'E D' ~TI"E SA'" 1!"!Io'T,·.AMA .... MAL .ii.

" ' ~ Ii, ':' !II H 1. "" " _. -iP"li,

lev To stoi

E[H1URA~ D'e AGOSTI N I, HEll-AS SRl EDlrlOR: Petros K..apolstos

MANAGER ECON01MIC; Fotis Fotiou

MANAGER DE RE:DACTIE ~~ PR.ODUGfIE: V~rgi!l1i.a Koutroubss ADRESA; Vuliaqrnenis 44-,46. 166 73 Atena

MAR K ETI N to M A NAGER: M ic h a Lis Kcu t$QU kos

PRODUCT MANAGER~ N,asita Kortesa

COORDONATOR DE PRDDUCTIE,:: Carolina Pouudou MANAGER OISTRiBUTIE: IEv~ Boza

MANAGE:R LOGISliCA 5'1 OP:I::RATII~: Dimjtris Pasakalldis

. .

COORDONATOR lOGr,SfIICA ~,1 OPERATlil: Antoni$. liourr'is

... ...

ADAP1ARE PENTRU lIM8A ROMANA:

Fas,'t Iranstate. Best Cornmunicetion MHdiCl SRL

DTP~ RAY

....

H PA.R I' R'E 5 t LE G,AJR r:: Nil Kl E;,K [)JOT I KI S .A .

IDmECTOR' orE PRODUC11E TIPOGRAFIE: STELIOS KRI;TSOTAKIS

A

mpacarea ratiunii cu dorinta

~ ~

1M POHTATOR ~ Medi(3, Service; Zawada S.R.. L, Ceuntry Manager: Mariana M~h~ltan Marketing Manager: Adina Bojica

Re dac tor: Gilbri e la M IJ n t ea n

Disfribution Mai':L~9,er: Dan lcrdache AORESA,: str, Louis Pas~eur nr; ,3.8. et. 1. ap,5;. se ct 0 r 5" Sue u ties ti i Rom a Ii1 ia

-----

VIATA 51 VREMUR'ILE ,6

., .

- .. - ---

Tolstoi la cona cul contelui Periosda de desfrau . Soldatul pacifist

Succesul roman ului ,,,,,Razboi si pace"

"

De la artist la idea list

Tolstoisrnul practic Traqedia linala

OlSlRI18tJ ITOtl: Hiparicn 5,.A"

© 2007 De AGOSTIN~ Hellas

e 2,003 K :K" !O (! AGOS T~ iN ~ JA PAN

FotOgiililfii: Un ipt\oro Prn55", Corb i~ J apan, Ame rica F'l Photo, De Ago'stini Pictu Fe Ubn-.a ry

-_-_ - ------ -

EVE:IN:IMENTE MARCANTE 20

--- -- ---

Pratu I prjrn u lui num i3r: 2;99 L E !f14,50 1M DL

Pfe'~u l ce lu i de-a L d oile.a numa r ~i all tutu ror (,€Jlo·rlal'te, nornere: 5,99 LEV29,,99 MOL

---- . ----

VIETI PARALELE 24

"_ ~

- ------ -

Dusmanii: si influe'ntele unui marie scriiter

~J ., ~

--- ---

~:NiF'LUENTE MAJO:RE 28

..

- --- - --

C,o ,-,s,ecinte ... Revizuirea pos,ibilititii non-violentei

r I ~

GallI center pentru celectiile ta le D·e Ago,sti nil

hi recornandarn sa surii acum ta 1021.,4'0;.11118:88 sau sa ne trirniti

~ - " ..

un s-rnail la info@d'e,agostini,.ro daca vrei sa afli rnai multe inforrnatii

despre cctectiite noastre. Cu plscere iti vom raspunde la tcate intrebarile legate de aceasta colectie sau de cricare alta de la De Agostini.

Suns ta 1021.40.,10.8:8,8 de, tuni pana vineri Intre orele 10:00-18:0Q,

Pentru cornandarea nurnerelcr din urrna sau pentru inlocuirea exernplarelor deteriorate curnpsrate de la chioscul de ziare: suna de asernenea la 021~'O,"1 0,"888.

Tn plus. pentru a nu pierce urrnatoarele nurnere ale colectiei.Tnlorrneaza vanzatorul ca vei reveni ~j saptamana viitoare pentru a te cumpara.

Pantru informatii si cornenzi de nurnere anterioare, cititorii din

, ,

Repu blica tvto ldova pot 5U na la !UJ22] 21 ~07. 98 - Pa ramedia. C hisinau.

D reptu rite. tutu ror textelor 5 iE' ana; su b copyri ght. Este in te rzl sa rep rod u ce rea. stoca ilea I tran srniterea sau uti Li za rea com!ercia,la a mat.eri:aleilor, sub orice forma. tara acordul scris at editorului,

Editorul 'i~i re:zerva creptut de 31 schtrnbe ordinea pubticarni pec50rnalll,i'ta', ii lor So,U de a le 'in ~ oc IJ i 'e:!l,!I a ~te le,

Pentru .0 mal bllLDdl deservire sollcitatl IDt~ldd,e;lllJlna publlcatia de 131 acelasi punct de ,;"a:n:t.are §,i illlh)rmati van11it'Il'ru[ asupra Intentlel de

a cliJmpiira ~i, OlI,parit:H]elllrmatilli,urc'.

Vii,zitalti site-ul nostru ta ad:resa

'p' '"' inti ' ~ 1"-' ..

,'entru orsce ." .orma'pe,. amnrsre

sao comenzl de OUlDeR aparnte anterior, sunati .. ne a tel.

Romania: (021) ,40 . 0 888 Moldova: (0.22) 21 07 98

WWW.lIde.i:go.stini.r.o ,

-- . - --

ev

C·· ·0 'DOO•• .,-,.

• .. ',:~.~ .. : .--- - , ,,0' - I . - ,. - . - ..- .•. -.', .... - .- .. - . ~

.. ' .i . ".' "., .".

_ urn era viata . UI . 0 stOl.

A MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA, incepuse declinul ~m§ndrului Imperiu rus de altadata, aflat sub presiunoa vecinilor vest-europeni de a se democratiza si a adopta

A

sisternul economic capitalist. lntr-o epoca in care majoritatea

capodoperelor literaturii ruse~ti lansate pe plan international dezbateau viata zilnica, Tolstoi a scris despre propriile i nte rpreta ri $1 ide i p rivi nd doctri na crest: na I ca re au avut 0 influen1a foarte mare in acele tirnpuri

!N,a scut intr- 0 fa m i lie din a ri stoc rat ia ru sa, To lsto i ince p u s'e

J

sa urasd3 luxul excesiv Ir care se lafEiiau eei boqati, orientaridu-se spre stoicism. Din acest conflict personal s-au nascut cele doua capodopere ale lui Tolstoi, .. Anna Karleni'na:'~ s. ~,R,az,bloi s~ pace".

I I

A,

In ciuda pronlemelor Iarniliale. Tclstoi a reusit sa creeze

! ~

romane superbe din care reies idealurile umanitare.

Cum a trait de fapt Tolstoi?

. .

, ·TABE:L. CRONOLOGilC '

1828 ~
1830 ~
1837 U
1844 ~
1847' n
'1851 0
1852 0
1853 ~
1854 U
185,7 U
l859 U
1861 ~ Se naste Tolsto;

Totstoi este adrn is I.a Un ive rsi ta tea din ~.a.zd n

Aband oneaza stu d i i Le $i 5e intoa rce in sat ut sau nata l pent ru a d everu mosier

5e in role aza in a rrnata ruse

Prima parte a tr ilcqiai autobinqrafice, intitulata r.CoprLaria'r! este publicata Intr~o revisU3

Incepe Razbo~ul. di'n Crimeea

------

Participa ta batatia de apara e a Sevastopolului

Pri rna catlata ri e in strai natate

~

~nt€meiaza pe rnosia sa 0. scoals pentru copiii de ~arani

E poca lu i Alexand ru a~ do ilea: Declaratia de erna nci pare io bag i lo r

To lstoi ~l provcaca ta duel pe T u rgh eniev

186.2 ~
1865 -11869 ~
'1872 ~
1,873 U
1877 0
1878 n
---
1879 n
1881 ~ Se casstoreste c u Sofia Bers

,

Se publi ca Tn fOlletotil pe ntru pri rna dat:a rorna n ul "Ralzboi ?l pa ce"

Tolstoi publica .Abecedarul"

Partie i pa la acti U n ile aj u to rare a vicli me lor Ioa m etei di n Sa rna ra

....

1 n cepe R§zboi u l ru so-t u rc

Este pu b licat rorna nul An na IKa ren ina

Tolstoi sc rie povesti, printre care 51 .. C u ce t raiesc oa rnsnii"

'. .

Moa re Oostoievski

Totstoi se rnuta la Mnscovs

1884

~

Cenzu re articolulu i In ce r onsta cred i nta mea

'1 n cearca sa fug,a de acasa pent ru a scapa de preble mele conj uga le

1886- ~
188S ~
1889 ~
1891 ~
1896 n
1900 ~l
"901 0
1904- ~ Se pu blics ... MIQartea lui liva n I lici"

IEst'e i nterzisa pu nerea in scena ope rei drama tree .. , Puterea intu ne ricu lu i"

o cera .. Pu terea intu nericulu i" este ma ntata Tn 11mba fra nceza la Pa ri S

fr"'"'

Participa la actiunile de ajutorar e a victirnelor Ioarnetei

......

I n cepe sa sprij ine secta d uco bori Lor

.....

,Roma null 'Ii I nvi erea·· devine cele bru in intreaga lu me

---------------------------~~--------~~----------------~

Excomu n icarea din Biserica 0 rtod oxa Rus,a

A

I n cepe razbo i ul ruse- ja pan ez

T'o lstoi prezinte , .. Reflectj i' ca un protest irnpctriva ra zboiului,

1905

In crdentul .. Du mi nica insa ng srata" d in Rus,ia

u

~910

Tclstoi se stinqe din viaF3.

·5,

.- -

A,

Irnpacarea ratiunii

. ,

ell dorinta

,

Tolsroi a fo'st, din anurnite p,uncre de vedere, un om plin de conrradicrii. N-ascut intr-o familie de nobili din Irnperiul Rus, 11 obsedau in, aceeasi masura excesele burgheziei .§i ascetismul auto .... irnpus al stoicismului, De~m sia intemeiar

- - d di I' - - A ~ ... d 1 I'. di ~l 1!'"

un sistern proprlU ue ere ·.Jnfe re 19loase, casngan respecru., g:an.· .t uonior rater,

nu a reusit niciodata sa reconcilieze conceptele de arta si frllmos ell viata reala. Fijn,d uri filosof in cautarea sensului vietii, prop .. ria sa viata se afla sub sernnul

,~. ,

di -"

contra icnei.

,

To stai La conacuL contelui

.... Po,e ~Il! [ lr IlJ S PtlJii·k j n, lln

S U 5:1 i rn ~il'o r .a L d e'ee m b F'i st r lo If

- - I - - - - - - - - - - - :lI - -

~i at abcllrli iOibag~ei ~i

re for rne i, 9 uver J'rI a rn ~ J1I tale,:' pcezia sa In still epic l-a

~ n fhl e 111 ~at m LJ It pe lo [5 tel,

Poiana luminoasa

T: . '0 LST'OI S~'A NAsCU1~ lA 8 At:GUST rsza, pe rnosia ; lasnaia Poiiana, La apruxirnativ 190 de kilornet ri Ia vest de M oscova - T nsern na nd .. poi a na lu m i - noasa" In, rusa. "" lasnaia Poliana" era 00 rnosie

.'

die mari dimerisiuni ~ construita intr-o padure de

foicase, In serolu L al XV~ ~ -Iea.

Tatat sau, Nikolai Tolstoi, un conte provenind dintr-o farnilie de, nobill qerrnan i: din secolul at X I V = Ilea -. a du 5 vista s,r1ec~fic.a rnosi eri Lor no bi li.

...~' J

NI i kola i a risi pit ave rea fa rni lie L maloritatea stra r1Is,a

de stra'mo5u'L sau A[.,e·xandru lvanovici To lstoi, care

a fest colonel in .. Razbo~ ul Patrioti c rdli n 1812·' I raz ~

boi ut de a pa ra r@ a patrie i irnpot riva lu ~ N'apo ~r:,o'n r o in ca uza irespo nsabilitstii 5(3 le, a fost nevoit sa

.. II' I

toloseasca zestrea sotiei sale, Maria, oentru 'a p .. as~

I""" I. [i'l l~ •

tra situ a tia f nan cia ra a fa rn i liei. Ea era ~ de as,t2- mensa, fiica unu i g:elileral bog at. iar rnosia lasnaia Pcliana a apartinut de la inceput pa,rin!iJlor ei.

Al patrulea liu al lui, Nikolai ,~i al M,ariei'l! Tolstoi a fost crescut ~~ ing:rijit de bone si servitoare. avand o copl U~lrie indestu lata. Conacu l L'('Ji oIVe,(3 nu me= roase carnere ?i~ dupa cum era fiires( pentru 0 'tam i li e nobi [.a I foarte mu lti servitori si rna jordorn i:.

Med~ta n d a su pra am intirilor d~ n copi La ri e. Tolstoi .... lPia'ta' Rcs,i'e din lMoscova

vorbea nu rnai des pre, oa men i i bu ni ca re' L -au incon- .~'ec.Ql~l~·i a,[ ,XiX=[~a~ 111 acsa

J' u ra t. p e p ,a IT 'U rsu l a oe' lo rani de fo rm are, Tnt ru cal' . r ~lrenle·!. M,os (,e-VB ~e ,ana _. ~

,: '!pIe ~c'u,l' ~,oir 'I'm R u sia, ~. upa . ~ . ~. .~

m a rn a. Il u ~ m u ri 5 e Cal n del' alvea. do i . an'i~. La na ste rea Sa ~I(:t ,pe1tEl,rs b tI rg: d i I

• I .... I • II n _"'II-rij ';:... ... -

S u ri oa re ii ~ LJ i m a i: m i c i , M,~ r~;6:- Tb·' sfol'··-[lJ U s'i ~ 0 p rea. 1_" ... ' ~ '; - ~~ ~e[l,e'r.e; ~I~ p r;@{s

"", U Il - .... ,. . ~ '. T; ~ - . J r ;0 , ':' • -, K· ",.~ .--t', r Ui nCllJoCltiit ..., .... """',."",,

,a m mtea . Jltenor; matusa :sa.:~I,atl : ' -·:aT"~. ~ .,r-· -. r.. ,---

,r. 'I. :. t ... .. _ ill ~

pre l U'a,lt ro lu t, m a me L, r 1...- {'!of ",. . ~: ~~r~~"';:"'~~i--~~.i'.:!''''',~j;''''~~~_'''i!!I''!?-'~ ... 1' ..... '"' .... '"'

. '

In decembrie 1825,r decernbristii, un grup de' ofi'~eri ai armatei tmpertate ruse, au condus prima revolts armata din istoria Rusiei, Gerand irdaturarea conducerii tariste, precum ~i abollrea ~obag~eL Datornta faptului (a evenirnentele s-au petrecut in decernbrle, rebel j i au fest nu miti .decern brri~.ti~

Tn timpul dizboaielor napoleornene, afiter~i ,angaja'~i" lucrand Ulmar ls urnar cu ~alnH'lii/ au ajuns sa cunoesca ~i' sa cornpatimeasca gre'lrtiaTile viet!l i'oba'gii lor. U,lteriort. vC3zand tehnoloqla ~i rnedidna avansata ,2]1 \aril~nr vest-europene, iubirea de parne ~i donnta de a vedea retormares Rus~ej I~ mana pe tot rnai multi sa se alature mi~c.arii. La inceput_ in cadrul grupui.ui aveau loe rnulte dezbeteri asu, pra faptului daca '0 revolta armata ar fi 0 actiune adecvata totusi dup3 rnoartea subrta a Tarulul Alexandru t s'~a luat rapid decizia de ;rni'~ielre a revolter

Dart In cele din urrna, intrucat rebehu nea a fest ini~~a1ta in a~,al mare gr,aba~ 9 rupul nu a fast bine orqanizat, tar revolta a fest iJr1abu~it~ cu u~llrin~a. Ulterior .. em ci persoa n e a UI fo st s pa nzu ra te ~ i a I t~ 0 suta do U alzed ~i II na de persoa n e au fost 'exliia:te ~'In Siberia Cu toate acestea. arninti rea acestel mi~cari a avut 0 m a re ~ nfl u e n~a.r itlt r ucat a cete pe rsoa ne au renu ntat I a vile~'i Ie ~i Ila fu n qi i I e 10 j 1£.1 nlivel soclo-econornk peritru poporul rus, Aces! sentiment de, solidaritate pentru cauza acesrora ~i arntntlrea acestor evernmente au ccnstltuit sursa de, inspiratie pentru rornanul lui Tclstoi.Razboi ~i pace"

, .. NJoi!embri'@ 18i 2., armata fralilc,eza intra in Mosc.o.v.a in tirnpul ralbo~ij:elor na poleonl en,e,_ Aces t r ,a,ziboi a de-s chili S och iJ i dece m b ri ~~i lor,

o pcezie in fata unura dintre prietenii tatalu i sau.

"

In varsta de nurnai opt ani" Tolstoi l-a i rnpresionat

puternic pe invitatul tatalui sau, recitand far,a qreseala si cu pates doua poezi i.

r ,

La ince putu l an utu i 1! 837, in t reaga fa m i ~Ii e T olstoi

,.

s-a rnutat la M oscova, lncetu L cu incetu [I cop III

s-a U obisnuit cu viata de oras, ins,a moartea sublta

, . ,

a tat.aLu~ lor, in iunie, it aruncat lntreaqa tarnilie in

haos Ce:i cinci cnpii rarnasi orfani, au fest luati sub

. .

tute la contssei 0 sten -:Sa ke n sora rna i mare a tats-

lui [lor.

!D e,~ i cu noscut de toats (u mea i in metro po ~a m oscovita m osi e ru L de la lasna ia Pol i a na era dear

"

'4 Sf a'r~,it u l s e. (:10 Lu lUI i a l XVH = le a. Plet IiLi c:e'l Mare. stramosut Rorn,ano\l'~[or ~.i prlrnul 'i'mp~lIal ,a,l Rusi@i, La jnC:i(}IFOn~reQ sa. sJram(!l~ii lui Tolstoi 'face:!u.II deja parte din clase arist()IclI"'.ata.

De atunci, in irnaqinatia lui Tolstoi nu se rnai gasea dscat un port ret i d ealizat a l rnarnei sale. perfecta. bunal si iuhitcare. si al tatalui respectat si lubit mosierul

, 1:1· ..

pe care quvernut avusese Indrszneala sa refuze sa-l a n.galj€Z~'. De fapt. N ikolai, Iiind un revolutionar C~ re Imp,a rtsses

r •

dorinta decembristilor de Inlaturare ,a

. .

farniliei irnperiale ~i a sisternutui de iobagie. era [inut ta distan~a de 9 uvern.

un si m plu aristocrat dint r'~ un orasel de provi n ci e, La petrecerea de Craciun a unsi rude, ccpiii Inaltilo r tu nct1i ona ri de ~a c urte !p rim ise ra cad au ri mi n unate. iar copiu tamiliei Iclstoi doar niste cadouri rni eli ~~ ieftin e _ Acest fa pt L - a fac:ut poe To lsto i ~ ce l rna i mil c fi u at co ntelui, sa devi na constie nt de

,

irnportanta pozitiei scciale ~i a aristocratiei.

"-

II n 1838~ d upa m oa rtea bu n ~ci i din pa rtea tatal-

[lui, cei doi baieti lmai mari au ramas la Moscova

sa isi continue studiile,. iar ceitalti trei coplii l.ocluiau

. .

la Ilasnara Poliana pe timpul verii ?j la Moscova in

,..,

ti m pu t Iiern ii..I n 1 8.41, tuto rete lor. co n tl8sa Ost.e,n-

Saken. i-,a llasat pe copiii mlai lmici in g;rija matU$,li lor Tatiana,., alegand pentru sine haina mOllahata, Datorita 'fi ri i jovi:a le 9i a e,d uca!ie i ailese pe ca ne a prim[Jt=o. Tolstoi ajunsese sa; iJ:~i 'i ubeasca ImatU!?o t23 'vel ca pe propria ma ma.

Conftil.ota nobilului mosier Tolstoi si fratii sa i. Nikolai, Dimitri si

. . .

Serqhei au crescut la rnosia fam iliei, lasnaia

Pol.iana, si se ~mpacau destu l die bine, jucandu-se pe ca m p u rile verzi ~ i boqa te ale p roO pr~ et.a ~i lor ta rniLiei. Mo~tenbnd pasi'Unea pentru vanatoare de La tatal SaUlI• Lu~ To~csto'i inca d~n copiLari'e T~ placea Qr,ic,e sport in ae'r tiber.

Ed uca ~ia lu i T c [sto il a fost in c redi n~ata un or p rio ~ te'50r'j p,articula:ri. de' na·tionalitate germana r?i franceza~ car'e' Locu iau ta conacul fami~liei in tot cursu l anutui ~~ se straduiau sa ~e asigur-e copii'lor 0 educatie demna de tinerii arilst.ocrat~.

, "

Pri me [€ opere lite'ra re' e~'b te de To [.sto i au fost

....

pOleziite lui PU$kin. I ntr-o zi, i s-a cerut sa recite

- - -----_.

'7 '

- rl' "

d d d f- cA, a aees,'rau

Functia bunicului in Kazan

~

Fratii Tolstoi

1I

... 0 fQtograf~e din ~ 8','9 iri1fap~~lindu-~ p e rOil st 0 i d u pap ro m,O'v,;31 rea exarnenelor La Univer5,HB~:e'a din

Sa nkt Petersburg. A reusit sa intre dan ~ ncua lncercare, d~r in >tete olin u rm~ ~\J~aJ sa irenurJtI1i! loa ~LQal~_

.....

IN lR4l. dupa rnoartea contesei Osten- Saken la

rnanastire. rnstusa lor luskova carre lO(UIB in Kazan.

, .

,,8 deverut tutorele l.egal al copiilor; Oe?i Tanana a P!'"O~

testat cu tarie ~ copi i i au fest chernati sa toe u i asc;3 cu noul lor I u tore' in Kaza n " T nc,a su pa ra la d~ n cauza :,J ne! cereri pe care T aha na i -0 refuzase Ina i r1l.e: de run u n ~€.

~

doarnna luskova nu i-a ascuttat rugamintDle. In ~Jara

de N ike lai i ca re i~i ince pea 51 u d iii le la U ruversi ~,atea din M oscova, ceil pat ru copi i ai fdl rniliei T olstoi S-'Ga U

rnutat La Kazan pentru a Incepe 0 via~a noua.

Kaza n, care se alta La a p ruxi mativ 800 de ki lome. tri est de, Mos(ova; era chiar la qranita dintre Europa ~I Asia de Vest. Bun icul [O( Ilia Tolsto I, a fast psntru 0 perioada quvernatorul quberniei cu acelasi nume ~~i' desi nu mal era in functie: renumels ~~ inlluenta pe

C'~ re Il.e..- ~ ~'V', U fl.' ~I" n ~ csa zo n ;.;;;, p rs C" u m ~; n H m .e., ro if'" "1"1 ~;;;

CII C' C;;' CI CI - _ !J. a - C'CI - - : a i 1-' -~ - _ - ::,!.... c ? .;:J a n

pri eten ~ I' au d a i n u i:t.

Tolstci, care acurn avea treisprezece ani, a, ince-

put sa stu d ieze tim bi le tu rca 'I arabs ~ si tat~ ra Irnprsuna cu profesorut sau particular; In acesasi vrerne a crtit e"1 operel a corn IP~ a,TI!'!l, ~I a 'lU'i R. 1i"II~ see a,~, I, reate cele ..... 1 . ~ .• ~ U Ie, clc;; ........ ~ ·Il!.::: l-=: cllt:: .. u uu=-~,=-a U i -UQ 'm~ !u..~-G

Tot aparand ?i disparand din inatta so([etat,t\ Totstoi nu rna i avea ti m P si pentru cu rsuri Asa ca 1?! petrecea zilete bucurandu-se de once ptacere care I'i iessa in: (ale, Desi pentru el chiar si sa stu-

. . .

d ieze li mbi le st ra i n e era un pr ivi leg iu, Tolstoi ~i-

a iqnor at indatoririle ?i avea nurnai note pruaste.

A

-I ntrucat n u a trecut exarnenelor f na l-e. din pri mu l

an" a solicitat sa fie transfer at la facultatea de crept. D~n pacate, chiar ~i du pa ce a obtinut tr a nsferul, Tolstoi nu a rsnuntat la cbiceiurile r',ele,

Inca de la inceput, Iolstoi nu era rn ultu mit cu acest stil de 'V~ata in huzur. Desi traia in lurnea stralucitoara a celor boqati ?i puternici, lncerca un sentiment profund de izolare, care l-a facLJlt sa se percea P,21 p e 51 ne In susi C:,C3 pe d oua pe rsoa n € d i' le-

~

rits. In j urns le descria ca 58 sirntea C8 un animal

~i I~,i plariqea slab.rea vointei, Tn aceasts pericads a in cep u t s:§ 0 bse rve eo ntra d i ct i a d ,i n pro pr i u l si§ u cs rscter. care ii se accentuase de-a lunqul vietii.

Desi mal tarziu Tolstoi n u i's~ arnintea sa'- t fi

. "

zofia acestuia .

....

In 186.A, la varsta de sa i spreze ce ani. Tolstoi a

. "

prornoval exarnenete spccializate de acrnitere La

lacuttatea de lirnbi orientale la sectia de filolo-

pasionat i[1 vreun tel cursu rile de la u niversitete aceasts este perioada In care a descoperit nurnercsi surori si f.i lozoli cu care se putea I derititica. A citit operate lui Puskin si Rousseaud care de

, ,

d' ..... , 1 I ;'Z·~C'·l de \,10' -lu m· a in d r;goe,,"' nd eo." media t ri e tile

. I v d CI, 'G:' - . - 'Ii . -, ,-c. ~. -, a ..• .;:;., L II 1 \..Ii U ~'.;:;I 'C' I 'G., I ~ '!d.. Il_ -

glie' turcc-araba de la U niversitatsa din Kaza n.

D,ar pentru ca prima data piease ~al aceste eXa- 1m ene, OJ tre bu~t. sa ma i treaca un test 5U pi i - ~mentar in septembrie. care. dup,a promovare;

i~a permis sa intre in sJar~,i!t La-u ntversitate_ Cat

Priveste u niv,ers,i:tate,8. s,le 'sounea c.a Tolstol a

. ,

fost ad m i 50 Tn p ri nc:~pa l datorita in Hu e nte~ u nc h i lj -

lu i sau, Dar. de~,i prob[emele (u adm!t,erea luasera srarsit. Totstoi avea sa descolpere in cur'and fa viata

, .

~a facuHate nu~i' pr:ia cafu?i de pUlif),

asernenea I~i: pierdu sera parin1ii. precu m ?i ale lui G09!ol'l l.errnontov ~i Goethell dar d intre tea le acestea eel mlai puterni( ~-a fasc~nat ro,manul in verSIJ ri, Evgiheni Oneg,i n a lui PUiK,'irn- A privlt acest text nu nlU'ma~ (U och iii unui (~tltor~ ci 5.1 ca oe un

" "

stud i'lll al retati i lor 51i emot.ii l.or umane pentru vi i-

, . ,

toarele lui lucrar~"

.....

In cE!'le din urmai lolsto[ a abandonat r-acuUatea

." . . .

in pr"imavara anuLui 11847. lin m~jlocul se,meslrulu~ ?~ g·-a i'ntors ca Ino~ier La ~31snaia Polilanal pe care o mostenise de La p- arinti.

. ,

-_

... F'HQz~:)'hd francez Four~er din ale'

. ". . ~ .

:"-I~ L.

cit sa ii (ante vechi rnelodii populare rusesti Serqhei, fratele lui rnai mare: venea si et adesea sa I'i asculte. $ i in ce le d ~ n u rrn a 5-a i rT1 priets n ~t si s- a cas,atori t (u una dintre cant.are1e, Tnsa dragoslea lui Tolstoi pentru m uzrca to r e ra d oa r t recatoa re

Dupa ani de deslrsu ~i jocuri de noroc, tot ee-l rnai rarnasese erau daten i peste datcrii si hartuielile ereditori lor. Cs sa scaps de ei a fugit la Tula, unde a dscis sa se faca dispsrut penlru Q vrerne, gazdu~t Ji ind de un functicnar de stat locat Dupa trei ani tu -nuUuo?i" viitorul sutor a irnplinit oouazcci ~1 doi de ani, Dupa ani, de desfrau ~i joruri de noroc, tot ce-i rnai ramasese era u da lorn peste daten i si h§ rtuieli le crsd itori-

, .

Lor. Ca sa scape de ei a fugi' la Tula, unde a decis sa

se faca disparut pentru 0 vreme gazduit iiind de un Iunctionar de stat local. Dupa trei ani turnultuosi, viitoru [ au tor a i mpl i nit douazer i ?i do i de ani.

"i"" •

'1.-

. ~.. . ...

. --

=F.:.

Cand Tolstoi a prsluat atributiile de mosier; aves tot lelul de idei urnaniste asupra rnodului de, conducere a rnosiel. Spera cs. pretuand el admi nistrarea, sa irnbuna~a~ea5cai file ;ti nurnai putin, viata grea a iobagi lor ~I ~aranilor saraci de pe' parnanrurile lui. Cu tcate aces= tea, idei le si eta rturile ta na ru lu I rnosi er au iost so rt it e esecului, Treierstosrea concsputs de el nu era buns dec~t sa faca un zgomot asurzitcr, iar t.aranii, c3nd le exp u nea id e i le de reforms a 9 ri cola. radea u de e l.

DemoraUzat de zsdsrnicia storturilor sale, Tots oi s-a intors ta vista turnu ltuoasa de La Moscova In 1'849 s-a rnutat la Sankt Petersburq, dar in zadar, S-a las at in continuare in vola sortii in orice facea. A devenit dependent de jocurile de nome ~I! dupa rnulte partl' e pierdute, a descoperit ca era inqlodat in date-

-il. Chiar si etunci cand un cere de irrteiectuati dedi-

i

ca l d rscuti ~ lor despre soc ieta tea sociahsts i mag i nars a lu i Fou rier a tost a res-

tat, moment cunoscut

sub nurnele incidentul Petr asevski To lsloi a

I ,

rn ani fiesta t pres put In ~ nte r-es fata, de societe-

,

tea din juru l sa u. Ch iar

si acurn. ,and tccuia in inflori toe rea capitals. Tolsroi a obtinut credite d oa r pent ru doua cu rsuri psntru sxamenul de licen~a in dre pt.

~

'ntors la lasnaia

Polis na, la ince p u tul veri i~ T olstoi s i-a d escoperit

# f

I

.... Sankt Petersburqul secolului XIX~ 1lJse.$,~ transformat in

ca p'itaL~, in locul Mcsccvei, d~ tarul Pe'trlJ t Spre deosebire de testa ca pitala, mai

tr,ad i~ionali5t~i' scest nras aV~d un srJ~rit mal occidentat,

Cazacii aveau chiar ~i caini pe care ii tineau ce anJm,al'€ de cornpanie dar rru ?i: pentru Vdf1atoarel a~a Cd Tolstoi se aventura de rnulte od sinqur Tn padure,

Chiar ~i (and a devenlt un autor renum it_ [or 0 u a reu ~jt sa re n U nte ~a a c€'a sta obsesle. [n ultimii ani ai vi,e1iii_ fiind acurn un gandilor religlQS ~i umantst, teoretic se opunea valnato(j dar practk Ii ptacea ir]ca rnult rnai mutt decalt ar f dorit sa recunoasca. (and ~i iesea un iepure lin (ale i$il murmura cuvinte de Incuraj~re- ca sa s.e poata stapani_

II 'J II

~. .

o noua pasiune: rnuzrca

~~ganeasca.. A chemal ta (onae un grup de muzlcantl si le-a ceru l ex p, ti-

, ,

Tolstoi a rnostenlt de la Lal~llui:, N ikolai, pasiunsa perrtru v,anatoa,re. Acestu ia. ii pldcea ale est sport ata t de m u i t In cat a vee' d o~ p rofeson care locuiau cu ei in conac, le esnaia PoHa,n(l. ~j cu care mlergea adesea la vanaroare. Cei trei oblsnulau sa~~i inseueze cai il sa-~i adune oqani ~~ sa, se av.ante Tn padure. Odata ajun~i la locul de van~Uoar'er (and zaire-au prada dadeau drurnul oqarilor.

Inca din copilarie, lui Tolstoi 'ii placea la nebunie sa vaneze cu caini, Chiar ~i [and s. .. a Tnro~.3t in armata. lual armele c.azad~or d ~ n IE ba r.a ~,i Tn ce rc.3 sa mea lr-g al ~.a '!if a: nato,a re"

.r:: - __

~ Tolstci call,are, Impreuna cu soli81 hd, So.fia, lv p(ac@"liI muH sa vaneze (Blare. lhsoFt dle cainil.

- - ----- ------

'9

...

IN APRl[JE l8)1, Tclstoi S-,(3 incadrat ca ofiter in

Caucez. pri ns ~n, m ijlocut unei b~~Hali i viclente intr e armata nJ$,a si cecen i~ care incercau ss-s: a oer e

e • I"""

I ndependen'~a. Chemat la razbo~ de, tratele sau,

tare era otiterin armata rusa. Tolstoi a plecat pe r ro nt.

N u era catusi de pu~i n interesat sa ai ba 0 sluj o;§ de birou La pretectura. dar (and s=a vazut soldat. a fast P' us intr-o situatie neastep tata Statutul SaUl

. "

social nu conta in armata rusa, atata doa r c.a nu

era pus la un toe cu scldatii de rand. De obicei putea recurqe la inlluenta poUtica a rudelor salle dar armata nu era nici pe departe la fel de fngad uitoare cu el ca $,i, cu noscutii.

Statutut social i-a permis LUI Tolstoi Sal se bucurs de ~i. mai mutt timp li ber, asa ca, s'-a Inters la vechi Ie sale pasiuni, vanat,oarea; jocurils de noroc

....

?i femei le. in toe sa fie trimis pe front. In lac sa,

lupte in razboi alatu ri de ceilalti soldati, a avut de Lu ptat cu aceiasi .dernoni" care nu ii dades u pace

...

In acele zile, tanaru~ hedonist I~i nota in jurnal

reflectiile asupra vietii. ,.Sa renunti la jocurile de ncrcc este atat de dificii, iar tentatia este atat de qreu de Infr anat. '!

Ispitirea Demonului

S ul C' ... 1-...." oIi,,;

ucc'es, , . ,,".' 0pll·,arlel.

In ianus rile 1852. Tolstoi a trecut In cele di n L1 rrna exarnenut de cadet pentru a deveni suboliter de artilerie. avsnd astfel prilejul de a -~i dovedi vitej .a ~~ a c~qaiga, un enurne qlorios ca erou de razboi. Da r In lo c sa profite die ace a st a no ua '0 po rtu nita te . a 't§cut dovada de: lenea lui' obisnuita in exercitii ca

• •

..... lunie 1855. Sev',e.si'i)p,oLul per i oad e'N R'a zbotu h,l!

inconjuratoere. devenite terrtorii n.!lSe:~til III secotut al X\l11I,-l~a.

si in stu dh, ~C3r rn isi u nil.€: Incredintete rna i intai lui

, .

srau acurn date sotdatilor de rang .nterior Nu ca

nu si-ar f do rit Sal devina ctiter si sa primeasca

• • n

,.. Sevastopol in anu l "85,5, in tirnpu l Ra:z:boiulu,i Crimeei, Orasul a test inte'meiat de 0. colonie greac:a. in secclul ,i3ll XVii II-Lea ,a devenit teritnriu rus,

~ _ .....

Ra,:zboiul Crirneei - Bata Iia de La Allma

..

_,

,

- " ........

-.. .

~ ..

... -c-.

,_ , " .- ..

A~a Cal, in acesl timp tiber, Tolstoi a inceput sa lucreze la prirnul sau roman .. .Ccpi laria" I' pe care, n schitase in tin ii rna ri eli un an inaints, era 0 povestire autobioqratrcs a arulor ccpilariei petre(uti la lasnaia Poliana. T neon] urat de rn ircsul pratutu i de pu $ca de [a atacurile i nam icilor, Tolstoi lsi pu nea pe hartie z'i lele lrurnoase invaluite I~ caLdu ra si siqura nta unei tarn ilii tericite.

Odata terrninat, Tolstoi L -a trirnis sa f~f? publicat in Sovremen nik, 0 revista de literatur a ed~b3lta de'

poetul N lkolai Nekrasov.

Pcetu l a re e u noscut ta le nt u l ?'i P ate nt ia lul lJ ter ar at. lui Tolstor, ~i i-a prornis irnediat sa-: pu blice lucrarile in revista. Publlicat pentru prima data 'in septernbrie 185,2'; ,.! COoP! laria lu: Tclstoi '.! a captat irnediat interesul si atectiunea cititorilor;

11 .. .- -

..

In ,(3 eels ~,~ tim p ~ To lsto i al r'egasit ava nta j ele t ra-

iului printre cazaci. 7n ciuda vie!;i lor simpl, cazacii aveau LJ n. cod etic rnilitar r?i IJ man ist la care tineau cu lnversunare. iar Tolstoi ii admira din tot

" ,

oA

sutletu L Iii vedea ca pe un model de urrnat pen-

tro tab rusii si un exernptu catre care, sal ·tinda toti

.' r ,I I ill

tarani i ~;~ chiar si aristocratia.Asa c.a si-a propus

sa scrie despre experientele petrscute In mijlocul tor; rornanul s-a n urn it, cum era si de asteptat .Cazaci i·'·, si S-,(3 bucurat oe succes irnediat La

, ,

publicarea sa. Tn 1863.

Atund (~~nd i~i co m punea pri ma capodopera; .1)(0 pi laria: Iolstol era p uternk i nfl uentat de if-David Co pperfiel!d~ opera scri itoruII u~; enq ler Cha des Dicken s, De la pai sprezeoe IP~ nal la douazeo ~i 'U n u de' an~.r TOIIIst'Oi tot II a uda ao~asta (a rte in j uma ~ull i ui, spuna ndu~~ rome null u i favoritf. ~i 0 (0 rtS~ dera J,SU rsa pM nopa la de iiinspi r-a®l rtf' perrtru pr.op:ri U',e sa le oeere, Chi\dlr ~i i'n ti m p ceo luera h:'B1 1!(,opi la:r"ie~, In Cau~ caz, tot mal dtea din cand in (alnd aceasta ca rte de rete rl nta.

,

t.rDavidi CO'pp~r1;,eld~ este ca podopera cu

elemente auto bing:rm.ce til I ui Dickens~ In ca re era, d~5(:risal cop;ii,ij ria, u nui h31iat sarac caJre' a

.- ...

·a IIIID tan

ajuns .sa a iba, sucres ca scriitor, ~i in cell e d i1n urm,ij hucurille cAsitnriei.. Ne n u m ~,ratele per.sonij e de m iea, insemnatate' din aceas,ta carte, .zug·· ravea U 00 min u nalta i maci ns ,01 vleti i de zj

. ;::"I,~

cu zl ~,i a neturil ornenirll in sine. Profundele

idei filozotice .$~; u morul frivo'il care re'~e~ea d:~n nu meroesele opere ale lu'i Dlckens i~l: fasdnau ~i 11 Tnca ntau pe Iolstol ca n~mi'( a I tcev it

i n Iti~ti m ili' a nl ,23 i v:iieti i, Tol stoi i$i desoia ~p(oplila rta" ca pe ~ u n 111 eacf~, da r este posibi! sa nu 'ffi vrut sa s·puna chi Sir asta, Era p:robabill' 0, atitudmne ci nk:a ~'al edresa ca pacit.ati i sale ca 5(ri~tor die a fasdna citjtoru~ in aceeasl ma.sura ca ;~i I[) kken s,

neag ra; lasand narneni i intr -o situatie curnplits, (fin care nu multi reuseau s.a supravietuiasca. Nu

I. _ r

rnai 2rveau acu m decat c3t,eva arrne vechi, asa ca~

prin cornparatie. erau m ult mai slahi _

Tolstoi a contin uat sa creeze chiar si in hac-

sul 'fort3re'~Ed ased iate, scriind trei nuvele des-

P re b ;. iI-:; Il 'I'~ d e· laS e u a s l+ 0 p ol nub li ",-. ~ t e' ,c u b -If 'I t ~ u ~

I ~ c lL. ~ - Ie .;. ..', '.~' - .. t .. II ~.. . ~ ~ ~ ~. t·" IL 1 ~

...

Po vest ir:i din Sevastopot. I ntr- una din aceste

nuvele .. _SEVt3stopol In mai", vorbea despre actele d,e era ism di n timput raz-boiu lui ~,i a~a li.za obiectiv

....

vanitate~: din spatele acest,or pcrve$t~ de glorie. In

prima nuveU3j ! .• Sev2Istopol In decembr~e·', descr~s'ese razboiul ca pe un act de a prig patr'ioti5m" dar ~i Cd pe. 0 incalcare a vointei lui Dum,nezeu .. Pe frontl sc~~ind aceste opere, t3naru l autor do ajui1s sa dispretuiasca razboiu l di n tot sufietuL

..

In s-epte:m brie 1855, l.a a proape lin a n de la

!zbucrni rea eroicei bat&Hi~, fortareata Sevastopol .21 C81ZUt in ceile di n. LJ rma In main [leo inamicului., Tn nOJemlbne~ l'ntorcand u-se La Sa nkt Petersburg,

Tolsto~ a fast intam pinat cu c@Hd ura~ nu doa r c.a un erou car"e a luptat cu vi tej~p intr-o t,e r~ bi l§ ba talli e I' ci s i (.a u ~ ta [en tat s{ ri i tor,

A •

I ntoa rcere a T'.i f; ra a~te ptata ~ i d,e ro man c:i e ri' i

si noetli deJ',j3 fai!m05~ Turg' heniev, Goncliaro'V~

r ~ jl I!.

Nlekrasov"S'i Fet

. -

Batalia de la Sevastopol

Cand a plecat in cele din urm,a dr,n C(3.~caz~ lol§to~ d' fo sf tr i:m is sa lUi f]te 'Tn Ralz bOI u l C ri 1m ee i La fa rta = re'd ta Sevastop~ 0 lllJ Lu ~ _ Aceast§ i m@ns·a'forL3re·ata

, .

pe malurile IMarii Negre s-a confrunt2lt cu atac.ur~

v~olente d~n partea trupelor engleze~ francezoe ~~ tu rce, Def?~ armata rusa avea un moral foarte ridicat ofi.ter~i superiiori: erau incomlpetent~ s~ de- mu It,e

.. I ~..,

ori armete si muni-tia S€ v!ndeau in secret 'pe p:iata

J1 ;.i ..

F. .".., :0. f'otografi'e' din 1 S.55 ·(u Tol'5tOV :si a~~:i ilf'ltete'ct.lYall diAi. $'~Inkt

~"_.;i;..~~",,,'''': P.~tersburg .. [ncepaiild cu parted de· sus:, stan9d" este Tol:@iloi

~ .......

", ... ", ,\~~. , re.gorovki. 'iar In parte-a din, ifa!:i ~ncepind dmn slangta 9ste

~~~~ , C:i"ilit'O\f~ lurgheniev" IlJrllljlinin. O:5"t~ovski.,

~~-.. ] ~~-~.

;\\ ,.

~.,,I' .i'

Din pacate, Tol.stoi consi,dera ca sch imbul. de idei cu ace~b 5[ ri~tor~ era in gener'al lips'it de sens, La 27 de' a nli, tanarul conte era a·preci.at s,i (ast~g. ,ase sume Imp- ortante

I ) ..

pr'in m,unca lui COl aut.or, dar consi'dera in conti'nuare C3 prre'len~a $1 ideile' aU.or 5cri itori it I ritau. Consider-a ca. ope'rete acestora sunt pedante. pl~ ne d'e teori,e fara con!inut $~ prefera sa se concentreze pe pr'obLeme mai practice! ca de exemplu obses~a lui de~ o vila~a despne cum sa-i elibereze pie iobag~i legati de pamant,

..... Clhali~es, D~cken'S, car~ ~ ~vut ce·eJi m.fJ,i marie inUuenla a5U pra LUll T,olstoi

.,.,

--- ....

l I • R~ bill. ',.

romanu UI ..,aZOI ~I pace

I C" c······e·····s·,

.• " I:, "

Preocupat de progresul n,3tinnii

.....

T 0: I sc. 7, ToLstOI .a intrepri ns prima lui catatone peste

hotare. A calatorit mai ~ntai 101 Paris. unde a luat pentru pri rn . .3 d ata contact [U 0 nat'i u ne libe ra_ El, care [raise intr-o tara se ana linea sub autocratie, cu tehno-

. .

log i e ~i resu rse sla b d B'lVO l ta le. s-a I nd raqostlt 'i me-

diat ne viata ta Paris. Cu tcate acestea, lucruri le s-au schirnbat de cum 21 pus. piciorul In plata centrals si a vaz'ut a qhilotina Acest instrurn .. ent de dscapitare .; e leqa nt si I ngen ios" Tl dezq usts :?,i p,a rea 0 cri ma im-p, otriva esentel civihzatiei. Acsst mecanism uciqas

.. .

t-a tac u t sa se in dcia SC31 :?I ch iar sa u ra seal te h nolo=

qra svansats. ingr~jor;3lndu-[ dirsctia in care avea sa o ra pro p rial lui nsti une in CUTS de d szvo lta re.

o in F ra nta a mer; in ELve~i,a ~ apoi in Germa!l ia. si "in cele din urrna acasa in Rus.ia" Oda.t.a sjuns aici, Tn lac s,§ s€ apuce din nou sa scrie, !?i'-a reiuat incercs-

....

rile de reforms agricoUj cu iobaq ij d € pe rn osis lui. ~ fI

1858~ guverrHJ.l tarist a, inceput ln cet€ din urma sa racc3 pre9'at~hle necesare pentru a pune capst iobsgi'ei' in Rusia~ dar din cate vedes Tolstoi, era dear de tata,da. A inceput de atunci sa critics cu fieca re ocazie incercari le ad rn i [list ra tive ate tarulu ~ Alexa ndru II d r= a eli bera i 0 bag ii,

R'eTn~o rs La 1.3 sna ia Po lia na I' Tolstoi s -a straduit sa lnfii nteze 0 scoa la pentru copi i i, ioba g ilor de pe rnosie, lncercanc sa v~da ce fet de educatie ar li mal buns pe ntru e levi, in 1860 s-a. hotariH sa p lee€: iar din fa ra ca sa, faca, cercetari. 0 u pa n o,ua lu ni de ca late rle in cioci ~aril In care a studiat tot telul de sisterne de inva-

~ama'nt, Tolstoi a ajuns la coricluzia ca toate stradan i d.e in arest sens sunt intr - un 'f~l cent rare scoput u i propus, Depar1e de proqrsrnele quvernamentale de invatamant dedicate el.telor din aceste tari: ce dorea

.. iI

et era sa, le predea !aranilor ~i iobaqilor, asa ce avea nevoie de un sistern care sa predea abilit31~t practice ~i' respect pe n t ru oa fll en! .

Cand a deschis In cele drn urrns scoala de la

,

lasnaia Poliaria. Tolstoi a invitat zece studenti de loa Uni'vers~tatea (fin Sankl Petersburq sa predea Oar qrupul acssts includes si persoane fusesera exrnat riculate din cauza p roblernelor pe ca re le creasers In tirnpul 'facult§~11. A.dusese din gn?$eala un elernent oe ricu los: un ca racte r u sursti c ca re se opunea nu

i •

n u rna i 9 uvernului tahs[ c~ ~Ii lui T olsto i ~n susi (,,3 no b i l

_

mosier.

C ~ I'. I

unoscut ill I.n.trea_ga ume

In auqust 196:2. Tolstoi 5,-21 casatorit cu fiica unui dectar' din M05[OVa, Sofie 8er~5_ Et ~vea 34 de ani iar ea dear 1: 8" La inceput, indragost~t cu adsvarat de tanara leroeie. r.lLJ petrecut rnornente [r n i?t ite s i plac u le, i a r vi ata de lam i lie era f'e nc rt§ .

in aceasta perioads rni nunats, pornind de la diverse fra 9 mente pe ca re le avaa de ca tiva ani, Iolstoi a I nee = pu t sa Luc reze ~a Ra zboi s i pace, de lvolta n d povestea 11 persona-jut eroulu: prrnopal un tan5r decemb rist Past ran d d 0 a r f ran t uri din ide j lei n i t i ale des pre

~ Tclstoi si el!!,'vj:i scctli d,in lasneia Poliana.

' .. '. '12

... r.J piaJa $i 00 gh ilohna din Frair"'~,~" A~a i!I inceput ura lui Tolstci pantru innLlelfi1~E!'~eo vest-europelfi1e.

.

~

..

o RELATIE, 'iNT'RE URi $1 DRAGOSTE

Pri m a pe rsoa na ca re l-a vi zl tat pe To ~ sto ~ II a 7 ntoa rcerea in San kt Petersburq din R.~h.:boiu~ Crl meii a fost Turghe'n'i!ev. Fairnos deja pentru propriile sale opere, Turglhe·nlev era fasdnat de stilu ~ puterrric a I acestuia, ~i de descrienle boqete ale decoruhn. de~i 'era doar prima data cand s-au VlJzut. inca de' la tnceput. Turqheruev s-a i nteles OJ n e OJ m u ~ t rna i ta na rul scr 1 ito r,

! - - - - .. -..-

De-s hJfl9L1~ tirnpu I ui rei dol s-au tot certat .. Unul dintre motive era' sora rna'j' mlca a lui. Tolsroi, Ma:ria., Aceasta. care tccmai d ivortase, se 1ndragostise de Tur-

.. Pr-.ie~~nul lui Tolsrci, Turghenit?Jv, [)@'~i lJF' vizitator obisnuit La mO~I,g lui' Iotsto., cei doi' ill' avut 0 prielen~e t.efisio~at.a"

~nlnga ?I schi rnband cadrul riarativ la razboaiele napoleoniene, a iriceput s.a co n tu reze 0 opera 'fa nta st.f.ca de fi cti u ne

istorics, Aventur'ile Lui: Bolkonski un bret pion al sortii in aceasts poveste aproape absurda a fast comparata cu lliada lui

Homer ca dirnensiuni 'ep[ce, ~~ i~a adus [u i Totsto i popula rita te ~i rec u n caste re in intreaqa lume.

Sofia. sotis lui devoteta, l-a ajutat cu

!II • I I I] I I

rranscnerea rnanuscnsuun 51 t-a susti ~

~ .. II

nut In ori ce facea, 0 esi viata U flu i' sc ri i ~

. ,

tor nu era psntru ea I~i tanj,ea dupa: stilul

d d -l . t~·.' " . i o f '

'. :. . . . ; Q ' -, - .-., I' _. -. - . .-. . I ..

eca ent a . coouans I, era totusi 0 erneie

I •

-

CUi picioa r'ele pe parnant, ca re' I n~e leqea hine ,di'ferenta dintre iantezie s. realitate

. .

Tolstoi era ioarte irnplicat in procesul de

creatie artistka, iar sona lui, dorind nu doar sa ll susti na in crearsa unei capodopsre. ci .~i 'in cresterea prestiqi ului, ci a incheiat cu el un acorn, I n to!'! cei sapts an r care i-s LJ trehuit lu i T olstci sa T~I finahzeze rorna nu II Sofia. a dat nastere pri mu lui lor f.i U I Se rqhei, p ri rnei fi ice I Iatiena, si a ltor doi b,aleti_

Teams de moarte

Dupe re. in cete din urrna, a reusit sa puna PUf1Ct rornanul u i "R a Z' b Q i ~;; i pa c e' ", pen -

tru un ti m p. lolstoi a reve·n i t la vechlul s.au comportament apat~c, S~ngutele m,om'e'rlte in care To lstoi era at'E'nt ta ceea

ce se petre'cea in jurul lui erau

-4 0 rol Qnradie dvn 1 866 Trd~tisand-o

~ ..

pe S@fi;a cu pr"imlJl fUll I Serghe'l lin

dre,a pta'j .:?I prlma fi ic.a, fatiana [~n s:tal'lgal. ip~ atunci: Sofia ~i TciLsto.i se ~n~·eLegea.iJ if"l;ca bitJ'be.

qheniev c~ruia din pa(~ne· n €'ra terlbll de frica de cas3m torte. Un alt motlv il corutituia d~fe·ren~e~e de ~ti~, De~i Turqhenlev admira puternic stllul lui Tolstoi, sentirnentul nu era in nici un caz reciproc, ~'n 186li,. Tolstol sl-a ie~i t ,d~ n f re ~i J-a provocst pe Tu ug he n iev [I a duel. Nu ~ i-au rnai vorbit pana canld Tolstoi nu ~-a scrls 0' scrlsoare prin care i~j cerea scuze, saptesprezece an i. rnai tarziu, De~i au avut certurile lor, indiferent care era 5ijtua'~i,a intre el, Turqheniev era rrrereu dispus sa ii ia ap~,rarea j'ncapata·_ n.atuhj~ sau amlc.

_.., B~tiliil de lij '8.0 roo inc un punct c rucial ~'n t i rnpul R'azboaielof" IN a pcteo In i e ne ,

cele In (are trebu ia sa se (once nt reze a supra datori ei

....

de ed ucator I~i pet recea zi lete l u era n d la urrna loru l

proiect: un aheceda r pe n tru copii.

....

In acelasi tirnp. Tolsloi $,i-,[j reluat atri buliile de

m osier, N eva It sal- si pLa teascal vech i le datori i de ta

J. o cur i led e no ro c, a t re b u its a - 5 i va n d a con a c u lsi

. ,

nu i-a rnai ramas nici un ban- F·amilia. acurn sarac@, trebura sa 0 ~a de la incepul pentru un trai rnai bun, 'I nee rcand In conn n ua re sa 0 bt ina: rna i mutt pa 'm.a n t si mail multi bani. si predicand 'In acelasi tirnp elibe-

.. • .. I .IJ

rarea iobaqilor. Tolstci nu reusea sa sesizeze centradictia inerenta dintre aceste dous aspects. Ma'i tarzi u avea sa reqrete aceasta psriosds.

~n ciuda preocuparilcr de ordi n economic $1 de invata Im,a n t, T olstol rnai era rra,ma n tat si de teama

. ,

...

din. ce in c'e ma~ mare de moarte. IncerC3nd din ras,~

puteri sa scape de aceste grij~i Tolstoi s-a scufun= dat cu trup ? i sutlet in Lectura c lo.5~cJ ~or 9 reci, pana la epu izare,_ Apoi a porn~t sa caute d~verse remedii care sa-Il protejeze! ga5indu=~i refugiui in Samara. tanga Muntii Urati. unde a (umparal 0 bu(~,ta mare de pamaillt.

Pe aceasta. mo?i,e. 7n 1872, s-a nascut eel de ~a[ patru ~ lea fiu, Petru. Din parat.e acest moment marcheaza apa ri'~la u nei hsuri Tnt.re r olstoi '~i: sotia luia Sofia.

----------

13 '.

De

rtist

Anna Kareni.na

I"N 11:;]';'.), 'To lstoi Q1 inceput sa lucreze lal urrnatorul lui roman de mari proporti i, i nspirat partial di n n i s te eve ni me n te ce au avut Ioc la 0 rnosie inver i-

. ,

natal, unde arna nta respinsa a unui nobil s-a si nucis

aruncandu-se in lata unui tren. A.cest subiect. pe fun-

. .

Predica de pe munte

.Toate tarniliile tencite seamana intre ele, tiecare fa rn I t~e neferi c ita este nefe ricita in Ielu l ei.' Astfel incep e romanul, sen'S SI editat cu rninutiozitate

. '

n~ne(tand modul In care percepea Tolstoi draqos-

ted si tragedJCI. Pr'Bzentand nu doaro poveste de draqosts, ci ?i idei h lozofice d esprB sori etate, rome nul incerca sa evi den t:i eze asoccte u rna nita re si d,e rela B

II ~I ~

Iii societe, tratsnd si subiecte p recurn eliberarea ioba-

; ,

daiul rscitirii poeziilor lui Puskin copiilor s,ai l-a inspirat sa scri e' despre 0 tarn ilie cu adevarat nefericita.

Dupa cateva luni, la finalizarea rnanuscrisului. in loc sal prezinte ca rtea In forma finaL3, To lstoi a dec i 5 sa dszvolts si etaboreze textul fnca $i rnai multo Dupa corectarea si trim iterea acestui exe m plar la ti pa rit, a decis sa ed itezs sl s,a dezvolte t'extul i Flea a data. Sti lu l ~u, Tolstoi a lost rnereu asa Fiecare noua idee, ~i parea rnai stralucita si mid i buns decat cea ante rioa r,a SI tre-

. .

~

buia sa, r@vina pe text si sa-l corecteze, lntr-o scri-

scare adresata unui prieten, a cornparat acest proces ell .. desenatul cercurilc r". Daca desena un ce rc imperfect, trebuia sa revins ?~ s,a,=l corscteze. .Este sinqurul mod In C31re stiu sa desenez cercuri" ~ a explicat To lstoi,

T otu si, cand forms fitnat3 a acestui roman ce descria

,

istoria trag i ca a lUI n ei fam fLi i ,(3 ajuns sa fie ti pa ri t a i

aproape iurnatate din text a test taiat, iar intarzieri le de- ti pa ri re erau inevita b i ~e" Chiar daca i S=(3j ore = rit 0 Iunctie 'in cornisia de inva~almant dupa publicarsa abecedarului. Tolstoi era tulburat din cauza numeroaselor traqedii din viata personals. Pel parcursul anulu i 1874, i-au rnurit si f u t de doi an i 1 Petia I 51 rnstusa

~ r Ii

r atiana, ca n;;~ i-a lost ca o a d.oua mama" Tn 18751 i-a

Ima:i murit 5i fiul de zece luni. Nikolai, iar :ma:i tarzi,u eei

Ii ."

A

doi soti au m'ai pierdut 0 riicall nals(uta prem,atur., ~n

aceasta perioada ,a viepii Tolstoi parca era inconjurat

...

de moarte,_ In '1877! romanul .. Anna Karen~na·" a tost

publicat in cele di,n urma in intre9lme-

qilor, Cartes a lost prirnita bine si chiar fcarte aprsciora de Dostoevski

Desi a inreqistrat un mare succes. rornanul .Anna Ka reni na" nu l,~a a j utat pe Totstoi in ince rca ri le sale de a fugi de Irica rnortii. Totusi chiar daca ii era tearna de

, ..

moa rte: i men 5U l gol sufletesc pe ca re Il resi rntea in

urrna traqediilcr intarnplate l-a facut sa se gandeasca in repetate randuri la suicid. Mascandu=~~ aceste sentirnente cat de bine putea, a renuntat la pasiunea sa pentru van,atoare peritru a se feri de propriile arrne.

Fuqind de gotul sufletesc ~i de tearna de moarte, Tolstoi a ajuns ta hiserica. Nu il atraqea atat traditia

B 'ISCi ric ·I~I 0 rto do-ve- 'R",-uc a [;'t credi nta c a- ats re RI efuza

". G ~~ ."" . L ;.' A - I ".,. ~C .. ", a ._ [G ~ ,", ~"~ • _.'_ '0 101' ", _ - ," -II .. ' :

Sa creada intr-un Dumnezeu pe care nu-l intelegea ?j care depa$ea inteleqerea umana. Considers ca Budd ha, Contuc i us si H ristos se red uceau la aceeasi

. ,

esen1a, pre d i ca nd ace leas] a d eva ru ri un iversa leS~a dezis de doctrine bisericii ~,i 5 .. -8 inspirat direct din ev.angheUi in crsdinta sa in pacifism. De tapt, sinqurul lucru din doctrina bisericii la care Telstoi nu a renun!at a fo.st Pred:ica de pe munte.

~

~ n 1879 i lasa nd deoparte literatura. Tols.to~ a i nceput

s,a sche filozof[e, cre;;t'in,a, printre op,ere~e sale numa-' ra n d u - Sf' ." C f) n fe s i un i le .. , ". C rl1 t'i ca .. tie 0 La 9 ~ e ida 9 m atice··, Scu rta €x pu nere 21 Eva ngheLiei" ~1 '., ]n ce consta cred inta mea?·" I 'in c.an~ lsi pre,zenta pro,p.riHe, inter~

;!! r J I

.... Un port ret .a l LUI ~ To tst 0 ~ ~ reat ~z.a t in anul 18,'7:3 de lvan Krams,koy_

LU1~ Tolstoi nu-o placea 5,a pozeze pentru portrete, dar Il slrnpatize

pe Kr~mslkoy. ~~~ c,~ seeasta a 'fast pentru prima data 'c,a,nd a ac~eptat ia po,~ele.

..... IRazboi lJ ,[, ru 5 0 -'I lU re", ba't a ti El' pe'

Du nl~ r,e, ~ f5'77. Pub lii (iii re'.3 r~ mal n ul:LJ i A,r1I na Ka re n~ Ifla a fos t re fu z.a l,a

de (~~,r@' per~odice d~n cEIluza

p rezentalf i il crl't ke a Ri z biOi U hil i rU:50-tun:.

'4i a scell~ din @cralldi'zar~a romarmluj Annal Kar,e.nil:1.i, dkn ,iJ'I"H,Il 1935" in p~rtea stanga se ana ac.torlLll Basil Ratnbo~e iUII rolu~ lui Alexev Karenin. ia'r ~ang.a el e'ste G iiie.ta Ga,r b I) "'I n rohJ l. A ill rn E! i.

POVESTI POPUL,A'R,E

Basmul popular n1van eel p\f'ostp,f esre binecunoscut, dar chier ~~ e'rud~ll~or h:~ este dific~11 sa 'II identifice drept una d i ntr,€ CD perele lui To lstoi - Ca nd ne ga n d i III la soterl le acestuia, eel m,ai frecvent ne vin in rnlnre ~ucrar! dureros de rea I iste precum !, Ftazboi' ~,i pace: dar I~ realitate, acesta a sc rls 0 ~',a rietate de gen LQ rli~, i nd u siv povest r popu ~ are.

in 1 8791 la sna ia Pol'ia 11 al a lost vizltata de un povest ltor, ca re al in ltlat locu jit.ori i, zon e ~ in tainele bas m e lor popula re, Fa,cand cunoseute vee h i lie p ovesti ri, povestito nil a ca ptat eel rna i i ntens atentia lui To lstoi, Di n He basrnel e asc u ltate, Ie-a a les pe acelea ca re se preta II eel rna i bln e I,a al f adaptiilt€' ~ ~ feconce pute d e c~ tre el, T otu ~,ij spera nta Ilui To lstoi n u e ra at-art de a (rea 0 a Ita op era s r~t' de

.. ~

a scri e 0 poveste mora I i s:ta ca re sa fi e m,ai usc r 'In~e I'ela sa ~i savu rata de ca tre oei' d j:n j ur, DIU pa cu m avea sa descopere r- pove ~tl Ie po pula rei er au m ult. rna i potri vi te pen tru astfe I die scrie ri. decat ~ u rng R I e roma ne,

T n rea I ltate. sceste povest i ri, ;tVa nd ca terna d ra gns,~ tea, ~~-aUl cucerit renumele itli lntreaqa lurne, fiind tradu5€' in multe limbr~ pLlnandu-~i arnprenta esupra multora ']n aces! derners. Ro!ma n Ro~ I a nd Ie d escrl a d re pt nob~~ e i ucra r i arhstjeEj ia r E ~ lsa beta, ~ nta jla req i n,a a Ro ma n ij,e i $i peeta i rl a:cei,a,~ i t un p sub p seudon ~ m u ~ (a rmen Sylv,a'i II e vedea drept .splendide pede pe care Tolstoi le-a lnsirat II so la ItaJ"j~, T Q 15J tot roms nd er 'I a balta, a to's t de a s-emen e\a autoru II u n 0 r oovesn IIi (u ad eva rat re m ~ wcabi le.

... M i§ nii st~ 1I"€!'a! Sfi nte~ Tre lm i din Se r'g h i@'V Pcsad ~ in im p,re] U Iii rn i le M!i(~s,cove i. Ak i :~,i -,a ser is 1 ~ lstol p ovest~ Ir'He ~ ill1 s p e ra 111 ~a ed u ,;3 rii 0 a me n i ler (u

p rij vi re [a nat ur a !ili,e', i i !?,i a bi sell" lc i'j; ,

pretari reliqioase. in aceastal periosda a publicat ~,i .Cu ce traiesc oarnenii", 0 serre de povesti populate. ~ nc lu zand .tva n eel pro sf' _

...

~ n 188.2. in urrna pertici pari~ la recensarnantul

din MoscQva~ el a aiuns la concluzia ca lucrul eel rnsi important pe care il faceau oarnenii era rnunca tizica precurn cea at t§ ra n ilor de pe rnosi e. Astfel de

, ,

~dei despre irnportanta vietii simple de subzistenta

au deven it rnai ta rzi u pri nci p'i ile de bazJ a le rn il~ci3Ii' i

CUI105cute su b nu rnele de tolstoi sm.

Idealism, realism ~,j ce se atla in'lre ele,

Din neferir~re-. cn~dli ntete re l~f1Jioa5e si etlca lui T olsto i

. ;;;, ,

au Inceput sa d e'd nastere uno r pu ncte de d ilverg· enta

~. ,

~n d~f.erih~ zone ate vi eti ~ sale. Guvern u l tari st, ca re se

. .

~deF1ltifjca C LJ bil5,erica ~Ii privea cu sU5p~ciu ne !de! le ~u~ Tolstoi, al int.erzis Tn 1'882 v,anzarea revi'stei 'ih .care d pareau .. ConfesilH1ite'·" lar in 1884 a cenzu rat arti-

~

In l' 882'1 familia ,a revenit La Moscova, pentru a

le O'ter~ co pi i lo r posibilitatea sa urmaze scoli bu ne. Acesta a fost rnornentu l. in ca re cei doi $=23 u vazut nevoiti sa '5e co nfru nte cu re,a,litatile relatisi din-

II .. r

tre ei. Totstci i-a U~s.a,t Sofisi casa ~~ mobila, spre a

Leo ad ministra du pa: bunu l p lac. pastra lid LJ =~i' pentru sine nurnei 0 earners mica Nu este verba ca si-ar h urat sotia, dirnpotrivs, 0. iubes din o,danctJIL sutletu lu i. Dar tCN31t@ intreba ri le si 1i losofarile sate 0 iritau

Peste masura, ia r e l nu do rna altceva decat l~ n iste 'in

,.

cami n - Desi asp- ira catre retorrnerea biserici i si a reli =

. .

g i'ei~ iW]sa'~i 1 $-03 d O.IJ€d ~t a f~ el PiQ,~ p€ i,mp.c)si biL s~ obt~ ria

~. ......

pace@ I:n cas;;~t

Da r in t.i mp ce T olstoi s€ confru rita cu aces,t tiip d,e reZ'isten~a tala de ide i l,e sale in p ropri u L c~ min 1 n u m13 = ru l ad ep1 i lor sai CP2!~tea pe' z~ ce trece. II d'(i2'€@ de p,~c:iFism a lui To[sto~ a determ:inat In 1885, apari~ieJ unei miscar~ de refuz al serviciului militar. Tot in ace-

<

e'o:?i perioada. impreuna cu un fast of iter II V~adim~r C . 1nf~intat 0 editura, cunoscuta sub nUlmeile 1 ~ .

• __ _,_... ia rue. avand .a bli,ectivu t, de a lucra pefll-

pu blticului.

-

..

--

, ~a~b~:le,

Nu dear ide-lIe"

(I SI IS(U51r'1ia mcredibi a cu care'

";i - - II

scria Tolstoi au Ir1Spalrl1anlat quvernul tar.st ~I o.se-

ri ca , in 1887. T otstoi $i - a pu blu at d ra rna ,. Pute res intunericutui". Dacal ar lrebu: sa identi icarn 0 lucrare anurne pentru care Tolstoi nu a fest ornaqiat. este verba despre accssta. De~! tarul din aces vrerre. Alexa n d ru .a l III-lea, d coma nda t pu n e rea "In scene a presei, unul dintre consiliern 521:1 a consider at rde.le propovadu ite d rept excesiv de perl C U lease. a stfel ca s=a interzis monteree sa 'j-n sallile- de tealru din Rusla. Aceea si soa rta au avut -0 "D i scutii le d espre via ~~r'.

. ,50 nata Kreuzer '" $1 Uri ca le-nda r cu i r1va ~at u ri le sFI n-

tiler si ale Intelleptilor die f'lelurtte credinte, carora II

• jl II!'

s-a i nterzis pu b lies rea.

'gur iarba 1$1 lucre proprirle terenuri, I~i facea sinIgur panlofii. Tn incercarea de a obtine autosuficienta, Ren U rita nd ch i a r si la a lcool '?~ la tutun, T ols to i si ~ a dat

. ,

silmta sa traiascs viata cornplet stoics spre care tin-

dea.Totusi, era sinqurul rnembru al intreqii qospodaru care a pus etectiv in practice aceste idei,

Nedun1eriti de aceasta noua obsesie, sotia ~i copiii sa; au facut tot oosibilul sa il aiute in noua sa lascinatie f,a~a de rnunca pamantului, dar foarte cur-and _;-au ridicat Irnpotriva acestui mod de via,!a. Nu inteleg eau de ce, ava nd lin vedere statutu l lor de pro p ri·eta ri C LJ m Ij l~i a rg.3~ i, tre b LJ i a sa, depuna e i T ns isi acest efort Din pacat€; nici chiar Tolstoi insusi nu a reusit sa te d ea un raspuns sati sfac.ator, l.uc rurile au lost in ralJta ~i te de i nte rz icerea pu bli ca ri i man usc risu lu i" atlat in rnainile lU'1 Certkov la edirura .Intermediarul", tapt care i-s privet de !J importants surss de venit a

'arrnher.

In crete dm urrns, in 1.8911 istovita de lupta a.s.u= p ra d fie pturilo r de auto r. Sofia a tri m is spre pu blica re toate ope rele lui Tolstoi scrise incepa nd c u 1881. Demers l nu a pornit ,'nsa din LJr~ ssu din L3comie .. Ca nd sotu l sa u a dec 15 sa plece Intr - 0. cal late ri e pentru aj utors rea celo r ca re au suterit de pe I: rrn a foa rnetei. Sofia ruci nu 5-0 gandit sa protesteze. In c.uda a cees ce ahrma gurile rele, ea nu a cheltuit banii obnnuti din vanzarp(3 cartrlnr 1n scopuri personate. ci' pentru

,

nevo~Le de zi cu ZI ale qospodarier.

At unci ca no lu i T olsto i i s-a 5.0 lici tat sa se of-ere votuntar in procesul de ejutorare a victirnetor toarnetei, a acceptat cu d raga ! n i rna F scri i'nd chis r si un .Raport asupra loametei'' In care descria situ-

.-.. ~

atia reala a sinistratilor. Cu toate ace5tea~ Inca

.... ,,...,._,...,.,,.,,_ ::)r;I\:!I"F'II<j'l'll";'·~:~I~'e:.~J."':-"",- ~f~uenta Ju I To Lstoi'! 9 uve rnu l }a rist

.. ~~, I.i~ _. I ~ '" III... • r'. ~ i'I..... ......

~Q~r~~~R~~~Id·~c"",~,-or"'~""""" .. c,Cl r LtfL Ace s ta a ,8 pa rut Ins a In

:;."

~~~~~~~r",~;. [janemarca~ trezind inte-

~~ifatn i ntern,ationale f,atal de

- ~ ~ 0}

=-~#fll~W~~r.m~~ast~f$_I~tl~a~j·:te~~r~jO~r~"'" d I art i (0 le le neg a t i ve din p n~ s a

" ,mbatute pri n pubL~ca rea.

.. .

... \~:

1..:.. '~.:

~ - •• I'll ..

PRI1Y1:\ SA i:\'t:t·.1<.CARb de a scr.e proza r-eligi~~r.l

o l"i t i ca s i m 0 r a li s t a. "C 0 n t e 5 i u n il e P- , To lst 0 i P e

r~~~q·~",;or in varsta de ci ncrzsci $i un u de an l i ~i~a i rwes-

~i~~" enerqia in conceparea tezelor sa e filozotice. ~r"lJlr;~~lml1l~ C.~: d in ra nd ul co mUJl'i'ta~ii acadernice se rid i-· care Ii chasti ana u ~ rrteqritatea fa cu It:3t rlor :':~~~1Ipn " Le,., scriltorulsi-a facut numsrosi priete .i noi (LJ ~~~~!lrijtM~" ~si discute ideile. Totusi, acsasta nu a irnplicat

, "

11"~~~::d" e trecutul sau de rornancier

E~~t.t~~,;:j " I' In incercarea de a obtine 0 irnaqine reala

I

3~ifll~I~~~" .ortii, Tolstoi a scris rornanul .Moartsa lUi i~ I.8S7, odata cu prezentarea .Sonatei

~ __ ~!ZP~. talantut S61U era inca viu, Ma'i putin CJ opera ;1l"j._~.oJ.:~~_;::,_._~_"."""""'I"""""''''''"" si m aid e 9 ra b 81 0 P OVE'S,t e re li 9 i oa sa ~,! rrl 0 r alists, (atita~iLe sate artistire erau in continusre rernar-

..... Tolstci in biroul s.au din tasna ia Poliana. Din cauza rniapiei, a taial picioarete $(iHJ nul ui, ,a:sl'f@'l ca fa'~a sa sa 'lie situate in aprO~Herea :;~prdfe~e~ hi roulu i.

~jutorar~ In rimpul .foametei

• - oj; ••••• •

.. ,

- "'

i

I .. ~ n e I repllCI in z iare[e de la Moscova, ca re il d 'Sf n?alta pe T olstoi. critic.and citate din articolut SJ'U- Totul J lost 'In lad a r. pe nt ru ca ~nfluerrra lu i To lsto i 5~a fac u t sim~itA,. iii ciuda etorturilor quvernului

De la arta la desfrau

...

in 1 889', TOLSbJI a In ceput sa, lucreze ld urrnJ to-

....

ru l sau roman de proportu I n do rinta de a scr ie

o opera de dimensi urn mar man pe terna ra~i un i i. a '11 oralei $~ re l i qic i , To l sto i a fa cut tot p 05 i bNlu~ sa, ~',s~ suprirne spiritul creator' ~n favoarea intelectulUI, nereusind Insa acost tucru in totalitate.

T olstoi d (on s .ocrat di ntotdeau na ca .. arta ?'~ "fa tl unea" sunt concepte care se exclud reci proc. Prn.tpa rauunea ca pe jegea necesara". in limp (~ arts e·r\:J .. .esenta" lucruritor. E'reu dOU3 noti-

.. ..

uni separate. fa ra nirnic in cornun. Pri n urrnare, Tolstoi af.rma frecvent cal nu exista .. art,a loqica".

Astfel stand lucrur iie. un scriitor nu pcate crea

o lur rs re baza la pe rati une care in acelasi limp s,§ arete adevarata natur,a a lucrurilor, Ultimul raman

"-

at l ui Tolstoi int itu lat .. lnvierea ., .. care aduce in

pr i m-pla n ci rr urnstantele coruperii u nei fernei pe nurrie Katiu$ra" incerca sa €'xptoreze ssenta iubi ~ rii Totusi, Tolstoi nu a editat nicicdata aceasta tucrare. A fest publicats in 1899;, pentru stranqerea de tonduri pentru ajutorsraa ducoborilor

in acej ~eme, Tolstoi s~a i rnpti cat ?i in protestul irnpotriva oprirns rii ducoborilor, 0 secta crest ina stoi ca,

de catre B iser ica Ortodoxa

RU'S81., Grupul aves nevoie in sa die fi na n'ta r,e pie n tru 211 putea ernigra ~n Canada. Las,a nd u-s i munCd deo-

- , -

parte, Totstoi a ereat

" P'oza din 1905 ,aJ llll~ Maxi'm Gorki. Dupa prima sa' vili'ta di n

1900. all conti rH.J~'t sa, It vl2'lteze

pe ToLstoi cu reg uLarit,at~,

'II 1? 08 sa LJ <1' 909 " Certkov a vizit.e!3za pe To~s,to~ L~ lasnaia P'OLH~ na.

pcate eel rnai mare val de constientiz a re din intreaqa sa r arier a, extiris pana in insula dsparta t.a a .Japo nie i.

~

I n ian uari e 1900, To lstoi a fast vrzi tat de un auto r

nOLJ, pe nume 'Maxim Gorki. Totstol a criticat 'tara m!ll:3 luc ra ri;le t§narulu L iar Gorki a prl mit criti:::l[@ cu aleqants. La acel moment! Tclstoi rupsese leg:aturile cu rnajoritates orietenilor sa i din cornun itatea acaoern lea I. cu eXCrE ptia lui Gorki si

. ,

a lui Cehov

.& Statuia lui Totstei di:n CoLumbia 8r'itani'ca" in C:an~d~- Statu~.Q: ~ lost construlta peritru a comemora ajutorul acordst de Tolsto. celor 2.0.0Cm de- ducobort care au hJg!it

di n f.hJI~iSJ la sf~ rsitul secolu lui al

. r

186.3

35

1866

1869

41

187'1

51

43

1874

1877

49

1879

;;iI;. [a ilil1lag~ne t,aF.;ide a lui Tolstoi. C'IJ pr~etanii. loa mlo~~a sa.

aHat i n piata pu bl lea. Tot,j fili i ~i toate 'ff! ice'~e au fost copli boqan crescuti In puf care nu au pus n iCbodat~ la indo,i a Iii 'staf!US, quo- u ~r ~"~ n i:cj nu Ie "'(i trecut pri 11 ca p ca In U esre drept sa exploateze 'talUii ni~ (a re le rnunceau

.. .: -

pama ntuL Dej a 'in ] 894 to~i copil i iui TOils 1,01 S€ rraspa ndii sera in II u me, (L! e'xcep~i',a ceh=~ de-a doua fi ~ce'. Ma'nla.

LJ It@riQor cas.atof~e~~ ~i acea,sta ~ din urma a par,a'sit d3minu~ parintesc,

i neon jurat de haos~ $ iinglu ra' fi ilnta ca r,e put,ea, ~~ unge la Slrfletul lui Toistoi era ce~ de-a tre'lil 'fi'ic~, A leJ(andlra. A~tepta.nd Jcasa i ntoarcerea copii Ilor sa il pe ca re de, aJtfel nu i-a int:e~es, n~ciodata~ TOil-

. .

stoi .a. deci s sa~i p rlimeasca

ina poi (u bra~'ele deschi se'.

To I stoi $i' solie sa Son a au avut doisprezece copii. Uit[imul copil. un fiu pe nume lvan, s - a nascut in a(e'la~ i' an cu prilmu I lor nepot, pe ca n d T 01 stol lrn pi i ni se ~~i,zeci de I.') ru D;i ntrs to~ij a{'e~ co pi l, nki U Ii1 U ~ nu a "impa rta~:it idea luri le ffllozof~ce ~ i' rna ra~ e atat de dra g'i ta.t~ I ui ~or,

Prim u I fiu~ Serg hei, a d even it fu n rtiona r public, spre disperarea tatalui, AI doilea, llla iniac sa rnuoceasca, ~ i,"a pr apa dit 't! m pu I 10. va nato.a re, Lev, (e~ de-a I t reilea, a deven it senltor, fa r.~ In ~a s~ a i ba ,~ii te lernu ~ necesar pentru aceasta. A~ saselea flu il fast g.en ul d~ orn care ar fij i m pu scat un ca ine' vagabond da,ca s-ar fi

iN.lILH''IIl,e o rd i nea, na,~ eri i
Se'~ghei primut fiu
Tatians . fii ,~
p~Lm,i3 uca
Hya a l :2 -tes 'fiu
Lev ,al3,-lea fiju
Maria a 2'-a fiica
Pio·r,tt; at 4- ~ea tilu
. ~
I N ikolailll at 5~ tea tiu
An dre,i"" aL 6-lea fi ILl
Mihai~ al I-lea fiu 53

188li

60

ivan aL 9 -lea f'iu

56

'1 B88

17 '

Prins Intr-o dllema

Februarie 1904 a rnarcat lnceperea Razboi ului

. "" ti ,-.

Ruso-Japonez avand C(3 m rza su prerna ,Id In

Asia de Estj caru ia Tolstui ~ s-a opus cu tarie. ca intotdeauna. De aceasta dat.E lnsa, T olstoi nu rnai era singu rul del aceasta parere. In ia nua rie 1905, intr- un 'i ncident cunoscut sub nurnele de .. Durnin ica insa nqerata", la Sa nkt Petersburg au lost rnasacrati prctestatarii pasruci care cereau printrs altele. oprirea razboiului IMai

m ult, sase luni rnai ti§rziu. a izbucnit 0 revolta pe

- .

cui rasatul Poternkin, Guvern ul tarist a convccat 0

rsuniu ne pentru a discuta cu m sa se procedeze in sit u a~ ia d aU~L solut is tii n d in st ala rea lui 5 to lipi n In tunctia de pri rn-rnin istru al Rusie~" in 1 9'06.

Oe'si Tolstoi era extrern d',e acid la adresa 9 uvernarii despotice, el considera ca revolutia poperulu i Tn Rusia era nu nurnai inutila, dar ?i imposi'bllal. Dar pentru ca era constisnt de prebleme le i: m ,e rise pe ca Fe le p reze nta 9 uverna rea ace = lui nrnp, nu a investit cu tegltimitate nici g~ernuL [arist n i[~ pe eel revolunonar. in arnbele sLua~i~~ Totstoi. .. Anarhistul Crestin .. , era 5ceptjc chiir ~i in privi nta ideii u nei quverns riO cons.titu!i1of}_a_l.e_- oA-, .• .."".I ~---... __ SU pus lihere. Oi n cauza o[pinW['o pu lare, Totstoi s-a vazut izota

lumii. incerca rid sa se asigure ca rth3 rH.Ji sunt pervertite. Tolstoi a ~n~_e

_ - ~

ar trebui sa rupa legaturite C'U .. RoP

rul" si cu .adevarul .

Da·r ca de fiecare dat~L cum ii le'ra"~

~~

i rnposibil pur si sirnplu sa se dela~

seze ~j sa ig nore ce 58 petrecea j u ru l lu L To lstoi a hotalrait sa Sill s-

f i na 0 co nfe ri nta . P,a tle'a ca n

~ - . r.

este nim~c de facut decat 5a"con -1'1.~~ tinue sa 'r;;~ pr€z~ nte propria vizq- ~

'~':JtLiji"1?

_ ragedia finala

Excom unicarea

Cu o rNFLuENTA RASUKAT()ARE in intreaqa lurne. rornanul .,1nvlerea"; a reusit rn tete din urrna sa lntu rie Biserica Ortodoxs, Aceasta lucrare a dletermi nat biserica sa I~ reluze lui Tolstoi toate slrntete taine, inclusiv irnpartasania. pentru tot rest u l vi e·~ i i. Astfe l. TOils to i a prii m it c u f u ri e ~t'i rea cu pr-virs tal excomunicarea sa din san u l brsericii in tebruarie 1901.

Cu to ate acestes ,. excorn unicarea lu i Tols.toli nu a facut decat sa evidentieze influenta pe ra re 0 exercita asuprs membrilor bisericii Curand au inceput sa soseasca scrisori die Incur ajare ~il sirnpatie d in parte-a rnernbrilor bisericii. ca re credesu In filozofia sa- A'tat 9uvernu l ta rist, cat ~i Biserica Ortodcxa, au trebuit sa accepte ca au pierdut (011- trotul asupra rnintii oarnenilor,

Desigur" nirn ic di n cele petrscute n u l-a im piedicat pe Tolstci sa contin ue sa acurnulere renUfTI€ si prestiqru in lurnea intreaqa. Totusi, pe rnasura

• I _

ce Tmbatra nea, araltand tot mai slabit La cei sapte-

zeci si trei de an' ai sa~, dcctcrf i-a u recomandat

I

s .. a se rrrenajeze si sa rnunceasca rnai putin. CurTI

lurnea inca rnai avea alate a de oferit. Totstoi a refuzat Sal se ret raga .. Tn lu na septambrie a aceluiasi an a vizitat Crirnees irnpreuna cu familia, reu~

sind cu acest pri lej ss-si distruga ?i' ulti ma brurna

. -

de sa natate

Saoatatea sa era din c€ in ce rnai subreda, dar Tolstoi era rnai hotan3t ca oricsnd sa i~j extinda lu pta irnpotriva guvern ului ta rist ?I a Hisericii Ortodoxe. in ia nuarie 1902, .. pe ,maisura ce lucruri t,e incepeau sa se sch irnbe In Rusia~ odata cu abolirea proprietatii private ~i; cu acurnularea pre-

siunilor asupra Lui Ni(o~ae alii-lea, Tolstoi s~a lrnbotnavit qrav de pneurnonie. Stiind c.a viats Lui Tolstci sec aprcpie sfar~~it" Biserica Ortodoxs i=a acordat sansa s,a revma in sanul sau, sub prstextul reconci lieri i mu luale

... ro'ls,lO~ $i So'Ua In preajrna enului l' 90.01 in 9 r'aldun~ din Ilsl5n,filii;f!l Poliana.

T 190.5 Pair-adal organiz'a~'a pentru ~o.lda~:li din Razboi'ul R' UiS 0 - j1a po nez. Je po ~ ia sarbator,e~t.e victoria intr-un ra,zboi f~~a d€! care Tolstoi s-a O~U5 dlin rals"ute'ri'.

... In,suL~ Crim,eeaj unde Tolst'Oi a revenit dupa mul'~i an~ lJJe La pa rt i c. i pa f'fNj ~a bat a ~i a d e ~g Se.va.sto p ol"

une casu pra vie}i~r (lJ .s.peralnta ea

........

$i ,aL~ii vor ajuoge ta aceea~1 I

le9 ere a celo r ca re s'e petre·c.e~.

in jUf_ Du pa finaUza r'ea prima-l

etape a t.ucrutu i sau cu oame·_

n~i s-a intors in 1907 la 1,ir3lsna'ia

"

Poliana pent.ru a ~~,i conUnua

m u nca de a ie d u ca po pu ta!iatm

_ '·8

Ultjmul drum

Pe masura cs avansau pregi,atir'i~e pentru sarbatorirss celei de-a optzecea zile de nastere a lui Tolstoi. guv1ernul si biserics au devenit rnai indulqsnts 'fa~a de interventiile sale in vista publics a ~a'riL Ru.sia era coplesits de scrisori, t€legrame ~i viaite venite din toate colturile lurnii, rnultirni de scriitori si filozof dorind .sa ceh~=

, ,

b reze lonqevitatea rna relu ~ galr1ditor"

Chiar si in 19'09, To lstoi era In 'forma. isi conti-

. .

n ua clasice le protests la adresa actiu nilor guvernu= lUI ~i ale bisericii, lucrand In acelasi tirnp la un nou roman. Era irn plicat intens in tot ceea C€ s,e petrecea i'n j urul lui 1 olstoi facea efortu ri sustin ute sa cornpuna, si sa i';;i transfers rnenuscrisele cat.re editura lnterrnediarut spre nernutturnirea sotiei sale, care nu

• •

era in relatii bune cu Certkov Disensiunile au conti-

~

n uat si in anut u rmlat.or, lar T olstoi a inceput sa aiba in vedere parJ§s~rea carninului pentru totdeauna,

Btsenca Ortodoxa Rusa face parte din Biserica Ortodoxa de R.alsarit~ (are s-a sctndat de Biserica Catolica Roman.a in secolul al Xl-lea, In oezacord cu doctrine Papei, capul Bisericii Catollce, Blsenca Greaca ~~ cea R'u5,a, Q~ cecis, dupa caderea lrnpenulul Bijzanti n, s,a lif~ ereeze propria aripa, Pentru 0 ~tJn~ra perioada de, tim p, B iseri (a 0 rto dox.,a Rusa ~'i -a pa srra t autonorrua.

:Sis€r~ca a intrat sub junsd ic1ia quvernului abia in secotul al XVUI-Ieal sub condu-

..... -...

cerea [arului Petru L Pentru a reprima dizi- iobagi care' sa Ie lucreze parnantul, Biserka

dents care se dezvoltase recent In sanul

,

b:i sericlt, de r ~~ pentru a centrallza puterea

exercitata, Petru ,a preluat controlul asupra

b~serici'ii $~ a initlat 0' serle de reforrne, Pentru prima naira ,Cl fost aboht sistemul ierarhie al episcopi lor, lnstltul nd in loci .. d acestuia un sistern orqa nizaticnal de tipu ~ u nu i consf i u blserlcesc. Oficialii blsericli erau acu m fun(~ionari publtcl, '~a r Blsertca Ortod01(,a Rusa s-a transformer tnrr-o extensie a insu~i quvernul ui.

Dincollo de ,d parenta pierdere a independentel de catre biserica. ch~rk~i au deven i,t nobll i, avand te dispozitie proprletatl $i

atat de dspru criticata de ToIst01 era in realitate doar un instrument de control: al statului, p rofu II d co r u pta de P ute rea I a ~ca.

Astfet la 28 octorn b rie 1 91 0" la ora sase d i rni neata,

.. i

Tolstoi a plecat de acasa insotit de secretara sa- F'~1ca Alexandra i s-a alaturat dOLUa zile mai tarzlu .. De tearna sa, nu fie urmarit, Tolstoi a decis s,a se lndrepte catre 0 ma,na'5t:in~~, insa la mijlocul drumului a abandnnat drumul Intr-o statie de tren.

Grabindu-se sa J se alature la auzul inrautatiri: St3='

rii sate die, sanatate, co pili i-au stat La capzl,'tai pana, in

zorii zilei de 7 noiernbrie (20 noiernbrie pe stil vechi], (and pneumonia l-a doborat, Guvernul a interzis participarea la slujba de Inrnormantare a acestuia, trirnit!a nd fortele po litienesti .sa urrnareasca situatia, ca re in-sa nu au putut sa Irnpiedi c:e accesul calor peste ci nc~

mrl .JIe., II"\~ m ;5,j:"ij "II veniti 5;' ' ..... 1·1 +'1 e ~ II ::;:"4io'U ri p~ ulti m ~ 1 L d r ---

I~ !Ur;;:;. Vg, ·1''';'''' 'I Y _ • ,-0 I, I .. ' a ILd L ,I . 'e;: .. ,,1, . 'lui : urn,.

C-amhull hd lol$tQi~ CJOJ!'H~I!i:11lJ L de ILia la~,f!i aia PQl~'ana.

- 1 1 I'

" _.' • '\J •

To stoismuh pacea socia a ~1

ru I c ·1'· I

on tete e ra II rare

Insistenta lui Tolstoi in P_·'folm.ovarea pacifismului si impotrivirea fala de razboi au dus, '

~ "II"

cele din urrna, la imemeierea scolii de gandire rolsroiste, in realitate, Tolstoi a rneercat s:

isi traiasca filozofia, luptand pentru sprijinirea victimelor foame[ei" donand b,alli "'r" ':;'~", ~~~

~:;; ..... ~2

protejarea celor oprimati, ~i susri nand prin alre rnijloace recucerirea pacii, Pa~r;a_! .. u ", !<~""I'!I! ... ;o"""''''''''~'''"~.''':

rnai mare rezistenta irnporriva filozofiei acesruia a ernanat din propria sa casa, ·astEel Tolstoi, care nu a dorir alrceva decat 0 viata universals pasnica, nu a reusit niciQda~a

;}rirlga el insusi acest deziderar .

Interpretarea personala. ce inseamna sa, fii crestin

CON!tNC[RII_~': _ FII . .ANTI{(?"ICr. a u ~nceput, sa rasa la Ive,ata In jurul 'lars ell de cmcizec: de

ani. In tinerete, obisnuia sa 58 irnbete cu p,'laceri1le

, "

vietn, scrisul era 0 distractie, ~nsa in intervalul 1873-

1 B75 si-a pierdut al cmcilsa !?i al sasetea tiu. prunrul care i-ar fi fost ,s trsia fiic,a" precurn si doua matusi Punsndu-i in psricol viata fericita. tearna

• •

de rnoarte a pus stapanire din ce in ce rnai rnult

pe ga,ndu rile lui Tolstci, aju ngand sa se gandeasca la sinucidere ca ls sinqura modalitate de a ave a control asupra propriei sorti, Din acel moment, a inceput sa caute rsspunsuri in reliqie, lins.a nu Ir.il c red i nta care i-a lest predicata din ccpilarie, cea a B i se ri c i i a rtod oxe R use, 8 i se rica pe ca re 0 cu n 0$,lea nu era altceva decat 0 proteza pentru Tar, care' sprij inea razboiul si promova va liditatea pedepsei c u rnoa rtea. Pur ~i sirnplu nu putea sa creada intr-o biserica ce propovaduia iubirea si milostenis Dcrrmului la slujba de dum inica II pentru ca In restu l saptalman ii sa accepte (rima.

Asttel, Tolstoi a intreprins propriile cercetari. ';;'1 a de 5CO pe rit Sc ri pt LJI ri lie. Fal ra sa crea da in sa ln lnvisrea lui Ili5US~ in Sfanta Treirne sau ln protetii. Din intreaqa Evanqhelie, smqurul lUCFU pe care l-a gas,~t damn de retinut a lost Predica de pe Munter ~i porunca lui ~ ISUS Hristos de a ne irnpot rivi ra u lu 1.

"

In u rrna ce rcetari lor; in 1879", Tols t{),i a sc ri s

'"

.Confesiu rule" ?i .Jn ce consta cred inta mea I", pre-

cum '9i .Evanqhelia pe scurf'! plasandu ~;;i' toate etorturile in analiza credintei, Aceste idei radicals

,

Inceput cu m u U inai ntea aces ,U moment cu accese de qelozie far: de 0 veche iubita. Dirncolo de acestea, ;-~~~ taptul ca .viitorul ornenirii" ave a l':ot-- '~ dea una prioritate fata die. ropria famitE .

dus la disensiuni nesfarsite

,

C c.a:t se atunda mal [mutt in studiul '

interpretarii doctrinei crestine, cu atat era mali dszqustat Tolstoi de stilul del viata

~ ..- II'"

decadent al celor boqati ~~ de, alte a,Pucaturi

s i mila r~ spec.ifi ce t i 1m pill ri lor salle, astfe _., .;. --.."..::. ... ~

a In ce p ut s,a aCQ rde spr,ij ~ n refuq 1118!~ i:to r ;;i sa protesteze cu :;d rnai rnulta ardoare ;o.mpotriva ectiunilor quvern ului.

Urm@lr~t de guvern pentru ideslurile a n a rh ice I To lst 0 i !?i ~ a f2ic ut prilete~rt~ no' care

ii Impalrta~eau viziunea: sotia sa Insa~ ve~~ . nic ra'!ionaUL a ajuns sa 1J~ urasca @i ~ noi prieteni periculosi. Simt,e,8, n elva i a de ,8 - ~i proteja copi i i de .

lease si neortndoxe ale sotului ,~,~ mtI~

II .11

la v~ a ta si rno ra tit ate . I nfle,xib i I. I

, .

a lUI Tolstci l-a deterrninat sa ii _"'"':.'[.' ........

sale adm inistrarea qospodarisi, fo

isj susti nal intrunirile si eve ~ i

., ...

Tn alta iccatie.

,

.

a decis sa: renunts La viata sa de

~ ,jl

c u p rivi re la b i se rica au sta rn it confu z i,e' in ca n d u l. pri:eten ilorp ;;i, iritarea ,so~iei salej Sofia,

tavcarea celei de muncitor ,at pa co nee ptia sa I in a ceasta (0 nsta tots .""-._

In ritualuri de venerate si de confesiu

,

Ine,epnturile tolstnismului

reli,gililorti ci in traiu simpllu $i cinstit ca fermWer sa u m u nc itor. Un eXle m plu i3.t ace"s[e~ fi lo.zofi i ,01 fost de.ta liat in povestea pop uLa ra .. D oi ,batrani·~., foa rte u~or de fn ~eles de 0 rici ne. Astfe l. pent· u a sluj~ din tot sufle'tul diyj.nitate,81~ :' 6f - ~raba

"..

In fapt. problemele conju9lale' aLe lUI! Totsto~ au

... Telstel ~'i ~arani'~i., in timpul actiuni] umdlhiltdllr'e' din tlrnpul 'foB m It!'~:e,i d ~ fiI 1 :8'9' 1 .

d ecat a p leca in pe leri na j la le rusa l irn I este rna i important sal 'n hranesti pie cei nama nzi, sa duci 0

vi:2Ii!a 5 imp l.a !?i on es ta lu [ra nd palm,a n tu t.

Oar Sofli8" crescuta ~ntr-o 'fa rnilie bogata I netul-

....

burata de aceste idei, doraa 0 vi:a~a in huzur. In

iud f "L ~'T l . d '-' . '.... l' . " .....

crut a etorturi or lUI: olstoi ~ e a tra~ 0 viata rrnstrta

- . .

,,.,

I n ~ ncerca rea de a is il tr2d Iilo zofia si de ,;3 re n u nta

• I •

la averea pe care a acurnulase din scris, decizia

lu i Tolstoi de a 'm unci ca termier nu a Iost bins primit.a de sotia ~i copiii sain care i' s-au opus. cu talrie_ A:stfel. in confo rrn itate cud ori n te le 'fa. mli li ei. -i"n a nu l

- r

1880 1 ~a transferat sotiei tnate drapturite Ide autor

pentru operela sale. Ulterior; In 18B1 i a inceput din nou sa scrie, da r de aceasta datal nu rornane ci opere filosofice. in speranta de a imbu na,ta~i nu

~

nurnai IRusia, ci si restul lurnii. ln lumina publics,

Tolstoi a bensficiat lntotdeauna de sprijinu l sctiei 5,21 le. da r in pa rt i c u lar ~ i-a petrec ut restu ~ vi,et ii luptandu-ss atat cu eal cat ~~ cu Certkov

Ma'i ta rzi u. in 189' 11, (U b i necuvs nta rea soti e i ~ Tolstoi a pte-cat sa contribuie la eforturile de j u tora re a ce tor atecta ~ ide loa meta din R usi a r .i a r rnai a poi ~ -a ajutat pe cucoborii persecutati reli .. g:lios, care refuzau sa se inrcleze 'rn armata din m ot il've rna ra le. Cu toate acestea, ava n d 0 perc ep~,i e d ilfe riltta 8JSU pra a ctelo r fila ntro pice aile b 09atiler. Sofia a devenit din ce j'n ce rnai Iurioasa pe

"

si modesta. nu a reusit niciodata sa 21:~unga La un cornpromis in: privinta sotiei si copiilor sa'i. lstovit de cicaleala sotiei. Tolstol i=a poruncit adata 5.13, iasa ala ra II da r cal n d aceasta a lncep ut sa -'~~ fac~ haqajele, a izbucnit in lacrimi ~i i-a cerut ierta re. o esi S.'f2 Tn de pa rta se de Sot i a I n u p utea sa, traii asca tara ea. ACf; s te l u c ru ri n u a LJ fal c ut decat sa: se adu ne, facand relatia de cu plu di n ce in ce rnai d iri ci La!1 odata cu trece rea ani lo r.

:"Interm,edi arul' :: ev'angheIism'u1 ftlo:zofi,c in ultimii ani. Tolstoi, in dorinta die a aprofunda ecucatia pOIPU la~~e ii c u privi re La fi~ozofia sa II l-a ales ca partener pe Certkov. Focrte esernanator cu Tolstoi, Certkov 51e nascuse 7nt.r~o farnilie buna, luptase In armata rusa, iar acurn dare-a ernanci parea iobaqilor; Cei doi au pornit astfel un proces de e .. ducare ,ata t a celo r sa rrnan j cat si a boqatito r, in 'led erea dernararii ace lor schirnbari pe care le doreau pentru ll1a! i u neat lor. P,entnJI a pro maya vizi un ea tols to-

~sUL cei doi au infiintat editura tnterrnediarut.

,

actiunile sotului sau'i !?:i rupture dintre acestia a continual sa se adanceascs.

Pri rna ad a u 9ii re La 0 pe re le ale C3 rot d re ptu r:i de autor fusesera cedate a tost publicata si d istribuita prin ... lntsrrnediarul". Cum era clar cal In 190'9, viata sa se apropia de final, l-a desernnat pe Csrtkov crept executorul sau testamentar, spre nernu lturn irea Sofiei,

~ in praq de tree e re t'n n eli ~ n~a,., To lstoi r~ ~ pa ra se-~te ta III i f111j L

21 .

. - - ----_ .. _ .

Oddlta cu pu blicarea luc ar'i i lu i Tolstoi, prin care s,re cpu nea pedepsei eli rncartea, accasta a avut 0 ~nHuenta in ternationa l§. Susnnatorti tolstoisrnu =

~ , .

~ 1 B92 Ahmlente dlstribults la tara' lin' tirnpul foametei.

Tirsflli s@ ahniaza ca '5a prime-asci de rnancara .

u i de prelutinderu .. din Europa pana inindapartata insula a .Japonier, au iesit la lumina. Din pacate ins,a. tarnilia sa era pe punctul destrarnarii.

La inceputu l lui 191 '0 .. Sofia a dsvenit de nestspanit Copiii se intorceau dintr-o v~zita la tatal to r, ca re t oc rna i h ota r,§ s e sa lsi revo ce te sta m en-

. ,

tu l. Aceasta decizie dadee nastere p csibilitatii ca

r ,I

ea ~i copiii sa rama nal intr-o situatie d ilicilan lip~

siti de sprijin Sinqurul mem bru at familiei care ~ _-=

i-a luat pa rtea lui Totstoi a tost ca de obicei. .

sa Alexandra. ~~~Iltlll'

Dupa multe rafu ieli cu sotia sa! ,!?I dup,al

in care a meditat la lPara5!n~a tarniliei. Tolsto ~~~~~~lA-4~~

pu s pta nu ~ in a p lica re La 28 ortorn brie, Tn j u ru l or~i: ~r.~~\G~

6 dirnineata, cu Qlrija sa nu j$~ trezeasca sotia, care. . lasase usa dorrnitorului ceschiss pentru a -il supraveg heal Tolstoi s .. a Iur isat a fara din casa.insoti: de sec retara sa. Da r zi lele deli berta te i-a u Iost n u rnarate. T ntra nt de boa la Int r -0 St31t i e de t ren de pe trasaul familia l-a prins din LJrma pe 2' noiernbrie.

.. Nu voiarn sa se arnestece nirneni, asa ca am

- ,

hotsrat sa plec. ~i chiar asia am f'~[ut.··

'Sou na nd acest lucru. lin dim ineata de sa p te

I ~ i!

noiernbri e [dou2Izec i noiernbrie pe stil vee hi L

'"

Tolstoi a trecut in nefiinta, In acel mom ent: sutle-

tul marstui scriitor ~i ganditor ~i-d ca~tigat tiber-

ta teal e·te rn a.

Tetstcl ~i adep~ii sai, care

c re,d ea u c.a 0, liIi·cua s irn p l a 5,j

. .

ei nst ita lFep.rez:i "ta' cet m'd i imp 0 rta nt ~I!j loe de traj ~

..... lFot~grarUe tarz.e CUI Tolstei ~i S@ha. Certurile (Olrnjugl;Ellle au diet er rn i na t lEI dan IE i rea ru ptu rl Ii d intire cei doi,

lui Tclstei este pur-tat de

Cea mai importanta literatura a Ruslei

'TOl5tO' si Dcstoievski sunt cei mal

rna ri e~ ponenti ai literatu ri i ruse, in special a celei de secol XIX. Dostoievski il idolarriza pe deja calebrul Tolstoi. ia r Tolstci n utrea un respect profu nd pen lru opera lui Oostoievski. C h ia r ~i a~a. D'ostolevski OJ avut tend inta de a ince rca sa se dista nteze de asoci erea cu Tolstoi ..

Ch iar de La nastere, celor doi le-

a tost dat sa rerna rce ;;i sa in ~e l.eaga

rnaretie celu ilalt Est e cu nOSCLJt faptu l ca Dostolevski a citit $'i al ,alp reciat nespus rcrna nul .Anna Ka re nina '. .,Ju rna lul u In U I scruto r" era pu blicat fo~lelon in revista .C et2i,tea n ul". Dostoievsk i era d eia u 11 sc ri itor con:sacra t, c U

l

ma i m u lte I~O mane' pub lica teo La acel

moment 'era considerat de multi ca ti i no rornanc.eru l lor tavorit, a tat pentru ternele prolunde cat si pentru shlu! sa u. p' r i v i n d I" n u r rn a" a dec ~ a rat I' n tot - deauna ca .. Anna Karenina'· L-a influsntat prof' und In conceperea .r Fratilor Karamazov".

Realisrnut fantastic

O'ostoi evski 5 ~ a na scut la M oscova, c u sapte ani ina i ntea lU5 Tolstoi Til nd al doilea flu a l 'fa rruliei l_a sa ptesprezece ani, a fast adrnis L~ scosla de inqinerie. unde .5-(3 intarut peritru prima ad ra cu ope're l.e scrii to nJ lu i oce id ental Sha kespeare, La a bSCl lvi're. 5 - a a ngajat intr~o societate de pro'f~L ca ing~ner pro~ectant II dar a Ir"~e l.es ca n u poate ren unla la rase i natia SC3 penlru litera-

... B: iirou l de l.u c rll,j 1i3l l l ILl i DOlstoli eV$,k:i, d j!iil ,Sal n kt Pe t e rsb I:J fg.

.. Scriitorul DIl)~:tO~e:V'5'ki..., Chjgr !~i in acest rnernent .aIL 'j stor ie i' I' 0 P e ra Ie sa Ie SU n t c u rMLJI5,C ut e 'in hJ,d,tii l LI mea.

tura _ Dem~s"Qna,nd de la slujba pen tru ca rs .se preqatise, a u rrnat 0 ca riera de scni to r. Prl rn u L S31U ro rna n, .. Oarneni sa rrna ni". nu a fost insa b i ne pr irn i t de public. ba chiar a fast aspru critir at

Tn C}ceasta perioada, Dostoievski s-a al,atu ra t u ne~ soc i€ ta'~'i w'i lose lice utop ice cun OS( ute su b nume te Ce rcut Petra~evsk i. Guvernu l, S~ specta nd 9 r upu l de orga ni z a rea u nei rascoale tara ne?t~, a de-cis 5,;3 11 mcnitor iz eze. pentru ca ln 1849 sa, a resteze intrequ l 9 ru p. I rnplica l in pre supu sul cornp lot, Dostoievski a fest conda mna t i ni tia l la rnoerte,

~

pedeapsa fi ind a poi comutata la pa.tru

on ide inch iSOCllre in Si beria.

La elibe-ra rea din irlch isoarea si beria na" Dostoi evski s,i - a reluat c r~eatia

~ ~

l iter~3 ra" pu bUca n d foi~eton .. Am~ nbr!

din casa Imortil.ar''''. ToLstoi avea sa ii

r. A

laude cu CEHdLJ ra acea sta opera,. I n.ee-

pa nd c u a nuL 1864.,!- a pub liea l sLJcces~v

- ....

romanete ,..'I n sem nari dmn su btera nBt"

.rCr'i ma $i pedeapsa·· $1 .,.J u catoru l··. Sl1tLet chi n u it care nu ~i - a ga,slt nici,odata lin i stea, Dostc ievsk i exercita tot usi

, .

o in'fluer,.~a cople~itoar-e asupra lumii 'In

care tra ia.

IC,U Do"sto.jevski Is. capat3.i

U lteri or, Dostoievski a p ubillicat. .. Idiotu l"r ... 0 emOIl it' si ., Frat~~ Ka r'B ma ZQV-',

- ,.,}

f i Ii n d u - 'i re c uno 5 cut m a re Il e t d len t l'i t e -

....

ra r. In discu rsu [, su stin IJt la i nau9u ra rea

men u rnentu lu i lu i P'u sk In, Dosto~ev·-

, .

ski a d obandit si rna i rn ull,al notorie-

"

tate, decla ra nd ca .. 0 'fi cu adeva rat rus

Insea mna a te in fra"n cu toata lurnea". in fapt. d isc ursu l ii tLJ sese solicits t lUli Tolstoi. da r Dostoievski 5 -a p ropus, ca volunta r, sa 'i~ su bstitu ie. pentru a - il selva de La 0 asernen ea corvcada.

Dostoisvski a rnu rit an ul urrnator, In 188 -1 i la scu rt ti mp d upa fa i rncsul d iscurs, Corn i nu and sa recu noasca va loa _ r'ea rivalului, Tolstoi a deplaris prnlund pi erd erea U n ui om pe care rii r i maca r nu a ajuns sal Tl cunossca. Mai mult, d upa mea rte a sa I vad UVC3 lui Dostoievski, Anna. s·· a 1m pneten i l cu sotia lur Tolstoi, Sofia Ca rid Sofia a preluat co ntrclu l asu pra dreptu r~ lor de autor (8 re Ii reveneau sotulu I sa u, An na i-a desci'frat tal n e le h;§ll is u ri le d r€ p tu lLJ i pro p ri - etatli mtelectua leo

,

T olstoi a decedat In 1910" ta rnai rnu It de douazeci de an i de la t recerea In nefi~nta a lui DQstoi,evski. Pe noot iera de,

'il t--'

Langa patul de rnoarte at lui Tolstoi se

ad ihnes un exemplar al rornanulu i ... Fratil Karamazov·', scris de Dostoievski

(

"ijii" M (1 nn.a ntu l lu i D osto ievski.

:23 .

24.

• •

n

uent

,

e

1

11

.~m··.

mare scrr

Tolstoi, rnereu opunandu-se preocuparilor lurnesti, a fos eel mai aspru eu sine m lSU§". in inrreaza sa viata si-a translormar multi priereni in dusrnani, dar a avur p'arr,e ~i de multi

1............ ~ ... ,

adepti ~i cirjrori care i-au susri nut cu ardoare opera~ An dupa an. scriirorul rebel a persi flat

autoriratilc. urand conducerea rarii SL conrrolul exercitat de biserica, De aceea, si-a ales

, . , J J

• ! !- •

asociar 1 ~ ClI ala re atentie.

flo ,

n arele profesor at u a,n" aJii"

espec l p ntru inte .e trtichif=~ •

Lao zr (535?-?)

Exista rnulle tucruri pe care nu le cunoastern despre Lao Zi. Parintele Daoisrnului Oe7i SI? crede in mod traditional ca a test conternporanul lu i Confuci us ,. a lte teo ri i s ustin ca B trait c u 400 d e ani m Cl i ,d evre me, sa u dim pot riva! ca Lao Zi a test 12 n pe rso na j f criv care n tJ a ex i sta t n ic i ada fa CeLe rnai tirnpurii docurne te care se reFera la scest misterios profesor sunt .. Shiki" ~I .Brcqrafia lui Lac Zi"·_ Conform acestor surse, prenurnele sa LJ este Li. fi i n d f'I,a sc ut ill P ri riC i Pdt LJ l Chu. Se sp U ne ca in pe ri oa ca de st udi LJ pe nt ru exa m en ele de til u lari za re ca fu net i on ar g liver na menta l. a prirnit un vizitator care i~a pro-pus. a qhicitoare, .Te pregate$ti pentru intelepciune", i-a spus acesta. "dar arati ca un neqhioh". A.spirand la 0 rnai buna inteteqere $i pnvind in IJrrna cu sperants prin prisrna experientsi. a deserts acea fiinF3 drept .asernanatoare UnLU draqon". Ulterior, Lao Z1 s-a indreptat cstrs vest pantru continuarea studiului Ajung,and Insa la gra~H"~a Chinei, i-s dictat QJj-

[erului varnal cslebra carte Dao De Jinq. lstoria se despriri e lntrucatva de firul acestei pcvesti. suqerand ca ,.par·~ntete taoisrnului" nu a existat niciodata ca mtrur h rpsre a unei liinte umane snurne.

Sinqurul lucru care ne-a rsrnas de La Lao ZT este c.artea cornpusa din doua volume ?[ cinci rnii de caractere chinezesti ... Dao De .Jinq". D!Scut3nd conceptul ca Universul urrnsaza .calea" i si ca 'fi in~ele trebuie sa tra~asca intru .non-actiune. opera lui Lao ZT sustme ca tel rnai bun mod de a trai este prin ncn-interferenta O'e~l cartea de suficients qreutate fi,lozofica existentei cal ~,i (0 r1 cep I.~ i n forrnati i le netratate le depssesc ca num a r cu m u It pe cete lu rn iza t'e, M u l t m a i L3 rz I u. Lao Zi a fast deif cat de catre r~el i 9 i a taci st~_

Tolstoi si =,a rnaniiestat psntru prima cars interesul fa~a de Lao Zi odata CIJ abordarea studi u lui reliq i05 ?,i fi lozofic Or-I e nta l! in 1884. la va rsta de cline izeci t? i sase de ani. La acea vrerne se lupta cu 8 i serica 0 rtod ox.a Rlisa. i n (aut a rea proprie i' C red ~ nJe. p e (a re avea sa 9i -0 c La rific€ p ri n in te rrned i u l T nv;§ ~.atLJ ri to r 0 rien tate. i nt r-o luc rare din 1 887 i To l sto i a sustinut c~i Lao Zi, Contucius ~i Buddha au ost (u totii II mari profesori", plasandu ~ i din p u n ct de ve d ere fi lozo ri c pe aceeas i trea pta cui isus H ri stos, ~,i sus 1i nan d c:a 'I nva t stu-

...

rile acestora ss reduc la aceaasi esen~a, In 11893~ Tolstoi $i -a dedicat tirnpu l tradu-

cerii scrien i lui Lao Zrl recunoscsnd in opera sa sceleasi tem~ ale nonviolentei pe care le dsscoperise in Predica de pe Munte. Non-actiunea Iui Lao Z1' corespundea pe rfert viz i u n i i pro p rr i despre filozofia cresti na ?i (red i til ta m ora La.

---------- -- ---,-,- - _.- - ---_._-

. W'

I RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE '

6 .

Om fe'spe-ctat I,. 0

.................. ........jI •. p'onen~

'------!II.. P[f"i et elrl

Idoli

I iSlfJ s H iD'stos

t1 n I. e. ill .- 2.6{l6 ~ .n )

j'n~~m@H!~C1ruL crastjnisrnutur. To l-s t oi :n u !:II rec'UIffj~Sf.1J t n :,:rt IJ r a sa dhtin:l, I"II,d nu a cre2:ul in

e ru c i'i!l:~ r ~ s i r(i i n·"nEl're, A n~l,,! ~ fit tclusi un r~sp~d ProhJl~id fata ·rle' !-4'iISt05-. ca mar'e irJ,'vat.310f at ornenirii. tare a explical pl"inc:ipiile vle~;i corecte in Predica de poe !VIu ~1e.

I GOfk~

_ [1865, - 1'9161

Sc:,,~ i'~Ci r ~j d~ mat u 111 iUS. De' La pri m a sa vlzii:a ~,a Tolsro i In

I a sn a ia P!!)Li iiUna iil 19 O~Jr, a d even i t plre-tl2'rillut lui T i'J ls f Di :i?i al scrt i e i 5-iiille, la IJ.J nan d u p,~ f,OffipU rile re~ u n ~ 1 p nezi i pro -revnluliena Ii'e a iost are. stat, Ii ind el i ber.;l't (rI.!1 rand dator;ta activiarnu lu i ~Ul~ Tolsto i.

Shak espea reI ~ 5·64 - 1 & 1 ~ I

Fet

[11201 - 1192~

Pot ~i dora m atu rg b r i ~i3I n 1>( ,

Shale es,pe'!;I r'e e·!;.1 e ee ~ 5l i d ~Fa I 1n ~ ~ ne:f".fl'( d rspt IIJ n gen UJ a te

~a rtni op,e re tra nsee fI,d p ropria !er@, dar Tclstoi credes cal nu s€ cClllilica nicL macar ca scrutor dirl1! m ~ na ~ pi31t rI1. SILl s.~i nalFl d c a de scr ieri le eng lelulu I :S!J n t

s ll8,o ~ iar persona J € le in aline - alrtj f. lei ale

Protecto ra t f illet ~.u i Ce,za 1". 'Po et rus. A a-vu t a iJ i S,CILI l~@' cu 'T olsto i

d u pa ce l- a Iii. ~lnjt: pentru p'r~ma cd,a,ta. la Intcarce re-~ acostu ia la Sankt Pe:er:i:._burg de l~ S~va~toPQl. C 12' I d-cu s ~ U rn t@.[!2 s, i3 tat de Iblrli@,

incil t Fet a .::li ubrt 0 p ro~:H:'IilH3"t e In

a pro p i Ii"r~ d@. C; DII1~ C.UI~ lu i 10 lstoi d_n ia5W!li:! i ~ Poi,ia r'J.EIi, S -Gi irlld~ !)'~'I~tat deI Q lstoi od !I'tal cu ~ n t:,~ ns i I'i ca rea

Crii t i'cil or a.ceslwa I Eli a cresa blse.rlc·ii.

R D,m a i n !RoUand 1186,6 = 1 '·'~I

A uta r h"a n c,€' Z (;IIJ nose u t p-e nt r'"UI ~ U CTa m~ !§i:3 jl[l',,31 n - C hr~!3 ~ opne _ A PIU uta l a co ~s pon d e nt~ ~og at§ CUi Totstoi ~i t- ~ adrrtlrat,

(On sid e r €it n du -l c e\ [l'iiill ma rei n",'atata r in '-'lata_

.' .

_ e ga J rditor Jean-Jacques Rousseau 11712-17781

U1

Rousseau s-a nascut in r712la Geneva. in ELvetia_ Tatal sau, on ceasornicar talentat, l-a crescut ce Rousseau duos moartea

~ t-" r-'"

rnarnei cur,a nd d upa nasterea sa. Tatal era in acelasi tirnp rnernbru al ad LJna rii qenerale a ~ariil' ?i s€ spune ca, ill tir1ere~e. ROlJsseaLJ a depri ns de la pari ntele sau atat rna ndria de a ti ora~ean cat si draqostea de ~ara, DUP3 parasirea Genevei la varsta de 16 ani. a dus o v'iata de pribeq ie 51 I in cele di rl urrna, s-a stabilit In orasut Cha m nerv din estu l Fra ntei

II ~ . II .. ~ 11 I'

Ceea ce l-a pus pe ROUl55,eau pe harta rnarilor scriitori a lost .. Discursul asupra ?tiirqe-lor si artelor", pe care [-a. trirnis Acadsrniei din D~jotlln speranta ca~tigar'ii unui concurs de eseuri Fiillid desamnat (a~ iga:to~ ROIJsseau a prctitat de sensa de a se intallni cu intelectualii cu noscuti drept e ncidooedisti _ Si -a [ast~gat renu mete ca hlozof. da r din cauza rnodului sau de

II t" ~ II ?

viata nestatornic 1 aproape c~i 5-0 ~r1stra,i nat de Voltaire. d 'Alam bert ~i de at~i intelectuati de mares a~ epocii, Du pa ce a refuzat

pensia crferHa de reqe, a para.sit PariSLIL si s-a stabilit La tara. A~ci a scris lucrarea lulia sa u noua H elo:iz·,a. Roman de draqoste scris sub forma epistotara, 5~a nurnarsl orintre cele rnai bune cart! ale secolului al XVIII-lea" avand a mare inHuent~i asupra miscarii" rornantice ulterioere, A test constrans sauna d~n

~ r.I 01 [ 01 ~

~ara In "1762 d LJpa ce teoria sa privind educatia prezentata in rornanu l_ .. Emile sau desp re educatie ·"1 a fest condam nata de catre biseridl. Dupa ce a caLaltorit prin Eb,e~ia ?ii An9~,ia I' 5,-a T ntors la Paris su b u tl alL nume'lr1 1770, ~i; a I nceput sa compu na ;,Confesiunil.e lui Jealn- Jacques Rousseau"".

Tolsto'i a citit toate cel-e dOlJaz,eci de volu:ml'i? de opere i3l.e lu i jea n- Jacques Rousseau i rlca de la v.ar~Ja de cinci~5pn~lecea,nL L -a 1m bra!!~?at pe [Rousseau ca pe un spirit ~r1'fra~i'l ?i ca pe un om pe placul sau. De altfel. se spune ca a: fos! ate! de fermecat de Rnusseau Tncat pe cand era un student de flCluasprez'ece alni la UII~vers'itatea din Kazan, obi:?nLfa sa paarte La gat un medaliof) cu un chip simi,lar ce[U'i at [lui Rousseau. [Rousseau credea ca hinlele umane sUint nascute pentr~ a 'fl ferilcite~ $i tre,buie sa tra~asca inlru c@uta'rea ferici r~i~ concept si m~la r filozoriei ~u i Tolstoi. Dupa citirea opereLor lui Raussea u. laLstai ,OJ d-escoperirin acesta 0 man~er~a de· gandlre simitalra. ~Ra~i:or1ame:nt€le lui Rousseau au rezonat eLJ cele ale Lui Totstoi ~il i-au (onferit ordine filozofiei scriitorulu i r-us_

Rousseau ~i-a final~2at COllfesiun~te in 1770 ~,i. Tnainte sa I'? 1 poata termina u~bma oper~, .. Vis~rile unui hoinar s:inguratiJ.c"r. a murit subit ta periferia

"

Pa nisLJllJ i irl 1778. In 17941 conform dorintei s(Jtie~ sale, a lost in hum at 'In Panteon" ,acolo u rlde se od i hnesc si oselmi ntele a~tor mari oa1meni ai istorie~_

. , .

25 :

..ora

ortareata din uP .... vestiri di .

• •

-:ar·a't:-~ L Fr·

(" 'v S·I-PO .

Napoleon alill-Lea 111808-'1873)

I

n

Napoleon al lll-lea s-a nasctJt la ParisI nurnele ssu cornplet fiind Charles Louis-Napoleon Bonaparte. Crsscand ca nepot al lui Napoleon, I mparatul Fra ntei viata sa s-a schirnbat com plet ocate cu bat~Hia de la Waterloo_ T nfranqerea definlitilva, absolute r a unchiu lui sau i, gen i ul rn uita r Napoleon ~! ~ -a COrlS rans pe Napoleon a l Ill-lea sa tra iasc8 in exi II departe de Fran~'a.

A complotat In doua randuri irnpotriva Monarhiei din tulie, in 1836 ~i itrl 1840. arnbele ocazii f~~f1d sortite esecului Dupa Revolutia

...

din tebruarie 1848, a fast In slarsit tiber sa, revina ill Franta" hind ales denutat in cadrul Adunarii Nationate. In luna decembris a acelu-

. . ~ ..

"'"

ia~i an a fost ales presedinte al nou Repub~ilci FranCeZ€11 urrnsnd sa j!?i consolide.l'€ haza de putere ln 1851 a pus la cale 0 lovitura de

stat, inamtea termh,ar'ii mandatului. a dizolvat adunarea, hind ales imparat de c3tre popor lin luna decernbrie a anului urmator in pri ma parte a exe rcitarii functiei de im pa rat a i nsntu it dictatu re. supri ma nd le'g itirnisti i (ade'Ptii dinast le,i de Bourbonl ~i facth..Jnile de .. rnocratice. A prornovat de asernenea 0 noua politica econornica, incepand cu reforma sisternului hnanclar·. Pentru a castiqa pcpularitatea plebei, a participat activ ta rszbcaie. asernenea unchiului sau. Pnrnul razboi la care ,a lust parte a fast eel din Cnrneea

Ac€st· razboir izbucnit in 1853, avea ca mizs controlul asupra Peninsulei Balcanice sl a Orientului Apropiat. De 0 parte a contlictului s=a plasat atianta d i ntre Ang lia I Fran~a, Sardi nia ~i Tu rcii Otornani. ia r de, ceala lta parte, Rusia, Tanalrul. lev Totstoi participa de asemenea la baltidia c€ avea sa se dee pe vi.ata si pe rnoarte, pentru fortareata Sevastopolului.

La finele un ui asediu inverse nat care a dLJ rat un a n, Icrtareata a dlzut in cete din urrns in mainils armatei aliale

, J

Tolstoi a tolosit aceasrs experienta ca baza pentru cele trei povestiri qru pate In '. Povesti r~ din Sevastcpol".

"Se rnpul'

Anton Cehov (1860-19041

Drarnaturq iubit ~i rsspectat parna in zilele ncastre de catre poporut saul ca demn reprezentant at Rusiei, Anton Cehov S-a) nsscut intr-un port la Marea Azov, in 1860-

unchiutsau si-a obtin ut eli bera rea din iobalg'ie pri n rnunca, dar tatal sa u nu a reusit sa adrnin istreze un magaziin universal si a dat talirnent.lntreaqa tarnilie, cu exceptia lui Antor1, s-a refuqiat la Moscova, Anton a fast sinqurul rnembru al farniliei rarnas i'n oras, si a reusit sa terrni ne liceu l tra i no i ndependent, Stud i ile absolvite i-au perrnis sal urrneze taculta :ea de rnedicina din cadrul U ruversitstii de la Moscova. r n cursul studiilor medica le ~ s~ ~a sustinut familia, scriind nurneroase opere p e care avea

.. III .. t'

sa Le pu blice in reviste ~ii ziars.

Cehov a ralmas putemic irnplicat Tn l~teratura dLJpa ce a devenit medic. La sfatul mai varstnicului sau partener in ale litereturi i I Grigorovicli. a abandonat cariera de doctor $,i a inceput sa scrie _ Orizonturile sale s-au Ilargit cat tim p a colaborat CLJ zlarul conservator Tirnpuri Noi

La acea vrerne. Cehov a etlat despre Tolstoi, si tolstoismul a gasit rezonanta In sufletul ssu De a~UeL! Tolstoi

a favorizat autori de oriqine sarrnana precurn Cehov si Gorki, rnai deqraba decat autori precom Turqheniev care s-au ridicat din ra ndu rj le nobi li mii. Cehov l-a vizi tat pe Tolstoi in repetate randu ri la lasnaie Poliana ~ !?·i .3 rners chiar l81 casa sa din Cri m eea sa vada cu m se sl rnte, dupa ce Tolstoi a decis sa i~i petreaca acolo convalescenta.

, -

in 11892. Cehov si-a stabi lit a re'$edillta la MiUkhovo. langa Moscova. A.i:ci ?ij-a pus fn prectica totstoisrnu L

....

prin actiluni precurn constructia de ~COU sau participarea la etorturile de ejutorsre a victirnelor foarnetei. lin

acest tirnp a scris capcdopere precurn .Pescarusul, "Unchiul Vanea". .. Satonul nurnarut 6'· ~i: .. Via~a mea". Cehov a suferit 0 lUrlga p,erioada, de timp de tubercu lDza, fi i nd nevort sa se mute tal Yallta, in Cri mleea~ pe~tru ingr~jirL Starea salf'lata~iili l-a determlirlat sa se mute inca 0 data i·n 1904. la 8adenwiler, in sudul Germaniei, acoto unde tal si trecut in nefl.i:inta Tn cLJrsui aoetLJiasi an,

II I" f.

. ·26

._ (

l imu visa l.-,-

ta r r 5 critlcat d ~' u

.. 'V' IIII!II!iI!' iii ii.

e I 'er rea tar' mrm

' , ' • "_ --, ",,:- I ' "', '_ ,,' - ~ ", I' '~

,I'

Ni,co,lae al ll-Iea (1868-19'1,6)1

Nicolae al ll-lsa est'e eel rnai mare fiu al tarului Alexandru at lll-lea al Rusiei si al Re~inej Mar~a. De~il irnperfecte, relorrnele unchiului sau, Alexandru a l ll-lea au redat ~i hertatea iobaqilor ~i au oat nastere unor leqislaturi reg ionale ln ca re ta rsnii aveau un cuvant de spus, Ca si propriul sa,u tata, N icolae all l-Iea era dilerit de unchiul sa IJ pri n faptul

~ -

cal a test educat in spirit reactionar ln 1894". la valrst.a de 2,6 de an i, a pre~ uat sceptrot I mperi ului dlJpa rnoarta tatslui

sau Tot in aceeasi psrioads, 's-a casator'i:t cu Alexandra I' tiics ducelui de- Darmstadt, Hesse ~i: Rin. nepoata a Reginei victoria a Angl~ei.

NicQlae a~ II =~ea av'ea a rnosten it politicile tata lui sa LJg da r ulterior a tost rnanipu lat de cei din j ur. Tolstoi i-a scris tarului 'N icolae at I ~ ~ lea 0 scrisoa rs, de la resedinta sa d i Fa C rirneea, in ca re prornova libertatea die rniscare, libera constiints

si accesu l La sducatie aboli rea prQpr~,et~i~ii private aSLJ pro terenuri lor si a ba ndonarea g uve rna m§,ntu~,u i autocrat Oestg IJr, fl~nd reactionar; ca ?ii tatal sau. si atasat autorita~i i specifics tarilor, era im probabil ca N icolae al ll-Iea sa raspu nda. Politica sa de aplanare

a framiantari[or interne prin invadarsa altar ~§r~ a culrninat cu rszboiul ruso-japonez din 190~. lrnediat dupa izbucnirea IRazboiului! Tolstoi l-a criticat in scns

Odata ell dsdansarss Prirnei revolutii ruse dupa incidentut Durninicii sanqeroase din 19G5" Nicolae al ll-lea a facut 0 serie de concesii. le-a prornis ~ara.ni~or aceleasi liber~a~~ ca ~Ii ora$eni i I' precurn si illfi i,rliefrea un ui leqislativ nationa l. Cu toste acestea, cand a va.lut ca n ici maca r astlel de, reforms nu pot

...

stabilize ta ra, a promu lqat 0 constitutie care psstra puteri le d ictatorlale ale Ta rului, si N icola€ sl ll-lea a redeverut reactionar In toiul scestor framanUJri.

Ta ri na a cszut in rnrejele rnisteriosolu i calugar Ras~utin , Tn Prirnut Razbo:i M and ial, Iarul a declarat razboi Gerrna niei la sfatul diplornatilor !?i liderilor 5ali militari. dar dupa' infrangerea armatei sale, de catre qarrnani in prirnsvara anutui 1915, relatiile sate cu csbinetul au intrat intr-un irnpas, '[arul fiind plecat pe front in toata aceasta perioads, problernele tar'ili fBma.sesera rnai rnult pe umerili Iarinei, nepopulara ifll randtll rnaselor din cauza oriqinii sale qermane ~i care era din ce Tn ce mai innuentata de Rasputin_

in 1917 a izbucnit Revoluua din Februar'ie ~i" pe 2: rnartie a aceluiasi ,a n~ N i (alae at I! -lea a Iost constra ns sa abdice la P:skov. In a uqust a Yost exilat in Siberia, Impreuna cu sotia ~1 C€'J cinci copii ai sai., De teama unsi posibile rnisiuni de, salvare orqsnizate de snti-revolutionari, a fast ucis, laolalts (U tamilia S~ I la 1 6 i LJ U € 1 918.

.Tctstcl-ut [aponez" care a vizita -~ lasnaia Poliana R,olka Tokutoml (1868~'1'927'1

Rok~ Iokutomi [nascut Kenj iro Iokutornil ,(3 vazut lu rnina zilei in 1868. Tn localitatea M marnata din prefecture K,lj rna rnolo. Roka a studiat ta U niversitatea I Doshisha d in Kyoto" Reven~t itl Kuma~molo~ a fast botezat crestin, perrtru ca apoi sa se 'intoarca la Dosh isha pentru f nalizarea studiilor ell toate acestea

~ - -

opozitia f,a~~ de relatia S~ arnoroasa cu Nijima Jo t -C]j deterrn i nat sa fu.ga pe ascuns cu aceasta. lin 11889 a rners Tn capita L3! unde s~a alaturat cornpan iei

administrate de fratele sau. Aco'lo a deprins rnestesuq ul unui om de Utero. scriind p- entru KOKumin no. ruu, .Kokurnin no TOlmIO'" l.Prietenut Nat~urli'rl,

., jI . .,

.. Kokumin Shinbun" [,,,liaru[, Natiunii"], .Katei Zasshi" l.Revista Acasa "''j " editate de f.ratele sau. precurn si penlru alte asemenea publicatii.

~ • ~I ~

Tn acest 'i nterval, in 189'0.a scris ,. Rokoku no Iaito Torusutoi Haku" ~ ",Mlarel.e om sl Rusiei. contele Tolstoi"], Acest tapt a impulsionat realiza rea prirnei

intalnlri, dintre lin scriitor japonez ~~ un mare autor rus. Aflat in vacan~a, iI'if) Europa in septe'mbrie ~ 8'96. Soho l-,s vil.itat pe lolstai In Rusia. Aceasta l=a determ'inat pe ma~ tanaruL sa,u frratev Roka. 5a 5crie biografia lu'i Tolstoi. Primind aceasta sarcina de [a fratele saUl Roka a pub~icat lucrarea .. Tarusutoiir• LJolstot) 7n ap'rRie 11897.

Roka ?i-a 'facut pr~m.a lntr-are semn~ficatival i~ [umea literara (LJ romanl]L Hototogisu i(..Cucul c,el mh:'-'L pubUcat f(ll~leton ~'[l zjarul Koku.mifl Shinbun,

,,",

R'omlanu l zugravea ~llb:i rea 'tragidl a ce[ei mail mari Ii ice a g,efler,aluLlJ i Gan Oya ma, In 1 '900" a f05t public-ata Intr-o edi~i',e rev~luita, sub forma monografica.

Nu nUima'i' ca a fost ,exttre'm, de bine p'ri'm'ita. de publici dar a retJ~,it sa captivez,e a.udie'n~e mari, 'filnd dramatizat ca shirlha'geki (,0 forma de teatrLJ speciii:ca erei Meiji. altennat~val La kabuki],

Yn timp ce escaLada mLJnteLe Fuji in 1905, s-a, imboLna.vit subiit ~i a intrat 1n coma. lUi acest somn adanc a cunoscut 0 .. revolu~'ie psihologica'·. Ulterioc, a devenit absorb~t de citirea Ev-anghe[i i lor ~~ a opere lor lUI T o.~5toi" S~a s.ti ns din via!a in 1927 [at do~le,a at en~~ Showed, Tn m~jlocul sederi i celor patru volu me autobiiograf1ce,i, term~nate, mai tarziu de, so~ia sa .. ,

Cu toate ac.estea. i'n '1918 Roka a declarat ca se de'zice de Tol-stoi. De'~il a conti rPljal un riegim die viaV~JI toLstoist reverenta aproape d~vina a lui Roka "tala de Totstoii .a tuat sfaf~it Odata cu termii narea i mensei! sale autogranli, Fujii Roka s-a impacat (u frateL,e sau. S-a stilns di n vlia~a 'in 19'2'7 I,al doilea all erei Showa~.

27 .

_._-

C·'

onsecmte

,

R '.. ·

evizurrea post

no-violentei

,

A

I o~ LUJ\{, EA iJ-,rE!~ATU'R H R~JSr.~T'1 ca ~'e a dl~t na~~

tere la nenu marate man talente .. Iolstoi ocupa

totus] un lac special. Pri n cornpar atie cu alti scri a itori considerati .. autori nationali" ai Rus~ei p ra-

, ,

cu m Cehov sau Puskin, Totstoi pare a fi (U 0

treapta rnai sus, Chiar ~i un a utor ca Dostoisvski e'ste cotat rnai slab, prin alaturarea cu Tolstoi. Se spune ca nu putini sunt cei care atirrna La . .Tolstoi reprezi nta iotreaqa Rusie··.

De aceea, rnuzeul dedi cat' Lui Tolstoi de la Mosco.va continua sa primeasca nurnerosi vizi-

tatori. lrnpreuna cu casa rnernoriala a lui Tolstoi

lees In care Tolstci !?i -a petre cut rnai mutt de jumatate din vlia!aL intreaqa tasnaia Poliana 5~a t ra nsforrnat intr-un rnuzeu care atrag,e publicul din intreaqa Lume.

Cu siquranta, raputatia Lui Totstoi ca autor este den e z g. u dI LJ it. .. Anna K are n ina" s i '" R a z b 0 i s ~ oa ce ..

II :I ~

inca i~i pastreaza iocul In uteratura univsrsala.

drept ceLe rna i va lorcase prcduse ale realisrnu = lui rusesc. Prin contrast cu scest ~O( stralucitor in literatura. opera sa ca filosof si orn at, credintei lsi,

. , .

glase~te putini adepti In ziua de aziIn tirnpul raz-

boiulu i rUSQ- japonez, care' i-a perrnis .Japoruei sa se alature Arnertcii ~i rnarilor puteri ale Eu ropei, acest autor de talie mondials denu nta cu tarie

,

razbciut insusi, Totusi. aceste lu cruri SLJnt dej a

, , ,

uitate die cei atlati de, c,eaLatta parte a bar icadei.

sa treaca prin v:iata In liniste si

iI jjII .II

. ,

I

• • 'wi ••

... _ Itat11

,

.lolstoi, autorul reprleze tativ pen[fU realismu] rusesc, ~i-,a pastrat pana in zilele noasrre un lac special in lireratura universals, prin iruermediul operelor sale ;}.Anna·

K '"')). R" 'o,! b ". "}':iI P' 'e d 1 ~ ,. b . ~ I I C ~ f"!oiI

areruna ~l nJ: azooi §l p,ace " re ,:' ie a ra parte, contri ,., utll e sate ca • uozo pareau a

~ -

f ap-: us, Insa pledoaria lui Tolsroi p'enrru non-violenta I-a intluentat p,.e Ga,ndhi si, 'J-

, 1'",a p

rnasura ce lurnea moderna continua s.a fie zg'ud,uira de violente, filozofia lui Tolst0.-

]0

devi J~ »; •• ....

evme um m ce rriai InlportaJ1Ia.

M Ii ,~,~ ...

area stea a " Itera.tu.f.ll rusesu

Tolstoi - chiar ~j in Japonia

. ..

ja po n1eZIII.

Conform' b~oglrafie~ scrise de Sktovski. In tineretea sa I' T O:l5tO~ i-e spus matusii salle Alexand ra ca, in situatia "In care cineva doreste sa traiascal in

, .

spiritul credintsi I esle necesar sal 5'e c: inu leo sa

sufere, sa :se nelinisteasca, sa esueze ;;i sa repete ar est proces ta nesf§lr~lit, iar daca, cineva lncearca

!Ji intreqi, Olin t re toti ace i a ca re a U 'fast i nftuentati ~e

• I~ ~

Tolstoi rn era Taisho, persoana care a depus":'"ce,te rna i rna ri eforturi sa aplics filoznfia lui Tolstol a tosl Saneatsu MushakojL AUHuri de Naoy:a Shigf8

-------

28:

J

P,elntr'u, a trai in spiritul credintei, trebuie 5,; treci printr-un chin continuu; iar d,aca vrei sa treci prin viat,a in ,siilguranli ",ii in, liinli,t,ell trebule s,al IIi 0 i'niim,B demln,a

de dispret .

..

...... Mai 1'9015. 0 baUllie din. Marre,,a Ji,'poniJei im:heiat.a eli! 0 victorie dec ls iv~ pent ru .Japc n la.

si altii a p', us bazele revistei literare Shirakaba

" ,

[ .. Mesteacanul alb"], care a servit drept scena

de lansare pentru creatiile sale literare. Fiind captivati de idei le filosofice ale lui Tolstoi, I.e-au i nterprstat prin prisms propriei 9and iri cre'21 nd Atarshiki Mura l. Ncul sat"I. in care au inceput sa tra i a sea 0. vi a'~,a si m pL3.,

~ 10 lstoi in 1'903, La bit Iii lin e t, e a d eve n it

b e lnalv~ (. i 0 s, dar co f'I.5 t r lnta 'Si,;!I fa~a de reforrnele sociale a rsrnas uh~'~hrbi'ta.

29 I

I nfluenta lu i Tolstoi nu s-a lirnitat in,s,a La Saneatsu, Ca si urnanist, a avut 0 influen!,a majora si a atras un larq public cititor;

. '

C u toea te a cestea ~ In era M,e ij I i To. lsto i s ~,a con-

fru ntat cu un rival red utabil _, un rna re gandi= tor- marxist si un activist social, in perscana lui

- ,

Dostoievski. De asernenea I odata cu pu blica-

r'ea jurnalulu i' lui To stoi di n 1 '935 ~i a operelor lui Vladimir Certkov. au iesit La iveala traged iite vi€~.ii personals a acestui 9anditor u rnani st. La acest moment, intre Hideo Kobayashi 5~ Hakucho Masamune era in plina, deslasurare ccntroversa cu noscuta su b nu mele Shiso to Jisseikatsu [HGandi re '7 Ii vi1dla reals"]. Aceasta a izbucn it d upa ce au fast facute pu blice delaliile plecsrti lui Totstoi de acasa in prea_ima mor-

ri. Hskucho Masarn une susti nee teza conform

careia .chiar si rnarii g:anditori:, in viata de zi cu zi

sunt oarneru ca ,~i noi, Adevalru l este valcros." P'e de alta parte, Hideo Kobayashi afirrna ca, _.gandirea nu poate f reconstituira pentru a da na~tere vieti i reate .. ,. Coritroversa a linistit perioada

_ ,

scurta, trenetics si lipsita de spirit critic de adula re a lu i Tolstoi:

Tolstoi ~,i-a petrecut perioada de asfintit ~I vietii cs f i los 0 f 'In era re v 0 t uti e i r use I' fa r,a ins 91 a. 0 S P r ij ~ n L

_ . ,

ell, toate acestea, aceta care ~ -a Luat a pararea lui Tolstoi a test nirneni altul decat l.enin. Acel lider al revolutiei r_- sesti a scris 0 teza scurta mtitulata .. Lev' Tol;toi ca og'Li nOla a Revolu'tiej Ruse _ La Ineeputul tezei ii recuncaste rneritele de mare artist ale lui Tolstoi $i afirma ca Tolstoi a evitat revolutia. Tcls oi, care a inr.his ochii tala de revolutia deja in cu rs de desfasurare . a reprezentat, in viziunea lu: Lenin, .. oglinda ,. revolutiei, Aceasta pare sa nu se susHna In fa~a cunoasterii cornune, avarad

' .

in vedere pozitia adoptats de Tolstoi, Totusi I, Lenin

a considerat eceests oroblematics drapt foarte irnportanta, contradictii te din opera .?i Iga ndi rea Lui Tnlsloi ogiliindi nd contradictiile vietii din Rus~a ultirnelor deceni i ale secclului at XIX-~ea"

Pentru Lenin era de natura evidentei taptul ca To tstoi n _. a re u sit 5,8 Tnte lea 9 a revo lut ia r u sa din cauza obarsiei sale aristocratice. Paradoxa! insaj Tolstoi a ptedst pentru elibera rea t,a ra nirnii fa ra a ~si d ori revolutia. Acest pa radox era. ~'n vlzi unea lui

i {'

l.e n in I' 0 rna n ife sts re s p 'ec i f~c@ SOC i@ta t.~ i rusesti a

. .,

acelor vrernuri. Tair,animiea iqnoranta ura rnosi-

erii si tunctionarii ststului care ii controlsu :S~ Ti

r ( •

exploatau, dar nu cunostea cele mai bu ne rnetode

cri n ca re sa se I'm ootrivea sea d us man u lu i si c u

rr rr .. ,(

care ar f trebuit sa lupte.

o esi a d eva rata ca le a l~ b ertati i pe n t ru d istru-

( ,

qerea re'gi rnulu i tarist era Iolosirea tortei, multi

~arani nu realizau aceasta. Conform lllJl t.eni n,

T l toi Il... - .J!.~ ... 'd or tV.!I-

rus O~ trebuia sa sr oa ta in eVI· enta a cea 5; ,3 suu ~

,

lutionsre a fest auzit 7n lntreaqa lurns. insutlsnd cursj activistilor din randul diieritelor poposre o primate" Revolu1ionalr~i ind i,en i au citit cperele lui, To lsto i :? i'll ca rasp u ns La ce reri le a cestora mel a

....

scris .Scr isoare catre Uri hindus ,. - In textu t aces-

teia, sustine: .Nu va opuneti raului, dar nici nu

[I l(

partici pati In actiunile ra,u lu~ ... ~j nirneru nu va

re us i S,;§ va in la flit u iasca",

, .

Gandhi a iost profund m iscat ta ci tirea acestcr

randuri' si i-a transrnis rnulte scrisori lut Tolstcr.

- I ~ - - - - - -

l-a ofsnt de asernenea un exemplar al lucrsri i sale .Hind Swaraj" l.Requlile casei indiene"! Gandhi a o rg C3 ril i za t o rezistenta no n -vi 0 le'nti3 p e ca re a fo losi t-o pen lru a cuceri independenta lnd iei.

Du pa, inee perea r elui de-a l Do~lea ,Razboi MoncHal,. tolstoist!i japonez! au 'fast victirnele represiunilor, dar si-au SUS~iT~Ut. eli tarie viziunea pacifista Cu toate acestea, nici un tctstoist nu pare a fi supravietuit pana In zilele noastre. probebil dli n ca ULa tap tului cal si-au oierdut pozitla ocu-

.. [ I

a ~ie .a ~arani,mi i rusesti, tccrnai pentru c.a era un mare artist,

l.enin a vazut in Tolstoi un artist extrern de valor051 ~i a recunoscut valoarea istorics ,a cperelor sale filosofice. De aceea. a cornandat transforrnarea casei lu i Tolstoi din Mloscova intr-un muzeu Mu lturnita viziu [11 i profunde a lui l.enin. genera~~ile viitoare au posibilitatea ,sa observe rnateri.a le de mare, valoare precurn rnanuscrisu l criqi rial a l .Tineretii".

p a tal lin soci ets te.

Gand irea totstoista ccnti nua s,a 'fie irnportants pentru u man itate ?~ in prezent. Cu m tlaqelul VIIQler .. tei continua sa se extinda In intreaqa lu me, acum, rnai mu It decat oricand, trebuie 5~i readu ~ cern in discutie filozofia ratiun f'i,. a urns nisrn ului, si csutarea a rrnoniei.

T Gandb i.. sur~zaltor, inconjueat de nepotii sal. i fiI j U ru tall u lu i 1947,

Puterea rezlstentei nonviolente

"

Fi lozotia non-victenta respinss de l.eni n avea sa .... ntlo r'e, ~ sea pe m· elea ('1' 1:1 ri ln die p'a ..... rtate ' .... 1 n· 'I t"!; d ia

II Ii· I 'C;; ICii ti·, I;· . ,~ '- . .. ~ lu . I III . 'I . 'l. . 0;;:; I II I I = •

Protestu ~ lu ~ To lstoi im pot riva reg ~ m u lui rus cal re a oprimat ~arani mea ,;;i a suprirnat fortsle revo-

~,SSN 1791-0765

I I I

II

II

I

[

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful