You are on page 1of 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

LA MULÞI
ªI FERICIÞI ANI!

SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 51 (1.186) Vineri, 28 decembrie 2018 Difuzare prin abonament

PLUGUªOR Florile Dalbe Plugurelu-i mititel
Cu rotiþele de fier,
Pluguºor cu ºase boi,
Dumitru MINTENCU Pluguºor mânat de noi.
Nu ca plugul lui Tarâþã
LERU-I LER CU GÂND FRUMOS Tras de zece pui de mâþã,
Unu-i lung ºi altu-i scurt,

CE NE-ADUNÃ LA UN LOC... Dã-mi colacul cã mã duc.
Roatã-n brazdã, mãi flãcãi,
Mânaþi, mãi: Hãi! Hãi! Hãi!

ªi când grâul a fost copt,
Treierat ºi vânturat,
În care l-a încãrcat
Aho, aho!
ªi la moarã a plecat,
Seara Sfântului Vasile,
Acolo la mãcinat
Sã vã fie gospodari de bine
ªi-a fãcut un colac pentru
ªi nouã de folos,
sat
Cã suntem plugari de jos.
Pe piatra morii mãsurat,
O-nserat, o-rourat,
În cuptor l-a vârât prin tindã
Noi plugari ne-am adunat
ªi l-a scos afarã c-o grindã,
De prin dealuri, de prin vãi,
ªi l-a tãiat în douã

D
Am luat ºi un buhai e-a lungul timpului minunea Naºterii Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernãuþi, ªi ne-a dat ºi nouã.
Sã stârnim câinii cu-n „Hãi!”, Domnului a fost tãlmãcitã ºi elogiatã de de la ªcoala medie generalã din Iordãneºti ºi cei Noi l-am rupt în cinci
C-aºa-i de la Dumnezeu lãsat credincioºi prin numeroase tradiþii, obiceiuri populare de la Casa de Culturã din Roºa Stânca. Au alinat ªi-am dat ºi la calici,
Sã pornim cu plugu-n sat. ºi colinde. Cele din urmã, fiind considerate neste- sufletele tuturor spectatorilor membrii ansamblurilor Care stau cu limba-n gurã
Nu-i de la noi începutul mate ale folclorului românesc, au izvorât, dupã cum „Mugurel” din Pãtrãuþii de Jos ºi formaþia folcloricã ªi nu ºtiu nici-o urãturã
ªi nici la noi sfârºitul, cineva observa, din pridvoarele bisericilor româneºti „Tãlãncuþa” din Opriºeni. De pe plaiurile herþene la Mânaþi mãi: Hãi! Hãi! Hãi!
Asta-i datina strãbunã, pãstrând un aer de cronicã ºi cazanie. Ca formã ediþia din acest an au fost prezenþi „Cãiuþii” din
Sã pornim colindãtura. colindele se înrudesc cu doina ºi balada. Ele Culiceni, precum ºi „Ursul” de la Mihoreni. Jupãneasa gazdã a fãcut
Iar voi, plugãraºi fârtaþi, exprimã cel mai frumos stilul limbii ºi vãdesc arta Printre oaspeþii sosiþi la sãrbãtoarea colindelor Un colac rar
Staþi puþin ºi nu mânaþi, unui mare giuvaier de cuvânt care a pus în ele s-au numãrat Corala „George Enescu” din Dorohoi, ªi-mpletit frumos
În zãbrele vã rãzimaþi picãtura veºniciei ºi Pentru plugãraºi scos.
Pistoalele vi le încãrcaþi, atmosfera sfântã a L-a tãiat în douã
De opinci vã îngrijiþi, sãrbãtorilor, carac- ªi ne-a dat ºi nouã,
Harapnicele vi le pregãtiþi, terizate prin senti- L-a tãiat în cinci
Ca sã mergem la arat mentul pe care-l în- ªi mi-a dat ºi mie
La sãrac ºi la bogat. cerci atunci când le Cã-s încãlþat cu opinci,
Pentru gospodari, flãcãi, asculþi, cã îþi aparþin ca Cu opinci îngurguiate,
Sã strigãm cu toþii hãi: ºi aerul. Cu paie de ovãz legate.
Hãi! Hãi! Hãi! Un asemenea sen- Mânaþi mãi: Hãi! Hãi! Hãi!
timent a domnit dumi-
Bunã seara, gospodari, nicã, 23 decembrie, în Gospodari cinstiþi de casã,
Am venit câþiva plugari, sala Palatului Aca- Vãd aici la dumneavoastrã
Harnici ºi cu lãutari, demic al Universitãþii de C-aveþi de toate pe masã,
Datina sã o pãstrãm, Medicinã din Cernãuþi, Ne miroase a fripturã,
Urãtura s-o urãm. unde s-a desfãºurat A colaci ºi-a bãuturã,
Dupã datina cea mare, cea de-a XXIV-a ediþie A vin fiert ºi-a þuicã bunã
Când se-pune grâu-n care a tradiþionalului Festival Fãcutã numai din prunã.
Pe la mori ce-s adunate, de colinzi ºi obiceiuri de ªi mai vãd la dumneavoastrã
Ca sã macine fãina iarn㠓Florile Dalbe”. Fete multe ºi frumoase.
Pentru toþi din Bucovina. Organizat de Societatea pentru Cultura România, precum ºi colindãtorii ansamblului folclo- Sã ne dãm pe lângã ele
Sã facã colaci mari Româneasc㠓Mihai Eminescu” din regiunea ric „Mãrie, Mãrioar㔠din Briceni, Republica Moldova. ªi sã batem în podele
Pentru urãtorii tari Cernãuþi (preºedinte Vasile Bâcu), cu sprijinul De asemenea, au colindat ºi au interpretat cân- ªi sã-ncepem noi a bea
ªi colaci mai mititei administraþiei locale, a unor oameni de afaceri tece de Crãciun Anastasia Marina, Sabrina Pala- Cu paharul cel mai mare
Pentru copii mãrunþei. festivalul a adunat numeroºi participanþi ºi spectatori maru, Nicolae Mintencu, Alexandru Tãrâþeanu, stu- Sã ne deie de mâncare
Ia mai îndemnaþi flãcãi din întreaga zonã româneascã. Timp de peste trei denþii de la Catedra de Filologie Românã ºi Clasicã Sãrmãluþe, pãrjeluþe
ªi strigaþi o datã hãi: ore prin scenã s-au perindat colindãtori din Cernãuþi a Universitãþii Naþionale „Iuri Fedkovyci” din Cernãuþi. ªi ceva în pãhãruþe.
Hãi! Hãi! Hãi! ºi cele patru raioane ale regiunii locuite compact Gânduri fumoase de sãrbãtoare au fost trans- Sã nu ne daþi colaci,
de români. Fiecare participant, îmbrãcat în frumu- mise de cãtre Excelenþa Sa Irina Loredana Stãn- Cã vã dãm în cap cu ei,
Staþi, bãieþi, ºi nu uraþi, seþea costumului popular, a adus în faþa spec- culescu, Consul general al României la Cernãuþi, Dar ar fi ea de preferat
Cuvantul mi-l ascultaþi, tatorilor splendoarea ºi originalitatea colindelor, care a fost prezentã în salã cu aproape întreaga Sã dãm garafa peste cap
Zurgãlãi ºi clopoþei, tradiþiilor ºi obiceiurilor de iarnã din localitatea sa. echipã a misiunii diplomatice pe care o conduce, Un rachiu de tescovinã
Hai la roatã, mãi flãcãi! Un buchet de frumoase colinde au fost inter- deputatul în Rada Supremã a Ucraine Gheorghe Sã-mi ºterg gâtul de ruginã.
Mâine anul se-nnoiºte, pretate de Corul Societãþii pentru Cultura Româ- Timiº, precum ºi de Mihail Gherman, ºef de secþie Coca-cola dacã-aveþi
Pluguºorul se porneºte neasc㠓Dragoº Vod㔠ºi grupul vocal “Fetele din la Consiliul regional Cernãuþi. Daþi cinci litri la bãieþi,
ªi începe-a colinda Bucovina”, de colindãtorii de la grãdiniþa de copii Fiecare colindãtor a primit din partea orga-
Pe la case a ura. Äp. 3
din Mahala, raionul Noua Suliþã, elevii de la nizatorilor câte un cadou.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
ACTUALITATE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ªtiri BucPress
UN CENTENAR PROIECTE COMUNE DINTRE ªCOLILE
DE PRESA ROMÂNEASCA, DIN REGIUNEA CERNÃUÞI
SARBATORIT LA PALATUL PATRIARHIEI CU COLEGIUL NAÞIONAL
DIN BUCUREªTI „VASILE ALECSANDRI“ DIN BACÃU
Ultima zi de scoalã la Colegiul „Vasile Alecsandri“ din Bacãu a fost marcatã
printr-un spectacol, realizat în spirit national. Elevii si profesorii acestui liceu au fost
implicaþi în anul Centenar în mai multe proiecte comune ºi parteneriate cu ºcolile din
Ceahor, Ostriþa, Mahala, Pãtrãuþii de Jos din nordul Bucovinei, unde învaþã etnici
români.
În holul colegiului
bãcãuan au evoluat
mai multe ansambluri
vocale ale colegiului
bãcãuan, coordonate
de profesorii Miticã
Pricopie, Gabriel Lun-
gu, Gabriel Puiu, Da-
niela Harasemciuc ºi
au sustinut micro-
recitaluri Maria Le-
padatu, Andreea Co-
Un centenar de presã româ- presa româneasca”, dupã cum relateazã cea, Daria Roma-
neascã a fost sãrbãtorit în cadrul unei Agerpres. nescu, Ioana Luncaºu,
gale, la Palatul Patriarhiei, – eve- El a vorbit despre transformãrile aduse Maria Pavelescu, Georgiana Herciu, Marina Duhalmu, Georgiana Munteanu ºi Larisa
niment în cadrul cãruia preºedintele de tehnologie, inclusiv în literaturã. „Eu Ionescu, informeaz㠄Adevarul”.
Secþiei de literaturã ºi filologie a cred cã literatura de hârtie este aceea „În anul Centenarului, Colegiul National „Vasile Alecsandri“ din Bacãu a reuºit, pe
Academiei Române, acad. Eugen care pastreazã. Nu ºtiu ce se va întâmpla lânga activitãþile educative de la nivel judetean ºi naþional, sã demareze parteneriate
Simion, a afirmat ca jurnalismul are cu aceste formule electronice. Pentru cu ºcoli din Republica Moldova ºi Ucraina (regiunea Cernãuþi). Printre acþiunile
„un rol moral si un rol national”. mine e ca ºi cum ai arunca o sticlã într- realizate menþionam: schimburi de experienþã cu ºcoli ºi licee din Chiºinãu ºi Costeºti
„Presa este un organ de lupta în un ocean. (...) În momentul de faþã, cred (Republica Moldova) ºi instituþii de învãþãmânt ºi culturã din Mahala, Ostriþa, Ceahor,
primul rând ºi asta este menirea lui. Este eu, media în general are un rol esenþial”, Pãtrãuþii de Jos (regiunea Cernãuþi).
un cronicar al momentului, al timpului ºi a punctat academicianul. Eugen Simion Proiectele derulate în 2018 au constat ºi în aducerea pentru perfecþionare,
prin asta devine un instrument de luptã, a evidentiat rolul etic al jurnalismului. „Eu simpozioane ºi tabere a numeroºi elevi, profesori ºi oameni de culturã din localitãþile
un organ de luptã. În toate momentele cred ca în epoca globalismului are un rol menþionate, dar ºi din Vancicãuþi ºi Costiceni. Sperãm la un 2019 în care realizãrile
importante ale istoriei, de la Mica Unire etic extraordinar, un rol moral ºi un rol sã se concretizeze în mai multe colaborãri cu implicarea cât mai multor instituþii în
din ’59, pânã aproape de timpurile noastre naþional, daca vorbim de identitate, media sensul menþinerii ºi promovãrii moºtenirii culturale în toate comunitãþile istorice
presa este totdeauna prezentã”, a arãtat în primul rând este chematã sã apere”, româneºti“, a declarat profesorul Calin Boamba, directorul Colegiului Naþional „Vasile
dl Eugen Simion, la Gala „100 de ani în considerã acesta. Alecsandri“ din Bacãu.

VIN FIERT ªI PÃLINCÃ A FOST ANUNÞATÃ LISTA CELOR
LA FESTIVALUL MAI BOGAÞI UCRAINENI AI ANULUI 2018
MÃCELARILOR Revista „Novoe Vremea” împreunã cu Compania de
investiþii „Dragon Capital” au prezentat ratingul anual al
Aceºti 100 de bogãtani sunt în masurã sã plãteascã
jumãtate din datoria totalã a þãrii. Rinat Ahmetov ramâne
DIN TRANSCARRPATIA celor mai bogaþi 100 de ucraineni. Se remarcã faptul cã
100 de ucraineni bogaþi au concentrate în mâinile lor 37,5
liderul neschimbat în clasamentul celor mai bogaþi
ucraineni. Averea sa a crescut cu 76%. Dacã vorbim în
O sarbatoare traditionala – Festivalul
macelarilor – concursul „hentesilor” adunã miliarde de dolari, adicã cu 43% mai mult decât anul trecut. cifre, proprietarul grupului SKM pe parcursul unui an a
bucãtari, culinari, gurmanzi ºi amatori de devenit mai bogat cu 5,3 miliarde de dolari.
bucate din carne de porc în satul Ghecha, De asemenea, printre primele cinci persoane cele mai
raionul Beregovo, din Transcarpatia. bogate din Ucraina figureazã Viktor Pinciuk, Vadim
Dacã planificaþi o vacanþã în Carpaþi, în Novinski, Ghennadi Bogoliubov si Igor Kolomoiskyi.
Transcarpatia la sfârsitul lunii ianuarie, notaþi-vã Preºedintele Ucrainei, Petro Porosenko, ocupã a ºasea
cã în Ucraina în acea perioada va avea loc un poziþie în top-ul anunþat, cu o avere de 1,1 miliarde de
„Food Festival” cu participarea unor echipe de dolari. Potrivit experþilor, averea sa în ultimul an a crescut
înaltã calificare: mãcelarii ºi bucãtarii din cu 12%. Din top-ul celor 10 cei mai bogaþi ucraineni mai
Transcarpatia ºi Ungaria se vor aduna în satul fac parte Kosteantyn Jevago, Iuri Kosiuk, Oleksii Martynov
Ghecha, raionul Beregovo. ºi familia Oleksandr ºi Galina Herega.
Potrivit corespondentului BucPress în
Transcarpatia, echipele de mãcelari se adunã ÎN 2019, ÎN UCRAINA
chiar în zorii zilei în faþa primãriei, aici hentesii
servesc oaspeþii cu vin fiert ºi þuicã de prune de AR PUTEA AVEA LOC
casã, pãlincã. ªi apoi începe pregatirea mân-
cãrurilor tradiþionale din carne de porc. O CRIZÃ PE PIAÞA MUNCII
Data festivalului: 26 ianuarie 2019. Locul În 2019 în Ucraina poate începe o crizã serioasã pe
desfãºurãrii: satul Ghecha, raionul Beregovo. În piaþa muncii. Migraþia activã a tinerilor specialiºti, a cadrelor
fiecare an în Ucraina se organizeazã diverse tinere, îmbãtrânirea angajaþilor le va impune patronilor
festivaluri, dar Festivalul mãcelarilor este inedit cerinþa de a reduce ziua de muncã.
ºi are loc numai în Transcarpatia. Unele întreprinderi au ºi început realizarea programelor
Potrivit agenþiei Tourist Information Center, de reducere a zilei de muncã. Angajatorii trec la sãptãmâna cauza lipsei de tineri specialiºti de înaltã calificare.
vizitatorii au posibilitatea sã cumpere produse de muncã de 4 zile. În felul acesta sunt reduse cheltuielile Generaþia mai în vârstã, care continuã sã munceascã, nu
din carne de porc, contribuind astfel la pentru salarii, iar încãrcãtura pentru fiecare lucrãtor devine rezistã cerinþelor, ritmului vremii. Experþii susþin cã aceastã
dezvoltarea satului Ghecha, la activitatea cu mult mai mare. Cu alte cuvinte, muncesc mai mult ºi crizã va deveni ºi mai acutã dacã tinerilor specialiºti nu li
antreprenorilor, la ramura de creºtere a primesc mai puþin. Volumul de muncã ce-l îndeplineau în se vor propune condiþii normale de muncã la ei acasã.
animalelor, la impactul pozitiv asupra pãstrãrii cinci zile sunt nevoiþi sa-l faca în patru, în caz contrar Cum poate fi þara bogatã cu oameni atât de sãraci, se
tradiþiilor, dezvoltarea atractivitãþii turistice a întreprinderea suferã pierderi. întreabã experþii.
satului Ghecha. În Ucraina existã pericolul unei crize demografice din Agenþia BucPress, www.bucpress.eu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 28 decembrie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA MULÞI ANI
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Êp. 1 Pe aripi de inspiraþie ªi am venit cum este rostul
O bucatã de slãninã Sã spunem necazul nostru:
Cã am îngheþat la mânã.
Daþi-ne ºi cinci cârnaþi,
Doina BOJESCU Cãci vedeþi în astã þarã
Binele ce ne-nconjoar㠖
De vreþi sã mai fiþi uraþi! Fabrici ºi uzine încuiate
Faceþi roata mãi bãieþi
ªi strigaþi cât ce puteþi:
ULTIMUL CADOU ªi pãmânturi nelucrate,
Studii multe, ºcoalã mare,
Hãi! Hãi! Hãi! În preajma sãrbãtorilor de iarnã vreau sã vã aduc în dar basmul meu Diplome fãrã valoare,
Liceeni licenþiaþi,
care o sã vã aminteascã de clipele copilãriei)
Uratura-i de la munte, Doctoranzi ºi masteranzi

E
Ca gospodarii s-o asculte. noapte. Ajunul Ca pasãrea cãlãtoare
Eu sunt fiu de gospodar Crãciunului. În vãz- Se duc afarã din þarã.
ªi vã ur din an în an. duh sclipesc mii de steluþe ªi se duc pe rând pe rând,
Am venit ºi-n astã searã ornamentate, care se lipesc Tot Apusu-ntunecând.
Cu puþinã îndrãznealã cu drag de pãmântul amorþit. Pentru toþi de prin strãini
De la frigul de afarã. Nici o miºcare. Au adormit Daþi cu bicele în câini
Cã noi suntem flãcãi copacii zburliþi de promoroa- Sã se-audã-n Europa:
de-a gatacã, aþipeºte drumul care nu Hãi! Hãi! Hãi!
Nici nu am fãcut armata demult adusese sãtenii pe
ªi suntem flãcãi frumoºi Doamne binecuvânteazã
la casele lor. O liniºte feeri-
ªi cãlare ºi pe jos Casa care o ureazã
cã, gingaºã, pare cã s-ar topi
La plãcinte înainte Pluguºor cu patru boi,
întro ºoaptã pe sticla gea-
ªi la rãzboi înapoi. Pluguºor mânat de noi.
mului îngheþat, într-un întâm-
Frunzã verde iarbã deasã, Sus pe cer ne strãluceºte
plãtor scârþâit de uºã... Sã
Avem de trecut o vale O stea mare ce vesteºte
fie oare o îngânare de cântec
glodoasã Cã se curmã de acum
divin sau o revãrsare de Al nevoilor greu drum.
La Casandra
cuvinte dulci, din ceruri? Co- Asta-i steaua româneascã
cea frumoasã.
boarã monoton odatã cu A unirii ºi frãþiei
De frumoasã ce era
firavii fulgi. Stea de viaþã, stea de spor,
Nici casa nu ºi-o mãtura.
E Ajunul Crãciunului. S-au deschis cerurile faþa cu gulerul cojocului, cã-l nãduºea viscolul. Aºa Stea de bine-n viitor.
Într-o zi de Sânzâiene
blagoslovite de Dumnezeu. Îngerii vorbesc în ºoaptã, de tare a îngheþat moºul în noaptea aceea cã barba Fã-o, Doamne, sã luceascã
Þesea fundu la izmene,
Pânã þesea o bucatã zâmbesc ºi se minuneazã de graþia pãmântului ºi sprâncenele îi erau pline de promoroacã. Steaua noastrã româneascã
de pânzã învãluit de nouraºi argintii. Printre ei privesc – Moº Crãciu-u-u-ne, bunã seara! Hai, urcã în ªi sã stea tot între noi,
Mâncai un butoi de brânzã atotvãzãtorii ochi ai lui Dumnezeu: sãnioarã sã trecem pe la copilaºi! Sã nu mai avem nevoi.
ªi un car de pãpuºoi, – Gavriile! se auzi deodatã în ceruri, du-te ºi ia – Bunã seara, Gavriile! Mulþumesc lui Dumnezeu Anul Nou ne-aducã nouã,
Tras de 20 de boi! caii de la Sfântul Ilie, înhamã-i la sania cea de gheaþã cã te-a adus în cale, de altfel nu rãzbãteam pe jos. Timp mai bun ºi viaþã nouã.
Mânaþi plugul, mãi flãcãi, ºi coboarã pe pãmânt. Trebuie sã-l întâmpini pe Moº Sã ne grãbim, cã mult timp mi-a mâncat viscolul Anul nou ca sã ne fie,
ªi stigaþi cu toþii: Crãciun, cã bietul e bãtrân ºi mã tem cã nu va reuºi acesta. Început de veselie.
Hãi! Hãi! Hãi! sã împartã daruri copiilor. Îþi mai poruncesc una. Aºa ºi fãcurã. De cum ajungeau la vreo casã, Mari pe mici n-or prigoni,
Când vei ajunge, sã te uiþi în tainã prin geamurile de îndatã se opreau. Moºul aºeza cadoul în pragul Mici pe mari nu vor râvni,
Când eram mai mititel, la casele creºtinilor, sã vezi dacã sunt blajini ºi casei, iar îngerul se uita în tainã pe geam ca sã În frãþie ºi dreptate
Tata mã lua cu el smeriþi. vadã ce fac gospodarii. Într-un târziu au ajuns la o Au sã fie legi lucrate…
Plugu de coarne-l prindeam – Aºa va fi, Doamne, rãsunã altã voce. margine de sat, la o cãsuþã singuraticã. Moºul începu Noi cu ei mâna vom da
ªi noaptea pe câmp Dumnezeu vorbea cu îngerul Gavriil. Ei ºtiau foarte sã caute la fundul sacului, dar ce folos, cãci cadouri ªi-ntr-o horã vom juca.
porneam, bine cã noaptea aceasta pe pãmânt îºi va începe nu mai erau. În timpul acesta îngerul se furiºã la Dumnezeu care-neascultã,
Dimineaþa ne trezeam, lucrarea sa diavolul, cercând sã strice sãrbãtoarea fereastrã. ªi ce vãzu? O fetiþã micã ºedea la masã Ne-ntinde hranã multã
Ciocârliile cântau creºtinilor. ºi plângea: ªi pãmântul ce-om avea
Eu dãdeam boii la apã, Gavriil prinse caii cei de foc ce zburdau pe – Nu mai ajunge Moº Crãciun pânã la noi. Zãpada Grâu de aur ne va da.
Tata repara la roatã întinsurile cerurilor, îi înhãmã la sanie ºi o luã pe a înfundat drumul... Pentru roadã ºi belºug
ªi-aram dealul la pãrãie drumul dinspre pãmânt. Când coborî, se sperie de Îngerul îi fãcu chip moºului sã se apropie de I-a stigaþi vârtos la plug:
Cu gândul sã-mi iau grozãvenia ce vãzuse. Aici se stârni un viscol de nu geam. Acesta, ºi el milos, când se uitã, îi þâºnirã ºi Hãi! Hãi! Hãi!
femeie. se vedea nici drum, nici casã, doar abia-abia se lui lacrimile:
Tata-mi da sfaturi întruna zãreau vârfurile copacilor. Diavolul lucra cu sârguinþã, – Gavriile, eu nu mai am cadouri. Am mai avea de urat
Sã mã-nsor ºi eu cu una, înspãimântându-i pe colindatori. –Am eu unul, îi ºopti îngerul ºi scoase de sub Darã nu suntem din sat,
Sã o þin dupã icoane Îngerul, având puterea blagoslovirii dumnezeieºti, Ci din loc îndepãrtat.
cojoc motãnaºul. Era un cadou minunat: un
ªi sã-i dau numai ciolane fãcu o cruce mare, struni caii ºi sania alunecã uºor De urat am mai ura,
ghemotoc cenuºiu cu ochi verzui ºi botiºor negru,
Ca sã nu crape de foame. peste troienele de zãpadã. Pe unde treceau, Dar fricã c-om înnopta.
care torcea în pace. Moº Crãciun, fericit, îi potrivi la
Fusta babei mãturoi Urãtura vom opri
nãprasnicul vânt se despica în douã, fãcându-le gât brãþara sa de argint de la mâna stângã ºi îl puse
ªi a fetei mãturiþã. ªi la toþi le vom dori:
drum. Mergând o bucatã bunã, i se pãru cã prin pe pragul casei, apoi se fãcu nevãzut împreunã cu
Înco datã, mãi Gheorghiþã, Gospodari ºi gospodine
ºuierãtura viscolului se aude o voce. Gavriil opri caii îngerul. Fetiþa, auzind un zgomot ciudat care venea
Mânaþi mãi: Hãi! Hãi! Hãi! Vã lãsãm acum cu bine
ºi se fãcu nevãzut. Se uitã în jur ºi zãri un om de afarã, se repezi spre uºã ºi când o deschise îºi Sã nu fie cu banat
mergând pe marginea drumului, înjurând câte ºi mai zãri cadoul multaºteptat. Plânsul i se transformã
Am aºteptat eu anul Pe la cine nu l-am urat.
câte: într-un zâmbet de fericire. În aceastã clipã viscolul
Ca sã vin cu nãzdrãvanul Anul Nou ca sã ne fie
– Sã te ia naiba, jivinã! Sã piei în noaptea aceasta, s-a potolit. Copilul începu sã îngâne o colindã,
Sã vã ur peste obloc Început de bucurie,
sã nu te mai vãd printre praguri! ªi multe altele. legãnând cadoul în braþe: De belºug ºi împliniri,
Sã iau fetele la joc,
– Oare pe cine înjurã? se mirã îngerul, cã doar Coborât-a coborât, Pace, liniºte, iubiri.
Sã le-nvârt prin toatã casa
nu vãd pe nimeni. ªi deodatã zãri cum omul aruncã La mulþi ani cu bine, Dumnezeu sã ne pãzeascã
ªi sã ne oprim la masã,
cu furie ceva în zãpadã, scuipã în urmã ºi plecã cu Dumnezeu pe-acest pãmânt, ªi credinþã sã sporeascã.
C-am o patimã, doar una,
paºi iuþi. La mulþi ani cu bine... Noi în anul care vine
Fetele ºi bãutura.
Îmi plac fetele cuminþi – O fi pãrtaºul diavolului, îºi zise îngerul, ia sã Îngerul ºi moºul se clãtinau mulþumiþi în sanie, Vã urãm numai de bine,
Ce n-ascultã de pãrinþi, vãd, ce-a aruncat? ascultându-i glãsciorul gingaº. Degrabã au început De bine ºi de noroc,
Îmi plac fetele de treabã Sãri din sanie, fãcu câþiva paºi ºi când se uitã, sã rãsune ºi alte colinde de la o casã la alta, pe la Cu familia la un loc.
Sã le joc o noapte-ntreagã. zãri în zãpadã un ghemotoc cenuºiu, chinuindu-se ferestrele creºtinilor se aprindeau stele magice de Vã dorim ºi sãnãtate,
Chiar o noapte ºi o zi sã iasã deasupra. Era un motãnaº micuþ. zburlit ºi vestire. Masa plinã de bucate
Nici atunci nu m-aº opri slãbit ca o umbrã. Bietul amorþise de frig. Dacã nu- – Moº Crãciune, ia te uitã ce frumuseþe! vorbi ªi cu vinuri aranjate.
Ca aºa-i datina la noi l gãsea, adormea pe vecie, ca un bibelou de cristal. îngerul. ªi cuptoare cu plãcinte,
Sã jucãm doi câte doi. A lãcrãmat îngerul de mila lui, dar lasã cã Dumnezeu Dar n-avea cine sã-l asculte cã moºul, de Dragoste ºi dulci cuvinte,
Faceþi roatã, mãi flãcãi, nu bate cu bãþul, îºi zise, ºi ascunse motãnaºul obosealã, adormise. Sania se ridicã în vãzduh ºi se Bucurii dupã copii
ªi stigaþi în deal ºi-n vãi: sub haina sa îmblãnitã. Supãrat, porni caii de fãcu nevãzutã în partea rãsãritului. În urma ei a cãzut Câte flori sunt pe câmpii.
Hãi! Hãi! Hãi! scãpãrau fulgere topind nãmeþii ºi plesnind gheaþa pe pãmânt o potcoavã de jãratic nestins, pierdutã Sã trãiþi ºi sã fiþi tari
de pe drum în lespezi. Peste o bucatã de vreme, de unul dintre caii lui Sfânt Ilie. Era menitã pentru Sã ajungeþi socri mari.
ªi-am venit de sãrbãtori ajungând la o rãscruce, îl zãri pe Moº Crãciun venind cel mai norocos colindãtor din acest Ajun de Crãciun. Opriþi plugul bãietani
ªi noi cu un pluguºor încet, cu sacul în spate, strãduindu-se sã-ºi acopere VÃ DORESC TUTUROR CRÃCIUN FERICIT! La Anul ºi la Mulþi Ani!
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
28 decembrie 20 18
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CU SÃNÃTATE!
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

URÃTURÃ ANUL NOU PE MERIDIANELE LUMII
EMINESCU – Anul Nou este sãrbãtorit prin diverse
ÎN STIL
PLANETA CU
obiceiuri de diferite popoare, însã peste
tot se manifestã credinþa unui nou
MODERN început ºi speranþa de “mai bine”, prin

LUMINÃ PROPRIE Dragi prieteni pe Facebook,
Ascultaþi aici un plug…
aruncarea lucrurilor vechi din casã,
aprinderea de artificii ºi torþe sau expri-
Ascultaþi aici la mine marea unor dorinþe. Dar nu întotdeauna
O urare de mult bine. Anul Nou s-a sãrbãtorit la 1 ianuarie.
Voi toþi, ce-aþi plecat pe-afarã, De exemplu, în Anglia, cu mai mult de
ªi voi cei rãmaºi în tarã, 200 de ani în urmã, Anul Nou începea
Ia sariþi cu like-ul, mãi, la 26 martie.
ªi daþi ºi un share-apoi: Copþii, strãmoºii egiptenilor antici,
Hã-ã-ã-ã-ã-ã-i! pânã în prezent sãrbãtoresc Anul Nou
la 1 august. sunt socotiþi zgârciþi, scoþienii nu
Anul ãsta care vine În Roma Anticã Anul Nou – 1 ianua- pãºesc pragul unei case strãine fãrã
rie – întotdeauna începea cu o sãrbã- sã aducã de Anul Nou în dar o bucatã
Sã v-aducã numai bine,
toare veselã ºi gãlãgioasã. În ziua de de cãrbune ºi scrumbie. Cãrbunele
Sã aveþi noroc la cash,
Anul Nou romanii îºi ofereau miere, simbolizeazã cãldura, iar peºtele –
Cum ia like-uri Ilieº,
fructe, obiecte preþioase. Adeseori îºi belºugul.
Fie-vã verde dolarul
dãruiau fãclii, pe care le fãceau din În Afganistan Anul Nou se
ªi cu whiskey plin paharul,
argilã, din bronz, iar câteodatã ºi din sãrbãtoreºte în martie, în ziua echi-
Am preluat pentru rândurile de mai jos aceastã S-aveþi cel mai ºmecher trai
aur. În aceastã zi romanii aduceau nocþiului de primãvarã. Conducãtorul
sintagmã deosebit de expresivã (titlul unui eseu Sã ajungeþi în Dubai,
jertfe zeului Iamus, socotind ziua de 1 statului iese pe câmp ºi trage prima
publicat în 2003 de poetul Arcadie Suceveanu în Inc-un like de pe Iphon
ianuarie ca pe o zi de bun augur. brazdã cu plugul. În toate satele are
revista „Septentrion literar”) deoarece cred cã, dupã ªi un share pe smartphon...
De Anul Nou în Iran se aprind în loc acelaºi ritual, iar cinstea de a þine
ce am sãrbãtorit cum am putut Centenarul Unirii, Mânaþi, mãi:
toate satele ºi oraºele torþe uriaºe în coarnele plugului îi revine fruntaºului
numele ºi opera lui Mihai Eminescu trebuie sã Hã-ã-ã-ã-ã-ã-i!
cinstea biruinþei forþelor binelui, întru- satului.
devinã lucruri ºi mai apropiate de sufletul nostru, chipate de legendarul Ormuz, asupra În Birmania Anul Nou începe în
iar fiecare manifestare prilejuitã de comemorarea Vã dorim s-aveþi de toate, aprilie în zile de nãduf, ce urmeazã
geniului rãului.
Poetului nepereche trebuie sã constituie un moment Bani, maºini ºi sãnãtate, În noaptea de Anul Nou în Cuba dupã perioada ploilor torenþiale.
cu adevãrat important pentru cunoaºterea ºi pro- Sã fiþi mândri gospodari fiecare cetãþean trebuie sã mãnânce Birmanii se felicitã stropindu-se ºi
pagarea uriaºului patrimoniu literar pe care ni l-a ªi s-aveþi salarii mari, 12 boabe de strugure în timp ce ornicul rostind cuvinte de salut.
lãsat. Anume reieºind din acest deziderat, ªi prieteni, ºi amici, bate ora 12. Cubanezii cred cã astfel Elveþienii au un alt obicei de Anul
Societatea Scriitorilor Români din Cernãuþi, Socie- La noroc s-aveþi lipici, boabele de strugure aduc noroc. Nou, de altfel destul de romantic. Ei
tatea pentru Cultura Româneasc㠄Mihai Emi- Sã aveþi pace în casã În Scoþia, Anul Nou este numit îºi aleg pentru anul ce vine Regina
nescu”, Asociaþia ªtiinþifico-Pedagogic㠔Aron Numai bunãtãþi pe masã, “Hogmanay”, iar în unele sate sunt frumuseþii. Cea mai frumoasã fatã din
Pumnul”, Centrul Cultural Românesc ”Eudoxiu Sã fiþi mândri ºi-mpliniþi, aprinse suluri de smoalã, care sunt sat e împodobitã cu o coroniþã, pe care
Hurmuzachi” împreunã cu alte societãþi culturale Bucuroºi ºi fericiþi, lãsate apoi sã se rostogoleascã pe ard lumânãri. Gãtitã de sãrbãtoare
româneºti din þinut, cu ajutorul Direcþiei învãþãmânt Fãrã vrajbã ºi duºmani... strãzi. Astfel, anul vechi este ars ºi Regina conduce toate festivitãþile
ºi ºtiinþã a Administraþie regionale de stat Cernãuþi LA ANUL ªI LA MULÞI ANI! celui nou îi este permis sã vinã. Deºi revelionului.
ºi cu sprijinul Consulatului General al Românei la
Cernãuþi, organizeazã la Cernãuþi câteva manifestãri
Epigrame
care vor începe la 12 ianuarie 2019 cu Concursul CADOUL
regional de declamare a versurilor eminesciene care CUGETARE DE ANUL NOU
va avea loc la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” E soarta mea sã fiu sãrac, DE ANUL NOU
începând cu ora 11.00. La 15 ianuarie – ziua de Pe viitor ca ºi-nainte, Un tânãr vroia sã-i cumpere scurt, care se dã jos mai uºor.
naºtere a poetului Mihai Eminescu ºi Ziua Naþionalã Din an în an, din veac în veac, iubitei sale un dar de Crãciun ºi nu Chiar dacã culoarea e mai pastel,
a Culturii, manifestãrile vor începe la ora 10.30 cu Din Preºedinte-n Preºedinte. prea ºtia ce, pentru cã erau de puþin nu se murdãresc uºor. Vânzãtoarea
depuneri de flori la bustul poetului din curtea Casei (Nicolae BUNDURI) vreme împreunã. Dupã ce s-a gândit mi-a arãtat cã ºi ea poartã aceeaºi
lui Aron Pumnul ºi apoi la statuia poetului din centrul cu grijã, a ales sã ia o pereche de culoare ºi chiar dupã o purtare de
oraºului. Începând cu ora 12.30, la gimnaziul ZVON DE ANUL NOU mãnuºi ca fiind cadoul cel mai trei sãptãmâni arãtau încã bine. Am
românesc „Alexandru cel Bun” din Cernãuþi se va De-o vreme-ncoace se zvoneºte, potrivit: romantic, dar nu prea per- pus-o sã încerce perechea pe care
desfãºura simpozionul „Bucovina în publicistica lui Pe la diverse adunãri, sonal. am cumpãrat-o pentru tine ºi îi ve-
Eminescu”, la care vor participa scriitori din Cernãuþi Cã mâine anul se-nnoieºte... Însoþit de sora mai micã a nea minunat. Aº vrea sã fiu lângã
ºi Suceava, ziariºti, profesori de ºcoalã, elevi ºi Cu noi impozite ºi dãri. iubitei, s-a dus la magazin ºi a tine sã te ajut prima oarã cu îm-
studenþi, alþi admiratori ai cuvântului artistic. În (Miticã ION) cumpãrat o pereche de mãnuºi albe. brãcarea lor; sunt gelos cã alte
finalul manifestãrii prilejuite de marcarea zilei de Sora ºi-a cumpãrat o pereche de persoane vor atinge mãtasea lor
naºtere a poetului Mihai Eminescu ºi a Zilei Na- COLIND LA ÎNCEPUT DE AN chiloþi. În timp ce-i împacheta, vân- delicatã înainte de a te vedea din
þionale a Culturii vor avea loc lansãri de carte ºi Leru-i ler, rãsunã iarã zãtoarea a încurcat pachetele, aºa nou. Dupã ce te dezbraci, amin-
recitaluri de versuri. Pe la porþi, pe la fereºti, cã sora a luat mãnuºile, iar tânãrul teºte-þi sã sufli înãuntru puþin pentru
Vom putea face ca acþiunile prilejuite de co- Scoalã gazdã, ieºi afarã, a luat chiloþii. Fãrã sã verifice cã altfel va rãmâne umezeala ce se
memorarea Poetului Nepereche Mihai Eminescu Taxele sã le plãteºti! conþinutul, el a expediat pachetul formeazã în timpul purtãrii.
ºi marcarea Zilei Culturii Naþionale sã devinã cu (Gabriela GROZA) iubitei sale împreuna cu urmãtorul Ah, de cate ori le voi sãruta în
adevãrat niºte puncte de reper în viaþa culturalã a mesaj: anul care vine! Sper cã miercuri
comunitãþii românilor din regiune? Rãspunsul la REVELIONUL “Am ales acest dar pentru cã în searã în Ajun de Crãciun, când ne
întrebare trebuie sã-l dea fiecare dintre noi reieºind ªuncã, icre, raci, sardele, timp ce ne plimbam seara prin parc vom întâlni, le vei purta numai pentru
din spiritul de responsabilitate în faþa timpului de Pui, curcani, piftii, cafele, am observat cã nu obiºnuieºti sã mine. Cu toatã dragostea!.
azi ºi a zilei de mâine, din demnitatea ºi gradul Vin, ºampanie la gheaþã... porþi aºa ceva. Dacã n-ar fi fost sora P.S. Am auzit cã ultima moda e
personal de civilizaþie. Iar noi, organizatorii, vã S-a mai dus un an din viaþã! ta, aº fi ales modelul mai lung, cu sã nu se tragã chiar pânã sus, ca
aºteptãm cu inimile deschise. (Nelu IONESCU-QUINTUS) nasturi, dar ea poartã modelul sã se vadã puþin blãniþa”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel: +38 0972337516 cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.