Charles Darwin

Numarul12

PROLOG 4

- - - --

VIATA ~I VREiMURILE 6

FapteLe ~i Legende'le despre evolutie cu care s-a confruntat eel rnai de searna savant aL stiintelcr naturil

Interes puternic pentru stiintele naturii

Batand la usa stiintelor naturii

Calatoria care i-a schimbat viata

o retea intelectuala

Scrisoarea fatidica

Lumea a aflat adevarul

Un nou teritoriu salbatic

- - --- - -- - -

EVENIMENTE MARCANTE 20

nescoperirea teoriei evolutiei care a separat stiinta de religie

-

VIETI PARALELE 24

in~elepciunea marelui savant

INFLUENTE MAJORE 28

Studiul evolutiei patrunde pe teritorii interzise

Pentru orice inforrnatie sau lamurire.

ccntactati-ne la telefanul: (021) 40.10.888 sau trirniteti un e-maillainfo0deagostini.ro Servicii pentru clienti, de tunl pana vineri, Intre orele 10:00 - 15:00

Pentru a mal buns deservire solicitati intotdeauna publicaFa de la ace1a~i punct de vanzare ~i inlcrmati vanzatorul asupra inten!iei de a curnpara $i apariti.le urrnatoare.

Penlru orice lntorrnatle. Ulmurire.lnlocuire de exemplare sau cornenzi de numere anterioare, sunati-ne la tel. (021).40 10888

Pentru informa\ii si comanzi de nurr;ere anterioare, cititorii din Republica Moldova pot suna la (022) 21.07.96 - Paramedia. Chi!?inau.

Viizita~:i site-ut nostru la adresa

www.deagostini.ro

EDIT1E SAPTAMANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kapnistcs

MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDACTIE ~I PRODUCTIE: Virginia Koutroubas ADRESA: Vuliagmenis 44-46. 16673 Alena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa

COORDONATOR DE PRODUCTIE: Carolina Poulidou MANAGER DISTRIBUTIE, Evi Boza

MANAGER LDGI5TICA~1 OPERATIi: Dimitris Pasakalidis COORDONATOR LOGISTICA 51 OPERATII: Antonis Lioumis

AOAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA:

Fast Translate. Best Communication Media SRL

DTP: RAY

TIPARIRE $1 LEGARE: NIKI EKDOTIKI S.A.

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS

IMPDRTATDR, Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihal~an Marketing Manager: Adina Bojica

Redactor, Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: str, Louis Pasteur nr, 38. et.I, ap.S, sector 5. Bucur~ti. Romania

Telefon: i+40i 21 31 B 7398

DISTRIBUITOR: Hiperion S.A

© 2007 De AGOSTINI Hallas

© 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Uniphoto Press. Corbis Japan, Oe Agostini Picture Library

Pre!ul numerate r

Pre\ul primului numar: 2,99 LEI/14,50 MOL

Pretul celui de-al doilea nurnar ~i at tuturor celorlalte numere: 5.99 LEI/29.99 MOL

Nu rataji bibliorafturile speciale in care put eli cotecticna saria 100 de perscnalitatil. Bibliorafturile sunt disponibile la chioscurile de ziare la pretul de 6,99 LEI./35 MOL. DeAgoslini va anunta datele de publicare

a biblioraflurilorin seria de revists.

Drepturile tuturor textelor se afla sub copyright. Este .nterziss reproducerea. stocarea, transmiterea sau utilizarea ccrnerc.eta a matenalelor, sub crice forma. fara acordul scris al edilorului.

Editorul isi rezsrva dreptul de a schirnba crdinca publicdrii personelitautcr sau de a Ie irrlccui cu allele.

Charles Darwi

Ce fel de viata a avut Darwin?

,

(9 o _j

o 0:::: o,

O ARETOATEFIINTELEAU FOST CREATE DEDIVINITATE ~I AU MMAS DE'ATUNCI NESCHIMBATE? Sau spec.ile au evoluat, treptat, de-a lungul timpului?

Nascut In sec. al XIX-lea, In Anglia, in momentulin care tara era In plina dezvoltare capitalista: urmare a revolutiei i nd ustria le, C ha rles Oa rwi n a pu s ca pat acestei co ntroverse Indelungate, care datcaza din timpul filozofilor Greciei antice.

Cal at 0 r i n d c una va H M S B e a 9 l e, 0 a rw ina fa cut Inc 0 n j u r u l lumii timp de 5 ani, poposind pe traseu si in insulele Galapagos, unde a constatat ca speciile animale sunt diferite de la 0 insula la alta, ceea ce a condus la ipoteza sa despre evolutie. Ulterior, el a publicat .. Originea speciilor", o carte controversata, care contesta, din punct de vedere stiintific, ideea conform careia toate speciile ar fi fost create de divinitate, constituind, de altfel, cea mal mare descoperire de la Newton incoace.

Dar omul Darwin, el ce soarta a avut?

I

rI'"':I_mUlllml"

1753 I Se construieste British Museum
1768 I Primele explorari ale lui Cook in Oceanul Pacific de sud
1809 I Nasterea lui Darwin
Lamarck publica .Filozofia zoclcqica"
1818 I Darwin merge La internatul Dr. Butler
1825 I Darwin studiaza medicina la Universitatea Edinburgh
1828 I Darwin intra la sectia de religie a Unlversitatii Cambridge
1830 I LyelL publica .Teoria geologiei"
1831 I Darwin pleaca cu nava Beagle ,
1833 I Darwin descopera fosiLe pe tarrnurile Argentinei
1835 I Darwin soseste In Insulele Galapagos I
1836 ~ Intoarcerea In Anglia
1837 ~ Darwin Tncepe cercetarile asupra evolutiei speciilor
1839 I Casatoria cu Emma, publicarea "Jurnalului si a observatiilor"
1842 ~ Se rnuta In Downe, In [inutul Kent
1844 I Tncepe sa I$i scrie teoria evolutiei
1856 ~ Incepe lucrulla .Driqinea speciilor"
1858 I ConstaUiriLe lui Darwin/Wallace anuntare public
1859 I Publica rea Originii speciilor
1860 I RazboiuL cuvinteLor pe seama .,Originii speciilor"
1861 I Descoperirea unor fosile antice In Germania
1862 I Publica voLumul despre insecte si orhidee
1865 I Mendel anunta rezultatele lucrarilor sale despre ereditate
1867 ~ Marx publica Capitalul I
I
1871 I Publica .. Originea ornului"
1881 ~ Publica "Forma rea mucegaiuLui vegetal prin actiunea vierrnilor"
1882 I Darwin moare In Downe
1953 ~ Descoperirea dublei spirale de ADN
1973 I Adoptarea acordului de la Washington
1996 ~ Se naste Dolly, oaia clonata
2000 I Adoptarea regulilor de siguranta bioloqica
2003 ~ Incheierea proiectului privind genomul uman ----

Viata si vremurile

, ,

I

Faptele ~i legendele despre evolurie cu care s-aconfruntat eel mai de seama savant al ~tiintelor naturii

Inca din copilarie Ii placea sa priveasca animalele din ape ~i din paduri, asrfel incat, mai tarziu,

la universitate, a studiat stiinrele naturii. A fost fascinat de lumea uimitoare, creata de mama natura ~i a descoperit indicii despre originea acesteia pe vremea cand traver-sa marile lumii pe un vapor. Au fast, intr-adevar, oamenii creati de Dumnezeu sau ... ? Cel care a raspuns la aceasta intrebare a fast Charles Darwin. Cum a aparut lucrarea sa "Originea speciilor", care a separat stiinrele naturii de religie? Pentru a descoperi acest lucru, haideti sa pornim P urmele acestui mare savant.

lnteres puternic pentru stiintele naturii

o familie progresista ~i bogata

PI:: LA MIJLOCUL SECOLULUI AL )"'VITl-LEA, pe cand Britania l~i extindea treptat imperiuL, in orasul Shrewsbury, din Tara GaLiLor, traia un renumit doctor, pe numeLe sau, Erasmus Darwin. EL declarase, la un moment dat, in lucrarea sa . .Zoonornia", ca .toate formele de viata au trait cdinicars in mare si apoi au evoluat treptat in speciile pe care le cunoastern", lucrare influentata toarte mult de savantul naturalist francez George Buffon. Pe de alta parte, el a creat Societatea Luna, grupare care dorea sa atraga atentia asupra stiintaler naturii si a avut, totodata, din micul ora? Shrewsbury, ~i aLte contributii La culture britanica.

Charles Darwin s-a nascut pe 12 februarie 1809, la 7 ani dupa moartea bunicului sau Erasmus. El a mai avut un frate ?i doua surori.

Tatsl sau, Robert, era, precum odinioara bunicul Lui Darwin, un doctor renu mitin orasul Sh rewsbury . Mama sa, Suzannah, se traqea din familia instarita Wedgwood, cunoscuta pentru procuctia sa de portelan. Familia Wedgwood era foarte liberals.

A Darwin Ita stanga] cu sora sa mai mare, Catherine.

Se crede di amintirile lui despre sara sa mai mare

nu au fast printre cele mai bune.

cu opinii politice capitaliste, se interesa foarte

T Shrewsbury la mijlocul sec. al XIX-lea. P,ma a ajunge la Universitalea Edinburgh,

-:=. -=~~-:--=~ ::._-: :_ ~-:---=-la:varsta de 16 ani, Darwin a

. _ ~ ~~ __ -~~=~ - -_ -=-~;;;l~~~%t~~:_:~er5~t ~:=~:=:;:-;::";_--~-;,:~ _- ~ -'~;;~;~~_i~~~~~~-7.~'~

mult de stiinte ?i aria si ura sclavia,

. Charles Darwin

• Fiind bogal, bunicullui Darwin, Erasmus, apr ecia Revotutia franceza ~i avea apinii faarte liberale.

Simtul inferioritatii fata de tatal sau

, ):J

Dupa moartea mamei, pe cand micutul Charles avea numai 8 ani, el a fast educat acasa de sora sa mai mare Caroline, de ale carei lactii pline de nerv, se spune ca Ii era groaza.

La varsta de 9 ani a fast trimis la internatul dactorului 5am uel Butler, aflat la 1,5 km de casa. Atat bunicul cat $i tatsl sau frecventasera aceasta scoala inainte de a deveni doctori renurniti, insa Charles a obtinut note mediocre, motiv pentru care' profesorii ~i familia au ajuns la cancluzia ca baiatul avea a capacitate intelectuala sub medie.

5i totusi Darwin nu ura Invalatura, Pur ~i simplu, el nu era interesat de poemele lui Homer, de filozofiaantica sau de istarie, ci era mai deqraba fascinat de stiintele naturii, care nu se predau In scoala. De asemenea, Darwin era captivat de cartea naturalistului Gilbert White, Istaria Naturals si Lucrurile Vechi din Selborne, care descria migrarea ratelor salbaticc spre locuri mai calde pe timpul iernii. Atunei a inceput el sa urrnareasca pasarile si aLte animate din Shrewsbury si sa-?i noteze observatiile. De asemenea, mergea pe malul rnaril sa adune insecte ?i minerale. Se paate spune ca Darwin a studiat natura avand ca profesori animalele si plantele.

Persoana care H inteleqea ceL mai bine pe CharLes era frateLe sau mai mare, Erasmus, care primise numele bunicului Lor. Spre deosebire de Charles, el era un tanar sclipitor si avea note mari La literature. arts $i $tiinta. De asemenea, Ii placea foarte mult sa realizeze experimente La chirnie.

I

B·bU·· te ~. •• I 0 ca ueamlDtiri

FAMILIA WEDGWOOD ~I COMBATEREA SCLAVAGIEI

Lincoln, care a abolir oficial sclavagia in SUA, dupa Incheierea Razbaiului civil.

• Wedgwood [a awl 3fii: John, eel mai mare a dus a viata de placer i, plina de extravagan\a, iar tanarul Thomas a fast un academician. El

a hotarat sa transmit" averaa familiei celui de al doilea fiu al sau, Josiah, care ta inceput nu

a fost prea lod'ntat de acest luau,

Josiah Wedgwood I a fost parintele industriei ceramice britanice. Fiind capabil sa produce bunuri ceramice de calitate, in numar foarte mare, el a fast unul dintre pionierii revolutlei industriale. Oamenii chiar I-au numit parintele ceramicii britanice, insa acest barbat avea ~i alte preocupari. Else opunea din rasputeri sclaviei. In anu11786, el a spus:"Eu sunt om, iar aamenil sunt 0 farnllle, nu-i a~a7'; exprirnandu~i mania fa!a de cornertul cu sclavi dintre America ~i Africa, A rners pana acolo incat a emis 0 medalie pe care a declarat ca a va darul aceluia care depunea cele mai mari eforturi pentru desfiintarea sclaviei.

Mult rnai tarziu, pe cand Darwin se afla pe vasul Beagle, el a avutcateva discutii aprinse cu capita nul Robert Fitzroy pe terna sclaviei, deoarece Darwin vzltase deseori re~edinia Wedgwood, pe vremea cand era copil, ~i deci a crescut intr-un mediu care respingea ideea de sdavaqtsrn. Destul de interesant este ~i faptul ca Darwin are aceeasi data de nastere ca presedintele american Abraham

Cu toate ca nu lrnpa rtasea drag ostea fratelui sau pentru literature, Charles se arata interesat de experimentele lui Erasmus si chiar a citit cateva carti de chimie. Amandurora le placea sa amestece diverse substante chi mice ?i sa observe rezultatele. In anii rnaturitatii, Darwin I?i aducea aminte ca .. acele experimente la chimie rru-au fast de mare folos", Insa In aceL moment Or. Butler i-a spus sa nu I~i piarda vremea cu lucruri inutile.

Realizand ea fiul sau nu beneficia de pe urma internatului Dr, Butler, Robert Darwin l-a trimis la Universitatea din Edinburgh pentru a urma studii de rnedicina. Charles avea, pe atunei, 16 ani.

.. Femeia care caLareE?te in stanqa lui Darwin este mama sa, Suzannah. Wedgwood ~i bunicul sau Erasmus se cuncsteau din cadrul Societatii Luna. Darwin si-a ales sotia din familia Wedgwooo, lar sora sa mal mare Catherine s-a casatorit tot in familia Wedgwaod.

-

Viata si vremurile

, ,

. Batand La usa stiinteLor naturii

, , I

Petrecerea timpului in zilele plicticoase DUPA CE A DEVENIT STUDENT LA MEDICINA, la Universitatea Edinburgh, Charles s-a lovit. din nou. de ore pLictisitoare. Mai tarziu, I$i aducea aminte cum oreLe de medicine $i anatomie erau at at de plictisitoare Incat deseori ... adormea.

In cele din urrna s-a intarnplat ceva. Intr-o zi, asistand La 0 operatie pe un copil, micutul pacien! s-a ridicat $i a parasit incaperea. Incovoiat de durere, inainte ca doctorii sa termine interventia. Tn aceLe timpuri nu se foloseau anestezice. Darwin nu a putut sa indurs durerea lntiparits pe tata copilului, care planqea. Dupa aces! incident a hotarat ca medicina nu era pentru eL

In al doilea an la universitate, Darwin a Incetat sa mai mearga La cursuri, toloslndu-si timpul sa discute despre stiintele naturii cu colegii saL In acel moment, Universitatea Edinburgh era bine cunoscuta pentru programul sau de biologie marina, atlel incat Darwin s-a hotarit sa colectioneze diverse specii de animale marine si s-a irtscris La Societatea Plinian, 0 grupare academics interesata de istoria naturii. Acolo, a Invatat despre cele mai recente descoperiri din domeniul stiintelor naturale.

In acest grup, Darwin a fast puternic influentat de Dr. Robert Edmu nd 'Grant. Grant era un sustinator Jean Baptiste Lamarck.

Lamarck a fast primul savant care a sugerat ca speciile s-au schimbat de-a lungul timpului. Tn lucrarea sa din 1809, .Filozofia zcoloqics", el scrie ca animaleLe au evoluat de La organisme foarte simple la cele complexe de azi, ceea ce i-a determinat pe cei care credeau in creatia divlna' sa-i considere pe el si pe discipolii sai niste eretici.

Impreuna cu Dr. Grant, Darwin mergea sa adune diverse specii marine $i sa le studieze, descoperind ca sparii negri gasiti adesea In cachiliile de stridii erau icrele unui parazit al calcanului. Societatea Plinian i-a recunoscut realizarile: Darwin devenind, cur and. 0 figura de seams a stiintelor naturii.

Visul marii aven turi

Ingrijorat pentru fiul sau, care renuntase La carlera de doctor pentu a-si urma pasiunea pentru stiintele naturii, Robert i-a recamandat sa devina preot. Tn acei ani, multi copii de familii bog ate $i cu influenta incercau sa devina preoti ai Bisericii Anglicane. Mulli dintre acesti preoti erau si naturalisti amatari, ceea ce Robert credea ca-i va placea lui Charles, Tatal sau avea, In Intregime, dreptate.

... in anii senectutii, Lamarck era sa rae ~i orb, iar lucrarile i-au fost ignorate in Franta in timpul vietii.

T Universitatea Edinburgh spre sfar~itul secolului a\ XIX-lea. Darwin a abandonat studiile de medicine ~i a urmat cursurile de stiintele naturii.

. Charles Darwin

Conform dorintelor tatalui sau, Charles a hotarat sa se mute La ~ara pentru a deveni preot ~i sa I~i faca timp si pentru stiintele naturii, astfelindt a pleeat la Universitatea Cambridge pentru a studia religia ~i alte materii irnportante pentru preoti, precum autorii clasici si matematica. Totusi, el nu a putut sa-~i Inabu~e dragostea pentru natura si a participat bucuros La orele lui John Henslow. De asemenea, a invatat despre metod ele stii ntifice citind lucrarea astronomului ~i fizicanului John Herschel.,Principii de astronomie" si a hotarat ca dorea $i el, la randul sau, sa aduca a contributie, cat de mica, stiintelor naturii. De asemenea, se spune ca iubea atat de mult lucrarea botanistului si geologului german Humboldt .. Calatorii spre noul continent", incat eita pasaje intreqi colegiLor sai. Totodata, Darwin a decis sa studieze un domeniu cu multe specii noi :.;i interesante, astfel ca a inceput sa-$i fadi planuri de ealatorie spre insuLa Tenerite. Nu numai ca a inceput sa se

• Insula Tenerife, parte a Insulelor Canare, pe care Darwin a dorit sa le vizltez e.

4 Universitatea Cambridge ln 1825. in timp ce studia raliqia, Darwin si-a urrnat

?i pasiu nea pentru sti intele naturii.

..... -' '! .... , ili;!" .,'1 jJ. \I\"fl • ~ l I.t' ,A

.... - - ........... ~_"Il'

• --",JI'" _)'I, .tdl .Ii,,~ '!\)' ~ {I. I (,~t. ,

~ Ii -.- .. " l '.' ; "I I'i '1- ,:. ~ , 'JI..A" ,~. l t~.~ .... , '~11 ~,.,_, I-t ~.

'WI. " • f. 11_

'.,... .... - 1"1 \~"" til; "' ...

intereseze de navele disponibiLe ~i de costul unei eventuale dilatorii, dar chiar s-a apueat sa invete limba spanioia. Din pacats, pLanul sau nu avea sa dea roade.

Tnsa dorinta sa de a face 0 astfel de calatorie plina de aventuri a devenit cunoscuta La universitate si a ceasta i-a oferit ulterior eea ma i mare ocazie di n viata

... Colectia de insecte a lui Darwin. El a inceput-o in copiterie la Shrewbury, ?i ?i-a rnentinut aces! hobby ~i la universitate. In ultimii ani ai vietii Ii platea sa privaasca insectele lrnpreuna cu prietenii, care devenisera acaderniclenl

renurniti saumembri in

par-lament, spunand; .. cred eli nu pcti avea 0 vial" implinita dad; nu cctectionezi insecte".

JOHN 5 .. HENSLOW

Persoana care a avut cea mal mare influenta asupra vietii lui Darwin a fost fara lndoiala profesorul John S, Henslow de la Universitatea Cambridge. EI a sustinut rnulte seminarii despre stiintele naturii ~i chiar a organizat sesiuni voluntare de studiu ln fiecare vlneri seara pentru eei interesati. Inspirat de inteligentul ~i elocventul Henslow, Darwin nu a lipsit de la nici unul din cursurile aeestuia, facandu-I pe eeilalii profesori sa il nurneasca .studentul care este mereu cu Hens!ow". Chiar ~i la varsta de 67 de ani, Darwin a spus despre Henslow ca "a avut un impact incredibil asupra carierei rnele"

Pe dind Darwin cillatorea pe vasul Beagle, facand cercetarile care aveau sa-I conduce mai tarziu spre lucrarea sa Originea speciilor, Henslow inca avea influenta asupra vietii sale, Darwin

ii seria deseori lui Henslow despre observerille sale, lar acesta transmitea descoperirile lui Darwin colegilor din Unlversitate.

Afliind acest lucru de la sora sa Catherine, printr-o scrisoare, Darwin l-a rugat pe Henslow"sa nu dezvaluie public continutul scrisorilor noastre particulare" Totusi, prin acttunea sa, Henslow a atras atentla asupra lucrarilor lui Darwin.

• Hensl.owa test rector in Suffolk ~i a dus a via!;; plina de lipsurl. in provincia.

___ ~ __ ~ ~_ __ _ _ r _ _-

Viata si vremurile

• •

CaLatoria care i-a schimbat viata

Problema tatalui sau

IN ANUL 1831, HensLow a primit 0 scrisoare prin care se solicita .un tanar naturalist, care sa lnsoteases un grup de cercetatori pe vasul HMS Beagle care urmau sa faca rnasuratori longitudinale detaliate ~i harti ale coastelor din Patagonia, Chile si Peru". HensLow s-a qandit imediat La Darwin, deoarece stia cat de muLt I~i dorea Charles 0 astfel de aventura. Afland aceasta veste, Darwin a fost imediat de acord. Tnsa exista 0 problems. Tatal sau, care sustinea mereu ca singurele interese ale lui Charles erau .cainii de vinatoare, armele ~i vanatoarea' era total Irnpotriva ~i nu dorea sai permits fiului sau sa se Tmbarce ... Mai tarziu, cand vei deveni preot, aceasta cillatorie Tti va strica rcputatia", spunea eL. .. Multi alti naturalisti carora li s-a facut propunerea au refuzat". .. PLanuL asta e nerealist". . .5e vor purta foarte rau cu tine" ... Chiar daca te duci in calatorie, nu iIi va foLosi la nimic pentu viitorTl tot dadacea tatal lui, facand liste cu motive pentru care Charles nu trebuia sa rnearqa.

Cu toate aeestea, pElna la urrna, a fost de acord, cu 0 sinqurs conditie In cazuL in care Darwin putea sa convinqa 0 persoana de incredere ca aeea calatorie este benefica. tata! sau Ti permitea sa rnearqa. Charles a fost convins ea nu va gasi 0 astlel de persoana, a~a 'ineat i-a scris lui Henslow ?i a refuzat invitatia. Disperat, Tntr-o zi s-a dusla vanatoare cu unchiuL sau, Wedgwood alii-Lea.

Auzind povestea lui Darwin, Wedgwood i-a spus .. cand tatjil tau s-a referit La 0 persoa na de Incredere, s-a qandit la mine", ?i i-a seris 0 scrisoare tatalui Lui Charles ... [ntr-adevar: studiul sti-

intelor naturii nu pare a fi cine stie ce slujbs, insa e un hobby adeevat pentru un preot" a rnentionat el, elirninand politicos to ate motivele pentru care Robert se Impotrivea ealatoriei lui Charles. Dupa cateva zile, intorcandu-se la Shrewsbury, Charles si Wedgwood al ll-lea s-au lntatnit cu Robert. care zarnbea Larg si a fost de acord ca f u l sau sa rnearqa In calatorie. Charles ~i-a amintit cum tatal lui spunea Intotdeauna .. unchiul tau este omuL eel mai de bun sirn] din teats lurnea".

Calatoria unor noi descoperiri

In data de 27 decembrie 1831, vasul H MS Beagle a pornit din Davenport, cu Darwin la bordo In urrnatorii doi ani, vasul a navigat spre America de Sud pentru a observa tarmul de rasarit al continentului, unde Darwin a coborat de pe nava pentru a realiza studii pe useat. A descoperit fosile de Megatherium, dinti uriasi de mamifere si rama?ite dintr-o arrnura de dimensiuni de rinocer, care Ii aminteau de armadillo. A explorat diverse zone din Argentina. A trirnis un exemplar in Anglia, 0 pasare ce sernana cu un strut. Ornitologul John Gould i-a confirmat ca era 0 specie necunoscuta si a numit-o dupa Darwin. De asemenea, pe dru mul dinspre El Carmen catre Buenos Aires a deseoperit multe fosile de crustacee, ceea ce a dus la concluzia ca zona respectiva fusese dindva su b ape.

.. Tatal lui Darwin, Robert, l-a facut multe probleme, insa avea a foarte buns reputatie In orasul sau natal, Shrewsbury.

.. Pentru un vapor ce adapostea 74 de oameni, Seagle era toarte mic, masurand doar 27 de metri lungime. C€md t-a vazut prima data, Darwin nu s-a putut abtine sa exclame .. Asla 0 sa tie 0 problema" .

.. Comandantul Fitzroy al vasului Seagle, cu 4 mai in varsta decat Darwin, folosea ultirnele descoperiri lehnice pentru a calcula cu precizie latitudinea ?i longitudinea pozitiei vasului. Munca sa a fast fcarte apreciatii, ~i. in anul1837, a prirnit 0

Charles Darwin

.. Darwin a adunat diverse specH In InsuleLe Galapagos; lnclusiv 38 care traiesc doar in aces! arhipeleag. Dintre aceslea, 30 se gasesc numai In lnsula Santiago.

Pe 15 septembrie 1835, vasul Beagle a ajuns in insulele Galapagos. Acest arhipeleag a luat nastere prin eruptii vuLcanice, astfel incat majoritatea insulelor erau acoperite de lava s: prezentau temperaturi caniculare. La sosire, Darwin scria in jurnal "Parci') a:;; fi ajuns in iad",

A mers plin de energie in toate partile, adunand mostre !?i fosile de diverse specii de animale, guvernatorul general Nicholas Lawson spunandu-i, de altfel, ca ..in Galapagos, testoasa uria:;;a are carapacea usor diferita, in tunctie de insula pe care traieste, astfel ca noi putem spune cu u:;;urinta de pe ce ins~la provine", Darwin a fost socat pentru ca nici rnacar nu se gandise ca, in acest arhipeLeag, unde insulele se afLau doar La 75~90 km distanta una de cealalta $i unde toate aveau aceeasi ctirna :;;i aceaasi aLtitudine, speciile sa difere in functie de insula,

I

Ret inand aces! lu cru, Darwin a studiat atent diversele specii de ani~ male din insule $i a descaperit ca cintezele din insuLe aveau ciocuri de diverse dimensiuni, in functie de loco De asemenea, el a mai descoperit doua specii de i 9 uana. A canstatat ca ig Llanele de pe uscat se hraneau cu ierburi, la fel ca in America de Sud, insa acelea care traiau pe tarmul rnarii hraneau cu animale marine. De ce obiceiurile alimenta re :;;i aspec-

lui. animalelor

erau usor diferite pe aceste insuLe? Da rwi n a inceput sa se preo-

cupe de aceasta Intrebare. Nu stia ca pe parcursul calatoriei, el devenise eel mai renumit :;;i res.pectat naturalist din Europa.

Dupa 35 de zile de colectat animaLe, vasuL Beagle a pornit catre Tahiti, Australia :;;i insulele Keeling, inainte de a inconjura Capul Horn, in luna ma i 1836, :;;i de a reven i in Ang lia in luna octombrie a aceluiasi an.

.til.. Reconstructia megalherium-ului. una dintr€ fosilele descoperite de Darwin. Cu mult limp in urrnji. aces! lenes gigantic, avand pana la

6 m lungime, strabatea parnantut.

AVANT iN COLECTAREA. DE PLANTE $11 .ANIMALE

In familiile britanice bogate, care se bucurau de grildini frurnoase ~i puteau explore natura s-a trezit un interes puternic pentru colectarea insectelor. A fost lnfilntat, primul club dedicat studierii plantelor ~i animalelor cu sediulla Cafeneaua Temple din Anglia.

Pfma la inceputul secolului al XVIII-lea, practica colectaril de plante ~i insecte devenise ceva obisnuit. Colectiile persona Ie de inseete ?i plante rare devenisera indlciul pozitiei proprietarilor in societate, Totusi oamenii nu eoleetau inseete sl plante pentru a Ie studia ~i a Ie claslftca, ci majoritatea erau interesati doar sa obtina specimenele cele mai rare .. Colectionarll de pasiiri angajau profesionisti sa prinda pasiiri rare, apoi Ie lrnpalau pentru a Ie expune pe domeniile lor, Fiecare familie i~i tinea secrete metodele de impalere.

Pe rnasura ce coleqionarii tncepusera sa adune tot mai multe specii de plantesi animale, accentu[ s~a deplasat de la colectarea celor rare spre colec-

tarea celor scumpe. Colectlonarf boqati se duceau in port sl cereau persoanelor ce se imbarcau pe vase care cilliitoreau spre America de Sud, India sau Africa sa Ie aduca plante sau animale din locurile respective. Alfred Wallace. a carui teorie des pre evolut.e a fost anuntata lumii in acelasi moment cu cea a lui Darwin, ~i-a dat seama ca graiie aces~ tor colecticnari costul unei expeditli ar putea f redus semnificativ.

In anul 1848, Wallace a explorat zona din jurul Fluviului Amazon din America de Sud, contand pe colectionari sa ll compenseze total costul acestei calatorii. Totusi pe drumul de intoarcere spre Anglia, vasul sau a luat foc ~i astfel a pierdut majoritatea exemplarelor pe care Ie capturase. Din ferleire pentru el, colectionarea animalelor ~i a plantelor era un hobby atilt de popular in ace I moment, incat pentru colectionari existau asiqurari, astfel ca Wallace a putut sii-~i recupereze pierderea datorita asiqurartt specimenelor sale.

T a imagine dintr-un volurn din secolul al XVIII-lea. in Anglia secolului al XVIII-lea, cclecticnarea insectelor era un hobby popular.

- -- --- - ~----.- -- - ~ ---- ---

Viata si vremurile

, ,

Q,retea intelectuala

,

o casatorie logidi

DATORITA LUI HENSLOW, Darwin devenise un nume foarte cunoscut In Lumea stiintei, chiar i'nainte de a se Intoaree In Anqlia. Aeum Insa acum se confrunta cu a problema, Sa se casatoreasca oare? Tatal sao IL sfatulse sa nu astepte prea muLt sa se casatorasca in cazuL In care I!?i dorea copii. Sa fi venit timpuL pentru intemeierea unei farnilii. Nestiind ce sa taca, Darwin a Intocmit 0 lista de argumente pro !?i contra, evaluand avantajeLe $i dezavantajele casatorte! .. Daca nu ma cssatorese, voi putea ca latori cat doresc !?i unde doresc. Pe de alta parte, daca ma casatoresc, voi avea intotdeauna 0 sotie iubitoare langa mine", spunea el, enuntand lista cu motive pro !?i contra aeestei propunari. La sfarsitul listei, Darwin a scris .cssatorie. casatorie. easatorie, Q,E,D", QED este a expresie matematica eu sensul de "ceea ce a fast dernostrat", a fast dernonstrat. Aeeasta a fast metoda Lui Darwin de a se eonvinge ca are nevoie de 0 sotie.

In luna noiembrie 1838, Darwin a eerut-o in casatorie pe fiiea Lui Wedgwood al II-Lea, Emma, !?i In luna ianuarie anul urrnator erau casatoriti. [ncantat, tataL lui le-a promis tinerilor 10.000 de lire pe Lac si 500 pe an, pentru eheLtuieli. Avand in vedere ea in acele timpuri a familie putea trai foarte bine cu 100 de lire pe an, ne putem da seama cat de bogata era famiLia Darwin,

Privita din afara, casatoria lor parea fericita !?i lipsita de probleme, insa sanatataa lui Darwin se Inrsutatea. Dupa ee s-a intors din eWHorie a inceput sa aiba palpitatii. arneteli ~i dureri de stornac.

~ Portretul sotiei

lui Darwin, Emma, Atunci cand fiica lor Henrietta s-a casatorit, ea i-a spus mamei sale "de,?i tata are 0 boala crorrica, el duce 0 viala fericita. Te rag sa nu il parase'?ti" ,

Cand avea crize, nu putea face nimie lara ingrijirea Emmei. ULterior s-a presupus ea boala Lui s-a declansat din cauza Intepsturitor de insecte din timpul calatoriei, care au eondus la aeeste simptome, precum !?i la tulburari psihiee, lnsa nu exists dovezi eoncludente in legatura

cu boala lui Darwin, Gandindu-se ca viata la tara ar fi mai buna pentru sanatate, Darwin s-a hotarat sa se mute in orasu] Downe- tinutul Kent, in 1842, El !?i sotia

s-au mutat intr-o resedinta la tara, aproape

de paduri !?i carnpie. Domeniul era foarte mare si cuprindea chiar $i paduri, a!?a Inca! Darwin putea sa se plirnbe pentru a ameliora simptomeLe boLii. A fast foarte incantat de noua casa, petrecandu-si uitirnii 40 de ani din viala aeolo.

Sotia sa, Emma, i-a nsscut 10 copii, 6 baieti ~i 4 fete, dar deus dintre fiice au murit cand erau rnici. Marcati de acesle tragedii, ei si-au iubit copiii ca pe niste cornori. Atunei cand vreun copiL i se imbolnavea, eL states eu el pe pat !?i iL supraveghea pana ce 5e Insanatosea. Oat fiind ca nu putea sa se deplaseze departe de casa, din cauza bolii, Darwin urrnarea adesea albineLe, irnpreuna eu copiii sai Acest Lucru i-a permis sa observe obiceiuriLe albinelor

Insa tragedia a lovit din nou, deoareee fiiea sa mai mare a murit. Emma era gravida, iar CharLes pleease sa I!?i ia medieamentele, in tirnp ce fiica Lor Anne a Ineeput sa verse !?i sa faca tebra mare, La ineeput, Darwin nu s-a ingrijorat, I'nsa starea ei s-a inrautstit rapid ~i dupa numai 10 zile, a murit. Chiar $i in ultirnii ani din via!a, Darwin planqea aducandu-si aminte de Anne si de firea ei vesela $i pr ieterioasa.

• Prin casatorie, publica rea primului velum ;;;i naster ea prirnului, Darwin era un am lericit.

'-'J~~

":Ii -.. "~I:.. ~ ~. '~. "'-~,iV ~".

-;= - '1" . -. ..

-.... , -_

, " '., ~ ~ .

I .. ~_ j

.. , , .

... III- 1 -

~,

.... Microscopullui Darwin, El a lolosit acest microseop pentru a observa plantele ,?i animalele, apoi se ducea in sera pentru a face alte observatii ~i a-si elabora teoriile,

, ~ Emma ?i cop iii ei.

Flul eel mare, William,

a fast bane her, al doilea, George, a fost astronom, al treilea fiu, Francis,

a fast naturalist, iar Leonard si Horace, urmatorii Iii, au lost artisti.

· Charles Darwin

NOTITE, PROIECTE ~I ESEURI

o metoda deculegere a informatiilor Pentru a strange mal multe lntorrnatii despre domeniuL sau de studiu, Darwin a hotarat ca era important sa fad schirnb de inforrnatii cu experti din diverse domenii. Insa, nestiind cand putea sa faca a criza pe fondul bolii sale croruce, el nu putea pleca de acasa. In acei ani telegraful nu avea 0 utilizare larqa, iar pana La inventarea telefonului mai trebuiau sa treacs niste decenii, astIel incet Darwin a folosit "Penny delivery service·· [ServiciuL de livrar i Penny) pentru a cornuruca cu omologii sai. In aceLe timpuri existau rnai muLte servicii de posta care of ere au diverse servicii La preturi diferite, insa sistemul postal modern s-a dezvoltat pe baza acestui serviciu de livrsri Penny. Darwin l-a folosit La maximum. A foLosit sistemuL pentru a comunica cu CharLes Lyell, care a publica! . .Teoria geologiei", 0 carte pe care Darwin 0 aprecia foarte mult in anii de studiu, la fel ca si pe John Herschel $1 Charles Babbage, inventatorul calculatorului. Tot prin intermediul postei, nu n u mai ca a luat leqatu ra cu prieten ul Lul,

Revenind din G'ilatoria In jurul lurnii, Darwin a inceput sa-~i redacteze notitele in Anglia. Acest lucru a tnsernnat inceputul cercetartlor sale asupra speciilor. La prima serle de notite, el a scris litera B. Notele sale B cuprindeau multe observatii despre evolutie- prscurn "Schimbarea nu are lee pe baza vointel animalului, ci pe baza adaptarf sale la rnediu" precum ~i"Speciile se rarnlflca una dintr-alta foarte aserr anator ca ram uri Ie unui capac. Fiecare rarnura devine din ce In ce mai subtire pe rnasura ce se Indeparteaza de creanga principal a".

in seria urmatoare de notlte (C), a notat: ,,~tiind ca organismele au trait pe Pamant neschimbate in ultimii 6.000 de ani, pot sa rastorn teoria creatiei" De asernenea a mai scris: "care este sensul infinitei divlzari ~i reprodu-

nistuL Joseph Hooker si cu aLte cunostinte, dar a faeut efortul de a ajunge ~i la oameni, considerati experti in domeniile lor, pe care insa nu Ii lntatnise niciodats., realizand, de altfel, prin rneritinerea u nei lsqatu ri permane nte eu acestia, 0 vasts retea de intelectuali.

Da rwi n a devenit, de asemenea, memb ru intrun club care facea experirnente pe culturi agrieole si pe animaLe domestice, el raspunzand La intrebarite rnernbrilor despre gene ~I rnutatii. Acestia experimentau dupa instinct, iar Darwin reaLiza explicatia stii ntif [a a rezu ltatelor. Coresponde rita sa cu membrii acestui club a constituit baza fairnoasei sale lucrtiri .. Originea speed lor", cu 0 mare influenta asupra teariei selectiei naturale. Astfel, Darwin a strsns multe inforrnatii de La ealegii sai, pe baza carora a publicat multe lucrar!

~ NoteLe C ale Lui Darwin.

El le-a red a ctat pea ce staa cu peste un deceniu lnainte de a publica Originea speciilor

ceri a organismelor microscopice?"

in notele sale D, el serie despre cat de socat a fost sa afle despre nenumaratele rnutatii pe care le-a observat in qradina sa cu 1279 de trandaflri,

in cele din urrna ln notitele notate E a Insemnat:"Daca un anumit animal are 0 rnutatie care Ii permite sa fie putin rnai bun dedt ceilelti din specia sa, acel animal va avea mult mai multe sanse de a se reproduce ~i de a-si transmite caracteristicile catre urrnatoaree qeneratie"

Pe baza acestor note, e! a scris, in 1842,0 versiune-proieet de 35 de pagini a Originii speciilor. Dupa doi ani a extins acest proiectsi a seris un eseu de 230. Toate acestea se intamplau eu 14 ani lnainte sa prirneasca serisoarea lui Wallace.

I

... Hooker. unul dintre prietenii lui Darwin. care Il vizita deseori. El era directorul unei gri:idini hotanice si aducea diverse plante din dili:itoriile sale din India ?i HimaLaya.

1836

Intoarcerea In Anglla

1837

Incepe notele B pe baza

lor sale

1842

Scrie 0 versiune de 35 de pagini pe baza natitelor sale

1844

FinaLizeaza un eseu de 230 de paglni si il cere 50\lel sa 11 blics dupa moartea lui

1858

Primeste scrisoarea de la Wallace.

hi anu'nta public rezuitateie impreuna cu ceie ale lui Wallace

1859

Publica

·~ . - -~ - ~ ~- - .. - -

Viata si vremurile

I •

Scrisoarea fatidica

• Darwin lla dreaptaJ cu prietenul sau Hooker Ita stanqal ?i Lyell (in centru)

Teoda pe care 0 urrnarise

PE 18 IUNIE 1858, citind scrisorile din ziua respectiva, Darwin a observat ca primise una de la Alfred Wallace. Era 0 scrisoare lunqa, In care Wallace decLara ca, In opinia sa, speciile ar putea sa treaca prin rnutatii de-a Lungul timpului cvoluand treptat intr-o varietate infinita de specii nOI, fiecare dintre ele avand 0 diterenta insesizabila lala de specia sursa. Citind acest lucru, Darwin a intrat In panics. Eseullui Wallace se ocupa de exact aceleasi subiecte pe care elle studiase in ultirnii 20 de ani dupa calatoria pe vasul Beagle, iar lucrarea sa .. Originea speciilor' ar deveni inutila si lipsita de originalitate. Tn scrisoare, Wallace Ii cerea lui Darwin sa-i arate teza sa lui Lyell. In mod ironic, ca si cum Lyell ar f anticipat acest lucru, el il sfatuise pe Darwin sa .. pubice rapid constatarile. Inainte ca sa apara altul care 5-0 faca". Realizand ca Lyell ave a dreptate, Darwin i-a trimis acestuia manuscrisullui Wallace ~i a inceput sa lucreze la propria sa ca rte.

Primind aceasta lucrare, Lyell a hotarat ea nu ar Ii drept sa i se acorde tot meritul lui Wallace, deoarece Darwin ajunsese la aceleasi concluzii dupa 20 de ani de rnunca, astfel incat le-a recomandat sa-si anunte descoperirile irnpreuna. Darwin, care initial ceruse ca lucrarea lui despre specii sa lie publicata dupa moartea sa, la primirea scrisorii lui Wallace a Inceput imediat sa 0 redacteze, sperand sa 0 publice cat mai curand.

T Prima aditie a Originii speciilor, un volum de 14 capitole. Darwin a fost deseori

contestat ?i criticat pentru ideile sale, astel incfit a efectuat cateva rnodlficari ~i ajustarl la text In tot cuprinsul vietii, l.ucr area a fost republicata de 6 ori.

Darwin a considerat ca luerarea lui Wallace putea fi creditata, daca arnandoi I!?i anuntau constatarile irnpreuna la Societatea Linnean. Aceasta lusese infiintata de savantul suedez Karl von Linnean, care stabilise metoda moderna de irnpartire a speciilor existente In diverse categorii. In prezentarea facuta s-a dovedit ca Darwin I~i incepuse cercetarea inaintea lui Wallace, deoarece Darwin atasase corespondenta sa cu naturalistul american Asa Grey, care data de la inceputul cercetarilor sale. In schimb, Wallace se afla in Indiile de vest ~i efectua cerceta ri $i nu stia ca Luera rea sa era facuta publica la Societatea Linnean. Ulterior, multi t-au criticat pe Darwin ca a publicat lucrarea lui Wallace fara permisiunea acestuia, Insa Wallace n-a aratat data ca l-ar fi deranjat acest

ON

1'HE ORIGIN OF SPECIES

BY MEANS OF NArURAL SELECTION,

PRESERVATION or ·F'},VOURED RACf'.A IN Tn"E RTRUOOI.E ron LIrE.

Ilr C'HARLES DARWIN, 1LA ..

l'aLlD'I" O"TII~ MYA!., OUlIDIU"~t .. UIf.&.t.J!iI. tfo. to:'>C1Y<T1 ..... : &l!TilOI O. 'JOO"IUI&b 0. Ilrilil~W:"JJI OUIIII'G II .... I. IU.,I'ILI:·, VOYA.rrI MIIIJDTIfI' ... MIU ... •

I,ONDO "

JOHN M linn'. ALBE~rAl!"I.E S'rRE~'r.

Charles Darwin

Carte a care a schimbat lumea

Ternandu-se ca munca Lui de a viata nu va mai avea nici 0 valaare daca altcineva prezenta tearia Tnaintea lui, Darwin a continuat sa scrie La lucrarea sa. DestuL de interesant este faptuL ca lucrarea care va schimba lumea a fast radactata Intrun timp relativ scurt, dat fiind faptul ca el incepuse emiterea ipatezelor cam la un an dupa calatarie, iar apoi petrecuse multi ani elaborandu-si teza. Cu 14 ani inainte de a primi scrisoarea lui Wallace, Darwin Tncepuse deja lucruLla Originea speciiLor, dupa cum rnarturiseste intr-a scrisoare adresata prietenuLui sau botanist Hooker. In acea scrisaare, el spunea .Dups studiile din insulele GaLapagos cercetand culturi, gradini ~i animale, am ajuns La a concluzie. Pard a;; marturisi a crirna spunandu-ti acest lucru, insa cancluzia mea este aceea ca speciile au evoluat de-a lungul timpului". Darwin petrecea 2 sau 3 are pe zi scriindu-s] cartea, reusind in cele din urrna, dupa 13 luni si 10 zile, sa a termine.

Pe 24 noiernbria 1859, .Driqinea speciilor", lucrarea care sustinea ca speciile evaluasera in

• in alara de plirnbar i ~i mese, Darwin l~i petrecea mai tot timpulstudiind. Copiii lui Ii spuneau uneori "tat a, dad. vii sa te joei afara CU noi, a sa-Ii dam un premiu", Incercand sa-L distraga de La ganduriLe saLe eeL putin pentru un limp.

I

timp, a fast publicata de John Murray. TitluL complet este .Oriqinea speciilor prin selectie naturaLa sau pastrarea raselor favorizate in lupta pentru existents". Cartea costa 15 silinqi. iar cele 1250 de exemplare tiparite s-au vandut din prima zi. Editura a mai tiparit inca 3,000 de exemplare, aceasta devenind a publicatie academics de mare su cces la ma mentu L respectiv .

A Picturii din seeoLuL

al XVII-lea reproducand textuL biblic al [rnbarcar ii animaleLor pe area Lui Noe. inainte de publiearea Originii speciiLor; multi oameni eredeau acaasta versiune.

~ Viala sotiai lui Darwin, Emma, s-a schirnhat

mult dupa ee eL a publicat Originea speciiLor.

MISTERUL SIGILIULUI

Dupa ce a scris eseul de 230 de pagini cu descoperirile sale in 1844, si-a redactat ~i testamentul, adresat sotiei sale. "Mi-am terminat de scris eseul despre originea speciilor. Car-d lumea lml va inteleqe teoriile, stiinta va face un pas uria~ inainte" i-a scris el, cerandu-l sa-i spuna lui Lyell sa-i publice lucrarea dupa moarte. De ce nu dorea ca munca lui sa devina publica in timpul vietil sale? 5e crede ca au existat doua motive pentru asta: lectiile de istorie ~i SOfia sa.

Cand a inceput sa redacteze notele eu observatltle sale si-a scris 0 notita cu avertismentul.nu uita ce pedepse au suferit astronomii pentru cercetari'e lor': In fapt, el eredea ca va avea aceeasi soarta ca ~i Copernic, care a descoperit ca Pamantul se lnvarte in jurul Soarelui ~i ca Galileo Galilei, care a fost excomunicat.

In autobiografie a scrisJrni trebuiau niste dovezi ea exista miracole, dupa cum susrine crestlnlsrnul. Totusi am descoperit tot mai multe despre natura ~i credinta mea in miracole a pierit" In mod dar, Darwin nu era un credincios devotat. Pe de alta parte, sotia sa era 0 buna cre~tifla, care ~i-a botezat copiii, mergea la blscrica ~i citea Biblia. lngrijorata de concluziile la care ajungea sotul el, ea i-a scris 0 scrisoare, intrebandu-l: "Cercerarile tale nu au nimie de-a face eu religia, nu-i asa?" Citind asta, Darwin a stiut ca rezultatele studiilor sale 0 vor rani pe sotia sa, astfel incat i-a raspuns ~i el printr-o serisoare spunandu-l.cand voi muri, saruta serisoarea asta de mii de ori ~i sa stii ca plang cand scriu'. Aeesta a fost motivul pentru care rezultatele studiilor sale au ramas siqilate in biroul sau timp de 15 ani.

. - -~- - - -- --

Viata si vremurile

, ,

Infrangerea episcopului

DurA PUBLlCAREA VOLUMULUI ORIGINEA. SPECIlLOR, savantii. biserica dar ~i oamenii de rand au avut diverse pareri cu privire la aceasta problema. iscandu-se, de altfel, un razbo: aL cuvintelar. Motivul a fast un articaL publicat in Revista Edinburgh de cstre Richard Owen. Owen era autorul valumuLui Mamifere fosile, editat de Darwin, iar ulterior a devenit curatorul muzeuLui national britanic ~i a fast innobilat.

Owen nu era de acord cu seleqia naturals, fara a nega, insa, vaLiditatea teoriei evolutiei. De asemenea, el nu era de aeord nici cu aceia care aduceau lucrari reLigioase ca dovada a erorii teoriei lui Darwin, Tnsa il critiea pe Darwin In cuprinsul articolului sau. Owen incepuse sa critice lucrarile lui Darwin inca din 1850, Tnainte ca aeesta sa pub lice Originea speciilor ;;i multi erau de parers ca Owen se facuse de ras. Tntr-o scrisoare catre Henslow, Darwin a atribuit acest lucru faptului ea "Owen este pur ;;i simplu gelos ca lucrarea mea e atat de populars".

Episcopul de Oxford, Samuel Wilberforce, era unul dintre oponentii lui Darwin. In Luna iunie 1860, vorbind La British Science Forum, el a criticat .Driqinea speciilor" spunand ca este 0 lucra re prost scrisa. La starsitul discursului, el il ironiza pe unul dintre sustinatorii lui Darwin, Thomas Huxley, spunand ea buni-

~ Medalia Copley, ernisa de Societatea Regani Britanica. este cea mai Ina Ita dlstlnctie pe care societatea 0 poate acorda, jar cand i-a fast acordats lui Darwin a existat a

'Lumea a aflat adevarul

cul si buniea acestuia fusesera rnairnute. Huxley a raspuns "Prefer ca bunicii mei sa fi fast maimute decat soflsti", in sensul ea prefera mairnutele episeopilar. Drept urmare, tensiunea ln public a crescut, iar episcopul a parasit incaperea fara a mai spune vreun cuvant. Astfel, problema Originii speciilor a fost Tn cele din urrna transferata din domeniul religios in cel stiintific, iar in anul 1864, Darwin a primit cea mai rnalta distinctie a Societatii Regale: medalia Copley.

"" Societatea Regala, unde se facea schimb de multe idei si teorii pe multe subiecte.

~ Wilberford a spus ca "nu exista nici 0 sinqura dovada care sa arate ca se creeazfi a specie diferita de animale dome stice prin incruclsar: selective. Ma; mult, daca animalele domestice sunt

eli berate in natura, ele revin la trasiiturile lor oriqinale". Lui Darwin i-a fost greu sa raspunda la aceasta afirrnatlo.

• Huxley, un agnostic, care nu credea in nimic

ce nu fusese dovedit stiintific, a fast dezarnaqit de extinderea religiei care era dornlnanta In sistemul de invalamant.

-

Charles Darwin

Huxley a continuat sa Ii combats pe cei care nu erau de aeord eu teoria evolutiei. Pasiunea eu care apara subiecul i-a facut pe oameni sa-l numaasca drept .. cainele de pazs allui Darwin". Huxley considera ca volumul permitea extinderea cunostintelor asupra originii omuLui $i ca era cea mai irnportants Luerare de la .Principia a lui Newton.

Traind ca la carte

Pe vremea cand se ocupa de subiecte reLigioase. stiintifice $i soeiale, lucrand la Originea speciilor. Darwin se afla la resedinta lui de la tara $i se inqnjea de sanatatea sa, conform unui program strict.

Se trezea dirnineata devreme $i iesea la 0 plimbare indiferent de starea vremii, se plimba cu sotia pe domeniuLlor $i prin paduri, observand eopacii $i inseetele.

Dupa micul dej un, Incepea leetu ra.In aeel moment al zilei, eL se sirntea cel mai bine si era capabil. I$i organiza scrisorile, le rasfois pe cele primite de la alti savanti si pe eele de la prieteni si dupa aceea 'I$i continua studiu l.

~ londra, in perioada dlnd Darwin a publicat Originea speciilor. Gazda a expozitiei inter nationale ~i detinatoare a unei retele de metrou, Londra era un eras bogat In cuttu-ji. Odata cu nasterea teoriei evclutiei, londonezii au Tnceput sa se Indeparteze de Biserica.

Inainte de pranz mergea din nou La plimbare $i urrnarea experimentele efeetuate 'In sera. Darwin iubea mult cainii si il lua $i pe ciinele sau Bob la plimbare, Insa Bob ura sera si de aceea se apuca sa urle $i sa-$i ia 0 Figura stresata. Familia numea asta. grimasa lui Bob, .. fa\a de sera".

Dupa ce servea masa, Darwin eitea ziarul si incepea sa raspunda La scrisori. Mai tarziu, mergea la cea de-a treia plimbare a ziLei. 5eara, dupa cina, juca doua partide de table cu Emma. Seara tarziu asculta cum sotia canta la pian, 'In timp ee el citea carti de stiinta.

• Darwin obisnuia sa stea in sera ,?i sa observe plantele ore intregi, facandu-i

pe servitori sa

se ingrijoreze pentru intensitatea concentrarii sale.

I

CONTROVERSA CARE I-A. M.ARCAT ULTIMII ANI

Imediat dupa publlcarea Originii speciilor, nu au existat prea multa contestatii din partea mediului academic ~i nici Biserica, nici autoritatile nu I-au persecutat, asa cum se asteptase Darwin. Totusi, pentru 0 qreseala mica a fost aspru criticat de Samuel Butler, directoru.l internatului unde locuise Darwin in copllarte.

in anul 1879, Butler a publicat 0 carte intitulata .teorii noi ~i vechi ale evolutiei', in care compare ~i opune teoriile lui Buffon, Erasmus, Lamarck des pre evolutle, favorizand lucrarea lui Erasmus. Cam tot in acea vreme, Da.rwin a publicat un volum intitulat ,Nia1a lui Erasmus Darwin'; pe care Butler 11 criticase aspru in lucrarea sa.

in cartea sa Darwin a citat un pasaj din articolul

naturalistului german Ernst Clause, din revista "Cosrnos" Totusi, se pare ca Darwin a adauqat 0 propozltie la articolul lui Clause care spunea: .Exista 0 mi~care de revigorare a teoriei lui Erasmus, lnsa cei care o propun sunt intelectuali marun!i care traiesc intr-o epoca gre~ita'~ Citind acest lucru, Butler s-a gandit ea Darwin i~i bate joe de el ~i a profitat de toate ocaziile ca sa-l critice. De fapt, Clause adauqase aeea propozitle dupa ce publicase articolul. Darwin uitase sa ii atribuie acea propozitie lui Clause, suscltand mania lui Butler, Darwin ~i-a consultat prietenii ~i familia ~i in final a hotarat sa-I ignore pe Butler,,,Gardianulsau'; Huxley, a eitat un poem de Goethe:"Chiar ~i cea mal mare balena are paraziti'' aratand (a Darwin nu trebuie sa-~i fad griji pentru aceasta cntlca,

.._ Mass media descria deseori,ln stii ironic, teoria nepopulara a evolutiei

a lui Darwin. Totusl, el ca persoana nu a fast criticat de mass media,

nici nu a fost dus la tribunal pentru ideile lui, asa inca! a putut 5a-~i petreaca restul vietii linistit, absorbit in ganduri.

---.--~.-.-----.- ------------ -- - - -----

Viata si vremurile .

I I

Un nou teritoriu salbatic

Dragostea pentru ~tiinta

IN T[MP CE PUBLICUL larg se dezlantuise pe tema controversei iscate de ultima lucrare a lui Darwin, acesta se afla acasa ~i i~i continua studiile pe baza unui program riguros. Dupa anul 1860, a inceput sa studieze diverse plante si a publicat Despre diversele mecanisme prin care orhideele britanice si straine sunt fertilizate de insecte, Plantele insectivore si Efectele Iertllizarii incrucisate si auto-fertilizarii ln regatu 1 vegeta l. Exi sta Tnsa un motiv pentru care Darwin devenise dintr-odata atat de interesat de studiul plantelor. El era foarte curios de ce pLante din aceeasi specie se intalneau in nurnar mare In diverse zone, In ciuda faptului ca plantele insele sunt imobile.ln anul 1880, a publicat cu ajutorul fiilor sai George $i Francis 0 compilatie din lucrarea sa de botanies 7ntr-un volum intitulat Puterea rniscarii La plante.

S-a reintalnit cu indraqitul sau profesor HensLow de la Cambridge, care l-a numit pe elevul sau .. parintele teoriei evclutiei", datorita cercetarilor sale de decenii, $i l-a Intrabat cum de mai era inca angajat In diverse experimente. Darwin i-a raspuns ca dorea sa faca observatii ~i sa traqs concluzii pentru a intelege lumea din jurul sau, dovedind 0 dragoste ne\armurita pentru stiinta. De asemenea, a publicat !?i un volum pentru pubLicul largo Aceasta lucrare, publicats in anul 1881, a fost intitulata Formarea mucegaiului vegetal prin actiunea viermilor, care a primit aprecierea gradinarilor. Ulterior, l-a coplesit nurnarut mare de scrisori primite de la cititori. Oamenii nu puteau sa creada ca autorul teoriei evolutioniste I!?i extinsese studiulla viermii de pamant !?I La gradinarit, Tnsa aceaste lucrari nu reprezentau altceva decat dragostea lui pentru natura.

... Biroullui Darwin din propria casa. Actualmente casa lui este muzeu national, disponibil publicului largo

Originea omului

Tn timpul cercetarilor sale pentru Originea speciilor Darwin si-a dat seama ca putea sa aplice teoria $i La oameni, Tnsa acest concept nu se regaseste In mod evident In lucrarea sa. Totusi, motivat de sustinerea rnultor savanti, Darwin a inceput sa scrie 0 noua carte, iar in 1871 a publicat

• Un Darwin stabit, dictandu-i scrisori sotiei sale. in anii senectuJii, I$i petrecea timpul alatur i de sojia care Ii citea povestlri $i canta Beethoven

la pian.

~ Darwin cu 1 an inainte de maarte. Tn aeel an si-s publicat ultimul voturn $1 a suferit a revenire acuts

a balii pe dind vizita un prieten la Londra.

Charles Darwin

TE.ORIA NEDESCOPERITA. A. LUI, DA.RWrN

Cu toate ca Darwin a enuntat teo ria evolutiei, a existat un lucru care it punea in lncurcatura. Misterul ereditarii: de ce copiii sernanau uneori izbitor de mult cu parintil sau cu bunicii? EI a emis ipoteza ca lnformatiile care guverneaza ereditatea erau stocate in interiorul celulelor, insa nu putea lnreleqe cum erau transferate acele inforrnatii de la parinte la copil.

in timp ce Darwin era absorbit ~i preocupat de aceasta chestiune, preotul austriac Gregory Mendel facea niste descoperiri uimitoare. in propria gradina, Mendel a efectuat polenizari lncrucisate pe fasole ~i a descoperit regulile ce guverneaza ereditatea. EI ~i-a publicat constatarlle Intr-un velum, in limba qerrnana, intitulatExperimente cu plante hibride'; in anu11865, insa niciun savant nu i-a acordat arentie. Nici chiar fai-

.Oriqinea omului si selectia sexuala",

Profesorul Charles Bell, de la Universitatea Edinburgh, publicase un voLum in care sustinea ca anurniti rnuschi, specifici omuLui, s-au dezvoltat doar ca sa ne permits sa zarnbirn. Drept raspuns, In lucrarea sa, Darwin a sugerat ca rnuschii, care permit in mod normal, rniscarea urechilor la om, precum $i vertebrele codale au involuat, reqasindu-se totusi, deoarece, intr-un moment din trecut, au devenit inutile pentru noi ca specie. Apoi, el a postulat ca probabil strarnos!i nostri erau 0 specie mai primitive, cu urechi lungi $i coada, in totals ccntracictie cu teoria lui Bell. A indus $i rezultatele observatiilor sale nenurnarate asupra insectelor, pestilor si pasarttor drept dovada ca toate speciile sun! supuse evolutiei, inclusiv oamenii. Totus., volumul se incheia lara ca Darwin sa explice cum s-a intamplat acest

~ Mendel a lncrucisat psstaile rotunde de fasole cu cele unghiulare ,?i a descoperit ea de la a treia generalie doar un sfert din pastai erau unghiulare.

mosul profesor al Univetsitarii din Munchen, Karl Wilherm von Nogery, nu a lnteles niriun cuvant din eseul lui Mendel.

Unul dintre motive l-a constituit stilul singular de cercetare al lui Mendel. Acesta, impatlrnlt de rnaternatica ~i flzica, a cautat sa analizeze rezultatele obtinute folosind formule matematice. Aceasta fiind 0 metoda cu totul neobisnuita pentru naturalistt, multi nu au lnteles valoarea lucrarilor lui Mendel.

Darwin nu a citit eseul lui Mendel, insa in mediul acadernic.se spune ca, daca ar fi facut-o, ar fi descoperit principiile eredltatii. Mendel, care a folosit 0 metoda unica pehtru a-si anunta rezultatele, a murit fara a primi nicio apreciere, lnsa lucrarea sa reprezinta, in prezent, baza pentru studlul ereditatii, mutatiilor ~i geneticii.

~ 0 picturji infa\i~and luerarea lui Darwin Originea omului. Cand s-a naseut fiul sau William, Darwin a studiat ore intregi expresiile faeiale ale ace stu ia. Aceste ohservatii si teorii au constltult baza dirtii Originea omului.

lucru, din punct de vedere genetic.

La 11 ani dupa publicare, in anul 1882, sanatatea lui Darwin s-a deteriorat mult. A murit la virsta de 73 de ani. Tn semn de respect pentru marele savant, eL a lost inrnormantat la Westminster Hall, alaturi de indraqitul sau sau mentor Lyell.

ylnmormantarea lui

Darwin. FamiUa dorea sa

il inmorrnanteze in orasul Downe, insa parLamentarii, attl savanti preeum ~i prietenii lui au cerut sa fie Inmorrnantat ta Westml nste r Hall. Au partiei pat la inrnorrnantare Huxley, Wallace, Hooker 9i multi allii dilltre priete!)ii sai.,

- . - - - - - - - -- -, - -'t .. -;-,...,....,_ - .,-

• .r._

"E1Vl:nlli'~me'nte m'arc,an·,te .' .

-- - --_. ---

Descoperirea teoriei evolutiei

- - d 1-·

care a separat §tllnta e relgle

Oamenii au aceiasi strarnosi ca ~i maimutele ...

Acest lucru, devenit astazi de la sine inteles, a fast dovedit stiintific abia in secolul al

, 't )

XIX-lea de catre Charles Darwin. Rezultate1e sale au fast publicate in volumul Originea

spedilor, care a starnit un imens interes la momentul respectiv. EI a dezvaluit In volumul sau secretul biologiei, a carui importanta era egalara doar de cercetarea lui Newton asupra gravitatiei universale. Lucrarea sa a dus la posibilitati nelimitate pentru savanti ~i a separat efectiv stiinta de religie.

Impactul Originii speciilor

LA ACEA VREME, oamenii credeau In textele religioase. care sustineau ca oamenii ~i toate animalele au lost create de Dumnezeu pe Pamant ?i au rarnas neschimbate In timp. Apoi Darwin si-a publicat Lucrarea Originea speciiLor, care sustinaa ca toate lormele de viata de pe aceasta planets luasers nastere dintr-un singur organism. Teoria Lui a fost vehement contestata. mai ales de clerici, deoarece multi credeau ca este .rldicul sa spui di noi avem aceiasi strarnosi ca rnairriutele".

Destul de interesant este faptul ca Originea speciilor nu se refera in niciun paragraf In mod direct La originea omuLui. In volumuL de 600 de pagini, majoritatea capitolelor se ocups de animale, de mecanismele Lor biologice, ?i aduc dovezi despre cum acestea au evoluat In timp. Totusi, in agitatia ce a urmat publicsrii lucrarii lui Darwin, multi au negLijat ceea ce a scris de fapt !?i au tras In mod pripit concluzia ca rnairnutele s-arinrudi cu oarnenu.

Si inaintea lui Darwin au existat savanti care au sustinut ca este posibil ca oamenii $1 animaleLe ar putea sa nu fi fast create de Dumnezeu. In cartea sa, din 1809, .Filozofia zoologid ", naturalistul francez Jean Baptiste Lamarck a emis 0 teorie cunoscuta drept .. furta de adaptare", care sustine di girafele de exernplu, avand dorinta sa ajunqa la frunzele copacilor mai inalti, au transmis aceasta nevoie puilor, iar qaturile acestora au crescut, treptat, tot mai lungi, pana La dlmensiunea de astazi. De asemenea, publicistul britanic Robert Chambers a scris, In anul 1844, a carte intitulata "Vestigii ale istoriei naturale a Creatiei", prin care susti nea ca toate formele de viata au Inceput ca materie anorganica si au evoluat in forme tot mai

complexe de via~a, pana ce, in cele din urrna, au aparut oamenii.

Totusi, Lamarck nu putea oferi mere explicalie pentru animalele care nu aveau "dcrinta' de a evoLua, iar Chambers nu a putut sa dovedeasca stiintific d teorra lui este adevarata Ambele volume au fost neconcludente ~i nu prezentau dovezi, astfel incat nu au fast luate in seams.

Teoria selectiel naturale

,

.... Wallace, a carui scrlsuare l-a socat pe Darwin. EseuL sau despre cum au evoLuat spedile era foarte asernanator eu teoria Lui Darwin despre sale ctia naturala. Wallace nu a dat nic'odata un nume procesului prin care evctue aza speciile, Insa este dar din Luera rea sa ea eL ~i Darwin au ajuns La aceteasl concluzii.

Pe de alta parte, Darwin a declarat ca .. speciile se schimba [evolueazal", .rnotivul fiind selectia naturals". .. care se petrece, deoarece doar cel mai adaptat supravietuieste": trei postulate pe care el le-a dovedit stiintific In Lucrarea sa !?i care au avut un mare impact asupra credintei comune in ereatia divine.

Prima editie a Originii speciiLor. Aceasta carte care a respins categoric teoria creationista a fast aspru criticata

~ Multe ziare ;;i reviste au publicat caricaturi, faeand haz de Darwin ~i de teoria Lui.

.' Cinteza este 0 specie de pasare mica asernanatoare cu vrabia. Darwin a ajuns La aceasta concluzie pe baza observatiilor saLe asupra cintezelor cu

ciocuri de diverse dimensiuni in Iunctie de insuLa respectiva din arhipeLeaguL GaLapagos.

[naints de toate, el a descoperit ca, speciile se schimba, dupa ce a observat fosileLe unui megatherium lun lenes uriasl $i a comparat diverse specii de cintezs din insulele Galapagos. In lucrarea sa, el a utilizat aceste exemple ca $i multe altele, care davedesc ca initial unele specii au fost identice, insa au evoluat, treptat, de-a LunguL timpului, in mod diferit.

In aL doilea rand, pentru a explica motivuL pentru care speciile se schirnba, Darwin a cercetat procesul "selectiei urnane", prin care aamenil selectau doar ceLe mai sanatoase si adaptate cirede sau culturi $i le cresteau pentru a produce urrnasi sanato$i. Din acestea eL a tras concLuzia ca $i natura trebuie sa actionezs in mod similar, printr-un praces, pe care L-a numit .selectle naturala". In natura, speciile care nu se pot adapta La mediul inconjurator sunt condamnate la disparilie. Totusi, acele animale care poseda caracteristici user diterite, ce le permit sa supravletuiasca in mediuL natural, vor transmite aceste gene urrnasiler lor. Darwin a concluziat ca aceste .. usoare rnutatii", pe parcursuL a mii de qeneratii creaza o specie care poate Ii radicaL dilerita de strarno-

, $ii sai, Cu aLte cuvinte, motivul pentru care gatul girafei este astazi atat de Lung nu este dorinta de a ajunge La frunzeLe din copacii mai inalti. ci, mai deqraba, faptul ca doar girafeLe cu gilturi neobisnuit de Lungi puteau ajunge la acele frunze, asrquraridu-si supravietuirea in detrimentul speciilor

care nu erau capabile de acest lucru.

. .Sinqurii care supravietuiesc sunt aceta care se

, ada pteaza", a constatat el, denum ind acest proces .. selectie naturals". Acest concept, conform caruia doar speciile care sunt mai bine adaptate la mediu supravietuiesc si sunt capabile sa se reproduce,

I:, a fost eu adevarat revolutionar. Teoria face din

( I

Originea speciilor cea mai irnportanta lucrare stiinlifiea de La deseopeririLe Lui Isaac Newton.

Darwin a fost influentat de Lucrarea eeonomistuLu i Thomas Ma lthus, .Pri nci piu 1 pcpulatiei",

I

Darwin a deserts evolutia spacilor ca pe un capac care se ramificau, aLe earui crengi se ramifica, La randul Lor,

Malthus sustinea ca populatia Umana practie, sa creases exponential, insa, In realitate, creste doar in ritm moderato Motivul este acela ea natura lucreaza sa tina populatia sub control prin rszbcaie si alte dezastre. Atunei, Darwin s-a intrebat daca nu cumva natura opera In mod simiLar pentru a controla populatia altor specii. In esen\a, el era de parers ca motivuL pentru care animalele nu se puteau reproduce La infinit era acela ca natura avea grija ca doar ce: mai adaptati sa su pravi etuiasca.

Reunind toate aceste idei, Darwin a decis ca numai acele animale, care aveau (alila!i superioare lacica cele mai adaptate exemplare din grupl. erau selectate in mod natural pentru a-sl transmite geneLe. Apoi, urrnasii acestora au aceLa$i trasaturl, astfel incat, dupa doua mii de generatii, vechea specie este complet inlocuits de una noua. Prin acest proces al supravietuirii celui mai adaptat si al selectiei naturale, Darwin a elaborat teo ria pe care astazi a curioastern drept .evolutis" .

Dovezi ftiin1.ifice

Dupa ee a publicat Originea speciilor, Darwin a cautat sa dovsdeasca stiintific teoria sa. Pentru a testa ipoteza referitoare la .supravietuirea ceLui mai puternic", Darwin a marcat 0 suprafata de 90 em pe 120 em in qradina sa si a plantat 20 de specii diferite de plante. Beneficiind toate de acelaasi conditii climatice, doar 11 dintre plante au supravietuit, restul de 9 s-au ofilit. Din observatiile facuts asupra aeestor plante eL a concluzionat [a toate speciiLe faceau tot posibilul sa scape de daunatori si, sa consume doar cantitatea corecta de hrana si cautau un partener de Imperechere pentru a asigura transmiterea genelor urrnatoarele qeneratii. Daca, in cadruL unei specii, 0 rninoritate de exempLare sutera de 0 rnutatie speciala, ca re le confers un avantaj asupra celorlalte exemplare. acestea vor continua sa seirnulteasca si sa creases. Teoria evolutiei, postulate de eL, nu era dear un concept abstract. El a ajuns La aceasta concluzi e pe baza de dovezi solide, ad u nate pri n observarea fosiLelor, mostreLor $i din convesatiile cu oarnenii care efeetuau experimente selective de Imperechere. Chiar Darwin a spus ca: .Teoria

Evenimente marcante

mea, privind evolutia, are La baza geoLogia, studiul fosilelor, botanica, biologia si diverse alte domenii de studiu, iar concluzia la care am ajuns. Iolosind rationarnentul inductiv, este ineluctabila".

Modalitatea in care eL foLosea metoda stii ntifica pentru a face a rnultirne de observatii si apoi ajungea la 0 concluzie pe baza acurnularii faptelor a inlluentat modul in care multi savanti isi vor desfasura, ulterior, activitatea.

Despartirea de Dumnezeu

Confruntarea care a izbucnit intre lumea religiei si cea a stiintei dupa publicarea Originii speciilor a dus la ruptura intre cele doua parti, perrniland stiintei sa scape de Incorsetarea reliqicasa. Acest lucru a fost valabil si pentru Darwin insusi. De la inceput, el nu a fost foarte pasionat de religie, dar cand a 7nceput sa serie Originea speciilor era stasiat intre instinctul omului de $tiinta si educatia reliqioasa. .Se spune ea oamenii sunt atrasi in mod natural spre religie, Insa nu exists niei a dovada $tiintifica ca teoriile religioase sunt corecte. Religia este doar 0 cale ccnvenabila de a exotica fenomenele complexe ce au loc1n natura", Apoi dupa ee a emis teo ria selectiei naturale, Darwin a respins complet religia.

In autobiografia sa, el scrie: "Am refleetat Indelung la existenta lui Dumnezeu si a miraeolelor, insa in cele din urrna am fost eonvins ca nu exists. Dupa aceea n-am mai recunoseut nieio clipa exis-

T Pictura lui Rafael .Ereare a lurnii". Cand teoriile

Lui Darwin au devenit publice, unii creationisti si-au moclificat modul de a gandi, acceptandu-le. Ei spuneau acum ca Oumnezeu are un plan pentru toate animalele ~i di aLege speciiLe care sa evoLueze.

• Darwin La varsta de 45 de ani. Gandindu-se La impactut tueraru saLe, el a hotarat ca aceasta sa fie publicata dupa moartea lui.

Tin 1861, cand teoriile lui Darwin suscitau dispute in Anglia, in Germania au fost descoperite losile. care i-au sustinut teoria.

tents lui Dumnezeu. Nu pot sa inteleq de ee oamenii cred eEl crestinisrnul este eoreet. Cei care interpreteaza Biblia ad literam considers ca necrestinii sunt condarnnati La 0 eternitate de pedepse in iad. Aceasta insearrma ca pe tatal meu, pe fratele meu si pe toti prietenii mei Ii asteapts aceasta soarta de neinvidiat. 0 reLigie, care are astfel de credinte, este rea".

Lucrari neterminate

Darwin a fost un seriitor prolific, insa, Intre volumele sale, Originea speciilor a fost cu totul aparte. Aceasta luerare a ingLobat existents sa de naturalist. A reprezentat dragostea lui de m ic copil pentru natura, dorinta de a descoperi tai nele naturii ca si cum ar fi fost 0 ecuatie rnatematics. numeroasele sale deseoperiri din timpuL calatoriei, studiul pLantelor $i animalelor etc. Nu exaqerarn dad] spun em ca aceasta lucrare reprezinta fiecare tatura a vietii sale.Intr-o scrisoare catre prietenul sau Hooker. el a scris: .Dacs a$ mai trai Inca 20 de ani, a~ rescrie anumite portiuni din Originea speeiiLor. De fapt, deja am inceput sa fac acest lucru", Darwin stia ca era nevoie sa modifice mai muLte sectiuni din documentul original deoarece mai facuse $i alte descoperi rio aeesta fiind un subiect atat de important. Datorita descoperirii genelor 7i a ADN-lui, teoria evolut!ei enuntata de Darwin a atins un nivel [U totul nou,

. Charles Darwin

I

CHElA TEORIEI EVOLUTIEI

~

INSULELE GALAPAGOS

'" Taramul iguanei din Insulele Galapagos. Masurand intre 80 em ~i 120 em lunqirno, este pu\in mai midi decit iguana de mare. Un animal foarte prietenos, iguana de useat se hraneste doar eu plante.

InsuLe formate din vuLcani subterani

I nsulele Galapagos. Provenind din limba spaniola, denumirea s-ar traduce prin .insulele testoase de uscat", Arhipeleagul este situat la aproximativ 1000 km vest de Ecuador, in imediata vecinatate sudica a Ecuatorului. Observand diferentele dintre specii de la 0 insula la alta, Darwin a scris Orig mea speciilor. Dar cum a ajuns vista pe aceste insule sa fie atat de diferits? inea nu avem un raspuns precis la aceasta intrebare, dar cercststorii considera ca acest lucru se datoreaza faptului ca atat clima cat si conditiile de mediu linclusiv reliefull sunt u;;or dilerite pe fiecare dintre insule.

Arhipeleagul este format din multe insule vulcanice, pe teritoriul csrora Darwin a descoperit, in total, 28 de cratere. El a observat ca insulele aveau 0 usoara inclinare spre sud si a tras concluzia ca .. Aceste insule au luat nastere prin eru ptii de vulcani subacvatici care, in timp, au dus la transformarea vulcanilor in insule, iar dupa aceea valurile !?i curentii produsi de vanturile de sud-est au erodat treptat eraterele pana la forma lor actuals Multa vreme, teo ria lui Darwin a fost trecuta eu vederea, insa acum se stie eu siquranta ea aeele insule au luat nastere, Intr-adevar; ca urmare a unor eruptii subaevatiee. 5e crede ca formele de viata de pe insule au ajuns acolo pe calea aerului sau pe mare dinspre continent, pe cand unele dintre insecte ar fi putut ajunge prin intermediuL pasarilor,

Mai exists. de asemenea, curentii din jurul insulelor Icurentul peruvian, sistemul de curenti sud-ecuatoriali si eurentul Cromwell], astfel incat vremea este destul de rsccroasa,

... in timpul civilizatiei Inca, multi porneau spre vest pentru a explora insulele neeunoscute din larqul coastelor Ecuadorului actual, iar legendele spun ca se intorceau cu prazi de razboi.

in ciuda faptului ca insulele se afla chiar la sud de Ecuator, creand un mediu de viala ideal. Curentul Cromwell, un curent de adancrme, aduce mult plancton .;;i alte forme de viala marine pe insule, eeea ce determine diversitatea biolcqica a zonei.

Arhipeleagul cu clima sa ideals .;;i mediul natural este foarte indepartat de \ilrmurile Americii de Sud .;;i a fost complet izolat si necunoscut pana la deseoperirea sa aecidentala in 1535, de catre 0 nava ce fusese purtata de curentii oceanici. Pe aceste insula rruci. ferite de dusrnani din exterior, viata biologica s-a diversilicat treptat si a conferit fiecarei insule specificul sau, oferind cele mai evidente dovezi de selectie naturals.

Primul sit de mostenire naturalista

La 100 de ani dups vizita lui Darwin, diversitatea bioloqics de pe insule s-a destabilizat grav din cauza oiLor, porcilor, caprelor, rnaqarilor ~i a altor ani male pe care oamenii le-au introdus in mediu. Pe insulele Santa Cruz .;;i Isabella, cainii sslbatici au inceput sa devasteze coloniile de iguana, in timp ce in insula Santiago, rnistretii au 'i'nceput sa manance ousle [estoasei uriase, iar pe Insula Pison, sobolanil au rnancat puii de testoasa abia eclozati Drept urmare. UNESCO 7i Uniunea lnternationala pentru Consevarea Naturii si a Resurselor Naturale [IUCN) au realizat cateva studii pe insule .;;i au hotsrat ca este necesara infiintarea unei orqanizatii de cercetare pentru studiul si protectia diversitatii biologiee a insulelor Galapagos.

La reuniunea IUCN de la Londra din 1958 a fast format un comitet dedicat insulelor Galapagos, iar Julian Huxley a fast numit director. El era nepotul celui mai bun prieten al lui Darwin, Thomas Huxley. In anul 1959, a fost infiintata fundatia Darwin, care a inceput eLiminarea

animalelor domestice din insule, restabilind mediul natural. In 1964, a fost finalizat un centru de cercetare pe insula Santa Cruz, iar in anul 1968, guvernul ecuadorian a stabilit un centru national de cercetare pe insulele Galapagos, consolidand efeetul de conservare.

Centrul de cercetari Darwin a inceput sa inrnulteasca pcpulatia de testoase uriase, care se redusese semnificativ. In scurt limp, 5-a reusit cresterea nurnsrului de lestoase in tot arhipelagul, ajutand la conservarea speciei. In anul 1976, centrul a ineeput programul de inrnultire a iguanelor, un efort care a avut succes la numai 2 ani.

Ulterior, in anul 1978, insulele Galapagos au devenit primul loc naturalinscris in Patrimoniul mondial, datorits biociversitstii si frumusetii lor naturale cu scopuL de a atrage at~nlia cornunitstii internationale asupra pericolelor care amenin\a aceasta zona.

Laborator pentru evolutie

Insulele GaLapagos sunt supranumite .laboratoruL evolutiei", datorits dilerentelor intalnite in cadruL speciilor: De fapt, in urma unui studiu recent privitor La cintezele din Galapagos, savantii au eonstatat ca diterentele de msrirne si forma a ciocurilor sun! mai mari decst se credea la inceput, Pe unele insule, pasarile eu ciocuri lungi .;;i inguste nu puteau sa gaseasea suticienta hrana si doar acelea eli ciocuri neobisnuit de late puteau sa consume diverse serninte. ceea ce le-a permis sa supravietuiasca .;;i sa-.;;i transmits genele urrnasilor. Acestea sunt dovezi clare ce sustin teoria selectiei naturale a lui Darwin. Insulele Galapagos au devenit foarte importante ';;1 renumite. deoarece i-au permis lui Darwin sa elucideze unut din marile mistere ale naturii.

• Carapacea testoasei uriase din Galapagos masoara 130 ern. Aceasta este eea mai mare dintre toate testoasele ~i se hrane ste, In principal, cu cactusi, Chiar daca Incruclsarea artificiata a speciei a fast

un succes, specia a disparut din unele insule ale arhipelagutui Galapagos.

-

Vie~i paralele

--- -

A.

Intelepciunea marelui savant

Teoria evolutiei enuntara de catre Darwin, care a deschis calea stiintei, nu ar fi

, , j J

fost posibila fara ajutorul altora. E1 a fost foarte mult influentat de predecesori si de alti savanti marl din vremea sa, insa eel mal mult a primit sustinere in

j , ) )

special de la prieteni, care, ell rotii, impartaseau dorinta fierbinte de a descoperi

adevarul.

Piirintete cornunismuluicare respecta teoria evolutiel Karl Marx (1818-1883)

Karl Marx, fondatorul eomunismului, avea multa consideratie pentru Originea speciilor. menlionand ehiar in l.ucrarea sa .Capitalut' dl "Darwin a marcat istoria deoarece ne-a trezit noua tuturor interesul pentru stiintele naturii" si a citat Originea speciilor Intr-u nota de subsol. In anul 1837 el i-a trimis lui Darwin un exemplar din lucrarea sa in limba germana,;;i a semnat .. De la admiratorul tau Karl. Marx". Darwin i-a scris lui Marx 0 scrisoare de rnulturnire.

Totusi Darwin a citit doar vreo 105 pagini din lucrarea de 822 a lui Marx. Nu stia prea bine qerrnana deci lucrarea i se parea greu de inteles sl posibil chiar sa nu-l fi interesat subiectul. Tot ce se stie este ea eei doi au corespondat ~i au discutat si despre alte subiecte in alara de descoperirile pe care fiecare le-a facut in propriul domeniu de lucru.

Totusi, pana de curand tarile socialiste l-au criticat pe Darwin sl lucrarea sa. Marx dorea sa dedice 0 portiune din "Capital" lui Darwin, care a reluzat. Jignili, discipolii lui Marx au decis ca, in nici un caz, un astfel de savant capitalist n-ar f putut sa descopere adevarul despre evolutie. Mai tarziu, in 1975, sociologul american Louis Foyer a scris ca aceasta eritiea este nefondata si are la baza 0 neinteleqere.

Oisputa pleea de la 0 scrisoare trimisa de Darwin. Tntr-adeva r, familia Marx primise 0 scrisoare de la Darwin care spunea ca .. refuz politicos oferta de a-mi dediea un fragment din lucrarea durnneavoastra". Tn consecinta, rnarxistii si socialistii au inceput sa Il critice pe Darwin, insa de fapt scrisoarea nu "Ii era adresata lui Marx, ci ginerelui acestuia, Edward Aveling.

In anul1848, Marx a publicat manifestul cornunist irnpreuna cu Friedrich Engels. .Sccietatile capitaliste se vor prabusi, iar clasa muncitoare va fi invinqatoare. Muncitori din toate tarile uniti-va a scris Marx. Mai tarzlu, eei doi au publicat .. Capitalul". Aceasta lucrare, aldltuita din trei volume, pune sub sernnul intrebarii eficienta societatii capitaliste si subliniaza nevoia de cercetare ;;tiintifica.

Prusia i-a ridicat cetstenia. considerand ca ideile sale erau prea radicale ;;i a scspat de inchisoare in multe rari europene inainte de a ajunge in cele din urrna in Anglia, unde ~i-a petrecut restul zilelor ca apatrid. A murit la 64 de ani, pe cind se odihnea in fotoliu.

La patruzeci ;;i noua de ani, s-a inters la Atena pentru a infiinta Academia Luciana. unde a educat multi elevi pana la moartea sa la saizeci ;;i doi de ani.

. Charles Darwin

I

-

....

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE

--~.. Sustinatori

---.. Influen!a asupra Lui Darwin

Samuel Wilberforce 11805-18731

Richard Owen 11804·18921

--~ •• Opczanti

Cel de al treilea lie aL unui politician faimcs care se pronunta term contra sclavlei. El a avut cateva dispute cu .. gardianur lui Darwin. Huxley. Oupa ce a devenil membru in camera superloara a partarnentului, s-a preccupat intens de politic ...

Director el departamentului de stlir-ta ale naturii din British Museum. a fast unul dintre opozantii lui Darwin. A devenit r-unovcut pentru lucrarea sa despre modul cum nautilul, 0 mol usca, se inrudeste cu caracatita si

CU catarnaru..

L

Charles Lyell 11797-18751

Geolog britan ic pe ce re Da rwi n it respecta loarte mu It. Lucrarea sa "Principii de geologie" a f051 loarts mull apreciata s! a primit rnedalia r~gala din partea Societstii RegaLe.

Director al gr~dinilor regale. Esle prima perso.3n~ careia Darwin I-a imparta:!?illeon03 sa, conform carela speciile cvolucaza in tirnp. Acesta a publicat 0 carte care deserie peste 100.000 de specii de plante cu serninte ~i si-a dedicat restul vietii elaborari.i unui sistern de clasilicars pentru plante.

Alfred Wallace 11823-19131

Savant naturalist britanic ate carui lucrari au test anuntata public lrnpreuna cu cele ate lui Darwin, CaUHorind in susul si [osul FLuviului Amazon, el a ajuns la acaleasi ccnctuzil ca si Darwin,

Profesor de stintele naturii la Universitatea Cambridge, care a avut cea mai mare influen~a asupra lui Darwin, A lnliintat 0 societate academics La Cambridge. unde naturalistii ,~i puteau expune liber descoperlrlle.

• Personalitatile din caseteLe pe fundal grl sunt prezentate in detaliu in acest articol.

NaturaListuL respectat de Darwin Alexander von Humboldt (1769-1859)

Ca student la universitate, Darwin se sirntea foarte atras de lucrarea lui Humboldt "Calatorii spre noul continent". Dupa calatoria cu vasul Beagle, Darwin a lost invitat la un amic, unde l-a lntalnit pentru prima data pe Humboldt. Totusi impresia sa despre barbatul pe care It admirase de atat de rnult limp nu a fast prea buns. El a scris in autobiografie ca .Poate ca m-am asteptat la prea mult ~i el m-a dezarnapit, Singurullucru pe care mi-l mai amintesc despre el este cum eu 'Ii povesteam aventurile rnele. Dupa calatoria de 5 ani, Darwin acumulase, cu siquranta, mai multe cunostinte si mai mutts intelepciune decat Humboldt. in acel moment probabil ca Darwin 'Il considera pe Humboldt 0 figura a timpului trecut.

Humboldt s-a nascut intr-o familie de nobili germani. in anul 1787, s-a inscris la Universitatea Giittingen si a studiat mineralogia, iar in 1792, a lnceput sa lucreze pentru guvernul prusac, A studiat rocile si magnetismul si

a inventat 0 lamps de siguranla pentru a fi Iolosita in mine. Din anul 1799 pana in 1804, a cataront in America Centrals si pe coasta de est a continentului. In drumurile sale s-a oprit pe insula Tenerile unde a observat D ploaie de rneteoriti. Mai tarziu, a em is ipoteze despre forrnarea ploilor de meteoriti si despre formarea tantului Anzilor ~i a mai realizat si studii de geografie, totodata avand diverse contributii in domeniul geologiei.

A observat, de asemenea, ~i curentul de apa din America de Sud, care ulterior a fost numit curentul Humboldt.

In anul 1804 s-a mutat La Paris ~i a inceput sa compileze multi mea de date ~i intorrnatii pe care le acumulase Tn anii anteirori, Cu ajutorul altor savanti, a petrecut 21 de ani lncercanc sa finaLizeze aceasta sarcina, insa a decedat lnainte de a term ina. MuLle societsti stiintifice europene au incercat sa Il recruteze pe Humboldt, dar eL a acceptat numirea in calitate de consilier allui Friedrich Wilhem

III. Dupa ce a murit in anuL 1859, Germania a declarat doliu national pentru a celebra vista acestui mare savant.

----

Vieli paratele

Prietenul si "cainele de paza" allui Darwin Thomas Henry Huxley [1825-1895)

"In ceea ce Ie priveste pe javrele care vor tatra ?i vor scanci, eu lrni ascut ghearele, ca sa fiu pregati!", ii scria Huxley lui Darwin intr-o scrisoare dupa ce citise Originea speciilor. De lapt, ell-a aparat pe Darwin impotriva multor atacuri verbale, fiind cunoscut in scurt timp drept .. cainele de pazs" allui Darwin. ~i Darwin a fost fascinat de acest barbat cu un acut sirnt al umorului, iar mai tarziu a scris ca acesta .. sclipea precum Iulqerul si era taios ca 0 lama". Cu toate ca Darwin era cu 16 ani mai in varsta decat el, ei au fost foarte buni prieteni.

Pe vremea cand Huxley avea 17 ani, a inceput sa studieze medicina impreuna cu fratele sau James si, mai tarziu, a devenit doctor pe 0 nava britanica. In cursul dilatoriei a scris mai multe teze care au fast publicate in revista Societstii Regale Britanice, iar apoi, la scurt timp, a lost ales membru al acestei societati.

Dupa publicarea Originii speciilor, Huxley a actionat intr-adevar ca protector allui Darwin si i-a cornbatut pe toti cei care-l criticau. Mai tarziu a compilat toate aceste reprosuri in lucrarea sa .. Locul omului in lumea naturals".

Dupa 1870, a fast coplesit de indatoririle sale catre Societatea Regala si n-a mai putut sa dedice atat

de mult timp cercetarilor, A fost si membru in Ministerul educatiei de la Londra unde a sustinut schimbarea programei de la accentul pus pe filozofia qreaca $i latina antics la cel pe citire, scriere, rnaternatics si stiintele

naturii, avand. de altfel, 0 contributie majora la sistemul de educatie prirnara din Anglia. Pe de alta parte insa, el mai credea ~i ca studierea textelor religioase era loarte irnportanta deoarece .ele ii invata pe oameni diferenta dintre ce e bine $i ce e rau, ceea ce Ie transforms in lucrari literare". Dupa anul1885 si-a dedicat vista domeniului public ~i s-a concentral pe lucrari lilo2ofice $i religioase. A murit In luna iunie 1895, in Eastborough, Anglia.

Bacon a fast numit .. parintele medodei stiintifice moderne", .. savantul stralucit aL timpului sau", ..filozoful cu 0 mentalitate $tiintifica". Fiind fiullui Nicholas Bacon, a fast, printre altele, ?i unul din consilierii reginei Elizabeth I. Parin!ii sai proveneau arnandoi din familii aristocrats $i el a devenit rapid intLuentin cercurile politice. A mersla Trinity College de la Universitatea Cambridge pentru a studia $i a deverut avocat si membru in parlament. Lucrarea sa cea mai cunoscuta este .Novurn organum" care face parte din con:pilatia sa .lnstavratio Magna", La care a scris toata viata. Tn lucrarile sale, eL sustinea despsrtirea de tehnica rationarnentului deductiv a lui AristoteL, propunand ca in locul acesteia sa se Ioloseasca rationarnentul inductiv.

A avut functia de procuror ?i judecator, Tnsa La un moment dat, a fost implicat intr-un scandaL de coruptie. El a negat implicarea sa pretinzand ca nu a pronuntat niciodata vreo sentinta ingaduitoare In schimbul rnituirii, Tnsa, in ceLe din urrna, s-a declarat vinovat de acuzatiile aduse $i si-a petrecut restul vietii in dizqratie.

I n luna aprilie 1626, pe cand mergea cu trasura prin zapada i-a venit brusc ideea posibilita!ii de a folosi zapada pentru a pastra carnea. S-a dat jos din trasura si a mers La locuinta unei femei sarace, a curnparat 0 passre si a pus-o pe femeie sa-i scoata rnaruntaiele. Bacon si-a petrecut noaptea La hanuLlocal, Tnsa din cauza temperaturii scszute si a lipsei de caldura la han, s-a Irnbolnavit de 0 pneumonie care i-a fost fatala si a murit dupa 0 saptamana.

FiLozoful care ne-a invatat puterea conternptatlel Francis Bacon (1561 ~162·6)

Darwin urma 0 metoda stricta de realizare a experimentelor. .Eu Irni realizez munca exact a$a cum a subliniat Francis Bacon", a spus el, punand accent pe observatii. colectarea de date $i de specimene, din aceste toate inforrnatii tragand diferite concluzii. Francis Bacon a fost primul care a propus metoda inductiva.

· Charles Darwin

Darwin, caruis Ii placea sa citeasca, si-a indreptat atentia spre lucrari din diverse domenii. Tn luna octornbrie 1838, pentru a-si odihni min tea de studiiLe saLe a inceput sa citsascs a carte, Insa imediat si-a dat seama ca in ea se afLau teorii extrem de relevante pentru propriile saLe cercetari. Aceasta era lucrarea lui Malthus .Principiul populatiei", Deoarece lucrarea emitea multe ipoteze ce se sprijineau in generaL pe presupuneri, cercetatorii au respins-o pe motivul ca nu se baza pe dovezi stiintifice .

.. PrincipiuL populatiei" a fast publicat, in editie limitata, in 1798, iar apoi reeditat, in 1803, in urma unei disponibilizari rapide a datelor statistice despre populatie in toata Europa. Malthus sustinea ca .. populatia urnena are tendinta de a creste exponential, rnsa existe resurse limitate de hrana si parnant. Foametea, razboiul ~i bolile sunt trei metode diferite prin care mama natura line sub control populatia urnans . .. Principiul populatiei" a avut un elect prolund asupra societatii britanice.ln momentul respectiv, se vehicula ideea ca exista a mare probabilitate ca familiile cu mai multi copii sa devina instarite. astfel incat se dadusera legi care sa stimuleze familiile sarace sa faca mai multi copii. Totusi, In majoritatea cazurilor, situatia se inrautalea, iar aceste familii saraceau $i mai multo Malthus a cerut sa se anuleze aceste legi ?i a sustinut construirea caselor pentru saraci. 0 politics pe care guvernul a instituit-o in anul 1834.

Tn ccpilarie, Mathus invalase singur, apoi a urmat Coleqiul Jesus de la Universitatea Cambridge. La varsta de 27 de ani a devenit cercetstor si apoi primul profesor de economie politics din lara, predand La Colegiul companiei Indiilor de Est.

In 1820, si-a publicat .. PrincipiiLe de economie politics": .. Daca oamenii ar economisi excesiv, toata motivatia pentru 0 productie eficienta s-ar pierde. Guvernul unei natiunl trebuie sa aJ unga la un echilibru adecvat Intre productivitate si banii cheltuiti de consurnatorl", scria el, reunind efectiv domeniile polltice sl economice.ldeile sale au fast read use la via\a de renumitul economist Keynes, dupa aproximativ un secol. Ulterior, el a mai publicat 10 volume. Tn decembrie 1834, a murit in orasul sau natal Bath, Anglia.

I

E.conomistul care i-a dat Lui Darwin indicii despre teo ria evolutlel Thomas MaLthus (1766-1834)

EntomoLogistuL respectat de Darwin Henri Fabre (1823-1915)

Entomologistul francez Henri Fabre calatorea prin tara ca profesor si l$i prezenta noile descoperiri, insa In tara natala nu prea era luat in searna din cauza societatii pronuntat birocratice. Totusi, Darwin pretuia fiecare dintre lucrarile lui Fabre, drept pentru care i-a si scris la un moment dat: .Cred ca s-ar putea sa fiu singura persoana din Europa care intelege cu adevarat si pretuieste valoa rea muncii durnneavoastra. De asemenea, a cerut parerea lui Fabre vizavi de propriile sale studii entomologice. Si Fabre It respecta pe Darwin ca cercetator; fiecare avand un mare respect pentru lucrarile celuilalt.

Dupa absalvirea unui colegiu pentru profesori in 1842, Fabre a inceput sa predea la scoli elementare $i gimnaziaLe din toata lara. Pe vremea cand Lucra la qirnnaziul din Avignon a 'inceput sa se indoiasca de teoriile sefului societatii de engomologie a Frantei, Leon Dufour. Fabre a Incercat sa demonstreze de ce carabu!?ul nu intra in putrefactie dups ce este intepat de viespi si depozitat ca sursa de hrana pentru mai tarziu. Motivul ar Ii di viespile II paralizeaza doar, pastrandu-l viu pana cand il manEInCa. Aceasta descoperire a facut senzatie in cereurile academice. Dupa aceea, el si-a dedicat intreaga viata studiului insectelor.

Pe vremea cand Fabre Luera ca muzeograf, eL mai preda si cursuri la universitatea locala pentru tinerele femei despre cum sa reaLizeze polenizarea lncruclsata a plantelar, insa sub presiunea mediului academic, a catolicilor si a altar factori influenti a trebui sa-?i dea demisia. Totusi, beneficiind de sustinerea colegilor, el s-a mutat in regiunea Orange $i si-a continuat studiile, traind in saracie. Din 1878 pana In 1910, a scris 0 lucrare arnpla, cuorinzend 10 volume, intitulata . .viata insectelor". El a scris despre muLtele lui descoperiri, intr-un stil senzational, iar aceasta lucrare inca este respectatasi citita de entomologii moderni.

Datcrita realizarilor sale multiple a fost chernat de ministrul educatiei din Franta In anul 1868, a primit Legiunea de onoare $i onoruri de la regele Napoleon al III-lea. Tot Tn 1910, a primit medalia Linnean, in Stockholm, si a fast nominalizat la Premiul Nobel. La batranete a fast inconjurat de discipoli si a murit In patul sau, din cauza uremiei.

Studiul evolutiei patrunde

• ••• •

pe terrtoru mterzise

"Oare ar trebui sa intervenim asupra proceselor naturale?" ~tiin~a, cornpler separata de religie, era preocupata de acest aspect de catva timp. Teoria lui Darwin despre evolutie a fost cercetata ulterior ~i la nivel molecular, iar acum, dupa decodarea genomului uman, pare perfect plauzibila. Totusi, aceste studii ridica inrebari etice serioase cu care se confrunta acum savantii

,

moderni.

Decodificarea genomului uman

DUPA MOARTEA LUI. DARWIN, oamenii au inceput sa se intrebe de ce anumite animale se nasteau cu usoare rnutatii care le permiteau sa supravietuiasca, sa-si transmits genele si sa aduca evolutia speciei. S-a descoperit ca genetica purta raspunderea pentru aceste rnutatii. Savantii ~tiau ca raspunsut la intrebarile lor se afla In voLumul de inforrnatii continut in materialul genetic.

Mendel a fost primul care a descoperit existents .particulelor care afecteaza proprietatile ereditatii. Conform spuselor lui Darwin "un descoperitor este 0 persoana care doreste intotdeauna sa stie originea fiecarui Ienomen", iar Mendel se pliaza perfect pe acest tipar. A realizat cu grija multe experimente pentru a-~i construi teoria. Tn anul 1909, aceste .particule" au fost numite gene. In a doua jumatate a secolului al XX-lea s-a descoperit ca genele sunt cuprinse In cromozomi, care sun! torrnati din acid dezoxiribonucleic sau ADN.

.. Oamenii au 24 de crornczcrni diferiti. care contir- toate intormatiile noastre genet ice.

In esenta, cauza evolutiei este cuprinsa in ADN.

ADN-ul uman mascara 2. microni 11/50.000 de milimetrul latime. ADN~ul are 0 structure de dublji spirals ~i e format din peste 3 miliarde de .piese", fiecare continand una din cele patru baze diferite: tirnina, adenina. citozinf sau quanina. Atunci cand sperma fertilizeaza ovulul, combinatia de cromozomi rezultata este nllmita genom, eeea ee lnsearnns .. eel mai mic set de informatli genetice capabil de a da viats".

La sfarsitul deceniuiui al optulea al secolului trecut, proiectul genomului uman era initiat pentru a incerca sa se in!eleaga mai bine informatiile cuprinse in aceste gene. Pe 14 aprilie 2.003, proiectul, finantat de 6 tari, a reusit sa decodifice intregul genom uman. 2.4 orqanizatii diferite din Japonia, SUA, Anglia, Franta, Germania ~i China au investit, in total, 35 de miliarde de dolari In acest proiect. Primul ministru al Japoniei

~ Watson ~i Crick, care descoperit d\ ADN-ul are 0 structura de spirala dubli ~ au prlmit prerniul Nobel munca lor .

I

Cand turnea imiva in!eilege teerltle s;tiin!a va face un pas urias inainte

Junichiro Koizumi ~i presedintels SUA George W Bush, irnpreuna cu al~i sef de stat au anuntat ca aceste descoperiri revolutioriare vor schimba istoria orneruru.

Decodificarea genomului uman permite nu numai 0 inteleqere mai buns a bolilor precum cancerul, arteroscleroza ~i diabetul, dar ~i detectarea timpurie ~i tratarea rapids a acestora. Cu toate acestea, interventia omuluiin fabricarea vietii a suseitat numeroase intrebari din punet de vedere etic: oamenii au sau nu dreptul sa se joace de-a Dumnezeu?

Mama omenirii

In lucrarea sa Originea speciilor, Darwin a speculat ca oamenii au evoluat dintr-un strarncs mai primitiv. Insa de unde venea acest strarnos? Geneticianul american Rebecca Cann a rsspuns La aceasta intrebare. Observarid rnitocondriile femei lor insarcinate. ea a descoperit ca exact acelasi material genetic se transmitea de la mama la fiiea, ceea ce era util pentru a ajuta la stabilirea originii tuturor oamenilor. In anul 1987, Cann a reunit femei din teats lumea, le-a eereetat ADN-ul rnitocondrial ~I a descoperit ea oamenii au un strarnos comun. Cu alte cuvinte, omenirea s-a nascut dintr-o femeie care a trait in Africa in perioada cuprinsa intre 290.000 si 140.000 de ani ln urrna Cann a numit-o pe aceasta femeie "Eva mitocondriala" .

~ StudiuL geneticii a trecut de La cercetarea ADN-ului La studiul metodelor de modificare a acestei secventa de coduri care confine infcrrnatii despre toats viata de pe pamant.

lnftuente majore

Tnainte de aceasta descaperire existau doua tearii despre originea oamenilor. Prima sustinea ca oamenii au evoluat simultan In diverse zone ale Pamanlului, insernnand ca omenirea a avut mai multi strarnosi. Cealalta teorie sustinaa ca, acum mii de ani, Homo sa piens a a parut in Africa ~i apoi a migrat treptat In toata lumea, evoluand In continuare pana cand Homo sapiens a dispa rut. Aceasta teorie

~ Stramo~ul oamenilor. Tn anul 1974, in Etiopia, s-au descoperit fosile vechi de 3,2 milioane de ani. Hominidul botezat Lucy avea 0 pozitie verticala, bipeds.

este 'in concordanta cu descoperirile lui Cann si din acel moment a fast acceptats de Lumea ~tiinlifica drept adevarata.

• Descifrarea genomului

uman cu ajutorul computereior. Progresele tehnologice au

ajutat foarte mult la prccesul de decodificare.

Pot oamenii Sa. devina zeif

In vremea lui Darwin singura metoda de experimentare genetica era 'imperecherea sau polenizarea incrucisata, Tnsa in ultimii ani au aparut mai multe metode, incLusiv modificarea genetica.

Tn anul1996, compania britanica de bio-tehnica PPL Therapeutics a Imbinat donarea cu modificarea qenetica pentru a crea prima elena din lume: oaia Dolly. De asemenea campania a realizat si cercetari asupra crsarii artificiale a animalelor. Apoi, In anul 2000, a fost clonat cu succes un pore, iar savantii au ajuns la coneluzia ca pot transplanta organe din porci clonati in pacienti umani.

In Japonia s-au realizat cateva experimente de modificare genetica. Tn anul 1999, echipa din cadrul centrului de cercetari pe animaLe ~i insecte si-a unit fortele cu aLte echipe din SUA si Franta pentru a modifica genetic viermii de matase. Scoput acestui proiect era sa creeze un vierme de rnatase capa bit sa produce protei na necesa ra pentru anumite medicamente. Tn anul 2000, aceeasi echipa a reusit, de asemenea, clonarea unui pore.

- Charles Darwin

Totusi, progresul rapid al cercetarilor asupra rnodilicarii genetice a ridicat semne de intrebare vizavi de siquranta consumului de produse modificate genetic. In ianuarie 2000, un comitet de cercetsri din Montreal, Canada, a eLaborat 0 serie de reguLi care sa guverneze producerea de organisme modificate genetic [OMGI. In consecinta, In cazul in care savantli doresc sa importe OMG pentru cercetari din alta tara, trebuie sa prirneascs aprobarea guverneLor tarilor importatoare $i exportatoare Inainte de a porni La Lucru. De asemenea, a fost garantata siquranta semintelor de soia modificate genetic, a porumbului si a altor produse, astfeL lncat cdata cu autorizarea \i;irii irnportatoare comercializarea acestor bun uri este acceptata.

I

Accelerarea evolutiei

,

• Dad. savantii pot sa decodifice infor rnatiile genet ice din virusul HIV, atunci poate vor f inventate no; medica mente sau tratamente.

Fiul lui Darwin L-a intrebat cat ar dura observarea efectelor evolutiei, iar el a raspuos "cam 100 de ani". Si totusi, la 120 de ani dupa moartea lui, noi Inca mai studiem dovezi ale evolutiei. Prin urmare, savantii au hotsrat sa grabeasca acest proces, care, in mod natural, ar du ra sute sau mii de ani. Cu aprobarea Ministerului de Cornert International ~i de Industrie din Japonia, savantii au initiat un proiect intitulat .. Ma$ina bio".

In loc de a spori viteza si frecventa rnutatiilor genetice si de a permite naturii sa "selecteze" cele mai bune exemplare pentru reproducere, s-a luat hotararca ca oamenii sa aleaga in mod artificial grupe cu rnutatii si sa le incruciseze pentru a grabi procesul $i a ajunge la specii cu totul noi. In 1995, sava ntii au reusit sa accelereze de 10.000 de ori procesele de divizare ~i de reproducere a bacteriilor, iar La 4 zile dupa inceputul experirnentului a luat nastere 0 specie complet noua de bacterii.

Prevestirea lui Darwin precum ca .atunci cind lumea irni va inteleqe teoria se vor obtine progrese stiintifice uriase" s-a dovedit in intregime adevarata. iar noile cercetsri se desfasoars eu 0 viteza alarrnants. Dupa pubLica rea Originii speciilor savantii au inceput sa dezvaluie incet secreteLe naturii. Ziua in care toti oamenii vor accepta teoria Lui Darwin nu este prea indepartata .

~ D statuie de bronz a lui Darwin, r idicata in orasul sau natal, Shrewsbury, din Anglia. La 140 de ani dupji publicarea Originii speciilar, cercetarile pe care le-a inijiat elsunt continuate in mod activ in toata lumea.

... Exists peste 3 miliarde de segmente lnforrnatlonate incluse in ADN-ul uman.ln viitor, in!elegerea mecanismului fiecarui segment va reprezenta un pas mare Tnainle.