 'mi shrutO
cenusii maculosi, copii si filiele melle ; forte fare minte ai
11. Si imi disse angelul Domnului in ;
somnu : Jacob, Jacob; iar eu am dis : que 29. Si acum 6 tare mAn'a mea sa 'ti fact
este? reu; iar Dumnedeul tatalui ten ieri a dis
12. Ellu imi mai disse : ardiati ochii si ciltre mine dicend : tinne-te sa nu cumva sa
vedi tapii si arietii suinduse peste oi, si vorbesci cu Jacob relle.
peste capre quo stint disalbi, si varii. si 30. Acum dare 'ti ai luat drumul, (fih)
cenusii maculosi, clued am vednt quite iti queci cu dor ai dorit It to inturrul in cas'a
facce Laban. tatalui ten ;
13. Fu suet Dumnedeul tea que s' a 51. Anse pentru pie imi furasi deii mei?
arhtat tie in local lui Dumnedeu, untie 'mi Ian Iacob respundend disse lui Laban : de
ai uns colOnnh, si 'mi ai fh'ent urare. Acum m'am temut, este queci am dis sa nu cnmvh
dare scolii-te si esi din terea aqueasta, si 'mi iei filiele talk si tote alle melle;
du-te in terra naseerii lane si voiu fi en tine. 52. Iar in gnat pentru dei, adaosse Jacob,
44. Si respundend Rachel si Lia, Hisser() aquella la quare vei ally deii lei sh nu mai
lui : nu cumva mai avem Ands si not vre o Wand ; inaintea fratilor nostri cauta si
pane sau mostenire in cas'a tatalui nostru? que este dint re alle table la mine, si is ;
afih
15. An nu ca nisce strhine furom in ochii Anse nu alto la tjensul nimicu.
lui? quoci ne-a vendut, si devorandune ne 33. fntrAnd Laban chute si in locuint'a
a sorbit argintul (dreptului) nostru. Liei, si nu aflO; si esind diu locuint'a
16. Toth averca si loth gloria que loo Liei chute in locuint'a lui Jacob, si in lo-
Dumneden dela lath.' nostru, a nestrti va fi cuint'a quellor doe fete (din cash) si nu aflo.
si a filiilor nostri. Acum dare quate 'ti a dis Intro apoi si in locuint'a Rachelei.
Dumneden fii-le. 54. Rachel Anse luasse idolii si ii pusses-
47. Scuhinduse dar Jacob isi loo femeile se in asternutul (samara!) chmilei, si se
si copii pe cemile, plisse si ea d'assupra peste densii.
18. Si isi dusse tote averile si Iota ch- 55. Si disse tatalui seu : sh nu 'ti paie
puirea sa que isi agonississe iit Mesopo- en grew, dOmne, nu potu 0 me scula inain-
tatamia si tote alle salle spec a se ducce tea ta, clued justa 'mi au venit quelle dupe
ctitre Isaac lath' seu in terra Chanaan. datine la femei. Chute ast fel Laban in
19. Laban pe attunci se dussesse spre a iota locuirea si nu a(16 idolii.
Lunde oile salle ; si Rachel lure idolii 56. Se supper() attunci Jacob si impute
tatalui sett. lui Laban dicendu'i : quare 6 culp'a mea, si
20. Iar Jacob se furls() de Laban Syrul ; quare pecatul meu, que m'ai allungat dupe
Wei nu'i spussesse quo fuge urmh?
21. Fugi dar ellu si en Ole alle salle. 57. Si ai chutal prin tete vasele casei
www.dacoromanica.ro
38 GENESE. CAP. XXIII.
melle? Que ai aflat din ttSte vasele easel tal- alte femei peste Miele melle, veili nimeni
le? pune aqui inaintea fratilor lei si fratilor cu noi (aqui) este : Dumndleu a mai tur
mei, si decidh ei intre noi amendoi. intre mine si intre tine.
58. Aquestia imi stint do6 (jeci de anni 52. Si mai disse Laban calve Jacob : ecce
que frau cu tine ; oile lane si caprete talle tumulul si colonn'a que am inaltat litre
Watt fost sterpe; berbecii oilor talle nu am mine si tine,
miincat ; 53. Marturisesce tumulul aquesla si co-
59. Mursicat de fere nu 'ti am addus lOnn'a que am inaltat , ea marturisesce
inainte : eu implineam dela mine fururi de daqua eu voiu trecce chtre tine sau tu vei
ilioa si fururi de naptea. trecce chtre mine dincolo de tumulul
40, Dioa ardeam inpreuna cu arsur'a, si aquest'a si de colOnn'a aqueasta cu reutate.
neiptea (tremuram) en frioul, si se deparla 54. Dumne4eul lui Abraham, si Dum-
somnul dela ochii mei. neeleul lui Nachor va judich in mlillocul
41. Aquestia imi stint dot's, 4eci de anni nostru.
de quAnd suit in cas'a to : 'ti am servit 55. Si jurd Jacob pe tern'a tatiilui seu
patru spretlece anni pentru amendo6 filiele Isaac (pe tem'a que aveh aquesla de Dum-
talle, si alti sese Anc6 Ia oile talle, si mi ai Del)* si sacrifice Iamb sacrificiu assupra
schimbat in 4ece mnale(preturi sau chipuri) muntelui, schienio pe fratii set spre a milli-
salariul meu. ea phine; si m1incaro phine si b6uro, si dor-
42. Daqua Dumndleul tatiilui meu miro pe munte.
Abraham si tema de Isaac n 'ar' fi fost cu 56. Sculanduse apoi Laban de dimineath,
mine, acum desert (si despiiiat) m'ai fi isi shrill() de despartire filii si Miele salle si
trimis dela tine; (Anse) umilitatea mea si ii binecuvento ; si infurnanduse Laban, se
laborea milinilor melle le a vNlui Dum- dusse la locul seu.
ner)eu, si te-a mustrat ieri.
45. Respumlend si Laban tlisse lui Jacob: CAPU XXXII.
Elide talle filiele melle, si flit lei filii mei, 1. Si Jacob appuc6 pe callea sa; si ardi-
si vilele talle vitele melle, si tette quote vecli candu'si ochii ve41 tin campament at lui
alle melle sunt; iar filielor melle clue le Dumndleu assNat inainte, si angelii lui
voiu facce eu astadi sau copiilor for que Dumnetleu iI ntempinaro.
an nhscut? 2. Disse dar Jacob, quand ii vet)it ;
44. Vino dar acum sa inchieem un tes- campamentul lui Dutnne4eu este aquesla;
tament eu si tu, si va fi de mhrtuturie intre si chiem6 numele locului aquelluia, Castre.
mine si tine. li disse aitnuci Iacob : ecce, 5. Trimisse apoi taco!) soli inainte chlre
nimeni cu noi este (aqui) vetli, Dumndjett Esau fralele sett in terr'a Seir, in coprinsul
(numai este) marlur intre mine si tine. Edom,
45. LutInd dar Iacob o Ora o iniill6 in 4. Si be °Moue), dicend : ash, yeti cuven-
colrarnh; ta Domnului meu Esau : aquestea dice fe-
46. Disse apoi Jacob are fratii hei ciornl ten Iacob : Cu Laban locuiiu ca
adunati peire; si adunar6 petre si fiicuro peregrin,si triiiiu pia) acorn.
un turnulu (movilit); si mancar6 (si biraro) 5. g Si imi agonisiiu boi si asini, si oi,
acolo assupra tumutului. si feciori argati si argate; si trimisseiu 5. da
47. Disse dupo aqueasta Laban lui de scire donmului men Esau, qua sh afle fe-
(Iacob) : tumulul aquesla marturisesce intre dontl Lett gratih in Aran la.
mine si tine astioli. 6. Si se inturnaro nuntii (solii) inapoi la
40. Si 'I a nutnit Laban. Tumulul marlu- taco!), ()land : furor Ia fratele ten Esau, si
riei; iar Iacob '1 a numit. Tumulul martu- vine spre intempinare tie, si patru stile de
risesce. (Disse altunci Laban catre Jacob : bitrhati cu densul.
ecce tumulul aquesla si colonna aqueasta 7. Se terrra Iacob fOrle si (incepit h) pre -
que am inaltat intre mine si tine; martu- pane; desphrti dar popolid que era cu
risesce tumulul aquesla, si marturisesce densul si boil, si ciimilele si oile in doe
colOnn'a). carnpamente;
49. Pentru aqueasta s'a chiemat numele IL Si disse Iacob : de Ab. vent Esau la o
lui, Tumulul marturisesce (Galaad), precum turinii si o va sparge, va rdnistne turma a
si vederea, &Ifi quare a ()is : doa spre salvare.
50. V6411 Dtimiteileu de sus in mi4Iocul 9. Adaosse apoi Iacob : a Dumndleule
nostru, quhci ne despitrtimu unul de all al tatiilui meu Abraham, si Dimuidleule at
tatiilui men Isaac, Domne (pante ai ills
51. He vei multi liliele melle, de vei Ina
www.dacoromanica.ro
CAP. %XXIII. GENESE. 39

mie : returna-le in terea nascerii talle, si cu densul an omu pino despre diminetttii.
bine iti voiu facce, 25. Veda Anse (Omni) quo nu pdte catre
10. 'Mi a de *Ins din tOta dreptatea si atm!, si '1 appucd de latul cdpsei quAnd se
din tot adeverul que ai aratat titre (mine) lupta ellu cu densul.
feciorul ten; quad in baculul (toiagul) men 26. Si ii disse (Ornul) : demitte-me (d'a-
trecuiu Iordanul aquesta, iar acum despar- qui) qulici se 'naltarli diorite. bar ellu (Iacob)
titu-m' am in doe turme. disse : nu te lassn sit te duci, de nu me vei
11. Scapa-me din mAn'a fratelui men, binecuventa.
din mina lui Esau; (plod tenni-me en de 27. Attunci ii disse (Ornul): quare iii este
densul, nu cumva venind sa me glace si sa numele? Iar ellu respunse : lacob.
me bats pe mine si mama peste filii. 28. Ii disse darn : nu se va mai chiema
12. Tu Anse 'nti ai dis : in adever, bine numele tea facolf, ci Israel numele ten va fi;
iii voiu facce, si voiu slabili posteritatea la guild itivitts 'ai cu Dumnedeu si cu omenti
eh arena Miirii que nu se va pate numerA tare (vei II).
de ntultitudine. 29. Attunci intrebo Taco!), dicAnd : de-
15. Si masse (Jacob) acolo in noptea clarrt 'mi numele tea. I1r elltt disse : spre
aqueea, si lue din (pate i se addusserli la que aqueast'a de intrelii (tu) de numele
in de mAna daruri, si trimisse lui Esau fra- men? si binecuvento pe (Mitsui acolo.
telui sett : 50. Si chime Iacob numele locului
. 14. Capre doe sute, tapi doe deci, of doe aquelluia. Fornz'a lui Durnnedeu quoci (disse)
sttte, arieti doe (led ; vedut' am pe Dumnedeu NO'. in fat:a si mi
15. Camile allaplatore cu puii for trei s' a salvat sufiletul (viat'a),
deci, boi patru-deci, tatiri deco, asine doe 51. Ii resitri sdrele quAnd trecusse For-
deci si asinelli deco. m'a lui Dumnedeu; iar ellu schiopola de
46. Si Bette (vitele aquestea) pe mAn'a copsa sa.
argatilor sei in turme separate, dicemlu-le : 32. De aqueasta, pia) astadi nu mlinAncri
treceti inaintea mea, si faceti (cum sit fit) filii lui Israel nerv'a que a fost ammortit,
distanta intre turma si turnta.. quare este pe latul cdpsei (lui lacob); qulici
17. Si ordono quellui d'Anteiu, dicend : '1 attins pe Jacob de taint cdpsei, de nerv'a
de to va intelni Esau fratele meu, si to va que a ammortit.
intrebA dicend : at cui esci, si untie le duci,
si alle cui (stint) aquestea que precedu CAPU XXXIII.
inaintea la? 1. Ardicandu 'si Jacob ochii se uito, si
18. Attunci tu vei dicce : alle feCiorului ecce Esau fratele sea venind, ellu si paint
ten Jacob : daruri le trimisse dornnului sule de barbati din preuna cu densul. Isi
meu Esau; si &eel si ellu in urm'a nostra. impiirti dar copiii intro Lia, intre Rachel si
19. Aquest fel ordono quellui d'Anteiu, intre ambele ancille.
si quellui d'al doilea si quellui d'al treilea 2. Si Nell ast fel cum ambele ancille etc
si tutulor que veniau in urm'a turmelor filii lor sa fia inainte, Lia cu tilii sei, ina-
aquestor'a, dicendu-le : dup6 cum ve dicu poi, si Rachel cu Joseph quei mai din urma,
(asa) sa vorbiti lui Esau quAnd it yeti afIA. 3. Iar du treat inaintea tor, si se in-
20. Si veti adogi : ece.6 si feciorul tea chit?) la pament de septe on pino se se
Iacob face si du (vine) (WO Doi, - quoci appropia de fratele sett,
dicea (intru sine lacob) voiu imblandi fac'a 4. Esau alergo intru intempinarea lui,
lui in darurile quo vine inaintea lui, si dupii si imbracisandu'l it sitruto, si cadend assu-
aqueasta vein pule vedd fac'a Itti; qubci pra grumajilor lui, it mai sand() si plAnserit
pole (attunci) va intempinA cu binevointa amendoi.
fac'a mea. 5. UitAndu-se apoi (Esau) vedit femeile
21. Si se duceA darurile inaintea fecei si copillii si disse : que iti cunt aquestea?
lui ; iar ellu remasse spre A dormi in nOptea Iar ellu respunse copillii cu quari Dumne-
aqueea in carnpament. den in misericordia sa darni pe feciorul ten.
22. SculAnduse Anse in aqueea'si nOpte, 6. Si se appropiare ancillele si copilli for
isi luo ambele femci, si ambele ancille si se inchinara ;
si quei un spree Bete filii si trecft pasul lui 7. Si se appropid Lia si filii sei si se in-
labock ; chinara ; si dupe aquestea se appropio
25. Ii lad si treat torrentul .si Rica sa Rachel si Joseph si se inchinaro,
treacrt assemenca si idle alle salle. 8. Disse apoi (Esau) : iar aqueste turme
pie intempinaiu que iti stint? Jacob res-
24. Iar taco') remasse-singur ; si se lupto
www.dacoromanica.ro
40 GENESE. IMP.
CAP.

punse : (sunt) qua sa afle feciorul teu 5. Jacob au(li qub a intinat filiul lui Em-
gratih inaintea ocitilor tei, dOmne. mor pe Dina filia sa, si filii sei era cu vi-
9. Esau attunci ii clisse : sunt si pe la tele la cAmpu. Tacit dart) Jacob pint sa viia
mine multe, fratele meu ; fin tie alle talle. aquestia.
10. Iar Jacob clisse, nu deh l de am aflat 6. Veni intr'aquestea Emmor tallil lui
gratih inaintea ta, accepts. darurile din mai- Sychem care Jacob spre a'i vorbi.
nile melle; pentru aqueasta vecluitt fac'a la, 7. Veniro si filii lui Jacob dela campu, si
CA si cum ae vede quine vit fac'a lui Dum- cum auqirO, se turburarb hArbatii si tristu
netleu, si vei bine voi cu mine. li se !tarn fOrte qubci infamih commissesse
11. la binectiventarile melle que addus- (Sychem) in Israel, culcAnduse cu filia lui
seiu tie, quoci m'a &fruit Dunineqett in Jacob, que nu se cuvenia a fi ast fel.
misericordia sa, si tote sunt alle nielle. Si 8. Le vorbi dar Emmor (licend : Sychem,
it imbid cu rug'a; (in fine) acceptO (Esau). filiul meu dilesse in suffletul sett pe copill'a
42. Si clisse apoi : aidem, sa ne &maim vdstra ; dati'i-o dart) de femee;
de drum, si en voiu !Anne callea drepth 9. Si Incuscriti -ve cu noi : filiile verstre
(intinsa) dati-le nob, si pe Miele nOstre luati-le pen-
13. Iar Jacob ii disse : scie domnul men tru filii vostri,
quo copillii stint tenerei, si oile si vacele 40. Si locuiti intre noi ; quo (cite) ph-
fall in sarcina mea, si de le voiu iuti callea mentul latu inaintea veistrh; locuiti si ne-
cu o di, moru (bietele) vice tote
gociative pe (Mitsui, si agonisiti-ve intr*en-
44. Trech Domnul meu inaintea fecio- sul.
rului seu; iar en vein ducce in calle incetul 41. Disse apoi Sychem dare fatal copil-
cu incetul drumul que am in ainte'mi, si lei si chtre fratii ei : de asu aflA numai gra-
dupb pasul copillilor pint) voiu ajunge la tih inaintea vdstra, si ori que ne-ati 4icce,
domnul meu - in Seir. vommu da.
45, Disse attunci Esau : vein lash din
preuna cu tine din popolul que ant cu mine; 42. Immultiti dotatia si darurile fOrte, si
iar Jacob disse spre que aqueasta? de ajuns vein cla dupe cum yeti 4icce; numai dati-
(este) TO aflaiu gratih inaintea ta, detine. 'mi copill'a aqueasta de femee.
16. Se iamb dar Esau in clioa aqueea 43. Iar filii lui Jacob respuser5 mill Sy-
pe callea sa la Seir. chem si lui Emmor tatalui aquestuia cu dol'
17. Si Iacob se inturno la Tabernacule (viclenie) si le vorbi for quo a intinat pe
si isi Melt acolo locuinte, si vilelor salle urn- Dina Suror'a lo.
brare (tinde), si de aqueea chiem6 numele 44. Prin urmare, disse for Symeon si
locului aquelluia, Tabernacule. Levi fratii Dinei, si flii ai Lici : nu vommu
48. Veni apoi Iacob la Salem cetate a Si- pule facce dupil cuventul aquesta, sa diim
chimilor quare este in terea Chanaan , pe suror'a nOstrli unui omit, que are acro-
quand veni din Mesopotamia Syriei, si se bystiti; quoci este oprobriu not (una ca
asse(jo in fac'a celetii. aqueasta).
49. Si isi cumpero partea Mrrinci, unde 15. Numai in aqueast'a vommu pule a ne
isi asse0 labernacultil, dela Emmor lath! assemena voi si it iriii intre voi, daqua vis
lui Sychem (in prettt) de una suta 'gnelli. veti facce ca noi si voi, circonthinduve ori-
20. Si inii1lo acolo altar si invocO pe que mascule.
Dumnedeul lui Israel. 16. DA-vommu apoi filiele nostre voi si
ne vommu 16 (Entre Miele vostre femei, si
CAPU XXXIV. vommu locui lunge voi, si vommu fi ca nn
4. Esi pe attunci Dina filia Liei que niis- si n gut. popol.
cusse lui Iacob spre a cunosce pe filiele 17. Iar de nu ne ye veti ascultit (le it ve
parnentenilor (de acolo). circontaia, luandu Miele nostre, ne vommu
2. Si o vetlit Sychem filiul lui Emmor ducce de aqui.
Chorrheul princepele aquellei terre, si luhn- 10. Si pllicuro cuvintele (aquestea) lei
du-o se culcO cu densa si o umili Emmor si lui Sychem filiului lui Dilutor.
3. Si se insinuo in suffletul Dinei fi- 49. Si nu int9rtlid junele de k facce
liei lui Iacob, si amt) pe veginea si vorbi dupo vorh'a aqueasta ; quoci cu sthruire
ensusi dupb cugetul verginii. era apprins de Plitt lui Iacob ; ellu apoi era
4. Disse dar Sychem chtre Emmor talk quel mai inclitu (considerat) din toti quei
seu, klicend : pe copill'a aqueasta de din cas'a tatalui seu.
femee. 20. Veni dar Emmor si Sychem filiul
www.dacoromanica.ro
CAP. xxxv. GENESE. 44

aquestuia la pdrea cetatii tor, si vorbi ciitre 2. Disse dar Jacob easel salle si tutulor
barbatii celatii tor, 4icend : quellor cu densul : ardicati deii straini din
21. Oamenii aquestia pacefici stint, lo- midlocul vostru, curatiti-ve si schimbati
cuiasca cu-noi in terra, si negotia-se bite- vestmintele vostre;
ensa; quo parnentul ecce lain este la 'n de- 3. Quoci, sculandu-ne ne vommu ducce
n-tibia inaintea tor; sa Inam filiele for de fe- in sus cadre Bethel, si vommu facce acolo
mei noe, si filiele nOsire sa le dam tor. altar Dumnedeului pie me exaudi in dioa
22. Numai in aqueast'a Omenii vor a se tribulatiei melle, quare fit cu mine si me
assimilA cu noi si A locui dinpretudi cu noi, salvo in callea in quare clillittoriam.
cum sa facer]] un singur popol : vor (whet)) 4. (Toti ai casei) (letter?) dui Jacob deii
A ne circontaiA on -que mascule al nostru, straini que era in mAi»ile tor, si cerceii din
hp; cum si ei se circontaiii; urechiele tor, si be ascunse (ingropo) Jacob
23. S'apoi vitele for si patrupedele tor, sub terebinthul quel din Sichime, si be Melt
si averile lor nu alle nostre vor fi? nuntai nevedute PIO in dioa de astlidi.
sii ne assemenam intru aqueast'a tor, qui) 5. Si se depato Israel dela Sichime, si
apoi vor (Hid cu noi. fric'a lui Dumnedeu se respAndi peste ceta-
24. Si ascullarO de Emmor si de Sychem tile din pregiurul aquestor'a, quill nu mai
filiul aquestuia toti quad esiau pe pOrtia ce- urmarito pe filii lui Israel.
tatii tor, si isi eircontaia carnea acrobystiei 6. Veni dar Jacob Ia Luza que este in
for on -que mascule, (cu un cuvent) toti quati terra Chanaan, quare este Bethel, ellu si
esiau pe porta cetatii. tot 1)(1)01E11 que era cu densul ;
25. Se intemplo Anse qua in dioa a treia, 7. Si edifice) acolo altar si chiemo nu-
quAnd erau in durere (inflamatio), dot din mele locnlni : Tare Bethel; quiici acolo se
11111 lui Iacol), Synaeon si Levi, fratii Dinei, arato lui, Durnnetleu, pe quAnd fugia ellu
Mari) fia-quare sabia sa, si intrarti in cetate dela facia lui Esau fratelui sea.
cu siguritale (de a reusi), si uccissero or-- 8. Pe aguel timpu muri Debbora crescii-
que mascule ; tOrea Ilebecchei si fit ingropalli din jos
26. Si pe Emmor, si pe Sychem filiul dela Bethel subt querrul (stejarul de acolo)
aquestuia (pe toti) ii trecurb prin gnr'a sa- si einem?) (Jacob)) numele lui, querrul Do-
biei, si luarO pe Dina din cas'a lui Sychem liului.
si esiro. 9. Se mai ;irate, Dumnedeu lui Jacob Anco
27. EH lui Iacob intraro pe la quei vul- in Luza pe (valid se iniurnA dela Mesopo-
nerati si depredaro cetatea in quare a fost tamia Syriei, si it binecuvento Dumnedeu,
desonorata Dina suror'a lor.
28. Si ode lo, boil tor, asinii lo, tote 10. Si ii disse Dumnedeu : Numele ten
cu Lin cuvent si quelle din cetate si quelle nu se va mai chiemA Jacob, ci Israel va ft
dela campu (tide) be luaro; numele (Cu, si chiemo numele liti, Israel.
29. Si tide corpurite torsi ori que capuire
11. Ii disse dar Dumnedeu : eu stint
Dumnedeul teu potent, cresce si immulte-
a Ion, si femeile for be luaro captive, si de- v.; fi
scete, si natii si congregatti de natii vor
predarb si quelle din Mate si quelle de prin din tine, si regi vor esi din rerunchii lei.
case.
50. Tar lacob disse dire Symeon si Levi, 12. Si terria que am dat'o dui Abraham
m'ati Meta odios (ast fel) cum sa treat de si Jul Isaac, tie am dat'o, a la va fi, si pos.
reu la toti que locuescu iota terria, atilt in- terilatii talle dupo tine voin da terra
Ire Chananeeni, quilt si litre Pherezeeni ; aqueasta.
s'apoi en stint pucin Ia numer si adunAn- 15. Seintilto apoi Dumnedeu dela densul
duse (cu totii) assupra men, me vor attach, din loot' de Linde vorbi cu densul.
si (astfel) si eu si cas'a mea vommu pert. 14. Si ardicO Jacob colonnii in local in
31. tar ei dissero : dar que? au &Ira ca quare vorbi cu densul (Dumnedeu), colOnnii
cadre o meretrice sa se porte cu suror'a de Ora, si stropi peste densa libatiO si
nostril? verso peste (Musa oliu.
15. Si chiemo Iacob numele locului
CAPU XXXV.
aquestuia in quare a vorbit cu nasal Dum-
1. Disse attunci Dumnedeu lui Jacob : nedeu, Bethel.
sculAndu-te sui-te in sus catre (locu I) Bethel, 16. Se mute) Jacob) din Bethel; isi in-
si locuesce acolo, si fit acolo altar lui Dum- fipse tabernactilul dincolo de turnul Gader;
nedeu que s'a arittat tie, pe quAnd fugiai si s'a intemplat quAnd se appropiO de Clia-
dela facia lui Esau fratelui tett. both& venind in terria Ephratha qui; nascit
www.dacoromanica.ro
42 GENESE. CAP. xxxvi.
Rachel, si nhscu forte grew in durerile kite gate possedusse si quare cullivasse in
facerii. terea Chanaan, si piece din terra Chanaan
17. Quand dar Itasca cu greutate, ii ()is. dela fac'a lui Iacob fratelui sett.
se 'nosh (obsietricea) inbarbhteadh-te; quOci 7. QuOci erhaverilelor mune de (a pate)
si aquesta a beeatu (fiM). locui in preuna, si pamentul perigrinhrit
18. lar pe (pant' isi da ea suffletul (qubci for nu 'i putea ducce de multitudinea ave-
muri), ii chiemaru numele, filial Durerii mel- rilor tor.
le; iar taljil lui it chiento Benjamin 0. Locui dar Esau in muntele Seir; Esau
19. Mari dar Rachel si fu immormentath esle (si) Edon.
in callea Ephratha, quare este Bethleem. 9. Aquestea (sant) genesile lui Esau, la-
20. Si inaltelacob coltimai pe monumen- th' Edomultti in muntele Seir, si aquestea
tal ei ; aqueast'a esle colonna monumentu- (stint) numele filiilor Itti Esau.
lui Rachelei pine in dioa de asthdi. 40. Eliphas filial Adei femeii lui Esau, si
21. Si se scale) Israel si isi infipse tuber- Raguel filial Basemtnathei femeii lui Esau.
naculul dincolo de turnul 11. far Iui Eliphas i s'au nascut filii :
22. S'a inlernplat attunci pe (pawl locui Thernan, Omar, Sophar, Gothorn si Kenez.
Israel in terra aqueea quo se Busse Ruben 12. Ear Thamna era concubinh lui Eli-
si se culco cu Balla conctihin'a tatalui sett ; plias, filittlui lui Esau, si uascit lui Eliphas
si audi (aqueasla) Israel, si forte odios se O- pe Amalec. Aquestia (sunt) fail Adei femeii
ra inainlea lui. - lar llii lui Israel era ha Esau.
doispre deco; 13. Iar filii lui Raguel (sant) : Nahoth
23. Filii din Lia : primogenital lui Jacob Zare, Some si Moze; aquestia faro filii Ba-
Ruben, Symeon, Iu Isachar, Zabulon ; semmalhei femeii lui Esau.
24. Iar filii din Rachel, loseph si Benia- 14. Aquestia iar Nub filii Olibemei, filiei
min. lui Ana filial lui Sebehon, femeii lui Esatt :
25. far filii din Balla ancill'a Rachelei, (Aqueast'a) nasal lui Esau pe Ieus si pe Ie-
Dan si Nephilialim. glom si pe Core.
26. far filii din Zelpha ancill'a Liei, Gad, 45. A questia (sun t )Ducii filiuluilui Esau :
si Aser. Aqueslia stint filii lui Iacob quarii filii Iui Eliphas primogenital ini Esau : Du-
i s'au nascut in Mesopotamia Syriei. cele Theman, ducele Omar, ducele Sophar,
27. \Toil apoi Jacob la Isaac lathl sett la ducele Kenez.
Marnbre (in) cetatea campiei; aqueasta este 46. Ducele Core, ducele Gothom, ducele
Hebron in terea Chanaan, unde a peregri- Amalec. Aquestia sant ducii lui Eliphas in
nal Abraham si Isaac. terra Idumea ; aquestia (flub) filii Adei.
28. Faro (Miele lui Isaac guide a trait, 47. Si lilii lui Baguet filial Itti Esau (fart)) :
anni una suth opt deci ; ducele Nahoth, ducele Zare, ducele Moze,
29. Si schdend (in puler') Isaac, muri si ducele Some ; aquestia dud ai lui Raguel
se atlaosse ItIngo ai sei, betran si plin (sa- in terra Edom, que sunt filii ai Basemma-
till) de dille, si it ingroparo Esau si Iacob, thei femeii lui Esau.
filii sei. 18. Iar filii Olibemei femeii lid Esau :
Ducele Letts, ducele leglom, ducele Core ;
CAPU XXXVI.
aqueslia duci ai Olibemei, filia lui Ana fe-
1. Aquestea stint genesile (familiile) din meea lui Esau.
Esau (quare este Edon). 19. Aqueslia (cu un cuvent sant) Mil
2. Esau isi lad femei (Blare filiele Chana- lui Esau, si aqueslia (sunt) ducii aquestor'a,
ncenilor, pe Ada filia lui Elon Chetleul si quari stint (duci) in filii (italic, popolul) lui
pe Olibema filia lui Ana Mitt' lui Sebehon Edom.
Eveul; 20. Aqueslia iar (quei urmatori) stint
3. Si pe Basemmath filia lui Ismael, su- filii lui Seir Chorrheulut que locuih terea :
rora lui Nabaioth. 21. Lotan, Sobal, Sebegon, Ana, si Di-
4. Asa, miscit Ada lui Esau pe Eliphas, si son, si Asar, si Bison; aqueslia duel ai Hor-
Basemmath (ii) Mien pe Raguel. rheului, filial Itti Seir in terra Edom.
5. Si Olibema (ii) nhscit pe lens si pe Ie- 22. Iar lui Lotan s'au nascut filii :
glom si pe Core. Aquestia stint filii lui Esau Chorrhi si IIeman ; iar suror a lui Lotan (fu)
que i s'au nascut in terra Chanaan. Th a mna.
0. Isi Itiii infine Esau femeile salle si filii 23. Filii iar ai Iui Sobal (fttrb) Golon, si
sei, si filiele salle, si tote corpurile easel Mannahath, si Gaebel, Soph si Onam.
salle, si kite averile salle, Si idle vitele, si
21. Si aquestia (urmatori) filii lui Sc-
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXVII. GENESE. dg

behon : Aie, si Onan, aquesta este (si) perigrino lathl seu, in terea Chanaan.
Onas (pare aflo pe lamin in desert (viand 2. Si aquestea stint intemplarile lui
phscea subjugalele lui Sebehon tatalui seu. Iacob Ioseph de septe spre deco anni,
25. Arpiestia iar (quei urmatori fur/5) era pascend din preuna cu fratii sei oile,
filiilui Ala : Dison, siO1ibema, filia lui Ana. Mild june, din pretnia cu filii Ballei si cu
26. lar filii lui Dison : Adama si Asban filii Zelphei, femeilor ththlui sett. Recri-
si Iethran si Charrhan. mine Ans6 Ioseph cu imputari relic (pe fratii
27. Quei urmatori iaro filii lui Asar : sei) dare Israel tathl tor.
Bataan, si Zucarn, si lucam si Heath 3. Jar Jacob dilegea pe loseph dintre tots
28. Quei urmatori iar filii lui Bison Os, filii sei, quoci film de chruntete ii era ; si ii
si Aran. Pdcft a tunich de niai matte culori.
29. Aquestia (urmatori) stint duel ai 4. Vadend dar fratii lui quO Will for pe
(popolului) Chorrhi : Ducele Lotan, ducele densul It ama dintre loll fiii sei, it luarO in
Sobal, ducele Sebehon, ducele Ana ; tura, si nu plea a'i vorbi Ili11111C11 cu pace.
30. Ducele Dison, ducele Asar, ducele 5. Apoi visaed Joseph un vis, it spusse
Bison; aquestia duci ai (popolului) Chorrhi, fratilor sei;
in ducatele lo, in torea Edom. 6. Si be disse : auditi visul aquesta que
31. Si aquestia (quei urmatori) stint regii am visat :
que au domnit in Edom, mai nainte d'a 7. Se Mull quo eram en totii spre a legs
domni vre un rege in Israel; manuchi de spice in midlocul cAmpului, si
32. Domni dar rege inEdomBalacfiliul se sculo manuchiul men si se indrepto in
lui Beor; iar numele cethtii aquestuia (fu) sus; iar manuchiele vostre in torcenduse se
Dennaha. inchinaro (pima jos) la manuchiul meu.
33. Murind Balac, in load lui domni 8. Ii dissero attunci fratii lui, nil cum va
Iobab filiul lui Zara din Bosorrha. imperiitind vei imperati paste not sau dom-
34. Murind lobab, domni in locu'i Asom nind vei domni assupra mishit? Si adaos-
din terea Themanon. sea* bet') intro A urri pe densul din caus'a
55. Muri apoi Asom; si domni in locul viselor si a vorbelor lui.
lui, Adad, filiul lui Barad quarele infrAire 9. Mid veda Aim) si all vis si it spusse tala-
pe Madiam in cAmpia Moab; si numele ce- Jul seu si fratilor sei dicend : occ6 visaiu an
aqui salle fit Gethem. alt vis : ca cum (adicti) sorele, tuna si un-
36. Muni apoi Adad, si in locul Jul domni spredece stelle nit s'ar fi inchinat mie.
Salarna din Masecca. 10. Si it demustro fatal seu dicendui que
57. Dupo mortea lui Salamh, domni in 6 visul aquesta que ai visa? au Gra venind
locu'i Saul din Booboth quea de ltIngO riu vommu veni en si mama la si fratii lei a
(Etiphrate). ne inching tie pe phment ?
38. Murind Saul, domni in loud aque- 11. II invidiarO fratii lui; iar tatal lui luo
sluia Baalenon, fliul. lui Achobor. incoitsideratio si nu uito vorb'a.
59. Muni ¢i Baalenon flint Jul Achobor 12. Se dussero apoi fratii lui spre a paste
si domni in locul lui, Arad flint lui Barath, oile tatitlui for in Sychem.
si numele cetatii salle fu Phogor; tar nu- 15. Si disse Israel chive Joseph; au fratii
mele femeii salle Metebeel (ilia lui Metraith, lei nu phstorescu in Sychem? Aide, quit am
flint lui alezoob. a le trimitte la dengii. - Ecca-me respunse
40. Aquestea stint numele ducilor din Joseph.
Esau in sementiile tor, dupO locul tor, in 14. II niai disse Israel : ducendu-te, vedi
coprinsurile tor, si in natiile tor; Ducele de suet shn6losi fratii lei si oile, si insciin-
Thamna, ducele Hola, ducele Iether. teda-m6. II trim isse dar din vallea Hebron,
41. Ducele Elibemas, ducele Elas, ducele si veni in Sychem.
Phinon ; 15. (Pe drum) it aflo un omu errand
42. Ducele Kenez, ducele Theman, du- pe camp, si '1 intrebo omul dicend : que
cele Nazar; cauti?
43. Ducele Megodiel, ducele Zophoin. 16. Tar elltt disse : pe fratii mei caulu;
Aquestia (stint) ducii Edomului in quelle spunelni uncle pastorescu.
edificate in pitmen tut possessiei tor. Aquesta 17. Ii disse dar omul; s'au ardicat de
(este) Esau teal (popolului) Edom. aqui; quoci lam audit dicend : sa ne ducem
la Dothaim. Si se Itio Ioseph chipo urm'a
CAPU XXXVII. fratilor sci, si ii aflo in Dothaim.
1. Locuia dar8 heel) in terra untie 48. II pretiedur6 aquestia de departe pin6
www.dacoromanica.ro
44 GENESE. CAP. XXXVII.

A nu se appropria de densii, si complotaro (cugetand cu aqueasra) sh '1 scape din mai-


de Al uccide. nile lor, si sh 'I redee tathlui seu.
19. Disser5 dar fliiquare dire fratele 25. Quand dart, veni Joseph la fratii sei,
seu : ecce vine visatorul aquell'a. (aquestia) it despulliaro de tunic'a variopinth
20. Aidem dar5 acum, sal uccidem si que aveh in pregiul seu ;
sal arunchm intr'una din grdpele (aquestea) 24. Si luandu '1 it aruncarti in cisterns;
si sh dicem fera rea '1 a mancat, si vommu iar cistern'a era vidh, nu avea apa.
vede que vor (mai) fi visele lui. 25. Rdur5 apoi sh !valiance paine, si
21. lar Ruben, audiud, it schpo din mai- uitanduse in sus, veduro. si ecce clillbtori
nile tor, dicend : nu, sh nu '1 attactim la suf. Ismaeliti venia dela Galaad. si chmilele for
Het (viath). era incarcate de arome, de retina si de
22. Le mai disse Ruben : nu versati stacta : se ducea cu densele la Egyptu.
singe, ci aruncati '1 intenna din cisternele 26. Disse attunci luda titre fratii sei :
din desert, si mina nu puneti pe densul ; spre que (ne e) de folos de vommu uccide

Dupo Overbeck. loseph velidut dc fratii sei. Docourt.

pe fratele nostril si vommu ascunde sangele assupra lui, qubci fratele nostru si sAngele
lui? I nostril este. II ascultarti fratii lui.
27. Veniti sit '1 damn (vindemu) Ismacli- 28. Si (cum) trecea pe acolo dmenii
tilor aquestor'a, si mainile nostre sit nu fill Madianiti, (adicb) commerciantii, scOsser5
www.dacoromanica.ro
cAp. imui. GENESE. 45

si ei si addussero pe Ioseph afare din grepa, femeea sa, qua sa nu dee posteritate fratelui
si predaro (venduro) pe Ioseph Ismaelitilor seu.
in doe 4eci de auree, si (aquestia) dussero 10. Necuvios se arhtO inaintea lui Dum-
pe Ioseph in Egyptu. nedeu que a fticut aqueast'a, si pedepsi cu
29. far Ruben reveni la cisterns, si ne mortea si pe aquest'a.
aflandu '1 acolo, isi rupse vestmintele, 11. Disse dar Iuda chtre Thamar nuror'a
30. Si se inturno la fratii sei dicendu-le : sa : stiii veduvh in cas'a tathlui teu, pine se
copillul nu niai e, si eu unde sa me ducu ve facce mare Selom filial meu;quoci 'si a
acum? fost dis sh nu cumva sa mara si aquesl'a ca
51. Luand dare tunic'a lui Ioseph, in- fratii lui.Dephrtanduse dar Thamar, sta in
jungiare un ied dintre capre, si immulliare cas'a tathlui sett.
tunic'a in singe. 12. Se immultiro intr'aquestea ciillele si
52. Trinaissere apoi tunic'a variopinth, muri Sava femeea lui Luria, si consolanduse
si adducendu-o tathlui tor, dissero : ecce Iuda, ascinda ciitre tundetorii oilor salle,
que ammu aflat; vedi (singur) daqua tunic'a ellu si Hiras phstorul sett Odollamital, la
filiului teu este, sau nu. Thamna.
55. Si o recunosit (lath') si disse : tu- 43. Si s'a dat de scire nurorii salle Tha-
nic'a filiului meu este; fern rea 'la mancat, mar, dicentlui : ecce socrul ten ascindit la
Era a rapit pe Ioseph. Thamna spre it tunde oile salle.
34. Isi rupse vestmintele Iacoh, si pusse 14. Aqueast'a , desfacendu'si vestmin-
saccu peste midlocul seu, si dusse doliul tele veduviei salle depe sine, se accoperi
filiului seu matte tulle. cu theristru (vOlu), se adorno si stette !Mt-
35. Se addunare attunci toti filii si filiele ge portile Aenanultti quire este in drurnul
lui si venire' spre a '1 consols; iar ellu nu Thanmei , queci vedusse que se facusse
voia a se consols dicend; descinde-voiu mare Selom filial aquestuia si roe ellu nu
capre filiul meu lugend in alle iadului; si II o didesse (dupe cuvent) de feuree lui.
planse Wail seu. 15. Vedend'o Iuda (ast fel) in drum,
56. Din partea for Madianitii predare credit que ar' fi o meretrice (prostitualti);
(venduro) pe Ioseph in Egyptu la Petephre queci ea isi accoperisse fac'a si ellu nu o
spadontele, archimagirul lui Pharaon. recunoscit
16. Se ablitit dar din calle chtre (Musa si
CAPU XXXVIII. ii disse : Lassa-me a intra Ia tine ; queci nu
1. Fost'au in timpul aquell'a quo descindir scia qui; nuror a sa era.
luda dela fratii sei si se dusse Ia un umu 17. lar ea disse : que imi vei (la de vei in-
ore-quare Odollamith al quitruia nume (era) trh la mine? El ii respunse : en iti voitt tri-
Hiras. mitte un ied de capre dela turmele melle
2. Si vedit acolo Iuda pe fills unni Cita- iar ea adaosse : de imi vei da arrabonii pine
nanean al quaria nume (era) Savh. 0 luO sit 'mi trimiti,..
de femee si intro la (Musa. 18. Disse ellu attunci : que sa 'ti dau de
5. Aqueasta concepend, nliscit tin filiu si arrabonii? Inellul Lou, disse ea, colanul
chiemo numele lui, Er. ten, si baculul (toiagul) que ai in manii.
4. Si concepend anco, nliscit filiu si I le date; intro la densa, si ea luo in pantece
chiemO numele lui Aunan. dela densul.
5. Si adogind anco, nasca filiu, si chiemo 19. Sculanduse apoi, se dusse in apoi (Ia
numele lui Selom ; iar ea era in Chasbi cas'a tatalui seu); lepedo velul (theristru) de
quand a nhseut pe aquestia. pe sine si isi pusse (din nuou) vestmintele
6. Apoi, luo Iuda pentru Er primogeni- veduviei salle.
tul seu. de femee, (pe una) al quhria name 20. Iuda din partesi trimisse iedul de
(era) Thamar. capre (dandu'l) in mina phstorului sett
7. Deveni Er primogenitul lui Iuda reu Odollamital, spre a'i adducce (inapoi) arra-
inaintea Domnului, si it uccisse Dumnecleu. bon'a dela fernee; Anse (aquesta) nu o AO.
8. Disse attunci Iuda lui Aunan : intra la 21. Intreho (in sus si in jos) pe omenii
femeea fratelui teu, insdra-te cu densa si din locul aquell'a, dicend : uncle este me-
ardica sement'a fratelui teu. retricea que era in Aenan pe calle? iar ei
9. Cunoscend Anse Aunan que nu vor fi ii dissero : n'a fost p'aqui nici o meretrice.
pe numele seu filiique era a se nasce, racei 22. Se inturno dare calve Iuda si ii dis-
astfel cum A verse pe lament quand intra Ia se : nu am aflat ; si rimenii din partea lo-

www.dacoromanica.ro
40 GENEst. cp. stall.
cului 4icu : quo nu 6 p'acolo nici o mere- 6. Si tote quote era alle salle le trimitea
trice. dela densul pe mainile lui Joseph, quit nu
23. Disse altunci Jolla : ; Anse mai seia de elle salle nimicu de (prat painea
qua nu cum vh sa fun de ris, en (din par - que o manta. Pe bingo allele era Joseph
temi)'iam trirnis (unde sa fik)iedul aquest'a, bellu la faclt si frumos Ia vedere fOrte.
to Anse nu ai aflaro. 7. S'a intemplat dupo una alla quo fe-
24. Jar dupO trei luni s'a intemplat quo mea domnului seu 'si a pus ochii pe Joseph,
s'a dal de scire lui Judo 4icend : fornicatu- si disse : culca-te cu mine.
s'a nuror'a la Thamar si ecce qui) si are in 8. Jar ellu nu voia, si disse femeii dom-
pantece dill fornicatia (ei). lar Juda disse : nului seu : daqua domnul meu tie liisat pe
scOteti-o dar afar* si aria -se. mine si nu cunOsce nimicu in cas'a sa, si
25. Ea rinse pe quand o duceau (la rugu) tote quate sunt alle salle le a dal pe mainile
trimisse dire socrul seu, 4icend : Dela molle;
omul dela quare stint aquestea (dela 9. Si (daqua) nu este in cas'a aqueast'a
aquella) am in pantece. Si adaosse : recu- nimicu mai presus de (pat mine, nici ni-
nosce al cui este innellul, colanul si baculul micu nu'mi este prohibit, afaro de tine,
aquest'a. Trod to femea lui esci ; cum darti sa facu
26. Recunoscit Lida (objetele) si disse: uu'a ca aqueasta, rent aquesla alit de mare,
justilicatu-s'a Thamar mai mull de. quilt si sa pecatuescu in aintca Itti Durmie4eu?
mine ; (are dreplate) pentru quo nu am 10, Tot vorbii ea lui Joseph 4i din 4i,
dare lui Selom fliului meu, que nu adaosse iar du nu asculta In dens'a d'a se culca si
intru a o cumisce. d'a impreinia-veni cu Uns'a.
27. Pe quAnd nascea ea, se ve4a quo 11, Se intemplo arise inteo 41 assemenca
era gemeni in pantecele ei. qui) intro Joseph in cash spre A cauta de ally
28. Si a fot quand a niiscut quo until salle: si nimeni din ai -easel nu era in in-
intinse inaiute afarti man'a. Iar mOsa(obste- tru.
tricea) luandu lend de man'a lui uu (firtr) 42. Ii appucO anlunci (ea) de vestnainte
rosu. 4icend : aquest'a vh esi mai nainte. tragendu'l si 4irend : culca-le cu mine. Jar
'29. Anse cum isi retrasse tnan'a, in data ellu lassAndu'si vestmintele in mainele ei,
esi fratele seu ; iar ea disse : que, pentru fugi, si esi afarii.
tine s'a rupt ingradirea (cas'a)? si chiemo 13. Cum dart") vetlit (ea) qui) (ellu) isi lasso
numele Itti Phares. vestmintele in mainile ci, si fugind esi afarii,
50. Si dupo aqueasla esi fratele lui, pe chienio pe quei que se alla in cash si le disse :
a quitrui nitwit era (firul) rosu, si chiemo 44. Vedut'ati? ne-addussero tin fecior
nurnele lui Zara. Helmet! spre h'si facce hatjocurh cu noi! In-
tro la mine dicendu'ini: tuna -le cu mine; si
CAPU XXXIX. tipaiu cu voce mare.
1. Jar Joseph fussesse dus in Egyptu si it 45. Jar ellu, cum audi quo imi inaltaiu
cumperasse Petephre eunuchul Itti Pharaon, vocea si am tipal, lhssAndtesi vestmintele
archimagirul, barbat egyplean, din mainile limp) mine, fugi si esi afarh.
Ismaelitilor que it addussero acolo. 46. Lasso jos 10110 dens'a vestmintele
2. Si era Domnul (Dumnerleu) cu Joseph, pint) veni domnul lui (Joseph) 0 cash la
de aqueea era barbat que prospers, si sine;
sta in cash pe Miler Egypteanul domnul 17. Vorbi si lui tot en cuvintele aquellea,
seu. ()land; intro Ia mine Ilebreul, feciorul que
5. Pricepeh in ade,ver domnul seu quo '1 ai luat in cash spre facce batjocura cu
Domnul (Duninekleu era) cu densul, si quo mine si imi disse : culca-te cu mine.
tote plate face, Domnul le indrepterla in 18. Cum Anse audi quo imi inaltaiu vocea
snaffle lui. sl tipai , isi lasso vestmintele hinge mine si
4. Aflo dar Joseph graph in aintea dom- fugi si esi afaro.
nului seu, si bineplacendui it pusse peste 49. Asa, cum audi domnul lui (Joseph)
cas'a sa, si tote quite era alle salle le dette vorbele femeii salle quite disse titre den-
pe man'a lui Joseph. sul, clicend : g Asa 'mi a facul feciorul teu 3,

5. Asa, dupir que 'I a stabilil peste cas'a se apprinse de urgie.


sa, si peste trite alle salle, birrecuvento 20. Si lud domnul pe Joseph si it pusse
Dumnetleu cas'a Egypteanului pentru Joseph in celatue in locul unde detinutii regelul se
si fu binecuventarea Domnului peste trite tinu la inchisOre.
overlie lui, alit in cask (pat si la terrina. 21. Si era Domnul (Dumnedeu) cu loseph,

www.dacoromanica.ro
CAP. XLI. GENESE. 47

si versa assupra lui misericordiii, si dette minte Pharaon de fonctiunea la si te va


lui gratis inaintea archicustodelui date- restahili in archicuphria ta, si vet da cup'a
nutilor. lui Pharaon in mania lui dupe fonctittnea
23. (Incre4enduse) delta archicustodele, to de mai nainte, dupe cum erai turnand
inchisorea pe man'a lui loseph, si pe toti Yin.
quei addusi que era in carcere ; si Ole quare 14. Anse addtt 'ti a ',tilde de mine prin
se facu acolo, ellu le fiicea. tine ensuti, quand bine iti va fi, si sit faci en
24. Nu mai scia archicustodele nimicu mine misericordia : si adduci it minte de
despre alle sarcinei salle ; qubci tote era pe mine lui Pharaon, si si me scoti din inchi-
man'a lui Joseph, pentru quo Dornnul (Dum- sorea aqueast'a.
ne4eu) era cu densul; si quare alto faces, 15. Queci prin fur m'au furat din !Area
Domnul le prospers in mainile lui. Hebreilor, si aqui n'am Matt nimicu, ci (pe
nedrept) ne au aruncat in grop'a aqueast'a.
CAPIJ XL. 46. Vedit altunci archipainarul cob drept
1. S'a intomplat dupit quite s'au dis quo a interpretat, si disse lui Joseph : si ell am
archicuparul regelui Egyptului, si archi- ve4ut vis, si se fhcea quit trei ranistre de
painarul pechtuirit domnului tor, regelui de (paini) chondrite purtarn pe capul men;
Egyptu. 17. Iar in canistru quel de d'assupra
2. Si se mania Pharaon pe ambi sei eunu- (era) din tole (farinhturele) din quite regale
chi, pe archicupar si pe archipainar ; Pharaon mananch, (si quare sun() de mes-
3. Si ii pusse la inchisOre la archima- seria painarului; si passerile (cerului) Witch
giru, in carcerea undo loseph era inchis. aquestea din canistru (que era) sus pe capul
4, Si archi-custodele ii incredintO lui meu.
Joseph, quare stitruia pe hinge densii; 18. Ioseph attunci respumlend ii disse :
aquestia fure quare -va 4ille sub arrest. aqueasla este interpretatia aqueslui (vis)
5. Iutr'aquestca, veclure amendoi vis, flit quelle met canistre trei 4ille sunt :
quare quite un vis in aqueeasi nopte: 19. AncO trei dine, si Pharaon iii va lua
visiunea aqueslui vis archicuparul si archi. capul dela tine, sit te va spandura pe lemnu,
pdinarul regelui de Egyptu que era in car- si vor manta passerile cerului candle ialle
cere 0). dela tine.
6. Intro Ioseph dimineat'a la densii, sit ii 20. S'a intemplal dare in atreia 4i, (Pea
veld quo era turburati. nascerii lui Pharaon, quit faeea ospetu tutu-
7. bank) dart pe eunuchii lui Pharaon Ion feciorilor sei (din easa); sit isi addusse a
que era cu densul in inchisorea que era sub mince de fonctittnea archicuparului si de
command'a domnului sett, dicend : de que foncliunea archipainarului que era Mire
Ore locale ye sunt triste astii4i? dmenii (feciorii curtii).
8. Iar ei 4issero lui : visu ammu ve4M, 21. Restabili dart pe archicupar in fone-
si quine sa '1 interprete, nu se alit. Ioseph liunea sa, sit (ast fel) si done (aquest'a) cup'a
attunci le disse : au ditra nu pcin Dumne4eu in man'a lui Pharaon ;
explicatia for este? Sptmeti dar mie. 22. Ian pe archipainar (pusse) si '1 span-
9. Incepit dar archicuparul a'si spune clurO, dupe cum le a Post interpretat Ioseph.
visul chtre Ioseph, si ii disse : Iu visul meu 25. Nu isi addusse Anse A minte archi-
era a viii inaintea mea. cuparul de loseph, ci 'si a uitat de densul.
10. Iar in viii (era) trei vice, si ea (viiea)
infioria, desvolta vlastare ; (si kelt, si) copti CAPU XLI.
ciorchiuii de struguri. Ian dupO doi anni de 4ille se intern-
.
11. Si calicea (cup'a) lui Pharaon era in pit que Pharaon ve4it un vis.
man'a mea, sit luain strugurele sit it storseiu 2. Se vedea pe sine quo sta pe (marginea)
in cuph, sit dideiu cup'a in mainile lui Pha- riului ; si ecce, ca din riu, qui) osia softie
raon. vacce frumose la vedere si allese la carni,
12. Ioseph ethanol ii disse : aqueast'a este si se pascea in Ache (locuri paluddse, arise)
interpelatia aqueslui (vis) quei trei vita, 5. Alte septe vacce mai esia dupii agues-
trei dine sunt. tea din yin, biddse la vedere sit magre (cos-
13. And) Wei Mille si 'si vi adducce A telive) la carni si se phsceli pe lAngb vaccele
d'anteiu) pe marginile (buz'a) rinlui (in
Ache).
(I) Aquesti hebraismi que se mita farii syotaxe
nu so lassit it Be traduce° de quid ea titluri mate- 4. Si quelle septe vacce hidtise In vedere
riel urmatorc. sit magre la chrni mancart pe quelle septe

www.dacoromanica.ro
48 GENESE. CAP. ICLI.

vacce frumOse la vedere si allese. Se de- 21. Si (aquestea) intrarb in paniecele


stepto Pharaon. quellor lalte, si nici nu se cunoscea quo
5. Si vise (apoi) de adoilea ; si ecc6 sep- an inirat in pantecele tor, qubci aspectele
te spice (de gram) se inaltau, inteo singura aquestor'a era (lot) hidOse ca si la inceput.
propagine (tulpina) allese si frumose. - Desteptandu-me, addormiiu (iaro).
6. Alte septe spice apoi secative si batute 22. Si veduiu iarb in somnul meu, ca
de vent resariau dupo aquestea. cum ar'fi fost settle spice (que) se inalta in
7. Si devorau quelle septe spice uscative sus intr'o singura propagine (tulpina) pline
(si batute de vent) pe quelle septe spice si frumose.
allese si pline (incarcate). Se desteptO Pha- 25. Apoi alte septe spice uscative si ba-
raon; si era vis. tute de vent reskria venind dupo aquestea.
8. Se facet ans6 dimineatli si era turburat 25. Si devorarb quelle septe spice usca-
suilletul lui : si trimetend chiemo pe toti tive si Witte de vent pe quelle septe spice
interpretii Egyptului, si pe toti sapientii frumose si pline. Spussein dare interpreti-
aquestei (cetati), si le spusse Pharaon visul lor; si nu este quine sa 'mi explice.
seu; si nu era quine sa i'1 interprete. 25. Joseph altunci 4isse lui Pharaon : Vi-
9. Attunci archicuparul vorbi catre Pha- sit! lui Pharaon unul este; si quite Dam-
raon dicend : Astadi 'mi adduct' a minte de nedeu face le aratO lui Pharaon.
pecatul meu : 26. Quelle settle vacce frumOse septe anni
10. Pharaon ava in urgie pe feciorii sei, sunt ; si quelle septe spice frumose (tot)
si ne pusse la inchisere in cas'a archimagi- septe anni sunt ; visul lui Pharaon until este.
rului pe mine si pe archipainarul. 27. Si quelle septe vacce magre que as-
11. Si ammu Odd vis tot in aquea'si nopte cind in urm'a quellor d'anteiu, septe anni
eu si ellu, fit-quare.dupo alle salle vOdurbm stint (iarb); si quelle septe spice uscative si
vis. batute de vent, softie anni vor fi de famete.
12. Mai era cu noi si un June ore -quire 28. Aqueasta dar 'mi e vorb'a que am
Hebrew fecior at archimagirului ; not ii dis lui Pharaon : (quo) guide Dumnedeu
spusserbm, si ellu no interpreto visurile, facce, be mite lui Pharaon.
(Via quaruia) harbat visul seu il deslegd. 29. Ecch septe anni vinu ; eftinatate mul-
15. Se Pacii darn quo, dupe cum ne inter- ti (v5 Ii) in tota terr'a Egyptului.
preto, assemenea s'a si intemplat : eu (adicO) 30. Vcni -vor anst: septe anni de famete
it me restabili in fonctiunea mea, si ellu a fi dupo aqueslia, si vor facce a fi tfflata abun-
spandurat. danta in iota terr'a Egyptului, si fametea va
14. Trimitend Pharaon , chiemb pe consuma terr'a;
loseph; si it scOsserb din inchisere, il ras- 31. Si nu se va mai cunOsce eflinatatea
serb, ii schimbaro vestmintele, si veni la pe pament din famete quo va fi dupo aqttes-
Pharaon. tea, quiici tare va Ii for e.
15. Disse attunci Pharaon lui Joseph : 52. Ian in (pat pentru qui') s'a repetat
vis am vOdttt, si quine sa 'I interprete nu visul lui Pharaon de doO ori (aqueast'a in-
este; en Anse am audit de tine dicend : vedereda) quo adeverat este euventul dela
quo cum amp visele, (in datii) le interpreti. Dumnedeu, si nu vb. intardia Dumnedeu de
16. Iar Joseph respundend lui Pharaon, a facce aqueast'a.
disse : faro (ajutorul) lui Dunmedeu nu se 35. Acum darn caulk an omu prudent'
pole retpunde salvarea lui Pharaon. si intelligent'.
17. Vorbi dar Pharaon titre Ioseplt 54. Si assedal peste terr'a Egyptului si
dicend : in vis me facearn quo slant pe bui a fact Pharaon cum sa numiasca toparchi (co-
(marginea) riului ; missari tinutali) in (tota) terr'a, st(aquestia)
18. Si ca din riu esiau settle vacce fru- sa cinciuiascb. (sa is din cinci una) din tole
mose la vedere si allese la carni, si se pa- productele terrei Egyptului in qttei septe
sceau in palude (Ache) anni de eftinatate ;
19. Si ece6 alte settle vacce esiau in 55. Si adduct -se la un locu Vote bucatele
urm'a aquestor'a din riu, relic si hidose la quellor septe anni buni que vinu, si adune-
vedere forte si magre la carni (si se pasceau se tot genii sub man'a lui Pharaon ; bucate
in Ache), cum n'am mai vedut ast fel in tot prin cetati puia-se spre consevare.
Egyptul mai hidose. 56. Si vor fi bucatele custodite in reser-
20. Si mancarb quelle settle vacce, quel- va pentru terra pentru quei septe anni de
le hidose si magre pe primele septe vacce famete que vor fi in terr'a Egyptului ; si
frunthe si allese. astfel nu se va consuma terr'a in famete.

www.dacoromanica.ro
GAP. MAI. GlinsE. 49

57. Placurb cuvintele in aintea lui Pha- 53. Trecurii infine quei septe anni de
raon, si inaintea tutulor dinenilor (curtii) eftinatate que rub in terr'a Egyptului;
aquestuia. . 54. Si incepurb quei septe anni de fame-
38. Si disse Pharaon (tutulor) Omenilor te a veni, dupti cum dissesse Ioseph ; si se
sei : au doro vommu ada un assemenea omit Mat famete peste tot piimentul, si iu (kit
quare sa aibh spirit tie cjeu in teensul? terra Egyptului (nu) era pine.
39. Adaosse apoi Pharaon chtre Ioseph ; 55. Si flhmilndi tots terr'a Egyptului :
find quo 'ti arittO Dumnedeu Rite aquestea, striga dar popolul are Pharaon despre
nu se ally omu mai prudent de quilt tine si paha. Disse dar Pharaon are Egyptcni.
mai intellept. Duceti-ve la Iosepb si on quo va dicce voij,
40. Tu vet fi peste cas'a mea, si de gur'a faceti.
to va asculta totu popolul meu ; numai cu 56. Si fametea era peste fac'a a tot pii-
thronul voiu fi eu mai presus de quirt tine. Fnentului. Deschisse day Ioseph Ike grana-
41. Disse dar Pharaon lui Ioseph : ecce role si vindea tutulor Egyptenilor.
to constiluu astadi peste tom terr'a Egyp- 57. Si (din) tote coprinsurile veniau in
tului; Egyptu spre a cumpera dela Ioseph, qubci
42. Si scottend Pharaon innellul din mil- fametea fa tare peste tot piimentul.
n'a sa it circumpusse In milifa lui Joseph si
it revesti cu stolii de bysson si circompusse CAPU XLII.
collanh aurea peste collul seu ; 1. Vedend dar lacob quo era (bucate) de
43. Si '1 pusse a se sui in al doile carru vendare in Egyptu, disse liliilor sei : de que
din alle salle, si proclamb inaintea lui ca- ve mai uitati until in altul ?
duceatorul; si (astfel) it stabili peste loth 2. Ecce quo audiiu quo este grail in
terr'a Egyptului. Egyptu; descindeti acolo si cumperati-ne d'a-
44. Disse apoi Pharaon lui Ioseph : Ett colo queva bucate qua sa triiim si sa nu
(sunt) Pharaon ; Anse 11'10 (voiea) la nimeni murim.
nu va ardica man'a sa in iota terr'a Egyp- 3. Descinduro day fratii lui Joseph, quei
tului. dece, spre a cumpera grail din Egyptu;
45. Si chiemo Pharaon numele lui Io- 4. Iar pe Benjamin, pe fratele lui Joseph
seph Psontliomphanech si ii deft pe Ase- nu '1 trimisie Jacob din preunji cu fratii lui;
neth filia lui Petephre preotul Heliupolii de qubci disse : sit nu cum va sa i se intemple
femee. vre un reu (malatie).
46. Iar Ioseph era de trei deci de anni 5. Venirti dar filii lui Israel spre h cum
quhnd stette inaintea lui Pharaon regelui peva dinpreunii cu quei que (mai) veniau
de Egyptu. Esi apoi Ioseph din aintea lui (din piirtile locului), quOci fametea era in
Pharaon, si strithatit tdla terra Egyptului. terr'a Chanaan.
47. Si Mai piimentul in quei septe anni 6. Iar Joseph era pricipe al terrei : ellu
de eftiniitate bucate (mite); vindea la tot popolul terrei.Venind dart; fra-
40. Si se adunarii tote bucatele quellor tii lui Ioseph, se inchinarb lui, ciidend cu
septe anni in quari fu eftiniitate in terr'a fac'a la pament.
Egyptului; si se depussero bucatele prin 7. Vedend dar Ioseph pe fratii sei, ii re-
cetati, (adico) bucatele citmpiilor din pre- ctinoscit ; ci se aratO strain ciitre densji, si
giurul unei ceiliti se depunea in aquea (ce- le vorbi fOrte aspru, dicendu-le : De untie ye-
tate). niti? iar ei dissero : din terr'a Chanaan spre
49. Si adunO Ioseph grail Ca aren'a lllarii a cumperb. bucate.
mull forte, pitib quilt nu se nai pules nu- 8. Becunoscit (cum s'a dis) Ioseph pe
mera, qui)" nu era ntlintl% fratii sei ; iar ei nu '1 recunoscure.
50. iar lui Ioseph se niiscurb doi filii, 9. Si isi adduce h. mime Ioseph de visele
(pine sa nu viia quei septe anni de famete) salle que vedusse, si le disse : spioni sun-
pe quari ii nasal lui, Aseneth filia lui Pete- teti voi, si ati venit spre a recunosce vesti-
phre preotul Heliupolii. gele coprinsului.
51. ChiemO Ioseph numele quellui an- 10. Iar ei disserb nu, (Winne, feciorii tei
teiu nascut Manasse dicend : quo me fact venirom spre a cumpera bucate.
Dumnedeu a uita tote durerile melle si tote 1 1 . Toti suntem filii aquelluia'si omit;
alle tatalui meu. pacefici suntem, nu sunt feciorii tei spioni.
52. Iar numele quellui d'al doilea it chie- 12. Iar ellu le disse : nu, ci ati venit sa
mO Ephraim ; quo (adico) m'a marit Dum- vedeti semnele terrei.
nedeu in terr'a umt itatii melle. 13. Altunci ei qissero : not feciorii lei
4
www.dacoromanica.ro
50 GENESE. CAP. XL1111.

doisprulece frati suntetn in terea Cha- melt, Li Se miscO inim'a, si so turbararo 4i-
naan ; si dcc8 quel mai june se of cu ta- cendiesi Intro &mit ; que a aqueast'a quo
till nostru asttuji, iar quel al altu nu mai Dumnerleu Mai cu noi?
existe. 29. Ajunserb la Jacob lath! for in torr'a
44, Disse si Ioseph for ; aqueast'a este Chanaan, st li spussero trite que li se Intent-
que ye spusseiu ; spioni sunteti voi. plassera, 4icOnd :
15, Dupti aqueast'a ve veti da pe fact : 50. Vorbitu-ne.a forte aspru Omul, dom-
pe siin8tatea luf Pharaon I nu yeti esi do nul tOrrei, si ne,a pus In inchisdre ea pa
aqui, daqua fratele vostru quel mai micu nisce spionatori ai tfirrei.
nu va vent (si ellu) aqui (la fae'a locului). 31. Ci si noi ti disserom : omen! de pace
46. Trimitteti dintre voi pe unul, si sit suntem, nu suntcm spioni ;
adduct pe fratele vostru ; iar voi veti G dusi 52, Doispredece frati suntern filii ai lath.
la inchtsdre ping se vor invederh vorbele lui nostru; unul nu mai existe, iar quo!
vostre de spuneti adev8rul sau nu ; iar de mai micu cu tatul nostru a ostrich In tet'r'a
nu, pe siin8tatea lui Pharaon I de nu sunteti Chanaan.
spioni. 33. Ne disse attunci Omul , domnul
17. Si ii passe iii inchisdre trot riffle. Orrei : dupe aqueast'a vommu cunosce quo
18. Iar atreia di le disse Ioseph : faceti sunteti Omeni ai pacii : Bisati aqui cu mine
aqueasta si veti trhi ; quOci eu me tern de (ostagiu) pe un frate al vostru, far voi,
Dumnedeu. luandu-v8 giinehe cump8rate duceti-ve;
19. De sunteti paccfici, un frate al vo 54. Si adduceti la mine pe fratele vostru
stru st stea arrestat la inchisore, iar voi du pe quel mai june, si m8 voiu Incredinta
eeti-ve si luati cu voi grancle vostre que qui; nu sunteti spioni, ci dmeni ai pacii;
v'ati curnp8rat ; attunci ye voiu remitte pe fratele vostru si
20. Si pe fratele vostru quel mai micu yeti (aye voie) a cumpera din terra,
adduceti 'I la mine, si se vor credo vorbele 55. Apoi quand incept:orb ci a '0 desertit
vostre; iar de nu, veti muri. Filcuro dar asa. sacii, so veilit qui) leglitur'a en arginti a ha-
21. Si disse fitt.quare cittre fratele seu : quartlia se alla in sacul sea. Vetjend legit-
in adev8r, qu5 suntem in p8cat despre fra- turele cu argintii for Cl si talk! tor, se te-
tele nostru, quoci ammu trecut cu vederea mur6.
durerea suffletului lui, quhnd ni se rugs din 56. Le disse dar Iacob tatal for : voi
fundul inimii, si nu voirOm a'! audi : de m'ati litssat faro fill! : Ioseph nu mai este,
aqueast'a vent assupra nostrh tribulatia Symeon nu mai este, acum si pe Beniantin
aqueasta. sa mi '1 luati? Assupra mea se &curb' Idle
22. Respurulend apoi Ruben, disse for aquestea.
nu v'am spus voi;, nu v'am tlis ; sit nu ne- 57. Disse si Ruben tatalui seu pe amen-
dreptirtiti pe copillu? Nu m'ati ascultat ; si doi filii mci ommeit'i de nu 'Ii lvoitt ad-
dect quo sangele lui se exquerre (acum). ducce (inapoi); till 'mi '1 in man'a mea si eu
23. Ei nu seta quii Joseph ii aude (Intel- it voiu adduce in apoi la tine.
lege); qutiei avea intre tlousii un interpret. 58. Iar ellu disse : nu se va ducce filial
24. Intorcendu'si fae'a dela de,nsii planse meu cu voi ; quoci fratele lui muri Fi ellu
Joseph, si iar vent catre donsii, side vorbi. singer imi remasse; i se va intempla' si lui
LILO apoi pe Symeon dintre densii si II logo vre o neputinth pe drumul pa quaro ye voti
in Minn tor. ducce, si veti impinge betriinetele melle tut
25. OrdonO dupii aqueasta Ioseph sit im- intristare In iadu. Iar Fametea era tare
ple vasele for en grail si sit redea argintul pe piiment.
for la fla-quare in sacul seu, si st be mai CAPU XLIII.
dea si provisiO de merinde pe calle ; si asd
11 se flied, 1, Quand 0.110 Implinirb' Intru a rand
26. Puind dart) graul pe asinli for Sc tie tot graul quo addussesserb din Egyptu,
dephrtaro de acolo. disse cittre densii tathl for t mai dueendu-v8
27. DesleTind apoi until disaoil (marsip- curnp8rati-nc queva Inmate.
pul) spre a da demaricare asinilor set kola 2. Tar Iuda ti tlisse t prin protestaljo
uncle trtissesseto spre it mane, v84n lega nc-a mhrturisit Omul (domnul tOrrei), qi-
tea en argintil set qUO era d'asupra In cend, nu yeti pule vede faq'it men daqua
gur'n marsippului. fratclo vostru quel Mei Juno nu va vent aqui
28. Si disse fratilor Set rni 5' ad dal In mine,
Inapoi argintii, qub eeeiri aqui In Marslppul 3. Daqun dal' ye! Whitt° pe fratele hos,
www.dacoromanica.ro
CAP. XLIII. GENESES til
tru cu noi, ne ducem si noi spre a cumpera 17, Vedend Anse omenti que faro intro.-
bucate ; dusi (ensusi) in cas'a lui Joseph, 4issere
4. Iar de nu 'I vei trimitte, nu ne mischm pentru argintul que s'a addus inapoi in
de aqui; quuci Omul ne-a dis (o data) nu marsippii nostri la inceput (pentru aqueea)
Imi yeti vette fac'a, de nu va 11 cu voi fra- suntem intrudusi (aqui) spre a ne calumnia
tele vostru quel mai june. si a ne assupri, si a ne lua apoi pe noi drept
5. Disse attunci Israel : pentru que 'mi feeiori (in servitute) si asinii nostri.
ati facia real aquest'a, spuind Omului quo Ia. Appropiandu-se dar de omul que era
mai aveti :ince un Irate? peste cas'a lui Joseph, ii vorbirii in porl'a
6. Iar ei tlissero : Intrehand ne mai In- casei,
trebb am) Omul si despre famillia nostrit, 49. Dicendui : rugamu-ne, dOmne, des-
dicend daqua lath' nostru triiiesce, daqua cindurtim de prima Ora spre A cumpiirii Lu-
mai avem vre un frate? si noi 'lam spas tot, cafe.
dupe aqueasth requisitiO; au sciani noi quo 20. SI se int6mplo quand ammu ajuns a.
ne va dicce adduceti 'mi aqui pe fratele cash, clue deschidend marsippii nostri, &ea
vostru? si argintul fia-quhruia era in marsippul
7. Adaosse apoi luda cure Israel tatill sett ; (ash dar) argintul nostru in propria
seu : trimitte copillul cu mine, si sculan- sa greutate acum it adducem in apoi in
dune, ne vornmu ducce, qua si traim si sa mainile nOstre ;
nu murim st noi, si tu, si kite alle nostre. 21. Si altu arFint mai addusserorn cu
8. Eu me Inearcu eu copillul; din man'a noi spre a cumptlra bucate ; nu scimu quine
mea sr mi '1 queri; de nu 'ti '1 vein adducce sa Ii pus in apoi argintul in marsippii vo-
inapoi, si do nu '1 voiu restitul inaintea to stri.
pecatuind voiu 11 catre tine in [OW dillele 22. Le disse si Omul : voie buna si &lac-
(vietei smile). tate I rit.i in pace si nu ye temeti. Dumne-
9. Quoci de n'ammu 11 intardiat Matz, qeul 01111010r vostri, dette voe tesaure in
de doe on ne-ammu fl returnat pin() acum. marsippii vostri quoci argintul vostru eu
10. Disse infine Israel, lath] for daqua intregu la greutate 'lam luat. Si scOsse
esto ash, faceti aqueasta : luau din fruclele afarb la densii pc Symeon.
piimentalui in vasele vOstre, si duceti Oma- 23. Si addusse apasprc a spiiVi piciOrele
ha daruri de resina, de micro, incens, si tor, si addusse fenetura pentru asitlii tor.
stacle (balsam) si terebinthu, si nuce. 24. Iar ei prepararb darurile pine sii
II. Si argintul indoit luati 'I in manilla viii Ioseph la amiedi, guild audissere quo
vOstre ; si argintul quo s'a intors in mar- acolo avea sit prandeasca ellu.
sippii vostri duceti 'I inapoi en voi, qua nu 25. Vent dare Ioseph it cash ; si ci ii ad-
cum vit vie o errere si fla ; dussero darurile, que aveau in mitinile tor,
42. Luati si pe fratele vostru, si sculan- in cash, si se inehinarO lui cu fac'a la ph-
du-ve ducetive la valle ciltre 0111U, ut:Mt.
13. Ian Dumnedeul meu dee voe gratiti 26. Ii intrebo attunci : cum vc aflati? si
inaintea Ornului, qua sit trimitit inapoi pc to adaosse : sanOtos este lath' vostru, 'tetra-
fratelo vOstru pe until (que line acolo) pre- nul de :pare ati vorbit? Mai tritisce?
cum si pc Benjamin, quo en, meant mn 27. tar ei respunsere : siint;tos e feciorul
reams Biro lilii , (vOdu (fa) fart: Illii am tett, tathl nostru, si tritiesce. Dissc sl
remas. (elan) : binecutventat omul aquell'a in Dutu-
14. Ao, Nand biirbatii darurilo aqueslea nellen.Ei plecanduse, se inchinaro (ancii).
Ittare si argintul Indoit in mainile Ion pre- 28. Ardicandu 'si Ioseph ochii, v6Jit pe
cum si pe Benjamin; gi sculanduse descin- Benjamin pe fratele sou din aqueeasi math ;
durii In Egyptu, si stettero inaintea lui si disse &titre dcnsii : aquest'a este fratele
Joseph. vostru qua mai June que ati dig sit mi 9 ad-
15, Ii vOdit Ioseph precum si pe Benja- duceti? Iar (crave densul) disse : Dum-
min fralele sett din aqueeasi mama, ei or- neden flit misericordios cu tine, filittle.
done quellui peste alle casei salle, Oland) : 29. Se tulburO Ioseph ; (Mei i se misca-
intrudit pe omeni in cash, si injughia vic- 1.6 rerunchii la vederea fratelui sea, si avea
time, si prepara (le); Oki en mine an sa nevoie de a plange,
manlInce Omeni paini la amiedi. 30. Intrand dam) in cubical sou, planse
46. Flat dar omul (Mph cum li disse acolo. Isi spate' apoi facto, si esindu, se con'
Ioseph, si intrudusse pe Omeni In cas'a lui tine, si disse : puneti inainte Ojai;
Joseph. 51. Si adducer) lui singur (in parte) si
www.dacoromanica.ro
52 GENESE. CAP. XL1V.

for (iarosi) in parte, si Egyptenilor que con- piiment fill quare marsippul seu, si fia'-quare
prandia cu densul (iarbsi) in parte ; queci si 'I deschisse.
nu putea Egyptenii sa conmanance cu He- 42. ( Omul) cautO incepend dela quel
breii paini ; pentru quo abominatio este mai mare (din frati) pine veni la quel mai
Egyptenilor (ori que pastor de oi). june, si allu cup'a in marsippul lui Benja-
32. Seduro dar : (pe rend) inaintea lui min.
quel anteiu nascut (din frati) dupe dreptul 43. Isi sparsero (toti) vestmintele si fia
annilor sei, si quel mai June dupe junetcle quare isi pusse marsippul pe asinul seu, si
lui ; si se mira Cumuli fia-quare chlre fratele se returnare in cetate.
sett. 14. Fu intrudus Iuda si fratii sei are
33. Li se addussere portio din partea lui; Ioseph, fiind and) aquest'a acolo, si clidure
si se marl Portia lui Beniarnin de quilt por- in aintea lui cu fac'a la phment.
tide tutulor incincit catre alle aquellor'a. 45. Le disse attunci Ioseph ; que este fap-
Muni apoi si se ospetare dinpreuna en den - i'a aqueasta que ati facut? Nu sciati quo
sul. prin auguriu augura un om ea mine?...
CAPU XLIV.
16. Disse si Iuda, que sa respundem
domnului sau que sa vorbimu, sau que sa
1. Dupe aquestea ordono Ioseph quellui ne mai justificam? Dumnedeu aflo nedrep-
peste alle casei salle : impleti marsippii tatea feciorilor tei. Ecce-ne suntem (cu totii)
Omenilor cu bucate pe quilt potu ducce, si domestici ai domnului nostru, si noi si quel
puneti argintul fia-quhruia in gur'a marsip- la quare s'a aflat cup'a.
pului seu. 17. Ian Ioseph disse : de parte de mine a
2. Puneti apoi cupp'a mea de argint in facce un'a ca aquasta : (ci) omul la quare s'a
marsippul quellui mai june, cum si pretul aflat cup'a aquella va deveni fecior in cas'a
graului seu. Se Men dub dupe cuventul lui mea; iar voi duceti-ve cu sanetate la tidal
Joseph precum disse. vostru.
5. Dimineat'a luminb, si omenii hire tri- 48. Attunci Iuda, appropianduse (le den-
misi cum si asiuii lot. sul, disse : liogu -me, &mine, sa vorheasca fe-
4. Esind din cetate, nu era and) de par- ciorul ten o vorba inaintea ta ; si sit nu te
te, si Ioseph disse quellui peste alle casei supped pe feciorul teu, queci lit esci dupe
salle : sculandu-te is -te in urm'a aques- Pharaon.
tor'a, ajuuge'i si di-le : qubci ore Imi ina- 19. Winne, to intrebasi pe feciorii tei
poiaroti relle in locul quellor bune? diccnd : de aveti taut sau frate?
5. Pentru que 'mi ati furat cup'a de ar- 20. Si disserom doinnultii (nostru) : avem
gint? an nu este aqueast'a in quare bea tata hetran si un copillu mai june al chrun-
domnul men? Si elk( (scie tot quand bea tetelor lui, queci fratele aquestuia a murit,
dinteens'a) prin auguriu augura intr'ens'a ; si ellu singur remasse dela mama sa si ta-
forte reit ati facut de v'ati purtat astfel. tal it dilesse pe densul.
21. Dissesi apoi catre feciorii tei : sa '1
6. (Omul casei) aflandul, le disse ensusi adduceti la mine si voiu chuta de densul.
aqueste cuvintc. 22. Si noi disserem domnului meu : nu
7. Iar ei respuusero lui : pentru que vor- pole copillul sa abandOne pe tatal seu, clue-
besce domnul meu nisce assemenea cuvinte? d de Ara lhssa pe tatal seu, (aquest'a) mire.
Departe de (noi) feciorii tei de a facce un'a 23. Iar to dissesi feciorilor lei de nu WI
ca aqueasta. descinde cu voi fratele vostru quel mai june,
8. Daqua argintul que aflarom in mar- sa nu mai adaogiti a vede fac'a mea.
sippii nostri '1 ammu addus inapoi din 24. Fost'a dare que la descinderea mi-
terea Chanaan, cum ammu fora din cas'a sted cadre feciorul teu, tatal nostru, ii rap-
domnului teu argint sau auru? portarbm vorbele domnului nostru.
9. La ori quare din feciorii tei se v- a Oa 25. Apoi, ne mai disse ULM nostru : du-
cup'a sa meta, si noi sa fimu feciori (de ser- ceti-ve iarosi sa mai ne cumperati queva bu-
vitute) domnului nostru. cate.
10. Iar ellu le disse : d'o quam data dupe 26. Iar noi 1i disserom : nu putem des-
cum (liceli ass pule sa ; (iar eu dicu quo) cinde (acolo) ; ci daqua va descinde si fra-
omul la quare se va a11a cup'a aquell'a sa tele nostru quel mai june cu noi, vommn
devia feciorul melt; iar voi (queilalti) curati descinde (attunci); queci nu putem vede
veti remane. fac'a Omului de nu va 11 fratele nostru quel
41. Nu intardiaro si in data dettero la mai june cu noi.

www.dacoromanica.ro
CAP. ELV. GENESE. 53

27. Attunci disse feciorul teu, tatitl nostru anni (vor trece) in quare nu va fi ariiturii
titre noi : voi sciti que doi (filii) 'mi a nici seceriturit.
nhscut femeea mea. 7. MO trimisse dar Dumnedeu inaintea
20. Esi unul dela mine, si voi Imi disse- vitstrh spre a ye procura un refugiu assupra
reti : '1 au mancat ferele; si nu '1 mai ye- pamentului si it ye nutri in lips'a quea mare.
duiu pine acum. 8. Acum dare (vedeti) quo nu voi m' ati
29. De yeti Ina dare si pe aquest'a dela trimis aqui, ci Dumnedeu; quare me fa'cit
fac'a mea, si i se va intempla vre un reu pe ca tea lui Pharaon si domnu peste tote. cas'a
calle, veti inbranci betranetele melle cu in- lui, si principe peste tot Egyptul.
tristare in iadu. 9. Indath dare ascindeti titre tathl men, si
30. Acum dare, de me voiu ducce ciitre spuneti lui ; aquestea dice filial teu Ioseph:
feciorul teu si third nostru, si copillul nu va facutu-m'a Dumnedeu domnu peste tot Egyp-
fi cu noi, (s'apoi cum sufffetul lui depinde tul ; descinde chtre mine si nu mai remand.
de suffletul aquestuia); 10. Si vei locui in phmentul Gltesen al
31. Va fi qui) cum v5 vede ellu quo nu Arabiei, si vei fi apprope de mine, tu si
este copillul cu noi, (indatil) va murl, si filii tei, si filii filiilor tei, si oile talle si boil
astfel feciorii tei vor inbranci betranetele tei si tOte alle talle;
feciorului teu, si tatalui nostru cu durere 11. Si to voiu nutri acolo (quilci mai
In iadu. sunt ante cinci anni de famete); qua sh nu
32. Iar (eu) feciorul ten Mama copillul le ruini tu si filii lei si tate bunurile talle.
dela Lath' dicend : de nu 'ti '1 voiu adducce 12. Ecco ochii vostri vedu cum si oobii
inapoi, si restitui inaintea la, pecatuind lui Benjamin fratelui meu qui) ensusi gur'a
volt' fi titre tathl meu in tOte (Miele (vie- mea voirbesce titre voi.
tei). 13. Annutiati dare tatidui men tOth glo-
35. Acum dare voiu remand eu fecior in ria mea din Egyptu si quite veduroli, si
cas'a la in locul copillului , domesticu al faro Intardiere adduceti pe tathl men aqui.
domnului meu : jar copillul sh se duca din- 14. Si cadend pe umerii lui Benjamin
preuna cu fratii sei. fratelui seu, planse assupra lui, si Benjamin
54. Quoci cum voiu ascinde titre talal planse (assemenea) pe umerii lui.
men, nefiind copillul din preuna cu noi? 15. Si shrutand pe toti fratii sei, planse
Se. nu (mai appucu) a vede rellele que assupr'a for; si dupe aqueast'a vorbirii si
vor afla pe tatiil meu. fratii lui titre densul.
16. Si se Intinse scirea pine In cas'a lui
CAPU XLV. Pharaon, ()lead ; venire fratii lui Ioseph. Se
1. Si nu se mai putea Ioseph tinne inain- bucurO Pharaon si toti ai curtii.
tea tutulor que se afla hinge densul, ci disse : 17. Disse attunci Pharaon titre Ioseph :
scOteli d'aqui dela mine pe toti; si nu mai spunne fratilor tei : aqueast'a faceti : im-
remasse nimeni hinge Iosepli quand ellti pled incarchturele vostre , si duceti-ve in
se Mat cunoscut fratilor sei. terr'a Chanaan.
2. Si dette curs liber vocii salle in pl5n- 18. Si luand (d'acolo) pe tatal vostru si
set. Audiro toti Egyptenii (de aqueasth Im- averile voistre, veniti la mine si voiu da voe
pregiurare) si audit se Mat si in cas'a lui din tote bunurile Egyptului si Yeti manca
Pharaon. naliduv'a terrei.
3. Disse dar Ioseph fratilor sei : eu stint 19. Iar tu, ordona aquestea luati-ve
Ioseph (fratele vostru pe quare '1 ati predat carre din terea Egyptului, copiilor vostri
in Egyptu) ; duce mai traiesee tatal meu ? Si si femeilor vdstre, si 'mind cu voi pe tatal
nu puteau fratii lui a'i respunde, clued vostru, veniti inqua.
erau tare turburati. 20. Si nu ve mai tineti cu ochii dupe
4. Adaosse attunci Ioseph chtre fratii sei: vasele vostre; (lasati-le fare parere de reu)
appropiati-ve ; si se appropiaro iarbsi quoci tote bunurile Egyptului alle verstre
mai disse Eu sunt Ioseph fratele vostru pe vor G.
quare 'I ati predat in Egyptu. 21. Filcure dar asa filii lui Israel ; si le
5. Acum dare nu ve Intristati nici sit ye dette Ioseph carre dupe disele lui Pharaon
paih aspru quo in' ati redatu a veni aqui ; regelui, si le dette si provisii de merinde pe
qutici spre viath me trimisse Dumnedeu drum;
in aintea vOstrit. 22. Si la toti dette indoite vestminte, jar
6. Pentru quo aquest'a 0 at doilea annu lui Benjamin date trei stile auree si cinci
de famete pe pament ; si and) alti cinci stole (vestminte) de schimbu.
www.dacoromanica.ro
54 GENESE. CAP. XLVI.

23. Tatalui sett trimisse lot assomenea, Iamein, si Aod si Iachin, sl Saar, si Saul
cum si dece asini inciircati din tote Mimic Mint Chananitidel.
Egyptului, si deco catire incarcate cu paini 11, Iar filii lui Levi, Gberson, Cut!' si
pentru tatal seu la drumu. Merarl ;
24. Demisse dar pe fratil sei, si plecar8, 12. Iar filii lui Iuda : Er, si Aunan, si
si le disse : nu ye certati pe calle, Selom, si Phares, si Zara, en Ike quo mu-
25. Ascinduro dar din Egyptu, si veniro rissero Er si Aunan in tdrr'a Chanaan. lay
in terea Chanaan catre Iacob laird tor. lui Pilaus 1 s'au nascut filii ; Asron, si
26. Si '1 insciintao dicend : Filial teu Iemuel.
Ioseph traiesce ante, si ellu domnesce peste 13. Iar ftlii lui Issachar ; Thole, si Phua
iota terea Egyptului. Si i se tulbur6 mintea si Iasub, si Sabran,
lui Jacob, qu'eci nu credea tor. 14. Jar filii lui Zabulon : Sered, si Alton,
27. Ii spusser8 apoi tote quelle disc de si Achoel.
Ioseph, (plate dissesse tor. Veynd Anse 15. Aquestia Mil din Lia que 'i a nascut
carrele que trimessesse Ioseph spre a'l lug in Mesopotamia Syriei cum si pe Dina filia
(de acolo), se reinsuMeti mintea lui Jacob, lui, Tote suffletele, filii si filie, trci deci si
tatalui tor. trei,
28. Disse attunci, Israel : mare mie 16. Iar filii lui Gad : Saphon, si Anghis,
aqueasta, daqua and) filiul meu Joseph si Samnis, si Thasoban, si Aedis, si Aroedis,
traiesce ; ducendu-me 11 voiu vede mai si Aroelis,
nainte to a murl. 17, Iar filii lui Aser Iemna, si Iessua,
si Ieul, si Baria, si Sara suror.a lor ; filii
CAPU XLVI. jar ai lui Dania Chobor si Melchiel.
1. Sculandu-se Israel, ellu si tote alle 48, Aquestia flu din Zelpha pe quare a
salle, vent la putul juramentului, si offeri dat'o Laban Liei filiei salle, si quare a na-
(acolo) sacrificiu Dumnedoului tatalui seu scut pe aquestia lui Iacob , (In numOr de)
Isaac, sese spre clece sufflete.
2. Vorbf attunci Dumnedeu lui Israel in 19. Iar filii Rachelii femeii lui Jacob : Io-
visio de neptea, ()land : Jacob, Jacob. Jar seph si Beniamin.
ellu disse : quo este? 20. Lui Joseph i s'au nascut filii In Egypt
3. Disse (Dumnedeu) : Eu sunt Dumne- dela Asenelh filia lui Petephre sacerdo-
doul parintilor tei, nu te leme d'a descinde telui Heliupolii : Manasse si Ephraim. Lui
in Egyptu; quOei in natio mare to voiu pre- Manasse 'ia nascut concubina Syriana pe
facce acolo ; Machir, si Machir nasal. pc Galaad. Iar
4, Si eu descinde-voiu din preuna cu filii lui Ephraim, fratelui lui Manasse ; Sulam
tine acolo, si te voiu inane in quelle dupo learn, si Taam;filii ltti Sutalaam tEdem,
urma, si loseph vh punne mainile talle pe 21. Iar Mil lui Benjamin : Bala si Bo-
ochii tei. chor, si Ashel. Jar lui Bala s'au nascut filii
5. Se scul6 Jacob dela putul juramen- Ghera, si Noeman, si Agchis, si Ros, si
tului, si lttaro filii lui Israel pe Iacob tatal Mamphim, si Ophimin. Jar Ghera nasal
tor, si apparatele si femoile for in carrele pe Arad.
que trimissesse Ioseph spre a '1 ardich (de 22. Aquestia stint filii Rachelei po quari
acolo) 'i a Itasca lui Iacob, peste tot sufflete opt
6. Si luand bunurile tor, sl (eta averea spredeco.
que 'sl o agenississerO in terra Changan, 25. Jar filii lui Dan : Asom.
ajunse ast fel Jacob in Egyptu, ai tota pos- 24. Si Mil but Neplithali t Asiel, sl Gouni,
teritatea lui cu &mut : si Issaar, si Syllem.
7. Fula Jul si flii filiilor lui din preuna 25. Aquestia filii din Balla pe quare a
cu &Instil, filiele lui si filiole filiilor lui din dat'o Laban Rachelei filiei Salle, si quare a
preuna cu densul; cu tin cuvent tkii se- nascut pc aquestia lui Iacob ; peste tot suf.
mentia lui o addusse in Egyptu. fete septe.
0. Aquestea stint numele filiilor Jul Israel 26. Iar tote suffletele quo an intrat din
que au harm in Egyptu, Jacob si filii lui ; preuna en Iacob in Egyptu, quei esiti din
l'rimogenitul lui Jacob, Ruben cdpsele lui, afarti de fenteile flililor lui Jacob
9. tar filii lui Ruben : Enoch si Phallud peste tot sufflete sese deci si sese.
si Asron si Charml. 27. Jar fill lui Iosif que i s'au niiscut in
10. Tar fill lui Symeon : Iemuel , si Egyptu, nob sufflete; sl On summit) Ole suf-
www.dacoromanica.ro
CAP. ILVII. GENESE. 55
fletele easel lui Jacob que au intrat In Egypt lath( sett si 11 present() inaintea lui Pharaon
sOpte deci sI tint!. si binecuvOnto Jacob pc Pharaon,
28. Jar pe Inda, tl trimisso Winton SR 8. Jar Pharaon disse lui Jacob t quati
(Jacob) ehtre Joseph (spre a '1 da de scare) sunt annii dillelor vietei talle ?
qua sh 'I intempine la cetatea Eroilor in 9. Jacob respunse tub Pharaon i dillele
terea Ramess6. annilor vietei melte de (iand poregrinu
29. Injugand dar Ioseph carrel() salle, (sunt) una sula trot (loci de aunt; mine
ascindit spre intbmpinarea lui Israel tathlui si relle fug. dillele annilor vietei mile,
sen la cetatea Eroilor; si aratanduse lul, si nu ajunserO pinti Ia dillele annilor vietei
cadit peste gdtul lui, si plAnse plans° forte phrintilor mei (pate an peregrinat ei.
mull. 10. BinecuvOntand AncO Jacob pe Pha
30. Si disse Israel chive Joseph, potu raon, esi dela (Mitsui.
muri de acum, dupo que vOduitt fae'a ta, 41. Si coiled) Joseph pe tathl sou si pe
(Wei Ancti triiesci tit. fratii sei, si le dette possessiune in tOrr'a
51. Disse attune' Joseph chtre fratii sei a Egyptului, in quel mai bun pliment in co-
suindu-me voiu annutia lui Pharaon, si vein prinsul Ramesse, dupo cum ordonasso Pita-
dicce lul : frati mei si cas'a tatiilui meu, raon.
que furti In terra Chanaan venirti la mine. 42. Si en miisurh imprtiA Joseph lathlui
32. Iar bhibatii stint phstori, quoci bar- sen si fratilor sei si case! intrege a tattilui
bati cresatori de vile erau ; si oile si boil sou, graul (in pail) duph corpu (individe)
tor, si tote alle ler be addusserti. 15. Gran nu era in toth terea, quiSel
53. Daqua dar ye va chiema Pharaon si fametea era tare forte; si deperia tbrea
ve va dicce quare este meseria vostrh?
1 Egyptului si Wee Chanaan de fame.
54. Veti dicce bitrhati cresettori de 14. Astfel aditno Joseph tot argintul que
vite feciorii tei suntem, din copilliirie pia se aflA in terea Egyptului si in t6rea Cha-
acum, si not si phrintii nostri; qua sh pute- naan, pe graul quo se cumpbra si se mtI-
ti locui in phmentul Ghesen al Arabiei; surA for ; si addusse Joseph tot argintul in
quOci abominatiti este In Egypteni tot ph- cas'a lui Pharaon.
storul de oi. 15. Lipsia daro argintul din thee Egyp-
tului si din torea Chanaan ; si venirtI tot"
CAPU XLVII. Egyptenii chtre Joseph didnd : dh-ne phini ;
4. Venind apoi Joseph, annuntib Iui Ma- si pentru que murim inaintea ta? Pentru
nion dic6nd : fatal meu si fratii mei, si oile quo a peril argintul (nostru)
si boil for si tote alle for veniro din terea 16. Joseph le disse adduceti dar vitele
Chanaan; si keel In coprinsul Ghesen. vdstre, si V voiu da pAini pe vitele vostre,
2. Jar dintre fratii sei tub cinci htirbati daqua nu mai aveti argint.
si'i presentb inaintea lui Pharaon. 17. AddusserO dar vitele for la Joseph, si
5. Disse dar Pharaon fratilor lui Joseph : le dette Joseph pAini in locul tailor si oilor
quare este messeria vdstrh? Si ei response- si boiler si asinilor, si ti sustinit cu paini
ro : phstori de of feciorii tei (suntem) si noi itt locul tutulor vitelor for (quo le dettero)
si phrintii nostri din copilllirie pint acum. in annul aqucll'a.
4. Mai adaosserti lui Pharaon : venirom 18. Trec6 annul aquellsa, si venir8 la
A peregrine in (aqueastii) !Area; quoci nu 6 (Mitsui in urmitorul annu, si it disserb : au
pasciune vitelor feciorilor tei, si fametea dorb no vommustrivi de ciitre domnul nostru?
este tare in tbrr'a Chanaan. Acum dub pu- Daqua o dath disparit argintul si bunurile
to-vommu locui In prtmentul Ghesen (cu si vitele nostre (trecOnd) la tine domnul
voice ta)? Disse dar Pharaon chtre Joseph : nostru, nu ne mai remane inaintea domnu-
locuiasch In phmentul Ghesen ; iar de scii lui nostru de quit propriele nOstre eorpuri
quit se an intre dbnsi harbati capabili , punn si phmentul nostru.
pe (Musa principi peste vitele melle. 19. Qua sa nu murim dart, inaintea ta, si
Veniro apoi In Egyptu la Joseph Iacob si qua sh nu remAie desert phmentul, is -ne si
fratii lui ; si audi Pharaon regele Egyptului ; pe noi si piimentul nostru pe painile (que
5. Si disse Pharaon axe Joseph ; tathl ne vei da); §i vornmu 11 noi dinpreunh cu
ten si fratil tei venirO la tine. parnbntul nostru servi lui Pharaon. Da-ne
6. Ecce phrnentul Egyptului inaintea ta seminte spre a sembna, qua sh trhim si sh
este, In quel mai bun phmOnt assbdit pe la- nu murim, si sh nu renaie pairtbntul desert.
till ten si pe fratiit6i. 20. Si acquisto Joseph possessib ins
7. Intrudusse attune! Joseph pe Jacob Pharaon pambntul tot al Egyptenilor; gad
www.dacoromanica.ro
56 OENESE. CAP. ILVIII.

Egyptenii isi prethi pamenturile lui Pharaon 2. Spussero attunci Iui Iacob, dicend :
(spre a 'si tinne viat'a) pentru quti ii cuprin- ecce filial tea Ioseph vine la tine ; si adu-
sesse fametea ; si astfel phmentul deveni nandu'si puterile Israel, sedit pe patu.
possessia lui Pharaon. 5. Disse apoi Iacob chtre Joseph : Bum-
21. Si pe popol it asservi in stare de nedeu se arht4 mie in terea Chanaan, in
feciori (argali) dela marginile confinelor Luza, si me hinecuvento ;
Egyptului pin5 la margini. 4. Si imi disse : ecce-me en, to voiu
22. Afarti de phmentul sacerdotilor (preo- cresce, si to voiu immulti, si voiu facce din
tilor), pe aquesta nu '1 posseda Ioseph; tine congregatii de natii , si voiu da terea
qubci Pharaon drept donatio da nisce daruri aqueast'a tie si posteritiitii talle dupo tine
preotilor; aquestia manch aquea dare que in possessio eterna. *
le da Pharaon, si de aqueasta nu 'si venduro 5. Acum dar5 amendoi filii tei, que ti s'au
phmenturile. nhscut in Egyptu pint) sh nu vim en la line
23. Disse dar Joseph tutulor Egyptenilor : (aqui) in Egyptu, ai mei sunt : Ephraim si
kcal, qu5 ye pesseduiu pe voi si phmentul Manasse vor 11 ai mei ca si Ruben si Sy-
vostru asthdi ca avere a lui Pharaon ; luati- meon.
ye seminte si semenati phrnen tul : 6. Iar nascutii que vei mai generh dup5
24. Si din hucatele que vor esi yeti da a aquestia von fi ai tei ; pe numele fratilor for
cincia parte Iui Pharaon ; Jar quelle bite se voi numi in sortile aquellor'a.
patru paqi vor fi voe drept sementii pentru 7. Pe quand veniarn din Mesopotamia
prunent si in demancare voe si tutulor quel- Syriei, muri Rachel mam'a ta in terea Cha-
lor din casele vostre. naan appropiindu-me de Hippodromul ter-
25. Iar ei disserti salvatu-neai pe not ; rei Chabratha spre a veni In Ephratha si
afflarbm gratih inaintea domnului nostru, si o ingropaiu acolo in callea Hippodromului,
vommu 11 argatii lui Pharaon. quare este Bethleem.
26. Si plisse Joseph for grin lege que pi- 8. Vedend apoi Israel pe amendoi filii lui
nt astadi ((Jura) peste phmenturile Egyp- Ioseph, disse : quine sunt aquestia?
tului, de a da a cincia parta lui Pharaon, 9. Jar Joseph disse tathlui sett : filii mei
afaro numai de phmenturile preotifor (que) surd pe quari 'mi a dat Dumnedeu aqui. --
nu era alle lui Pharaon. Disse attunci Jacob, addumi'i lingua spre a'i
27. Locui inteaquestea Israel in terea hinecuventa.
Egyptului pe plateau' Ghesen, si moste- 10. QuOci ()Ali lui se ingreuiasser5 In
nir8 assupra lui, si crescurb si se immul- vedere de hetranete si nu putea vedd; si ii
tiro forte. appropio (Joseph) spre densul quare ii gnat')
28. Triii Iacob in terea Egyptului septe si ii InbracisO.
spre dece anni si se fiicuro dillele annilor 11. Si disse Israel chtre Joseph : nu spe-
vietei lui Jacob una sutii patru deci si septe rm h mai vede fac'a ta, si Occe quo Dum-
anni. nedeu Mat sh vedu si filii din tine.
29. Se appropiaro infine dillele lui Israel 42. Joseph trasse attunci pe filii sei din-
de a muri, si chiemo pe filiul sea Ioseph si tre genuchii tathlui sea si (cu toti) se litchi-
disse lui : de am aflat gratih inaintea ta, nat.?) Iui cu fac'a pe pament :
punne man'a ta sub cdps'a mea si sh faci 43. Luo apoi Ioseph pe ambii sei filii, pc
misericordiii Cu mine Si veritate de a nu me Ephraim la drdpt'a sa (cum sh viia) la stan-
ingropa in Egyptu ; g'a lui Israel, si pe Mannasse la stang'a (cum
50. Ci sa dormu din preunh cu phrintii sh viiti) la drdpt'a lui Israel, si ii appropio
mei, si me vei ardica din Egyptu, si me de tathl sea.
vei ingropa in mormentul tor. 14. Intinddnd Israel mainele, drdpt'a o
51. Iar (Ioseph) disse : dup5 cuventul tea pusse pe capul lui Ephraim (aquesta era
voiu facce. (Iacob) ii disse : jurh 'mi ; si quel mai june), iar stang'a o passe pe ca-
(Joseph) ii juror si se India, Israel peste pul Iui Manasse, alternand
soininitatea baculului (toiagului) sett. 15. Si binecuventandul disse : Dumne-
deu quhrui inainte hine-placuro phrintii mei
CAPU XLVIII. Abraham si Isaac, Dumnedeu quare me nu-
1, Nu tardin dupo aqueasta intrevorhire, tri din junetele melle pia in dioa aquea-
insciintare pe Joseph, (dicOndui) tatal ten sl'a,
este tare amalat. Luand dart cu sine pe 46. Angel ul que me mantui din trite reticle
amendoi filii sei pe Mannesse si pe Ephraim, shhine-cuvinte copii aquestia, si fin chiemat
vent la Iacob. inteensii numele meu si numele phrintilor
www.dacoromanica.ro
CAP. ILIX. GENESE. 57

mei Abraham si Isaac ; si immultiasca-se in 10. Nu va lipsi principe din Iuda, nici
multitudine multa assup'a pamentului. duce din copsa (posteritatea) lui, pine va
17. Vedend Anse loseph quo lath' seu vent (aquell'a) quaruia i s'a lncredintat ; si
'si a fost pus man'a drepth peste capul lui aquest'a va fi aspiratia natiilor.
Ephraim, grew i se phrit, si appuce mAn'a 11. Legand de vita manzul seu, si de
tatalui seu, spre a o schimba de pe capul vlastar mAnzul asinei salle, spela-va In yin
lui Ephraim pe capul lui Manasse; stola sa si In sangele strugurelui mant'a sa,
18. Disse apoi Ioseph tatalui seu : nu ash 12. Ridenti ocltjl sei de yin, si dintii sei
lath, plod aquesta este quel anteiu nas- mai albi de guilt laptele.
cut ; punne drepta to pe capul 43. Zabulon locui-va liltoralele (Marii);
19. Anse nu voi (lacob) ci disse : scitt, si va fi pe lunge portul navelor, si se va In-
filiule, sciu-; si aquesta va deveni popol, si Linde pinti la Sidon.
aquesta se va inalta; Anse frateleseu quel mai 44. Issachar, dorit'a bunul si afla-va re-
june mai mare de quilt (Mitsui Ara fi, si poste- paos In midlocul loturilor (de pament).
ritatea lui va deveni o multitudine de natii. 45. Si vedend repaosul que bun (este) si
20. Si ii binecuvento pe densii in dioa piimentul quo Bras, isi summisse umerul
aqueea dicend : in voi se va binecuventa Is- spre laborare, si deveni 'Arita agricultor.
rael dicend : faca-te Dumnedeu ca peEphraim 16. Dan va judica popolul sett, ca si o se-
si ea pe Manasse. - Si posse in urarea sa mentia In Israel ;
pe Ephraim mai nainte de Manasse. - 17. Fiti Dan ca un serpente In calle wand
21. Disse apoi Israel catre Ioseph : ecce- In carrare, muscand calcaiul callului , si
me quii moru, ci Ira fi Dumnedeu cu voi si code -va callaretul In apoi ;
ye va reducce din terea aquest'a in pitmen- 18. Allintuirea Domnuliii (sun t) asteptAnd!
tul plirintilor vostri. 19. Gad, pirateriu It va deprada ; ell()
22. lar eu dart tie Sichimrt allesh mai Anse It va suppune piciorelor.
presus de fratii tei que am lual'o din mai- 20. Aser, copiOsa painea lui, si ellu va
nile Amorrheilor in (dreptul) sabiei melle reversa desfiitare domnitorilor.
si a arcului. 21. Nephlhalim, tulpinh desvollata In ra-
CAPU XLIX. mure, dAnd In germinare frumusete.
22. Filin crescut loseph, filiu crescut In
4, Chiemo apoi Jacob pe filii sei si disse : dor, filiu meu quel mai june, catre mine in-
u Adunati-ve qua sa ye spuiu que are a ye torce-te.
intempina in dillele extreme. 23. Assupra queruia reu-cugelatori rape-
2. Veniti cu totii si auditi filii lui Iacob, dia injure, si domnii sagetarilor ochit'an as-
auditi pe Israel tathl vostru. supra lui.
5. Ruben primogenitul meu, to atria mea, 24. Sfarlmatu-s'au Anse cu tarie arcele
si inceputul filiilor mei, duru (Anse fusi) in tor, si s'au desfacut nevrele bracttrilor mai-
purtare si dur pertinace. nilor tor, grin man's potentelui lui Jacob ;
4. Rapeditu-te-ai ca ap'a (torrentul); sa de acolo (este) quel que te intaresce, a Is-
nu colcai (dAnd pe din afar()); queci te suisi rael, dela Dumnedeu] tatalui ten.
pe palul tathlui ten si inlinasi asternutul 25. Si Ili ;pile Dumnedeul meu, si te
(venni pe quare te suisi. binecuvento binecuventare din ceru de sus
5. Symeon si Levi frati, commisero ini- si binecuventare a piimentului que are de
quitate din (6ns4i) a for projectare. tote, pentru binecuventarea titelor si pante-
0. In consiliul for sh nu viia suffictul pentru binecuventarea tatalui, si ma-
meu si In congregatia for sa on se 'nterrIte, mei talle.
ficatii mei ; qubci In furorea for uccissero 26. Intaritu s'a mai presus de binecuven-
Omni, si In cupiditatea lor desnervaro tauru. tarea muntilor stabili. mai presus de bine-
7. Blestemata furorea for quo perlinace cuventarea muntilor eterni ; ft-vor (binecu-
(fu), si mlnia for queci Jura fu. -Imparti- venthile) peste capul lui Joseph si peste
voiu pe densii In Iacob si voi() respandi pe crestetul fratilor quitror ellu fit duce.
densii In Israel. 27. Benjamin, lupu rapace dimineaca
8. Iuda, pe tine lauda-te-vor fratii lei, mananch anco, si In cure sera Imparte de-
si mainile table peste spatele inemicilor lei. mancare.
Inchinase-vor tie filii tatalui ten. 28. Toti aquestia filii lui Iacob doispre-
9. Puiu de leis Iuda, din genuine, filiule al dece, si aquestea be vorbi lath' tor, si ii
men, to sculasi ; recadend addorrni ca un leu, binecuvento ; pe Iiii-quare dupe binecuven-
si ca puiul (leului). - Quine al va destepta ? tarea sa ii binecuvento.
www.dacoromanica.ro
n GENESE. CAP. 1..

29. Si le mai (lisse eu voitt fi alltiturat la girea in arria Atad gi disserti t dolin mare
popolul men; ingropati-me la un locu en este aquesta In Egypteni. De aquoea eltie-
parintii mei in spelunc'a que este in terrin'a maro numele loeului aquell'a Doliul Egyp-
lui Ephron Chetteul ; tulul que este dincolo de Iordan.
30. In spelunc'a indoita que este in fact 12. Si Mauro lui fill sei astral dup6 cum
cu Membre in terr'a Chanaan, spelunc'a que be ordonasse.
'si a possedut'o Abraham dela Ephron Chet- 43. II transportaro flit sei in terea Cha-
ten! in possessi6 de monument. naan, si 41 ingroparo in spelunc'a indoita,
31, Acolo ingroparo pe Abraham, si pe speluncla que o cump6rasse Abraham in
Sarrha femeea lei; acolo ingroparo pe Isaac possessia de monument dela Ephron Cliet-
si pe Rebbeca femeea lui; si acolo Ingro- teul in fact cu Membre.
paro pe Lia, 44. Se return() apoi Ioseph in Egyptu,
32. In possessia terrinei si a speluncei que ellu si fratii lui, si gum que ascindusser6
este intr 'ens'a, (possessio) dela filii lei Chet din preuna cu (Mitsui spre ingroparea tata-
33. Si IncetO Iacob de a da precepte lui lui, dupo que Ingrop6 pe taut! seu.
filiilor sei; si retragendu'si In sus Iacob 15. Vegend dupo aquestea fratii lui Joseph
piciarele In patul ski, se stinse; si se qua a murit tattil lor, qissero t st nu quare
adaogi lunge popolul seu. cumvA, sit ne tit rancOre Ioseph, si reditio
CAPU L. sit ne redea tote rellele que ammu facut lui.
16. Si venind la Ioseph (Jissera : tatal teu
4. Si Wend Joseph pe facia tatalui seu, adjure mai nainte de a muri, tlicend
planse assupr'a lui, si 11 siiruto ; 17. Asa cliceti lui Joseph : demitte for in-
2. OrdonO apoi Joseph feciorilor sei im- justitia si pacatul lor, qua relle an aratat
mormentatori spre a immormenta pc latid catre tine. Acum darn accepe iniquitatea ser-
seu ; si immormentarO immormentatorii pe vitorilor Dumne4eului tatalui teu. Si planse
Israel.
Joseph pe quat vorbia ei dare densul,
3. Si i se Impliniro paint deci de (pile 48. Appropiinduse apoi de densul tjissera
((Wei asa se numera dillelc immormen- quilt pentru noi, domesticii tei suntem.
tarii) ; si II planse Egyptul (put() doliul)
septe deci de ilille
19. Iar Joseph le (lisse nu ye temeti,
4. Dupe que trecuro (Uncle doliului, quaci eu stint al lui Dumnedeu,
vorbi Joseph catre dynastii lui Pharaon 20. Voi cugetaroti assupra'mi la relle,
(Hand : de am aflat gratia inaintea vostra, iar Dumnetleu cugeto pentru mine la quelle
bune, cum sit fit (lucrurile) precum smut as-
vorbiti (despre mine) in urechile ltd Pha- tadi, sa se conserve (adico) un popol mull.
raon, dicend
5. Tatal meu ml jure) pinti a nu muri, 21. Si mai adaosse lor : nu ye temeti, eu
(Rand, in mormentul que am sepal mie'mi ye voiu sustine pe voi si casele vcistre, si ii
In torr'a Chanaan, acolo sit me ingropi. console si vorbi la inim'a lor.
Acum dar ascindend, ingropa-voiu pe tatill 22. Astfel Ioseph remasse en locuirea in
melt, si me vein returns. Egyptu, elltt si fratii sei si tout cas'a in
6. Si disse Pharaon lui Joseph : ascinde, preuna a tatalui seu. Si trai Joseph Jinni
InmSpa pe lath' teu dup6 cum tea jurat. una suit (Pee ;
c'7. Si ascindit Ioseph spre a ingropa pe 23. Si ve4.6. Joseph copii dela Ephraim
tattil seu, si venire cu densul toti feciorii pint la atreia generatio, si filii dela Maelter
(curtii) lui Pharaon ; filiul lui Mannasse se nAseurt$ pe apsele lui
8, Si seniorii (betranii) casei aquestuia, Ioseph.
si toti seniorii terrei Egyptului, si iota cas'a 24. Si tlisse Ioseph catre fratii sei eu
lui Ioseph, si fratii lui, si tOta cas'a parintea- morn; iar Dumne4ett cu visitatio isi va ad-
sea a lui; iar connatia lui (copii fratilor lui) ducce a minte de voi, si ye va reducce din
si elle si boii le lassara in coprinsul Ghesen. !Area aqueast'a, in tOrria que jure Dumne-
9. Se suiro anco din preuna cu densul si (jeu lui Abraham, Isaac si Jacob.
carre, si callereti, si se Pall cortegiul mare 25, Si adjure Joseph pe fill! lui Israel
forte. dicend : in visitatia en quare v6 va visits
10. Ajungend la arria Atad que este din- Dumneden, luati din preunt cu voi dsele
colo de Jordan, celebraro assupra mortului melte de aqui.
o lamentatio funebra mare si validt forte ; 26. Muri Ioseph de annl tuna suit clece,
si factt luctul tatillui seu sopte dille si i inamormentaro si it pussera iii urna in
41. Vequr6 locuitorii t6rrei Chanaan hi- Egyptu.
www.dacoromanica.ro
A DOA CARTE A LUI MOYSE.

se1411r,

EXODU.
CAPU I, cu lutul si 6,4On-titlark), si au tole laborile
1, Si aquestea sunt numele filiiior lei dda campuri, in tote lucrtirile que ii tipOsa
Israel que au intrat in Egyptu din preuith bite° duns servitudine,
cu lacob tatiil tor. Filll quays Cu tOtii cas'a
15, Pe inngti aquestea, mai edaosse re-
sa intraro, gele Egypteniler axe mesele Hardier
2. Ruben, Symeon, Levi RI Ittda , (numele uncle dinteksele era Sephora si
5. Issachar, Zaitlon, si Blnianiin, al quellei d'adoila Pima);
10, Si 4isse ; quAnd mosiO pc llebree, si
4. Dan si Nophthall, Gad si Asor i iar To.
seph era in Egytu. Sent spre A 110Seel do VA ti rnascule (prun-
5. Era tole suffietele que an e0t din Ia- cul), onimarilj '1, iar de va it femin, liissa-
cob septe deci si dud, ti'l d Wit,
6. Muri infirm Joseph si toll fratil Jul si 17, Se ierrierii dust) mOsele de Dumne-
tea generatia aqueca. deu, si nu itiourb dupe cum In ordonasse
rbgele , ci
7. Iar descindentll Ittl Israel crescuro Ai maseull,
g:016E
se immultirb, Ri deventrO fOrle respAr141, 11'66.4 viat'a la quei
113, Cbiemb der regele Egyptului pe
si se inttirirOforto forte ; (le er4propicIti qi) mdse si be 4isse t cum do ati Meat lucrul
ii immultia vrtmOntul, aquestia si Watt vii masealil
11. Advent ape! peste Egyptu alto regn 19, 101, mdsele dissect) lei Karam! : Ntt-
quare nu cunoscuscea pa Joseph. cA muierile Egyptului suet Hebreele, quo
9. Aquest'a disse clitre natio sa : ecc5 po. die nascu pint) sä n'appuco A intrb. la &ni-
polul filiitor lui Israel mare multitudine, si sei° mOsele ; si (ast fel) au nitscut.
se intiiresce mai presus de quill Doi, 20 Dumnedeu dart Ikea bine moselor ;
10. Veniti tiara it lua mesure assupra for si popolul se immultia si se intiiria forte.
qua nu cumva sa se mai immultiasca, si 21. Fiind dart) quo mesele se temeau de
quand ni se va intenpla resbel sit se mai Dumnedeu (fort) ajutate de a se inavuti si),
adaoge si aquestia pe if ngO inemicii nostri, isi fitcurii case.
si dandu-ne lupta sit Osii din terrti ; 22, Attend Pharaon &tie ordin In tot
11. Pusse dart) assupra for intendenti de populul sett dicent : on -que mascule so y4
travaliu spre a'i impila in luerttri ; si edifl- nasce Hardier, aruncati'l in Tint si tea
carb celliti inthrite lui Noreen (cetatea) fornia'a lassakiee sa taiasca.
Pithom, si Ramesse, si Hon quare este He-
liupole. CAPU II.
42. Cu (pat ansti ii umilitt, cu elate mai 1. Erk ore-quine din sementia lid Levi
multi deveniau si se inairiau forte forte ; sique luasse pe una din filiele Jul Levi si o
borrore aveau Egyptenii de filii lui Israel. ava (de fcmee).
15. Si impilh Egyptenii pc filii lui Israel 2. Aqueast'a luo in panlece si niiscii un
cu force, feeler ; vedtndu'l que era frumps, 11 ?sow
14. Si le am4a viata In angarille aspre sero trei luni.
www.dacoromanica.ro
EXODU. CAP. II.
60
5 Fiind Anso quo nu putea sin mai as- 5. Descindit attunci filia lui Pharaon spre
cutup, We mama lui un sicriu mien de pa- a se scalds in rill; si femeile ei se prelim-
pura, si ii unse bine cu asfaltopissa, si pusse bla pe luugu riu ; vedend (Pharadna) si-
copillul inteensul, si '1 depusse in palude criul in palude , trimisse o femee sa i'I
hinge riu. . adduch.
4. Si it preveghih suror'a sa de departe, 6. Desehidendul, vede un copillu plan-
spre a Oa que se va intempla lui. end in sicrinel, comphtimi filia lui Pharaon

Poussin. Moyse salvat din ape. Ed. Frere.

de densul si disse : din copillii llehreilor si eu iii vein da salariul. Lull dar femeea pe
este aquest'a. copil, si it alliipth.
7. Si disse suror'a lui catre filia lui Pha- 10. Crescend copillul, it addusse la filia
raon : vrei sa (me duce) a'ti clitoral o femee lui Pharaon, si &vent ei ca un filiu. Supra-
creschtOre dintre Ilebrei, quare sa 'ti allapte nurni numele lui,Moyse,dicend : quoci(muica)
copillul ? din apa 'lam luat.
8. Iar filia lui Pharaon ii disse : du-mi-te. 11. Si se Intemplo In aquelle dille multe,
Venind dar copill'a, chiemo pe mama quo Moyse devenind mare, eF.i catre fratii
copillului (ensiblzi). sei, filii lui Israel. Patrundenduse de Impi-
9. Si disse catre dens'a !ilia lui Pharaon : larea lor, vedit 5i pe un Egyptean brand pe
conservli'mi copillul aquesra, allapla furl, un IIebreu dintre fratii lui din filii lui Israel.

www.dacoromanica.ro
CAP. 111. EXODU. 61

42. Uilanduse dar inquaci si in colo, nu 3. Disse dar Moyse; appropiindu-me ye-
vede pe nimeni,si uccidend pe Egyptean, it de-voiu aqueasta mare vedere, que pOte fi
ascunse in arena. qui) nu se consumli rugul?
43. Esind apoi adoa di, vede doi barbati 4. Cum vedit Domnul (Jehovah) quO se
Ilebrei certanduse, si dice quellui nedrep- appropia sa vedh, Ii chiemO pe de.nsul Dom-
tlititor : pentru que bati pe apprOpele? nul din midlocul rugului, dicend : Moyse,
44. Iar ellu disse : Quine te-a stabilit Moyse. Iar ellu disse : que este ?
principe si jude peste noi? Au deli) vrei 5. Iar (Dumnul) ii disse : nu to appropia
me uccide si pe mine cum ai uccis pe Egyp- aqui, deslegii caltemintele dela pioiorele
teanul ieri?Se temit Moyse si disse : ore talle ; quoci locul in quare stai pe demi,
asa s'a invederat fapt'a aqueasCa? pliment sant este.
45. Audi si Pharaon de fapt'a aqueasta, 6. Ii adaosse apoi : Eu sunt Dumnedeul
si cauta sa deh mortii pe Moyse. Se deplirtO lui Abraham, Dumnedeul lui Isaac si Min-
dar Moyse dela fae'a lui Pharaon, si se dusse den! lui Iacob. Isi intorse attunci Moyse fac'a
it locui in terra Madiam ; si venind in terea quiSci nu cuteda de respect a cattlit deschis
Madiam stette lango putu. inaintea lui Dumnedeu.
16. Tar preotul din Madiam avea septe 7. Continuo Domnul are Moyse : vii -
filie que phscea oile lui Iothor tatalui for ; (lend veduiu amarurile popolului meu in
aquestea venind scOssero aph ping implur5 Egyptu, si audiiu strigarea for despre quei
bundle, spre a adhpa oile tatalui for Idhor. que ti impila in servitudinea travallittlui ;
47. Venind apoi phstorii, le allungaro pe qucici cunoscuiu durerea tor.
aquestea. Sculanduse Moyse le appeal si le 8. Si descinduiu spre a'i libera din mai-
adlipo oile. nile Egyptenilor, si a'i ducce afarti din ph-
18. Se inturnarli elle la tallil for Iothor, mentul aquella, in pliment bun si mutt, in
si aquest'a le disse que este quo asthdi phment din quare decurge lapte si micro,
v'ati relurnat asa de currend ? in locul Chananeilor, si Chetteilor si Amor-
19. Iar elle respunsero : tin omu Egyp- rheilor, si Pherezeilor, si Eveilor, si Gher-
(can ne appero de phstori, si ne scosse aph glieseilor, si Iebuseilor.
si adlipo oile. 9. Si acum &di strigarea filiilor lui Is-
20. Intreb6 dar preotul filiilor salle : si rael vine dare mine ; si eu veduitt impilarea
uncle este? si pentru que Passaroti pe omu cu quare Egypteuii, amlirescu pe densii.
ash? Chiemati'l in data sa mlinance paine. 40. Vino, dar acum, te voiu trimitte
21. Se ass* cu locuinra Moyse la omul chtre Pharaon regele Egyptului, si vei re-
(aquest'a) quare dette pe Sephora filia sa de tragge popolul men pe filii lui Israel din
femee lui Moyse. Egyptu.
22. Luand apoi femeea in pantece nascu 41. Si disse Moyse catre Dumnedeu :
filiu, si supra-numi numele lui Ghersam, quine stint en qua sa me ducu la Pharaon,
dicend : peregrin sunt in phment strain. regele Egyptului si quit sa retragu pe filii
23. Iar dupo multe dille de aqui, muri lui Israel din Egyptu?
regele Egyptului, si gemurO filii lui Israel 42. Disse dar (I) ... quo voiu fi cu tine. Si
subt impilarea servitudinii, si strigaro, si aquesta iti Ira fi semnul quo eu te trimitu :
se inalto vocea for la Duinnedeu de lucrul quaint vei retrage popolul meu din Egyptu,
quel mutt. sa adorati pe Dumnedeu in muntele aquest'a.
24, Si exaudi Dumnedeu suspinul tor; 43. Disse attunci Moyse calve Dumne-
si 'si addusse h minte Dumnedeu de allianca deu : Ecco me, ducce -me -voiu la filii Jul Is-
sa chtre Abraham, Isaac si Iacob; rael si le voiu dicce : Dumnedeul pitrintilor
25. Cattle darn Dumnedeu pcste filii lui vostri me trimisse clitre voi; iar ei de me vor
Israel, si se manifesto tor. intreba : quare este numele lui ? que sa le
dice (attunci en)?
CAPU III. 44. Dumnedeu disse clitre Moyse : Eu
1. Moyse pe attunci era phscend oile lui stint ENSUL, Si adaosse : asa vei dicce &Are
Iothor, socrului seu preototului din Ma- filii lui Israel; QUEL QUE ESTE me trimisse
diam, si dusse oile sub desert, si veni pe catre voi.
muntele lui Dumnedeu, (muntele) Horeb. 45. Si Dumnedeu mai disse iaro chtre
2. Si se mitt') lui Angelul lui Dumnedeu Moyse : asa vei dicce filiilor lui Israel :
in flacarti de foul din midlocul unui rugu ;
si vede quo rugul ardea in focu, si rugul nu (I) In tacerea sujetului stl gravitates augusta a
se consuma. Quellui que vorbesee.
www.dacoromanica.ro
62 Exonu, CAP. Iv.

Domnul Dumnedeul Parintilor vostri, Dum- cddrt. Intindend dam man'a, it apucit de coda,
nedeul lui Abraham, Dumnedeul lui Isaac gi deveni (iar) baud in man'a lui :
si Dumnedeul lui Jacob me trimisse dire 5. Qua sh cretla tie quo ti se aratO Dom-
voi; aquest'a este numele mea eternu, si me- nul Dumnedeul phrintilor lor, Dumnedeul
morial generatiilor de generatii. lui Abraham, si Dumnedeul lui Isaac, si
16. Ducendu-te , aduntt pe quei vechi Dumnedeul tut Iacob.
ai filiilor lui Israel, si vet dicce cube den- 6. Ii disse iar Domnul; panne man'a ta
sii : Domnul Dumnedeul parintllor vostri, in sinul tea, si isi pusse man'a in sin,' si isi
aratatu-s'a mie, Dumnedeu at lui Abraham, retrasse mann din sin ; si ii deveni man'a
si Dumne4eu at lui Isaac si Dumnedeu al leprosa ca nivea.
lui Jacob, dicend : Cu dinadinsul visitatu- 7. Si disse : punne' tt iar man'a in sin. Si
v'am pro voi gi quite vi s'au intemplat in isi pusse man'a in sin, si o retrasse (iarti)
Egyptu. din sin si iar redeveni in culOrea carnii
17. Si tjisseitt : suivoiu pe voi din int. lui.
pilarea Egyptenilor, in phmentul Chananei 8. Dave dar nu vor erode tie nici nu vor
for shi Chetteilor, si Amorrhellor, si Plte- asculta de vocea ta dupo semnul d'Anteitt,
rezeilor si Ghergheseilor si Eveilor, si Ie- vor credo tie dupo cuventul semnului din
buseilor in pAment quare decurge Input si urma.
tniere. 0. Si va fi quo de nu vor credo (tie) dupe)
18. Si vor ascultA de vocea ta si vet in aqueste doti,semne nici nu vor ascultA de vo-
trA to si senatul (qttel vechi) al lui Israel la cea la, vel luA (attunci) din ap'a riului si
Pharaon regele Egyptului, si vet dicce d- vei versa afarti pe uscat ; si va ft ap'a quo
ire densul Domnul Dumnedeul Hebreilor vei lua din riu kluge assupra uscatulul.
chiematu-ne-a pe noi ; ne vommu ducce dar 10. Disse Muriel Illoyse catre Domnul :
cane de trei (line in desert spre a sacrificb. rort-me, Ddmne, nu sunt capabil de mai
Dommilui Dumne4eului nostru. nainte, nici de ter!, nici d'alalta ieri, nici
19. Iar eu soil quO nu v8 va permitte de quAnd Incepusi a vorbi servitorului
Pharaon regele Egyptulul A ve ducce, de nu Lou; qutici a nevoie sunt la vorbit si forte
(va fi fortat) cu maul tare. thrillv la limbs.
20. Intimlend dar man'a mea bade -voiu 11. Ian Domnul disse chtre bloyse : qui-
pe Egypteni prin tote miraculOsele melle ne Bette omului guru, si quine Mai mute si
que voiu facce ham ei, si dupti aquestea ye surdu, vimji:tor st orbit? all nu Cu Domittil
va lassh. a esi. Durnne4eu !
21. Si volt' da gratia popolului aquesta 12. Passe dam acum ; si ett volt' deschi-
in aintea Egyptenilor. QuAnd AnsO yeti esi nn de gur'a ta st i4i voiu inspirA quite ai A
ve yeti depitrta destirti; vorbi.
22. Ci va querre (fie - quire) rnuliere dela 13. Disse attunci Moyso : rogu.me ,
vecin'a si conlocuithea sa vase de argint si Mune, allege pe altul quare sh pOta, pe
de aur, si vestminte, que le yeti panne pe quare it vei trimitte.
filii si pe filiele vostre, si vett preda (ast fol) 44. Si apprinddnause de urgie Domnul
pe Egypteni. assupra lui Aloyso, disse : an nu 6cce Aaron
fratele ten levitul? Sciu quo vorbind va
CAPU IV. vorbi ellu tie, si ecce 'I quit v3 esi intru in-
tempinarea ta ¢i ve4endu-te se va bucurb.
1. ltesptinse attune! Moysa si disse : Da- intru sine.
qua Ans8 lilt me vor credo si nn vor ascultA 15. Si vei 4icco chtre (Mitsui, si vei da
de vocea mea, (qubci imi vor (Jim tut se vorbele melle in gur'a lui; si eu voiu deschide
arhto tieDomnul Dumneqeu), quo volu diece gur'a la si gur'a lui, si voiu inspirk voO quite
clitre densii? aveti a facce.
2. Iar Domnul ii disse : que este aquest'a 46. Si ellu va vorbi in local tea popolu-
din man'a ta ? lui, si ellu va fi tie drept guru, iar to vei fi
5. Dacui (toiagn) respunse ellu. Arun- lui quelle dttre Dumnedeu.
del pe pament, ii disse. Si it aruncO pe 17. Si baculul aquest'a quo led preflicut
pament, si (baculul) deveni serpe. Fugi in serpe, lua 'I vei in man'a ta si vei faccce
Moyse de densul. printe ensul semnele.
4. Attunci Domnul Dumnedeu disse crt- 48. Se dusse dar Moyse si se returns la
tre lifoyse : intinde mAn'a ta si apucit'l de lothor socrul seu, si ti disse : ducce-me-
www.dacoromanica.ro
CAP. 1Y. EXODUS U3

voiu si me voiu returns catre fratii mci din cOndu-te si returnAndute, in Egyptu, vedi
Egyptu, si voiu vede de mai traiescu; ¢i 4isse qua tote semnele que (Eden' in maiuile Utile
lothor calm Moyse ; Du-te cu siinetate. sa le. faci in aintea lui Pharaon ; iar eu voiu
19. Dupe dillele aquellea multe que tre- inaspri inim'a lui si nu va lassa popolul a
cussero muri regele Egyptului, si disse Dom- esi.
nul catre Moyse in Madiam, passa si du-te 22. Ttt ans6vei 4icce lui Pharaon, aqttes-
in Egyptu, clued muriro toti quati quereau tea dice Domnul Hitt primogonit at mcu
suffletul. (6) Israel ;
20. Luand dar Moyse pe femeea si copillil 25. Si (quo) en 't,1 am ()is : Lassa popolul
sei, ii pusse pe subjugalele (vitele) Salle, meu a se ducco, spre a ini so incluna ; lay
si se return() in Egyptu. Luo ance si baculul daqua nu ai voit h. '1 lassa, vedi dare quo
quel dela Dumnecleu in man'a sa. ett voiu ttccido pc flliul ten quel anteiu ntis
21. Disse apoi Domnul catre Moyse : du. cut.

Lebrun. Ydrg'a lui Aaron, Nowa.

24. Se intemplo apoi qui; pe calle in Ai dit la piciOreie lui, ¢i 4isso : sidle Angelo
vorsoriu it intempino angelul Domnulul si circoncisiei copillului meu ;
coma sit '1 ommore, 20. Si s'a dus dela densul (angelul) quo-
25. Luand amid Sephora o pdtra laid ci i s'a dis ; stelle sangele circoncisiei co-
sit eircontitio acrohystia filiului sou, si ch. pillului.

www.dacoromanica.ro
64 EXODU. CAP. V.

27. Disse apoi Domnul catre Aaron : 9. Agrave-se lucrul omenilor aquestor'a,
Du-te spre intempinarea lui Moyse in de- occupe-se de (Mitsui, sa nu li se mai dea re-
sert; si se Busse si 'I intempinO in muntele paos spre a se occupy in vorbe desarte.
lui Dumne4eu, si se sh'rutaro forte intre 10. Ii fort& dm) exactorii popolului si
sine. scribii, si 4iceau cittre popol ; aquestea slice
28. Si spusse Moyse lui Aaron tote vor- Pharaon : Mai mull nu mai dau vol; paic ;
bele Domnului que it trimissesse, si tote 41. Voi Anive ducendu-ve adunati-ve paie
semnele que i le commandasse (a facee). de uncle veti an; quoci nimicu nu se scade
29. Se dusserO dar Moyse si Aaron, si a- din summ'a lucrului vostru.
dunar8 pe loti betranii filiilor lui Israel, si 42. Si se disperse popolul in tot Egyptul
vorbi Aaron tote vorbele aquestea quite spre a aduna arundine (trestie) in locu de
vorbisse Dumne4eu lui Moyse, si Etch sem- paie.
nele inaintea popolului. 13. Iar exactorii ti forth dicend : impli-
30. Si credit popolul si se bucurO quo vi- niti-ve lucrhrile que sunteti datori pe 1015
silo Dumnedeu pe filii lui Israel si quo ye- dioa, ass ca si pe quand vi se (la paie.
tlit tribulatia tor. Plecandu-se dar popolul, 44. Si scribii popolului filiilor lui Israel
se inching. que era pusi assupra for furO flagellati de
chtre prefectii lui Pharaon, dicend : pen-
CAPU V. tru que nu impliniriiti summele de cerami-
ditric si astadi eh ieri si alalla ieri?
4. Dap aquestea intrO Moyse cit Aaron
la Pharaon si disse Itti, aquestea (lice Dom- 15. Intrand dar scribii filiilor lui Israel,
nul Dumnedeul lui Israel : demitte popolul strigaro cattle Pharaon, dicend : pentru quo
meu spre a serblitori mie in desert. faci ast fel domesticilor tei ?
2. Iar Pharaon disse qttine b Domnul de 16. Paie nu se da domesticilor tei, si ce-
a quiirui voce am si ascult qua sa demitu rinnid'a ni se dice s'o been); si ecce feciorii
pe filii lui Israel? nu cunoscu pe Domnul lei furO flagelati ; facce-yei dart) nedrep-
(aquest'a), si pe Israel nu '1 voiu demilte. tate popolului teu?
5. Mai 4isserii dar lui : Dumnedeul He- 17. Si disse for (Pharaon) : stand faro
breilor ne chime, si prin urmare ne vom- lucru, deveniroti otiosi (lenesi) si de aquca
mu ducce cable de trei 4ille in desert, spre diceti : sa ne ducem si sh sacrificam Dum-
issacrifice Domnului Dumnedeului nostru, nedeului nostru.
qua nu cumva sit ni se intemple mOrte sau 18. Acum dart"), ducendtt-ve d'aqui, lu-
uccidere. crati ; qubci paiele nu vi se vor da, si sum-
4. Disse attunci regele Egyptului titre m'a ceramidiiriei o yeti facce (intregii).
densii pentru que Moyse si Aaron perver- 49. Vedeau dub scribii filiilor lui Israel
titi popolul (meu) dela alle lucrului ? intur- pe sine in retie, dicendu-li-se, nu yeti irn-
nati-ve fie -quare din voi la operele salle. pucina din ceramidarie queea que aveti a
5. Dupe aquestea disse Pharaon (intro facce pc tots dioa.
sine) ; ecce acum se vä immulti popolul 20. Intelniro si pe Moyse si Aaron que
(aquesta) pe pitment ; sa nu le mai dam re- venia spre intompinarea for quand ei esia
pttos dela lucrul tor. dela Pharaon.
6. OrdonO dart') Pharaon impilalorilor 21. Si 4issero for : cattle Dumnedeu
popolului in able lucrului si scribilor, di- assupra vostra si sa ye judice, quOci exe-
and : crabile facuroti odOrea nostra inaintea lui
7. Si nu se mai adaoge a se da paie po- Pharaon si inaintea servitorilor lui, (land
polului la fabricarea ceramidelor ca Om; sabie in mainile lui spre a ne uccide.
ieri si alatta ieri (si ea astadi ensusi), ci ei 22. Se returnO Moyse catre Domnul, si
sa se dud* si siesi adune paie. disse : Mune, pentru que amhrisi popolul
8. Si apoi summ'a ceramidelor que sunt aquesta? si pentru que me trirnissesi pc
datori a facce pe tota dioa, sa le o impui mine ?
(intrega), sh nu le sca4i nimicu din dato-
23. Quoci de quand me dusseiu la Pha-
ria tor, qubci stau Pia lucru, si de aqueea
raon spre a'i vorbi in numele teu, (de at-
tot striga, dicend s sh ne ducemu si sa sa-
tunci) amari popolul aquest'a, §i salvandu
crificam Dumnedeului nostru. nu liberai popolul teu.
www.dacoromanica.ro
CAP. vil. EX ODV. 65

CAPU VI. 46. Si aquestea numele filiilor lui Levi


dupe connatiile for : Gedson, Caath si Me-
1. Si disse Domnul are Moyse : vede- rani; si annii vietei lui Levi una suta trei-
vei arum grate voiu facce lui Pharaon ; deci si sopte.
quoci cu mina tare va demitte pe densii, si 47. Iar filii Iui Gedson : Lobeni, si Semi,
cu brac.0 fnaltu va scotte pe ei din terea casele familliei tor.
Jul.
18. Iar filii Iui Caath : Ambram si Issaar,
2. Mai vorbi Dumnedeu catre Moyse si Chebron 5i Oziel, si annii vietei lui Caath
disse catre densul : Eu sunt Domnul; una suit trei-deci si trei de anni-
5. MO arataiu in ado* lui Abraham si
lui Isaac si lui Iacob, fiind Dumnedeul for, 19. Iar filii Jul Merari : Mooli si Ho-
ci numele men (quare este) Domicil, nu 'I musi. Aquestea casele famillielor lui Levi
am fa'cut cunoscut tor. dupe connatiile tor.
4. Si intariiu alliant'a mea cu (Musa spre 20. Si luo Ambram pe Iochabed filia
a da for terea Chananeilor, terra que att fratelui tatalui seu de femee sie'si quare ii
locuit (ei), in quare an peregrinat assupra ei. nasca pe Aaron si pa Moyse si pe Mariam
suror'a for : tar annii vietei lui Ambram,
5. Si eu exaudiiu gemetul filiilor lui Is- una sula trei-deci si sese.
rael, pre quari Egyptenii ii redussero in 21. Ian filii lui Issaar : Core, si Naphec si
servitute, si tmi addusseiu a minte de pac- Zechri.
tul men. 22. Si filii lui Oziel : Misael, si Elisa-
6. Passa, di filiilor lui Israel, dicend : eu pltan, si Segri.
sunt Domnul, si ye voiu exducce din domi-
»atia Egytenilor si v8 voiu mantui cu bracu 25. Lilo apoi Aaron pe Elisebeth, filia
inalt, si cu judicata mare; lui Aminadab, suror'a lui Naason do femee
7. Si vi voiu lua pe voi mieensumi siesi, quare ii nascit pe Nadab, si pe Ahiud,
drept popol, si voiu fi vo6 Dumnedeu; si si Pe Eleazar, si pe Ithamar.
yeti cunosce quo eu sunt Dominil numne- 24. Iar filii lui Core : Aser, si Elcana si
deul vostru qua que v' a tras dart') de sub Abiasar; aquestea sunt generatiile lui Core.
dominatia Egyptenilor. 25. Iar Eleazar al lui Aaron Me dintre
filiele lui Pullet siesi femee quare 'ia nascut
8. Si vc voiu ducce in terea spre quare pe Phinees. Aquestea sunt inceputurile fa-
intinseiu man'a mea spre a o da lui Abra- milliei Levitilor dupe generatiile Ion.
ham, si lui Isaac si lui Jacob, si 0 voiu da 26. Aquesta este Aaron si Moyse, quaror
voe in mostenire; cu Domnul. be a dis Dumnedeu spre a exducce pe filii
9. Vorbi dar Moyse assemenea ciitre filii lui Israel din Egyptu cu puterea tor.
lui Israel ; Anse nu ascaliaro la Moyse din
impucinare de stifflet si din opurile quelle 27. Aquestia sunt quei que vorbiro lui
lure. Pharaon regelui Egyptului, si exdusserii pe
10. Disse dar Domnul catre Moyse di- filii Iui Israel din Egyptu , aquesta este
cend :
Aaron si Moyse.
IL Intro, vorbesce lui Pharaon regele 28. In dioa in quare vorbi Dumnedeu
Egyptului qua sit demitta pe filii lui Israel lui Moyse In t6rea Egyptului,
din terria lui. 29. (In dioa aqueea) disse Domnul chlre
Moyse dieend : Eu stint Domnul ; spunne
12. Iar Moyse vorbi inaintea Domnului, lui Pharaon regele Egyptului quote eu dicu
dicend : Ecd1 filii Jul Israel nu me ascul- dire tine.
taro, si cum me va asculta Pharaon? quii 50. far Moyse disse inaintea Donmului :
greu la cuvent stun cu. Eed eu grcu hi vorbi smut, si cum nii.1 va
13. Iar Dominil disse catre Moyse si asculta Pharaon.
Aaron, si le deUc missiune catre Pharaon
regele Egyptului, spre it demitte pe filii
lui Israel din terea Egyptului. CAPU VII.
14. Aquestia stint capii caselor famillie- 4. Si disse Domnul dare Moyse dicend :
lor : filii Iui Ruben primogenitul lui Israel, Ecc6 datu-te-am pe tine Dumnedeu lui Pha-
Enoch si Phallus, Asron si Charmi ; aqueasta raon si Aaron fratele ten va fi tie prophet.
este famillia lui Ruben. 2. Iar to vei vorbi lui tote quote iii corn-
15. Iar filii Iui Symeon, lemuel si Iamiu, mandu, si Aaron fratele ten va vorbi Jul Pha-
si Aod, §i lachim, si Saar, si Saul quel din raon spre a demitte pe filii lui Israel din
Plimnissa ; aquestea- familliele filiilor lui terr'a
Symeon. 5. Eu iaro, iniispri-voiu mini a lui Plta-
Paris. Typ. Prove et Ce. 5
www.dacoromanica.ro
es EXODU. CAP. vitt.

raon, si voiu immulti semnelo melle si em- 18. Si pescii din rut muri-vor si va col-
blemele melle in terea Egyptului. cal riul, si nu vor pule Egypteuii be apa din
4. Si nu va asculta de voi Pharaon ; panne riu.
voiu dar man'a mea assupra Egyptului, sl 19. Mai disse Domnul calve Moyse :
voiu exducce cu puterea mea popolul meu, spunne lui Aaron fratele teu; ia'ti baculul,
pe filii lui Israel din terea Egyptului cu si intinde man'a ta assupra apelor Egyptu-
resbunare mare. lui, si assupra riurilor lor, si peste canalele
5. Si vor cunesce toti Egyptenii qui') eu lor, si peste paludele lor si peste on que
sunt Domnul, quand voiu intinde man'a adunatura de apa a lor, '51 in sange se va
men pesto Egyptu si voiu exducce pe filii prefacce; si se facit sange in tot pamentul
lui Israel din midlocul lor. Egyptului atilt in lemne quilt si in- peEve.
6. Rica, dare Moyse si Aaron dupO cum 20. Quoci facurO assemenea Moyse §L
le-a commandat Dumnedeu, assemenea fit- Aaron dupo cum be commandasse Domnul ;
curb% si ardicandu'si Aaron baculul, BLit ap'a din
7. Moyse era de anni opt-deci, iar Aaron riu inaintea lui Pharaon si a servitorilor
(fratele lui) de opt-deci si trei de anni era aquestuia si prera'ca rota ap'a din riu iu
quand vorbi lui Pharaon. sange.
8. Si disse Domnul catre Moyse si Aaron 21. Si pescii din rill muriro, si incept a
dice nd ; ferbe riul si nu mai puturO Egyptenii be apa
9. Si de va vorbi catre voi Pharaon di- din riu, si sane era in tot pamentul Egyp-
cend : Dati no semnu salt emblema, vei tului.
dicce lui Aaron fratelui teu : is baculul si 22. Facurti ans8 tot assemenea si incan-
arunca 'I pe pament inaintea lui Pharaon tatorii Egyptenilor cu farmecele tor; si de-
si inaintea servitorilor lui, si (baculul) va veni dura inim'a lui Pharaon si nu asculto
aeveui balaur. de densii dupO cum dissesse Domnul.
10. Intraro dar Moyse si Aaron inaintea 23. Inturnanduse Pharaon intro In cas'a
lui Pharaon si a servitorilor aquestuia, si sa, si nu luti a minte nisi la aqueasta.
facuro precum le commandasse Domnul, si 24. Incepuro dar toti Egyptenii a siipa ill
arunco Aaron baculul sea in aintea lui Pha- pregiurul Huila spre a be apa, si nu putea
raon si inaintea servitorilor lui si deveni be apli din riu.
balaur. 25. Si se implinir6 septe dille de quand
11. Convoce attunci Pharaon pe sophistii Domnul batusse riul.
Egyptului si pe farmecatorii (veneficii), si
facuro incantatorii Egyptenilor cu farmecele CAPU VIII.
lor assemenea. 1. Disse attunci Domnul catre Moyse :
12. Si isi arunce fia-quare baculul sett, Intra la Pharaon si vei dicce catre (Mitsui :
si devenirO balauri ; baculul Anse al lui agues tea dice Domnul: demitte popolul men
Aaron inghiti baculii aquellor'a. spre a serba mie.
13. Se invirtosO cu tote aquestea inim'a 2. Iar de nu vei voi a '1 demitte, ecc6-me
lui Pharaon si nu asculto de donsii dupo quo batu tote hotarele talle cu bresce ;
cum le vorbisse Domnul. 3. Si vb. versa I'M brosce quare suinduse
14. Disse dar Domnul catre Moyse : in- vor intra in casele talle, si in asternuturile
greuiatu-s'a inim'a lui Pharaon spre a nu camerelor talle, si poste paturile talle, si in
demitte popolul. casele servitorilor tet si able popolului teu,
15. Du-te dar dare Pitmen de dimineta ; si In frementaturele talle, si in cuptorele
attunci ellu ese (spre recOre) la apa ; si vei talle,
stb. inaintei Intempinandu'l pe marginea 4. Si peste tine, si peste servitorii tei si
riului, si baculul prera'cut in serpe it vei lua pesle popolul ten sui-se-vor broscele.
in man'a ta. 5. Disse iar Domnul catre Aloyse : spun-
16. Vei dicce apoi catre donsul : Dom- ne lui Aaron fratele teu : intinde cu man'a
nul Dumnedeul Hebreilor trimisu-m'a la ta verg'a assupr'a riurilor si assupra cane
tine dicend t demitte popolul meu spre a lelor si assupr'a paludelor, si addo brdscele
serba mie in desert, si ecce quo nu me ascul- peste pamentul Egyptului.
tasi pinb acum. 6. Si isi intinse Aaron trittn'a peste apele
17. Aquestea dice Domnul: in aqueast'a Egyptului, si addusse br6scele, si se sui
vei et:n(1sec quo en stint Domnul
: ka Cu brosea si accoperi pamentul Egyptului.
batu cu verg'a que am in many peste ap'a 7. Facuro tot assemenea si incantatorii
din riu, si se va prefacce in mange. Egyptenilor in incantamintele lor, si addus-
www.dacoromanica.ro
CAP, II. EXODU. 07

sere brdscele peste tot phnientul Egyptului. peste caselb vdstre musc'a ciliuelui, si se
8. ChiemO dar Pharaon pe Aloyse si pe vor' imple locuintele Egyptenilor de muse'a
Aaron, si disse I rugative pentru mine ca- cainelui quare (se Ira respandi) paste pa-
tre Domnul, qua sa ardice brdscele dela mentul pe quare sunt ei.
mine si dela popolul meu, si voiu demitte 22. Si voiu glorifich tyro distinctle In
popolul, si vor sacrifice Domnului. tiioa aqueea pamentul Gliesen pe quare se
9. Disse si Moyse lui Pharaon : rendtt- aft popolul meu, si Itt quare nu va fi acolo
esee mie quand sa me yoga pentru tine si musc'a cainelui, qua sa vedi quo eu sunt
pentru servitorii tei, si pentru popolul tea, Domnul Dumnedeul a tot pamentului.
spre A desfiinta broseele dela tine si dela 23. Si voiu da distinctio 'rare popolul
popolul tea, si dela casele vdstre, si numai meu si intre popolul tea; si maim va fi
In riu sa remaia. semnul aquest'a assupra pamentului. Fact."
10. Iar ellu disse t pe maine. Disse dar dar Domnul ast fel ;
(Moyse i se va facce) dupe cum ai dis, qua 24. Si advent musc'a cainelui multitu
sa vedi quo nu este altul de quit Domnul. dine in casele lui Pharaon si in casele ser-
11. Si so vor retragge brdscele dela tine vitorilor aquestuia si In tot pamentul Egyp-
si din casele vdstre si din curti si dela ser tului, si peire fu paste pament din musc'a
vitorii tei si dela popolul ten ; afare nu cainelui.
mai in riu vor remand. 25. Chiemo dar Munn pe Moyse si pa
12. Esi dar Moyse si Aaron dela Pharaon, Aaron, dicend ;venind sacrificati Domnului
si voce Moyse catre Domnul despre caus'a Dumnedeului vostru In terea (aqueasta).
broseelor dupe cum rencluisse Pharaon. 26. Iar Moyse disse : nu e en putinta A
15. Fedi dar Domnul dupe cum disse se facce asA ; queci abominatiile Egypteni-
Moyse si murk() brdscele din case si din lor vommu sacrifice Domnului Dumnedeului
curti si din terrine. nostru. Pentru quo de vommu sacrifica abo-
14. Si le adunare clai, clai si se Imputi minatiile Egyptenilor In aintea tor, ctt patio
pamentul. vommu fi WO.
111. Iar Pharaon vedend qui) s'a Wilt In- 27. Dane de trei dills ne vommu ducco
cetare, deveni dura inim'a lui, si nu ascultO in desert , si vommu sacrifice Domnului
de densii dupe cum vorbisse Domnul. Dumnedeului nostru, dupe cum disse nos.
16. Disse dar Domnul dare Moyse : 28. Attunci Pharaon disse ; ye voiu de-
spunne lui Aaron : Inlinde cu mAn'a vergia mitte dar si veti sacritici Domnului Dumne-
to si batte pulberea pamentului, si so vor deului vostru In desert; ci sa nu ye Win-
facce scnipi (muscute) atilt intro omeni quilt deti a ye ducce mai departe; rugative dar
si intre vile si peste tot pamentul Egyptului. pentru mine la Domnul.
17. Intinse dar Aaraon ell man'a verg'a 29, Disse si Moyse : Bine, en voiu esi
si Mtn pulberea pamentului si se 'lieut.() dela tine, si me voiu rugA catre Dumnedeu,
scnipi atilt Intro omeni quill si Intro vile si si se va ducce muse% cainelui dela tine, si
in tole pulberea pamentului se facuro scnipi dela servitorii tei, si data popolul ten mai-
in tout terea Egyptului. ne; sa nu adaogi Anse, Pharadne, ultra a
48. Fitcuro ans8 tot assemenea si therm- mai amagi spre A nit demitte popolul Intru
tatorii prin farmecele for spre a scotte a sacrifica Domnului.
afare scnipi si nu puturii, si se facuro scnipi 50. Esi dar Moyse dela Pharaon si se ra-
bare omeni si Intro vile. ge lui Dumnedeu. Ian Dttmnedeu 'licit dupe
19. Disserii dar Incatatorii catre Pha- cum a dis Moyse;
raon : degitul lui Dumnedeu este aqueasta 51. Si ardice musc'a dela Pharaon, si
(qua vedem); si deveni dura inim'a lui Pha- dela servitorii lui si dela popolul lui, si nu
raon si nu asculto de densii, dupe cum von. mai remasse nici un'a.
bisse Domnul. 52. Isi ingrettie Anse Pharaon inim'a sl
20. Disse dupe apleast'a Domnul chtre de este data si nit voi a demitte popolul.
Moyse : Manech de dimineata si still inain.
tea lui Pharaon : vedi quo ellu CSC (spre CAPU IX.
recdre) In marginea apes, si vei dicce dire I. Disse attune! Domnul dire Moys6 :
densul : aquestea dice Domnul : demitte intra la Pharaon si di lei : aquestea dice
popolul men spre a serha mie In desert. DomnulDumnedeul Hebreilor : demitte pa
21. Iar de nu vei vol a demitte popolul polul meu spre a serbA mie.
melt, ecce eu voiu frimitte peste tine, si 2. Iar de nit vei vol a demitte popolul
poste servitorli lei, si peste popolul tea, sl meu, si ance II vei mai relinnd ;
www.dacoromanica.ro
68 EXODU. CAP. I.

3. Ecce man'a Domnului va if in vitele 18. Ecce eu ploa-voiu In or'a aqueast'a


talle din campii ; alit intre cai quit si Nitre maine grindine multi Rule, cum n'a mai
subjugale si intre camile si tare boi, si oi, fost assemenea In Egyptu din dioa In quare
mode mare fOrte. s'a fondat pia astadi.
4. Si voiu glorifica eu prin distinctio in 19. Acum darti nu intardia spre a aduna
timpul aquell'a Wire vitele Egyptenilor si vitele talle si quite ai la campia ; qubei
litre vitele lui Israel; si nu vor muri dintre toti Omenii si vitele que se vor afla in cam-
tote vitele filiilor lui Israel nici un'a. pia nu vor mai intro a cash, iar grandinea
5. Si dette Dumnedeu termin dicend : chdend assupra-le, vor muri.
maine va facce Domnul cuventul aquest'a pe 20. Quel que se tema de cuventul Dom-
phmentul (Egyptului). nului dintre servitorii lui Pharaon isi adu-
6. Si Illicit Domnul cuventul aquest'a no feciorii si vitele salle in case ;
adoa di, si muriro tOte vitele Egyptenilor; 21. far quare nu WI a minte la cuventul
iar dintre vitele filiilor lui Israel nit muri Domnului isi lasso vitele la campu.
nici una. 22. Disse attunci Domnul dare Moyse :
7. Vedend Anse Pharaon quo nu muri Intinde man'a to chtre ceru si vi ft grin-
dintre vitele filiilor lui Israel nici-un'a, se dine peste tot pamentul Egyptului , alit
ingreuio inim'a lui Pharaon si nu demisse peste omeni quit si peste vile cum si poste
popolul. tots erb'a de pe phment.
8. Disse apoi Domnul titre Moyse si Aa- 23. Intinse dar Moyse man'a sa chive
ron dicend : luati-vii in maini pline cenush ceru, si Domnul dette tunete si grandine,
din cuptor si s'o spulbere Moyse titre ceru si eurgia foctt assupra pamentului, si ploo
Inaintea lui Pharaon si inaintea servitorilor Domnul grandine peste tote pamentul
lui. Egyptului.
9. Si fachse pulbere peste tot pamentul 24. Era dar grandine si focu flhcarator
Egyptului si vor fi peste omeni si peste pa- in grandine; iar grandinea multii forte forte
trupede ulcere In vesice ferbinti atilt peste cum nu mai fit assemenea in Egyptu de (Nand
omeni quilt si peste patrupede, si In tot ph- se assedo peste densul ratio.
mentul Egyptului. 25. Baru dar grandinea in tot Egyptul
10. Si luar5 cenush din cuptor, inaintea tOte quite era la campu, dela omu pint) la
lui Pharaon, si o respandi Moyse chtre ceru, vita; si on -que 664 de pe campu hiitit
3i se Mete) ulcere in vesice ferbinti atilt grandinea si toti arburi de pe campuri ii
peste omeni quit si peste patrupede. sfarrnb (grandinea).
11. Si nu putea farmechtorii sta inain- 26. Marti din pamentul Gliesen unde era
tea lui Illoyse din causa ulcerelor ; qutici se filii lui Israel nit fu grindine.
facuro ulcere in farmechtori si In tot ph- 27. Trimetend dar Pharaon chiemo pe
mental Egyptului. Moyse si pe Aaron si disse tor: Pecatuit'am
12. Tot mai invirloso Domnul inim'a lui acum ; Domnul a dreptu, iar eu si popolul
Pharaon, quilt nu ascultb de densii, dup5 meu impii.
cum constituisse Domnul lui Moyse. 28. Rugati-ve dar dare Domnul, si in-
13. Disse apoi Domnul care Moyse; ma- cetede d'a se mai facce vocile lui Dumnedeu
necii de dimineatii, si stai inaintea lui Pha- si grandine si focu; si voiu demitte pe voi,
raon, si vei dicce titre densul : aquestea si mai mutt nu yeti mai remane.
dice Domnul Dumnedeul ilebreilor; demil- 29. Disse attunci Moyse chtre densul t
te popolul meu spre a serba mie. Cum voiu esi din cetate, intinde-voiu mainile
14. Quoci de asth datii eu voiu trimitte melle titre Domnul la ceru, si vocile vor
tote bataicic melle in inim'a to si a servito- inceta, si grandinea si ploiea nit vor mai Ii,
rilor tei si a popolului teu, qua sa vedi quo qua sa cunosci quo al Domnului este pii-
nu este ca mine in tot phtnentul. mentul.
15. Quoci acum Intindond man'a mea, 30. Iar in quit pentru line si servitorii
batte-voiu pe tine si popolul teu cu mOrte tei, sciu quo nici o data nu v'ati temut de
si to vei extermina de pe phment. Domnul.
16. Si numai de aqucasta fusi conservat 51. Inul si hordul se stricaro, quiici hor-
qua sh arht in tine puterea mea si qua sa dul era inspicat si inul cu semillta
se fad cunoscut numele meu In tot Omen- 32. Iar grid si 0001 nu se stricaro,
tul. quoci era tardie.
17. Cuteda-vei auto a sta incontra popo 55. Est dar Moyse dela Pharaon afaro
lului men spre a nu demitte pe (Push? din cetate, si isi intinse mainilc care Dorn-
www.dacoromanica.ro
CAP. I. EXODU. 69
nut, si tunetele ineetarb, si grandinea si averile vostre? vedeti title reu cuget sta in-
ploiea nu mai picaro pe pliment. aintea vostra.
34. Iar Pharaon vedend quo incetarii 41. Nu ao, ci duct -se bhrbatii, *i ser-
ploiea si grAndinea si tunetele, adaosse in- bati Domnului ; queci aqueasta voi quereti.
tro a pecatui si isi ingreui6 inim'a cum si a Ii scOsser6 dar dela fac'a lui Pharaon
servitorilor sei ; 12. Disse attunci Domnul chtre Moyse ;
55. Si s'a tnvirtosat inim'a lui Pharaon, Inlinde man'a to peste pamentul Egyptului,
si nu demisse pe filii lui Israel dupe cum si suit -se locusta peste pamentul Egyptului
vorbisse Domnul lui Moyse. si manAnce on -que orbit a pamentului si
on -que fruct at arburilor que a mai lassat
CAPU X. grandinea.
4. Disse attunci Domnul care Moyse, 43. Si ardicO Moyse haculul calve cern,
dicend : Intrh la Pharaon plod eu ingreu- si Domnul supraddusse vent austru peste
iaiu inim'a lui si a servitorilor lui, qua de tot phmentul in din aqueea si tout nOptea ;
aqui inainte sit supraviiit semnele melle se Med dimineath si ventul austru lug lo-
aquestea peste densii; custa.
2. Qua sit spuneti la urechile filiilor 44. Si o addusse peste tot pamentul
vostri, si in filii liliilor vostri cu quote am Egyptului, si se posse peste tote confinile
bald pe Egypteni, si semnele melle que am Egyptului mulls forte ; mai 'nainte de dens'a
racut intrit densii, si sit curnisceti gut) eu nu mai fu assemenea locusta, si dupO den-
sunt Domnul. sa nu vit mai fi assemenea.
3. Iniraro dar Moyse *i Aaron inaintea 45. Si accoperi fac'a pamentului, si se
lui Pharaon, si tlissero lui : Aquestea dice corrupse pamentul ; si maim) ori-que orbs
Domnul Dumnedeul Hehreilor pine quAnd a pamentului, si on -que fruct at arburilor
nu vei voi a to rusina de mine? Demitte po- que mai remassesse dela grAndine; nu mai
point meu spre a serba mie. remasse nimica de verde In arburi si in
4. Iar de nu vei voi a demitte popolul ori-que orbit a campului in tot pamentul
meu, ecce eu adducce-voiu la or'a aqueast'a Egyptului.
mAine locusta multi peste tote hotarele 16. Nu intArdiO Pharaon de A chiema,,pe
talle si VA accoperi fac'a pamentului, si nu Moyse si pe Aaron dicend : pecatuit'am in-
vei pule vette pamentul ; aintea Domnului Durtmedeului vostru si
5. Si vA mama tot que mai remasse din catre voi.
quote a lasat voe grandinea. si va manta 17. Iertati once de asta data pecatul men,
ori-que arbure que resare voe pe 'Anent ; si rugati-ve titre Domnul Dumnedeul
0. Si se vor Imple casele talle si casele vostru, qua sit is dela mine mortea aquea-
servitorilor tci, si tote casele in tot pamen- st'a.
tul Egyptului, que nici o data n'au vedut 18. Esi apoi Moyse dela Mallon, si se
parintii tea, nici strabanii tor, din dioa in two catre Domnul ;
quare fae pe pament pine in dioa de astadi. 49. Si schimbO Domnul dela Mare vent
Si inclinanduse, esi dela Pharaon. tare, si ardico locust'a *i o impinse in ma-
7. Disserti attunci servitorii lui Pharaon rea Ilosie ; si nu mai remasse nici o locu-
calve densul PIO quAnd va 11 noe scan- sth in tot phmentul Egyptului.
dalul aquesta? Demitte dmenii spre a serba 20. Si invirtosn Domnul inim'a lui Pha-
Domnului Dumnedeului for ; au dela vrei raon, si nu demisse pe filii lui Israel
sit scii TO a peril Egyptul ? 21. Disse attunci Domnul catre Moyse :
8. Si readdusser5 atAt pe Moyse quit si Intinde mania to catre cern, si faca-se in-
pe Aaron la Pharaon, si disse for Pharaon : tunerecu peste pamentul Egyptului, intu-
Duceti-ve si serbati Domnului Dumnedeu- nerecu palpabil.
lui vostru ; quine Anse si quine sunt quei 22. Intinse dar Moyse mAn'a sa catre
que se vor ducce ceru, si se fhcit Intunerecu, caligine, ceta
9. Dice si Moyse : Din preunii cu junii peste tot pamentul Egyptului trei dille :
nostri si cu betrAnii nostri ne vommu ducce, 23. Si nu vedea nimeni pe fratele see,
din preuna en filii, en fillets, cu oiile si en si nu se scull nimeni din palml sett trei dille :
boii nostri ne vommu ducce ; Wei serbit- iar think)]. filiilor lui Israel era lumina in
tare Domnului Dumnedeului nostru este. tote In quAte se occupau.
10. Disse Mind Pharaon are densii : 24. Si chiemo Pharaon pe Moyse si pe
Flit asa. Domnul Cu voi ; (lul; cum (Anse) Aaron, ciicend : Duceti-ve, (si) serhati Dom-
ye demittu pe voi, an dere (demitte-voin) si nului Dumnedeului votru ; vile numai si boii

www.dacoromanica.ro
70 MEOW. CAP. In.
veti 16.4, iar averea vdstrh duca-se cu voi. tescu semnele melle si emblemele melle in
25. Disse si Moyse : Anse sl to vei da pamentul Egyptului.
no holocautome si sacrificiuri quo avem sit 10. Iar Moyse si Aaron flicuro semnele
facem Domnului Dumnedeului nostru ; trite si emblemele aquestea in phmentul Egyp-
28. Prin urmare vitele ndstre au sit viii tului in aintea lui Pharaon. Inasprl anse
cu not si nu vommu WO. ungbia ; quoci Domnul inim'a ltti Pharaon, quare nu vol A

dinteensele vommu lua spre a sacrifice demitte pe filli lui Israel din terea lui.
Domnului Dumnedeului nostru ; quo not nu
scim que vommu sacrifice Domnului Dum- CAPU XII.
nedeului nostru pins vommu ajunge acolo. 4. Vorbi attunci Domnul calve Moyse si
27. Inaspri inset, Dumnedeu inim'a lui Aaron in pitmentul Egyptului, dicend :
Pharaon quare nu vol a demitte pe ansii 2. Lun'a aqueasta, Inceput Janitor voC,
28. Si dice dire (Mitsui Pharaon. Du-te prima este Intro !unite annului.
dela mine, ia a minte tieti It nu mai adhogi 5. Vorbesce chtre tdta synagoga filiilor
spre a vette faq'a mea, quo in dioa que to lui Israel, dicend : in a Mecca a lunei ague-
vei mai arata mie vei muri. steiksh. 'si is lorusi flit quare quite o die,
29. Dice si Moyse : precum ai dis, nu me dupO casele de famillii, flit quare quite o
mai voiu arata tie In face. die de cash.
4. Iar de vor fi mai pucini In cash in
CAPU XI. quilt sit nu pdttt la o die, vii Ina in prowl&
4. A fost dis darii Domnul dire Moyse : cu sine pe vecinul seu de apprope dupii nu-
ands o plagh adducce.voin pesle Pharaon si merul suffletelor ; fia quare quilt it ajunge se
peste Egyptu, si dupli aquest'a ye va demitte va connumera la o die.
de aqui ; iar quand vb va demitte cu totii, 5. Oaie perfecth mascule do un annu sit
prin Impingere vls va allunga. flit volt; dintre 'gnelli si dintre iedi sit luati.
2. Vorbesce dar pe ascuns la urechile 6. Si va ft conservat de voi pine In dioa a
popolului, qua sit quell fa -quare dela veci- patrusprepecea a lunei aquesteia, si II vor
nul sett, si femeea dela vecin'a sa vase de Injunghia toth multitudinea synagogei filii-
argint si de our si vestminte. lor lui Israel calm serif.
3. Domnul apoi dette gratig popolului 7, Si vor lua din singe si vor punne pe
seu Inaintea Egyptenilor si imprumutarti pe ame'ndoi stalpii (postii usei) si pe pragu in
densii; si omul Moyse mare deveni fOrte casele In quart vor mind.
Inaintea Egyptenilor si Inaintea lui Pharaon, 8. Si vor manch carnile In ndplea aqueea
si Inainlea servitorilor aquestuia, si iu octal fripte la focu, si azymo pest° picrido (erbe
popolului intregu. amare) sit manance.
4. Si disse Moyse : aquestea dice Dom- 9. sa nu mancati din aquesti ('gnelli
nul : pela mediul noptii intra.voin en In crud nici Pert in ape, ci fript la loom, capel
midlocul Egyptului. cu picidrele si cu quelle din Intru.
5. Si va murl on -que Antrim ntiscut in 10. St nu litssati dinteensul pa adaodi,
phmentul Egyptului, dela primogenital lui si osu sit nu sflirmati dintiqnsul, iar quelle
Pharaon, que slit pe thronu, plat la prima- remase dinteensul piny a doa di, in feat
genitul servitdrei dela mdrit, si pinti la pri- sit le ardeti.
mogenitul ori.quaria vile. 11. Asa sit 'I mAncati : midldcele vdstre
6. Si clamors mare Ira fi tn,tot phmentul incinse, incitIthmintele vdstre in picidrele
Egyptului cum assemenea n'a mai fost si vdstre, baculii vostri in mainele vdstre, si
assemenea nu se va mai adhogi. mhncati 'I rhpede pe picior; Pascele este al
7. Iar Intro toti flit lui Israel nici chine Domnului.
nu 'si va misca limb'a, dela omu pink la 12. Si voiu strabatte prin ptimentul Egyp-
vita; qua sit cunosci cum va dislinge Dorn- tului in *tea aqueast'a, si voiu balte or--
nul gloria sa in midlocul Egyptenilor si In quo primogenitu in pam6ntul Egyptului dela
midlocul lui Israel. omit pia la vita, si intro toti deli Egypte.
8. Si vor descinde ctttre mine toti feciorii nilor facce-voiu resbunare En Domnul.
lei aquestia, si se vor Inchinh mie dicend : 13. Si va fi sangele veil drept semnu pe
esi tu si tot popolul ten pe quare to con- casele in quare voi locuiti, Si voiu vcdd situ-
duci : si chip aqueast'a voiu esi, Esi apoi gele si voiu accoperi pe voi, si nu va fi In
Moyse dela Pharaon cu minie. tre vol plagh de perire gland voiu balls in
9. Disse attunci Domnul chive Moyse : Nu pitmentul Egyptului.
Ira ascultil de voi Ramon, qua sit inntil- 14. Si va II dioa aqueast'a vat memo.

www.dacoromanica.ro
CAP. %II. EXODII. 74

rule, si o yeti gerbil serbatdre Domnului in commandasse Domnul lui Moyse si lui Aa-
generatiile vdstre : lege eternh o yeti serbh. ron, assemenea fheuro.
15. Sdpte dille azyme yeti manca, si din 29. Fost'au dare, quo la miediul unpin
dioa anteia veti dephrta on -que a fermentat Domnul bhtir pe tot primogenitul in phmen-
din casele vdstre ; ori-quine va manta fey. tul Egyptului, dela primogenital lui Pita.
went turn din dioa anteiea pine in dioa a raon que stn pe thronul aquestuia (si) pine
sdptea, se va disperde suffletul aquell'a din la primogenital captivei quei din inchisdre,
Israel. si on -que primogenit de vita.
16. Si dioa anteiea se va chiemh shah, 50. Si se smile Pharaon ndptea, si toti
si dioa a sdptea numita girth va fi voe; ori- servitorii lui si toti Egyptenii, si se Each
que fapla de servitiu nu yeti pule facce in clamdre mare in tot phmentul Egyptului ;
aqueste (dille) de coat numai quote sunt de queci nu era cash in quare sit nu fi fost in.
nevoie (spre mancare) la on -quo sufflet, tr'ens'a mort.
aquellea numai se vor facce voe, ; 31. Si clrietnO Pharaon pe Moyse si pa
17. Si yeti inure commandamentul aque- Aaron ndplea si disse Ion : Sculati-ve si esiti
sta ; queci in (Ilea aqueast'a voiu exducce dintre popolul meu, voi, si filii lui Israel;
puterea vdstrh din phmentul Egyptului ; si duceti-ve, serbati Domnului Dumnedeului
veti facce dioa aqueast'a in generatiile vds- vostru, dupe, cum diceti ;
tre lege eterna (in generatiile vdstre). 32. Si oile si boii vostri luilndui, duce-
ill. Cu inceputul dillei a patru spre decea ti-ve, dupe cum ati fost dis, si bine-cuvon-
a lunei Anteia, de cu ser'a yeti manca azyme tati-me sr pe mine.
Ono in dioa doe deci si un'a a lunei, ser'a. 33. Si forts Egyptenii popolul, rhpecle
49. &pie chile fermentilturh nu se va a'i allunga din terra; clued Isi diceau : ett
afla In casele vdstre tot quel que va manca totii vommu marl not.
fermentat, se va disperde suffletul aquell'a H. Lao attunci popolul coc'a for mai
din synagog'a lui Israel, atilt Intro maid 'nainte de a se fermenth, frementatele for
pat si intre indigenii terrei. legate in vestmintele for pe umerii tor.
20. Tot que a fermentat nu yeti Watch, 35. bar filii lui Israel filcure dupe cum
ci in Ulla locuinra vilstrhi azyme yeti manca. le commandasse Wyse; queci querusserti
21. ChiemO dar Moyse pe toti quei mai dela Egypteni vase de our si de argint si
vechi ai bii Israel si disse axe densii : du- vestminte.
cendu-ve luative voe quire o die dupe fa- 36. Si Domnul dette gratih popolutui
milliele vdstre si sacrificati pascele. seu inaintea Egyptenilor que ii imprumu-
22. Luati apoi quule un manuchiu de tasserti, si (ast fel) deprtidare pe Egypteni.
hyssop], si Intingend din sangele de langO 37. Se ardicaro fill lui Israel din Ila-
use, dati paste pragu si peste amendoi postii messe calm Sochoth la sese sute do mii de
din sangele que este Bingo use; iar voi nu barbati pedestri, afare de chpuirea !or.
yeti esi nici unul din us'a casei pine dimi- H. Si amestechtura multh ascindir din
neat'a. pretinh cu densii, si oi, si boi, si vile mune
23. Si va trecce Domnul spre g batte pc forte.
Egypteni, si va vedd sangele pc pragu si pe 39. Si cdptserti coc'a qua luassero eu
amendoi postii, si va trecce Domnul us'a si densii din Egyptu , in turte subceneritli
nu Ni lasso pe exterminator a intra in casele azyme, quoci nu se fermentasse, pentru
vdstre, si a batte. quo ii spinserti Egyptenii, si nu puture sit
24. Si yeti tinne euventul aquesta ca lege astepte, nici merinde de mAncare isi filcus-
eterna, tie ensuti si filiilor tai pine in secol. sere pe calle.
25. lar, daqua yeti inter in terea que ye 40. Iar peregrinarea filiilor ltti Israel
(In Domnul voh, dupe cum a vorbit, yeti (pat au peregrinat in phmentul Egyptului,
tinne cultul aquest'a. si in ptimentul Chanaan, ei si phrintii tor,
26. Si ye fi, de vor dicce &titre voi filii anni patru stile trei-deci.
vostri Que este cultul aquest'a not?
0 41. Fost'a Anse TO dupe palm sole
27. Dicce-veti chive densii : Sacriftciu trei-deci de anni, esi toga puterea Donum-
pascele 11 11 tiest'a Domnului, dupe cum ac- lui din piimentul Egyptului ndplea.
coperi casolo filiilor lui Israel in Egyptu, 42. Procustodia este (in ondrea) Dom-
quand Wait pe Egypteni, jar casele nostre nului spre a'i exducce pe (Musa din prunen-
le manta'. tul Egyptului : ndplea aqueea ensitsi prove-
20. Si plechntluse popolul so Inchinh, si ghiere (in onion) Domnului, spre a fi tu.
ducenduse fticure filii lui Israel, dupe cum tutor filiilor lui Israel in generatiile tor.

www.dacoromanica.ro
72 EXODU. UP. JUL
43. Disse dar Domnul catre Moyse si aqueea 4icend : ( aqueast'a se face) pentru
Aaron ; aqueasta (e) legea pascelui Nici queea que Mai mie Domnul Dumne4eu
un alienigen nu va manca dinteensul ; quand esiiu din Egyptu.
44. Si pe tot domesticul cuiva si pe cum- 9. Si vii fi tie spre semnu pe man'a la, si
peratul cu argint it vei circontaia, si attunci memorial in aintea ochilor tei, cum sa flit
Ira manca dinteensul. legea Domnului in gur'a la; quoci in mans
45. Strainul veneticu si mercenariul nu tare te exdusse Domnul Dumnedeu din
vor manca dinteensul. Egyptu.
46. Inlr'un'a si aqueeasi casa va fi man- 10. Si veti tinne legea aqueasta dap
cat (sa nu lhssati din carni pe adoa 4i) ; nu timpuri statuite din 4ille iu 4ille.
yeti scotte din cash afarh din carni, si os nu II. Si va fi quand te va intruducce Dom-
yeti sfarma dintr'ensul. nul Dumne4eu in pame,ntul Chananeilor,
47. Teta synagog'a filiilor lui Israel Vii dupe cum a jurat si parintilor tei, si it va (la
facce aqueasta. tie ;
40. Iar de va veni la voi vre un proselytu 12. Attunci vei desparti tot que deschide
(strain) si va voi a facce pascele Domnului, matricea, masculii (vei sanctilica) Domnu-
vei circonthia orique mascule, si attunci lui; tot que deschide matricea dintre ar-
se va appropia spre a facce aqueast'a, si va mente sau litre oile talle quare se vor facce
fi ea indigen al terrei. Tot necircontaiatul tie, masculii vei sanctifies Domnului.
nu it Winch dinteensul. 13. Tot que deschide matricea asinei it
49. 0 singura lege va fi (si) phmentea- vei schimba pe o die, iar de nu'I vei schim-
nului si proselytului quo se va alliitura intre ba, it vei rescumpera. Ori-que pritnogenit
voi. at omului dintre fili tei vei rescumpera.
50. Si facuro filii lui Israel chip cum 14. Iar de to va intreba filiul teu dtiph
commando lui Moyse si lui Aaron Domnul, aquestea, clicend : que este aqueasta? clicce-
assemenea facurb. vei lui quOin many tare ne exdusse pe not
51. Si a fost in qioa aqueea qua exdusse Domnul din phmentul Egyptului, din cas'a
Domnul pe filii lui Israel din Egyptu din servitudinii.
preunh cu puterea tor. 15. Jar quand se invirtosO Pharaon (op-
CAPU XIII. puinduse) de a ne demitte, uccisse Domnul
tot primogenitul in pamentul Egyptului
1. Disse apoi Domnul chive Moyse, 4i- dela quel anteiu nascut al omenilor, pino
cend : la quel anieiu nascut al vitelor; pentru
2. Sanctifica mie pe tot quel anteiu aqueasta eu sacrificu Domnului tot mascu-
ntiscut si quare deschide matricea intro filii lele que deschide matricea, si pe tot pri-
lui Israel dela omu pint la vita, al men mogenitul din filii mei rescumpera-voiu.
sa 115.
3. Disse dar Moyse dire popol : Addu- 16. Si va fi spre semnu pe man'a ta, si
ceti-ve a minle de 4ioa aqueast'a In quare neclintit inainlea ochilor lei, quoci in mama
ati exit din Egypt din cas'a servitudinii tare te exdusse Domnul din pamentul Egyp-
( quoci cu mans tare ye exdusse Domnul de tului.
acolo), si nu se Ira mama fermentat. 17. Iar quand demisse Paraon popolul,
4. Quiici astatli esiti voi in lun'a quellor nu'i condusse Dumne4eu pe callea 'Amen-
nuoe (spice). tului Philistiim, qua apprdpe era. Qubci
5. Si va fi gaud te va intruducce Dom- disse Dumnedeu: sa nu eumva, ve4end res.
nul Diunnetleu in pamentul Chananeilor, si bel popolul sa paih reu, si sit se retorne
Chetteilor shi Amorrheilor, si Eveilor, si in Egyptu.
Iebuseilor, si Gergeseilor, si Pherezeilor, 10. Si incongiuro Dumnecleu popolul
pie '1 a promis prin jurhment plirintilor lei (ablitendu'l) pe callea quea din desert spre
spre a'l da tie, pament que reversh lapte si marea Rosie. A cincia generatio din filii
micro, sa faci servitiul aquesta in lun'a lui Israel ascindura din phmentul Egyptu-
aqueast'a. Iui.
6. Sese 4ille yeti manca azyme, iar in 19. Si luO Moyse osemintele lui Iosepli
4ioa a septea, serbeterea Dumnului; din preunk cu densul; qubci cu juriiment
7. Azyme veti mind' in quelle septe dil- jurasse losepli pe filii lui Israel, clicend :
le; nu se va vede la tine fermentlitura In prin visitatib visits -va Dumnul pe voi, si sa
tote hotarele talle. luati de aqui dsele melte din preuna en voi.
8. Si vei annuntia fliului thu In clioa 20. Sculanduse dar filii lui Israel din So-

www.dacoromanica.ro
CAP. II11. EXODU. 73

choth, se eastramentaro (trtbarirti) in Mom 6 no a servi Egyplenilor, Ile quit a muri


Bingo desert. in desertul aquest'a.
21. Iar Dumnecleu precedea inaintea tor, 15. Iar Moyse 4isse catre popol imbhrbh-
tlioa in coldnna de nor spre a le arata cal - tative, stati si vedeti mantuirea quea dela
lea; iar noptea in coldnnit de focu spre a lu- Domnul, que va facce yob astatji ; quOci
mina tor. dupb cum vedu iiti astatli pe Egypteni, mai
22. Coldnn'a de focu in timpul noptii nu mull nu yeti mai veld pe ei nici o dinidra
lipsia din aintea popolului intregu. in elernu.
14. Domnul se vit lupta pentru voi, si voi
CAPU XIV. yeti lace.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse, ciicend 15. Disse attunci Domnul carre Moyse :
2. Vorbesce filiilor lui Israel, qua intur- que strigi catre mine? vorbesce filiilor lui
nanduse sa se campe inaintea sesului intre Israel sit reinjuge spre drum.
Magdol si intre Mare ittaintea Beelsephonu- 16. Iar to is baculul ten, si intinde'ti
lui ; (acolo) in aintea aquestuia to vei cas- man'a peste mare, si o despica; si intre fi-
tramenta pe lanffii Mare. lii lui Israel in midlocul marii (eh) pe us-
5. Si WI ditto Pharaon popolului sett pen- cat.
tru filii lui Israel : aquestia Anita relacin- 17. Si decb eu InvIrtosa-voiu inim'a lui
duse in terra, qubci 'i a litchis desertul. Pharaon si a tutulor Egyptenilor, si vor in-
tra (si ci) In urm'a tor, si me voiu glorifica
4. Iar eu volt' inaspri inim'a lui Pharaon Mira Pharaon si In tot exercitul lui, si In
si va allunga dupb urnia pe aquestia; si me carrele si In caii lui.
voiu glorifich Intru Pharaon si in IAA ar- 18. Si vor cundsee toti Egyptenii que en
mata lui, si vor recundsce toti Egyptenii stint Domnul, quand me voiu glorifica eu In
quo eu sunt Domnul ; si facuro ash. Pharaon si In carrele si caii lui.
5. Si se dette de scire regului Egypte- 19. Attunci angehil Domnului que cal-
nilor ((licend) quO a fugit popolul ; si se litudie Inaintea castrelor filiilor lui Isrel, se
schimbo inim'a lui Pharaon si a servitorilor promise() si se pusse a calletori In urm'a tor.
lui assupra popolului si disserti que Dieu- Se promiscb assemenea si colOnn'a de nor
Om de ammu demis pe filii lui Israel spre din aintea for si stette In urm'a tor.
a nu ne mai servi? 20. Si IntrO Intre castrele Egyptenilor
6. Injugb dar Pharaon carrele salle, si si Mire castrele Minor lui Israel (si stette);
tot popolul sett lud din preuna cu sine ; si se tacit Intunerecu si caligine ; vent si
7. Imo sese sute de carre allese, si tOth trecit ndplea, si nu se amestecarii unii cu
callbrimea Egyptenilor, si tristati (capete- altii loth 'ipka.
nii) peste toti. 21. Manse dar Moyse man'a sa peste
8. Si Inaspri Dumnul inim'a lui Pha- Mare si Impinse Domnul Marea tetta ndpte
raon regelui Egyptului (si inim'a servitori- prin vertu austru violent, si focu Marea us-
lor lui) si allungo dup6 urma pe filii lui Is- cat, qubci se despicassero apele.
rael ; iar filii lui Israel esiau cu Mang Malta. 22. Intrarth tilii lui Israel In midlocul
9. Si urmarirb Egyptenii in urm'a lor,si marii ca pe uscat ; si le era for ap'a parete
ii aflaro castramentati lung() mare ; si loth d'a dreptea si parete d'a stanga.
callbrimea si carrele lui Pharaon, si calla- 25. Se luaro clop densii Egyptenii, si
retii si exercitul lui (stettero) din aintea se- Intraro In urna'a for toti caii lui Pharaon si
sului din contra Beelsephonului. carrele si callaretii (si intrarb) In midlocul
10. Si Pharaon se appropid, si ardican- Marii.
du'si filii lui Israel ochii, vedurb, si ecce, 24. Fost'au in veghia diminetei quit Dom-
Egyptenii se castramentassero din dosul tor, nul chute prin midlocul colOnnei de focu si
si se lemur() fOrte ; strigarii dar filii lui Is- de nor assupra castrelor Egyptenilor, si
rael catre Domnul, conturbb carrele Egyplenilor ;
41. Si tlisser5 catre Moyse : au quo nu se 25. Si collegO ossiile earrelor tor, que
afla mormenturi in (pamentul) Egyptului abia Ii &menu. Dissero dar Egyptenii : sa
quo ne addussesi afar() spre a ne uccide in fugim dela fac'a lui Israel, qubci Domnul
desert? Pentru que ne fact, si aquest'a sco- dh lupta pentru ei Egyptenilor.
t endtpne din Egypt? 26. Disse attunei Domnul catre Moyse :
12. Au nu aquest'a era cuventul que vor- Intinde man'a la peste Mare, si viiii la locu
birom catre tine in Egyptu, (licend : lassa- Marea, si accoperit pe Egypteni (pint)) peste
ne sit servim Egyplenilor ; qubci mai bine carre si peste callbreti.
www.dacoromanica.ro
74 EXODII. CAP. IV.
27. Intinse dar Mayan man'a peste Mare, 20. ReinturnAnduse ap'a, limper; car-
si reveni la loud seu ap'a chtre dio, iar rele si calliiretii si t6ta puterea lui Pharaon,
Egyptenii fugiau pe sub apa si Domnul In (pe toll) que intrassero dupo Israel In Mare :
Heel) pe Egypteni In midlocul MItrii. nu mai remasse dintr'Onsti nici unul.

Westin Nanteuil, Esirea Israelitilor din Egyptu. Bouget,

29. Iar filii lui Israel an fost trecut ca pe CAPU XV,


moat grin midlocul marii avhd ap'a phrete 1. Allunci cantO Moyse si filii liii Israel
la drept'a si pArete la stang'a. od'a aqueasta Domnului si disserb, In landa
30. Ast fcl mAntui Domnul pe Israel in for : a SA cAntiim Domnului, gaol glorios
4ioa aqueea din mAn'a Egyplenilor si vedit s'a gloriticat :
Israel pe Egypteni morti pc marginelc M. 2. Calla si chlIhretu amine?, In mare. Aju-
rii. tor si scutitor devout mie spre mAntuire.
51. Si vNit Israel mAn'a quea mare, Aquesta e Dumnedeul meu si voiu glorified
(vedit) quAt a Wilt Domnul Egyplenilor; si pe dhsul. Dumnedeul tatului meu si voiu
se 'emit popolul de Domnul si credurh (cu MARA pe densul.
totii) lui Dumnedeu si lui Moyse servitorn- 5. Domnul que sfarma resbelle; Domnul
lui lui. b numole lui.

www.dacoromanica.ro
CAP. XVI. EXODU. 75

4. Carrele lui Pharaon si puterea lui 21. Precedes si incepea inaintea for Ma-
aruncatu-leau In Mare ; allesi chllereti tris- riam dicend Sh cantlim Domnului, quhei
tati Innecatu 'i an in Marea Rosie ; glories se glorifice : calla si callaretu
5. Cu pontul Ii accoperi ; appusser5 In arunch in mare,
fund ca o petrel. 22. Iar Moyse ardice pe 1llii lui Israel
6. Drept'a ta, DOmne, se glorifich en th- dela Marea Rosie, si ii dusse in deserlul
rie ; drepl'a ta, Domne, franse inemicii. Sur, si calletorir8 trei qille in desert si nu
7. Si In multul gloriei talle constrivit'ai aflarti aph spre a be.
adversarii ; trimis'ai urgia ta, si 'ia devorat 23. VenirtS vino la Merrha, si nu puteau
ca arundinea (si ca paint). be era din Merrha, quoci amarti era ; pen-
IL Si prin spiritul minici talle se desptirti ten aqueea se supranumi numele termini
ap'a ; inchiegatu-s'au ea phrete apele, Mahe- aquella, Amaritudine.
gatu-s'au undele Miirii. 24. Si murmur\ popolul assupra lei Moyse
9. Dis'au inemicul; allughvoin, ajunge- dicend : quo vommu be?
voiti, si voitt imparti pradele ; implevoin 25. Clame darts Moyse dire Domnul si
suffletul meu ; uccide voiu eu sabia mea, arhte lui Domnul lemnu, pe (pare it im-
si Ara dominA a mea rnanh. muib in apa si se indulci ap'a.Acolo plisse
40. Trimis'ai spiritul teu,(si)accoperi pe lui drepluri, si judechti si acolo it cere19 pe
dbnsii Marea ; appussero ca plumbul In ell u.
apele vehementi. 26. Si disse : De vei audi cu aqui (de
11. Quine este assemenea tie intre dei, vei asculta en luare a mince) de vocea POIn.
Winne, quine assemenea tie? glorificat in ntilui Dumnedeului teu, si quelle plhcute in
quelle sante, mirabil In glorii, facend pro- aintea lui vei facce, si vei punne in urechile
digitise. talle preceptele lui, si vei tinne tote statu-
12. Inlins'ai man'a la, si 'ia inghitit pc tele lui, 1015 infirmitatea que supraddus-
densii phmentul. seiu peste Egypteni, nu vein adducce poste
43. Condus'ai in justitia ta popolul aque line; qubei eu stint Domnul quel que le in-
sta al thu pe quare 'I mantuis:i ; (si) '1 ai shOtoseda.
chiemat cu puterea la in repaosul quo) sant 27. Si veniro in /Elim, si era nolo tla-
al ten, spredeee fontane de aph si sopte-beet arburi
14. Audit'au gintile si s'an sphimentat ; de plicenici, Acolo dar castramentarh laugh
dureri eoprinsero pe locuitorii Philistiimu. ape.
lui,
CAPU XVI,
15. Blipede attunci se scularli duel' Edo.
mului sl principii Moabitilor coprinsu-la 1. Se scularo data iElim si veniro tAllh
cutremur; topitu-s'au toti que loeuescu in synagog'a filiilor lui Israel in desertul Sin
Chanaan. que este intre Afire si intre Sind. Iar in a
16. Cadh assupra for Erich, si tremur In eincispro-decea di in lun'a a doa de quAnd
mhrimea braetilui ten : impetresch se pins osisserh ei din Egyptu,
va trecce popolul (Cu, Domne, pine qua vu 2. Murmurs cu defrilintiri tdlfi synagogla
(recce popolul teu aquesta pe quare 'ti 'lai filiilor lui Israel assupra lui Aloys6 si Aa-
possedut. ron ;
17. Iiitroducendu'i, planth pe densii in 3. Si disserh dare aquestia flit lui Is-
muntele eredittitii talle, in preparat'a to- rael: mai bine sh fi murit hiituti de Domnul
cuinth a ta, que ai facuro, Mune, sane- in phmentul Egyptului pe quand st,deam pe
tuariu, Domne, que au preparat mainile liing5 Miele cu chrni si mancam pAini In sa-
talle. tin, de quilt qui) neati exdus in desertul
40. Domnul que impartitesce In secoli, aquest'a , spre a uccide tolli synagog'a
si peste eternitate, si he). aqueasta in fame.
49. Quoci intrat'a calla! lui Pharaon din 4. Disse atitmei Domnul clime Aloysi: :
prelim' en correle si callarntii lui In Marc, ece6 en ploy -voiti yeti paini din cern ; si va
si supraddusse Domnul peste densii apele esi popolul si vor culegge quea de pe o di pe
Mari! ; iar filii lui Israel trecuro ca pe ascat aita 41, qua sit cercu pe densii daqua vor
prin rnidlocul hitirii.D Arabia in legea mea, sau nu.
20. Atlunci Mariam prophetesa suror'a 5. Si va fi qua in dioa a sesea quand vor
lui Aaron, tub tympanul in mans, si esiro prepara (pato vor adducce sa fia indoit queen
tote femeile (N densa en tympane si que :Attica de necessariu de pe o di pe alra.
choruri. 6. Disse Moyse si Aaron dare tout syna-

www.dacoromanica.ro
76 EXODU. CAP. IV!.

gog'a filiilor lui Israel : in ser'a aqueasta yeti sue unii si pe a doa di; si s'au incins ver-
cundsce quo Domnul ve exdusse din pamen- mi, si s'a imputit; se amari tar Moyse as-
tul Egyptului; supra tor.
7. Si dimineata veti vede gloria Domnului 21. Si adunau aqtteea dimineat'a de di-
in exaudirea murmurei vostre assupra lui mineata, fia -quare quat ii era de ajuns; iar
Dumnedeu; iar noi que suntem de murmu- quilnd incaldia sorele, se topih.
ti assupr'a nostril? 22. Iar in dioa a sesea a fost que adu-
8. Mai disse Moyse : (aqueasta va II) quand nave quelle necessarie indoite, quite doi
va dh Domnul voe ser'a carni spre a ran- gomori de until. Altunci intrarli toti princi-
ch, si paini dimineat'a in satiu; quoci exatt- pii synagogei, si spussero (aqueasta) tui
di Domnul murmur'a vests que voi dis- Moyse.
murmurati assupritue ; iar noi, que suntem? 23. Iar Moyse disse catre densii : aquesta
quOci nu assupritne murmur'a vested este, este cuventul que a dis Dumnedeu : shin-
ci assupra lui Dumnedeu. beide , repaos sant at Domnului maine.
9. Disse apoi Moyse chtre Aaron : spunne Ori-quite aveti d'a cocce ceceti, si ori-qua-
la Iola synagog'a filiilor lui Israel : appro. te aveti d'a ferbe ferbeti, si tot que va su-
piati-ve inaintea lui Dumnedeu, queci exau- prafi liissati in deposit voe pine adoadi.
di murmur'a vests. 24. Si liissare din aqueasta pe adoa di
10. Iar quaint vorbia Aaron la Wirt syna- dupe cum le ordonasse Moyse, si nu se im-
gog'a filiilor lui Israel, ei se intorsero &h- pute, nici verme se facit inir'ens'a.
ire desert, si gloria Domnului applirit in nor. 25. Disse dar Moyse; mancati aqueasta
11. Si vorbi Domnul catre Moyse, di- astlidi; queci sunt sarnbetele Domnului as-
cend : thdi ; nu yeti afla astruli in campia (de
12. Exaudit-am murmur'a filiilor lui Is- aqueast'a).
rael; vorbesce catre densti, dicend : catre 26. Sese dine adunati : iar in dioa a
seta yeti manch carni, si dimineat'a ve yeti septea sambitra, nu va fi in aqueasta (di).
satura de paini, si yeti cumisce quo en 27. Se intempl6 Anse in dioa a seplea tine
(stint) Domnul Duninedeul vostru. esirii unii din popol spre a college, si nit
13. Si se !Ica sera si se suiro ortygo- aflaro.
metre (prepelite) si accoperiro campamen- 28. Disse dar Domnul catre Moyse : pine
tul (tot); iar dimineat'a cum inceto roa din quand nu voill sh ascultati de preceptele
pregiurul ampulla se intempl6 quo, melle si de legea mea?
14. Ecce peste fac'a desertului (on que) 29. Vedeti quo Domnul dette voe dioa
29.

menunt eh coriandru, albu ca gerul assupra aqueast'a si sambetele; de aqueasta dette


pamentului. voe in dioa aqueasta paini pe doe dine : se-
15. Vedend altunci filii lui Israel, deti flaquare pe la casele vestre, nimeni
disserii until catre altul : que (sa flit) aquea din voi sa nu esa din locul seu in dioa a
st'a ? queci nu sciaque este. Iar Moyse disse septea.
dire densii : aqueast'a a painea que dette 50. Si sambittori popolul in dioa a sep-
Domnul voe spre nihncare. tea ;
16. Aquest'a este cuvetul que ve com- 31. Si supranumirii filii lui Israel nume-
manda Domnul : adunati din aqueasta fia- le aquellui (nutriment) Matta, quare era ci
quare quit ii este de ajus, quhle un gomor semenra de coriandru (si) alba; iar gustul ei
de capu dupii numerul stiffietelor vtistre ; ca turt'a cu miere.
fia-quare sit adunati (si) pentru quei que 52. Disse attunci Moyse : aquest'a este
conlocusescu lit aqueeasi Linda cu voi (con- cuventul que constitui Domnul : impleti un
tabernaculatii vostri). gomor ctt Mana spre deposit in generatiile
17. Si fiteuro asa filii lui Israel si adu- vOstre, qua sit veda (aquestea) painea que
part, quare mai mull, quare mai puein; ati mAncat voi in desert, indata cum ve ex-
18. Si mesurand en gomorul, nici quel- dusse Domnul din pamentul Egyptului.
lui que luasse mai mull nu'i suprafit, nici 55. Mai disse Moyse titre Aaron : is tin
quellui que luasse puein nu i se impucino : vas de our si punne inteensul gomorul plin
quare quilt ii fu de ajuns la ai sei ado- de Matta, si it vei depunne in fac'a lui Dum-
nasse. nedeu spre conservare in generatiile yes-
19. Disse attunci Moyse titre densii : ni- tre.
meni sa no mai lasse din aqueast'a pe adoa 54. Dupe modul que constitui Domnul
di. lui Moyse assemenea (mai pe urma) depusse
20. Si nu ascultare de Moyse, ci mai las- Aaron in aintea miirturiei spre conservare.

www.dacoromanica.ro
CAP. XVII. EXODU. 77

35. Iar filii lui Israel mancaro Man'a pa- assupra lui Wyse , dicend .. Pentrtt que
tru -deci de anni pine' venire' in pament lo- aqueasta? ne facusi a ne scuba din Egypttt
cuit; Diana mancaro pino se appropiaro in sere a ne ommori pe not si pe copillii nostri
partea Pheenicei. si vitele nostre cu setea ?
36. Iar gomorul a 4ecea parte din trei 4. Strigo dar Moyse ciitre Domnul 4i-
mesure era. cend : Que ss film popolului aquestuia ?
finch pucin si me vor bane cu petre.
CAPU XVII. 5. Si qisse Domnul calve Moyse : Propassh
I. Se promisee toll synagog'a Minor lui inaintea popolului, si is cu line din qui
Israel din desertul Sin prin campamentele mai vechi ai popolului ; si baculul cu quare
for dupe cuventul Domnului si se castra- ai batut riul ia'l in man'a to si passii.
mentaro in Itaphidin ; iar popolul nu avei 6. Iar eu sta-voiu acolo mai 'nainte de
aph A' bea. (a veni) to assupra petrei In Clioreb si vei
2. Si Impala popolul lui Moyse si diced : bade petra, si va esi dinteensa aph ; si va
dame apa sii bemu. Iar Moyse le ciisse : que bd popolul. Si Ilea Moyse assemenea inain-
imi imputati si peutru que tentati pe tea filiilor lui Israel.
Domnul ? . 7. Si Supranumi numele locului ague!.
3. Insetoso popolul acolo, si murmurs luia Tentatie si Imputare din caus'a inaptt-

Murilio. Moyse bate petra si resare apa. iBocourt.:

www.dacoromanica.ro
78 EXOD U. CAP. ItYllis

tarilor filiilor lui Israel, si pentru quo au crului sea si se inchino Jul si Ii inbracciso si
tentat ei pe Domnul, dicend : De este Dom- se salutaro intre sine, si ti intrudusse in
nul intru not sau nu. tabernacol.
8. Vent attunci Amalec si de luptit lui 8. Si narre Illoyse socrului seu Idle quate
Israel in Itaphidin. Domnul a Post facut lui Pharaon si Egypte-
9. Disse dar Moyse tut Iisus : nilor din caus'a lui Israel, si kite nevoila
barbati, si esind punne-te inaintea lui Arna-
bbarbati, quate li s'au Post intemplat in calle, si quo
lec maim, lar eu ecce-me quo si stetuiu pe Domnul ii salvo din inan'a lui Pharaon si
crestetui muntelui, si baculul lui Dumnedeu din mana Egyptenilor.
in man'a mea. 9. Iar Mier se extasio despre Ike bu
10. Si rata Iisus dupe cum 'i a dis Aloyse, nurilo quate Domnul facusse tor, que 'i a
si se pusse inaintea lui Amalec ; iar Moyse salvat (Domnul) din man'a Egyptenilor si
si Aaron, si Or se sutra pe crestetul mutt- din man'a lui Pharaon.
tclui. 10. Si disse 'other Binecuventat Dom-
11. Si a lost quo se !merle-Israel (wand nul qua mantui popolul sett din man'a Egyp
artlice Moyse mainile in sus; iar quand to tenilor si din man'a lui Pharaon.
lassi in jos, se Maria Amalec. 11. Acum cunoscuiu quo mare 6 Domnul,
12. Anse mainile lui Moyse 1ngreuian- mai presus de toti deli, ensusi pentru
duse, luare o polra si o pussere sub densul ; aqueasta, pentru gut) '1 a impilat In ergo -
si sit pe densit; iar Aaron si Or sustinea liul tor.
mainile lui, d'o parte unul si de alta allul ; 12. Si 1u6 Iothor socrul lui Moyse hole-
si lure mainile lui Moyse sustinute pine la eautome si sacrificie (a le offcri) Domnului ;
appusul sorelui. vent apoi si Aaron si toti quci mai vechi ai
13. Si infranse Iisus pe Amalec si tot lui Israel spre d mane& paine din preunit
popolul lui in uccidere cu sahia. cu socrul lui Moyse inaintea lui Dumnedeu.
14. Si disse Domnul carte Moyse : Scrie 43. Si a lost dupe a doe di, qui) Illoyse
aqueast'a spre commemoratio intr'o carte, state spre a judica popolul, Ste de faca tot
si dii-o in urechile Jul lisus, quOci cu slin- popolul inaintea lui 'Moyse do dimincat'a
gore voiu stinge memoria lui Amalec in pint) ser'a.
quelle de subt cern. 44. Si vedend bother rule quate Men
5. Si edifice Moyse altar si supranuml popolului, dice I Que este aqueast'a que to
numele lui : Domnul reliwial men. fact popolului ? Pen tru quo to singur sedi,
16. Queci cu mane. occulta va combatte tar tot popolul sta inaintea to de dimineaca
Domnul assupra Ini Amalec din generatii in pine sOr'a.
genereratii. 15, lar Moyse dice socrului seu : Este,
que popolul vine la mine spre a querre ja-
CAM XVIII. dicata dela Dumnedeu ;
4. Auili altunel bother, socrul lid Moyse, 16. Queci gaud 11 se intempla vre o
preotul din Medium kite quate flicusse Dom- neinvoire, si vin' la mine, en dejudicu pe
nul cu Israel popolul sett pentru quo a lost fia-quare si invoiesu pe densii dupe precep-
exdus Domnul pe Israel din Egyptu. tele lui Dumnedeu si dupe tegea lui.
2. Lue dar Iothor socrul lut Moyse pe 17. Disse attune[ socrul tut Moyse cittre
Sephor'a femeea lui Moyse dupO quo o las- densul : to nu fad bine aqueast'a que 4ici.
sasse pe dense ; 18. Nu se pito ttici imagine quit de
3. Si pe queidoi filii ai et, numelo unuitt rupt vei cadii 81 tu sl tot popolul quare este
Ghersam, pentru quo dissesse peregrin am cu tine. Grcu fOrte este lucrul aqucst'a, raft
Post in pliment strain ; vol pule facce to singur.
4. Si numele quanta gait Ellezer pentru 19. Acura dar ascultit de mine si iti voiu
quo (a fast dis) Dumnedeul tatttlut melt aju- dtt consiliu, i vd fl Dumneclou cu tine. Eli
tend meu, si me salve do sable Jul Pharaon. to popolului ten quells catre Dunne-
b. Si vent Iothor socrul Int Moyse si Mit des, spre u retort vorbolo for dare Dum-
aquestuia si fcmeea dire Moysii in desert nedeu,
acolo undo se castramentasse pe muntele Jul 20. SI vet mtIrlarls1 101' preceptele lui
Dumnedeu. Dumnedeu Cpl logos Jul, ttt vei insemna for
6. Spusserti lui Moys6, dicend: Ece8 Io- chile pe quare au sit amble si lucritrile que
thor socrul ten vine la tine, si femeea to si sit facit.
amendoi tilii lei din preunit cu densul, 21. Gatit Anse si 'ti allegge din tot po-
7, Est dar Moyse spre int Ompinarca so- polul barbati capabili, temetori de Dumne-
www.dacoromanica.ro
Cl Pt III, EXODtI. 70

deu, biirbati justi quo urresctt superbia, si eu vent-1/01u la tine ln colinnitt de nor, qua
vei constitui pe densii mai marl, peste mie sit me audit popolul vorhind cittre tine, si
si peste suit, si peste cinci-deci, si peste sit te credit In seculi. Attunci spusse Moyse
deco, si introducOtori de rapporturi, si vor vorbele popolui cittre Domnul.
judica popolul in on -que ore; 10. Iar Domnul disse catre Moyse ; des-
22. Ori-que questiune mare o vor ad. cindend miirturisesce popolului, si curitte-
ducce la tine, iar quelle scurte cause le vor see pe densii astiidi si maine, si sit 'si spele
judica ei, si to vor usura, si vor purta sat.- (toti) vestmintele lor.
cites din preuna cu tine, 11. Si sit flit preparati pentru dioa a treia;
23. De vei facce aqueast'a, si Dumnedeu quOci (poimaine) in dioa a treia Ira descindo
(attunci) to va inthri si te vei pule tinne, Domnul pe muntele Sin5 inainte a tot po-
si tot popolul aquest'a se va ducce la locul polului.
seu cu pace. 12. Si vei asseda popolul mh'rginindtel
24. Asculto Moyse de cuventul socrului In pregiur dicend : luati a mince vo8 sit nit
seu si Rica tote gnats ii disse. quare cum va sit v6 suiti in munte sau sit vi
25. Si allesse Moyse bhrbati capabili, din attingeti de queva d'alle lui. Tot quel
tot popolul Israel, si ii facu peste popol, que se va attinge de munte cu merle va
mai mari peste mie, si peste suta, si peste muri.
chid loci, si peste dece si introducOtori de 13. Sit nu se attingli de densul mad ;
rapporturi, qutici cu petre se vi lapid5 si cu shgeatli se
26. Si (aquestia) judica popolul in iota Va sageta ; fit vita, flit omu, nu va mai triii.
or'a : tar causelele quelle mari se rapportau Quand vocile (tunetele) si trombele si norul
in Mope, s1 on -que caust mica o judicau vor treece dela munte (attunci),aqueia suit-se
aquestia. pe munte.
27. Demisse apoi Moyse pe socrul seu 14. Descindit altunci Moyse din mu ne
quare se returnO in terea sa. dare popol, si sanctifice pe dcnsii, si isi
spelaro vestmintele lor.
CAPU XIX. 15. Si disse popolului : preparati-ve fret
1. Iar in lun'a a treia dela esirea filiiior cline, nu ye appropiati de femee.
lui Israel din pamentul Euptului, in dioa 16. Se intemplO darn Ina treia di quitnd
aqueasta (ensusi) veniro in desertul Sina ; era spre diori, quo se ft'euro tunete si fut
2. Si sculanduse dela Raphidin veniro in gere si nori caliginosi peste muntele Sinh
desertul Sina, si se castramento acolo Is- vocea trombei sung (si resuna) fOrte; si
rael in aintea muntelui. se consterno tot popolul que era in cam-
3. Moyse se sui In muntele lui Dumne- pament.
deu; si it chiemO Dumnedeu din munte di- 17. Si exdusse Moyse popolul din cam-
cend : aquestea vei dicce casei ltti Jacob, pament spre intempinarea lui Dumnedeu,
si vei minutia filiilor lui Israel : si stetter0 inainte sub munte.
4. Ensi-ve ati yedut quite amu Molt 18. far muntele Sina fumegit peste tot,
Egyptenilor, , quo ye luaiu ca peste ar- pentru quo descindea Dumnedeu in focu as-
ripe de aquile, si ye addusseiu are mine. supra lui : se suit fumul eh fumegarea
5. Si acum daqua ea audul yeti asculta unui cuptor, si se uimi de terrdre popolul
de vocea measi yeti custodi testamentul meu fOrte.
Yeti fi attunci mie popol alles dintre tote 19. Deveniau vocile trombei, cu quit
natiile; gaol al meu este tot plimentul, 'nainta, (din tali) mai tali forte. Moyse vor-
6. Iar voi yeti fi mie sacerdotiu regal si bia, iar Dumnedeu respundea lui prin voce
natio santh; aqueste cuvinte vei dicce filiilor (inaltit).
lui Israel. 20. Descindit attunci Domnul assupra
7. Vent dar Moyse si chiemb pe quei mai muntelui Sina, assupra crestetului munte-
vechi ai popolului, si depusse lor tote cu- lui ; si chiemO Domnul pe Moyse pe cre-
vintele aquestea que Dumnedeu constitui stetut muntelui, si se sul Moyse.
tor. 21. Disse attunci Dumnedeu cittre Moysi3
0. Si response tot popolul unanimamen- dicend : descindend mlirturisesce popopo-
te, si dissero : tote quite disse Dumnedeu lului, sit nu cumva sit se appropriii cure
facce-vommu si ne vommu suppune. Referi Dumnedeu spre a cundsce ; (Wei va elide
dar Moyse mint& popolului chive Dum- dinteensii multitudine,
nedett. 22. Iar sacerdotii que se vor appropia
9. Iar Domnul disse calve Moysh : deck de Domnul Dumnoleu sit se sanctifies (mai
www.dacoromanica.ro
80 EXODU. CAP. XXI.

nainte) qua nu cutnvi sa se schimbe dela 45. Sa ntattri.


densii Domnul. 16. Sh nu marturisesci strAmb assupra
23. Si disse Moyse calve Dumnedeu ; nu apprepeltti ten mhrturia mincimisa.
va pule popolul se sui cittre muntele Shia : 17. Sh nu poftesci mulierea apprepelui
quid tu ai attestat no diceud : demarch teu, sa nu poftesci cas'a appropelui teu,
(tnarginind) muntele si saitclifica'I. nici terrin'a lui, ci feciorul lui (domesticu)
24. Mai disse dare densul Domnul nici feta lui (domestics), nici din boii lui,
:
passa, descinde si ascinde tu, si Aaron cu nici din subjugalii lei, nici din on -que vite
tine, iar sacerdetii si popolul sa nn se Int- alle lui, nici quite stint alle apprepelui teu.
pinga a se sui calve Dumnedeu, qua nu cum 18. Si tot popolul vedea vocea si lumine-
Ira sit perda dintre densii Domnul. le (tunetele si fulgerele), si vocea trornbei,
25. Descinda dar Moyse dare popol si si muntele fumegand. SpairneulAnduse dar
vorbi tor. tot popolulstettero In departe.
CAPU XX.
19. Si dissero dare Moyse : vorbesce Iu
noe, si sa nu mai vorbesca dare not Dom-
1. Vorbi apoi Domini! ciare Moyse tote nul qua nu cumva sa murim.
euvititele aqueslea, dicend : 20. Dice si Moyse catre densii, inbarba-
2. Eu stint Domnul Dumnedeul lee. quel tati-ve; quoci, qua sa vi incerce se appro-
que to exdusse din pamentul Egyptului, din pio Dumnedeu dare voi, qua sa fia idea
cas'a servitudinii. de densul intru voi spre a nu Ottani.
3. Sit nu aibi alti dei afare de mine. 21. Se tinnea dar popolul in departe ; iar
4. Sa nu faci tie-ensuti idol, nici asse- Moyse Intro In negur'a unde era Dumnedeu.
menarea vre unto lucre din quate sunt in 22. Disse attunci Domnul dare Moyse :
cern sus, si din gate pe parnent jos, si din aqueslea vei dicce casei lui Iacob, si vei an-
Tulle in ape sub phment. nuntia filiilor lui Israel : voi ati vedut quit
5. Sa nu to Inchiui for nici sa adduci cult din cent am vorbit chtre voi.
aquestor'a; qutici en stint Domnul BULIMIC- 23. sa nu ve faceti vot: dei de argint, si
cleul tee, Dumnedeu zelot' (gelos) que reds dei de our sa nit ye faceti voe ensive.
pecatele parintilor peste fait pine la atreia 24. Altar de pitmen( sa facet.' mie si sa-
si a patr'a generatio quellor que me urescu, crificati pe densul holocautomele vostre si
6. Si quel que face misericordia la mil sal utariele vestre, oile si vitellii vostri.
(de generatii) quellor que me dilegu si linu 25. Iar de vei facce mie altar de petre,
preceptele melle. nu le vei edifica (Mate (sau sculpite) ; pen-
7. Sa nu ici numele Domnului Dumne- tru quo pus'ai dalt'a ta assupra lui, si pro-
deului teu in desert ; (lod uti va curati fantail s'a.
Dominil pe quel que is numele lui in desert. 26. Sh nu to sui in gradatie (prin treple)
8. Addleti a minte de dioa shmbetelor, la alland men, qua sa nu descoperi turpitu-
spre a sanclifica pe dens'a : dinea ta assupra lui.
9. Sese dale vei travallia si vei facce tole
operele talle ; CAPU XXI.
10. lar In dioa a septea, sambetele Dem- 4. Aquestca sunt Anti drepturile que to
nultti Dumnedeului teu (sunt). Sa nu faci vei expunne inaintea for :
in aquea (di) nici o fapta (nici) tu, nici f- 2. De vei cumpera fecior (domesticu) he-
liul teu, nici (ilia ta, nici, dotnesticul teu, breu, sese anni va servi tie; iar In al sep-
nici domestic'a ta, nici boulleu. nici subju- tetea annu it vei libera gratis.
galul teu , nici on -que vita a ta , nici 3. Iar de va ultra ellu singur (desine la
proselytul (strain) que locuesce la tine. tine), singur (iarosi de sine) NA pule esi
11. Queci in sese tulle Rica Dumnedeu iar daqua vre o femee se va impreuna cu
cerulsi piimentul si mama si tote quelle din (Mitsui, si femeea va esi din preuna cu
aquestea, si inceto in dioa a septea; pentru densul.
aqueast'a binecuvento Domnul dioa a septca 4. Iar daqua domnul ii va (la femee,
si o sanctifieO pe dens'a. quire ti va nasce filii sau filie, femeea si
12. Onerti pe talid teu si pe mama ta copii vor fi ai domnului ei, si ellu va esi
qua sa flit tie bine, si qua sit aibi viata lunga singur.
pe piimentul quel bun que Domnul Duinne- 5. Iar daqua respundend va dicce fecio-
deu delte tic. rul (domesticu) : diles'am pe domnul meu,
13. Sh nu uccidi. pe femeea si pe copii mei, si nu me pot do-
44. SI nu precurvesci. parla liber ;

www.dacoromanica.ro
CAP. XXII. EXODU. 81

6. Il va adducce domnul seu la tribuna- (culpabilul); dupo quilt va impune barbatul


lul lui Dumnetleu, si attunci II vh adducce femeii o va di dupo querere, si judicata.
la usa assupra pragului, si ii va patrunde 23. Iar the va fi (copillul) formal, vi da
domnul seu urechiea cu sul'a, si ii va SUIT' sufflet pentru sufflet ;
pentru tot d'aun'a. 24. Ochiu pentru ochiu, dinte pentru
7. De si vh vinde quine-vh filia drept dinte, mans pentru rank picior pentru
domestics, nu Ira pule esi dupe cum esu picior ;
sclavele. 25. Arsura pentru arsura, vulnere pen-
8. Ci de nu va place domnului seu que tru vulnere, Inflatura pentru inflatura.
nu s'a declarat ei, o [Rite Dhoti ; anse la 26. De va lovi quineva ochiul domesti-
natie strains nu este domntt de a o vinde cului seu, sau ochiul servantei salle, si ii
pentru que s'a lepedat de dreptul que aveit va orbi, liberi (altunci) sal demita pe den-
assupra ei. sii In locul ochiului tor.
9. Iar de o vit destinh pentru Mint sett, 27. Iar de va rumpc dintele domesticului
dupe dreptul lilielor vh facce cu dens'a. sau dintele serviterci, liberi (assemenea) ii
10. Iar dc'si va lea sie'si alt'a, de quelle vh dentate pe dimsii in locul dintelui tor.
necessarie si de vestmintele si de conver- 28. De va impunge cu cornet° taur vre
satia ei nu o ye pule lipsi. un What sau vre o femee, si vor muri, cu
11. Si daqua aqueste trei (articole) nu le petre se va lapida taurul si nu se vor
Ira facce ei, va pule esi (dela densul) gratis, manta carnile lui; iar donmul taurului in-
nedand nici tin argint. nocent Ira fi.
12. De va butte orequare pre quineva 29. Jar daqua (annul era impugetor the
si (aquesta) vh muri, cu merle sa se om- mai 'nainte, de ieri si dc at ally ieri, si proles-
more ; tanduse domnului lui, aquesta nut 'I vh in-
13. far de nu a vh fi facut cu voie (sau cu chide si va uccide barbat san femee, tau-
precugetare), ci Dumneqett 'I a dal in mai- rul cu petre sa fia uccis, si domnul lui sa
nile lui, dh-voiu (eu) attunci tie locu uncle moat si ellu.
Ira fug( ucc deto r u I . 50. Iar de i se va impttnne rescumperare,
14. Iar daqua quineva precugetii appre- va da rescumperarea suffletului seu, dupo
pelui sett spre uccide pain dolu (viclenie) tote quote se vor impunne lui.
si se va refugia (apoi); din altarul meu (en- 51. De vh impunge filiu sau lila tot
susi) Il vei lua si II vei uccide. dupe aqueasta lege se vh facce lui judicata.
15. Quel que bate pe tatal sett sau pe 52. Ian de va Impunge taurul fecior sau
mama sa cu merle sa se ommere. felt (din cast) va da domnului for argint
16 Quel que vorbesce reu de tatal seu sau trei (led didralime, si taurul se va uccide
de mania sa cu melte va perk. cu petre.
17. Quel que va fura pe vre unul din fi- 35. De vh deschide quineva grips, satt
lii lui Israel si cu fort'a it va vinde, si se va vh seph gropa, si nu o vh accoperi, si va
afla Intru aqueasta (fapta), en merle sa se &add acolo vitellu sau asin ;
ommere. 54. Domnul gropei vh da satisfactio : ar-
18. De se vor certa doi emeni, si vh gint vh da domnului Ion; iar vit'a mirth' a
lovi vre until pe appreipele seu cu p6tr'a san lui va ft.
cu pumnul, si nemurind va cola la patu ; 55. De va impunge taurul cui-va pe Laura
19. San daqua, sculanduse omul, vit vecinului seu, si va muri (qua impuns),
Arabia afarti in baculul seu, innocent va vinde-vor taurul quel vin si vor impart' ar-
fi lovitorul ; vh solva Anse a lui incetare ginful, si vor imparti (assemenea) si pe ta-
( dela travalliu ) , cum si mcdicamen- unt' most.
tele. 56. Iar de se IA cunesce taurul quo era
20. Daqua quineva va batte pe feciorttl pungetor the ieri si the alallii-ieri, si prole-
seu (domesticu) sau pe feta sa (din cash) cu standu-se Domnului lui, aquesta nu '1 va fi
verg'a si va muri sub mainile lui, cu judi- Inchis, va salisfacce eu taur pentru taur,
cata se vh facce resbunare. remaind quo! mort al lui.
21. Iar daqua va mai trai (dupo bataie)
o di sau doe, nu se va pedepsi; qu5cl an- CAPU XXII.
gintul lui este. 1. De va fura quine-va vitellu sau die 5i
22. De se lupla doi barbati si vor lovl fe- le va Injughia sau vinde, cinci vitei va da
mee amend in pantece, si va est copillul ei inapoi in locul vitellului si patru of in lo-
ne format (and)), cu minutia se va amends cul (Mei.
www.dacoromanica.ro
82 EXO DU. CAP. mini.
2. Daqua se Ara afla furul siipand (sau nu i se vi da nimicu ; iar de Ira fi vit'a in-
Sphrgend) si Yalta va muri, nu va fi lui ca kyriatit, se va di lui numai kyria.
uccidere. 16. De va amligi quincva vergine nepro-
5. Iar de va reshrl sorele peste aqueasta mish, si se va cotta cu densa, cu dole ova
(faptii), culpabil este (quel uccidOtor cu bh- dela siesi de femee,
taiea) si pentru mOrte cu morte vb. murl. 17. Daqua Ping ferind se va feri si nu va
far quand furul nu are cu que rescumpOri voi lathl ei a o da lui de femee, argint va
si se ve,ndh spre restituirea quellor fitrale. da spre rescumpirare, dupli quit este dotca
4. Tar de vh. 11 prins furul si se va MIA in vcrginilor.
man'a lui quelle furate, dela vitellu si asin 18. Pe fermecOtori nu'i lassati a trai
pins in oie, indoit va di inapoi. Intre voi.
5. De vb. phstori quineva in terrina sau 19. Tot (monstru) que se culca cu vre o
In viih, si va lassa vit'a sa a pasce terrina al- vita sit se ommore.
tuia, va intekrce in terrin'a sa proprih dupo 20. Quel que sacrifica la alti del, afaro
fructul ei ; iar de Ira pasce iota terrin'a, cu de Domnul (Dumne(len) sit se slings.
quelle mai bune din toarin'a sa sau cu 21. Proselyt (strain) nu suppOrati nici sa
glide mai bune din viia sa va intiirce in- amhriti pe (Mitsui; quoci si voi ati fost
apoi. straini in piimentul Egyptului.
6. Daqua, esind focu, va afla spini, si vi 22. Nici o veduvh, nici un orphan sa nu
ardre vre o arrie sau spice sau campie, amitriti.
quel que a apprins focul vi facce quite se 23. lar daqua cu rOulate yeti amari pe
quern de ajuns. densii, si strigand se vor plinge ciitre mine,
7. De va da quine.vh appropelui seu ar- cu dory exaturi-voiu vocea tor;
gint sau vase spre custodire, si (aquestea) so 21. Si ml voiu apprinde de urgie, al vA
vor furs din cas'a omului, de se va afla fu- voiu uccidc cu sabia, si vor fi mulierile
rul, la dh inapoi Indoit. vostre veduve si copii vostri orphani.
0. Iar de nu se va afla furul, va veni 25. De vei Imprumuta argint fratclui,
domnul casei in aintea lui Duinneqeu si va schpRattilui que este pc bingo line, an Ili
jura quo nu a abusat cu depositul appro. urgente chine dunsul , nu ii impune usurp.
pelui. 26. De vei luh pimna spre assigurare
9. Burt() told nedreptatea que i se impu- (zillogu) vestmentul apprOpelui, mai nainte
th, si despre vitellu si despre asin, si despre de appuncrea sorelui sit i'l dai inapoi.
vestment, si despre on -que perdere de 27. Quoci aquesta este accoperementul
quare este accusal, on -que va Iii, inaintea lui, numai aquesta a vestmentul nuditittii
lui Dumne4eu vii vent judicat'a amondu- lui, in quo se viz culca ? Si dc va striga ea
ror'a, si quel prins prin Dumne4eu va di Ire mine, il voiu exaqi, quOci miscricor-
indoit appropelui seu. dies sunt eu.
10. De Ira da quineva appropelui subju- 20. Divinitatea nu vei insults , si pc
gal, sau etie, sau vitellu, sau on -que vita principele popolului teu nu vei vorbi de Ant.
spre custodire si va murk sau se WI sirici, 29. Primitiele arriei si alle linului an vei
sau va cade captiva, si nimeni nu cundsce ; intlinlia a le dtr, primogenitele Iiiiilor lei
II. Jurhment al lui Dumnedeu Ara fi in- vei di mie.
tro amendoi, daqua ellu nu a abusat assu- 50. Ash vei facce si cu vitellul tell, cu
pra depositului intregu al appropelui, si (ilea ta, eu subjugalpl ten. Seine tjille Ira fi
ast fel, domnul (deposittilui) Ira (aye de sub mama sa, iar in itioa a opla it vei di
ajuns cu juramentul) si (quel al alt) nu va mie.
inkirce nimicu inapoi. 31. Si (ast fel) harbati sinti yeti fi mie.
12. Iar de se va furs dela densul, va ren- Si carnea mursicatei de fere In camp nu
torce domnului vitei. o yeti munch, ci o yeti arunca cainelui.
13. Dc se Ira mursech ans8 de POI, it
va adducce la us'a (domnului scu) si nu va CAPU XXIII.
da nimicu. I. Sit nu sufferi ati4ire desert(; sa nu to
44. De va querre quincii dela appropele unesci cu quel nedrept spre a devoni mar-
seu (vre o vita in prumul) si aqueasta se va tur nedrept.
strica sau va muri, sau vi tilde captivii, si 2. sa nu fii en (fuel mai multi intro rOu-
domnul vitei nu va fi cu (Musa, imprumuta- tale ; sit nu le adaogi cu multitudinea spre
tul va restitul (dreptul). a to Inclina cu quci mai multi cum sa In-
15. De va fi Ansi domnul vitei cu dens'a, elini judicata,

www.dacoromanica.ro
CAP. 11111. EXODU. 83
5. Si cum do cluel scapiitat sa. nu aibi mi. deului ten. Sit nu ferbi 'gnellu in laptele
sericordia in judicatit. mamei salle.
4. He vei Intempina boul inemicului ten, 20. Si ecce eu trionitu angeltd men inain-
sau subjugalul lui ratacinduse, intorandu'l tea fecci table spre a to cuslodi in calle qua
da Inapoi. sa te intruduca iu pitmentul que preparaiu
5. De vei vede subjugalul inemicului ten tie.
child sub sarcin'a lui, sa ntt troci [mint°, 21. Ia a mince tie si asculta de densul,
ci sa o ardici din preuna cu densul, si to suppune lui; quid nu se WI lassa ellu
6. Sit nu perverti dreptatea schpetatului dupo tine, pentru quo numele meu este as-
In judicat'a lui. supra lui.
7. De on qua cuvent nedrept foresee -te ; 22. Daqua cu auditio vei audi de vocea
innocent si justu sit nu uccidi, si sa nit mea si vei facce tote quilt° commando tie,
justifici pa impiu pentru daruri. si veti tinne testamentul meu, yeti 11 brie
8. Nu vei lua daruri, quiici darurile or- popol alles dintre tOte ginlile; plod al
bescu en total ochii quellur vedetori, si meu Ira I tot pamentul ; iar voi yeti fi rnie
Testorna cuvintele juste. regal sacerdotiu, si natiti santa. Aqueste cu-
9. Proselyt (strain) nu yeti suppers nici vinte sa le did fibular lui Israel : Daqua cu
yeti amart ; quoci voi cunosecti suffletul anditio vei audi de vocea mea, si vei facce
quellui strain, pentru qu l ati fost si voi en- tOte quite voiu dicce tie, inemicu voiu fi
sive striiini in pamentul Egyptului. inimicilor tei, si 'adversariu adversariilor
10. Sese anni vei semena pamentul ten, lei.
sl vei aduna fructel° lui; 23. Quoci angelul meu se va punne pe
11. Iar in al septelea annu li vei da re- calle conducondute si to va intruduce° cii-
paos, si it vei ieria, si vor manta quci nea- Ire Amorrlicu, si Clietteu, si pherezeu, si
vuti ai natiunii tale, iar quelle rcmase pc Chananeu, si Gergeseu, siEvcu, si Iebuseu,
densul sa le, manance ferele efnpului. si voiu exterminh pe (tonsil.
Asa vei facce si cu olivetill ten. 21. Sit nu to inchini la deii aqucstor'a,
nici sit lc adduci ; sa uu faei dupb
12. In sese dille vei facce operele tulle ;
iar in dioa a septea, vei avo repaos, spre A faptele Ion, ci destruge.,and ii vei distruge si
resuflla boul teu si subjugalul ten, si spre sfarmand vei sfiirma statuele Ion.
it se mai recori filiul domesticei table si quel 25. Si vei adducce cult Donumlui Hum-
allhturat pe lango tine. nedeului teu, si voiu bitiecuventa painea ta
13. Tote quite am vorbit cittre voi be si vinul teu si ap'a la, si voiu abatte orique
infirmitate dela voi.
yeti tinne; si name de dei stritini nu yeti 26. Nu va fi nenitseetore nici sterpa, pc
rememorh, nici se va audi din gen viistrit. pamentul ten ; numerul dillelor table voiu
14. In trei timpi ai annului yeti serbit- implini.
lori mie.
27. Si ternirea mea voiu Ululate A to
15. Serbetorea azymelor o yeti thine ; precede (in calle) si voiu iiimi tote gintile
septe ditto yeti manta azyme, dupb cum 'ti la quasi Iu vei ajunge, si vein dit pc Lou i
am commandat in limo! lunci quellor Nuoc adversarii tei fugilivi.
(spice) : (pod in aqueea ai esit din Egyptu. 23. Si vain irimitte vespile inaintea ta
Nu te vei arata inaintea mea desert, si vain allunga pc Amorrhei, si pe Evei, si
16. Si serbittorea seceratului primitive- pe Cliananei, si pe Chetlei dela tine.
lor frucie a mainilor talle vei facce din 29, Nu'i voiu allunga dela faca ta intr'un
gate vei semena in torrina ta, gi serbittdrea singur annu, qua sit nu deviiit pitmentul de-
consummatiunii la esirea annului, (viand sert si sa se iminultiasch assupra ta ferele
aduni lucrurile din terrin'a ta. pan-1611(11111i.
17. In trot timpi ai annului se Ira arata 30. Pucin pate pucin ii voiu allunga
on -que unsettle Inaintea Domuttliti Dumne- dela line, pint quand vei cresce si vei mo-
deultii teu. st en' torea.
18. Quand voiu rempinge gintile dela 31. Si voiu punne confluile Wile dela
faq'a ta, si vein litti confinile table, sit nu Mama Rosie si tin) la marca Philistiimului,
iliemei poste fermentat singe din sacrificiul si dela desert pins Ia riul quel mare al Ett-
meu, uici sa dormit gressimea solemnitatii phratelui, si voiu pre& in mainile vostre pc
melle pia) dimineara. locuitorii terrei, si ii voiu allunga dela tine.
19. Primitiele primilivelor phmentului 32. Sit nu indiiei cu densi nici cu deii
teu vei adducce in cas'a Domnului Dumne- 191' nici -o allianlii;

www.dacoromanica.ro
EA EXODU. CAP. UV.
33. Si sit nu locuiasca in terea to qua sit (remPtnu) cu voi; de se v5 Intempla cuivi
net to fact a pechtui are mine ; qubci de judicata, sa se duct la densii.
vei servi 4eilor tor, aquestia vor fi tie curs:a. 15. Si ascindu Moyse pe munte, si acco-
peri norul muntele ;
CAPU XXIV. 16. Si descinda gloria Domnului pe
muntele Sina, si il accoperi norul sese (line,
1. Mai disse lui Moyse : ascinde dire si chiemo Domnul pe Moyse in tjioa a septea
Domnul tu si Aaron si Nadab, si Abiud si din midlocul norului.
septe-tleci dintre quei mai vechi ai lui Is- 17. Iar specia gloriei Domnului cit focu
rael, si sa se inchine de dcparte Domnului. fliicerator assupra crestetului muntelui,
2. Si sit se appropil numai Moyse singer inaintea filiilor lui Israel.
are Domnul, ei sa nu se appropit; iar 18. Si intro Moyse in midlocul norului,
popolul sa nu se suit din preuna cu detail. si se sui pe munte si stette acolo patrutleci
5. Intro Moyse si spusse popolului tote de (Jill° si patru-(leci de nopti.
cuvintcle lui Dumne(leu si drepturile; iar
popul response cu o singura voce, tiicend : CAPU XXV,
tote cuvintele quate a dis Domnul le vom- 1. Si vorbi Dumnetjeu cure Illoyse 4i-
mu facce si le vommu asculti. cen d :
4. Si scrisse Moyse tote cuvintele Dom- 2. Spunne filiilor lui Lira! : Nati mie
nului. Sculanduse apoi Moyse forte de di- primitii dela toti, dela quati cu inima voiosii
mineath, edifice altar sub munte, cum si li se va pare, yeti laa primitiile melte.
doe-spredece petrc pcntru quelle doespre- 5. Si aqueasia va fi primitia que veti
tlece sementii alle lui Israel. lui : our si argint si aramh.
5. Si trirnisse Moyse pe toti junii filiilor 4. Si hyacinth, si porphyra, si rosu in-
lui Israel, si addussero holocautome, si seed- doit, si byson tors, si pert de capra ;
ficare sacrificiu de mantuire lui Dumnedeu, 5- .Si pelli de arieti rubricate (rosile), si
vitelli. pelli hyacinthine, si lemne neputribili.
6. Luand attunci Moyse jumetate din 6 Si oliu spre luminare, thyrniame (pro-
sange it turtle in cratere ; iar jumetate din fume) spre ()lid ungcrii, si spre compune-
sange it reverse peste altar. rea thymiamei ;
7. Si lututd cello Testamentului, citi in 7. Si pctre de sunlit', si peste pcntru
urcchile popolui, quare disse : tote quite sculpture (si) pcntru superumeral (ephod)
vorbi Domnul vommu facce si vommu si pcntru manta.
asculta. 8. Si vei facce mie sanctuarin si me voitt
8. Lufind apoi Moyse sangele resperse arhla intro voi ;
(stropi) assupra popolului, si disse etch 9. Si vei facce mie dupe tole (pate ca
sande Testamentului quo inchie() Domnul iti alit in munte, modelul tabernacolului,
cu voi despre tote cuvintele aquestea. si modelul tutulor vaselor lui, si asa lc vci
9. Si ascindit Moyse si Aaron si Nadab, facce.
si Abiud, si septelleci din quei mai vechi 10. Si vci facce arc'a marturiei din !untie
ai lui Israel ; neputribili de doi coti si jumetale lungul
10. Si vecluro locul uncle steltusse Dum- si de un cotu si jumetate latul ei, si de
nedeul lui Israel, si quelle de sub picierele un coil si jumetate 'ithltimea ci.
lui ci o constructio de cerkmida de saphir. 11. Si o vei inaura peste tot cu aur curat,
si quari semena cu firmamentul cerului la re din intru si pe din afare o vei inaura, si
seninatate. ti vei facce undine auree de giur in pre-
11. Si dintre allesii lui Israel nu se dis- giur.
sotto (desbine) nici unul, ci (toti) se aratare 12. Si vei fabrics ei patru torte de aur,
in load lui Dumnecleu, si mancaro si beure. si le vei punne pe quelle patru colturi alto
12. Si disse Domnul dire Moyse : As- ei, doe torte pe o lature si doe torte pe la-
elude chtre mine pe munte si stiii acolo, si turea a doa.
voiu dO tie tablele de part', Legea, si pre- 13. Vei facce iare purthtorie de lcmne
ceptele que am scris spre legiuire tor. neputribili si le vei inaura peste tot cu aur.
45. Si sculanduse Bloyse si lisus ajuto- 14. Si vei intruducce purthtoriele in tor-
rul lui, ascindure pe muntele lui Dumnedeu. tele de pe colurtile arcei spre a se purta
14. Iar quellor mai vechi (ai lui Israel) arc'a pe (Muscle.
disse : asteptati in pace aqui, pine ne vom- 15. In tertele arcei testamentului vor fi
mu returns la voi; ecce que Aaron si Or purlatoriele nemiFate.
www.dacoromanica.ro
CAP. IIVI. EXODU. as
46. Si vei punne in arca marturiele que (ask Ia quite rise calamischii que esu din
voiu da tie. candelabra ; si din candelabru palm cra-
17. Si vei facce propitiatoriu accopere- teri); si (alti) trei crateri facuti in forma de
ment de aur curat, de doi coti si jumetate nuca intealtu calamiscu : o spherula si tin
lungimea si de un colt' si jumetate latimea crin; ash la quote sese calamischi que esu
lui. din candelabru.
18. Si vei facce doi Cherubimi de aur 54. Si in candelabru patru crateri facuti
tunati, si ii vei punne tle amendoe laturile in forma de nuca, spberulele si crinii lui.
propitiatoriului. 55. 0 spherula sub quei doi calamischi
19. Se vor facce Cherub until din laturea dintreensul, si (Ali) sphernla sub alti doi
aqueasla, si Cherub until din laturea a doa calamischi dinteensul, si (alai) spherulii sub
a propitiatoriului, si vei facce amendoi Cite- quei doi calamischi dinteensul; asa la qua-
rubimii peste amendoe lalurele. te s6se calamischii que esu din candelabru.
20. Vor 6 Cherubimii cu arripele intinse 56. Splterulele si calarnishii dinteensul
pe d'assupra umbrind in arripele lo assu- sa fia; cu total tornatil dintr'un singur our
pm propitiatoriului, 51 feeele for una catre pur.
alla, chive propitiatoriu vor 6 fecele Cheru- 57. Si vei facce lucernele (lampele) lui
himilor. septe, si vei suprapunne lucernele lui cum
21. Si vei punne propitiatoriul pe arca sa Ituninede numai (lintel:11'1'0 a lui;
pe d'assupra, si in area vei mute martu- 58. Si desmucoriul lui si suppositoriele
riele que voiu 6 tie. lui din aur pur (sa fia).
22. Si me voiu cunosce cu tine de acolo, 59. Un talant de aur pur vei facce tote
si voiu vorbi tie de d'assupra propitiato- vasele aquestea.
riului din midlocul quellor doi Cherullimi 40. Vedi sa le faci dupe typal ariitatelor
que stau pe arc'a marturiei, si despre tote tie pe munte.
voiu °Hotta tie pentru 6111 lui Israel.
CAPU XXVI.
25. Si vei facce masa de our curat : de
doi coti lungimea si de un cot latimea, .si 1. Jar in quit pentru tebernactil, vei facce
de tin cotu si jumetate 'naltimea. dece aulee de bysson tors si de hyacinth si
24. Si ii vei facce o undina iutOrsti de de purpura, si de rosu tors ; Cherubimi in
aur de giur inpregiur ; quaii ii vei facce lucrul lessetorului sa be faci aquestea.
corona de un pumnu in pregiur; 2. Lungul unei aulee de doe deci si opal
25. Si vei facce undin'a iutorsa aurea in- de coti, si latul de patru coti sa 65 o au-
pregiurul coronei. lea; mesur'a va 11 tot aqueea la tote au-
26. Ii vei mai facce patru torte auree, si leele.
vei punne quelle patru torte pe quelle 5. far cinci aulee vor 6 tinute una de
patru parti alle piciOrelor ei sub corona ; alta, si quelle latte cinci aulee vor fi (asse-
27. Si vor 6 tOrtele eh nisce petreceto- rnenea) tinute una de alta.
rie la purtatatorie cum sa se porte mas'a 4. Si vei facce lor chiolori hyacinthine pe
cu densele. marginea unei aulee, de o parte la combi-
28. Iar purtatoriele le vei facce de tonne nare; si assemenea vei facce (si) pe margi-
neputribili, si be vei inaura peste tot cu aur nea de din afara a auleei la combinarea a
curat, si se va purls en demsele mas'a. doa.
29. Si vei facce vasele ei, thuribulele 5. Cincideci de chiotori vei facce la o
(catiele) si libatoriele, si cyzultii in quare aulea, si cinci deci de cbiotori vei facce din
vei libh, de aur pur le vei facce. partea auleei in combinarea quellei de a
50. Si vei punne pe masa paini pre- doilea, faci in faeit cadend intre sine una
senti inaintea mea pentru tot d'aun'a. cu alta.
51. Si vei facce candelabra de our puru, 6. Vei facce assemenea cinci-deci de cop-
tornatil vei facce candelabru; tulpin'a lui si ce de aur si vei conjunge auleele una en
ramurele (calamischii) si craterii si spheru- alta prin copce ; si va fi tabernaculul until;
fele si crinii dinteensul sa fia. 7. Si vei facce vele de peva, accopere-
52. Sese ramure (calamischi) esind din la- ment peste tabernacol; unspre dece vele
turele (lui): trei calamischi ai candelabrului vei face aquestea.
(little° lature, si trei calamischi ai candela- 8. Lungul unei vele vh ft de trei deci
brului din adoilea lature. de coti, Ri faint pawn coti a unei vele ;
55. Si trei crateri WO in form'a nucei mesur'a tot awn sit fiti Ia pike unspre-
Iutr' un calamiscu, o spherula si un crin; qecs vele.

www.dacoromanica.ro
80 EXODU. CAP. XXVII.

9. Si vei adunh cinci vele la an locu, si coldnith si quate doe basi de alibi colonnh Ia
sese vele (ia) la tin locu, si vei indoi vel'a a mandril; phrtile ei.
seselea in faca tabernaculului. 26. Vei facce apoi culmi de lemu ne-
10. Si vei facce cinci-deci de chiotori pe putibili, cinci la o colonnath dinteo 'attire
rnarginea noel vele quo vii fi Ia midlocul a tabernaculului.
combilihrii; si cinci-deci de chiotori vei 27. Si cinci culmi la colonnat'a laturii a
facce pe rnarginea velei que se unesce cu doa a tabernaculului; si cinci culmi la co-
quca d'a doilca. lonnat'a laturii din apoi a tabernaculului la
41. Si vei facce copce d'aramh cinci deci, quca de chtre mare.
si vei uni copcele de chiotori, si unind velele 20. lar culinea din rnidlocu sit se petre-
vor fi (ast fel) una. ch grin midlocul colonnelor dela o lature
42. Si vei punne de de.subt qucea quo pine la altii lature.
vh Ii mai mull in velele tabernacolultti, (adi- 29. Colonnele le vei Nitwit peste lot cu
cb) jumetatca velei que a remas o vei as- aur, si tOrtele grin quail vei petrecce cul-
condo in (qucea quo este mai mutt din ye- mile le vei facce de aur, si culmile be vei
tele tabernacului, o vei accoperi) din &rep- Inaurh ( assemenca).
tul tabernacului. 50. Si vei erige tabernacului dupti spe-
43. Un cola de o parte, si tin cola de al l'a cia (modelul) que s'a arittat tie In munle.
din qucea que trece din lungimea velelor 51. Si vei facce catapetasmit de hyacin-
tabernacului; vh fi accoperind laturele ta- thu si de purpura si de rosu tors si de bys-
bernacului din quOci si dincolo qua sh ac- son rotors; fapth tessulii vei facce aqueastii
copere. (catapetasmit cu figuri do) Cherubini.
44. Vei facce apoi accoperement taber- 32. Si o vei punne peste paint coldnne
nacului pelli de arieti rubricate (rosite) si neputribili Inaurate cu aur, alle quhror ca-
mai pe d'assupra (iar) accoperemin le de pelli pitelle (sh lih) de aur, si alle quhro basi pa-
hyacinthine. lm (sh fit) de argint.
15. Vei mai facce colonne tabernacului 53. Si vei panne calapetasm'a pe colon-
de lemne neputribili ; ne, si acolo mai in ham do catapetasmii,
16. De deco coti o colOnna, si de an cola vei inducce arc'a miirturiei; si catapetasm'a
si jut-1161mo latimea unei colOnne. va desphrti voe dintre sanctuariu si dintre
17. Quite doi angonischi (gardino) la o Antal stintelor.
colonnii, ciidend until in faca alluia : asse- 54. Si vei accoperi (ascunde) cu calape-
menea vei facce la tote coldnnele taberna- tasm'a arc'a miirturici in santul shntelor.
cului. 55. Si mas'a o vei punne din afarii de
40. Iar coldnele que vei facce taberna- catapetasmit, si candelabrul din aintea me-
culului (vor fl) doe deci de colOnne din la- sei In parlea tabernaculului quea de chtre
turea despre miada ntipte (aquillone). miada' qi; iar mas'a o vei punne in parlea
19. Si palm deci de basi de argint vei Labernacului quca de cittre miad'a mipte.
facce la quelle doe'deci de colOnne, quite 56. Si la us'a tabernaculului vci facce
doe basi la fili-quare colonnti la arnendoe adductoriu do hyacinthu si dc purpura §i the
piirtile ei; rosu tors si de bysson tors, faptit de varia-
20. Iar de latuch -adoa , quca despre tor.
miada di, doedeci de colOnne (assemenca); 57. Vci facce infine (aquestei) catapetas-
21. Si patrudeci do basi alle for de ar- me cinci colonne neputribili si be vei inau-
gint : guile doit basi de tih-quare coltinnii la ra cu aunt, si capitellele for (sit lih) de aur,
amendoe partite ci, si doe basi unei colonne si vci conflit(turna)pentru densele clue' basi
la mendoe piitile ei. do anima.
22. Si din dereptul tabernaculului in CAPU XXVII.
partea de chtre mare vei facce sese colonne.
25. Vol mai facce doe colOnne in mi- 4. Vei facce apoi altar de bone sepia
n-Muffle tabernaculului quelle din fund. lribili; lungul de duel coli si de rind coti
24. Si vor fi egali din jos, si uncle se im- latul (pittrat vA fi allarul) si de trei coli
preunh vor fi egali din capitellele uncle se in- niiltimea lei.
binh Melina, la impreunare ; asscrnenea 2. Si vei facce cornele in quite palm
vei facce si cu quelle duo din =bele un- unghiuri ; dintr'ensul sit tilt cOrnele, si be
gliitiri, egali vor ti. vei accoperi CU aramii.
25. Vor 0 dare opt colonne si basile for 5. Si vei facce corona altarultti, si cope-
de argint sesespredece, guile doe basi de o rementul lei si 'Maid° lei, si forchincle lei
www.dacoromanica.ro
CAP. XXVIII. EXODII. 87

si criminul lui; si tote vasele lui de aram5 vergini, curat, limpe4it spre luminit, qua
le vei facce. sit artlit candela neincetat.
4. Si vei facce ghtarul Iui de arama 21. In tabernaculul milrturiei de din
impletit ca plas'a ; iar grittarului vei facce afar5 de catapetasnia quea de pest° testa-
patru torte de arama de quite patru laturi. ment, ardel-vaAaron si filii lui de ser'a pine
5. Si le vei punne sub grittarul altarului dimineat'a inaintea Domnului : legiuire
de de subt ; va f grittarul pins la jumetatea eterd in generatiile vostre (observant) de
altarului. filii lui Israel.
6. Vei facce apoi altarului gestatorie CAPU XXVIII.
(purtittorie) de 'crane nepulribili, si to vei
ferrica cu arama. 1. Si to addu Ia tine dintre flii lui Is-
7. Si vei petrecce gestatoriele prin torte, rael mat. pa Aaron hind° teu, quilt si pe
cum sit lilt gestatoriele de amendoe cOstele filii lui spre a preoti mic, pe Aaron si Nadab,
altarului quand it pOrtii. si Abittd, si Eleazar. si Dittmar, filii Iui
8. Concavu tabulat it vei facce ; dap Aaron.
quel arittat tie in munte it vei facce. 2. Si vei facce stall santit lui Aaron fil-
9. Vei facce apoi atria (curte) tabernacu- tele Lou in onore si gloriii.
lului ; in laturea do ciitre mituya (11 curtine 5. Si to vorbesce tutulor quellor Intel-
(pAretare) atriului de bysson tors, lungul lepti cu mintea, pe quare 'lam implut de
de una seta coil Ia o lature. spiritul simtirii, qua A fad. stol'a quea
10. Si colt;nnele tom doetleci, si basile santit a ha Aaron in sanctuariu in quare v4
tar doe-deci de aramit, si copcele lor si ar- preoti mie.
cele for *de argint. 4. Si aquestea stint stolele que vor facce ;
11. Assemenea si in laturea quea de dare peptoralul, si superumeralul (ephodul si
miatra nopte, curtine de una Kurt cot" lun- mant'a, si tunich cosymbotii, si cidar3 mi-
gul; si colOnnele for doe deci, si basile for tra) si zon3(cintur3) si vor facce stole st nte
doe-4eci de aram5, si copcele for si arcele lui Aaron si illiilor lui spre a preoti mic.
colOnnelor si basic Inargintate cu argint. 5. Si aquestia vor Ilia aur si hyacinth si
42. Iar latul atriului quellui despre purpurit si rostt, si bysson ;
mare (In) curtine de cincitleci de coti; colOn- 6. Si vor facce superumeralul de
nele for deco, si basile for ijece. aur si de hyacinth si de purpura si de
43. Si latirnea atriului quea de dare rosu tors si de bysson rotors, faptit tessulti
reArituri (in) cortine de cinci (Jed de coti; de variator.
colOnnele for clece si basile for tlece. 7. Doe umeralie vor ti lui (ephodului)
14. Si de cinci spre dece coti 'nhltimea tinenduse uuul de altul, de amendott partite
curtinelor Ia o lature ; coldnnele lor trei, si annexate.
basile for trei. 8. Si tessetur'a umeralielor que stint pe
15. Si laturea adoa tee cinci spre ilece superumeral va ft, dupO cum este facut si
coti 'n5ltimea curtinelor, coldnnele for trei ellu, de auru, si de hyacinth, si de pur-
si basile for trei. purl, si de rosy tors si de bysson rotors.
16. Si la porra atriului accoperement, 9. Si vei Iui quelle doe petre, petre de
de doe-ileci de coti 'n3ltimea, de hyacinthu smaragdn, si vei gravy inteensele numele
si de purpurit si de rose tors, si de bysson !Miler lui Israel;
tors cu varietatea acupictorului; colonnele 10. Sese nume pe o petrit si quite 'Iatte
Iar patru, si basile for patru. sdse flume pe a doa pout dupo ordinca
17. Tote colonnele atriului inpregiur for- generatiilor tor.
ricate en argint, si capitellele lam de argipt, 11. split de arta lapidaria, sculpture de
si basile for de arama. sigilliu vei inscrie in atnbele petre numele
48. Iar lungul atriului de una stet d'o [Miler lui Israel ; legate si ferricate in pro -
lature si de una suit de alt'a ; si littimea de giur cu aur be vei facce.
quite eint)eci de amendoe laturele, si 'n31- 12. Si vei punne amendoe petrel° pe
timea de cinci coti, do bysson tors, si basile umerii ephodului (petre de memorial stint
for de arama. aquestea Illiilor lui Israel); si va purta Aa-
19. Si totii clipuirea tabernaculului, si ron numele Illiilor lui Israel In aintea Dom-
tole instrumentele si parii atriului (vor Ii) nului pe umerii sei, memorial inaintea Dom-
de arama. nului pentru densii.
20. Si to constitue (commando) filiilor 13. Si vei facce scutulete (pliftiilute) de
lui Israel qua A 'ti adduct oliu do olive aur puru.
www.dacoromanica.ro
88 EXODU. CAP.

44. Vei mai facce doe catenule de auru si amendoe scutuletele le vei punne pe
pur mestecate in flori faple impletith, si vei amendoi umeri superumeralului In face.
punne catenulele impletite (princlendu-le) 30. Si vei punne peste rationalul jude-
de scutulete, dupe paromidele (umerariele) catei Demonstratia si Veritatea, si va fi pe
for de din ainte. peptul (inima) Jul Aaron quand inta in
15. Si vei facce rationalul judecatelor, sanctuariu Inaintea Domnului ; si pe pept
fapte de variator dupe modul superumera- va ducce Aaron judechtele filiilor lui Israel
lului it vei facce de aur si de hyacinth si de inaintea Domnului peutru tot d'auna.
purpura si de rosu tors si de bysson tors. 51. Si vei facce tunice (hypodita) pine
16. Il vei facce patrat si va fi indoit, de la celcaie , tout byacinthina;
o palmh lungimea lui si de o palmh latimea. 32. Si va fi perislomiul (gur'a mantel)
17. Si vei intesse Inteensul tesseturl dinteensa in mittlocu, avend refecu Inpre-
lapidare (de petre) in patru renduri, rendul giurul peristomiului, fapta de tessetor, Im-
petrelor va fi : sardiu, topaz, si smaragdu, binarea contessuth dinteensul qua sit nu
rendul inteiu; se rumps.
18. Si rendul at doilea : anthrace, si sa- 55. Si vei facce pe marginile tunicei de
phir si laps; giur In pregiur ca alle unni rodiu Inflorit
19. Si rendul al treilea : liguriu, si achate rodiOre de hyacinth si de purpara si de ro-
si amethystu; se tors, si de bysson retors pe marginea
20. Si rendul al patrulea chrysolithu, si tunicei inpregiur ; dupe aqueeasi specie. ro-
berylliu si onychin; ferrecate cu aur si le- diore auree si tintinabule auree (clopotei)
gate in aur se. fie dupe rendul tor. in mitjlocul aquestora in pregiur.
21. Si petrele fie dupe numele filiilor lui 54. Pe hinge fie-quare roditire quite un
Israel doe spreclece, dupe (ordinea) genera- tintinabul, si floritua pe marginea tunicei
tiilor tor, dupe numele tor; sculpture de inpregiur.
sigilliu fie-querui dupe name la quelle doe 55. Si va ft lui Aaron, quand administre
spreclece sementii. ca preot, ascultate vocea lui, quand inta
22. Si vei facce peste rational catenule in sanctuariu Inaintea Domnului si quand
impletite, faptt catenate de aur pure. ese, qua sit nu more.
25. Vei mai facce peste rational doe 36. Si vei facce lamina aura. pure si vei
torte auree, si vei punne ambele torte auree, Intyperi Inteensa Intyperire de sigilliu,
pe ambele capete alle rationalului. sanctificatie Domnului.
24. Si vei pure catenulele si catenatele 37. Si o vei pine pe hyaciuthu tors qua-
de aur peste quelle doe tOrte de amendoe re va fi (ca o diademe) peste mita, in l'ac'a
laturele rationalului. mitrei se ft.
25. Si doe capete alle quellor doe cate- 58. Incinge-va (ast fel) fruntea lui Aaron,
nule puindule peste quelle doe cornplicatii, si ve purls Aaron pecatele (dintre) quelle
le vei punne peste umerii superumeralu- sante quite vor consacra filii lui Israel din
lui inbinanduse In face. kith offranda quellor consecrate de densii;
26 Si vei facce dee tOrte auree, si le vei si vit fi pe fruntea lui Aaron in lot d'auna ca
punne la quelle doe arripe alle rationalului solitOre peutru densii inaintea Domnului.
in marginea superumeralului din apoi, din 59. Si nodurile tunicelor de bysson, si
in Ira . vei facce cidara de bysson, cunt si zone
27. Vei mai face doe tOrte auree si le (cingetOre) fapla de variator.
vei punne pe amendoi umerii superumera- 40. Vei facce apoi filiilor lui Aaron tu-
lului, din josul lui in face la loud billing. nice si zone si cidare, In °mire si glorit rei
rii, din susul contexturei superumeralului. facce tor.
20. Si vei stringe rationalul dela tOrtele 4{. Si vet revesti en densele pe Aaron
que stint pc 'Mosul la tOrtele superumeratului fralele teu si pe filii lui cu densul, si ii vei
legandu-le cu hyacinth'', cum se se uniasch unge si vei inipld mainile for si vei sancti-
cu tessetur'a superumeralului, quit se nu se flea pe tlAnsii spre a preoti mie.
misce rationalul dela superumeral. . 42. Si vei facce for femoralic tie in spre
29. Si vi pude Aaron numele filiilor lui a accoperi urrIci unea (turpitudinea) corpului
Israel pe rationalul judicatii assupra pep- tor; dela rnit)locu pine la copse vor 6.
tului quand va intra in sanctuariu, memorial 45. Si va aye Aaron aqueslea si filii lui,
Inaintea lui Dumnecleu si vei punne pe ra- quand infra in labernaculul marturiei
tionalul judicetei catenulele; calenatele pe si quand se ducu spre a ministry cittre
amendoe laturele rationalului le vei panne; altarul santiletii , nu vor adducce peste

www.dacoromanica.ro
CAP. 'XII. EXODU. 89
sinele pecatul qua sit nu morn : lege eter- 17. Si arietele it veidissea dupo membre,
nä (fia aqueasea). lui si posteritatii lui dup5 veispela intestinele lui si picidrele cu apa,
dOnsul. si le vei punne peste partite Wale cu capul
CAPU XXIX. lui din preuna.
18. Si vei offeri arietele intregu assupra
I. Si quelle urmatore stint quare vei facce altarului holocautoma Domnului Itt odUre
tor, santificandul qua sa pdta ei preoti mie: de suavitate, profum Domnului este.
vei lua vitellu dintre boi (nemaculat) unul, 19. Si vei lua arietele at doilea, si va
si arieti nemaculati doi. punne Aaron, si filil lui mainile for pe ca-
2. Si paini azyme frementate in olio ; pul arietelui.
si turte azyme unse in olio; din fore de 20. Si'l vei injunghia, si vei lua din san-
faina (semigdale) de grail vei facce agues- gele lui si vei punne pe mdllele urechii
tea. drepte lui Aaron, si pe sommilatea mainii
3. Si le vei punne pe tut canistru (paner), drepte, si pe miillele urechilor drepte alle
si le vei adducce pe canistru, precum si vi- filiilor lui si pc sommitatile piciOrelor for
tellul si quei doi arieti. quellor drepte.
4. hr pc Aaron si pe filii lui vei adducce 21. Si vei lua din sangele pie 6 pe altar
in us'a tabernaculului miirturiei si ii vei si din oliul ungerii, si vei asperge (stropi)
speltt in apa. peste Aaron, si peste stol'a lui si peste filii
. 5. Si luand stolele vei revesti (en den- lui si peste stolele filiilor lui din preuna cu
sele) pe Aaron fratele ten, si cu tunic'a densttl ; si se va sanctifica ellu si stol'a lui,
mant'a de d'assupra, si cu superumeralul, si filii lui si stolele filiilor lui din preuna cu
si en rationalul, si Ii vei impreuna rationa- (Mitsui ; iar sangele arietelui it vei reversa
lul cu superumeralul. assupra altarului in pregiur ;
6. Si vei punne mitr'a pe capul lui, si vei 22. Si vei lua din ariete grassimea lui, si
suprapunne lamin'a , sanctifiatio peste grassimea que accopere pantecele, si acco-
mitra. peritur'a ficatului, si amendoi Oujda, si
7. Si vei lua din oliul ungerii si vei versa grassimea de pe densii si bracul quei drept,
peste capul lui si 'I vei tinge pe (Mitsui. ((Wei aqueasta este cosummati5).
8. Assemenea pe filii lui vei adducce si'i 25. Si paine una din quelle de olio 5i o
vei revesti cu tunice. turta din canistrul azymelor quellor Ruse
9. Si 'i vei incinge en zone si vei punne inaintea Domnului,
pe capul for cidare si vor fi for saeerdotiu 24. Si be vei punne tote pe mainile lui
mie in eternu ; si vei consumrna mainile lui Aaron, si pe mainile filiilor lui, si le vei se-
Aaron si mainile filiilor lui: para offerire inaintea Domnului.
40. Si vei adducce vitellul la usele taber- 25. Si be vei lua din mainile for si le vei
naculului marturiei, si vor punne Aaron si offeri pe altarul holocautosii in miros de
filii lui mainile for pe capul vitellului ; profum placut inaintea Domnului. Carp-
11. Si vei injunghia vittellul inaintea ma (oblati5) este Domnului.
Domnului in usele tabernaculului martu- 26. Si vei lua peptesculul arietelui con
riei. summatiunii, quare este pentru Aaron, si it
42. Si vei lua din sangele vitellului, si vei separa ca o separati5 in aintea Domnu
vei punne pe cornele altarului Cu degitul lui, si va fi tie drept parte.
ten; iar remasul gauge it vei versa 141-'0 27. Si vei sanctifica peptusculul in se-
basea altarului. parati5 si bracul demptiunii que s'a separat si
43. Si vei lua tOtii grassimea quca de pe s'a luat dela arietele constunmatiiunii atat
puke si invelitur'a ficatului, si amendoi pentru Aaron quilt si pentru filii lui.
ruichii, si grassimea de pe densii si le vei 28. Si va fi hi Aaron si filiilor lui dreptu
punne pe altar. legitimu eternu intre filii lui Israel ; quOci
14. hr carnile vitellului si pellea, si separati5 este aqueasta, si oblatio va li de
balega lui be vei arde in focu afarit din cas- dire filii lui Israel din sacrificiele saluta-
Ire ; qubci (aquestea sacrificiu) pentru pecat rielor filiilor lui Israel, oblatio Domnului.
sun t. 29. Si stol'a santitittii quare este a lui
15. bar din arieti vei lua pe until; si va Aaron Ira fi filiilor lui dup.) densul spre a se
punne Aaron si filii lui mainile for pe capul unge ei inteensa, si spre a sr consumma
arietelui. mainile tor.
16. Si vei injunghia arietele, si hand san- 50. &pie dille se va revesti cu densele
gele, it vei reversa dire altar impregiur. preotul que'i va Ina locul dintre filii lui,

www.dacoromanica.ro
90 EXODU. CAP. III.
quare va intra in tabernaculul marturiei CAPU XXX.
spre a ministra in quelle sante. 1. Si vei facce altar de profumare (themi-
51. Si arietele consummatiunii, it vei lua iere) din lemne neputribili ;
si vei ferbe carnile in lout said; 2. 11 vei recce de tin cot de lunge, si de un
32. Si vor mance Aaron si filii lui car- cot de lain (patrat vh fi) si do dui coil de
nil° arietelui, si pantile din canistru lunge' nail dinteonsul vor fi eUrnele lui.
us'a tabernacului marturiei. 3. Si it vei inaura cu our punt, gralarel
35. Le vor menca quei prin quari s'au lul lui si ph'retii lui impregiur, si cOrnele
sanctificat lair' ensii spre a se consumma lui; si ti vei facce corona Wilde de aur In
mainile tor, si it se sanctilica ei ; iar strainul prcgiur ;
nu va manta dintr' ensele; quoci sante stint. 4. Si doe torte de aur punt vei facce lui
54. lar de ve niai remae din earnile sa- sub corona lui !milk ; de amendoe laturele
crificiului consummatiunii si din paha pine' lui vei facce (tortele) la amendo8 cestele
diminoca, sit ardi quelle remaso in focu ; sit aquestea vol . fi drept ante purtatorielor prin
nu se manance, (pod sanctificatiO sunt. quari it vor puma.
35. Si vei facce lui Aaron si filiilor lei 5. Iar purtatoriele be vei facce de lemne
ass dupe' tote quate 'ti am commandat : in neputribili, si le vei inaura cu aur.
septe dille vei consumma mainile tor.
56. Si vitellul (pentru iertarea) pecatului 6. Si vei punne aquestea din aintea cata-
ii vei facce in dioa curhtirii, si vet curati petasmei que este in aintea arcei marturie-
altarul quand vei sanctifica to assupra lui, lor, in fac'a propitiatoriului quare este as-
si it vei urge spre a se sanctifica ellu. supra marturielor is quare me voiu facce
cunoscut tie acolo.
57. Seple dille vei curati altarul, si 11 vei
sanclifice, si va fi altarul santul santilatii ; 7. Si va thetniia Aaron assupra lui the.
mile compusa sublire, diminet'a dimineata;
lot quel que se va attinge de altar sauctifi-
ca-se-va. (iend preparti lampele va themiii assupra
lui.
30. Si quelle urmatore sunt quare vei 8. Si gaud apprinde Aaron lampele
facce assupra altarului ; 'gnelli de quite un
annu nemaculati quite dui pe kite (jioa (septe
sera ve theniiia (iartisi) assupra lei ; themeie
dille assupraaltarului) In perpetuu, carpoma
de continuatio (pentru lot d'auna) Inainlea
Ile continuatio. Domnului in generatiile tor.
39. Pe un 'gnellu 11 vei fame (sacrifice) 9. Si nu veti offerl assupra lui themiie
diminet'a si pe ul doilea 'gnellu it vei facce strains, carpoma, sacrificiu ; si libatio nu
ser'a. yeti versa assupra lui.
40. Si decima tie semigdale (flOre de frt. 10. Si se va depropitia (spre curhtire)
rina) frementata in oliu limpedit de o a pa- Aaron (assupra lui punend) peste cOrnele lui
tra pane din (rnesur'a numiilt) bin, si liba- o data In annu din siingele curatirii pe-
lib de viii a patra pane de bin la un 'gnellu. cittelor, (ierthrii), o data in aim va curati
41. Iar ignellul al doilea tt vei facce ser'a altarul in generatiile for : sant al santelor
dupe (cum s'a &cut) sacrificiul dimenetei, este Domnului (aqueast'a).
si dupe' libatia lui ; vei facce spre Wore de 11. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
suavilale carpoma Domnului ; 12. De vei denumera pe filii lui Israel in
42. Sacrificiu de continuatio in genera- cercetarea tor, fie -quare sit dea rescumparea
tiile vostre, la usele tabernacului marturiei suffietului sea la Domnul qua se' nu flit in-
inaintea Domnului in quari cunoscut me tre densii ruins in cercetarea Ion.
voiu facce tie de acolo, spre a vorbi tie. 15. Si aqueasta este queca que an sit dea
43. Si voiu da acolo preceptele melle LI- quell vor trecce prin denumerare; jurnelate
liilor lui Israel, si me voiu sauctifich in glo- din didrahmit, quare este dupe' didralmea
via mea ; quea santa, doe. decide oboli didralun'a: tar
44. Si voiu sanctifica tabernaculul mar - jututitatea didrahmei obtatib Dotnnului (este).
turici, si altarul, si pe Aaron si pe fill lei 14. Tot quare trece spre denumerare dela
voiu sanctifica spre a preoti mie. doe deci de anni in sus sit dea oblatieDumnu-
45. Si me voiu invoce intro filii lui Is- lui.
rael, si voiu Ii for Dumnedeu ; 15. Avutul nu vtt atlaogi, si sclipetatul nu
46. Si vor cumIsce quo eu stint Domnul va impucinit din jumelatea didrahmei quAnd
Dumnedeul for quare 'i a exdus din piimen- se at oblatia Domnului spre rescumpararea
tul £gyptului spre a ft invocal de Mintii si sufflelor vostre.
a Li al for Dtunnedeu. 46. Si vei lutt argintul oblatiunii dela filii
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXI. EXODU. Of

lui Israel si II vei dA spre faceerea taberna- odorifera, si liban diaphan, egale eu egal
eului marturiei, si v\ fi Minor ltd Israel me- sit fia;
morial in Muter, Domnului spre rescupera- 55. Si sit se fact din aquestea profum
rea suffletelor vOstre. myrositor, fapla de profuntator; (ameste-
17. Si vorbi Donna] clitre Moyse. 4i- cath) in compositii), fap(5 punk sintit;
centl. 56. Si vei pissa din aquestea mentmt, si
113.. Fa spelatoritt d'arama si basea lui vei panne inainlea marturielor in taberna-
de aramii spre a Ii de spelare ; si it vei panne culul marturiei de untie me voiu facce cu-
intre tabernaculul marturiei si intro altar, noscut tie : stint at santelor nit 11 voe,
si vei versa itar'ensul apt. 57. Profumu dap compositia aqueast'a
49. Si 'si va spelt Aaron si Glii sei mAi- an ye yeti mai facce voe ettsine : Sanctifica-
nile intr'ensul si picitirele Ion cu apt; tio va 11 nee Domnului.
20. QuAnd intrit in tabernaculul marlu- 38. Ori-quine va mai facce assemenea,
riei sa se spele cu apt, qua sit an mOrii; qua sit 'si inirose in tr'ensul extern-dna-se -6
sau quand von 'nainta calve altar spre a mi. din popolul sett.
nistra si a offeri holocautomele Domnului,
CAPU XXXI.
21. Sit '§i spell) mAinile si piciorele for
cu apt (quAnd Writ in tabernaculul manta- 1. Si vorbi Domnul chine Moyse 4icend:
riei sit se spell) en apt) qua sit nu nuira; si 2. Ecce quit am cliiemat A mime pe Be-
va ft for lege eternt, lui si genenatiilor for tseleel al lui Uri, filial lui Or din sementia
dupo densii. Iudei,
22. Mai vorbi Domnul calve Moyse ()l- 5. Si 11 implant cu spirit divin de sa-
and : pienta, si de intelliginth si de sciinth In
25. Iar to is anomie, Bore do smyrna on -que opera,
allesa (pentru) cinci sate de sicli si de cin- 4. Spre a cugeta, architectona si opera
namotnu odorifera pe jumetate aquestui, aural si argintul, si purpuria, si rout tors,
dot: sute cinci 4eci, si de calamu odoriferu, si byssonul retors.
doe sate cinci 4eci. 5. Si la quelle lapitlarie in lucrul (Ion),
24. Si de iris cinci sate sicli d'ai sane- si la tectonicele leinuelor, spre a lucra, in
tuariului, si oliu din olive un bin. tot feint de fapte.
25. Si vei facce din aquestea oliu, ungere 6. Iar en daruit'am pe densul si pe Aliab
salt% rnyru odorifer dupti art'a profumlito- al lui Achisamach din sementia lui Dan ;
rului ; oliu ungere sAnta va 11. si ori-quhrui intelleptu en inim'a dat-am in-
26. Si vei unge dinteensul tabernaculul tellepciune, qua sit putt facce tette quite
marturiei si arc'u marturiei. commandaiu tie :

27. Si tote vasele lui, si candelabra, si 7. Tabernaculul mhrturiei, si area mhr-


(tote) vasele lui, si altarul profumarii.
turiei, si propitiatoriul de d'assupra ci, si
28. Si altarul holocautomelorsi to levasele title necessariele tabernaculului,
lui, si mas'a si Ike vasele ei, si spelatoriul,
8. Si altarele, si mas'a, si tole vasele ci,
si basea ltd. si candelabra pun si tole vasele lui,
9. Si spelatoriul si vasele lid,
29. Si to vei sanctifica, si vor 11 santele 40. Si stable ministratoriealle lui Aaron,
santelor : ori-quire so va allinge do dOnsele si stolele illiilor aquestuia spre a preoti
se va sanctifica. mie,
50. Si pe Aaron si pe filii lui vei tinge si it, Si oliul ungerli si profumul composi-
vei sanctifica pe densii spre 5 preoti mie. tiiunii sanctuariului si tote quite eu com-
51. far filiilor lui Israel vei vorbi qicend: mandant tie nor facce.
oliu fillip de ungere, &int va fi aquesta mie 12. Vorbi apoi Dornnul calm Moyse 4i-
in generatiile vOstre. cend ;
52. Po carne de emu sit an se tiga, 5i 15. Vedeti, si sAmbetele melle tineti-le ;
dupe compositia aqueasta sit nu vti mai fa- quad VA ti semnu dela mine si intro voi in
celi voe, assemenea ; stint este si sanctilica- generatiile vostre, qua sit clinUsceti qua ea
tio v4 fi voe. stint Dominil quel quo ye sanliflett.
55. Oriquine va mai facce assemenea, 14. Si yeti custo41 sAmbitt'a mea; gut
si ori-quint va da din aquesta la strain (alio- quel quo o vi profana cu
sAnta este voli ;
nigen) exterminA-se vii din popolul seu. morte va muri; ori-quine va facce inteensa
'54. Mai disse Domnul crane Moyse. Ia vre un lucru , extermina-se-va suffletal
tie anomie stacte si onyche, si galbanli aquell'a in popolul sett.
www.dacoromanica.ro
EXODU. CAP. XXIII.
92
45. Sese chile veti facce operele (vastre), si intre film lui Israel, semnu elernu este :
iar ilioa a septea, sambete, repaos sant Dom- quoci in sese (line crea Domnul si cerul
nului ; tot quel que vä facce vre o fapta in si terra, si in 4ioa A seplea isi inceto si
dioa sambetei cu mane vh muri. inceto.
1 G. Si vor custodi filii lui Israel sambe- 10. Si dette lui Moyse quand inceto de a
tele, sere a le facce (serbatori) in genera- vorbi dare densul In muntele Sink, quelle
tiile for ; doe table alle marturiei, table de petra,
17. Testament eternu (alliantli) intre mine scrise cu degitul lui Dumneqen.

-6--=- -

Raphae'. blo)se sfarma tablele legii. Bocourt.

CAPU XXXII. 2. Iar Aaron to 4isse : luati cerceii de au r


4. Si vellend popolul quo a Intartliat din urechile femeilor si filielor vdstre si ad-
Moyse d'a descinde din munte, se aduna po- ducetil la mine.
polul la Aaron si ilicea caste &Instil : sci) 5. Si luare tot popolul cerceii de atir din
la-te si Pa no6 dei, gnarl sa preceda inain- urechile femeilor for si Ii addusserti la
tea ?IOWA ; quad Moyse, omul aquest'a que Aaron.
ne exdusse din pamentul Egyptului nu 4. Si luandu'i din mainile tor, ii plasma
scam quel s'a intemplat. In sculpture din quare Rica (sa esh) uu vi-

www.dacoromanica.ro
CAP. I11111. EXODU. 93

tellu versat. Iar ei dissero : aquestiasunt deli mantuire si se pusse popolul pe mancare si
tei, Israele, quari te exdussero din pamen- here si se scularti spre jucare.
tul Egyptului. 7. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend,
5. Vedend attunci Aaron, edifico altar passa 5i descinde mai currend d'aqui (pod
inaintea (vitellutui) si public?) Aaron 4i- nelegiui popolul tee pe quare '1 ai exdus din
chd: serbatore a Domnului (este) maine. Egyptu.
6. Si sculanduse de dimineata adoa di, 8. Forte currend se abaturo din callea
inalto holocautome, si offeri sacrificiu de que ai prescris for : isi ilicurtS un vilellu,

_,,--- ---
.,#7- -a-t.-- .__

'''''''''1111,1tii1111111111111111111111

Metais. Mope damn itellul de aur. Rouge'.

inchinatu-e-au si au sacrificat lui, dicend : te minii cu urgie spre popolul teu pc quare
aquestia (stint) deii tei, Israele, quari te ex- '1 ai exdus din pamental Egyptului cu forth
dussero in pamentul Egyptului. mare si cu bract' Malt?
9. Mai disse Domnul catre Moyse vedut- 12. Qua nu cum-va sa dick Egyptenii,
am popolul aquesta, si keel: popopol cer- strigand : cu reutate ii scOsse pe densi din
bicos este. terea Egyptului spre a'i uccide in munti,
10. Acum dar, Lassa, quOci mtniandume si a'i extermina de pe *lent : incete4a
en urgie assupra lor, perde-voiu pe Yuji, dela urgia miniei table si imblandesce-te
si te voiu facce pe tine in natio mare : assupra reuiatii populului teu.
11. Si se rugO Moyse Inaintea Domnului 13. Adducendu 'ti b. minte de Abraham,
Dumme4eu si disse : pentru que, Domne, ti de Isaac, si de Iacob, servitorii tei quaror

www.dacoromanica.ro
Ot EXopu. CAP. xxxm,

jurasi po tine (Instill, *i vorbisi chlre ditusii, 28. Si Pdcuro filii lui Levi dupti cum le
ilicend; Immulp-voiu posteritatea vOstrii ca vorbisse Wyse; si cittlitrO din popol in
stellelo ccrului Ill multitudine; si tot Omen- dioa aqueca la trei mii do btrbati.
tul aqucsla quo ai ills a '1 di posteritatii tor, 29. Disse allunci Moyse : impluroti mai-
11 vor thine In elem. nile vOstre astiidi Domnului, fit -quare in fi-
14. Si se Imblantli Domnul tlespre rbul liul seu si in fratele seu, spre a se da peste
quo qissesso a facce popolului seu. voi binecuventare.
15. Si returnanduse hloyse descindb din 30. Si a fost dupti adoadi quo Moys6(lis-
munte; si quelle doh table allc miirturici In se &Litre popol : voi phcilluiroti pheat mare ;
mainile lui, table de petrit, serise pc amen- asa acum ascinde-voiu chlre-Donmetieu spre
doh partile tor, *i de o pule si de alta era a me rugs pentrit phcalul vostru.
wise. 31. Se returno day hloyse cube Domini!
16. Si tablele rapth a 10 Dumnedeu era, i tlisse : rogu-me Dornne, pechtuit'a pope-
si scriptur'a scripturtt a lui Dunindeu este lul aquest'a petal mare, qutici isi fitch tlei de
Inscrisii in table. aur.
17. Si atulind listts vocea popolului stri- 32. Si acum, de volesci h remitte phca-
gand, dice chive Illoyse : voce dc resbe1 In tul tor, remille; inr de nu, sterge-mc *i pe
cam parnent 1 mine din calico to pie at scris'o tn.
10. Dice si (Moyse); nu este voce do 53. Iar Domnul disse are Moyse : De a
predomnitori dup5 thrie, nici voce de pre- &Mull quire -va inaiutca mea, sterge 'I
domnitori in fugh, ci voce de predomnitori voiu din carlea men.
in betiti atiqu Cu. 34. lar acum passel, si condit popolul
19. Jar (land se approprio de campa- aqucsla Ia locul quo am 4is tie; 6cci) ange-
meni, vede vitellul si danturile; si apprin- lul men vu precede In aintea fecei talle, si
ilemluse de urgio Moyse, armlet!) din mai- in dioa in goitre vein cerceli, adduce-voiu
nile sidle quelle doh table, si lo sflirmb sub assupra for pbcatul tor.
mull le. 35. Si (in adevhr) pedepsi Dominil popo-
20. Si Hand vitellul pie an fost flicut, it lul pentru qui) a lust 1iicut vitellul quo file-
arse in foci! (caleinandu'l) si it rniteino inh- cesse Aaron.
'mut, *i it prestirb (ca pulberea) In apt, si CAPU XXXIII.
aditpb cu aqueasla pe filii lui Israel.
21. Disse apoi Moyse cittre Aaron : que 1. Si qisse Domnul chlre Moyse; passit,
iti fact popolul aqucsla glib addusse*i peste ascinde (Yaqui, to si popolul teu que exdus-
&ista phcat mare? sesi din ptimentul Egyptillui, la pint-taint
22. tar Aron 4isse citlre Moyse, 4icend: quo juraiu lui Abraham si Isaac si lacol),
nu to untie, donine, qutici tu cunosei iin- (lic6nd : posterittitii vitstre tI voitt 6.
pettiositatea popolului aquest'a ; 2. Si in preuna vain trimilte angelul meu
23. Venire' si 'nti ilisserb : fit no Darn- in aintea ta, st va allungh (garb pe Cliana-
netici, coati sit precedh In aintea rostra, nen, *i pe Atnorrlieu, si pa Chelleu, si pc
qubei Moyse omul aqucsla pare ne exdusse Plierezeu; si pe Gergescu, gi pe Even, si pe
din Egypin, nu scim pie 'is 'a inlemplat. Iebusen.
21. Le qisseiu dart): on quati aveti (oh- 3. Si to vd Intrudnece pe tine in piiment
jele) de aur, adunati-le. Si mi le dettoro; si que revarsh micro si lapse; qubci eu nu me
en to aruncain in focu, si est vitellul aqua- voiu sui (pe calk) din preunit cu tine, pen-
st'a. tru qutl popol tare in cerbice find tu, sit an
25. Vedend intr' aquestea Moyse popolul le consummu in calk.
quo se dissipasse (qubci 'ia fast dissipat 4. Si audind popolul cuventul aqucsla
Aaron spre depletive adversariilor Ion) ; Ott, Ittgiro (cu loth) accoperinduse de do-
26. State Moyse Ia pt rt'a castrelor, *i liu ; nici un btirbat nu 'si pusse ornamentul
qisse; quill° este cittre Domnul, viiil calve pc sine.
mine. Sc adunarb dar In (Mitsui lott filii lui 5. Mai qisseDomnul chtre Moyse : di dire
Levi. fill lui Israel : voi popol cerbicos, vedeti sh
27. Atlunci elltt le disse t aquestea (lice nu mai adducu assupra vostrit vro o alit
Domnul Domnedeul lui Israel, puneti -vo fit plaga si sh ve consumnu ; actim dare' depu-
quare sabia sa Ia copse', ai strabateti si ye neti de pe voi vestmintele glorielor vostre
rentoreeti din porta pinb in Firth prin mid- *i adornamentul, si voiu arata tie garde am
local compamentului *i uccedcti fiti-quare a facce tic.
pe quel mai de appropc al seu. 6. Si 'si depusserti fill lui Israel ador.

www.dacoromanica.ro
CAP. %XXIV. EXODU. 95
namentul for si peristol'a dela muntele 20. Mai disse Audi : nu vei pule vede
Clioreb. facia mca ; (NM nu va vede omu facia mca
7. Si heath isi Moyse tabernaculul II In- si sit ft viu.
Oise afare din castre de parte de campa- 2i. Si adaosse : ecce locu bingo mine
ment, si se chieme tabernaculul hIarturici; sl vei sta assupra petrei.
si a Post quo on -quine cituta pe Domnul 22. Si quand va !recce gloria mea, to
esia dire tabernacul Illiirturici que era dare voiu panne In cavitalea petrel, si voiu ac-
din castre. coperi cu mania mca peste line, pine quo
8. lar quand Moyse se ducea la taberna- voiu trecce.
cul, sta lot popolul uitanduse fit -quare dela 23. Si voiu retragge mania, si attunci vci
us'a tindci salle, si chuta cum se ducea vede dosul mcu; iar facia mea nu se va aritta
Moyse, pine que ajungea la tabernacul. tie.
9. Attunci, cum intro Aloyse in taberna-
cul, descindea colonnh de nor si sta la in- CAPU XXXIV.
trarea tabernaculului, si vorbia lui Aloyse,
10. Si vedca tot popolul colonnia de nor 1. Si disse Domnul chin Moyse : preparieli
stand Ia usele tabernacultdui; si tot popo- doe table de Otrit ca quelle d'antein si ascin-
lul intregu se inclina iiii-quare dela us'a de la munte chtre mine, si voiu seri° assu-
tindei salle (de unde auto cum se ducea pra tablelor cuvintele que flare pe tablele
Aloyse). d'antein.
11. Si.vorbia Domnul calve Moyse fact 2. Si fit preparat pe maine. qua sit le sui
in fact precum quine-va ar' vorbi cu ami de diminetA Ia muntele Sinh, si vei sta inain-
cul seu ; dupe aqueasta se returna in ca- tea mea acolo pe somitatea munlclui.
sire; iar ajutorul sett, lisus filiul lui Navi, 3. Si nimeni sit nu se (mai) suit cu line,
june, nu se dephrtit dela tabernacul. si nimeni sit nu se arate in tot muntele, si
12. Si disse Wyse dare Domnul : ewe oile si boii st nut pasch apprepe pc mun-
to Imi 4ici : Du in sus popolul aquesta, iar tele aqucll'a.
tu nu 'mi ai ariitat pe gnel quare vci tri- 4. Si prepare doe table de petrit en quelle
mitte din preunii cu mine, cu tote aquestea d'anieitt, si manecand Aloyse do dimineatii,
'mi ai dis : sciu-te mai mull de quill pe toti aseintle In muntele Sine, dupe cunt ii corn -
si gratih ai lunge mine. mandasse Domnul si tub Moyse cu sine
13, Daqua dar am Ant gratih In aintea quelle doe table de petrh.
ta, aratii-te pe stunt mie invederat, qua sh 5. Si deseinde Domnul in nor, si astelle
to vedu, in quit alland gratiii In aintea Ia In aintea lui acolo, si chiemo in numelc
sit cunoscu quo popolul tea (este) natia Domnului.
aqucasta (mare). 6. Si treat Domnul pc dinaintca fecci
14. Si ii disse : precede -voiu eu tot lui, si chiemo Domnul : Domnul Dumne-
aquella in ainteiti, si iti voiu da repaos. deul clement si compatimitor, lunganim
15. Iar (Moyse) disse chlre densul : de (tardiu Ia mimic) si mull-misericordios si
nu vei vent to ensuiti in preunh cu noi, nu a deverat ;
me mai misca in sus de aqui. 7. Si dreptate conservand, si miscri-
16. Si cum in adever va fi cunoscut club corditt racend Ia mil, stergend fitro-de-legi si
am alai gratia hinge tine si eu si popolul nedrepthti si pecate, si pe culpabil in curt -
teu, de (pat (numai) de vei ciilletori din tire nu curatesce, adducend pecatele ph-
preuna cu noi, si nc vomit" glorilica si eu rintilor peste filii si poste filii filiilor pinO la
si popolul tea mai pre sus de natiile que a treia si a patria generatib.
stint pe phment? 8. Si Re) Intardiere Moyse, plccanduse
17. Disse attunci Domnul calve Wyse : la pitment, adore,
si cuventul aquesta que dissesi voiu facce ; 9. Si disse : de aflaitt gratiit inaintea in,
quoci aftatiai gratift Inaintea mca, si to sciu viii In preunh' cu noi Domnul meu ; qubci
pe tine mai mutt de plat pe toti. !Uric cerbicos este popolul, si vei ardica tit
18. Dice dar (Moyse) ; arath 'mi gloria pbeatele nostre si faro-de-legile nostre, si
ta. vommtt fi ai tei.
49. Ise respunse trecce-voiu
t en inaintea 10. Disse attunci Domnul chtre Aloyse :
In cu gloria mea, si voiu chiema in numele ecce eu puiu legaturii inaintea tot popolu-
Domnului in aintea ta ; si gratis -voiu pe lui teu ; facce-voiu gloriese que nu s'au mai
quine voiu gratia, si ave-voiu misericordih fiicut In tot pitmentul, si nici intro natio, si
de quine misericorditi volt' aye. va vette tot popolul in quart esci tu, faptele

www.dacoromanica.ro
£16 EXODU. CAP. inv.
Domnului quo minunate sun!, quite eu voiu 26. Primiliele terrinei table vei ad-
facce tie. ducce, in cas'a Domnului Dumnedeului
IL Ia a minte tu tote quite ett com- teu. Nu vei ferbe 'gnellu in laptele mantel
mando tie; ecce eu allunga-voiu afarii din salle.
aintea fecei talk pe Amorrheu, si pe Cha- 27. Si adaosse Domnul catre Moyse :
naneu, si pe Chetteu, si pe Pherezeu, si pe scrie 'ti vorbele aquestea; queci pe aqueste
Even, si pe Gergeseu, si pc Iebuseu. cuvinte pus-am tie testament si lui Israel.
12. Ia a mime tie sa nu cum-va sa faci 28. Si fa acolo Moyse inaintea Domnului
vre un pact culocuitorii pamentului in quare patru deci de dille si patru deci de nopti ;
intri, qua nu cumva sa se intemple pedica paine nu mane?) si ape nu Mt; si scrissepe
Mint voi. amendoe tablelevorbeleaquestea alto allian-
13. Altarele for yeti distruge, statuele tei, quelle dece cuvinte.
for yeti sfarma si dumbravele for veil taia, 29. Cum descindea Moyse din muntele
si sculpturele deilor for yeti ante In font. Sina si cu quelle doe table in mainile Itti,
14. Queci nu ve yeti Melina la deft strain; in descinderea sa din mute nici nu scia
pentru quo Domnul Dumnedeu, gelos é nu- qub s'a fost glorificat vederca pellei fecei
mele lui, Dumnedeu gelos este. salle in quand ellu vorbia cu densul.
15. Sa nu cum-va sa faci vre un pactu cu 30. Vedure Anse Aaron si filii lui Israel
locuitorii terrei, quOci se vor fornica din pe Moyse, si quo era gloriticata vederea
dosul deilor tor, si vor sacrifice deilorlor, pellei fecei lui; si se tcmurb d'a se appro.
si Ie vor chiema sa mananci din sacrificie- pia de densul.
le tor; 31. Si ii chiemo Moyse si se intorscro
16. San sit iei din Miele for filiilor tci, si catre densul Aaron si toti quei mai marl ai
dintre Miele tulle sa dal filiilor tor, si Sa se synagogei ; si vorbi Moyse catre densii.
fornice Miele table din dosul deilor tor, si sa 32. Si dupii aqueasta se appropiare calve
se fornice filii tei din dosul deilor for. densul toti filii lui Israel, si (ellu) le com-
17. Si dei turnati sa nu faci tie'ti, mando tote quite vorbisse Domnul calve
18. Si serbatorea azymelor sa o tii : densul in muntele Sina.
Sept° dille vei min azyme dupe cum 'ti 33. Si dupe que incetO Moyse de, a be
am prescris, la timpu in lun'aNuoelor(spice); vorbi, Ili pulse un velu peste fac'n sa.
quoci in Luna quellor Nuoe ai esit din 34. lar quand intro Moyse kaintea Dorn-
Egyptu. maul spre a vorbi lei, isi ardica Mut pine
19. Tau masculele que deschide maid- quo esia ; si esind vorbia tutulor filiilor ltti
cea, at meu (sit fill), primogenitul junicci si Israel gnaw ii commando Domnul.
primogenitul oici. 35. Si vedcau filii lui Israel rac'a but
20. Iar primogenitul asinei vei mem- Moyse quO se glorifica ; si isi punea Moyle
pera, vei da prekl lui. Tot primogenitul veltd pc filch, (si 31 tines) pint; se ducea a
dintre flit iei vei rescumpera ; sa nu te convorbi cu densul.
aritti inaintea mea desert.
CAPU XXXV.
21. Sdse cline vei opera, iar In dioa a sip-
tea vei inceta spre repaos; In timpul seme- I. Si aduno Moyse iota synagog'a but
natului (ensusi) si at culesului vei incela ; Israel, si disse catre densii : aquestea (sunt)
22. Si serbatorea septemanelor vei facce cuvintele que a dis Domnul sa faceti voi.
mie inceput la seceratul grauelor ; si serba- 2. Sese dille Ili vei facce operele table ;
tOrea culesului la miedul annului. in dioa a septea, incelare, santii a sambat'a,
23. In trei timpi ai annului se va arata repaos Domnului ; ori-quine va facce Inte
tot masculele teu inaintea Domnului Dom- ensa queva, sa !flora.
nedeului lui Israel. 3. Sit nu apprindeti focu In tOta locuint'a
24. Quoci, (land voiu allunga afarO vOstra In dioa sambetelor : eu Domnul!
gintile dela fac'a ta, si voiu delati confinile 4. Mai disse Moyse catre tOta synagog'a
table, nimeni nu va pofti pamentul teu, filiilor lui Israel, dicend aquesta a cuven-
quand le vei sui spre a te arata inaintea tul que commando Domnul dicend :
Domnului Dumnedeului tee in trei timpi ai 5. Luati dela sine-ve (si adduceti) oblatio
annului. Domnului ; tot quel voles cu inim'a sa va
25. sa nu tnjunghi peste fermentat singe adduce primitii Domnului aur, argini,
de sacrificiul meu, si nu va dormi pine di- arama,
mineat'a sacrificiul serbatorii pascelor 6. Hyacinth, purpura, rosu Moil tors,
melle. si bysson retors, si peri de writ;
www.dacoromanica.ro
CAP. 'XXVI. BROD U. 97
7. Si pelli de arieti rubricate (rosite) la torsul mainilor, adducea torse hyacin-
si pelli hyacinthine, si lemne neputribili ; tliul si purpur'a si rosul si byssonttl;
8. Si oliu spre luminare, si aromate spre 26. Si tote femeile quhror le-a parunt
oliulungerii, si spre compunerea incensului ; cu mintea for In sapienth tOrserii peri de
9. Si petre de sardiu, si petre spre sculp- capra.
tura la superumeral si la manta. 27. Si principii addusero petrele sm
10. Si tot quel Intelleptu cu cugetul 'titre ragdului si petrele Implinirii la superume-
voi, venind sa opere tote quite commando ral si la rational ;
Domnul: 28. Si compositiile, si oliul ungerii, si
11. Tabernaculul si dependentele lui, si compositia profumului.
accoperemintele, si tindetoriele, si parii, 29. Si ori-que What sau femee din
si culmile si colonele si basile; quare Ii tragea cugetul, intrand a facce ope-
12. Si arc'a mhrturiei , si purliitoriele rele quite commandasse Domnul prin Moys6
ei, si propitiatoriul ei, si catapelasm'a (si ve- b. facce, adduceau flu lui Israel demptio
lele atriului, si coldnele aquestuia, si pe- Domnului.
trele smaragdului si profumele, si oliul un- 50. Disse altunci Moyse filiilor lui Is-
gerii ;) rael : ecc6 chiemat-au Dumnedeu a nume
13. Si mas'a, si puriatoriele ei, si tote pe Betseleel at lui Uri filial lui Or din se-
vasele ei, si painele punerii inainte; (si al- rnentia lui Iuda,
tarul si tOte vasele lui), 31. Si 'I a Implut cu spirit divin de sa-
14. Si candelabrul luminei, si tote vasele pienta si de intelligenta si de sciinta despre
lui, silucernele lui, si oliul luminei; tote;
15. Si allarul profumului, si puraito- 52. Spre a architectona dupli tote ope-
riele lui, si oliul ungerii, si profumul corn- role architectonice, a facce aurul si argia-
punerii, si cortin'a usei tabernaculului; tul si aram'a.
16. Si altarul holocautomei, si gratarul 53. Si a sculpt petra, si a opera Iemncle
lui de aramii, si purthloriele lui,.si tote va- si A termini in on -que fapta de sapienth ;
sele lui ; si spiClatoriul, si basea lui ; 34. Si spre a deprinde (sir pe altii) mai
17. Si velele atriului, si colonnele lui, deite (Domnul talentul) Mat Inainlea lui
si cortin'a usei atriului; quilt si a lui Eliab si a lui Achisamach din
18. Si parii tabernaculului,si parii sementia lui Dan.
ci funiele tor. 35. Si ii Implit pe donsii de sapienca
55.

19. Si stolele sante alle lui Aaron preo- mintii spre a pricepe a facce tote able sanc-
Lulu!, si stolele In quare ministry in sane- tuariului, quelle t.essute si quelle variate, a
tuariu si tunicele filiilor lui Aaron quelle de tesse la rosul si la purpura si la bysson, a
preotih, (si oliul ungerii siprofumul com- facce on -que opera de architecture va-
punerii). riata.
20. Si esi tote synagog'a filiilor lui Is-
rael dela Moyse; CAPU XXXVI.
21. Si addussero fia-quare din quote it 1. Si facit Betseleel si Eliab si on -quare
tragea inim'a si quite se phrea suffletelui sciitor cu mintea, quhrui 'i a fost dat sa-
tor, addussero derntio Domnului spre kite pienta si sciinta d'a pricepe sa face tote
operele tabernacului ma'rturiei, si la kite .operele quelle dupe quelle sante cuvenite,
stolele sanctuariului. duph tOte quite commandasse Domnul.
22. Si adducea barbatii (luand) dela fe- 2. Si chiemo Moyse pe Betseleel si pe
meile tor, fia-guare que i se parch cu min- Eliab si pc tot! principii In sapienth, (pc
tea : addussero sigiliuri, cercei, innelle, tot) quarui a lost dat Dumnedeu sciinth in
colane, bracare si ori-que vas de aur; inima, si pe toll que de sine voiro a se
23. Si toti cu toll addusserb demptiO de ducce la opere spre a le termini.
aur Domnului, si ori-quine la quare se afla 3. Si Wart) dela Moyse tote demptiunile
hyacinthu, si purpura, si rosu, st bysson, si que au fost addus filii lui Israel pen trtt tOte
pelli hyacinthine, si pelli de arieti rubricate, able sanctuariului, qua sa fad aquestea ; si
(si pelli sante) le adducea. aquestia mai lui and" quelle que se ad-
24. Tot quel que adducea drept demptio ducea de dare offeritori In tOte dimine-
argint,si aramkadducea demptiunile Dom- tele.
nului, si la qttari se afta krone neputribili, 4. Si venind toti sapient!! que fliceatt
la Ole alle constructiunii be adducea, Ole operele sanctuariului, fihquare dela
25. Si ori-que femee sapiente cu mintea oper'a sa quo 6nsusi opera,
7
www.dacoromanica.ro
98 EXODU. CAP. IIIIIVII.

5. Dissere catre Moyse quo popolul ad-. face. Mai facuro doe torte auree si 'le
duce cu mull mai mull de quilt operele que pussero peste quelle doe arripe pe summi-
a commandat Domnul a facce. tatea rationalului, pe summitatea (partii)
6. Si commando Moyse spre a se publica din dos a superumeralului din intru.
In campament (Jicend : barbat si femee sä Facure ante doe torte auree si le passer()
nu mai adopere la premitiele sanctuariului; pe amendoi umerii superumeralului din
si heel() popolul de a mai offer'. josul lui in face, la Imbinare d'assupra
7. Si operele era for de ajuns la fabri- tesseturei superumeralului; si (se) con.'
catio spre a be facce, si mai remanea strinse rationalul dela tOrtele de pe demo!
Alice. la tortele superumeralului, continenduse
8. Si facile, tot sapientul on mintea, prin hyacinthu, completite In tessetur'a su-
Intre fabricatori, stolele quellor sante : perumeralului, qua sa nu se desfaca rationa-
quare sunt alle lui Aaron sacerdotele ; dupe nul de superumeral, dupe cum commandasse
cum commandasse lui Moyse Domnul. Si lui Moyse Domnul.Mai facuro tunic'a subt
facuro superumeralul din aur si hyacinth si superumeral, fapta tessuta OM hyacinthina;
purpura si rosu torsu, si bysson retors ; Iar peristomiul (gur'a) tunicei In mi(jlocu
si fure taiate laminele de aur In fire qua sa tessuta complicatii, refecu avond in pregiur
se tessa In preuna cu hyacinthul si cu pur- peristomiul nedesfacut. Si facuro pe
pur'a, si cu rosul tors si cu byssonul retors, marginea tunicei din jos ca alle unui Mo-
fapta tessuta. Ii facuro superumeralie ra rodiu rodiOre de Ityacinthusi de purpura
continute de ambele parti, fapta tessuta, si de rosu tors, si de bysson retors. Si
intre densele completila de sine ; din facuro tintinnabule (clopotei) de aur, si pus-
aqueasta (le) fame : din aur, si din hyacin- sere tintinnabulele pe marginea tunicei In
thu, si din purpura si rosu torsu, si bysson pregiur, In mlillocul rodidrelor ; un tin-
retors, dupe cum commandasse lui Moyse tinnabul de aur, si o rodidra (unul dupe
Domnul.Si facuro amendoe petrele sma- alta) pe marginea tunicei in pregiur spre a
ragdului constricte si inchise In aur, scul- ministry dupe cum commandasse lui Moyse
pite si inscrise cu inscriptio de sigilliu dupe Domnul. Mai &cure tunice de bysson,
numele filiilor lui Israel. Si le pusse pe LOA tessuta. lui Aaron si filiilor lui;cum
umerii superumeralului, petre de memorial si cidarele de bysson, si milea de bysson,
filiilor lui Israel, dupe cum commandasse lui si feminaliele de bysson tors ; si zonelc
Moyse Domnul. Si Wit rationalul, fapta for de bysson, si de hyacinthu, si de pur-
tessuta de varietate, dupe cum era facut supe- pura si de rosu tors, fapta de variator, dupe
rumeralul, din aur, si hyacinthu, si purpura, modul que command?) lui Moyse Domnul.
si rosu torsu si bysson retors; Patrat Mai facuro si lamin'a aurea, separatie (con-
Indoit facuro rationalul, de o palms lungul sacrata) santitatii de aur puru; si scrissero
lui si de o palma latul lui indoit. Si se pe (Musa littere Intyparite ca sigiliu, sane,-
contessit inteensul tessetura de petre In tificatio Dumnului ; si pussero pe (Musa,
palm rendurl : (ecce) rendul petrelor : margine tyacinthina, cum sa stea d'assu-
sardiu, si topazu, si smaragd, un rend; pra pe milli din sus, dupe modul cum com-
si at doilea rend : anthrace, si saphiru, si mandasse lui Moyse Dumnul,
iaspis ;stal treilea rend : liguriu, si acha-
te, si amethystu; si al patrulea rend : CAPU XXXVII.
chrysolithu, si berylliu, si onychin, !noun- I . Si facurd tabernaculului clece aulee (1),
giurate cu aur, si collegate in aur. Si pe- de doe (leci si opt de coti lungul unei
trele era, dupe numele seu In quelle doe aulee (assemenca era trite) .si de patru coti
spre 4ece sementii. Si facuro assupra latul fie-quaria. Mai facuro catape-
rationalului catenule completite, fapta de tasma de hyacinthu si de purpura, si dc
impletitor, de aur puru. Si facuro doe rosu tors, si de bysson retors, fapte. tessuta
scutulete auree, si doe lade auree, si pus- cherubimi (pe (Musa), si o pussero pc
sere quelle doe torte auree, la mendoe ca- patru colOnne neputribili, si inaurate peste
petele rationalului, si suprapussere im- tot cu aur, si capitellele for auree si basile
pletiturele de aur peste quelle doe Ode de for patru de argint. Si facuro catapetas-
amendoe *tile rationalului si la amen- m'a usei tabernaculului marturiei de hya-
doe combinarile quelle doe impletiture, cinthu si de purpura si de rosu tors, si de
pe quare le pussero peste quelle doe bysson retors, fapttt tessula cherubimi (iar
scutulete, si be pussero peste umerii
supertuneralului unul in contra altuia In (4) Tapete sau covare,

www.dacoromanica.ro
CAP. 'XXVIII. EXODU. tea
cherubimii cinci), Si colOnnele ei cinci, un cherub pe o summitate a propitiate-
si tortele tor, si capetele tor, si arcele tor, riului, si alt cherub pe sommitatea a doa a
le Inaurare peste tot ea aur, iar basile for propitiatoriului, umbrind cu aripele for in
cinci (le facurti) de amnia. Facuro anco fac'a for propitiatorinl. Fad( Mice si
atriul, chtre miac)it It, tindetoriele (velele) mas'a quea propush din aur pur;si turnO
atriultti de bysson retors quare una suth si pentru dens'a patru tOrte auree : doe Vale
una suta; st colonnele for doe (jeci, si pe o lature si doe tOrte pe laturea adoa,
hasile for doe cleci de aramit; si laturea inchpetore purthtorielor spre a fi .purtatit
quea catre mia4a nopte quilt° una seta pe densele. Iar purtatoriele arcei si me-'
si una surd, si colonnele for doe aleci, si sei facendu-le, be Maur!) pests tot cu aur
basic for doe cleci de arama si (la) la- puru. Mai Mut vasele mesei, trybliele si
turea quea despre mare auree cinci 4eci ; themiietoriele si cyathii, si libatoriele in
colonnele for dece, si basic for dece ; si quari sit se faca libatiile, de aur. Si %cit
laturea quea despre reshrituri de cinci (jeci candelabra que luminqa de aur massiv,
de coti, timPtorie de cinci spre dece coti, tulpin'a si calamischii (ramurele) de amen-
quea din apoi, si colonnele for trei, si doe partite lui. Din calamischii lui vlas-
basile for trei. Si in dosul at doilea d'o tarele esind afare trei de o parte, trei de
parte si de alta ca si la pdrt'a atriului, auree alta, egali Intre sine. Si lampele tor, que
de cincisprece coti, si colonnele for trei, si sunt pe summittitile for ca nisce nuce din-
hasile for trei. Tote portile atriului de teensele ; si entliemiele for qua sit ft lu-
bysson tors; si basile colonnelor de ara- cernele dinteensele ; si enthemiub al septele
ma, si manusele lor de argint, si capitellele quare este pe summitatea lampadiului que
for inargintate cu argint, si colOnnele (asse- este pe crestet d'assupra, solid en total de
menea) inargintate cu argint, cum si tote aur ; si septe lucerne able lui pe (Mitsui
colOnnele atriului; si accoperementul auree, si fOrfecele lui auree, si desmucato-
portii artiului, fapla de variator, de Ilya- riele lui auree.Aquest'a (Betseleel) inar-
cinthu, si de purpura, si de rosu tors, si de glut?) coldnnele, si turn?) colonnelor torte
bysson relors; de doe deci de coti lungul, auree, si Mauro culmile cu aur; si Mauro
iar 'naltul si latul de cinci coti , ca si peste tot colonnele-catapetasmei cu aur; si
timjetoriele atriului. Si colonnele for facit chiotorle de aur. Aquesta faca coldn-
patru, si basile for patru de arama, si maim- nele tabernaculului de aur, si copcele atriu-
sele for de argint, si capitellele for inargin- lui, si copce spre a intinde de sus accopere-
tate cu argint. Si toti parii atriului in- mentul de arama. Aquest'a turn?) capitellele
pregiur de arama (si aquestia Inargintati cu de argint la colonne, 5i capitellele de aramit
argint). Aqucasta dar (fu) constructia able usei tabernaculului, si la pOrra atriului;
tarbernaculului marturiei, dupti cum se si chiotori mai Mat de argint assupra co-
commandasse lui Moyse, qua ministerial st hinnelor ; aquest'a be inarginte. Aquesta
lilt al Levitilor prin Ithamar flint lui Aaron facit parii tabernaculului si parii atriului
.sacerdotele. Si Betseleel al lui Uri din de arama. Aquest'a Men altarul de arama
sementia lui Iuda Mai dupe cum comman- din carninele de arama que era la barbatii
dasse lui Moyse Domnul. Iar Eliab at lui que s' an revoltat din preunh cu synagog'a
Achisamach, din sementia lui Dan (fu) quel lui Core. Aquesta fad' kite vasele alla-
que a architectonat (desemnat), spre a se Mai, si basea lui, si citminul lui, si phialele,
tesse cu rosu si cu bysson, quelle tessute, si furchinele de anima. Aquest'a Pad(
si cussute, si quelle variate. altarului adaos, fapta impletitii ca plas'a,
din josul chminului sub &Instil pinti la ju-
CAPU XXXVIII. jumetatea lui ;si posse peste densul patru
L Si Men Betseleel arc'a (j.e.doi coti si Ode din patru parii able adaosului altaru-
jumetate lungul ei, si de un cot si jume- lui, de anima inciipetore purthlorielor, in
tate taint ei, si de un cot si junietate 'nal- quilt sa se *Le at tarul pe (Muscle Aquest'a
tul ei. Si o inure peste tot on aur fiicit oliul ungerii quel sant, .si composi-
pur pe din intru si pe din afarti. r- Si ii tia proftunolui, faptit punt de aromator.
faca undina aura in pregiur ; si Larne Aquesta fad( spelatorittl quel de arama si
pentru dens'a patru tOrte auree, doe pe o basea lui de arama din specolii (oglindele)
lature, si doe pe laturea adoa, InchpetOre ajunatdrelor (femei) que ajunarti hinge use-
la gestatorie spre a ft pttrtath pe densele. bele tabernaculului marturiei in tlioa In
Mai Wit propitiatoriul pe d'assupra arcei quare it infipse. Si theft spe,littoriul spre
din aur pur, st fact si doi cherubimi de aur; a'si spelt inteasul Moyse si Aaron si filii
www.dacoromanica.ro
100 EXODU. UP. IL.
aquestuia mainile si picidrele tor, quand instrumentele lui; si difterele pelli de
luta in tabernaculul marturiei , sau arieti rubricate, si accoperemintele, pelli
gland nainteda titre altar spre a ministra, byacinthine, si alle quellorlalte accopere-
se spela Inteensul, dupe cum comman- minte ; si parii, si tote instrumentele la
dasse lui Moyse Domnul. alle tabernaculului marturiei. Quite a
fost commandat lui Moyse Domnul, asse-
CAPU XXXIX. menea be facure filii lui Israel, tot appa-
Tot aurul que s'a elaborat in opere in ratul. Si vedit Moyse tote operele, si
tOta executia quellor sante, se fa'cit din au- quei que be facussero, dupe modul que
rul primitiei doe deci si noe de talante si commandasse lui Moyse Domnul, asse-
sdpte sute trei deci de sicli, dupe siclu menea le fhcussere ; si ii bine cuvento
sanctuariului. Si demptia argintului dela Moyse.
bhrbatii visitati (trecuti prin catagraphih) CAPU XL.
ai synagogei una sulk talante si una mie
septe sute septe deci si cinci sicli. 1. Si vorbi Domnul titre Moyse dicend.
Quite o drachma de capu sau o jumetate 2. In dioa lunei Anteiea, in Tuna nuoa
de siclu, dupe siclu quel sant. Tot vei (tntinde si) status tabernaculul martu-
quel que trecea prin visitatio , dela doe riei;
deci de anni si insus la sdi deci de myriade 3. Si vei punne acolo arc'a marturiei, si
si trei mil cinci sute cinci-deci. Si fur) vei intinde din aintea arcei catapetasm'a;
quelle una suth talante de argint la turnarea 4. Si vei adducce in Intru mas'a si vei
capitellelor tabernaculului si la capitellele punne pe densa quelle de pus inainte; si
catapetasmei : una sulk de capitelle la una vei impunne lucernele lui ;
mita talante, quite un talant de capitellu. 5. Si vei punne altarul de aur spre the-
Iar aquei una mie septe sute septe deci si cinci miiere Inaintea arcei marturiei ; si vei
sicli fur) facuti la chiotOrele colOnnelor si la punne accoperementul catapetasmei peste
inaurarea capitellelor tor, si la adornamen- us'a tabernaculului marturiei.
tul tor. Iar aram'a demptiunii patru sute 6. Si altarul carpomelor (arderilor) vei
septe deci talante si doe mii si patru sute punne Hinge us'a tabernaculului mhturiei.
sicli. Si Mat dinteensa basile usei ta- 7. Si vei punne spellitoriul mire taber-
bernaculului marturiei, si basile taberna- naculul marturiei si mire altar; si vei dä
cului inpregiur; si basile pOrtei atriului, acolo aph;
si parii tabernaculului, si parii atriului in- 8. Si vei circumpunne atriul impregiu-
pregiur, si adaosul de aramh in pregiurul rul (tabernaculului), si vei da cortin'a pOrtei
altarului, si tote vasele altarului, si tOte atriului.
instrumentele tabernaculului marturiei. 9. Si vei lua oliul ungerii si vei tinge
Si facure filii lui Israel, dupe cum a fost tabernaculul, si tote quelle dinteensul, si
commandat lui Moyse Domnul, asa facuro. it vei sanctifica cum si Ole vasele lui, si
Iar remasul aur at demptiunii 11 Pdcure vor fi sante;
vase spre a ministra inteenscle in aintea 10. Si vei tinge altarul carpomelor, si
Domnului. Si remasul (din) hyacinthu si bite vasele lui, si vei sanclifica altarul, si
purpura si rosu si bysson se facure stole va fi altarul sintul sintelor ;
ministratorie lui Aaron spre a ministra in- 11. Si vei unge spelatoriul si basea lui si,
teensele in sanctuariu. Sj addusero sto- it vei sanctificA.
lele la Moyse, si tabernaculul, si vasele 12. Si vei adducce pe Aaron si pe filii
aquestuia, si culmile, si cohinnele si basile lui la usele tabernaculului marturiei, si vei
lui ; si arc'a marturiei, si purthtoriele ei; spela pe densii cu aph;
si altarul si tOte vasele lut ; si oliul un- 13. Si vei revesti pe Aaron cu stolele
gerii, si profumul compunerii ; si can- sante, Si Ii vei unge, si 11 vei santifica si va
delabrul quel puru, si lucernele lui, lucerne preoti mie;
de ardere, si oliul luminei; si mas'a 14. Si pe fill lui ti vei adducce, si ii vei
propunnerii, si tOte alle ei vase, si painele revesti cu tunice;
propunerii, si stolelesanctuariului que stint 15. Si ii vei tinge cum ai uns si pe tatiil
alle lui Aaron ; si stolele filiilor aques- tor, si vor preoti mie; 5i va fi cum sh fia
tuia spre preotie; si tindetoriele (velele) for ungere de preotie in eternu in genera-
si colonnelesi basile lui, si cata- tiile tor.
petasma usei tabernaculului si a portei 16. Si Pheit Moyse intro tote, dupe cum
atriului, si tote vasele tabernaculului si ii prescrisse Domnul assemenca Mat.
www.dacoromanica.ro
CAP. XL. EXODU 101

17. Si a fost quo in lun'a anteiea, in at punerii, dupe cum Domnul commandasse
doilea annu dela esirea for din Egyptu, In lui aloyse.
tuna nuoa (numenie) se Intisse si se asseclO 28. Si pusse portiera usei tabernacu-
tabernacul; lului.
48. Si statui Illoyse tabernaculul si pusse 29. Si altarul carpomelor it pusse la
basile lui, si suprapusse capitellele lui, si usele tabernacululuiaccoperementului mar-
petreca culmele lui, si intipse colonnele turiei, si addusse assupra lui arderea de
lui; tot si sacrificial, dupe cum Domnul com-
19. Si intinse auleele peste tabernacul, mandasse lui Moyse.
si suprapusse accoperementul tabernacu- 30. Si Mat spelatoriul intre tabernactt-
lului peste densul d'assupra, dupe cunt lul marturiei si intre altar, si ii dette apa :
Domnul commandasse lui aloyse. 31. Qua sh'si spelle dinteensul Illoyse
si Aaron si filii aquestuia mainile si piei(1-
20. Si luand marturiele le pusse in rele,
arca; si suprapusse puriatoriele peste arca; 32. Quand intra in tabernaculul matu-
si pusse propitiatoriul peste arca d'assupra; riei, sau quand 'nainta caire altar spre a
21. Si Intrudusse arc'a in tabernacul, si ministra, se spela dinteensul, dui-A cum
pusse tnainte atot- coperitura catapetasmei, Domnul commandasse lui liloyse.
si avelO arc'a marturiei dupe cum Domnul 55. Si statui atrial In pregiurul taberna-
commandasse lui Moyse. culului, si pusse, portiera atriului; si ter-
22. Si asseklO mas'a in tabernaculul mar- min() Moyse tote operele.
turiei, in laturea tabernaculului marturiei 34. Si accoperi norul tabernaculul mar-
despre miaqa nOpte, afare de catapetasm'a turiei, si de gloria Domnului se impla ta-
tabernaculului. bernaculul.
23. Si pusse peste densa painile propun- 55. Si nu putt Wyse intra In taberna-
nerii, inaintea Domnului dupe cum Dom- culul marturiei, quoci umbria assupra lui
nul commandasse lui Moyse. norul, si de gloria Dumnului se implit ta-
bernaculul.
24. Si pusse candelabra In tabernaculul 36. Astfel quand se ardica norul dela
marturiei inaintea mesei in laturea taber- tabernacul, I» jugs filii lui Israel cu sarci-
naculului quea despre mia4a 41; nele for ;
25. Si suprapusse lucernele pe densul 57. Iar de nu se ardica norul nu Injuga
inaintea Domnului dupe cum commandasse pine in dioa in quare se ardica norul.
lui Moyse Domnul. 38. Quoci nor al Dumnului era assupra
26. Si pusse altarul de our in taberna- tabernaculului dioa si focu era peste densul
culul marturiei Inaintea catapetasmei, nOptea inaintea lui Israel intregu, in tote
27. Si themeib pe densul profumul corn- carraturele tor.

www.dacoromanica.ro
A TREIA CARTE A LUI

LEVITICU.
CAPIJ I. 13. Tar quelle din pantece si piciOrele le
1. Si mai chiem6 Doman' pe Moyse si ii vor spela in aph ; si va offer' sacerdotele
vorbl din tabernaculul mhrturiei, dicend ; pe tote, si le va suprapunne peste alien ;
2. Vorbesce liliilor lui Israel, si vei dicce carpomh este, sacrificiu odOre de suavitate
chtre densii. Onm dintre voi, de WI adducce Domnului.
Domnului daruri dintre vitele vOstre, dintre 14. Iar de va adducce carpomh dintre
boi si dintre of yeti adduce darurile vostre. passeri dar Domnului, din turturelle sau din
5. De va fi holocautomii darn! seu dintre columbe sa 'si offerit darul seu ;
boi, mascule nemaculat sh '1 adduch; la 15. Si 'I va adducce sacerdotele assupra
us'a tabernaculului mhrturiei sh 'I adduch altarului, si ii va rumpe capul, si va punne
de 'tuna voie Inaintea Domnului. (sacerdotele) peste altar, si 'i va scurge san-
4. Si 'hi va punne mitn'a peste capu car- gele chtre basea altarului.
pomei salle, din tote inim'a sa, spre a de- 16. Si ii va trage gus'a dinpreuna on pe-
veni propitih in favorea lui. nele lui si o va lepHa, WO altar spre
5. Si vor sacrifice vitellul Inaintea Dom- resarituri la locul cenusei.
nului, si vor offeri filii lui Aaron, sacerdotii 17. Il Ira hinge din arripe, si nu '1 va
sangele si vor reverse sangele In pregiur desphrti si II va punne sacerdotele assupra
peste altarul que este la usele tabernacu- altarului peste lemnele quelle de pe focu :
lului mhrturiei. carpomii este, sacrificiu odOre do suavitate
6. Si despellind holocautom'a, o vor des- Domnului.
Orli dui-to membrele salle. CAPU II.
7. Si punne-vor filii lui Aaron, sacerdotii, 1. Iar sufflet (simplu) de va offer'
focu poste altar si you ass* lemne poste dar spre sacrificiu Domnului, semidale
focu. (fore de Minh) va fi darul seu, si va reverse
O. Si vor suprapunne filii lui Aaron sa- peste dense oliu si va suprapunne peste
cerdotii (peste) membrele despartite capul densa libanu : (sacrificiu este).
si gressimea assupra lemnelor quellor de 2. Si va adducce aquestea la filii lui
pe focu que sunt assupra altarului. Aaron, sacerdotii, si Maud dintr'ensa mime
9. Iar quelle din phntecele (victimei) si plinh din aqueasai semidale cu oliul ei,
piciorele spida-le vor cu aph; si le va punne cum si tot libanul ei, va punne sacerdotele
sacerdotele tote assupra altarului ; carpomrt memorialul ei assupra altarului ; sacrificiu
este, sacrificiu odOre de suavitate Dom- odOre de suavitate Domnului.
nului. 5. Si remasul din sacrificiu (va fi) lui
10. Iar de va fi dintre of darul lui (inain- Aaron si filiilor lui : sant al santelor (este)
tea) Domnului atat din 'gnclli pat si din din sacrificiurile Domnului.
iedi spre holocautoma mascule nemaculat 4. Iar de adducci spre dar sacrificiu
sit offera si sit puia man'a peste capul lui. coptu In cuptor (offerirc Domnului), din
11. Si it vor jungbia in laturea altaru- semidale (sit fih) paini azyme frimenlate
lui quea despre miadh nopte Inaintea Dom- in olio, si tune flir5 aluat pertmse in oliu.
nului si vor revil.rsa filii lui Aaron, sacerdotii 5. Iar daqua sacrificiu din sartagine
sangele lui assupra altarului in pregiur; (ligaih va fi) darul ten semidale frememath
42. Si it you desphrti (MO membrele lui, in oliu azyme sit fib..
cum si capul si gressimea lui, si le vor 6. Si vei sfiirma in buchti si vei reverse
asst* sacerdotii peste lemnele de pe focu peste densele oliu; sacrificiu Domnului
que sunt assupra altarului; este.

www.dacoromanica.ro
CAP. 11. LEVITICU. 103

7. Iar daqua sacrificiu do pe grhtar (va memorialul sett, si va punne (sacerdotele)


fi) darul ten, semidale In oliu sh se fach. peste altar : carpoma odOre de suavitate
0. Si va adduce sacrificiul que se va facce Domnului.
din aquestea Domnului, si se va adducce 40. Iar rem asul din sacrificiu, lui Aaron
chive sacerdote, si appropianduse do altar, si filiilor lui (va fi) : siintele santelor din
9. Va desphrti sacerdotele-din sacrificiu carpomele Domnului.

Michel-Angel. Movst. Ed. Frere.

11. Tot sacrificial que ati offerl Domnu- tamentului Domnului din sacrificiele vOstre;
lui, nu '1 yeti facce fermentat (cu aluat) ; peste tot darul vostru yeti adducce (Domini-
quad din on -que aluaturh si din ori-que lui Domneqetilui vostru) save.
miere nu yeti facce spre a se arde carpose 14. Iar de adduci sacrificiu din primele
Domnului. fructe Domnului (Mlle) nuoe (verdi MI6)
12. Ca dar de premitie le putell offerl spicele copte (la focu) frecate (in maini
Domnului, iar assupra altarului nu se vor inaintca) Domnului, offeri-vei sacrificiu din
de urine spre odOre de suavitate Dom- priniele talle grane,
nului. 15. Si vei revers& assupra lui olio, si
13. SI ori-que day al sacrificiului vostru vei punne peste densul liban : sacrificiu
cu sane se va Ora ; nu vets inceta sarca tes- ., este.
www.dacoromanica.ro
104 LEVITICII. CAP. IV.

46. Si (prin ardere) va Direr' sacerdotele carpoma Domnului, gressimeaqueaccopere


memorialul sacrificiului din granele cu oliu pantecele, si tdta gressimea quea de pe
si tofu libanul sacrificiului : carpoma este pantece,
Domnului. 45. Si amendoi renichii, si gressimea de
CAPU III.
pe densii quea de pe copse (adic(1), si MO-
litur'a ficatului dinpreuna en renichii va lux,
4. Iar de (va fi) sacrificiu de salutariu 16. Si le va offeri sacerdotele pe altar,
offrand'a lui (addush) Domnului, de o va ca nutriment (arlos) carpoma de odore de
adducce dintre boi, fir( mascule fill femine, suavitate Domnului; told gressimea, Dom-
nemaculata s' o adduch inaintea Domnu- nului (este).
lui. 17 Lege in seculi, in generatiile vdstre,
2. Si va punne mainille salle pe capul In tots locuinca vostra ; seul si sangele nu
offrandei salle. si o Ira jungia la usele ta- yeti manta.
bernaculului marturiei ; si vor reversa flit CAPU IV.
Jul Aaron, sacerdotii, sangele peste altarul
bolocautomelor inpregiur. 1. Si vorbi Domnul catre Moyse qi-
3. Si vor offer' din sacrificiul salutariu- cend ;
lui carpoma (ardere) Domnului gressimea 2. Vorbesce filiilor lui Israel dicend : tie
que accopere pantecele, si Iota gressimea va pecatui vre un suMet inaintea Domnului
quea de pe pantece, fari; de voie din Idle preceptele Domnului,
4. Si amendoi renichii, si gressimea (le din quare nu se cuvine a facce, si va facce
pe densii, quea (le pe copse, si invelitur'a vre un que dinteensele;
quea de pe ficat din preuna cu renichii se 3. De va pecatui archiereul quel uns, in
va lua afara, queea que pecatuesce popolul, va adducce
5. Si to vor offer' filii lui Aaron (sacer- pentru pecatul seu iii quare a pecatuit, vi-
dotii) peste altar, d'assupra holocautomelor t.ellu dintre boi nemaculat Domnului pentru
que sunt peste lemnele de pe focul (quel de pecatul (seu).
pe altar); ardere odore de suavitate Dom- 4. Si Ara adducce vitellul la us'a taber-
nului. nacului marturiei inaintea Domnului, si
6. Iar de (va fi) dintre of a sa offranda 'si va pune man'a pe capul vitellului inain-
sacrificiu de salutariu Domnului, mascule tea Domnului, si va junghia vitellul inaintea
sau femine, nemaculat s'o adduca inainte. Domnului.
7. De va offeri 'gnellu, dreptu dar at 5. Si sacerdotele quel uns quel Implinit
seu, adducce'! -va inaintea Domnului, dupe mainile salle, Wand din sangele vitel-
8. Si 'si va punne mainile peste capul lului, adducce '1 va In tabernaculul mArtu-
offrandei salle, si o va junghia la. Eisele ta- riei,
bernacului marturiei, si vor reversa filii lui 6. Si 'si va tinge sacerdotele degitul in
Aaron, sacerdotii sangele lui peste altar singe si vi asperge din singe de septe on
inpregiur. inaintea Domnului titre calapetasm'a quea
9. Si va offeri din sacrificiul salutariului santa.
ardere lui Domnedeu gressimea, si cod'a ne- 7. Si vi punne sacerdotele din sangele
maculata din preuna cu spinarea se Ira tragge vitellului peste cornele altarului profumu-
afara, cum si gressimea que accopere pan- lui compositiunii quellui din aintea Domnu-
tecele, si Iota gressimea de pe pantece, lui, quare este in labernaculul marturiei ;
10. Si amendoi renichii, fit gressimea de si tot sangele vitellului it va reversa Nino
pe densii, quea de pe copse, si invelitur'ede Itasca altarului holocautomelor, quarele
pe ficat, din preuna cu renichii, luandule, este langO usele tabernaculului marturiei.
41. Le va adducce sacerdotele assupra 8. Si Iota gressimea vitellului que este
altarului, odore de suavitate, carpoma Dom- al pecatului, o irk lua dela densul, gressi-
nului. mea que accopere intestinele, si tOta gres-
12. Iar de (va 11), dintre capre offrand'a simea quea de pe intestine,
lui, o va adducce inaintea Domnului. 9. Si amendoi renichii , si gressimea
13. Si 'si va punne mainile pe capul ei, de pe densii, quea de pe copse si fn-
si o vor junghia inaintea Domnului Ingo velitur'a quea de pe feat din preuna cu
usele altarului marturici; si vor reversa filii renichii le vb. lua,
lui Aaron, sacerdotii, sangele (victimei) 10. Dupe cum se is dela vitellul sacrifi-
peste altar In pregiur. ciului salutei, si le vi offeri sacerdotele as-
14. Si va offeri dinteens'a dar at seu, supra allarului arderii (carposei).

www.dacoromanica.ro
CAP. v. LEVITICU. i05
41. Iar pellea vitellului si Iota carnea (pentru) pecatu este (aquest sacrificiu).
lui din preuna cu capul si cu extremithtile 25. Si va punne sacerdotele din sangele
lui si cu pantecele, si cu fimul (baleg'a); victimei pecatului cu degitul seu, si va cla pe
42. Cu tin cuvint vitellul tutregu is vor cornele altarului holocautomelor, si tot san-
ducce affaro din castre in loco carat, unde gele lui II va versa la basea altarului holo-
se reversa cenus'a si it vor arde de tot peste cautomelor.
lemne In focu ; peste reversarea cenusei se 26. Si loth gressimea o va offeri pe altar
va arde. ca si gressimea sacrificiului de salutariu;
43. Iar de va innora (pechtui faro de si se va raga pentru densul sacerdotele
voie) tots synagog'a lui Israel, si se va as- despre pecatul lui quare se va ierta lui.
cunde fapea din ochii synagogei ; de vor 27. far de va pechtui faro de voie vre un
farce (adieu) vre until din ttile preceptele sufflet unul din popolul terrei, fhcend vre
Domnului que nu se cuvine a se facce, si tin pecat (incontra) tutulor preceptelor Dom-
vor pi,cciitui, nului que nu se cuvine a se facce, si va de-
44. Si se va tnvedera (apoi) pecatul in vent culpabil,
quare an pechtuit, attunci, pentru pecat 28. Si i se va cunOsce pecatul In quare a
synagog'a va offeri dintre boi vitellu nema- Oct:Limit, va adducce de offrandh o ieda dint re
culat, si '1 va adduce la usele labernaculu- capre, femina nemaculath o vi adducce
lei marturiei. pentru pecatul seu In quare a pechtuit.
15. Si vor punne qui mai vechi ai sy- 29. Si 'si NI punne man'a pe capul pech-
nagogei mainele for pe capul vitellului tuirii salle, si vor junghia jed'a pecatului,
inaintea Domnului, si vor junghia vitellul In locul in quare se junghia holocautomele.
inaintea Domnului. 50. Si va lua sacerdotele din sangele ei
16. Si va ducce sacerdotele quel uns din cu degitul seu, si vii punne pe cornele alla-
sangele vitellului in labernaculul marturiei. rului holocautomelor, si tot sangele ei 11 va
17. Si va tinge sacerdotele degitul seu versa la basea altarului.
in sangele vitellului si va asperge de septe 31. Si tota gressimea o vi lira dupe cum
on inaintea Domnului in fac'a catapetasmei is si gressimea dela sacrificiul de salutariu;
sanctuariului. si o Ira offal sacerdotele pe altar spre othire
18. Si din sange va punne sacerdotele de suavitate Domnului. Si se va ruga sa-
peste cornele allarului profumelor composi- cerdotele pentru densul, si i se va ierta.
tiunii, quarele este inaintea Domnului, si 32. Iar de'si va adducce Ole drept offran-
quare este in tabernaculul marturiei, si tot da pentru pecat, feminh nemaculall sh o
sangele II vi reversa spre basea allarului 'Witch;
arderilor quellui dela us'a tabernaculului 33. Si 'si vii punne man'a pe capul victi-
marturiei. mei pe,catului, si o vor junghia pentru peca-
19. Si iota gressimea lui o va lua dela tul (lui) in locul unde se junghih holocau-
densul, si o va adducce assupra allarului. tomele.
20. Si va facce vitellul dupe modul cu M. Si luand sacerdotele din singele
quare a facut si vitellul quel pentru pecat, quellei pentru pecat cu degitul seu, punne-
assemenea se va facce cu densul; si se va va pe cornele altarului holocautosii (arderii
rugh pentru densii sacerdotele, si se va ierta de tot) si lot sangele ei 11 va versa la basea
for pecatul. all arului holocautosii.
21. Si vor ducce vitellul toll afaro din 35. Si Iota gressimea victimei o va la,
castre si vor arde de tot vitellul dupe cum dupli cum se is si gressimea Mei sacrificiu-
an ars si pe quel d'anteiu vitellu; (pentru) lui de salutariu, si o va punne sacerdotele
pecatul synagogei este. pe altar peste holocautomele Domnului; si
22. Iar de Ira pechtui principele si vat se va nigh pentru densul sacerdotele, pen-
facce faro de voie in contra vre unuia din tru pecatul lui In quare a pecatuit, si se va
tote preceptele Domnului Dumnecleului seu, ierla lui.
quare nu se cuvine a facce, (si va pechtui) CAPU V.
si va deveni culpabil,
23. Si i se vi cunOsce pecatul in quare 1. Iar de vii pechtui sufflet audind voce
a pecatuit, Isi va adducce dreptu offrandii de juratuat si thud martur sau a audit sau
no iedu dintre capre mascule nemaculat. a sciut, de nu va da de seine, va lua pecatul
24. Si 'si va punne man'a pe capul iedu- assupra 'si.
lui, si it vor junghia In locul unde se jun- 2. Suffletul que s'ar' Intempla a se elfin-
ghiti holocautomele- inaintea Domnului ; ge de on -que lucru necurat, sau de morla-

www.dacoromanica.ro
106 LEV1TICU. CAP. VI

tinh sau de mursicat de fEre necurate, sau rea, si va pEcatul fito devoie din quelle
de morthcinele sau de abominatiile quellor sante alle Domnului, va adducce pentru
necurate, sau de morthcinele vitelor (do- ..culpabilitatea sa Domnului un berbece
meslice) necurate, si se va trecce cu vede- nemaculat dintre oi, de pretui unui argint
rea de demi, culpabil va fi ; dintre sicli, dupb siclul quellor sante pentru
3. San de se va attinge de immunditia queea que a pecatuit ;
(necuratia) de omu sau de on -que immun- 16. Si que a pEctituit din quelle sante, o
ditih a sa, de quare attingenduse se va va reda, si va adhogi a cincia parte pe d'as-
spurca, si schpandul din vedere, a cunos- supra, si o va da sacerdotelui; si sacerdo-
cut'o apoi, culpabil Ira fl. tele se vet raga pentru demi in berbecele
4. Suffletul que va jura proferind cu bu- culpabilithtii, si se va ierta lui.
_zele spre a facce rEu sau bine, dupo cum 17. Si vre tin sufflet de va pEchtui si va
pronunth omul cu jurrtment, si'i vb. trecce facce Incontra vre unuia din. preceptele
din vederea (ocitilor) si va cunosce (apoi) Domnului que nu se cuvine a facce, si lea
quo a pechtuit In vre una din aquestea; sciut, si va fi culpabil si va are pEcatul sett ;
5. Si va fi quo va deveni culpabil In vre 18. Adducce-va berbece nemaculat din-
una din aquestea, va marturisi pEcalui des- tre oi de pretul unui argint pentru culpa-
pre quare a pEchtuit assupra lui; bilitate cMre sacerdote, si se va ruga
6. Si va adducce despre quite este cul- pentru &mut sacerdotele despre nesciiiit'a
pabil Domnului, pentru pecalui In quare a lui in quare a innorat si nu a sciut, si se
pechtuit, femina dintre oi o 'gnella sau o va ierta lui.
iedi dintre capre, si se va ruga pentru (Mit- 19. Qutici a chlcat prin delict, in quelle
sui sacerdotele pentru pecatul lui in quare pEcatuite in aintea Domnului.
a pEchtuit ; si se va ierta lui pEcatul.
7. Iar de nu va pute man'a lui in de CAPU VI.
ajuns spre o Ole, va adducce, pentru pecatui 1. Si vorbi Domnul chtre Moyse (peen(' :
seu in quare a &Mull, doe turturelle sau 2. Sufflet tie va pEchtui, sl trecEnd cu
doi pui de columbe Domnului, unul pentru vederea, va trecce peste preceptele Domnu-
.petal si altul spre holocautomh; lui , si Ira mints quelle dire apprOpele
8. Si va adducce aquestea la sacerdote; seu In deposit sau despre soeietate, sau
si Iva offeri sacerdotele pe quel pentru pEcat despre rhpire, sau qutS a nedreptiitit in
mai antEiu, si'i va rumpe sacerdotele capul queva pe appropele seu,
dela vertebril, si nu '1 vet desphrti. 3. Sau quo a aflat vre un objet perdut si vh
9. Si va asperge din sangele quellui pen- mints despre (Mitsui, si va jura stramb des-
tru pleat pe phretele althrului, iar remasul pre vre una din tole quate ar' facce omul,
.din singe, it va scurge pe basea altarului ; in quit sa pechtuiasch in aquestea
quiici at &aloha este. 4. Si va fi quand va pEcatui si Ira de-
10. Si pe quel d'al doilea it va facceho- vent culpabil qub va IntOrce inapoi rhpirea
locautorai dupo cum se cuvine ; si se va ruga que a rhpitu sau nedreptalea que a nedrep-
pentru (Mitsui sacerdotele pentru pEcatul tatit, sau depositul que s'a depus ini, sau
seu In quare a pEchtuit si se va ierta lui. objetul perdut que a fost aflat ;
41. Jar de nu va afla inan'a lui perecbili 5. Despre tot Ittcru despre quare a jurat
de turturelle sau doi pui de columbe, va stramb, va restitui objetul Intregu si a cin-
adducce offrand'a sa pentru queea que a cia parte dintr'Ensul Ira adhogi pe d'assu-
pEchtuit, o a decea parte dintrio epla (o me- pra ; a cui este i se va restitui to tIioa in
surh) de semidale pentru petal; nu va quare se va invedera.
versa peste dense oliu, nici va punne peste 6. Si despre delictul seu va offerl Dorn-
tiEns'a liban, Tani pentru pEcat este. nului un berbece dintre oi nemaculat, de
12. Si o va adducce In sacerdote, si im- pretul dupo queea In quare a nelegiuit,
pumnand sacerdotele plinh rnan'a sa, o va (ducEndu 'I) la sacerdote.
punne, ca memorial, pe altar peste holocau- 7. Si se va ruga pentru (Mitsui sacerdotele
tome Domnului; (quo) pentru pecat este. in aintea Domnului, si se va ierta lui des-
13. Si se va ruga pentru (Mitsui sacerdo- pre una din tote din quite a 'Ica si a nele-
tele pentru pecatui lui In quare a pEciituit din giuit.
aquestea, si se va ierta lui ; iar remasul va 8. Mai vorbi Domnul dare Moyse dicend:
11 al sacerdotelui, ca sacrificiu at sernidalii . 9. Precipe lui Aaron si filiilor sei (Pend :
14. Si vorbi Domnul dire Moyse tpcEnd: aqueasta (este) legea holocautosii (arderii de
15. Sufflet que uitand va trecce cu vede- tot) aqueasta este holocautosea peste arderea
www.dacoromanica.ro
CAP. VII. LEVITICU. 107

ei assupra altarului tole nOptea pine dimi- 25. Vorbesce lui Aaron si filiilor lui 4i-
neata, si focul altarului vat arde pe densul cend : Aqueasta (este) legea pecatului : in
pia se vb. stinge. local in quare se junghia holocautom'a,
10. Si va revesti sacerdotele tunics de (acolo) se Injunghia st quelle pentru pecat
inu, si feminal de inu va punne inpregiurul Inaintea Domnului : sante din sante sunt.
corpului seu si va lua catacarposea que o va 26. Sacerdotele que offere aquest (sacri-
consomme focul, (adico) holocautosea de ficiu) 11 va manca; in locu sant se va mama,
pe altar, si o va depunne Ifing8 altar. In atriul tabernaculului mhrturiei.
11. Si se va desbrhca de stol'a sa si va 27. Tot quel que se attinge de candle
resvesti alts stole, si va ducce arderea de aquestei (victiine) sanclifica-se-va, si quhrui
tot afarii din castre la locu curat ; vestment se va asperge din sangele ei, ori-
12. Si focu pe altar va arde assupra lui que se WI asperge, dinteensul, se va spela
*i rill se va stinge si va arde sacerdotele pe in locu sant.
(Mitsui lemne,dimineat'a dimineatti, si WI as- 28. Si vasul ostrachin (de tut) in quare se
se4a peste densul holocatttosea, si va punne Ira ferbe, sparge-se-va, iar de se va ferbe In
peste densul gressimea de salutariu. vas de annuli, st se frece vasul si sit se
13. Si focu in tot d'auna vb. arde pe altar; spele cu aph.
si nu se va stinge. 29. Tot masculele !rare sacerdoti va
14. Aqueasta (este) legea sacrificiului, mind aquestea : sante din sante sunt Dorn-
que it vor adducce filii. lui Aaron inaintea nului.
Domnului in fac'a altarului. 30. Si tote quelle pentru pecat din al
15. Si va lua (sacerdotele) cu pumnul quaror'a singe se va adducce In tabernacu-
din semidalea sacrificiului din preunh lul mhrturiei spre a se facce rugh in sane-
cu oliul ei, si en tot libanul ei, quelle tuariu, nu se vor manca, (ci) In focu se vor
que stint peste sacrificiu, si va adducce pe arde.
altar ardere °dare de suavitate, memoriulul
CAPU VII.
ei Donmului.
16. Iar remasul dinteens'a va manca 4. Si aqueasta (este) legea berbecelui
Aaron si filii lui : azyme (o) vor 'nand in quellui pentru delict : sante din sante mi.
locu sant, In atriul tabernaculului martu- 2. In local uncle se junghih holocautom'a
riei o vor manca. acolo) se junghiii (si) berbecele delictului
17. Nu se Ira cocce fermentat (dospit); maintea Domnului, si sangele lui se va re-
partea aqueasta dideiu for din carpomele versa la basea altarului in pregiur.
Donmului; sante din sante stint, ca si quea 5. Si told gressimea lui o va offeri din-
pentru pent, ca si quea pentru delict. teensul, si cdd'a si tUth gressimea quo acco-
18. Tot masculele din sacerdoti va mam- pere intestinele, si teat gressimea de pe
a aqueasta; (dreptu) legitimu in genera - intestine,
tiile for din carpomele Domnului. Tot quel 4. Si amendoi renichii, si gressimea de
que se Ira attinge de aquestea santifica-se-va. pe della , quea de pe copse si hive-
19. Si vorbi Domuul dire Moyse qi- litur'a quea de pe feat din preunti cu reni-
cend chii le va lua.
20. Aquesta (este) darul lui Aaron si -al 5. Si le va offerl sacerdotele pe altar ar-
filiilor lui que vor adducce Donmului in dere Domnului ; (quo) pentru delict este.
(jioa to quare vei unge pe densul : a tlecea 6. Tot masculele dintre sacerdoti le Ira
parte dintr'o epla de semidale sacrificiu manca, In locu sant le vor manca, sante in-
de tot d'auna, jumetate dinteensul Ire sante sunt.
jumetate dintr'ens'a ser'a. 7. Precum oblatia pentru pecat, asse-
21. Pe sartagine in oliu se va facce ca menea si quea pentru delictu, legea Ion una
pismet o va adducce si pisath menunt, sacri- este : sacerdotelului quellui que se rOgh
ficiu in fiirimhture, sacrificiu in otlOre de intr'ensh a lui sit fit victinfa.
suavitate Domnului. 8. Si sacerdotele que offere holocautom'a
22. Si sacerdotele quel uns (que va suc- vre unui omu , pellea holocautosii que
cede) in local aquestuia dintre filii lui vat ellu offere a lui sit lit.
facce (si din) aqueasta : lege eternliDomnu- 9. Si tot sacrificiul que se Ira cocce in
Ini, en totul se va consumma. captor, si tot (sacrifIciul) que se va facce pe
23. Si tot sacrificiul sacerdotelui holo- gratar sau pe sartagine, al sacerdotelui que
caust (ars de tot) WI fi, si nu se va mama. II offere, al lui sit fie.
24. Si vorbi Domnul chive Moyse dicend : 40. Si tot sacrificiul refhcut In oliu sau
www.dacoromanica.ro
108 LEVITICU. CAP. VIII.

nerefacut, tutulor filiilor lui Aaron sa flit, vitele din quare va offeri carpomk Domnu-
unnia ea si altuia egal. lui, va pert suMetul aquella din popolul
11. Aqueast'a (este) legea sacrificiului de seu.
salutariu que vor offer'. Domnului. 26. Singe nici de cum sa nu mincati in
42. De o vor adducce pentru lauds (de nici Intr'o locuinta a vdsta, atftt dela pas-
recunoscinta),sa adduce pe sacrificiul laudei seri quit si dela vile.
OW de semidale refacute in olio, si turte 27. Tot suffletul que ar' minca singe va
azyme unse in olio, si semidale frementata peri suffletul aquell'a din popolul seu.
in olio. 28. Mai vorbi Durnnedeu catre Moyse
43. Pe Olin fermentate cu aluat isi dicend :
va adducce offrand'a sa peste sacrificiul 29. far filiilor ltri Israel vei vorbi dicend
'amid de salutariu al seu. quel que offere sacrificiu de mintuire Dom-
44. Si va adducce dinteensul una din nului, vi adducce offrand'a sa Domnului (si)
tote offrandele salle demptiii Domnului; sa- din sacrificiul seu de mantuirc;
cerdotelui que revere( sangele salutariului a 30. Miinile lui vor offer' carpomele Dom-
lui sa fiL nului; gressimea quea de pe peptuscul, si
45. Si canine sacrificiului laudei de sa- invelitura ficatului le va offers spre a le
lutariu alle lui sa fia, si in dioa In quare se punne dart' inaintea Domnului.
vi offer' darul se vor minca ; sii nu se 51. Si va offeri sacerdotele gressimea pe
lasse dinteensele pe a doa di. altar, si vi fi peptusculul lui Aaron si filii-
46. Si daqua este vre o urae sau (da- Ior lui;
qua) de bunk vole sacrifice darul seu, sau 32. Iar bracul quel dreptu yeti db. demp-
daqua dioa adducce sacrificiul seu, se va ti0 sacerdotelui dill sacrificiurile vdstre de
mama (atiunci) si pe a doa di, si remasul mintuire.
dinteensul se vi minca. 53. Quellui que offere singele mintuirii
17. Iar remasul din carnile sacrificiului si gressimea (quea) dela filii Aaron at lui
pino in dioa a treia In focu se va arde. sa Ilk' in parte bracul quel dreptu.
18. Iar daqua mancind va minca din 34. Quo peptusculul suprapunerii si bra-
carnile sacrificiului salutarielor salle pe a cul demptiunii luatu-le-am dela filii lui Is-
treia di, nu se va accepti quellui que adduce rael din sacrificiurile vdstre de mintuire, si
aqueast'a, nu se va considers lui; (quo) spur- le am dat lui Aaron sacerdotelui si filliilor
caciune este, si suffletul que ar' mina din- sea (drept) legitimu elernu dela filii lui Is-
teensul, pecatul va lua (assupra'si). rael.
49. Si drone quite s'ar attinge de tot 35. Aqueasta (este) ungerea lui Aaron,
(ue este) necurat nu se vor mina (ci) In si ungerea Minor lui din carpomele Dom-
thou se vor arde si carnile; tot quel curat nului, in dioa in quare ii addusse pe densii
va manta carni. spre a preoti Domnului;
20. far suffletul quo ar' mina din car- 36. Dupe cum ordono Domnul b. se di
nile sacrificiului de mintuire, quare este al for in dioa in quare unse pe densii, dela
Domnului, si (vh aye) necuratia lui pe den- filii lui Israel ; (drept) legitimu in genera-
sul, va pert suffletul aquella din popolul tiile tor.
seu. 37. Aqueasta (este) legea holocautome-
21. Si suffletul que s'ar' allinge do ori lor si sacrificiului mintuirii;
que lucru necurat sau de necuratia omu- 58. In modal in quare ordona Domnul
lui, sau de patrupedele neeurate sau de ori- lui Moyse in muntele Sini, in dioa in quare
que abominatio necurata, si va 'ninth din ordono filiilor lui Israel a adducce offran-
carnile sacrificiului de mintuire, que este dele for in aintea Domnului, in desentul
at Domnului, Ira peri suffletul aquell'a din Sina.
popolul seu. CAPU VIII.
22. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
cend : 1. Si vorbi Domnul titre Moyse dicend
23. Vorbesce filiilor lui Israel : nici o 2. Ia pe Aaron si pe filii lui cu densul si
gressime de boi, si de of si de capre nu yeti stolele lui, si oliul ungerii, si vitellul quel
minca. pentru pecat, si amendoi berbecii, si canis-
24. Si gressime de mortacine si de mur- tru cu azyme.
sicat de fere ; (nu) se va !ma la nici un 3. Si aduna tdtt synagog'a la us'a Taber-
lucru, si spre mincare nu se va [Witch. nacului marturiei.
25. Tot quel que maninca gressime din 4. Si tacit Moyse dupd cum 'ia ordonat
www.dacoromanica.ro
CAP. VIII. 'LEV IT ICU. 100

Domnul si convocb synagog'a la us'a taber- 21. Iar pantecele si picierele le spelt) cu
naculului marturiei. aph, si offeri Moyse berbecele Intregu as-
5. Si disse Moyse cltre synagoga : Aques- supra allarului : bolocautoma (quare) este
ta este cuventul (aqueasta este) queea que in odOre de suavitate, carpoma este Dom-
commando Domnul de a facce. nului dupe cum a commandat lui Moyse
6. Si addusse Moyse Pe Aaron si pe filii Domnul.
aquestuia si Ii spell!) cu aph. 22. Si addusse Moyse berbecele al doi-
7. Si revesti pe densul (pe Aaron) cu lea , berbecele consummatiunii si pusse
tunic'a, si it incluse cu zon'a si 'I revesti cu Aaron si filii lui mainile for peste capul ber-
mant'a, si pusse assuprai superumeralul becelui;
(ephodul), si '1 precinse dupe fliptur'a su- 23. Si 'I jungbi6, si lue Moyse din san-
perumeralului si it constrinse inteensa. gele lui, si passe peste mollele urechiei
8. Si pusse assupra lui rationalul, si quellei drepte a lui Aaron, si pe summila-
suprapusse peste rational, Manifestatia si tea mainii lui quellei drepte, si pe sumita-
Adeverul. tea piciorului lui quellui dreptu.
9. Si pusse mitr'a peste capul lui, si stt- 24. Si addusse Moyse pe filii lui Aaron,
prapusse peste mitra de catre cac'a lui la- si pusse Moyse din singe pe mediae ure-
min'a auree quare s'a fost sanctificat santa, chilor for quellor drepte, si pe summithtile
dupe cum ordonasse lui Moyse Domnul. mainilor lor quellor drepte si pe summitiitile
10. Si hie Moyse din oliul ungerii, si piciorelor for quellor drepte; si reverse
unse tabernaculul si tote alle lui, si '1 sane- Moyse sangele pe altar in pregiur.
Wee; 25. Si lue gressimea si cOd'a si told
11. Si asperse dinteensul de septe on gressimea quea de pe pantece, si invelitur'a
peste altar, si unsc allarul si '1 sanctifice si ficatului, si amendoi renichii, si gressimea
tote vaselelui,si spelatoriul si basea aques- plea de pe densii, si bracul dreptu,
tuia si le sanctifice (si unse tabernaculul si 26. Si din canistru consummatiunii que
tote quelle dinteensul si Il sanctific6). era Inaintea Domnului lue o paine azyma,
12. Si supraverso Moyse din oliul tinge- si p1ine de oliu una, si tuna una, si su-
rii peste capul lui Aaron si 'I unse pe den- prapusse peste gressime si poste brava
sul si 'I sanctific6. quel dreptu ;
13. Si addusse Moyse pe filii lui Aaron 27. Si le pusse tote pe maniac lui Aa-
si 'i revesti Cu tunice, si incinse pe densii ron si pc mainile filiilor aquestuia si le offcri
cu zone, si circumpusse for cidare dupe demptio inaintea Domnului.
cum ordonasse Domini! Iui Moyse. 28. Si luo Moyse din mainile for si le
14. Si addusse Moyse vitellul quel pen- offer' assupra altarului, peste holocautom'a
tru pent, si suprapusse Aaron si 1111i sei consummatiuni, quare este odore de sua-
mainile for peste capul vitellului quellui vitate ; carpoma Domnului este.
pentru pecat. 29. Si !mind Moyse peptusculul it ardico
15. Si'l junghi6, si lue Moyse din singe spre punnere Inaintea Domnului, dela ber-
si pusse peste cornele altarului in pregiur becele consummatiunii si s'a Mut lui Moyse
cu degitul seu si curati altarul ; si sverse drept parte, dupe cum ordonasse Domnul
sangele peste basea, altarului, si it sancti- Iui Moyse.
field), spre a se rugs assupra lui. 30. Si lue Moyse din oliul ungerii si din
16. Si lue Moyse loth gressimea, quea sangele quel de pe altar, si asperse peste
de pe intestine, si invelitur'a quea de pe fi- Aaron si peste stolele lui si peste filii lui
cat, si amendoi renichii, si gressimea de pe (cu densul) si peste stolele filiilor lui cu
densii, si be offeri Moyse assupra altarului. densul, si sanclific6 pe Aaron si stolele lui
17. tar vitellul si carnile lui si pellea lui si pe filii lui, si stolele filiilor lui din preunrt
si fimul lui le arse in focu afare din castre cu densul.
dupe cum ordonasse Iui Moyse Domnul. 31. Si disse Moyse chtre Aaron si titre
18. Si addusse Moyse berbecele quel spre filii aquestuia : ferbeti carnile in atriul taber-
holocautoma ; si pusse Aaron si filii lui naculului marturiei, in locu sant, si acolo le
mainile for peste capul berbecelui. veti 'liana, si painile quelle din canistru
19. Si junghi6 Moyse berbecele si reverse consummatiunii dupe cum mi s'a ordonat
Moyse sangele peste altar in pregiur; ()lead : Aaron si filii lui vor 'Minch agues-
20. Si berbecele it tale in bucati dupe tea.
membrele lui, si offers (spre ardere) Moyse 32. Si remasul din carni si din paini in
capul, membrele si gressimea ; focu se vor ardc;

www.dacoromanica.ro
110 LEVITICII, CAP. I.
33. Si din us'a tabernaculului marturiei sere filii lui Aaron sangele la densul, si re.
nu veti esi septe dille pine se va plini dioa, verso assupra altarului in pregiur ;
dioa consacratiunii vOstre, qubci In septe 13. Si holocautom'a o addussero la (Mit-
dille se vor deplini mainile vostre. sui dupe membrele ei, on capul, si le posse
34. Dupb cum se Mai in dioa aqueasl'a (spre ardere) assupra altarului.
(in quare) ordon6Domnul de a se facce spre 14. Si spelo pantecelesi piciorele cu apa,
a se facce rugs pentru voi. si le suprapusse peste holocautoma pe altar.
35. Si la us'a tabernacului marturiei veti 15. Si addusse offrand'a popolului, si
sede septe dille, dille si nopti, si yeti cus- Tub iedul quel pentru pecatul popolului, si
todi custoditele Domnultti, qua sa nu mu- '1 junghiarb, 'I curatirb ca si mai 'nainte.
riti, queci asa 'rni a ordonat Domnul (Dum- 16. Si addusse holocautom'a si o facit
nedeu). dupe cum se divine.
36. Si Mei" Aaron si filii lui tote cuvintele 17. Si addusse sacrificiul si'si implit
que ordonasse lui Moyse Domnul. mainile dinteensul si 'I posse pe altar, afa-
ro de holocautom'a ma tutina (de diminenta).
CAPU IX. 18. Si junghio vitellul si berbecele sacri-
1. Si a fost quo in dioa a opt'a chieme. ficiului mantuirii populului, si addussero
Moyse pe Aaron si pe filii aquestuia si sena- filii lui Aaron sangele la (Mitsui (si 'I reverse
drinul filiilor lui Israel. spre altar in pregiur).
2. Si disse Moyse dare Aaron : is tie vi- 19. Si gressimea dela vitellu si dela ber-
tellu dintre hoi pentru pecat, si berbece bece, cod'a, si gressimea que accopere pan-
spre holocautoma nemaculati si addu-'i in- tecele, si amendoi renichii, si gressimea de
aintea Domnului, pe densii si invelitur'a quea. de pe float.
20. Si posse gressimile peste peptusculi,
3. Si senadrinului lui Israel vorbesce, si offeri gressimile (spre ardere) pe altar.
dicend : Luati un iedu dintre capre pentru 21. Si peptusculul si bracul quel dreptu
pecat, si un vitellu si un 'glen spre holo- le WO Aaron spre demptiO ittaintea Domnu-
carpose de un an nemaculati. lui,dupb cum ordonasse lui Moyse Domnul.
4. Si un vile Ilu si un berbece spre sacri- 22. Si ardicandu 'si Aaron mainile assu-
ficiul mantuirii In aintea Domnului, si se- pra popolului, it binecuvento; si descintlit
midale frementata in olio; quo astadi se va dupe que facit (sacrificial) pentru pent si
arata Domnul intru voi.
holocautomele, (cum) .si quelle alle mantui-
5. Si Ware dupe cum ordon6 Moyse (si rii.
addusserb) in fac'a tabernacului marturiei, 23. Si intro Moyse si Aaron in taberna-
si se appropie tota synagog'a si stetterb in- culul marturiei, si esind, binecuventare tot
aintea Domnului. popolul ; si se arat6 gloria Domnului la tot
6. Si disse Moyse : aquest cuvont que a popolul.
dis Domnul Faecal; si se va arlita mire 24. Si esi foci dela Domnul si &yore
voi gloria Domnului. quelle de pe altar, mat holocautomele quirt
7. Si disse Moyse capre Aaron appropiii- si gressimile; si veclit tot popolul, si cadttro
te capre altar, si fa (sacrificiul) pentru peca- (cu totii) pe fac'a tor.
tul Lou sl holocautom'a ta, si rOgii-te pentru
sine'ti, si pentru cas'a ta, si executa offran- CAPU X.
dele popolului , si rega-te pentru densii 1. Si band filii lui Aaron, Nadab si
dupe cum ordon6 Domnur(lui Moyse). Abiud, tia-quare incensoriul sett, pussero
8. Si se appropi6 Aaron dare altar, si inteensul focu , si poste (Mitsui pusserii
sacrifice vitellul quel pentru pecatul seu ; thymiame , si offeriro inaintea Domnului
0. Si addussero filii lui Aaron sangele la focu strain quare nu be a fost ordonat Dom-
densul, si isi [lose degetul in kluge, si posse nul.
peste cornele altarului, si sangele it sverso 2. Si esi foc_u dela Domnul quare ti de-
peste basea altarului. yore si muriro inaintea Domnului.
10. Si gressimea si reuichii, si invelitu 3. Si disse Moyse catre Aaron : aqueast'a
r'a ficatului quellui pentru pecat le offeri este queea que a dis Domnul dicend : intro
(spre ardere) assupra altarului dupe cum quei que se appropia de mine sanctifica-
ordonasse lui Moyse Domnul. me-voiu si in ota synagog'a me voiu glo-
14. Si carnile st pollee le arse cu focu rift ca ; si se resign?) in theere Aaron.
°faro din cadre. 4. Si chiern6 Moyse pe Misadai si pe Eli-
12. Si junghie holocautom'a ; si addus- saphan; filii lui Oziel, filii fratclui tatalui
www.dacoromanica.ro
co. xi. LEV1TICU. 155

lui Aaron, si tlisse dire densii, veuiti si si sa vh rugati pentrn densii aintea.DOMIlli
ardicati pe fratii vostri dela fac'a quellor lui.
sante duceti'i) afaro din castre; 18. QuOci nu s'a addus din sangele lui
5. i yeniro st it ardicorti in tunicele for in sanctuariu (In fact) in intro; ill yeti man-
afaro din castre, dupo cum a Ells Moyse. ca in locu sant, dupO eum 'mi ordonat
6. Mai 4isse Moyse chtre Aaron si Elea- Domnul.
zar si Itliamar filii aquestuia que'i remasses- 19. Si vorbi Aaron dire Moysi, (qicend) :
sere : de pe capul vostru nu vA luati cida- asthdi addussero quelle pentru pA,catul tor,
rele, si vestmintele vostre nu le rumpeti si holocautomele for Inaintea Domnului;
qua sh nu muriti si quash nu fit urgia peste iar mie se intemplarO aqueste (supOprhri)
loth synagog'a; iar fratii vostri, tote cas'a de voiu manca (dar) quelle pentru pAcat as-
lui Israel sa plangh incendiul de quare se placut ore va fi Domnului?
incinserti dela Domnul. 20. Si au4i Moyse si placit lui.
7. Si din us'a tabernaculului mhrturiei
CAPU XI.
sa nu esiti qua sa nu muriti; geld oliul
ungerii, quel dela Domnul,peste voi (este). 1. Si vorbi Domnul chlre Moyse si Aa-
Si fitcurti dupe cuventul lui Moyse. ron qicend dare densii ;
8. Si vorbi Domnul chtre Aaron qicend : 2. Vorbiti filiilor lui Israel , diced :
9. Vinu si sikera sa nu beti to si filii aquestea sunt vitele que yeti manca din kite-
tei din preuna cu tine quand intrati in ta- yitele quelle de pe pament
bernaculul miirturiei, sau quand 'naintati 5. Tot animalul cu copit'a despicath
dare altar, qua sa nu muriti : lege eternh avend do8 unghii, si quare rumegh Intro
(sh Ilh) in generatiile vdstre; vile, aquestea yeti manca.
10. Spre a se distinge hare quei santi 4. Nu yeti manca ans6 din quelle qua
si profani si intro quei necurati si curati ; rumega, si au copitele despicate si ungliiile
11, Si spre a Invite pe filii lui Israel Idle desphrtite, camil'a: quOci de si rumega, n'are
quelle legitime quite a vorbit Domnul chtre Anse copit'a despicath, si necurata aqueasta
densii prin man 'a lui Moyse. Intre voi (este).
12. Disse apoi Moyse catre Aaron si calve 5. Nici dasypodul, que rumegh si copit'a
Eleazar si Ithamar, filii lui Aaron que ii re- n'are despicath, quo necurat voC (este) ;
massesserii : luati sacrificial remas din car- 6. Nici cherogryllu que rumegh si copit'a
pomele Domnului, si mancati '1 azyme lull. o are despicath, qui; necurath voC (este),
gO altar; (quo) sante din quelle saute sunt. 7. Si porcul, que avond unghii despica-
15. Si mancati sacrificial in locu sant, th si desphrtind unghiile copitei, nu name-
quiici (pane) legitima tie este, si (parte) le- gh, si necurat voC este.
gitime filiilor lei aqueasta din carpomele 8. Din carnile aquestor'a nu yeti manca
Domnului; quoci asa mi s'a ordonat. si de morthcinele for nu ye Yeti aftinge,
14. Si peptusculul segregatiunii (despar- (quo) necurate aquestea (suut) voC.
tirii) si bracul demptiunii manca-veti in locu 9, Si aquestea (suut) quote Yeti manca
sant, tu, si filii tei, si cas'a to ea tine ; quoci din trite quelle din ape : Ole quate au ari-
(parte) legitimil tie, si (parte) legitimit filii- piore si soldi in ape si In 'Bari si In torrente
lon lei s'a dal din sacrificiurile de mantuire aquestea yeti manca.
alle filiilor lui Israel. 10. Si tote qualm nu an aripiOre nici soldi
45. Bracul demptiunii si peptusculul se- in apt (sau) In mkri si in torrente, din tote
gregatiunii peste carpomele gressimelor le quite scotu apele, si din tot suffletul via
vor adducce, spre a se offeri drept parte In- que este in apt abominatio este.
aintea Domnului; si va fi tie si filiilor lei si 11. Si abominatii vor fi Intro voi ; din
Glielor talle cu tine (parse) legitimh, dupo chrnile for nu yeti manca si de rartacinele
cum a ordonat lui Moyse Domnul. for horrore (schirbh) aveti.
16. Iar iedul quel pentru pCcat, cercAnd 12. Si tote quate nu au lorusi aripiore si
is chub Moyse, si aquest'a era ars. Si se soliti in apt , abominatio este una ca
minio Moyse pe Eleazar si pe Ithamar (sa- aqueast'a voe.
cerdotii), fill lui Aaron que remtssesserb, 13. Iar dintre quelle syollitOre aquestea
dicend Yeti aye In horrdre si nu se manhncii, (quo)
17. Pentru que u'ati mancat sacrificial abominatio este: aquila si grypul si halietul
pentru pAcat In locu sant? quiici saute din (vulturul de mare).
quelle sante sant, aqueasta s'a dat Yoe spre 14. Si gypul, si vulturul, si semenile
mAncare, qua sa ardicati pecatul synagogei, tor.

www.dacoromanica.ro
lit LEVITICU. CAP. XI.

15. Si on -que orbit si semeni ague- on que vas in quare se facce queva, in
stuia, si strutul, si buha, si larul (passere de aph sa se immeil si necurat va fi pinb sera,
Mare) si semenii aquestuia. si (apoi) curat va fi.
16. Si curuiul si semenii lui ; M. Si on que vase ostrachin (de lulu) in
17. Si nycticoracele, si mergulu (here- quare ar' We din aqueste (spurchciuni) in
tele) si ibis, intro, quilt° sent Inteensul necurate vor fi,
18. Si porphyonul, ei pelecanul el lebed'a si vasul it yeti sparge.
(si glauca). 54. Si tot nutrimentul (cibul) que Man-
19. Si erodiul, si charadriul si semenii cati, peste quare ar' veni aph, necurat
aquestor'a, si upupa (puptiza) si nycterida va Iii. Si ori-que beuturit que se bea in tot
(liliacul). vasul necurat va fi ;
20. Si tote repliliele din quelle svolh- 55. Tot (cu tin cuvent) peste quare Ira
tore, que se misca pe patru (picidre, ca li- aide din mortacinele aquestor'a necurat va
liecii) abominatii sunt voe. fi, si necurate (aquestea) vor fi voe.
21. Si aquestea yeti manta din tote rep- 56. Afaro Ouse (le sorginti de ape, si de
liliele svolhtore que ambit pe patru (picio- lacuri, si de achnihri de ape, (aquestea) cu-
re), que an craci din susul picidrelor for rate vor fi. lar quel que se attinge de mom-
spre a salts inteensii pe phment ; aquestea thcinele lot necurat va fi.
yeti mane( dintr'Onsele : 37. fat de va We din mortacinele for
22. Bruchul si semenii lui, si attacul si peste on -que sementa que se semena,
semenii lui, si acrida (o specia de locusth) (aqueea) curalh este.
si semenile aqueslia; sI opheomachul si 30. Iar de se va versa aph peste on -que
semenii lui. sementa si va cade (apoi) din mortacinele
23. Tot reptiliiul din quelle svolatore aquestor'a pe &ma, necuratil vi fi voe.
que isi an palm piciore, abominatil stint 59. Jar de va muri dintre vitele que sunt
voe, voe spre mancare, quel que se attinge de
24. Si in aquestea vts veti spurca; ori- mortacinele for necurat va fi pino ser'a,
quine se attinge de mortacinele tor, necurat 40. Si quel que va manta din morta-
va fi Ono ser'a. cinele Ion isi va spela vestmintele (si se va
25. Si tot quel que ardica din morthci inbiiia en aph) si necurat va fi pine sera; iar
nele tor, sa 'si spele vestmintele si necurat quel que va ardicit din mortacinele for isi
va fi pino set's. va spila vestmintele (siseva imbaia cu apt),
26. Si intre tote vitele, queea que este si necurat va fi pino ser'a,
cu copit'a despicath si en unghiele desphr- 41. Si on -que reptil que se tirresce pe
tile, si quare nu rumegh, necurate vor fi piiment, abominatiO este fo8 : nu se ma-
voe ; tot quel que se attinge (de mortaci- nanch.
nele) for necurat va fl (pino ser'a). 42. Si Lot que Ambit pe pAntece, si tot
27. Si lot que aniblh pe mainile salle quo ambla pe patru in tot d'auna, (tot) quel
mire tote ferele que se mica pe patru, ne- cu multe piciere intre tole repliliele que se
curate snot voe; tot quel que se attinge de tirrescu pe pament, nu veti manta, quii
mortacinele lot necurat va fi plot) sera. abominatio voe este.
20. Si quel que ardich din morlhcinele 43. Si sa nu ve faceti abominabili suf-
Ion, isi va spela vestmintele, si necurat va fletele vdstre cu nici uncle din repliliele
fi pinO sera : necurate sunt aquestea voe. que se tirrh pe ptiment, si sa nu deveniti
29. Aquestea iar mai 'mint voe necurate necurati hiteensele.
dintre repliliele que se tirrescu pc phment: 44. QuO eu stint Domnul Dumne(Jeul
mustela (nevestuica) si serecele, si crocodilul vostru, si ve yeti sanctifies si santi yeti Ii,
de uscat, si semenii aquestuia. quoci sant eu Domnul Dumne4eul vostru
30. Si chitoranul (mygalea) si chame- sunt, si sa nu spurcati sufletele vestre In
leon, si chalabotul, si sopirla (saura), si nici uncle din reptiliele que se rnisch pe
talpa (sobolul). phment.
31. Aquestea necurate sunt voe din tete 45. Quo eu sunt Domnul quel que v' am
quite se tirrescu pe phment; tot quel que dus In sus din phmentul Egyptului spre a fi
se attinge de densele merte, necurat va fi Domnekleul vostru, si santi sa fiti, quO sant
pino ser'a. eu (Domnul) sent.
32. Si tot peste quare ar' ode din mor- 46. Aqueasta (este) legea pentru vile si
tacinele for necurat va fi din on -que vase passeri, si pentru ori-que sufflet viu que
de lemnu, sou vestment sae pelle, sari sacu ; se misca In apt si pentru ori-que sufflet que

www.dacoromanica.ro
CkP. 1111. LEVITICU. i 13

se lira pe phment, spre a distinge dintre peru albu, ci este tot negru, attunci va se-
quelle necurate si dinlre quelle curate, si para sacerdotele pe (quel cu) plag'a sopte
intro vietuitore quo se pot manca si intre 4ille;
vietuitore quo nu se pot manca. 5. Va vede apoi sacerdotele plag'a in a
septea qi, si daqua plag'a e tot aqui in ;Ho-
CAPU XII. tta lui, si nu s'a mai intins in pellea iii, ii
va mai separa septe 4ille de a doa orit.
I. Si vorbi Domnul axe Moyse 4icend. 6. Si 'I vii mai vede sacerdotele a septea
2. Vorbesce filiilor lui Israel si vci 4icce 41 de adoa orh, si daqua plag'a este obscurh,
titre densii ; mulierea quare se va fectinda (si) nu s'a mai inks In pelle, attunci it va
si va Haste mascule, impurh va fi septe Me; curati sacerdotele, (TIM) numai semnitturii
in (Mae separatiuinii lebusiei ei impurit este, si sptlandu'si vestmintele curat va ti.
va fi ; 7. Iar daqua prefacenduse se va intinde
5. Si in dioa a opta va circontaia carnea semnatur'a in pelle, dupb quo 'I a v64tit sa-
a crohys tiei cerdotele spre curati , attunci se va
4. Si trei (led si trei de 4ille vii sla in mita de adoilea la sacerdote;
sangele curat at seu; de nimicu sant sa nu 8. Si vt4lendul sacerdotele, si (lc& quo
se altinga, si in sanctuariu sii nu intro pint) semniltur'a s'a intins in pelle, attunci it va
(viand se vor implini dillele curiitirii declara de necurat sacerdotele (qubci)leprii
salle. este.
5. Iar de va nasce feminc, impura va fi 9. Si symptoma de lepra de se arath in
de dot on seine dille, dupe (dillele) lchu- omu st se Ira ducce la sacerdote;
sici salle; si seitleci si sese de 4ille va sta . 10. II va vede sacerdotele, si daqua cica-
in sang& curat at seu. tricea 6 alba in polio, si aqueast'a va fi
6. Si quand se vor implini (Miele emit- schimbat perul in alit), si (se vede) came
tirii sallc pentru filiu sau pentru lilia, va siinet6sh vie in cicatrice ;
olferi un 'gnellu de un annu nemaculat in 11. Leprh inveterate este in pellea chr-
liolocautoma, si tin puitt de columba sat) o nii lui, si it va declara de necurat sacerdo-
turturrellii pentru piicat la us'a tabernacu- tele, si nu '1 va mai separb., (spre sciinta)
lului marturiei eiitre sacerdote, quoci neural. este.
7. Si it va olferl inaintea Domnului, si 12. Iar daqua Inflorind va inflorl lcpr'a
se vit pentru densa sacerdotele, si o va In toth pellea cu plagh dela capu pInb la
curati (re scurgerea sangelui ei. Aipteasta piciOrele lui, in tote vederea sacerdotelui ;
(este) legea quellei quo nasce filitt sau 13. Si vi.itlend sacerdotele, eccO qub leprh
a fost accoperit loth pellea carnii lui, it va
8. Iar de nu va MIA man'a ei putinta la declara de curat preotul despre plagh ; da-
un 'gnellu, va lua dot turturelle sau doi pat qua tots s'a prefacut in albu, curata este.
de colutnbe, una spre holocautona si alta 14. Si in pare 41 se va arhta pe (Mitsui
pentru pecat, si se va ruga pentru dunsii came vie, necurat va fi.
sacerdotele, si se va curati. 15. Si veclend sacerdotele carnea (pica
sanetosa, it va declara de necurat; (quoci)
CAPU XIII. carnea slinetosa (via) necuratil este, lepra
I. Si vorbi Domnul dire Moyse si Aaron este ;
clicend : 16. Iar daqua se va restitui cannon pica
2. Omului quarui i s'ar' facce in pellea sani.tosti si se va prefacce in albh, va vent
carnii cicalice sau semnu sau luciturii, si (omul) la sacerdote ;
se va facce in pellea carnii symptonaii de 17. Si veyndul sacerdotele, deco quo
lepra, se va adducce tithe Aaron sacerdo- s'a prefacut plag'a in allm, attunci va de-
tele sau titre unul din fi1H lui sacerdotii. clara sacerdotele plag'a de curalit, si curd
5. Si va vede sacerdotele syptom'a in vii fi (omul).
pellea carnii lui, si (daqua) p6rul din plagh 18. Si carnea de se vii facce in pellea lui
se va prefacce in albu, si fac'a plagei (vii fi) ulcer, si se va insanetosa;
mai affunda de quit pollen ciirnii lui, (at- 19. Si se va facce in locul ulcerelui cica-
tunci) plagh de leprii (este) ; ve4endu 'I sa- trice alba, sau luciturh alburindh sau rosi-
cerdotele, it va declarh de necurat. tore, sit se arate la sacerdotele ;
4. Iar de va ft lucitur'a alba in pollen 20. Si cercetand sacerdotele, daqua vede
ciirnii lui, si nu va fi mai affunda fac'a ei de fac'a mai affunda de quit pellea, si pixul ei
quit pellea, si perul lui nu s'a prefacut in prefacut in albu, attunci it va declara de ne-
8
www.dacoromanica.ro
114 LEV1TICU. CAP. 2111

curat sacerdotele ; clued lepra este, Intl°. sul, si fac'a fragmentului (mAncaturei) nu
rita in ulcer. este cufundata in pelle;
21. Iar daqua ved6nd sacerdotele, ecce 33. Attunci rade -se -va pellea, far frag-
quo nu este pe densul per albu, si nu a (ni- mentul (mancatura) nu se va rade; si vet
micu) mai affund de quit pellea carnii, si separa sacerdotele (pa quel cu) fragmentul
quo ea este obscura, it va separa sacerdotele septe tulle de a doilea;
s6pte 34. Si cercetand sacerdotele fragmentul
22. Iar daqua intindenduse se va reversh in dioa a septea, daqua vede qui3 s'a reversat
in pelle, de necurat 11 va declarh sacerdotele; manctitur'a in pelle, dupe que o a fost ras,
plagii do lepra este, (que) a inflorit in ulceri. si quo fac'a mancaturei nu este cufundata
23. Iar daqua in coprinsul sett la loco in pelle, it va declara attunci de curet sa-
remane lucitur'a, si nu se mai intinde, cica- cerdotele, si spelAndu 'si vestmintele, curat
trice de ulcer este, si it va declarh de curat va fi.
sacerdotele. 35. Iar daqua Intindenduse se va rever-
24. Si carnea de se va facce in pellea sa mancatur'a in pelle, dup8 que '1 a fost
lui inflamatio de focu, si de se va facce in declarat de curat,
polka lui insanatosala de aquea inflamatio 36. II va cereeta attunci sacerdotele, si
claru (un que) lucid albu quam rosu sau de vede qui) s'a reversat manctitur'a In
albicios; pelle, sti nu mai cerce sacerdotele despre
25. Si cercetand sacerdotele, vede perul perul galbuiu; (quo) necurat este.
preileut in albu assupra senmului mita!, 37. Iar daqua inaintea lui remane man-
si fac'a lui 0 mai Olinda de plat pellea, catur'a in cuprinsul sett (la loco) si peru ne-
(attunci) lepr'a este In inflamatio Inflorita gru resare intr'ensa, (attunci) s'a insanoto-
si it va declara de necurat sacerdotele; sat mancatur'a, curat este, si de curat Ira
pentru quo symptoms de lepra este. declara sacerdotele.
26. Iar de va vede sacerdotele, si ecce 58. Si barbatului sau femeii, de i se Led
quo este pe semnul aratat pertt albu, si cu- pe pelle semne arlitandu-se albe lucide in-
fundaturti nu este in pelle, si quo plag'a florite ;
este obscura (Mellish), 11 va separa attunci 39. Cercetandu'l sacerdotele , daqua
vede in pellea carnii lui semne lucide
sacerdotele sopte dille;
albinflorite, impetigine este (curat este);
27. Si vedindit'l sacerdotele a s6ptea di, 40. Iar daqua cui-va se va despera (des-
daqua intiienduse se va reversa in pelle, fulgi) capul, calvu (plesuvu) in adever este,
it va declarh attunci de necurat sacerdotele; Anse de curat se considers.
clued plaga de lepra este inflorita in ulcer. 41. Si daqua (din ainte) despre fact( i se
20. Iar de va remane in coprinsul sett va despera capul, recalvu se considera(anse)
(la locu) semnul artitat, si nu se va fi reversat curat este.
in polio, si plag'a va fi obscura (inchisti), 42. Iar de se va facce in calvitia (plesu-
attunci este cicatrice de inflamatio, si sacer- via) lui sau in recalvitia lui, vre o plaga
dotele 11 va declarh de curat ; quOci charac- alba sau rosinda, lepra este inflorind in
ter al inflamatiunii este. calvitia sau in recalvitia lui.
29. Si la barbat sau femee de se WI facce 43. Cercelandu'l sacerdotele, daqua vede
plaga de lepra pe capu sau pe barbiti. (quo) fac'a plagei (este) alba sau rosinda in
50. Si cercetand sacerdotele plag'a, vede calvitia sau in recalvitia lui, eh o specia de
fac'a ei mai cufundata de plat pellea ; si lepra in pellea carnii lui ;
intr'ensa per galbuiu subtire, sa '1 declare 44. Omu lepros este (attunci), necurat
de necurat sacerdotele; quiici fragment este ; cu neeuratia de necurat i va declarh
(chielie) este, lepra (este) a capttlui, lepra sacerdotele, (quOci) fn capul lui plag'a luI
a barbiei. este.
31. Si de va vede sacerdotele plag'a frag- 45. Si leprosul In quart este plag'a avd-va
mentului (chieliei) si de nu va fi fac'a ei mai vestmintele desfacute si capul lui va II des-
cufundata de pat pellea, si perul nu va fi coperit, si in pregiurul gttrei sa se Invelea
ghlbuiu inteens'a, va separa sacerdotele sea, si necurat se vá chiema ;
(pe quel cu) plag'a fragmentului septe 46. In tote dillele quAte va fi pe (Mitsui
chile; plag'a, necurat fiind, necurat este; separat
32. Si cercetand sacerdotele i11 dioa a va sed6, afaro din castre va ff petrecerea
S6plea, (daqua) vede quo nu s'a reversal, lui.
47. Si in vestiOnt in pine s' at' tam
fragmentul, si pertt gtilbuiti nu este intr'en-
www.dacoromanica.ro
GAP. XIV. LEVI TIGU. 11E

(continge) plagh de lepth (flit) vestment de CAM XIV.


pOrus fia vestment de tort Bros; 1. SI vorbi Domini clitre IlIoyse dicend
40. Fia in batetura sau urdirturti (sau) 2. Aqueasta este legea leprosului, In
In fire de inu, sau do peri, fain pelli sail in dioa in quare se va mat'
on -que lucrat din pelle ; 3. Sit so adduch calm sacerdote, si
49. Si se va facce contagia quern verde va esi sacerdotele afar() din castro ri
or quam rosto pe pelle sau pe vesment, sau cercetand isacordotele , do va vede qui)
Sn lateturhor urditura, san to on -que lucru plag'a leprei este vindeoatit do pe lepros,
lucral din pelle, contagia do leprit este ; si 4. VA commanda sacerdotelo si se vor
va aritta sacertlotelui ; lug pentru quel que se ettrittesce doe pas-
50. Si vedend sacerdotele contagla, va serelle vii curate, si lemnu de cedru, si uu
separa (objetul cu) contagia septe tulle; firu rosu, si hyssopu ;
51. Si vi vede sacerdotele contagia in 5. Si va commanda sacerdotele si vor
dioa a septea ; si claque se intinde contagia jungia 0 phsserellh intl.' wt vasu ostrachin
pe vestment sau pe bateturk or pe urditura (de tutu) peste apit via.
tau pe pelle, In tote quote se facu din pelle 6. Iar passerea quea Via o Va lug (ctim)si
opersti5,1eprti permanento este contagia, lemon! do cedru, si flrul rosu, si hyssopul
necurat este (aquel objet). si va tinge aquestea si ptisserell'a via In salt-
52. Arde-se-va de tot vesmentuf, sau bh- gele passerellei junghiate peste npa Via.
tetuea, sau urditur'a, fade peri lig de inuri, 7. Si va asperge assupra quellui curatit
-cum si on -que objet de pelle pe (ogre s'ar' de lepra de septe ori, si coral va fi; si va
facce contagia; (Wei leprit permanence libera passarelfa via In camptt.
este si in focu catli a se ardo de tot. 8. Si 'si va spelt quel curatit vestmintele
53. Iar daquavedendsacerdotele, (cunosce si 'si va rade on -que peru, si se va sada
qub) nu se intinde contagia in vestment sau in aph, si carat Ira f ; si dupo aquestea va
in fatigued sau in urditurh sau iu on -que hart in castre si va mane afar() din casa sa
objet de pelle pe quare se arath contagia ; serge dille.
54. Allunci va ordona sacerdotele si se 9. Si va ft qub to dioa a septea isi va rade
vA spOla objetul peste quare va fi fost mita- on -que peru, capul si harbca sisffencenele,
gia, st va separa sacerdotele (objetul cu) si on -quo Peru isi va rade, si 's1 va spela
contagla septe dine de adoilea. vestmintele, si 'Si va inabhia corpul In aph,
55. Si cercetandsacerdotele (NO que s' si carat vA f.
spelat contagia (lui), vede (quo) n'a scltim- 10. Si in din a opt'a va Dia dui 'guy lli
bat fac'a contagia, (de) si no s' a intros con- de quite an alum nentaculati, si o tiie de tut
tagia, necurat este, (st) in focu se va arde ; mum nemaculatii, si trei decime de semi-
(quOci) in fiptus'a In vestment, Sall in late- dale spre sacrificiu frementath in olio i o
tura, sau in urditura. cotylti de oliu.
86. SI de va vede sacerdotele quo ()Went it 1!. Si va plume sacerdotele quo curt-
Va devout contagia dupo que s' a sp6lat, tesce pe omul que se ettratesce (cum) si
attunci o va disrumpe dela vestment sau aqueste (objcle) inaintea Donuntlui la us'a
dela pelle sau dela bliteturti, sau dela urdi- tabernaculului mtirturiei.
Lunt 12. Si va lug sacerdotele until din +gnelli,
7. Iar de se va mai aritta Ana) pe vest- si '1 va adduce (sacrificiu) pentru delictu,
ment salt po lateturti or urditurti sau pe (cum) si cotyl'a de oliu si le va separa sepa-
on -que objet do pelle, (attunci) leprit flo- ratiO inaintea Domnului.
rindti este, in focu se va arde de tot, (objetul) 13. Si vor junghia 'gnellul in local in
pe quare este contagia. quare junghih holocautomele, si quelle pen-
53. Si vestmentul sau bra:Wee sau ur- tru pecat in locu scat; qubci quo! plum
dituea sau on -que lucru de pelle, quare se pticat ea si quo! pentru delict sacerdotelui
va spela si va purl de pe donsul contagia, stint : sante din sante sun t.
spila-se-va de adoilea, si curat va fi. 14. Si va hit sacerdotele din sangole sa-
59. Aqueasta isle legea contagiunii de orifleiultd pentru delict si va punno sacer-
lopr'a vestmentului de peri tau de tort gros dotele, pe penn'a urechiei quellei drepte a
do inn, tau de bhietura si do urditurh, sau quellui que se curittli si pa stmunitatea mai-
do on -que objet de pelle, spre a pule se ttii lui quollei drepto, si po summitatea picio-
declarti aqUesla de curet sau de nccurat rulni quellui dreptu.
(contagios). 15. Si Wand sacerdotele din nolylin do
www.dacoromanica.ro
116 LEVITICIL CAP. MY.

Witt, va versa in mana stanga a sacerdotelui. sacerdotelui it vA punne pe capul quellui


16. Si va tinge sacerdotele degitul seu que se curatesce, si se v5 rugA pentru den-
quel dreptu din oliul que este in man'a sa sul sacerdotele inaintea Domnului.
quea slanga, si vA asperge sacerdotele din 30. Si VA facce (sacrificiu) una din tur-
olio cu degitul de septe on in aintea Dom- turelle sau (until) din pui de columbe, dupu
nului. quilt 'i a dat man'a :
17. Iar (din) remasul oliu quel din maim 31. Un'a pentru pecat si alt'a inholocau-
sa, va punne sacerdotele pe pen'a urechiei toma din prettna cu sacrificial; si se vi ruga
drepte a quellui que se curatesce si pe sum- sacerdotele pentru quel que se curatesce in-
mitatea mainii quellei drepte, si pe sum- aintea Domnului.
mitatea piciorului quellui dreptu, pe locul 52. Aqueast'a (este) legea in quare este
sangclui qua pentru delictu. plag'a leprci, si a aquelluia quitrui nu'i da
18. Iar remasul oliu quel din man'a sa- man'a la (quelle pentru) curatirea sa.
cerdotelui, is va punne sacerdotele pe capul 55. Si vorbi Domnul catre Moyse si
quellui curatit, si se va ruga pentru densul catre Aaron, 4icend :
sacerdotele in aintea Domnului. 34. Quand yeti multi In terra Chananei-
19. Va facce apoi sacerdotele (sacrificiu)) lor, que eu dau yob in possessio, si vein dit
quel pentru pecat, si se va ruga sacerdotele plag'a de lepra in casele terrei possedule
pentru (quel necurat) que se curatesce de voe;
pacatul seu ; si dupe aqueast'a va junghia 35. Attunci vent -vh quo! a quarnia este
sacerdotele holocautom'a. cas'a, si va annuntiA sacerdotelui, dicend :
20. Si va adducce sacerdotele holocauto- ca plaga (Ore-quare) se pirate mic in casa.
nea si sacrificial pe altar inaintea Domnului, 56. Iar sacerdotele va ordona de a deser-
si se va ruga pentru densul sacerdotele si se ts cas'a de vasele ei, mai 'nainte d'a intra
va curati. sacerdotele spre a vette plag'a, qua nu cum-
21. Iar de va fi neavut si man'a lui nu VA sa fit accurate quare se alit in cash; si
alla, va lua (numai) un 'gnellu in oblatib dupe aqueast'a va intra sacerdotele spre a
spre queea in quare a commis delictul, qua cercetb si cunesce cas'a.
sa se rev pentru (Mitsui, si o decima din se- 37. Si cautand spre a vede contagia,
midale frementata in oliu spre sacrificiu, daqua o vede in paretii casei, (ca) nisce ca-
si o cotyla de oliu ; vitati verdue si quam rosii si fac'a for c mai
22. Si doe lurturelle sau doi pui do co- affunda de quat paretii ;
lumbe quit ii da man'a; si va fi una pentru 58. Attune!' secerdotele esind din cash' la
pecat si queea lalla spre holocautoma. us'a casei, vA (inchide si) va margin! sacer-
23. Si va adducce aquestea in dioa a opla_ dotele cas'a septe dille.
spre curatirca sa la sacerdoie la us'a tabor- 59. Si vA veni hire sacerdotele in dioa a
naculului marturiei in aintea Domnului. septea, si cercetand cas'a, daqua vede quo
24. Si Nand sacerdotele 'gnellul pentru (nu) s'a intins contagia in paretii casei;
delict, si cotyl'a de oliu va punne aquestea 40. Attune! va commands sacerdotele si
punnere Inaintea Domnului. vor tragge afire petrels in quare se Oa
25. Si va junghia 'gnellul delictului, si contagia, si le va arunca affare din cetate Iii
vA lua sacerdotele din sangcle sacrificiului lout necurat ;
pentru delictu, si va punne pe pen'a ure- 41. Vor rade apoi cas'a pe din intru in
chic! drepte a quellui que,se curatesce, si pregiur si vor arunca terren'a que au fost
pe summitatea mainii lui quellei drepte, si ras, afarti din cetate in Wen necurat.
pe summitatea piciorului drept al lui. 42. Vor lua apoi alte petre rase, si le vor
26. Si din oliu vA versa sacerdotele in punne in locul petrelor (aruncate) si alit
mana sacerdotelui quea stanga. hums vor lua, si vor lini (spot) cas'a.
27. Si va asperge sacerdotele cu degi- 43. Iar de va mai vent iare contagio, si
tul sea quel dreptu din oliul din man'a sa va resiirl in casa, dupe aruncarea afare a
stanga de septe on inaintea Domnului. petrelor, dupe raderea casei, si dupe lini-
20. Si vi punne sacerdotele din oliul rea ei;
quel din mana sa pe pen'a urechiei drepte 44. Attunci, intrA-va sacerdotele si va
quellui que se curatesce, si pe summitatea vedd ; de s'a intins contagia In casa, lepra
mainii lui quellei drepte si pe summitatea pi- permanente este in casa, (si) necuraia este.
ciorului drept al lui, pe local sangelui quel- 45. Si vor da jos cas'a ; si lemnele ei, si
lui pentru delict ; petrele ei si teta hurn'a casei le vor scotte
29. Iar remasul din olio quel din man'a Aire din cetate in locu necurat.
www.dacoromanica.ro
CAP. XV. LEViTICU. 447

46. Iar quel que intra in cash In tote rlillele quare ve fi sedut gonorrhuele, isi va spela
In quare este marginita, necurat este pine vestmintele si se vi imbaia in apt'', si necu-
sera. rat Ira fi pine ser'a.
47. Si quel que va dorm' in cash Isi Ira 7. Si quel que se attinge de carnea go-
spelt' vestmintele, si necurat Ira ti pine sera ; norrhuelui, isi va spit vestmintele si se va
si quel que va mans' In case isi Ira spela imbaia In apa, si necurat va fi pine sera.
vestmintele, si necurat va fi pine sera. 8. Iar de vi scuipa gonorrhuele assupra
48. Iar daqua venind intra sacerdotele si quellui curat, (aquesta) isi va spela vest-
vede, si attunci ecce que nici de cum nu s'a mintele, si se va imbaiti in apa, si necurat vz't
Wins contagia in cash idupe linirea casei, ft pine ser'a.
attunci va declare de curate cas'a, queci 9. Si on -que statnine (samar) de asin,
spre sanetate desperut 'a contagia. peste quare va sede gonorrhuele, necurat
49. Si va lua spre a curati cas'a doe pas- Ira fi pine ser'a.
serelle vii curate, si lemnu de cedru, si fir 10. Si tot quel que se attinge de quite
rosu, si hyssopu; stint sub (Mitsui necurat va fi pine ser'a ; si
50. Si va junghia una din passerelle in- quel que le ardicit isi va spela vestmintele
tr'un vas ostrachin (de lut) peste apa via. si se va imbdia in ape, si necurat va li pine
54. Si va lua lemnul de cedru, si firul ser'a.
rosu, si hyssopu], si passerell'a via, si le va 11. Si de quati se va attinge gonor-
intinge in sangele passerellei (junghiate) rhuele, faro sa 'si fi spelat aquesra mainile
peste ap'a via, si va asperge in pregiur cu cu ape, isi vi spela (quel attins) vestmintele
densele cas'a de septe ors. si va imbaia corpul In ape, si necurat 11
52. Si va curati cas'a in sangele passe- fi pine sera.
rellei, si in ap'a quea via, si in passerell'a 42. Si vasu ostrachin (de tutu) de quare
vie, si in lemnul de cedru si in hyssopu, si se va attinge gonorrhuele, se va sparge ; si
in firul rosu. vasu de lemnu se va spela in apii si curat
55. Si va (la drumul passerellei quellei va fi (apoi).
vie afaro din cetale In cimpu; si se va rug' 13. Iar daqua se va curati gonorrhuele
sacerdotele pentru case, si curate va f. de scurgerea sa, i se va enumera septe dills
54. Aqueasta (este) legea despre told pla- la curatirea lui, isi va spela apoi vestmin-
g'a de lepra si de ulcer, tele, si 'si Ira imbaia corpul in ape, si curat
55. Si a leprei de vestment si de cash. va
56. Si de cicatrice, si de semnatura, si 14. Si in gioa a opt'a lua'si-va doe tur-
de lucitura, turelle sau doi pui de columbe si le Ira ducce
57. Si a explicarii in quare Ali este necu- Inaintea Domnului la us'a tabernaculului
rat si In quare se va curati; aqueasla este marturiei, si le va aa sacerdote lui.
legea leprei. 15. Si le vi facce sacerdotele una, pen-
tru pe,cat si alla in holocautoma; si se va
CAPU XV. rug' pentru densul sacerdotele in aintea
4. Si vorbi Domnul dire Moyse si calm Domnului pentru scurgerea lui.
Aaron dicend : 16. Si omu, cum vor eel dinteensul
2. Vorbesce filiilor lui Israel si vei 4icce alle patului conjugal, isi va imbaia In arta
Ion : Berbatului barbatulni quarui i se facce tot corpul, si necurat va fi pine ser'a.
scurgere din corpul seu, necurat este. 17. Si tot vestmentul sau told pellea pe
3. Si aqueasta (este) legea necuratiei lui: quare ar' if asternut de sperms, se va spela
scurgend genitura din corpul seu din scur- cu apa, si necurat va fi pine ser'a.
gere, sau (de) s'a inchis corpul lui la fluxul 18. Si femee, de se va cuts' herbal. cu.
(regular), aqueasta este necuratia lui in- (Musa In patu conjugal, (amendoi) se vor
teensul. In tote rlillele fluxiunii corpului imbaia in apa, si necurati vor fi pine sera.
lui (situ tlioa) in quare s'a Inchis corpul lui 19. Si femee que s' ar' Oa in scurgere
la fluxittne, necuratia lui este. de singe, si Ira fi scurgerea ei In corpul ei,
4. Tot paint pe quare ar' dormi gonor- septe cline sa ria in purgatia ei; tot quel
rhuele necurat este, si tot mobilul pe quare que se atlinge de densa necurat va ft pine
an' setle gonorrhuele necurat este.
5. Si omul quare s' ar' atlinge de palul 20. Si tot pe quare se culch (ea) in tim-
lui, isi va spela vestmintele si se WI imbaia pul purgatiuniisalle necurat fi, si tot peste
in aph, si necurat va f pine ser'a. quare an' Ode necurat este.
6. Si quel que a -setlut pe mobilul pe 21. Si tot quarele s' an' attinge de paint

www.dacoromanica.ro
118 LEVITICU. CAP. XVI.

el, Isi vi spela vestmintele, si 'vi v4 tm vorbesce lui Aaron fratele ten qua sa nu
bhia corpul in aph, si necurat Ira fi vino intre pe tOta or'a in sancluarin mai in intru
sor'a. de catapetasmh in fac'a propitiatoriultd
22. Si tot quire se attinge de vrc un quare este peste arc'a mhrturiei, qua sh nu
mobil pc (pare ea ar' sedo, isi va spela vest - mdrh; gad in nor me voiu arhth assupra
minlele si se va imbhia In aph si uecurat va propitiatoriului.
fi pinb seria. 5. Ash sri intre Aaron In sanetuariu ; en
23. lar daqua grand ea se aflit in pain] vitelltt dela vacce pentru peat si brerbece
stye, sail pc mobilul pe quare We, se at- spre holocautonth.
tinge ellu (omul) de dens'a, necurat va fi 4. Si tunich de inn sanctificath va revesti
pino sdea. si femoral de inn peste pellea lui, si cidarh
24. Tar de se va ctdca quine va cu densa in pregiurul gfitului lui, si zonh de inn se va
in patu, necurhtia ei Ira fi .pe densul, si hieing°, (sanctificatio este); si 'si va spela
necurat va fi Opte dille, sr ori-que pain on apa tot corpul, si le va revesti aquestea.
pe quare se v:t culca (du) necurat va 11, 5. Si dela synagog'a illiilor lui Israel va
25. Si femce, daqua ii surge in curgere lua doi tapi dintre capre pen tru pecat, si un
de sAnge mai multe dille, nu in limpid re- berbece spre liolocautoma.
gulelor ei, In tote dillele curgerii necura- 6. Si vii offeri Aaron vitellul quel pentru
tiei ei, ea si In dillele regulelor ci, llecurath !cat que (este) al lui, si se v4 ruga ruin;
va fi. sine si pentru cas'a sa,
26. Si tot pain! pe quare s' ar' eulca in 7. Si va lua quei doi tapi 5i va punne
Cite dillele curgerii ei, oa si patul din tim- inaintea Dennnului la us'a tabernaculului
pul regulelor ci Ira fi ei, si tot mebilul pe marturiei.
quare ar' sedo, necurat 011, ea si de necu- 8. Si va punne Aaron peste quci doi tapi
ratia regulelor ci. sortii : o stirte Domnului si o alth s6rte(tapti,
27. Tot quarele se atlinge de dens'a, ne- lui) quellui solitor.
curat va fi, si 'si va spill a vestmintele, st 'sl 9. Si Ira offeri (junghiand) taptil pe quart(
va imbhia corpul in aph, si necurat va fi pin.h a clidut sortea Domnului, si '1 v adducer:*
sdr'a. pentru Ocat.
28. far de se va curial de scurgerea ei,
se vor enumera ei septe Mille, si dupir ave. 10. Iar tapul peste quare a ehdut sortea
asta curatii va fi.
qucllui solitor, it va punne vin in aintea
29. Si in dioa a opta isi va lua dolt tur- Domnului, de a se ruga assupra lui spre a'1
turelle sau doi put de collumbe, si le of trimitte in solia (sa) in desert.
ducce la sacerdoto la us'a tabernaculului 11. Si va adducce Aaron vitellul quel
mhrturiei. pentru Vint, pe al lui (si al casei lui nu.
30. Si va facce sacerdotele pe una pen- mai) si se va ruga pentru sine si pentru ea,
tru Ocat si pe queealalla spre holocautomh, s'a sa; si va junghia vitellul quel pentru
pecat pe at s6u (vitellu).
si se va ruga pentru ea sacerdotele inaintea
Pomuului despre scurgerea necurhtiei el, 12. Si va lua ineensoriul plinu de clirlut-
51, Si teniMori yeti facce pe filii lui Is- ni de focu de pe altarul quel din aintea
rael de neeuratiele tor, si nu vor muri de Domnului si va imple main& do t1i 6rntiea
nectirlitia for spurcind tabernaculul melt compositiunii sublire, si o va ducce in intru
quare este Intro densil. tie catapetasmh.
52. Aqucasta (este) legea gonorrhuelui, 13. Si va punne themliea poste focu in
si daqua cui va ii me pain de spermh, spre aintea Domnului, si vii coperi profumul
a se spurch intr'ensul, si (legea) quellei eu themeiei propitiatoriul quel d'assupra miir.
seurgere de sane, In purgatia sa,si gonor- turiolor, qua sh nu mAra.
rhuele in scurgerea sa, iii mascuie fit fe- 14. Si va lua din singeic viteIIului, si vI
mine, si bhrhatului que s' ar' culch en asperge eu degitul lui peste propitiatoriu
menstrualli. spre reshrituri ; in facia propitiatoriului
va asperge de septe on din singe en de-
CAPU XVI. gitul.
1. Si vorbi Domnul clitre hloyse dupo 15. Si va junghia tapul quel pentru p11-
que murissero quci doi filii ai Ini Aaron eat, quel pentru popol in aintea Domnului,
game( au fost offerit foen Whin in aintea si Ira ducce din sangele but In Intro eata-
Domnul si aq nitwit. petasmei, si va facce (cu) singele aquestnia
2. Si disse Domnul clitrehloyse (dicend) : cum a flicut si (cu) sangele ; si va

www.dacoromanica.ro
tAP. XVII. LEVITICU. ,19
asperge shngele aquestuia assupra propi- 29. Iar quel que vii arde aquestea Isi vh
tiatoriului In faq'a propitiatoriului. sphlti vestinintele si 'si vii schldh corpul in
16: Si va exora sanetuariul tie necurh- aph, si dupe aqueasta va intrh to campa-
tiele filiilor lui Israel si de iniquitiltile for ment.
despre tote pecatele tor; si assemenea va 29. Si vh fl aqueasta voe lege eternii : In
facce (si) tabernaculului marturiei que s'a lun'a a septea, In a decea a lunii umiliti
fondat intru densii, In midlocul necuratiei suffletele vostre, si nici o faptit sit nu faceli
tor. nici phmenteanul imligen , nici proselytul
47. Si nici un omit nu se va afla In ta- quare se allitturh pe Ifingb voi.
bernaculul marturiei quand va intra ellu 50. Qubci in dioa aqueast'a se face nigh
spre a se ruga in sanctuariu 00 que va pentru voi, spre a ve curati de tote pecatele
esi; si se va ruga pentru sine, petru cas'a sa vostre inaintea Domnului, si ve, yeti cti-
si pentru tOtt synagog'a (filiilor) lid Israel. ritti :
48. Si va esi spre altartil quel de din ain- 31. Silmbhtele siimbiitelor ( repaosul
tea Domnului, si se 11 ruga assupra lui ; si aquesta) va fi voh; si yeti umili suffletele
va lua din sangele vitellului si din stingele vostre, lege eternit.
tapului, si it punne peste cOrnele altaru- 32. Rugh-se-vh sacerdotele pe quare'l
lui In pregiur; vor tinge s' alle quhruia mhini lo vor con-
49. Si vii asperge peste dOnsul din singe summa spre a preoti dupb tatiil sea ; si
cu degitul sen de septe ori, si I va CIIIiiti, va revesti stol'a de inn, stol'a quea sAntit.
.Si '1 va sanctifies despre necurhtiele filiilor 33. Si vh exorh santul shntului, si taber-
lui Israel. 'incubi) marturiei si titian]] vh exorh, si
20. Si va Indeplini exorand sanctuariul pentru sacerdoti si pentru tOta synagog'a vii
si tabernaculul marturiei si altarul, si des- facce urtiri;
pre sacerdoti vii curitti, si WI adducce (Aaron) 54. Si va fi aqueasta yeti lege eternit d'a
tapul quel viu. facce urhri pentru filii lui Israel despre pe-
21. Si va punne Aaron ambele salle catele tor; o datit pe annu se vii facee
maini poste capul tapului quellui viu, si vii (aqueasta) dupb cum commando lui Moyse
marturiei poste dOnsul tote nelegiuirile fi- Domnul.
liner lui Israel si tote iniquithtile tor, si CAPU XVII.
tote phcatele for, si le vii punne peste capul
tapului quellui viu, si '1 vii emitte, prin mi- 1. Si vorbi Dombul chtre Moyse, dicen d :
na de omu preparat, in desert. 2. Vorbesce cittre Aaron si cittre filii Ini,
22. Si vii tuft tapul pe sine nedrepthtile si ciilre toti filii Ini Israel, si vei dicee cittre
Ion (ducendu-le) In ptimiTht neciilcat; si vh densii : aquest'a (este) cuvhntul que a corn-
emitte tapul in desert. mandat Domnul dicend :
23. Vii intrh apoi Aaron In tabernacu- 3. Omu omit dintre filii lui Israel (sail
cul marturiei, si se vii. desvesti de stol'a dintre proselytii sau dintre allhturatii intre
de inu cu quare se revestisse (wand a fost voi) quare ar' junghia vitellu, sau Ole, sau
intrat in sanctuariu, si o vii depurate caprh in campament, sau siquarearijungliia
acolo. afarb din campament;
24. Si 'si va spelh corpul in apt In locu 4. Si la us'a tabernaculului miirturiei nu
stint, se vii revesti apoi cu stola sa; si esind (le) va adducce spre a be facce bolocau-
vh facce holocarpom'a sa si holocarporn'a toma or salutarin Domnului acceput , in
popalului, si se va rugh pentru sine, pentru odOre de suavitate; si quare ar' jungliia si
cas'a sa si pentru popol (cum si pentru sa- rut vh adducce aquestea la us'a tabernacu-
cerdoti). lului miirturiei, spre a (nu) se offeri dar
25. Si gressimea quea pentru pecate o Domnului Inaintea tabernaculului Domnu-
yh offer' assupra altarului. lui; se va imputA omului aquelluia (ca) sin-
26. Si qua que vh emitte tapul quel pre- ge; (qubci) stinge a versat, (i) disperde-se-
senmat pentru iertare, isi va spelavestmin- 0 suffletul aquell'a din popolul sou;
tele st 'si vh schldh corpul in apii, si dupti 5. Qua sa adduch filii lui Israel sacrifi-
aqueasta vb. intrit In castre. ciurile for ori -qutite ar' junghia ei in chm-
27. Iar vitellul quel pentru pecat si ta- puri, sa be adduch Domnului la usele ta-
pul quel pentru pecat al quhrora singe s'a bernaculului miirturiel calve sacerdote, si
addus spreexorare In sanctuariu,Ii vhducce sa le sacrifice sacrificiu de mantuire Dom-
afar] din castre si 'i vor arde de tot in focu, nului.
cum si pellile tor, si chrnile lor si fintul tor. 6. Si va revers& sacerdotele stingele pes-

www.dacoromanica.ro
190 LE VITICU. CAP. XVIII.

to altar in pregiur inaintea Domnului la tele mile veti custodl hmbland Inteensele
usele tabernaculului marturiei ; si vA offeri eu Domnul Dumnedeul vostru.
gressimea in odOre de suavitate Domnului. 5. Si yeti custodi tote preceptele melle
7. Si nu vor sacrifice sacrificiurile for si tote judecatele melle, si le yeti facce;
quellor vani cut quari ei se exfornica In quare facendu-le omul, viiu va flinteensele;
dosul tor; lege eterna va fi intre voi in ge- eu Domnul Dumnedeul vostru.
neraliite vOstre. 6. Oulu omu (nimeni) dire nici un fa-
8. Si vei dicce dire densii : Omu, omu milliar(apprope) at scingelui seu sit nu se ap-
dintre filii lui Israel si dintre (filii) prosely- propia spre a desvili turpitudine : eu Dom-
tilor allaturati intre voi, quare ar' facce lio- nul.
locautonia sau sacrificiu, 7. Turpitudinea tatalui teu, si turpitudi-
9. Si nu (o) va adducce la us'a teberna- nea mamei Lane nu vei desveli ; (Wei ma-
culului marturiei spre a o facce Domnului, ma la este (si) nu vei desveli turpitudi-
disperde-se-va omul aquell'a din popolul nea ei.
sou. 8. Turpitudinea mulierii tatalui ten nu
10. Si omu omu din filii lui Israel sau vei desveli ; (quo) turpitudinea tatalui teu
din proselytii allaturati Intre voi que ar' este.
'Minch din vre un sange, voiu punne fac'a 9. Turpitudinea surorii table despre W-
mea peste suffletul mancator de silage si it itt teu sau despre mama ta, nascuta in Mini
voiu perde din popolul sou. sau nriscuta afar() (din case), nu vei desveli
41. QuOci suffletul ori-quarui corpu shit- turpitudinea tor.
gele lui este, si eu 'lam datu-va peste altar 10. Turpitudinea filiei filiului teu, salt
spre a facce urari pentru suffleteletevostre; filiei filiei table, nu vei desveli turpitudinea
quoci shngele aquesra In locul suffletului vá tor, (pod turpitudinea ta este.
fi solilor. 11. Turpitudinea filiei mulierii tatalui
42. Penlru aqueasta dis'am catre filii ten nu vei desveli; suror din aquella'si lath
lui Israel : nici un sufflet dintre voi nu va iti este; nu vei desvili turpitudinea ei.
manta shnge, si proselytul quel allaturat 12. Turpitudinea surorii tatalui teu nu
intre voi nu va manca shnge. vei desveli, quici din aqueeasi (cash) famil-
13. Si omu omu din filii lui Israel si din lit este tatalui teu.
proselytii allaturati intre voi, quare ar' vane 13. Turpitudinea surorii mamei table nu
venal feet sau passere quare se mananca, vei desvOli; quoci din aqueeasi cash mamei
sa sverse sangele ei si sa '1 accopere cu pa- table este.
; 14. Turpitudinea fratelui tatalui ten nu
44. QuOci suffletul ori-quaruia corpu vei desvOli, si la mulierea lui sa nu intri ;
sangele lui este. Si am qis filiilor lui Israel : qubci a ta connata este.
sangele nici unui corpu sa nu mancati, quo 15. Turpitudinea nurorii table nu vei des-
sufffettil ori-quarui corpu sangele lui este. vett, qutici mulierea filiului teu este (si) nu
Tot quel que II mananca extermina-se-va. vei desveli turpitudinea ei.
15. Si ori-que sufflet quare vh manta 16. Turpitudinea mulierii fratelui ten nu
mortticinh sau mursicat de fore dintre ph- vei desveli, quoci turpitudinea fratelui teu
mewed sau dintre proselyti, Isi va spila este.
vestmintele si se v3 sciildii in aph, si necu- 17. Turpitudinea (vr'unei) fund si a fluid
rat vit fi piuu ser'a, si curat (apoi) Ira fi. ei nu vei desalt' : pe filia filiului ei si pe 'i-
16. lar de ntesi va spil,la vestmintele, si lia filiei ei sa nu iei spre a desveli turpi-
corpul nu 'si 'I va scalds in apti,(assupra'si) tudinea tor; quid faniilliare sent tie si im-
vu lua nclegiuirea sa. pielate este.
48. Femee peste suror'a ei sa nu iei ri-
CAPU XVIII.
vale spre a desveli turpitudinea aquelleia
1. Si disse Domnul are Moyse, dicend: d'allaturea aquestia pinO quhnd aqueast'a
2. Vorbesce liliilor lui Israel si vei dicce traiesce.
catre dOnsii : 19. Si calve muliere in separatia necura-
i. Eu Domnul Dumnedeul vostru; dupe tiei ei sa nu to appropii spre a desveli
datinele tkTei Egyptului in quare ati locuit turpitudinea ei.
sa nn faceli, si (NO datinele ti rrei Clianaan 20. Si la mulierea apprOpelni ten sit nu
iu quare vi induct' pc voi, sit nit faceti, si dai patu de sitment'a ta intintindu-le cu
in legitimele for sit nu amblati. densa.
4. Judectitcle melle Yeti facce si precep- 21. Si din posteritatea ta sa nu dai spre

www.dacoromanica.ro
CAP. IIX. LEVITICU. 121

a se inching vre unui principe, quh sh nu tului vostru, sit nu terminati secerituea
profani numele quel shut; eu Domnul. vostra secerand pint; in capiit terrin'a to
22. Si en mascule sh nu te culci patu de si quelle que cadu dela secerea la sh nu
femee ; quoci abominatio este. to aduni.
25. Si la nici un patrupedu sh nu 10. Si viia la sh nu te Intorci a o mai
dai patul ten intru seminatio intinhndu-te eu culegge, nici bobele vitei talle sh le aduni ;
(Mitsui, si femee sh nu stea la nici un patru- neavutului si proselytului (strain) sit be Iasi;
pedu spre a o ascinde; quoci horribil este. eu (sun° Domnul Dumnedeul vostru.
24. Nu v6 'ntinati in nici una din aques- 11. Sh nu furati, sa nu mintiti, nici sit
tea; quaci in aquestea tote se intinaro na- calumnih quineva pe appropele.
tiile que eu le allungu dela fac'u vostrh. 12. Si sh nu jurati in numele meu pe ne-
25. Si s'a intinat terra si am dat inapoi drept, sh nu profanati numele Dumne4eului
iniquitatea ei pentru dens'a ; infioratu-s'a vostru ; eu sunt Domnul Dumnedeul vostru.
pamentul intru quei que locuescu pe (Mitsui. 15. Sh nu nedreptatesci pe appropele
26. Si yeti thine tote legile melle si pre- ten, si sh nu rapesei ; si sh nu dormh sala-
ceptele melle si nu yeti facce din tote alto - riul mercenariului pe Mogi) tine pia) adoa
minatiile aquestea (nici) phmenteanul nici
proselytul venit intre voi. 14. Sit nu vorbesci de reu pe surds, si
27. Quoci kite abontinatiile aquestea le inaintea orbului sit nu pui scandal (pedech);
fricurti omenii terra (aquesteia) que lure in si teme-te de (Domnul) Dumnedeul teu ; en
aintea vostra, si s'a intinat pamentul. stint Domnul Dumnedeul vostru.
28. Si qua sh nu se inflOre de voi phmentul 15. Sit nu faceti nedreptate in judecath ;
queind it veti intink, si sit vll dea afar() dupo sh nu iei (ardici) faca quellui neavut, nici se
cum a rempins gintele que furo mai nainte admiri fac'a quellui potent : in dreptate sh
de voi. judici pe appropele teu.
29. Quo toti quhti vor facce din abomi- 16. Nu ambla en dolu (viclenii) in natia
natiile aquestea, extermina-se-vor din po- la, si sa nu he inthresci pe senigele apprope-
polul for suffletele que facu (aquestea). lui tea; eu (stint) Domnul Dumnedeul vos-
50. Si yeti tinne precepete melle cum sa tru.
nu faceti nici un'a din legile abominate, qua- 17. Sa uu urresci pe fratele ten, in engetul
te se fiteuro in aintea, si sa nu ve intinati tea; en musirare vei mustra pe appropele
inteensele : eu Domnul Dumnedeul vostru. tea, si nu vei hut pentru densul pecat.
18. Si nu'si vh resbuna mina la, si nu vei
CAPU XIX. tine minie assupra filiilor popolului ten, si
1. Si vorbi Domnul dire Moyse, 4icend : vei aunt pe apprOpele ten ca pe tine ensuti ;
2. Vorbesce synagogei intrege a filiilor eu (sunt) Domnul.
lei Israel si vei dicce chtre (Iasi : shitti 19. Legea mea veti tinne ; vitele talle
yeti fi, quo shut eu Domnul Dumneqeul sh nu le imperechecli cu de alt-jugu, si viia
vostru stint. to sh uu o semen; variu, si vestment din
5. Fie -quare de (alai seu si de mama sa doe tesseture amestecat nu vei punne pe
sh se Muth, si sambetele melle sa le tineti ; tine.
ett Domnul Dumnedeul vostru. 20. Si daqua quire -vk se va culck cu o
4. SA nu urmati idolilor si del turnati nu femee patu de seine*, si aqueasta (vk ti)
ye faceti voe; en Domini! Dumnekleul vostru. domestich (Mai a casei) reservath (promise)
5. Si de yeti sacrifica sacrificiu de mint - vre unui omit, si nu s'a rescumperat cu res-
tuire Domitului, cu bunli vole sacrificati. cumper, sau nu i s'a dat libertatea, cercetare
6. In quare 41 yeti sacrifice, sh se nth- sa li se filch; (hush) nit vor marl, quOci (ea)
'lance, (cum) si pe adoa di; jar de va re- nu a Post liberatti.
nthne pin() atreia 4i, in focu sh se arch de 21. Ci (ellu) vii adduce Domnului pen-
tot. Ira deliclul seu, la us'a tabernaculului mht.-
7. Iar de se vii mhnci cu mancare pe a turiei, berbece,pentru delictu.
treia di, nesacrificabil este (si) nu se vet 22. Si se va rugs pentru dCnsul sacer-
accepe. dotele in berbecele delictului, pentru peca-
8. Iar quel que Ira mince aqueasta, vii tul lui in quare a pechtuit si se va remitte
tali pecatul, quoci a profanat shntele Dorn- ltti Oulu, que a pechtuit.
si suffletele que vor Winch se vor tlis- 25. Iar (Land yeti Mirk in terea que
perde din popolul tor. Domnul Dumnedeul vostru de voe. si yeti
9. Si quAnd secerati voi seceratul Omen- plants on -que arbure spre mhitcare, veti

www.dacoromanica.ro
122 LEVITICU. CAP. 1111.

eurhti in pregiur necurhtia lui, fruotul lui, pe, (aquella) on mart() sit se ommOre ; natia
(quOci) Wei anni va f voe necurat, (si) nu se que se afla in terra it vii lapIda cu petre.
vit Witch. 3. SI eu punne-voiu facia mea poste omul
24. Si in annul at patrulea vit f tot fruc- aquella si 11 voiu perde din popolul seu,
tul lui sant laudabil Domnului. quoci din semenra lui a dat la principe,
25. Iar in annul at cincilea veti maned qua sit !Mine quelle saute alle melle si sit
fruclul lui, adios (venit WI 0) voe fructele profane numele quellor sancliticate mie.
lui; en sunt Domnul Dumnedeul vostru. 4. Iar de vor trecce cu vederea pamen-
26. Sit nu mancati pe munti, si nu ve au- tenii terrei, (intocendu 'si) occhii for dela
gurati nici sit vb clitati (la some) grin pas- omul aquell'a, quand cla ellu din posterita-
seri. tea sa la principe, si nu 'I vit uccide ;
27, Sit nu ye faceti sisoe din ctim'a capti- 5. Punne-vote attunci facia mea, peste
lui vostru, nici sit vi; stricati facia barbel omul aquella si peste famillia lui, si voiu
vtistre; perde din popolul for pe densul si pe toti
28. Si titieture despre vre un sufflet sit quei intr' tin cuget cu densul de a se pro-
nit faceti pe corpul vostru, si !Mere fmpunse stituA la principi.
nu veti facce intru voi; en Domnul Dumne- 6. Si sufflet quare Ira urrna dup8 ventri-
deul vostru, loclii sau Incanthtori, spre a se fornich (WO
29. Nu profank pe illia ta, (dandu-o) a se densii, punne -voiu facia mea pestesuffletul
prostitub., si (ast fel) sit se intinda corruptia aquella si '1 voiu perde din popolul seu.
in terra, implenduse de nelegiuire. 7. Si ve veti sanclitick si veti fi santi,
50. Sambittele melle yeti Untie, si de quo sant eu Domnul Dumnedeul vostru
quelle sante alle melle sit ve temeti ; ett stint;
(sunt) ponmul, O. Si yeti custodi preceptele melle si le
51. Nu ye duceti dupO ventrilochi, si pe vetifacce pe densele; eu Domnul (Durnne-
liutgu incantittori nu ye allitturati spre a ve lent vostru) quel que vL santificu.
Wink intru ei; eu (stint) Domnul Dumne- 9. Omu omit quare va vorbi de reu de
dent vostru. tathl seu si de mama sa, cu mOrte sit se
52. Inaintea quellui citrunt sit be scoli, si ommore; (quiici) de tatitl seu si do mama
vei onork facia quellui betranu, si temete sa a vorbit reu (si) culpabil este,
de Dumnedeu; eu (stint) Domnul Dumne-
deul vostru. 40. Si ornu gum va prdcurvi cu femee
33. lar de vit vent quinevit proselyt
cu bitrbat, sau quare va prdcurvi cu femeea
(strain) intru voi in terra vdstrh, sit nu'1 appropelui seu, cu morte sit se ornmOre.
amitriti; 41, Si daqua quine-va, se vit cotta en fe-
34. Ca tin plimentean Mire voi sit flit
meea talalui sett, turpitudinea tathlui seu
a desvelit (si) cu mOrte sit se ornmdre
slritinul que aleargit spre voi, si it vei omit
tit pe tine ensusi; quoci stritini ati lost in amendoi,
ptimentul Egyptului ; en (sunt) Domnul 12. Si daqua quire -vase v6, culca cu nu-
Dumnedeul vostru. corn sa, cu mOrte sit se ommOre amendoi,
55. Sit nu facceti nedreptate in judicatit, quad impietate an commis, (si) culpabili
in mOsure, in ponderi (tritsure sau greulitti) sunt.
si in cumpene. 15. Si quare se IA mica on mascule pa-
30. Cumpene drepte, si ponderi drepte, in de femee, abominatio an commis amen-
si m6sure drepte, si petre drepte sit flit intro doi, si cu merle sit se ommore, ((pod) cul-
voi; eu (sunt) Domnul Dumnedeul vostru pabili aunt.
quel quo ye exdusseiu din phmentul Egyptu- 14. Si gum va lua femee si pe mama
lui. ei (din preunit), nelegiuire este; in focu vor
37. Si yeti custodi tdla legea mea si tOte arde pe aquesta si pe denude si nu va fi
preceptele melle, si to yeti facce; en (stint) (apoi) nelegiuire intru voi.
Domnul Dumnedeul vostru, 15. Si quare va dit oulcarea sa cu patru-
pedu, cu movie sit se ommore, si patrupe-
CAPU XX. dul 11 yeti uccide.
. Si vorbi Domnul mitre Moyse, dicend : 16. Si femeca quare se va ducce la vre
2. lar filiilor ltd Israel vei diece : De (va un animal spre a se WO p fi shrith de den-
11) quinevh dintre filii lui Israel sau dinlre sul, sit uccideti si pefemee si pe animal ;
quei allhlurati proselyti in Israel, quarele va cu morte sit se emindre (quOci) culpabili
da din posteritalea sa la vro tin princi- stint.
www.dacoromanica.ro
CAP. XXI. LEVITICU. 119.g

47. Quare vh lua pe suroru sa despre familllel, (precum) tath, mamg sl Eiji si ft-
tats sun despre mama, si vh. vette turpitudi- lie, frate, f

nea ei, si ea va vette turpitudinea lui, op- 3. Si suror vergine quo ii este mai der
proliiu (neomenia) este, si sa se extermine apprope, quare nu s'a attn.'s de blirbat, la
tnaintea filiilor popolului for (queci) turpi- aquestia se Ira "Jute Intina (sacerdotele).
tudinea surori salle a desvelit, si pecatul 4. (hr la altii) sa is a minte sit nit se in-f
vor purls. tine In popolul sett spre profanatia sa.
18. Si harbat quare se va culea cu femee 5. Si spre plesuvih sa nu 'si radh cupid
lnlunalti, si vh desveli turpitudinea ei, sor- assupra unui mort, si fae'a barbel sa ntesi
gintea ei a desvelit, si ea a desvelit curge- radii, si pc carnea for sa nu taia thieture.
rea sangelui seu, si amendoi sit se extermine 6. Santi vor fi Dumnedeului tor, si nn
din popolul tor. vor profatilt numele Dumnedeului for qutici
49. Si turpitudinea surorii tatalui ten si sacrificiurile Domnului, daruri Dumnedelui
surorii mamei talk nu vei desveli, (Wei for ei offeru, si vor if santi.
consanguinitate se desvelesce si pecatul vor 7. Muliere meretrice si profanath sit nu
ave. ia, si muliere Itissata de barbatul seu sa
20. Si omu quare se va cu1Ca cu conna- nu'si ia, qutici sant este- (sacerdotele) Dom-
scuta sa, turpitudinea familliei salle a desve- nului Dumnedeului seu.
lit, (si) pecatul for vor aye, farh Mii vor O. Si ti '1 vei sanotiiicA : darttrile Dom..=
mutt nului Dumnedeului vostru aquesta offere,
21. Si omu que va lua pe femeea frate- stint va 11, quo' sant eu Domnul quel clue
lui seu, neeuratih este, turpitudinea fratelui sanctificu pe densii.
seu a desvelit, faro filii vor muri. 9. Si Min omului sacerdote de se va pro-
22. Si vett custodi tOte preceptele incite fanit spre fornicare, numele thtalui ei profa-;
si tote judecatele melle, spre a le faece, qua nii ; pe focu sa se arch.
sa nu v rempinga phmentul to quare eu ve
40. Si sacerdotele quel mare, quhrui din.
ducts spre a loeui acolo pe (Mitsui. tre fratii sei i s'a versat pe capu din oliul
53. Si sit nu amblati in legile natiilor christulni (unsului)si alto quhruia coding s' ate
quo le vain allunga dela vei, quoci ei agues- implinit spre a revesti vestmintele, capul sl
tea tote le -au Mout, (si de aqueea) 'iarn nu 'si '1 descopere de cidarti si vesttnintelet
writ, .11t1 be rumps,
II. Si la nict un sufflet stins sa nu mire;
24, Si am clis vo6 ; voi veti mosten1 p4- cu that* sett (Onsusi) si cu mama sa sa nu se
mentul (or, si eu vi '1 void di in possessi4, Wine.
piiment que revarsa lapte si miere; eu Dom- 12. Si din quelle sante nu va esi si nu vh
nul Domnedeul vostru pare Y.4111 distills profana quea que este sanctificat Dumnedeu,
dittlre tOte natiile, lui seu, gaol oliul quel sant al ungerii Int
25. Si distingeti voe ensive dintre vitele Dumnedeu este peste densul; eu Domnul.
wile curate si dintre passorilo necurate si 13. Aquesta, muliere vergine din natia
quelle (mate ; §i nu ye spureati suffleteln sa isi va lua ;
in vile si in tote reptiticle piimentului qua 41. Iar veduvti si lassalti de What, sl
eu vi '1 am (listing spre oecaratiii. profanatti, si meretrice, (de) aquestea nu va
2G. Si veti ft mie sand, qu5 en sant 16, ci vergine din natia sa isi va lua de
(sunt)Domnul Dumnedeul vostru, quare v' muliere ;
am distins dintre tote natiile qua sa ftti at 15. Si net 'si nit profana posteritatea sa
mei. in popolul seu ; en Domnul quel que saneti-
27. Si blirbat salt femee ori,quare dintre ficu pe densul.
ei s' ar facce ventrilochu sat incantii- 46. Mai vorbi Dominil calve aloyse
tor, en mOrte sa se ommeire amendoi, en dicend :
potre stili lapidati culpabili stmt.. 17. Spunne lui Aaron : omit din natia to
in generatiile vestre, intru quare ar' fi ma-
CAM XXI. cula, nu se va appropia spre a offeridarurile
1. SI vorbi Domnul catre Moyse dicend : Dumnedeulul sett ;
vorbesce sacerdotilor, filiilor lui Aaron si 18. Quo tot omul intru quare ar' fi ma-
vet dicce dire deusii : In sufflete (la tntem- cula nu se pate appropia : omit sehiopu sat
plum de niOrte) sa nu se Milne (spree) to cu nasul mutilatu sat eu urechla Math ;
natia for. 49. Sau omu intru quare este frantura
2. CI numai la quel mai de apprope al de mina sou franturti de picior.
www.dacoromanica.ro
414 LEVITICU. CAP. XXII.

20. Sau ghiebos, sau urduros, sau cu al- manca din quelle sante ; veneticul (ospe) al
bete in ochi, sau omit Intru quare este rile, vr'unui sacerdote, sau mercenariu nu va
selbatica, sau petigine sau en tin singur tes- Witch din quelle sante;
ticul; 11. Iar daqua vre un sacerdole va pos-
21. Tot Intru quare este macula din pos- sede vre un sufflet (individ) cumperat en ar
., lui Aaron sacerdotele, nu se va ap-
terilatea gint, aquest'a va manca din painile lui,
prom sine a offeri sacrificiele Dumnedeu- (precum) si quei nascuti in cas'a lui, si ague-
lui seu, quo macula (este) Inteensul; daru- stia vor manca painiele lui.
rile lui Dumnedeu nu se va appropia spre a 12. Si filia omului sacerdote, de se va
offeri. marita cu barbat alienigen, ea nu Ira
22. Darurile Dumnedeului seu, santele manca din primitile quellor sante.
santelor, si din quelle sante va manch. 13. Si filia mini sacerdole, de va deveni
23. Anse spre catapetasma nu se va ap- veduva sau (va fi) lassata (de barbat) si se-
propia, si de altar nn se va atlinge, quo Witte n'a fost inteensa, si se va returnh in
macula are, si nu va profane, sanctuaritil lui cas'a tataltti seu ca in fella ei, din pantile
Dumnedeu, pie eu (suit) Domnul quel quo tatalui seu va manca; arise nici un alieni
sanctificu pe densii. gen nu va manca dinteensele.
24. Si vorbi Domnul ciitre Moyse si 14. Si omu quare ar' manca din quelle
Aaron, si filii lui si catre toti filii lui Israel. sante din nesciinta, va adaoge a cincia
parte din aqueea peste aqueasta, si va de,
CAPU XXII. sacerdotelui pe quea sante.
1. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend 15. Si nu vor profanb quelle sante alle
. 2. Di lui Aaron si filiilor lui se, ia a mince filiilor lui Israel, quare ei offeru Domnului ;
de quelle sante alle filiilor lui Israel si se, in 16 Si sa adduce, assupra be farb-de lege
profane numele quel saitt:al men (in) quelle de delict, mancand ei santele tor; pie en
que sanctifica ei mie; eu Domnul. Domnul quel que sanctificu pe denpii.
3. Spunne for :in generatiile vostre, 17. Si vorbi Domnul dare Moyse dicend
tot omul quarele din iota posteritatea vOs- 18. Vorbesce lui Aaron si filiilor ague-
trit s'ar' appropia calm quelle sante que ar stor'a si la ling synagog'a filiilor lui Israel, si
sanctificit filii lui Israel Domnului, si necu- vei dicce catre densii : Om om dintre filii
ratia lui (va fi) pe (Mitsui, se va extermina lui Israel sau dintre (filii) proselytilor allit-
suffletul aquell'a dela mine; eu Domnul turati pe hinge densii in Israel, quarele'si
(Dumnedeul) vostru. adduce darurile dupe Iota confesiunea tor,
4. Si omu (Ore-quare) din posteritatea on -quite ar' adducce Domnului spre hobo-
Jul Aaron sacerdotele quare va fi lepros sau cautoma ;
gonorrhue, din quelle sante se, nu ma'nance 19. Accepute (fib) voe nemaculate ma-
pine pie nu se WI curtiti; si quelque se attin- scule dintre vace si dintre oi, si dintre ca-
ge on de pie necurtitia de sufflet, sau (de) pre :
omu din quare ar' esi patu de sementa; 20. Ori-que va aye macula inteensa nu
5. Sau quare s'ar' attinge de on -que vor adducce Domnului, quo nu va fi accept
reptil necurat quare it va spurca, sau de voe.
omu quare it va spurea prin tole, necuratia 21. Si omu quare ar' adducce sacrificin
lui ; de mantuire Domnului distingend (offrand'a
6. Suffletul que see va attinge de agues- sa) dupe urare sau din bung vole In serba-
tea, necurat Ira fi pine sdr'a; nu vb. !nand torile vdstre, (fig) din armente (cirede) fie
din quelle sante, de nu 'si va imbaia corpul dintre oi, nemaculat se, fig bine placut : nici
in ape, si va appunne sorele, si curat va fi. o macula se, nu fia intr'ensul.
7. Attunci dar va pule manca din quelle 22. Orbu sau schilavu, salt cu limh'a
sante, qui)" painea lui este. taiga, sau furniculos, sau roios sau avend
8. Mortecinh si mursicat de fere nu va impetigini nu vor adducce (de) aquestea Dom-
manca spre a se soma inleensele; eu nului, si in carpose (ardere) nu yeti de, din
Domnul. aqueste pe altarul Domnului.
9. Si vor custodi custodiele melle, qua 23. Si vitellu sau Ole cu urechile taiate
sa nu ia pentru densele pecat si sa more sau cu coda thiatit de junghiat le vei thine
pentru aqueasta, de le vor profane, ; eu Dom- pentru sineti, iar spre urarea to nu vor fi
nul (Domuedeul) quel que sanctificu pe accepute.
densii; 24. Famen, sau cu testiculele strivite,
10. Si nici tin alienigen (strain) nu va sau Nate sau smulse nu veti offeri Dom-
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIII. LEVITICU. 125
nului, si pe phmentul vostru sa nu faceti. cltiul Domnului, aeceput voe, a doa
25. Si din man'a filittlui alienigenului nu di dupe quea d'antoiu il va offer' sacerdo-
yeti adducce darurile Dumnedeului vostru tele.
din tote aquestea, quo stricaciune este in- 12. Si yeti facce in dioa in quare yeti
teensele , macula' inteensele; nu vor fi adducce-manuchiul, o Oie nemaculata de
aquestea accepute VIA uu annu in holocautomg Domnului;
26. Si vorbi Domnul calve Aloyse dicend 13. Si sacrificiul lui doe decline de se-
27. Vitellu sau Ole sau writ quare Sc ve midale, prefiicute in oliu (sacrificiu Dom-
nasce, vu fi septe dille sub mam'a lui, iar nului, odtire de suavitatc Domnului) si liba-
in dioa a opta si inainte se pole accepe tia ei, vin o a patra parte de mesttea bin.
in daruri, carport-a Dotnnului. 44. Si paine si spice Rule frecate nu
28. Si vitellu, sau Oie, pe densa sau pe veti Winch pine in aqueasta di ensasi
puii ei sa ntei junghi in aqueasi di. pine gland veti adducce voi darurile
29. Jar de vci sacrifich sacrificiu de re- Dumnedeului voslru, in gencratiile vOstre,
cunoseinta Domnului, cu vole bung sacriti- lege eterna in tota locuirea vostra.
'I. 15. Si veti numera voe de adoa di asilm-
50. In aqueeasi dl se vb. manch, nu yeti belelor, din dioa in quare addueeti maim-
Lassa din carnile lui pe diminara; cu (sunt) chiul superpositiunii, septe septernane in-
Domnul. trege,
31. Si yeti custodi preceptele melte si 46. Pine in a doa di a ultimei quellei d'a
le yeti fame; en Domnul. septelea yeti numera cinci deci de dille, si
52. Si nu veti profane numele men quel yeti offeri sacrificiu nuou Domnului.
sant, si me voiu sanctilich in midlocul lilii- 17. Din locuinra vostrh yeti offeri paini
lor ltti Israel ; ett Domnul que ve sanctificu supepositio, doe paini; din doe decline de
pe voi. semidale vor fi, fermentate se vor torte
33. Quare ve cxdusscin din !Area Egyp- din primele producte Domnului.
tului spre a fi Dumnedcul vostru; eu Dom - 18. Si yeti adducce din preung cu painile
nul. septe 'gnelli nemaculati de quite tin mum,
CAPU XXIII. si vitellu unul dirt armentele vacelor, sidoi
aricti nemaculati ; vor fi holocautornii Dom-
1. Si disse Domnul calm Aloyse, dicdnd : nului. si sacrificiele for si libatiile for sa-
2. Vorbesce filiilor but Israel si vei dicce crificiu odore de suavitate Domnului.
calve (tonsil : serbatorile Domnului que be 19. Si yeti facce (sacrificiu) tut icon din-
yeti chiemh vocate sante, aquestea sunt tre capre pentru pecat si doi 'gnelli de
serbatorile melte. quite un annu in sacrificiu de mintuire din
3. SOse dille vei facce opere si in dioa a preutth cu painile protogennemei (prituelor
septea sambete, repaos, vocata santa Dom- producte),
nului. 20. Si va punne aquestea sacerdotele cu
4. Aqueste (stint) serbatorile Domnului painele protogennemei superpositio inain-
vocate sante, que he yeti chiema in timpii tea Domnului din preuna en quei doi 'gnelli;
for. sante vor fi Domnului, (si) sacerdotelui
5. In prim'a lunii, in a patru-spre-decea que offere aquestea, alle lui sa fie.
die a lunii, intre sere pascele Domnului ; 21. Si yeti chiemA dioa aqueasta, vocata
6. Si in a cinci spre decea di a lunei saute voe; nici o fapta servile nu yeti face°
aquesteia, serbetore Domnului a azymelor ; inteensa ; lege eterna in generatiile vostre
septe dille azyrne yeti manca. in loth locuinra vestra.
7. Si dioa anteia vocata sante va fi yob.; 22. Si quaint secerati seceratul pamou-
nici o opera nu yeti facce. tului vostru, nu consummati remasul (ca-
8. Si yeti adducce holocautome Domnu- petal) seceriturei terrinei talle, quand tit
lui septe dille, si a septea di, vocata va fi seceri, si quelle ch'dute din secerca to nit le
voe, nici o fapth nu veti-facce. vei culege : neavutului si strhinului vor re-
9. Si vorbi Domnul calve Aloyse dicend : mand aquestea ; en Domnul Domnedettl
40. Spunne filiilor lui Israel si vci dicce vostru,
dire densii; quand veti ultra in terea que 23. Si vorbi Domnul catreMoyse dicend:
eu dau voe, si yeti secera seceratul ei, sit 24. Vorbesce filiilor lui Israel dicend :
adduceti miinuchiele primitiii seceratului in lun'a a septea, in una a lunii, repaos va
vostru catre sacerdote. fi voe memorial de trombone, vocata &luta
11. Si (aquesta) va offeri in sus manu- va if voe.
www.dacoromanica.ro
1f48 LAVITICU. CAN WV.

25. Niel o faptit (while titi Yeti tam si inaintea Domnului Dunme4oului vostru
Yeti adduce° holocautome Domnului. septa Mille.
26. Si vorbi Domnul titre Moyse 41- 41. Si yeti serba aqueasta serbatOre
cend t Domnului septe guile alle annului lege
27. Si in a dm a lunii aquesteia a sep- eterna In generatiile vostre in Ittn'a a septea
tea die de propitiatiO vocata sataa va fi o Yeti serba.
yoe ; si Yeti umili suffletele vostre si Veti 42. In tabernacule Yeti looui septe dale :
addacce holocautome Domnului. tot pamenteanul (indigo)) in Israel vb. locui
28. Nici o fapta nu Yeti facce in (lion in tabernacule,
aqueasta ; (pod Va b gilt de prepitiatib 45. Qua sit scie generatiile vostre quo in
Yoe aqueasta, spre a se facce ruga pentru tabernacule am pus a loeui pe Ink lui 114-
Voi inaintea Domnului Dumnedeului No- rad, quand eu 'iam exdus din terra Jgyp-
stra, tului; eu Domnul Dumnedoul vostru.
29. Queci tot stiffiettil Ohre nu se Y5 44 Ast fel spusse Moyse serbatorile
until' in din equeasta ensitsi, Se WI exter- Domnului Miler lui Israel.
mine din popolul sou. CAPU XXIV.
30. Si tot Suffletul tine va facce vre o
faptii In questa di ensitsi, disperde 1. Si vorbi Donmul calve Moyse 4i-
suffletul aquella din popolul sett nici o cend :
faptit sit nu faceti. 2. Precipe filiilor lid Israel sit 'ti adducii
31. Lege eternit in generatiile vostre in olio de olive curet limpedit spre
tote locuintele vostre. de arderea candelei nencetat,
32. Sambittele sambittelor vor fi vot, si 3. Do din entre de catapetasma In tabor-
Yeti umili suffletele vostre, din a not (dl) a naculul marturiei, si it vor arde Aaron si
lunii de seen pine (In queealatth) sera yeti filii aquestuia de ser'a pine dimineaca Wain-
sambatori sambatele vostre. -tea Domnului furl incetare, lege eterna in
33. Mai vorbi Domnul titre Moyse di- generatiile vostre.
'and : 4. Pe candelabra quel curet yeti arde
lucernele inaintea Domnului pine dimi-
34. Vorbesce Minor lui Israel dicend : neatii.
in a cinci-spredecea a lunii aquesteia a 5. Si yeti lua somidale si o Yeti facce
septeab serbatorea tabernaculelor septe gille doe spredeee paini, de quite duo dechne va
Domnului; fi o paine.
35. Si dioa tuttelea vocath santa ; nici 6. Si le veti punne doe punneri, quite
o faptit servile nu Yeti facce. sese paini o punnere pe mas'a quea wrath
56. Sept° dills yeti adducce holocautome inaintea Domnului.
Domnului, si dioa a opl'a yocata satire Va fi 7. Si yeti panne peste punnere libel'
yeti, si yeti adducce bolocautome Dommilui: (thernaie) curatii si sare, si vor fi la paini
exodiu este, Hid o fapia servile nu yeti spre rememoratio propose Domnului.
recce. 8. In dioa sarnbatelor se va punne inain-
57. Aquestea serbatorile Domnului pe tea Domnului pentru tot d'aun'a ivainlca
quare.le Yeti chiema vocate sante, spre a se filiilor lui Israel, testament eternu.
offer" carpome Domnului, holocautome si 9. Si vor fi lei Aaron si filiilor lui, si le
sacrificiole lor, si lilustiile lor din di in 4i, vor manca in lout sant qutici vor S sante
58. Afar() de sambatele Domnului si alle santelor aqueasta pentru &mid din
afar() de darurile vostre, si °rani de tote (plate se sacrifiett Domnului, lege eternii.
untrue vostre, si dart; de tote quello do 10. Si esi Hut unei mulled Isralite (si
bunt voie able vostre -quite yeti da Domncr- aquesta era filiu de Egyptean intre filii lui
lui. Israel) si se cedar() in campament quel (exit)
59. Si in a cinci-spre-docea di a lunii din Iraelitide si omul Israelit.
aquesteia a septea, quand yeti adutta fruc- 11. Si supranumind filial mttlierii Israe-
tele pamAntului, serbati Domnului st;pte lilide numele, blesterne, si it dosser() la
guile : in prima di repaos si In a opta di ire. Moyse; si numele mamei lui (era) Salomith
pees. a lui. Dabri din somentia lui Dan,
40. Si Ye Yeti Ink In prima di fillet gpe- 12. Sill depusser5sabcustodirt, spre a'l
tios de lemnn si spatula de phoanici, si ra- dejudeca prin precoptul Domnului.
mure de !emu() dese, si saloii ct ramure 13. Si vorbi Domnul care Moyse di-
de agnu dela torrent, spre a vti bocura cend :

www.dacoromanica.ro
CAP. ILIY. LEVITICII. Ift
14. Du pe quel que a blosfernat dart pantentul tea va II tot produotul lui in do
din castre, si sa' si puia toti quati nu audit mancare.
mainile pe capul lui, sl sa '1 uccida cu petre 8. Si vei umbra tie septe repaose
tiita synagog'a. de aunt, de septe on septe anni ; si vor fi
15. Si filiilor lui Israel vorbesce, si vei tie dine septe septbmane de anni, patru
dicce catre densii : om, om quare vil bleste- deci si nob de anni ;
ma pe Dumnedeul seu, pbcatul sett va 105. 9. Si yeti annuntia prin voaea trombei
16, Numind ansb numele Domnulut, ctt In VIM terr'a vdstrti t In lun'a a soptea, In
morte sa se °rumor° cu petre sit '1 uccida a decea a lunei, in dioa propitiatiunii, veti
Vita synagog'a (lui Israel), flit proselyt (strain) annutia peste tot prin tromba in that terea
flit pitmentean (indigen) (Nand va numi nu- vostra.
mete Domnnlui sa mora. 10. Si veti sanctifica annul al cindeci-
17. Si omu de va batte sufflet de oni, si lea annu, si yeti acclarna libertate in terra
(aquesta) va marl, ctt morte sh se ommore. tutulor quo locuescu pe densa; annu do
18. Si quare Ira batte vita (si va muri) sit liberare, semnal va 11 aqueasta vob,
o rescumpere, sufflet pentru sufflet (capu de qua sa va returnati until (si) fittittare la
vita pentru capu de vita). possessia sa, sifiaquare la famillia sit ve
19. Si daqua quineva va facce macula returnati.
(semnu) appropelui seu, dupii cum a facut 11. Semnal de liberare va fi aqueasta,
lui assemenca sa i se fad Inapoi. annul cinci decilea jubileu va fi vob ;
20. Ruptura pentru ruptura, ochiu pen- sa nu sembnati nici sa secerati quato de
tru ochiu, dinte pentru chute, dupo cum a sine crescu lui, si sit nu culegeti quell°
frtcut macula omului, assemenca sa se fad sanctificate elle lui.
lui. 12. Quo semnal de liberare este, sant va
21. Si quel que bale with sit o rescumpe- Ii yob ; din campuri veti manca productele
re ; quel que bate omu si (aquesta) va muri, lui ;
cu morte sit se °mare. 15. In annul liberitrii la semnalul
22. Dreptatea una Ira fi vob (si) prosely- aquesta ye vets returns flit quare la posses.
tului (strain) si phmenteanului; quo eu sia sa.
(stint) Domnul Dumnedeul vostru. 14. Iar de vei vinde vendare apprtipelui
23. Si vorbi Wyse filiilor lui Israel, si ten, si de vei possede (cumpbra) dela op-
scOssero pe blasfemator afarit din castre si propele teu, sa nu amitrascaomul pe appro
11 uccisero cu petre; si filii lui Israel Rutin') pele seu.
dupo cum commandasse Domnul lui Moysa. 15. Dupii numb,rul annilor dela seiniin
lul (jubileului) vei cumpbra dela apprSpele
CAPIJ XXV. teu, duptt numbrul annilor productelor wit
4. Si vorbi Domnul dare Aloyse in mun- vinde tie.
tele Sina 4icend : 16. Dupe mai multul annilor immalti.va
2. Vorbece filiilor lui Israel si vei dicce (pretul) cumptratorei salle, st dupo mai
cave densii. De yeti intra In terea que cut pucinul annilor va tmpueinh cumpbrattirea,
dau vob, se va repaosa parnentul que eu dau Wei ( numai ) quantitatea productelor
yob sambittele Domnultti. (salle) pOte vinde quine.va.
5. Sese anni vei semena terrin'a la, si 17. Sit nu amarasca omit pe apprdpele
sese anal vei titia viia la si vei culege fruc- seu, si sit se tenth de (Domnul) Dumnedeul
tul ci, sea; TO eu (stutt) Domnul Dumnedeul vo-
4. Iar in annul al septelea sambate re- stru.
paos va if phmentului, samblite Domnului ; 18. Si yeti facce kite drepturile melle si
terrin'a is nu vei sembna si viia to nu vei tote judicatele melle, si facend si implinind
tala. aquestea, veti local pe prurient in buns
5. Si quelle que de sine crescu terrinei pace;
talle sa nu le seceri si strugurele sanctifica- 19. Si 'si va tla pamentul productele
titmli talle nu '1 vei culege t annu de re- salle, si yeti manca saturandu-ve, si vets
paps wail pamentului. locui cu incredere assupra lui.
6. Si vor if sambatele pamentului volt 20. Iar de diceti : que vommu manca in
demancare, tie 3i (domesticului) tea fecior annul (aquesta) al septelea de nu vommu
si feta, si mercenariultil teu, sI stritinttlui semtma si de nit vommu cullege-fructele
allitturat pe langii. tine. nOstre ?
7. Si vitelor tulle, si f6relor quellor din 21. Trimittevoitt bineettventarea mea
www.dacoromanica.ro
128 LEVITICU. CAP. XXV.

voe In annul al seselea, si va da productele sustine ca pe un proselytu si strain, si va


salle ca pe trei anni; trai fatele ten cu tine.
22. Si yeti semena in annul al optulca si 56. Nu 'ti lua dela (Mitsui usura, nici
yeti mina din productele vechie ping la an- mai mull de quilt 'iai dal; temete de Duni-
nul at noulea ; pint; que va veni fructul lui nedeu : eu Domnul ; si va mai fratele lcu
yeti winch vechie din quelle vechie. pelingo tine.
23. Si pamentul nu se va pute vinde in 37. Argintul Lou sit nu i'1 dai cu usura, si
confirmatib (de tot) ; qubci al meu este pa- pe in teres de adaos sanu'i dai bucatele talle.
mental, pentru qua proselytA si nisce coloni 38. Eu Domnul Dumnedeul vostru quel
assedati sunteti voi inaintea mea. que v' am exdus din plimentul Egyptultti
24. Si dupb -tot pamentul quit veti cu qua sa ve dau terra Chanaan spre a fi at
prinde, yeti di rescumperare pentru pam Ant. vostru Dumnedeu.
25. lar de a scapetat fratele teu quel cu- 59. Iar de se vi umili fratele teu pe
tine, si va vinde din coprinsele salle, pole lingo tine, si se vi vinde tie, sa nu 'ti serve
veni mostenitorul seu quel mai de apprope servitute (le domesticu ;
si va rescumperi vendarea fratelui seu. 40. Ci ca mercenariu sau ca ospe strain,
26. Iar daqua 11' are quine-vimostenitor pinb In annul liberarii va argati pe lingo
quhrui sa is dea man'a, si i se Ara afla (apoi) tine.
lui de ajuns spre rescumperarea sa, 41. Si va esi in liberare cunt si filii lui
27. Va pule computa annii venthirii salle din preuna cu densul, se va ducce la famil-
si va re& queea que se mai cuvine omului ha sa, la coprinsul parintescu al seu se Ira
qua'rui i s' a fost vendut lucru si se II re- returns.
tura ast fel la coprinsul seu. 42. Qulici omeni ai casei melle. sunt
28. Iar de nu'si vi afla man'a sa deajuns aquestia pe quad 'lam exdus din terea
spre a da inapoi aquestuia, attunci objetul Egyptului ; nu se pottt vinde cu vendare
vindut vi fi la quel que '1 a cumperat pinb da omu al casei (vostre) ;
In (al seselea) annu al liberarii (jubileului); 45. Nu '1 vci intinde en labtirea, si le
si (unul) ese In annul libertitii, si (altul) in- vei tome de (Domnul) Dumnetleul Lou.
fra in coprinsul seu. 44. Iar feciorul si fera to (din casa) ori-
29. De vi vinde quineva casa locuila in quiti vei aye dela gintile que sunt in pre-
cetate congiurata cu muri, rescumperarea gittrul teu, din aquestiave yeti pule possede
ei pOte fi pita) se vi Implini (termenul) : servo si serva.
un annu de dille este (terminul) rescumpe- 45. Si din flee strainilor que stint intro
rarii salle. voi, (Ida toti ve puteti cumpera, si din fa-
30. tar de nu se vi rescumpera pinii se vi miliele tor, quite se vor Itasca in plimentul
Implini annul Intregu, se Ira confirms cas'a vostru, fig voi in possessiii.
que este In celate congiurata cu muri in 46. Si 'i veti itnparti filiilor vostri dupb
adever quellui que a cumperaro in genera - voi, si vor 11 voi possibili de a'i possede itt
tiile lui si nu vi esi in annul libertatii. eternu pe aquestia asserviti : ear dintre
51. Iar casele de prin communele que fratii vostri, din flit lui Israel, nimeni pe
n' an muri in pregiur, ca si terrin'a de pa- fratele seu sa nu intindii in labor'.
mint sa se compute ; rescumperabili in tot 47. tar de va di mina proselytului sau
d'auna vor fi aquestea ; si in jubileu vor strainului que este pe lingo tine, si sclipetand
pule esi. fratele ten cu dinsul, se va vinde prosely-
32. Si cetatile Levitilor, casele cetatilor tnlui sau strainului que este pe lingo line
coprinsului for rescumperabili pentru tot sau quellui din nascere proselyt,
d'aunavor fi Levitilor. 48. Dupo que se va vinde lui, i se vi
53. Si (pentru) quel quare ar' rescum- pule facce rescumperare : unul din fratii
pera dela Leviti, in annul jubileului Ira esi lui 11 Ira pule rescumpera.
vendarea caselor cetatii coprinsului tor, 49. Frate al latalui seu, sau filiu al fra-
qubci, (quit pentru) casele cetatilor Levi- foul tatalui seu it vi rescumpera, sau din
tilor, Mita este coprinsul for in midlocul consangii dupb carne ai lui din sementia
Miller Itti Israel. lui 11 pbte rescumpera ; ear de 'i vi di ma-
54. Si terrinele botarite pentru piisciu- n'a se WI rescumpera singur.
nea cetatilor for nu se vor vinde, qubci 50. Si va computa cu quel que 'I a fost
coprins eternu aquestea sunt tor. cumperat din annul In quare s'a vindut pc
55. Iar daqua a scapetat fratele ten, si sine lui pint; in annul jubileului (al liberta-
1111 mai pile cu mink lui pe ItIngb tine, tii), st va fi argintul venditrii lui eh merce-
www.dacoromanica.ro
CAP. mi. LEV1TICU. 129

nariului : din annu in annu va fi cu den- 41. Si voiu punne alliance mea intru
sul. voi, si nu ve vh abomina suffletul meu ;
51. Iar de va fi (Ia quine-va) mai multi 42. Si voiu amble intru voi, si voiu 6 al
anni, dupe (numerul) aquestor'a va reda vostru Dumnedeu, si voi Yeti fi popolul
rescumperarea lui din arginlul vendarii meu.
lui. 43. Eu (sunt) Domnul Dumnedeul Yost nu,
52. lar de va remane min din anni quel que v am exdus din terra Egyptului,
pine Ia jubileu, se II compute lui dupe quand erati servi : rupeam leghtur'a itigii-
annii lui, si va reds rescumperarea lui ca lui vostru, si v' am addus en frunte inalth.
mercenariu : 14. Iar tie nu yeti asculta de mine, nici
53. Din annu in annu va fi cu ell' nu yeti facce preceptele melle aquestea,
'1 vei intinde cu laborea Inaintea ta. 15. Ci yeti trecce peste (Muscle, si la
54. lar de nu se va rescumpera dupe judichtile melle se vb. Ingreuia suffletul
aqueste (moduri), va esi In annul jubilen- vostru cum se nu faceti tote preceptele
lui ell' si copii lui cu ile,nsul ; melle, si (cum) sa desfaceti legittur'a mea
55. Qubci omeni ai casei melle sunt filii (en voi);
lui Israel, feciori ai mei sunt aquestia, pe 46. Facce-voiu si eu assemenea voe, si
quari 'tam exdus din terra Egyptului ; cu voiu adduce peste voi, lips'a, riia si giilbi-
Domnul Dumnedeul vostru. narea consummand ochii vostri si suflletul
vostru topitu ; si yeti sernena in desert se-
CAPU XXVI. mintele vostre, si le vor manca adversarii
4. Nu Ye faceti voe (ensi-ve) fapte de vostri.
manh, nici scuptilie, nici colonne ve inal- 47. Punne-voiu fac'a mea assupra Yoshi,
tati voe, nici prlra (dreptu semnu sa puneti si yeti cede inaintea inemicilor vostri, si ve
in pamentul vostru spre a ye prosterna la vor allunga quei que Ye urrescu, si yeti fugi
(Musa ; eu (sunt) Domnul Dumnedeul vos- neurmlirindu-ve nimeni.
tru. 18. Si daqua pinii Ia aqueasta nu yeti
2. Sambtitele melle tineti ; si de santele asculta de mine, adaoge-voiu si eu a ye
nielle temeti-ve; eu (sun!) Domnul. pedepsi de sopte on dupb *aide vostre.
3. De yeti amble in preceptele melle, si 19. Si vont fringe pertinant'a orgoliului
cornmandele mile yeti tinne si le Yeti vostru, si voiu punne Yoe cerul ca de fern'
facce ; (peste voi) si phmentul vostru ca de ara-
4. Da -voiu ploia voe Ia timpul sett, si mh ;
phmentul isi va da productele salle, si 20. Si va fi in desert forlitudinea vostra,
lemnele campurilor isi vor da fructul tor. si nu 'si va da prtmentul vostru semen Ca sa,
5. Si va ajunge treieratul vostru (pint) si lemnul terrinei vostre nu 'si va da fructul
la culesul viilor; si cullesul vh ajunge Sell.
(pine) Ia semenaturh; si yeti manca painea 21. Si daqua dupe aqueste yeti ambla
vostra saturandu-ve, si yeti locui cu secti- (tot) In laturi si nu yeti voi a asculta de
rilate pe phmentul vostru (si resbellu nu ia mine, adaoge-voiu Yoe plage septa dupe
striibatte prin phmentul vostru). pecatele vostre;
6. Si voiu di pace In piimentul vostru, 22. Si voiu trimii le peste voi ferele (sel-
si Yeti dormi si nu vh fi quine sit ve sphi- batice) alle phmentului si ve vor mama pc
mettle, si voiu extermina fere relic din ph- voi, si consumma vitele vestre, si ye vor im-
mentul vostru. pucina, si deserte vor remane able
7. Si resbellu nu va strlibatte prin ph- vostre.
mentul vostru, si yeti allungA pe innemicii 23. Si peste aquestea, de nu ve yeti in-
vostri, si vor chile Inaintea vostra uccisi. drepta, ci yeti Attila dire mine in 'Mimi;
8. Si 'si vor allunga dintre voi cinci pe 24. Amble -voiu si en cu voi In minie
o sulh, si o sulti dintre voi isi vor allunga oblica, si ve, voiu batto si ett de septe on
deci de mii, si vor cede inemicii Inaintea pentru pecatele vostre.
vostra de sabia. 25. Si voiu supradducce peste voi gla-
9. Si voiu chuta assupra vestal, cresce- diu resbunandvindicta alliantei, si yeti fugi
ve-voiu si ye voiu Immulti, si voiu stabili cu totii in cethtile vostre; si voiu trimitte
alliant'a mea cu voi. mOrte intru voi, si ye yeti preda In mainele
40. Si yeti manca vechie si vecbiele ye- inemicilor; (altunci)
chielor, si quelle vechie dinaintea quellor 26. Quand yeti fi amhriti cu lips'a paini-
nuoe yeti lepeda. lor, vor cOcce clece mulieri painile vOstre
Parts. -imp. Prove el Cs'. 9
www.dacoromanica.ro
130 LEVITICU. CAP. XXVII.

inteun singur cuptor, si ve vor redh phi - quea necirconthiatii, si attunci vor simti
nile cu cumpen'a, si yeti manta, si nu ve bine pecatele tor.
veti pull sktura. 42. Si 'mi voiu adducce a minte de al-
27. Si daqua cu aquestea nu yeti ascul La 11aq-a mea cu Jacob, si de alliant'a mea cu
de mine, si yeti ambla ciitre mine (tot) in Isaac, si de alliant'a mea cu Abraham imi
laluri ; voiu adducce aminte ; si de terra imi voiu
20. Si eu voiu tunbla ctt voi iii minis adducce aminte assemenea.
("Mica,si ve voiu pedepsi en de sdple on 43. Si va fi abandonala terea de densii ;
dupe pecatele vostre. attunci Isi va avd piimentul sambhtele salle,
29. Si yeti mama ciirnile filiilor vostri, quand se va devasta din causa Ion. Si ei vor
si chrnile filielor vOstre yeti 'Mina. avd Pare de legile Ion, pentru quo au trecut
30. Si voiu devasta colonnele vostre, si cu vederea judichtile melte, si preceptele
voiu disperde quelle de lemnu Mettle de melle le-au rempins cu suffletul tor.
mtiinele vOstre,sivoitt panne osemintelevos- 44. Si ca si cum if ar' fi fost ci in terea
tre peste sra'rmitturele idolilor vostri, si Iron- inemicilor for nu lam trecut cu vederea,
rore va aye suffletul moll dela voi. nici 'iam rempins spro a'i perde de a des-
31. Facce-voiu deserte celatile vostre, facce alliant'a mea qua dare densii; quo Cu
si voiu devasta quelle sante alle vdstre, si (sent) Domnul Dumnedeul Ion.
nu voiu mai resuffla mirosul sacrificelor 45. Si 'nri voin adducce aminte de al-
vOstre, lian Ion quea d'anteiu, quand ii exdusseiu
52. Si voiu devasta en piimentul vostru, din terea Egyptului , din cas'a servitutii
si se vor 1(1-lira assupra lui inemicii vostri inaintea gintilor de a fi Dumnedeul tor; eu
quo locuescu Inteensul. sunt Domnul.
33. Si ve voiu dissemink intro ginti, si 46. Aqueste (stint) judichtile (melic) si
ve va consumma tirmkrindu-ve gladiul, si va preceptele ( melle) si legea quo Bette Dom-
fi piimontul vostru desert si cetfitile vostre nul intre sine si intre filii lui Israel in mutt-
descrtevor fi. tele Sina in man lui Moyse.
34. Attunci se va bucura phmentul mul-
tumit in sambalele (repaoselc) salle ; (si) CAPU XXVII.
In tote dillele devastatinnii salle, quirci voi 1. Si vorbi Domnul cittre Moyse di-
yeti ft in terea inemicilor vostri; attunci cad
(in adever) va sambatori pitrndntul si se vii 2. Vorbesce filiilor lui Israel si voi ditto
bucura de sambittele salle. catre dOnsii : omu quare va facce urare qua
35. In tote dillele desolatiunii salle va sit Iii pretul sufflctului (sell) Domnului.
sat-airier' quite n'a sambhtorit In samba- 3. Va fi pretul lui (find) rnasculc dela
tele vostre pe quand locuiati Inteenstil. doe-deci de anni pine la soi-deci de anni,
36. Si quellor remasi dintre voi adduc- va fi pretul lui de cinci-deci de didrahme de
ce-voiu frich in inim'a for in terra inemicilor argint cu cumpen'a quea santii.
tor, si va allunga (Onsusi) frOmetul frun- 4. lar feminei va fi pretuirea de trei-deci
dei svolhtdre, si vor fugi ca fugetorif de de didrahme.
resbellu, si vor Odd ne-allungandui ni- 5. lar de va fi de cinci anni pine la doe-
meni. deci, fill pretul masculelui doe-deci de di-
37. Si va trecce cu vederea frate pe fra- drahme, si feminei dece didrahme.
tele sou eh in resbel, nimeni perseculad ; 6. Iar dela quel d' o lunli pine la quel de
§i nu yeti pull resists inemicilor vostri. cinci anni, va fi pretul masculelui cinci di-
50. Si veti peri intre ginti si ve va man- drahme de argint, iar pretul feminei trei
ca plimentul inemicilor vostri. didrahme de argint.
39. Si quei remasi dintre voi, corrumpe- 7. Iar dela sdi-tleci de anni si In sus,
se-vor pentru pecatele tor, in pamentul ine- de va fi mascule, pretul va fi cinci-spre
micilor Ion; si pentru pecatele phrintilor dece didrahme do argint; inn de va fi ferninh,
Ion din preunhi cu ddnsii se vor topl. dece didrahme.
40. Si vor marturisi pecatele for si peca- 8. Iar de va fi sciipetat la pretul lui, sla-
tele phrintilor tor, pentru quo au calcat ei va inaintea sacerdotelui, si '1 vi pretul
(legea) si m' au treccut cu vederea ; si pen tru sacerdotele ; dupe cum pole maim quelltri
qui; au amblat inaintea mea (tot) in laturi ; quo a facia urare, II va pretul sacerdotele ;
41. Si eu am ablat cu densii in minie 9. Ian de va ft dintre vitele quo se adduce
oblica, si pertle-voiu pe donsii in tdrr'a ine- dintre ddnsele Bar Domnului, quarcle va da
micilor Ion ; rusina-se-va attunci inim'a for din aquestea Domnului, sanlii va S.

www.dacoromanica.ro
CAP. XXVII. LEVITICU. 131

10. Nu o va schimbh si nu se va contra- terrin'a que a cumpOrat, quare nu este din


diem bun reultii, si reu bunului; iar da- tdrrina coprinsului seu;
qua schimband va schimba vita pentru vita, 23. VS computa lui sacerdotele summa
fia (attunci) Si una si schimbul seu sant. pretului dela annul libertatii, si va reds
11. Iar de va fi vre o vita necurala din pretul in qioa aqucca drept sant Domnului.
quate nu se offeru dreptu dar Domnului, 24. Si In annul libertittii se va redo tor-
va punne vit'a inaintea sacerdotelui. rin'a la omul dela quare o a fost cumpOrat,
12. Si o va pretui sacerdotele de este (si) quhruia era coprinsul (seu) de pament.
bunii sau rea, si dupti cum 'si o va pretui 25. Si ori-que pretu va if dupOponderile
sacerdotele asa va remand. sante : doHdei de oboli va fi o didrahma.
13. Iar daqua rescumperand o va res- 26. Si on -que primogenit quo s'ar'nasce
cumpera, va mai da Si a cincia pane pe intre vitele talle, sa fia Domnului, Si nu '1
lingo pretul ei. va pule consacra nimeni; fia vitellu, fia
14. Si omu quarele lsi va consacra cas'a die, Domnului este.
sa (de) santh Domnului, 'si o va pretui sa- 27. Iar de va if (Intro patrupedele necu-
cerdotele de este buns sau de este rea ; cum rate, it va schimba dup6 pretul lui, si va
'si ova pretui sacerdotele asa va remand. adaoge peste ddnsa a cincia parte, Si va fi
15. Iar daqua quel que a consacrat'o 'isi a lui ; iar de nu se rescumpOra sa se vinqh
va rescumpOra a sa cash, va mai adaoge peste dupe pretuirea lui.
aqueasta a cincia parte din argintul pre - 28. Ian iota consacratia que Omul an'
tulni, si va fi a lui. consacra Domnului din tote quote stint alto
16. far daqua din terrin'a coprinsului
16. salle, dela omu pine la vita, si dela coprins
son va consacra omul Domnului, pretul sa al torrinei salle, nu se OW nici vinde nici
fia d upo sement'a tdrrinei, (adico) pentru tin rescumpOra : on -que objet consacratsaut din
corn (mesura) de ordu cinci -deci de didrah- qttelle sante va fi Domnului.
de argint. 29. Si ori-que consacratio quo s'ar' con-
47. Iar daqua din annul libertiitii va con- sacra dintre Oineni, nu se Ole rescumpOra,
sacra tdrrin'a sa, va remand dupd pretul ei. ci cu mOrte sit se ommdre.
10. Iar daqua in urmit dupd annul liber- 50. TOlii decim'a pitmdntului alit din se-
liitii fsi va sanctifica terrin'a, ti va computa ment.'a plimOntului quilt si din fructul lem-
sacerdotele argintul dupd annii que mai nttlui, Domnului este; sant Domnului.
mina!' pino la annul libertatii, Si se Ira sea- 31. Iar de rescumpOra cu rescumpOrare
dd din pretuirea ci. omul decim'a sa, a cincia parte din aquea-
19. Iar daqua rescumperand rescumperrt sta va adaoge peste ddnsa, si va fi a lni.
terrin'a quel que a sanctificat'o, (attunci) 32. Si on -que decima dintre vace si din-
va adaoge a cincia parte a argintului pe tre oi, si tot que vine la numOr sub bawl
lingo pretul ei. st va if a lui. decimii, va fi consacrat Domnului.
20. Ian daqua nu 'si rescump6ra tdrrin'a, 53. Nu se va cercela litre bun si
si se vinde (apoi) tdrrina la alma omu, at- net vei schimba bun cu ren; iar daqua
tunci nu se mai OW rescumpOra. schimband vei schimba aqueasCa, si scbirii-
21. Ci va if terrin'a, dupb que Ira trecce Intl aquestttia va fi sant; nu se pOte rescum-
jubilcul, soma Domnului, ca si piimentul pera.
separat sacerdotelui va fi coprinderea ague- Si. Aquestea sunt commandele que com-
stei (terrine). mando lui Wyse Doranl care filii lui Is-
22. Iar daqua va consacra Domnului din rael in mulch: Shia.

www.dacoromanica.ro
A PATRA CARTE A LITHIOYSE.

NUMERII.
CAPU I. I i. Dintre ai lui Nephthali, Achire filiul
1. Si vorbi Domnul are Moyse in deser- lui Ann.
tul SinA, in tabernaculul m5rturiei in pri- 46. Aquestia stint quei evocati ai syna-
m'a a lunei a doa, annului al doilea de (rand gogei, principi ai sementielor dupo patria-
esissero ei din terra Egyptului, didnd : dele lor, chiliarchi (peste mii) In Israel
2. Luati (Brew] capbt (ir; altul denume- stint.
iind) kith synagog'a liilor lui Israel, dupo 47. Si luo Moyse si Aaron pe bhrbatii
connatiile lor, dui-0 casele patriadelor (fa- aquestia evocati duptS mune.
millielor) lor, dupb numbrul numelui lor, 10. Si adunarb loth synagog'a In prima
dup5 cape (de omu) at fia-quitruia. a lunei annului at doilea, si denumerarb
5. Tot masculele dela doe-deci de anni si dupo nascerile lor, dupb patriadele lor, dup.;
in sus, tot quel quo Ole esi (la Oslo) cu pu- numerul numelor, dela dob-deci de anni si
terea lui Israel cercetati {numerandu'i) in In sus, tot masculele dup5 capul lor;
puterea (sau ceat'a lor) to si Aaron cerce- 49. Dup5 cum commandasse lui Moyse
lati'i. Domnul, si furb denumerati ci In desertul
4. Si cu voi fia quote unul unul din 115 Sina.
quare sementia, quote until din principi, 20. Si furb filii lui Ruben primogenital
dupb casele patriadelor vor fi. lui Israel, dupo connatiele lor, dupo popo-
5. Si aquestia stint 'nncio Wirbatilor Iii lor, dupb casele patriadelor lor, dupb nu-
quo vor assista cu voi : dintre ai lui Ruben, merul numelor lor, dupo capul fi5-quitraia,
Elisur filiul lui Sediur; tOti masculii dela doe-deci de anni si in sus,
6. Dintre ai lui Symeon, Salamiel filiul tot quel que putea esi (la lisle), cu puterea.
lui Sarisadai ; 21. Denumeratia lor din sementia lui
7. Dintre ai lui Iuda, Naason filial lui Ruben patru-deci si sese de mii si cinci
Aminadab ; sule.
0. Dintre ai lui Issachar, Nathanael fi- 22. Filiilor lui Symeon, dup5 connatiile
lial lui Sogar ; lor, (MO popolii lor, chip casele patria-
9. Dintre ai lui Zabulon, Eliab filial lui dolor lor, cercelarea lor dupo capul 15quit-
Chelon ; dintrefilii lui Ioseph, ailuiEphralm, ruia toti masculii dela dob-deci de anni si
Elisamit filiul lui Amind ; in sus, tot quo! que ese (la Oslo) cu pule-
10. Dintre ai lui Manasse, Gamalicl filiul rea,
Jul Phadassur; (25). Denumbratia lor din sementia lui
II . Dintre ai lui Benjamin, Abidan filiul Symon, cinci-deci si nob de mii si trei suite.
lui Gadeoni. 26. Filiilor lui Ittda, dupo connatiile
12. Dintre ai lui Dan, Achiezer filiul lui lor, dupb popolii lor, dupo casele patriade-
Amisadai. lor lor, dupo numerul numelor lor, dupo
45. Dintre ai lui Aser, Phagaicl filiul capul toti masculii dela dob
lui Echran ; deci de anni si in sus, tot quel que ese (la
14. Dintre ai lui Gad, Elisaph filiul lui Oslo) cu puterea.
Raguel; 27. Denumbratia lor din sementia Iudei,
www.dacoromanica.ro
CAP. I. NUMERII. 133

septe-deci si patru de mii si sese sate. Dan, seideci si doe de mii si sopte site.
28. Filiilor lui Issachar dupe connatiile 40. 40. Filiilor lui Aser, dupe connatiile tor,
tor, dupe popolii tor, dupe casele patria- dupe popolii for, dupe casele patriadelor tor,
delor tor, dupe capul fiaquaruia, toy mas- dupe numerul numelor tor, dupe capul
culii dela doe deci de anni si In sus, tot quaruia, toti masculii dela doe deci de anni
quel que ese (la (Isle) cu puterea ; si in sus, tot quel que ese (la oste) cu pute-
29. Denumeratia for din sementia lui Is- rea.
sachar, cinci-deci si patru de mii si patru 41. Denumeratia for din sementia lui
sate. Aser, patru-deci si una de mil si cinci sate.
50. Filiilor lui Zabolon dupe connatiile 42. Filiilor lui Neplithall dupe connatiile
tor, duptS popolii tor, dupe numerul nume- tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade-
lor tor, dupe capul fia-quitruia, toy mascu- lor tor, dupe numerul numelor tor, dupe
la dela doe. deci de anni si In sus, tot quel capul fiti-qutiruia, toti masculii dela doe
que ese (la Uste) on puterea, deci de anni si in sus, tot quel que ese (la
51. Denumeratia for din sementia lui (isle) cu puterea,
Zabulon, cinci deci si septe de mii si patru 43. Denumeratia tor, din sementia Iui
sate. Nephthali, cinci deci si trei de mii si patru
32. Filiilor lui Joseph, filiilor lui Ephraim sute.
dupe connatiile tor, dupe popolii tor. dupe 44. Aqueasta este denumeratia que Mai
casele patriadelor tor, dupe numeral nu- Moyse si Aaron si principii lui Israel, doi
melor tor, dupe capul fiaquaruia, toy mas- spre dece barbati, quote un barbat de fia-
culii dela doe deci de anni si in sus, tot quel quare sementia, dupe sementia in (fia-qua-
quel que ese (la Oste) cu puterea, re) casa patriadei for er5.
33. Denumeratia for din sementia lui 45. Si In tOta denumeratia filiilor lui Is-
Ephraim, patru-deci de mii si cinci sute. rael cu puterea for dela doC -deci de anni si
54. Filiilor Iui Manasse, dupe connatiile in sus, tot quel que ese spre a se numerA
tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade- In ostire in Israel ;
lor tor, dupe numerul numelor tor, dupe 46. Si lure toy quei denumerati sese
capul fiti-quaruia, toti masculii dela doe deci sate de mii si trei thii si cinch sute si cinci-
de anni si In sus, tot quel quo ese (la oste) deci.
cu puterea, 47. Iar Levitii din sementia patriadei
35. Denumeratia for din sementia lui for nu lure connumeray intru filii lui Israel.
Manasse, trei-deci si doe de mii si doe sute. .48. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
56. Filiilor lui Beniamin dupe connatiile c @nd :
tor, dupe popolii tor, dupe casele patriade- 49. Vedi, sementia lui Levi sa nu o de-
lor, dupe numerul numelor tor, dupe capul numeri, si numeral for sa nu '1 iei In mid-
fia-quaruia, toy masculii dela doe deci de locul (Naylor lot') filiilor Iui Israel.
anni si In sus, tot quel que ese (la oste) cu 50. Ci to prestilue pe Leviti peste taber-
puterea, naculul marturiei, si peste tote vasele lui,
37. Denumeratia for din sementia lei si peste Wiz quite sunt Inteensul : ei vor
Beniamin, trei-deci si cinci de mii si trei ardica tabernaculul si tote vasele lui, si ei
sute. vor ministry intr'ensul, si in pregiurul ta-
(24). Filiilor Iui Gad dupe connatiile tor, bernaculului se vor castramenta.
dupe popolii tor, dupe casele patriadelor tor, 51. Si la ardicarea tabernaculului, it vor
dupe numerul numelor tor, dupe capul fia- desfacce Levitii, si la collocarea tabernacu-
qutiruia, toti masculii dela doe deci de anni lului 11 vor ivalta (iarosi) Levitii, si striiinul
si In sus, tot quel que ese (la oste) cu pu- (allienigen') que se va appropia sa se em-
terea, more.
(25). Denumeratia for din sementia lui 52. Si se vor castramenta filii lui Israel,
Gad, patru-deci si cinci de mii si sese sate (fa- quare) barbat In ord'a sa, si (fiaquare)
si cinci deci. barbat dupe diregatoria de quare asculte,
58. Fiitor lui Dan dupe connatiile tor, cu puterea tor.
dupe popolii tor, dupe casele patriadelor 53. Iarevitii sa se castramente appe-
tor, dupe numerul numelor tor, dupe capul 1.111,06 in pregiurul tabernaculului martu-
fa-quaruia, toti masculii dela doe deci de riei, qua sa nu via pecat (urgiii) peste sy-
anni si In sus, tot quel que ese (la (iste) cu nagogli intru filii lui Israel, si vor custod1
puterea, Levitii ensisi custodia tabernaculului mar-
59. Denumeratia for din sementia Iui turiei.
www.dacoromanica.ro
134 NUMERII. CAP, Ill.
54. Si flicurti filii lui Israel dupe tote tiinduse unul dupe altul dupe ord'a sa.
quote commandasse Domnul lui Moyse si 18. Ord'a de campament a lui Ephraim
Aaron, assemenea Mare. ehtre mare cu puterea for, si principele
filiilor lui Ephraim, Elisamh filiul lui Emiud.
CAPU II. 49. Puterea lui, quei denumerati ai lo,
1. Si vorbi Domnul chtre Wyse si Aaron patru-deci de mii si cinci sate.
dicend : 20. Si quei castramentati que urmeada
2. Omu (firt-quare) tiinduse tie ord'a sa, dupe aquestia sementia lui Manasse , 5i
dupe stindardele, dupe casele patriadelor principele filiilor lui Mullane, Garnaliel fi-
lor, sa se castramente filii lui Israel inaintea lial lui Phadassur.
domnului ; in pregiurul tabernaculului mar- 21. Puterea lui quei denumerati ai tor,
turiei se vor casiramentit fill lui Israel. trei-deci si doe de mii si doe sate.
3. Si quei castramentati mai Antdiu spre 22. Si quei castramentati que (mai) vin,
resiirituri (vor 11) ord'a de castrament a lui sementia lui Beniamin, si principele filiilor
hula cu puterea tor, si principele (nassi) lui Benjamin, Abidan filiul lui Gadeont.
filiilor lui Iuda, Naasson filial lui Amin- 23. Puterea lui, quei denumerati ai tor,
dab : trei-deci si cinci de mii si patru sate.
4. Puterea lui, quei denumerati ai for 24. Toti quei denumerati ai campamen-
septe-deci si patru de mii si 56se sute. tului lui Ephraim , una sula si optu mii si
5. Si quei castramentati tiinduse de una sata cu puterea lor, si ai treilea sa In-
aquestia (vor fi) sementia lui Issachar, si juge (la drum).
principele Elinor lui Issachar, Nathanael fi- 25. Ord'a de campament a lui Dan dire
lial lui Sogar. miada nopte cu puterea tor, si principele
6. Puterea lui, quei denumerati ai lui, filiilor lui Dan, Achiezer filiul lui Amisadal.
cinci-deci si patru de mii si patru sute. 26. Puterea lui, quei denumerati al lot',
7. i quei castramentati que urmeada, sei-deci si doe de mii si septe sate.
(vor fi) sementia lui Zabulon, (principele tor) 27. Si quei castramentati que urmeadh
Eliab filial lui Chelon. aquestuia, sementia lui Aser, si principele
8. Puterea lui, quei denumerati ai lui, filiilor lui Aser, Phagaiel filiul lui Echran.
cineleci si s6pte de mii si patru sate. 28. Puterea lui, quei denumerati ai lor,
9. Toti quei denumerati din castrele lui patru-deci si una de mii si cinci sate.
Lida unasulli opt-cleci si sese de mii si patru 29. Si quei castramentati que (mai) ur-
sate, cu puterea for quei mai Antdiu sa in- meadh, sementia Jul Nephthalim, si princi-
juge (la drum). pele filiilor lui Nephthalim Achire filial lui
10. Ord'a castrelor lei Ruben chive amia- iEnan.
dli di cu puterea tor, si principele ftliilor lui 30. Puterea lui, quei denumerati ai tor,
Ruben, Elisur filial lui Sediur. cinci-deci si trei de mii si patru sate.
11. Puterea lui, quei denumerati ai lui, 31. Toti denumeratii castrelor lui Dan,
patru-cleci si sese de mii si cinci sute. una suth cinci-deci si septe de mii si sdse
12. Si quei castramentdti quo urmea41.1 stile (cu puterea tor) ultimi sa lnjuge (Ia
dupe aquesta, sementia lui Symeon, Sala- drum) dupe a for °nib.
miel filial lui Surisadai. 32. Aqueasta (este) denumeratia filiilor
13. Puterea lui quei denumerati al tor, lui Israel dupe casele palriadelor tor, 10th
cinci -deci Si noe de mii si trei sate. denumeratia campamentelor ea puterile for
14. Si quei castramentati que urmedh 5Ose sate trei mii, si cinci sate cinci-deci.
dupe aquesta, sementia lui Gad, si princi- 33 Iar Levitii nu s'au denumerat en
pele Hider lui Gad, Elisar filial lui Baguet. densii, dupe cum commandasse Domnul lei
45. Puterea lui quei denumerati ai tor, Moyse;
patrugleci si cinci de mii si sese stile cinci 34. Si fdeuro filii lui Israel (MO guide
deci. commandase Domnul lui 11loyse : as se
46. Toti quei denumerati ai campamen- eastramenia dupil a bar orde, si asa se pro-
tului lui Ruben una suth cinci-deci si una mi5ca flit -quare tiinduse do popollii sci, dupe
de mii si patru sute cinci -deci, cu puterea casele patriadelor tor.
tor, si ai doilea sa injuge (la drum).
17. Si se va ardica -tabernaculul mhrtu- CAPU III.
riei, si campamentul Levitilor in midlocul 1. Si aquestea (sun!) goner:Ilia() lei Aa-
eamparnentelor, dupe cum so vor castra- ron si Illoyse in tlioa in guar° vorbi Donaml
incnta ash vor si Injugh (la drum), fih-quare lui Illoyse in muniele Sinn.
www.dacoromanica.ro
CAP. In. 'NUMERII. 433

2. Si aquestea sunt numele filiilor lui 20. Si (aquestia) filii lui Merarl (1110 po-
Aaron : primogenit Nadab, si Abiud, si polii lor : Mooli si Musi aqueslia sunt popo-
Eleazar, si Ithamar. lii Levitilor dupo casele patriadelor lor.
3. Aquestea stint numele filiilor lui Aa- 21. Lui Gedson, popolul lui Lobeni si
ron, sacerdotii (si) quei unsi, pe gnarl la popolul lui Semel, aqueslia format popolul
Implinit dupo mainile for spre a preoti. lui Gedson.
4. Si au fost murit Nadab si Abiud Inain- 22. Denumeratia for dupo numOr al fai
tea Domnului in quand offeriatt ei focu quaruia mascule dela de o Iona in sits nu-
strain inaintea Domnului in desertul Sina; mOrul for septe mii si cinci sute.
si copilli nu remassero dela densii; si preo- 23. Si popolii aquestia ai lui Gedson din
tiro (numai) Eleazar si Ithamar din preuna dosul tabernaculului marturiei castramen-
cu Aaron tatiil lor. ta-se-vor catre mare.
5. Si vorbi Domnul cake Moyse dicend 24. Si principele (nassi) easel patiadei
6. Ia sementia Iui Levi, si vei punne pe popolului lui Godson, Elisaph filial lui Lael.
densii in aintea lui Aaron sacerdotele si vor 25. Si custodia filiilor lui Gedson in La-
ministra lui; bernaculul marturiei, tabernaculul, si ac-
7. Si vor custodi custodiele lui si cus- copererantul si invtlitur'a lui, si portier'a
todiele tutulor filiilor lui Israel Inaintea ta- usei tabernacului marturiei.
bernaculului marturiei spre a opera ope- 26. Si tindetoriele atriului, si catapet6s-
role tabernaculului : m'a portei atriului quo era Inpregiurul ta-
8. Si vor custodi tote vasele tabernacu- bernaculului si altarului, si quelle lalte able
lului marturiei si custodiele filiilor lui Is- Iui (necesarie) tutulor servitiurilor Iui.
rael duptS tote operele tabernaculului ; 27. Lui Caath popolul Aoararneu, si po-
9. Si vei da pe Leviti lui Aaron (fratele polul Issaareu, si popolul Chebroneu, si po-
tea) si filiilor aquestuia sacerdotilor ; daru polul Ozieleu; aquestia sunt popolii lui
stint dati aquestia mie dintre filii lui Israel. Caath.
10. Si pe Aaron si pe filii lui vei stabil'
peste tabernaculul marturiei, si vor custodi 23. Dupe numer tot masculele dela de o
sacerdotiul for si tote quelle alle altarului, luny In sus, optu mii si sese sate, custodind
si quelle din intru de eatapetasma ; si allie- custodiele quellor sante.
nigenu que se Milne (de densele) sa mOrIt. 29. Popolii filiilor lui Caath castramen-
11. Si vorbi Domnul dare Moyse di- ta-se-vor In lalurile tabernaculului calve
cend : rniad'h di ;
12. Si eu deco quo luaiu pe Leviti din 50. Si principele casei patriadelor popo-
midlocul filiilor lui Israel In lout de on -que lilor lui Caath, Elisapban Hui lui Oziel.
primogenit que deschide vulv'a dela filii lui 31. Si custodia lor arc'a, si rasa, si
Israel ; rescumparare for vor f, si vor fi mie candelabru, si altarele, si vasele sanctuarin-
Leviti. lui quite servescu spre ministrare inteen-
13. Qua al men este tot primogenitul; sole, si accoperementul si tote necessariele
din dioa In quare batuiu on -que pri- lor.
mogenit in plimentul Egyptului am sancti- 52. Si principele peste principii Leviti-
Beat mie pe tot primogenitul In Israel. Dela lor Eleazar filiul lui Aaron sacerdotele,
omu pint la vita ai mei vor fi ; ea Domnul. constiluit spre a custodi custodiele quellor
14. Si vorbi Domnul dire Illoyse in de- sante.
sertul Sinb. dicend : 55. Lui Merarl popolul lui Mooli, si po-
15. Den umOra pe fill lui Levi dup6 casele polul lui Musi; aquestia sunt popolii Iui
patriadelor Ion, dupo popolii lor, dup8 con- Merari.
natiile Ion; tot masculele dela quel d'o lunh 34 Denum4atia for dupo numtir, tot
si in sus numerh-se vor mire densii. masculele dela de o luny si in sus, sose mii
16. Si Ii numerO Moyse si Aaron prin si doe sute si cinci-deci;
vocea Domnului dupo cum commando Dom- 35 Si principele easel patriadelor po-
nul. polului lui Merari, Suriel filial lui Abichail;
47. Si aqueslia furo filii lui Levi dupo de laturile tabernacului castramenta-se-vor
numele Ion : Gedson, Gnat si Merari. catre miad'a nopte.
18. Si aquestea numele filiilor lui Ged- 56. Preveghierea custodiei filiilor lni
son dupo popolii tor, Lobeni si Semei. Merarl capitellele tabernaculului, si culmile
19. Si filii lui Caath (WO popolii Ion : Iui, si colonnele lui, si basile lui, si bite
Amram si Issaar, Cltembrou.si Oziel; vasele Ion, si IOW necessariele Ion.
www.dacoromanica.ro
136 NUNERII. CAP. IV.

57. Si colOnnele atriului din pregiur, si CAPU IV.


basile lor, si parii lor, si funiele lor. I. Si vorbi Domnul catre Moyse di-
58. Si quei castramentati In faca tuber- cend
naculului chtre reshrituri inaintea taberna- 2. Adunh summ'a capetelor filiilor lui
culului mhrturiei spre sore- resare ,(fih) Moyse Caath din midlocul filiilor lui Levi, dupe
si Aaron si filii aquestuia, custodind custo- popolii lor, dupo casele patriadelor lor,
diele sanctuariului la custodiele filiilor lui 3. Dela doe-deci de anni si in sus pink la
Israel ; si alienigenul que se appropie sh cinci-deci de anni tot quel que intra spre a
morn. ministry (si) a facce tote operele in taberna-
39. Toth denumeratia Levitilor que de- culul mhrturiei.
4. Si aquestea (sunt) operele filiilor lui
numere Moyse si Aaron prin vocea Domnu- Caath din midlocul filiilor lui Levi, dupo
lui, dupo popolii lor, tot masculele dela de popolii lor, dupii casele patriadelor lor, iu
o lung st in sus, doe-deci si doe de mii. tabernaculul mtirturiei, santul santelor.
40. Si disse Domnul chtre Moyse dicend: 5. Si vor bark Aaron si filii aquestuia
denumera tot primogenitul mascule din filii quand se promisch campamentul, si vor
lui Israel dela de o lung In sus si is nume- destinde invelitorea umbritUre, si vor coperi
rul lor dupo nume ; inteensa area marturiei,
41. Si 'ti vei lua Levitii pentru mine (eu 6. Si vor suprapunne peste densa cope-
Domnul) in locul tutulor primogenitilor fi- ritura pelle hyacinthinh si vor mai punne
liilor lui Israel, si vitele Levitilor in locul peste densa vestiment cu told hyacinlhin
tutulor primogenitelor intru vitele filiilor pe d'assupra, si vor petrecce In intru gesla-
lui Israel. toriele.
42. Si denumerb Moyse, dupo cum corn- 7. Si peste mesa push in ainte punne -
mad() lui Domnul, pe tot primogenitul Intru vor peste densa vestiment cu Iota purpu-
filii lui Israel. reu si vor da assupra ei trybliele (tipsiele)
43. Si hire toti primogenitii masculi du- si thymiieloriele (catiele) si cyatliii si liba-
ph nume'rul numelor lor dela de o lung si toriele In quare se liba, si pantile que nein-
in sus din denumeratia lor, doe deci si doe eclat vor fi pe densa.
tie mii si doe sute septe deci. O. Si vor mai punne peste (Musa vesli-
mCnt rosu different si o vor coperi cu cope-
44. Si vorbi Domnul chtre Moyse di- riturh pelliceh hyacinthinh, si vor petrecce
cCnd : in intru portatoriele ei.
45. Ia pe Leviti in locul tutulor prime- 9. Si vor lua vestiment hyacinthin si vor
genitilor filiilor lui Israel, si vitele Levitilor coperi candelabru quel luminator, si Weer-
In locul vitelor lor, si you fi ai mei Levitii; nele lui, si fOrfecele lui si receptaculele lui,
en Domnul. si kite vasele oliului lui, quote ii sunt spre
46. Si rescumperarea quellor doe sute servitiu.
septe-deci si trei que intrecu peste Leviti 40. Si vor punne candelabru si IOW va-
din primogenitii filiilor lui Israel; sele lui in coperitura pellicea byacinthina,
47. Vei lua quote cinci sicli de fih-quare si '1 vor punne peste purthtorie.
capu, dupe didrahma quea soma vei lua IL Si peste altarul de our inlinde -vor
(doe-deci de oboli siclu). vestiment liyacinthin, si 'I vor coperi cu co-
48. Si vei da argintul lui Aaron si filiilor peritura de pelle hyacinthinh, sivorpetrecce
aquestor'a dela quei que sunt mai multi In intru puriiitoriele lui.
Intro densii, 12. Si 'si vor lua tote vasele ministrato-
rie cu quite se servescu inteensele in quelle
49. Si luO Moyse argintul, rescumperare sante, si be vor punne in vestiment hyacin-
dela quei que era mai multi intru dCnsii thin, si le vor coperi cu coperitura de pelle
spre rescumperarea Levitilor ; hyacinthina si be vor punne peste purai-
50. Dela primogenitii filiilor liti Israel lode.
loo argintul, una mie trei stile si sei-deci 13. Si vei punne coperitura peste altar,
si cinci de sicli, dupb siclu quel sant. si vor inlinde peste densul vestiment cu
51. Si detle Moyse argintul, (din) res- totul purpureu.
cumperarea quellor que superera, (dette) 14. Si vor punne peste densul tote vasele
lui Aaraon si filiilor aquestuia, prin vocea cu quake se servu pe densul Inteensele, si
Domnului dupe cum commandasse luiMoyse incensoriele, si furchinele, si phialele si
Domnul. coperitoriul, si tote vasele altarului ; si you
www.dacoromanica.ro
CAP. IV. NUMERII. 137

punne peste densul coperement pelliceu Gedson dupo tote ministeriele tor, si dap
hyacinthin, si vor petrecce purtatoriele lui; trite quote depindu de densi ; si vor denu-
si vor lull vestiment purpureu, si vor acco- m5ra (insarcinand) pe densii a nume (cu)
peri Inpeuna spelatoiul si basea lui, si tote quite depindu de densii.
von punne aquestea in coperement pelli- 20. Aquesta (este) ministerial popolului
ceu hyacinthin, si (le) vor punne pe purta- filiilor lui Gedson In tabernaculul marturiei
tale ; si custodia for in man'a lui Dimmer filial
15. Si vor termini Aaron si filii aques- lui Aaron sacerdotele.
tor'a, coperind santele si tote vasele sante 29. Filii lui Merari dupo popolii tor,
quand se promisca campamentul ; si dap dupo casele patriadelor tor, ii yeti denu-
aquestea von intro filii lui Caatli spre a (le) me'ra :
ardica, si nu se vor attinge de quelle sante, 30. Dela do5-(leci si cinci de anni si in
qua sa nu mini : aquestea, vor ardica filii sus pino la cinckleci de anni ii veti denu-
lui Caath in tabernaculul marturiei. m5ra tot quel que intro la puterea (ordinii
16. Superintendent Eleazar filial lui salle) de a ministra operele tabernaculului
Aaron sacerdotele (peste), oliul luminei, si marturiei.
thymiam'a compunnerii, si sacrificial quel 31. Si aquestea (sunt) sarcinele quellor
de Ole dipole, si oliul ungerii, superinten- ardicate de densii, dup5 tote operele Ion in
dentia peste tot tabernaculul si gage sunt tabernaculul marturiei : capitellele taber-
intr'ensul in sanctuariu, si in tote operele naculului, si culmile lui, si colonnele lui,
lui. si basile lui, si coperemental (tabernaculu-
17. Si vorbi Domnul catre Moysesi lui) si basile tor, si coltinnele tor, si cope-
Aaron dicend rementul usei tabernaculului,
10. Nu perdeti popolul sementiei lui 52. Si colennele atriului din pregiur, si
Caath din mi4locul Levitilor. basile tor, si colOnnele catapetasmei portei
19. Aquestea faceti Ion, si vor Intl si nu atriului, si basile tor, si parii Ion, si funiele
vor muri quand se appropia eicatre santele tor, si tote vasele tor, si tote ministeriele
santelor, Aaron si flii lui sa intro si vor Ion, dap name yeti denum5ra pe densii si
ass* pe densii pe fia-quare pesle servitiul tote vasele custodiei quellor ardicate de
seu dupti sarcia'a sa. densii.
20. Si sa nu intre spre a vedd (descope- 53. Aquesta (este) ministerial popolului
ritu) de o data sanctuariul si sa mora filiilor lui Merari in tote operele for in la-
(apoi). bernaculul marturiei in maim lui Ithamar
21. Si vorbl Domnul catre Moyse, tji- filial lui Aaron sacerdotele.
c'end : 54. Si denum5rO Moyse si Aaron si prin-
22. la (din) cap5t pe filii lui Godson, (nw cipii lui Israel pe filii lui Caathdup5 popolii
miirand) si pe aquestia dap casele patria- tor, dup5 casele patriadelor Ion,
delor tor, dap popolii tor; 55. Dela doedeci si cinci de anni si in
23. Dela doe(leci si cinci de anni si in sus, tot quel que ultra spre ministrare si
sus pino la cinci-4eci de anni denumerati spre a facce operele in tabernaculul martu-
pe densii, tot quel que infra spre ministra- riei.
yea ministeriului si spre a facce operele in 56. Si fu denum5ratia for dup5 popolii
labernaculul marturiei. tor, do5 mii, sopte sute cinckleci.
24. Aquesta (este) ministerial popolului 57. Aqueasta (este) denumeratia popolu-
Gedson, in ministrare si ardicare. lui Caath, tot quel que ministra in taberna-
25. Si va ardica pellile tabernaculului, culul marturiei, dap cum denume'rO
si tabernaculul marturiei, si coperementul Moyse si Aaron grin vocea Domnului in ma-
Ini si coperementul hyacinthin que este n'a lui Moyse.
poste densul d'assupra, si coperementul 38. Si se denumeraro filii lui Gedson
usei tabernaculului marturiei. dap popolii for dap casele patriadelor Ion.
20. Si velcle atriului si porticra intrarii 59. Dela daieci si cinci de anni si in sus
portei atriului qualm sunt peste tabernacu- tot quel que intro spre ministrare si a facce
lul marturiei, si peste altar in pregiur, si operele In tabernaculul tnarturiei;
quelle superfiinde aquestora, si tote vasele 40. Si fu denum5ratia Ion dolor) popolii
ministratorie alle for si tote (cu) quite se tor, dap casele patriadelor tor, do5 mii
ministra Inteensele vor facce. seise sate trci-4eci.
27. Dap5 vocea- lui Aaron si a filiilor 41. Aqueasta (este) denum5ratia popolu-
aquestuia va II tot ministerial filiilor lui lui filiilor lui Gedson, tot quel que intra in
www.dacoromanica.ro
138 N UMERII. CAP. V.

tabernaculul marturici, pe quari 'ia dent!. peste Mind, si va restitul quellni quarui a
merat Moyse si Aaron prin vocea Domnului commis delictul.
in mania lui Moyse. 0. Iar de no va fi omu consiinge d'apprOpe
42. Se denumerarti apoi popolul filiilor quarui sa pOta restitui objetul fitro-de-legii,
lui Merari dupb popolii tor, dupo casele pa- aquest objet restituit Domnului, sacerdote-
triadelor tor. lui va fi, pelangli arielele propitiatiunii,
43. Dela doe-deci si cinci de anni si in prin quare se va depropitia Inteensul pen-
sits pin la cinci-deci de anni, tot quel que tru ellu.
inira spre ministrare catre operele taberna- 9. Si tots primitia dupti Idle quelle
culului marturiei; sanctificale Intru filii lui Israel, oriquate
44. Si fit denumeratia (connatiunii) for s' ar' offeri Domnului, sacerdotelui 6nsusi
chip popolii tor, dupo casele patriadelor vor fi.
tor, trei mii si doe sute. 10. Si sanctificatele fie-quarnia tot alle
45. Aqueasla (este) denumeratia popolu- sacerdoteltil vor fi, si quite da quine-va sa-
lui Merari, pe quari denumero Moyse si cerdotelui, alle aquesluia vor fi.
Aaron prin vocea Domnului in man'a lui 11. Si vorbl Domnul dire Moyse di-
Moyse. and:
40. Teti quei denumerati pe quari denu- 12. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei ilicce
meal Moyse si Aaron si principii (filiilor)lui catre densii : bhrbatului de se va prevarica
Israel, pe Leviti, dull() popolii for dupo ca- mulierea lui, si trecend it va trecce cu
sele patriadelor tor, vederea,
47. Bela doe-cleci si cinci de anni si in 43. Si se va culca quineva cu dens'a pat
sus si pint) la cinci-deci de anni, tot quel de sementa, si va scapa din vedere a bar-
que intra catre oper'a operelor, si -objetele batului ei, si va ascunde, iar ea va II inti-
quesunt de ardicat in tabernacululmarturiei. nata, si marlur nu vii fi in contra ei, si ea
40. Si furo quei denumerati ai for optu nu va fi prinsa ;
mii cinci sute si optu-deci. 14. Si va supraveni lui spirit de gelosia,
49. Prin vocea Domnului (pe quari) 'ia si va teme pe mulierea lui, iar ea s'a fost
denumerat prin maim luiMoyse,barbat quate Intinat, sau va supraveni lui spirit de gelo-
no barbat la operele tor, si la quilt° ardich silt, si va teme pe mulierea lui, si ea nu s' a
ei ; si furti ei denumerati dupti cum a fost fog intinat,
commandat lui Moyse Domnul. 15. Adduce-va omul pe mulierea sa la
sacerdote, si va offeri darul ei pentru dasa
CAPU V. a decea parte unei ephe de Minh de ordu;
1. Si vorbi Domnul catre Moyse (p- nu WI versa peste dOnsa oliu, nisi Ira supra-
ond : punne peste dOnsa liban : quo este sacrifi-
2. Commands filiilor lui Israel qua sa ciu de gelosih, sacrificiu de memorial que
mita din campament pe lot leprosul si pe- adduce a mince pecatul.
lot gonorrhuele, si pe tot quel spurcat pe 16. Si o va adducce sacerdotele si o vh
vre un sufflet (cadaver). punne Inaintea Domnului;
3. Dela mascule pinti la femine sateti, 17. Si vii huh sacerdotele aph curate via
afari din campament scOteti pe ansii qua in vas ostrachin, cum si din terrin'a quo
sit nu halite campamentele for in quare eu este pe pavimentul tabernaculului mhrlu-
residu Intru densii. rici, si luand sacerdotele o va punne in
4. Si facurii ass filii luilsracl, si scosserb aph;
pc aquestia afarO din campament ; (lul) 10. Si va punne sacerdotele pe muliere
cum vorbi Domnul lui Moyse ass facuro lilii inaintea Domnului, si va punne in maitile ei
lui Israel. sacrificiul gelosiei ; iar in man'a sacerdotelui
S. Si vorbl Domnul catre Moyse (y- va ft ap'aimputarii (incriminarii) que bleste-
awl: ma (fapta) aqueasta.
G. Vorbesce Miller lui Israel didnd : 19. Si o vii jury sacerdotele si va dicce
bhrbat sau femee quare ar' facce din tote mulicrii : de nu s'a culcat quineva cu tine,
pecatele omenilor, si trednd va [recce cu si de nu to -ai abatut spre a le intina sub
vederca In (aintea) Domnului, si va commute barbatul teu (find), innocents sa flu de ap'a
delictul suffletul aquella, imputarii que blestemh (fapt'a) aqueasta ;
7. Va marturisi pecatul sett que a Pdcut,20. Iar daqua to -ai abatut sub barbat
find, sau to -ai intinat, si a dat quine-va
si vh da In apoi (objetul) farii-de-legii salle,
eapete si a cincia parte a lui va adaoge patul seu in tine afaro de barbatul ti u...
www.dacoromanica.ro
CAP. NI. NUMERII. 139

21. (Si va jura sacerdotele pe muliere de via, dela bade pint] la pellicul'a (Mugu-
in jur5mintele blestemului aquesta, si Ira rului).
niece sacerdotele mulierii) Dert-te pe tine 5. In tote dillele devotitrii curatirii salle
Domnul in blestemu si in execratio In min- radOtoriu sa nu tree' pe capul lui, With se
locul populului tlu, dAnd Domnul a 'ti ciide vor Implini dillele que a consacrat Domnu-
etips'a 5i a 'ti se infla pantec,ele; lui ; stint (neattins) va II liissand al cresce
22. Si sit intre apa aqueasta blestematii cimt'a pbrului capului.
in intestinele talle spre a 'ti infla pAntecele 6. In tote dillele devothrii salle la Dom-
si a 'ti da jos cdps'a; iar mulierea va niece: nul la nici un sufflet sons sit nu intre.
fiii, fia. 7. La tatal seu, si la mama sa si la fratele
23. Si va scrie sacerdotele blestemele sett, si la surorusa, sit nu se intine ell den-
aquestea in carte si le va stinge in ap'a im- sii la mortea tor; quo votul Domnului sett
putarii blestemate; (este) peste ellu, peste capul lui.
24. Si va ad5ph pe muliere cu ap'a im- 8. In tote ()Hide devolitrii salle stint
Fulani blestemate, si va intra inteensa ap'a ( consacrat) va fi Domnului.
blestematii a imputarii. 9. Iar daqua quineva cu mtirte va muri
25. Si Ira lua sacerdotele din man'a mu- de o datit Ringo de,nsul, In aquellasi mo-
lierii sacrificiul gelosiei, si va punne sacri- ment se va §i !mina capul devot5rii salle,
fiend inaintea Domnului, si 'I Ira offeri assu- si'si va rade capul In dioa in (pure seva cu-
pr'a altarului. rAti; in dioa a septea 'si 'I va rade.
26. Si va lua in pumnu sacerdotele din 10. Iar in dioa a opta va adducce (106
sacrificitt memorialul lui, si '1 va offerl pe turturelle sau doi poi de columbe la sacer-
altar (spre ardere), si dupO aqucast'a va dote la usele tabernaculului marturiei.
ad5pa pe muliere cu ap'a ; 11. Si va facce sacerdotele una pentru
27. Si ad5pAnd'o en aquea apa, va fi petal si al la in holocautomii, si se va rugs
quo daqua a fost intinat5 si daqua mintind pentru densul sacerdotele despre quite a
a mintit pe b5rbatul seu, Si va intra inteen- plernuit din caus'a mortului, si va sauctifica
sa ap'a blestemath a imputtirii, ii va inlla capul lui In dioa aqueea,
pantecele, si ii va elide cOps'a, si va fi mu- 12. In (Flare a sanctificat Domnului (tole)
lierea in blestem in popolul ei. dillele devotarii salle, si va adducce 'gnellu
28. Iar de nu se va fi intinat mulierea si de un annu spre delictu, si dillele din Mute
curatii va fi fost, attunci innocents va fi, si nu i se vor numera, quo s' a intinat cap al
(pAntecele ei) va deveni fructifer. devothrii salle.
29. Aqueasta este legea gelosiei, que o 13. Si aqueasta(este)legea quellui devo-
ar' cinch ferneea sub brtrbat (maritat5) flind tat : in quare di va implint dillele devolitrii
si s' ar' Minh; salle, II va adducce la usele tabernaculului
30. Sau (despre) omu peste quare ar' m5rturiei.
veal spirit de gelosih, si ar' teme pe mulie- 14. Si vii offeri darul seu Domnului
rea lui si ar' punne pe mulierea lui inaintea 'gnellu de un annu until nemaculat spre
Domnului, si 'iar applies sacerdotele tea holocautom5, si 'gne115 de un annu nerna-
legea aqueasta ; culat5 una pentru pecat, si un ariete nema-
31. Si innocent va fi omul de pOcat, si culat spre salutariu.
mulierea aqueea isi va I WI pOcatul sett. 15. Si un canistru de azyme de semida-
le, paini prefacute in oliu si tune azyme
CAPU VI. perunse in oliu, si sacrificiul tor, si libatia
tor.
1. Si vorbi Domnul dire Moysb di 16. Si va offeri sacerdotele inaintea
chid : Domnului, si va facce (sacrificiul) quel pen-
2. Vorbesce Minor lui Israel, sivei niece Int plicatul lui cum si holocautom'a lui.
cittre Unsii; biirbat salt muliere cum vii 17. Iar arietele 11 va facce sacrificiu de
facce urarea quea mare spre a se curitti salutariu Domnului pe Inngt$ canistru cu
prin castitate Domnului, azyme, si va facce sacerdotele sacrificial
3. De via si do sikerit sa se infrene, si lui si libatia lui.
r:el de vin si (net de sikera sa nu ben, si 18. Isi va rade apoi devotatul la usele
gusto se facu din strugure prOspOt si stafidil tabernaculului miirturiei capul volului seu,
s5 nu miinance. si suprapuind peril capului devolitrii salle
4. In Ike tinkle devollirii salle sit nu fi va punne peste focul, quare este sub sa-
mitnAnce din nici uncle quite esu din viii crificiul salutariului.
www.dacoromanica.ro
140 NUMERII, CAP. VII

19. Si 'si va lea sacerdotele bracul fert (aquestia) an ministeriele sanctuariului,(si)


dela ariete si o paine azyma din canistru, pe umeri ii ducu.
si o turta azyma, si le va punne pe "pantile 10. Si addussere principii la dedicatia
devotatului, dupe que isi va fi ras capul ; altarului in dioa'ain quare '1 au uns, addus-
20. Le IA offeri apoi sacerdotele Wain- sere principii darurile for inaintea altaru-
tea Domnului punnere in aintea Domnului : lui.
sant va fi sacerdotelui (dreptu al lui) pe 11. Si disse Domnul calve Moyse : un
hinge peptusculul punerii, si pe lunge bra- principe pe fia-quare di, un principe pe fia-
cut dempliunii ; dupe aquestea devotatul quare di sa 'si adduct darurile la dedicatia
va be vin. altarului.
21. Aqueasta (este) legea quellui devolat 12. Si a fost quel que isi addusse darn-
que ar'Inchina (Domnului) darul seu pentru rile in prima di, Naasson filial lei Amina-
votul seu, afar; de quelle que ar' pule a'i dab principe al sementiei lui luda;
mai da rnan'a; dupe puterea urarii salle, 13. Si isi addusse darul sett trybliu (pa-
que va ura, asa va facce dupe legea casti- tella sau tipsia) de argint unul de una suit
tatj salle. inch deci (sicli) ponderea lui; si o phialt de
22. Si vorbi Domnul capre Moyse di- argint de septe deci sicli, dupe siclu quel
cend : sant : amendoe pline de semidaleprefactita
23. Vorbesce lui Aaron si illiilor lui (B- cu oliu spre sacrificiu.
aud : asa sa binecuventati pe filii lui Is- 14. 0 themiietUre de dece auri plina de
rael dicend Ion : thymiania;
24. Binecuvinte-te Domnul si sa le cus- 15. Un vitellu dela vace, un ariete un
todia. 'gnellu de un annu spre holocautome;
25. Illumine' si Domnul flic'a peste tine 46. Si un iedu dela capre pentru pecat ;
si flu 'ti misericordios. 17. Si spre sacrificiu de salutariu junici
26. Ardice 'si Domnul l'ac'a sa pcste tine, doe, arieti cinch, tapi cinci, 'gnellc de queue
si deg 'ti pace. un annu cinci : Aquest'a (fit) darul lui Naas-
27. Si vor punne numele met peste filii son filiul lui Abimadab.
lui Israel, si eu Domnul voiubinecuventa pe 18. In dioa adoa addusse Nathanael fi-
densii. liul lui Sogar, principele sernentiei lui Is-
sachar ;
CAPU VII.
19. Si isi addusse darul, trybliu (patella)
1. Si a fost in dioa In quare Moyse ter- de argint unul, de una stria trei deci pon-
mine de a erige tabernaculul quo unse si derea lui; o phiala de argint de sopte deci
sanctifico gat tabernaculul (pat si tote va- sicli dupe siclu quel sant: amendoe pline
sele lui, cum si altarul si 1010 vasele lui ; de semidale prePacula In oliu spre sacrifi-
2. Si addussero principii lui Israel dois- ciu ;
predece principi ai caselor de patriade 20, 0 themeietOre de dece auri oat de
(aquestia era principi de sementii, aquestia thymiama;
assistassere la denumeratio). 21. Vitellu unul dela vace, ariete until
5. Si addussere darurile for inaintea de uu annu spre holocautorna;
Domnului sese carve lampenice (adornate) 22. Si iedu dela capre until pentru pe-
si doi spredece boi, tin carru dela ft -quare cat;
principe), si addussere aquestea Inaintea ta- 23. Si spre sacrificiu tie salutariu junici
bernaculttlui. doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle tie guide
4. Si disse Domnul care Moyse dicend : un annu cinci; aquest'a (fu) darul lui Na-
5. Ia-le dela densii si fiii spre opercle thanael filiul lui Sugar.
ministratorie alle tabernacului marturiei ; 24. Iii dioa a treia principele filiilor lei
si vei da aquestea Levitilor , iiii-quaruia Zabulon, Eliab filiul lui Chelon :
dupe ministeriul seu. 25. Darul sett trybliu de argint anal, de
6. Si luand Moyse carrel; si boii , le una stilt trei deci ponderea lui, Oita de
dette Levitilor. argint una de septe deci de sicli dupe siclu
7. Doe carre si patru boi dette filiilor lui quel sant : amendoe, pline de semidale pre-
Gedson dupe ministeriele for ; fitcute en oliu spre sacrificiu ;
0. Si pion carre si optu boi dello filiilor 26. TheiniietUre una de dece anti, Put
lei Merari dupe ministeriele for grin Ilha- de thymiantii;
mar filiul lui Aaron sacerdotele. 27. Vitellu dela vace unul, aricle unul,
9. Si filiilor lui Caath nu dette, quoci 'gnellu do un annu until spre liolocautorna;
www.dacoromanica.ro
CAP. VII. NUMERII. III
28. Si iedu dela capre unul pentru pe- 48. In dioa a septea principe al filiilor
cat ; lui Ephraim Elisarna filial luiErniud ;
29. Si spre sacrificiu de salutarin, j u- 49. Darn! lui, trybliu de argint until, de
nici dolt, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle una sutti trei-deci ponderea lui; phialh una
de (pate un annu cinci : aquest'a (fu) de argint de septe-deci de sicli dupo siclul
darul lui Eliab filiul lui Chelon. quel sant tamendo5 pline de semidale pre-
50. In dioa a patra, principe filiilor lui facutti cu oliu spre sacrificiu ;
Ruben, Elisur Hui lui Sediur; 50. Th5miietere una de dece auri, plinii
31. Darul lui, trybliu de argint unul, de de thymiama ;
una sulif si trei deci ponderea lui ; phials 51. Vitellu unul dela vace, ariete tuml,
una de argint de septedeci sicli, dupo 'gnellu unul de un annu spre holocau-
siclu quel stunt : amendoe pline de semidale toma;
prefticuta cu oliu spre sacrificiu; 52. Si iedu dela capre unul pentru p5cat;
52. Themtietere una de dece auri pima 53. Si spre sacrificiu de salutariu junici
de thymiamii; doe, arieti cinci, .tapi cinci, 'gnelle de (pate
33. Vitellu dela vace until, ariete until, un annu cinci : aquesta (fit) darul lui Elisa-
'gnellu unul de un annu spre holocautomii; ma filiul lui Emiud.
34. Si iedu dela capre unul pentru p5- 54. In dioa a opt'a, principe filiilor lui
catu; Manasse, Gamaliel filiul lui Phadassur;
35. Si spre sacrificiu de salutarin junici 55. Darul lui, trybliu de argint until, de
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quite una sots trei-deci ponderea lui; phials tuna
tun annu cinci : aquesta (fu) darul lui Elisur de argint de septe-deci sicli dupo siclul
filiul lui Sediur. quel s5nt : amendo5 pline de semidale pre-
56. In dioa a cincia principele filiilor lui faculti cu oliu spre sacrificiu ;
Symeon, Salamiel Hui lui Surisadal; 56. Th5meietOre una de dece auri, plinii
37. Darul lui, trybliu de argint until, de de illymiam5.
una sutit trei-deci ponderea lui; phials de 57. Vitellu until dela vace, ariete unul,
argint una de epte-deci sicli dupo siclu 'gnellu unul de tin annu spre holocautornii;
quel sant : amendo5 pline de semidale pre- 58. Si iedu dela capre unul pentru pe-
filcuta cu oliu spre sacrificiu. at ;
38. Themiietore una de dece auri, plinii 59. Si spre sacrificiu do salutariu junici
de thymiarnti ; do5, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle dequate
39. Vitellu dela vace until, ariete anal, tin annu cinci : aquesta (fu) darul lui Ga-
'plena until de tun annu spre holocautomii; maliel filiul lui Phadassur.
40. Si iedu dela capre unul pentru p5- 60. In dioa a noa, principele filiilor
cat ; lui Beniamin Abidan filiul lui Gedeoni.
41. Si spre sacrificiu de salutariu junici 61. Darul lui, trybliu de argint unul, de
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quite una sula trei-deci ponderea lui ; phials tuna
tun annu cinci : Avesta (fu) darn! lui Sala- de argint de sdple-cleci de sicli dupo siclul
yniel filiul lui Surisadal. quel sant : amendo5 pline de semidale pre-
42. In dioa a sesea principele filiilor lui facuta In oliu spre sacrificiu;
Gad, Elisaph filiul lui Rapid ; 62. ThemiietOre una de dece auri, Oita
43. Darul lui trybliu de argint unul, de de thymiam5;
tuna suta trei-deci ponderea lui, pltiala tuna 63. Vitellu unul dela vace, ariete until,
de argint, de §epte-deci sicli dupe siclu 'gnellu unul de un annu spre holocautom5;
quel sant : amendo5 pline de semidale pre- 64. Si iedu dela capre unul pentru pe-
facula cu oliu spre sacrificiu; at;
44. Therneietore una de dece auri pima 65. Si spre sacrificiu de salutariu, junici
do thymiamh; doe, arieti cinci, tapi cinci. 'gnelle de prate
45. Vitellu dela vace unul, ariete unul, un annu cinci : aquesta (fu) darul lui Abi-
'gnellu unul de out annu spre holocau- dan filiul lui Gedeoni.
tomit ; 66. In dioa a decea principe Minor lui
46. Si iedu dela capre unul pentru p5- Dan, Achiezer filial lui Amisadai.
cat ; 67. Darn! lui, trybliu de argint de una
47. Si spre sacrificiu db salutariu junici sutit trei-deci ponderea lui, phialif una de
do5, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de (pate argint de 6pte-ijeci sicli dupo siclul quel
un annu cinci; aquesta (fu)darullui Elisaph sant : amendo5 pline de semidale prefacutit
filiul lui Raguel. cu oliu spre sacrificiu ;
www.dacoromanica.ro
14.? NUMERII. CAP. VIII.

68. Themiiet Aire una de dece auri, plinii doi-spre-dece, arieti doi-spre-dece, 'gnelli de
de thymiama ; quate un annu doispre dece, si sacrificiele
69. Vitellu unul dela vace, ariete unul, for si libatiile lor ; si iedii dela capre doi
'gnellu de tin annu until (nemaculal) spre spre-dece pentru pecat.
holocautomil; 88. Iar vitele spre sacrificiu de saluta-
70. Si iedu dela capre unul pentru pt- riu, junici doe-deci si patru, arieti sei-deci,
cat; tapi sei-deci, 'gnelle sei-deci de plate un an-
74. Si spre sacrificiu de salutariu, junici nu nemaculate ; aqueast'a (Iii) dedicatia al-
doe, arieti cinci, tapi cinci, 'gnelle de quilts tartilui, dupe que implini mainele Itti, dupe
un annu cinci: aquesta (fu) darul lui Achie- que fu tins.
zer filiul lui Amisadai. 89. Si (wand intra Moyse in tabernacti-
72. In dioa a un-spre decea, principe lul miirturici spre a vorbi lui, audi vocea
filiilor lui Aser, Phagheel filiul lui Echran. Domnului vorbind capre densul do d'assu-
73. Damn lui, tryblin de argint unul, de pra propitiatoriului, quare este peste arc'a
una suth trei-deci ponderea lui ; phialli una mlirturiei intro quei doi Cherubimi, si vor-
de argint de sole -deci sicli dime siclu bia chtre densul.
quo! stint : amendoe pline de semidale pre-
&emit' cu oliu spre sacrificiu; CAPU VIII.
74. Thelietore una de dece auri, plina 1. Si vorbi Domnul arc Moyse dicend :
de thymiamit ; 2. Vorbesce lui Aaron si vei dicce dare
75. Vitellu unul dela vace, wide unul, (Mitsui : quand vei punne lucernele, din
'gnellu de un annu until spre holocautoma ; partea din fach a candelabrului vor lumina
76. Si iedu dela capre until pcntru pe- quelle septa lucerne.
edit ; 5. Si asa Men Aaron : de o panic In fac'a
77. Si spre sacrificiu de salutariti, junici candelabrului apprinse lucernele lui, dupe
doe, arieti cinci, tapi cinci : aquest'a (fu) cum commandasse lui Moyse Domnul.
darul lui Phagheel filiul lui Echran. 4. Si aqueasta (este) structure candela-
78. In dioa a doe-spre-decea, principele brului : solidi de aur tulpina ha, si crinii
filiilor lui Neplithali , Achire filiul lui lui solidi en toll! ; dupe niodelul que aril-
Arian; tasse lui Moyse Domnul, asa rhea candela-
79. Darul lui, trybliu de argint until, de bru.
una suth trei-deci ponderea lui; phiala una 5. Si vorbi Domnul are Moyse dicend :
do argint de sopte-deci sicli, dupe siclu 6. Ia pe Leviti din midlocul filiilor lui
quel sant : amendoe pline do semidale pre- Israel, si ii vei curati.
facuth cu oliu spre sacrificiu. 7. Si asa vei facce curiitirea for : aspen-
80. Themiictore una de dece auri plina ge-vei pe densii cu aph de curative, si va
de thymiamii ; trecce rildetoriu peste tot corpul tor, si isi
81. Vitellu until dela vace ariete until, vor spela vestmintele tor, si curati vor fi.
'gnellu until do tin annu spre holocautomit ; 8. Si isi vor lua tin vitellu dela vace si
82. Si iedu dela capre until pentru sacrificiul aquestuia semidale prefitcuth cu
pecat ; oliu, vei mai lua tin vitellu de un annu dela
83. Si spre sacrificiu de salulariu, junici vace pentru pecatu;
doe, aricti cinci, tapi cinci, 'gnellede quate 9. Si vei adducce pe Leviti inaintea la-
tin annu cinci : aquest'a(fu)darul lui Achire bernacului miirturiei, si vei aduna loth sy-
filiul lui /Enan. nagog'a filiilor lui Israel ;
84. Aqueasta fu dedicatia altarului, in 10. Si vei adducce pe Leviti inaintea
quare di it unse, dela principii filiilor lui Domnului, si vor punne filii lui Israel mai-
Israel, tryhlie do argint doe-spre-dece, the- tide for pcste Leviti.
meiettire de our doe-spre-dece, 11. Si va desphrIA Aaron pe Leviti ea tin
85. De una suiii trei-deci sicli tin trybliu day inain lea Domnului din partea filiilor Iui
de argint, si de septa -deci sicli o phialh; tot Israel, si vor II spre a opera operele Dom-
argintul vaselor doe viii si patru stile sicli in nului.
siclu quel sant. 12. Iar Levitii vor punne mainile for
86. Themlietore de aur doespredece peste capetele vitellilor ; si (se) va facce
pline de thymiaroli; de quote deco auri the- unul (sacrificiti)tientru pecatu, si unul spre
miieteirea in siclu quel sant : tot aurul the- holocautoma Domnului, spre a se facce rugli
niiieldrelor de una suth doe-deci de auri. pentru densii.
87. Tote vitele spre holocautose : vit.elli 13. Si vei asset);\ pe Leviti inaintea Dom-

www.dacoromanica.ro
CAP. tx. NUAIERII. 143

nului, si inaintea lui Aaron si inaintea fi- 2. Di, si fach filii lui Israel pascele in
!Hior aquestuia, si vei reda pe ci dar Dorn- timpul scu :
nului. 3. In apatru-spre-decea di a primei lune
14. Si vei distinge pc Leviti din midlocul dire sera sit 'I facceti la timpul lui; dupe
filiilor lui Israel, si vor if ai mei. legea lui si dupe constitutia lui it vei facce.
15. Si dupti aqueast'a vor intra Levitii 4. Si vorbi Moyse catre filii lui Israel
spre a opera operele tabernaculului martu- spre a facce pascele ;
riei, si ii vei curhti si vei reda pe densii in 5. Si ilicure pasce Incepend in a patru
aintea Domnului. spre-decea di a lunei chtre sera In desertul
16. Quo dar suit aquestia rcdati mie din Sine ; dupe cum commandasse Domnul lui
midlocul filiilor lui Israel; in locul quellor Moyse, ass flicure filii lui Israel.
que deschidu loth vulv'a, tutulor primoge- 6. Si venire barbati que era necurati de
nitilor dintre filii lui Israel, luat'am pe pe lane sufflet de omu, si in putea facce
aquestia mie. pascele in dioa aqueea, si intraro inaintea
17. Que al meu este on -que primogenit lui Moyse si inaintea lui Aaron in aquea di.
din filii lui Israel, dela omit pine la vita; 7. Si dissere barbalii aqueia chtre densii:
in dioa in quare blituiu on -que primogenitu not necurati (suntem) de Hinge sufflet de
in Egyptu, sanctificat'am pe aquestia mie. omu; art arra vommu fi dati inapoi dela a
18. Si am luat pe Leviti in locul ori-qua- offeri darul nostru Domnului la timpul sett
rui primogenit intru filii lui Israel. in midlocul filiilor lui Israel?
19. Si dideiu pc Leviti drept dar dati lui 8. Si disse dare densii Moyse : stati aqui
Aaron si filiilor aquestuia din midlocul filii- si voiu audi que commands Domnul pentru
for lei Israel, spre a opera operele filiilor voi.
lui Israel in tabernaculul marturiei, si a se 9. Si disse Domnul calre Moyse, dicend:
raga pentru filii lui Israel; si nu va fi intru 10. Vorbesce filiilor lui Israel dicend :
filii lui Israel plaga, quand se appropih filii omu omu quare ar' deveni necurat de pe
lui Israel dare quelle saute. hinge sufflet de omu, sau de va fi In cable
20. Si Paca Illoyse si Aaron si tea syna- departe intru voi, san in generatiile vostre,
gog'a filiilor lui Israel Levitilor : dupe cum si va avd a facce pascele ;
a commandat lui Moyse Domnul despre Le- 11. In luna a doa in a patru-spre-decea
viti, ass facuro for filii lui Israel di dire sera it vor facce, peste azyme si pi-
21. Si se curatire Levitii si isi spelaro cride it vor manca.
vestrnintele tor, siii redette Aaron dar in- 12. Si in vor lassb.dinteensul pine adoa
aintea Domnului ; si se nip!) pentru (Musa di, si osu nu se va sfarma dinteensul, dupe
Aaron spre a'i curati. Iota legea pascelui ii vor facce.
22. Si dupe aqueast'a Intraro Levitii 13. Si omu quare va fi cunt, si in cable
spre a rninistra ministeriul for in taberna- departe nu este, si va intardia de a facce
culul marturiei inaintea lui Aaron si ivaiu- pascele, exterminh-se-va Racial aquell'a
tea filiilor aquestuia ; dup'o' cum comman- din popolul sett, quo darul Domnului, nu '1
dasse lui Moyse Domnul despre Leviti, ass a addus la timpul sett, pecatul sea va purta
facure aquestor'a. omit aquell'a.
23. Si vorbi Domnul dire Moyse, di- 14. Jar de va veni la voi proselyt in ter-
cend : r'a vdstra' si Ira facce pascele Domnului,
24. Aqucasta este quea pentru Leviti : dupe legea pascelui si dupe assedernentul
dela doe-deci si cinci de anni si in sus vor lui ass sa '1 fact. Lege un'a va f voe, si
intra spre a ministra ministeriul in opere proselytului si phmenteanului thrrei.
in tabernaculul marturiei. 15. Si din dioa in quare s' a statuit ta-
25. Si dela cinci-deci de anni se va re- bernaculul, norul accoperi tabernaculul,
tragge din .ministeriu, si nu va mai opera ; cas'a marturiei; si ser'a era assupra tabor-
si va ministrh fratele lid in tabernaculul naculului ca o specie de focu pine dinii-
marturiei; (du Ira aye numai) a custodi Bora.
eustodiile, iar opere nu va opera. ka vei 16. Asa fu tot d'aun'a : norul II accope-
facce Levitilor in custodiele tor. ria dioa, si ca o specie de focu noptea.
17. Si quand se 'nalta norul dela taber-
CAPU IX. nacul, attunci apoi se promisca filii lui Is-
1. Si vorbi Domnul are Moyse in de- rael; si in locul undo sta norul acolo camps
sertul Sina in annul at doilea de quand esis- filii lui Israel.
sere ci din Egyptu, in luna anteia, dicend : 18. Prim command'a Domnului vor aye a

www.dacoromanica.ro
444 NUMERII. CAP. IL

se camp& filii lui Israel si din commanda yeti da semnalul attunci prin bucine, si yeti
Domnului vor avd a se promisca ; In tote fi rememorall Inaintea Domnului Dumne-
(Nide in quari umbresce norul pestetaber- deului vostru, si ve yeti mantui de iuemicii
nacul se vor camps filii lui Israel. vostri.
49. Si gaud se arrest norul mai multe 10. Si in (Miele bucuiei vostre, si in so-
dille peste tabernacul, attunci catii (a sta lo- lemnithtile vostre, si In numeniile vostre
cului si) a custodi filii lui Israel custodia yeti bucina in trombite peste holocautomele
lui Dumnedeu si a nu se promisca. vostre si peste sacrificiele vostre de saluta-
20. Si va fi quand va accoperi norul riu; si va fi voe rememoratio Inaintea
quote -va (line peste tabernacuI, quO prin Dumnedeului vostru; eu Domnul Dumne-
vocea Domnului vor camps si prin com- deul vostru.
mand'a Domnului se vor promisca. 11. Si a fost in annul al doilea, in lun'a
21. Si va fi quhnd se vat facce norul de a doa in a doa decea a lunei quo se ardico
sera pine dimineata, si se va ardica norul norul dela tabernaculul mhrturici ;
dimineat'a, attunci se vor promisca; (sau 12. Si se promiscaro filii lui Israel din
vor *la) o di or o nopte, si cum se va ardica preuna en clipuirile for In desertul Sina, si
norul se vor promisca. stette norul In desertul Pharan.
22. Timpu de o di sau de o lung, pc quilt 13. Si se promiscaro primii prin vocca
se prelungesce norul peste tabernacul, urn- Domnului in mina Iui Moyse;
brind peste densul, filii lui Israel vor camps 14. Se promiscaro ord'a campamentului
si nu se vor promisca; - si quand se ardi- filiilor lui Inda mai anteiu din preunh cu
co (norul) se promiscare (si ei). puterea for ; si peste puterea for (mai ma-
25. Quo prin command'a Domnului vor re) Naason filiul lui Aminadab.
aye a se campa, si prin commanda Domnu- 15. Si peste puterea sementiei filiilor lui
lui vor aye a se promisca; custodia Domnu- Issachar, Nathanael filiul lui Sogar;
lui custodire prin command'a Domnului in 16. Si peste puterea sementiei filiilor lui
man'a lui Moyse. Zabulon, Eliab idiot lui Chelon.
17. Si avea a desfacce tabernaculul si a
CAPU X. se promisca filii lui Gedson si filii lui Merl-
1. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend: ri, ardicend tabernaculul.
2. Fit 'ti doe bucine de argint; ductilele 18. Si se promiscaro ord'a campamen-
vei facce si vor fi tie spre a chiema synagoga, tului lui Ruben din preunh en puterea tor,
si spre a promisca castrele. si peste puterea for (mai mare) Elisur Mitt!
5. Si vei bucina inteensele si se WI adu- lui Sediur.
na spre tine ttita synagog'a la us'a taberna- 19. Si peste puterea sementici filiilor lui
culului miirturiei. Symeon Salamiel filiul Iui Surisadai ;
4. Iar daqua (numai) intr'una vor buci- 20. Si peste puterea sementiei filiilor lui
na, vor aye a veni la tine toti principi con- Gad, Elisaph filiul lui Raguel
ductori ai lui Israel. 21. Si aveau a se promiscalilii lui Caath,
5. Si yeti bucina semnalul (resunator) si ardicend quelle sante, si a asseda taberna-
se vor promisca castrele campate la resiiri- culul unde vor ajunge.
turi; 22. Si urma a se promisca ord'a eampa-
6. Veti bucina apoi semnalul (resunator) mentului lui Ephraim cu puterea !or; si
at doilea, si attunci se vor promisca castrele peste puterea for (mai mare) Elisama filiul
campate la miadii 4i; veti mai bucina sem- lui Emiud.
nalul (resuniitor) al treilea, si se vor promis- 25. Si peste puterea sementiei filiilor lui
ca castrele campate spre mare; veti mai Manasse, Garnaliel al lui Phadassur ;
bucina and. semnal ul (resuniltor) al patrulea , 24. Si peste puterea sementiei filiilor lui
si se vor promisca castrele campate spre Bcniamin, Abidan filiul lui Gadeoni.
miad'h nOpte : prin semnal (resunator) vor 25. Aveau apoi a se promisca ord'a cam-
bucina quand vor fi a se promisca. pamentului filiilor lui Dan, ultimii din Vile
7. Si (land adunali synagog'a yeti bu- campamentele, din preunh en mamma tor,
cina, iar nu prin semnal (resuniitor). si peste puterea for Achiezer al lui Amisa-
0. Si filii lui Aaron vor bucina (si ei) in dai;
bucine ; si va fi vo6 lege in generatiile 26. Si peste puterea sementiei filiilor lui
vostre, Aser, Phagheel filiul Iui Echran ;
9. Iar de veti esi la resbellu in terea 27. Si peste puterea sementiei filiilor lui
vOstra ciitre adversarii que ve stau in contra Nepthall Achiro filiul lui JEnan.

www.dacoromanica.ro
CAP. II. NIYNERII. i43
28. Aquestea (era) stile filiilor lui Is- ment neplea, descindea (si) mana peste
rael, si se promiscaro cu pulerea tor. (Mitsui.
29. Si disse Moyse carne Obab filial lui 10. Si audi Moyse pe ei plangend in po-
Raguel Madianitul socrul lui Moyse; ne pro- polii for fie -quare la us'a tindei salle; si se
miscam noi spre locul quare a clisDonmul : mini?) cu urgia Domnul forte, si inaintea
aquesta it voiu da voe ; vino cu noi si bine lui Moyse reu fu (aqueast'a).
Iti vommu facce, quo Domnul bine vorbl 41. Si disse Moyse catre Domnul : pen-
despre Israel. tru que ai amarit pe servitorul teu? si
30. Si respunse carne densul : numb voiu pentru que n'am aflat gratis inaintea ta, si
ducce, ci la terra mea si la ai mei me voiu ai Impus impetuositatea tot popolului aques-
ducce. ta peste mine?
31. Mai disse (Moyse) : nu ne abandons, 42. Au doro eu am conceput in *tem
(si) pentru quo ai fost cu noi in desert, vei tot popolul aquest'a sau quo eu I am nascut
fi cu noi conducetor. pe densii, quo imi diei is pe densii la si-
32. Si va fi de vei vent cu noi pe calle nul teu, precum ardica nutriterea pe sug8-
quo dupti bunele aquellea cu quare ne vb. tor (si 'i du) in terea que ai jurat parintilor
bine-facce Domnul, bine vommu facce (si tor?
noi) tie. 13. De unde mie carni spre a da la tot
53. Si se promiscaro dela muntele Dom- popolul aquesta? quO plangu assupra mea,
nului calle de trei 011ie ; si arc'a testamen- dicend da-ne carni qua sa mancam.
tului Domnului precedea mai nainte de ei 44. Nu voiu pule eu singur ducce tot
calle de trei dille spre a le prepare repaos. popolul aquest'a, quo greu inti este mita ca
35. Si a fost quand ardicarb arc'a quo a aqueast'a.
dis Moyse : Scola-le, Domne, si dissipisse- 45. Iar daqua tu ash faci mie, uccide-me
vor inemicii tei, fugi-vor dela fae'a la toll quat mai In data, de am aflat misericordia
quati le urrescu pe tine. inaintea ta, qua sa nu mai vedu nevoile
36. Si quand se asseda, dicea (taro) : in melle.
torce, Winne, mii si myriade In Israel. 46. Si disse Domnul catre Moyse : adu-
34. Si norul era umbrind peste densii 1111%mi septe-deci de barbati din quei mai
dioa, quand se promisca ei din campa- vechi ai lui Israel, pe quart tu scii quo
ment. aquestia sunt mai vechi ai popolului si car-
CAPU XI. turari ai tor; si li vei ducce la tabernaculul
marturiei, si vor sta acolo cu tine.
4. Si era popolul ca imputand relle in- 17. Si descinde-voiu, si voiu vorbl acolo
aintea Domnului; si audi Domnul si se mi- cu tine, si voiu lua din spiritul que este as-
ni() cu urgia, si se accinse intru ti focu dela supra ti si voiu punne peste densii, si vor
Domnul, si devoro o parte a campamentului. purtk din preuna cu tine impetuositatea
2. Si strigo popolul calre Moyse; si se popolului, si vei (mai) ducce tu singur pe
rugO Moyse carne Domnul, si incetO focal. densii.
5. Si fu chiemat numele locului aquell'a 48. Iar popolului vei dicce : curatili-ve
Incendiu; quO s'a fost accins intru densii pe maine si veti manca carni, quo ati plans
focu dela Domnul. inaintea Domnului, dicend : quine ne va
4. Si amestecatur'a que era cu densii pof- nutri cu carni? club bine era nos in Egyp-
tiro cu pofta ; si sedend plangea si filii lui tu ; si ve va da Domnul spre mancare ; si
Israel si 4icea : quine ne va nutri pe noi veti manca (carne).
cu carni? 19. Nu o di yeti manca, nu doe dille, nu
5. Adtlusu-ne-ammu a minte pescii que cinci dille, nu dece dille, nit doe-deci de
mancam in Egypt gratis, si cucumerii, sipe- dille ;
penii, si purrii, si cepele, si aliul(usturoiul); 20. Ci pia la o lung de dine yeti manca
6. Si acum suffletul ni s'a uscat : nimicu pino sa ve esa pe narri si ve, va fi in desgust,
de quat numai la mana ochii nostri. TO nu v'ati suppus Domnului quare este
7. Iar mana ca sementa de coriandru intru voi, si ati plans inaintea lui dicend
este, si speeia ei ca specia de crystallu. pentru que sa ne exduca din Egyptu?
8. Si se perambla popolul si adunk, si o 21. Si disse Moyse : sese sure de mii de
macinb. in morn si o piss in pia si o ferbea mii de pedestri (este) popolul intru quare
in ola, Si o faces subcineritie; si era suavi- eu sunt, si tu ai dis : came voiu dk tor, si
tatea ei ca guslul turtei cu oliu. vor manca o lunit de dille :
9. Si quand descindea roa peste campa- 22. Au flora of si boi jungitia-se-vor lur,
to
www.dacoromanica.ro
446 NUMERIL CAP..X111.

si sh ajunghlor,sau filth inbuibarea mhrii se CAPU XII.


4h adunA for si sit le ajungh! 4. Si vorbi Mariam si Aaron assupra lui
23. Si disse Domnul ctitre Moyse an done Moyse, din causa ferneii Eatiopiene que o
man'a Domnului nu vA ajunge acum vei luasse Moyse, do quo sh is femee ethio-
cundsce de to vA intempina -cuventul meu pianA,
sau nu. 2. Si disseno : Au numai lui Moyse vor-
24. Si esi Moyse si vorbi attire popol cu- hi Dumnedeu? Nu si intro, not a vorbit ?
vintele Domnulut ; si aduno soptedeci de Si audi Domnul.
bhrbati din quei mai vechi ai popolului, si 5. Si omul Moyse bland forte mai pre
ii pusse In pregiurul tabernaculului. sus de quilt toti omenii de pe panuent (era).
25. Si descinde Domnul in nor, si vorbi 4. Si disse Domnul in data chine Moyse
(Domnul) chine densul si tub din spiritul si Mariam si Aaron; esiti voi quAte trei la
quel de peste densul, si pusse poste quei tabernaculul miirturiei ; si esiro quite trei
septe-deci harbati quei mai vechi; si cum se la tabernaculul marturiei.
assedo peste deusii spiritul, prophetisare, 5. Si descindit Domnul in coldnua de
si nu' st mai adaosssero. nor, si stette la us'a tabernaculultti manta-
26. Doi barbati Anse remhssessero in cam- riei ; si fur() chiemati Aaron si Mariam, si
pament ; numele unuia Eldad si numele esiro amondoi.
quellui d' at doilea Modad; si se ass* 6. Si disse dire dasii : ascultati dell,
peste densii spirit; si aquestia era dintre cuvintelle mello : de va Ii dintre voi pro-
quei tnscrist, st nu venissere la tabornacul; plietu Domnului, in visiune me voiu facce
si prophetisare in campament. lui cunoscut si in sonmu voiu vorbi lui.
27. Si alergand junele, num-4V) lui 7. Nu ash (cum cu)servitorui meullloyse
illoyse, si disse, dicend ; Eldad si Modad (que) in loth casa rnea credincios este.
prophetish in campament. 8. Gurh cu gurit vorbesctt lui la vedere
28. Si luand vorb'a Jesus al lui Nave, si nu prin enigme, gloria Domnului vedit
ajutorul lui Moyse, allesul lui, disse : (ellu); si pentru que nu v' ati temut a vorbi
Domnul meu Moyse, impedectei (dela reu contra servitorului 111Cll Moyse?
aqueasta). 9, Urgia miniei Domnului fu peste den-
29. Si Moyse disse lui : nu cum-va tit sii, si trecit (Domnul).
esci gelos pentru mine? Si quine (altul) ar' 40. Troth si norul dela tabernacul, si
da qua tot popolul Domnului sit flit prophe- 6cce Mariam leprOsit ca nivea ; si se into
ti, quand (odatii) da Domini], spiritul sou in- Aaron la Mariam, si Octet -o leprOsit.
tru ei ? 41. Si disse Aaron catre Moyse ; rogu-
30. Si se dusse Moyse in campament elltt tne, DOrnne, nu inipunne peste not pecat.
si quei mai vecbi ai lui Israel, queci nu am sciut quo pecatuiam.
51. Si spirit esi dela Domnul si addusse 42. Sii nu deviia assemenea month, CO o
ortygornetrit (poturnice) dela mare, si o lepedaturit horribile que ese din pantecele
pusse peste campament calle de o di din mamei salle si mituanch jumetate din car -
quhci si calle de o di din cote In pregiurul Bile ci,
campamentului, ca doi coti poste pament 13. Si me Moyse titre Domnul dicentl:
(una peste alta). Dunmedeule, rogu-me tie, fii-o siinetUsit
52, Si sculanduse popolul, Iota tlioa 14, Si 4iSSQ Domnul calve Moyse : daqua
aquea si loth nOptea si adoa di tUta 4ioa tatill ei scuipind an' fi scuipat In faq'a et,
(iaro) adunau ortygometre; quel cu mai pu- nu s' ar' li rusinat ? Sit se separe oar *6ple
rtn adunasse dece cori, st 'si refrigurau dine afare din campament si dupe m601%1
lorusi sventature in pregiurul camparnen- vtl intra (lane).
tultti. 15. Si fu miirginitii Mariam afar* din
53. Chrnile er4 4nco mire dintii tor, in campament sZpto dille; si popolul nu se
ghitind nernesteeat, si Domnul se minio cu premisct) (la drum) pia) quo nu fa curaiiiii
urgitt pe popol, si bait Domnul in popol ea Mariam.
plagh mare Forte.
54. Si fu chiemat numele locului aquella (APU XIII.
Mormintele litcorniei ; quo acolo ingroparo 4: Si dupe aquestea se prorni,50 pop o
popopul quel lacomn. lul din Aseroth so vamp in desertut
BSI

55. Dela Mormintele lacomiei se promis- Pharan.


ee popolul spre Aseroth, si remasse popolut 2. Si veal Dolma chtrq Moyse di-
In Aseroth, centl :
www.dacoromanica.ro
CAP. XIII. NUAI Eau. /47
5. Trimitte 'ti barbati spre a cerceta si 5. Si aquestea numele for ; din sementia
recumisce terea Chananeilor que eu dau lui Ruben, Samaliel filiul lui Zachur;
filiilor lui Israel spre a o coprinde ; quite 6. Din sementia lui Symeon, Saphat fi-
un barbat, quite un barbat din fiaquare liul lui Sul;
sementia, dupti popolii patriadelor tor, vei 7. Din sementia lui Iuda, Chaleb filiul
trimitte pe den0, pe tot quel mai mare din.
lui Iephonne.
tre (Musa,
4. Si trimisse pe aquestia Moyse din de- 8. Din sementia lui Issachar, Ipal filiul
sertul Pharan prin vocea Domnului : toti lui Joseph ;
barbati capetenii dintre filii lui Israel aques- 9. Din sementia lui Ephraim, Ause filiul
tia (era). lui Nave;

Poussin. Terra promisa. &court.

10. Din sementia lui Benign-lin, Phalli fi- 14. Din semolina Jul Aser, Sathur filiul
liul lui Raphit ; lui Michael ;
11. Din sementia lui Zabulon, Gudiel fi- 15, Din sementia lui Nephthall, Nabb,
liul lui Sudi. filiul lui Iabi ;
12. Din sementia Jai Ioseph filiilor lui 16. Din sementia lui Gad, Gudiel filial
31anasse, Gadd' filiul lui Susi; lui Maeda ;
15. Din sementia lui Dan, Amid filial lui 17. Aquestea (stint) numele blirbatilor
Somali; que trimisse Moyse spre a cerceta pe ascuns

www.dacoromanica.ro
148 NUMERU. CAP. xiv.
si a recunOsce terra ; si supranumi Moyse de tot aqueasta (terra) ; quo potenti vommu
pe Ause filiul lui Nave, Jesus. pule in contra tor.
18. Si trimisse pe aquestia Moyse spre a 32. Iar omenii que ascindussero cu den -
recunesce terea Chanaan, si disse catre std dissero : Nu ne suim, quo nu putem ne
densii : suiti prin deserlul aquesta si ye yeti sui spre natia (aqueasta), que cu mull mai
sui pe munte ; tare de quAt noi este.
19. Si yeti vede que pament este, si 33. Si pussero inainte quAte nevoi tole
popolul que locuesce pe densul de este tare despre terr'a que recunoscussero, catre flii
sau infirmu, sau de stint pucini or multi ; lui Israel, dicend : terea que strabaturem
20. Si que pament este pe quare ei lo- spre a o recunosce, terra que devora pe
cuescu, de este bun sau reu, si cum sunt quei que locuescu pe densa este; si tot po-
cetatile in quare ei locuescu, de sunt cu polul que vedurem inteens'a, barbati forte
muri (in pregiur) sau faro muri ; 'nalti.
21. Si iar cum este pamentul, gras Ore 34. Mai mill vedurom si pe giganti filii
este sau sterpu; de sunt pe daml lemne sau lui Enac dintre giganti, si noi eram inain-
nu ; si staruind luati-ve din fructele pamen- tea for ca nisce locuste, si 'n adever quo
tului : iar dillele (aquellea era)dille de very eram asa inainlea tor.
prodrome strugurilor.
22. Si suinduse se pussero a recumisce CAPU XIV.
pamentul, dela deserlul Sin pine la Boob, 4. Si Maud vorb'a teta synagog'a, incept
unde se ultra la Amath. a striga cu totii, si plans° popolul iota ii6p-
23. Si ascindure da lungul desertului si tea aqueea.
venire la Hebron, si acolo (era) Achiman, si 2. Si dismurmurau assupra lui Moyse si
Sessi, siThelamin, descindenti ai lui Enac; Aaron toti filii lui Israel, si dissere catre
iar Hebron cusepte anni mai naintede Tanin densii Lola synagog'a : que bine salim murit
din Egyptu se edificasse. in t'err'a Egyptului, sau in desertul aquesta
24. Venire apoi pine la valleastrugurelni de ammu fi murit !
si cercetAndu-o, Ware de acolo o vita cu un 3. Si pentru que Domnul ne induce in
strugure pe densa, si it ardicaro pe doe pur- terea aqueast'a a cade in resbellu? Mulie-
littorie; (luare) si din rodia si din lice (smo- rile nosIre si copii nostri vor deveni prada;
chine). acum dare mai bine nob' a ne returna In
25. Numire loud aquell'a Vallea Stru- Egyptu.
gurelui, pentru strugurele que taiare de 4. Si (lissero unul catre altul sa ne
acolo filii lui Israel. dam o capetenia si sa ne returnarn in
26. Si se returnare de acolo, recu- Egyptu.
noscend pamentul, dupe patru - deci de 5. Si tacit Moyse si Aaron pe fac'a for
dine. inaintea adunarii intrege a synagogei filiilor
27. Si callelorind venire la Moyse si lui Israel.
Aaron si la told synagog'a filiilor lui Israel 6. Iar Jesus al lui Nave si Chaleb at lui
In desertul Pharan Cades; si le dettero rela- Iephonne din quei que recunoscussero ter.
tie, cum si la tots synagog'a, si le aratO ea, isi rupsero vestmintele si dissere catre
fructul pamentului. iota synagog'a filiilor lui Israel, 4icend:
28. Si narrAndu'i, dissere : ajunserom 7. Pilmentul que 'I am strabatut si am
in Weal in quare ne- trimis, terra que recunoscut, bun forte bun este.
reversa lapte si miere, si aquest'a a fruc- 8. De va binevoi Domnul cu noi, ne va
tul ei. ducce in terea aqueast'a, si o va da not,
29. Ci quAt de audace natia que locuesce terra que este reversand lapte si micro.
terra, si celatile fortilicate in pregiur si ma- 9. Ci in contra Domnului nu ve faceti
rl forte! vedurem si pe descindentii lui apostati ; si n' aveti a ye teme de popolul
Enac acolo. terrei (aquesteia), quo prad'a netra este;
30. Amalec locuesce in terra catre mia- incelat'-au timpul for dela densii , iar
da di; Chetteul, si Eveul, si Sebuseul, si Domnul intru noi este ; nu ve temeti de
Amorrheul locuescu la munti ; Chananeul densi.
locnesce catre mare, si In lungul Iorda- 10. Disse attunci kith synagog'a A uccide
nului. pe aquestia cu petre ; sigloria Domnului ap-
31. Attunci Chaleb fact sa tact popolul Ora In nor peste tabernaculul marturiei
(inlarmat) catre Moyse, si disse lui : nu, ci intru toti filii lui Israel.
suindu-ne vommu sui, si vommu mosteni 11. Si disse Domnul are Moyse : pine
www.dacoromanica.ro
CAP. XIV. NUMERII. 149

gaud me tot Interrita popolul aquest'a? Si 26. Disse apoi Domnul catre Aloyse si
pine quand nu vor crede mie in tote mira- Aaron dicend :
Lillie melle que facuiu intro densi? 27. Pine quand (cu) synagog'a aquesta
12. Batte-voiu pe ei cu mOrte si ii voiu rea? ei tot murmurs incontra mea; audit'.
perde, si te voiu facce pe tine si cas'a tats - am murmurele filiilor lui Israel que ei mur-
lui ten in natib mare si cu mull mai mare murs despre voi.
de quit aqueast'a. 28. Spunne.le dar : Viu sunt eu, dice
43. Disse attunci Moyse &Are Domnul : Domnul ; de nu, dupe cum ati vorbit la
audi-va Egyptul que cu puterea ta ai dus urechile melle, assemenea ve voiu facce.
in sus popolul aquesta din midlocul tor; 29. In desertul aquesta vor cade dsele
14. Ci si toti locuitorii terrei aquesteia vdstre, si tots denumerar ea vdstra, toti
audire quo to esci Domnu in popolul agues- quati fureti denumerati dela doe-deci de
ta, quare ochi in ochi te arati (tor), Winne; anni si In sus, quati murmurare assupra
si norul teu stette peste densii, si in colOnna mea.
de nor; to precedi inaintea for 4ioa, si in 50. De yeti intra in terea peste quare am
colOnna de focu nOplea (Intrega); Intins mati'a mea spre a ye colloca assupra
15. Acum (de) vei sfarma popolul agues- ei, Chaleb numai al lui Iephonne si Jesus at
ta ca p' unsingur omu, dicce-vor gintileque lui Nave (vor ajunge acolo).
audire de numele teu, dicend : 51. Iar pe copii vostri despre quari ati
16. Pentru quo nu Ole Domnul a in- dis quo vor fi prada, li voiu inducce in ter-
ducce popolul aquest'a in terra que a pro- r'a aqueast'a, si vor mosteni terr'a de quare
mis cu jurament tor, pentru aqueea ii a- voi v' ati ferit atata;
sternii pe toti in desertul (aquesta). 52. Oasele vdstre vor cado In desertul
17. Inalte-se dar acum taria ta, Winne, aquest'a.
dupe cum singur ai dis : 53. Iar filii vostri von fi pascenduse in
18. Domnu lunganim si mult-misericor- desertul aquest'a patru-deci de anni, si vor
dios, si adeverat, stergend faro-de-legi, si purta assupra.le (consequintele) pecatului
nedreptliti si pecate, si prin curatire nu cu. vostru, pine se vor consuma cadaverele vds-
ratesce pe quel culpabil, redand pecatele pa- tre in desert.
rintilor peste filii pine la a treia si a patra 54. Dupe numerul dillelor quite ati Post
generatio ; spre recunescerea terrei, patru decide dille,
19. Ierta pecatul popolului aquesta dupe quote o di de un annu yeti ducce pecatele
mare misericordia ta, dupe cum iertator fusi vdstre patru.deci de anni, si yeti cundsce
for din Egyptu pine acum. furOrea urgiei melle.
20. Disse attunci Domnul catre Moyse : 33. Eu Domnul vorbiiu : hei, de nu voiu
iertator sunt for dupe cuventul tea;
21. Ci via sunt eu si viu este numele
facce asa la tots synagog'a aqueasta reuta-
cidsa que s'a rebelliat assupra mea I
meu, si imple.va gloria Domnului tot pa- .desertul aquesta se vor consuma si aqui vor
In -
mental. muri ;
22. Quo toti barbatii que vedu gloria 36. Si dmenii que trimisse Moyse sprea
mea si semnele melle que facuiu in Egyptu recundsce terea, si returnanduse o defai-
si in desertul aquesta, si me tentare cu mare dire tota synagog'a dand relatii relle
aqueasta de dece ofi, si nu ascultare de vo- assupra terrei...
cea mea, 57. Au si murit dmenii (aqueia), que an
23. In adever nu vor vede pamentul que vorbit relle assupra terrei, In plaga in ain-
am promis cu jurament parintilor tor, ci tea Domnului.
filii aquestor'a que sunt cu mine aqui , 38. Iar Jesus flint lui Nave si Chaleb fi-
quari nu cunoscu binele sau real, tot junele liul lui Iephonne trairo dintre dmenii
neincercat : aquestor'a voiu da terra, iar aqueia que se dussessere spre a recundsce
toti quei que m'au Interritat nu o vor vede. terra.
24. Iar feciorul men Chaleb , pentru 59. Si vorbi Moyse tote cuvintele ague-
que spirit cu totul altul fu inteensul si stea clitre filii lui Israel; si lugi popolul
(pentru quo) urmo mie cu ascultare, in- forte.
ducce 'l-voiu in terea in quare fu spre cer- 40. Si sculanduse de dimineata, se suire
cetare, si posleritatea lui o va mosteni. pe crestetul muntelui, dicend : ecce-ne sui-
25. Amalec si Chananeul locuiescu in ne-vommu la locul que a dis Domnul; queci
valle ; maine returnati-ve si promiscati-ve ammu pecatuit.
spre desert pe callea Nadi Rosie. 41. Iar Moyse disse : pentru que aquea-
www.dacoromanica.ro
450 NUM ERTL 'CAP. int.

Sin gulf Voi chltati ctiv6ntul Dotrinti 10? nu 12. DuptS rittedrul que Veti sacrifice, ash
ve va esi pre bine aqueast'a. veti facce cu fiti.quare dup8 num6rul tor.
42. Nu v6 mai suits, quOci MI este Dom- 13. Tot indigenul (phmentean) ash. vh
nul cu voi, si yeti chd6 in aintea Inemicilor bete aquestea, offeriiid tarpome spre odOre
vostri ; de suavilate Domnului.
43. Quo Amalec si Chananeul 6 colo in 14. Iar daqua vre un proselytu intru vet
Aintea vestra. si veti chde de sabiti, pentru se allatura in terra vostrh, sau on -quine
quo v' ati inters nesuppuinduv6 nonmetal, ar' 11 intru voi In generatiile vostre, si va
si nti va fi Domnul tntru vol. faced carpomh odore de suavitate bonmului,
44. ti 9ns6 cerbicosi, ascindurti pe cre- dupo turn faceti voi tilt& synagog'a ash sit
stetul muntelui; iar arc'a testamentului fad tnainteo Domnului
Domnului si Moyse nu se miscaro din mid- 45. (QuOci) lege una (este) si vol si pro-
locul campamentului. selytilor alliiturati intre voi, lege eternii in
45. Descinda Awake si Chananeul que generatiile vdstre : ca voi si proselytul sit
loculan in muntelle aquell'a, si In frOnse- fie inaintea Domnului.
TO si allungaro pint la Ilerma. Se retur- 16. Lege una (sa fie) si un singer dreptu
barb dar (Israelitii) In castre. sit fill si .vo6 si proselytului allaturat intre
voi.
CAPU XV. 17. Si vorbi Domnul dare Moyse qi-
1. Si vorbi Domnul dare Moyse , di- cend :
tend: 18: Vorbesce filiilor lui Israel , si vei
2. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei 4icce dicce calve (Musa : quand veti ajunge in
dare densii ; (viand yeti intro in terra lo- terea in quare inducu pe voi acolo ;
cuirii vostre que eu dau vo6, 19. Si va fi /wand yeti manca din painile
3. Si yeti facce carpoma Domnului, ho- terrei, separati (attunci) o separatiti spre dar
locautomli sau sacrificiu magnificand urare, Domnului.
sau de bunti voie sau in solemnitittile vostre, 20. Primitih turtelor vostre, paine de se-
spre a facce odOre de suavitate Domnului, paratio dati-o la o parte : ca separatia offe-
de va fi dela vace sau dela oi, rita dela aria , at yeti separA (pilinea)
4. Offeri-va adduc6torul darul Rat Dom- aqueasta :
nului, sacrificiu de semidale o decime de 21. Primitih turtelor vostre, si yeti da
ephh frtmentata intr'o a patra parte a hint- Domnului daru separat in genera tiele vOstre.
lui de oliu. 22. Iar (Nand veti p6catul si nu veti facce
5. Si vin spre libatiO o a patra parte de trite preceptele aqueste que a vorbit Dont-
Itin yeti facce peste holocautose sau peste itul capre Moys6,
sacrificiu, pentru un 'gnellu vei facce aquea- 23. Dupo tote quote commando Domnul
stti (mi!surli), carpoma odUre de suavitate voe prin mAn'a lui Moyse, din dioa in quare
Domnului. commando Domnul calve voi si mai incolo
6. Iar pentru ariete quand it faceti hobo- in generatiile vostre,
cautomh or sacrificiu, vei facce sacrificiu de 24. Si va fl (attunci) qui) daqua din (Ala
semidale do6, decime refrementate in oliu a synagogei se va committe (aqtteasth calcare)
treia parte (le tin bin; faro voie, va facce (attulici) [Ott synagog'a
7. Si vin spre libatiti atreia parte (iar) un vitellu dela vacce nemaculat In bolocau-
din hin veti facce, spre odere de suavitate [omit, spre odOre de suavilate Domnului,
Domnului. si sacrificiul aquestuia, si libatia lui dupii
8. Iar de facceti dintre boi, (veti facce) ass6d6mentul lui, precum si un iedtt dela
spre holocautoma sau spre sacrificiu ma- capre pentru pleat.
gnificand urare sau spre salutariu Domnu- 25. Si se va ruga sacerdotele pentru sy-
lui, nagog'a filiilor lui Israel, si se va ierta tor,
9. Altunci offori-se-va peste vitellu sa- qui; fart) voie a Post, si ei 'si an offerit darul
crificiu de semidale trei decime refr6men- tor, carpornh. Domnului pentru p6catul for
tate in oliu de o jum6tate de hin. inaintea Domnului pentru quelle Mai de
40. Precum si yin se va offeri spre liba- voie allelor,
o jum6tate de hin, carpomti °dere de 26. Si se va feria synagogei Intrege a fi-
suavitate Domnului. liilor lui Israel, si proselytultd, si uellui
11. Ash veti facce vitellului, (quand 6) venit la voi, quad faro de voie (a lost) la tot
until sau arietelui sau 'gnellului data oi popolul.
sau dela capre pawl sunt quAtewww.dacoromanica.ro
unul. 27. far daqua un sufflet siva' va pbct.
CAP. xvi. NU MERII. 151

tut MRS de tole, va Offal o Capra de un anntt CAPU XVI.


pentru pecat ; 1. Pe attune! vorbi Cora filiul but Yssaar
28. Si se va rug'a sacerdotele pentrti suf- filiul lui Caath filiul lui Levi, cum si Dathan
fletul que ChM de Vole a urmat si far6 si Abiron filii lui Eliab, si Alum filiul lui
de vole a ptclituit inaintea Domnului spre Phaleth al lui Ruben.
a se Indola pentru densul, si se va lerta lui. 2. Si se scularo assupra lui lifoyse, si (en
29. Pamenteanului intru fill! lui Israel, densii) blirbati dintre fill! lui Israel doe sate
si proselytului allaturat intru dens!, lege si ciitcideci, capi ai synagogei convocati ai
una sit fia tor, (pentru) quei quare va facce consiliului, si barbati renumiti.
fare de voie. 5. Se adunare in contra lui Moyse si Aa-
30. Si sufflet quare vh facce in mans (In ron, si dissero catre densii : ho! quO v'o
putere) de superbia sau dintre pamenteni quam fi ! quoci tOta synagog'a toti (cu totii)
sau dintre proselyti, aquella pe Dumnedeu sunt santi. si Domnul intru ei (este); que
exacerba (interrita), si extermina-se-va suf. dar ye puneti mai presus de loth synagog'a?
fletul aquella din micllocul popolului sea. 4. Si auilind Moyse, cadu pe fac'e sa.
5. Si vorbi catre Core si are Iota syna-
51. Queci cuventul Domnului a dispre- gog'a lui, dicend : considerat'a si a curios-
tat, si preceptele lui le a calcat : stingy -se cut Dumne4eu pe quei que sunt ai sei, cum
dar cu stingere suffletul aquella; pecatul lui si pe santi, si 'si 'ia appropiat la sine'si.
inteensul este. 6. Ecce que sa facet! : luati-ve themiieto-
52. Era pe attunci filii lui Israel in de- riele vostre Core si iota synag'a lui ;
sert si aflartl un barbat culegend lemne in 7. Si puneti peste densele focu , si pu-
dioa sambatei; neti apoi thymiama inaintea Domnului mai-
55. Si '1 adussero, quei que '1 au aflat cu- ne ; si va fi quO barbatul pe quare 'I a alles
legend lemne, catre Moyse si Aaron si catre Domnul, aquell'a Ira fi sant : De ajuns (dar)
tOta synagog'a Oiler lui Israel ; va fi voe qua sunteti filii lui Levi (Leviti).
H. Si it pussero la Inchisore : queci nu 8. Disse apoi Moyse catre Core :
dejudicassero Once) que se cuvenih a 'i 9. Exauditi -me, filiilor lui Levi : au pit-
facce. On este voe aqueasta quO v' a distins Dum-
55. Si vorbi Domnul dare Moyse ((land : nedeul lui Israel din synagog'a lui Israel, si
cu mOrte sa se ommore omul ; uccideti '1 v' a appropiat dare sine'si spre a ministry
cu petre tola synagog'a afaro din campa- ministeriele tabernaculului Domnului, si a
ment. ye presenta inaintea synagogei, spre a servi
56. Si '1 scdssero tOta synagog'a afaro tor?
din campament, si '1 baturo cu petre tOta 10. Si TO te a appropiat pe tine si pe
synagog'a (afaro din campament), si muri, toti fratii tOi file lui Levi din preuna cu tine,
dupe cum vorbisse Domnul dire Moyse. si mai quereti si ensusi do a functiona sa-
57. Mai (Lissa Domnul calm Moyse di- cerdotiul?
cend : 11. AO, to gi tout synagog'a to v' ati
58. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei die. adunat in contra lui Dumnedeu ; si Aaron
ce care densii : sa fach fimbrie (cra- quo este ellu, quo murmurati assupra lui ?
spede) pe la aripele vestmintelor lor in ge- 12. Si trimisse Moyse spro a chiema pe
neratiile tor, si veti supra-punne peste fim- Milan gi pe Abiron filii lui Eliab; si (aque-
bridle aripelor torsaturh hyacinthina. stia) (lissero nit venim (acolo) lusts.
15. Au pucin este aqueasta quo ne-ai
59. Si va fi voe in fimbriele (aqueslea), suit din (in) terr'a quo revOrsh lapte si mie-
clue veclendu-le, ve veti adducce A minte de re, spre a ne facce a muri in desert? quo te
tote preceptele Domnului, si le yeti facce, ai pus pe not, (si) esci Domnu?
si nu ve. yeti perverti dupe cugetele vOstre, 14. S' apoi tit, industt.ne-ai in terea que
si dupo ochii vostri, in gate voi ve forni- reqrsh lapte si micro, si data -ne -ai moste-
cati dupe densele. nire de y 'o Orrina si vii? (uncle ?) si ochii
40. Qua sa ve atlauceti h minte si sa fa- omenilor aquestora de ai (fi putut ai) fi scos;
cet" tote preceptele melts, si sa fill santi (nu,) nu ne vom sub (la tine).
Dumne(leului vostru ; 15. S' apprinse de minie Moyse fOrte si
41. Eu Domnul Dumnedeul vostru, quei disse dire Domnul : nu lua a minte la sa-
que v'am exdus _din terea Egyptului, spre crificiul for : doritele nimului n' am luat,
a fi al vostru Dumnedeu ; on Domnul Dum- nici n' am assuprit pe nimeni din ei.
nedeul vostru. 10. Disse apoi Moyse catre Core : sancti-
www.dacoromanica.ro
152 NUMERII. CAP. ILVI.

fica synagog'a to si fiti preparati inaintea usele tabernaculului marturiei bloyse si


Domnului tu, si ei, si Aaron maine. Aaron.
17. Si luati fia-quare themiietoriul sett, 19. Iar Core resculo assupra lor iota sy-
si puneti peste densul thymiama, si addu- nagog'a sa la usele tabernaculului martu-
ceti fia-quare in aintea Domnului themiie- riei; si apparit gloria Domnului la tote sy-
toriul seu, doe sute si cinci-deci de themtie- nagog'a.
torie, tu si Aaron fib -quare themietoriul 20. Si vorbi Domnul catre Moyse st Aa-
seu. ron, dicend :
18. Si luar8 fia-quare themiitoriul seu, 21. Despartili-ve din midlocul synago-
si pusserO peste densele focu, si suprapus- gei aquesteia, si 'i voiu consuma intro data
serti peste densele thymiama, si stetter5 la (pe toti).

.144 64
L-7:ke

1;141.

' .

Celestin Nanteuil. Revolt'a lui Core, Dathan si Abiron. Rouget.

22. Si ctiduro pe fecele 'tor, si dissero : 24. Vorbesce synagogei dicend : retra-
Dumnedeule , Duninedeul spiritelor si at geti-ve din pregiurul synagogei lui Core si
fiaquaria carpi, daqua un singer omu pe- Dathan si Abiron.
ctitui, au peste tout synagog'a (va li) urgia 25. Si se scull Moyse si se dusse la Da-
Domnului? than si Abiron si se dusser5 cu densul toti
23. Si vorbi Domnul catre Moyse di- quei mai veclii ai lui Israel.
cend : 26. Si vorbi dire synagoga dicend : de-
www.dacoromanica.ro
CAP. Yvu. NUMERII. i53
partati-ve deb, dela tindele dmenilor aque- thymiama in aintea Domnului, si se nu fie
stor'a duri, si nu ve attingeti de nimicu din ca Core si conspiratia aquestuia, dupe cum
quite sunt alle tor, qua nu cum-va se periti vorbisse Domnul prin man'a lui Moyse.
in preunit cu ei in tot pecatul tor. 41. Si murmurare tote synagog'a filiilor
27. Si se departare din pregiurul tindei lui Israel, a doa di assupra lui Moyse si
Jul Core si a lui Dathan si a lui Abiron. Aaron dicend : voi ati uccis popolul Dom-
28. Mai disse Moyse : in aqueasta veti en- nului.
nesce que Domnul m' a trimis pe mine spre 42. Si a fost quand tmpresurasse syna-
a facce tote operele aquestea, si quo nu dela gog'a pe Moyse si Aaron, si se eipedire as-
sine'mi (veniiu) : supra tabernaculului marturiei, que ecce
29. De vor muri aquestia dupe mortea norul it accoperi si se NILO gloria Domnu-
tutulor dmenilor, si daqua dupe visitatia lui.
tutulor dmenilor va fi visitatia tor, (attunci 43. Si intro Moyse si Aaron in facia ta-
vh fi semnu) quo nu Domnul m'a trimis pe bernaculului marturiei;
mine. 44. Si vorbi Domnul dare Moyse siAaron
30. Iar daqua In apparitio va areta Dom- dicend :
nul, si deschidendu'si pementul gur'a , va 45, Despertiti-ve din midlocul synagogei
inghiti pe aquestia, si casele (familliele) for aquesteia, quo intr'o data am a consume pe
si tindele tor, si tote quite alle tor, si vor densii; iar ei cedure assupra fecelor tor.
descinde de vii in iadu ; (attunci) cunesce- 46. Si disse Moyse catre Aaron : is the-
yeti quo au exacerbat dmenii aquestia pe mtietoriul, si punne Inteensul (focu) de pe
Domnul. altar, si punne peste &mut thymiama si
31. Si cum incetO de a vorbi tote cuvin- du-te faro intArdiere in castre si raga -te
tele aquestea, se despice pamentul de de- pentru densii; quoci esit'a urgia dela faca
subtul (piciorelor) tor, Domnului, si incepit a bade popolul.
52. Si se deschisse pementul si inghitl 47. Si Id) Aaron dupe cum ti vorbi
pe ei, si casele (familliele) tor, si pe toti Moyse, si alergo In midlocul synagogei ; si
ornenii que era cu Core, si tote vitele for ; ecce que si incepusse vulneratia in popol ;
33. Si descindure aquestia, si tote quare si (luo §i) pusse tbymiam'a si se ruge pen-
alle tor, de vii in iadu, si ti accoperi pa- tru popol.
mentul, si periro din midlocul synagogei. 48. Si stette Intre quei morti si Intre
54. Si Israel Intregu, quei que era in quei vii, si IncetO vulneratia.
pregiurul for fugiro de vocea tor, (quoci isi 49. Si fure quei morti In plage patru-
clissero) 4idnd : nu cum ve, se ne inghita spre-dece mii si septe sute, afare de quei
(si pe noi) pementul. morti din caus'a lui Core.
35. Si focu esi dela Domnul si devorO pe 50. Si se returno Aaron catre Moyse la
quei doe sute cinci 4eci barbati que addus- us'a tabernaculului ruerturiei, si Incelb
sessere thymiama. plag'a.
36. Si disse Domnul cetre Moyse si catre CAPU XVII.
Eleazar filiul lui Aaron sacerdotele ;
37. Luati themlietoriele de arama din 1. Si vorbi Domnul are Moyse , di-
midlocul quellor arsi, si focul aquesta strain cend :
respanditi 'I incolo ; quoci sanclificatus' -au 2. Vorbesce filiilor Jul Israel si is dela
themtietoriele pectitosilor aquestor'a in densi quate o verge de fie -quare cask a pa-
suffletele for (In mortea tor). triadelor (tor) dela toti capii tor, dupti ca-
H. Si fa (din) aquestea !amine (place) sele patriadelor tor, (adicb) doe-spre-dece
intinse spre a se punne In pregiurul alta- verge ; al file-queruia nume inscrie '1 peste
rului, quoci (aquestea) lure adduse inaintea verga sa.
Domnului, si s' au sanctificat, si au deve- 5. Si numele lui Aaron inscrie 'I pe ver-
nit ca un semnu (in midlocul) filiilor lui g'a lui Levi ; quoci quote o verge va fl de
Israel. fia-quare sementia de case a patriadelor (que
39. Si tub Eleazar filiul lui Aaron sacer- fia-quare) va da.
dotelui therniieloriele d' arama quate ad- 4. Si vei punne aquestea In tabernaculul
dussessero quei arsi, si (sacerdotii) le pus- marturiei in aintea rnerturiei, intru quari
sere in pregiurul altarului circompunnere, me voiu facce cunoscut tie acolo.
40. Memorial filiilor lui Israel, qua se 5. Si va fi que omul pe quare it voitt al-
nu se appropia nici un alienigen que n' ar' lege (va vede quo) verg'a lui va da vlestare,
ft din posteritatea lui Aaron spre a punne si voiu abatte dela mine murmurarea filiilor
www.dacoromanica.ro
134 NumERII. cap. %VIII.

lui Israel, despre (idle ei murmura assu- tatie data Domnului spre a ministry minis
pra vostra. teriele tabernaculului marturiei.
6. Si vorbi Moyse Minor lui Israel; si 7. Iar tu si filii tei din preuna cu tine
(lettere lui toll principii, dupe casele pa- conservati sacerdotiul vostru dupti 1.0th or-
triadelor tor, doe-spre-dece verge; si verg'a dinea altarului, cum si quelle din intru de
lui Aaron in midlocul vergelor for. catapetasma, si ministrati ministeriele, (quo
7. Si pusse aloyse vergele inaintea bom- suet) dotatia sacerdotiului vostru ; si alie-
nului in tabernaculul marturiei. nigenul que se va appropia sa mere.
8. Si a Post a doa Ili quo intrand Moyse 0. Mai vorbi Domnul dare Aaron : Tar
si Aaron in tabernaculul marturiei, ecce que eu, Occe dideiu voe conservatia primitielor
germinasse verg'a lui Aaron (ca un dreptu) melle din tote quelle sanctifioate (consecra-
in cas'a lui Levi, spuntand boboci si inilo- te) 'Die dela filii lui Israel : tie datu-le-am
rind foil, si maturind migdale. aquestea ea un dreptu, cum si filiilor tee
9. Si hie Moyse tote vergele din aintea dupe tine legitimu eternu.
Domnului scotendu-le afare ca'tre filii lui Is- 9. Si aqueast'a fit vo6 din sanctificatelt
rael, quari be velure si 'si luare fili-quare saute, din carpome (adice) din tote offrandele
verg'a sa. tor, si din tOte sacrificiele tor, si quate se
10. Disse apoi Domnul cetre Moyse : De- adducu mie despre tot delictul for si despre
punne verg'a lui Aaron in aintea marturie- tote pecatele tor, din tOte quelle consecrate,
lor In conservare spre semnu filiilor quellor mie, din tote quelle sante, tie vor fi sb filii-
neascultlitori; si sa incete murmur'a for lor tei.
d'assupa 'mi, qua sa nu moil. 10. In santul santelor veti filarial agues-
11. Si Mai Moyse si Aaron quate com- tea ; tot masculele va mend' aquestea, tu si
mando Domnul lui Moyse assemenea ft- filii tei : sante vor fi able talle.
cure. 11.- Si aqueast'a va fi voe, din primitiele
12. Si 4isser8 Slit lui Israel titre Moyse offrandelor tor, din tote. punnerile In ainte
4iand ecce: quo ne consumhm, perim (cu) able filiilor lui Israel ; tie dideiu aquestea st
totii, stinsu-ne-ammu not : filiilor lei, si filielor tape din preuna cu tine
15. Tot quo! que se attinge de taberna- legitimu eternu.
culul Domnului more; au pine la unul sa 12. Tot quel curet in cas'a to manca -va
murirn? aquestea ; on -que primitih de oliu, si ori-
CAPI.1 XVIII.
que primitia de grau si de vinu, primi-
tia for (cu un cuvent) quate ei adducu Dom-
1. Si disse Domnul catre Aaron dicend : nului, tie dideiu aquestea.
tu si filii Lei, si cas'a taliilui ten yeti lua 13. Protogennemele tOte quate (suet) in
(assupra-ve,) pecatele ( responsabilitatea ) pamentul tor, (si) quite adducu Domnului,
quellor sante; si tu si filii tci yeti luO..(assu- alle table vor fi ; tot qua curet in cas'a to
pre-ve) responsabilitatea sacerdotiului vos- manca-va aquestea.
tru. 44. Tot que este consacrat !mini filli lui
2. Si pe fratii lei, pe sementia lui Levi, Israel, pentru tine va f.
pe popolul tatelui feu, appropia -'1 la tine 15. Si tot que deschide vulv'a in ori-
si adaoge-se tie spre a 'ti ministry ; Iar tu quare vietuitore que se offere Domnului, de
si filii tei din preunh en tine (yeti fi) inaintea la omu piob la vita pentru tine va fi. Ci cu
tebernaculului marturiei. rescumperare se poll( rescumpera prime
3. Si vor custodi (quei din sementia lui genitii dmenilor, si primogenilele din quelle
Levi) custodiele talle si custodiele taberna- necurate (vile) be vor rescumpera (asse-
culului (teu); ci de vasele sante si de altar menea).
nu se vor appropia, qua sa nu mora si ei si 16. Si reseumpe'rarea fia.querui dela de
voi. o lung, pretul (este) de cinci sicli, dupe
4. Si se vor adaoge pe tango tine si vor siclul quel sant, (quire) este de doe-deci de
custodi custodiele tabernaculului marturiei, oboli.
dupe tete ministeriele tabernaculului; si 17. Aisne numai de primogenitele din
alienigenul no se va appropia spre tine ; of si primogenitele din capre nu se vor
5. Si yeti custodi custodiele quellor sante, rescumpera, queci consecrate suet, si sin-
si custodiele altarului si nu va mai fi urgia gele for vei reversa assupra altarului, si
Intru filii lui Israel. gressimca vei offeri in carpoma spre odUre
6. Si en, luat'am pe &alit vostri pe Le- de suavitate Domnului :
viti din midlocul filiilor lui Israel ca o do- 16. Iar canine vor ii pentru tine, precum
www.dacoromanica.ro
CAP. xis. N hi ERII. 155

sI peptuscultd punneril in ainte sl bracul tiurile vostre in tabernaculul marturiei,


quel dreptu vor fi pentru tine. 52. Si nu veti aye de aqueasta pecat,
19. Toth oblatia quellor consacrate, ori- qua veti adducce primitia decimei din decir
gate adducu filii lui Israel Domnului, datu- ma, si quelle sante alle filiilor lui Israel nu
o-ant tie si filiilor lei, si filielor talle cu yeti profane, qua sh nu mural.
tine, legitimu eterint, allianta de sare eter-
na este tnaintea Domnului, tie si posterita- CAPU XIX.
tif talle dupo tine. 1. Si vorbi Domnul dare Moyse fi Aaron
20. Mai vorbi Domnul catre Aaron : In dicetul :
pamentul for nu vei pute mosteni, si parte 2. Aqueasta este distinctia legii (despre)
nu vei pute ave tutre densii ; quoci eu sunt quite a ordonat DumnedeudicendI vorbesce
partea to si mostenirea to In midlocul filii- filiilor lui Israel qua sa is si s'atlducii la tine
lor lui Israel. o junice rosie nemaculata, quare sa nu atba
21. Iar filiilor lui Levi ecc6 didediu iotainteens'a macula, siquaria nu s' a pus ancii
decim'a In Israel drept parte pentru minis- jugu peste (Musa.
teriele for quite ei ministra ministeriu In 5. Si o vei da lui Eleazar sacerdotele, si
tabernaculul marturiei. o vor ducce afarS din castre la locu curat,
22. Si nu se vor mai appropia filii lui si o vor junghia inaintea lui.
Israel la tabernaculul maturiei spre a lua 4. Si va lua Eleazar sacerdotele din Ran
pent mortifer. gele ei cu degitul lui si ye asperge Inqintea
23. Si va ministra Levitul ellu ensusi faeei tabernaculului marturiei din sangele
ministeriul tabernaculului marturiei, si ei ei de septe ori.
vor lua pecatele lor; dreptu legitimu (al 5. Si o vor arde inaintealttl, si pellea ei,
tor) eternu In generatiile for : iar in mid- si carnile ei, cum si sangele ei din preuna
locul filiilor lui Israel nu vor mosteni mos- cu fimul se vor arde.
tenire. 6. Si va lua sacerdotele lemon do eedrtt
24. Quad decimele filiilor lui Israel, si biyssopu, si (fru) rose, sl vor punne
quate vor oiler' in oblatia Domnului, dideiu (aquestea) in midlocul arderii de tot a jttnii.
Levitilor drept parte ; si de aqueasta am cii.
dis lor : in midlocul filiilor lui Israel nu 7. Si 'si va spellh vestmintele salle sacer-
vor mosteni parte.
dotele, si 'si va scald& corpul in apa, si du-
25. Si vorbi Domnul dire Moyse di- p0 aquestea va antra its castre, si necurat
cend :
26. Iar Levitilor vet vorbi st vei dicce va fi sacerdotele pint sera.
titre densii : de veti lua dela filii lui Israel 8. Si quel que arde aqueasta (junice), 1st
va spella vestmintele In apa St tSi Va imbalk
decim'a que dideiu vo6 dela densii in parte,
sa despittliti (atlunci) si voi din aqueast'a corpul in apa si necurat vb. 11, fi pia sera.
oblatia Domnului : a decea parte din de- 9. Si va aduna un omu curat cenus'a ju-
cima. nicii, si o va depunne afart$ din mire In
27. Si se va computa voi obtatiiie vostre locu curat, si va fi synagogei filiilor lilt Is-
pin8 la graul din aria si pino la oblatia din rael spre conservare . apa de aspergere,
With purificatia este,
28. Asa yeti desparti In offranda si voi 10. Si quel que aduna cenusa junicii isi
din tote oblatiile Domnului, din tote deci- va sp6Ila vestmintele si necurat va II pins
mele vostre, quite ati lua dela filii lui Is- ser'a, si va fi filiilor lui Israel si prosetyilor
rael, si vett da din aquestea, oblatid Dom- allaturati in midlocul vostru, lege eterna.
nului, lui Aaron sacerdotele. 11. Quel que se attinge de mortul ori -
29. Din tote quite se adducu voh drept quarui suffer de omu, necurat va fi seple
dar, yeti desparti telh oblatia Domnului tulle (pino sera).
din tote primitiele, quca consacrata lui din 12. Aquesta se va curati cu aqueasta
aqueasta (decimh). (apa si) In dioa a treia si in dioa a septea, fi
50. Si vei dicce titre aquestia : (land curat vb. fi : iar de nu se va curati in dioa
veti desparti primitia decimei din decima, a treia si in 4ioa a septea, nu vit fi curat.
se va computa Levitilor ca product dela 13. Tot quel que se attinge do mortul
aria si ca product dela linu. (ori-quarui) suffiet de omu, que ar' mut% si
51. Si yeti manta aqueasta in ori-que nu se va curati, tabernaculul Domnului a
locu, voi (si filii vostri) si caselo vostre, intinat, extermina-se va suffietulaquella din
quo salaritt este aquesta voe pentru servi- Israel, quoci ap'a aspersiei nu s' a aspers
www.dacoromanica.ro
186 NUMERII. CAP. XX.

peste densul; necurat este, necuratia lui locul aquesta reu, locu unde nu se seined
anc6 este inteensul. nici lice, nici vii, nici rodie, nici apt( este
14. Si aqueasta este legea : omu de vh de bent.
Blurt in cash, tot quel que intra In cash, si 6. Si vent Moyse si Aaron dela fac'a
tote prate sunt In cash, necurate vor fi synagogei la us'a tabernaculului marturiei,
septe dille. si cadre) peste fecele for, si apparir gloria
15. Si tot vasul descoperit, quite n'au Domnului catre densii.
coperiture legate pe densele, necurate sunt. 7. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend :
16. Si tot quare s'ar attinge In campul 8. Ia baculul, si aduna synagog'a, tu si
(luptei) de vulnerat de sabia, sau de mort sau Aaron fratele tee, si vorbiti catre petrh in
de osu de omu, sau de morment, septe dille aintea for, si Isi va da (ea) apele salle, si
necurat va fi. yeti adducce for apa afarb din petra, si
17. Si se vor luh pentru quel necurat yeti adapa synagog'a si vitele lot..
din cenusa quellei arse (junici) a purifica- 9. Si luo Moyse baculul quel din aintea
tiunii, si vor versa peste (Musa aph vie in- Domnului dupe cum commando Domnul.
tr'un vasu; 10. Si adunO Moyse si Aaron synagog'a
48. Si un barbat curat va lua byssopu si inaintea petrei si disse catre densii : ascul-
vh intinge in apa si vb. asperge in pregiur lati-me, neascultatori (que sunteti voi) an
peste cash si peste vase, si peste suffletele din petr'a aqueasta vommu scone yob' aph?
quite vor fi acolo, si peste quel que s'a fost 11. Si ardicand Moyse man'a sa, balh cu
attins de os de omu sau de vulnerat, sau baculul sea petra de doe ore; si est apli
de mort sau de morment. mulla ; si Mr synagog'a (iota) si vitele lot.
19. Si va asperge quel curat peste quel 12. Disse apoi Domnul dare Moyse si
necurat in dioa a treia, (apoi) in dioa a Aaron : pentru quo feati credut in mine
septea, si se va curati In dioa a solace, si spre a me sanctifica inaintea filiilor lui Is-
isi vh spella vestmintele lui si se va imbaia rael, de aqueea nu yeti inducce voi synago-
in apa, si necurat vh ft pine sera. g'a aqueasla In terra que dideiu for.
20. Si omu quare s'ar intina si nu se va 13. Aqueast'a, apa de contradictio (este)
curati, externriina-se-va suffletul aquell'a din queci de reu vorbiro filii lui Israel inaintea
midlocul synogogei, club quelle sante alle Domnului, si (Ellu) se sanctificO Intru den-
Domnului a intinat ; que ap'a aspersiunii nu sii.
s'a aspers peste densul : necurat este. 14. Si trimisse Moyse soli din Cedes (unde
21. Si va fi vot lege elernh ; si quel que se affi) catre regele de Edom, dicend :
asprege ap'a aspersiunii, spellesi va vest - aquestea dice fratele tee Israel : tu scii tete
mintele, si quel que se attinge de ap'a as- nevoile que au fost pe noi.
persiunii necurat va fi pine sera. 15. Quo descindurti parintii nostri In
22. Si tot de quare se va attinge quel (ne- Egyptu, si ne colonisartim in Egyptu, si ne
curet) necurat va fi ; si suMetul que se al- impitarb Egyptenii dille multe, cum si pe
tinge (de queva necurat) necurat va fi pine parintii nostri.
sera. 16. Si vocarom in sus catre Domnul si
CAPU XX. exaudi Domnul la vocea nostra, si trime-
tend angel, ne exdusse din Egyptu ; si acum
4. Venire attunci filii lui Israel, Iota sy- suntem in cetatea Cedes din partea confi-
nagog'a (in preunii) In desertul Sin, in Iii- nilor talle.
n'a anteiea , si permasse popolul in Cedes. 17. SA Irecem deb prin terea ta ; si nu vom-
Si mutt acolo Mariam si hi immormentala mu strabatte prin terrine, nici prin vii, nici
acolo. vommu be aph din cistern'a Ia : pe calle
2. Si nu era acolo apa pentru synagoga; (mare) regale ne vommu ducce, nu ne vom
si se adunaro assupra lui Moyse si Aaron. abatte (nici) in drept'a nici in stang'a pia
3. Striga cu vorbe relle assupra lui Moy- que vommu trecce confinile talle.
se, si dissero dicend : bine era sa fm merit 18. Disse si Edom catre densul : nu vei
in perirea fratilor nostri in aintea Domnu- trecce prin midlocul meu ; ear de nu, cu
lui. resbellu voiu esi spre intempinarea ta.
4. Si de que suirtiti synagog'a Domnului 19. Dissero attunci aquestuia filii lui Is-
in desertul aquesta spre a tie uccide aqui pe rael : pe lunge munte vommu trecce ; si de
noi si vitele nostre? vommu be din ap'a ta, en si vitele melle, da-
5. Si pentru que mai virtos ne -ate addus voiu tie pret.ul : ci lucre de nimicu este; pe
in sus dela Egyptu, qua sa ajungem noi in lfingli munte vommu thine cello.
www.dacoromanica.ro
CAP. nu. NUMERIL 157
20. Disse attunci Edom : tilt vei trecce; painea aqueasta PrirO mie4u (si faro gust).
si est In intempinarea lui (Israel) In gravi- 6. Si trimisse Domnttl Ia popol serpii
da multitudine si cu mina tare; ommoritori si musca popolul si marl popol
21. Si nu vol Edom a (IA lui Israel trec- mull din filii lui Israel.
cere prin confinile salle, si se abatu Israel 7. Si venind popolul la Moyse, ;
dela aquesta. pentru quti ammu strigat assupra Domnului
22. Se promiscaro dela Cades, si ajun- si assupra ta, rogh-te dar catre Domnul
sero filii lui Israel synagog'a tots, la mun- qua sh ardice dela not serpii. Si se rage
tele Or. Moyse carte Domnul pentru popol.
23. Si 4isse Domnul catre Moyse si Aa- 8. Iar Domnul 4isse; Pd 'ti un serpe, si
ron In muntele Or la confinile terrei Edom, punne'I pe un semnu ; si va fi quo daqua va
()land : musca serpe pe yr' un omu, tot quel mus-
24. Adaogase (si) Aaron pe Ifingo popo- cat uitandu-se la densul, va QM.
lul lui, queci nu yeti intra in terr'a que am 9. Si facit Moyse un serpe de arama si
dat'o filiilor lui Israel (intru a o cuprinde); II pussero pe un seinnu, si a Post quand
pentru quO m'atl exacerbat la apa Contra- musca serpe pe vre un omu, quo se uitit la
dictiunii. serpele de arama si traia.
25. Ia pe Aaron fratele ten, si pe Elea- 10. Se promiscare apoi filii lui Israel si
zar filiul aquestuia , si suie'i la muntele se castramentare in Oboth;
Or inainlea synagogei intrege. 11. Si sculanduse din Oboth se castra-
26. Si is de pe Aaron stol'a lui si vei re- mentaro in Achejgai quel de dincolo in de-
vesti cu detts'a pe Eleazar filiul aquestuia, sert, quare este in faca cu Moab sprc resa-
si Aaron puindu-se (acolo), sa mOra. ritut ile so rel ui.
27. Si Tacit Moyse dupe cum ii comman- 12. De acolo se scularo (iarb) si se cas-
dasse Domnul, si sum pe aquestia In mun- tramentaro in valley Zared;
tele Or in aintea synagogei intrege. 13. Si de acolo promiscanduse, se cas-
28. Si desvesti pe Aaron de vestmintele tramentaro dincolo de Arnon que este in
salle, si revesti cu densele pe Eleazar filiul desert que ese din confinile Anunorrheilor
aquestuia; si marl Aaron acolo pe creste- queci Arnon este confinile lui Moab, intre
tul muntelui. Si descidit Moyse si Eleazar Moab si intre Amorrheu.
din munte. 14. De aqueast'a se [lice in carte :
29. Si Oda tota synagog'a quo s'a deli- « Resbellul Domnului in flachrat' an Zoobul
berat Aaron, si plansero pe Aaron patru- si torrentele Arnon, mar torrentele asternit
4eci de 4ille iota cas'a lui Israel. spre locuirea lui Er,
15. Que este la confinile lui Moab. Si
CAPU XXI. de acolo Malaita.
1. Si au41 Chananeul regele de Arad que 16. Aqueasta este fontan'a, despre quare
locuia calve desert quo avenit Israel pe callea a 4is Domnul calve Moyse : aduna popolul
Atharim, si se luptO assupra lui Israel si si da-voiu for apa a be.
pradO dintr'aquestia prin captivitate. 17. Attunci canto Israel cantarea aquea-
2. Si filen Israel urare Domnului si dis- sta assupra fontanel : Incepeti dela
se de 'ml vei preda popolul aquesta sub densa.
mainele melle, inching -voiu pe &taut si ce- 48. Fontana o separo principii, si o
tatile lui. scobiro regi de natii In regnul tor, quand
3. Si exatull Domnul vocea lui Israel si dominarO aquestia. Si dela fontana la Man-
predette pe Chaneu sub mainele lui (Israel) thanain ;
st anathematisand popolul si cethtile lui, 19. a Si dela Manthanaim la Naaliel, si
supranumi numele locului aquelluia Ana- dela Naaliel la Bamoth ;
thema : 20. 6 Si dela Bamoth in Napen quare
4. Si promiscanduse dela muntele Or pe este in campia Moab dela crestetul scut-
callea despre marea Rosa, facuro girul ter- pitului que caulk in faca desertului.
rei Edom ; perdu resuftlarea popolul si sta- 21. Trimisse apoi Moyse soli catre Scott
te in calle. regele Amorrheilor cu vorbe pacefice cji-
5. Si striga popolul assupra lui Dumne- cend :
deu si in contra lui Moyse, dicend pentru 22. Vommu trecce prin terea ta, pe
que ne-ati exdus din Egyptu spre a ne uc- calle ne vommu ducce; nu ne vommu
cide in desert? que nu este nici paine nici abatte nici la terrina nici la vre o viia
apa; mar suffletul nostru s'a desgustat de a la, nu vommu be apa din putul teu ;

www.dacoromanica.ro
158 NUMERIL GAP, XXII.

pe callea regale vommu tinne drumul , 5. Se lentil Moab de popolul (Israel)


pia que vommu trecce confinile lane. Airte quo mutt era, si se spitimento Moab
23. Si nu dello Seon (vote) lui Israel de dela fac'a flliilor lui Israel,
a trecce prin confinele lui ; ci adunO Seon 4. Si disse Moab quellor mai vechi (sena-
tot popolul sett, si esi ase oppunne cu lupta tului)din Madiam : acum va'ncepe a cullege
lui Israel In desert; si veni In Iassa si adunatura aqueasta tot que este inpregiu-
se pusse Inaintea lui Israel; rul nostru, precum smulge si paste vitel-
24. Si it WO. Israel cu uccidere de sa- lul tot que e verde de pe campu. 6iBalac
bih, si domino terra lui dela Arnon pinb la filiul lui Sephor, era rege in Moab in timpul
lacob, pino la filii lui Amman ; pentru quO aquell'a.
lazer este conflnile filiilor lul Amman. 5. Si trimisse soli calve Balaam filiul lui
23. Si luO Israel tete cetatile aquestea, Beor In Bathura, quare este pe riul tiirrei
si locui Israel In tote cethtile Amorrheilor filiilor,popolului ski, spre a 'I chiema, di-
in Esebon si in trite quate tinu de aqueasta. cendu i : ecce un popol esi din Egyptu, si
26. Quo Esebon este cetate a lui Seon ecco quo accoperi peste tot faca terrei, si
regele Amorrheilor; si aquesta batusse mai aquesta se 'nfige cu sederea In contra mea.
din elute peregele Moab si luasse tOth torea 6. Vino dart) acum, si mi'ti blestemh pa-
ha, dela Aroer pitib Ia Arnon. polul aqucst'a, quo mai tare de quit mine
27. Pentru aqueasta dicu enigmatistii : este; (biro vommu pule balk dinteensii, si
a veniti In Esebon qua sh se edifice si sh se a 'i scone din terra; pentru quo sciu quo pe
construe cetatea Seon. quei pe quari binecuvinti to sunt binecu-
28. u Quo focu esi din Esebon, flacara ventati sunt, si pe quari blestemi, bleste..
din cetatea Seon, si devord Ono la Moab, si matt rennin.
assorbi colonnele Arnon. 7. Si se dusserO quei mai vechi ai lui
29. u Vai tie Moab, perit'ai, popole Moab si quei mai vechi ai lui Madiam, si di.
Chamos. Datu-s'au (prinsi) Mil for spre a se vinatoriele avend in mainele tor; si veniri.i
mantui si filiele for captive regelui Amor- la Balaam si I spussero vorhele lui Balac.
rheilor Seon ; 0. Iar cent') disse chtre de,nsii ; maneti
30. a Si posteritatea for peri-va, (dela) aqui la nopte, si voiu r8spunde vo8 aievca
Esebon pinb la Melton (pine); si mulierilelor quate vh vorbi Domnul calve mine, si re-
ancb arsero focu peste Moab. masser5 principii lui Moab Ia Balaam.
31. u lar Israel locul in tote ceilitile 9. Si veni Dumnedeu Ia Balaam si disse
Amorrheilor. u lui : que (sttnt) dmenii aquestia (si quo call-
32. Trimisse attunci Moyse spre a cer- th) la tine?
cela si recundsce (cetatea) lazer. Si Nub 10. far Balaam disse titre Duninedeu :
aqueasth (cetate) si sable ei, si scosserii Balac filiul lui Sephor regelc de Moab Ili-
afarti pe Amnrrheu que era acolo. misse nuntii titre mine, Oicend :
53. Si returnanduse suirti callea spre 11. Ecc8 popol esi din Egyptu si acco-
Basan ; si esi Og regele Basanultti in aintea peri faca t8rrei, si aqttest'a se inlipse cu cie-
tor, si tot popolul aquestuia spre resbellu derea In contra mea; vino duo acum si
la Edrain. mi 'I blestemh quO doro '1 vommu pule baste
34. Si disse Domnul are Moyse : sa nu si'I scale (din terra).
te tend de densul, TO in mainele talk pre- 42. Disse si Dumnedeu calve Balaam :
dat am pe ellu si tot popolul lui, si ttita ter- nu te vei dttcce cu densii, nisi vei blestema
ea lui ; si vet facce lui dupti cum ai ra'cut popolul, quo este hinecuventat.
(si) lui Seon regelui Amorrheilor quo locuia 13. Si sculanduse Balaam dimineat'a,
In Esebon. disse titre principii lui Balac ; Duceti-v8
55. Si baturo (fllii lui Israel) pe aquesta, inapoi la domnul vostru : (quo) nu nit: lassh
si pe filii lui, si tot popolul lui, pinO nu Dumnedeu a m8 ducce cu voi.
mai remasse vii dintrlensii, si motenirii 14. Si sculanduse principii lui illoab,
terra lot% veniro la Balac si disserb (lui); nu voi Ba-
CAPU XXII.1
laam 'a veni cu noi.
15. Si adaosse Balac a trimitte principi
1. PromiscanduSe apoi fill! lul Israel, se mai multi §i mai considerati de gnat aque-
castramentarO spre appusuri dela Meab pe- stia,
langb Jordan clitre Jericho, 16. Si venirli is Balaam si disserii lui :
2. Si vedend Balac filiul lul ScphorttSta aquestea dice Balaac al lui Sephor : invi-
gat; lIcusse Israel AmorrItcultil ; tu te, nu te mai code d'a veui la mine ;

www.dacoromanica.ro
CAP. XXII. NIMIFR1T. 159

17. Qutici cu onOre to voiu onor5, forte, 20. Si veni Dumnedeu la Balaam noptea,.
qi on -quate 'mi vel 4icce facce-voiu tie ; si disse lui : de venire a to chiema Omenii
vino si 'mi blestema popolul aquesta. aquestia, sculandute urmeada lor ; ci cu-
13. Bespunse si Balaam, si disse princi- ventul clue voiu vorbi catre tine, aquell'a sa
pilor lui Balac : de 'mi va db. Balac plina faci.
cas'a lui de argint si de aurr nu voiu pule 21, Si sculanduse Balaam de dimineata,
add cuventul Donmului Dumnedeu, spre pose samarul pe asin'a sa, si plea) la drum
a facce una ca aqueasta mica sau mare in cu barbatii lui Moab.. .
cugetul meu; 22. Si s' apprinse de minie Dumnedeu.
19. Ci remaueti acum aqui si voi in nop- (quand vedit) quo ellu (In adev6r) se ducea;
tea aqueasta, si voiu cunOscc que va adaoge si se sculo angelul lui Dumnedeu iu cape,
Domuul'a dicce catre mine. sere a incrimink; jar ellu callaria pe asi-

Bril. Asin'a lui Balaam. tiocourt.

na sa si quei doi feciori (domestici) ai lui laam asina cu v6rga sa spre a o indrepta pe
(erb.) cu densul. calla,
25. Si vedend asin'a pe angelul lui Dum- 24, Stette attunci angelul lui Dumnedeu
nedeu standu'i in calle, si cu gladiul scos intre sulcurile viielor, (uncle era) Ingradi-
afaro in man'a sa, se abatis asin'a din calle tura d'o parte qi ingraditura de alta.
si appuco pe campia ; si incept a ball! Ba- 25. Si 'Mend asin'a pe angelullui Dtl t.

www.dacoromanica.ro
160 NUBIER11. CAP. XXIII.

nedeu se indes6 catre parete, si compressO 39. Si se dttsse Balaam cu Balac si venire
piciorul lui Balaam de parole ; Si adaosse la cetiitile de campania.
(aquesta) a o mai batle. 40. Si jungltio Balac of si vitelli, si tri-
26. Adaosse dar si angelul lui Dumnedeu misse lui Balaam si principilor que era cu
si venind iaro se pusse In locu angustu in densul.
quare nu era d'a se abatte in drepta nici in 41. Si adoadi fu, club luand Balac pe Ba-
stanga. laam, 11 sui la colonna lui Baal Si 'I aratO do
27. Si vedend asin'a pe angelul lui Dum- acolo o parte ore -quare din popol.
nedeu se culcd jos sub Balaam; si se apprin-
se de mlniaBalaam, si battea (battea) asin'a CAPU XXIII.
cu vdrga. 1. Disse attunci Balaam lui Balac : edi-
28. Descbisse attunci Dumnedeu gur'a fice 'mi aqui septe altare, si prepare 'mi
asinei que disse lui Balaam : que 'ti. am aqui septe vitelli si septe arieti.
Pacut de me batusi cu aqueast'a de trei ori? 2. Si facii Balac dupe cum ii disse Ba-
29. Disse si Balaam asinei : quo iti facu- laam ; si addusse Balac si Balaam quate un
si jocu cu mine ; si d'asu fi avut cutit in vitellu si quate un ariete pe (fie- quare) al-
man'a mea, to asu fi si striiputts. tar.
30. Dice attunci asina lui Balaam : au 3. Si disse Balaam catre Balac : assists
nu sunt eu asin'a la ye quare incallicasi assupra sacrificiului tea, iar eu me voiu
din junetele talle pine astadi? an cu dispec- ducce, quo dOro 'mi va appare Dumnedeu
tio intestara ti am mai facut una ca aquea- in ainte, si cuventul que'mi va argia spun-
sta? Iar ellu disse nu ; ne-voiu tie. Si adstette Balac peste sacrifi-
31. Revel() attunci Dumnedeu ochii ltti ciul sett ; si se dusse Balaam a tntreba ye
Balaam, si vede pe angelul lui Dumnedeu Dumnedeu, si appuco infirm in ainte drept.
standul in calle si en gladiul scos afare In 4. Apparit attunci Dumnedeu la Balaam
mina sa; si plecanduse se prosterno pe si disse catre (Mitsui Balaam : quelle septe
faca sa. altare preparaiu, si pusseiu vitellu si arie-
5,2. Ii dice attunci angelul lui Dumne- te peste (fia-quare altar) altar.
deu : pentru que batusi asin'a to de trei ori 5. Si pusse Dumnedeu cuvent In gur'a
cu aqueasta? ecce-me quo esiiu spre Merl- ltti Balaam si disse : returnandu-te la Balac
minarea ta, quo nu 'mi este urbana callea ass vei vorbi :
la in ainte 'mi. 6. Si se returno la aquesra; iar ellu as-
35. Si vedendu-me asin'a se Teri de mine sistit peste bolocautomele salle, si toti prin-
atreia ors cu aqueasta; si de nu s'ar' fi aba- cipii lui Moab in preunii cu densul ; si fu
tut din calle dela mine, acum pe tine to -asu spiritullui Dumnedeu peste densul;
fi uccis, iar pe (Musa o asu fi conservat. 7. Si luandu'si parabola' sa disse :
34. Disse attunci Balaam angel ului Dom- i Din Mesopotamia me stramuto Balac,
nului : pecaluiram; quoci nu sciam quo a Regele de Moab, din munti dela resa-
to (imi) resistai Inainte 'mi in calle; acum rituri dicend :
darb, daqua nu 'ti place me voiu returns. a Vino si 'mi blestema pe Jacob,
35. Disse si angelul Domnultii catre Ba- a Si vino si 'mi suprablestema pe Israel.
laam ; dute in preuna cu &milli ; Anse queea 8. a Que voiu blestema pe quel que nu
que voiu dicce catre tine, aqueea sa cauti blestema Domnul?
a vorbi, si se dusse Balaam cu principii lui a Si que voiu suprablestema pe quel que
Balac. nu suprablestema Dumnedeu?
36. Si audind Balac quo venia Balaam, 9. a Quit dope crestetul muntilor vede-
esi intru intdmpinarea lui la cetatea Moab voiu pe (Mitsui,
quare este pe confinile lui Arnon, que este a Si de pe coline it voiu cunOsce.
din partea confinilor. o Ecce '1 popol (isolat) singur vb. locui ;
37. Si disse Balac dire Balaam : au nu a Si hare ginte nu se va compute.
trimetend am trimis catre tine spre a le 10. a Quine investigo sementa lui Ja-
chiema? de que nu veniai la mine ? an doro cob?
nu voiu pule a to onora dupe cuviintA? a Si quine va enumera popolii lui Is-
38. Disse si Balaam catre Balac : ecce rael ?
me quo viu la tine acum; fi-voiu in putin- a De ar' muri suffletul men Mini suffle-
ta a vorbi queva? cuventul que imi vä pun- tele dreptilor I
ne Dumnedeu in vet aquella voiu cauta a a Si tih posierilatea mea ch posteritatca
vorbi. aqueasta! a
www.dacoromanica.ro
CAP. XXIII. NUMERII. 161

11. Disse attunci Balac afro Balaam : quare vei vede, pc toti nu 'i vei vede; §i
que imi facusi? Spre blestem inemicilor mei mi 'I blestema de acolo.
to -am chiemat, si ecce quo binecuventasi 14. Si it dusse pe veghia unei terrine, pc
binecuventare. crestetul (turnului) taiat din petrit, si edificO
12. Disse si Balaam dire Balac : an nu acolo septe allure, si pusse vitellu si ariete
quite imi pune Dumneqeu in gura, aqueea pc na quare altar.
cauta a vorbi? 15. Si disse Balaam dare Balac : assists
13. Mai disse attunci calve densul Balac : peste sacrificiul teu ; iar eu mO vein ducce
mai vino Anal cu mine in alt loci], de uncle a intreba pe Dumne4eu.
nu 'I vei vede (tot) de acolo, ci o parte Ore- 16. Si intempinO Dumne4eu pe Bataan],

Rubens. Serpele de arama. Ed. Frere.

si pusse cuvent in gur'a lui, si disse : re- nul? Iar (Balaam) reluandu 'si parabola,
turns -le la Balac si aquestea vei 4icce : disse :
17. Si se returnO la densul ; iar ellu as- Scolh-te Balac, si asculta,
sista peste holocautosea sa, si toti principii K Punne in urechi marlur, filiule al lui
lui Moab din preuna cu densul. Sephor.
18. Si disse Balac lui : quo vorbi Dom- 19. Nu al omit Dumucqeu se arrests,
41
www.dacoromanica.ro
104 NUDE CAP. XXIV.

. 'Nici Ca filinl oroului se anienintii:- a Dice Balaam filiul lui Beor,


Dis' au ellu, si nu s'a %cut? Dice (ensusi)Omal que-a deverat vede:
Vorbi-va ellu si nu se Ira implini (per- 4. a Dice audind vorbele quellui potent
mane)? (Dumnedeu),
20. Ecce me spre a binecuventA mar- O In somnu vedut'a a lui Dumnedeu
ginitu-m'am. vedere.
Binecuventa-voiu si nu me voiu retur- Descliisi ocliii lui era.
na. 5. « Quat de frumOse casele talle Ja-
21. a Nu va fi labore in Iacob ; cob,
a Nu F. e va arhla durere in Israel; a Tindele talle, o Israel.
Domnul Dumnedeul lui cu densul, 6. a CA valli umbritOre,
a Si gloriosele principilor In midlocul a Ca grailine assupra rtultii.
lui. a Ca tinde que Domnul infipsc.
22. a Dumnedeu (quel tare) que it ex- e ca cedri lingo ape.
dusse din Egyptu, 7. Esi-va omu din sementa lui :
CCCa gloria unicornului (este) lui : Si Domnu va 11 peste ginti multe.
25. « QuOci nu este auguratio in Iacob, a Inalta-se va (in adever) regatul Gogu.
a Nici divinatio in Israel; a Ci va cresce (cu mutt mai presus) rc-
a Ci la timpu se va spunne lui Iamb, gatul aquestuia.
a Si lui Israel queea que va deplini Dom- 8. Dumnedeu 11 condusse din Egyptu;
nul. VigOre gloriosa de unicornu (este) in-
24. a Ecce popol, ca puiul leulut scula- tr'ensul :
seva, DevOrh popoli de inemici ai sei (Osele
Si ci leul isi va ardica fruntea; sfarmii) si desmeduva.
a Nu se va culca pine niesi va mancA a Si cu shgetele salle striipunge inemi-
prad'a, cul.
O Si pin8 singe de tauri nu va be. . 9. Culcat, repaose-se ca leul si ca puiul
25. Disse attunci Balac chtre Balaam : leului.
nici cu blesteme- nu mi '1 vei bletemh nici a Quine '1 va scula?
cu binecuvontari nu '1 vei binecuventa. Binecuvinle -se quei que te binecuveth,
26. lar Balaam respundend disse lui Ba- a Si blestemati flit quei que te blitsteniii.
lac : nu 'ti am vorbit dicend ; cuventul que 10. Si se mhniO de urgia Balac assupra
'mi va dicce Domnul aquell'a voiu facce? lui Balaam, si bath in mainile salle, si disse
27. Mai disse dar Balac catre Balaam : Balac dare Balaam : to chiemaiu spre a
vino, sa to ducu in alto loco; de va place blestemh pe inemicul meu, si ecce quo bi-
lui Dumnedeu, sa mi '1 blestemi de acolo. necuventand binecuventasi cu aqueast'a a
28. Si tile Balac pe Balaam, (si 'I dusse) treia Ora.
pe crestetul lui Phogor, que se intinde in 11. Fugi dar acum la locul teu ; dis'am:
desert. onora-te-voiu, si acum to lipsi Domnul de
29. Si disse Balaam dire Balac : edifica glorih.
'mi aqui septe altare, si prepara 'mi aqui 12. Disse si Balaam dare Balac : an nu
septe vitelli si septe arieti. si solilor tei que ai trimis la mine am vor-
30. Si WI Balac dupb cum ii disse Ba- bit ?
laam, si pusse vitellu si ariete pe fia-quare 13. Dicend : De'mi va db. Balac plinh ca-
altar. s'a lui de argint si de aur, nu voiu pute
chIca cuventul Domnului, a'i facce vr' un
CANT XXIV. bine sau reu dela mine : on -quite 'mi va
1. Si vedend Balaam quO bine este in- dicce Dumnedeu, aquellea voiu dicce.
aintea Domnului a binecuventh pe Israel, 14. Si acum ecce-me me intornu la lo-
nu se (mai) dusse ca pinO aqui spre intern- cul meu : (Anse) vino sa 'ti spuiu que va
pinare augurielor, ci isi intorse faca spre facce popolul aquest'a popolului teu in
desert. quelle dupe urea alle dillelor.
2. Si ardicandu 'si Balaam ochii, vedepe 15. Si reluandu'si parabol'a sa, disse :
Israel castramentat ilh-quare sementia in a Dice Balaam filiul lui Beor,
campamentul sell; si spiritul lui Dumne- aeDice (ensusi) omul que in adeverat
deu fit assupra lui. vede,
5. Si reluind din nuou parabol'a sa, 10. Dice audind cuvintcle lui Dumne-
disse : deu,

www.dacoromanica.ro
car. XXVI. NUMERIL. 1.03.1

« Sailor de sciinta quellui Preinaltu, 6. Si ecce un omu din filii lui Israel,
a Si vedend vederea lui Dumnedeu in venind, addusse pe fratele seu la o Madia-
somnu. nitide Inaintea cu Moyse, si inainte en
a Descoperiti (sent) ochii lui. WA' synagog'a filiilor lui Israel; iar ei plan-
17. a Aratavoiu lui, nu Anse acum. geh la us'a tabernacului marturiei.
a Fericescu '1; si nu se appropia. 7. Si vedend Phinees filiul lui Eleazar
« Resari-va din Iacob stella. al lui Aaron sacerdotele, se sculo din mid-
Si se va scula om din Israel. tomtit synagogei, si luand lance in man'a
Sfarma-va ducii lui Moab. sa,
itSi va prada pe toti filii lui Seth. 8. Intro In caminu pe din apoi a omului
18. a Si va ft Edom... mostenire. Israelit, si uccise pe amendoi, si pe omul
0 Si va fi mostenire (lui) Esau, inemicul Israelit si pe muliere prin vulva ei; st Incetb
si u. plag'a dela filii lui Israel.
O Quo Israel in fortitudine fece. 9. Si furs quei que murissero in plaga,
49. « Sculase-va din Iacob... doe deci si patru de mil.
it Si va perdequea mai remas dirt ce- 40. Si vorbi Domnul catre Moyse, di-
tate. a cend
20. Vedond attunci pe Amalec, si reince- 11. Phinees Mind Eleazar al lui Aa-
pend parabol'a sa. disse : ron sacerdotele Men a inceta mania mea
a Inceput gintilor Amalec, dela filii lui Israel, animal de zelul men in
a Perde-se-va Anse sementa lui. a midlocul tor, si nu consumaiu pe filii lui
21. Si vedend pe Ceneu, si reincependu'si Israel In zelul men.
parabol'a sa, disse : 12. De aqueast'a am dis : ecce eu dart
Tare locuinta to ; lui testamentul men, testament de pace.
it Ci de 'ti ai punne In Ora cuibul teu ; 43. Si va fi lui si posteritatii lui dupti
22. De ar' deveni lui Beor cuibu de as- densul testament de sacerdotiu eternu,
tutia, drept recompense in quite fu animat de
a Assyrienii ducce-te-vor captivu. zelul Dumnedeului seu ; si depropitio pen-
0 23. (Si vedend pe Og) si reluandu'si tru filii lui Israel.
parabol'a, disse : 44. Iar numele Israelitului strapuns
a Hen I lieu! quine va pute triii pant' quare fu uccis din preuna en Madianitida,
va punne aquestea Dumnedeu? (era) Sambrl, filiul lui Salt), principe al
24. a Esivor din mainile Cetienilor, casei patriadei lui Symeon.
a Si vor impilh pe Assur, 15. Si numele mulierii Madianitide que
a Si vor impila pe Hebrmi, fu strapunsa (era) Chasbi, filia lui Sur,
a Ci si ei Cu tot.ii vor pert. principe at natiei Ommoth, si familia easel
25. Si sculanduse Balaam, se dusse re- (ii) era din quelle din Madiam.
turnanduse la locul stn; cum si Balac se 16. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
dusse alle salle. vorbesce filiilor lui Israel dicend :
47. Urra Madianitilor, si datide lupta;
CAPU XXV. 48. Quo si ei vh urrescu in astutia for
4. Si remasse Israel in Sattin si se pro- in quite v'au intins curse prin Phogor si
stituo popolul fornicanduse eu filiele lui prin Chasbi filia princepelui Din Madiam
Moab. suror'a tor, que fit strapunsa in dioa plagel
2. Si 'i invitaro (elle) la sacrificiele din causa lui Phogor.
idolilor tor, si manco popolul din sacrift-
ciele tor, si se inchind idolilor tor. CAPU XXVI.
3. Si se devotarb serbatorind Jul Beel- 4. Si a fost &To (ineetarea) plagei gut)
phegor ; si se minib cu urgia Domnul assu- vorbi Domnul catre Moyse (dicend}, si catre
pra lui Israel. Eleazar flint lui Aaron sacerdotele, qi
4. Si disse Domnul cittre Moyse; is pe dud :
toll capii popolului teu, si fa-le o demus- 2. Ia din inceput (si numera) tota syna
trare exemplaraDomnului inaintea sorelui, gou'a filiilor lui Israel dela doe 4eci de anni
qua sa se Intorea urgia miniei Domnului de- si in sus dupe casele patriadelor tor, tot
la Israel. quel que ese a se numera la Oste in Israel,
6. Si disse Moyse sementielor lui Israel : 3. Si vorbi Moyse si Eleazar sacerdotele
uccideti fia-quare pe apprOpele sett que s'a en densii in Araboth Moab hinge Jordan
devolat prin serbare lui Beel-phegor. despre Icricho, dicend
www.dacoromanica.ro
164 NUMERII. CAP. XXVI.

4. Dela doe, deci de anni si In sus dupo 27. Aquestia (stmt.) popolii lui Zabulon
cum a commandat Domnul lui Moyse (sa esa din denumeratia for seideci de mii si cinci
la rend). Si filii lui Israel que au esit din sute.
Egyptu (furs) : (15). Filii lui Gad dupo popolii for ltti
5. Ruben primogenitul lui Israel ; filii Saphon, popolul lui Saphon; lui Anglii, po-
lid Ruben ; Enoch si popolul lui Enoch ; lui point lui Angle; lui Suni, popolul lui
popolul lui Phalli'. Suni ;
6. Lui Arson, popolul lui Arson ; lui (16). Lui Azenl, popolul lui Azenl ; lui
Charmi, popolul lui Charmi. Addi, popolul lui Addl.
7. Aquestia popolii lui Ruben ; si se Pica (17). Lui Aroadi, popolul lui Aroadi ;
denumeratia for patru deci si trei de mii si Itti Ariel, popolul lui Arid.
septe sute trei deci. (18). Aquestia (suns) popolii filiilor lui
8. Si filii lui Plialla Eliab ; Gad din denumeratia lor, patru deci de mii
9. Si filii lui Eliab, Namuel, si Dathan, (si palm mii) si cinci yule.
si Abiron : iar Dathan si Abiron ei (era) 44. Filii Ili Aser dupe, popolii for : lui
convocatii synagogei, ei stint quei que con- Iamin, popolul lui Iamiu ; lui Iesui, popo-
jurassero assupra lui Moyse si Aaron In lul lui Iesui; lui Baria, popolul lui Baria.
synagog'a lui Core, in revolta assupra Dom- 45. Si filii lui Baria : lui Chober, popolul
nului. lui Chober; lui Melchiel popolul lui Mel -
10. Si deschidendu'si pamentul gur'a chid.
inghiti pe densii si pe Core In mortea syna- 46. Si numele Mid lui Aser (era) Sara.
gogei lui, quand devorb focul pe quei doe 47. Aquestia (smut) popolii lui Aser din
sute cinci deci, si furb drept semnu (exem- dentuneratia lor, patru deci si lid de mii si
plariu). patru sute.
11. Iar filii lui Core nu muriro. (28). Filii lui Ioseph dupo popolii lor,
12. Si filii lui Symeon, popolul filiilor Manasse si Ephraim.
lui Symeon : Lui Namuel, popolul lui Na- (29). Filii lui Manasse : lui Machir, po-
muel ; lui Iamin, popolul lui lanain ; lui Ia- polul lui Machir; si Machir niiscit pe Ga-
chin, popolul lui Iachin ; laad lui Galaad, popolill lui Galaad.
13. Lui Zara, popolul lui Zara; lui Saul, (50). Si aqueslia (stint) filii lui Galaad :
popolul lui Saul. lui Achizer, popolul lui Achizer; lui Hein,
14. Aquestia (suit) popolii lui Symeon popolul lui Ilelec ;
din denumeratia for doe, deci si doe, de mii
doe sute. (51). Lui Esriel, popolul lui Esriel ; lui
(19). Filii luiluda, Er siAunan, si Scion Sychem, popolul lui Sychem ;
si Phares, si Zara ; si muri Er si Aunan in (52). Lui Symaer, popolul lui Symacr
terra Chanaan. si lui Opher, popolul lui Opher.
20. Si furo filii luiluda dupb popolii for : (53). Si lui Salpaad filiul lui Opher nu
Lui Scion, popolul lui Salon ; lui Phares, s'au nbscut filii, dequat filie. Si aquestea
popolul lui Phares ; lui Zara., popolul lui numele Odor lui Salpaad Mali si Nua si
iEgla si Melcha si Thersa.
Zara.
21. Si furii filii lui Phares : lui Arson, (54). Aqueslia popolii lui Manasse din
popolul lui Arson ; %lui Iamuel, popolul lui denumeratia for sei deci si doe de mii si
lamuel. septa sute.
22. Aquestia (stint) popolii lui Iuda dupo (35). Si aqueslia filii lui Ephraim dupb
denumeratia lor, septa deci si sese de mii popolii Ion : lui Suthala, popolul lui Sulha-
si cinci sute. la; lui Becher, popolul lui Becher; lui Ta-
23. Si fIji lui Issachar, dupo popolii lor: nach, popolul Iii Tanach.
ai Thole, popolul lui Thola; lui Phua, po- (36). Aquestia (sunt) fill lui Sulliala : lui
polul lui Phua. Eden, popolul lui Eden.
24. Lui Iassub, popolul lui lassub ; lui (37). Aquestia (sunt) popolii lui Ephraim
Ambran, popolul lui Ambran. din denumeratia lor, trei deci si doe de mii
25. Aquestia (suit) popolii lui Issachar si cinci stile; aqueslia popolii lui Joseph
din denumeratia lor, seideci si patru de mii aupii popolii lor.
si trei stile. (38). Filii lui Benjamin dupb popolii for
26. Filii lui Zabulon dupo popolii for lui Bale, popolul lui Bale; lui Asyber, popo-
lui Sared, popolul lui Sared; lui Allon, po- lul lui Asyber; lui Achiran, popolul lui
polul lui Allon; lui And, popolul lui Allel. Achiran;
www.dacoromanica.ro
CAP. lam. NUMERII. 465

(59). Lui Sophan, popolul Jul Sop ban; 62. Si faro la denumeratia tor, doe deci
lui Opham, popolul Iui Op ham. si trei de mii, tot masculele dela de o tuna
(40). Si fur() filii lui Bale, Ader, si Noe- si Insus ; que nu s'au denumerat intro filii
man ; lui Ader, popolul lui Ader, si Jul Noe- lei Israel, pentru quo nu li s'a dat Iota
man popolul lui Noeman. (de piiment) in midlocul filiilor lui Israel.
(41). Aquestia filii lui Beniamin dupti 65. Si aqueasta fu denumeratia lui Moyse
popolii for din denumeratia tor, patru deci si Eleazar sacerdotelui que denumeraro pe
si cinci de mii si sese sute. 11111 lui Israel in Araboth Moab hinge Ior-
(42). Si filii lui Dan dupo popolii for : lui dan de chive Ieriche.
Sarni, popolul lui Sami ; aquestia popolii 64. Si intre aquestia nu se mai Oa omu
Jul Dan dupe' popolii tor. din quei denumerati de Moyse si Aaron sa-
(45). Toni popolii Jul Sami dupO denu- cerdotele, que au lost denumerat pe filii
meratia lor, seideci si patru de mii si patru lui Israel In desertul Shia;
stile. 65. Quo disse lor Domnul : cu merle
48. Filii lui Nephtliali dupe popolii for : vor muri in desert ; si nu mai remasse din-
lui Asiel, popolul lui Asicl; lei Gouni, po- teensii nici unul, afar() de Chaleb filial lui
polul Jul Gouni ; Iephonne si Iesus filial lui Nave.
49. Lui Iesri, popolul lui Iesri ; lui Sel-
lern, popolul Iui Sellem. CAPU XXVII.
50. Aquestia popolii lui Neplithali din 1. Si appropiAnduse Miele lui Salpaad
denumeratia tor, palm deci si cinci de mii filiultti lui Opher, filiului lui Galaad, filiu-
si patru sute. lui lui Manase din popolul (Manase, filiilor
51. Aqueasta (fu) denumeratia filiilor lui lui Ioseph, si aquestea sunt numele agues-
Israel : sese sule una mii, septe sute si trei tor filie : Malt si Nua, si iEglt, si Meleha,
deci. si Thersh).
52. Si vorbi Domnul eatre Moyse di. 2. Si stand inaintea lui Moyse, si Main-
cend : tea lui Eleazar sacerdotelui , si inaintea
53. Aquestor'a se va imphrti terra spre principilor, si inaintea toiei synagogei, la
a o mosieni dupo numerul numelor : usele tabernaculului mhrturiei, dissero :
54. Quellor mai multi vei immulti mos- 5. Tata! nostril muri in desert, si ellu
tenirea, si quellor mai pucini vei impucint n'a lost in midlocul synagogei revoltate as-
mostenirea lor : 115-quhruia, dupe cum s'au supra Domnului, in synagog'a lui Core, ci
anat Ia denutnerare, sit se dea mostenirea din *Mut sou a murit, si filii nu s'au nhs-
lor. cut lui.
55. Prin sortl se va impart' a flume ph- 4. Sit nu se stings numele tatalui nostru
mentul (MO sementiile patriadelor for vor din midlocul popolului sou, pentru qui; nit
mosleni. are filiu. Dati-ne noe coprins in midlocul
56. Dupo &Sae vei imptirti mostenirea fratilor tatalui nostru.
for Wire multi si 5. Si addusse Moyse judicata aquestor
57. Si filii lui Levi, denumerati dupb (filie) inaintea Domnului.
popolii tor, (stint) : Jul Gedson, popolul 6. Si vorbi Domnul chtre Moyse, ()land :
Godson ; lui Caath , popolul Caath ; lui 7. Forte dreptu filiele lui Salpaad an von-
Moral% popolul Moran'. bit : dare vei da for coprins de mostenire in
50. Aquestia (sunt) popolii filiilor lui midlocul fratilor tatalui tor, si vei panne
Levi popolul Lobeni, si popolul Cliebroin ; for lotul (de pliment) al tatalui lor.
popolul Mooli, si popolul Musi, si popolul 8. Si Minor lui Israel vei vorbi, dicad :
Core. de va muri omu si nu va Ihssa filiu, yeti da
59. Si Caath a nhseut pe Ambram ; iar a trecce mostenirea lui Ia cilia lui.
numele femeii lui Ambram Iochabeth, filia 9. Iar de nu va aye (nici) fills, veti da
lui Levi, quire nascu pe aquestia Jul Levi mostenirea Jul Ia fratele lui.
in Egypt; adico nasal lui Ambram pe Aa- 10. Iar daqua n' are (nici) frati veli da
ron, si pe Moyse, si pe Mariam suror'a mostenirea lui la fratele taitilui set!.
aquestor'a. 11. Iar daqua nu stint (nici) frati ai lath-
60. Si se nascuro Jul Aaron Nadab, si lui situ, dati mostenirea lui quellui mai de
Abiud, si Eleazar, si Ilhamar. appropc constinge din sementia lui spre a
61. Si unwire Nadab si Abiud, quAnd mosteni alle lui; si va fi aqueasta filiilor till
offeriro focu Whin inaintea Don-mului in Israel tin dreptu la judieata, dupe cum a
desertul Shia. constituit lei Moyse Domnul.
www.dacoromanica.ro
168 NUMERII. GAP. XXVII!.

42. Mal disse Domnul lui Mope : ascin- stint carpomeleque yeti adducce Domnului:
de la muntele quel de dincolo de aquesta, 'gnelli de quite un annu nemaculati
la muntele Nabau, si vedi terea Chanaan (pate doi Pe 4i spre ardcre de tot necon-
que eu dap filiilor lui Israel in coprins ; tenil.
15. 0 vei vede ; si to vei adaoge la popo- 4. Un 'gnellu II yeti facce dimineat'a, si
lul tLu si tu, dupe cum se adaosse si Aaron pe al doilea 'gnellu it yeti facce sera.
fratele teu in muntele Or; 5. Si vei facce a 4ecea parte din cephil
14. Pentru quo ati chIcat cuventul meu semidale sacrificiu, prefacutti cu oliu o a
in desertul Sin In resisterea synagogei de patra parte din hin
a me sanctifica ; tip me sanctificaroti assn 6. Holocautomh de continuatie, que s' a
pra apei Inaintea tor. Iar aqueea este ap'a fa'cut in muntele Sint' spre oddre de suavi-
tontradictiunii in Cades In desertul Sin. tale, carpomh Domnului.
45. Iar Illoyse disse dire Domnul, di 7. Si libatia aquestia o a patra parte de
tend : bin la fit'-quare 'gnellu ; in sanctuarin vei
16. Provedli Domnul Dumnedeul spiritu- !ma libatio sikera Domnului.
rilor si fit'-quhria cerni vre un omu (spre 8. Si 'gnellul al doilea II vei facce dare
a punne) peste synagog'a aqueast'a. seat, ca si sacrificial sett de dimineta, si en
17. (Omu) quare sh. fist( inaintea keel libatia lui it yeti facce spre oddre de suavi-
tor, si quare sh Wire inaintea fecei tor, si tate Domnului.
quare all 'i pelt' exducce si quare se. 'i pOth 9. Si in dioa sambetelor yeti adducce doi
inducce, qua sa nu fit( synagog'a Domnului 'gnelli de quite un annu nemaculati, si
ca nisce of quhror nu este pastor. doe decime de semidale In sacrificiu prefa-
18. Si vorbi Domuul clitre illoyse di- cuth' cu olio, si libatia lui.
tend : ia la tine pe Iesus filiul lui Nave, 10. lIolocautoma de samblith in (idle)
omu que are spirit Inteensul, si 't ivei sambhtele, poste holocautosea quea necon-
punne mainile peste densul ; tenile, si libatia ei.
19. Si '1 vei punne a sta inaintea lui 11. Si in numenie (lune nuoe) yeti ad-
Eleazar sacerdotele, si (vei commandh lui) ducce holocautome Domnului vitelli dela
Inaintea synagogei intrege, si commanda vace doi, ariete until, 'gnelli de quite un
apoi pentru densul inaintea tor. annu septe nemaculati;
20. Vei (la apoi din gloria la peste (Mit- 12. Trei decime de semidale sacrificiu,
sui, qua all ascutle de densul filii lui preticuta cu oliu pentru fie-quare vitellu,
Israel. si doe decime de semidale sacrificiu, prefti-
21. Si inaintea lui Eleazar sacerdotelui cull( cu oliu pentru fit' -quare ariete,
va sta si it vor Intrebb. judecat'a Manifesta- 13. Si o decimli de semidale sacrificiu,
tielor (Urimilor) inaintea Domnului ; (la preflicuth cu oliu pentru 116-quare 'gnellu
gur'a lui an a se uita toti) dupe vocea (corn- sacrificiu oddre de suavitate carpomit Dorn-
tuand'a) lui vor esi si dupe vocea lui vor nulni.
infra atilt ellu (pat si toti filii lui Israel 14. Libatia aquestor'a vh fi yin o jume-
sponlaneu, si tOta synagog'm tate de bin pentru un vitellu, si a treia par-
22. Si flicit Moyse dupe cum 'ia corn- te de bin pentru tin ariele, si a patra pane
mandat Domnul; si luand pe Iesus, it de hin pentru un 'gellu. Aqueasta este bolo-
pusse a sta inainteh but Eleazar sacerdote- cautom'a din luny in lima In lunele annului.
lui, 15. Si iedu dela capre unul pentru pecat
25. Si inaintea synagogei Intrege si 'si (adduce-se-va) Domnului, afare de holocau-
pusse mainile pcste densul, si it constitul tosea quea neincetate (de tette dillele) sit se
dupe cum a commandat lui Moyse Dom- fact', cum si libatia lui.
nul. 16. Si in prima luny in dioa a patru spre
decea a lunei, pascele Domnului.
CAPU XXVIII. 17. Si in dioa a cinci-spre-decea a la-
4. Si vorbi Domnul titre Moyse di. nd aquesteia solemnitate (se va facce)
cen d : septe dille azyme yeti mama.
2. Commando filiilor lui Israel si vci 18. Si dioa anteiea celebre (vocatii)sanIrt
dicee dare densii dicend : darurile melle va fi WA; nici o opera servile nu yeti facce.
offrande si carpome spre oddre de suavitate 19. Si yeti adducce holocautomli carpo-
observe -veti spre a 'mi offer( in solemnitli- m4 Domnului, vitelli dela vacce doi, ariete
tile melte. until, 'gnelli de quite tin annu septe; ne-
3. Si vci dicce titre densii : aquestea maculati vor fi voe.
www.dacoromanica.ro
CAP. rm. NUMERIC. 167

20. Si sacrificiul for semidale prefacutli crificiele lot, si de libatiele lot, dupe ritul
Cu oliu : trei decime pentru un vitellu, (sau ordinea) lor, In odOre de suavitate,
doe decime pentru un ariete veti facce ; carpomh Domnului.
21. Si quite o decimh de fia-quare 'gnellu, 7. Si atlecea (c11) a lunei aquesteia ce-
la quite septe 'gnelli. lebre santa va fi voe, si yeti afflige suffletele
22. Si iedu dela capre until (pentru pe. vostre, si nici o fapth servile nu veti facce.
cat) spre a se facce rugh pentru voi. 8. Ci veti offert holocautome spre odOre
23. Mari) de holocautosea quea necon- de suavitate, carpomh Domnului, vitellu
tenith a diminetei, quare este holocatitonth dela vace unul, ariete unul, 'gnelli de
de continuatio, aquestea veti facce. quite un annu septe nemaculati vor fi
24. Dupo modul aquestor'a veti facce pe voe..
fia-quare 4i in quelle s6pte 4ille, darn car- 9 Sacrificiul for semidale prefacutil cu
poma to ()bre de suavitate Domnului; oliu : trei decime pentru un vitellu, si doe
peste holocautom'a quea necontenith vei decime pentru un ariete,
Piece libatia ei. 10. Si quare o decima de fiii-quare 'gnellu
25. Si 4ioa a *t.:plea vocatii sAnth va fi la quite septe'gnelli.
voe; nici o operh servile, nu yeti facce In. 11. Si iedu unul dela capre pentru pi-
teensa. cat, spre a se facce nigh pentru voi; a fare
26. Si In dioa quellor Nuoe (pawl ad- de quel pentru pecat, si pentru propitiatio,
duceti Domnului sacrificiu nuou at septe- cum si de holocautosea quea de tot d'auna,
mAnelor, celebre santa va fi voe; nici o fap- si de sacrificiul ei, si de libatia ei, dupo or-
th servile sa ntt faceti. dinea (tor), in sabre de suavitate catpomii
27. Ci yeti adduce holocautome spre Domnului.
odore de suavitate Domnului, vitelli dela 12. Si a cinci-spre-Jecea (jI) a lunei
vace doi, ariete unul, 'gnelli de quare un aquesteia a sdplea celebre sAnta va fi Yoe ;
annu septe nemaculati. nici o fapth servile nu veti facce, *i o yeti
23. Sacrificiul aquestor'a semidale pre- celebra solemnitate Domnului septe
facutii cu oliu : trei decime pentru un vi- 13. Si veti adducce holocautome carpo-
tellu, si doe decime pentru tin ariete, mh in odOre de suavitate Domnului in pri-
29. Si quite o decima de fili-quare'gnellu ma qi, vitelli dela vace trei spre 4ece, arieti
la quAte septe 'gnelli. doi, 'gnelli de quite un annu patru-spre-
50. Si iedu dela capre unul pentru pecat clece : nemaculati vor fi.
spre a se facce rugh pentru voi. 14. Sacrificiele for semidale prefficuth
31. Afaro de holocautom'a (numenici, cu oliu trei decime pentru un vitellu, Ia
si sacrificiul tor, si de holocautom'a quea) quite trei spre dece vitelli, si doe decime
de tot d'auna si de sacrificiul tor, yeti facce pentru tin ariete, la almIndoi arietii.
mie : nemaculati vor fi yob, precum si liba- 15. Si quite o decimit pentru 1'14-quare
tiele tor. 'gnellu, la quite patru-spre-clece 'gnelli.
16. Si iedu dela capre unul penlru pe-
CAPU XXIX. cat ; afarti de holocautosea quea de lot
4. Si in lun'a a septea, prima (4i) a lu- d'auna, si de sacrificiele for si de libatiele
nei, celebre sAnth va fi voe; nici o fapth tor.
servile nu veti facce : qie de semnal (jubi- 17. Si in dioa a doa, vitelli dela vace
latiO) Ira fi voe. doi spre deco, arieti doi, 'gnelli de quite
2. Si yeti facce holocautome spre odore un annu patru spre clece nemaculati.
do suavitate Domnului vitellu until dela 18. Sacrificiullor, si libatia for la vitelli,
vace, ariete until, 'gnelli de quite un annu si la arieti si la 'gnelli chip numerul tor,
septe nemaculati. dupo ritul (sau ordinea) tor.
3. Sacrificiul for semidale prefiicutii cu 19. Si iedu dela capre unulpentruOcat;
oliu : trei decime pentru un vitellu, doe afaro de holocautosea quea de tot d'auna,
decime pentru tin ariete ; sacrificiele for si libatiele lor.
4. Si quare o decima de fia-quare 'gnellu, 20. Si in dioa a treia, vitelli un-spre
Ia quite septe 'gnelli. 4ece, arieti doi, 'gnelli de quite ud annu
5. SI iedu dela capre unul pentru pecat, patru spre tjece nemaculati.
spre a se facce nigh pentru voi. 21. Sacrificiul for si libatia tor, la vitelli,
6. Afaro de holocautomele numenici, si la arieti, si la 'gnelli dupo numerul tor, du-
ire sacrificiele tor, *i. de libatiele tor, si de pe ritul tor.
holocautom'a quea de tot d'auna si de sa- 22. Si iedu dela capre until pentru pe-
www.dacoromanica.ro
468 NUMERII. CAP.

cat; afar() de holocautosea quea de tot d'au- CAPU XXX.


na, sacrificiele for si libatiele lor. 1. Si vorbi Moyse filiilor lui Israel dupe
23. Iii dioa a patra, vitelli dece, arieti tote quare commaudasse Domnul lui
doi, 'gnelli de quite an annu palm spre Moyse.
dece nemaculati. 2. Si vorbi Moyse are principii semen-
24. Sacrificiele for, si libatiele for la tiilor filiilor lui Israel, dicend : aquesta este
vitelli si la arieti si la 'gnelli, dupe nume- cuventul que commando Domnul :
rul tor, dap() ritul tor. 3. Om, omit quare ar' era urare Dom-
25. Si iedu dela capre until pentru pe- nului sau ar' jura jurament, or 'si ar' I nda-
cal; afore de holocautosea quea de tot bora cu obligati() suffletul seu, nu'si va
d'auna, sacrificiele tor, si libaliele tor. profana cuventul, ci tote quite vor esi din
26. In dioa a cincia, vitelli nee, arieti gur'a lui, va cath a be facce.
doi, 'gnelli de quite an annu patru spre 4. bar de va ura vre o femee urare Dom-
dece nemaculati. nului, sau se va indatora cu vre o obligati()
27. Sacrificiele tor, si libaliele tor, la In cas'a lathlui se,u In junetea ei,
vitelli, la arieti, si la 'gnelli, dupe numerul 5. Si va audi tatiil ci urhrile ei si obliga-
tor, si dupe ritul lor. tiile cu quare 'si ar' fi Indatorat suffletul si
20. Si iedu dela capre until pentru pe- va trecce cu thcerea tathl ci, (allunci) kite
cat; afar() de holocautosea quea de tot uriirile ei si tote obligatiile cu quare 'si a
d'auna sacrificiele tor, si libatiele tor. In datorat suffletul vor sta si vor remand
valabili assupra ei.
29. In dioa a scsea, vitelli optu, arieti
doi, 'gnelli de quare an annu patru spre 6. Iar daqua abnuind va abnui tatal ci
dece nemaculati. in dioa in quare a audit tote urhrile ei, si
30. Sacrificiele for si libatiele tor, la vi- obligatiile cu quare 'si a indatorat suffletul,
telli si la arieti si la 'gnelli, dupe numeral ttunci aquestea) nu vor remand valabili.
Si i Domnul o va curhti, quoci a abnuit tathl
tor, dupe ritul tor.
31. Si iedu dela capre unul pentru pe- ei la decisia ei.
cat; afar() de holocautosea quea de tot (Pati- 7. bar daqua se mhrita cu lihrbat si urti-
na, sacrificiele tor, si libatiele tor. rile ei sunt pe dens'a dupe distinctia buze-
lor salle cu quite 'si a indatorat suffletul,
52. In dioa a septea, vitelli Septe, arieti IL Si va audi blirbatul ci si va trecce ci
doi, 'gnelli patru spre dece nemaculati. cu tilcerea In dioa In quare o aude, attunci
33. Sacrificiele tor, si libatiele for la vi- stau urhrile ei, si obligatiile cu quare 'si a
telli, si la arieti si la 'gnelli, dupe numerul Indatorat suffletul vor remand valabili.
tor, dupe ritul tor. 9. bar daqua abnuind va abnui bhrbatul
H. Si iedu dela capre unul pentru pe- ei in dioa in quare o va audi, tote urarile ei
cat; afar() de holocautosea quea de tot si obligatiile ei cu quare 'si a indatorat suf.
d'auna, sacrificiele for si libatiele tor. flet ul nu vorremane valabili, si Domnul o va
55. Si in dioa a opla exodiu va fi voe ; curh'ti, queci lihrbat a dis nu peste densa.
nici o fapth servile nu yeti facce Inteensa.
10. bar urarea veduvei si aquellei lhssate
36. Ci yeti adducce liolocautomii carpo- de barbat, tote quite ar' promitte obligan-
me In odore de suayitate Domnului, vilellu
unul, ariete unul, 'gnelli de quite tin annu du'si suffletul, remanu assupra valabili.
septe nemaculati. 11. bar de se formh in cas'a biirbatultii
ei urarea ei, sau obligatia prin quare 'si a
57. Sacrificiele for si libatiele for vitel- indatorat suffletul cu juriiment;
lului si arietelui, si 'gnellilor dupe name- 12. Si va audi bhrbatul ei, si va trecce cu
rul tor, dupb ritul tor. thcerea si nu va abnui ei, tote urhrile ei re-
30. Si iedu dela capre until pentru man, si tOte obligatiile prin quare 'si a in-
pecat ; afar() de holocautosea (plea de datorat suffletul stau valabili assupra ei.
tot d'auna , sacrificiele for , si libatiele 13. Iar daqua annulland be desfiiiitedh
tor. biirbatul ei In dioa In quare le va audi, tOte
59. Aquestea veti facce Domnului in so- quite vor esi din buzele ei dupe uriirile ci,
lemniiiitile vdstre; afar() de tuirile vostre, si dupe' obligatiile cu quare 'si a Indatorat
si de quelle de bunk vole alle vbstre, si de suffletul, nu reman valabili ei; biirbatul ci
olocautomele vestre, si de sacrificiele yds- le-a desfiintat, si Domnul o va curiiti.
tre, si de libatiele vOstre si de salutariele 14. Toth urarea si tot jurhmentul de le-
vostre. ghtura spre a'§i afflige suffletul, barbatul
www.dacoromanica.ro
CAP.XIIL NUMERII. 169
femeii lc pule facce valabili salt le des- vitatea si spoliele si prad'a, In eastrele (lui
lit*. Israel) que era in Araboth Moab que este pe
45. Iar daqua tacend ii va trecce cu ta- marginile Iordanului de dare lericho.
urea ba'rbatul ei din di in dl, (cuaqueasta) 13. Si esi Moyse si Eleazar sacerdotele
ii affirma Ike ura'rile, si tote obligaliile que si loll principii synagogei spre Intempina-
stint pe dens'a le face valabili, quoci'ia th'- rea for dart) din castre.
cut in dioa in quare a audit'o. 14. Si se mini() Moyse pe superinten-
46. Iar daqua annulland le annulla adoa dentii armatei, pe capitanii peste mie si
di dup5 que a audiro, attunci ellu va lua peste mita (peste milliarchi si peste centu-
pi!catul seu. rioni) que venia dela lupt'a resbellului;
17. Aquestea sun!, drepturile que com- 15. Si le disse Moyse; pentru quo ati
mando lui MoyseDomnul, relative intre bar- lassat cu viata pe tOte femeile?
bat si femcea sa, si intre lath si filia sa in 46. Qui') aqueslea furo filiilor lui
junetea ei, in cas'a tatalui ei. (hp 4isa lui Balaam, (causa) de a se rebel-
CAPU XXXI. la si d'a trecce cu vederea cuventul Domnu-
lui, Incbinanduse lui Phogor, si se Ewa
1. Si vorbl Domnul catre Moyse qi- plaga Iu synagog'a Domnului.
and : 17. Acton dar5 uccideti tot masculele in
2. Resbuna resbunarea filiilor lui Israel iota multitudinea (captivii), si iota femeea
assupra Madianitilor, si apoi to vei adaoge que a cunoscut de pat de barbat uccideti;
la popolttl teu. 18. Si (din) iota multitudinea de femei,
3. Si vorbi Moyse dare popol dicend : pe quelle que n'au cunoscut pain de bitr-
armati dintre voi barbati si puneti-vela rend bat, lassatille cu viata.
inaintea Domnului spre bataie assupra lui 19. Si voi campati-vil alar5 de entre
Madian, spre a (la in apoi resbunare dela septe dille : tot quel que a ardicat sufflet or
Domnul assupra terrei Madian. s'a attius de vulneral, se va curati In dioa
4. 0 mie dintr' o sementia si o mie (Mi- a treia, si in dioa a scplca voi si captivii
te o sementia, din tote sementiele lui Israel vostri.
trimiteti spre militare. 20. Si lot vestmentul si tot vasul de
5. Si enumeraro din miile lui Israel pelle, si on que fiiptura (din peri) de copra,
quote o mie de faquare sementia, doe, sere si on que vas de 'ennui yeti curati.
deco mil Inarmati spre resbellare. 21. Si disse Eleazar sacerdotele dare
6. Si ii trimisse Moyse quite o mie de barbatii armatei que venissero dela lupta
fa -quare sementia cu puterea tor, si (en resbellului : aquesta este statutul legii que
den*ii) pe Pltinees Hui lui Eleazar filiul lui a prescris lui Moyse Domnul:
Aaron sacerdotelui sprecommanda; si vasele
nacre si trombele semnulelor in mainile 22. Afaro de argint, si de aur, si de
tor. arama, si de ferru, si de plumbu, si cossi-
7. Si se resbellaro assupra Madianului tor,
dup5 cum comtnandasse Domnul lui Moyse, 23. Tot objetul que 'Ate trece prin focu,
si uccissero tot masculele, it yeti trecce prin focu si se va curatl, anse
8. Si pe regii Madianului ii uccissero si cu ap'a purificatiunii se va curati; si tote
assemenea in preunii cu quei vulnerati si quote nu potu trecce prin focu (nu) vor
cliduti In luplii; adieu pe Evin, si pc Rocom, trece prin apa.
si pe Sur, si pe Ur, si pe Roboc, cinci regi 24. Si yeti spiga vestmintele vOstre in
ai Madianului; si pe Balaam filiul lui Beor dioa a septea si vt veti curati; si (WO ague-
11 uccisser5 cu sabia intre quei vulnerati ai stea veti intro in castre.
tor. 25. Si vorbi Domnul dire Moyse, di-
9. Si pradaro filii Itti Israel femeile Ma- ce,nd :
dianului si capuirea tor, si vitele tor, si 26. Aduna summa pradelor captivitatii
Idle averile tor, si tota puterea for depra- dela omu pin5 la vita, tit si Eleazar sacer-
darti; dotele si principii patriadelor synagogei ;
10. Si tOte cetatile for in quare locuia, 27. Si veti Impartl pradele mire bella-
si villele dela campu le arsero cu focu. torii que s'au fostu dus la lupla si Intre Iola
11. Si luarti iota prad'a, si 'Ole spoliele synagog'a ;
for dela omu pia la vita, 28. Si veti desparti tribulul Domnului
12. Si be dussero la Moyse si la Eleazar dela omenii bellatori que s' au dus la lupia
sacerdotele, si la toti filii lui Israel, capti- quote un sufflet din cinci sole, (si) din
www.dacoromanica.ro
170 NUMEat!. CAP. xxxii.
dmeni, si din vice, si din boi, si din oi, si 48. Si se appropiarS de Moyse toti qttei
din asini; pusi mai marl in milliarchiele armatei mil-
29. Si jumState din aquestea yeti lua, si liarchi si centurioni,
vei da lui Eleazar sacerdotele drept primi- 49. Si dissero catre Moyse : feciorii lei
tie Domnului. adunarO summa barbatilor bellatori que
50. Si din jumelatea quea pentru filii lui stint pe limp") noi, si toti sunt in haul
Israel vei lua unul pe quare se va pane ordine.
mina din cinci deci, (si) din dmeni, (si) din 50. Si addusserom darul Domnului, liia-
boi, si din oi, si din asini, si din Idle vitele, quare barbat que a aflat vas de aur, si
si vei da aquestea Levitilor que custodia gemma, si colan, si inellu, si bracar, si ca-
custodiele in tabernaculul Domnului. tenulla spre a se facce rugs pentru sufflete-
51. Si faca Moyse ci Eleazar sacerdotele le ndstre inaintea Domnului.
dupti cum commandasse lui Moyse Dom- 51. Si lub Moyse si Eleazar sacerdotele
nul. aurul dela densii, on -que vas fabricat.
52. Si furti spoliele, abundant'a pradei 52. Si fu tot aurul que addussero demp-
que pradasserti barbatii bellatori, din oi sese tit) Domnului, sei spre dece mii si septe
sute septe deci si cinci de mii ; sute cinci deci de sicli, (addus) dela mil-
55. Si din boi settle deci si doS de mii ; liarchi si dela centurioni.
54. Si din asini sei deci de mii. 53. lar btirbatii bellatori (soldatii) lia-
55. Si sufflete de dmeni, de femei quare isi prado pentru sinesi.
(adicii) que n'au fost cunoscut palu de bar- 54. Si MO Moyse si Eleazar sacerdotele
bat, Idle suffletele trei deci si doS de mii. aurul dela milliarchi si dela centurioni, si
56. Si se fa'cit jumState partea quellor 11 dusserb in tabernaculul marluriei (spre)
que s'au fost dus la resbellu, din numerul memorial al filiilor lui Israel Main tea Dom-
oilor trei sute trei deci si seple de mii si nului.
cinci sute;
57. Si se fan tributul Domnului din oi CAPU XXXII.
sdse sute septe deci si cinci; 1. Si vile multitudine aveau filii lui Hu-
58. Si boi trei deci si sese de mii ; si ben si filii lui Gad multitudine mulls forte ;
tributul Domnului dinteensii, septe deci si veduro coprinsul Iazer, si coprinsul Ga-
si doi. laad quo si era locul, loon (bun) de vile.
59. Si asinii trei deci de mii si cinci su- 2. Si appropianduse filii lui Ruben si
le, si tributul dinteensii (destinat) Dom- filii lui Gad, dissero catre Moyse si Eleazar
nului sei deci si until. sacerdotele si calre principii synagogei ,
40. Si suffletele de dmeni, sdi spre dece dicend.
mii, si tributul Domnului dinlr'ensele trei 5. Atarolli si Doebon, si Iazer, si Namra,
deci si doS de sufflete. si Esebon, si Eleale, si Sabama, si Nabay,
41. Si dette Moyse tributul (Domnului) si Bwan,
demptia lui Dumnedeu, lui Eleazar sacer- 4. (Aquest) pament que dette Domnul
dotele, dap") cum commandasse lui Moyse lnaintea filiilor lui Israel, pament nutritor
Domnul. de vile este, si feciorii tei alt vice.
42. (Aqueasla fu) din jumetatea filiilor 5. Si mai diceau : de ammu aflal gratin
lui Israel pe quail 'ia distiiis Moyse dintre inaintea ta, des -se parnentul aquesta fecio-
barbatii bellatori; rilor lei spre a'l coprinde, si nu ne mai trecce
43. (Si fu jumetatea que era a synagogei dincolo lordanul.
din oi, trei sute trei deci si septe de mii si 6. Disse si Moyse filiilor lui Gad si filii-
cinci sute, lor lui Ruben : fratii vostri se vor ducce la
44. Si boi, trei deci si sese de mii; resbellu, si voi sa remaneti aqui?
45. Si asini, trei deci de mii si cinci 7. Si pentru que pervertiti inimile filii-
stile ; lor lui Israel, de a on trecce In terea quo
46. Si sufflete de dmeni sdi spre dece Domnul da tor?
mii). 8. Nu facuro tot ass parintii vostri
47. Si tub Moyse din jumUlatea filiilor quand ti trimesseiu din Cades Barrie spre a
lui Israel, tinend until din cinci deci, din recundsce Wee
Omni si din vite, si dette aquestea Leviti- 9. Quo se dusser8 in sus pins la vallea
lor que custodia custodiele labernacului strugurelui, si rectmoscuro terra si inttir-
marturiei Domnului, dupo cum comman- sero ininea filiilor lui Israel de a nu intra
(lasso lui Moyse Domnul. In terea quo (tette for Dumnedeu?
www.dacoromanica.ro
CAP. XXXII!. NUMEMI. 171

10. Prin urmare se mink( cu urgia Dom- Gad titre Moyse, dicend : feciorii tei vor
nul in dioa aqueea, si jurO dicend : facce dupe cum Domnul nostru commauda.
11. Nu 6 de a vede dmenii aquestia 26. Capuirea nostra si mulierile 'Ogre
que ascindure din Egyptu dela doe deci de si averile ndstre si tote vitele nOstre (si mu=
anni si in sus, que sciu binele si reul, terea lierile nostre) vor fi acolo In cettitile din
que am jurat lui Abraham si Isaac si Jacob, Galaad.
queci nu urmare in urm'a mea. . 27. Iar feciorii lei vor trecce toll inar-
12. Afars de Chaleb filial lui Iephonne mati pusi In ordine inaintea Domnului spre
que s'a despartit de densii, si de lesus al resbellu, dupe cum domnul (meu) dice.
lui Nave, quo an urmat In urm'a Domnului. 20. Si °Mane pentru densii Moyse lui
13. Si se mini( cu urgia Domnul assu- Eleazar sacerdotelui si lui lesus filiul lui
pra lui Israel si'i Incungiuro ratacindu'i Nave si principilor patriadelor filiilor lui
prin desertpatru deci de anni, pine sa se con- Israel.
summe iota generatia, quei que facussero 29. Si disse titre densii Moyse : (le vor
quelle relle inaintea Domnului. trecce filii lui Ruben si filii lui Gad din
14. Eccev6 quo resaririiti in local pa- preuna cu voi lordanul, fia-quare Inarmat
rintilor vostri, stirpe de dmeni pecatosi, spre resbellu prin aintea Domnului si yeti
spre a mai adaoge pe hinge mania urgiei doming terea de dinaintea vdstr5, yeti da
Domnului assupra lui Israel. attunci for pamentul Galaad de coprins
15. Quo ve yeti intdrce dela densul qua al tor.
sa mai adaogiti Audi (spre a'l facce) a aban- 30. Iar de nu vor trecce inarmati din
dona populul In desert, si sa comiteti ast- preuna cu voi spre resbellu prin aintea Dom-
fel nelegiuire titre tdta synagog'a aqueasta. nului, attunci veti stramuta c5puirea Ion, si
16. Iar ei se appropiaro de densul si dis- mulierile for si vitele for (dincolo) inaintea
sere : Mane de oi vommu edifica aqui vitelor vostra in terea Chanaan, si se vor asseda
nostre, si cetati ctipuivilor nostre, spre mostenire din preuna cu voi in terea
17. Si not inarmati procustodia in frun- Chanaan.
tea filiilor lui Israel (vommu 'nainta) pine 51. Respunsero attunci filii lui Ruben si
quand ii vommu ducce la local tor; si lo- filii lui Gad, dicend : quite dice Domnul
cuiasca capuireandstra in cetati intarite cu servitorilor tei, asa vommu facce.
muri (spre apperare) de locuitorii terrei.
18. Nu ne vommu returna la casele nos- 32. Noi vommu trecce prin aintea Dom-
Ire, pint quand Isi vor lea partite filii lui nului inarmati in} terea Chanaan, si yeti (la
Israel, lilt quare in mostenirea sa. coprinsul mostenirii nostre In dincdci de
19. Si nu vommu mai mosteni in mid- lordan.
locul tor, din regiunea de Incolo de Iordan 33. Si dette for Moyse, (adicts) filiilor lui
si mai incolo, quoci coprinserom loturile Gad, si filiilor lui Ruben si jumetatii semen-
nOstre de dinquaci de lordan spre resa- tiei lui Manasse din filii lui Joseph, regatul
rituri. Seon al regelui Amorrheilor si regatul Og
20. Disse dar Moyse are densii : de al regelui de Basan, pamentul si cetatile
veti facce dupe cuventul aquesta, de ve yeti cu hotarele (lui), celatile din pregiural ter-
arma inaintea Domnului spre resbellu, rei.
21. Si va trecce tot armatul dintre voi 34. Si edificare filii lui Gad Doebonul si
lordanul pe din naintea Domnului, WU Atarothul si Aroerul;
['mind va perl inemicul lui dela faca lui, 35. Si (terra) Ataroth Sophar si liner si
22. Si se va domina terr'a inaintea Dom- be inaltare,
nului, (attunci) ve puteti returna si remand H. Si Namra si Ba3tharrha cetati foal&
innocenti inaintea Domnului si inaintea lui cate, si Mane pentru oi.
Israel ; si va fi piimentul aquesta coprins al 37. Iar filii lui Ruben edificare (celatea)
vostru inaintea Domnului. Esebonul si Eleale, si Carialhaim,
23. Iar de nu yeti facce asa, pecatui-vell 30. Si NabO, si Beelmeon incungiurate
inaintea Domnului, si veti cunosce (conse- en nume, si Sebama ; si apranumiro dupti
quintele) pecatului vostru, quand ve vor co- numele for numele cetatilor que edificare.
prinde reticle. 39. Si se dusse filiul lui Machir filiul lui
24. Edificati-ve dar cetati pentru capui- Manasse la Galaad si o luO disperdend pe
rea vdstrlt, si staule vitelor vdstre, Anse Amorrheu que locuia inteensa.
queea que v'a esit din gura faceti. 40. Si dette Moyse Galaadul lui Machir
25. Si disserO filii lui Ruben si MR lui filiul lni Manasse, que se aped() acolo.
www.dacoromanica.ro
172 NUMERII. CAP. XXXII!.

41. Si lair at lui Manasse re dusse si luo 18. Promiscanduse din Aseroth, se ca-
stanele for si le numi stanele lui lachir. stramentare in Bahama.
42. Si Nabay se dusse si NO Cana tha si 19. Si se promiscare din Rathama, si se
communele ei si le numi Naboth dupe nu- castramentare in Remnon Phares.
mele lui. 20. Se promiscare apui din Remnon
Phares si se castramentare In Lebona.
CAPU XXXIII. 21. Si se promiscare din Lebo* si se
4. Aquestea sunt statiunile (ma'surile) castramentare In Bessa.
filiilor lui Israel de cum esirti din torria 22. Se promiscare si din Bessa, si se
Egyptului din preuna cu puterea lor in castramentare in Macelatb.
man'a lui Moyse si Aaron. 23. Promiscanduse din Macelath, se cas-
2. Si scrisse Moyse promiscarile lo si tramentare in Arsaphar.
ma'surile for prin cuventul Domnului, si 24. Se promiscare apoi din Arsaphar, si
aquestea sunt ma'surile for si callelorie se castramentare in Charadath.
for 25. Si se promiscare dela Charadath, si
5. Se promiscare din Ramsse in luna an- se castramentare in Macelath.
teia In a cinci-spre decea a lunei anteiea, 26. Se promiscare apoi din Macelath, si
adoa di a pascelui esire filii lui Israel cu se castramentare in Cataath.
mina inalta inaintea tutulor Egyptenilor. 27. Promiscanduse din Calaalli, se cas-
4. Si Egyptenii isi ingropau mortii din tramentare in Tharath.
tre densii pe toti quail batusse Domini!, tot 20. Se promiscare si din Tharath, si se
primogenitul din tern' Egyptului; si intru castramentare in Mathecch.
dcii lo tacit resbunare Domnul. 29. Si se promiscare din Mathecca, si se
5. Promiscanduse filii lui Israel din Ba- castramentare in Asemona.
messe, se castramentare in Socchoth. 50. Promiscanduse apoi din Asemona,
6. Si promiscanduse dela Socchoth, se se castramentare in Masuruth.
castramentare in Buthan, que este o parte 31. Se promiscare si din Masuruth, si
a desertului. se castramentare in Banican.
7. Si se promiscare dela Buthan si se 52. Si se promiscare din Banican, si se
castramentare la gur'a Eirothului, que este castramentare in muntele Gadgad.
inaintea Beelsephonului, si se (mai) castra- 33. Promiscanduse apoi dela muntele
mentare in regiunea Magdolului. Gadgad, se castramentare in letabathan.
8. Si se promiscare dela Eiroth, si tre- 34. Se promiscare si din Ietaballian si
cure prin midlocul Marii in desert, si se se castramentare In Ebrona.
dusserti calle de trei Mille prin desert, si se 55. Si se promiscare din Ebro6, si se
castramentare in Amaritudini (Mara). castramentare in Gesion Gaber.
9. Si promiscanduse din Amaritudini,
venire la /Elfin ; si in JElim doe spredece 56. Promiscanduse si din Gesion Gaber,
fUntane de apele (apelor) si septe deci ar- se castramentare in desertul Sin. Pomis-
buri de plicenici, si se castramentare acolo canduse din desertul Sin, se castramentare
hinge aka : in desertul Pharan; aqueast'a este Cades.
10. Se promiscare apoi dela jElim si se 57. Si se promiscare dela Cades, si se
castramentare Hinge Marea Rosie. castramentare in Or muntele de langti terra
11. Si promiscanduse dela Marrea Rosie, Edom.
se castramentare in desertul Sin. 50. Si ascindir Aaron sacerdotele (appro.
12. Se promiscarb si dela desertul Sin, pe de munte) la muntele Or dupe commada
si se castramentare In Baphaca. Domnului ; si muri acolo in al patrudecelea
13. Promiscanduse dela Baphaca, se cas- annu at 9irii filiilor lui Isral din terra
tramentare In Alus. Egyptului, in lun'a a cincia, prima a lunei.
14. Si se promiscarti dela /Elus si se cas- 59. Si Aaron era de una suta doe deci si
tramentare in Baphidin; si nu avea acolo trei de anni quand muri in muntele Or.
popolul ape sa bea. 40. Attunci audi Chananeul, regele Arad
15. Se promiscare din Baphidin si se quo locuia sere miada di in terCa Clianaan,
castramentare In desertul Sina. quo intro filii lui Israel.
16. Si se promiscarb din desertul Sin5 41. Aquestia se promiscare dela muntele
si se castramentare la Mormintele Lacomiei. Or si se castramentare in Selmona.
17. Si se promiscare dela Mormintele 42. Si se promiscare dela Selmona si se
Lacomiei, si se castramentare In Aseroth. castramentare in Phinon.
www.dacoromanica.ro
CAP. IIIIV. VUMER11-. 173

43. Se promiscarb si dela Phinon si se cepend) din partea Mara sarate despre re-
castramentarb iii Oboth. shrituri.
44. Promiscanduse apoi dela Oboth, se 4. Si ye vor incongiura hotarele (agues-
castramentarb in Gal, de dincolo, pe confi- tea) dela miada di chtre suitul Acrabinului,
nile Moab. si veti Irecce Seennacul, si va if capetul
45. Si se promiscarb dela Gal, si se cas- aquestui (hotar) spre miada di Cades de
tramentarb in Dwbon Gad. Dame; si veti esi Ia villa Arad, si se va
46. Se promiscarb si dela Drebon Gad si trecce dincolo de Asemona.
se castramentarb in Gelmon Deblathaim. 5. Si vor cungiura holarele dela Ase-
47. Promiscanduse apoi din Gelmon De- mona (pino la) torrentul Egyptului si va fi
blathaim, se castramentarb pe muntii Aba- capetul aquestei linie Marea.
rim inaintea lui Nabay. 6. Si conlinile despre appus (mare) vor
48. Si se promiscarb dela muntii Aba- fi voe : Marea quea mare va bottirl !ea va
rim, si se castramentarb spre appusurile ft hotarul vostru despre appus.
lui Moab pe marginile Iordanului despre 7. Apoi aquestea vor fi holarele vOstre
IerichO. despre miada nopte : dela Marea quea mare
49. Se castramentarb apoi !lingo Iordan yeti mesura voe ensive pe hinge mimic,
Intre Asimoth pino la Belsattim spre appu- muntele (Or).
suri dela Moab. O. Si dela munte muntele (Or) yeti me-
50. Si vorbl Domnul catre Moyse spre sura voe intrand spre iEmalh, si Ira fi ca-
appusurile lui Moab pe marginile Iordanu- 'Aqui aquestei (mesurittore) hotarele Sa-
lui despre Ierichb, dicend : dadac.
51. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei 9. Si esind din hotarele Zephrona, va fi
dicce calve densii ; treceti voi Iordanul in capetul aquestui (hotar) Asernain : Aqueste
terea Chanaan, von if voe holarele despre miada ntipte.
52. Si perdeti pe toti locuitorii terrei 40. Si yeti ruesura voiS ensive hotarele
dela fac'a vOstra, si yeti distruge tote ye- de reshrituri dela Asernain (la) Sepphanta.
ghiele tor, si toti idolii turnatl ai for des- 11. Si vor descinde hotarele dela Sep-
iiintatei, tote statuele for sfiirmati-le. phamb. Arbeli:t , dela resarituri spre fon-
55. Si veti perde pc locuitorii terrei, si One ; si vor descinde hotarele Bela si vor
veti locui intr' ensa ; quad voe am dat ph- ajunge dosul marii Chenereth dela resari-
mentul ]or in mostenire. turi;
54. Si veti mosteni din capu pinto in 12. Si von descinde hotarele pe Iordan,
allul plimentul for prin sorti dupe semen- si va if capetul aquestei (linie) Marea sh-
tide vOstre : quellor mai multi veti immulti rata : aqueasta va if voe terra si hotarele ei
eoprinsul Ion, si quellor mai pucini impu- in pregiur.
cina-veti coprinsul tor; la undo va esi nu-
mele fia-quaruia, acolo ii va fi partea de 15. Si commandellloyse filiilor Jul Israel,
mostenire : dupti sementiele patriadclor dieend : aqucasta cste terr'a que o veoi
vtislre veti mostenl. rnosteni dela un capet la allul prin sorti,
55. lar de nu yeti penile pc locuitorii dupe cum commando Dominil spre a se tiff
!kiwi dela fac'a vOstrii, va fi quo quati yeti Ia noe sementii §i In jumetate din sementia
mai Iiissa dintre ei (vor fi) eh spini in ochii lui Manasse.
vostri si ca bolduri in cOstele vostre, si ye 44. Qutici sementia lui Ruben duff) ca.
vor if inemici in Ora in quare voi yeti sole patriadelor tor, si sementia tuff Gad
local. dupe casele patriadelor tor, si jumetate din
56. Si va fit quo dupe cum am cugetat a sementia lui Manasse 'si au luat loturile for
a facce lor, facce-voiu voe. de mostenire.
15. Doe sementii si jumetate 'si au luat
CAPU XXXIV. partite for dinquAci de lordan despre leni-
1. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend : ent') dela miada di spre reshrituri.
2. Comma. filiilor lui Israel si vei dicce 16. Si vorbi Domnul dire Moyse dicend :
for : pentru quo lntrati in terea Chanaan, 17. Aquestea sunt numele barbatilor quo
aqueasta terria va if voe in mostenire, titrea vor imparti yob prin loturi !Area.
Chanaan, cu hotarele ei. 48. Eleazar sacerdotele si Iesus filial tuff
5. Si va fi voe laturea despre miada di Nave. Si yeti lila quite un principe de lia-
dela desertul Sin pino nude se tine de Edom, quare sementia spre a Imparti voe torea.
vor fi adico voe hotarele dela miada dt (iii- 19. Si aquestea suet nutnele barbatilor :
www.dacoromanica.ro
174 NUM ERU. CAP. XXIV,

sementiei lui Iuda Chad, filiul lai Ie- va mosteni vä da din cetatile safe Leviti-
phonne. lo.
20. Sementiei filiilor lui Symcon, Sala- 9. Si vorbi Domnul catre Moyse dicend:
miel filiul lui Emiud. 10. Vorbesce filiilor lui Israel, si vei
21. Sementiei lui Benjamin, Eldad filiul dicce care densii : find quo voi treceti ford
lui Chaslon. danul in tAreaChanaan,
22. Sementiei filiilor lui Dan, principe 11. Distingeti-ve voe ensive cetati : cetati
Bocki filiul lui Egli. de refugiu vor fi voe, spre a fug' acolo omuc-
23. Filiilor lui Ioseph, sementiei filiilor cidul, tot quel que va batte sufflet fare voie.
lui Manasse, principe Aniel Mid lui Uphid. 12. Si vor fi voe cetati de refugiu despre
24. Sementiei filiilor lui Ephraim, prin. quel cu dreptu de a resbuni sangele, qua
Gipe Camuel filiul lui Sabathan. sa nu meta uccidetorul, pine que va sta in-
25. Sementiei filiilor lui Zabulon, prin. aintea synagogei la judicata.
cipe Elisaphan filiul lui Pharnach. 13. Si (din) cetatile que veti da quelle
26. Sementiei filiilor lui Issachar, prin- sese cetati, de refugiu vor fi voe.
cipe Phaltiel filiul lui Oza. 14. Trei cetati yeti da dinquaci de Jor-
27. Sementiei filiilor lui Aser, principc dan, si trei cetati yeti da In terr'a Chanaan,
Achiob filiul lui Selemi. cetati de refugiu vor fi.
28. Sementiei lui Nephtliali , principe 15. Filiilor lui Israel, si proselytului, si
Phadael filiul lui Amiud. strainului que este intre voi vor fi quate-
29. Aquestia (sunt) quaror commando sese cetati aqueste spre refugiu, a fugi aco-
Domnul spre a imparts pe filii lui Israel in lo tot quel que va batte sufftet fare voie.
torea Chanaan. 16. De va lovi cu instrument de ferru si
va muri (quel lovit), omuccid este (quel lo-
CAPU XXXV. vitor) si cu merle sa se ommOre uccideto-
1. Si vorbi Domnul catre Moyso la appu- rul.
surile lui Moab tango Iordan despre IericliO, 17. Si daqua va lovi cu pdtra din mans
dicend : cu quare (se pole) uccide, si va muri (quel
2. Commands filiilor lui Israel qua sa lovit), uccidetor este (lovitorul) : cu mode
dea Levitilor din locurile coprinsurilor lor sa se ommOre omuccidul.
cetati spre a locui, vor mai da Levitilor si 18. lar de Ira lovi cu instrument de lemma
locurile libere din pregiurul cetatilor. nu cu quare se pule uccide, si Ira muri,
3. Si vor fi cetatile spre locuire for, si re- omuccid este : cu mOrte sa meta omucci-
giunile (din pregiurul) aquestor'a vor fi dul.
pentru vitele for si pentru subsistinca lor, si 19. Quel cu dreptul de a resbuna sangele,
pentru tote patrupedele lor. aquella va uccide pe omuccid ; quand it va
4. Si regiunile cetatilor que veti da Le- intempina aquesta it va pule uccide.
vitilor dela murii cetatii si afare (vor fi) de' 20. far daqua va Impinge din urra, si
doe mii coti in pregiur. va arunci assupra (victimei vre un instru-
5. Si vei mesura afarti din cetate laturea ment) cu precugetare din panda, si Ara
despre resarituri doe mii coti, si laturea muri;
despre miada di doe mii coti, si laturea 21. Sau din mtnia a dat si a lovit cu
despre mare doesmii coti, si laturea despre man'a lui, §i va muri, cu merle sa se om-
miad'a nopte doe mii coti ; si cetatea in more lovitorul : omuccid este, (si) cu morte
midlocul aquestui (lout) va fi voe, cum si sa se ommdre omuccidul ; quel cu dreptul de
dependintele din pregiurul cetatilor. a resbuna sangele, va pule uccide pe omuc
6. Si (din) cetatile que veti de. (vor fi) cid quand 11 Intempinti,
Levitilor sese cetati alle refugiatilor, que 22. far de NI fi de o data din nesciinta,
veti da spre refugiu omuccidilor, si pe lun- si faro ura va impinge sau va arunca assu-
ge aquestea yeti mai da patru deci si doe de prn vre un instrument nu cu precugetare
cetati. din panda,
7. Tote cetatile que veti da Leviti 23. Sau are o peatra que pdte uccide, ne
lor, patru deci si optu cetati (vor Ii) sciind va cade pe densul 5i va muri : at-
aquestea si cu regiunile lor in pregiur. tunci , (lovitorul) nu a fost inemicu, nici
8. Si cetatile que yeti da din coprinsul cautator de a'i facce reu :
filiilor lui Israel (vor fi cum) dela quei quo 24. Va judica ans6 synagog'a Intro lovi-
au mull multe, si dela quei que au pucin tor si intre quel cu dreptul de a resbuna
purine : fia-quare dupe mostenirea sa quo sangele, dupe legile aquestea.
www.dacoromanica.ro
CAP. EMI. N UMERII 175

25. va mantui synagog'a pe quel que a (meu) command6 Domnul a da mostenirea


uccis din mina quellui cu dreptul de a res- lui Salpaad fratelui nostru Odor lui.
buna sangele, si in cetatea refugiului sea it 5. De vor deveni dar (fia-quare) femcei
va asseda synagog'a, unde s'a fost refugiat, la (quite) vre unul din filii sementiilor filii-
si va locul acolo pins que va muri sacer- lor lui Israel, se va lua attunci lotul de pa-
.dotele quel mare quarele a fost uns cu oliul matt at for din coprinsul phrintilor nostri,
quel sant. si se va adaoge la mostenirea sementiei
26. Iar daqua esind va esl omuccidul din quellor quaror (elle) vor deveni femei, si (ast
limitele cetatii refugiului sett In quare s'a fel) se va mai scade din totul mostenirii no-
fost refugiat, sire.
27. Si it va aflA quel cu dreptul de a res- 4. Prin urmare de va vent annul fiber-
Luna sangele afaro din limitele cetatii refu- Vita (jubileul) filiilor lui Israel, si se va
giului seu, si 'I va uccide resbunatorul san- adaoge mostenirea aquestor (fete) poste
gelui, (attunci) nu va ft culpabil. mostenirea sementiei quaror (elle) ar' deve-
23. Quoci in cetatea refugiului cats a ni femei, attunci mostenirea for se va lua
locul ping que va muri sacerdotele quel dela mostenirea semen tiei patriadei nos-
mare, si dupe mortea sacerdotelui quellui tre.
mare, se va pute returns omuccidul la pa- 5. Commandb dar Moyse filiilor lui Is-
mentul coprinsului sett. rael prin commandamentul Domnului, di-
29. Si vor fi aqueslea voe spre juslifica- and : dupe cum sementia filiilor lui Joseph
tio de judicata in generatiile vdstre in bite icu.
locuirile. vdstre. 6. Aquesta este cuventul que Domnul
30. Tot quel que uccide sufflet, prin commando filielor lui Salpaad, dicond :
gura de marturi se pole uccide(ca) omuccid quarui va place inaintea tor, deviia femei,
si un singur martur nu va pule marturisi Anse din popolul sementieitatalui for deviia
pentru sufflet spre (a '1 condamna) sa mera. femei.
31. Si nu veti lua rescumperare pentru 7. Si (ast fel) nu se va stramuta moste-
sufflet dela omuccidu find culpabil de a nirea filiilor lui Israel dela o sementia la
muri; quoci ea merle cats a se ommori. ally sementia, club filii lui Israel, fia-quare
32. Si nu veti lua rescumperare spre (a in mostenirea sementiei patriadei salle se
Lassa) sa fuga in cetate de refugiu, (sau) spre va allatura.
(a lassa) a se returns si a locul la pamentul O. Si fia-quare filia que are drept la mos-
(seu) ping quo nu va muri sacerdotele quel tenire din sementiele filiilor lui Israel, unuia
mare. din quei din popolul sementiei tatidui sett
53. Si sa nu spurcati cu ommor pamen- va deveni femee, qua sa mosteneasca filii
tut pe quare locuiti voi ; quoci sangele lui Israel, lia-quare mostenirea parinteasca
aquesta spurca pamentul, si nu se Ara curatt a sa.
pamentul de sangele sversat assupra lui, de 9. Si nu se va stramuta partea (de O-
quilt cu sangele quellui que 'I sversa. men° dela o sementia la alta sementia, ci
54. Si nu yeti spurca pamentul pe quare filii lui Israel, fia-quare In mostenirea
locuiti, pe quare 'mi am pus tabernaculul ; sa se va allatura,
quOci eu sunt Domnul que residu cu taber- 40. Dup6 cum commando Domnul ea-
naculul in midlocut filiilor lui Israel. tre Moyse, ass l'acuro filiele lui Salpaad.
11. Si Maalh si Thersa, si Agla, si Mel-
CAPU XXXVI. chi, si Nua, filiele lui Salpaad se maritart)
1. Si se appropiaro principii patriadelor cu nepotii (verii) tor.
sementiei filiilor lui Galaad tiliului lui Ma- 12. Din popolul lui Manasse Out lui Io-
chir filiului lui Manasse din sementia filiilor seph isi luara de barbati, si remasse mos-
lui loseph, si vorbiro inaintea lui Moyse si tenirea for In sementia popolului tatalui
inaintea luiEleazar sacerdotelui, si inaintea tor.
principilor caselor patriadelor filiilor lui 13. Aquestea stint commandamentele, si
Israel. dreplurile si judicatele que commando
2. Si dissero : domnului nostru com- Domnul prin man'a lui Moyse Miller lui
mando Domnul de a da pamentul mostenirii Israel spre appusuri dela Moab pe m a rginile
Prin sorti filiilor lui Israel, si domnului Iordanului catre Iericho.

www.dacoromanica.ro
A CINCIA CARTE A LUI WYSE.

DEUTERONOMIU
SAU

A DOA LEGE.

CAPU I. aquell'a, dicend : nu voiu put6 singur sit


I. Si aquestea sunt cuvintele que a vor- vL portu pe voi.
bit Moyse lui Israel intregtt din colo de 10. Domnul Dumnedeul nostru v6 im-
Ionian in desert catre appusuri apprOpe de multi, si 6cc6 quo sunteti astadi Ca stellele
Marea Rosie intro Pharan si intro Tophol, si cerului in multitudine.
Lohon, si Au Ion, si catre Auree ; 11. (Domnul Dumnedeul parintilor Yos-
2. De unspre-dcce dille calle dcla Cho- hi immultiasch-ve 1mmiit de queea quo
rd) poste muntele Seir pine la Cades sunteti si bine cuvinte-v6, dupo cum v'a fost
Bartle. dis).
3. Si a fost in al palm 4ecelea annu, in 12. Cum voiu pule ducce singur nevoile
a unspre decea luny prima a lunei quo vostre, si greutatea vostra, si contradic-
vorbi Moyse dare toti filii lui Israel. tiunile vostre?
13. Dati-v0 vo6 ensiv6 barbati sapienti,
4. Dup6 tote quite ii commandasse scietori si intelligenti in sementicle vostre,
Domnul despre densii, (kip que Wain ellu si voiu constitui pe densii peste voi, con-
pe Seon regele Amorrheilor que locuisse in duatori ai vostri.
Esebon, si pe Og regele de Basan que lo- 14. Si 'mi respunseroti si disseroti : bun
cuisse In Astaroth si In Edrain ; e cuventul que ai dis nee a facce.
5. Din -cold de Iordan in terra Moab 15. Si Iuaiu pe capii sementiilor dintre
incepit Moyse a explicit legea aqueasta voi barbati sapienti si scietori si intelligen-
cend : ti, sl 'i constituiu spre a v6 conducce, capi
6. Domnul Dumnedeul nostru vorbi no0 peste mie, si peste mita, si poste cinci
in Choreb, dicend : de ajuns lia vo6 quilt deci, si peste dece, si introducotori de rap-
locuirbti in muntele aquest'a. porturi la judicatorii vostri.
7. Intorceti-ve si promiscativ6 voi, si in- 16. Si ordonaiu judicatorilor vostri in
trati In muntele Amorrheilor si spre toti timpul aquell'a, dicend : ascultati differin-
vencticii colonisati in Araba quo locuescu tele fratilor vostri, si judecati dreptu intro
la munte si la campu, si spre miada di, si barbat si intre fratele seu, si 1ntre prosely-
spre torr'a maritima a Chananeilor, si spre tul lui.
Antiliban, Ono la riul quel mare, riul Eu- 17. Sa nu anti la faca (cult* la judicata
phrate. dupo cum pe quel mica assemenea si pe
0. Vedeti, predat'am inaintea vUstra ter- quel mare judica; sit nu to intimidi de fac'a
; intrand mosteniti terra que juraiu omului, quo judicat'a a lui Dumnedeu este;
piirintilor vostri Abraham, si Isaac, si Ja- si questiunea que ar' fi vo6 Brea adduceti-o
cob spre a o da for si posterilatii for dupo inaintea mea, si o voiu asculta.
(tonsil., 18. Ye ordonaiu In timpul aquell'a tote
9. Iar eu am dis calm voi in timpul cuvintele quo aveati a facce.
www.dacoromanica.ro
CAP. II. DEUTERONOM111. 477
19. Si promiscandu-ne din Choreb, Ara- spre a ye allege locu, conducendu-ve nep-
baturem tot desertul aquell'a marele si ter- tea prin (colonnade) focu, aratandu-ve callea
ribil que ati vedut, pe callea muntelui pe quare amblati.
Amorrheului, dupe cum ne commandasse 54. Si (cum) audi Domnul vocea vOstrii,
Domnul Dumnedeul nostru; si ammu veldt exacerbanduse jure dicend :
pine la Cades Barne. 35. Nu 6 d'a vede vre unul din barbatii
20. Si am dis catre voi : venireti pine la aquestia, generatia reutaciosh aqueasta,
muntele Amorrheului que Domnul Dumne- terea aqueast'a buns que juraiu parintilor
deul nostru (IA nob. tor...
21. Vedeti : predat'au Domnul Dumne- 56. be quilt Chaleb filiul lui Iephonne,
deul vostru terra in aintea fecci vostre; aquest'a o vi vede, si aquestuia voiu di
ascindend mosteniti, dupe cum ve 4isse terea pe quare ellu pusse piciorul si filiilor
Domnul Dumnedeul parintilor vostri ; nu ye lui, pentru quo ellu se suppusse urmand
temeti nici ve speriati. quelle despre Domnul.
22. Si venireti cu totii la mine si disse- 37. Se mini() Domnul si assupra mea din
reti : sa trimitemu dmeni Inaintea nostril causa vostre, dicend : nici tu nu vei intra
qua sa recunesca terra si sa ne prepare acolo :
callile ei si sa ne adduce scire despre callea 58. lesus filiul lui Nave ajutorul teu ,
prin quare ne vommu sul la (Musa, si des- ellu va intra acolo; pe ellu intaresce '1,
pre celatile in quare vommu ave a intra. gad ellu o va da In mosterire dela un ca-
23. Si placa inaintea mea cuventul, si pet la altul (filiilor) lui Israel.
luaiu dintre voi doi-spre-dece barbati, 59. Si copillii vostri que ati dis qui) vor
gate un barbat de sementia. fi In prada, si tot copillul nuou que nu scie
24. Si returnanduse ascindure la munte astedi binele sae binele, aquestia vor intra
si venire pine la vallea Strugurelui si o cer- acolo, si aquestora voiu (IA terea, si aquestia
cetare. o vor mosteni.
25. Si luaro in mainile for din fructele 40. Si voi returnandurve, ye promisca-
pamentului, si addussero la noi, si ne Bette roti castrele in desert pe callea quea pc
relatio, si dissero : bun este pamentul que lunge marea Rosie.
Domnul Dumnedeu nostru da nob. 41. Si respunsereti, si imi dissertiti : pe-
26. Si nu voiroti a ascinde, ci v'ati ne- catuit 'ammu inaintea Domnului Dumnedeu-
suppus cuventului Domnului Dumnedeului lui nostru ; noi ascindend da-vommu resbellu
vostru. dupe tote glade ne command() Domnul Dum-
27. Si dismurmurarbti in tindele vostre nedeul nostru. Si luand fie -quare instil-
si disserOti : pentru quo ne-a urrit pe noi mentele salle, bellicele salle, si adunandu-
Domnul (de aqueea) ne exdusse din terea ye ascindureti la munte.
Egyptului, spre a ne preda in mainile 42. Si disse Domnul dare mine : spunne
Amorrheilor, (si) a ne extermina. aquestor'a : nu ye suiti, nici resbellati, queci
28. Unde ne suim noi? iar fratii vostri nu sunt cu voi, si sa nu periti inaintea ine-
vb Intersero inim'a, dincend : natio mare si micilor vostri.
multi si mai potente de quit noi, si cetati 43. Si vorbiiu voe, si nu ascultartiti de
marl si Iniarite en muri pine la ceru, ci si mine ; si calcareti cuventul Domnului, si
filii de giganti vedurom acolo! sfortanduve ascindureti la mute.
29. Si am dis catre voi : nu ve temeti 44. Si esi Amorrheul que locuiti in mun-
nici ye speriati de densii. tele aquell'a in contra vostra spre Intempi-
30. Domnul Dumnedeul vostru que pre- nave si ye allungo (in amesticu) pre cum
cede In aintea fecei vostre , ellu ti va facu albinele, si ve vulnerare battendu-ve,
combatte din preuna cu voi, dupe tote quite de la Seir pine la Erma.
face voe In terra Egyptului inaintea ochilor 45. Si statuti, ceduti la Omen!, plan
vostri, geati inaintea Domnului, si nu exaudi Dom-
51. Si in desertul aquest'a unde veduroti nul de vocea vostre, nici 10 a minte la voi.
cum to nutri purtandute Domnul Dumnedeul 46. Si remasserOti in Cades dille multe
tee, cum ar' purta nutrind omul pe filiul quite vr'o diniora n'ati mai remas (ally
sou pe Iota callea que amblaroti pine venire- date).
ti In local aquest'a.
52. Si la cuventul aquest'a nu ye lucre- CAPU II.
ilurbti Domnului Dumnedeu