.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Drept

DREPT PENAL - PARTEA SPECIALĂ Suport de curs pentru învăţământul la distanţă

Autori:

Prof. dr. Valerian Cioclei Lector dr. Cristina Rotaru

1

INTRODUCERE LA EXPLICAŢIILE TEORETICE ALE PĂRŢII SPECIALE Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe predate la disciplina Drept penal – parte generală. Aceste explicaţii pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială. I. Obiectul ocrotirii penale 1.Obiectul juridic Obiectul juridic este reprezentat de valoarea socială ocrotită, precum şi de relaţiile sociale născute în jurul respectivei valori, a căror existenţă nu este posibilă şi nu poate fi asigurată decât prin incriminarea faptei care prezintă pericol social. Fiecare infracţiune are : - un obiect juridic generic - comun unui grup de infracţiuni (din acelaşi titlu de exemplu) - un obiect juridic special (propriu) – specific fiecărei infracţiuni 2. Obiectul material Prin obiect material se înţelege o entitate materială asupra căreia se îndreaptă actul de conduită şi prin care se exprimă ( se materializează) valoarea ocrotită. Sunt fapte prevăzute de legea penală a căror săvârşire este îndreptată asupra unui bun, asupra corpului unei persoane, asupra unui animal, etc. De regulă, infracţiunile de rezultat au obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au. II. Subiecţii infracţiunii 1. Subiectul activ al infracţiunii este acea persoană care săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă penală sau care participă la săvârşirea acesteia. - este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă, din contră, trebuie să îndeplinească o anumită activitate, să aibă o anumită calitate ( funcţionar, militar, cetăţean român, etc.) , adică să fie calificat ( circumstanţiat ). - este de asemenea important de precizat dacă infracţiunea poate avea mai mulţi autori sau dacă dimpotrivă este susceptibilă a fi realizată de un autor unic ( in persona propria) –ex: mărturia mincinoasă. - trebuie stabilit dacă fapta poate fi săvârşită în participaţie (autori, complici,instigatori) sau dacă pluralitatea de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic( ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni)

2

2. Subiectul pasiv al infracţiunii ( persoană vătămată ) este acea persoană, fizică sau juridică, reprezentantă a valorii ocrotite, care suferă un rău ( o vătămare ) prin comiterea faptei. - este important de stabilit dacă subiectul poate fi orice persoană sau doar una care are o anumită calitate , dacă este calificat (ex: ultrajul) III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – timpul şi locul pot constitui un element esenţial pentru infracţiune (ex: timp de război în cazul infracţiunii de trădarea prin ajutarea inamicului) - locul şi timpul pot constitui elemente circumstanţiale în conţinutul infracţiunii (ex: timpul nopţii sau locul public în cadrul infracţiunii de furt calificat)

IV. Situaţia premisă Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii şi constă în preexistenţa unei realităţi ( situaţie, calitate, stare) – ex:existenţa persoanei vătămate în viaţă în cazul infracţiunii de omor. Nu toate infracţiunile au situaţie premisă. V. Conţinutul constitutiv al infracţiunii – este format din latura obiectivă şi cea subiectivă. a) Latura obiectivă - elementul material – (verbum regens), singur sau însoţit de o cerinţă esenţială, (ex.: pătrunderea în cazul infracţiunii de violare de domiciliu trebuie să fie fără drept). Poate consta într-o acţiune sau într-o inacţiune. - urmarea imediată care poate consta într-o stare de pericol sau într-un rezultat - legătura de cauzalitate care trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol. b) Latura subiectivă – vinovăţia îmbracă două forme: intenţia şi culpa Intenţia prezintă două modalităţi: intenţia directă şi intenţia indirectă Culpa prezintă şi ea două modalităţi: culpa cu prevedere ( uşurinţa) culpa simplă ( greşeala) -mobilul şi scopul

3

VI . Formele infracţiunii – actele preparatorii - tentativa - consumarea - epuizarea VII. Variantele infracţiunii - varianta tip ( simplă ) - variante agravate VIII. Aspecte procesuale – competenţa - urmărirea din oficiu sau la plângere prealabilă

IX. Sancţiuni - pedeapsa detenţiunii pe viaţa, a închisorii sau amenda penală - cazuri de nepedepsire sau de reducere a pedepsei - aplicarea obligatorie a pedepselor complementare

TITLUL I : INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI I. Obiectul ocrotirii penale 1. Obiectul juridic - infracţiunile din acest titlu au ca obiect juridic general statul român împreună cu atributele sale fundamentale stabilite prin Constituţie sau, altfel spus, relaţiile sociale privind ocrotirea şi apărarea siguranţei statului. Siguranţa statului priveşte toate valorile sociale a căror apărare asigură existenţa României ca stat: suveranitatea, independenţa, şi unitatea statului,integritatea teritorială, ordinea constituţională. 2.Obiectul material – infracţiunile contra siguranţei statului sunt lipsite în general de obiect material. Excepţie fac: infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului unde obiectul material este constituit din teritorii, oraşe,aeronave, armament, valori, etc. predate sau procurate inamicului. infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete unde obiectul material este alcătuit din documente sau date care constituie secrete de stat( în măsura în care datele sunte redate pe un suport material) predate sau procurate adversarului infracţiunea de atentat care pune în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi unde obiectul material este constituit din corpul persoanei (persoanelor) asupra cărora se acţionează.

-

-

4

II. Subiecţii 1.Subiectul activ - la cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ este necircumstanţiat, la unele infracţiuni însă el este calificat, absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu: - la infracţiunea de trădare , in cele trei modalităţi legislative( art.155, art. 156; art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România, - la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul României. - la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa statului, calitatea autorului este aceea de funcţionar. Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în participaţie: coautorat, instigare, complicitate. Unele infracţiuni necesită pentru existenţă o pluralitate de făptuitori, ex:complotul, subminarea puterii de stat. 2.Subiectul pasiv – la toate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este statul. In cazul art. 171 C.pen. „ infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin’’, există un subiect pasiv secundar – reprezentantul unui stat, iar in cazul infracţiunii prev. De art. 160 C.pen. „atentatul care pune în pericol siguranţa statului” – o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate publică importantă. III. Locul şi timpul – în general nu prezintă relevanţă însă pot exista şi excepţii – în cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de război. Timpul determină, de fapt, în această ipoteză, o situaţie premisă. IV. Situaţia premisă De regulă, infracţiunile contra siguranţei statului nu implică existenţa unei situaţii premise. Există şi unele excepţii, cum ar fi: art. 156 C.pen., unde situaţia premisă este dată de o condiţie de timp, cum s-a arătat anterior, preexistenţa stării de război; art.157 C.pen., unde este necesară preexistenţa secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaţia premisă constă în săvârşirea anterioară a vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165, 166¹ şi 167 C. pen. V. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă - Elementul material – infracţiunile contra siguranţei statului se săvârşesc de regulă prin acţiuni, fiind infracţiuni comisive. Există şi o infracţiune omisivă, aceea de nedenunţare. - Urmarea imediată – se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de pericol.

5

de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii. pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. . Tentativa se pedepseşte la majoritatea infracţiunilor din acest titlu(art. sub aspectul laturii subiective poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi din culpă. cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care.1). În cazul unei urmări imediate secundare legătura de cauzalitate trebuie stabilită.În cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare-ex. .pen. 6 . ci de un scop ce ţine de realizarea laturii obiective. . b) Latura subiectivă . nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective .Vinovăţia: Toate infracţiunile contra siguranţei statului se comit cu intenţie. legătura de cauzalitate rezultă „ex re”. IX Sancţiuni – pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre. 173 Cp prevede că în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi ca atare sunt sancţionate. Aspecte procesuale – judecarea infracţiunilor contra siguranţei statului este de competenţa Curţii de Apel.Mobilul şi scopul .pen. pedeapsa complementară . prev.: în cazul infr. 173al. Deşi în art. VII. de art. integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor.în cazul tăinuirii şi favorizării săvârşite de soţ sau o rudă apropiată limitele pedepselor prevăzute pentru tăinuire şi favorizare se reduc la jumătate.Legătura de cauzalitate – fiind vorba de infracţiuni de pericol.este prevăzută o cauza de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei şi o cauză de reducere a pedepsei pentru participantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a început ori infractorii au fost descoperiţi. art. Variante : cele mai multe infracţiuni prezintă pe lângă configuraţia tipică şi variante agravate VIII. de regulă. este menţionat cuvântul „scop” .160 C.157C. la care se asociază. atingerea adusă vieţii. Formele infracţiunilor – prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal . VI. excepţie făcând infracţiunile cu imediată consumare( atentatul) sau cele omisive (nedenunţarea).

b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domiciliază pe teritoriul statului român. 156 şi 157 C.Întrebări: 1.Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului? 3. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra unei colectivităţi? 8.Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect material? 4. 162 Cod penal? 9.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nedenunţare? 18.166 C.) au ca subiect activ: a) numai cetăţeanul român. în cazul infracţiunii prevăzute de art.? 12. Infracţiunile de trădare (art. 171 Cod penal? Teste grilă: 1. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot? 14.Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmănoase contra statului? 5. Care este sancţiunea în cazul infracţiunii prevăzute de art.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminarea economiei naţionale? 11.Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comunicare de informaţii false? 17.Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul infracţiunii prevăzute de art. p. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot? 13. între infracţiunea de trădare şi cea de spionaj? 6. Care este elementul material în cazul infracţiunii „actele de diversiune”? 10.pen.Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compromiterea unor interese de stat? 15. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat care pune în pericol securitatea statului? 7.155. 7 .Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare? 2. Care este diferenţa între expresiile: „acţiune armată” şi „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună”. Care este diferenţa.

) subiectul activ: a) nu poate fi un cetăţean român. b) în condiţii de luptă. c) în timp de război. . . Capitolul I: Infracţiuni contra vieţii. vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă.) urmarea imediată principală constă în: a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa.pen.Avortul 8 . b) nu poate fi un cetăţean străin. În cazul infracţiunii de “Complot” (art. 3. integritatea corporală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă activitate publică importantă. Titlul II este structurat pe patru capitole: . integrităţii corporale şi sănătăţii (Capitolul I). 156 C.c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul statului român 2. b) decesul.Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II).Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii .Infracţiuni contra vieţii.pen.) poate fi săvârşită numai: a) pe câmpul de luptă. 160 C.Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV). La infracţiunea de “Atentat care pune în pericol siguranţa statului” (art. TITLUL II : INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI În Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic generic persoana omului cu atributele fundamentale: viaţa.Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi . integrităţii corporale şi sănătăţii Acest capitol este format din trei secţiuni: . 167 C.pen. Infracţiunea de “Trădare prin ajutarea inamicului” (art.Omuciderea . c) poate fi atât cetăţean român cât şi cetăţean străin. integritatea corporală şi sănătatea şi libertatea. c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. 4.

Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . Subiecţii 1. Conţinutul constitutiv: a) Latura obiectivă . e) C. g) .faptele incriminate în această secţiune au în comun valoarea ocrotită care constă în viaţa persoanei.).SECŢIUNEA I . Situaţia premisă : pentru toate infracţiunile din această categorie se poate spune că există o situaţie premisă generică ce constă existenţa unei persoane în viaţă. 176 lit. determinarea sau înlesnirea sinuciderii) dar şi din culpă(uciderea din culpă) VI. Pot exista cazuri în care legea prevede un subiect activ calificat – de ex. Aceasta constă într-o naştere recentă.Obiectul juridic . În cazul infracţiunii de pruncucidere există o situaţie premisă foarte clară. De exemplu femeia gravidă în cazul omorului deosebit de grav prevăzut de art. 2. Obiectul material – este corpul persoanei în viaţă II. art.art. Şi în acest caz . IV. i C. Subiectul activ – autor al infracţiunilor de omucidere poate fi în general orice persoană.pen. legea prevede uneori un subiect calificat. 175 lit. în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav (art. pen.176 lit. în cazul infracţiunii de pruncucidere subiectul activ este mama copilului nou-născut .urmarea imediată: moartea victimei . 2. jandarmul sau militarul.1. pen.judecătorul. c) – soţul sau o rudă apropiată. V. omuciderea este susceptibilă de forme de activitate imperfectă (acte preparatorii.elementul material: se realizează în cazul acestor infracţiuni în general printr-o acţiune dar poate consta şi într-o inacţiune(lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea necesară şi datorată). poliţistul.174.tentativă). Variante – Uciderea din culpă este incriminată în variantă tip.OMUCIDEREA I. .176C. Tentativa se sancţionează doar in cazul infracţiunilor de omor (art.legătura de cauzalitate: trebuie dovedită b) Latura subiectivă – legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu intenţie(omor. VII.175. art. III:Locul şi timpul – locul public reprezintă elementul circumstanţial în cazul infracţiunii de omor . procurorul. în cazul infracţiunii de omor calificat (175 lit. Formele infracţiunilor – Consumarea faptei are loc în momentul decesului victimei. la care se adaugă patru 9 .

pen. Sancţiuni – pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării? 9. arestare în cazul omorului săvârşit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmărire sau arestare ori de la executarea unei pedepse? 10 . Ce se înţelege prin sustragere. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost comis cu premeditare? 8. aparţine Tribunalului. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive? 4.variante agravate. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate”? 10.. Întrebări: 1. tot cu excepţia infracţiunii prevăzute de articolul 178 C. la infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii. VIII. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor? 7. IX. iar competenţa judecării în primă instanţă. urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror pentru toate faptele incriminate în această secţiune cu excepţia uciderii din culpă. Aspecte procesuale Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru toate infracţiunile din secţiunea Omucidere. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vinovăţiei pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă de omor) de alte infracţiuni contra persoanei? 5. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra a două sau mai multor persoane? 12. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra”? 11. Cum este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român? 3. Care este subiectul activ al infracţiunii de omor? Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriile privind momentul instalării morţii? 2. urmărire . Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de error in persona sau aberatio ictus dacă autorul a exercitat o acţiune ucigaşă? 6. pe lângă varianta tip există şi o variantă agravată.

Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut”.Această lovitură nu a pus în primejdie viaţa victimei . „stare de ebrietate” în cazul infracţiunii de ucidere din culpă? 20. Ce se înţelege prin conceptul „cruzimi” în cazul omorului deosebit de grav ? 16.aşa cum se arată în raportul de constatare medicolegală si a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată acesteia în cazul infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii? Speţe 1. Care este încadrarea juridică a faptei? 2. 176 lit. Care este conţinutul noţiunii „în public” în cazul infracţiunii de omor calificat? 15. Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică”.Inculpatul a lovit victima. În cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni (art.c) C.cerebrală cu focare multiple ce a determinat moartea. de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag . Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea unei femei gravide să constituie omor deosebit de grav? 18. a cărui lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal .p.13. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit anterior şi cel ce face obiectul judecăţii în cazul infracţiunii prevăzute de art.175 lit. lezând pleura şi producând pneumotorax . provocându-i astfel o hemoragie meningo . „imediat după naştere”. „îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală”.socrul său în vârstă de 75 de ani. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură de cuţit .p. Care este încadrarea juridică a faptei? 11 . La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între infracţiunea de omor si cea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii? 21. stare de tulburare pricinuită de naştere”? 19.) aceasta infracţiune este absorbită sau intră în concurs cu cea de omor? 14.p. h C.? 17.

căderea ei fiind auzită de inculpat. în cele din urmă a avut drept rezultat moartea victimei . Inculpaţii. aflată într-o avansată stare de ebrietate . mai putea reveni în clădire .sprijinindu-se cu picioarele de pervazul ferestrei de la etajul III şi când se afla în această poziţie periculoasă inculpatul i-a cerut să plece de sub balconul său.în condiţiile date. care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale. cu fractură de boltă şi iradiere la bază.producându-i un traumatism cranio-cerebral acut.fără a încerca să o salveze ? 5. după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie . provocându-i leziuni grave . care este încadrarea juridică? 12 .determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde se afla spre fereastra de la casa scărilor . care este încadrarea juridică a faptei? 4. Victima s-a lăsat în jos . Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 6. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals.3.a căzut şi s-a accidentat mortal. o puternică lovitură cu pumnul.chiar dacă acestea nu au fost lovite . Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al III-lea al unei clădiri.fără să fi hotărât însă uciderea acesteia . i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la balcon . Victima şi-a pierdut echilibrul . ieşirea normală fiind blocată de el. din răzbunare.Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat victimei.datorită modului în care au acţionat spre a se salva ? Dacă da. ruperea unor organe constituie infracţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da. precum şi de a o fi părăsit în aceste condiţii .Care este încadrarea juridică a faptei ? Care este forma de vinovăţie? 7. să lovească victimele cu autoturismul pe care îl conducea cu mare viteză . singurul loc prin care .fracturi ale coloanei vertebrale. care.s-au înarmat cu bucăţi de lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente în zona capului . ale coastelor.

după ce s-a hotărât să ascundă sarcina şi apoi să-l ucidă . Care va fi încadrarea juridică a faptei . În speţă s-a reţinut în fapt că într-o seară. după trei săptămâni de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au lovit reciproc . a realizat hotărârea luată? 14. existau relaţii încordate. duşmănoase. a provocat la scurt timp moartea victimei . refuzând să mai 13 . Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care. inculpatul comportându-se violent faţă de victimă.a fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintrun gard . între inculpat şi victimă care încheiaseră un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere.cei doi s-au întâlnit la un bufet .8.Care este încadrarea juridică a faptei? 10.unde i-a aplicat o lovitură în regiunea gâtului cu un cuţit de dimensiuni mari .impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane.având în vedere că inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea victimei. imputabile amândurora.în timp ce se îndrepta spre casă. În speţă. cultivat cu porumb. a atras-o într-un loc retras . conectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi la gardul de sârmă împrejmuitor al terenului său . Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care. iar aceasta. concepând un copil în afara căsătoriei. Care este încadrarea juridică a faptei? 13. la rândul ei. însoţit de alte trei persoane şi deşi a încercat să fugă . a cauzat astfel moartea victimei. victima a fost urmărită de inculpat. Inculpatul. Care este încadrarea juridică a faptei ? 12. din cauza unei hemoragii puternice.după ce şi-a aşteptat soţia la locul de muncă şi au mers împreună într-un parc . în timp ce se lupta cu fiul victimei a aplicat o lovitură de cuţit care a fost primită de victimă ce s-a interpus între cei doi. care a atins sârma gardului încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie? 9. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag în partea inferioară a coapsei o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei femurale şi care. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi introdusese acţiune de divorţ . în sensul că nu a prevăzut interpunerea victimei? 11.iar ulterior .suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa .

în vârstă de 81 de ani şi suferind de anumite afecţiuni ( diabet . rudenia dintre ei fiind de notorietate în comună. dacă fapta a fost săvârşită după ce hotărârea de desfacere a căsătoriei a fost atacată cu recurs de către făptuitor. în ceea ce priveşte desfacerea căsătorie hotărârea fiind definitivă? 17.persoană în vârstă. după violarea ei. Dacă inculpatul a ucis-o pe partea vătămată. pe câmp. dar din probe rezultă cu certitudine că inculpatul s-a născut din relaţiile din afara căsătoriei dintre mamă si partea vătămată. În speţă instanţa a reţinut că victima. în timp ce aceasta se afla în pat într-un somn adânc. Acesta din urmă l-a considerat întotdeauna drept copilul său. a comis fapta dintr-o pornire de moment. care avea un conflict mai vechi cu victima pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele . iar aceasta a decedat din cuza şocului hipotermic? 20. datorită unei stări avansate de ebrietate ? 18. aflat în stare de ebrietate. parţial dezbrăcată. iar aceasta 14 . Din depoziţiile martorilor oculari a rezultat că inculpatul. aflată în stare gravă de ebrietate. Ce încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi ucis victima prin aruncarea de la etajul VII .ia masa cu familia inculpatului. . Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care a lăsat victima . Care este încadrarea juridică a faptei? 19. dar numai pe capătul de cerere privind partajul. datorită unor neînţelegeri anterioare avute cu victima. Inculpatul. l-a adus în domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară în această calitate. noaptea. la rândul lui inculpatul a considerat-o pe partea vătămată ca fiind tatăl său . la sfârşitul lunii noiembrie. În speţă inculpatul. a aruncat victima în vârstă de 9 ani de pe un pod plutitor iar aceasta a decedat. Care este calificarea juridică a faptei? 15) În speţă. nefiind stabilită paternitatea.major.pe vreme geroasă. după o scurtă altercaţie a lovit victima cu sapa în cap. în actul de naştere al inculpatului partea vătămată nu figurează ca tată al acestuia. care va fi încadrarea juridică a faptei? 16) Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului.ulcer) s-a deplasat în acea zi la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci agricole. acţiune la care însă a renunţat. intentând chiar o acţiune în justiţie pentru rezilierea contractului.

pentru a păstra acel bun. Instanţa l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. decedând în urma leziunilor suferite. Care este încadrarea juridică a faptei? 26.a decedat. În fapt. apreciată la 30-60 minute? În tot acest timp. În speţă. fără a le răni pe celelalte? 23. Care din cele două soluţii este corectă? 22. Instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică reţinând în cauză doar infracţiunea de omor. aflată în dormitor..175 lit. pe care o şi ucide. prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevăzute de art.. Cum poate fi calificată fapta de a aplica victimei numeroase lovituri grave într-o lungă perioadă de timp .Care este calificarea juridică a faptei unei persoane care. Care este încadrarea juridică a faptei? 25. În fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe N. aplicând lovituri victimei fără să ţină seama că era în vârstă de 73 ani .E.d) cu motivarea că . provocându-i leziuni prin ele însele mortale. inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ.insistând .174. inculpaţii au stăruit în intenţia lor .la început a încercat s-o mituiască oferindu-i un sac cu zahăr şi la refuzul acesteia şi ameninţarea ei de a-l denunţa la organele de poliţie i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. cu care se aflau în acelaşi apartament . pen. inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr şi fiind văzut de o femeie de serviciu . de art. la un moment dat N. a sărit pe geam de la o înălţime de 31 m. cu toate că femeia le-a spus că dacă nu renunţă .astfel că. Ignorând acest avertisment repetat. 175 lit. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpatului de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele.E. punându-i în pericol viaţa ? 24. de rugămintea ei să nu fie omorâtă şi provocându-i 15 . dându-şi seama că nu mai are nici o posibilitate de scăpare .se va arunca pe fereastră. săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic imediat după aceea cu bunul sustras asupra sa . după ce a împuşcat victima în piept şi aceasta grav rănită nu a mai putut opune rezistenţă. a aplicat paznicului o puternică lovitură de cuţit în regiunea toracică . inculpatul s-a manifestat ca fiind stăpânit de un puternic sentiment de ură şi cruzime.d) C. Este corectă încadrarea juridică? 21.

în zona toracică. 27. victima a fost supusă unei operaţii de spleneoctomie. şi stază în organe poate fi calificată drept infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi ? 28.L. apoi externată. plăgi contuze. fiind noaptea. părăsit de soţie . Ce încadrare juridică va reţine instanţa? 29.. care avea asupra sa o armă de vânătoare.locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa . După 5 zile persoana vătămată s-a reinternat.fără ocupaţie. complicaţie 16 . iar în cele din urmă . aflat în stare de ebrietate . Instanţa de fond a reţinut: Din primăvara anului 1977 inculpatul S. În urma unui conflict personal. după care a dezbrăcat-o şi a lăsat-o fără îmbrăcăminte pe un timp ploios şi răcoros . Care va fi încadrarea juridică a faptei? 31. cu o deosebită intensitate . violenţe care i-au cauzat moartea. Fiind internată în spital. s-a urcat cu genunchii peste toracele acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini. fracturi ale coastelor. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat conţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale . inculpatul a aplicat persoanei vătămate o puternică lovitură cu o bâtă. constatându-se că prezintă o ocluzie intestinală. . În speţă.P.în vârstă de 58 de ani . care au provocat multiple echimoze . inculpatul. În ziua de 19 ian.împrejurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe 70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi în final la decesul acestora ? 30. precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. a văzut o „mogâldeaţă” despre care a crezut greşit că e un animal. interesând mai mult de jumătate din suprafaţa corpului . vătămând în mod grav integritatea corporală a victimei. înfricoşat. a fost trezit din somn de un zgomot şi.pe care adesea o bătea spre a o determina să-i cedeze o parte din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei. a bătut-o din nou pe sora sa şi aplicându-i cu un corp dur mai multe lovituri .întrucât femeia a început să ţipe .suferinţe prelungite. provocându-i ruptura splinei. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri cu o curea pe tot corpul. 1980 inculpatul. au vrut să se salveze.S. i-a zdrobit ambii globi oculari . iar când copiii. pe când aceştia dormeau şi apoi le-a dat foc. el a tras în acea direcţie un foc de armă. a încercat să-i împiedice . trezindu-se .

).p. 177 C. dar care au declanşat o meningită acută. săvârşit asupra unei rude apropiate (art. 176 lit b) C. La infracţiunea de pruncucidere (art. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane. 175 lit.p. ce produc o fractură de boltă craniană şi au ca rezultat moartea.): a) tentativa este posibilă. survenită la un organism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice. cu urmarea morţii victimei? Teste grilă: 1.postoperatorie cu dezechilibru metabolic grav.cerebrale vindecabile în 7-8 zile. Există agravanta prevăzută la art. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de 2 luni. 174 C. (săvârşirea omorului asupra a două sau mai multe persoane): a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane. b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte. fapta constituie: 17 . b) omor simplu (art. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost întrerupt în cauză lanţul cauzal între fapta inculpatului şi decesul victimei ? 32. constituie infracţiunea de: a) pruncucidere.pen.p.). c) omor calificat. c) lovituri cauzatoare de moarte. d) C. 4. b) omor calificat. însă a intervenit o altă complicaţie – peritonită postoperatorie – din cauza căreia victima a decedat. 175 lit. dar nu se pedepseşte. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit victima cu consecinţa unor contuzii cranio .p. b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai multor persoane c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane. profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra (art. c) tentativa nu este posibilă.). 2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă: a) omor calificat. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală de data aceasta pentru ocluzie. c) C. 3. 5.

c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri mortale cu cuţitul într-o zonă vitală. Poate consta şi într-o inacţiune ( de exemplu – omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui animal agresiv) . Şi în acest caz .atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei.nu prezintă relevanţă V. modalitatea simplă.1. Obiectul material – corpul persoanei în viaţă II. în scopul sinuciderii. Situaţia premisă .Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea sănătăţii şi integrităţii corporale. Subiecţii .1¹.unde urmarea imediată este moartea victimei.Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune. de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie.nu prezintă relevanţă IV. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs. c) lovituri cauzatoare de moarte.Legătura de cauzalitate – trebuie demonstrată b) Latura subiectivă –Vinovăţia : aceste infracţiuni se săvârşesc cu intenţie directă sau indirectă. art.2¹ subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei) . Există trei excepţii – infr. 6.Urmarea imediată – constă în provocarea unor suferinţe fizice. iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din 18 .a) infracţiunea de ucidere din culpă.Subiectul activ – poate fi orice persoană .180 alin.180 al. SECŢIUNEA A II-A : LOVIREA ŞI VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALE SAU A SĂNĂTĂŢII I. subiectul pasiv trebuie să fie membru al familiei subiectului activ). Există cazuri în care calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă. În cazul pluralităţii de subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime. se poate reţine săvârşirea infracţiunii de: a) omor. III.(Ex:art. 2.181al1¹. . b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii. Locul şi timpul . Există şi o excepţie – infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte . legea prevede uneori un subiect calificat(Ex:art.Subiectul pasiv – poate fi orice persoană în viaţă . Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă .

Variante . VIII.pen. 2 din art. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni ( art. Întrebări: 1. 180 Cod penal? 3. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. mai puţin infracţiunea prevăzută de art. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corporală din culpă? 8.3 doar cu intenţie directă. 182 Cod penal? 5. Sancţiuni – amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale”? 2. de art. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de art. 180. 182al. 181 Cod penal? 4. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor? 7. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. IX. 181 şi 184 C. 180 şi cea prevăzută de art. Infracţiunea prev. Care este diferenţa între infracţiunea de ucidere din culpă şi cea de vătămare corporală din culpă? 19 . VII.pen. ) în variantele tip. 182 Cod penal? 6. Tentativa nu e posibilă în cazul infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte si a celei de vătămare corporală din culpă. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. Care este forma de vinovăţie în cadrul infracţiunii prevăzute de art.183C. pen.aproape toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agravate.3 C.culpă. iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. poate fi săvârşită cu intenţie sau praeterintenţie iar în varianta de la al. 1 şi cea prevăzută în alin. .pen.Formele infracţiunilor: tentativa este posibilă dar nu este pedepsită în cazul acestor infracţiuni. VI .182 C.Mobilul şi scopul: prezintă relevanţă doar scopul în cazul infracţiunii prevăzute de art.

Prima instanţă a apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional de cea dreaptă şi că victima. cu intenţie victima. din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a căzut suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de îngrijiri medicale de 80 zile. nu a fost lezată. în cursul unui conflict personal. 182 Cod penal în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm. Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură. 181 Cod penal. a suferit o paralizie recurecţională. Ce infracţiune se va reţine? 9.Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii. Inculpatul a îmbrâncit puternic. astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat pentru 4 săptămâni. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile. iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60 zile. consecutivă unei plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică. a suflat praf de bachelită în ochi colegului său. Se poate reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? 4. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Care este încadrarea juridică? 20 . Ce infracţiune se va reţine dacă s-a produs avortul iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale? 8. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul pune piedică unei persoane? 3. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. Ce infracţiune reprezintă lovirea de către făptuitor cu aceeaşi ocazie a două persoane? 2. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de muncă în raport de profesia pe care o exercita. artist. orator. reprezentând o invaliditate definitivă de 15 %.D. astfel încât aceasta apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatriceal? 7. leziuni care sunt definitive. peste faţă cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate funcţională este grav afectată datorită unui traumatism anterior din cauza căruia victima avea o capacitate de muncă de 33 % reprezintă infracţiune? 5.Speţe: 1.. Este corectă soluţia? 6. A. astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în art. osificarea nefiind completă după 50 zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile necesare pentru vindecare s-a datorat terenului patologic preexistent pe care a suferit leziunea. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F. ca urmare a lezării nervului laringelui. nefiind de profesie cântăreţ. Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor medicale.

Inculpaţii – unul mecanic. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 18. provocându-i hiperextensia coloanei cervicale. lovindu-şi în mod grav. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 12. Inculpatul a aplicat victimei în vârstă de 23 de ani multiple lovituri în zona feţei ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa dacă expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50 % în sarcina celor 2 inculpaţi? 15. Care va fi încadrarea juridică a faptei? 19. Inculpatul. cu forţă. după care a imobilizat-o cu faţa spre pământ. după care au anunţat că se închid uşile. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de o gravă maladie cardiacă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 13. partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medicale. cu pumnii şi picioarele soţia. s-a lovit de un plan dur şi a decedat. constituie infracţiune ? 16. luptându-se la pământ cu victima. Victima s-a dezechilibrat. având ca urmare internarea în spital. tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale. a reuşit să o deposedeze de un cuţit cu care apoi i-a aplicat o lovitură în gambă. la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul. aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. În urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie până la capătul peronului. În urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer profesionist. stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii? 11. Ce se va reţine în sarcina şoferului? 21 . celălalt mecanic ajutor la întreprinderea de exploatare Metrou Bucureşti conducând un tren de metrou. a tras cu mâinile spre spate capul victimei şi un picior. Inculpatul. fără a fi observat că persoana vătămată. Inculpatul a reuşit să trântească victima la sol. Fapta lui A care. urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace. el aflându-se de asupra ei şi. pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri medicale. Victima a decedat după 2 zile. cu laba piciorului stâng şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului. a aplicat victimei o puternică lovitură de pumn victimei în zona feţei. În urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătămarea corporală a victimei. declanşată de violenţe. iar cu restul corpului în afară. unde s-a izbit de peretele tunelului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 14. Care va fi încadrarea juridică. căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale grave. care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea semnalului sonor a rămas prinsă între uşi. 17. despre care făptuitorul avea cunoştinţă. fost boxer profesionist.10. a determinat-o pe aceasta să sară pe fereastră de la etajul I. Inculpatul a lovit în mod repetat victima provocându-i multiple lovituri ce i-au pus viaţa în primejdie şi care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemoragie puternică ce a condus la deces. Inculpatul şi victima.

4 %o ? 21. Victima a căzut într-un şanţ adânc de 2m. plin cu apă. cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. lăsând victima pe câmp a plecat în sat spre a aduce haine uscate pentru victimă şi spre a-şi schimba propriile lui haine ude. echimoze. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei provocându-i pierderea unicului dinte pe care îl avea? 22. plăgi contuze). lăsând cele 5 fetiţe singure. a avut o izbucnire de moment şi a aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele sale.. În urma impactului o persoană a decedat. sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. cei doi inculpaţi au cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă. alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 zile îngrijiri medicale. dar inculpatul a salvat-o de la moarte prin înec. enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă. Hainele victimei fiind îmbibate cu petrol au luat foc cu uşurinţă. iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale. fiind sub influenţa alcoolului.Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri. el nu l-a orientat spre capul fiicei sale. În continuare. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 26. au deplasat-o cu toată împotrivirea acesteia pentru a o legăna deasupra unui foc. Când s-a trezit a plecat la locul unde o lăsase pe victimă. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? 25. iar atunci când s-a reuşit stingerea acestuia victima era deja decedată. considerând că aceasta reprezintă sluţire. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea prevăzute de art. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă buletinul de analiză toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1. dar acestea au produs leziuni superficiale (excoriaţii. însă victima încetase din viaţă. După ce au consumat băuturi alcoolice. traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medicale. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 24. dar. lucrători la o sondă petrolieră au organizat după orele de program. ducând cu el îmbrăcămintea necesară.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat victimei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi – cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care. a adormit. 182 alin. după ce a consumat băuturi alcoolice s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice unde a intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism care se deplasa regulamentar din sens opus.20. cu toată intervenţia de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică n-a putut fi remediată? 23. Deşi inculpatul a aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică. Inculpaţii. Inculpatul. împreună cu ceilalţi colegi o petrecere în aer liber. Instanţa a reţinut că. 2 Cod penal pentru că acesta a aplicat mai multe lovituri victimei i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele. inculpatul. Este corectă soluţia? 22 . ci fără o ţintă precisă şi doar întâmplarea a făcut ca aceasta să lovească în cap pe minoră. inculpatul.

Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a produs victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale constituie infracţiunea de: a) tentativă de omor. 23 . 3. în lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri medicale.). b) lovire sau alte violenţe (art.pen.pen. c) vătămare corporală (art. 174 C. 180 alin. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două persoane. I. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medicale.).Teste grilă: 1. c) vătămare corporală. a două persoane constituie: a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. fapta poate constitui infracţiunea de: a) lovire sau alte violenţe (art.pen. 4. 2. 1 C. pen. b) lovire sau alte violenţe. Lovirea intenţionată de către făptuitor. 181 C.pen. pen.). 185 C.). modalitatea simplă. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona toracică producându-i o leziune profundă.pen.) astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei infracţiuni. 183 C. F va fi condamnat pentru infracţiunea de: a) omor (art. b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs. fapta constituie: a) o infracţiune de ucidere din culpă. cu aceeaşi ocazie. 2 C. c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată. 5. b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. iar după câteva zile decedează. V este examinată şi tratată superficial de medici. 1Obiectul juridic– relaţiile sociale a căror normală desfăşurare implică ocrotirea sănătăţii integrităţii corporale sau viaţa femeii însărcinate precum şi produsul de concepţie ca viaţă în devenire. Transportată la spital.) SECŢIUNEA A III –A: AVORTUL Deşi există o secţiune cu acest titlu ea nu cuprinde decât o infracţiune intitulată „provocarea ilegală a avortului” ( art. 180 alin.). c) infracţiunea de ucidere din culpă în variantă agravată. 180 C.pen. 181 C. b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală.). c) vătămare corporală (art.

Sancţiuni – pedeapsa închisorii. Cerinţa esenţială ataşată elementului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să se realizeze într-una din împrejurările prevăzute la alin. 24 . urmărirea penală se efectuează de către procuror. 1 litera a). după caz). V. II.prezintă două variante tip – al 1 şi 2 şi o variantă agravată – al. IV. fie în prezenţa altor infracţiuni ( vătămare corporală.Obiectul material – este corpul femeii însărcinate. precum şi produsul de concepţie. 1(în afara instituţiilor medicale. de o persoană care nu e medic de specialitate. .. b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţie directă sau indirectă în variantele tip şi praeterintenţia pentru variantele agravate. etc. . cu excepţia femeii însărcinate. dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără consimţământul femeii însărcinate . aceea de întrerupere a cursului sarcinii. alineatul 6 prevede trei cazuri de nepedepsire. 2. Aspecte procesuale – în cazul avortului urmat de moartea femeii însărcinate. iar pentru variantele agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi. care se referă la fapta comisă în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate.3 VIII. dacă femeia nu era însărcinată suntem fie în prezenţa unei fapte putative.Elementul material – se realizează de regulă printr-o acţiune. Situaţia premisă – Existenţa sarcinii. VII. Variante . iar judecata în primă instanţă este de competenţa tribunalului.Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită de la caz la caz.Subiectul pasiv – femeia însărcinată III. VI.Urmarea imediată – constă în întreruperea cursului sarcinii.Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă pentru încadrarea juridică. 185 alin. Forme : tentativa este posibilă şi se pedepseşte. IX. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – prezintă relevanţă locul. ucidere din culpă. Pentru varianta agravantă urmarea imediată constă în vătămarea corporală gravă sau în decesul victimei.2. fapta se consumă în momentul în care are loc întreruperea efectivă a cursului sarcinii. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă . prin prisma art.1 Subiectul activ – poate fi orice persoană(chiar şi medicul) .

189 când fapta este săvârşită în varianta agravantă a supunerii la suferinţe care nu constituie prin ele însele o infracţiune . Pot exista şi excepţii. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca urmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă ce a avut ca urmare avortul apare la nivelul: a) elementului material b) subiectului pasiv c) situaţiei premisă 2. Obiectul material .deoarece obiectul juridic este un drept subiectiv în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. violare de domiciliu ) comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună reprezintă circumstanţă agravantă. Obiectul juridic – libertatea persoanei şi relaţiile sociale a căror existenţă şi bună desfăşurare sunt condiţionate de manifestarea neştirbită a dreptului la libertate . 1.Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de avort? 2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale.: în cazul infracţiunii prevăzute de art. însărcinată în 5 luni. Excepţie . de exemplu: 25 . Pot exista şi excepţii. o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen pentru a o ajuta să avorteze. 196 (divulgarea secretului profesional) – unde într-una din modalităţi subiectul activ trebuie să aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de anumite date.art. II. 1. corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii. 2. lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia: a) omor deosebit de grav b) ucidere din culpă c) avort urmat de moartea victimei Capitolul II : Infracţiuni contra libertăţii persoanei I.de ex. 2.Întrebări: 1.Subiectul activ .subiectul activ nu este circumstanţiat.Subiectul pasiv este de obicei necircumstanţiat. Participaţia în general este posibilă. iar la unele infracţiuni(lipsire de libertate în mod ilegal.Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de avort? Teste grilă: 1.

b)Latura subiectivă – Vinovăţia . VI. În unele cazuri (lipsirea de libertate. 192 alin.pen. în unele variante. violarea de domiciliu.) atunci când subiectul pasiv este minor. 193) pedeapsa închisorii este prevăzută alternativ cu cea a amenzii. VIII.Care este elementul material al infracţiunii de sclavie? 4. .în general nu prezintă relevanţă. Poate să fie şi o urmare imediată care să constea într-un rezultat mai grav . VII. Sancţiuni . ( spre exemplu art.Legătura de cauzalitate rezultă de regulă din materialitatea faptei. V. violarea de domiciliu) elementul material se poate realiza şi prin inacţiune . IX. Situaţia premisă – la infracţiunea de violare de domiciliu. Conţinutul juridic a). Variante . Excepţie –in cazul art.este prevăzută de regulă pedeapsa închisorii.Există variante agravate la: lipsirea de libertate în mod ilegal. III. ) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea victimei) unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită. şantaj. iar în unele cazuri (art. Locul şi timpul .) noaptea reprezintă un element circumstanţial agravant.pen.nu prezintă aspecte relevante. IV.Mobilul şi scopul . iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Forme – tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate alin. La unele infracţiuni pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială(de exemplu în cazul infracţiunii de violare de libertate pătrunderea trebuie să se facă fără drept. Întrebări: 1.1-4. 189 .decesul victimei . Aspecte procesuale – pentru unele din infracţiunile acestui capitol.Urmarea imediată .192 C. 6 forma de vinovăţie este praeterintenţia.în cazul lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată .289 C.intenţia directă sau indirectă. În cazul violării de domiciliu(art.lipsirea de libertate la varianta agravată de la alin.Ce se înţelege prin „muncă obligatorie”? 26 . situaţia premisă constă în preexistenţa unui domiciliu în sensul legii penale.încălcarea libertăţii sub unul din diferitele ei aspecte.Elementul material se realizează printr-o acţiune. 192 alin. 1. 1 şi art.Latura obiectivă .în cazul calificat la una din împrejurările agravante de la lipsirea de libertate în mod ilegal(art.Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal cu cea de viol? 2.Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de libertate? 3. .

Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de domiciliu? 6. au sunat-o apoi pe soţia acesteia. inculpatul. inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri din casa părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa? 3. în urma unei neînţelegeri cu tatăl său l-a trântit pe patul din bucătărie şi imobilizându-l prin apăsarea toracelui cu genunchiul. a înmânat inculpatei cheile apartamentului său pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu.Când se consumă infracţiunea de şantaj? 10.Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare? 8.Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare? 9. căreia i-au solicitat suma respectivă în schimbul eliberării victimei. au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de bani pretins datorată de aceasta.Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat partea vătămată că dacă nu îi va remite suma de 2000 lei o va denunţa la poliţie pentru săvârşire unei infracţiuni? 4. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj? 11. au imobilizat-o şi au condus-o într-un loc părăsit.Inculpaţii .Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violarea secretului corespondenţei? Speţe: 1. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional? 12.Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată? 5. În speţă. i-a legat mâinile şi 27 .Numitul L.A. unde au legat-o cu lanţuri la picioare de un par.5.Care este obiectul material al infracţiunii de violare de domiciliu? 7. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj? 2. Folosind aceste chei . Inculpata a găsit în apartament cheile părţii vătămate care locuia şi ea în acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp. De aceea .

c) tentativă la şantaj.picioarele cu o bucată de sfoară. Violarea de domiciliu (art. moartea sa producându-se conform expertizei medico-legale ca urmare a hemoragiei consecutive traumatismului cu ruptură de splină. b) prin folosire de calităţi mincinoase. care fuseseră sesizate de un martor. Care va fi încadrarea juridică? Teste grilă: 1. La infracţiunea de şantaj (art. b) în timpul unei calamităţi. 28 . b) violarea secretului corespondenţei.pen. deghizată sau travestită. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă agravată atunci când fapta este săvârşită: a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei.pen. deghizată sau travestită. 192 C. c) de o persoană mascată. 5. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infracţiunea de: a) lipsire de libertate în mod ilegal. 2. V este interceptată de organele de poliţie. după care. făptuitorul constrânge victima (V) să-i dea o sumă de bani. c) tentativa se pedepseşte.pen. 6. 4. 192 C. Violarea de domiciliu (art. 3. b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenţa domiciliului în sensul legii penale. A doua zi.): a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat. în timp ce se îndrepta cu banii spre locuinţa făptuitorului. b) tentativa nu este posibilă. b) tâlhărie. Prin aplicarea de violenţe fizice. astfel legat.) va fi reţinută în variantă agravată atunci când este săvârşită: a) în timpul unei calamităţi. produs prin comprimarea toraco-abdominală. l-a dus în pivniţă unde după aproximativ o oră victima a decedat . În sarcina făptuitorului se va reţine: a) şantaj. c) este incriminată în forma tentativei. 194 C.): a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial. c) de către o persoană mascată. c) divulgarea secretului profesional.

) . Obiectul juridic secundar – viaţa.nu prezintă relevanţă V. la celelalte infracţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. coautoratul nefiind posibil. de viol prevăzută în al. vârstă( în cazul infr.: violul urmat de moartea victimei) 2. integritatea corporală şi sănătatea persoanei( în cazul unor modalităţi agravante. de seducţie unde subiect activ poate fi doar o persoană de sex masculin. Variante – infracţiunile de viol. perversiune sexuală şi corupţie sexuală. de act sexual cu un minor.Obiectul juridic – este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale. In cazul unor agravante(viol urmat de moartea victimei) forma de vinovăţie este praeterintenţia. Situaţia premisă .de calitatea de rude în cazul infracţiunii de incest.Elementul material – se realizează printr-o acţiune . legătura de cauzalitate trebuie stabilită.Subiectul pasiv – este uneori circumstanţiat în funcţie de sex( la infr. de seducţie subiectul pasiv e o persoană de sex feminin). incestul . In cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat.1. act sexual cu un minor. Urmarea imediată – constă de regulă într-o încălcare a libertăţii sexuale. Când faptele sunt comise prin utilizarea violenţei fizice se poate discuta de un obiect material secundar – corpul persoanei. însă este posibilă participaţia sub forma complicităţii sau instigării. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă .Mobilul şi scopul: nu prezintă relevanţă VI. : legate de sex în cazul infr.3.2b¹). de regulă act sexual sau raport sexual.Subiectul activ – de regulă prezintă unele circumstanţieri (de ex. pe lângă variantele tip ale fiecărei infracţiuni. II. calitatea de rudă(infr. Legătura de cauzalitate – rezultă de cele mai multe ori din realizarea elementului material. de al. Formele infracţiunilor: cu excepţia infracţiunilor de seducţie şi hărţuire sexuală. de ex.nu prezintă relevanţă IV.1. de viol prev. Obiectul material – nu are întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. ori legate de autoritatea sau influenţa pe care o poate exercita asupra victimei în cazul infracţiunii de hărţuire sexuală sau agravanta infracţiunii de viol. de incest) III. de exemplu în cazul violului urmat de moartea victimei urmarea imediată trebuie să constea în moartea victimei. b) Latura subiectivă –Vinovăţia : intenţia directă sau indirectă.) Violul este o infracţiune cu autor unic. VII. de corupţie sexuală unde subiectul activ este un major. agravanta infr. legate de vârstă în cazul infr. au şi mai multe variante 29 . Locul şi timpul . La unele variante agravate se cere şi producerea unui rezultat .Capitolul III:Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală I. . calitate de membru al familiei(în cazul infr. Unele infracţiuni necesită o participaţie naturală – de ex.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului care . fie la gravitatea violenţelor etc. Care este conţinutul deciziei III/23.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie? 5. majoră. iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată? 3. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat dacă unul din ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere.pentru a se apăra.Care este subiectul activ al infracţiunii de viol? 2. nu fusese înfiată de inculpat. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe .având în vedere că victima. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. în scopul de a avea raport sexual cu aceasta . Sancţiuni – la infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este amenda alternativ cu pedeapsa închisorii. în varianta tip. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii . împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală? 8. în cazul seducţiei. fie la subiectul pasiv. a izbit-o cu capul de o piatră .iar victima . Ce se va reţine în sarcina inculpatului . VI.05.Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un minor şi cea de viol? 4.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind sfera de aplicare a infracţiunii de perversiune sexuală? 7.Care este elementul material al infracţiunii de seducţie? 6. Întrebări: 1. împotriva voinţei acesteia.2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind infracţiunea de incest? 9. Aspecte procesuale – pentru infracţiunea de viol. iar aceasta a decedat? 2. Elementele circumstanţiale se referă. s-a urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de 30 .05.agravate.deci în imposibilitate de a se apăra.Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act sexual şi raport sexual? 3. persoană suferindă de o atrofie musculară . încercând să violeze victima . iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa? 4. fie la subiectul activ. pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este pedeapsa închisorii. VIII. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală? Speţe: 1. Care este conţinutul deciziei II/23.

c) viol. 197 alin. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea la întreţinerea unui act sexual. b) infracţiunea de omor calificat (art. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani atunci când acesta nu se opune reprezintă infracţiunea de: a) act sexual cu un minor. + art.pen. 197 C. h C. a căzut şi a încetat din viaţă. 1 C.unde. c) subiectul activ poate fi orice persoană. b) când fapta este săvârşită asupra minorului între 15-18 ani de tutore sau curator folosind calitatea sa.pen. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a întreţine raport sexual cu bunica sa care locuia în aceeaşi casă? Teste grilă: 1. 4.pen.) este în variantă agravată: a) când minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani se afla în îngrijirea. b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală. 197 C. 5. 6. h) C. 2.pen. 175 lit. Actul sexual cu un minor (art. b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia. reprezintă infracţiunea de: a) viol. paza sau tratamentul făptuitorului. b) viol în concurs cu lipsire de libertate.pen. c) când fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună.). Violul (art. 175 lit. Violarea victimei urmată de uciderea ei pentru ca fapta să nu poată fi descoperită reprezintă: a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. 3. b) perversiune sexuală. c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului. Ce se va reţine în sarcina acestuia? 5. educarea.pen.). 197 alin.pen. 31 . 3 C. La infracţiunea de viol (art. ocrotirea. c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat (art. c) viol în varianta agravată.) este în varianta agravată: a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra. indiferent de sex. dezechilibrându-se din cauza stării de temere în care se afla .): a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul. 198 C.) – pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni).

un bun imobil(tulburarea de posesie) sau o universalitate de bunuri(gestiunea frauduloasă) . IV.Obiectul juridic – general . un bun mobil sau imobil în cazul altor infracţiuni(distrugerea). Obiectul ocrotirii penale 1. integrităţii corporale. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii . (infr. Obiectul material –general . tâlhărie.este de regulă necircumstanţiat. . de tâlhărie) b) Latura subiectivă – forma de vinovăţie – cu excepţia infracţiunii de distrugere din culpă unde forma de vinovăţie constă în culpă. de exemplu: tăinuirea. Poate exista şi o urmare imediată secundară constând în atingerile aduse sănătăţii. iar în alte cazuri trebuie stabilită. de tâlhărie şi a celei de piraterie.) forma de vinovăţie este praeterintenţia. vieţii în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie. înşelăciunea. locul public în cazul infracţiunii de furt calificat.pen.un bun mobil în cazul unor infracţiuni (furt. Nu este ocrotit doar dreptul de proprietate ci şi posesia şi detenţia. abuz de încredere).corpul persoanei în cazul infr.pot constitui elemente circumtanţiale : noaptea.) însă multe din infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni( furtul .mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă 32 .etc. restul infracţiunilor se comit cu intenţie. Subiecţii infracţiunii 1. Pot exista toate formele de participaţie( coautorat. Conţinutul constitutiv a) Latura obiectivă . Situaţia premisă . de furt. II. inducerea în eroare. .Subiectul pasiv – este necircumstanţiat III. de tâlhărie şi piraterie. V.elementul material – constă de regulă într-o acţiune (luarea unui bun. instigare.3 C.secundar .211 al. infracţiunea de tulburare de posesie pentru existenţa căreia e necesar să existe un bun imobil în posesia subiectului pasiv.complicitate) cu excepţia infracţiunilor săvârşite din culpă ( ex: distrugere din culpă) 2. distrugere).relaţiile sociale privind patrimoniul. 2. însuşirea bunului găsit) .TITLUL III : INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI I.secundar –în cazul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori – viaţa şi integritatea corporală în cazul infr. unde situaţia premisă constă într-o faptă penală din care trebuie să provină bunul tăinuit.Subiectul activ . .unele infracţiuni au situaţie premisă. În cazul unor agravante(art.urmarea imediată: constă în general în producerea unui prejudiciu. distrugerea.legătura de cauzalitate – uneori rezultă din materialitatea faptei (infr.

VI. 219. ( pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă).217 şi 218.215. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă? 3. 215. IX. art.215¹.Care este accepţiunea noţiunii de „loc public” în cazul infracţiunii de furt calificat? 9. „escaladare”. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă” şi „substanţă narcotică” în cazul infracţiunii de furt calificat? 6. 208-212. 213 C. pen. pen.) pe lângă varianta tip sunt prevăzute şi variante agravate.distrugerea din culpă. ( gestiunea frauduloasă). Întrebări: 1. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de transport în comun conform practicii existente în cazul infracţiunii de furt calificat? 10. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă sau continuată care pot atinge un moment al epuizării. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile. 215¹ C. „folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase”? 11. VII. Sancţiuni – cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închisorii iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii (distrugerea. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii de furt? 4.Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra? 8. 214 C.pen. Aspecte procesuale – pentru unele infracţiuni patrimoniale cum ar fi : art. prevăzute de art. 211. însuşirea bunului găsit. pentru legitimare sau identificare? 33 .pen. ) şi este sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată”. 212. Care este obiectul material al infracţiunii de furt? 2. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane împreună” în cazul infracţiunii de furt calificat? 5. „travestită”? 7. VIII.tentativa: este posibilă( cu excepţia infr. 210 C. Variantele infracţiunilor .În cazul majorităţii infracţiunilor (art. art.Definiţi noţiunile de „efracţie”. Formele infracţiunilor . ( abuzul de încredere). abuzul de încredere). „deghizată”.

Când trebuie exercitate violenţele în raport de sustragerea bunului pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie? 14. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere prealabilă (art. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării? 15. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie? 30.217 C. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunile de abuz de încredere.p. gestiune frauduloasă şi delapidare? 24. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire? Speţe: 34 . Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de furt şi cea de însuşirea bunului găsit? 27. Care este conţinutul deciziei III/2. Care este urmarea imediată a infracţiunii de înşelăciune? 22.) şi între infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (219)? 29.p. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă? 20. Care este conţinutul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii) privind înşelăciunea prin cecuri? 23. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune? 21. 210 Cod penal)? 13.12. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de tâlhărie? 16.2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (recurs în interesul legii)? 26. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de piraterie? 17.) şi cea de distrugere calificată (art. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încredere? 19.12. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere? 28.218 C. Care este elementul material al infracţiunii de delapidare? 25. Care este subiectul material al infracţiunii de abuz de încredere? 18.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi. cu urmarea declanşării focului şi împuşcarea mortală a unui martor ? 7. de la executorul judecătoresc .Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea până într-o comună învecinată . reprezintă infracţiune? 8. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garderobieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care s-a eliberat fisă . dintre care pe unele le-a cheltuit. în una din cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti . ulterior constatat nevalabil în cadrul operaţiei de omologare? 13. pe baza unui proces . Inculpatul. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el? 10. Aceasta a înstrăinat bunuri personale ale părţii vătămate fără acordul acesteia. Cum va fi încadrată fapta sa de a fi sustras într-o noapte .După desfacerea căsătoriei inculpata a continuat să locuiască împreună cu fostul soţ parte vătămată în proces – pentru a îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie .Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor . în care era cazată echipa din care făcea parte. pe când se afla spre a dormi într-una din acele încăperi. în vârstă de 13 ani. primind în custodie .Cum va fi încadrată fapta de a ataca un poliţist aflat în urmărirea autorilor unor furturi şi de a – l lovi cu parul peste mâna în care avea pistolul cu care încerca să se apere de agresor .verbal . iar pe altele le-a ascuns în magazie? 35 .Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice .Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a sustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat? 5.1.iar apoi. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o agenţie „Loto” un loz falsificat .diverse obiecte şi sume de bani aparţinând muncitorilor din ambele camere? 9.Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de înmatriculare a unui autovehicul? 3. muncitor într-o echipă de fierari betonişti a fost tolerat să doarmă alternativ. Ce se poate reţine în sarcina inculpatei? 4. sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său – reprezintă infracţiune? 2. anumite bunuri proprietatea persoanei vătămate .Fapta inculpatului care. refuză să le restituie acesteia. i-a smuls ceasul de la mână? 6. a depus-o drept garanţie pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani? 11. timp de aproximativ 6 luni. pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat? 12. în loc să o restituie părţii vătămate. profitând de faptul că aceasta se afla la pământ.

b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius). c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). fără consimţământul ei.14. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când: a) bunul în cauză aparţine făptuitorului. afirmând că i-o va restitui când va primi chiria. deoarece nimeni nu-şi poate face dreptate singur. deoarece făptuitorul ştie că ia un bun fără consimţământul posesorului său. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material: a) imobilele prin destinaţie. c) bunul în cauză fusese pierdut. c) indiferent dacă au sau nu valoare economică. b) o infracţiune de furt. i-a luat acesteia. 3. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului . 2. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora încadrarea juridică va reţine: a) două infracţiuni de furt. Prin infracţiunea de furt: a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare.iar apoi. c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului bunului mobil. b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă. o bluză. b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile. 4. 36 . instanţa supremă a decis că: a) fapta constituie infracţiunea de furt. În cazul inculpatei care. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. c) fapta nu constituie furt. autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. Înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt: a) doar dacă au valoare economică. dar nu reuşeşte să treacă de paznic. c) o infracţiune de furt în formă continuată. în baza acestei promisiuni. b) fapta reprezintă infracţiunea de furt. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă: a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început. 5. 6. 7. neprimind chiria de la partea vătămată. dăruindu-i unele bunuri furate? Teste grilă: 1. fiind prins imediat după sustragere. dar ea nu a fost dusă până la capăt. b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nici o împrejurare. c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază. b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana vătămată. deoarece lipseşte scopul însuşirii pe nedrept.

iar celălalt sustrăgând bunul de la victimă. Tâlhăria este o infracţiune: a) complexă. 1 lit. În cazul infracţiunii de tâlhărie: a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. b) furt (art. deşi observă că partea vătămată coboară din maşină fără săşi recupereze un bun depus pe bancheta din spate nu o atenţionează. 211 C. e) C. 9. 37 . atacă victima. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. 209 alin.pen. 208 C. 14. În cazul în care doi făptuitori. 216 C. unul săvârşind acte de violenţă. b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de transport în comun dacă sustragerea are loc într-un taxi. b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat.pen. c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial. 13.). 209 alin. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie reprezintă: a) furt calificat. săvârşit într-un mijloc de transport în comun (art. iar ulterior îşi însuşeşte bunul respectiv. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă: a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă bunul se afla într-o cameră de hotel. 209 alin. Fapta şoferului de taxi care.): a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte.8. neavând nici un călător şi fiind oprit.pen. reprezintă infracţiunea de: a) însuşirea bunului găsit ( art.pen. c) furt calificat (săvârşit într-un mijloc de transport în comun – art. f C. b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice. c) simplă. întrucât autobuzul.pen. c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public dacă fapta are loc într-un magazin deschis. după o înţelegere prealabilă. c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra.). dar în care nu se află nici un cumpărător. f) C. 11.).). nu servea ca mijloc de transport în comun. săvârşit în public (art.). se va putea reţine: a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făptuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt. 12. b) de obicei. b) furt calificat. c) furt simplu. 1 lit. 1 lit. 10.pen.

un bilet la spectacol etc.).b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor. ameninţând-o cu un cuţit şi victima se conformează. pe numele proprietarului. 21. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art.). Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa constituie infracţiunea de: a) furt.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte: a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C. 213 C. reprezintă: a) furt. 194 C. c) abuz de încredere. 211 C. b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut. 15. c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile. 16. a lua acest autoturism şi a pleca de la locul faptei cu el. deţinut cu orice titlu. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este: a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul. c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o excursie.pen. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la volanul unui autoturism. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina. c) existenţa unui act translativ de proprietate. c) tâlhărie (art. 38 . urmată de restituirea autoturismului după numai o zi: a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă. Însuşirea unui bun mobil al altuia.).pen. c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie. 17.C. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este: a) doar un bun mobil.pen.). b) ameninţare (art. b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ. c) abuz de încredere.E. b) însuşirea bunului găsit.pen. b) doar o sumă de bani. b) nu reprezintă infracţiune. încadrarea juridică va fi: a) şantaj (art. c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie. 193 C. 19. b) gestiune frauduloasă. 18. 20.

) urmarea imediată constă: a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei. 242 C. 239¹ subiectul pasiv este format din: soţul. de art. 243 al. b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei.Obiectul juridic .. procuror. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prev.3 este funcţionarul public. de art.pen.pen. prev. de ultraj) 2.).22. jandarm ori militar. c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. integritatea fizică şi sănătatea persoanei ( de ex: în cazul infr. II. c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune complexă. registre. obiectul material constă în înscrisuri –dosare. Iar la infr.1. 215 alin. Subiectul pasiv – principal: instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată.2 subiectul activ este custodele. 215 C. 39 . uz de fals.general : ocrotirea relaţiilor privind autoritatea.pen. falsul privind identitatea etc. . TITLUL V: INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII I. b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals.secundar – în general necircumstanţiat. 2 C.secundar: unele incriminări ocrotesc în subsidiar libertatea .2 şi 244 al. copiii sau părinţii unui judecător. Obiectul material – există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea ( de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art. fără aceste elemente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. iar la 242 al. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals. La infracţiunea de ultraj subiectul pasiv este funcţionarul public ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Subiecţii infracţiunii Subiectul activ – este de regulă necircumstanţiat . poliţist. documente) sau unei persoane ce reprezintă autoritatea (de exemplu în cazul infracţiunii de ultraj obiectul material constă în corpul persoanei). 24. La infracţiunea de înşelăciune (art. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă” poate fi: a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică. 23. c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea altei persoane. . b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat.

VI. Sancţiuni – pedeapsa închisorii .Variante: unele infracţiuni prezintă variante agravante( art.Care est cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? 40 .În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 5.starea de pericol pentru autoritate. Infracţiunea prevăzută de art. Întrebări : a. Situaţia premisă .250. 241 C. Care sunt însemnele României? b. art. pen. .Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 7. de art. îmbracă forma continuă.1. de ultraj) sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol.De exemplu în cazul infr. 242.În ce constau formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau semne distinctive? 6. . Excepţie face 242 unde una din variante (al. 242 al. pen.legătura de cauzalitate . Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV. 236 – existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat.) VIII. 243. VII. Forme .2) poate fi comisă şi din culpă.etc. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 3.trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat(infr. 241al.mobilul şi scopul – nu interesează pentru calificarea juridică.urmarea imediată .2) pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii.254. b)Latura subiectivă – formele de vinovăţie – intenţie directă sau indirectă.Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă . V. prev.1 C. Majoritatea infracţiunilor prezintă două sau mai multe modalităţi normative. La unele infracţiuni există şi urmarea imediată secundară – de exemplu la infracţiunea de ultraj aceasta consta într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 4.Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 8. La unele infracţiuni (art.tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art.elementul material –se realizează de regulă printr-o acţiune . al. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă . 244.III.2. celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuă.

Speţe 1. 242 C. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea după ce a sustras un bun reprezintă infracţiune de: a) ultraj. Ce se va reţineîn sarcina sa? Teste grilă: 1. document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la care se referă art. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. încercând să scape. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului s-a urmeze la secţia de poliţie. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. b) sustragerea ori distrugerea unui dosar. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe. 145 C. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa . Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. 2. dar care a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? 2. c) lovire sau alte violenţe.cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program .. Inculpatul a sustras intr-un mijloc de transport în comun un telefan mobil de la partea vătamat.pen. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie.pen. 3. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. într-un loc ce nu avea contingenţă cu sarcinile sale de serviciu.) are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. 41 . registru.

de drept public sau privat. prev. I: Infarcţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul Cap. CAPITOLUL I: INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL I. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune: a) de pericol.pen.subsidiar – mai sunt şi alte valori ocrotite. pen.).II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei Cap. 5. b) de rezultat.1.pen. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv. b) furt (art. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru (art. : Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate Cap. 248C. De exemplu în cazul infr.) în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în formă agravată (art.). 208 C.c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. de art. 208 C. III. 244 C. .generic : ocrotirea relaţiilor de serviciu sau buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu. 2 C. 42 .). 244 alin. TITLUL VI: INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITĂŢI REGLEMENTATE DE LEGE Acest titlu este format din patru capitole: Cap. c) furt (art.Obiectul juridic :.pen. sunt ocrotite şi relaţiile patrimoniale. IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege Vom face o analiză a infracţiunilor cuprinse în primele două capitole . 4. c) complexă.pen.

prev. Formele infracţiunilor . 145 c.preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. Subiecţii infracţiunii 1. VI. 249 şi 252 C. 2.) 43 .trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol. 248¹.2. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material . art.pen. pen. Situaţia premisă . de art. prev. prev.Subiectul pasiv –principal: este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul.pen. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă . pen.pen.persoana fizică lezată de săvârşirea infracţiunii –(exemplu: infr. Excepţie: la infracţiunile de dare de mită şi trafic de influenţă subiectul activ e necircumstanţiat. forma de vinovăţie este sub forma culpei.urmarea imediată .tentativa nu se sancţionează şi nu este nici posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Excepţie: infr.cele mai multe infracţiuni au ca efect producerea unei stări de pericol dar sunt şi unele infracţiuni de rezultat .ura sau desconsiderarea pe motiv de sex. de art. 252 C. – documentul ce constituie secret de stat. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV. 252 C. fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere intereselor statului. ) . 248.Subiectul activ – de cele mai multe ori este calificat – funcţionarul sau funcţionarul public. 246. -secundar(adiacent) . poate fi oricine.Pen. II. .( de ex. La infr.) III. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie.mobilul şi scopul – infr. V. la art.etc. Pen. naţionalitate. b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – intentie directă sau indirectă. de art. religie. prev de art.elementul material – constă într-o acţiune sau inacţiune care aduc atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. 247C. pen. 249 C. . trebuie să fie determiată de un mobil . Cele mai multe din infracţiuni pot fi comise în formă continuată. unde rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau altei unităţi la care se referă art. 247 C.legătura de cauzalitate . sau o pagubă patrimoniului acesteia.art.254 C. La unele infracţiuni există o cerinţă esenţială ataşată elementului material. Variante . VII.la unele infracţiuni există variante agravante ( ex.

pen. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor? 2. pedeapsa inchisorii este alternativă cu cea a amenzii.1 şi 250 al. a cerut şi primit lunar.2 şi 3C. La infr. prev.)? 8.Aspecte procesuale – acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. de art. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 11. Care este subiectul activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 14. 252. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Speţe: 1. iar în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 254. maistru într-o brigadă a unei cooperative de construcţii şi instalaţii .VIII. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 13. Intrebări: 1.pen. 249 al.de la muncitorii care lucrau în această 44 . în baza unei înţelegeri prealabile .252C.1.Inculpatul. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păstrarea secretului de stat (art. În ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 10. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice? 4.) şi cea de divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului(art. În ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi infracţiunea de primire de foloase necuvenite? 12. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu prin îngrădirea unor drepturi? 3. pen. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5. 169C. Cine este subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 9. 257competenţa în primă instanţă aparţine tribunalului. În ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau alte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7. IX.

pen. reţinându-se că foloasele promise au fost date ulterior în rate? 4.brigadă. în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 3. In culpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale întrucât a denunţat fapta. S-a reţinut în sarcina acestuia infracţiunea de luare de mită.reprezentând o cotă din veniturile realizate de ei peste salariul tarifar . În cursul cercetărilor acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia deoarece l-a mituit pe paznic pentru a nu interveni. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie . D.pentru a fi folosite la procurarea unor cadouri oferite persoanelor din afara unităţii ce asigurau aprovizionarea cu materii prime şi materiale indispensabile efectuării lucrărilor şi implicit încasării salariilor.Este corectă încadrarea juridică? 2. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. Poate fi reţinută această apărare? Teste grilă: 45 . diferite sume de bani .Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie de bomboane pentru a-i elibera o adeverinţă? 5.2 C. membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii . În urma cercetărilor efectuate. pentru inculpatul condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor .Este corectă reţinerea art. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 6. 41 al. de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani .

b) poate consta într-un împrumut. 145 C. În cazul infracţiunii de “luare de mită” (art. 2. 255 C. 7.pen. b) numai cu intenţie. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă: a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pentru cel mituit. c) se poate săvârşi fie anterior. b) se cauzează un prejudiciu de cel puţin 1 miliard lei. cât şi din culpă.) folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este: a) o cauză de nepedepsire. c) atât cu intenţie.pen. 3.pen.pen.pen. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe. fie ulterior efectuării sau nefectuării actului de serviciu.) elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. sau o pagubă patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard lei. 6.pen. CAPITOLUL II: INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI 46 . La infracţiunea de “dare de mită” (art. 254 C. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. 5. c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare corporală şi vătămare corporală gravă. c) acceptarea promisiunii unor foloase. c) o cauză de reducere a pedepsei. 180 C.) poate consta în: a) darea de bani ori alte foloase. o pagubă mai mare de 2 miliarde lei. 249 C. 4. c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe (art.pen. 254 C. “Neglijenţa în serviciu” (art.) se săvârşeşte: a) numai din culpă.1.). b) promisiunea sau oferirea de bani. Elementul material al infracţiunii de “luare de mită” (art. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. 145 C.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV. Există infracţiuni unde vinovăţia poate consta atât în intenţie cât şi în culpă –art. are totdeauna obiect material . V. b)Latura subiectivă – formele de vinovaţie – de regulă forma de vinovăţie este intenţia.262. pen. 266. 270 C. 265) . 259 şi 266 este ocrotită libertatea persoanei 2. 267¹ C. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă . pen. interpret pentru infracţiunile prev. 2. pen. 267. 260.Subiectul pasiv –principal: statul prin organul judiciar a cărei activitate a fost împiedicată.secundar(adiacent) . Infracţiunea prev. 271C.principală. 261¹.La unele infracţiuni subiectul trebuie să fie calificat – martor. . II. 260. 260C. 263. 267¹) .elementul material – constă de regulă într-o acţiune. 263.. Obiectul material – în general aceste infracţiuni nu au obiect material. de art. pen. dar poate consta şi în inacţiuni ( art. 262. pen.legătura de cauzalitate .267.Subiectul activ – de regulă este necircumstanţiat.Situaţia premisă .persoana fizică ce suportă consecinţele neînfăptuirii justiţiei – art.art. existenţa stării de reţinere sau deţinere pt. 263 C. . 265 C.constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei . 261.trebuie dovedită în cazul infracţiunilor de rezultat şi rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol.).urmarea imediată .mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă 47 .1.Obiectul juridic :.înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă sau alt organ de jurisdicţie. itegritatea fizică şi psihică . Când sunt apărate alte valori – viaţa . persoană aflată în stare de reţinere sau deţinere pentru art. de art. 267. . art. expert.generic : relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei . pen. de art. pen. prev.. 267¹ C.majoritatea infracţiunilor presupune existenţa unei situaţii premisă: existenţa unei cauze civile. penale sau disciplinare in cazul art. 269 C. pen. funcţionarul public pentru art. În cazul infr.secundar – alte valori ocrotite. 269. obiectul material poate consta în corpul persoanei(ex. 272C. 261. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor. pen. 259. 260. Subiecţii infracţiunii 1. La unele infracţiuni alături de urmarea imediată principală se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă unui subiect pasiv secundar( art. sunt ocrotite integritatea fizică si psihică precum şi libertatea persoanei iar prin art.

VII.Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă? 4. La unele infracţiuni pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.Sancţiuni: de regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. 260 al.pen) şi cea de nedenunţare (art. 170C.3 sau de reducere a pedepsei – art.În ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5.Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată. 267¹.Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire? 11. 262 al.Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii „omisiunea sesizării organelor judiciare”? 9. Innfracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a putea îmbrăca forma tentativei.Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea infractorului? 10. 266.Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă? 6.Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase”? 2. de art.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicarea participării la proces? 7.270 al.1. Intrebări: 1. Variante:cele mai multe infracţiuni au variante agravante (art.etc.tentativa e pedepsită în cazul infr.3.Care este subiectul pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14.pen) ? 8. 266 este continuă. 262C.Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de purtare abuzivă? 48 . Forme .Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţarea unor infracţiuni(art. 260al.2.Cine este subiectul activ al infracţiunii de tortură? 15. 259 al.Care este elementul material al infracţiunii de arestare nelegală şi cercetare abuzivă? 13.VI.1.art. 2.pen.3.În ce constă diferenţa între infracţiunea de „omisiunea de a încunoştiinţa organele judiciare” şi cea de „omisiunea sesizării organelor judiciare”? 12. prev.În cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire.267¹.3 C.Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii „denunţare calomnioasă”? 3. 259. 261¹. Infracţiunea prevăzută de art.) VIII: Aspecte procesuale: acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu IX.

242 C.pen) ? 18. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B.S-a reţinut în fapt că inculpata a împiedicat pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi pe executorul judecătoresc să pună în executare această hotărâre.Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 19. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.Care este elementul material al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti? 21.) ? Speţe : 1. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sau ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune.) şi cea de represiune nedreaptă(art. anterior extinderii penale. reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor pentru a-l determina să recunoască săvârşirea unui furt. în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie. martorul B. fiind cercetat penal.pen. In cadrul audierilor.267C. C. Este corectă încadrarea juridică? 5. calitatea de martor şi în această calitate a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului.fără a folosi violenţe sau ameninţări. arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine declaraţii şi la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual . a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere.Care este elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17.A.Este corectă încadrarea juridică? 2. arătând că în realitate el a condus autoturismul la acea dată.Pen.Inculpatul P. când i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată.S. 268C.? 4. Ce ar trebui să decidă instanţa? Teste grilă: 49 . Este corectă soluţia? 3. Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului pe lângă infracţiunea de tâlhărie şi pe cea sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art.16. Inculpatul s-a apărat.F.F. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului.Care este diferenţa între infracţiunea de supunerea la rele tratamente (art.Care este elementul material al infracţiunii de reţinerea sau distrugerea de înscrisuri (art.În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni întrucât iniţial a avut în acest dosar .Care este subiectul activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20.inculpatul a mototolit-o şi a rupt-o .spunând că nu corespunde adevărului. pen.272C. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă . S-a reţinut în fapt că.

pen. c) atât cu intenţie. cât şi din culpă. c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. b) martorul sau persoana care încearcă să-l determine pe martor să dea declaraţii mincinoase. 76 C. b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea declaraţii mincinoase. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art.1. 3. 2. expertul sau interpretul. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă.. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului. În cazul “denunţării calomnioase” (art. 259 C. pentru zădărnicirea urmăririi penale.pen. 5. 7. reprezintă o cauză de: a) impunitate. Ajutorul dat făptuitorului.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. prin corupere. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau. înainte de pronunţarea unei hotărâri ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase. c) complicitate la acea infracţiune. 6. Subiect activ al infracţiunii de “mărturie mincinoasă” este: a) doar martorul.) învinuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară. c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă. 263 C. b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. Infracţiunea de “încercare de a determina mărturia mincinoasă”: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune. b) numai din culpă. c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei. c) martorul. Încercarea de a determina o persoană. b) tăinuire. b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. a judecăţii sau a executării pedepsei. b) reducere a pedepsei conform art. 50 . în toate cauzele. 4.pen.

etc. oral) cărora le sunt ataşate cerinţe esenţiale (posibilitatea de a produce de efecte juridice în cazul falsului în înscrisuri . înscris)reprezintă produsul infracţiunii de falsificare şi nu obiectul material al acestei infracţiuni . sau alte valori .Subiectul pasiv –principal: instituţia sau organizaţia care a emis moneda.eventual . Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii – nu prezintă relevanţă IV.Falsificarea de monede.) V.Obiectul juridic :. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile. titlul de valoare.constă într-o stare de pericol . entităţilor (înscrisuri.scriptic. Situaţia premisă .etc. etc.Cap . a înscrisului. titlu de valoare.) .relaţiile sociale rezultate din încrederea publică în veridicitatea lucrurilor.monedă.elementul material – se realizează prin acţiuni de alterare a adevărului săvârşită în orice mod (material.(in cazul falsului în înscrisuri)sau existenţa unei valori adevărate care să servească drept şablon (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare.I . Pot exista şi excepţii:în cazul infracţiunii de fals intelectual subiectul activ este funcţionarul aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. să fie vorba de o monedă sau valoare în cazul falsului de monedă. II. III.. înscrisul.de cele mai multe ori rezultă „ex re” b)Latura subiectivă – forma de vinovaţie – este intenţia. Conţinutul constitutiv a)Latura obiectivă . .Cap. 2. a titlului de valoare falsificat.în cazul fasificării prin alterare entitatea falsificată(înscris.etc.persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice. timbre. Subiecţii infracţiunii 1. instrumente de autentificare. 2.preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals.TITLUL VII : INFRACŢIUNI DE FALS Acest titlu cuprinde trei capitole: .etc. Obiectul material – în cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată(monedă.urmarea imediată . timbre.Cap II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare .legătura de cauzalitate .Subiectul activ – poate fi oricine. 51 . monede.) constituie şi produsul dar şi obiectul material al infracţiunii .) care au legal însuşirea de a face probă. care a fost indus în eroare prin intermediul monedei . III – Falsuri în înscrisuri Vom analiza în continuare infracţiunile din acest titlu: 1.

285.282. Aspecte procesuale: Actiunea penală se pune în mişcare din oficiu iar competenţa de soluţionare în primă instanţă aparţine judecătoriei.tentativa este posibilă şi în general se sancţionează . 287.Variante : la unele infracţiuni există variante agravante (art.) în varianta falsificare de cecuri şi infracţiunea de înşelăciune prin cecuri(art. 293. 292 C. VII. art. VII.mobilul şi scopul – nu prezintă relevanţă VI.pen. prev. Forme .pen.pen.Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 3. Sancţiuni: amenda alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii.. de art. Întrebări : 1) Care este diferenţa între infracţiunea de falsificare de monedă (art. 292.Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane pe care lipise propria fotografie? 2.) ? 2) Care este elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale? 3) Cine este subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? 5) În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă pentru a fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de art.4 C. 291. pen. cu excepţia infr . 215 al. dându-şi seama că sunt false le-a pus în circulaţie? 52 . 282C.288) IX. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari falsificate .Cum poate fi încadrată fapta cetăţeanului care. 294 C.? 6) Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe: 1.

deşi ştia care este adevărul? 5. deşi cunoştea că există moştenitori? Teste grilă: 1.Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unui titlu de proprietate .Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta în mod nereal că o anumită persoană este salariat al băncii . acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 10. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia . 3.Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată prin ştersături şi adăugiri. fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor.): a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar.Se poate reţine vreo infracţiune pe lângă cea de furt calificat în sarcina inculpatului care. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale (art. b) doar funcţionarul public. c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.4. b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice.Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care în cadrul unui schimb de valută remite celeilalte persoane. 53 . În cazul infracţiunii de “fals intelectual”: a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului. 288 C. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu . contra unei sume în lei. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote fasificate? 8. c) orice persoană.Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale pe care le-a prezentat băncii pentru a justifica destinaţia unui împrumut. cerere în care afirma că defunctul nu are alţi moştenitori .pen. Subiect activ al infracţiunii de “fals material în înscrisuri oficiale” poate fi: a) orice funcţionar. b) alterarea priveşte conţinutul actului. 2. însă a indicat în mod corect numele său? 6.Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor mărfuri pentru a acoperi lipsuri din gestiune? 11. care provenea din furt şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 7. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 9.

Subiectul activ al infracţiunii de “fals în declaraţii” este: a) martorul. b) doar un înscris sub semnătură privată. c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi: a) doar un înscris oficial. atât în numele său. 7. în concurs cu uz de fals. constituie: a) fals în înscrisuri sub semnătură privată. c) orice persoană. Încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit fără drept poate reprezenta infracţiunea de: a) fals în declaraţii. 5. după care a depus cererea la primărie. capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice. b) fals în înscrisuri sub semnătură privată. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă. b) fals privind identitatea. cât şi în numele soţiei sale de care era despărţit. 54 . expertul sau interpretul. c) uz de fals. 6. c) fals intelectual. b) persoana care face în public declaraţii calomnioase.4.

55 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful