You are on page 1of 104

Psihologie

Manual pentru clasa a X-a

Referenti:
Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Constanta,
Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u
Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului
Suceava

© Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva.
Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face
numai cu acordul scris al editurii.

Editura CORVIN
330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9.
Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588
www.corvin.ro
E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LUP~A, ELENA
Psihologie: manual pentru clasa a X-a
Elena Lup~a, Victor Bratu •
Deva, Editura Corvin 2005
104p;30cm.
ISBN 973-622-187-3
I. Bratu, Victor
159.9(075.35)

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii.
Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei
organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu
programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr.
4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.

Anul
care
$coala laClasa ACEST
returnare
Starea
a primit MANUAL
~colar A FOST
manualului* FOLOSIT
la primire DE:
nualul
Numele elevului
4.
3.
2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator,
deteriorat.
Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX Deva
2005
3

Xenofon

..~. 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~,

<V~~ ~~::.: :*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,
••

:VfI11..:~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:.
CUPRINS
Introducere in psihologie 12.3 Clasificarea proceselor afective
1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Ipostazele psihi- 12.4 Rolul proceselor afective
13. Activitatea voluntara 54
cului ~i relapile dintre ele. Baze metodologice 6
1.1 Definirea psihologiei 13.1Definirea ~i caracterizarea activitiitii
1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca 13.2Structura activitatii
~tiinta 13.3Formele activitiitii
1.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 13.4Definirea ~i caracterizarea vointei
1.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 13.5Etapele actului voluntar
1.5 Metodele psihologiei * 13.6Calitiitile vointei
Procese psi/lice cognitive senzoriale 14. Deprinderile * * 57
2. Procese psihice cognitive senzoriale 12 14.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor c-

3. Senzatia * 14 14.2 Clasificarea deprinderilor
3.1 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor 14.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor
3.2 Calitatile senzatiilor Tipuri de itemi 4 60
3.3 Principalele modalitiiti senzoriale Structura $i dezvoltarea personalitii(ii
3.4 Legile sensibilitatii 15. Personalita tea 62
4. Perceptia* 17 15.1 Personalitatea ca sistem
4.'1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 15.2 Modele de personalitate
4.2 Legile generale ale perceptiei 16. Individ. Persoana. Personalitate* 65
4.3 Formele complexe ale perceptiei 16.1 Individ. Persoanii. Personalitate
4.4 Observatia ~i spiritul de observatie 16.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii
4.5 Perceptii denaturate 16.3 Diferente in manifestarea personalitiitii *
5. Reprezentarea * 20 17. Temperamentul 67
5.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 17.1 Latura dinamico-energeticii a personalitiitii
5.2 Clasificarea reprezentiirilor 17.2 Tipologii temperamentale
5.3 Proprietiitile reprezentarilor 18. Apti tudinile 69
5.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii
Tipuri de itemi 1 23 18.2 Clasificarea aptitudinilor
Procese psihice cognitive superioare 18.3 Inteligenta ca aptitudine generalii
6. Gandirea 26 19. Caracterul 73
6.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 19.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii
6.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 19.2 Structura caracterului
6.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 19.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii
6.4 Tipologia gandirii 20. Creativita tea 76
7. Memoria 30 20.1 Conceptul de creativitate
7.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 20.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii
7.2 Procesele ~i formele memoriei 21. Etape in dezvoItarea personalitatii * 78
7.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 21.1 Principiul dezvoltiirii in psihologie
7.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 21.2 Varstele mici (3-10/ 11ani)
7.5 Memorie ~i uitare 21.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani)
8. Imaginatia 34 21.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani)
8.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 21.5 Tineretea (18/19-30 ani)
8.2 Procedeele imaginatiei 21.6 Maturitatea (30-55/60 ani)
8.3 Formele imaginatiei 21.7 Batranetea (55/60 ani )
Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83
Condipi generale ale activitafiipsihice umane Conduita psihosocialii
9. Lim baj ul : 40 22. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 86
9.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 22.1 Imaginea de sine
9.2 Verigile functionale ale limbajului 22.2 Statusul ~i rolul- indicatori ai
9.3 Functiile limbajului comportamentului social
9.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 23. Relatiile interpersonale 89
9.5 Formele limbajului 23.1 Specificul relati"ilor interpersonale
10. Aten tia 43 23.2 Tipuri de relatii interpersonale
10.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 23.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in
10.2 Formele atentiei structura personalitatii
10.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 23.4 Grupul ~i psihologia de grup*
Tipuri de itemi 3 46 24. Comportamente pro ~i antisociale 92
Activita{i $i procese psihice reglatorii 24.1 Comportamente pro ~i antisociale
11. Motivatia 48 24.2 Normalitate ~i anormalitate socialii
11.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 25. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 95
11.2 Functiile motivatiei 25.1 Atitudinile sociale
11.3 Sistemul motivational: niveluri structurale. 25.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale
11.4 Formele motivatiei 25.3 Relatia valori, atitudini, comportamente
11.5 Optimumul motivational Tipuri de itemi 6 98
12. Afectivitatea 51 Invitatie la autocunoa~tere 100
12.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii Bibliografie selectiva 104
12.2 Particularitiifile afectivitiitii
5

Introducere in psih.ologie
1. Psihicul ~i caracteristicile acestuia. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre
ele. Baze metodologice -
1.1 Definirea psihologiei
1.2 Principalele momente, in evolutia psipologiei ca ~tiinta
1.3 Psihicul ~i caracteristicile~sale
1.4 Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele*
1.5 Metodele psihologiei*

",;;:\;;~;i:;;;;;;;;i~ ki,~,\;::;":,5"

:;'r

~
~tRJl':¥@1GMili~
6

I.PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. IPOSTAZELE
PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. BAZE METODOLOGICE
1.1 Definirea psihologiei
De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi, Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine,
termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta, el fiind raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. 0astfel de
utilizat pentru prima data de reformatorul german, Philipp conceptie este animismul care admite existenta mai
Schwarzerd, cunoscut sub numele de Melanchton (1497- multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln
1560). Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea, timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt
odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff. corp), sufletul umbra (insote~te corpul in starea de
Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti veghe), sufletul reflex al corpului (apare cand ne
"psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta, privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu
teorie, studiu, deci, etimologic, psihologia inseamna ,,~tiinta (comun omului ~ianimalelor).
despre suflet". Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. 2. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor
Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. VI-V Le.n.)
etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie
sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact (1879). Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te
diferite forme ale vietii suflete~ti; In acela~i timp, ea ne da ~i un caracter riguros sistematizat ~i argumentat, ea se
explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al mentine la un nivel speculativ, formal, fiind lipsitii de un
coexistentei lor." suport faptic. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia
Psihologia este ,,~tiinta a vietii mentale, a fenomenelor ~i a devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a
conditiilorsale". (w. James) creierului pentru reprezentantii materialismului vulgar-
Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele Buchner, Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este
psihice ~icomportamentale, precum ~ipersonalitatea. un fenomen de naturii spiritualii).
Psihologiareprezintii ,,~tiinta conduitei". (P. Janet) 3. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm
Din punct de vedere istoric, cunoa~terea psihologica Wundt, la Leipzig, infiinteazii primul laborator de
poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul
1. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care laborator psihologic la Ia~i, in 1906 la Bucure~ti ~i in
omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna 1921IaCluj).

Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective ~i procesele psihice, activitatea umana considerata
in unitatea dintre latura interna ~i cea extern a ~i totodata sistemul personalitapi cu trasaturile, structurile ~i
particularitatile acesteia.

Psiholog german, a creat primul laborator de psihologie
experimental a in 1879 Ja Leipzig. Mai intai medic, iar dupa
aceea fizioJog, este autoruJ a numeroase lucrari asupra
senzatiei ~iperceptiei.
Wilhelm Maximilian WUNDT Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge
(1832-1920) del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i
Volkerpsychologie (10 volume, 1904-1920).

1.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ,tiinti
Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile
1. Psihologia c1asicii (1879 - sIar~itul primei jumatiiti a . comportamentale, aceasta putand. fi investigatii
sec. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai numai cu ajutorul metodei introspe~tiei.
multor ~coli de psihologie, precum: d. Behaviorismul (J. Watson, Ed. Thornidke, B. F.
a. Asociationismul (AI. Bain, H. Taine, W. Wundt etc.) Skinner etc.) provine din cuvantul englez "behavior"
sustine primatul partii asupra intregului, astfel (comportament) "~i apare ca reactie la curentul
viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii, iar pe introspectionist. Fondatorul curentului, John
baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a Watson, considerii con~tiinta 0 fictiune, 0 inventie
unor senzatii) se formeazii perceptiile, reprezentariJe purii a filosofilor, sustinand ca singura reaJitate
~igandirea. psihologicii autenticii este comportamentul. Intre
b. Gestaltismul (K. Koftka, W. Kohler, O. Dunker etc.) stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca, directii, de
provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie, tipul S-R (actiunea stimulului determinand
structurii) ~i sustine primatul intregului asupra neconditionat 0 anumita reactie), iar pentru cii S ~i R
piirtii. Astfel, psihicul nu este un conglomerat de sunt observabile ~i controlabile, cunoa~terea
procese In sine, ci un ansamblu organizat la niveluri psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii,
diferite de complexitate (la primul nivel este behaviorismul luand denumirea de psihologie
perceptia, iar la un nivel superior este gandirea). obiectivii. Aceastii orientare s-a impus in psihologia
Caracterul organizat al psihicului este innascut, americanii sub numele de neobehaviorism, teorie
structurile fiind date. care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i
c. Introspectionismul (w. James, N. Ach, Th. Lipps care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale
etc.) considerii cii obiectul psihologiei este cunoa~terii ~tiintifice.
con~tiinta, inteleasa ca 0 lume interna, inchisa, rara e. Psihanaliza (S. Freud, C. Jung, A. Adler etc.) apare
ca reactie la psihologia introspectionsitii. Fondatorul spre scop (conduita).
1
psihanalizei, Sigmund Freud, formuleaza ideea 2. Psihologia contemporana este determinata de revolutia
caracterului dual antagonic al structurilor produsa, in plan metodologie, de teoria generala a
psihice: con~tient-incon~tient. In centrul structurii sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului
incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual. complementaritatii, adica al intregirii reciproee a
Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 1947-
Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. 1948. Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere
f. Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. Janet, H. integrativ-sistematic ~i informational. Psihologia
Wallon,A. N. Leontiev etc.) reprezinta doua variante contemporana este ~tiinta despre realitatea
ale principiului dependentei continuturilor psihocomportamentala, ca unitate contradictorie ~i
proceselor psihice interne de actiunile externe, dinamica a laturii, subiective, interne (perceptii,
directe, ale omului cu realitatea concreta. Obiectul reprezentiiri, gandire etc.) ~i a laturii externe (reactii,
psihologiei este extins de la studiul functiilor ~ipro- actiuni, activitati).
ceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate

1.3 Psihicul ,i caracteristicile sale
In definirea psihicului, psihologia contemporana a. neintentionate-involuntare, care Sf:: declan~eaza ~i
utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat;
lumea extern a - Psihicul poate fi definit ca reflectare b. intentionate-voluntare, care se declan~eazape baza
subiectiva, de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor unei deliberari.
externe, a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza,
pentru noi. EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente:
realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul a. de igiena corporala;
organismelor animale care poseda sistem nervos. b. de descarcare-eliminare;
substratul material - Psihicul este 0 functie a c. erotico-sexuale;
sistemului nervos, a creierului ~iva depinde nemijlocit d. de orientare-investigare;
de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. e. de cunoa~tere;
factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva f. instrumental-rezolutive.
a psihicului. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna:
1. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20- imaginea senzoriala a stimulului, 0 componenta emotional-
25 de ani); afectiva, 0 stare de necesitate, 0 pregiitire ~i 0 planificare
2. etapa optimului functional (25-65 de ani); instrumentala, un anumit reglaj involuntar sau voluntar.
3. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). Termenul de personalitate provine din Iimba latina,
starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului, rolul acestuia,
ne arata ralul instrumental, reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. Personalitatea este definitii pe baza
obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i
Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta, in care persista in timp. Trei trasaturi contribuie la definirea ei:
acela~itimp, biologicii ~isociala, deci ca fiintiibiosociala, iar ca • 1. particularizarea, respectiv fiecare om este unic, are
fiinta bio-psiho-sociala, omul este personalitate. El ii asigura trasaturi, aptitudini, sentimente, un mod anume de a fi,
omului adaptarea la conditiile mediului, prin conduite care de a gandi, de a actiona, de a simti;
depind atat de schimbarile din mediu, cat ~ide conditiile interne 2. durabilitatea, care se refera la constanta trasaturilor
specifice individului respeetiv. care ne particularizeaza;
Prin psihicul sau, omul cunoa~te,actioneaza ~ise conduce 3. coerenta, respectiv faptul di ele constituie un sistem
dupa valori ~i norme morale. El se manifesta prin procese functional.
psihice (gandire, memorie, imaginatie etc.), prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem, eaci, la
(con~tientasau incon~tienta,buna sau proasta dispozitie ete.) ~i na~tere, copiii mici seamana foarte mult intre ei. Pe masura ce
prin insu~iri psihice (stari temperamentale, triisiituri de cresc, ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi
caracter, nivel de creativitate etc.). La omul concret, psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in
este chiar personalitatea sa, care se formeazii,se dezvolta ~ise care se dezvolta.
manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale.
Comportamentul este defmit, de ~coala behaviorista, ca Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine
multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman filogeneticii, cea mai cunoscuta delimitare a etapelor
la stimulii exteriori. Mecanismul reactiilor comportamentale evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. N.
este reflex, implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i Leontiev, care distinge 4 faze:
senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor 1. Stadiul psihicului senzorial elementar, caracterizat
externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate
declan~areareactiei). din mediul ambiant, predominand reactiile inniiscute;
1. Dupa gradul de complexitate, exista comportamente: 2. Stadiul psihicului perceptiv, la nivelul caruia se
a. simple care includ 0 singura secventa; poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in
b. complexe. multifazice, care includ 0 serie de reactii, integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate;
operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi 3. Stadiul intelectului, al gandirii senzorio-motorii,
unitara. care. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide,
2. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa, caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru
exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme, urmate de aparitia solutiei pc
a. neconditionat; nea~teptate,dintr-o data;
b. conditionat.· 4. Stadiul psihicului con~tient, ultima treaptii a
3. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei, specificiiomului.
voluntar, exista comportamente:
~ 8

1 1.4 Ipostazele psihicului ~iirela,iile dintre ele*
Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de
ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. actele sale).
Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau
activitiitilor desra~urate, achizitionand informatii, operatii ~i precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i
functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de
Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente, dar care
stransa interdependenta, ele fiind reciproc convertibile. pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). In cazul memoriei
Astfel, compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a
in acte subiective, iar actele subiective sunt exteriorizate procesului de memorare, cuno~tinte care constituie sursa
prin intermediul conduitei. activitiitii con~tiente. Actele automatizate sunt deprinderi
Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul (scrierea, desenatul, mersul, mancatul etc.) care se desra~oarii
psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese rarii control con~tient detaliat, in momentul respectiv, dar
psihice aflate in interactiune, organizate ierarhic $i care inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul
contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. con~tient. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al
SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume, ~i cu activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a
propriul organism, ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul, il desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute, intervine
exploram pentro a-I cunoa~te, intelegem cine suntem ~i cine imediat analiza con~tienta. Precon~tientul actioneaza ca un fel
putem deveni, interactioniim cu ceilalti, riispundem intr-un de ,Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a
anumit moo situatiilor concrete de viata. Intre cunoa~terea informatiilor, tendintelor, operatiilor ~i a deprinderilor
propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un necesare ~iacceptabile pentru aceasta.
echilibru, ciici, in caz contrar, ne-am priibu~i in propria fiintii La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau
sau lumea ni s-ar parea iluzorie. Pe parcursul vietii, omul este psihismul bazal, orientat asupra propriei fiinte pe care 0
asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea, mecanismele exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale,
antiredundante, ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze pulsiuni sexuale, trebuinte, stiiri afective, vise, ganduri ~i
realitatii. dorinte ascunse etc. Psihologii considera ca toate procesele
Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului.
proceselor cognitive senzoriale, a proceselor cognitive ~i a La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (1856-
proceselor regJatorii. Wundt considera cii aceasta este 0 1939) a descoperit metoda de investigare a proceselor
sinteza creatoare, 0 integrare de procese psihice care prin incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza", descoperirea lui
ele insele nu sunt con~tiente, dar contribuie la con~tiinta. Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb, Copernic etc. El
Memoria, care stocheazii informatiile, nu este ~i nu poate fi in considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tient-
ansamblul ei con~tienta, deoarece numai unele cuno~tinte ale incon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul,
memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in uitarea de nume etc.), are 0 puternica motivatie incon~tienta.
functie de cerintele activitiitii. H. Bergson considerii cii Ele sunt, de fapt, compromisuri prin care incon~tientul se
memoria sta la baza con~tiintei. manifestii in planul con~tiintei.
Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului
(latina cum "cu" ~i scientia ,,~tiintii"), actul con~tient este reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome, specifice
mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul incon~tientului.
intelegerii. Gandirea are un rol esential in producerea Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost
con~tiintei, dar aceasta nu se reduce la gandire, deoarece la fel continuate de catre elevullui Freud, Alfred Adler, care admite
de important este ~i limbajul. Totodata, con~tiinta nu este notiunea de incon~tient dinamic, dar minimalizeaza rolul
posibilii rara starea de veghe ~ide atentie, ea fiind sustinutii de sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii.
motive, de trairi afective, de vointa, de imaginatie. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient
Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de nu exista 0 ruptura, ci 0 stdinsa interactiune, chiar dacii nu
conceptualizare (Rubinstein), 0 coordonare de semnificatii toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. R.
(Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii
Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational, ea ce influenteazii con~tiinta, astfel incat nu putem separa
indeplinind un rol conducator, concretizat prin functiile de incon~tientul de con~tient, ele aflandu-se intr-o permanentii
cunoa~tere, de orientare spre scop, de autoreglaj voluntar, interactiune. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine
creatoare ~ianticipativa. doar impulsurile negative, Paul Ricoeur subliniazii rolul
Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei.
feluri de con~tiinta: una implicita, primitiva (caracteristicii Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura
animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i ~i mecanismele incon~tientului, este sigur cii intre con~tient ~i
alta reflexiva, con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii.

Medic ~i psiholog austriac, elev dizident al lui S. Freud,
admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic,
dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui
Oedip in geneza personalitiitii. Factorii determinanti trebuie
ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. I~i
impune teoriile sub numele de psihologie individuala.
Alfred ADLER Autor a numeroase lucriiri, cele mai importante sunt: Teoria $i
(1870-1937) practica psihologiei individuale (1920), Cunoa$terea omului
(1927), PSihologia $colarului greu educabil (1930), Sensul
vie!ii (1933) etc.
9

1.5 Metodele psihologiei* 1
Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a ~i dependente, neputiind fi identificate ~i controlate
de catre cercetator).
actiona, deoarece cunoa~terea psihologici nu poate
Metoda convorbirii - este 0 discutie cu subiectul condusa
progresa in absenta utilizarii unor metode de de cercetator.
cercetare adecvate. Metodele au un caracter instrumental, de Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea
interventie, de informare, interpretare ~i de actiune. Trebuie subiectului de introspectie, de autoanaliza ~i diminueaza sau
subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile.
are propria sa metodologie. In continuare vor fi prezentate, Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu, se pun
foarte sintetic, principalele metode ce pot fi utilizate in intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se
investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. interveni), dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat
Metoda observatiei urmare~te latura stabila a adecvat, in care subiectul sa se poata exprima liber.
personalitatii (caracteristici precum: maltimea, lungimea Metoda anchetei, care cunoa~te doua forme:
membrelor, forma ~i marimea capului etc.) ~i latura dinamica a. Ancheta pe bad de chestionare - contine intrebari
a personalitatii (reactiile c.omportamentale actuale ale factuale sau de identificare, de cuno~tinte, de atitudini ~i
individului in situatii concrete). opinii, de motivatie. Chestionarele pot fi cu:
Condipi de realizare a activitatii observative sunt: riispunsuri dihotomice, inchise (Da - Nu);
sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai
unui plan dinainte stabilit; (5-7 raspunsuri la 0 intrebare).
sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel b. Ancheta pe bad de interviu - presupune relatia de
mai bine caracteristica studiata;
comunicare psiholog-subiect. Acesta, dupa obiectivul
sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana)
aspecte care nu constituie obiectul observatiei); ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema).
sa fie sistematica, structurata pe baza unor criterii
Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i
logice;
informatii despre trecutul persoanei, pentru a reconstitui
sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele istoria ei. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza,
obtinute.
efect, mijloc ~i scop", iar informatiile pot fi obtinute direct
Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a
(discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane).
observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii:
1. Dupa modul de desfa~urare, observatia poate fi: Metoda analizei produselor activitatii, care utilizeaza
criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse, distributia
directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al
~i frecventa in unitatea de timp considerata; originalitatea ~i
subiectului, acesta con~tientizeaza prezenta
observatorului), indirecta (observatorul nu se afla in complexitatea, noutatea, valoarea ~i utilitatea etc., ea
spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i
(observatorul se afla in perimetrul de actiune al formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general
subiectului, dar el este familiar subiectului in cat este pentru psihicul uman.
ignorat) .. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i
2. Dupa gradul de implicare a observatorului in standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara,
desfa~urarea evenimentelor, exista: observatie pe un e~antion reprezentativ, care se aplicii in acelea~i
pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea conditii la toti subiectii luati in studiu, iar rezuItatele se
evenimentelor) ~i observape activa. interpreteaza in functie de acelea~i bareme. EI trebuie sa
3. Dupa incadrarea in timp, exista: observatie continua respecte cerinte, precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i
(perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele
4. Dupa obiectivul urmarit, exista: observape gIobala obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are
(tabloul comportamental general) ~i observape parpala sau Ie vaavea in activitatea specifica).
(selectiva). Criteriile de clasificare, in cazul teste lor psihologice, sunt
Cand este orientata spre noi in~ine, observatia devine numeroase, printre acestea:
autoobservatie. 1. Dupa modul de concretizare a raspunsurilor, exista:
Metoda experimentului urmare~te provocarea teste de performanta~i teste de personalitate.
deliberata a fenomenelor. Este introdusa in 1879 de W. 2. Dupa modul de aplicare, exisHi: teste individuale ~i
Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. independente - I - (se teste colective.
afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru 3. Dupa durata de parcurgere a testului, exista: teste cu
"provocarea fenomenului"); 2. dependente - R - (reactiile ~i timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere}
raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei Metoda modelarii ~i simularii computerizate este
independente); 3. subiect - S - (pot fi identificate ~i controlate utilizata din deceniul 7 al sec. al XX-lea ~i presupune
obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta, sex, nivel de instruire conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i
etc.) ~i 4. intermediare - E - (tin de organizarea interna a punerea lor pe calculator. Astfel, devine posibila evidentierea
individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic.
PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE

La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia, potrivit intre lumea anorganica ~i cea organicii, a vietii, aceasta
obiectului sau de studiu, incearca elaborarea unor metode din urma presupunand 0 transformare permanenta, 0
de cercetare specifice. Conceperea acestora se subordoneaza succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi
insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de materiale, informationale f;lienergetice intre organism ~i
tip psihologic. mediu. Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat
1. Princip~ul determinismului, care are la baza cu atat mai mult in viata psihica, mai pregnanta in primii ani
postulatul ca to ate procesele f;lifenomenele au 0 determinare de viata, dupa care apare incetinirea, iar la final regresul.
obiectiva, necesara, supunandu-se astfel unor legi obiective Adesea, cunoaf;lterea structurilor proprii psihicului nu este
care pot fi puse in evidenta. Acceptarea acestui principiu nu posibila decat in masura in care se cunoaf;lte geneza lor.
inseamna negarea libertatii, a libertatii de optiune, ci se Potrivitlui J. Piaget, evolutia psihica este ghidata de doua
refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile
determina 0 anumita reactie. Diferenta psihologiei in raport mediului sunt asimilate structurilor posedate) f;liprocesul de
cu alte discipline se leaga in primul rand de natura acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit
cauzalitatii de tip psihic, intotdeauna cauzele psihice situatiilor noi). Functionarea acestor principii se realizeaza
fiind multiple ~i complexe, chiar daca la nivel conf;ltient corelat.
sunt evidente in numar mic. De asemenea, cauzalitatea 3. Principiul organizarii sistemice, care subliniaza
psihica se caracterizeaza prin finalitate, adica ceea ce se caracterul deosebit de complex al psihicului uman. Tipul de
intampla, se intampla, cel mai adesea, pentru realizarea unei sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis, in
nevoi, scop, ideal, dorinte etc. Afirmarea existentei cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.
cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea Totodata este un sistem dinamic, modificarile intervenite
intamplarii, legile psihologiei avand un caracter statistic determinand reorganizarea intregului. Mai mult, sistemul
(probabilistic). Chiar daca exista filosofi care neaga psihic este un sistem autoreglabil, in sensul unei evolutii
existenta unor legi in psihologie (1. P. Sartre), in general se spre 0 complexitate tot mai accentuata. Functionarea acestui
admite existenta unor regularitati in viata psihica, astfel principiu arata, de fapt, dependenta oricarei reactii de
incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi, una ansamblul personalitatii, ignorarea acestui lucru,
dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Pradines, respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor
potrivit caruia exista: legi de functionare, legi de erori. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai
compozitie (organizare, structura) f;lilegi de dezvoltare. curand de patologia psihicului), psihicul reactionand
2. Principiul dezvoltarii, care subliniaza diferenta intotdeauna unitar.
Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f;ltiinta~i alte
~tiinte. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate.

~LICATII
Ii
1. Timp de 0 saptamana, observati comportamentul colegului vostru propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat, efectiv,
de banca in diferite situatii. Notati observatiile in caietele voastre psihologia de-a lungul unui an ~colar.
~i,apoi, analizati-Ieimpreuna cu acesta.
3. In definirea psihicului, psihologia contemporana utilizeaza
2. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au raportarea la diferite criterii.
studiat psihologia despre aceasta ~tiinta,importanta pe care putea a. Identificati criteriile de raportare utilizate.
sa 0 aiba pentru existenta umana etc. Analizati raspunsurile b. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de
primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta raportare a psihicului identificata.
eventualele prejudecati descoperite. Intocmiti, la nivelul clasei, 0
lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate, 4. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii.

I;
Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i
cu putere, cu evidenta.
Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din
Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I
ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex
Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat,"
opus.
nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie
Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor
particulara.
psihice. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la ,
Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii
corp sau din lumea exterioara.
determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica
Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune
a evolutiei psihicului).
ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor
Instinct = comportament spontan, innascut ~i variabil, comun
proprietati specifice, pe care nu Ie poseda partile
tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui constitutive ale ansamblului.
scop care nu este con~tient subiectului.
Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ
Intui{ie =; intelegere imediata ~i irationala a realului
~i care are drept scop conturarea unei imagini despre
(corespondentul uman al insight-ului animal).
opiniapersoanelor investigate.
invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui
Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din
antrenament special.
partea unui organism.
Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile
Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor; este 0
obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat
constructie specific a omulai, care ii permite sa se
intervine cuno~tinta realului.
adapteze la modificarile mediului sau.
11

Procese psihice cognitive
sen zo ria Ie
2. Procese psihice cognitive senzoriale
, *
3. Senzatia
3.1 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor
3.2 Calitatile
, senzatiilor
,
3.3 Principalele modalitati senzoriale
3.4 Legile sensibilWitii
" ' '
4. Perceptia *
4.1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei
4.2 Legile generale alp perceptiei
4.3 Formele complexe ale perceptiei
4.4 Observatia ~i spiritul de observatie
4.5Perceptii denaturate
5.11eprezentarea*
5.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii
5.2 Clasificarea reprezentarilor
5.3 Proprietatile reprezentarilor
5.4 Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate
Tipuri de itemi 1

"'"

..•..•
.;

2. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE
2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre Nevoia de adaptare a organismului uman, la solicitarile
sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul externe ~i interne, a dus la aparitia unor forme de captare ~i
proceselor psihice. Fiecare proces psihic constituie un prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in
subsistem de activitate informationalii specializatii, dotat decursul filogenezei. In aceasta categorie se inscriu ~i
cu mecanisme de autoreglaj. Acest fapt nu trebuie sii ne
•..•.. senzatiile, perceptiile ~i reprezentiirile, adicii procesele
conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii cognitive senzoriale.
izolat, separat unul de celiilalt, adica intai intra pe scenii In diferite lucriiri de specialitate, se recunoa~te cii termenul
senzatiile, apoi perceptiile, gandirea ~.a.m.d., urmand ordinea de "senzatie", aparent simplu, este ambiguu, datorita
in care ele sunt expuse in manual. Tratarea separatii a proceselor multitudinilor de dispute in care a fost implicat. Astiizi, mai
psihice este conditionata doar de motive didactice, pentru a utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care
u~ura intelegerea acestora, insa, in realitate, ele se afla in define~te termenul drept evenimente psihice elementare
interactiune, functionand simultan, contribuind la aparitia rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos
fenomenului de con~tiintii. central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet).
Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta
includa: continutul informational, functiile ~i structurile rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de
operationale specifice prin intermediul carora procesul se simt. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum:
realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale intensitatea senzatiei, modalitatea sau calitatea (vorbim de
caracteristice, a~a cum este imaginea primara pentru perceptie senzatii vizuale, auditive, chinestezice, olfactive etc.), durata ~i
sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. tonalitatea afectivi'i.
Prin psihicul sau omul reu~e~te, de fapt, sa se dovedeascii 0 Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul"
fiinta superioarii celorlalte fiinte. Psihicul uman se manifestii cunoa~terii, subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru
prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare, gandire, activitatea umana, deoarece ele asigura adaptarea organismului la
memorie, imaginatie, motivatie etc.), prin stari psihice variatiile mediului inconjurator, orienteaza ~icontroleazii benefic
(con~tienta sau incon~tiehta, buna sau proasta dispozitie etc.) ~i conduitele actuale ale individului, sunt componente ale campului
prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale, trasaturi de de con~tiintii etc. Exista 0 mare diversitate de senzatii
caracter, nivel de creativitate etc.). clasificate dupa diferite criterii, insii cel mai utilizat criteriu este
Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: organul de simt (senzatii vizuale, auditive, gustative, olfactive ~i
procese cognitive senzoriale (senzatia, perceptia ~i" cutanate). Aceasta clasificare lasa, in afara clasificarii 0 gama
reprezentarea), procese cognitive superioare (gandirea, variatii de senzatii (organice, chinestezice etc.). in realizarea
memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea
(motivatia, vointa, afectivitatea). Fenomenele psihice intensitatii, legea adaptiirii, legea contrastului senzorial, legea
(Iimbajul ~i atentia), spre deosebire de procesele psihice, nu semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor), psihologii
furnizeaza informatii specifice, ci Ie faciliteazii sau Ie Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea
comunica. relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei.

Filosof ~i psiholog german, are un domeniu vast de
preocupari (medic, matematician, profesor de fizica ~i de
filosofie), este printre primii psihologi care introduc
masurarea in psihologie. Se intereseazii de psihofizica ~i are
Gustave Theodore FECHNER contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei.
(1801-1887) Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica
(1860).

Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii, ele sunt independent de' semnificatiile lor, in timp ce perceptia
fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea
procesele psihice mai complexe, printre care se numarii ~i informatiilor senzoriale. Recent, s-a emis opinia potrivit
perceptia, deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii
ale obiectelor ~iale fenomenelor. elementare, ci procesul de interpretare a senzati ilor brute,
Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii pe baza cuno~tintelor anteriQare.
senzoriale. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de
individului insu~irile simple ale obiectelor, perceptia asigurii perceptie (perceptia spatiului, a timpului, a mi~ciirii etc.) care
con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului, pentru ca in se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme
realitate nu existii insu~iri separate, ci obiecte caracterizate prin intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva, anticiparea
anumite insu~iri, obiecte care sunt reflectate cu ajutorul etc.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatii-
perceptiei. structuralitatii, legea selectivitatii, legea constantei perceptive,
Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei).
realitatii din fragmente de informatie senzoriala, a~a cum Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat
un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva continuu, perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura
fragmente, deci prin intermediul perceptiei putem adaptarea in conditii nefavorabile, deoarece omul trebuie sa
obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul perceapa nu numai ziua, ci ~i noaptea, in intuneric, nu numai
actului senzorial. S-a spus ca senzatia este un prim contact atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate, ci ~i
al organismului cu stimulii, in timp ce perceptia este atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc
procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i (orbire, surzenie etc.). In categoria acestor mecanisme se
integrati cu alte informatii senzoriale, deoarece senzatia inscrie ~i"reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea
realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor, sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care
13

informatia nu este prezentii. Prin reprezentare, omul se perceptiilor din trecut, ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i
desprinde de "aici ~i acum", el putand sa opereze in plan sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale, fapt ce permite
mintal cu obiecte in absenta acestora. ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea, sau estomparea 2
Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe, cat ~iin starea altora. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde
de somn, reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau
noastra psihica, rol care a fost contestat ~i de William cu mare greutate), perceptia nu poate fi modificatii or!cat de
James, deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile muIt ne-am dori acest lucru.
noastre, ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare"
influente ale incon~tientului. Pe aceea~i pozitie se situa ~i care permit saltul de la senzorialla logic, deoarece in structura
filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive
ne aduc nimie nou in minte, in timp ce dad. privim un obiect senzoriale, iar, pe de altii parte, intalnim caracteristici ale
putem sa descoperim detalii, insu$iri care nu au fost observate proceselor cognitive superioare. Astfel, faptul cii
anterior. reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii
Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imaginea are un caracter intuitiv, ne aratii cii ea face parte din
imagini primare, formate in pr:ezenta obiechllui, atunci cand categoria proceselor cognitive senzoriale, iar faptul cii ea
exista 0 interaqiune directii cu stimulul, sistemul reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are
reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se un caracter generalizat, apropie reprezentarea de procesele
formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. Prin cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un
natura lor, reprezentarile nu sunt simple copii ale ale proces cognitiv superior ..

Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile
fenomenologice cu cele ale existentiaIismului, abordeazii
subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care
problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a
Jean-Paul SARTRE
modurilor de a fi proprii naturii umane, in primul rand ca
(1905-1980) fiintii con$tientii; ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea.
Printre lucriirile sale importante, cu interes $i pentru
psihologie, se pot aminti Imaginatia (1936), Schita unei
teorii a emotiilor (1939), Fiinta.si neantul (1943) etc.

I - Imagmeseparatii
realizeazii
urma 00(este
Imagmesimplii
operceperii II -insu$irilorunui
I-caracter
-
Procesele cognitive senzoriale insu~irile caracteristice);
este ---(fiecare
primul este 0Senzatia
totalitatea
esteoferind
0imagine
inimagine
esteo imagine
proces complexii
complexii;
cognitiv
(este 0 care(are
unitarii apare
un -sintezii
seeste
obiectual,
se
Percep!ia constituie
poate
este
Reprezentarea imagine insecundarii
0 imagine
imagine baza
00senzorialii);
fi modificatii senzatiilor;
unitarii;
obiect);
voluntar.
priparii; (nu presupune
schematicii (reflecta analizatorilor);
repetate a obiectelor;
aqiunea directii a stimulilor asupra
r. - este 0 imagine bogatii i'n conti nut;

~PLlCATII
I.
1. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati simNi, reactionati in diferite situatii, capacitatea de reprezentare
sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie, influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea
reprezentare §ipsihic. voastra? Argumentati raspunsul vostru.
2. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Definirea
identitatii inseamna cunoa~tere de sine, aceasta fiind un proces 3, Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile
permanent specific ~iadolescentei. Considerati ca modul in care v-au ajutat sa identificati solutia optima.
::>..

constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea.
Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se Procese cognitive superioare = numite $iprocese cognitive de nivel
opre~te predilect asupra existentei umane. Astfel, omul intelectual,este yorba de gandire, memorie ~iimaginatie.
insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice
devina in viata sa 0 fiinta rationala, adiciiomulnu estededit senzatiileprovocate de stimuli determinati.
ceea ce face el din sine etc. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile, ceea ce
F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu
recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me, subliniindrolul -'--
presupune reflectie, deliberare, decizie $i executare a
actiunii.
-~
r '"

14

I-
, *
3. SENZATIA
Ii
3.1 Definirea ,i caracterizarea senzatiilor
!
Cea mai simpla §i prima forma de comunicare
Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale
3 informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se
,realizeaza prin intermediul senzatiilor. Senzatiile, la un nivel elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete,
general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din luate separat, ale obiectelor ~i fenomenelor, cand
tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma acestea stimuleaza receptorul unui singur
stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. analiza tor sau organ de simt.
C. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e
elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In A§a cum rezuIta din definitie, senzatiile exprima doar
Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei, prin izolarea §i Insu§iri separate ale obiectelor §i, de aceea, vor fi integrate In
modificarea conditiilor lor de producere", deoarece con§tiinta procesele perceptive. _.
receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare In psihologie, problema senzatiilor a starnit vii controverse.
pentru ca gusturile, culorile, impresiile noastre despre Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei
temperatura etc. sunt proprietatile unor obiecte, ele neavand §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice, iar
existenta de sine statatoare, iar denumirile lor sunt rezultatul gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. In
procesului de abstractizare. Senzatiile sunt fenomene reale ale realitate, insu§irile nu exista In stare izolata, ci numai intr-un
vietii psihice, dar rareori omul Ie realizeaza separat. Ele context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine, ci numai
stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe, Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul
integrandu-se acestora. perceptiei.

3.2 Calititile
•• senzatiilor
Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 3. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia
1. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actioneaza stimuluI. Totu§i senzatia nu apare imediat
actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino.§i, dupa stimulare, ci cu 0 anumita intarziere (100- I50 miimi
sonori, mecanici etc.) §i de existenta unui aparat de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea
specializat de realizare (vizual, gustativ, auditiv etc., stimulului, ci mai continua cateva miimi de secunda,
vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale, auditive, fenomenul fiind numit postefect sau imagine
gustative etc.). consecutiva.
2. Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i 4. Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi
Incarcatura energetica a senzatiei. Ea este proportionala Insotite de trairi afective de placere, tensiune, depresie,
cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de neplacere etc. Aceasta caracteristica depinde atat de
starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii proprietatile obiective ale stimuli lor, cat §i de experienta
analizatorului. personala In raport cu un stimul sau cu altul.

3.3 Principalele modalititi senzoriale
Dupa natura surselor care genereaza semnalele, senzatiile caracteristici ale undelor sonore:
se grupeaza In senzatii: amplitudinea care da intensitatea sunetului;
exteroceptive, care I§i au sursa In me diu I extern; frecventa care da iniil(imea sunetului;
- proprioceptive, cu sursa la nivelul articulatiilor osteo- forma undei care da timbrul. Timbrul este
musculare; determinat de natura sursei sonore (voce
interoceptive, cu sursa In mediul intern. omeneasca, vioara etc.). Undele periodice produc
Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: sunete numite note muzicale, iar cele neperiodice
1. Senzatiile vizuale produc zgomote.
sunt produse de Senzatiile auditive au un rol important In invatarea
undele electro- vorbirii (auzul fonematic). Ele ne permit sa apreciem
magnetice cuprin- distanta la care sunt situate, fata de noi, obiectele, in
se Intre 400 §i 700 mi§care, care emit sunete (efectul Doppler: cand
nm (1 nm = 10'9m). obiectul se apropie de noi, sunetele receptionate cresc in
Culorile se inaltime §i invers) ..
caracterizeaza 3. Senzatiile cutanate' (cutis, in limb a latina, inseamna
prin: luminozitate, "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor
tonalitate croma- din piele §i sunt de mai multe feluri:
senza(iile tactile sunt determinate de presiunea
tica (determinata
Oehiul reprezintii eel obiectelor cu care intram in contact. Prin ele obtinem
de lungimea de
mai important informatii despre consistenta, duritatea, asperitatea
unda care predo- obiectelor. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se
organ de simt uman.
mina) §i saturatie afla pe suprafata limbii, pe buze $i pe varful
(cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene, cu degetelor, iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe
atat culoarea este mai saturata, mai pura). Sensibilitatea frunte $ipe spate;
vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de
§i cromatice. temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In
2. Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale contact.
obiectelor. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 4. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica
cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile a substantelor, stimulii lor fiind substantele volatile.
auditive, In care sunt reflectate urmatoarele Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne
15

avertizeaza asupra ~i termice, ele contribuie la reglarea apetitului,
prezentei sub- avand tonalitate afectiva.
stante lor periculoase, 6. Senzatiile organice sau interne r,eflecta modificarile
avfmd 0 tonalitate care se produc in mediul intern al organismului (foame,
afectiva accentuata. greata, sete, slabiciune etc.).
5. Senzatiile gustative
sunt determinate de
7. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza
despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i 3
caracteristicile chi- despre mi~carile pe care Ie efectuam, receptorii
mice ale substantelor analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in
solubile care patrund mu~chi, in tendoane ~iin ligamente.
in cavitatea bucala. 8. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia
Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv corpului in raport cu centrul de greutate, despre
fundamentale: dulce, acru, sarat ~i amar, 0 mare mi~carile capului pe verticala, despre mi~carile de
diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea rotatie. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv
acestora. In corelatie cu senzatiile olfactive, vizuale (vestibul ~icanale semicirculare).

3.4 Legile sensibiliti,ii
Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv sensibilitatea vizuala, 1/30 pentru cea tactila de
senzorial se subordoneaza mai multor legi, numite legi ale presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva).
sensibilitatii, astfel exista:
legea propor(ionalita(ii inverse, potrivit careia daca legea adaptar;; contribuie la modificarea
sensibilitatea este ridicata, atunci intensitatea fizica a sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te
stimulului, necesara pentru a determina 0 senzatie, atunci cand actioneaza frecvent un stimul de
este mai mica ~iinvers; intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade
atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de
legea pragurilor absolute, la nivelul careia se face intensitate mare).
diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea
minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a legea contrastulu; sellZor;al pune in evidenta nivelul
determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli
superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai specifici in acela~i timp. Exista un contrast succes;v
determina inca 0 senzatie specifica); ~i un contrast s;multan (evident mai ales in cazul
culorilor; eel mai bun contrast este galben ~inegru).
legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E.
H. Weber ~i G.T. Fechner, care au aratat ca pentru a legea semnijica(ie; exprima relatia existenta intre
determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in
intensitatea unei senzatii, este necesar sa adaugam 0 raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii
anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . desIa~urate. Astfel, daca exista 0 relatie de
stimulului specific corespunzator (1/100 pentru concordanta, sensibilitatea fata de stimul cre~te, iar in
caz de neconcordanta (indiferenta), sensibilitatea
scade.
Nu orice stimul provoaca 0 senzatie. Daca este foarte
slab, el nu e sesizat, deoarece nu excita organul senzorial legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea
corespunzat6r. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt functionala a analizatorilor, evidentiind transferul de
mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. la un analizator la altul (stimularea unui analizator
Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar
intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie daca. acesta nu a fost direct stimulat).
specifica, fizicianul german G. Fechner a formulat 0 lege In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile
care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: sensibilitatii.
S=(KxlogE)+C,
unde S= senzatia, E = excitantul, iar K ~i C sunt constante.
Potrivit acestei relatii, senzatia cre~te mai incet decat
excitatia, nefiind propoqionala cu marimea stimulului, ci cu "La inceput, viata oamenilor era dirijata, reglata
logaritmul acestuia. Cercetarile experimentale efectuate au
prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i '
aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru
ziua, obscuritatea ~i lumina. (... ) Noaptea aducea
intensitati medii ale stimulului. Atunci cand stimulii sunt
slabi sau foarte puternici, nu mai exista propoqionalitatea pasivitate, calm, 0 relaxare generala a activitatii, a
dintre senzatie ~ilogar,itmul stimulului. metabolismului ~i a glandelor; ziua ii of ere a posibilitati
de actiune, cre~terea metabolismului ~i a secretiei
glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. Culorile
asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului

Raportul dintre noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Albastrul este deci
senzatie ~i excitant culoarea calmului, a pasivitatii, galbenul a sperantei ~i a
activitatii (oo.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i
izhanda, culoarea complementara - verdele - instinctiIl
S de conservare." (Testul Luscher)
____ , I
r~- ------ ~ -------
16

!WMECANISMELE NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR
1-
Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta
nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor.
"organ de sim!"). Potrivit cercetarilor realizate, acesta este Calea eferenta. Analizatorul este un sistem complex cu
3 alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor, cale autoreglare. Receptorii sunt in permanen!a activi, sub
aferenta, componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile
inversa) . superioare, inclusiv scoarta cerebrala, ei modificandu-~i
Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului, starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele
fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror organismului la un moment dat.
destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau In concluzie, se poate afirma ca senza!iile nu sunt
chimici) in semnale nervoase. Celulele receptoare (aprox. 400 imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din
mil.) sunt specializate pentru anumite forme de energie lumea reala. Informatiile senzoriale, .precum toate celelalte
(stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare forme ale informa!iei psihice, sunt rezultatul interac!iunii.
sensibilitate. Aceasta specificitate a receptorilor este insa (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana, I. Radu
prezenta numai la "intrare" (spre exterior), la "ie~ire" (spre (coord.), EdituraSincron, 1991)
fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice
pentru intreaga re!ea nervoasa. Din punctul de vedere al
particularitatilor functionale,. receptorii sunt determinati
genetic. Sub actiunea stimulului adecvat, in celula senzitiva ia
na~tere un potential electtic numit "potential receptor",
proportional cu intensitatea stimulului, asigurand oglindirea
fidela a parametrilor stimulului. Receptorii transforma practic
Corput
informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa oeniculat
""
pentru organism.
Calea aferentii, care reprezinta sectorul intermediar, alcatuit superior
din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos"
CoHenl
spre centrii superiori. Acest traseu nu este continuu, ci superior
prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al.e
sistemului nervos central), de la unnivella altul avand loc 0
p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase
in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. La nivelul
cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative, cele
care necesita interventia celor mai complexe mecanisme
cerebrale, celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se
considera ca, de la toti receptorii, pleaca in medie 0 cantitate Chiasmul
de informatie de 100 mil. biti/secunda, cortexul fiind capabil optic
sa opereze cu 100 bi!i/secunda). Hipofiza
Zona centrala (componenta cerebrali'i). Functiile de
cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de
bloCld cerebral de "percepere, prelucrare ~i stocare a
informatiei", care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei
cerebrale. Caile senzitive apartinand analizatorilor Ventricul
exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in Nudeu
zonele primare (de proiectie), in aceste zone constituindu-se
supracbiasmatic
a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza "Chiasmul
infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente. Pe plan optic

5. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii
analizatorilor.
6. Timp de 0 saptamiina, verificati legea adaptarii senzoriale In cazul
senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau
adaptarea de la Intuneric la lumina). Notati, In caietele voastre,
concluziile obtinute. Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i,
apoi, comparati concluziile obtinute.

'11
__ .,.,
•• ..-",_ ••••• __ ••• - •

I esenta, In sensul unei probleme, al unui fenomen etc.).
An~iTzalo-;'= organ de simt; termenul este introdus de Pavlov pentro Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale, necesare,
a desemna organele de simt periferice, caile nervoase ~i generale, relativ stabile ~irepetabile.
terminatia lor In scoarracerebralii. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos; stralucire.
lntensitate = stare a ceea ce este intens; grad de tiirie, de forra. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau
lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita, directa In din lumea exterioara.
4. PERCEPTIA*
,
4.1 Definirea ,i caracterizarea perceptiei
Comparativ cu senzatiile, pereeptia constituie un nivel obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros,
calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei temperatura, euloare etc.), ci reflecta aceste obiecte in
despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. Ca ~i totalitatea lor. Astfel, chiar daea senzatiile stau la baza
senzatiile, perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a perceptiei, in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate, nu vedem
fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor culori separate de obiecte etc., ci auzim soneria ceasului, 4
noastre de simt. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin vedem obiecte care au diferite culori etc., adica percepem

1.----------------------
faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiecte ~ifenomene in totalitatea lor.

Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoa~tem obiectul, in totalitatea insu~irilor
concrete, cand acesta actioneaza asupra organelor de simt.
Perceptia ar putea fi interpretata ca: realitatii concrete, presupune, precum orice proces, 0 durata
- proees eognitiv in masura in care sunt integrate temporala, a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze:
informatiile primite prin intermediul simturilor despre - orientarea spre stimul (directionarea privirii spre
lumea extern a ~idespre noi in~ine.lrnaginea pereeptiva stimul);
este bogata in continut, adica include atat insu~irile - detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul
importante, cat ~i pe cele neimportante, de detaliu ale deseoperirii stimulului);
obiectelor ~ifenomenelor; - discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei
- produs al procesului psihic concretizat in imaginea care cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa
se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond,
simturilor. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn", adica astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial
intr-un anumit spatiu ~i timp, atunci cand exista al eon~tiintei);
interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. - identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua
Ca ~i senzatia, perceptia a fost subiect de disputa intre etape: identifiearea eategoriala (informatii minime
asociationism ~igestaltism: despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea
- Asocia(ionismul (Al. Baine, H. Ebbinghaus, W. Wundt individualii (adaugarea, la datele initiale, a unor
etc.) afirma primatul parpi asupra intregului, iar in informatii despre particularitatile, detaliile obiectului
explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge - care pot fi surprinse "aici ~iacum");
la principiul descompunerii-recompunerii. Viata psihica - interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei
este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile - cu activitatea ~i cu comportamentul, faza in care se
senzatiile. Pornind de la ele, sub actiunea legilor stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva
asociatiei (prin asemanare, contrast etc.), se formeaza ~istarile interne de necesitate ale subiectului.
perceptiile, reprezentarile ~i gandirea. Prin urmare, intre
senzatii ~iperceptii, intre perceptie ~i gandire exista doar Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Atentia
deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ. va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. La
- Gestaltisnru/ (K. Kofika, O. Dunker etc.) afirma un moment dat u:;;ase deschide brusc. Se declan~eaza in ace 1
primatul intregului asupra partii, intregul fiind ceva moment reflexul de orientare determinat de aparitia in
mai mult decat suma partilor, el posedand calitati proprii, campul perceptiv a unui stimul nou, capul fiind directionat
ireductibile la parti/elemente. Psihicul nu este un spre locul de unde a aparut stimulul. Deseoperirea
conglomerat de proeese in sine, ci un ansamblu organizat stirnulului, in ambianta, constituie a doua faza a real1zarii
la niveluri diferite de complexitate. Primul nivel este cel procesului perceptiv, in cadrul sau reu~indu-se incheierea
al perceptiei, iar un nivel superior fiind eel al gandirii. procesului de localizare a stimulului. Intr-o a treia faza, a
Caraeterul organizat al psihieului este considerat discrirninarii, obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in
innascut, predeterminat, structurile fiind date. raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis
in realitate, perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici u:;;a clasei). Informatiile obtinute pana inprezent sunt
nu este 0 simpla suma de senzatii, deoarece perceptiaeste un
prelucrate, cantitativ ~i calitativ, eea de a patra faza
nivel superior de reflectare a realitatii, iar in imaginea perceptiva
finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre
apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). Perceptia este
exemplu, persoana care a deschis u:;;aeste directorul ~colii).
influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este
optima, atunci perceptia este clara ~i precisa), de experienta Acest moment coincide cu definitivarea imaginii
anterioarii, de specifieul aetivitiitilor desfii~urate, de nivelul perceptive. Ulterior obiectul este interpretat, subiectiv :;;i
de dezvoltare al Iimbajului etc. Durata perceptiei este obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre
corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa obiectul perceptiei, legate in exemplul nostru de eventuale
incheierea actiunii stimulului, atunci apar halucinatiile). contacte directe cu persoana directorului, dar, de asemenea,
Realizarea procesului perceptiv, ca act de sesizare a de semnificatia functiei pe care 0 detine).

Psiholog american ale carui cercetari s-au .axat pe
inteligenta animalelor, dar, de asemenea pe problemele
invatarii la om (lucrarile sale au - influentat pregnant
pedagogia americana).
Edward L. THORNDIKE Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi
amintite: Animal Inteligence. Experimental stadies (1911),
(1874-1949)
Educational Psychology (1913-1914), Human Learning
(1931), Psychology of Wants (1935), Interest and Attitudes
(1935) etc.
4.2 Legile generale ale perceptiei
Precum senzatiile ~i perceptiile presupun, in realizarea perceppei (formarea imaginilor duble). Spre exemplu,
lor, actiunea mai multor legi: " interesul pentru 0 persoana, determina, ca in garii,intr-o
1. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul multime de persoane necunoscute, persoana a~teptatasa
de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive, astfel, fie distinsacu c1aritate.
noi, percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu 3. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii
perceptive la modificarea contextului in care este
4 I, organizat ~inu ca
exemplu:'dadi un0 suma
obiectdecunoscut
elementeeste
sau insu~iri.Spre
vazut numai prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se
partial, subiectul se comporta, fata de el, ca ~icum I-arfi . produce0 corectarea denaturarilorobiectului,astfelincat
vazut in intregime. acesta,intre anumitelimite,apare ca invariant),vorbindu-
2. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este se despre constanta marimii, a culorilor, formelor etc.
orientata spre un anumit obiect, selectat,dintr-un camp 4. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege
perceptiv mai vast. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei caracteristicii numai perceptiei, care face ca imaginea
multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput.
receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier 5. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are
sunt limitate, apare necesitatea selectarii stimulilor, ceea , importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv.
ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei, In desfii~urarea procesului perceptiv, aceste legi
ceilalti stimulitrecandinplan secundar,devenindfondul functioneazain interactiune.
4.3 Formele complexe ale perceptiei
1. Perceptia spatiului. Spatiul este infinit ~i nu poate fi convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in
perceput in totalitate. Noi percepem doar insu~irile unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se
spatiale ale obiectelor: forma, marime, pozitie relativa, departeaza).
dimensiuni, distante, relief etc. cu ajutorul viizului, 2. Perceptia timpului. Timpul este infinit ~inu poate fi
chinesteziei, tactului ~i al auzului. Vederea obiectelor perceput ca atare. Noi putem sa percepem numai
tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie caracteristicile temporale ale elementelor:
spatiala. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul con tin u i ta te- d i s c on ti n u i tate, s ucc es iune,
indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime simultaneitate ~idurata. Perceptia timpului presupune
provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor.
Cei mai importanti indicatori monoculari aJ
Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic,
adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m,
obiectele par mai mici), interpozitia (obiectele mai cosmic, sistemul biologic, sistemul socio-cultural.
depiirtate sunt "acoperite", in campul nostru vizual, de 3. Perceptia mi~carii. Este posibilii datorita separiirii
cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile obiectului de fondul perceptiei, constantei marimii
paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). Cei obiectului, datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a
mai importanti indica tori binocutari sunt: mi~carilor capului sau ale globilor oculari.
disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi 4. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). Are ca
ochi de aproximativ 7 cm, imaginea unui obiect este obiect insu~irile manifeste ale persoanei, triisiiturile
diferitii atunci cand 11privim cu ochiul drept ~icu ochiul situational-relevante ~i conduitele relationale. Se
stang; la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel
imagini, unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i care identificii trasaturile neaparente ale persoanei.

4.4 Observatia ,i spiritul de observatie
Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei, fixeaza rezultatele
activitiiti desfii~urate in plan extern, implicand limbajul, partiale ~i globale ale acesteia, permitand generalizarea
gandirea, vointa, atentia, motivatia etc., perceptia ridicandu-se schemelor logice ale activitiitiiperceptive. Observatia constituie
de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice.
aleatori, la stadiul unei activitiiticomplexe, orientate spre scop,
I. Spiritul
de observatie este aptitudinea de a sesiza
adiciiea devine observape. "
Obsenatia se derule~ziiin timp, avand un scop precis ~i rapid ceea ce este relevant, de~i nu apare in mod
foarte evident.
fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. Limbajul

4.5 Perceptii denaturate
De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie
stimuli lor asupra organelor de simt, deci reflect a in mod cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide
adecvat realitatea, in anumite conditii apar" denaturari. o categorie intermediarii, anume perceptiile denaturate
Acestea pot avea cauze multiple, putandu-se face insii datorate unor deficiente senzoriale). Oricare ar fi tulburarile
diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de care apar, toate se leagii, intr-un fel sau altul, de 0 alterare a
patologia perceptiei. sentimentului realita!ii. Spre exemplu, in schizofrenie
Astfel, in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii, deta!?areade real este deosebit de putemicii, ajungandu-se
in limbaj psihologic, termenul de iluzie, aceasta reprezentand fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui
o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de afectat, fie la halucinatii, atunci cand bolnavul "vede" lucruri
camp, legate in special de supraestimarea sau subestimarea pe care nimeni altcineva nu Iemai vede.
unor elemente sau proprietati. Iluziile perceptiv.e apar in sfera Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului
tuturor modalitatilor perceptive, cele mai, cunoscute fiind perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual,
iluziile optico-geometrice (spre exemplu, faptul cii 0 complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice
suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). umane.
19

W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE
Unele desene geometrice pot provoca perceptii liniilor terminale,'linia de sus pare mai lunga decat cea de
eronate, care nu corespund realitatii masurabile. jos, aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala
Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0
gestaltista, fiind de amintit, in primul rand, iluzia lui suprafata mai mare deciit linia paralela de jos, aceasta
Titchner: doua cercuri mici, egale, par inegale daca sunt inglobata fiind intr-.o suprafata mai mica.
integrate in figuri diferite. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele
4
°0°
°
000 admise.
o alta posibiHi explicatie, care functioneaza in raport cu
anumite iluzii, este cea a lui J. Piaget, care se bazeaza pe
°°°
0°0
o
ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul
atentiei tinde sa fie supradimensionat).
De asemenea, in alte cazuri, este yorba de tendinta de
echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. In
cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este
Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos
intregul influenteaza partea. Iluzia lui Titchner este insa doar de catre copii, in timp ce adultii,
una dintre multele posibile. De exemplu, in figura din stanga familiarizati cu figura patratului, vad
aceste laturi ca egale.
Cert este ca interpretarile nu sunt
yonsensuale, existand chiar iluzii optico-
) ( geometrice in cazul carora nu s-a putut

( ) . dreptelor perpendiculare alaturate, care
par inegale. Se poate, astfel, sustine ca
cele doua linii orizontale par inegale, de~i sunt egale. ~ gasi 0 explicatie,
domeniul a~a cum este cazul
iluziilor optico-geometrice este
La fel, in figura din dreapta, datorita orientarii un domeniu inca deschis investigatiilor.

W1FIGURILE DUBLE
Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al
perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Aceste figuri
sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de
ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei.
Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina
selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic, motivatia
subiectului, variatia intensitatii stimulilor etc.) se percepe cu
c1aritate unul dintre elemente, celelalte constituind fondul
percePtiei. Astfel, in prima dintre figurile alaturate, care este •
in realitate 0 figurii tripla, se pot observa, rand pe rand, 0
tanarii, 0 Mtrana ~i un barbat. In cealalta imagine este yorba,
pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal, dar
pe de alta parte doar de capullui Don Quijote.
Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie, de mai sus, utilizand cele Invatate despre perceptie.

~PLICATII
1.------
1. Precizati fazele procesului perceptiv, in ordinea fireasca a 5. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre
desfa~urariilor. exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de
fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute).lncercati sa descrieti
2. Caracterizati, dintre fazele percePtiei, discriminarea stimulului ~i (In scris, dad este posibil),dupa aceea,activitateaurmiirimcat mai
identificarea obiectului, exemplificandu-le corespunzator. precis posibil. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta
diferenteleexistente.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd
3. In aproximativ jumatate de pagina, comparati perceptia cu notiuneade "spiritde observatie".
senzatia, evidentiind caracteristicile perceptiei.
6. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa.
4. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i,apoi, precizati
cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in 7. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret,
arta. precizand patru asemanari ~ipatru diferente.

Patologie = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos
Binocular = care se refera la ambii ochi, care se realizeaza cu ambii "studiu"; parte a medicinii care se ocupa cu studiul
ochi. simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai
IDenaturare= deformare, alterare, falsificare. multe diviziuni.
Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. Pr.agmatic = (gr. pragma, "actiune") care prive~te actiunea,
Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect utilitatea; care judeca in functie de utilitate nemijlocitii,
sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent. in dauna obiectivitatii.
m

5. REPREZENTAREA *.
5.1 Definirea ,i caracterizarea reprezentirii
r
Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita, selectiva ~i schematica a
proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in
exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului.
Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme
In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza
poate evoca imaginea mamei, a invati'itoarei, a casei parinte~ti,
perceptiei, compararea lor permite evidentierea mai multor
5 phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. Ele apar frecvent
asemaniiri ~i deosebiri. Astfel, in ceea ceprive~te
in mintea noastra in starea de veghe, dar ~i in starea de somn ~i,
asemanarile dintre ele, se poate preciza ca:
de aceea, multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata - sunt procese de cunoa~tere;
psihici'i. - sunt fenomene intuitive, imagini concrete ale unor
Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea obiecte sau fenomene;
perceptiei (acuratete, precizie, completitudine), contextul in - determina efecte fiziologice (atat perceptia, cat 1?i
care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia, imaginea unei lamai declan§eaza salivatia);
cu trairile afective, cu activitatea), frecventa contactelor - sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii1?idaca ne
perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul imaginam un object perceput anterior in stanga
perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. noastra, ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga);
In plan ontogenetic, mecanismele reprezentarii se - au un inteles,.oanumita semnificape, dar exista 1?i
formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei deosebiri (reprezentarea acoperii, de regula, un sens mai
(prima forma este schema obiectului permanent la ~8-10 luni). bogat);
DezvoWindu-se pe baza perceptiei, reprezentarea nu este of era informatii despre obiecte 1?i fenomene
continuarea, in linie dreapta, a acesteia, ci este un nivel (perceptia of era un volum mai mare de informatii,
superior al activitiitii cognitive. Reprezentarea este primul pas imaginea perceptiva fiind mai clara fata de
pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul reprezentare).
imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general, pregatind eel De asemenea, exista ~iurmatoarele deosebiri:
de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere, saltul din planul - perceptia se produce in prezenta obiectului, iar
imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale,. salt pe care reprezentarea se produce in absenta obiectului;
il va realiza gfmdirea. Datorita acestor caracteristici ale sale se - perceptia reflecta clar, precis, obiectul, iar
vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a
reprezentarilor (mai precis este yorba de origine, extensie, datelor perceptive, constituind 0 prelucrare a lor (In
funqionalitate, locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor evolutia ei se produce abstractizarea);
cunoa~terii umane). Imaginile mentale oferite de reprezentare, imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde
dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului), iar
psihic le-a provocat, se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita reprezentarea este schematica (cuprinde numai
pentru existenta umana. insu~irile considerate importante).

5.2 Clasificarea reprezentirDor
Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai 2. In funqie de predominarea unei modalitati
multor criterii, printre care se pot aminti: senzoriale, exista reprezentari: vizuale, auditive,
1. Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului gustative, motorii. Medicu] psihiatru Jean Marin
de noutate, exista reprezentari: Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti
a. reproductive, bazate pe perceptii anterioare; se frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii
realizeaza cu ajutorul memoriei; despre care vorbe~te), tipul auditiv (care daci'i se refera
b. anticipative, se refera la mi~cari sau schimbari care nu la lectia predata de profesor, aude expresii]e utilizate de
au fost inca percepute; sunt rezultatul operatiilor catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera, pentru a
gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. memora sau retine un text, sa citeasca cu glas tare).

Este yorba de un tabel cu numerele de
Jean Marin CHARCOT telefon ale mai multorpersoane.
Andru Vasile are nr. de telefon234 485.
(1825-1893) - DomeanuDaniel ate nr. de telefon 278 776.
Malic Stefana are nr. detelefon 245 678.
Staicu Larisa ate nr. de telefon 265976.

Reprezentiiri picturale Reprezentiiri lingvistice
Neurolog francez, a descris simptomatologia majoritatii
marilor maladii organice ale sistemului nervos, avand
numero~i discipoli printre care este de amintit S. F~eud. Se
"Acesta este un ceas. "
ocupa in principal de nevroza ~i isterie, in raport cu aceasta
din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i
sugestia in tratarea ei.
21

3. Dupa gradul de generalitate, exista reprezentari: perceptuala etc.;
a. individuale, care reflecta imaginea unor obiecte, b. cu grad inalt de abstractizare, caracterizate poo
fiinte etc. deosebit de semnificative pentru 0 nefamiliaritate, grad malt de abstractizare, discursivitate
anum ita persoana; verbala, detaliere pOOmijloace verbale etc.
b. generale, care reflecta ~i caracteristici comune mai 5. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice, exista
multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de reprezentari:
clasificare. Continutul lor este format din insu§iri a. primare, bazate pe codul perceptiv ~i intalnite
semnificative, caracteristice, m timp ce continutul dominant panii la varsta de 3 ani;
notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. b. conceptuale, care au la baza un cod conceptual ~i
4. Dupa gradul de abstraetizarc, exista reprezentari:
a. cu grad moderat de abstractizare, caracterizate
apar intre 3 ~i 10 ani;
c. formale, care au la baza codul formal ~i apar in
5
prin familiaritate, figurativitate, discursivitate perioada adolescentei.

5.3 Proprieta,i1e reprezentarilor
Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care, transpune dupa aceea, succesiv, pe hartie, dupa cum
indiferent de tipullor, Ie face sa constituie 0 clasa distincta de constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului
prod use psihice: conceput de arhitect).
1. Figuratiyitatea. Potrivit definitiei de mai sus, 3. Panoramizarea. Reprezentarea permite imbinarea in
reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect, imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor
caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu
dintr-o anumita clasa de obiecte. Imaginea obtinuta prin decat succesiv (spre exemplu, un cub nu poate fi perceput
reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in decat ca avand trei fete, in timp ce la nivelul reprezentiirii se
comun. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la pot reda toate fatetele sale).
reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete, 4. Integra rea. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0
de posibilitatea identificarii obiectuale. reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala, astfel
2. Operatiyitatea. J. Piaget define~te reprezentarea ca 0 incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens
"reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate).
prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. 5. Autonomia. Deja la nivelul reprezentiirii se poate
Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor
la nivelul trasaturilor definitorii, ceea ce permite concret pentru a circula In mediul social al acestuia. In
indepartarea de schema structural a a obiectului. Acest virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni
caracter permite, spre exemplu, redarea simultana a constrangatoare .pentru comportamentul individului, ele
succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care fiind receptate ca venind din lumea exterioara.
in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau 6. Caraeterul social. Reprezentarile exprima
transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect intotdeauna un fond cultural comun, a~a Incat se pot pune In
poate avea in minte proiectul unei cladiri,pe care 11 va evidentii la nivelullor componente sociale.

5.4 Rolul reprezentarilor in cunoa,tere ,i activitate
Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit pentru identificarea solutiei corecte;
in masura In' care se poate afirma cii majoritatea 4. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete;
meeanismelor psihice au ea punet de plecare, ea punet de 5. Constituie una dintre sursele de informatie
sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. importante pentru subiectul uman concret;
Sistematizand, se poate aprecia cii reprezentiirile detin In 6. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a
cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: eonduitei umane, prin integrarea in diferite tipuri de
1. Permit "progresul" perceptiei, realizarea acesteia de activitii!i (de joc, de inviitare, de rezolvare de
o manierii completii ~iadecvatii; probleme, de munca, de creatie);
2. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i 7. Pot detine 0 funetie eathartica, adicii de detensionare
operatiile sale, pentru imaginatie ~i procedeele nervoasii, chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp;
acesteia; 8. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea
3. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii, pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a
in miisura in care imaginea, schematizand datele cum este ea, ci a~a cum ii este prezentatii, respectiv a~a
perceptiei, u~ureazii operatiile gandirii, In special cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta, fiind yorba, aici, in
abstractizarea, constituind un intermediar intre primul rand, nu de reprezentiirile individuale, ci de
cunoa~terea senzorialii ~i concepte. Astfel, sub cele sociale);
actiunea operatiilor gandirii, imaginea-reprezentare 9. Permit orientarea noastra in spatiu, la nivel mintal
se transformii in concept figural, in care se retin doar putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne
insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal,
obiectelor. Prototipul acestui gen de concepte cu baza spre exemplu, unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i
direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice, incarciiturii "simbolicii", diferitele zone nu sunt la fel
la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile de bine conturate etc.) .
. dintre elementele comp6nente. In rezolvarea Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc
problemelor de fizicii, mecanicii sau de geometrie, ca instrumente de adaptare la realitate, eficiente pentru
reprezentarea care insote~te rationamentul devine existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se
esentialii atat pentm decodificarea figuralii a decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel
formulariloi verbale - construirea figurii -, cat ~i senzorial, pregatind trecerea la cunoa~terea logicii.
lI}REPREZENTARILESOCIALE
"Conceptul de reprezentare sociala Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea
desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica, reprezentarilor este obiectificarea, respectiv procesul prin care individul sau
o ,,~tiinW' a simfului com un, ale carei grupurile transforma conceptele, notiunile abstracte in imagini familiare.
continuturi vizeaza procese generative ~i "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte
functionale socialmente determinate. In sens imprecise, a reproduce un concept printr-o imagine. A compara deja inseamna a
mai larg, desemneaza 0 forrha de cunoa~tere depicta, a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. Trebuie numai sa-I
sociala. ~eprezentarile sociale sunt comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil
modalitati de a gandi practic orientate spre instantaneu in mintile noastre, ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare.
5 comunicare, intelegere ~i stapanire
mediului social, material ~i ideal. (... )
a Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in
fiecare societate, iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi
Determinarea sociala a continuturilor sau echivalentullor in imagini concrete. Din moment ce ne asumam faptul ca aceste
proceselor reprezentarilor se refera la cuvinte nu se refera la "nimic", suntem obligati sa Ie legam de ceva, sa Ie gasim
condiliile ~i contextele in care acestea se echivalente non-verbale" (Serge Moscovici, "Fenomenul reprezentarilor
formeaza, la comuniciirile prin care circula ~i sociale", in A. Neculau (coord.), Psihologia sociala a campului social.
la functiile pe care Ie au in interactiunile Reprezentarile socia Ie, Polirom, Ia~i, 1997, p.4 7).
sociale" (Jodelet, D., "Representation
sociales", in S. Moscovici (ed.), Psychologie Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate dintr-un astfel de proces de
sociale, PUF, Paris, p. 361-362). obiectificare ~ianalizali modul formarii lor.

Reprezentarea sociala nu apare I. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului;
instantaneu, ci in 'urma unor procese, a unor 2. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita
productii sociale. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 evenimentului;
duratii de viata. Structura sa nu este una 3. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor
definitiva, ci supusii transformarilor ~icunos- practici;
cand 0 evolutie. 4. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu;
Cum se ajunge la modificarea unel 5. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici;
reprezentari sociale? Este yorba de 6. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i
posibilitatea ca 0 populatie, un grup sa se acceptarea sa.
confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces
reprezentare sociaHideja existenta. Poate fi normal. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a
yorba de idei, norme, convingeri, practici reprezentarilor sociale, respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe
sociale straine de viala comunitalii in cauza. manipularea indivizilor. Astfel, atunci cand unei persoane i se repeta intreaga
Progresiv se ajunge la integrarea acestor viata sau 0 mare parte din ea, anumite imagini, interpretari, categorii de gandire,
elemente noi, ceea ce semnifica simultan 0 ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine
modificare a reprezentarii existente. acestora. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te,
Procesul modificarii reprezentarilor ignorand alte posibilitati.
sociale a fost schematizat de C. Guimelli Aplicatie: Identificali, in comunitatea voastra, un proces de modificare a unei
astfel: reprezentari sociale.

~PLICATII
1. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti, existente In functie de 6. Realizati 0 analiza
predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean comparativa Intre
Marin Charcot), identificati daca apaqineti tipului vizual, auditiv reprezentarile
sau verbo-motor.Argumentati raspunsu1voshu. pictura1e ~i ce1e
Iingvistice.
2. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.
7. Comentati din
3. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive punct de vedere
senzoriale: senzatii, perceptii, reprezentari. psiho1ogic
urmatorul text:
4. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: ,,(...) "Reprezentarea
daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a socia1a este un
perceptiei, ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.ln realitate, efoft de stapiinire
(...) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo.). Nici giindire obiectiva ~tiintifica a
(1.Piaget,B. Inhelder,Psihologia copilului, EDP, 1969,p.58-59). realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori; 0
refacere, 0 reconstructie a realitatii, prin prisma modelului minta1
5.. Argumentati, intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina, a1 individului" (A. Neculau, "Reprezentari1e socia1e", in
faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. Psihologia nr. 1, 1993,p. 3).

l!J~~\!lJ Funcfie == ansamblu de' operatii strict dependente unele de
Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor altele ce permit realizar.ea unui anumit proces sau
comportamentelor. conduite ..
Catharsis = purificare, eliberare de 0 tensiune emotionala. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii
Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos expenentei anterioare.
"studiu"; ~tiintii care studiaza legile de functionare ale Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire
organismului. logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie.
2'3

TIPURI DE ITEMI I
Evaluarea cuno~tintelor dobandite, a aptitudinilor dezvoltate In acest sens, credem ca este utila tratarea ~i mai ales
sau a competentelor formate, constituie 0 parte importanta a exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza
activitatii ~colare. Obtinerea unor rezultate bune presupune, pe evaluarea la disciplina psihologie, atat in ceea ce prive~te
langa eforturile de invatare, exersare ~i aplicare, cunoa~terea evaluarea curenta, pe durata parcurgerii acestei discipline, cat ~i
tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza, in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare
cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand precum olimpiadele. lata de ce este necesar sa cunoa~tem
obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. diferitele tipuri de itemi.

Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat, administrat ~i
corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare, pusa intr-un
anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns.
Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la simboletc.
gradul de obiectivitate al acestora. Se face astfel diferenta - itemi de completare: enunt incomplet care solicita
intre urmatoarele categorii de itemi: completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului
1. Itemi obiectivi, care pot fi: dat;
- itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip - intrebari structurate: sunt compuse din mai multe
DA/NU, adevarat/fals, acord/dezacord etc. subintrebiiri legate printr-un element comun. Cup rind un
- itemi de tip pereche: solicita stabilirea de material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite
corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua subintrebari, se of era date suplimentare, dupa care
coloane. Corespondenta se face in baza unui anumit urmeaza alta serie de subintrebiiri.
criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului 3. Hemi subiectivi, care pot fi:
propriu-zis al itemului. - rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi,
- itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur diferite de activitatile de invatare curente, menite sa
raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale
raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer etc.);
se intalne~te rar, este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el - itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta
insu~i multiplu, in acest caz specificandu-se acest lucru). raspunsuri mai ample care sunt dirijate, orientate ~i
2. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: ordonate cu ajutorul unor cerinte, indicii, sugestii etc.
- itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un - itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i
raspuns predefinit de tipul: expresie, cuvant, numar, abordare, urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea.

Itemi obiectivi
.mrm;r." :j[nm~':solicita raspunsuri de tip DA/NU, adevarat/fals, acord/dezacord etc.

Transcrieti numarul subiectului ~i
raspundeti prin DA sau NU:
1. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui NU _ raspunsul este negativ, deoarece perceptia este cea care reda
obiect, in timp ce perceptia semnalizeaza totalitatea Insu~irilor unui obiect, in timp ce reprezentarea ne
doar insu~irile caracteristice. of era insu~iri caracteristice, esentiale;
2. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu NU in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie
decat reprezentarea. unei persoane de-a lungul existentei sale, raspunsul este
negativ, deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa
perceptia, a~a incat nu 0 poate preceda;
3. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner
NU - relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner, care se refera la
se respecta numai la valorile mari ale corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i
excitantilor. sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii
ale stimulului;
4. Prin continutullor reprezentarile se apropie NU - reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa,
de gandire, iar prin modul de producere se presupunand in formarea lorperceptiile, respectiv intelectiv-
aseamana cu perceptiile. operational a, constituindu-se prin intermediul unor operatii
mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor
caracteristice;
DA - tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile
5. Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva
pozitiva sau negativa. senzatiilor, anume de a fi insotite de 0 traire afectiva, precum
placut/neplacut;
6. Durata perceptiei nu corespunde duratei NU - perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin
actiunii stimulului, prezentei acestuia. senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor
asupra analizatorilor; realizarea perceptiei ~i dupa incetarea
actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor;
7. Senzatiile sunt imagini primare.,deoarece NU - caracterul de imagini primare sau secundare este dat de
reflecta doar insu~iri separate. actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra
analizatorilor;
DA - selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli, in timp ce
8. Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I
aspect allumii exterioare care este selectat & ceilaHi raman in fundal, constituind fondul perceptiei,· a~a
subiect in conformitate cu specificul incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni
activitatii .•.. decat stimulilor selectati.
, : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. Corespondenla
~-se f~ba.~lllllJ1ia!ll}mit.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului.

1. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei, iar in coloana B enunluri
adevarate referitoare la aces tea. Corelali de maniera corespunzatoare cele doua
coloane.
A. B.
a) legea 'integralitalii I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) Realizarea corecta a
perceptive perceptiv; b:5) corelatiilor presupune
b) legea structuralitalii 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului; c:3),4) cunoa~terea continutului
perceptive 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2),7) legilor perceptiei
derivarea unor anumite
~i
interesul pentro obiect, conturarea speciala a unor elemente,
c) legea selectivitalii contrastul cromatic etc.; e:l) concluzii din acestea.
perceptive 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile
d) legea constanlei culumea;
perceptive 5) potrivit ei, imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic;
e) legea semnificatiei 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine
unitara;
7) in cazul sau este yorba de constanta marimii, constanta formei ~i
constanta culorii obiectelor.
2. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale, iar in coloana B
enunturi adevarate referitoare la acestea. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua
coloane.
A. B.
a) senzalia I) presupune in formarea sa, ca 0 conditie cu caracter de lege, functia a: Z),4), Realizarea corecta a
b) perceptia reglatoare a cuvantului; 6) corelatiilor presupune
c) reprezentarea 2) reflecta doar insu~iri separate, concrete ale obiectelor ~i b: 3),7) cunoa~terea specificului
fenomenelor; proceselor psihice
c: 1),5)
3) imaginea sa este bogata in continut, cuprinzand atat insu~iri cognitive de nivel
semnificative, cat ~ide detaliu; senzorial.
4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii
analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor;
5) prin dubla sa natura, face trecerea la procesele psihice cognitive
superioare;
6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate, calitate, durata ~i
tonalitate afectiva asociata;
7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt
semnalate nu separat, ci in interrelatii complexe, alci'ituind0 imagine
unitara.

~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa- care se dovede~te optima in raport cu
enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar, este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu, in'
acest caz.s_pecificandu-sea~st lU~}J!).

Transcrieti numarul subiectului ~i precizati
litera care indica dispunsul corect:
1. Imaginea senzoriala este: a - raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei
a) 0 imagineprimara ca proces psihic; varianta c) se poate indeparta ca
b) 0 imagine obiectuala reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect; in masura
c) 0 imagine secundara in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare
d) contextuala
separata, imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala, iar de
aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context;
2. Legea adaptarii contrazice legea pragurilor d - potrivit legii adaptarii, actiunea repetata a UilUi stimul
senzoriale, deqarece: determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul, ceea ce
a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor
privinta sensibilitatii fata de el senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii
b) semnificatia unui stimul determina (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a
sensibilitatea fata de el
stim.ulului ~iintensitatea senzatiei;
c) se produce un fenomen de interactiune a
analizatorilor
d) actiunea repetata a unor stimuli determina
modificarea sensibilitatii fata de ei

3. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la a - atlt senzatia, cat ~i perceptia sunt sub influenta legii
senzatii, cat ~ila perceptii este legea: semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al
a) semnificatiei omului; legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar
b) contrastului perceptiv la nivelul perceptiei, fiind yorba de caracterul obiectual al
c) interactiunii analizatorilor imaginii perceptive, in timp ce legea interacliunii
d) constantei perceptive analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict
senzorial al psihicului nostru.
4. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: b - in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate,
a) intensitatea b) expresivitatea ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in
c) durata d) tonalitatea afectiva
imagini perceptive, a~a incat nu se poate vorbi despre
expresivitatea imaginilor senzoriale.
25

Procese psihice

cognitive
superloare
6. Gandirea
6.1 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii
6.2 Structura psihologidiintema it gand,irii
6.3 Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor
6.4 Tipologia7g~ndirii
7. Memoria
7.1 Definirea ~i taracferizarea
" ~ memoriei
7.2 Procesele "i
'!, fonnelei memoriei
7.3 Calitat.i.le/ind~at.oril me~oriei." ..
7.4 Factorn. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel
7.5 Memone ~l mtare·
8. Imaginatia
8.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei
8.2 Procedee1e imaginatiei
8.3 Formele imaginatiei
Tipuri de itemi 2

iiyW'".::r·/i"";;'lt,· . "i!r-";:/~:, iil@j]}1l,

~;':"-'

I ~L.~_
-'.-,':':::::::::::.:-:-:.:

..
. ~,-:~,<"

IW
.. b b '~
.•..•.•

.. :-IJ '"
~%i'" ~

,~
/YJiI' ~ ::::'';;:::.

.'J r.j;.·..
. ·I!·. "

:V
'I·'.. ··

tu
·.4 •
~

....•..•
r
I
6. GiNDIREA
&.1Definirea ,i caracterizarea gindirii
Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i cunoa~tere de la particular, accidental la general, esential,
integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi necesar, de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i
in~ine. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de explicarea lui legic-cauzalii.
I
I

Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-, sub forma notiunilor,
judecatilor ~i rationamentelor - a insu~irilor comune, esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice,
cauzale dintre ele.

Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu dezvoltare proprie, care impreunii se imbinii, dand 0 matrice a
opereazii direct asupra realitiitii, ci asupra informatiei fumizate inteligentelor unei persoane. Toate aceste inteligente trebuie
de perceptii ~i de reprezentiiri. Desfii~urarea ei presupune dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Conceptia sa se
totdeauna fie 0 informatie care se extrage, in prezent, in cadrul nume~te teoria inteligentelor multiple. Gardner considerii cii
contactului senzorial cu obiectul, fie 0 informatie extrasii din pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget, ea
tezaurul memoriei. reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.
Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea Spre deosebire de perceptie, care este strict legatii de
cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor prezent, de "aici ~i acum", gandirea se organizeazii ca un
generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a sistem multifazic, intinzandu-se pe to ate cele trei
subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni, principii, coordonate temporale: prezent, trecut ~i viitor. Ea realizeazii
legi). o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale
Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. In obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului
aceastii acceptiune, gandirea se apropie de inteligentii. pentru a explica prezentul lui; integreazii informatii despre
Analizand inteligenta, psihologul elvetian, Jean Piaget, a trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in
incercat sii determine caracterul inniiscut sau, dimpotrivii, viitor.
dobandit, in timp, al acesteia. Piaget a desfii~urat cercetiiri in Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman.
domeniul psihologiei copilului, fiicand observatii asupra Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de
dezvoltiirii intelectuale, conc1uzionand cii inteligenta se faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale
dezvoltii treptat, stadial, in anumite conditii de interactiuve subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii, de la
cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. EI a teoretizat particular la general, de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i
dezvoltarea stadiahi a inteligentei. invers), ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat
In anii '90, psihologul am'erican, Howard Gardner, mecanism de comandii, de control asupra celorlalte procese
dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 psihice, modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice
singurii inteligentii, ci mai muUe, diferite intre ele, cu obiective, adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii.

Psiholog american, influentat deJ. Piaget~i L. Thurstone, a
creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii,
logico-matematicii, muzicalii, spatialii, naturalism, chinestezicii,
interpersonalii ~i intrapersonalii), cea mai importantii
contributie a sa in domeniu. Prin aceasta, in pofida a ceea ce
se vehicula panii in acel moment in psihologie, va demonstra
Howard GARDNER
reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite, de care
. (1943-)
teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama.
Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human
Development (1973), Frames of Mind: The Theory of Multiple
Intelligence (1983), The Unschooled Mind: How etc.

&.2 Structura psihologici interni a gindirii
Dintretoate procesele psihice particulare, gandirea are cea
mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structural-
functionalii, schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in
cadrullogicii. Astfel, din punet de vederestructural, gandirea
poate fi definitii, pe rand, ca:
- sistem de notiuni, de judeciiti sau de raponamente
(tatura de continut);
UnitOji
- sistem de operapi (tatura relationalii);
toI Clase
- sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). Ul

Psihologul american, J. P. Guilford, a propus un model :s Relatii
o Sisteme
larg acceptat al structurii gandirii, format din trei componente: •..,
Q. Transtormari
- operatii (5): evaluare, gandire convergentii, gandire
Implicatii
divergentii, memorie ~icognitie sau cunoa~tere;
continuturi (4): comportamental, semantic, simboljc ~i
figural;
- produse (6): unitiiti, c1ase, relatii, sisteme, transformiiri
~iimplicatii.
Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii
din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri), definite simultan Modelul structural al gandirii
pe baza a trei criterii: operatii, continuturi ~iproduse .. propus de J. P. Guilford
27

Pomind de la modelul de mai sus, Guilford a pus in ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu;
evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al 4. abstractizarea, este 0 operatie de selectie ce constii in
gandirii: relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i
1. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de eliminarea sau lasarea "in afara" a altora, considerate
abordare a unei probleme, a unui obiect); neesentiale ~iaccidentale;
2. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor, a 5. generalizarea, este 0 operatie de sinteza superioara care
opiniilor, solutiilor in unitatea de timp; este opusa presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune,
vascozitatii gandirii); principiu, lege-asupra tuturor cazurilor particulare care
3. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i poseda proprietatile date;
al strategiilor); 6. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de
4. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a aplicare a notiunilor, principiilor ~i a legilor generale in
produselor gandirii). analiza, in interpretarea ~i explicarea realului, in r "'
Gandirea ca sistem de notiuni, de judecati ~i diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. ~ 6
rationamente (Iatura de continut) Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_.
Unitatea informationala d,ebaza a gandirii este notiunea 1. algoritmica, respectiv 0 succesiune strict determinata a
Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati secventelor a ciirei respectare conduce, in mod necesar,
comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor. la ob!inerea rezultatului preconizat. Exemplu: opera!iile
Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare, care exprima 0 de calcul matematic;
relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat, notiunea propriu- 2. euristicll, in cazul ciireia se are de-a face cu
zisa, nefiind imagine, nu se aseamana cu obiectu!. Fiind un desIa~urarea "arborescenta", in evantai, a cautarilor ~ia
integrator categorial, notiunea este totdeauna generala, transformarilor. Din fiecare punct/pas se desprind mai
situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = multe cai posibile, subiectul trebuind de fiecare data sa
privighetoare, B = pasare, C = animal, D = fiinta). Prin factura efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe
ei, notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea
Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse mai convenabilii. Euristica se refera la regulile mentale
dimensiuni conceptuale, fiind trait subiectiv, ca 0 ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. Se
semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. poate vorbi despre 0 euristicii a:
1. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i reprezentativitatii, unde tendin!a este de a
ale necesitati~ notiunile pot fi: presupune ca, daca ceva se aseamana cu un element al
a. empirice, caracterizate prin aceea ca sunt limitate, unei alte categorii, atunci el face parte din categoria
saradicioase in continut, rigide sau labile, dar respectiva, indiferent de datele statistice existente;
putemic individualizate din punct de vedere cognitiv, - disponibilitatii, unde tendin!a este de a presupune cii
un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu
actional ~i afectiv, inscrise intr-o logicii naturalii,
inductiva, dar neimplinitii sub aspect deductiv; cat 11 putem evoca mai u~or din memorie.
b. ~tiintifice, care cuprind insu~irile esentiale ale
obiectelor ~i ale fenomenelor, reflectand legitatile
realitatii, permitand intrarea in posesia definitiilor. Pentru 0 un! 9 puncte
2. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii, notiunile
pot fi:
a. concrete, mai apropiate de concret, dar niciodata
reductibile la concretul singular, deoarece notiunile
se situeazii la un anumit grad de abstractizare;
b. abstracte, care pierd orice legatura cu imaginile,
ramanand in minte numai idee a, desprinsa de orice
conexiune intuitiva, deoarece se situeaza la niveluri
mai inalte de abstractizare.
Judecata este 0 structura informationala mai complexa,
care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte.
Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura
discursiva ~i ierarhizata, in care gandirea pome~te de la anumite trebuie sa renunjam 10
date Gudecati, propozitii, premise) ~i ajunge la obtinerea altora rutina desenului dot
noi (concluzii).
Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala)
Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un
Gandirea ca sistem de produse
ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a (Iatura operatorie a procesului)
informatiei ~i a.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte A ntelegerea este functia esentiala a gandirii care
noi sau a rezolvarii de probleme. Se pot distinge doua tipuri de determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care
operatii: . traie~te. Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in
a. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii); plan individual, de ea depinzand eficien!a desIa~urarii
b. instrumentale (la care gandirea recurge in anumite ulterioare a celorlalte faze - interpretarea, explicarea ~i
situatii concrete). teoretizarea. Realizarea ei se baze.~za pe combinarea
Operatiile fundamentale sunt: informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor
1. analiza, este 0 operatie de descompunere, in minte, a noi. Se poate realiza: spontan, dintr-o data ~i treptat, in timp
unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere sau discursiv.
a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului; In!elegand diferite obiecte, fapte ~ifenomene, stabilim acel
2. sintezll, ce consta in reconstituirea, in mj.nte, a unui obiect, vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea
memoriei semantice, la formarea de re!ele semantice, la
intreg, din elementele sau insu~irile sale;date izolat;
3. comparatia, care presupune evidentierea pe plan mintal sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de
a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor noi situatii ~isolution area de probleme complexe.
~em-

&.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor
A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce, cum, 3. test·area ipotezelor, respectiv executarea efectiva a
pentru ce?", a opera adecvat cu notiunile, principiile, legile, dar, operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea
mai ales, a rezolva probleme. Problema este obstacol de ordin "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala;
informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe
traiectoria sa, de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). 0 4. verificarea, care presupune compararea rezultatului
problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa obtinut cu starea finala, solicitata de problema;
realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie, atunci cand
apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. 5. reluarea demersului rezolutiv daca rezultatele nu sunt
cele a~teptate.
Problema se define~te prin trei elemente:
- starea initiala sau punctul de plecare;
- scopul problemei sau starea finala;
- actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea Punerea problemei
initiala spre cea finala.
1. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc,
Intelegerea problemei Formarea asociatiilor
pfoblemele pot fi:
a. bine definite;
b.slab definite.

2. Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele,
acestea pot fi:
a. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un Trierea asociatiilor
Formularea ipotezei
anumit criteriu);
b. probleme de structurare a elementelor (trebuie
identificata relatia dintre elementele problemei ~i
construita 0 noua structura sau un element nou); Verificarea ipotezei
c. probleme de transformare (prin interventii
succesive asupra starii initiale se ajunge la starea
finala, solicitatii).

Din observarea modului in care oamenii rezolva
problemele, psihologii au construit mai multe modele
Formularea ~i
rezolutive. Un astfel de model contine urmatoarele etape: verificarea unei noi
1. reformularea sau simplificarea problemei, care este 0
ipoteze

I
etapa foarte importanta, deoarece de specificarea starii
initiale ~i a celei finale, depinde ca solutia pe care 0 yom
gasi sa coincida cu cea a~teptata;
Rezolvarea problemei
2. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare,
unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema
este simpla sau familiara, iar dacii problema este noua
sau complexii, se vor utiliza strategii euristice, bazate Etapele procesului rezolutiv
pe metoda de incercare-eroare;

&.4 Tipologia gindirii
Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de scheme figurale - perceptii, reprezentari;
forme, putandu-se face urmatoarele diferente: b. abstract-formal, unde predomina capacitatea de a
1. Pe baza raportului analitic-sintetic, se delimiteaza opera in sfera' constructiilor teoretice pure, a
tipul de gandire: structurilor logico-simbolice, desprinse de arice
a. analitic, caracterizat prin predominarea functionalii a suport intuitiv, imagistic.
analizei, prin centrarea pe detalii, pe disocieri
succesive, operand in profunzimea lucrurilar; 3. In functie detipul de gandire dominant, se delimiteaza
b. sintetic, caracterizat prin predominarea functionalii a tipul de gandire:
sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu, pe sistem, a. divergent, ce lasa libera imaginatia, intuitia sa
pe intreg, cu subestimarea detaliilor, surprinzand multiplice ipotezele ~i solutiile, fiind yorba de
generalul ~iuniversalul din lucruri. creativitate;
b. convergent, ce urmeaza 0 linie deja trasata,
2. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract recurgand la solutii model incarcate de logica.
(formal), se delimiteazii tipul de gandire:
a. intuitiv-concret, unde predomina capacitatea de Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat
operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete, genetic, cat ~i educational, prin specificul sarcinilor cu care
intuitive, bazandu-se, permanent, pe imagini sau subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate.
29
•..

WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII
Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in negativ, dezavantajos pentru persoana in cauza.
ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. Tendinfele 3. Saltulla concluzii - Se refera la situatiile in Gare, de~i nu
dezadaptative ale gandirii, numite ~idistorsiuni cognitive, au dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie
ca punct de plecare experiente negative din copilarie, dar ~i corecta, adecvaHi situatiei cu care ne confruntam, ajungem la
experiente ulterioare, precum preluarea modelelor de 0 concluzie negativa care reduce, in general, nivelul de
interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane aspiratie.
semnificative (profesori, rude). Judecatile realizate de catre 4. Deformarea selectiva - Se realizeaza mai ales in sensul
parinti, rude, prieteni, profesori etc. asupra celorlalte 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli, simultan cu
persoane, asupra situatiilor de viata sau a societatii, devenind, subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului
astfel, tip are de interpretare a propriei persoane, a realitatii propriu. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul
prezente sau viitoare. comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine
Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare scazuta, la lipsa increderiiln sine. II 6
frecventa se pot enumera: 5. Utilizarea lui "trebuie" - Unii parinti impun copiilor lor
1. Suprageneralizarea - Pe baza unui eveniment izolat standarde deosebit de ridicate, nerealiste in raport cu
(singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice posibilitatile lor, ceea ce conduce la descurajare, neincredere
situatie asemanatoare. La nivelullimbajului este yorba de in sine ~i in ceilalti. "Trebuie sa fii cel mai bun", "Trebuie sa
utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna", "niciodata", reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie
"de fiecare data", "totul", simplificand modul de abordare incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i, fie 0
pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres
comportamente negative sau a unor interpretari eronate. Prin generalizat.
utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate 6. Personalizarea - Se refera la resimtirea unui sentiment de
~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de
face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i propria noastra persoana, chiar daca doar intr-o foarte mica
piarda increderea in fortele proprii, aparand predispozitia masura.
spre e~ec). Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce
2. Gandirea in "alb ~inegru" - Este yorba de a utiliza, pentru pot fi puse in,evidenta, respectiv cele mai des intalnite. Ce se
autoevaluare, evaluarea altora sau a unor situatii, a unor poate face? In primul rand, a con~tientiza ca gandurile nu
categorii extreme. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping reprezinta decat interpretari ale realitatii, a~a incat este
fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele
a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. Aceasta gandire a lui specifice ale situatiei, lucrurile sa fie gandite nuantat, evitate
"ori ..., ori ..." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau generalizarile rara temei, gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales
cu care ne confruntam, cel mai adesea insa intr-un sens suprageneralizarile etc.
Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor
vo~tri. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati, in mod concret, cum pot fi remediate acele
deformari.

~PLICATII
I.
1. Comparati sinteza cu generalizarea, ca modalitati de operare a 5. Argumentati, In aproximativ 0 pagina, faptul ca gandirea este
gandirii. definitorie pentm fiinta umana.

2. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: 6. Conceptul este un produs specific gandirii. Incerca\i sa faceti
"Intelege'rea este un rezultat, partial sau final, al unui proces de diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice,
gandire. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva specificand caracteristicile acestora.
necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. Cosmovici,
Psihologie generalii, Polirom, 1996, p. 196). 7. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil ~1
anticipativ al timpului psihic, caracterdatorat gandirii?
3. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul
performantial de lucru al gandirii: 8. Pomind de la specificul gandirii, argumentati centralitatea
a. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de acesteia In sistemul psihic uman.
probleme;
b. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care 9. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati
acestea pot fi rezolvate; semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm,
c'. Descrieti succint etapele procesului rezolutiv. strategie euristicii ~i fnfelegere.

4. Incercati sa concepeti posibilitatea ~i modul de existenta a 10. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de
fiintei umane In absenta gandirii. lucru, mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.

pnvire la esenta, cauza, Iegea sau mecanismunntern al
11f'ili i1'i'fiTiTiI
C~ l'
'd reapta- spre ace a~l punct, spre ace a~l
onvergent = ceea ce se III l' aeelui fenomen ..•..•
Multifazic = realizarea simultana, in paralel, a mai multor etape
scop.
lDiscursiv = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o distincte din derularea unui proces.
serie de etape sau de operatii intermediare. Reversibil = care se poate produce intr-un sens, dar ~i in sens invers,
!Divergent = ceea ce se indeparteaza, se rasfira dintr-un punct comun respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul
in directii diferite. initial.
IEmpatie = rezon~nta, comunicare afectiva cu se~enul; in general, Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere
forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva; datorita frecarii interioare, cand straturile lor adiacente se
IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat.ii. PS: baza unar faote cunoscute_cu mi~ca unele fata de altele. II
7. MEMORIA
7.1 Definirea ,i caracterizarea memoriei
Memoria este procesul psihic cognitiv superior care asigura intiparirea, stocarea ~i reactualizarea
informatiilor, a experientei sub forma de amintiri.

Memoria este functia generala, gratie careia omul echilibrului dintre organism ~i mediu, memoria este
inmagazineaz-a, conserva, apoi actualizeaza sau utilizeaza consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. M.
informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. Seeenov). Un celebru filosof, Henri Bergson, considera, de
Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor asemenea, cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in
trecute. producerea fenomenului de con~tiintii.
Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi
memoriei. Astfel, memoria este 0 capacitate psihiea absolut esentiale:
necesara, tarii care viata psihica a omului ar fi, practic, 1. este aetiva, in sensul ca dispune de operatori proprii
7 .imposibila. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul
cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii
pentru prelucrari, evaluiiri ~i reorganiziiri logice, astfel
incat cele memo rate suportii modificari importante;
omului: cunoa~tere ~i invatare, intelegere ~i rezolvare de 2. este seleetiva, respectiv omul retine ~i reactualizeaza
probleme, creativitate. Memoria refleeta "treeutul ea treeut", numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia
readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii avutii, de interesele celui care memoreazii, de varsta, de
modificate ale prezentului. Totodata, memoria este implicata in gradul de cultura etc.;
prezent, ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii 3. este inteligibila, deoarece presupune intelegerea
noastre psihice. informatiilor memorate, organizarea materialului
Continutul memoriei este divers, cuprinzand imagini, memorat dupa criterii de semnificatie;
trairi afective, cuvinte, idei, inferente, mi~cari ~ideprinderi. 4. este situaponala sau eontextuala, anume inregistrarea ~i
Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea
toate celelalte fenomene psihice. Ea permite desta~urarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp;
proceselor psihice, contribuie la constituirea ~i perfectionarea 5. este mijlocita, respectiv fixarea, pastrarea ~i
proceselor cognitive ~i reglatorii, precum ~i la formarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea
dezvoltarea insu~irilor personalitatii. Este implicata in toate unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii,
formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. Gratie sublinieri, asocierea cu elemente din fondul experientei
me~oriei, fiinta noastra psihica, Eu-l, dobande~te continuitatea anterioare etc.;
identitiitii in timp. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai 6. este organizata logic ~i sistemie, intre informatiile
prezentul clipei, am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie, de
noi, pentru care nu am avea solutii de rezolvare. De fapt, asemanare - contrast, de subordonare - incluziune.
intreaga materie, nu numai cea vie, este dotata cu proprietatea Memoria este un proces psihic activ, seleetiv, inteligibil,
inr~gistrarii, fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme cu un caracter situational sau contextual, mijlocit ~i
(exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). organizat logic ~i sistemic, triisiituri esentiale care 0 integreaza
Prin valoarea sa adaptativa, prin rolul ei in realizarea in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului.

Medic rus, fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie, dupa
studii in laboratoarele lui Johannes Muller, Emil DuBois-
Reymond, Helmholtz (Berlin) etc. Se preocupa de numeroase
probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale
Ivan Mihailovici SECENOV functioniirii psihicului.
(1829-1905) Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya
budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860), 0
zhivatnom elektrichestve (1862), Fiziologia sistemului
nervos (1866), Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873)
etc.

7.2 Procesele ,i formele memoriei
Memoria, proces psihic complex, presupune 0 anumita reactualizez). Ea are un caracter multimediat,
desfa~urare in timp, incepand eu intiparirea, eontinuand eu beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal, de
pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor utilizarea unor procedee speciale de facilitare, astfel
Procesele memoriei sunt:
incat devine mai productiva decat cea involuntara.
Memorarea (fixarea, engramarea) este primul proces al b. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca
memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ, inregistrarea, piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se
selectiv ~iinteligibil. Este faza in care informatia se traduce intr-un realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem
cod (imagine, sunet, propozitie), astfelincat sa poatii piitrunde in mod special acest lucru. Chiar daca, din punct de
in sistemul memoriei. De calitatea memorarii depind celelalte vedere structural, este mai putin organizatii ~i
procese ale memoriei. sistematizatii, eajoacii un rol important in achizitionarea
Formele memoriirii: .unei bune piiqi din experienta de viatii.
1. Dupii prezenta intentiei, a scopului, a efortului 2. Dupa prezenta sau absenta gandirii, memo rare a
voluntar, memorarea poate fi: poatefi:
a. voluntara: este subordonata intentiei, scopului ~i a. meeanica, efectuatii in lipsa intelegerii, ducand la 0
controlului deliberat, desta~urandu-se, in toate fazele, invatare formalii; nu este persistenta in timp, dar e
sub egida lui "trebuie" (sa memorez, pastrez, necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul
reactualizez) sau "vreau" (sii memorez, piistrez, nuaresens;
b.logica, bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a 3. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp
semnificatiilor materialului de memorat; este indelungat, uneori toata viata, asigurand continuitatea
preponderent voluntara, economica, mai productiva trecut-prezent-viitor. Continutul ei, bine organizat,
dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului, de
invatarii cognitive. situatiile deosebite etc. Se presupune ca ea are 0
capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla.
In cadrul memoriei de lunga durata, se pot distinge:
intelegerea sensului a ceea ce avem de
memorat a. memoria episodica, ce cuprinde evenimente traite
personal de subiect, localizabile in timp ~ispatiu;
b. memoria semantici, a1catuita din idei, concepte,
operatii, scheme, deprinderi, atitudini, convingeri,
asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor.
Memoria de lunga durata pune in evidenta
diferentele individuale in manifestarea memoriei
Descoperirea ideilor esenpale (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul
organului de simt de care este legata in mod special), 7
acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale
unor organe de simt, de experienta de viata a fiecaruia,
dar ~i de particularitatile de personalitate; Ea constituie
premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei
noastre in timp.
Memorarea materialului generalizat Dupa modalitatea informaponala preferentiala,
distingem:
Etapele memorarii logice 1. memoria perceptiva: material concret fumizat de
memoria vizuala, memoria auditiva etc.;
Nu exista forme de memorare necesare, utile ~i altele 2. memoria verbaHi: material abstract sub forma de
nenecesare, inutile, fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i concepte, simboluri, inferente (argumente) etc.;
utile, in functie de conditiile concrete. Nu exista forme de 3. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni;
memorare productive ~i altele neproductive, ci forme de 4. memoria afectivii: material fumizat de emotii,
memorare inegal productive. Intre formele memoriei nu exista sentimente, pasiuni.
o ruptura, ci 0 stransa interactiune (de exemplu, memorarea
mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea Forme ale memoriei
logicii).
Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de
stocare a informatiilor memorate. Trainicia pastrarii este
dependenta de particularitatile materialului de memorat, de
conditiile in care a fost achizitionat, precum ~i de trasaturile
psihofiziologice ale subiectului.
Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza, •
exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a
informatiilorintr-o forma modificata.
Dupa durata pastrarii, memoria este:
1. senzoriala (vizuala, auditiva, tactila etc.), care face
posibila perceptia. Memoria senzoriala este numitii ~i
memorie de foarte scurta durata (0-5secunde),ea fiind,
de fapt, stocajul senzorial, intrucat excitatiaprovocatiiin
organele senzoriale, pana a ajunge in centrii din cortex,
parcurge 0 serie de "statii" intermediare, inmmpinand
rezistente,ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie,deci
sa dureze pana la 0,25-0,5 dintr-o secunda (aceasta
persistenta face posibila distingerea unar excitanti care
apar un timp,foartescurt,in campulperceptiv).
2. de scurta durata care asigura stocarea informatiei
pentru un timp scurt (15-20 secunde). D. Nornam
considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10
minute. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in
ceea ce prive~te volumul, G. Miller demonstrand
existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente
(litere sau figuri simple); daca elementele sunt grupate, Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i
putem retine 7 asemenea grupari, dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate.
avea mai mult de 5±1 elemente. Cu tot acest volum
Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului;
redus, ea are 0 importanta deosebita, deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere
memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului; presupune confruntarea ~i compararea
de lunga durata, daca se repeta de catre subiect, daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu
incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. Recunoa~terea ~i reproducerea se
asociaza notiunilor dinainte consolidate.' Intrucat ne realizeaza, atat voluntar, cat ~iinvoluntar, eronat sau fidel,
ajuta sa operam cu informatiile curente, atat timp cat este prompt sau lent.
necesar, ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei - deci ~i reactualizarea - sunt
memo.rie operaponala. active, selective ~iproduc modifican ale informatiilor.
32

7.3 Caliti,Ue/indicatorii memoriei
CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: cOJ:).servatecorect 0 lunga perioada de timp;
1. Volumul memoriei - cantitatea de material pe care 11 5. Fidelitatea reactualizarii - corectitudinea ~iprecizia cu
putem memora, pastra ~ireactualiza; care informatiile sunt redate, corespondenta calitativa
2. Mobilitatea memoriei - capacitatea de a acumula noi dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial
cuno~tinte, de a Ie corela cu altele, de a Ie reorganiza, de a sau total);
Ie modifica pe cele existente; 6. Promptitudinea reactuaUzirii - realizarea rapida,
3. Rapidltatea fixiirii - u~urinta memorarii, realizarea prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei
rapida a intiparirii, cu economie de timp-efort ~i de necesare intr-o activitate.
repetitii; Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate, educate ~i
4. Triinicia pistririi - informatiile engramate sunt pot contribui la optimizarea memoriei.

.r , 7.4 Factorii care optimizeazi functionarea
t memoriei
7 Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de
factori, precum:
cele nestructurate; materialele omogene,
elemente similare se retin mai greu decat cele
cu

1. Factori subiectivi, precum: gradul de implicare a neomogene;
subiectului, interesele, trebuintele, aspiratiile, g. locul pc care if ocupi materialul in cadrul
atitudinile, scopul activitatii :viitoare, saniitatea, stresul, activititii - materialul care reprezinta scopul
oboseala etc.; activitatii este retinut mai U1,>or decat cele care fac
2. Factori obiectivi, precum: parte din mijloacele de realizare a acesteia;
a. natura materialului (concret-intuitiv sau verbal- h. pozipa materialului in structura seriei - inceputul
simbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa 1,>i
srar1,>itulunei serii se retin mai bine decat mij locul.
cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda o mare importanta are 1,>iambianta in care se desIa~oara
~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract); activitatea 1,>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea
b. gradul de organizare ~i de sistematizare a performantelor memoriei: temperatura, lumina, mobilierul,
materialului - cu cat acesta este mai ridicat, cu atat va eliminarea factorilor perturbatori etc.
contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice Pentru a optimiza propria memorie, pe langa cunoa1,>terea
interne ale memoriei (pentru a memora un material ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi, este bine sa
trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul
devina cat mai inteligibil); asociatiilor intre cifre, nume ~i semnificatia unor date
c. volumul materialului - daca volumul informatiilor personale; construirea unor noi cuvinte cu cele date; inlocuirea
este mare, cu atat efortul necesar pentru memo rare va unor numere cu cuvinte sau cu propozitii; stabilirea unor puncte
fi mai mare, de aceea trebuie sa imbinam memorarea de reper; fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea
secventiala cu cea globala; unor atitudini durabile etc.; sa organizam ~i sa sistematizam
d. gradul de noutate a materialului - cu cat un material corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu
este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai informatiile anterioare, se identifica ideile principale, se
mlc; grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan
e. modul de prezentare - simultan sau secvential; coerent 1,>iunitar); motivapa, cre~terea interesului pentru
f. organizarea ~i omogenitatea materialului informapile memo rate, repetitia ~i stabilirea intelesului
materialele organizate logic se retin mai u~or decat materialului de memorat etc.

7.5 Memorie ,i uitare
Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau prin 1,>tergereaurmelor asoclatIve, iar behaviori~tii sustin ca
o situatie, vorbim despre fenomenul uitarii. Intre memorare ~i uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice
uitare existi relapi dinamice, fiecare acponand asupra puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. L.
celeilalte. Uitarea este un fenomen psihic natural1,>i necesar, Thorndike).
deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe
memoriei 1,>ide a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta
individului:. Daca uitam informatiile neesentiale, devalorizate, retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii
detaliile, atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva
activitatea umana. Din pacate, uitiim 1,>iinformatii esentiale, (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea
utile, necesare, caz in care uitarea devine un factor noua). G. A. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor
perturbator al activitatii umane, uitarea avand caracter asemanatoare, fapt care impiedica procesul reproducerii. Pentru
selectiv. adeppi reflexelor conditionate, baza fiziologica a uitiirii constii In
Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite diferitele forme ale inhibipei.
pentru fenomenul uitarii, care trebuie considerat 1,>ica un Ca fenomen normal, uitarea se manifesta in mai multe
fenomen pozitiv, atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul forme:
persoanei, dar 1,>inegativ atunci cand se uita informatiile de care 1. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute
este nevoie. complet sub pragul de activare;
Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare
Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita anumite date, denumiri etc.;
informatiile asociate cu evenimentele neplacute, suparatoare, 3. uitarea situationali (lapsusuri, blocaje temporare).
dureroase, penibile. Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata
mecanismele refularii. a informatiilor, insuficienta consoli dare in etapa memorarii,
Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se starile emotionale negative, experientele penibile, impresiile
deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1,>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute,
a neutiliziirii informapilor. Astfel, asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes, de efort voluntar adecvat, starea de oboseala,
33

consumul de droguri ~ide alcool, particularitatile de varsta etc. intervine oboseala);
Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in c. repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se
~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe combina cu incercari de reproducere;
fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita d. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea
dinamica). Psihologul german, H. Ebbinghaus, utilizand ca materialului in intregime (metoda repetarii globale sau
material experimental serii de silabe Tara sens, a reu§it sa prin fragmentarea materialului in functie de volumul de
stabileasca 0 curbii a uitarii, devenita clasica, potrivit careia in memorat).
primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul
materialului memorat anterior, dupa care ritmul uitarii se
reduce, curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul "" %

initial. Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul
materialului cu sens, ratele de uitare sunt mai mici, chiar ],100
""
...
dacii dinamica lor se pastreaza, in mare masura. ~ 80
Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa S Curba uitarii unor silabe fara sens
~"" 60 (dupa H. Ebbinghaus)
respecte urmatoarele cerinte:
a. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar ""
"Cl
7
prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia ..5
-=
.....,
40
fenomenului de saturatie, iar un numar prea mic de =
repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii); ~
o... 20
b. e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia ~
comasata (intervalul optim este de cateva zeci de 1 9 24 48 144 ore
minute - intre 5-20 minute, fie de 1-2 zile, deoarece

Psiholog german, cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale
de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i
ale memorarii. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis
(Despre memorie), aparuta in 1885, propune §i utilizeaza
Herman EBBINGHAUS consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara
sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua
(1'850-1909)
consoane, estimate ca fiind simple §i cuantificabile.
Fundamenteaza practic metodele de investigare a
memoriei, contributiile sale fiind reluate, adesea, in teoriile
contemporane ale invatarii.

~PLICATII ,
1. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra.
general sunt imposibile? 7. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte. Inchide!i cartea ~inota!i toate
2. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru cuvintele pe care vi Ie amintiti. Verifica!i corectitudinea lor $i,
urmatorul text: "Astfel, de~i evenimentul a trecut, infomla!ia apoi, comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul
despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva; faptul cii lui i cuvintelor citite. Argumentati daca, in cazul vostru, se confirma
se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim.
reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I 8. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i, apoi,
plasam la locul corespunzator, inapoi pe scara timpului" (Mihai nota!i toate cuvintele, expresiile pe care vi Ie aminti!i. Verificati
Golu, Principii de psihologie cibernetica, 1975,p. 211). corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu
3. Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei. numalUlde cuvinte retinute. Argumentati daca, in cazul vostru, se
4. Descrie!i, succint, procesele memoriei din a caror succesiune confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce
rezulta continuitatea ei. auzim.
5. Argumenta!i, in aproximativ IS randuri (±I), ideea conform 9. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. FOlmulatieel putin
5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii.
careia formelememorarii se afla in stransa interactiune.
10. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Formula!i cel
6. Pomind de la afirma!ia lui I. M. Secenov potrivit careia:
putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.
"memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice",
11. Realiza!i un eseu, de aproximativ 0 pagina, cu titlul ,,Memorie:ji
eviden!iati, in aproximativ jumatate de pagina, caracteristicile uitare".
esen!iale ale memoriei, rela!iile memoriei cu alte procese ~i

.J~.iOO;1I!iJ dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara
Interferenfa = intalnire, incruci~area doua sau m.aimulte fenomene, campului con~tiintei. c I
intampliiri etc.; suprapunere a doua sau mai multe unde Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in
coerente,avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor,pana interdependentii,alciituindun intreg organizat.
la anularea lor. Trecut = care· nu mai este actual, ansamblul faptelor, actelor,
Mnezic = referitorla memorie. proceselor etc.din timpul cares-a scurs.
Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i Semantic, -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor; ramura a
instruirea oamenilor. lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor
Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin ~ia evolutieiacetor sensuri.
care sentimentele,amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in Vo/untar = care seface con~tient,in urmaunei decizii.
34

,
8. IMAGINATIA
8.1 Definirea ,i caracterizarea imagina~ie~
Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii,
combinarii ~irecombinarii experientei anterioare.
Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar
obiectelor ~i'a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. inainta pas cu pas, neexistand 0 orientare precisa.
Omul, ins a, poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului,
niciodata, numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a
Astfel, ascultand expunerile profesorilor, elevii i~i reprezinta reprezentiirilor. Prin intermediul limbajului, gandirea poate
fenomene, fiinte, intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor, precum ~ipunerea
Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au lor in relatii complexe. Emotiile ~iatitudinile afective, precum
vazut niciodata. Mai mult, omul este capabil sa creeze imagini ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale
noi care nu reproduc obiecte, fenomene existente in realitate, imaginatiei.
acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana,
Aceste imagini, reprezentari sau idei nu apar din nimic, ele se fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Psihologul Andrei
bazeaza pe experienta anterioara, pe euno~tintele Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun
anterioare, pe deprinderile deja formate, pe aptitudinile ~i trei insu~iri:
talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul a. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un
activitatii de joc ~i de invatare, in copilarie, iar mai tarziu in numarmare de imagini, de situatii etc.);
cadrul activitatilor productive desIa~urate, fapt ce ilustreaza b. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a
legatura imaginatiei cu memoria, cu activitatile desIa~urate unei probleme, atunci cand un procedeu nu p'oate fi
~i cu intreaga personalitate. Dacii memoria are caracter aplicat);
reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel e. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este
informatiile memorate, imaginatia este cu atat mai valoroasa expresia noutatii.
cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a Imaginatia are un· rol important in procesul de
societatii, insa imaginatia nu poate exista in absenta adaptare, deoarece campul cunoa~terii umane se large~te
memonel. foarte mult, omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a
In procesul imaginativ, gandirea are un rol important. explora posibilul, realizandu-se unitatea intre treeut,
Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei prezent ~i viitor. Imaginatia nu este un proces psihic innascut,
~i sintezei, a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc., acestea ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i
fiind operatii fundamentale ale gandirii, imaginatia devenind de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului, odatii cu
creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. Dacii dezvoltarea reprezentiirilor, a limbajului, a gandirii etc.
gdndirea permite surprinderea a ceea ce .este esential, necesar ~i Chiar daca primele discutii, au aparut in antichitate ~i au
general in realitate sau ceea ce este logic posibil, imaginatia continuat pana astiizi, imaginatia a fost considerata atat "regina
exploreaza necunoscutul, posibilul, viitorul. Gandirea ~i funetiilor psihice" (Baudelaire), cat ~i "nebuna easei"
inteligenta coordoneaza productia imaginativii, iar imaginatia, (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei
la randul ei, participa activ, la identificarea modalitiitilor de Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa
rezolvare a problemelor. Daca nu ar exista imaginatie, psihologiei" .

Filosof olandez, care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere,
minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale;
BARUCH SPINOZA Principala sa opera este Etica, terminata in 1675 ~i publicata
postum.
(1632-1677)

8.2 Procedeele imagina~iei
Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de doua u~i etc.).
operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in
reeompuneri, de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la aplicarea unei idei, element, principiu functional in situatii noi.
rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice,
Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale caracteristice unui grup de persoane, trasiituri care sunt
imaginatiei. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului", "lingu~itorului",
Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua tipul "omului de prisos" (Oblomov), tipul "avarului" (Hagi-
structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand Tudose) etc.
unor obiecte diferite (exemple: sfinxul, centaurul, Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau
radiocasetofonul etc.). fenomene care au in comun anumite insu~iri, iar unul dintre
Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea obiecte are, in plus, 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin
dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele analogie, se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire
Fliimanzilii, Setilii etc. din povestirile lui Creangii, liliputanii (exemplu: Ch. Darwin a conceput selectia naturalii
din povestirile lui Swift etc.). asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in
Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea agriculturii).
numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in
Infinitului, balaurul cu ~apte capete, ciclopul, automobilul cu gandirea, simtirea ~iactiunea altcuiva" . (R. F. Dymond).
35

8.3 Formele imaginatiei
Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se
confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea
f0lTI!elor imaginatiei.
In functie de mecanismele interne prin care se
realizeaza, imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se
concretizeaza in vise), la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la
nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei
reproductive, imaginatiei creatoare ~i a visului de
perspectiva).
In funqie de prezenta intentionalitatii in actele
imaginative, exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie)
~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva, creatoare
~ivis de perspectiva).
In functie de gradul de activism al persoanelor, in actul
imaginativ, exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie)
~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva, Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii, ci de a 8
creatoare ~ivis de perspectiva). adauga ceva nou acesteia. Personalitatea subiectului este
In functie de domeniul in care se manifesta, exista puternic implicata, iar produsele sale' sunt cu atat mai
imaginatie in domeniul istoriei, psihologiei, literaturii etc. valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja, deci
Visul din timpul somnului este definit de Norbert cu cat sunt mai originale.
Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care
survin in timpul somnului. Visul dureaza de la 10 la 15 Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor
minute, la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un imagini noi care au corespondent in experienta
sfert din timpul somnului nostru. Experimental, s-a anterioara (exemple: reconstituirea modului in care
demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca oamenii traiau in comuna primitiva, reconstituirea modului
toti oamenii viseaza, daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 in care se produce ploaia, citirea unui roman ~i reprezentarea
minute de la incetarea mi~carilor oculare, numai 5-10% personajelor etc.). Ea nu se confunda cu memoria implicata in
dintre subiecti i~i amintesc ce au visat). cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive,
Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care deoarece imaginatia se desprinde de concret.
participam intens afectiv, aventura pe care 0 consideram Imaginatia creatoare presupune elaborarea de
reala sau ireala, absurda (romanele lui F. Kafka). In vis nu reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i
sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu recombinarii experientei anterioare, idei care nu au
simultan in doua locuri, pot visa un ciiine care se dovede~te a corespondent in experienta anterioara. lntre imaginatia
fi du~manul meu, X), visul producandu-se in sfera reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. De
incon~tientului. Se considera ca visul are caracter simbolic, exemplu, traducerea unei poezii dintr-o limbii straina
semnificatia putand sa fie individuala (In vis, du~manul presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te,
poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) uneori, originalul), dupa cum in orice act de creatie este
sau general a (c. Jung a identificat in miturile unor popoare necesar sa reproducem idei, imagini sau reprezentari etc.
diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). dinainte cunoscute. Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa
in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. La
pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de nivel superior, ea este specifica numai unui numar redus de
eomunieare eu divinitatea, altii considera ca visul este oameni (talent, geniu), insa se considera ca, intr-o masura
rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. Produsul
fata de eea senzorio-motorie, iar ultimii sustin ca vi sui poate obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii.
avea diferite semnificatii, el fiind rezultatul unei intregi In scrisoarea sa catre Fet, Lev Tolstoi i~i caracterizeaza
stari de spirit a eelui care doarme. Astfel, S. Freud sustine ca astfel munca sa creativa: ,;Este ingrozitor de greu sa-ti
visul este, in esenta, realizarea unei dorinte, aceasta idee se inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor
regase~te in textele tibetane, budiste ~i in scrierile Parintilor apare in aceasta lucrare atat de vasta, sa-!i imaginezi milioane
Bisericii. El sustine ca visul este singura modalitate care ne de combinari posibile, pentru a alege din ele abia
permite sa ne exprimam, intr-o forma deghizata, idei ~i 1/1.000.000. Ma ocup cu acesta ... ". Se ~tie ca Toistoi dupa ce
senti mente inacceptabile. Visul devine "paznicul somnului", i~i fixa planul lucrarii, i~i aduna foarte mult material scris
deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea care era supus imediat prelucrarii. Manuscrisul era plin cu
puternice. Spre deosebire de Freud, A. Adler respinge insemnari ~i adaugiri, fraze intregi erau inlocuite. Transcrisa
aceasta functie a visului, subliniind rolullui in organizarea a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta, unele capitole fiind
conduitei viitoare. transcrise de 10 ori, deoarece Tolstoi spunea ca aurul se
Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare. Acest
deta~are fata de realitate, intermediara intre gandirea in exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare
starea de veghe ~i vis. Popular, ea este numita vis are cu ochii presupune perseverenta, putand fi id~tificate trei faze:
dcschi~i, caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de pregatirea, crearea operei ~idesavar~irea ei.
imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a
a~tepHirilor, sustragandu-se gandirii logice. De~i are efecte drumului propriu de dezvoltare conform
relaxante, reveria prelungita este daunatoare personalitatii, disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. 0
deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se astfel de proiectare poate avea functii de motivare
poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de importante, mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de
droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). auto form are ~i autoeducare.
36
-,
!WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI

Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile
hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de
imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din
somn). Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa
legi:itura, constituind 0 experienta la care participam afectiv,
intens ~ipe care 0 consideram reala, fie ca avem calitatea de
spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan
ambele roluri). Acest caracter de realitate este trait chiar
atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca
ireala, neverosimila, absurda sau halucinatorie. Totul
devine intr-un fel posibil, ajungandu-se pana la
nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al
identitatii, existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul
actiunii, dar simultan spectatori ai acelei actiuni, sau ca un
animal care apare in vis sa fie, de fapt, 0 persoana
cunoscuta ... ).
8 In cadrul viselor predomina imaginile vizuale
(aproximatlv 90%), dar numai 20% sunt colorate. Imaginile
auditive sunt prezente in 60% din cazuri, rar aparand cele caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc.
tactile, termice sau olfactive. Visele apar in timpul somnului Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i
paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total alte explicatii decat cea freudiana. Potrivit psihologilor
al somnului. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza cognitivi~ti, simbolismul constituie nu 0 modalitate de
niciodata, de fapt, nu-~i amintesc visele, acestea fiind mascare a pulsiunior, ci modalitatea de exprimare a
indispensabile unei existente normale. Visele pregnante, pe complexitatii trairilor afective, care nu pot fi transpuse
care ni Ie putem aminti, dureaza intre 3 ~i 60 minute, in notional. Sentimentele se transforma, se incorporeaza in
medie 20 minute, derulandu-se mai incet sau mai repede evenimente ~i in imagini simbolice, existand astfel
decatevenimentelereale. posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre,
Continutul visului poate fi influentat de factori inaccesibile in ordinea gandirii, sa se poata manifesta.
precum: excitanti externi, nu insa foarte puternici (spre Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai
exemplu, in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea buna cunoa~tere a personalitatii in cauza, dar aceasta doar in
unei persoane care dormea un fier incins, la trezire aceasta masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui
povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa, dar au fost cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data
prin~i de politie, iar aceasta i-a obligat sa restituie banii identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor).
punandu-i pe ciirbuni incin.$i), senzatii interne (foame, sete, Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt
nearisirea camerei etc.), dereglari functionale interne mi~carile oculare rapide. Apar insa ~i mi~cari ale mainilor,
(acestea, anuntand survenirea unui aspect patologic, pot fi modificari ale ritmului respirator, ale batailor inimii, ale
acoperite de stimulii externi din timpul zilei, putandu-se expresiei faciale, cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar
insa ajunge la a visa imbolnavirea, "lucru care devine propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. In cazul
manifest dupa cateva zile), impresii din perioada imediat, somnambulismului persoana, in cauza, poate ajunge chiar
premergi:itoare (adesea continuam a invata, in somn, ceea ce sa se ridice, sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni,
am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar
solutii la 0 problema care ne-a preocupat), informatii uitate daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie
sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia patologica). Visul, ca forma a imaginatiei, ramane un
acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.
Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n;cente pe care vi-l reamintiti. In acest scop, in primul rand, notati tot ceea ce va
amintiti. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe, utiliziind cele
invatate despre imaginatie ~ivis. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii
formulate de acesta. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce?

~PLICATII
II _
1. Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. Comparati rezultatul eu
eel obtinut de colegul de banca.
2. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea
(rezultat al tipizarii). 4. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz,
caricatura, miniatura, creionul cu gumii, Dege{ica, identificand
3. Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa", "piidure", "lac", procedeul prin care a fost obtinut, definind acest procedeu ~i
construiti, cu ajlltorullor, cat mai multe propozitii cu conditia ca oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu.

explicarea ei, dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau
Arhetip = termen preluat de C. G. lung de la SfiintulAugustin pentru a artistic,cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi.
desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al F antasmii = produs al imaginatiei,inrudit cu visul ~ireveria, prin care
mtregiiumanitiiti. subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume
Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt
orice individ~ilatoate varstele. rezolvate.

___ ---- -.
Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitiiprimitive,incluziind
~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de
Incon:;tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei,
dar careseapiieQ_n~tiimei.
37

TIPURI DE ITEMI 2
Itemi semiobiectivi
: intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie, cuvant, numiir,
----
swlLoJ.-etG....
-
Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele
Intrebari:
1. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale analiza, sinteza, comparatia, - riispunsul corect poate numi oricare cinci
ale gandirii. abstractizarea, generalizarea operatii;
etc.
2. Enumerati formele memonel constltmte in mecanica, logica
functie de prezenta/implicarea gandirii.

inteligibila, mediata - aceste douii caracteristici revin memoriei
3. Precizati douii dintre s:;aracteristicile
memoriei prin care aceasta se dovede~te umane, spre diferentii de cea animaHi, in
miisura in care presupune intelegerea
specific umanii.
celor memorate (decodificare semanticii)
~i nu are un caracter nemijlocit (astfel
incat sii se limiteze la recunoa~tere), ci
presupune mijlocirea limbajului - nu
sunt singurele caracteristici strict umane;
4. Precizati trei deosebiri existente intre imagine primarii/imagine - primele douii deosebiri se pot pune in
perceptie ~ireprezentare. secundara, imagine bogata evidentii pomind chiar de la definitia
In continut/imagine acestor procese psihice, cea de a treia
schematic a, reflectare fidela deosebire decurge din existenta
a realitatii/nu este 0 operatiilor de prelucrare a informatiilor
reflectare fidela a realitapi ce se pot pune in evidentii in cazul
5. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate primare, conceptuale, reprezentiirii.
in functie de evolutia ontogeneticii. formale

6. Care este sursa stimulilor care determinii mediul intern
senzatiile interoceptive?

- -- ---
I [It':l!illr.!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii --
completarea Cll anumite
---- cuvinte adecvate contextului dat.
Transcrieti numarul subiectului ~i precizati
termenulltermenii care lipsesc:
1. Adaptarea analizatorilor se referii la este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub
modificarea sub sensibilitapi actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de
actiunea repetatii a unor stimuli. obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de
discriminare se accentueaza);
2. Activitatea perceptivii intentionatii, orientatii - enuntul reprezintii chiar definitia observatiei;
spre un scop, poartii numele de
observape
3. ..................... este componenta care Receptorul- enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale
transformii energia excitantilor exteriori in analizatorului sensibil, respectiv veriga aflatii sub actiunea
influx nervos. directii a stimuli lor, ceea ce semnificii receptarea actiunii
acestora;
4. ..................... se define~te drept Spiritul de - enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie
aptitudine de a sesiza cu u~urintii, rapiditate ~i observape ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte
precizie, ceea ce este slab, ascuns, nerelevant, (observatie), perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu
dar semnificativ pentru scopurile omului. mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii
man;
5. ...................... sunt perceptii care Perceppile - este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu
deformeazii unele aspecte ale realitiitii. denaturate mai este reflectatii adecvat, inregistrandu-se diferente care
pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0
denaturare a realitiitii;
6. Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii - perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub
a cunoa~terii ~i un senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor, ceea ce
proces complex de extragere ~i prelucrare a face din ea un proces psihic de nivel senzorial, pe de altii
informapei parte fiind un proces cognitiv, altfel spus 0 modalitate de
dobiindire ~iprelucrarea informatiei;
7. ........................ are 0 mai mare libertate Reprezentarea- in miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate
fatii de schema structuralii a obiectului triisiituri semnificative, caracteristice obiectelor ~i
perceput. fenomenelor, aceasta inseamnii existenta unor operatii de
comparare, selectare ~i organizare a informatiei detinute pe
nivel perceptiv, ceea ce poate conduce la modificari in
schema structuralii a obiectului.
: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un. Cuprind un
material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri, se oferii date suplimentare, dupii care urmeazii altii
serie de subintrebiiri.

1. lmaginatia, ca proces de adaptare activii a. Imaginatia, defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare - tratarea su-
~i creativii a omului, joacii un rol a unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii, combiniirii ~i biectelor nu in-
deosebit de important ~i in cadrul recombiniirii experientei anterioare, detine un rol deosebit de cearca epuiza-
activitiitii intelectuale.
important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Astfel, dac~ rea lor, ci sem-
a. Explicati importanta imaginatiei gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential, necesar nalarea doar a
pentru activitatea intelectuala; ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil, imaginalia e 1 e men tel 0 r
b. Precizati formele imaginatiei exploreazii necunoscutul, posibilul, viitorul. Gfmdirea ~i (i d e i lor) de
voluntare; inteligenta coordoneazii productia imaginativa, iar imaginatia, bazii.
c. Descrieti una dintre formele la randul ei, participa activ, la identificarea modalitiitilor de'
imaginatiei voluntare; rezolvare a problemelor. Daca nu ar exista imaginatie,1
d. Analizati succint legiitura existentii activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar
intre imaginatie ~ilimbaj. inainta pas cu pas, neexistand 0 orientare precisii. In bazd
imaginatiei se pot formula ipoteze, se poate vorbi de,
planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce
urmeaza sa se intample.
b. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii,
imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii.
c. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare,
accesibila cotidian, ea presupunand obtinerea unor imagini noi
care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de,
subiect (spre exemplu, reconstituirea unui peisaj pe care nu Ii
am perceput in mod direct). Ea nu se confunda cu memoriaJ
implicatii in cazul amintirilor, acesta fiind rezultatul proceselo~
perceptive, deoarece imaginatia se desprinde de concret.
d. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului, deoarece el
permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor.
Mecanismele limbajului, ca instrumente deosebit de relevant~
pentru actvitatea mintalii, sunt implicate de imaginatie in toatd
formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite
gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor, precum
~ipunerea lor in relatii complexe. Mai mult, se poate aprecia c~
dezvoltarea imaginaliei este, intr-o anumitii miisurii,
dependenta de nivelullimbajului.

a. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de
2. Psihicul uman dispune de capacitatea reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor
de a evoca realitiiti ce nu mai sunt concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i
prezente, adicii dispune de capacitatea
de reprezentare.
ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii
subiectului.
i
a. Definiti reprezentarea ca proces b. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea!
cognitiv senzorial; directa a stimuli lor, ci in baza percepliilor anterioare, imagine~
b. Mentionati elementele definitorii ale mentala are un caracter secundar. Dezvoltandu-se pe baz
imaginii propriireprezentarii; percepliei, reprezentarea nu este continuarea, in linie dreapta, a
c. Motivati de ce se considerii ca acesteia, ci este un nivel superior al activitalii cognitive,
'reprezentarea face trecerea la imaginea caracteristicii fiind schematicii, la' nivelul siiu
procesele cognitive superioare. relinandu-se triisiiturile esenliale, caracteristice. Nu sJ
caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea
perceptiva, simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV
fidel in raport cu realitatea perceputii.
c. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului
de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre
abstract ~i general, pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii
de cunoa~tere, saltul din planul imagisticului in planu!
constructivitiilii conceptuale, salt pe care il va realiza gandirea.,
Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0
dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv- figurativii (sunt procesJ
psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~
(constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum
analiza, sinteza, abstractizarea etc.). Dupa cum sublinia J.
Piaget, reprezentiirile sunt deja ,,reconstruclii operatorii".
39

Conditii generale ale
activitiiJii psihice umane
9. Limbajul
9.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului
9.2 Verigile function~ ale limbajului
9.3 Functiile limbajului
9.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice
9.5 Formele limbajului
10. Atentia
, ~
10.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.1tiei
10.2 Formele atentiei
10.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor
Tipuri de itemi 3

P' '<~'~~~',..~%f*"
..x;~;~;~~~·:U."."
.-.J
.-

r%··~

I',"
..

'I~ i
riii ....
'"'"''
_
··'t'L1lIIIllIi1iilii··

II )~7
'.,.

;;~i,'
<::'Ift1
ry,l
';~~.;

!t1
.~.~
,~"
.;
...
'i ~
~ 1\;(
+
):.;'

~~
'~
m.
~ ;.;~.i g'·I¥"'.'~'I~.,;.'i
'''''1';
[.:n~~.. L'. :,
~~. 4~

%W

I
I II
40

9. LIMBAJUL
9.1 Definirea ,i caracterizarea Iimbajului,
In Iimbajul comun, uneori, termenii de comunicare, limbii lorin aparitie;
~ilimbaj nu sunt precis determinati. b.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre
Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. mesaj ~iobiectul despre care se informeaza;
Cea mai simpUi schema de comunicare, intre doua persoane, c. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura
cuprinde urm.~toarele elemente: mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului.
a. emitatorul- eel care produce ~itransmite mesajul; Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. Ea
b. receptorul sau destinatarul - cel care receptioneaza este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale
mesajul; elaborat social-istoric, care serve~te ca instrument de
c. canalul de comunicare - veriga care mijloce~te codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al
ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul, comunicarii. Forma de baza, naturala'~i concreta a limbajului
apaetc.; este vorbirea (Iimbajul oral).
d. semnalul - entitate fizica prin care se obiectiveaza Mecanismele vorbirii includ trei categorii de
mesajul: sunete, semne grafice, lumini etc.; componente:
e. codul- un sistem de semne prin care se semnifica ceva, energetice - aparatul respirator ~i sistemul muscular
adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj aferent acestuia;
infonnational. fonatoare - corzile vocale fixate in laringe;
Comunicarea poate fi analizata in functie de trei de rezonanta - mu~chiul limbii, buzele, in general,
indicatori: cavitatea bucala ~inazala.
promptitudine - rapiditatea emiterii sau a transmiterii Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care
mesajului; asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i
fidelitate - corectitudinea transmisiei mesajului; coordonarea pronuntarii cuvintelor. Toate aceste elemente
completitudine - raportul dintre volumul informatiei reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv,
emise ~ivolumul informatiei receptionate. periferic al vorbirii, mult mai importante (dar mai putin
Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali
care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se
a.latura cantitativa (statistico-matematica) este proiecteaza, declan~eaza ~i se regleaza). Aici se regasesc ~i
conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':,enta mecanismele de elaborare a gandirii.

Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile
eu ceilalli oameni.

Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a
gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare
pentru toti indivizii din cadrul unei specii, in limitele unei arii
determinate. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca
Norbert SILLAMY ~i animalele au propriile mijloace de comunicare, problema
constituind-o, in acest caz, ceea ce ele exprima ~icomunica.

9.2 Verigile func'ionale ale Iimbajului
In reaIizarea sa, ca activitate, limbajul presupune mai Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea
multe verigi functionale: schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor
Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de
structurilor obiective ale limbii; receptarea ~i intelegerea actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.
limbajului oral sau scris; stabilirea legaturilor dintre Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga
continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile de executie ~i cea de receptie, corectarea erorilor de pronuntie
desIa~urate. sau de scriere.

9.3 Func,iile Iimbajului
Limbajul indepline~te urmatoarele functii: prin intonatie, ritmul vorbirii, pauze, accente, mimica,
1. de comunicare - consta in asigurarea transmiterii pantomimica, gestic a etc.;
informatiei de la 0 persoana la alta; 5. persuasiva sau de convingere - de inductie la 0 alta
2. de cunoa~tere - se refera la directionarea ~i fixarea persoana a unor idei ~istari emotionale;
activitatii de cunoa~tere; faciliteaza ~i mediaza 6. de reglare sau de determinare - de conducere a
operatiile de abstractizare ~i generaIizare; permite conduitei altei persoane sau a propriului
explorarea ~i investigarea realitatii, imbogatirea ~i comportament;
clarificarea cuno~tintelor; 7. ludica sau de joc - presupune asociatii verbale de efect,
3. simbolicii de reprezentare - de substituire a unor ritrnica, ciocniri de sensuri etc., mergand pana la
obiecte, fen om ene, relatii prin formule verbale sau alte construetia artistica;
semne; 8. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a
4. expresiva sau afectiva - faciliteaza exteriorizarea ~i contradictiilor sau a conflictelor problematice -
transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze, in cadrul
41

unei dezbateri colective; este calea principala prin care prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de
tezapoate fi elucidatii); personalitate implicate.
9. de detensionare nervoasa, catharticii - se realizeaza

9.4 Raporturile dintre Iimbaj ,i alte procese psihice
Limbajul se afla in stransa interdependenta cu personalizate, individuale. Astfel, la inceput, cuvintele nu
celelalte fenomene ~i procese psihice, dar, in special, cu spun nimic copilului, sunt simple sonoritiiti. Asociindu-Ie
gandirea, cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte, ele directioneaza atentia
Astfel, intelegerea cuvintelor contureaza c1ar ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza, sinteza, comparatia.
imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii, Treptat, fiecare termen devine un punct de fixare a
reprezentarile ~i gandirea, iar perceptiile ~i reprezenHirile, semnificatiilor. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de
prin verbalizare, dobandesc semnificatie. FormuHirile experienta individului, ele sunt corelate cu cele ale societiitii,
verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. Vorbirea ~i vocabularul condensand experienta milenara a societatii. Cu
scrisul presupun deprinderi motorii complexe, dar ~i 0 cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte, notiuni,
conduita atenta ~i volunfara. In combinatorica imagini, cu atat ii este mai bogat intelesul. Limbajul obligii la
imaginativa, cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce rationalizarea ~i socializarea gandirii, caci pentru a ne face
vor fi supuse unor combinatii (imaginative). Noul, rezultatul intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual,
onstructiei mentale, se realizeaza pe baza elementelor deja personal, afectiv, exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa
existente cu ajutorul limbajului. Totodata, verbalizarea (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ .
permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive furniza). Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza 9
~i scopuri. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj concomitent cu progresul gandirii, ciici comunicand! ~
erbal. incercand sa elucidam altora 0 notiune, ne precizam noua
Limbajul are un rol important in formarea in~ine intelesurile, eliminiim neclaritatile.
andirii ~i in procesul de socializare, ~i anume, in evolutia La nivelul sistemului psihic uman, Iimbajul
sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat, ceea ce indepline~te un rol deosebit de important, el fiind un fel de ax al
oate conduce la eliminarea elementelor afective, sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta .

.5 Formele Iimbajului
Limbajul extern se realizeaza in doua variante: la date percepute, intrucat propozitiile ~i denumirile
a. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor
:ealizare a limbajului verbal. In ontogeneza, el este primul ~ia evenimentelor avute in vedere.
:are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. Comunicarea b. Limbajul scris apare ~i se dezvolta, in ontogenezii, mai
mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces
de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a, mimica, organizat de invatare. Este mult mai pretentios din punct de
tonatie, timbrul vocii, accentul, alegereacuvintelor ~i modul vedere al regulilor comuniciirii optime, elaborarea lui
"e frazare etc.). Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al realizandu-se, relativ, lent. Cu toate acestea, se constata ca
. rsonalitatii, de la componenta intelectuala la cea caracterial- nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului
ti tudinala. scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor
In functie de modul in care este structurata reteaua de care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este
omunicare, limbajul oral imbraca forma: inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Fiind
1. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia
emitator. El consta in ad res area unei persoane catre necunoscut, limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit
un auditoriu, motiv pentru care monologul trebuie sa structural-logic, explicit, complet ~i accesibil.
fie atent elaborat in functie de particularitatile Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a
auditoriului, de regulile gramaticale ~i logice, sa fie gandirii, a capacitatilor intelectuale, deoarece presupune 0
fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in
intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Monologul apre~ierea inteligentei).
trebuie sa se adreseze mintii, dar ~i inimii, incitand atat In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se
latura intelectuala, cat ~ipe cea emotionala, feed-back-ul exprima trasaturi importante de personalitate.
realizandu-se numai prin priviri, mimica, prin Cand se exprima in forma citirii cu voce tare, limbajul scris
manifestarea atentiei sau a nerabdarii. trece in limbajul oral.
Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii
constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Se poate schemelor verigii efectorii a limbajului extern. Initial, limbajul
vorbi insa de un mono log interior care poarta verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare), iar
caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. treptat, scheme Ie articulatorii se consolideaza, pana la
2. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor automatizare, putandu-se activa rara a se mai pune in functiune
se schimbii succesiv. Fiind fata in fata, forma ~i mi~carile fonatorii. Baza articulatorie la nivelul coardelor
continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe vocale se mentine, prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant,
parcurs, in raport cu planul initial, in functie de reactia are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale.
interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feed- In 1932 s~auputut inregistra de catre E. Jacobson prezenta
back. In cazul dialogului, se pot distinge doua forme ale curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i
limbajului ~ianume: buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Ritmul
limbajul situativ - care poate fi inteles numai daca te curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau
afli in situatia la care se refera interlocutorul. E soeotitului eu glas tare.
intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani, ei Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0
inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii
imprejurarile vizate; ale gandirii, ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei
- limbajul contextual- este accesibil rara a se recurge de 14-16ani.
A2
I ~~

I •

· '!
I? Limbajul intern devine suportul principal al activitatii coordonare a limbajului oral ~
~i a scrierii. Posedand
i II mintale, beneficiind de comprimare, concizie ~i viteza mare autonomie functionala, el devine principalul instrument de

I i masura eonstituirii sale, limbajul intern indepline§te funcpi de oniricii, reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a
IJI
,
, anticipare, proiectare,
de realizare (de conducere
sute de ori mai dinlauntru
mare decaf ~i de
cea a vorbirii). Pe eontinutului
comunicare viselor.
cu noi in~ine. EI este prezent ~i in activitatea

bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE
.--

Varsta Etapa Caracteristici
2-3luni ganguritul se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii;
61uni lalatiunea se emit §isunt repetate silabe preeum ma, la, pa, ba etc.;
8-91uni debutul intelegerii se executa ordine simple, ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului;

~I lO-12luni
l81uni primele cuvinte
euvantul-propozitie se emit,
sunt eu deformari
folosite fonetiee,
diferite cuvinte eu cuvinte precum:
inteles de mama,
propozitie papa, apaprin
(completate etc.;gesturi sau intonatie);
· 2 ani propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare, formate din cateva cuvinte, rara respectarea regu-
lilor gramaticale;
3 ani propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta, inteligibila;

9 4 ani perfectionarea
limbajului extern
limbajul oral este perfeetionat, de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii
(aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta);

I 5-6 ani limbajul intern apare limbajul asonor, cu sine §ipentru sine, in urma interiorizarii limbajului oral;

6-7 ani debutul invatarii se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere.
serisului §i cititului
Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 Cuvinte
· conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. Ideea
1:1 centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate, ceejl 2500
~f ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului, mai ales la
:1 nivel cerebral, 11 face disponibil pentru anumite achizitii 2000
lingvistice §i indisponibil pentru altele. Spre exemplu, nivelul Ri t m u Ide
de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru dobandire a 1500
repetarea imitativa a unor cuvinte izolate, dar este inca limbajului in
insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i primii 6 ani 1000
construirea de fraze. Totodata, dad disponibilitatile nu sunt de viata -
II fructificate la timp, acestea se diminueaza (acest lueru s-a 500
demonstrat prin cazurile de "copii-lup", care nu au mai putut
dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). 100 I I I
.• Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de 1 2 :3 4 ~ (; ani
. eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Cercetarile conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca
efectuate de J. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au acest lucru. Dependenta structurilor lingvistice de cele
aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat
necesara §i structurile senzorio-motorii. Este yorba in general lexicala.
de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor
lingvistice. Spre exemplu, experimentele au aratat ca interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice,
performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de primele sunt dominante, iar cele din urma recesive.
Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice.

; ~PLICATII .
1. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i, apoi, analizati revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza
interdependenta dintre limbaj ~igandire. experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon, De la act la gandire,
Editura Stiintifiea, 1964).
2. Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de '
limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre 3. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale.
el ~i eei din jurul sau, imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i
dorintele sale; mai apoi, limba devine 0 sursa de informatie ~ide 4. Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila.

ii!ii.UTel" - ~ - Li~gvisticii - ~tiintacaresu;diaziilimb;;ilegileeidedezvolta;e. 1/
ConYiiinlii = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i
despre existenta sa, despre actele sale ~i despre lumea elementelemobile ale fetei. I

exterioarii. Ontogenezii = provine din grecescul on, ontos "fiintii, existenta" ~i
Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in logos "studiu"; ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala
contradictoriupentru a ajunge la adeviir. a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la
F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. s~itul existentei lor.
Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. Verigii = element de legaturii.
,
10. ATENTIA
10.1 Definirea ,i caracterizarea atentiei
Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli, insa perceptiei, ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin
omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura, deoarece unele fondul perceptiei. Cand incercati sa va reamintiti legea
obiecte sunt reflectate clar, precis, altele vag, partial, iar alte select~vitatii perceptive, va concentrati activitatea psihica
obiecte trec neobservate. numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul
Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive, ne memoriei potentiale, acest fenomen fiind denumit cu termenul
reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al deatentie.

Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase, in vederea
desfa~urarii optime a activitatilor psihice.
Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii -
mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii, bazata pe a!jteptare, atitudine pregiititoare, atentie jocalizatii.
:eflexul de orientare declan~at spontan, la inceput, dar apoi Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se
dirijat voluntar, prinintermediul cuvantului. Concentrarea instaleze u~or, sa fie eficienta, iar toate acestea pot fi
entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii considerate ca "aptitudine de a fi atent". Atentia se poate
sihice, printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu ~xterioriza in mimicii, in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei.
obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie, psihologii
precIs. considera ca exista stari aparente ale lor, fapt ce determina
in plan subiectiv, atentiaeste resimtita ca 0 stare de neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala..
cordare ce se observa din manifestarile, din indicii
comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra
Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane, nu inseamna
ca aceasta este total neatenta, ci doar ciipersoana nu este atenta
10
obiectului vizat, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei la obiectul impus de 0 anumita situatie. Astfel, daca profesorul
~espiratiiloretc. ii spune unui elev ca este neatent, acest lucru se intampla numai
Fenomenul acesta nu are un continut informational pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta
eeific ~iniei un produs propriu, fapt pentru care atentia este directie decat cea solicitata de catre profesor, neputand sa

- -- --------- ----------
inclusa intre functiile vointei, intre operatiile inteligentei ~i rezolve sarcinile solicitate. De aici, decurge rolul important pe
hiar printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate.
~odelul fiziologic al atentiei cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor,
Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale.
de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara 2. Traseul specific, care consta in caile neuronale aferente
difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei proprii fiecarui analizator. Acestea ajung direct la cortex,
cerebrale. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul ocolind sistemul reticulat. Orice stimulare senzorialii are insii
trunchiului cerebral ~i diencefalului, avand functii de ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific
activare, filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice (senzorial), cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea
corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor reticulatii.
psihice. Sistemul reticulat se compune din doua structuri
Sistem limbic
morfofunctionale unitare:
1. Sistemul reticulat activator ascendent, localizat in
trunchiul cerebral, bulb, protuberanta ~i mezencefal. Din
punct de vedere psihologic, formatiunea reticulata
mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i Sistemul reticulat
mentinerea atentiei. (schema sistemului
2. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal, cu un activator)
efect de scurta durata, echivalenta cu stimularea senzoriala.
Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei.
Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee:
1.Tra~espeeific, cu rol in.activarea difuza a scoartei

,
0.2 Formele atentiei
Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei
multor criterii, dintre care cele mai importante sunt: activitiiti.
I. Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa, atentia prezinta - Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei
urmatoarele forme: care este declan$atii intentionat, se realizeazii cu
- Atentia involuntara este neintentionata, spontana, efort voluntar $i este autoreglata con$tient. Ea este
declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita superioarii atentiei involuntare, prin mecanismele
a unui stimul, noutatea lui, mobilitatea stimulului, sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea
aparitia sau disparitia sa brusca, contrastul dintre omului. Un rol important, in declan$area ei, revine
stimuli, mi~carea stimulilor etc.) ~i de stimuli mecanismelor verbale prin care ;;e ia decizia de a fi
interni (interesul pentru activitate, actualizarea unor atent, se stimuleaza $ise focalizeaza atentia.
motive ~itrairi afective etc.). Ea reprezinta un reflex Atentia voluntara este favorizata de respectarea
de orientare, nefiind provocata de orice modificare a unor conditii:
mediului, deoarece orientarea atentit(i spre anumiti 1. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul
stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. pentru respectiva activitate;
De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza 2. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a
obos.ealii, atentia involuntara este cu totul consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a
consecintelor negative ale nerealizarii ei; urmeze,obligatoriu pauza, odihna, sornnul etc.
3. analiza prealabila a planului activitatii pentru Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior
stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile, de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea
care reclama 0 atentie deosebita; repetata a atentiei voluntare care se transforma in

. '?
F t' f I
unc,la w s~ ec Iva a
W 4. gradul de antre-
nament al subiec-
deprinderea de a fi atent, deoarece exersarea mai
indelungata intr-un anumit domeniu de activitate
a ten tIel seamana cu un tul' t . duce la automatizare, la reducerea treptata a efortului
• '
prolector eli, ••
-..!!IJat fiIe asupra d Ul -""pen t~ru sarcma
I ... fi I . eSla~ura a; pentru concentrare ~istabilitate.
..•
umll externe, Ie asupra ce el 5 rea I Izarea
. unor Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern, ea
mterne;
• conul
w lummosw are 0 con d't"1 11 am b'len t a 1e
trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie
dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). In activitatile
A ~ A I ... lavora lee ucru;
mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 pe care Ie desla~uram, trebuie sa tindem sa ajungem la 0
A • d . ~ w • a emarea penoa e or
este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t IVI a t e cu ce 1e atenpe postvoluntarii. "
de penumbra, penfena d d'h~'
tOO •• d d w e 0 I na, II. Dupa directia principala de orientare a atenp.ei
con§
A lintel,
' ~§I e 0 a oua • zona,
w , 7 • e l'Immarea
. sau d'Iml-. exista:
mtunecata, necoh~tJenta' f t '1 Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua
(C G J ) nuarea ac on or
.. ung . perturbatori etc. (unnarirea evenimentelor exterioare, a expunerii
Dupa felul in care se fixeaza, atentia voluntara poate lacute de catre profesor, a obiectelor din mediul
fi: contemplatie, preocupare, a§teptare, inconjurator, admirarea colegilor sau chiar a
incordare. mi~carilor, a gesturilor noastre etc.);
Dupa obiectele la care se refera, atentia voluntara Atentia intern a: obiectul este interior (0
poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri amintire, 0 idee, analizarea propriilor sentimente,
care intra in sfera de actiune a simturilor) sau actiuni, raurirea, in plan mintal, a planului de
intelectuala(se refera la idei, amintiri). actiune etc.).
Oricat ar fi de bine organizata, atentia voluntara La randul lor, aceste forme ale atentiei pot fi
prelungita 0 perioada prea mare de timp, duce involuntare, voluntare ~i postvoluntare. Atenp.a
inevitabilla obosealii, deoarece se realizeaza cu un interna §i cea extern a sunt complementare; ele nu
consum mare de energie psihonervoasa. De aceea, pot fi disociate, doar, intr-un moment sau altul,
trebuie rationalizat timpul de lucru, iar dupa domina una sau alta. Se vorbe~te chiar despre
momente de intens efort intelectual trebuie sa existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul.

10.3 insu,irile atentiei ,i educarea lor
insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza, spontan sau presupune deplasarea ~i
dirijat, fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. Ele reorientarea intentionata
sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos, de varsta, de a atentiei de la un' obiect
antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. insu~irile acesteia se la altul in functie de
dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. Odata cerintele activitatii ~i de
dobandite, ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara intervale1e de timp cerute
in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei de desla~urarea ei (pentru
activitati. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie, un pilot de supersonic,
in orientarea ~i selectia profesionala sau in, imbunatatirea mobilitatea atentiei
rezultatelor activitatii personale. trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o
Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi secunda). Mobilitatea
cuprinse simultan, cu ace]a~i grad de claritate, in campul atentiei se realizeaza in
atentiei. Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a intervale de timp care
elementelor, interesul, antrenamentul special, experienta variaza de la 0 persoana la
profesionala, . trasaturile de caracter ale subiectului etc., alta: subiectii la care
considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 aceste intervale sunt mai
elemente. mici au 0 atentie mobila
Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 ceilalti au ~ atenti~ Napoleon BONAPARTE
dominant a, un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate rigida. ' (1769-1821)
inhibate. Presupune fix area asupra unui obiect, a unei sarcini Distributivitatea
~i neglijarea, inhibarea celorlalte. Ea depinde de importanta ~i atentiei presupune' Se spune ca Napoleon
de interesul pentru activitatea desla~urata, de structurarea desIa~urarea concomitenta putea sa efectueze ~apte
optima a activitatii, de antrenamentul special la factori a mai multor activitati, cu activitati deodata. Chiar daca
perturbatori etc. Opusul ei este distragerea atentiei de la conditia ca unele dintre este greu de verificat acest lucru,
obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. ele sa aiM componente acest. fapt nu este imposibil
Stabilitatea aten,iei presupune mentinerea neintrerupta automatizate. Aceasta datonta automatizarii unor
a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp calitate este ceruta mai activitati, astfel incat ele se pot
indelungat, ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor ale s de act i v ita tile desla~ura laTa control con~tient
nervoase, in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje complexe. permanent. In 1887, psihologul
ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant, aceste Calitatile atentiei se francez Polant a demonstrat ca
blocaje apar la 8-10 secunde). Opusul ei este instabilitatea, pot forma ~i perfe'ctiona po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa
frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici, la persoanele obosite prin antrenament, prin scne, s!mul~an, alta poezie sau
sau bolnave. Este conditionata de complexitatea stimufului, exercitii. Sunt unele putea sa recIte versuri ~i sa scrie
de natura sarcinii, de motivatia pentru activitatea desla~urata profesii care cer dezvoltarea inmultiri complicate.
etc.
deose~it~ a. unor insu~iri, iar lipsa lor constituie 0
Mobilitatea atentiei (flexibilitatea, comutativitatea) contramdlcatle.
40

~PATOLOGIAATENTIEI
.
Atentia, precum oricare alt proces sau fenomen psihic, afective (sunt fenomene de autohipnoza). Spre deosebire del
cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului, ci de extaz, a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel
acela al patologicului. Totu~i, la limita normalului pot fi exterior, misticul traind aparenta unei durate temporale mulv
amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai mai mari), starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga
indelungata: copiii mici ~i unii adulti, persoane afective ~i pot fi prelungite mai multe ore, vorbindu-se chiar de zile sau de;
uestapanite, care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii 0 "moarte aparenta". Se pare ca 0 concentrare puternica a:
intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui'
problema, dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu, In
intampla Injurullor). cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos, Ie apar
In ceea ce prive~te cazurile strict patologice, este de pe palme pete ro~ii, ca urme ale cuielorrastignirii).
amintit in primul rand hipertrofia atentiei, care cunoa~te Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar
numeroase manifestari. Fenomenul apare In ipohondrie hipertrofiei atentiei, respectiv atrofia atentiei. Maniacul, in
teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 accesele de excitatie, de surescitare extrema, manifesta 0
continua concentrare a atentiei asupra inimii, stomacului etc., mare agitatie, 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe,
la supraevaluarea unor senzatii altfel minore. Un alt caz tipic gesturi, emotii, In absenta oricarei concentrari a con~tiintei.
pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele Poate fi yorba, de asemenea, de 0 epuizare a aten{iei, de
persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau
urmareasca statornic un anumit fenomeri, un tip de obiect etc. la Inceputul somnului, In starea de betie etc. N eputinta de
identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate
preocupa), la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il

.5xe, ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine, ci la, persoane cu
anumlte
'anxietatea,constItutn nevropatIce
frica de spatii deschise care se plang
sau inchise
permanent de dureri de cap, nevralgii, insomnii etc.
etc.).aproape
ldeile

De~i nu sunt valorizate negativ, ci mai curand (cel putin in
car.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare
rantate
depa~e~tesa fie
pe atentl.
cel al copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane
Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei,
se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a
QL
10
-
;
.

anumite contexte) pozitiv, stari de hipertrofie a atentiei se con~tiintei se realizeaza fluctuant, diferit de la 0 persoana la
regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. Extazul este 0 stare alta, a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin
Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda, alterari ale sale. Atentia este un aspect formal suprapus
insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice, 0 un or con{inuturi variate, respectiv fixarea pe un singur
ctivitate intelectuala extrema, concentrata pe 0 singura idee. obiect, fenomen sau idee, tara Insa sa poata fi yorba de un
Sranta Tereza, unul dintre cei mai mari mistici din toate monoideism absolut, ci doar de un monoideism relativ,
rimpurile, a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect.
e.xtaz (este yorba de cazul sau particular, in general fiecare Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi,
mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare; desigur nu de 0 maniera patologica. Este yorba de starea de
1) rugaciunea in gand; 3) trecerea de la nivelul discursului 'la somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta), prezenta la toate
acela al intuitiei; 4) aparitia brusca a unei inalte stari de animalele superioare, ca stare de inactivitate, concomitenta
ontemplare a adevarului; 5) trairea Inca instabila a extazului; cu 0 rupere a contactului cu realitatea. Continua desigur
6) stabilizarea extazului: corpul devine rece, cuvantul ~i activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa
respiratia sunt suspendate, ochii se Inchid, simturile ~i existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu
facultatile psihice par a ramane In afara, tara Insa sa se piarda realitatea de 0 intensitate foarte slaM, care au Insa rolul de a
con~tiinta, survenind In cele din urma, In mod violent pentru determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun.
5inta fin ita a misticului, contopirea cu divinitatea. Chiar mai mult, aceste puncte de veghe pot avea un caracter
lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip selectiv (spre exemplu, 0 mama obosita va adormi chiar in
de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii - zgomot
ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. puternic -, dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau
Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga, tara Insa Incepe sa scanceasca), ceea ce ar putea prelungi discutia
a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe.
",plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice ale atentiei.
iI' ~,' , ,

PLICATII
3. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i, de
aceea, sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai
multi concurenti observa concomitent, iutr-un interval foarte
2. Argumentati, in aproximativ 0 jumatate de pagina, de ce atentia scurt, un obiect oarecare ~i, apoi, povestesc unui arbitru ce au
voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea viizut,cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Formati grope
activitatii. de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc.

!!m!Ji
Aptiiudine= dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat .Intre trunchiulcerebral ~i
sarcini. substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos'
Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod central).
anormal. Sistem talamic =; formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care
Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~
independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. creierului, avand rol principal in integrarea excitapilor
Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala.
TIPURI DE ITEMI 3
Itemi subiectivi
reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta, 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale
1LcomI1lexe(analiza, sinteza, evaluare, transfer etc. ).
1. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel
cu perceptia folosind senzorial, diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese
drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal, functiile ~i structurile
pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice.
a proceselor psihice, Astfel, continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii
interactiunile cu alte procese, respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra
fenomene psihice, analizatorilor, dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii,
rolul in sistemul la nivelul imaginii perceptive, construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r
senzoriale, avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor
psihic uman.
'detinute anterior. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci
'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale
obiectelor ~ifenomenelor, chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai
simplii a omului cu realitatea, indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe;
iperceptia, in schimb, are un caracter obiectual, redand obiectele In totalitatea
IInsu~irilor, unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis
umane.
Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. Luand
In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului
(ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare,
selectare, asociere etc., nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii.
Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a
informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive".
Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul
modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii
In constituirea sa unor legi~ distincte, constituie punctul de plecare al
comportamentelor specific umane etc.), de~i existii ~i puncte comune precum
imposibilitatea modificiirii voluntare, caracterul adaptativ sau caracterul reglator In
raport cu comportamentul uman, este drept mai accentuat In cazul perceptiei.
Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii
atat a unor asemiiniiri, cat ~i a unor diferente. Senzatia este astfel doar procesul cu
ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap, a~a Incat interactiunea cu alte
procese ~i fenomene psihice este slaM, privind 1n primul rand integrarea ~i
prelucrarea lor perceptivii. Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini
complexe (spre exemplu auzul muzical), sunt componente ale campului de
,con~tiintii etc. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii, privind
mai ales limbajul ~i activitatea, dar, de asemenea, reprezentarea, gandirea,
afectivitatea etc.
Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal,
de legiiturii informationalii elementarii. De asemenea, senzatiile informeaza despre
variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor, asigura adaptarea
la acestea, orienteazii conduitele actuale ale individului etc. Mult mai evident este
rolul perceptiilor, fundamental fiind yorba de informare a individului asupra
existentei ~i caracteristicilor obiectelor, de ghidare ~i orientare a
comportamentelor, de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc.
2. Analizati urma- lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care, In - este yorba, In
toarele produse ale baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare, sunt generate produse noi. 0 fiecare caz de a
imaginatiei: cari- analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul confirma aceste
catura, miniatura, unui astfel de proces, respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice, In masura produse in
creionu/ cu gumii, In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de
Degefica, iden- bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri, de operatii de analizii ~i sintezii produse ale
tificand procedeul care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. imaginatiei,
Creionul cu gumii, spre exemplu, este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce
prin care a fost
numit aglutinare, care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum
obtinut, definind
elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul, centaurul, au fost generate;
acest procedeu ~i
radiocasetofonul etc.). In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea
oferind alte trei
creion cu 0 guma, existente ca obiecte de sine statiitoare. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu
exemple in fiecare decat operatia principaUi, fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul
caz. este completii,
adaptarii, fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se
pentru a putea functiona ca un alt obiect. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare
baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman), a modului in
centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie
radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon).
procedat.
(Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse.)
47

Activitiiti §iprocese psihice
reglatorii
11. Motivatia

1l.1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei
, niotivatiei
11.2 Functiile ,
11.3 Sistemul motivational:
, niveluri structurale
11.4 Formele motivatiei
, ,

11.5 Optimumul motivational
12. Afectivitatea
12.1 Dehni~ea,~i caracterizarea ~fectivitatii
12.2 Partlculad'tatile afectivitatiL.
h .~ '
' , ~,~ ,";: "',..,.

12.3 Clasificarea;proceselor afective' ",,-.
12.4 Rolttl proceselor afective
13. Activitatea voluntara
13.1 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii
13.2 Structura
" activitatii
'
13.3 Formele'activitatii
13.4 Definirea ~1 ca:ra~tefizarea~-Vointei
-..
13.5 Etapele actului voluntar
13.6 Calitatile
, vointei,
4. Deprinderile**
14.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor
14.2 Clasificarea deprinderilor < '

,14.3 .Formarea ~i interactiunea deprinderilor
'puri de itemi 4

.X;'.;;i"'''''''',.';>1F·;W2''t;,;t~'> ..

IfJ""~'- '. _ -.~-1'l
r~~FU%:m
~'~·~::-

~""'/(2.;.i_Mti_'lt~"'WIR'"
__
-~_·.3?~-.-:mt(-~?r....
_'~·.:<~-.-.. -~'> :·::mL..~vl

~h ,1*.,.11'1.
?j'~r~~~~~~
t:,~
_[ld5~...
I!
• ~ ,0.:"< ,;.

:1. ;..~~~_,.< .(', .

I '.,
I~ ~.,
..",

~ ~I"""
&l.•... !! ;'-1 ~~ I· '. 1/:.I'~.
ill
,
II. MDTIVATIA
11.1 Definirea ,i caracterizarea motivatiei
Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute, fie ca sunt dobandite,
con~tientizate sau necon~tientizate, simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte.

, Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre
satisfacereCl; necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii.
Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de
organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate
Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de bine structuratii. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii
modificiirile interne, ciit $i de stimulii externi care actioneazii comuniciirii, a interactiunii cu mediul socio-cultural, se vor
asupra noastrii, motivatia constituind elementul care pune in diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive, dorinte,
mi$care organismul, ea fiind eauza interna a eomportamentului. interese, convingeri etc.), legate, pe de 0 parte, de asigurarea $i
Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei de afirmarea statutului propriului Eu in lume, iar pe de aHii
in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare parte, de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care
subiect-mediu. individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti.
PUline dintre formele motivaliei, relativ simple, s-au Motivatia este un rutru al influentelor externe, 0
format fn decursul filogenezei, fUnd fnnascute, in timp ce parghie a autoreglarii individului, forta motriee a intregii
numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe dezvoltari psihice umane. Nu este suficient sii stabilim numai
parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului, scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii, deoarece
dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia),
(impulsuri, valente, tendinte, intentii etc.). atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire.
11.2 Functiile
•• motivatiei
Motivatia indepIine$te numeroase functii, cele mal scopului actiunii;
importante fiind: e. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii
a. funetia de selectare, aetivare ~i de semnalizare a unor pe durata satisfacerii trebuintei.
dezechilibre fiziologice sau psihologice; Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un
. b. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru caracter activ $i selectiv. Eficienta reglatorie a motivatiei este
satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare.

11.3 Sistemul motivational:
• niveluri structurale
Componentele sistemului motiyational sunt variate $i
se cIasifidi, in special, potrivit criteriului care se referii la
gradul de structurare, in:
a. Stari motiva(ionale simple, slab organizate care Trebuinte cognitive
cuprindpulsiunile, tendinlele, impulsurile etc.
b. Trebuintele sunt forme relativ complexe, bine / Trebuinte de stima de sint\.
organizate $i puternic integrate, ce pot fi: primare, Trebuinte de iubire
innaseute (biologice $i functionale - foame, sete, ~i'de apartenenta la grup
trebuinte sexual e) $i secundare, dobandite (trebuinte
materiale, spirihlale $i de comunicare). Trebuinte de securitate
Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare
de dezechilibru fiziologic sau psihologic. A. Maslow a Trebuinte fiziologice
realizat 0 cIasificare a trebuintelor, respectiind 0 anumitii
ierarhie, numitii "piramida trebuintelor". La baza Piramida trebuintelor
piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii:
animale. De satisfacerea lor depind cele superioare, a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este
specifice numai omului. mai continuu satislacuta;
c. Interesele sunt forme bine structurate, dar mai putin b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor;
stabile $i consolidate deciit trebuintele, Ele asigurii 0 c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful
legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3
domeniu de activitate. Dacii 0 persoanii incepe mai trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere, deoarece
muIte activitati, dar nu finalizeazii corespunziitor nici exprima dorinta omului de a fi apreciat, de a $ti);
una, inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. In d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte
structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive, este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza
afective $i volitive. Interesele pot fi: personale ~i piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de
generale, pozitive ~i negative, dar cea mai cunoscuta deficienti, deoarece apar in urma unei deficit) etc.
clasificare este cea dupa domeniul de activitate.
d. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI impulsioneaza spre actiune. Ele sunt idei-forta, dar $i
propulseaza pe om catre un ideal (N. SiIIamy). idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele, cu
e. Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale dorintele, pasiunile, sentimentele, cu interesele etc., de
sau ale grupului, prefiguriind, in functie de conditiile fapt, ell intreaga personalitate. lntensitatea convingerilor
prezente, scopul final al aqiunii, scopul aviind valoare poate fi foartemare, ele actionand impotriva instinctului
proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara,
personalitati sau a grupului. decat sa renunte la convingerile sale).
f. Co.vi.gerile sunt idei cu caracter subiectiv, adiinc g. Co.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor,
implantate in structura personalitatii $i care teoriilor despre om, natura ~i despre soeietate care se
49

formeaza sub incidenta conditiilor de viata, a culturii, a pozitive ~i negative, majore ~i minore, intrinseci ~i
educatiei etc. Ea are rol de strategie a orientarii extrinseci, altruiste ~iegoiste etc., insa trebuie subliniat
comportamentului, reunind cognitivul cu valoricul. faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur, ci el
h. Motivele sunt considerate, de catre N. SilIamy, interactioneazacu alte motive. ~ se explica comportamentul
ansamblu de factori dinamici care determina conduita nostru: un stimul ne determina sa actionam, iar altul ne
unui individ. Motivul este mobilul care declan~eazii, determina sa nu incepem actiunea ~i, de aceea,
sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina
duratii a desfii~uriirii ei. Spre deosebire de trebuinte alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte.
care nu declan~eaza, totdeauna, actiunea, motivul Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in
determina adoptarea unor comportamente de timp a satisfacerii motivelor. In situatii complexe, motivele
satisfacere. Motivele pot fi: individuale ~i generale, se sustin unele pe altele, contribuind la illtarirea motivatiei.

,
11.4 Formele motivatiei
Formele motivatiei existii in cupluri: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea
1. Motivatie pozitiva/negativa: exploratorie, in nevoia de a ~ti, de a cunoa~te; forma ei
Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale, se tipica este curiozitatea pentru nou. Se nume~te cognitiva
soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive.
consolidarea statutului socio-profesional. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului
Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli de a obtine aprobarea altora, de a se simti bine in
aversivi (cearta, bataie, pedeapsa etc.), are efecte compama unar persoane.
negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor Formele motivatiei sunt inegal productive. Fara indoiala
desIa~urate. motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa,
2. Motivatie intrinsecatextrinsecii: motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i
Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman, motivatia cognitiva este superioara celei afective. Daca se iau in, J
in interesele ~iin trebuintele lui personale. considerare ~i alti factori, precum: varsta, temperamentul;
Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului, particularitatile concrete de actiune etc., se constata ca raportul'G
11
fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. intre tipurile de motivatie mai sus mentionate, se schimba, de'
Din punct de vedere al eficientei reglatorii, motivatia exemplu, la varsta mica motivatia extrinseca este mai
intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite
3. Motivatia cognitivii/afectiva: structuri de personalitate care nu s-au format inca).

Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor
condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec, caillele este
"silit" sa saliveze, ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin
manevrarea corecta a stimuJilor). T.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau
ap-roape la fel, deoarece furtul~ la hotii de buzunare, se bazeaza pe formarea
unor reflexe conditionate. Dare daca Ii s-ar aplica, hotilor de buzunare, atunci
cand intind mana sa fure, un ~oc dureros, nu s-ar obtine 0 noua conditionare a
comportamentului? Orice invat are ~i dezvat, orice conditionare are ~i
deconditionare, deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ, in mod
repetat, pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. La
fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza, odata cu inhalarea
nicotinei, alcoQlului saudrogurilor, se poate administra ~i 0 substanta care va
provbca greata. Criminalilor deosebit de violenti, aflati in inchisoare Ii se •.. · ----
pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. Boxa lui Skinner:
Burrhus Frederic Skinner, in 1935, desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l), depozit pentru hrana (2),
condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. Prin incercare ~i canal de glisaj (3), cutia pentru
eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat, performanta asociata cu un hrana ~i maneta (4)
stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la
obtinerea unei satisfactii, fiind yorba despre un reflex operational. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de
delincventi minori din Washinghton, disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea
regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor, excursii etc. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila
decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca), dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca
la rezultatul dorit.

11.5 Optimumul motivational
Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante subiectul adopt a motivatia corespunzatoare;
inalte. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul 2. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de
performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiect, existand doua situatii:
subiectul 0 are de indeplinit. a. subaprecierea dificultiipi sarcinii, caz in care
Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile
intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. unui deficit de energie, ceea ce va duce la
Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 nerealizarea sarcinii;
asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul b. supraaprecierea dificultapi sarcinii, caz in care
motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile
permita obtinerea unor performante inalte. unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau
De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: chiar dezorganiza, care s-ar putea consuma inainte
1. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l de inceperea activitatii, ajungandu-se la e~ec.
50

Stimulul motivational care impinge spre Corelatia
realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente existenta intre
poarta denumirea de nivel de aspiratie. intensitatea
Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i motivatiei ~i
aptitudinile subiectului. Pentru a .avea un efect pozitiv este performantele
bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste obtinute in
posibilitatile d~ moment ale subiectului, dar trebuie sa se cazul sarcinilor
Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele simple ~i
societatii. complexe
Nivelul de aspiratie, ca rezultatul pe care individul
dore~te sa-I obtina, nu trebuie confundat cu nivelul de
expectanta, respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca
il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.
lntensitatea motivatiei

[[J}rEMATICILE EXISTENTEI
Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta 3. Tendinta spre afirmare socialii - ambitia, dorinta de a
umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin depa~i pe altii, de a-i conduce etc.
pe cele principale in cateva directii fundamentale. Una dintre 4. Activarea existentei - nevoia de varietate, fuga de
aceste incercari este cea a lui H. Thomae, care descrie ~ase plictiseala ~imonotonie, dorinta de a ciilatori, de a participa la
domenii numite tematici ale existentei: spectacole, de aventura etc.
1. Tematica reglativii - domeniul trebuintelor vitale 5. Tematica creativii ori a realiziirii de sine - nevoia de
(hrana, apa, caldura, alte nevoi de ordin material), tematica a fi competent, de a cunoa~te, de a-~i realiza aptitudinile, de a
11 erotica, preocuparea pentru propria securitate etc. crea etc.
2. Tematica integriirii sociale - cuprinde nevoia de 6. Tematica normativii - tendinta supunerii la normele
societate, de comunicare, de colaborare, tendinta de a-i ajuta ~iregulile sociale.
pe cei in dificultate etc.
Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei.

WCONFLICTUL
Motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive, dar au orientari
realizarea unei alte activitati. In masura in care aceste diferite. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative, alegerea
activitati se ordoneaza in timp, satisracandu-se succesiv, nu privind, de obicei, ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu.
se instaleaza 0 stare tensionala. Atunci cand nu este insa 3. Conflicte de apropiere-evitare, cele mai frecvente,
posibila ordonarea, apare conflictul, trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati
subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa, care i~i pune aproape egale, dar sunt de orientare diferita.
amprenta asupra conduitei noastre. Desigur, conflictele nu presupun numai aspecte negative
Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate, diminueaza increderea in
lui Kurt Lewin, care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine, induce dificultati in luarea deciziilor, conduce la dileme
1. Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale, polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii
actioneaza motive negative cu tendinte opuse. De obicei, etc.), ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea
"rezolvarea" se face prin evitarea conflictului, respectiv prin motivatiei pentru schimbare, cre~terea capacitatii de adaptare
ceeacesenume~te"ie~iredincamp". la realitate, cre~terea gradului de coeziune intr-un grup,
2. Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc.
Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus.

~PLlCATII
1. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt 3. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica
"prizonierii" mentalitatilor, ai prejudecatilor. F~rmati grope de 4 cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie, iar apoi
elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate.
existentei acestora. 4. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~iani-
2. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina malelor,diferentafiindlegatiide maduldesatisfacere.Elabora~un text,
legaturile existente intre motivatie ~ivointa. de aproximativ0 paginii,princaresasubliniatiaceastiidiferentii·
=·0. ,.==_. =

_.':iR~i!~ . condlfitii;stare de excitatie (foame, sete, trebuinta sexuala) ,
~ 'Aspiratie = niizuintii,dorintiide a realiza ceva, de a atingeun obiectiv. careorienteaza.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.
Impulsuri = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii, caruia tehsiunea se reduce.
'. expresiva. - Reflex = pr9du_sm mod 'spont®, independent de vointa; r~acfie,
'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0
Prolectiv = (in cont.ext)care este motiv,atde un scop, obiecfiv care modificarea mediului extern sau intern.
anticipeazaceeace urmeaza sa s.erealizeze. - Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis._ .
g; 'pulJ.i!:tlJ:i.:::Jonr:; !?t9!ggi<::e.J!!9Q1.!~tlente
care determina 0Jlnumita Valente==.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= .. -----1 f
~~:!"''''''-~~ . .....-"
~'llIlr-'- __ -~ ~';!"~ -~~-_=---<'1.~"'$l!!!IlII~..E!:.
12. AFECTIVITATEA
12.1 Definirea ,i caracterizarea afectivitatii
Perceptiile, reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese intristeaza, unele fapte ne produc entuziasm, in timp ce, altele
psihice de cunoa~tere a realitatii obiective, insa omul nu ne indigneaza etc., in functie de interactiunea dintre factorii
realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea
exterioare. Astfel, unele evenimente ne bucura, altele ne obiectiva care are ca rezultat procesele afective.

Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori
motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice.
Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa
motivatie, subliniind rolul energizant, de orientare ~i de genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar
directionare a actiunii. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza mai mult, acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite
bucurie, placere, entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza aceleia~i persoane, evident, in momente de timp diferite.
tristete, neplacere, deprimare etc. In cadrul proceselor afective Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu
pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are motivatia, ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice, ele
obiectul pentru subiect. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai fiind prezente atat in domeniul incon~tientului, cat ~i al
importanta decat obiectul in sine, deoarece in functie de gradul ~i con~tientului.

i2.2 Particularitatile
•• afectivititii
Psihologul . Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de
insu~iri ale proceselor afective: informatie, la stadiul secundar care presupune 0
1. procesele afective au valoare motivationala, deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). Daca
trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta
de efect (procesele afective sunt motive active, iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere
motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective); afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia
2. procesele afective sunt subiective, adica apartin unui proceselor afective. 12
subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu; Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga
3. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta, altele, precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri
intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea
~iau 0 anumita durata; proceselor afective.
4. polaritatea proceselor afective, care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin:
acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv, fie in a. mimica (modificarile expresive la care participa
jurul polului negativ, in functie de satisfacerea elementele mobile ale fetei);
trebuintelor (bucurie-tristete, placere-neplacere, b. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa
dragoste-ura etc.); intreg organismul: tinuta, mersul etc.);
5. mobilitatea proceselor afective, care exprima fie c. modificarile de natura organica (amplificarea sau
trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea - scaderea. ritmului cardiac, scaderea sau cre~terea
de la 0 emotie la un sentiment), fie trecerea de la 0 faza la tonusului muscular etc. exprimata prin paloare, inro~ire,
alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: nod in gat, gol in stomac, transpiratie, tremurat etc.);
trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire d. schimbarea vocii.

Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei
afectivitatii ~istructurii personalitatii.
Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii
(1938), Din viata sentimentelor (1969), Invitatie la
Vasile PA VELCU cunoa$terea de sine (1970), Cunoa$terea de sine ~i
cunoa$terea personalitiitii (1982) etc.
(1900-1991)

12.3 Clasificarea proceselor afective
Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi au caracter involuntar, spontan, fiind conditionate din
afective sunt extrem de variate, deoarece "in domeniul punct de vedere biologic. Ele cuprind:
afectivitatii, a~a cum scria Vasile Pavelcu, in 1937, aproape a. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care
fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". Mai tarziu, insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un
acela~i lucru il afirma alti psihologi (G. Debus, A. Cosmovici). miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica - ne place
Astfel, Debus nume~te trairile afective drept "sentimente", Fr. sau nu ne place);
Littmann Ie denume~te "emopi", iar V. Pavelcu ~i P. P. b. trairile de natura organicii determinate de
N eveanu Ie numesc "afecte" etc. functionarea buna sau defectuoasa a organelor
Psihologul Mihai Golu utilizand, in clasificare, interne, generiind stari de confort sau disconfort
intensitatea, durata, gradul de con$tientizare, nivelul de fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma
elaborare a triiirilor afective, obtine urmatoarele categorii: afectiva, in bolile gastro-intestinale apar stari de
1. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute, mohoreala, in bolile pulmonare predomina starea de
- 52

iritare etc.); nu la nivel de obiect sau de activitate, ci la nivel de
c. starile de afect sunt triiiri impulsive, violente, de personalitate. Ele cuprind:
scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul a. sentimentele, care sunt triiiri afective complexe, de
con§tientului, cu aparitie bruscii §i desIa§urare lungii duratii, stabile ~i cu intensitate moderata.
tumultoasii (exemple: furia, groaza, rasul exploziv Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele
etc.) .. sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii, relativ
2. Procesele ~i starile afective complexe sunt, de regulii, stabile, care orienteazii, organizeazii, declan~eazii ~i
doband'tte, se caracterizeazii printr-un grad mare de regleazii conduita.
con§tientizare. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt
Procesele afective complexe cuprind: denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul
a. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de senzatiilor, insa sentimentele nu trebuie
scurtii duratii, intense, cu desIa§urare calmii sau confundate cu emotiile, chiar daca sentimentele se
tumultoasii, fiind determinate de insu§irile singulare nasc din emotii. Sentimentele "imnt emotii repetate,
ale obiectelor, avand 0 orientare bine determinatii care rezista la factori perturbatori. Psihologul Vasile
(spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). Existii 0 Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor
mare varietate de emotii, psihologul american R. urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de
Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza cristalizare, faza de maturizare (faza cea mai
(teama, sUl;priza, tristetea, dezgustul, furia, inaltii) ~i faza decristalizare, de dezorganizare a
anticiparea, acceptul §i bucuria), celelalte emotii sentimentului prin satietate ~i uzurii, asociata cu
rezultand din combinarea acestora; deceptii, pesimism etc.
b. emotiile integrate principalelor forme de activitate Ca generalizari ale emotiilor, sentimentele pot fi:
(emotiile superioare) presupun evaluiiri, acordiiri de - sentimentele intelectuale (sentimentul de
semnificatii valorice activitatilor desIa§urate; curiozitate, de mirare ~i uimire, sentimentul
c. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate, difuze, indoielii etc.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii
relativ stabile ~i cu intensitati moderate. Ele pot fi §i sunt un factor energizator al acesteia;
determinate de 0 intamplare importantii, alteori - sentimentele morale (sentimentul de prietenie,
situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel patriotismul, sentimentul datoriei etc.) reflectii
care Ie triiie~te, fapt care nu inseamnii cii dispozitiile atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile
"."""-=-=~~,,,=d respective nu au 0 cauza bine determinata. Atat buna proprii ~iale celorlalte persoane;
cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii - sentimentele estetice (admiratia, extazul etc.)
mai scurtii sau mai lungii de timp, transformandu-se apar pe baza perceperii frumosului, fie cii este
in trasiituri de caracter. yorba de artii, de natura sau de actiunile omului.
3. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii Psihologul A. S. Makarenko a subliniat faptul cii
educatia estetica a copilului nu trebuie sa se
realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de
artii, deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene,
a muncii ~i a disciplinei, a aspectului exterior, a
conduitei etc.
b. pasiunile, care sunt tdiiri afective foarte intense,
stabile, de lungii durata care antreneaza
intreaga personalitate. Omul pasionat intr-un
domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i
demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in
desfii~urarea lor, fiind considerate, de unii
psihologi, anomalii ale afectivitiitii. Din punct de
vedere valoric, pasiunile pot fi pozitive, nobile,
constructive (sportul, lectura, creatia artisticii etc.)
~i negative, oarbe, vicii care conduc la
comportamente bizare. Viciile pot fi grupate in trei
centre de interes: Eul (pasiuni posesive:
cupiditatea, avaritia, fanatismul), Altul (gelozia,
ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de
Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. Plutchik noroc).

12.4 Holul proceselor afective
Rolul proceselor afective este controversat, deoarece intensitatea triiirilor este me die etc. Se poate observa cii
unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea, procesele afective constituie latura energetid a proceselor
desfa~urarea lor tumultoasa, prin starea de agitatie difuzii, psihice ~i a comportamentului uman, ele fiind surse
dezorganizeazii conduita (P. Janet), in timp ce alti psihologi suplimentare de energie, care potenteazii activitatea.
sustin cii emotiile, prin mobilizarea energiei psihonervoase, Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine,
organizeazii conduita (W. B. Cannon). Psihologul Vasile pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care
Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita, in ne confruntiim, deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de
timp ce sentimentele 0 organizeazii. in realitate, procesele personalitate, ea avand un rol determinant in stabilirea tipului
afective indeplinesc ambele roluri, dar in conditii diferite: ele de temperament dupii modelul franco-olandez.
dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor Comportamentul afectiv perceput de altii, devine un
este mare, dnd situatia este nouii, iar organismul nu ~i-a instrument al cunoa~terii interpersonale. "Cheia intelegerii
elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele altora, spunea V. Paveleu, se aflii in propriile noastre vibratii
organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat afective", subliniindastfel rolul triiirilor afective in
riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii, dacii cunoa~terea interpersonalii.
53

WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII
Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este IEtapa ontogenetica Caracteristici
existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar
0-1 an Reactii afective vagi, confuze, fluctuante;
spontan in primii ani de viata. Gruparea lor in structuri din ce in
ce mai complexe, pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor, la 2 luni apare plaeerea, la 4-5 luni frica,
presupune stan tensionale. Atunci cand nu apare nici 0 bariera, determinata de prezenta unor persoane
necunoscute, la 3-61uni rasul, iar injur de
nici 0 frustrare, tendintele se consuma imediat in actiuni al
8 luni bueuria.
caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un
singur copil, caruia ii sunt satisIacute toate dorintele). 1-3 ani Viata afectiva ineepe sa se organizeze,
Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i
atitudinilor sau emottilor celor din jur, Copilul imita cu se invata expresiile emotionale speeifiee
u~urinta pe adulti, nu numai in ceea ce prive~te expresiile grupului. La 18 luni se manifesta
verbale, ci ~i in privinta gesturilor, atitudinilor, emotiilor pe gelozia. In jurul varstei de 2 ani starile
care cei cu care se intalne~te, in diferite contexte, Ie traiesc. afective cunosc fluctuatii mai mari, se
Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i manifesta agresivitate determinata de
extinderea trairilor afective este transferul, fie sub forma faza de opozitie fata de adult, aeeasta
transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii inlocuita progresiv de trairi afective
provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent pozitive (determinate de trebuinta de a fi
cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea iubit, de a coopera cu adultul).
afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe), 3-6/7 ani In aceasta etapa de varsta viata afectiva se
fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect diversifica, se nuanteaza, iar prin joc se
sau 0 persoana determina 0 stare afectiva, spre exemplu un dezvolta capacitatea de simulare a unor
sentiment, aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra trairi afective. La 3 ani apare sentimentul
altora, asemanatoare). de vinovatie, la 4 ani eel de maudrie, iar in
Un fenomen de lunga durata, care nu se poate dovedi jurul varstei de 6 ani se pune problema
experimental, dar care explica formarea sentimentelor prestigiului ~i a ru~inii. Chiar daca viata
complexe, este combinarea afectiva. Atunci cand uneia ~i afectiva ramaue in ansamblu instabila,
aceleia~i imagini i se asociaza, in mod repetat, diferite stari din acest moment se dezvolta capacitati 12
afective, ele tind sa se combine, determinand realizarea unei de control voluntar al emotiilor.
sinteze afective (completa, atunci caud nu se mai pot 6/7-10/11 ani Incep sa apara procesele afective
I recunoa~te
dnd acesteaafectele din care provine,
sunt recognoscibile respectiv
- cazul geloziei,incompleta,
in care se
superioare: curiozitate inteleetuaHi,
sentimentul datoriei, admiratia etc.
recunosc iubirea ~iura).
Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de 10/11-14 ani Se continua dezvoltarea sentimentelor
experienta socialii a persoanei in cauza, contextul social superioare: responsabilitatea, patriotismul
favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea etc. Se dezvolta totodata trairi afective eu
afectivitatii. Simultan se pune problema con~tientizarii intensitate mare, apare teama de
trairilor afective, astfel meat sa devina posibila interventia infrangere ~i la mijlocul inervalului
vointei, progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti dispretul. Toate acestea, plus nevoia de a
afective ~i la predominanta unor sentimente superioare, fi afectuos cu altii, semnifidi 0 nuantare ~i
Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive.
maturitatti afective. Aceasta nu survine insa automat, pe 14 18' S t - t I lIt
__ "_ , , _ ., d . - am e accen ueaza con ro u vo un ar,
masura ce mamtam m varsta, eXIstan persoane care nu atmg , It fi' d b d I'
niciodata maturitatea afectiva, sl.m~ an I.m vor a e. 0 cou:p 1c~re a,
P OSl'b'l'
11tatea punem""d m eV1 enta- a tutur or aces t or v1etn
d ' ...afect1ve,b'Apare cnza de 1dentItate,
~ __ . ~ .. 1;' I'
lenomene arata ca ~1alectIv1tatea, a le ca aproape mtreaga
personalitate, are un caracter dobandit, evolutia cunoscuta de-a
I--------+---'~----
peste 18 ani
ar ~1pnma 1U Ire.
Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~-
lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva.
Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii.

~LICATII
1. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: 3. Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati
"Emotia este £.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul; semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii
pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai termeni: afecte, expresivitate ~iconduitii,
adanc" (Imm. Kant),
2. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind 4. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre
diferentele ~iasemanarile dintre acestea. procesele afective.
~ .,
rii~~;;:;"'
.::iIl.'::4u::d.." ~ w disparand perceptia lumiiexterioare. I
Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Trebuintele F anatism = zel excesivpentru 0 religie; a~ament exageratrata de 0
afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte convingere, idee, insopt de totala intoleranta fata de
trebuinte vitale, nesatisfacerea lor putfuJd conduce la adversari.
perturbatii grave alepersonalitiipi. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea
Cupiditate = lacomiemare de ca~tig,de avere. unei tendinte. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca
atare este instabila, disparand odatii ell rezolvarea tensiunii
Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare,
admi[atie, funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i generatede trebuinta, - --- --
~~-
54

13. ACTIVITATEA VOLUNTARA
13.1 Definirea ,i caracterizarea activita,ii
Pentru psiholog, activitatea apare in doua ipostaze, nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de
aflate in interdependenta: dragul de a gandi. Omul-personalitate se subsumeazii
1. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i formulei "a exista pentru a actiona, pentru a
proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa); desfii~ura 0 anumita activitate", in timp ce animalul
2. in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a "actioneazii pentru a trai". Prin urmare, subiectul
functiilor ~i capacitatilor psihice. Procesele ~i functiile uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate.
psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate, caci

Activitatea, in sens general, este un raport selectiv intre subiect ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut
obiectiv, cu grade diferite de complexitate, dificultate, in cadrul caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i
fizice pentru realizarea unui anumit scop.

Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor perceptie, de gandire, imaginatie etc. ~i a unor teste sintetice,
functiilor, proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. de evaluare a triisiiturilor de personalitate, in orientarea ~i
In diferite forme ~i variante de activitate, ponderea ~i modul selectia profesionalii. Mai mult, fieciirei profesii ii este
de combinare, a functiilor ~i capacitatilor psihice difera specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de
foarte mult. In acela~i timp, modul de desfa~urare ~i combinare ~i de integrare.a componentelor psihice). Intrucat,
performanta activitatii depind de gradul de elaborare a se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de
proceselor psihice particulare (perceptie, memorie, gandire, functiile psihice particulare, putem afirma cii relatia dintre
imaginatie, vointii etc.) ~i de trasaturile globale de activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub
personalitate (echilibrul emotional, atitudinea fata de sarcini, forma unui circuit, in cadrul ciiruia nu se manifestii 0
extraversia, introversia, spiritul de riispundere etc.). Acest fapt conditionare univocii, ci una reciproca. latii de ce se poate
determinii utilizarea de teste psihologice analitice de spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm.

13.2 Structura activitatii
,
Din punct de vedere psihologic, in structura activitatii 2. blocul extern de execupe, care presupune selectarea ~i
intra: activarea actiunilor, realizandu-se conexiunea inversii
- Motivul (trebuintii, interes, aspiratie, ideal), care de la blocul de executie la cel de comandii. Acesta este
raspunde la intrebarea: de ce? compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente
- Scopul (respectiv, satisfacerea motivului), care constitutive; pot fi: musculare ~i ideale, ambele fiind
riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) mediate ~i coordonate verbal), operatii ~i actiuni
- Mijlocul (cuno~tinte, deprinderi, unelte exteme etc.), (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). Actiunile se
care raspunde la intrebarea: cum? subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop,
Din punct de vedere operaponal (cibernetic), structura presupun folosirea unui mijloc, insii nu dispun de un
activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: motiv propriu. Veriga executivii este susceptibilii de
1. blocul de comandii intern, unde se realizeazii analiza automatiziiri, ajungandu-se la deprinderi. Blocul
~i evaluarea sarcinii, procesele de elaborare a planului, conexiunii inverse este format din operatori logici de
de analizii ~i de alegere a mijloacelor, de elaborare analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de
anticipatii a scopului; ceea ce s-a propus (validare sau corectie).

13.3 Formele activitatii
,
Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal,
un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: postliceal ~i universitar. Motivapa inviitiirii poate sii
1. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura fie intrinseca sau extrinseca. Dupa continut poate
produsului, existii: activitate predominant spirituala fi: invatare perceptiva (sisteme de forme, semne ~i
(intelectualii) ~i activit ate predominant materiala simboluri), conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile),
(fizicii). operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de
2. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd, existii: operatii, de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de
activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in
(subordonatti). societate ).
3. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica, exista: Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea
a. Jocul este, ontogenetic, prima activitate ~i este simultana a laturii informative ~i a celei formativ-
dominantii in copiliirie. El are 0 motivape intrinseca aplicative. Ea nu se reduce la memorie, de~i
~irol formativ. presupune participarea memoriei aliituri de perceptie,
b. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata giindire, imaginatie, atentie, motivatie, afectivitate,

Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru
comportament. Spre deosebire de I. P. Pavlov nu explicii
comportamentul prin conditiile sale prealabile, ci prin
satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. Experientele
B. F. SKINNER sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om, in domeniul
(1904-1990) inviitiirii.
Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human
Behavior (1953), The Technology of Teaching (1968), Beyond
Freedom and Dignity (1971) etc.

-
vointa, atitudinea fata de activitate etc. dupa caracterul produsului, munca poate fi:
c. Munca este dominanta in viata adultului activ (in reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.
medie intre 20 ~i 65-70 de ani). Ea are caraeter 4. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor,
normativ, iar forma specifica de structurare este exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma
profesia (ocupatia). Dupa natura componentelor vointei) ~i activitate cu componente automatizate
domjnante, munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii, iar (deprinderile).

13.4 Definirea ,i caracterizarea voin,ei
Vointa reprezinta procesul psihic complex, prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza
fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii.
J. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor, activitati, ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple
subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive omului ~iconditiile obiective ale activitiitii.
$iafective. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii,
Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare materiala sau internii (de natura fiziologica, psihologica). in
a individului. L. Vagotski considerii cii,in evolutia sa, copilul evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea
invatii comenzile verbale ale adultului, pe care, ulterior, Ie obstacolului (e~ec), supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau
interiorizeazii, ajungand sa-~i dea comenzi singur. Adultii reflectarea adecvatii a acestuia. In depa~ireaobstacolului,
eonstituie, pentru copii, modele de comportament ~i chiar omul i~imobilizeaza efortul voluntar. Efortul voluntar nu este
modele de vointii. innascut, fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului
Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului. El consta dintr-o
ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii, mobilizare a resurselor fizice, intelectuale, emotionale, prin
rabdarii, a renuntarii), ea proces superior de autoreglaj (de tip intermediul mecanismelor verbale.
con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in Limbajul are rol reglator in declan~area, organizarea ~i
vederea realizarii unui scop con~tientpropus. desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. Astfel, vointa poate
Din punet de vedere psihologic, obstacolul nu se sa transforme imperativele externe in comenzi interne
identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu (autocomenzi), constituindu-se ca mecanism psihic de
rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei autoreglare, de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei

3.5 Etapele actului voluntar 13
Vointa, in calitate de proces psihic, se realizeazii de-a Acum apare intentia de a actiona care include: motivul
lungul mai multor etape: ales, scopul urmarit, mijloacele adecvate de realizare a
1. Articularea motivaponalii, prefigurarea intentiei sau scopului, planul desfii~urarii actiunii ~i posibile
impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se consecinte ale acesteia.
exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. Impulsul 4. indepli~irea planului sau faza executiei este formata
poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea din operapi concrete (prin care situatia initiala este
lui depa~e~teun anumit prag, are loc con~tientizarealui supusa unor transformari, in plan mintal sau exterior,
care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. pentru realizarea scopului stabilit) ~i, uneori, operatii
Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit automatizate care vor fi integrate controlului con~tient.
obiect sunt urmate de formularea scopului ~i Executia are caracter secvential, ea constand din
directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de succesiuni de operatii. Pe parcursul executiei pot sa
"vrere" - "vreau X"). apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze, scopul nefiind
2. Analiza ~i lupta motivelor. Motivele odata elaborate realizat.
intra in raporturi de concordanta sau de opozitie, ceea ce 5. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor
impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii,
alegerii unuia sau a altuia. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Daca
3. Luarea hotararii, realizata in urma deliberarii, face rezultatele nu sunt cele scontate, atunci sunt ~anse ca
posibila elaborarea planului de actiune. Ea presupune actiunea sa fie repetata. Rezultatul final, prin conexiune
alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea inversa, asigura inregistrarea programului (schemei)
celorlalte, stabilindu-se, eventual, ordinea realizarii lor. actiunii pentru utilizarea ulterioara.

, vointei
13.& Calititile ,
Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna
1. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut, chiar
efortului in directia realizarii scopului la nivelul de daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui
perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei fapt pentru el sau pentru cei dinjur.
din jur. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 3. Independenta ~i initiativa exprima gradul de
perioada indelungata de timp, chiar ~i in conditiile in autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de
care, aparent, n-ar fi posibila continuarea actiunii. conduita. Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire
Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care negativa) care consta in adoptarea necritica a
presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este influentelor exterioare.
clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este 4. Au.tocontrolulpresupune con~tientizarea,aprecierea ~i
rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune, al adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor ~i
prejudecatilor sau alunor carente educationale). proceselor intelectuale, precum ~ia actiunilor concrete
2. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta . anumitor exigente, principii, idealuri morale, politice,
dificultatile, opiniile contrare, severitatea criticii etc., sociale etc.
pentru ...,a-timentine hotararea luata. Opusul ei este 5. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care
56

omul delibereaza. Opusul ei este nehotiirarea sau dezvoltarea personalitatii, deoarece pe masura ce obstacolele
tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca sunt depa~ite, ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de
oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive, obstacol. •
scopuri, mijloace etc. cu amanarea deciziei. Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate, vointa se
Calitiple vointei, integrate in structuri mai complexe, specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in
devin trasiituri de caracter . Dezvoltarea vointei contribuie la altul.

PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA

"Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (...)
urmare~te, de procedeele, de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin
obiective pot fi atinse. Datoritii acestui fapt, caracterul voluntar, exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. Actiunile de
con~tient, devine 0 trasatura specifica, esentiala a omului. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. Astfel,
In afara de actiunile voluntare, la om se manifesta insa ~i deprinderile, operatiile automatizate pot sa se desIa~oare
diferite procese, mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei. Actiunile
voluntar. (...) Amintim cateva dintre acestea: clipitul, automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice
stranl1tul, tu~itul, retragerea bratului sau a piciorului la un . moment, daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor.
stimul dureros, intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat, Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei
oftatul, riisul. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod
unele procese vegetative, cum ar fi salivarea, functionarea con~tient. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta
inimii, respiratia, transpiratia etc. 0 actiune voluntara, dar efectuarea unor litere in cursul
Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat. (...)
unor actiuni involuntare, cum ar fi sugerea, inghititul, Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii
mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc., dar multiple. (...) Un criteriu acceptat in general pentru
mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in
procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii. Daca 0 actiune poate
partial. Astfel, de exemplu, putem sa ne reglam voluntar, in fi reglata prin cuvant, prin autocomanda, ea poate fi supusa
anumite limite, respiratia. Putem tu~i ~i intentionat, dar in caz reglarii prin vointa noastra."
13 ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo, Ce este vain/a?, Editura ~tiintifica, Bucure~ti,
cursul unei conferinte. De asemenea, putem influenta 1969,p.97-100)
Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs.

~PLlCATII

1. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Identificati nu despre manifestarea vointei, argumentand raspunsul vostru:
calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul a) Un elev aflat in situatie de corigenta, lipse~te mult de la
"Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj ~coala,lara motiv, iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat
(literar sau istoric). mmlc.
2. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului b) 0 persoana, care ~i-apierdut picioarele intr-un accident,
rezolutiv ~ifazele actului voluntar. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.
3. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie, unui adult ii
actelor voluntare. este frica de caini.
4. Considerand, ca punct de plecare, ideea potrivit careia reglarea 8. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Determinati
voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu !egaturile existente intre motivatie ~igandire.
celelalte procese psihice, descrieti relatia vointei cu acestea. 9. In aproximativ jumatate de pagina, comentati afirmatia lui
5. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur, care
urmatoarele proverbe ~i,apoi, precizati ce calitati ale vointei sunt comanda numai mi~carile. El este latura activa a ratiunii ~i a
implicate.Argumentati raspunsul vostru. simtului moral ... "
a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge 10. Formati grope sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie urmiitoarea
orice). fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. 1300-1358) ~i,
b) Buturuga mica rastoarna carul mare. apoi, discutati posibilitatea ca actul deciziei, al alegerii, sa nu
c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. intervina in orice activitate:
d) Cine nu vrea cand poate, atunci cand vrea, nu poate. Buridan aveaun magar.Inainte de a pleca de acasa,Buridani-a pus
e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. ill iesle, atilt ill dreapta, cat ~i ill stanga stanoagelor, 0 cantitate
6. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Cititi cu atentie suficientiide ran. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel,
urmatoarele situatii concrete ~i,apoi, stabiliti daca este yorba sau magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance~iamurit de foame.

nivelul de maturizare necesar.
Abulie = deficienta a vointei, !ipsa de vointa. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a
incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect, iar unui lucru, fenomen, proces etc.; launtric.
'ineficienta lui, de care este con~tient,Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii.
indispozitie.. Veleitate = vointa deficitara, slaba; este corespunzatoare dorintei.
Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite, se
prelungit. Pe langa repetare, pentru formarea unei entuziasmeaza foarte u~or, intreprinde unele actiuni in
del'rinderi,_este.cnecesaf--c.~p_ersQaIl.a,_ill_c.auza,_sa_atinga~i acest sens, dar IlU le finalizl:aza,
57

14. DEPRINDERILE**
14.1 Definirea ,i caracterizarea deprinderilor
o analiza cat de superficiala a componentelor activitatii mersul, conducerea automobilului etc.) Evident, nici nu am
noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre
con$tiente, ex(stand 0 multitudine de reactii, gesturi sau ele nu ar fi automatizate, dad multe dintre cele ce Ie facem nu
activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul, scrisul, ar dobandi calitatea de deprinderi.

Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii, elaborate con~tient, consolidate prin
exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent.
In raport cu definitia pe care am precizat-o, definitorie urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii,
pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. Prin
secundara, anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta repetare $i exersare se automatizeaza, dobandind stabilitate $i
care s-a transformat progresiv, prin exercitiu $i consolidare, permitand desIa~urarea corecta, sigura ~i rapida a activitatii,
dobandind stabilitate, precizie $i viteza. Termenul de cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica.
deprindere indica astfel gradul de fixare, de stapanire a unei Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea
actiuni sau operatii, altfel spus caracteristica psihologica a activitatilor complexe, dar ~i 0 consolidare gre~ita poate
activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. Daca in faza genera dificultati, corectarea lor fiind foarte greoaie.
initiala, aceea a constituirii deprinderii, controlul con$tiintei se Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de
aplici:ituturor detaliilor actiunii, progresiv atentia se deplaseaza activitati automatizate, 0 multime de deprinderi care sa
de la detalii la ansamblul actiunii, Iara a se disocia de vointa. elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni
Deprinderile sunt declan$ate con$tient, iar dupa aceea au un care nu se pot automatiza. Determinarea tipului $i gradului de
U$or control con$tient (sunt subcon~tiente), fiind actiuni automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru
stvoluntare. cunoa$terea unei personalitati, pentru competentele pe care
Desigur, in masura in care deprinderile sunt componente aceasta Ie are sau Ie poate dobandi.
ale activitatii umane, iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii,

4.2 Clasificarea deprinderilor
Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate notite);
a deprinderilor, clasificarea acestora putandu-se realiza in deprinderi de
functie de mai multe criterii, dintre care cele mai relevante sunt: mundi (a cro~eta,
a zidi, a dactilo-
1. Dupa complexitate se face diferenta in~re:
grafia) etc.
1'4
-- deprinderi simple (trasarea liniilor, ovalelor,
bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie); Acestea sunt doar
- deprinderi complexe (scrierea literelor, silabelor, iar cateva dintre criteriile
dupa aceea a cuvintelor). ce pot fi utilizate pentru
2. Dupa procesele psihice automatizate implicate clasificarea de-
preponderent se disting: prinderilor. Este insa de
~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii subliniat faptul ca
in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a deprinderile nu sunt
retinei); niciodata "pure", ceea
- deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite ce se are in vedere fiind
este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz intotdeauna dominante.
verbal); Spre exemplu cititul
deprinderi de gandire (construirea rationamentelor este simultan 0
potrivit anumitor algoritmi); deprindere senzorio-
deprinderi motorii (ex. mersul pe bicicleta). perceptiva ~i de
Pentru ca deprinderile sa se
3. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot gandire, iar scrisul 0 formeze este necesar ca
pune in evidenta: deprindere motorie, de
organismul sa atinga nivelul de
deprinderi de joc (a sari coarda, ajuca carti); gandire $i senzorio- maturizare necesar fixarii lor.
- deprinderi de invatare (a scrie, a citi, a calcula, a lua perceptiva.

4.3 Formarea ,i interac,iunea deprinderilor
Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul - piistrarea metodelor, caracterul activ $i calitatea
existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a acestora etc.
lor, proces care poate fi mai lung sau mai scurt, in primul rfmd 2. conditii interne:
in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se int~resul celui care invata pentru activitatea
formeze. Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor exersata;
presupune mai multe conditii: existenta unor triiiri afective care insotesc procesul
1. conditii externe: de formare a deprinderilor; ."".
o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de
realizare, mi~carile ce trebuie Iacute etc.; activitate dat (de ex. varsta);
- demonstrarea actiunii; - prezenta altor deprinderi asemanatoare etc.
realizarea de exercifii pentru formarea ~l Formarea unei deprinderi este un proces complex care se
automatizarea mi$carilor; desfii$oara in mai multe etape, impliciind intreaga
controlul $i autocontrolul executiei, semnaliindu-se personalitate:
erorile; 1. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se
...

realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii
actiunii, subiectul dobandind informatiile necesare
despre actiune.
2. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este
se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat.
Sunt implicate aici atentia, vointa ~i gandirea, mai ales
pentru corectarea numeroaselor gre~eli.
3. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior
exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. deprinderi mai vechi, dar mai putin consolidate), fie
4. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor
ansamblul sau, erorile sunt eliminate, operatiile sunt noi deprinderi).
prescurtate, atentia necesara diminuandu-se progresiv. La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii
5. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice:
conditii diverse, treptat fiind atinse niveluri superioare - Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre
de precizie, viteza, corectitudine etc. deprinderile ~i cuno~tintele detinute, fiind prezente in
Odata, formate, deprinderile nu raman izolate, ci se toate domeniile. Este mai flexibilii decat simpla
integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu deprindere, a~a incat este posibilii aplicarea sa in
altele. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe conditii foarte variate.
care Ie realizam, 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 - Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale
anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. activitiitii, rezultate din interactiunea deprinderilor cu
Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite trebuintele. Aceastii corelare face ca obi~nuintele, spre
punerea in evidenta a douii fenomene: diferenta de deprinderi, sii se autodec1an~eze ~i
transferul, care reprezinta relatia pozitivii intre 0 autoenergizeze, sa se desfii~oare cu regularitate,
deprindere deja formatii $i una in curs de formare, in nerealizarea lor determinand triiiri afective negative.
sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile De asemenea, prezenta unei structuri motivationale
existente ~iintegreazii elementele comune. face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul,
interferenfa, care reprezintiifenomenul de influentii plimbarea de dimineata, spiilatul pe maini etc.) ~i
negativii intre douii deprinderi, in sensul cii negative (fumatul, consumul de alcool etc.), spre
deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de
deprinderi. Influenta se poate manifesta fie retroactiv vedere moral. Existenta deprinderilor permite atentiei
(de la deprinderi mai noi, dar mai bine consolidate spre sii fie distributivii.

'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU

Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai
complexii, volumul d,e informatie ce trebuie vehiculat tot SectiuneaI Secfiunea II
mai mare, iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai
in aceastii sectiune a Aceasta
responsabile. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de
a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in paginii, cea mai mare, sunt sectiune este
notate ideile a~a cum sunt cea a CUVlll-
contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea
receptate in timpul cursului sau telor cheie,
unei eficiente superioare in actiunile noastre. Iar aceste in cadrul contextului in care
probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte, ci la orice puse in
luiim notite. evidentii ulte-
varsta. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu
rior. Se pot
eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. face de ase-
Cum se poate proceda? menea co-
1. Notifele. Banala activitate a luarii de notite se poate mentarii sau
dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre, mai ales completiiri
atunci cand contextele in care ne aflam presupun etc.
vehicularea unui volum mare de informatie. In primul rand
sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic,
indeplinind, de asemenea, mai multe functii:
- nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora
de curs sau intr-o discutie, a~a indit stocarea
exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind
apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite
scopun;
- luarea de natite permite 0 memorare mai facila a
informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din
urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor;
- structurarea materialului se poate realiza in timpul
receptiirii acestuia (in timpul orelor).
Desigur, ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune
Sectiunea III '
sau ne intereseazii, simultan sa reu~im 0 sistematizare
completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. De cele mai
Sectiunea rezumatului sau a sintezei, acestea
multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate, ceea ce permitiind sistematizarea materialului.
inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele
59

yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin unor astfel de criterii are un caracter motivator, ceea ce
succes. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza permite accentuarea eficientei obtinute.
ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita 5. Deprinderi de gandire criticii. Intelegerea nu este
acest lucru. S-au propus astfel foarte multe modalitati de intr-un fel decat inceputul invatarii, iar nu sfiiri?itul sau. A
luare a notiti::lor, unul dintre cele mai utilizate fiind modelul gandi critic presupune a lua idei, a Ie examina implicatiile, a Ie
T de luare a noti(elor, prezentatin pagina anterioara. expune unui scepticism constructiv, a Ie pune in balanta cu
2. Evidentierea. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor alte puncte de vedere, a construi argumente, a adopta decizii
invatate despre perceptie, formarea imaginilor perceptive etc. Mai mult, este yorba de posibilitatea de a aborda, po mind
este favorizata, printre alti factori, i?ide ceea ce se numei?te de la cele oferite in cadrul lectiilor, in manu ale sau alte
contrast. Astfel, cu textul se poate intra in interactiune i?iprin materiale educationale, informatii noi in mod independent.
sublinierea (evidentierea) ideilor importante, reducandu-se La un nivel inferior, prin gandire critica putem intelege i?i
materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. Rezulta 0 numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0
structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor,
multa acuratete reprezinta i?i0 .,ancora" de care ulterior pot fi respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele,
legate alte informatii relevante. Pentru ca sublinierea sa informatiile pe care Ie invatam. Putem sa ne punem in primul
permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare rand intrebiiri de genul:
este necesar sa fie respectate cateva reguli: - Care este semnificatia acestor idei?
- decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa - Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor?
parcurgerea in intregime a textului (paragrafului); - Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei?
- nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text, in - Pot aplica cunoi?tintele? In ce context?
acest caz rezultatul nefiind relevant; - Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce
- se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea i?tiamanterior? etc.
diferitelorelemente ale textului. 6. Managementul timpuJui de studiu. Pentru a ajunge
3. intelegerea. Mai precis este yorba de verificarea sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta
permanenta a gradului de intelegere a textului. Aceasta se trebuie sa aibii un caracter sistematic, iar un astfel de caracter
poate realiza de mai multe maniere, in functie de obii?nuintele presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care
de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare
intrebiiri, clarificarea ideilor care pun probleme de eficien!a.
intelegere, rezumarea textului, realizarea de predictii in text Stabilirea independenta a scopurilor de invatare,
etc. planificarea timpului de studiu, eliminarea factorilor de

4. Monitorizarea
complexa invatarii.ceInvatarea
care pe masura este 0 activitate
este exersata permite di~tr~gere, aa?optarea.u~or
aSlmIlare mformatlel, 0 str~teg.ii
atItudmepot~i~i~e de yrelucrare
cntIca fata i?iII
de ceea ce 14
constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii, invatam i?i, de ce nu, autorecompensarea ne vor permite sa
altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida, temeinica
caror realizare semnifica incheierea procesului. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam.
Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar
trebui sa faceti pentru a Ie forma, in masura in care nu sunt prezente, sau cum Ie puteti perfectiona?

~PLICATn
1. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill parcurse in instalarea sa. Identificati, de asemenea, factorii care au
sistemul psihic uman un loc masiv, dar detin 0 pozitie facilitat aceasta instalare.
subordonata" (P.Popescu-Neveanu).
6. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi, pe de 0 parte,
2. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive. obi~nuinle~ipriceperi, pe de alta parte.

3. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. 7. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii.

4. Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi 8. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice.
(spre exemplu, unanumitjoc).
9. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest
5. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i lucru. Dupa ce ati inregistrat timpul, realizati acela~i lucru cu
obi~nuinte negative. Identificati in propria voastra conduita 0 cealalta mana, inregistrand, de asemenea, timpul. Explicati
astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele diferenlele aparute.

organism a maturitiipi, respectiv momentul in care se
Automat = ceea ce se face, se executa aparent de la sine sau, eel putin epuizeazii potenlialul de cre~tere;se utilizeaza ~iin sensul
tara un controlcon~tientexplicit; de maturizarepsihologica,respectiv procesul de constituire
Condi{ie = fapt, imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen progresiviiapersonalitiipiadulte;
sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen; Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa;
imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen; Prediclie = anticipare,estimare a ceeace urmeaziisa se illtample;
lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor, a fenomenelor etc., Proactiv = ceea ce acponeazii, se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa
manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii se realizeze;
reciproca; Retroactiv = ceea ce acponeazii,se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat,
Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un s-a format illtrecut.
60

TIPURI DE ITEMI 4
Itemi subiectivi
: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate, orientate ~i ordonate cu
ajutorul unor cerillt~, indicii, sugestiietc.

1. Caracterizati Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza - este yorba de
atentia volun~ra selectivitatea reflectiirii, bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan, la inceput, dar un eseu seml-
~i atentia post- apoi dirijat voluntar, prin intermediul cuvantului. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat,
voluntarii, evi- orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase, in vederea desra~uriirii optime cerintele care
dentiind interac- a a~tivitatilor psihice. determina
tiunile dintre In plan subiectiv, atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea
aces tea. manifestarile, din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului
obiectului vizat, imobilitatea sau tacerea, scaderea frecventei respiratiilor etc. lasand totu~i
Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu, fapt suficiente
pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei, intre operatiile inteligentei ~i chiar
grade de
printre functiile generale ale con~tiintei. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care,
neselectiva - a~teptare, atitudine pregiititoare, atentie focalizatii. in masura in
Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii, dintre care cel care se uzeaza
mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. Se disting astfel 0 atentie
de ele, vor
involuntara (neintentionatii, spontana, declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi), 0
atentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. permite eva-
luarea nu nu-
Atentia voluntara este forma superioara a atentiei, decl~atii intentionat, care se realizeaza
cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. Ea este superioarii atentiei involuntare prin mal a cuno~-
mecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului. Un rol important, in tintelor deti-
decla~area ei, revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent, se stimuleaza nute, ci ~i a ca-
~i se focalizeaza atentia. In masura in care presupune efort voluntar, ea este lirnitatii in timp pacitatii de a
(pana in momentul aparitiei oboselii), fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate utiliza in-
a scopului, a semnificatiei actiunii, crearea unei ambiante favorabile activitiitii, structurarea formatia de tip
buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. psihologic in
Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte rela-
din utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent, tivnoi;
deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la
automatizare, la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate.
Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din
automati~area atentiei voluntare), rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii
forma. In realitate, in desra~urarea diferitelor activitiiti, cele doua forme sunt
complementare.

2. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia - potrivit for-
caracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. Comunicarea este procesul de transmitere a mularii, este
succinta a lim- informatiilor, limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. Ea este un sistem de semne yorba, de ase-
bajului, precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric, care serve~te cainstrument de codificare menea, de un
legatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Forma de baza, naturala ~i eseu seml-
cu gandirea. concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral), de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat.
limbaj non-verbal.
Limbajul, in contextul existentei umane, indepline~te functii specifice precum: de,
comunicare, de cunoa~tere, simbolica de reprezentare, expresiva sau afectiva , persuasiva
sau de convingere, de reglare sau de determinare, ludicii sau de joc, dialecticii sau de
formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice, de detensionare
nervoasii, pragmatica etc.
Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice, dar,
in special, eu gandirea, cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. Astfel, intelegerea
cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica,
reprezentiirile ~i gandirea, iar perceptiile ~i reprezentarile, prin verbalizare, dobandesc
seffinificatie. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de
socializare, ~i anume, in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat, ceea ce
poate conduce la eliminarea elementelor afective, personalizate, individuale. Astfel, l~
inceput, cuvintele nu spun nimic copilului, sunt simple sonoritati. Asociindu-Ie mereu cu
acele~i obiecte sau fiinte, ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza,
sinteza, comparatia. Treptat, fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor.
Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului, ele sunt corelate cu
-cele ale societatii, vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. Limbajul
obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii, ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa
eliminam ceea ce este prea individual, personal, afectiv, exprimarea trebuindsa fie clara ~i
precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Progresul
invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii, caci comunicand,
incercand sa elucidam altora 0 notiune, ne precizam noua i~ine intelesurile, eliminam
neclaritatile. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i
interconditionaie.
Structura ~i dezvoltarea
personalita!ii
15. Personalitatea .
15.1 Personalitatea ca slslem
15.2 Modele de personalitate
16. Individ. Persoana. Personalitate*
16.1 Individ. Persoana. Personalitate
16.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii
16.3 Diferente in manifestarea personalitatii *
17. Te~p~raDlentul
1,,7.1Latura- dinamico-energetica a personalitatii
17.2 Tipologii temperamentale
18. Aptitudinile
18.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii
18.2 Clasificarea aptitudinilor
18.3 Inteligerita ca aptitudine generalii
19. Caracterul
19.1 Latura relational-valorica a personalitatii
19.2 Structura caracterului
19.3 Rolul caracter,ului in structura personalitatii
20. Creativitatea
20.1 Conceptul de -crea1iy!!ate
20.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii
21. Etape in dezvoltarea petsonalitatii*
21.1 Principiul dezvoltarii in psihologie
21.2 Varstele mici (3-10/11ani)
21.3 Preadolescenta (10/11-14/15 ani)
. 21.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani)
21.5 Tineretea (18/19-30 ani)
21.6 Maturitatea (30-55/6() ani)
21.7 Batranetea (55/60 w...)
Tipuri de iteDli 5 --

~

..•
-
15. PERSONALITATEA
15.1 Personalitatea ca sistem
mediului-In care traie~te.
In calitate de obiect de studiu psihologic, personalitatea
trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic
uman, tara insa sa se identifice cu acesta. Astfel, in timp ce
sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile
psihocomportamentale, inclusiv cele cu caracter accidental sau
trecator, personalitatea, in cali tate de element stabil al
conduitei, poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de
G. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii:
caracterul integrator, sintetic in raport cu celelalte
procese ~ifunctii psihice;
caracterul stabil, relevat de manifestarea constanta in
conduita; .
caracterul sistemic, in sensul ca implica fiinta umana
Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit
de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani, ceea ce ii raport concret;
face sa apartina acelea~i specii, fiecare dintre noi are un mod caracterul adaptativ, in sensul ca ace~ti factori nu sunt
propriu de a actiona, de a reaction a, de a se raporta la ceilalti etc. absolut rigizi, ci sub actiunea constanta a anumitor
Este evident, de asemenea, ca modul particular in care fiecare se factori pot cunoa~te restructurari;
insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau caracterul definitoriu, in sensul ca permit evaluarea
fenomen psihic, ci de intreaga fiinta a celui in cauza, avand ca globala a unei fiinte umane concrete.
atare un caracter sintetic. Un astfel de caracter arata simultan o analiza a limbajului comun va arata insa destul de
ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen
fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora, ci tine utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Sunt
de function area ca intreg a fiintei umane. Simultan trebuie astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ,
atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar, de asemenea'; individualitate ~ipersoanii. Desigur, din punctul de vedere al
flexibil al personalitatii, in masura in care se pastreaza 0 anume psihologiei ca ~tiinta, este necesara delimitarea precisa a
constanta a reactiilor, rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana semnificatiilor aces tor termeni. In acest sens se pot face
sa se adapteze la modificarile din mediu. urmatoarele diferentieri:
Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau
lintreg in manifestarile sale comp;rtamentale ne permit sa
,I
15 iafirmam un caracter sistemic al personalitatii, respectiv
animala considerata ca unitate distincta a speciei din
care face parte, deci individ este orice organism,
1.1 •. personalitatea reprezinta un sistem bio-psiho-socio- inclusiv omul;
cultural: termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul
dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc
nativ, la ereditatea fiecarei fiinte umane; de ceilalti indivizi.
dimensiunea socio-culturala. este un produs al termenul de "persoana", cu 0 bogata istorie in ordinea
procesului de socializare, respectiv interventia mediului gandirii occidentale, desemneaza numai natura umana
socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil; in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte
dimensiunea psihologica se constituie in zona de concrete legate de varsta, ocupatie etc., termenul fiind
intersectie a nativului cu dobanditul, pe masura utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate
constituirii sale, personalitatea dobiindind autonomie ~i persoane lipsesc astazi de la ~coala?").
capacitate de autoevolutie. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul
Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate,
concret considerat in trasaturile sale definitorii, anume ca psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta, existand
subiect al actiunii. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a numeroase definitii ale termenului de personalitate.
r
Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun
amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.

Definitii ale personalitatii:
S.L. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect
"Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a
insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai in sensul "Eu-ului", dar notiunea de persoanii, in contextul
mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de psihologiei, nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens
specific, ingust", deoarece continutul psihic al persoanei nu este
conduitii" (AI.Ro~ca(red.), Psihologia generalii, Editura Didacticii
epuizat de motivele activitiitii con~tiente,el incluzand ~itendintele
~iPedagogicii, 1976,p. 466).
"Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul involuntare. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul
individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i personalitatii, Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine
comportamentul siiu caracteristic" (G. W. Allport, Structura # distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se
cristalizeazii in jurul Eului, dar in structura sa in afarii de Eu se
dezvoltarea personalitiipi, Bucure~ti, Editura Didacticii ~i
cuprind ~ialte elemente suflete~ti.Eul este liciirireade fulgere care
Pedagogicii, 1981,p. 40).
dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. Personalitatea este
"Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei
unei persoane, modul siiu obi~nuitde a fi, ceea ce 0 diferentiazii de ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Eul traie~te
altele" (N. Sillamy, Dictionnaire de psychologie, Paris, Larousse, in clipita actualitiitii, personalitatea in durata trecutului. Unul este
1%5;p.216). momentul, celalalt vectorul fortei".
"
15.2 Modele de personalitate
Studiul personalitatii umane, data fiind eomplexitatea modul specific de a fi al fiintei umane. Acestui model care
aeesteia, se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub distinge trei niveluri ale psihicului uman, Freud ii va suprapune
o multitudine de aspeete, a~a inciit, in urma eereetarilor mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman
intreprinse, au fost construite mai multe modele ale sale: (Sine, Eu, Supraeu), fiecare avand un rol specific.
1. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre 2. Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane
modele Ie personalitatii, fiind datorat parintelui psihanalizei, concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in
anume Sigmund Freud. Acesta, avfmd 0 bogata experienta care individul uman concret este implicat, existii 0 anumitii
clinica, a constatat ca psihicul uman are 0 organizare constanta a actelor, actiunilor, reactiilor etc. acestuia, astfel
nivelara, respectiv incon~tient, precon~tient ~i con~tient. inciit se poate vorbi de un caracter unitar. In acest context,
lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice,
psihicului nostru, cel care nu ne este accesibil direct, sediu al personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri"
instinctelor sexuale, al agresivitatii, al dorintelor ~i actelor (P. Guilford). Prin urmare, intr-o astfel de perspectiva
refulate ete. Precon~tientul este sediul in primul rand al observationala, trasaturile psihice puse in evidenta se
deprinderilor, dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile
con~tiente la un moment dat, pot fi aetualizate in functie de relativ stabile ale unei persoane (coreet, sincer, emotiv
necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de etc.), avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii.
asemenea ca 0 instanta de "cenzura",perrnitand accesulin Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite
con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt schitarea unor tipuri psihologice, una dintre cele mai
acceptabiJe pentru aceasta). Con~tientul, suprafata cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala.
psihicului nostru, este constituit dintr-un flux continuu de Din punct de vedere strict psihologic, 0 importanta mai
informatii ~i trairi emotionale, detinand un rol important in mare 0 are teoria lui G. Allport, potrivit caruia la fiecare
individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale
(dominante ~i determinante in raport cu celelalte), 10-15
trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine
indeterminata de trasaturi secundare.
COl.~delll 3. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia
aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ.
Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt
dominante, adoptarea unui punct de vedere predominant
cantitativ, cel putin la baza, va porni de la luarea in ca1cul a
rezultatelor obtinute la teste, notiiri etc. Un demers de acest gen
va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la J
anumiti factori comuni, specifici. Cel mai cunoscut model 15
factorial, rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite I
analizii factorialii, este cel apaqiniind psihologului american
Raymond B. Cattell. Acesta a identificat 16 factori ai
I personalitiitii care, corelati, permit furnizarea unui profil al
}'
I personalitiitii fiecarui om. Pentru evaluarea acestor factori el a
Id I elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este
(Siner evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi.

Psiholog american contemporan, deosebit de prolific (peste
400 de carti ~i 500 de articole), studiaza cu precadere
personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois, dupa
cel de-al doilea riizboi mondial, un laborator dedicat
cercetarii acesteia), dar, de asemenea, aptitudinile ~i in
special inteligenta. Printre lucdirile sale importante se pot
Raymond B. CATTELL aminti Personality: A systematic, theoretical, and factual
(n.1905) study (1950), Abilities: Their structure, growth. and action
(1971), The inheritance of personality and ability: Research
methods and findings (1982), Intelligence: Its structure,
-growth. and action (1987) etc.

4. Modelul constitutional: tipologia constitutionala Picnic Astenic Atletie
pleaca de la anumite paralelisme descoperite in
cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii
a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. Cea '--"'"

mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui
E. Kretschmer, care diferentiaza trei tipuri: picnic
(siluetii de statura mijlocie, exces ponderal, fata
plinii, miiini ~i picioare scurte etc.), astenic (corpul
alungit ~i slab, greutate inferioarii celei normale,
sistem osteo-muscular firav etc.) ~i atletic (bine
proportionat fizic, cu toracele ~i musculatura bine
dezvoltate) ...•
.•.
WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF

Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~, Raymond B. Cattell a selectat 16 factori stabili
~i semnificativi, capabili sa explice comportamentul indivizilor. Ace~ti factori, numi!i factori de origine sau intemi, au fost
corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe

I care
16PF)seschi!eaza
men!ioneaza gradul
un profil de dezvoltare foarte
de personaJitate a fiecarei insu~iri.
util atat Consemnarea
din punct rezultatelorcatob!inute
de vedere psihologic, ~ipentruprin aplicarea
orientarea testului (numit
profesionala.
'" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF
.' Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate
brute standard
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rezervat,deta~at,critic,rece Deschis,cald,cooperant,
A (schizotimic) abordabil(ciclotimic)
I Putininteligent,giindire Inteligentavie,giindire
B concreta abstractii
! StabilitateemotionaHi scazuta Stabilitateemotionala
C (cu Eo'slab) putemica,calm(E~putemic)
Modest,respectuos, Caracterputemic,agresiv,
E conciliant,supus/docil autoritar,inciipatiinat
Moderat,prudent,taciturn, Impulsiv,entuziast,voios,
F putincomunicativ jovial
i Indiferent,oportun Con~tiincios, perseverent,
G (slabiciunea supraeului) serios(supraeuputemic)
Timid,timorat,suspicios, Aventuros,intreprinziitor,
(_ H banuitor sociabil,spontan
Putemic~irealist,calculat, Tandru,sensibil,dependent
I satisIacutde sine afectiv
I Increzator,cooperant Neincrezator,suspicios,
I L biinuitor,incapatiinat
I, Practic,con~tiincios, Imaginativ,boem,libertin,
'M ceremonial visator
Direct,naiv,sentimental, ... Fin,perspicace,lucid,
N natural cunoscatoral societatii

o senin,optimist decu]pabilitate
I Calm,increziitor
Conservator, in sine,
stabil,respect Anxios,depresiv,
Inovator, sentiment
liberal,spiritcritic,

,', Q] pentrutraditie radicalism
,1" l' 5
L Q2 Dependent de grup,fidel
grupului Suficientsie~i,independent,
resursepersonate
Necontrolat,impulsiv, Controlat,prudent,vanitos,
Q3 instinctiv,neglijent demn
Destins,calm,lini~tit, Tensionat,frustrat,surmenat
Q4 non~alant
'""

, Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua propria personalitate.
Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o.

~PLlCATII
, 1. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens 3. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii
I psihologic urmatorii termeni: personalitate, trasaturi de in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun, mai mult sau mai
pe:sonalitate, sistem. pulin, amprenta asupra intregii sale conduite.

2. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria 4. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii sa aflaii
personalitate. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe semnificaiiile acordate termenului de personalitate de catre
de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. Discutaii
personalitatea in cauza, iar pe de aha parte care dintre ele denota conc1uziile desprinse in cadrul clasei, subliniind mai ales
- ceamai buna cunoa~terede sine. diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica.

,.~.- . ;' '. marcante avfmd tendinta de a se reproduce; 2. Psihismul I
- Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se primare, supuse principiului pliicerii), Sitpraeul (totalitatea
. flftNll.IIII.I,·
bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. • uman are trei
interdictiilor instanie:
morale Sinele (totalitat6a
interiorizate) impulsurilor"
~i Eul (functia sa este-

. Fondatorul
evenimente ei,
traumatice,
Sigmundaparent
Freud,uitate, a stabilit
observiind 0 legaturii
efectele unor exteriQarii,
aceea de asrezolva
au dintreconflictele
Sine ~icon~tiintamonilii);3. DaciiEul
intre impulsii ~i realitatea I
intre acestea
existentei ~isimptomelernanifestate,conchizand
incon~tientului.Marile asupra
principii ale teoriei sale, nu reu~e~te
sau sau siiii0asigure
adaptare
satisfacerea
satisIaciitoarea
trebuintelor,apar
sUbiectu.luila
tulburiiri
mediul' IJ1

I suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii), dar ~ psihosomatice, delicventii etc: Progresiv psihanaliza a,
I' lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.conditii,
de altfel continuuremaniatii,sunt: de care trcbuie
Orice conduitiitinde sii devcnit mai mult
ale conduitei decat regresiune,
precum: 0 terapeuticii, anume 0tulburiiri
nevroza, ~tiinta 1
sii se tina seama (principiul realitii~i), experientele explicativiia comportamentuluiuman.. 1

." . -,- .. ".
65 ..)

B. INDIVID. PERSOANA. PERSONALITATE*
&.1Individ. Petsoani. Personalitate
S-a putut observa in capitolul precedent, la un nivel informationale. Reglarea functionarii organismului in raport cu
general, care este semnificatia acestor termeni. Revenind cerintele mediului extern, dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele
asupra acelor semnificatii, a fost amintit in primul rand cel de sale, nu se poate realiza rara un schimb permanent de
divid, subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre informatie. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei, care la
caracterul indivizibil, unitar al unei entitiifi, rara ca acest o complexitate superioara poarta numele de psibic. Caracterul
tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. Spre deosebire de lumea de unicitate al oricarei fiinte vii, in lurnea animala, este asigurat
anorganica, viata presupune 0 transformare permanenta, 0 de acest nivel, celelalte niveluri integrate sub forma unui
succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi organism fiind reglate in functie de aspectele informationale.
De altfel, ca rewltat al specializarii ~idiferentierii, in filogeneza
~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie, oricare ar
s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea
fi aceea, ~i exterioritatea sa. Pentru ca aceste schimburi sa se
schimbului de sub stante ~i energie, pe de 0 parte, iar pe de alta
realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul
necesar sa existe 0 organizare, o'functionare sub modalitatea nervos). Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii
unui organism. Evident, din aceasta perspectiva, omul se na~te ~i reglarii tuturor functiilor organismului, iar prin aceasta
ca organism (entitate biologica), ins~i aceasta calitate sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza.
impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. Din aceasta Complexitatea acestei dimensiuni informationale a
perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. Pornind de
vie, 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii,
oricarei specii. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele
In masura in care oricare organism este un individ, un niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare
reprezentant al unei spec ii, iar, dupa aceea, prin prisma modului informationala. Evident, aceasta complexitate este extrema in ..II

particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui cawl fiin,tei umane, pentru desemnarea acesteia utilizandu-se
individ, evolutia temporala, existenta oriciirui individ este termenul de persoana. Termenul de persoana desemneaza
distincta, specifica potrivit cu conditiile particulare de numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane,
micromediu ~i evenimente traite. Aceasta inseamna, eu alte termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul
cuvinte, ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. Mai mult,
evolutia sa specifica in cali tate de organism. Oricare organism pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura
nu este atunei doar 0 "copie", un exemplar al unui anumit tip, ci umana ~i oricare alta fiinta vie, chiar avand un psihic dezvoltat,
are un caracter unic. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens comparativ cu nivelurile inferioare, natura umana este gandita
restrans, la nivelul individului particular, revine, de asemenea, ca personalitate. In cazul omului, personalitatea este cea care
nu nurnai fiintei umane, ci fiecarei vietiiti in masura in care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0
evenimentele existentei sale sunt distincte. Organismele, ca maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii.
sisteme deschise, realizeaza in permanenta schimburi
substantiale ~i energetice cu mediul exterior, existenta fiind 0
continua reechilibrare. Se asigura astfel, pe de 0 parte,
conservarea structurii generale a corpului, a structurii sale 16
morfo-functionale, iar pe de alta parte, reinnoirea continua a
elementelor constitutive organismului. Se mentine astfel
caracterul de individ al acelei fiinte vii, aceasta mentinere
realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfo-
functionale. Cu alte cuvinte, individul se mentine ca individ.
datoritii individualitatii sale.
Toate acestea nu sunt insa decat necesare, dar nu ~i Nici chiar in cazul gemenilor, de~i exterioritatea poate determina,
suficiente. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale, eel putin la nivelul simtu1ui comun, 0 asemenea aparenta, nu poate
fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. unei
asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe individualirati ~i unei personalitiiti distincte.
~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi

1&.2Con,tiinta ea nueleu al personalititii
Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita
precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. este integrata unei forme superioare, anume con~tiinta
De asemenea, de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) reflexiva. Ea nu este insa prezenta la copilul mic,
s-a pus deja ~i problema con~tiintei. Corelarea acestor presupunand dezvoltarea con.$tiinfei de sine, con~tiintei
doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera unui eu care actioneaza intentionat, responsabilintr-un sens
mai tran~anta, adesea afirmandu-se ca specificul sau altul, simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. La
psibicului uman este aparitia con~tiintei. Aici trebuie acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in
insa realizata 0 diferenta, respectiv aceea intre 0 con~tiinta raport cu toate celelalte, ci, de asemenea, a ~ti ca aces tea sunt
primitiva, implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel d;st;ncte de mine pentru mine, eel care Ie consider.
~i la animalele superioare), ~i con~tiinta reflexiva Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de
(con~tiinta de sine), abia aceasta specific umana. formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a
Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei propriului corp (con~tiinta propriului corp). Spre exemplu,
implicite, aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de
propria mea existenta), 0 separare insa oarecum confuza a mea 2 ani, atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu", da~, de
de alte fiinte sau obiecte. Este yorba de prezenta.noastra intr-o asemenea, "al meu", "al tau", rara sa se mai refere la propria
realitate distincta de noi, prezenta, unde ni se of era totalitatea persoana ca la alteineva). Aceasta inseamna simultan ca
evenimentelor la care ~inoi participam. recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor
persoane dinjur, in raport cu acestea ajungandu-se la propria operatii, stabilirea de noi legaturi, to ate a~.estea presupun
identificare, la propria delimitare de sine in raport cu toate planul notional, a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva
celelalte, avand de ~tire de aceasHi diferenta. Incepand cu doar pe masura ce acest plan se constituie. Formarea
acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul
toate caracteristicile recunoscute naturii umane, integrate varstei de 14-15 ani, moment in care se declan~eaza ultima
acestea sub titlul de personalitate. Dadi a fi intr-adevar etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot
con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul ceea ce este 0 anumita persoanii umanii, respectiv un individ
verbal-logic, prin urmare 0 restructurare, efectuarea de avand 0 individualitate unicii specific umanii.

1&.3 Diferen,e in manifestarea personaliti,ii*
Triisiitura de personalitate, in sine, nu poate fi miisuratii direct, corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic
astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei sau dominant in raport cu celiilalt. Faptul cel mai cunoscut este
ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de cel al mainilor la care dominanta, de regula, este mana dreaptii.
comportament. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de Cre~terea, maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt
caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate elemente stadiale ale formarii personalitatii, in fiecare etapii de
(sistemic) este insuficient, deoarece se pierde din vedere chiar varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte
personalitatea, importante fiind nu atat insu~irile, ci modul varste, aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de
particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii
Din punct de vedere functional, personalitatea nu mai este vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). In
un sistem, ci un mod de autoconstruire, construire in functie de dezvoltarea personalitiitii, I~i manifestii influenta trei categorii
experientele de viatii, dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume:
conditiile de mediu. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile, particularitatile analizatorilor, particularitatile sistemului
nivelul cultural - economic reprezintii atributele de formare a nervos central ~iinstinctele.
personalitiitii individului. G.A. - Kelly, autorul teoriei De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice,
constructe/or, considera ca interpretiim, anticipiim ~iaqioniim in psihice, sociale ~i culturale. Aceste transformiiri cunosc atat 0
functie de aceste constructe-idei, conceptii-convingeri, atitudini- curbii ascendentii, cat ~i0 curbii descendentii. Viteza de schimbare _
mentalitiiti. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu la cele doua extreme ale curbei este foarte mare, ea cre~te In primii
care interpretiim lumea, astfel fiecare om i~i construie~te 0 ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii.
imagine despre sine potrivit acestor constructe. Constructele de Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite
personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare, de caracteristici, procese ~i insu~iri psihice. Astfel, in copilarie
evaluare a personalitiitii, ci ele se formeazii prin interactiune cu. dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii
societatea. dezvoltarea personalitiitii, in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea
Intrucat, in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei, iar in fazele
intre cele trei laturi ale personalitati (temperament, aptitudini ~i de involutie (in specialla perioada de biitranete), destructurarea
caracter), tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii, in care se intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei
va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin influen!eazii structurile de personalitate.
studiul psihologiei, dar ~ial altor discipline. Fiirii indoiala, diferen!ele, manifestate la nivelul
Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia personalitiitii, determinii manifestarea noastrii unicii, originalii.
tliferentele individuale de comportament tin de diferentele
16 determinate genetic in organizarea creierului. Cercetiirile au In absenta unei veritabile
cunoa~teri de sine procesul de
~onfirmat definire a identitiitii va
I.,---
11- stanga estenormalitatea
••••.•• dualitatii
in analizii,cerebrale,
specializatii prelucrare astfel emisfera~i
secventiaUi cunoa~te diferite distorsiuni
integrare categorialii a informatiei, in realizarea activitiitii
care nu vor permite reali-
verbal semantice, in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin
zarea tuturor posibilitiitilor
sintezii ~i globalizare, prelucreazii informatia despre relatiile proprii. Diferente de acest gen
spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a
in manifestarea personalitiitii
im~ginii. In conditii de normalitate, activitatea celor douii constituie una dintre
emisfere este complementara, interactiva, unitara. posibilitiitile de ilustrare a
S-a constatat, la organele de simt perechi, cii unul dintre acestui aspect al personalitiitii
componente (ochi, narii, ureche etc. ~i, deci, centrii corticali noastre.

~PLlCATIl
h __
I. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati ea se formeaza pe parcursul vietii, ea fiind unica ~ioriginala".
semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate, 4. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Alegeti personaje
con~tiin!a, individualitate. din istorie sau literatura ~i, apoi, identificati asemiinarile ~i
2. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de deosebirile dintre ele.
originalitate. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te 5. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Redactati 0 Iistacu
"criza de originalitate". Incercati sa puneti in evidenta posibili factori care determina diferentele Intre oameni.
manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Argumentati raspunsurile voastre.
3. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data, ci

~,- \!. spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea,inconjuratoare.
Construct = imagine standard cu care se interpreteazii lumea; Constituirea schemei corporale, integrnrea in campul
concept introdus de G.A. Kelly. co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii
Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatiide la 0 persoaniia1cfu'eistatut datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei
il cun~em (elev,profesor,directoretc.). ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i.
Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social, incluzlind·
corp, in ~ sau in stareimobiIa,intr-unanumit echihbru drepturile~ indatoririlepersoanei(statusdeelev,de copiletc.).
67

7. TEMPERAMENTUL -
7.1 Latura dinamico-energetici a personaliti,i·
Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii dezirabil-indezirabil.
sau,mai evident,ale ceIordinjurul nostru,ne perrnitecu destulde "Firea omului", dad este sa luiimin discu!ie expresia pe I
mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul
de energie de care se da dovada. Exista oameni agitati, limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se
nerabdatori,care fac totul in graba sau dimpotriva,persoane care numei?te temperament, se dovede~te astfel de a fi de mare
~
se dovedesc retrase, lini~tite, calme. Aceste aspecte proprii importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman,
modului de a fi uman, diferite de la 0 persoana la alta, au atras in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in
aten!ia inca din cele mai vechi timpuri, punandu-se problema care persoana in cauzii ac!ioneazii.Temperamentul se refera, in
onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor, acest context, la aspectele Connale ale conduitei umane,
dar simultan a asemiinarilorexistente. Este yorba de ceea ce se aspecte care se concretizeazii, a~acum yom vedea, prin prisma
nume~tetemperament, un termen care provine din limba latina celodalte laturi ale personalita!ii, anume cea instrumental-
(verbul temperare, cu sensulde a amesteca). operationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica
Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu (caracterul).
u~urin!a ca temperamentul constituie. cea mai expresivii Datoritii caracterului innascut al insu~irilor
tura a personalitafii noastre, insu~irile temperamentale temperamentale, temperamentul suportii, intr-un fel sau altul,
punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii, a~a incat el
psihocomportamentale.lnsu~irile temperamentale se manifesta reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a
pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a subiectului uman. Reprezentand un aspect formal al
lungul intregii vie!i, ceea ce inseamna ca temperamentul are personalitii!ii,el nu determina aptitudinile sau caracterul,
caracter innascut. Nu ne putem modifica sau forma a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili
!emperamentul, dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct
acele manifestari care nu ne sunt pe plac. Caracterul innascut al de vedere intelectual, caractere bune i?icaractere rele etc. Cu
temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 toate acestea, cunoa~terea sa are relevanta mai ales in
valorizare a insu~irilor temperamentale, deci de evaluarea orienta rea vocationala, deoarece poate favoriza sau
lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau, dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i.

Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea a personalitapi, eu earaeter innaseut, eare
struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana.

7.2 Tipologii temperamentale
Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost relevan!a, au rezistat de-a lungul timpului, clasificarile
foarte numeroase, prima dintre ele fiind de plasat in secolul uzuale delimitand in continuare, eel mai adesea, patru tipuri
V Le.n., anume cea a doctorului Hipocrat din Kos, care in temperamentale: coleric, sangvinie, flegmatic ~i
baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca melaneolie.
acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in Progresiv, pe baza prime lor delimitiiri realizate de
organism (sangele, limfa, bila neagra ~i bila galbena). medicul grec, au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii, care
17 ":1.

--,
Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat, chiar daca au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri
fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de temperamentale:
Colericul Sangvinicul
reac!ii emo!ionale putemice ~i VIOl, vesel, bine dispus, trece
reactivitate motorie accentuatii; totu~i rapid de la 0 traire afectiva I
impulsiv ~i uneori chiar violent, la alta; se adapteaza rapid, reu~ind
agresiv; face risipii de energie, siise stiipaneascarelativ u~or,ceea
reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid ce ii permite stabilirea rapidii de
capacitii!ile; inconstant in relatiile rela!ii sociale; abundentii a
cu ceilal!i; vorbire inegala, expresiei verbale ~i fire
inclinatie spre exagerare etc. comunicativa; ia u~or decizii,
sim!ind nevoia variatiei situa!iilor
etc.
Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale.
IF1egmaIiC~ Melancolicul
calm, imperturbabil, chiar lent; emotiv ~i sensibil, are dificultiiti
echilibru emotional, fiind pu!in de adaptare; ca~citate de lucru
reactiv din acest punct de vedere, redusa, dar obtine un randament
dar cu senti mente durabile; progresiv; inclinat spre reverie ~i
caracterizat de riibdare ~i interiorizare; putemic afectat de
toleranta; se adapteaza mai greu ~i insuccese, compenseaza
trece cu 0 oarecare dificultate de la insuccesele prin inchiderea in
o activitate la alta; meticulos, sine; capabil de activitiiti de
inclinat spre rutiniietc. migaliietc.
r Desigur, de-a lungul timpului, mai ales dupa constituirea - introvertul stabillflegmaticul;
psihologiei ca ~tiinta, teoriile temperamentale s-au diversificat, - intl;"overtul instabillmelancolicul.
printre cele mai importante dovedindu-se: 4. Teoria lbi G. Heymans ~i E. D. Wiersma: este 0 teorie mai
1. Teoria lui t. P. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a nuantata decat precedentele, tipologia temperamentala fiind
stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de delimitata In functie de trei parametri:
activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. - emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv, unele
Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) persoane putand fi caracterizate ca emotive, in timp ce
este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza, care se altele non-emotive;
refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta, - activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse
echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza spre acpune in raport cu altele, fiind stimulate de
(excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase eventualele obstacole, in timp ce celelalte renunta cu
superioare. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile";
urmatoarele tipuri temperamentale: - ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau
tipul puternic, neechilibrat, excitabillcolericul; dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii
tipul puternic, echilibrat, mobil/sangvinicul; noastre, diferenta referindu-se la persoane caracterizate
tipul puternic, echilibrat, lent/flegmaticul; de primaritate (preocupare pentru prezent,
tipul slab/melancolicul. superficialitate, optimism, ceea ce denota un ecou slab al
2. Teoria lui C. G. Jung: pomind de la bogata sa experienta evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de
clinica, a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent secundaritate (persoanele la care evenimentele au un
spre lumea extema, alti oameni sunt orientati preponderent ~cou putemic, influentiind accentuat prezentul ~iviitorul).
spre lumea interioara. Pe baza acestor constatari a precizat In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri
diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor temperamentale:
deschise, cu multi prieteni, orientate spre activitati practice)
Pasionatii emotivitate
non-activism
secundaritate
non-emotivi
non-activism
Amorfii
activism
non-emotivi
Colericii
Nervo~ii
non-activism
secundari
activism
emotivitate
primaritate
Sentimentalii
Apaticii
Sangviniciitate
primaritate
primaritate
~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire
activism
secundaritate
activism
Inchisa, retrase, lini~tite, distante ~irezervate fata de semenii
emotivitate
non-emotivi
lor, stapane pe sine).
Flegmaticii
3. Teoria lui H. Eysenck a reluat teoria lui C. G. Jung, dar a
adaugat diferentei extraversiune/introversiune, In baza unui
bogat material clinic, diferenta dintre persoanele stabile din
punct de vedere emotional ~icele in stabile. Pe baza acestor
diferente, Eysenck a construit urmatoarele tipuri
temperamentale:
extravertul instabil/colericul;
- extravertul stabillsangvinicul;

Psiholog ~ipsihiatru elvelian, cu studii de medicina, a fost timp de
cinci ani discipolullui S. Freud, despartindu-se dupa aceea de acesta
~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica".
Cea mai importanta idee pe care C. G. lung 0 dezvoltii in vasta sa
opera este aceea a incon~tientului colectiv, baza a imaginatiei,
Carl Gustav JUNG comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri, religii, creatie
(1875-1961) culturala in general. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0
foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau
primitive), a diverselor mitologii, a alchimiei, a unor opere culturale
fundamentale etc. Printre lucriirile sale importante se pot aminti:
Tipuri psihologice (1921), Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928),
Psihologie ~ireligie (1940), Psihologie ~ialchimie (1944) etc.

~PLlCATlI
:1:

1. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate, 4. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i
evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va
2. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri raspunsul!.
temperamentale.
5. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt, adesea
3. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Construiti 0
diferentiate in teoria lui G. Heymans ~iE. D. Wiersma. argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut,
temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim.

pierdutiistructura~ilegileproprii.
Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul Primaritate = subiectul "primar" este expansiv, vesel, dar se supiira
sau in constructie.0 melodie, spreexemplu,este 0 formape u~or, iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial.
care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Practic Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu
nu mai este yorba de acelea~inote, dar recuno~terea este extraversiunea.
asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Forma este un Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic, ata~t traditiilor,
dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana fidel prieteillior sai, suferind 0 influenlii durabila a
a elementelorde a se structura.Descompunerea formelorin evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea
.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor,fiind experientelor prezente.
69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor
timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de
multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii
rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in
activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumental- oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura
operationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii singurii succesul intr-o activitate;
de reu~ita in activitate. gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i
Termenul are insii doua acceptiuni distincte: combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de
intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de
indivizii, dar dezvoltate diferit; dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt;
intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru
de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0
, unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta,
Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu reprezintii geniul.
deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit,
necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest putandu-se delimita urmiitoarele teorii:
sens, se poate considera ca: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute,
aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, determinate genetic;
ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante
capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia;
prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz):
nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele considera ca fiecare individ se na~te cu un potential
care contribuie la realizarea peste medie a unei biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0
activitiiti; educatie adecvatii.

8.2 Clasificarea aptitudinilor =~-= ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. == ~_
... --~~~-
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in
gradul de complexitate: capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce
1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a
influentand un singur aspect al activitatii (proprietati -id~lltitatjivocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin
ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele .
..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani),"
ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada
atentiei etc.); rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·"
vocati-onale~~i-o· vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilor ...care
2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate
de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~"ce.· ---- =1
acestea se impart in: conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. '. + I

Preclzare.a.idelltitatii vocationale nU'e'steiIideperrdentlide ··18
a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de .
activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~iapreciaza'pn?piia
muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice,
aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.)
. persoana. "" "'" -
Exemple observatie
de ~iatentie
aptitudilli distributiva,
speciale:
Realizarea
Permite
Asocierea
Capacitatea
realizarea
Intiparirea tact
~iperceperea
dintre pedagogic.
de a senzoriala
discrimina
configuratiile
sunetului
~ireproducerea
componenta combinafiilor
inaltimea,
auzit
de prin
fideHia sunete
muzicale,
intensitatea
voce
muzicale
m
sunetelor.sau
elodiilor
cu~idurata
~icontinutul
ajutorul
~istructurilor
sunetelor
instrumentelor.
deritmice.
idei.
muzicale.
Capacitatea de a face accesibil continutul invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de
-
motrica
intetica
ideativa
mnezica Aptitudinea muzicaHi

b. aptitudini generale: cele care se dovedesc util<:; observatie, capacitatea de invatare, anumite
in to ate domeniile de activitate (spiritul de calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.).
oposibila taxonomiea a produce
detecta
aptitudinilor
utiliza
propune
intelege problemele
retine este
inunchip
cea
mesajul In
raspunsuri/solutii
'."...numiir
informa!ia situatii
fntocmita
reu~itdelimbajul
verbal
nouii, depe
idei E.
scris A.Descriere
curente
oral
neuzuale
0
sau
dintr-o temiisau
oral; ainedite·
Fleishman:
sau scris
intr-o
datii;
activitate, a sau
pentru
inregistra
conteaza
tema
rarii recunoaste
ain
in
efort; situatie
mod
primulproblema
comuni<;;acelorlalti
corect
data; ca irttreg
randdescrierea
a numarul
improviza sisolutii
unui elementele
ideilinformatii;
ideilor;
eveniment; sale·
in sitliatii
Jrobleme
la in care Aptitudinea
procedurile standard nu sunt operante;
70

- . .,
aviteza
aaaaanticipa
executa
utiliza
mentine
alege
abilitatea cu
utiliza
indeplini
volumul
acapacitatea
utiliza
rapiditatea
aplica
aproxima
a§eza
timpul
dobandi
gasi un adecvat
care
miscari
0cu
mainile
degeteleeste
indemanatic
informatia
eforul
rapid
de 0informatia
careflexionare
dat
§i
reguli/propozitii
necesar aregula
inrati§area
rapid
element in
pentru
idee
fizic
raspunsul
gasi un
cea
clara
oe
moduri rasnuns
mainile.
0sarcinii/activitate
fortei
de investire
exercitate aun
insu§iri
mod
in
sau
ascuns orovenind
continue
asupra
energiei
trunchiul
indemanatic
generale
mai
lucrurilor alein
concept
organizarea
intr-o
asupra
0corect
durata
de la
unui
pentru Descriere
in
unor
buna un
la asau
care
potrivit
multime
mare
intr-o
grupare stimul'
actede
conditiile
obiectla
reoetate
obiecte
si
cazuri surse
musculare
mi§ca greu;
succesiune;
de
sautimp;
situatie pe
sau
coordonat.
subsumeaza
spatiului
sau combinarea
unei de diferite'
orezenteicu
efort
un
particulare;
in
modificari
obiecte,
care 0af1i;
0unor
persoane
corelarea
precis
categorii anum
teexolozive;
static;
anumit ita
factori
a asituatie;
intr-o sau
cand
alternative raoiditate:
sunt
doua distractivi
interval temporal
comparate
aconfiguratie
proceda
adecvata
desprinde de
transformari;
sau
pentru la
aun sau
principii
0 trasatura
cu regulilor
maisens acumonotoniei;
§i
setmulte
de spatial
stabilite
sau
particulara
unulinsu§iri
numar greutatea
ale
raspunsuri
obiecte, altor
procedurilor
la reguli
dintr-un
mare de
sunt
persoane,
cornorala
zica
tiva
m
mpului
ctie
manuala
ptiva
spa!iala
iva
c!ie
de
ica cuprinderii
laclasificare
alegere
cuprindere
nforma(iei
inductiv comului'
manunchi
nosibile'
cunoscute
logice; de
persoane lara
idei;
elemente, sau insusiri.
la 0lucruri;
0 rara ca
idee prealabila
situatie data; viteza sa fie importanta'
despre aceasta;

18.3lnteligenta ca aptitudine generali
Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu primare":
gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare comprehensiunea verballi: abilitatea de a intelege
superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, cuvintele;
perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
atentiei etc. rezolva anagrame, a ritma cuvinte;
Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere;
cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
18 existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea
tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma
prezentatii in pozitii diferite;
(specific) , factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii,
Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de a gasi perechi cuvintelor etc,;
de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid
informafiilor; detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre
de aptitudine constfmd in structuri operafionale care imaginile obiectelor;
prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, factorul rationament: abilitatea de a gasi regula
Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intr- genera Iii in exemplele prezentate, de a determina
o anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce
considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea
activitapi intelectuale centrata pc gandire.

Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile
sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a
inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C.
E. Spearman. _
Louis Leon THURSTONE Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The
(1887-1955) Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of
Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.
71

Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa
in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte
mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari,
1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva,
este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i
relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul
Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu
(integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs
(restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor argumentativ.
informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la
dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor
Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una
formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt
Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone.
stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile
sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei,
(reflexe neconditionate), innascute, copilul existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul
descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon,
propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i
primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul
fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa
schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele
dintre cele mai importante achizitii este permanenfa grupe de indi vizi:
obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa 0-25 idiot 80-100 normal r
existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor
Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia 50-70 debil mintal 120-140 exceptional
achizitiile cele mai importante sunt deprinderea 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat
mersului ~i limbajului, a functiei simbolic-
Diferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian,
reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea
atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul
actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre
lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i
Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult).
- aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari
unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200,
explice ceea ce se petrece in jurullor; iar Mozart de 165.
amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat
de urmatoarea formula:
de a trece dincolo de aparente; VM
egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile IQ=-xlOO
VC
dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul
- Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta
etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului).
transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele
cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea,
categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale 18.
obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ
concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie
realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii
actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului
constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i
matematica.

Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i
de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina
~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a
demonstra cunoa~terea in mod evolutiv.
Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii,
dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i
activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata
~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia
Jean PIAGET dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general,
(1896-1980) nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite,
progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se
integrarea stadiului precedent.
Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de
amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea
lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936),
lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji
necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse
~iin limba romana.
_..•.72~

!WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE

Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in Inteligenta,logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza
mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar), yom cauzelor ;;i a efectelor, intelegerea relatiilor dintre
constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la actiuni, obiecte ~i idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica,
disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii, evalua propozitii ;;iefectua operatii logice complexe sunt
precum matematica ~i limba ~i literatura romana. Oricat de caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei
mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline, inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva ;;i
exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei inductiva ~i capacitati critice ;;i creative de rezolvare a
lor, fiind apreciati mai curand ca talentati. In realitate, daca problemelor.
este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie, Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc
performanta, indiferent de disciplina, este aceea~i. in sunet, ritmuri, melodii ;;i rime. Sunt sensibili la
Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al tonalitatea, intensitatea, inaltimea "~itimbrul sunetului;
inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner, recunosc, creeaza ;;i reproduc muzica folosind un
instrument sau vocea.
profesor de teoria cUJ;oa~terii, educatie ~i psihologie la
Universitatea Harvard. In elaborarea teoriei sale, Gardner a Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml ;;i a
pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu percepe cu acuratete lumea vizuala. Abilitatea de a gandi
coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala, in trei dimensiuni, de a transforma perceptiile ~i a recrea
iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei
remarcabile de-a lungul vietii, au avut dificultati la ~coala.ln sunt caracteristici ale acestei inteligente.
acest context, definitia pe care 0 propune inteligentei este Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest
caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa;;te ~i
de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 clasifica indivizi ;;i specii. Interactioneaza eficient cu
culturii". Detaliind definitia sa, se poate observa cu u~urinta creaturi vii ~ipot disceme cu u;;urinta fenomene legate de
cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al viata ~ide fortele naturii.
inteligentei, in masura in care problemele pot fi din cele mai Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce
diverse, dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 dupa sine gfmdirea in mi;;cari ~i folosirea corpului in
multitudine de posibilitati. Aceasta inseamna simultan 0 moduri sugestive ;;i complexe. Ea implica simtul
valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare. timpului ;;i al coordonarii mi;;carilor corpului ;;i ale
mainilor in manipularea obiectelor.
Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele,
Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte
Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in
baza a zece criterii, dintre care cele mai relevante se refera la persoane, a avea empatie, a recunoa;;te diferentele dintre
oameni ~i a aprecia modullor de gandire, fiind sensibili
existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte, numere),
la motive Ie, intentiile ;;i la starile lor. Ea implica 0
mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din
existentei oamenilor pe Pamant, cunoa~terea partii creierului familie sau din societate.
unde este localizata inteligenta respectiva etc. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire ;;i intelegere
Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca de sine, a fi con;;tient de punctele tale tari ;;i slabe, a
dominat gandesc cu predilectie in cuvinte ;;ifolosesc cu
planifica eficient atingerea obiectivelor personale,
u~urinta limba pentru a exprima ;;i/sau in!elege realitati monitorizarea ;;i controlul eficient al gandurilor ;;i
complexe. Sunt persoane care invata repede limba emotiilor, abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu
materna ;;i limbile straine, citesc cu placere, foJosesc altii.
metafore etc.
Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus. Argumentati
18 evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri.

~PLlCATII
I. '
1. Analizati interaqiunile dintre aptitudini ;;i celelalte procese altul (...) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n
psihice. condi{iiledate" (AI.Ro;;ca).
2. Definiti aptitudinile;;i analizati raportul dintre Innascut;;i Invatat
In cazullor. 5. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier
vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea
3. Analizati clasificarea aptitudinilor. tipurilor de inteligenta. Comparati rezultatele obtinute cu propria
voastrii evaluare. Analizati, dupa aceea, rezultatele"obtinute cu
4. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce
,,Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau va urma acestora. Ce concluzii desprindeti?

[e)llei Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru,
IAsirililare= conduita activa ce opune acomodarii la mediu depinzand de capacitatile individuale, de motivatiile
modificarea acestuia. Din punct de vedere fiziologic, subiectului Sidemediul social, fiindexpresia interactiunii
asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma acestor conditii.
elementele extrase din mediu, integrandu-le propriei lor Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!.artistica lao
substante. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din persoanii care poseda aptitudinile necesare. In general, 0
punct de vedere psihologic. persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface
Stadiu = perioada de dezvoltare. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva vocatia. Rolul consilierului vocational este de a face
a fiintei umane nu se face in mod uniform, dupa un model distinctie Intre vocatiile veritabile, oazate pe aptitudini
linear, ci trece prin anumite stadii care implica, fiecare reale, Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau
dintre_ele,JI!!j)rogressioTeorgl!!:!i~an~_a
ansamblului. adap..tatilarealitate.
19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
Etimologic termenul de caracter provine din limba viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei
greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de
ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia activitate.
de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi
de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile
portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate ~i prin atitudinile
(comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine.

In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra nu se poate justifica lipsa de performanta a unui
intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului melancolic datorita temperamentului sau, deoarece
sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa
a. Caracter-temperament: acest lucru poate fi depa~it);
in timp ce temperamentul este neutru din punct de temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in
vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i care trasaturile de caracter se manifesta in
deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de comportament.
caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive b. Caracter- aptitudini:
sau negative; in timp ce aptitudinea este un sistem operational
spre deosebire de trasaturile temperamentale, eficient care se investe~te in activitate ~i care se
innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se
de-a lungul vietii sub influenta modelelor socio- refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale
culturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie realitatii, inclusiv activitatea proprie;
cultiva ~iIe impune societatea; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista
caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, relatii discordante sau concord ante, discordanta
respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter
energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia negative) conducand la franarea posibilitatilor de
con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu, dezvoltare.

Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era "Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In
modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata,
citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare
functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se
transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i
,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat
Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov.
pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui
brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu
deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" (Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia
Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie: lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor
trasaturi de caracter.
unei atitudini
Evenimentele care determina Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului fati de cele din jur, un mod
formarea atitudinilor
de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume.
Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini:
Interpretare
Evaluare Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau
Oppune fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal.

Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in
-
><11
'"
4>
cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a
individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate ..
~
.5 Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente
4>
= cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati
=
.~
4>
Aprobare morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i
= sau convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment
Q
••
dezaprobare decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv.
sociala
In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de
atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii,
atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare
.., Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea
dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind:
- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul - Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini
de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini
gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de privind societatea in ansamblul ei etc.
ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei
amintite atitudini precum: omenia, altruismul, persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi
recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative
iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea,
- Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul
cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu hotarat, eroismul.
ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se
necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0
afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi,
atitudini precum: increderea in fortele proprii, fiind yorba, de fapt, de dominante.
modestia, demnitatea, iar la cel negativ, In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a
desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui
- Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de
la intelegerea de catre individ a necesitatii de a caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care
desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15
aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii
etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab
indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ. exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la
Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil
de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate:
la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor
Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei
care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective
masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc.
~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului
minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de
interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la
afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de
Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental.

Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele
sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 secundare;
buna definire a portretului caracterial presupune precizarea boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor
unor caracteristici precum: pe care persoana Ie stabile~te cu semenii;
- unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod statornicia caracterului: se refera la manifestarea
esential, conduita din motive de circumstante; constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice;
expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare,
pe care i -0 imprima trasaturile dominante; de evolutie in raport cu noile cerinte;
originalitatea caracterului: se refera la coerenta taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i
19 launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a apara unicitatea.

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii,
in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i
integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime
dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului
social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina.
Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit
trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand
dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se
dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul
actiunilor noastre.
Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a
persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru
omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont
~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a
reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul
social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale Caracterul, ca suma de principii ce
in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este structureaza insertia noastri
acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din socia Ii, are 0 influenti determinanti
punet de vedere etic". in ansamblul personalititii noastre.
lIJPORTRETECARACTERIALE

Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel
constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca;
istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda
lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere
Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu
acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii
unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i
unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0
dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai
Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata
este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan
in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana
numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai
om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac."
strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice
ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit
revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii
amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0
numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul
adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii
partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca
lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut,
mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul i-
cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal a spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a
lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile,
el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor
joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele,
adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." iar pe chei s-a pus rugina.
Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce
comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i
lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa
alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea
seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in repede."
Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este
influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte
trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la
trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate.

2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care
19
permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta
categorie.
3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii.
7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati
4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre rolul mediului social in formarea caracterului.
temperament ~icaracter.
8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne
5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat
caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare.
sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al
grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului.

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica
medicala, eticajumalistica etc.).
Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa.
Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te
de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei.
promovarea unor principii de conduita apreciate ca Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire
pozitive etc. la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i
Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul organizatiileexistente etc.
valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca
morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane.
conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.
20. CREATIVITATEA
20.1 Conceptul de creativitate
Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma, ci este gandirii, procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a
rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de re-
diferiti. gandire.
Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem
Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri psihic uman, iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua
~i aptitudini care, in conditii favorabile, genereazli categorii de factori care determina, dinspre sistemul psihic
uman, creativitatea:
produse noi ~ide valoare pentru societate.
a. vectorii: au rol de orientare ~i energizare, fiind cuprinse
aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de
Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. In functie de
dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la
multe aspecte -ale acestui potential. Activarea ~i valarificarea crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza
superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul subiectul de realizarea unui produs original):
intereselor
maturitate
deVectori
absenta in
~1
acreativi (pozitivi) Vectori
a puternice,
stabilitate intensitatea
rutiniere:
scazuta
angajare
sau
tendinta spre intereselor
motivatie
lipsa
intoleranta extrinseca
mai proprii,
niveluri
respect
fortele pupn
trebuinte
scazute
intelectual,
dependenta
rezistenta
imitarea exagerat
de creativi
homeostazice
teama
lamodele,
la dede
schimbare, (negativi)
deli'isarea,
fata
de aspiratie
autoritate,
ade
ambiguitateformula
traditie
incapatanarea,
neincrederea
conformism
opacitateprobleme,
etc.
la nou, in
!?icontradictii, I
de nou, dorinta I de respect
evaluare
tendinta
formism pentru
schimbare,
interese
riscurilor,
motlvapa
nive!ul ridicat
stabilitate nou
demtrmseca
intelectual~ivaloare
~ia problematiza,
autoevaluare,
increderea
al aspiratiei
~imaturitate in etc.
!?i profesional,
curiozitate,
noncon-
emotionalapropria • atitudini
I se atribuie
I
i creative: initiativa, persoana
disponibilitate
receptivitate in altii,
, treb~int~l~ !?i
fata deafirmalia
de.cre~t~re independenta
asumarea in
po-
trivit cilreia
geniul, im-
plicit creati-
vita tea, in-
seamnil 99%
transpiralie
$i 1% inspi-
ratie.

Thomas Alva EDISON
(1847-1951)

Relapa aproximativa dintre inteligenta

60

b. operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii
stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere:

Operatii generatoare
in cristalizata,
convergenta, de nou
imaginatiei idei
fidelitatea
aptitudini
procedee
capacitati
gandire excesiva
speciale
Operatii
slabe a memoriei
de slab
algoritmice
rutinieredezvoltate
sustinere a propriilor
.g 30 absenta procedeelor

I
"limbade lemu"
r: procedeeleIZ activitate
,Ilibertate
propriilor
memorie
0;
>euristice
procedeele
forta
aptitudini
gandire
20
inidei verticala
flexibila
imaginatiei
intelectuala
exprimare
divergenta,
speciale pentru
~ispontaneitate
putemic
fluida, argumentarea
laterala
dezvoltate

10

80 90 100 1-10 120 130 IQ

Dupii unii autori, creatlvltatea
20 ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii
(IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii), un
coeficient de inte1igentii mai ridicat
nesemnificand necesar un plus de creativitate.
in alte domenii, spre exemp1u In artii, 1imita
inferioariiarfi de 95-100.

In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu exista convergenta, nu se poate vorbi de activitate creativa. De
factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu asemenea, pe langa factorii interni au un rol important in
o cota de originalitate inalta. Daca intre cele doua categorii nu activitatea creativa ~ifactorii externi, de "facilitanta".

20.2 Niveluri ,i stadii ale creativita'ii
Ca proprietate general umana, creativitatea se manifesta in - creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de
forme diferite, pe niveluri ierarhice distincte. Potrivit lui C. w. originalitate, elementele obtinute fiind, de asemenea,
Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : noi, dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i
creativitatea expresiva: exprimare libera, spontana a recombinarea unor elemente dej a cunoscute;
persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar - creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un
produse utile sau valoroase; nive! de originalitate, astfel incat produsele obtinute
- creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta;
nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii, tehnici creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este
ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai atat de ridicat incat determina modificari revolutionare
putin originale; ale unui domeniu, presupunand 0 restructurare a
unui domeniu, presupunand 0 restructurare a faza incubatiei (gestatia, germinatia), care se
experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient,
de intelegere. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera
Creativitatea reprezinta, de asemenea, procesul prin care noua;
omul identifica anumite dezechilibre in experienta, in faza "iluminarii", unde este yorba de aparitia in
activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula con~tiinta a solutiei, ceea ce se poate produce dupa 0
idei ~i ipoteze noi, de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite activitate intensa, dar ~i dupa pauze indelungate sau
inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. In aceasta chiar in somn;
masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic, faza verificarii, respectiv faza in care se realizeaza
procesual al creativitiitii, potrivit lui G. Wallas putandu-se elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale.
delimita urmatoarele faze: Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie, existand 0
faza pregatitoare, care consta in informare, mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i
documentare ~i experimentare, fiind 0 faza obligatorie a valoros pentru soeietate, de fiecare data fiind evidenta amprenta
actului creator, con~tienta ~ide lunga durata; personalitatii creatoare.

WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII
Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul paradigm a (0 multi me de presupozitii, norme ~i valori de
Guilford al inteligentei, model capabil sa cuprinda ~i cercetare sau de realizare), care determina la nivel individual
dimensiunea creativitatii. Aeest model nu este singurul, un un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale.
altulfiind cel initiat de R. J. Sternberg, anume modelul Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la
triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. Potrivit faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de
aeestui model, aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei
registre sau niveluri, structural corelate: componential, niveluri ale activitatii inteleetuale. A rezolva 0 problema
meta componential ~iepistemic. presupune in primul rand stapanirea unor operatii, ~ansa fiind
_.' La primul nivel, cel componential, este yorba de 0 mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de
ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii operatii. Mergand mai departe, eomplexitatea problemelor
matematice, logice etc.), utilizate in rezolvarea problemelor. pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive, nivelul de
Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu
formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica), (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. In cele din
acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand urma, creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la
nivelul metacomponenpal al gandirii. Mai mult, orice modificarea registrului epistemic (a paradigmei), cu impact ~i
·activitate ~tiintifica ~i nu numai, se desfii~oara intr-o anumita asupra celorlalte eomponente.
Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt
de cr'eativitate. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate, strategiile rezolutive ~i modificarile pe care
le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate.

~PLlCATII
. ,
I., Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 6. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda ,,6-3-
_creativitarii. 5". Astfel, este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase
membri, fiecare avand in fata 0 coala de hartie, pe care 0 imparte
2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens in trei coloane. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase
psihologic unnatorii termeni: atitudine, aptitudine, creativitate. membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa, in cele trei
coloane. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia
3. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga, ideile
emise fiind reluate ~iimbunatat1te,completate, modificate etc. Se
realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care
20
4. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care
- sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Realizati acest lucm ~iin ideile emise initial trec, in diferite faze de prelucrare, prin fata
- ceea ce prive~te propria activitate. Pana la ce nivel reu~iti sa celorlalri cinci membri ai gmpului. La fmal, foile sunt stranse ~i
identificati astfel de produse? se incearciievaluarea ideilor obtinute.
incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in
5. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul
metoda de stimulare a creativitatii. Comparati rezultatele elevilor pentm activitatea ~colara?".in baza rezultatelor obrinu1:e
-obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul
elevilor.

.t!LU!.!J
Emergent = care rezulta dintr-un mediu, deci este un produs al muncnetc.
ration~liziirii SOluriilorexiste.nte, cre~terii prOductivitiitiil1
interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al
desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii
a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. I

Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe,a modalitiitilor in Spontan, -eitate = care se face sau se produce de la sine, rara 0
care se realizeazii aceasta; prin extensie, desemneazii cauza aparentii; care se face de buniivoie, nesilit del
modalitatile de realizare a cunoa~terii. nimeni; care actioneaza cu promptitudine;'
Facilitare = inlesnire, u~urare a indeplinirii unei actiuni, a promptitudine, natural ere promptii in atitudini, in'
producerii unui fenomen etc. comportamente etc. I

Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen,'
org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice procesetc.
78
.........

,
21. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt*
21.1 Principiul dezvoltirii in psihologie
Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii anterioare ~ica premisii a celor viitoare.
(evolutivii) a psihieului. Dezvoltarea personalitiitii se La nivel individual, psihogeneza se inscrie intr-un cadru
desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii, socio-cultural in care sunt rezumate, selectate ~i condensate
numite cel mai adesea "stadii", fiecare stadiu caracterizandu-se rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. Dezvoltarea
printr-o organii'are proprie a insu~irilor, simultan fiecare stadiu ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai
trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor productivii.

Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice, bio-psiho-sociale, intraindividuale,
care au loc pe parcursul vietii unui om.
Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu Etape ale dezvoltarii motorii
numai produsul, rezultatul final al dezvoltarii, ci sa se abordeze
insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a
fenomenului considerat, depistand treptele parcurse ~i
functionalitatea lor in procesul evolutiv.
Principalii factori ai dezvoltarii sunt:
1. Ereditatea, care este insu~irea fundamentala a materiei
vii de a transmite, de la 0 generatie la alta, rpesaje de
specificitate, sub forma codului genetic. In planul
dezvoltarii psihice, ea apare ca un complex de
predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de
capacitati ~i trasaturi deja formate. Ereditatea constituie
premisa biologiea a dezvoltarii. Obiectivarea ei are
caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate
normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata).
2. Mediul, constituit din totalitatea elementelor cu care
individul interactioneaza, direct sau in1irect, in proces.!ll
devenirii sale. Mediul are 0 structura complexa ce
include 0 multitudine de aspecte: de la elementele
mediului natural ~i pana la cele ale mediului social
imediat. Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar, 2 3 4 S' 6 7 8 <) 10 11 12 13 14 IS
actiunea mediului poate fi, in egala masura, favorabila Varsta (luni)
dezvoltarii, dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.
3. Edueapa, care se define~te ca activitate specializata, Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri, in general
specific umana, care mijloce~te ~i sustine, in mod ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete
con~tient, dezvoltarea. Intentionalitatea, actiunea vocale omene~ti, se deplaseaza in patru labe, au modalitiiti de
sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima
de ceilalti doi factori ontogenetici. emotiile a~a cum 0 fac oamenii. Cele mai cunoscute cazuri
Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi"
~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii de la Midnapore. Primul dintre ele este cel al unui Miat
eredi tate- mediu. descoperit in 1799, in varsta de 10-12 ani, orice eforturi de
Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii educare a sa e~uand. In celiilalt caz este yorba de douii fetite,
copilului in ni~a sa de dezvoltare. Acest concept desemneaza numite Amala ~i Kamala, capturate in India, in 1920. Aveau
totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 aproximativ patru ~i opt ani, triiind intr-o pe~tera alaturi de
. varsta data. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: lupi. Nu cuno~teau limbajul uman, alergau in patru labe ~i i~i
- obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite exprimau suferinta urland ca lupii. Au invatat cu foarte mare
varste; greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte.· Au murit
- raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil; repede, tara sa se adapteze la viata oamenilor. Cazurile de
- cerintele adultului vizand competentele incurajate, copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in
varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta raport cu dezvoltarea umana.
acceptat;
- activitatile impuse, propuse sau ingaduite copilului.
Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de
dezvoltare a personalitatii sunt act;v;tateu dom;llanfa
desflisurata, s;stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile
ps;"!ce spec~fice.
In functie de aceste criterii, cel mai adesea sunt diferentiate
urmatoarele stadii:
- 0-1 an: perioada infantila;
- 1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie);
- 3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara);
- 6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica);
10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea); Dezvoltarea umana, a~a cum s-a 'precizat, presupune mai multi
- 14/15-18/19 ani: adoleseenta; faetori, edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea
- 19/20 ani-30 ani: tineretea; posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil. Prin edueatie
- 30-55/60 ani: varsta adulta; dobiindim toate eapaeitiitile, euno~tintele ~i eomportamentele ee ne ,
- peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . . fae sa fim eeea ee suntem.
21.2 Virstele mici (3-10/11 ani)
Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare sensibilitate vii ~iputernice,
fizici progresivii intensivii, dar mai ales cantitativii. prin ceea ce se dovede~te a
Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii, cu evolutia fi tonus afectiv.
ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi, se Comportamentul se
dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. leagii de 0 intensii nevoie
Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma de mi~care, de actiune,
voluntarii, de la cea putin stabilii la cea stabilii. Memoria datoritii procesului intern
dovede~te 0 mare plasticitate, receptivitate, datoritii stocului de dezv.oltare fizicii,
redus de informatii. Ponderea cea mai mare este detinutii de necesitiitii consumului de
gandirea concretii, imaginatia fiind cea care se desprinde in energie ~i fortei ce se
mare miisurii de realitate, dovedindu-se deosebit de vie ~i acumuleazii.
fantasticii. Copiii mici se caracterizeazii, de asemenea, Principala formii de activitate estejocul, prin acesta fiind
printr-o mare curiozitate. stimulate coordonarea, echilibrul, dinamismul, forta, evaluarea
Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului, care spatialitiitii, abilitiitile in manipularea obiectelor. Jocurile
nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere, dorintele, practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta.
pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea Odatii cu intrarea in ~coalii, intreaga energie a copilului va
intre subiect ~i lumea exterioarii). 0 altii triisiiturii este fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare. Vor fi
animismul, pentru pre~colar, spre exemplu, obiectele avand con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei, rolul
in general suflet. inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor
Este prezent spiritul de imitape, fiind'imitate in special noi norme de viatii.
actele celor mari, larii discerniimant. Sunt prezente mai ales Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii, vGrstei"de ce-
motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie, recompensele ului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. In jurul viirstei de8 ani se
morale ~imateriale. dezvoltii un sentiment de identitate socialii,copilul Wind cu miindrie
Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri, triiiri ~i apartenenta sa la grupul dejoacii, lagrupul ~colarsau lacel religios.

21.3 Preadolescen,a (.10/11-14/15 ani)
Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomo-
fiziologice, semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de
cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in
special membrele inferioare, iar toracele ~i bazinul riiman mai
mici. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul,
apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii
dorintii de mi~care, prezentii mai ales la biiieti.
Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima
cre~te mai repede decat arterele, fapt ce conduce, adesea la
tulburiiri cardiovasculare; in comparatie cu restul •
organismului, inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii,
oboseala instalandu-se mai repede.
Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine,
determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul), semn al
glandelor sexuale. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar tendintei de independentii fatii de adult.
la fete intre 10-11 ani, cel mai devreme, dar pot intarzia ~i Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i
panii la 15 ani, in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii, furtunile afective alternand cu
1-2 ani mai tarziu. perioade de apatie; se manifestii, mai ales la inceputul
Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic pubertiitii, ostilitatea intre biiieti ~i fete, care scade treptat, fiind
mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap, dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus.
abdominale, senzatii de sufocare, ameteli, obosealii persistentii. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii, se realizeazii
Cre~terea in iniiltime, asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor, a tranzitia de la moralitatea constrangerii la moralitatea 21
capului determinii, adesea, deformiiri ale coloanei vertebrale cooperiirii, de la preconventionalla conventional.
sau deficiente de vedere. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti,
In sfera proceselor cognitive se remarcii: profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte, conflictele
dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. EI se deta~eazii fatii de familie,
senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup; aici, taniirul se simte mai
cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i
memonel; ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. Grupul ajutii
- asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a la maturizare, oferind suport afectiv ~i confirmare, dar
problemelor; constituie, uneori, ~i mediul in care se incearcii tigiirile,
perfectionarea limbajului, paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili

21.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani)
Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai analizeze corectitudinea propriei gandiri.
lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor Devine mai echilibrat afectiv, reu~ind, spre deosebire de
piirti ale corpului. " preadolescent, sii-~i domine reactiile impulsive; se dezvoltii
Procesele cognitive se perfectioneazii, adolescentul fiind vointa, !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii
capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i duratii. In acest stadiu apar, de cele mai multe ori, prima
80

dragoste ~iprima experientii sexualii. In planul relatiilor
A.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate, este i n t e r p e r.s 0 n a lee ste
preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei preocupat 'Cle Intelegerea
persoane. Reu~itele 11 entuziasmeazii, dar ele sunt nesigure, prieteniei, a iubirii sau a
Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. solidaritiitii umane, relatiile
Problema crucialii a adolescentei 0 constituie, dupii E. H. cu ceilalti constituind
Erikson, ciiutarea, definirea identitiitii, sintetizatii in prilejuri de autocunoa~tere
Intrebarea specmcii acestei varste, "Cine sunt eu?", Intrebare ~iintercunoa~tere.
prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre Caracterul ramane
ceilalti oameni sau In naturii. Solutionarea acestei dificile instabil, oscilant, de~i
probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate", adolescentul este preocupat
caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de de perfeqionarea sa ca ~ide
inferioritate, nelncredere In sine. Acestea devin evidente In viitoarea carierii.
tendinta spre filosofare, spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a Moralitatea este cea a cooperarii conventionale. Cre~te
idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie
propriu de existentii. circumstantializa.

21.5 Tinere,ea (18/19-30 ani)
Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza aspiratii. ldealurile sunt bine
~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor conturate atat din punctul de
organismului. Este, de asemenea, etapa perfectioniirii psihice, vedere al per£eqionarii
a stabilirii echilibrului functional optim, mecanismele de personali tiitii, cat ~i al
realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului devenirii profesionale ~i
dovedind performante superioare. cetatene~ti.
Procesele psihice cognitive: atentia este puternic Dezvoltarea calitativii
voluntarii ~i stabilii; memoria este preponderent logicii; multidimensionalii a
imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice, stabilindu-se personalitiitii taniirului
un echilibru Intre visare ~i actiune; gandirea este abstractii ~i determinii 0 serie de
logicii, caracterizandu-se, precum imaginatia, printr-un proces trasaturi, specifice varstei,
de specializare. precum: spiritul critic
Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare intransingent fatii de ceea ce
armonioasa cu actele rationale, logice, fiind conditionate social. este neinteligibil, In
Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri neconcordantii cu adeviirul
interioare superioare (dragostea de adeviir, spiritul de dreptate, ~i eticul; spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi
dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc.), dar se observa luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta, de initiativa .
~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense constructiv-realistii ~ide creatie.
morale ~imateriale). Este varsta responsabilitiitilor socia Ie, in aceastii
Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria, alciituirea
convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.

21.& Maturitatea (30-55/&0 ani)
Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: echilibru al vietii
biofiziologic: constii In definitivarea procesului de afective. De asemenea, se
cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului; maximizeazii dezvoltarea
psihic: ca maturitate intelectuala, prin structurarea aptitudinilor ~i a deprin-
mecansimelor cognitive, ~i ca maturitate afectivii, derilor, se acumuleaza 0
emotionalii; bogatii experienta de viatii.
social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale, Se nuanteazii relatiile
ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. interpersonale, apare 0
Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii dinamicii noua privind
21 1a~a-numitei amp rente profesionale. Astfel, atentia ~i memoria angajarea socialii. Pe plan
sunt din ce In ce mai specializate. Atentia opereazii selectiv ~i profesional, sunt
orienteazii activitatea specificii; campul de manifestare al observabile marile
memoriei se structureaza sub influenta profesiei. realizari, ocuparea unui
AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare loc inalt in ierarhia socialii.
astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat lndependenta co-
~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. Una dintre piilor este din ce in ce mai
caracteristicile importante ale adultului contemporan este mare ~i rolul de parinte
invatarea permanenta. imbracii noi valente, pana la stabilirea unei adevarate prietenii
Se remarca 0 armonizare a intereselor, a motivatiilor, un cu propriii copii.

21.7 Bitrinetea (55/&0 ani...)
Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un
Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a interval lung de fixare.
aptitudinilor senzorio-motorii. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se
Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru
de scurtii durata. Are loc frecvent fenomenul de cunoa~tere, aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice.·
reminiscenta, prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate, lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a
81

intregului sistem de r~latii interpersonale, se pierd legaturile eu La varste inaintate
eolegii de servieiu. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata
diferit. De multe ori biitrfmii se simt devalorizati, izolati, mortii. Unii oameni se
deprimati, tri~ti. lamenteaza la nesIar~it pe
Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile tema moftii sau 0 trateaza
copiilor lor, mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. frizand indiferenta fata de
Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Altii pur ~isimplu
moral; adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata
acestora.
ac-
- , --
~ aSperanta
insu~irea
Unitatea
co-
lua 1Familia,
Incredereintimitatea
facultatea
sau u~I
sgrupul
avs.
sentimentul
incredere
a~lcoala~i
Mediulsentimenful
de
autocon-
autonomiei
in
de de
familial
satis-
drumul
vs.
acceptare
Acceptare integritate
ratoare
societate,
Parintii
--
-Rezolvarea
in
de crizei
Mutualitatea
Finalitatea
tiva
Identitate
Modelele
Factorii
Corolarul
Abilitatea
Autonomie
familie,
trolului
varstnicii
Daruirea
social
neincredere
axioloe:ic
creatie
disperare
profesia vs. afec-
sentiment
confuzie
sociali
derioritate
Responsabilitatea,
domeniul
Intimitate
Competenta
n esiguranta
Vointa izolare
vs.
a !
stabili
devotiunea
intelectual,
vs.
-,
de
tiuni infe- determina
substitutul matem
tanara
de a
vietii ~ia mortii.
I determinanti
generatie
avea
a-~i Creatie
Initiativa
copilarie ~lidentitatea
pentru
tendinta
sarguinta
initiative
gene-
Pensionarea, Mama
personala
Pricepere
vinovatie
Intelepciunea
Senlimentul
eonsum
cuplu
Integrarea
vietii
joaca
~ipricepere
de
Competenta
direetiona
apusul
relatii
Prietenii,
Simtul
Crizafata
imagini
Incredere
factiei alevs.diferitelor
activitatea,
durabile,
relatia
de
eului
~ioptimism
de de
a-~i
intr-
II
propria exercitiilor
una
Iinitiative
fizice
singura,
I viata ~i aeceptare unitara,
a
declinului,
Varsta a moftii
stadii de dezvoltare (dupa G.W. Allport ~iR. Atkinson)
~

Dezvoltarea
psihica este
insotita de
dezvoltarea
fiziologica,
definitivarea
personalitatii fiind
21
aproximativ
simultana cu
incheierea celei
fiziologice. L.a
om, dezvoltarea
nu se reduce la
simpla cr~tere, ci
progresiv, sub
influenta
conditiilor
fiziologice ~i
socioafective, ...
apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus exemplu, s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza
principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar potrivit axei"cap-picioare", adica maturizarea sistemului
satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii. nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai
Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu, intai controlul capului, apoi al membrelor superioare ~i, la
existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile. Spre s~it, al celor inferioare.
82

WREPERE PSIHOGENETICE

Primii ani ai vietii noastre, indeosebi ceea ce se nume~te mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te
copiHirie, dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea in cadrul copilariei (dupa L. Not, L 'education des debiles
personalitatii. Sunt anii in care progresiv s~ constituie mentaux, Toulouse, Mesape, 1973).
diferitele modalitati de gandire, deprinderi etc. In figura de
01 234 567 8 9 III
I13
I10
1412
I 1'1 I I I I I I I
Inteligenta i Gandir~ operatorie
senzorio-motorie I Gandire preoperatorie
~
Gandire in imagini Operapi concrete Operatii forma Ie

Obiectul conservare
1
Nopuni
i~au inavarianta

Numar

-.- ..... -..-.-) Substanta

(Faze de oscilatie) Lungimi

--r- S~prafata - greutate

Volum
1 r j ~

~.•...••••................... i..
,
.
Decalaje _
i i:
-...........•....• .

1 I 1 1 1 I I I~ I I 1 : I I I I:'
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 12 13 14 15

Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt
dobiindite la acea varsta. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse.

~PLICATII
1. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu personalitatii celui in cauza.
care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai
societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. 4. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa
argumentati 0 pozitie pro sau contra.
2. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu 5. Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. Dupa
care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un desra~urarea sa, scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe
copil din prezent. aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie.

3. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in 6. Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati
care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa. Urmariti diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent
comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a din anii ' 60.

Imita{ie =. nu este specific umana" consta in reproducerea unor
Conflict = Iupta de tendinte, de interese; pe de 0 parte poate fi fenomene, majoritatea comportamentelor sociale
yorba de conflicte intrapsihice, afective sau cognitive, (educatie, cultura, traditie, obicejuri etc.) bazandu-se pe
dar, pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale, imitatie.'
sociale. Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!, ciireia i te
Culturii = dezvoltare specific umana sub influenta mediului dedici din simplii pliicere. Psihologia contemporanii a
social. Orice societate' umana, oricat de primitiva, reabilitat jocul, altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii
poseda cultura sa, care conditioI\eazii dezvoltarea totala relevantii, cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea
a membrilor sai. Re1atia intre cultura~i personalitate este jocului in activitatile didactice asigurand motivatia
atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii necesara desra~uriirii procesului educativ.
confera omului umanitateasa. Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta de societate sau
'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala, motrice care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.
sau senzorialii. Educatia copiilor deficienti intelectual, Rolul important al muncii in faport cll personalitatea
orbi, surdomuti, infirmi motor etc.incapabili de un umana se releva pe multiple pla-nuri, mai ales atul)ci cand
paTcurs ~colar normal, se face in institutii specializate, este practicata in mod liber ~i cu placere. De asemenea,
care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat. contribuie la buna insertie sociala a omului, oferindu-i 0
Diferentiere == trecerea de la generallaparticular, de la 0 conditie regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport
globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara.
Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan.
dezvoltarea oricarui individ, astfel incat se poate Reminiscentii = amintire a unor fapte aproape disparute ain
recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.
83

TIPURI DE ITEMI 5
Itemi subiectivi
: reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate, orientate ~ioraonate cu

Activit-atea 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor - este yorba de
umana, pe lfmga acestuia pentru mentinerea vietii. In acest sens, motivatia constituie elementul care un eseu
stabilirea precisa pune in mi~care organismul, ea fiind cauza interna a comportamentului. Motivatia' structurat,
a scopului ~i reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute, fie ca sun~ cerintele care
activarea selec- dobiindite, con~tientizate sau necon~tientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina
abstracte. structurarea
tiva a' disponi-
bilitatilor persoa- Motivatia este un filtru al influentelor externe, 0 parghie a autoreglarii individului, raspunsului
nei, presupune ~i forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de
asigurarea unui numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta, deoarece dacii lipse~te restrictive.
suport moti- stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia), atunci actiunea nu va fi dusa la
vational adecvat. indeplinire sau nu va avea succesul scontat. Motivatia trebuie pusa astfel in slujba
Elaborati un eseu obtinerii unorperformante inalte.
in care sa abordati Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei
structuri motivation ale, ci ~i 0 anumita intensitate a sa. Relatia dintre intensitatea
problema
motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0
optimum-ului
motivational. are de indeplinit. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea
In el~borarea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. Intre motivatie ~i gradul de dificultate
eseului se vor trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational:
avea in vedere: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte.
- respectarea Reciproc, eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei, anume
structurii optimum-ul motivational. Astfel, in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura
standard a unui ce cre~te intensitatea motivatiei, cre~te ~inivelul performantei. Nu aceea~i corelatie se
eseu; poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe, relatia directa intre intensitatea
- definirea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel, dincolo de
care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce.
motivatiei;
Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta,
-relatia
totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimum-
motivatie-
ul motivational ~imasura in care el se realizeaza. Spre exemplu, persoanele apaytinand
performanta;
- definirea ~i tipului puternic, echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai
caracterizarea mari, determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile, in timp ce
persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. La
optimum-ului
fel de bine, exemplificiind pe motivatia ~colara, corelatia intensitate a motivatiei -
motivational;
- discutarea performante depinde ~i de natura motlvelor. Astfel, la nivelul elevului, ceea ce il
determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea, aspiratia
situatiilor
spre competenta etc.), fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din
posibile in
jur, obi~nuinta de a se supune la norme, frica de consecinte, ambitia etc.). In principiu,
raport cu starea
gradul de reu~ita, chiar la intensitati mai mici ale motivatiei, va fi mai mare in cazul unei
de optimum
motivatii intrinseci.
motivational. Generalizand, de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii:
1. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia
corespunzatoare; .
2. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect, existand doua
situatii:
a. subaprecierea dificultatii sarcinii, caz in care subiectul este submotivat ~iva
actiona in conditiile unui deficit de energie, ceea ce va duce la nerealizarea
sarclllu;
b. supraaprecierea dificultatii sarcinii, caz in care subiectul este supramotivat ~i
va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar
dezorganiza, care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii,
ajungandu-se la e~ec.
Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te,pe de 0
parte, sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate, iar pe de alta parte
autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata. Totu~i, pentru atingerea unei
eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a
facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele.
Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii
determinante in raport cu actiunea umana, functiile sale realitandu-se insa door in
masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi
realizate. Contribuind d,ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre, ea poate la
feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze .
.,..
~ 84
I

I

: nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare, urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea.

Elaborati un eseu Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio- - este yorba de
prin care sa umane, de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. un eseu liber,
analizati Astfel, se poate aprecia, in primul rand, ca eseul este 0 lucrare de factura libera, in care precizandu-se
importanta autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei, ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica
mediului social in problematicii precizate. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.
formarea insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca
""-

caracterului. Dati fecunditatea punctului de vedere adoptat.
un titlu eseului Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor
etape:
vostru.
1. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie, inclusiv prin incadrarea
acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor, un curent de gandire, o·
tematica mai generala, 0 epoca istorica - lucrurile depind ~i de disciplina la care-se
realizeaza eseul, dar ~ide tema pusa in discutie);
2. Pregiitirea abordiirii, care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi
fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care
acesta va fi abordat;
3. Conceperea planului eseului, care trebuie sa respecte cerintele de completitudine
(a nu se confunda cu exhaustivitatea), de rigoare ~icoerent~ a redactarii, de structura
dinamica etc.; planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care
se dezvolta in fiecare diviziune;
4. Redactarea eseului, structurat pe trei paTti:
a. Introducerea, care contureaza ~i precizeaza problema, punand in evidenta
importanta sa, dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia;
b. Dezvoltarea, care cuprinde tratarea efectiva a subiectului, de 0 mamera
argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i
exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute;
c. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate, rara insa sa fie yorba de 0
"inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare".
Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0
lucrare mai dificila, ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. La fel de bine
este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina, nici chiar in cazul celor socio-
umane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat
disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate). In cazul psihologiei este
desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale, creativitatea celui ce elaboreaza
eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie,
a modalitatii de corel are, a calitatii argumentarilor, a coerentei, a stilului, a exemplelor
oferite etc.
Oprindu-ne asupra subiectului enuntat, yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere
a primelor trei etape ale elaborarii eseului, urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0
posibila aplicatie.
1. Clarificarea temei:
a. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca
dimensiune a personalitatii umane;
b. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in
formarea acestuia, solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante.
2. PregMirea abordarii:
a. cuno~tintele care vor fi abordate:
- semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane;
- specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte
insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile), avand cea mai importanta
functie de autoreglaj;
- corelatia caracter - profil psiho-moral;
caracterul integral dobandit;
- atitudinile in calitate de componente ale caracterului;
- atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta;
- in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman,
inseamna ca modurile de reactie sunt, cel putin pana la un anumit nivel,
invatate;
- mediul social: totalitatea ideilor, convingerilor, atitudinilor,
comportamentelor etc. comune unui ansamblu uman;
- posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor
promovate etc.
b. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar, este evident ca mediul social
are relevanta in formarea caracterului, diferentele privind intensitatea acestei
relevante; de asemenea, conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM
in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de
dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu,
un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc.
85

Conduita psihosociala
22. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili
22.1 Imaginea de sine
22.1' Statusul ~i rolul- indicatori ailcomportamentului social
23. Relatiile interpersonale
23:
23.2I S.peci?cul
Tlpun rer~}i~J~r
de relatll interpersonale
mt't(rpersonale
23.3 Locul ~i rolul telatii~or interpefsona,le in structura p~rsonalWltii
23.4 Grupul ~i psih~logiJ de grup*
24. Comportamente pro ~i hntisociale
24 1 C '\ \.. 1 I
. omportamente p~l"'antlsocla e
24.2 .Normalitate ~i anormaHt~iaHi
25. Atitudinile social~~i formarea lor*
25.1 Atitudinile sociale
25.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale
25.3 Relatia valori, atitudini, comp6rtanfente
Tipuri de itemi 6

~;::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/;"

~i:~;:
,
Wi
»..."

_FA
I"'.'."
Wii.
I
'"
86 _

22. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA
22.llmaginea de sine
Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza reflectie, la experientele noastre interioare, la valorile ~i
posibilitatile pe care Ie avem, trebuie sa ne cunoa~tem, sa ne idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale
exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai existentei noastre. Eul spiritual este contemplativ ~i
exacta. include idei despre sensul vietii, despre divinitate,
Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: despre originea universului etc.
influenteaza tonusul trairilor noastre afective, ne indruma sa ne Structura eului poate fi abordata de diferite maniere, una
(auto )cunoa~tem prin raportare la altii, ne ajuta sa ne organizam dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale
aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre conduitei:
obtinerea stimei de sine. componenta cognitivii - conceptul de sine: reprezinta
Potrivit psihologului american William James, imaginea totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii
de sine poate fi abordata din douii perspective: Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un
din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam rezultat al modului in care ne percepem);
atentia spre analiza interiorului nostru, putem intra in componenta evaluativ-motivationalii - stima de sine:
contact cu personalitatea, cu corpul, cu "eul" nostru. componenta evaluativii a eului care se refera la auto-
Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii, ca 0 evaluarile pozitive sau negative ale persoanei;
sintezii a evenimentelor care ne-au marcat, ca 0 componenta comportamentalii - auto-prezentarea: se
autobiografie. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a
ne imbogate~te. modela impres.iile celorlalti despre el.
ca proces: informatiile sunt primite selectiv, in sensul cii Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i
unele sunt retinute, in timp ce altele respinse, Ie anume:
inregistriim, Ie organizam etc. Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de
Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile
apartenenta la un grup social, prin compararea cu altii. Ea de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri.
contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate, Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul
despre abilitati ~i priceperi, despre valori, credinte, motivatii, intregii vieti, avand urmiitoarele scopuri:
evenimente de viatii, relatii cu altii care exercitii 0 influentii invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a
semnificativii. triii in societate;
Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti;
termenului de eu, respectiv capacitatea fiintei umane de a interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor
actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni, de a fi fundamentale ale societiitii;
cunoscator ~i cunoscut totodata, de a construi imaginea de sine. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc.
William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii, ci 0 realitate
- eul material: este constituit din corpul persoanei, dar ~i ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi, iar aceasta
din imbriiciimintea, casa ~icelelalte posesiuni ale ei; mai ales prin compararea cu ceilalti.
- eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine
individulle face asupra celorlalti. Este aspectul central al trebuie sa actionam, sii ne implicam in evenimente ~i sa ne
eului, 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra observiim comportamentul propriu. Privirea "din exterior" ne
altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti; da indicii despre atitudinile, credintele, despre efectul actelor
- eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de auto- noastre.

Filosof american, fondator impreunii cu C. S. Peirce al
pragmatismului, publicii in 1907 Pragmatismul, in care
afirma cii adevarul este "ceea ce este practic, util sau eficace".
In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt
William JAMES decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de
psihologie, 1890). Una dintre cele maiimportante contributii
(1842-1910)
la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii
unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de
ordin psihic, devenind astfel posibilii constituirea psihologiei
ca ~tiintii.

A~a-numitul "stadiu al Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului
oglinzii" este 0 etapa (reprezentat de grupOO, institutii, colectivitiiti) cu individualul,
importanta in devenirea reunind reprezentarea de sine ~ide altii. Ei?te0 sintezii intre esenta
noastra, fiind yorba de individuala ~i caracteristicile unei culturi comune, intre
intervalul temporal (6-18 aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului.
luni) in care copilul In sens restrans, identitatea evocii continuitatea existentei,
dobande~te sentimentul
faptul cii individul ramane acela~i in timp, cii persevereaza intr-
unitatii sale corporale
o formula de sine. In sens larg, identitatea poate fi asimilatii cu
percepandu-~i propria
imagine in oglinda. Dad o reprezentare unificatoare a existentei, cu imaginea de sine ~i
pana in luna a treia sau a patra, copilul ignora oglinda care i se pune conceptul de sine. Dar, in miisura in care este legata de practicile
in fata, dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11intereseze, intrevazand sociale, de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii,
raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. Catre un an identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia
dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine, culturala a unor reprezentari. Ea se structureaza ~i se
notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se
ani, iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. ref ace continuu in cursul existentei.
Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: opozitiei afective, opusul acestei atitudini fiind
continuitatea: care da sentimentul stabilitatii, integrarii conformarea la a~teptarile grupului, asimilarea pasiva;
in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata; - originalitatea: care afirma singularitatea, tendinta
- unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului individului de a-~i afirma unitatea;
social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele - acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii;
activitati- ~i evenimente pe care Ie traverseaza, sa dea identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia
sens istoriei sale personale; individual a;
- diversitatea: care se referii la articularea unor identitati - valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii
multiple (fizice, etnice, nationale, juridice, culturale), dificile, individul se valorizeaza in ochii altora ~i in
confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun; propriii sai ochi; orice om nutre~te dorinta sa se afirme in
- autonomia ~iiifirmarea: pentru a se forma, individul se context social, raportandu-se la persoanele pe care Ie
opune adesea presiunii exterioare, se diferentiaza, se admira; dorinta de schimbare, efortul pentru progres i~i
distinge de altii; diferentierea cognitiva poate lua forma au originea in aceea~i nevoie de valorizare.
,
Teoria identitiitii sociale. Potrivit acestei teorii, apartenenta ~
la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _
in termenii specifici grupului respectiv, astfel incat se poate ~
aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i
sociala. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti
sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta
cu alte grupuri, acest efort comparativ fiind subintins de
dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine
ridicata. In cazul in care identitatea socialii devine~-
nesatisIacatoare, indivizii incearca fie sa paraseasca grupul,
pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala
pozitiva (procesul de mobilitate sociala); fie sa lupte pentru
ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul
de schimbare sociala) .
•••.•.•.
"".•.•.,..••.•
:••••••••••.
""•.••••••••••••••••••_ •••.••.••..•"""•.•.•..•
,.•.•.•.•
; •••••.•__._..~.•••.••" ••.•... .,. ..•••••••.••••••••.•.•••••••.••.•••••..••••.~.,.-'_ •••• m .•••
:>;"-=- m"" ..••...••
;r.;;:-...:•••.••. *...........•••

Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii.1n cadrul invatiimfu1tului
unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati
inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care
ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie, care sa-i;
I
in situatie de e~ec ~colar.Aparitia unui astfel de grup, in masura in avantajeze inraport cu elevii buni, fie vor incerca sa schimbe l
care existii anurnite criterii ale succesului, este inevitabila. Elevii
radical criteriile unei identitiiti pozitive, astfel incat stima de sine j
cu performante slabe, sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor sa derive din e~ecul ~colar. Spre exemplu, vor incerca sa;
simti ca formeaza un grup valorizat negativ, ceea ce va determina sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar, in comparatie ~
din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma, de a
pozitiva, incercari de a-~i intari stima de sine. Una dintre cele mai incalca legile, de a consuma alcool etc.)

22.2 Statusul ,i rolul - indicatori ai omportamentului social
In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face societatea Ie a~teapta de la ea. La randul sau, persoana, ocupand
parte, persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie, din care o anumita pozitie, este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte
decurg sarcini, functii, obligatii, ce reprezinta un fel de de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. Pentru a
comportamente prescrise, comportamente model pe care intelege fenomenul identificarii, trebuie apelat la noi concepte.

Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea
celorlalti.
Se delimiteaza un status actual, care este pus in o situatie specificii. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri,
evidenta la un moment dat, ~i un status latent, ceea ce dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul), iar alte
inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri dobandite (de exemplu profesiunea, apartenenta politica).
(de exemplu: barbat, adult, inginer, sot, parinte, prieten, Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii, fie
membru al unui partid politic etc.), fiecare actualizandu-se intr- raporturi de discordantii. -
22
Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data.

Comportamentul de rol exprima modul concret in care
persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.
Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv,
teoretic, in timp ce comportamentele de rol au un caracter real,
functional, compararea lor permitand stabilirea modului de
indeplinire sau nu a rolului. Individul dispune, de asemenea, de
un set de roluri, dintre care unele sunt imp use (de exemplu
rolul de biirbat, femeie, adolescent, bunic etc.), iar altele
dobandite (rolul profesional, membru al unei organizatii).
Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale
purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul
intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta,
indiferenta, aleoolismul etc.)
\WANALIZA SWOT

Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este calcul). Metoda presupune identificarea a cat mai multe
analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea,
care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in atitudinile ~icomportamentele sale.

Strenghts (atuuri; puncte tari) Weaknesses (sHibiciuni)
Exemplu: atnUlultiprieteni, imi place natura, nu fumez etc. Exemplu: nu sunt punctual, sunt dezordonat, ezitant etc.

...
, ••••••••••••••••••••••••••..••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.•••••.••.••.•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• <

: Opportunities (ocazii; oportunitati) Threats (amenintari):
: Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute, am vointa etc. Exemplu: parintii suntdiv0rtati, conflicte in familie etc.

..............................................••.•....••••....•.•.....•••....••••.•..•••....•••.....••....•••.....•.....•••

Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza, propriei persoane, respeetiv sa identifiee eorelatii intre
reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra diferitele aspeete ale personalitatii sale.
Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT, iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare.
Comparati eele doua analize. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte. Ce decizii crede!i ca
trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate?

~PLlCATU .
1. Afirmarea ~i,implicit, realizarea propriei identitati depinde intr-o 4. Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am
masura suficient de mare de societatea in care traim. Realizati 0 fi lara ceilalti?"
dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau
conservator al societatii romane~ticontemporane. 5. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine,
autoprezentare ~iperceptia de sine.
2. Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in 6. Luand ca exemplu diferite roluri, incercap sa puneti in evidenta
evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise
Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri esentiale, permise ~iinterzise. Dad prima categorie este esentiala
diferite?
pentru asumarea rolului, celelalte doua sunt probabile. Identificati
condipi care pot favoriza aparitia lor.
3. Incercap sa descoperiti, in propria voastra existenta, contexte in
care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a 7. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0
determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane. argumentare prin care sa subliniati avantajele ei.

22 l..S""
resursele ~colare, management deficitar, climat tensionat
Conservatoare = persoana care este ata~ata de traditie, de cutume, in ~coalaetc.
in viata cotidiana, dar ~iin politica, economie, cultura. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se
Contemplafie = atitudinea, starea celui care mediteaza sau prive~te influenteaza reciproc. Grupul este determinat de indivizi,
lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup. Influenta se
E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi, indicatorii sai manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior,
referindu-se la abandonarea precoce a ~colii,decalaj intre cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a
posibilitatile proprii ~irezultate, incapacitatea de a atinge membrilor grupului la mediul social.
obiectivele pedagogice, e~eculla examenele finale (sau Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ
de concurs), inadaptarea ~colaraetc. Dintre cauzele strict W modeleaza conduita pentru a semana unei alte
~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit persoane. Constituie unul dintre cele mai importante
rigiditatea ritmurilor de invatare, abordarile educative de mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.
tip exclusiv frontal, marimea cIasei de elevi, Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la
eterogenitatea clasei de elevi, stiluri didactice deficitare tulburari caracteriale ~ide personalitate.
Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun, respectiv a ceea ce
I
" subiectivitate
(suprasolicitare in aevaluare
elevilor, etc.),
rigiditate
deficiente
intelectuala,
privind .se intampla la momentul potrivit, adecvat situatiei.
,
23. RELATIILE INTERPERSONALE
23.1 Specificul relatiilor interpersonale
Relapile interpersonale sunt legituri psihologice, con~tiente ~idirecte intre oameni.

In calitatea sa de fiinta sociala, omul este produsul in primul De asemenea, relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca:
rand al unui proces de socializare, ceea ce inseamna ca nu poate - obiective (au un caracter social), in sensul ca depind de
trai singur, izolat de ceilalti. Existenta umana nu poate fi contextele (situatiile) sociale;
conceputa in afara relatiilor sociale, printre acestea un rol subiective (au un caracter psihologic), in sensul ca depind
deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. de subiectivitatea celor implicati.
Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan, primatul
doua surse psihice distincte, inzestrate cu toata gama functiilor, unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in
insu~irilar, starilor ~itrairilor psihice. cauza.
Caracterul con~tient al. legaturii arata ca relatiile In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea
interpersonale, sunt posibile numai in cadrul existentei valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv, ci ~iin plan moral,
con~tiintei de sine, a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral, etic
relatiei existente. deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea
Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi
unui minim contact perceptiv intre persoane. valorizat ca bun sau rau, pozitiv sau negativ, poate fi acceptat sau
Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel respins).
prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici, absenta uneia Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor
dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0
(pot exista relatii interumane sau interindividuale). Ponderea cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite
lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate, se poate
luate in calcul. aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ.

23.2 Tipuri de relatii interpersonale
Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin (imparta~ite), au intensitati diferite ~i pot fi pozitive
intermediul mai multor criterii: (simpatie) sau negative (antipatie).
1. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor 2. Criteriul caracterului procesual, dinamic, potrivit
implicati in relapa interpersonalli, potrivit caruia se disting: caruia se disting:
relatiile de intercunoa~tere, dezvoltate din nevoia de a relapi ce nu produc modificarea particularitatilor
dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. personale ale partenerilor, unde se inc1ud:
eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai a. relafii de cooperare;
bogata ~i ~ai adecvata, cu atat relatiile se vor desra~ura b. relafii de competifie;
mai u~or. In acest context, un rol deosebit 11au imaginea c. relafii conflictuale (cognitive, afective, perceptive,
de sine ~i imaginea despre celiilalt. Una dintre erorile sociale etc.).
de perceptie sociala, cu frecventa mare, este aceea a relapi ce determina modificarea caracteristicilor
inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te personale ale partenerilor, unde se inc1ud:
despre cei cu care este in relatie), constand in faptul cii a. relafii de acomodare;
imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un b. relafii de asimilare;
altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului c. relafii de ierarhizare (stratificare);
acestuia, ducand mai ales la erori de evaluare. d. relafii de alienare (instrainare, indepartare).
relatiile de intercomunicare, dezvoltate din nevoia Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor
indivizilor de a comunica. Un rol important in interpersonale intretinute poate conduce la constatarea
comunicarea interumana este detinut de natura compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul
mesajelor transmise ~i receptionate, continutul lor, relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de
prezenta sau absenta intentiei de a modifica receptivitate, de initiativa ~i nevoia de intensitate a
comportamentul celuilalt etc. Importanta relatiilor de interactiunilor).
intercomunicare in existenta umana este pusa in Relatiile interpersonale detin un
evidenta mai ales de situatiile de perturb are a rol deosebit de important in
comunicarii precum jiltrarea informafiilor, blocajul formarea personaliHitii noastre,
comuniciirii, bruiajul, distorsionarea informafiilor etc. dar, de asemenea, in afirmarea
rela1iile afectiv-simpatetice, dezvoltate din nevoia acesteia, in constituirea stimei de
oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti, de a imparta~i
emotiile impreuna cu ceilalti etc. Acestea pot fi
sine ~i a scopurilor pe care ni Ie
proiectam in vederea realizarii
23
unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce personale.

23.3 Locul ,i rolul rela,iilor interpersonale in structura personaliti,ii
La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i
personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate, cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de
personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia catre societate, in toate elementele sale structurale, a unor relatii
relatiilot interpersonale. interpersonale pozitive.
Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i Desigur, un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i
dinamizeaza viata psihicii a indhidului, determina aparipa personalitatea, mai ales atunci cand aceasta este deja
anumitor stari psihice, conduc la forma rea ~imanifestarea constituita, triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra
naturii, intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care
unor insu§iriJlsihice, constituind totodata spatiu1 in care se
manifesta intreaga viata psibica a individului. Datarita personalitatea in cauza Ie dezvolta, mentine sau restrange.
23.4 Grupul,i psihologia de grup*
Grupul reprezinta un ansamblu de indivizi, eonstituit in timp, intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi
eomune determinate.

Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de
relatiilor interp~onale, al diadelor, ci ~i in cadrul unor retele grupuri sunt:
mai largi de relatii, anume al grupurilor. Realitatea socialii 1. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup),
insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care potrivit caruia se disting:
construiesc norme §i valori, distribuie pozitii §i exercitii a. grupuri mari: numar relativ mare de membri,
influente. existenta unor relatii sociale oficiale,
Grupul are astfel: intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin
un rol important in evolutia persoanei, constituind cel intermediari) ~i intervalorizare slaM;
mai important mijloc de socializare §i de integrare b. grupuri mid: numiir redus de membri, relatii directe
sociala; (nemijlocite), intercunoa§tere §i intervalorizare bune.
o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei 2. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri),
societati; potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista
un rolmajor in a oferi individului securitate, dar ~i relatii fata-n fata, nemijlocite - familia) ~i secundare
mijloace de afirmare; (membrii grupului nu interactioneaza direct - poporul).
capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de Un grup indepline~te mai multe funetii, precizarea
apartenentii ale fiintei umane. acestora putandu-se realiza din mai multe perspective:
Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita 1. Satisfacerea nevoilor:
grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor, in
- existenta unei determinari in timp, a continuitatii functie de organizarea ierarhica a grupului §i
temporale; autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia;
- existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de
(relatii sociale, biologice, psihologice, culturale, spirituale, dominare (participare, incorporare, securitate,
religioase etc.); respectarea traditiilor ~ia ritualurilor);
- existenta un or scopuri comune tuturormembrilor. crearea ..de noi nevoi, pe masura ce grupul evolueaza
Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun spre not scopun;
specifice: 2. Caracterul functional:
- dimensiunea instrumentaHi, care se refera la - funcfia de integrare soCiala a individului, a nevoilor
coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de
comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor; recunoa§tere reciprocii individ-grup;
- dimensiunea relaponaHi, care se refera la interactiunile - funcfia de diferenfiere, care se manifesta prin
socioafective din interiorul grupului; oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a
- dimensiunea contextuala, care se refera la conditiile beneficia de prestigiul grupului in cauza, dar ~ide a se
materiale, economice, juridice, institutionale, ideologice ~i afirma personal;
politice in care evolueazii grupul. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii, grupul fiind un
Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de camp dinamic in care persoana dobande~te
alte realitiiti sociale, precum mulpmea. Multimea reprezinta, experiente, intervine asupra evenimentelor, i§i
de asemenea, un ansamblu de indivizi, dar care sunt simplu proiecteaza viitorul;
prezente laolaltii Tara sa interactioneze, Tara un scop comun ~i - funcfia de producator de idei, grupul fiind un mediu
Taraca asocierea sa dureze in timp. De asemenea, grupurile sunt creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre
distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice, de membri, libere de alte constrangeri in afara celor
categoriile demografice, socioeconomice sau socioculturale, proprii grupului.
de situatiile colective. Marimea grupului este un parametru important al oricarui
ri~di~;~~l·····~~~~~~~~~t~t~il.;d~~ftt
t~~~~~~r···i~···~f~~~! grup, in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii
grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia.
I grupurilor, cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I Caracteristici ale grupului mic:
I ajunge fiinta umana propriu-zisa. Grupurile constituie numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20
membri);
I real.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i
l~
interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor
grupului; .
,o""taw. ! existenta unor scopuri comune, acceptate de toti
I membrii grupului.Acestea orienteaza activitatea grupului,
23 constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de

I grup ~i scopurile individuale ale membrilor. Puterea
scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii
lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului;
I existenta unei structuri a grupului, nascuta din
interactiunea membrilor ~i care se refera la modul
concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din
I cadrul grupului. Pentru functionarea eficienta a grupului
este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor, ce
echivaleaza cu structura spatialii a grupului;
- compozitia grupului, derivata din caracteristicile
anterioare §i din caracteristicile personale ale
membrilor. Din acest punct de vedere, grupurile pot fi
91

omogene sau eterogene, in acest din urma caz proba- sintalitatea grupului (personalitatea grupului,
bilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare; respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia
- organizarea grupului, care poate privi 0 organizare considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu
formalii (presupune relatii oficiale, reglate de norme alte grupuri).
rigide) sau una inform alii (relaW afective, apropiate, Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri, in general
nereglate oficial); procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa
- coeziunea membrilor (gradul de legatura, de unitate); realizarii lor. Charles Cooley, eel care a descris pentru prima
- gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte data acest tip de grupuri (1909), distingea patru tipuri de
grupuri); grupuri primare:familia, grupul de joc al copiilor, grupul de
- gradul de conformism (determinat de masura vecinatate ~i comunitatea de batrani. 0 inregistrare mai
acceptarii sau respingerii normelor de grup); exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau
- gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi primare: grupul de sarcina, grupul de formare psihosociala,
membri); grupul de actiune, grupul de cercetare-dctiune, grupul de
-~ gradul de stabilitate (durata in timp); invatare, grupul de loisir ~i familia.

mLIDERIl~I CONDUCEREA
1-, ---------------
Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara membrii grupului. Puterea de influenta a acestora in
organizare ~i rara conducere. Existenta ~i funqionarea grupurile formale poate fi in colaborare, in pari:liel sau in
oricarui grup presupune un conducator, selectia acestora contradictie cu puterea liderului formal.
realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. Procesul de Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in
conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup, care liderul neoficial ia locul celui oficial, in aceasta noua
putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul
ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal.
scopuri specifice grupului. Influenta exercitata asupra Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de
membrilor este una determinanta, rara ca ea sa provina doar lideri, stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. Astfel,
dinspre liderul grupului, a~a incat trebuie sa se faca diferenta potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri
intre lider ~ialte persoane influente in grup. democrati, autoritari, laissez faire, orientati spre sarcinii
Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup.
lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una
Liderul formal este eel oficial, numit sau ales, cu dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de
responsabilitati bine definite, inscrise de obicei in documente a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup. S-a
oficiale. constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii
Atat in grupurile formale, cat ~i in cele informale exista abstract de un stil anume de conducere, ci de capacitatea de
insa lideri informali, Tecunoa~terea acestora venind dinspre adaptare la circumstante specifice.

~PLlCATII
1. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata 3. Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt
prin libera alegere, afectivitate ~i pretuire reciproca, in absenta respin~i.
unor constnlngeri directe de ordin social. Organizati 0 dezbatere in 4. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni.
care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa
argumentati pro ~icontra, tinand cont de diferentele existente Intre 5. Analizati comparativ relatiile de cooperare, relatiile de competitie
diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ~irelatiile conflictuale.
ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se
construie~te"iubirea In alte culturi). 6. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile
interpersonale au un caracter formativ.
2. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt 7. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice
curent. Fiecare dintre voi Incercati, In c1asa, sa scrieti despre asupra noastra. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta
colegii vo~tri,pe 0 foaie de hartie, lucruri care sunteti convin~ica cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati
sunt adevarate, dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din
din surse veridice, ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" punct de vedere social.
(nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume). Discutati la
nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile 8. Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de
interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele c1asa,iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11formati. Ce
prejudecati. diferente puteti observa?
23
Inerlie = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in
Acomodare = actiunea de adaptare, de obi~nuire cu noi conditii de inactivitate, apatie.
viata. Opinie publica = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a
'Alienare = Indepartare, instrainare; In context social este yorba de judecatilor evaluative, a atitudinilor· ~i a credintelor
ostilitate fata de societate, fata de factorii de civilizatie, referitoare la 0 problema sociala ale unui numar
pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se
traiasca in mijlocul ei. exprima verbal deschis.
'Demografie = ~tiinta care, prin metode cantitative, studiaza Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei
fenomene ~i procese privitoare la nwharul, repartitia persoane, grup, loc sau epoci. Este atribuit de catre semeni
geografica, structura, densitatea, mi~carea populatiei ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i
uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii,de sex etc. admiratia prin puterea sa de influentare.

~
24. COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE
24.1 Comportamente pro ,i antisociale
Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre
sau mai putin direete asupra eelorlalti. In funetie de aeeste doua fiinte umane, rezultat al alegerii libere ~i bazata pe
urmari, eomportamentele sunt: afectiune, incredere ~i pretuire mutuala. Relatia de prietenie
Comportamente prosociale, care reprezinta 0 categorie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca, bueuria,
foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. Este 0
pozitiv de soeietate. Sunt comportamente intenponate, relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale, dincolo de
realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate eonditia soeiala sau de alta natura, contand nu atat cine e~ti, ei
spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale, cee~ti.
fara a~teptarea unei recompense externe. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura
Comportamentul de ajutorare se poate defini drept afeetiva ridieata, tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie
aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. eon~tienta, manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i
Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta, ea
elaborate de pe doua pozitii teoretice: sau opusul sau, din primele momente i'n care eunoa~tt';m 0 noua
- perspectiva biologicii.: aeest tip de eomportament este persoana).
i'nnaseut, existand la oameni predispozitia biologiea de increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte
a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate",
perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere
supravietuirii prin i'nrudire, care eontrazice legea nu mai sunt supuse unui proees de evaluare, fiind aceeptate ca
seleetiei naturale); atare.
- perspectiva invii.!ii.rii sociale: eei mai multi psihologi Comportamente antisociale, care sunt comportamente
argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are ce sfideazi ordinea socials conveniti, contrariazi prin
originea i'n proeesul de soeializare (socializarea neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale. Aeest
primarii), fiind i'nvatat atat prin meeanismul tip de eomportamente sunt fie intention ate, savar~ite de
reeompensei, cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele
Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare morale, fie savar~ite de persoane bolnave, eu grave tulburari
este empatia, respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia, • de personalitate.
de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .a alta persoana. Comportamentul agresiv este eomportamentul
Empatia este mediata, i'n buna masura, de similaritate: desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane.
empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea Explieatiile au fost eonstruite, de asemenea, pe baza a
fiindu-ne similara. doua pozitii teoretice:
Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin - perspectiva biologicii.: considera agresivitatea 0
comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a tendinta innascuta de actiune, respectiv agresivitatea
doua eategorii: apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri
factori situationali: exista situatii i'n care, indiferent de la stimulii din mediu, raspunsuri ce sunt controlate
earaeteristicile de personalitate ale individului, el va genetic); etologia, ramura biologiei ce studiaza
aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta), instinetele, a aratat ca agresivitatea are un aspect
dupa cum exista situatii i'n care, indiferent de profilul de functional, pozitiv, in lumea animala fiind limitata de
personalitate al individului, el nu va aeorda ajutor; anumite semnale de capitulare ~i de supunere a
factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile i'nvinsului, aceasta inhibitie disparand i'nsa la om;
psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice
precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu
Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a
atingerea scopului), care determina furie, ostilitate ~i
Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul comportament agresiv; frustrarea nu conduce insa
"Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In intotdeauna la agresivitate, astazi cele mai multe teorii
societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea
interesului ·~ia individului. Nu din cauza di ar exista riseul ea
oamenii sa fie prea altrui~ti, deci sa uite de ei i'n~i~i,ei pentru
ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti. Or, TIU exista
eoexistenta fiira empatie, niei ajutor - niei ehiar sacrifieiu de
sine - Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care
trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. Fi"iraacest
consens nu ar mai exista societate, ei 0 jungIa de barbati ~i
femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai
noroco~j. Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei
·24 regula este"egoismu1." (s. Moscovici (coord.), Psih%gia sociala Ii
relafii/or eu celli/illt, Editura PoliTom, 1994/1998, la~i)

comportamentului de ajutorare, referindu-se la acte motivate
de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri
personale. In general, persoana altruista se caracterizeaza prin
empatie, credinta intr-o lume dreapta, responsabilitate sociala, Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0
societate, la nivel social sunt valorizate anumite
egocentrism scazut, credinta i'ntr-un control intern (in sensu I comportamente agresive. Societiple contemporane incearca
ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai
acestea nu depind de noroc, destin, organizatii sau alte forte strict asupra acestor comportamente care, in trecut, au
exterioare) . condus adesea la incalcari ale drepturilor omului.
93

insistand pe un proces de inviitare socialii. agreslvltate individualiilagresivitate de grup, agreslvltate
Factorii comportamentului agresiv sunt: manifestii/agresivitate latentii, agresivitate
factori personali: tipul de personalitate ~i sexul verbalii/agresivitate fizicii etc.
(procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii, se
acest sens, In timp ce fete Ie sunt descurajate); considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii,
factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. In
numai la indivizii care au deja tendin!e agresive), general, agresivitatea instrumentalii nu este consideratii
temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te antisocialii, ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea
temperatura), aglomera!ia (depinde de perceptia riiuIaciitorilor, competitiile sportive, sanctiunile aplicate de
subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). piirinti copiilor etc.). In principiu, insii, miisura in care
Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii, curente agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in
fiind distinc!ii, precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele
neinten!ionatii, agresivitate directii/agresivitate indirectii, considerate sociale.

24.2 NormaJitate ,i anormalitate sociala
In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale face ca membrii, nesiguri pe riispunsurile lor, sii·
se pune problema normalitiifii, respectiv anormalitiitii exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii
sociale. prin a adopta 0 norma comunii, ce intrune~te adeziunea
_ ormele prescriu comportamente dezirabile, tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul
reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei respectiv.
autoritiiti (regula, morala, legea). Sliibirea sau incoeren!a 2. Con rmismu., respectiv procesul de sehimbare a
normelor reprezintii sursa anomiei, respectiv absenta eomportamentului datoritii presiunii implicite a
normelor, functionarea patologicii a societiitii, dezordinea, grupului, face ca interactiunea dintre membrii grupului
dereglarea valorilor traditionale. sa fie posibila ~i predictibila, permitand grupului sa-~i
Caracteristicile unei norme sunt: atinga scopurile. Efectele conformismului pot fi
tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face explicate prin influenta informational a ~i influenta
ceva ~icum trebuie sii se facii ceva; normativa. Conformismul nu este determinat insa doar
- claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme; de presiunea evidentii a grupului, ci poate fi yorba ~i de
- marja de toleran(ii.: desemneazii amplitudinea produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu .
comportamentelor acceptate ~i de unde incepe grupul, anticipandu-se pierderea statutului sau
dezaprobarea; identificarea ca anormal. Oricum, faptul de a fi diferit
- constanta: desernneazii stabilitatea normei, dad se de ceilalti din grup are consecinte serioase, a~a incat
aplicii doar uneori sau intotdeauna; oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i
- definirea anormalitii.(ii: precizarea comportamentelor atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de
contrare normei; ambiguitate.
- practicarea normei: depinde de particularitii!ile
individuale, dar ~i supraindividuale; norma se impune
dacii este eficace in comportamentul real.
Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale
ale unei populatii. Uneori acela~i gest sau comportament are
sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii .. Conformismul
Se distinge intre modelul cultural real, rezultand din
riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o
situatie datii ~i modelul construit, influentat de modii. Uneori
se mentioneazii ~i un model ideal, 0 abstractie elaboratii de
membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor
considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata 3. Obedienta, respectiv situatiile in care schimbarea de
legii, toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc.) comportament survine ca urmare a unui ordin venit din
Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate
anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale, deoarece legitimii. Spre diferen!a de situatiile de conformism, in
normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i
acestora, ele descriind uniformitiitile de comportament ce comportament, in cazul obedientei aceastii similaritate
caracterizeazii grupurile. Practic, un grup nu poate functiona nu se regiise~te. Autoritatea pretinde din partea celui
dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. Este yorba de obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii,
procesul mai larg al influentei sociale, oricare dintre procesele cel putin nu in fata acestuia.
puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand
comportamentale, dar ~iatitudinale.
4. :nfluenta mioori •.arii, care se refera la faptul ca nu
numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor,
24
Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora dar ~i indivizii propun la randullor norme. Atunci cand
privesc: normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate
1. Normalizarea, respectiv uniformizarea relativii a se vorbe~te de devian(ii., rezultatul acesteia fiind adesea
eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui excluderea membrului deviant din grup. In anumite
grup. Fenomenul fundamental in situatii1e de situatii insa, indivizii devianti in raport cu norma
normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite. dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~
dinainte, pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de
el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. Lipsa putere sau de status poate obtine influen!ii socialii,
consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz.
94

WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE
Existenta normala a individului in context social Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea
presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. care condu~ea la recuperarea sa. El nu avea desigur cuno~tinta
Potrivit lui D. W. Winnicott, unul dintre psihiatrii de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii
contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari
psihice ce apar in perioada copilariei, pierderea acestei mai naturale a Supraeului. Aceasta singuratate era legata de 0
capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza perioada de separare de familie, de cand el avea 5 ani. Daca ar
comportameBtelor antisociale. Ilustrativ in acest sens poate fi fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se
considerat urmatorul fragment, care aduce in discutie cazul simta vinovat, el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina
unui Miat care fura de la ~coala. identificare cu vrajitorul. Treptat, el ar fi devenit dominant ~i
"Directorul, in loc sa-l pedepseasca, a recunoscut sfidator ~i, in cele din urma, 0 persoana antisociala. Acesta
faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. este un caz comun in psihiatria infantila (...)."
Acest Miat, la varsta de 9 ani, se confrunta cu 0 deprivare Practic, se poate observa la copiii mici anumite
apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt tendinte antisociale, tendinte care se cer descurajate, rara insa
de 0 perioada de stat acasa. Familia lui s-a reunit, iar acest ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme.
fapt i-a dat 0 noua speranta. Am aflat ca Miatul avea 0 Sunt de preferat interdictii limitate, care sa lase loc liber ~i
compulsie de a fura, auzind 0 voce care-i dadea ordine, sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea
vocea unui vrajitor. Acasa, el a devenit bolnav, infantil, progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0
dependent, apatic. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au integrare sociala normala. Persoanele incapabile sa resimta
dat voie sa fie bolnav. La sfiir~it ei au fost recompensati prin ingrijorarea, vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul
faptul ca el s-a recuperat spontan, iar dupa un an a fost absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis
capabil sa se intoarca la ~coala. Jar recuperarea s-a dovedit dezvoltarea unor astfel de capacitati, de unde ~i 0 absenta, in
una de durata. general, a simtului moral.

WnEZINDIVIDUALIZAREA
Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea Variabilele care pot determina
PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon, potrivit acestuia un as tf e Ide fen 0 m en sun t
in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i numeroase: anonimatul,' scaderea
sentimentul de responsabilitate sociala, regresand spre 0 responsabilitatii, activitatea in
forma inferioara de evolutie. Comportamentele antisociale, g r up, mar i mea g r up u Iu i ,
violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat, combinat perspectiva temporala modificata
acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a (accent exagerat pe prezent,
emotiilor. ignorarea viitorului ~i trecutului),
Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice, excitarea fiziologica, stimuli
acolo unde anonimatul devine posibil, individul nu mai simte senzoriali putemici (de exemplu,
I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social, ceea ce muzica intensa), stari modificate de Gustave LE BON
determina 0 con~tiinta de sine scazuta, diminuarea acesteia con~tiinta (determinate de alcool, (1841-1931)
eliberand comportamente inhibate de normele sociale. droguri ...) etc.
A.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. Analizati propria
voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. Puneti in
evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri.

PLICATII
1. Analizati comparativ comportamentul independent ~l
comportamentul deviant. astfel?
2. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de comportament pe care il considerati prosocial. De ce il apreciatil/
societate.. 5. Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul
unei comunitiiti?
3. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii
sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 6. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel
posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuri-
4. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un beneficii? Argumentati-viiriispunsul! I
-------- ---------------------------- :J

24 meritii ~imeritii ceea ce prime~te.
Persona/itate autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are
Context = ideile, credintele, normele, obi~nuintele etc. organizate ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i
intr-un sistem, care constituie cadrul de evolutie a minoritari, dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de
individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. cei care delin puterea. in general, poate desemna oricare
Acesta furnizeazii cadre de referintii, modele de persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un
comportament ~ipractici cotidiene, astfel incat se sustine caracter unilateral, in sensuI cii ace~tia trebuie sii se
procesul de socializare ~iintegrare socialii. supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite,
Cost = in context psihosocial, ceea ce investe~te efectiv individul responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral
intT-uncomportament prasocial: timp, bani, efort, emolii acestora, in timp ce succesele i se datoreaza.
etc. Tranzitoriu = intermediar, de tranzilie; ceea ce face trecerea de la 0
Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce stare la aha.
95

25. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR*
25.1 Atitudinile sociale
A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"), functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se
atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv, afectiv
generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se sau volitiv, dar in oricare dintre situatii atitudinea se
orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. Prima manifesta in comportament prin intermediul actiunilor
defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de voluntare.
G. W. Allport, acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te, intr-un fel
o experienta personaHi cu substrat neurobiologic; sau altul, sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra
un ansamblu de elemente cognitive relative la un adoptarea unei anumite pozitii, exprimata cel mai adesea prin
obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative; opiniile $i credintele impiirtii:jite, astfel inca.t yom avea anumite
reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat comportamente ca raspuns. Suntem astfel de acord sau nu cu
atitudinii .. ultima moda lansatii, pozitia unui partid politic intr-o anumitii
Atitudinea, in baza acestei semnificatii a conceptului, problema, cer~etoria, exprimarea zgomotoasa a sentimentelor
este 0 combinatie de reaqii cognitive, afective ~i de catre tineri, nuditatea afi~ata cotidian etc., iar in functie de
comportamentale fatii de un obiect, 0 constructie psihicii acordul sau dezacordul nostru, de intensitatea sa yom avea a~a-
sinteticii ce cuprinde elemente cognitive, afectiv- numitele reacfii de riispuns. Toate aceste modalitiiti de
motivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. In raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale.

Atitudinile sociale se dovedesc structuri relativ durabile de opinii (credinte), trairi afective ~i manifestari
comportamentale fata de persoane (grupuri de persoane), obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt
semnificative.

La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale determina gradul de centralitate;
ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema accesibilitatea, legatii de foqa cu care atitudinea este
determinarii lor, astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare raportata la obiectul sau, atitudinea fiind cu atat mai
relevanta a acestora. In acest sens se poate pune in primul rand probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa.
problema proprietatilor atitudinii, curent fiind delimitate: De asemenea, atitudinile indeplinesc mai multe functii,
- valenta, care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa potrivit lui D. Katz cele mai relevante dovedindu-se:
atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru
fi pozitiva sau negativa, favorabila sau defavorabila unui de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale
anumit obiect sau c1ase de obiecte; evenimentelor;
- intensitatea, care se refera la pozitia ocupata de functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi,
atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile prin atitudinile noastre, construite sau nu in concordanta
pozitiv/negativ, favorabil/nefavorabil, considerandu-se cu contextul social in care ne plasam, atingand un anumit
ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta grad de integrare sociala;
semnifica 0 atitudine mai intensa; functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea
- centralitatea, respectiv pozitia pe care atitudinea 0 credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim;
ocupa in ansamblul elementelor care constituie functia de aparare a eului: atitudinile ne permit
identitatea individului precum: valorile, apartenentele protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales
sociale, personalitatea, aptitudinile etc.; asocierea mai impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor
mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va interne.

25.2 Formarea ,i modificarea atitudinilor sociale
Atitudinile intra in categoria componentelor se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci
psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre, cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte,
deci inviitate. Desigur, asimilarea lor se realizeazii in cursul nu ne sunt cunoscute, nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu
procesului de socializare, pe masurii ce ne integram contexte lor ele, dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom
sociale in care ne plasam. In acest context, se pune problema ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine; un bun exemplu in acest
formarii lor, a modului in care ajungem la un anumit moment sa sens este receptarea politicului in societatea romaneascii, mai
avem 0 anumita atitudine. ales in randul tinerilor ~i varstnicilor, care nedetinand
Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii informatii in acest sens, nu au posibilitatea de a oferi, spre
atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei exemplu, in cadrul unor sondaje de opinie, raspunsuri
atitudini (cognitivii, afectivii, comportamentalii), considerandu- relevante ).
se cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. Sursele comportamentale au fost legate de
Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale . conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea
pot fi, pe"de 0 parte, rezultatul condiponarii (potrivit unor pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini, in timp ce
experimente, repetarea, spre exemplu, a unor denumiri de cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de
nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative, poate sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0
determina 0 atitudine, de un anumit gen, fatii de aceste avem in raport cu propria noastrii persoana).
nationalitiiti; este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii Formarea atitudinilor sociale pune, simultan, problema
fatii de alte nationalitiiti, chiar dad nu am avut contacte directe), modificarii acestora, societatea, cei dinjuruf"nostru, receptand 25
dar, pe de alta parte, al simplei expuneri fata de un stirnul de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim, receptare
(expunerea. repetatii fatii de un stimul, astfel incat sii existe ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. Exista astfel presiuni
posibilitatea perceptiei, ar fi suficientii pentru a determina 0 externe in favoarea schimbarii sau, dirnpotriva, a intiiririi unei
atitudine mai favorabilii), \ atitudini, dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens.
Sursele cognitive sunt mai putin cercetate, dar este evident Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent,
ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii, a~a cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i
incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem autopersuasiune:
1. Persuasiunea. Reprezinta actul de comunicare ce are Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care
drept scop modificarea opiniilor, credintelor, poate fi privitdin doua direcpi:
atitudinilor unei persoane in condipile in care acea de la interior (modificare de atitudine) catre exterior
persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. (comportament)/persuasiune;
Pentru ca scopul actelor p.ersuasive sa fie atins este de la exterior (comportament) catre interior
necesara indeplinirea mai multor conditii legate de (modificare de atitudine )/autopersuasiune.
sursa (credibilitate, atractivitate, putere, sex etc.), de ",."".,.,Ill
mesaj (tipul de argumente continute, claritatea
mesajului, fluenta verbala etc.) ~i de canalul de
comunicare (mesaj scris, mesaj video, mesaj audio
etc.). Desigur, in lumea contemporana, dominata, sub
anumite aspecte, de mesajele publicitare, actele
persuasive sunt deosebit de numeroase, rezistenta in fata
acestor acte fiind adesea necesara. Una dintre cele mai
cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii "L' esclavage contemporain"
selective, care nici nu respinge in bloc toate incercarile ("Sclavajul contemporan"), 0
de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii), dar expozitie de fotografie,
nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune incearcii sa aduca in discutie
(dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). unele dintre atitudinile sociale
2. Autopersuasiunea. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu negative, frecvente, totu~i, in
numai datorita interventiei din afara, a actelor societatea contemporana.
persuasive venind dinspre campul social, ci ~i in baza
propriilor comportamente. Astfel, a te angaja, spre
exemplu, intr-un comportament care contravine unei
anumite atitudini, poate conduce la modificarea
atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini.

Sursa Structura generalii a interactiunii
dintre factorii schimbiirii
atitudinale

Schimbare Fata de modelul c1asic (sursa-mesaj-
atitudinala receptor), modelul prezentat
Receptor incorporeaza ideea cii determinarea
variabilelor independente este
mediata de procese afective,
comportamentale ~i cognitive,
Context acestea din urma fiind decisive.

25.3 Relatia valori, atitudini, comportamente
A~a cum s-a precizat anterior, se pot pune in evidenta trei in raport cu altele atitudini pozitive, de~i poate fi yorba de
componente ale unei atitudini. Aceste trei componente se pot persoane apartinand aceleia~i categorii sociale).
afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta, fie in Incerdirile de sistematizare a cauzelor
unul de divergenta. divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i
In ceea ce prive~te convergenta, aceasta semnifica eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze:
existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile 1. factori de personalitate, un de sunt de amintit taria
atitudinale ~i cele comportamentale, paralelism datorat mai atitudinii (importanta sa pentru sistemul
ales caracterului atitudinii de forta motivationala. personalitatii, informatiile pe care se bazeaza, modul
Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc, spun ~ifac este dobiindirii sale etc.), gradul de accesibilitate (u~urinta
de altfel una dintre normele promovate in orice cultura, de cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa
unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei opereze eu ele din punet de vedere cognitiv), nivelul de
populatii. Realizarea sa, potrivit speciali~ti]or in psihologie activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare
social a, prive~te trairea atitudinii ca autojustificare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor
(comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini sale) etc ..
care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei 2. factori situationali, unde sunt de amintit gradul de
propriului comportament (autoperceptie). definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai
Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. Ceea ce accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine
pune probleme ~i a atras, de altfel, intr-o mai mare masura, definite), prezenla altar semeni (este evident ca,
atentia este divergenta, mai ales in contextul societatilor adesea, "afi~am" alte atitudini in public decat am fi
democratice, caracterizate, cel putin la nivel dec1arativ, indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor
~rintr-un nivel inalt de toleranta. La nivelul actiunii persoane) etc.
lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa, adesea, Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii
discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele stranse intre atitudini ~i comportamente, Tara insa ca posibila
efective. In acest sens, s-a Tacut diferenta intre atitudinile corelatie sa fie absolut certa, ci mai curand probabilista. In
adevarate ~iatitudinile "de fatada", atunci cand disocierea general, atitudinea determina comportamentul, fiind insa
este evidenta. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este posibila ~i relatia inversa, a~a incat se poate afirma .existenta
mascata de 0 ambivalenta atitudinala, comportamentele unei anumite interdependente eauzale. Aeest lueru este eu atat
fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu, in mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai
raport cu anumite persoane avem atitudini negative, in timp ce mare.
97

WOPINIA PUBLICA
S. Chelcea ~iP. I1ut, in Enciclopedie de psihosociologie, - prezumtia unanimitiitii, dind se lasa sa se in!eleaga ca
definesc opinia publica drept procesul psihosociologic 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga
interactiv de agregare ajudecafilor evaluative, atitudini/or populatie;
~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . - afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice
numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti, oameni politici, oameni de cultura etc.), care se
deschis. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice, in pofida
a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii, putand fi yorba mai
- existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda
numar mare de persoane, ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.
poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea
controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare,
cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta; aceasta problema pretinzarid solu!ii, mai ales din partea
- problema are relevantii socialii, altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica - opinie publica fiind
reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii),
o durata de timp redusa. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a
Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul
reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural, politic, etnic, religios etc.) reprezinta 0 valoare
publicul, discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic, in
criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. cadrul caruia, competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau
Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea).
exprima public, la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a
insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a, opinia publica, de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea
premergatoare. adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu
Opinia publica constituie, in cadrul democra!iilor, una 1928, cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0
dintre cele mai importante forte social-politice, a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului
incearcii adesea controlul sau manipularea sa. Acestea se fata de textele unui ziar. Aceasta teza reprezenta aparitia
realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific, acestea caracterizandu-
- personificarea sa, astfel incat apar, mai ales in mass- se prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat,
media, expresii precum "opinia publica nu este de acord ...", identificarea publicului vizat, determinarea volumului ~i
"opinia publica a ales ...", cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion, desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie
asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate, construirea chestionarului, culegerea datelor,
ne putem intalni cu 0 persoana; prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii.
Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica, incerca!i sa vedeti
masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Pentru aceasta, concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul
~colii, parcurgand toate etapele necesare.

~PLICATII
1. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele 4. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile. De ce
mai persuasive. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi, societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee
incercati sii decideti, argumentat, asupra celei mai persuasive sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere.
dintre ele, Repetati demersulla nivelul intregii clase. Identificati
modul in care acele reclame pot determina modificarea 5. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost
atitudinilor sociale. impticati, mai mult sau mai putin din proprie initiativa, dar care a
determinat 0 modificare de atitudine.Analizati etapele procesului
2. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii.
sociale. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii 6. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta
unei astfel de atitudini ~i componentele afective, cognitive ~i adolescentei.
comportamentale pe care Ieimplica.
7. Ana1izati afi~ul de pe pag. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i
3. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit
ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea
formulare condanmate. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea
de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai localii.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa
condamnabile atitudini sociale". identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini.

unei societati.
Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei
Discriminare = eonsecinta comportamentalii a apliciirii categoriisociale.
stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai
multe persoane, doar in baza apartenentei lor la un grup sau
Stereo tip = un set de caracteristici considerate,..relevantepentru
descrierea unuigrup sau categoriisociale.
25
categorie soeialii. Teoria lapului ispii$itor = in timp, la nivelul unei societati, se .
Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui
fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare,proprii vinovat, grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii
grupului caruia ii apaqinem. Devine evidentmai alesatunci problemelor eu care se confruntiiacea societate.
ciindeste yorba de culturi diferite. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor
Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective, reprezentiirilor soeiale, atitudinilor sociale etc.) sub impactul ideilor,
sociaIe ~i memoriei sociale, vehiculate de catre membrii normelor,practicilor (sociale)noi.
98

TIPURI DE ITEMI 6
ARGUMENTAREA. COMENTARIUL STRUCTURAT. COMENTARIUL
Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii S-a prefer~t tratarea lor corelata, deoarece, pe de 0 parte,
diferite. Astfel, in timp ce argumentarea se include mai curand exista elemente comune in tratarea lor, iar, pe de alta parte, sunt
in categoria rezolvarii de probleme, comentariul structurat §i mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu
comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. inliceu.

q,]!1it:m.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele. Aceste temeiuri trebuie sa fie
necesare sisuficienteJnraRor!..cu. tezaar@mentata.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza.

1. "Inteligenta poate fi blocata sau Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii, mergand de la matematici,
poate fi activata intr-un sens sau unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte, verificarea §i
altul ( ... ) §i in functie de factorii deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in
motivationali pu§i in actiune in primul rand de interpretare, de a §ti sa cite§ti un subiect, de a-I interpreta §i dezvolta,
conditiile date" (AI. Ro§ca). ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor), dar, de asemenea, acolo unde nu mai este
Pomind de la textul citat, yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul, anume in cadrul
argumentati ca rezultatele ob- demersului specific filosofiei. In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specifica-
acest demers la un domeniu sau altul, ci de a schita liniile generale ale' unui demers
tinute in actiunile intreprinse
argumentativ.
depind de intensitatea
1. Abordarea este prima etapa, etapa ce consta in degajarea unei problematici. Aceasta
motivatiei. angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului, constituind ceea ce se nume§te
"problematizare" sau punere in valoare a problemei. Se poate vorbi de "traducerea"
problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. Se impune dupa aceea
formularea unei ipoteze. Formulata sub aceasta forma, problematica subiectului
ramane deschisa.
2. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare. Adesea, pentru ca
examenul problemei sa fie complet, este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive
(teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). In cadrul tezei §i antitezei
introduceti "sub-probleme", acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei.
Argumentand in md'd egal teza §i antiteza, se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care
temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie, ceea ce nu se intampla insa cel mai
adesea). Cum se cere un raspuns, este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei,
jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata.
3. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei, ceea ce nu inseamna patrunderea
intr-un nou subiect, ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la
cealalta, conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Exista desigur §i situatia in
care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale,
deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date, de
intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane, alliteraturii
etc.).

este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care
determina insa§i structura argumentarii, respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text.
Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza, sunt precizate anumite linii directoare
ale lucriirii.

1. Realizati un comentariu pentru Comentariul structurat (dezvoltarea structurata; discutia) nu se improvizeaza, ci
textul urmator potrivit structurii survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. Deoarece fata de
precizate: simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect, este necesar ca reflexia ~i, in cele
"Factorii care influenteaza insa 'din urma, redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. Intr-un fel, comentariul
cel mai putemic copilul sunt cel structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i
familial, §colar §i social- comentariul propriu-zis. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat
general. ( ... ) Mai edificatoare argumentarea, se impune precizarea unei metode adecvate, metoda care presupune
sunt concluziile numeroaselor parcurgerea mai multor etape:
studii realizate asupra unor 1. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu
populatii variate §i care arata ca atentie, sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie, acestea permitand reflexiei sa se
primii ani de viata au un rol concentreze asupra problemelor esentiale. Urmeaza 0 a doua lectura a textului, inaintea
decisiv pentru dezvoltarea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului. 0 buna intelegere
potentialului; copiii plasati in trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie.Formulareasubiectuluipermite.de
orfelinate, lipsiti de contacte asemenea, sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati, comparati, ilustrati,
umane suficiente prezinta prezentati etc. Este necesara, de asemenea, anterior urmatoarei etape, 0 delimitare a
diferite grade de intarziere subiectului, adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului:
mental a care se pot recupera temporale, spatiale, geografice etc.
printr-o stimulare adecvata 2. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la
(... )" (1. Larmat). subiect. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala,
a. identificati problema pusa in informatii oferite de mass-media, literaturii specificii domeniului, documente (texte)
discutie de text; anexate etc. Precizati-va, mai intiii, ideile generale, cele care vor schita structura analizei
b. discutati conceptele ~i voastre,_$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ,1I_suj)je~tului. __Qetel1llinati,_dupiLaceea, in raRQrt ell
99

fenomenele presupuse; aceste ider generale, 0 problematica;})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are
c. precizati modalitafile de esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. Absenta unei problematici
solutionare a problemei puse conduce la 0 expunere descriptiva, tara interes. Stabiliti planul. Acesta trebuie sa puna
in discutie. in evidenta 0 inlantuire de idei, iar ca atare este necesar sa fie logic, sa raspunda la
problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului.
3. Redactarea: In primul rand, bineinteles, introducerea. Aceasta precede dezvoltarea ~i
are cinci obiective: sa arate interesul subiectului, sa precizeze sernnificatia termenilor
cheie, sa precizeze delimitarea subiectului, sa prezinte problematica ~i planul.
Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan, partile ~i subpartile planului trebuind
sa apara de mod evident. Concluzia este necesara. Ea trebuie sa reia ideile tari
exprimate in cursul dezvoltiirii, sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul.

este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in
propus, urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului.

1. Comentati din punct de vedere Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers
psihologic urmatorul fragment asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. Dupa cum s-a subliniat deja, in cazul
de text: "Nu este suficient ca acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. Este yorba in
scopul unei activitati sa fie Clar, primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text, aceasta compozitie
corect ~i riguros formulat fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. Desigur, sunt
pentru ca ea sa se des!a~oare posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii, moduri care depind in cele din
normal ~i mai ales eficient. urma de orientarea care se da comentariului. Chiar daca liniile principale ale structurii
Daca lipse~te stimularea, comentariului trebuie sa fie cele ale textului, nu se mai impune predeterminarea
imboldul ~i sustinerea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. Ceea ce nu inseamna absenta
energetic a in vederea realizarii problematizarii, care poate fi impusa chiar de text, dar aceasta ramane in mare parte la
dispozitia celui ce efectueaza comentariul.
scopului, activitatea nu va
Desigur, se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in
putea fi dusa la indeplinire". parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul
comentariului structurat, cu modificarile de rigoare):
1. Situ area textului: ceea ce, mai simplu, ar constitui introducerea. Se poate realiza
incadrand textul fie pe linia autorului, fie pe linia problemei puse in discutie. In
primul caz este yorba de a situa textul, plecand de la epoca in care a trait autorul
fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta), de la
precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv, in acest cadru urma~d
sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. In
ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul,
iar in final, in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii, insu~i fragmentul. Daca
se prefera, sau subiect1l1 0 impune, linia problemei, textul ce urmeaza a fi scris
trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de
analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales
aceasta posibilitate). Urmeaza prezentarea liniilor directoare, schitarea acestei teme
generale, in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul
problemei tratate de text.
2. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a
comentariului se va formula, concis, 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I
general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Cum insa aceasta etapa a
comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa,
anume comentariul propriu-zis, in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de
sensul in care se va opera problematizarea.
3. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea, cuprinsul): indiferent de maniera in care se
va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului, se va modifica aceasta structura in
functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza
comentariul ~.a.m.d.), va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului,
respectiv de modul in care rationamentele, argumentele, dovezile sau exemplele
propuse, aetiunile realizate, faptele preeizate etc. se inlantuie, se structureaza astfel
incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Un intreg va trebui sa formeze de
asemenea ~i eomentariul care se va realiza, iar struetura de baza a textului care va
constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus
analizei. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea
propriu-zisa, dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i
adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie.
4. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului, este momentul in
care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului.
Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. In aceastii
ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i
sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de
text. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta, se impune ~i
~ adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie.
r

INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE
Functionarea ~i adaptarea Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i
optima la mediul social, profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi
mentinerea sanatatii mentale suntem unici, ca personalitatea fiecaruia dintre noi
~i emotionale, identificarea ~i reprezinta 0 constructie ce se realizeaza, intr-o masura
concretizarea potentialului mai mare sau mai· mica, de-a lungul intregii vieti,
propriu, in cele din urma 0 consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa
dezvoltare armonioasa a inc1uda:
propriei personalitati au ca - autoobservapa, care poate privi propriile obi~nuinte,
premisa necesara capacitatl, emotii, comportamente etc.
cunoa~terea de sine. - estimarea resurselor individuale, iar dupa aceea a
Cunoa~terea de sine se celor oferite de mediul social;
dezvolta pe masura ce traim identificarea intereselor, a aspiraliilor ~1
noi ~inoi experiente, scopurilor, iar dupa aceea:analiza acestora;
dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai identificarea ~i analiza valorilor personale;
profunda de autoreflexie. De altfel, studierea psihologiei - analiza retrospectivii a propriei vieli;
in cadrul liceului are ca scop general, parasind cadrele - analiza rezultatelor relevante obtinute etc.
strict legate de sistemul educational, oferirea de
informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta,
acestei capacitati. Ceea ce va propunem in finalul acestui desigur, un demers destul de laborios. Nu ne-am propus
manual este, daca vreti, 0 intalnire mai sistematica cu totu~i sa facem acest lucru, ci mai curand sa va sugeram
propria persoana, astfel incat imaginea de sine sa se diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria
contureze in linii mai precise. ' personalitate.
vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele
mediului in care.xadesfa§urati existenta. -

Rela!ii~
Desenati pe 0 foaie de
/Lucruri
hartie aceste cercuri, iar in
centrul acestor cercuri
plasati-vii pe voi in~ivii.
Incercati, in raport cu acest
centru, sii precizati mai
aproape sau mai departe
lucrurile, persoanele,
locurile ~i activitiitile care
prezintii, sub 0 fOlIDii sau
alta, importantii pentru voi,
utilizand, eventual,
simboluri precum :
• ( ) = ceea ce nu este
prezent
• + =pozitiv
• - =negativ
• +/-=pozitiv/negativ
• -+ = ceva ce vrei sii
aduci mai aproape

,"u ,aind'piirt,zi /
Activitati ~Locuri
l.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de
voi? Existii printre ele ~iunele ciirora, cu un efort in acest sens, le-ati putea da 0 orientare pozitivii?
26 2.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei
preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri?
3. Vii marcheazii-, in vreun fel, elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce
credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri?
4. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri, v-a mai devenit prezent in minte vreun
element? Dacii riispunsul este afirmativ, care este importanta-sa pentru voi?
--'
~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe
care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea
acestorroluri.

Fiecare dintre noi, in contexte diferite $i nu nurnai, este altfel, vede totul altfel sau eel putin diferit
fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in
acela~i context, dar in momente diferite. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta
calitate, sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. De asemenea, am dori sa auzim ~ialte "voci"
in noi, dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Incercati sa precizati
aceste "voci", pe 0 alta foaie de hartie, tinand cont de cele trei perspective temporale.

Trecut Prezent Viitor

1. Care dintre cele trei regiuni
contine mai multe "voci"? Care
credeti ca sunt cauzele pentru 0
astfel de situatie?
2. Sunt "voci" pe care nu ati dori
totu~i sa Ie auziti? De ce?
3. Care dintre "vocile" prezente va
place eel mai mult? Va mai fi
prezenta in viitor aceasta "voce"?
4. Care dintre "vocile" viitoare
doriti eel mai intens sa se
realizeze? Ce trebuie sa faceti
pentru ca ea sa devina efectiva?
5. Exista in viitor vreo voce care s-ar
lega de 0 anumita profesiune, cea
pe care v-ar placea sa 0 practicati?
Dacii raspunsul este negativ,
putetijustifica absenta sa?

Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii, Ia un anumit nive!, imaginea de sine
prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor.
Eu sunt . Voi fl .
Eusunt (doua lucruri care sunt Voifi (profesia pe care ti-ai dori sa 0
adevarate despre voi) practici)
Ma intreb ( des pre c ev a car e t e Ma intreb (ceva In legatura cu aceasta
intereseazii) profesie)
Aud (imagineazii-ticiiauziceva) Incerc (ceva care Iti este folositorln
Vreau (cevacevreicuadevarat) raport cu profesia dorita)
Eu sunt (Iafel caprimul vers) Niidajduiesc (ceva la care speri In acest
context)
Voifi (Iafel cu primul vers)
Ma prefae (ceva ce pretind sau ma
comport ca ~i cum ar fi Inteleg (ceva ce ~tiica este necesar sa
adeviirat) realizezi)
Simt.. (ceva ce simt chiar acum) Sunt ingrijorat.. (de ceva In legatura cu
proiectia ta)
Ating (imagineazii-ticevaceatingi)
Vreau (cevace arputea sa rezolvepro-
Sunt ingrijorat (de cevace estein mintea ta)
blemace-~provoacanelini~te)
Plang (fiindciiexista ceva care doare
sau carete dezamiige~te) Spun (ceva ce crezi cii este adevarat
In acest context)
Eu sunt , (Ia fel cu primul vers)
Voifi. (lafelcuprimul vers)
Ma vad (statutul pe care crezi ca 11 vei
Inteleg (ceva cqtii ca este adeviirat) obtine)
Spun ' (eeva ce crezi intr-adeviir) Simt. (cevain legaturacu aceststatut)
fueere (cevapentrucaredepuiefort) Evit.. (ceva ce te-ar impiedica sii-ti
Nadajduiesc ~ (cevalacaresperi) realizezi scopul propus)
Eusunt (lafelcuprimul vers) Suport. (un neajuns pe care ti-I
provoaca optiunea ta)
Voifi (lafelcuprihml vers)

Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea 26
mult asupra lucrurilor.
1. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •.
aceste probleme? '.
2. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce?
3. Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul.
_ tln!'In~~~acestcliestionar permite
o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul
l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 72).
Acest chestionar nu este un test de inteligenta, ci el permite identificarea relativa a tipurilor
dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare, nepunandu-se problema ierarhizarii
lor. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos, numarati pe fieeare categorie
raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator.
f:.-,- 1 51
Ii~intelegi
Inveti
Scrii
Comunici
Inveti
Gande~ticorect.
Reflectezi
Preferi
Ai
Iti Iacand.
cunosti
41
39
46
52
75
66
45
49
53
54
56
58
61
62
63
64
65
68
69
72
74
76
59
43
47
44
atent
Traie~ti
Lucrezi
Adesea
Ai·un
Vorbe~ti
Compui
Cite~ti
Hi
Gande~ti Nr
40
42
48
50
55
60
70
eel
77
eontrolezi
plac
place
incredere
un
pricepi
amesteci
0
opinii
bun
solida
hobby
stil
cel
vazand
Colectionezi
Canti
Simti
E~ti
Imiti
In
Te
Respecti
Cand
Stii
Obi~nuie~ti
Memorezi
lti
Ai
Dai
Se
Iti plac
place
timp
timpulliber
aminte~ti
deranjeaza
spune
intotdeauna
talent
simti
spune
cu
drumulla
0
permanent
priceput
un bine
bine
povestiri
57
aminte~ti mai
laadesea
jocurile
u~or
activitatile
visezi
in
ritmat,
personalitate
bine.
ce Tipul
vorbe~ti,
persoana
la
mai
cel
ce
ghicitorile,
lucrurile
tehnica
romanele
bun
filmele,
ce
un
sa
bine
gandesc,
ci'i~ti
cu
la
ca
se
in
ea
ca non-verbal.
sentimentele.
pe
vorbe~ti.
mediator
emotii,
bine
calculatorul.
sa
cantece
la
mult
ca
cii
despre
putemice.
mai
propriu,
bine
in
propria
la
matematiea.
dezlegi
dansezi
scrii.
incredere ceilalti.
cu
independent.
e~ti0
e~ti
hi'irti
in
cuvinte.
u~or
(de
in
tricotat.
deplin
bine
cu
tot
cu la
abstractin
propria
asociat
de
exemplu
tine
"bun
Enunturi multa
vise,
pentrustructuri,
~iobservand.
de
vorbe~ti,
bine
lucrezi
tejoci,
cite~ti
bine
instrument
spus
sa
scriitor.
imagini. de
grupuri
vecinii.
"personalitate",
~igrafice.
figurile.
ochi
felul
original
cuvinte.
cu
ta
fizice.
cuvinte
sau
inteligenta
minutiozitate
ocupa
e~ti
mai
u~ormime
e~ti
e~ti
CD-uri,
cand
la
muzica
confectionezi
fluieri
zgomotul
,,stri'ilucitor",
~ima~inariile.
senzorial
emotionezi
opinii
rezolvarea
intrebator
sigura
casetele
un
teorii
logiee.
"muzical"
pove~ti
bine
"istet",
SF.
carti
exercitiile
sa
simt
in
colegii
faci
independent
"bun
foarte
gande~ti.
Iti
participi
echipa.
sau
faptele
casete
pentru
despre Tipul
conflicte.
idei.
actiune.
motricitatea.
ca
lume.
voce
in
dansator"
deschi~i.
de
~iteoretic.
cu
e~ti
intuitie.
sa
tine
ocazii
~iprincipii.
pe
bune.
place
sau
mi~care.
~icred de
~idetalii. idei,
colectionarea
lucruri,
muzica.
ie~i
tare.
de
"creativ",
incruci~ate.
despre
asa
ascultator",
video
"rapid"
~ibaneuri.
din
sa
~iexaminand
tine. de
festive.
te
sau
"bine
poate inteligenta
studiu.
concepte.
asculti
imbriica
care
atletic.
Punctaj
lRaspuns
locullucrurilor
putemica,
tai
~isceptic.
poate
de
sau
murmuri
cu
"obiecte
~ipuzzle-urile
d~tepf',
camera.
~idiscuri.
sa
ca
in
pe
muzica.
la
ceilalti
puzzle.
u~urinta
~isa
"talentat".
afara
scrii.
activitati
te
de
fond
intr-un"talentat".
teinformat".
Raspuns Muzical-ritmica
6
incon~tient
timbrelor).
Punctaj muzicii.
nu
sau'vorbaret".
ajuta
altii.
artizanale ~i
prea
fotografiezi.
pentru
"suportiv".
serviciului. 4
2
6
5
7
3
4
1
3
,,inteligenf'.
muzical.
oameni.
contextul.
oamenii.
simti
cor.
de 71
- Verbal-lingvistica
67
73
Logic-matematica
inlogice.
casa.
tine.
grup.

1. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la
~apitolul despre aptitudini. Ce concIuzii puteti desprinde? '
2. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine
dezvoltate decat altele.
3. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la,care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine
26 dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ, eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens?
4. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta
precizate.
5. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72, chestionarul presupune mai multe
~iferente. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul.
6. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile.
103

Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu
(in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri, dar numai un singur raspuns pentru
fiecare din cei zece indici din fiecare categorie.

Indici ai emotivitiifii (E) - Indici ai activismului (A) - Indici ai primaritii{ii (P) -
non-emotivitii{ii (non-E) non-activismului (non-A) secundaritii(ii (S)
Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot Va consolati repede? Va
dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul impacati u~or? (Va trece u~or
lntratiln panica? liber? supararea?)
Sunteti sensibilia mustrari, Va decideti u~or?Treceti imediat Sunteti in general indiferent
la critiei, laineurajari? laactiune? fata de recuno~tinta altora In functie de numarul
manifestata fata de dv.?
raspunsurilor Da sau Nu
Sunteti timid in relatiile eu Sunteti perseverent? Persistati in Sunteti sehimbator in trebuie decis dupa aceea
a1tii? realizarea unei actiuni? prieteniile dv.? Va schimbati asupra simbolului
u~orparerile?
corespondent, astfel:
Vi se intiimpla sa ro~iti u~or Sunteti constant in eforturile dv., Sunteti in general schimbator emotivitate/non-
sau se instaleaza u~or in munca pe care 0 desfii~urati? in ocupatiile ~i preocuparile emotivitate: mai mult de
paloarea in situatii speciale? dv.?
5 deDa,E, altfel non-E;
Se poate spune ca sunteti In general sunteti vioi, energie, Sunteti u~or de convins? acti vism/non-acti vism:
eertare!? Ridieati u~orvoeea vorbiiret? Sunteti u~orinfluentabil?
in diseutie? Folositi relativ mai mult de 5 de Da, A,
u~oreuvintetari? altfel non-A;
Aveti in genere 0 dispozitie Preferati activitatile dinamice? In genere, actionati mai ales in - primaritate/secundaritate:
emotionala sehimbatoare? vederea unor rezultate mai mult de 5 de Da, P,
(Treeeti relativ u~or de la imediate (sub ecoul altfel S.

---
veselie la melancolie sau
invers ?)
In fata unui eveniment Preferati mai curand sa aetionati
consecintelor imediate)?

De obicei, sunteti risipitor,
Cu simbolurile obtinute
creati 0 formula, aceasta
formula fiind corespondenta
neeunoscut tresariti u~or? decat sa priviti actiunea? cheltuitor? unui tip de temperament (in
Suntep puternic Acceptati u~or sa desfii~urati 0 Vi se intampla sa abandonati cazul in care obtineti 0
impresionabil? (Situatiile activitate chiar daca nu u~or promisiunile pe care Ie egalitate de raspunsuri, luati
mai deosebite va corespunde gusturilor dv.? faceti, hotararile, deciziile in calcul ambele simboluri
impresioneazaputernic?) luate?
~i creati doua formule,
Manifestati nelini~te (va Sunteti intreprinzator? In genere, iubiti noutatea, respectiv patru in cazuL a
tulburati) cand lucrurile nu imprevizibilul?
merg a~acum ati dorit? douii egalitiiti, temperamentul
vostru neincadrandu-se
Sunteti in general agitat, Sunteti in general realist? Aveti Va place intotdeauna sa fiti
nervos, instabil in trairile simtpractic? Suntetideseurciiret? pregatit la ultimul strigat al strict in unul dintre tipurile
emotionale? modei? (In pas cu moda?) precizate) .

Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri
DA NU DA NU DA NU
]
Simbolul coresDondent
I
Simbolul coresDondent
]
Simbolul coresDondent

.EAS (pasionatii) - activitatea sa este subordonatii unui scop nEAS (Flegmatlcii) - imapasibiii,. tenaci, civism accentuat,
ambitios, dominator, unic; impart oamenii in amici sau respecta legile ~i principiile; punctuali, obiectivi,
adversari; severi, dar amabili ~i sociabili; i~i stiipiinesc ponderati; Ie plac sistemele abstracte; au simtul umorului;
violenta sentimentelor; putere de mundi, rezistii la obstacole, egoi~ti, dar cu respect pentru ceilalti; calmi, gravi; valoare
rapizi in executie; valoare dominantii: opera de realizat. dominanta: legea.
EAP(Colericii) - activitate intensa, variata; tendinta spre nEAP (Sangvinicii) - iubesc societatea, politico~i, spirituali,
exteriorizare; plini de viata, optimi~ti, deseori rara masura ironici, sceptici; au initiative ~i mare suplere in spirit;
~i gust; revolutionari; genero~i; antreneaza ~i pe altii in oportuni~ti, cu spirit practic; sunt greu de tulburat ~i simt
activitate; valoarea dominanta: actiunea. nevoia sa domine; valoarea dominanta: succesul.
EnAS (Sentimentalii) - meditativi, interiorizati, nemultumiti, nEnAS (Apaticii) - inchi~i, plini ·de secrete, rara 0 viata intema
timizi, scrupulo~i, nesociabili, stiingaci, individuali~ti; bogata; sumbri, tacitumi,' rad rar, persistenti in du~manii;
emotivitate puternica; chiar ~i impresiile slabe ii zguduie indiferenti la viata social ii, dar cinstiti; iubesc lini~tea,
puternic; analizeaza indelung propriul trecut, pe care ar vrea singuratatea, foarte putini· emotivi; valoarea dominanta:
sa-l schimbe; valoarea dominantii: intirnitatea. lini~tea ..
EnAP (Nervo~ii) - dispozitie variabila; muncesc nEnAP (Amorfii) - sunt lipsiti de energie, rara initiative;
neregulat numai in domeniul in care Ie place; . concilianti, toleranti prin indiferenta; incapatanati, 26
au nevoie de emotii putemice; vor sa neglijenti, inclinati spre lenevie; nepunctuali, indiferenti irt
uimeasca; nu sunt constanti arectiv; recurg raport cu trecutul~i viitorul; valoarea dominanta: placerea.
u~or la minciuna sau fictiune; inclinatie pentru
Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse
bizar, macabru; valoarea dominanta:
in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu".
distractia.
~
104
.•..

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
,
Allport G., Structura $i dezvoltarea personalitiitii, LAROUSSE - Roland Chemama, Dictionar de
Editura Didactidi ~i Pedagogica, psihanalizii, Editura Univers
Bucure~ti, 1981 Enciclopedic, Bucure~ti, 1997
Badley A"":, Memoria umanii, Editura Teora, Miclea M., Psihologie cognitiva, Editura Gloria,
Bucure~ti, 1999 Cluj-Napoca,1994 ""
~
Baban A. (coord.), Consiliere educationalii, Cluj- Moisin A., Caracterulla elevi, Editura Didactica ~i
Napoca,2001 Pedagogica, Bucre~ti, 1996
Birch A., Psihologia dezvoltiirii, Editura Tehnica, N eculau A. (coord.), Manual de psihologie sociala,-
Bucure~ti, 2000 Editura Polirom, Ia~i, 2003 .
Che1cea A., Che1cea ~., Cifrul vietii psihice, Editura 0tet E, Litoiu N., Spineanu-Dobrota S., Ghid de
Stiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, evaluare pentru $tiinte socio-umane,
1978 Editura proGnosis, Bucure~ti, 2000
Clegg B., Birch P., Creativitatea - Curs rapid in 150 Platanov K. K., Psihologie distractiva, Editura
de tehnici $i exercitii, Editura Polirom, Tineretului, Cluj, 1964
Ia~i, 2003 Piaget J., Psihologia inteligentei, Editura Stiintifica,
Cocorada E., Niculescu R. M., Psihologie generalii Bucure~ti, 1963
pentru liceu, Editura All, Bucure~ti, Radu 1. (coord.), lntroducere in psihologia
1999
contemporana, Editura Sincron, Cluj-
Cosmovici A., Psihologie generalii, Editura N apoca, 1991
Polirom, Ia~i, 1996
Radu I., Psihologie $colara, Editura Stiintifica,
Cosmovici A., Iacob L. (coord.), Psihologie $colarii, Bucure~ti, 1974
Editura Polirom, Ia~i, 1998
Radulescu Motru C., Curs de psihologie, Editura
Cosmovici A. (coord.), Psihologie. Compendiu Esotera, Bucure~ti, 1996
pentru bacalaureat $i admitere la
Ribot Th., Memoria $i patologia ei, Editura IR!,
facultate, Editura Polirom, Ia~i, 1998 Bucure~ti, 1998
Dragan I., Psihologia pentru toti, Editura coard. Stoica A., Ghidul examinatorului, Editura
Stiintifica, Bucure~ti, 1991 Aramis, Bucure~ti, 2001
Druta E, Psihologie $i educatie, Editura Didactica ~i Thorndike E., lnvatarea umana, Editura Didactica ~i
Pedagogica, Bucure~ti, 1997 Pedagogica, Bucure~ti, 1983
Dumitru I. AI., Dezvoltarea giindirii critice $i Zapan Gh., Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a
inviitarea eficienta, Editura de Vest, personalitatii, Editura Stiintifica ~i
Timi~oara, 2000 Enciclopedica, Bucure~ti, 1984
Fordham E, lntroducere inpsihologia lui C. G. Jung, Zlate M., Psihologia mecanismelor cognitive,
Editura Trei, Bucure~ti, 1998 Editura Polirom, Bucure~ti, 1999
Golu M., Dinamica personalitatii, Editura Geneza, Zlate M., lntroducere inpsihologie, Editura Polirom,
Bucure~ti, 1993 Ia~i, 2002
IlutP., Valori, atitudini $i comportamente sociale, Zlate M., Eul $i personalitatea, Editura Trei,
Editura Po1irom, Ia~i, 2004 Bucure~ti, 2004
LAROUSSE - Norbert Sillamy, Dictionar de Z6rgo B., Ce este vointa?, Editura Stiintifica,
psihologie, Editura Univers Bucure~ti, 1969
Enciclopedic, Bucure~ti, 2000