Înapoi

2/78

Înainte

POVESTEA PĂSĂRII ALBASTRE ŞI A MOTANULUI NEGRU
Eliane Roussel (după poveşti tradiţionale)
Traducere din limba franceză de Dora Sereş

Redactori: Iulia Cojocariu icojocariu@liternet.ro, Laura Coman lcoman@liternet.ro Ilustraţii: © Eliane Roussel & Iulia Cojocariu ; Fotografii : © Dinu Lazăr, Iulia Cojocariu Editor format.pdf Acrobat Reader: Iulia Cojocariu Text: © 2003 Eliane Roussel Jiperoussel@aol.com. Toate drepturile rezervate.

© 2003 Editura LiterNet pentru versiunea.pdf Acrobat Reader realizează profit în urma acestei difuzări. Orice modificare sau comercializare a acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Editurii LiterNet este interzisă. Este permisă difuzarea liberă a acestei cărţi în acest format, în condiţiile în care nu se face nici o modificare acesteia, şi nu se

ISBN: 973-8475-21-x Editura LiterNet http://editura.liternet.ro office@liternet.ro

Înapoi

3/78

Înainte

CUPRINS
1. Mihai îl întâlneŞte pe Bunicul Nicolae... ......................................................................................................................... 3 2. Îndelungata tânguire a Regelui Petru............................................................................................................................. 7 3. Albă-ca-Zăpada şi Cenuşăreasa îşi descoperă trăsături comune.................................................................................. 13 4. Cenuşăreasa şi Albă-ca-Zăpada se despart................................................................................................................. 19 5. Sosirea Reginei din Saba ............................................................................................................................................. 27 6. Nunta regelui Petru .................................................................................................................................................... 32 7. Dezamăgirea lui Mihai ................................................................................................................................................ 34 8. Întoarcerea Bunicului Nicolae şi sosirea lui Făt-Frumos ............................................................................................... 36 9. Nunta lui Făt-Frumos ................................................................................................................................................. 42 10. Întoarcerea micuţei Scufiţe Roşii ............................................................................................................................... 45 11. Întoarcerea Păsării Albastre ...................................................................................................................................... 47 12. Florina în faţa destinului ........................................................................................................................................... 51 13. Da, e tot ea! ............................................................................................................................................................. 54 14. Tocmeala Bunicului Nicolae ...................................................................................................................................... 56 15. Motanul Negru se trezeşte........................................................................................................................................ 58 16. Insula Aşteptării ....................................................................................................................................................... 61 17. A şaptea zi ............................................................................................................................................................... 69 18. Întoarcerea Motanului Negru .................................................................................................................................... 71 19. Epilog ...................................................................................................................................................................... 73 20. Toate poveştile au un sfârşit..................................................................................................................................... 75

Înapoi

2/78

Înainte

În memoria soţului meu, Jean-Pierre Roussel, care a dat viaţă poveştii acesteia punând-o în scenă la teatru.

Eliane Roussel

A fost odată ca niciodată. tremurând intre în apă. mica turmă ia urma refuzat întotdeauna să-l cărărilor străbătute vacile şi oile au refuzat să mai pască la marginea pădurii. micul păstor. într-un . câţiva miei de frică. În pădurile din vale animalele 1.. dar se clatină imediat ce pui aduce aminte când anume mai din piciorul pe el şi oile au folosească. aşa că Mihai pentru a-i trece de apropierea uriaşilor arbori ai pădurii despre care se Omului. la sfârşitul liturghiei. aşa cum continuă să facă în pădurile din valea Bistriţei Aurii. în timp ce oile nu ezită să rămân pe mal. de foarte mult timp. intre nimeni încumetă pădure de mult. atât de mult încât Ciocăneşti nimeni nu-şi să mai în trebuie să îi ia în braţe. şi. Mihai. îşi duce adesea turma până în o pădure nesfârşită despre care se spunea că e piscul din spune că e fermecată. Vârful Din croiesc poieniţe primitoare unde sătenii ies la iarbă verde în fiecare duminică. Mai întâi trebuie să traverseze râul. Pădurea cea Mare se întinde leneşă pe muntelui. într-o ţară numită România.. MIHAI ÎL ÎNTÂLNEŞTE PE BUNICUL NICOLAE. cum îl numesc cei pricina împrejurimi. Apoi. nu se mărăcinilor. dar. cealaltă parte. acolo unde iarba e mai verde şi mai gustoasă. fermecată. Ar mai fi podeţul de lemn.Înapoi 3/78 Înainte străbate lin satul. râul care dintotdeauna de mii de alte vietăţi.

de la cei mai vârstnici la cei mai tineri.. înspăimântaţi. şi că. un cântec tradiţional pe care l-a ronţăie firicele de iarbă. în loc să-şi piardă timpul observând te atârne la capul oiţelor ciucuri roşii. şi nu numai de oameni. de lână. al oiţelor. el speră în taină veni să-i vorbească despre acest loc straniu. dacă va continua să cuibărit în blăniţă. Căci e sigur. miri ce în pădure. . Atunci Mihai începe să sufle din nai iubeşte. cu siguranţă şi de păsări. trebuie să se fi pitit în inima pădurii.Înapoi 4/78 Înainte dată. ci. Ele povestesc pierdute pentru totdeauna. dincolo de hotarul de învăţat de la bunicul său Izidor. oiţele refuză să meargă mai departe. Notele vorbesc despre toată familie. unde odinioară. crede. pe pajiştea întinsă de la marginea pădurii anumit loc. absolut sigur. că pădurea e pentru a-şi linişti oiţele şi pentru a le spune că le îndrăznesc să arunce o privire afară din cojocul locuită. tremurând. se află un loc fermecat în care se găsesc băieţi şi fete. Ţuţu.. Lăbuţele nu le mai marginea pădurii şi n-a răspuns nici una la cântecul Muzica naiului. se apropie de micul de picioarele lui.. va putea să-i întâlnească. cărora le place nespus muzica. să stea mai degrabă de veghe ca nu cumva lupii sau urşii să se apropie de turmă. probabil. că. şi behăie fără încetare ca să-şi adune mieii şi ca să-i mâne înapoi. A încercat chiar să la cai. într-o bună zi. şi îl sfătuiesc ca. pentru a alunga deochiul. de vreme ce păstor ca să asculte şi îşi alintă micile capete buclate călduros. Dar când le vorbeşte despre asta părinţilor lui. ca şi el. câini. cu boticul Iar mieii. în ritmul melodiei. căci. tremură şi ei încep din nou să se zbenguie şi să Mihai nu cântă doar pentru turma lui. vremuri pe care le-au nepătruns. să spere. între lăbuţele mamei lor. se adăpostesc. se înalţă în aerul dragostea şi dorul care se transmit de secole în fiecare despre vremurile bune de că cineva din Pădurea cea Mare îi va auzi naiul şi va transparent al serii. ei îl iau drept un visător. fermecate. la fel ca în satul Ciocăneşti. Mieii. aşa cum se prind locuieşte el. ascuns privirilor şi totuşi acelaşi de fiecare mănânce fie şi-un fir de iarbă sau o floricică. şi de niciodată nu s-a cocoţat vreuna în copacii uriaşi de la naiului. Doar câinele lui..

căci nu v-am mai văzut pe-aici? zâmbet şiret: Moşul se înclină în faţa lui Mihai şi spune cu un Dintr-odată. ca de obicei. Aş putea să vă întreb cine sunteţi. naiul amuţeşte. Gheorghe. cu o cămaşă brodată şi cu pantaloni de un alb imaculat. – Bună ziua. timpul să părăsească pajiştea şi să coboare din nou la frumoase. nu se aude vede gurile deschizându-se. nici om. nu se arată între ramurile dese ale Pădurii celei Mari. preotul satului. Cărţile sunt lucruri de preţ şi doar părintele încununând cu roşu. pâlpâie fiecare culoare a florilor. aidoma unei melodii fără note. oile behăie şi Mihai le fremătarea uşoară a aerului. tăcerea. nimeni. nici animal. Când Mihai cântă la nai. ca în zilele de sărbătoare. are cărţi atât de mari şi de – Bună ziua. ceea ce îl nedumereşte pe tânărul păstor. care cuprinde pajiştea pe . puţin obişnuit să vadă pe cineva citind la păşune. însă niciodată. Ţine în mână o carte imensă. totuşi tocmai tuturor alunecă în spatele muntelui mov vârfurile brazilor. dar tot ce aude e nici un sunet. venit de nicăieri. care se în momentul în care soarele seri. domnule. În aceeaşi clipă. Într-o aseamănă celorlalte seară. dar despre care vorbesc atât de puţin. un om foarte bătrân. se înfioară fiecare frunză a de-a-ntregul. roz şi melodie liniştitoare pentru a-şi anunţa oiţele că e câmpie. rupând Băiatul tresare şi vede înaintea lui.Înapoi 5/78 Înainte cunoscut doar bătrânii. Mihai cântă. Mihai. o care par să fi străbătut lumea întreagă. oricât suflă. spune o voce necunoscută. În picioare poartă sandale ponosite arborilor. Mihai e surprins şi neliniştit. îmbrăcat. prinşi la mijloc cu o cingătoare din piele lucrată cu fineţe.

m-am prezentat. dacă mă aflu aici. Eu sunt cel flori. prizonierilor pădurii.. Sunt Bunicul Nicolae.Înapoi 6/78 Înainte – E normal.. cuvinte şi de imagini. căci de obicei sunt invizibil. – Prin urmare e adevărat. şi datorită acestui lucru poţi să mă ajuţi. nu acestui loc... exclamă Mihai.. Eu sunt Magicianul pajiştii. în ce fel aş putea să vă ajut? Nu sunt decât citesc. plină de face fân aşa de bun pentru la iarnă. nu ştiu nici măcar să – Ştiu toate acestea.. isprava asta. un mic păstor din Ciocăneşti. răspunde bătrânul.. zică matale ai fermecat Pădurea cea Mare? Sunt sigur – Nici pomeneală.. care va să că cineva e închis acolo. ştii să vorbeşti cu mieii şi ei te . dacă mă înfăţişez dinaintea ta. care e atât de plăcută turmei tale şi din care se Dar. Magicianul – Magicianul acestui loc. dar vino să te aşezi la umbra acestui măr şi am să-ţi povestesc ce am aflat din cartea mea. Scuză-mă. n-am visat? Chiar se află cineva în pădure? – Bineînţeles că da. eu n-am nici un amestec în toată care face să crească iarba asta frumoasă. plină de singurul înţeleg. Dar eşti de-aici pe care-l preocupă soarta Se aşează amândoi în iarbă. şi începe să citească: Bunicul Nicolae deschide marea lui carte. – Vă mulţumesc pentru iarbă şi pentru fânul plin de flori.. e pentru a-ţi cere ajutorul.. şi. Dar.

atente la cuvintele serveşte drept sala tronului. ascunde cât de cât.” Bunicul Nicolae pune cu grijă cartea pe genunchii lui spre pădurea care se întredeschide gemând. dar fără să scape nici o frântură 2. se Nebunii Regelui intră în sala tronului făcând tumbe şi melancolia.Înapoi 7/78 Înainte „A fost odată ca niciodată. Oile se adună în jurul lor. pe care le înţeleg cât se poate de bine. Ei aveau o fiică.. Turma lui Mihai schiţează o mişcare prudentă îndărăt. ale căror . cuvinte şi de imagini.. jocuri. E adevărat că încă sunt foarte mici. cel puţin deocamdată.. Regele era de nemângâiat.. se ridică şi intonează un cântec ciudat. în faţa căruia se află o verandă imensă care se vadă o poieniţă în care se găseşte castelul Regelui mare lucru. până şi Ţuţu. se aliniază în şir indian în spatele mărului pentru a se din spectacolul ce li se oferă. după executarea unui salt uluitor. după un moment de panică. dezmierdări şi iarbă nu le place Mieii continuă să se zbenguie pe păşune.. în afară oile şi mieii. şi. şi continuă să citească: Bunicul Nicolae deschide cartea cea mare. de muzică. Florina. lăsând să Mihai. cu faţa opresc în faţa lui Mihai. ÎNDELUNGATA TÂNGUIRE A REGELUI PETRU Să lăsăm oile la o parte. fiindcă n-au fost suficient de educaţi de către mamele lor. Regina muri.” Magicianului.. plină de „A fost odată ca niciodată un Rege şi o Regină. căci. Petru. a lui Ţuţu şi a oiţelor. Nimic şi nimeni nu reuşea să-i alunge piruete.

– Nimeni să nu mai bea şi albastru şi bătând la tobă. Papucii îmi erau La început. priceapă că nu e tocmai ronţăie mere şi îi roagă să tacă. ascultă În loc să pornească o revoluţie pentru a pune capăt acestei monotonii. nişte mere delicioase căzute pe jos. bucătăreasă aşa de iscusită!.. ba îşi ridică ochii Aşezat pe un scăunel de lemn... Aveam linişte!. supuşii Regelui Petru le vor căuta pe bătrânele Ursitoare ale Regatului.. tot auzindu-le. O soţie aşa de bună!.. catifea roşie şi verde... câţiva miei îşi dispută. îi face să momentul potrivit şi rost şi.. bea şi să nu mai mănânce! strigă primul Nebun. fiind atât de asemănătoare. Puţin mai departe pe pajişte.Înapoi 8/78 Înainte capete curioase se ivesc de după pom. căci durerea lui e sinceră. Apoi dă glas tânguirii sale obişnuite: – Biata mea nevastă!. supuşii săi l-au compătimit îndelung. ascunde capul în mâini ca să plângă. – Tăcere! Ascultaţi! atingându-i înveşmântat în galben şi O mioară adună mieii şi. sperând că ele . O întotdeauna calzi!... – Linişte! Ascultaţi! Linişte! Ascultaţi! Nimeni să nu mai şi braţele spre cer. uşor prin a le învăţa pe de nu le mai întregul Regat a sfârşit aceleaşi cuvinte pe care lemn şi repetă iar şi iar părăseşte scăunelul de şi ani de când nu-şi mai afectuos cu capul. dar iată că au trecut ani zornăind clopoţeii care-i împodobesc veşmântul de al să nu mai mănânce! strigă doilea Nebun. râzând zgomotos. Regele Petru ba îşi să nimeni.

Ursitoare şi Vrăjitoare! spune Nebunul cu clopoţei. căci el nu ştie să execute prea bine saltul mortal. pe . o bătrână doamnă niţel interminabile eşarfe şi viaţa oamenilor. domnişoare Prinţese! întâlneai în pădure. Ea vine cu nesuferitei sale reputaţii de a nu suporta micile Este invitată de asemenea şi Carabosa. – Intraţi. cu căldarea ei cu fierturi ciudate. Mica. reţete doar ea le cunoaşte. Ei se bazează mai ales pe înţelepciunea Marinelei tricotează dintotdeauna. Babuşca. deşi ea este cea care toarce lâna Marinelei Mica. în ciuda prinţese din basme. odaia în care Regele se tânguieşte iarăşi şi iarăşi. cu o îndemânare uluitoare. vechea ei prietenă. după o piruetă simplă. Surdela. despre care nu se ştie cu siguranţă că ar fi ursitoare. Nebunii le conduc direct în scăunelul său incomod.. Cenuşăreasa. la un păhărel de ţuică şi biscuiţi îmbietori. Dar în Regatul Regelui Petru se crede că acestea sunt simple zvonuri. căci Carabosa a fost întotdeauna politicoasă şi amabilă când o Sunt poftite să ia loc la masă.Înapoi 9/78 Înainte vor găsi cuvintele potrivite care îl vor consola pe rege şi că astfel viaţa îşi va putea relua cursul normal. mititică şi gârbovită de bătrâneţe. Albă-ca-Zăpada. – Intraţi. în semn de bun venit. Este poftită până şi Vrăjitoarea Nebunul cu toba execută fără greş un salt mortal: – Intraţi.. cea care surdă. ale căror Când sosesc ele la palat. intraţi! repetă Nebunul cu clopoţei.

poartă o pereche de blugi rupţi la genunchi. iar pe cap o Nebunii se reped la uşă: – Lipseşte un Magician. pe legea mea! răspunde Nebunul cu – Bunicule Nicolae! strigă Nebunul cu toba. răpite din basmele lor. – E drept. şapcă verde fluorescent cum au cântăreţii de rap. la fel ca mai înainte. Bunicul Nicolae tresare. eu nu sunt Magicianul pădurii. surprins: – Cine? Eu? – Bineînţeles că tu! exclamă primul Nebun. – Uită-te în carte. se mijlocul sălii de tron a Regelui Petru. îmbrăcată într-o rochie înţesată de paiete aurii şi argintii. Magicieni! – Motanul Negru. ocheşte şemineul unde scânteiază un foc de lemne şi o ia tiptil într-acolo. uită-te în carte! adaugă Nebunul cu clopoţei. – Bunicule Nicolae. adică în Cenuşăreasa continuă să măture. te aşteptăm! insistă Nebunul cu clopoţei. cu privirea dreapta. foarte elegantă. pătrunzătoare. protestează Bunicul Nicolae. apoi iarăşi la dreapta. Nebunii execută un mic balet: – Intraţi. într-o mică oglindă lucrată cu fineţe. Se întinde cât e de lung. apoi se . spune Nebunul cu toba. reia al doilea Nebun. – Tu şi cartea ta. încă se priveşte admirându-şi diadema aşezată pe păru-i negru. apoi la stânga..Înapoi 10/78 Înainte Cele două prinţese. şi n-am nici un amestec în povestea voastră. galbenă.. împinge uşa. încolăceşte şi adoarme pe loc. acasă la mama ei vitregă. sunt Magicianul pajiştii. torcând satisfăcut. pomenesc pe dată în veranda castelului. – Dar. de culoarea nopţii. clopoţei. scrie că trebuie să vii aici! spune – Aşa e. râzând Nebunul cu toba. un tricou multicolor. Albă-ca-Zăpada. se uită la Un cotoi superb.

care stă sub măr cu ochii holbaţi de mirare. Nebunii îl instalează pe pupitru superb (adică un suport special pentru cărţi) regiunea învecinată. Dezamăgit. se smiorcăie Regele Petru. care de care mai amuzante. intră în luminişul din pădure. Ursitoarele şi Vrăjitoarea încep comenteze ceea ce văd şi să flecărească şi să Auzindu-şi numele. Regele Petru îşi continuă îndelungata tânguire. – Un ochi pe dos. lipsit de orice miros şi imposibil de trecut. care încearcă să-l urmeze căci i-ar plăcea nevoie mare să se joace cu motanul. ursitoarea-tricoteză Apoi. din nou. un ochi pe faţă. motanul deschide un ochi. După cum le e obiceiul. apoi adoarme foarte repede la căldura plăcută a focului din şemineu.. se întoarce la oiţe şi la Mihai. aşa cum fac când se ceşti cu ceai din flori de adună în pădure. Bunicul Nicolae şi cartea lui în spatele unui aud. din lemn sculptat în Maramureş. în jurul unei munte şi a unor prăjiturele pe care le aduce fiecare pe rând.. se izbeşte de un prag nevăzut. Cu multe plecăciuni.. Nebunii vin chiar lângă pragul nevăzut şi anunţă de parcă s-ar adresa lui Mihai şi . toarce tumbe.. Scrie negru pe alb că Magicianul pajiştii ia din nou cartea şi e nevoit să Ţuţu.Înapoi 11/78 Înainte Şi începe să râdă pentru a face şi el ca celălalt nebun care e mai mare decât el cu câteva zile şi pe care îl admiră nespus pentru că ştie să facă o sumedenie de turmei lui: – Linişte! Ascultaţi! – Povestea poate începe! – Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru. cu cartea sub braţ. recunoască că are dreptate. trebuie să se prezinte la palatul Regelui Petru... Atunci. – Biata mea nevastă.

încearcă să ia loc în rândul întâi. – O soţie aşa de bună. unele peste altele. Nebunii Regelui se privesc suspinând. îşi scoate ochelarii din buzunarul cămăşii sale brodate şi începe din nou să citească: văluri negre. zice că femeile sunt tocmai bune să facă de mâncare. ochi pe dos. – Papucii îmi erau întotdeauna calzi. exclamă Babuşca.. – Nu va reuşi să-şi găsească alta. tuşeşte pentru a-şi Vrăjitoarea. un ochi pe faţă.. îmbrobodită cu Bunicul Nicolae îşi deschide cartea.. un .. îşi aduce luneta la ureche ca să audă mai bine. îl compătimeşte Carabosa. o bucătăreasă aşa de iscusită.. care. numără ochiurile eşarfei Regelui Petru. la asta ne pricepem cel mai bine.Înapoi 12/78 Înainte greşească. – Cine suspină n-are ce-şi doreşte. – Durerea adevărată n-are glas. amestecând fiertura din căldare.” „Într-o zi. apoi solicită din – Odihnească-se-n pace.. spune Carabosa – Pierzi una. – Ce zice Regele? întreabă Surdela. cam surdă de urechi. adaugă Vrăjitoarea pe un ton care nu admite replică. – Totuşi. rânjeşte nou atenţia persoanelor prezente. – Un ochi pe faţă.. veni la Curte o văduvă. un ochi pe dos. câştigi zece. dând din cap. şi. ca căci acestea au ieşit din spatele pomului. continuă Regele. inclusiv a oiţelor.. un ochi pe dos. sărind să nu piardă nimic din ceea ce se întâmplă la palatului Regelui Petru: – Linişte! Linişte! Linişte! – Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru! drege vocea. ca să nu – Nu se ştie niciodată.. geme monarhul ştergându-se la ochi.. aveam linişte.

atâta pagubă. Nebunii traversează veranda dându-se peste cap. ea. veni la Curte o văduvă. o pupitrul lui: întredeschide.. imperturbabil: . pe sub – Nu. că nu văd pe nimeni la uşă. nu-i aşa – Nu-i aşa povestea. se ridică şi se îndreaptă spre Bunicul Nicolae: – Ce e aia „mamă vitregă”? Nebunul cu clopoţei se apropie ţopăind de Bunicul – Nu văd nici o văduvă. la Curte nu veni nici o văduvă... mieii. Într-o zi... iar prinţesa Florina intră la mănăstire. Nicolae: Oile. Magicianul se duce la uşă. Magicianul aruncă o privire spre uşă. ALBĂ-CA-ZĂPADA ŞI CENUŞĂREASA ÎŞI DESCOPERĂ TRĂSĂTURI COMUNE „Într-o zi. trebuie neapărat s-o găsim pe Carabosa.. apoi citeşte. se scaune şi chiar sub tronul Regelui. nu. ne descurcăm fără uită în spatele draperiilor grele de catifea.. nu poate avea loc povestea. repetă ca un ecou dublura lui. în zadar cască trăi singur-singurel tot restul zilelor. Fără Mama Vitregă. în poveste există o Mamă Vitregă. Mama Vitregă! – Bunicule Nicolae. apoi o închide cu grijă şi se întoarce la degeaba se apleacă înainte cu ochii. nu! strigă Nebunul cu clopoţei. Regele – N-avem văduvă. Toţi îşi întind gâtul încercând să o zărească pe văduva care trece pragul. care de câteva clipe ascultă cu atenţie. Unde e Mama Vitregă? – Unde e Mama Vitregă? întreabă Nebunul cu toba. Mihai şi Ţuţu gâtul întins.” repetă el cu voce tunătoare..Înapoi 13/78 Înainte 3. povestea.

nu ştii? cap. Surdela dă din umeri. intervine Albă-ca-Zăpada. pretenţios. cu intenţia bună prietenă şi de a-şi – Nu-i uşor să trăieşti singur.. că trebuie să Bunicul Nicolae. – Pe care Mama Vitregă n-o poate suferi. apoi se uită la Rege prin lunetă: – La vârsta lui. Să creşti singur un copil.. Regele are şi el o fiică. îi urlă în ureche Marinela Mica.. – Ei bine. ce mai idee! – Un ochi pe dos. micuţo. pe jumătate.. noi ştim ce înseamnă o mamă vitregă! curent. pe un ton cam – O. dar în povestea mea nu există nici o Mamă Vitregă. Îl duce de nas. care n-a auzit absolut nimic. îşi desfăşoară şirul ungher al încăperii. rectifică visător Bunicul Pe neaşteptate. Carabosa.. noi suntem la O ia pe Albă-ca-Zăpada de Vrăjitoarea cu vocea ei uşor înţepată. un ochi pe „Mama Vitregă este văduva care se căsătoreşte cu regele văduv. pufneşte Cenuşăreasa. aşa că. puţin stingherit ursitoare ceva ce până şi copiii ştiu foarte bine.. zice că i-ar plăcea să se-nsoare. răspunde Carabosa un pic jignită. – Ce zice Regele? întreabă împărtăşi micile secrete. de data asta. vâră nasul în carte şi se preface că citeşte: faţă.. Întotdeauna. asta da! suspină Cenuşăreasa. îşi explice unei Surdela.Înapoi 14/78 Înainte Eşti demodată! – Cum adică. Nicolae. Regele Petru. care n-a ascultat decât după umeri şi o duce într-un fermă de a şi-o face cea mai toată lumea îl ascultă: tânguirilor..” Vitregă are o fiică pe care o iubeşte ca pe ochii din – Scuză-mă. Mama . precizează – Cel puţin aşa crede Prinţesa.

pentru mătăsoasă Una dintre mioarele lui Mihai. au lână frumoasă şi În plus. o viaţă pe faţă. prea mici ca să asculte . bieţii de ei..Înapoi 15/78 Înainte Carabosa este cât se poate de înduioşată şi o plânge din tot sufletul pe această biată prinţesă care. toţi copiii. asemenea lucruri nu se petrec niciodată cum vrem! oameni. în permanenţă. în curând. care. Şi toţi mieii sunt dolofani. în josul duminica în mămăligă. nişte brânzeturi care se prepara telemea sau brânză adaugă pădure. la fete. am scăpat un pe dos. Din fericire. în orice caz... oiţele îşi vor da îmbrăca puii de ochi. adaugă Surdela. nu iar din laptele lor gustos se va au blăniţă să-i apere de frig. îşi Regele Petru suspină: – Nu mă pricep câtuşi de puţin vârstă ingrată. care a urmărit cu mult interes toată scena.. lângă că şi-a pierdut mama. Ele supraveghează. delicioase de burduf. pe cei care nu sunt ai lor. O viaţă – În orice caz. Mihai şi Ţuţu ţin lupii şi urşii la distanţă. va fi în plus nevoită să suporte o mamă vitregă nemiloasă.. drăcie. destul.. Uf! L-am prins. chiar şi cele care au mai mult lapte le ajută pe cele care nu au poftă de viaţă. şterge o lacrimă care i se prelinge pe năsoiul coroiat. Pe ascuns. mai ales la această – Ei. şi al căror miros îmbietor se simte până în staul. pe pajiştii. lâna moale a şi Şi. Ea adună mieii care. reginele şi prinţesele. Până şi în privinţa alăptării. este de-a dreptul surprinsă de comportamentul oamenilor din până la capăt. au plecat din nou la joacă.. oiţele nu au idei atât de complicate cum au regii..

. caravana trece.. toată-i numai miere. cu aşa o nevastă! Vrăjitoarea rânjeşte iar: – Vorbă multă şi treabă puţină. şopteşte Cenuşăreasa. străbătând în lung şi-n lat marea verandă. el nu zice nimic. spune Carabosa. Bineînţeles. în ritm de rap. Dar încape vorbă! ca-Zăpada. După ce aruncă o scurtă privire asupra propriilor haine şi după o a doua. n-o pot suferi şi nici ea nu mă suportă. întrucât are deja două fete. Zice că nu face nici o deosebire între mine şi fiicele ei. la început mai timid. ruşinată că nu prea arată ca o fiică de rege. ridică un fir de păr care s-a desprins din coafura-i sofisticată. – Câinii latră. Ar trebui. Şi-a băgat în cap că e mai frumoasă decât aşa-i spune oglinda ei în fiecare zi a anului.. pălăvrăgesc braţ la braţ.. sala tronului: Cu Mama mea Vitregă. Dar e mai ceva decât a ta. bietul de el. imaginează-ţi! Merge peste tot. Asta-i sigur.Înapoi 16/78 Înainte Deodată îi atrage atenţia purtarea celor două prinţese care. Căci eu le-aş plânge de milă. Cea mai frumoasă sunt eu. ar trebui. Într-atât sunt de urâte! – Şi tatăl tău. Cât mai – Cât despre Mama mea Vitregă. visătoare . ia cuvântul. apoi cu tot mai multă siguranţă: trebuie să sufere. Regele. pretinzând că oglinda mea nu minte. Aranjează graţios o cută a rochiei. se sclifoseşte Albăpe mine. o urăsc la fel de mult cum mă urăşte şi ea mine. Toată-i numai zahăr. el ce zice? – Nimic. întreabă Albăca-Zăpada. totuşi. umflatelor ăstora. ca nişte prietene foarte vechi. nu Cenuşăreasa priveşte cu îngăduinţă naivă se vadă până în cele mai mici detalii în cum se învârte şi se schimonoseşte ca să oglindă. lucrurile stau altfel.

Şi în plus are – Cine are spatele gârbovit? întreabă Carabosa.Înapoi 17/78 Înainte – Un ochi pe dos. mă prefac că lucrez. întotdeauna să-ţi învârţi limba în gură de şapte ori înainte de-a vorbi. – De-ai vedea. ia cuvântul: copac. tenişi. Şi stau toată ziua cunoscătoare. considerându-se amuzantă şi spirituală. răspunde prietena ei. tricouri şi – Miau.. toate-s la fel. iubeşte pe toată lumea la fel. cu slujnicele.. niciodată să nu-ţi vâri coada între scoarţă şi A vorbit în mustăţi. Şi Surdela izbucneşte în râs.. îşi învârte limba în gură de glumă. Ele mă învaţă să dansez rap. zice ea stăpânindu-şi o mică lacrimă de invidie. Eu prefer să mă plimb prin întrebându-se ce i-o fi venit să se împrietenească cu . Regele! distrez. Albă-ca-Zăpada îşi umflă rochia ca Cenuşăreasa îşi lasă nasul în jos şi privirea îi cade pe dunga destrămată a blugilor. pentru prima dată. Motanul deschide un ochi. zice că e mai bine să nu te bagi unde – Pisicile. şi. îi răspunde Albă-ca-Zăpada el nu zice nimic. – Ce zice motanul? întreabă Surdela.. îşi manifestă aprobarea. – Nu.. Acolo cel puţin mă aşa o prinţesă de rând. de-ai vedea ce rochii îmi cumpără! Le arunc în dulap şi nu port decât blugi. nu motanul. Şi în afară de asta. încântată de propria-i – E exact ca tata. doar ca s-o scot din sărite. Dar tu. aşa că nici Zicând acestea. zice Surdela cu o privire spatele gârbovit. şapte ori. – Un ochi pe faţă. pentru că ele au voie să iasă seara cu prietenii lor. dând din cap. la bucătărie.. aşa că l-au auzit doar cei aflaţi aproape de el. apoi. nu-ţi fierbe oala. un ochi pe faţă. şi tu stai din când în când prin bucătărie? – Niciodată. răspunde jignită Albă-ca-Zăpada.. preferă să stea deoparte. Cenuşăresei. Motanul? să scoată în evidenţă sclipirile paietelor brodate..

mi-a luat tatăl! – Da. biata mea Cenuşăreasă! ştie asta! Prinţilor le plac prinţesele frumos îmbrăcate. oricine – Vezi-ţi de treaba ta! ţipă Cenuşăreasa.. Umflatele au Prinţul din Cârlibaba. care are auzul Albă-ca-Zăpada păleşte. mai ales asta le reproşăm. a luat locul mamei mele! Cu toate astea. – Ca şi mie. eu reuşit să facă rost de invitaţie la balul pe care-l dă una n-am de gând să mă las bătută. Am un dulap ticsit de ţoale! luat tatăl. de-a dreptul enervată. Încă nu ştiu cum. Şi nici măcar n-au un fiu pe care să punem noi mâna! – A. mutrişoara drăgălaşă i se parcul castelului şi să mă oglindesc în fântâni. Ştiu că că voi fi acolo şi că el nu va avea ochi decât pentru mine! – Aşa îmbrăcată! o ia Albă-ca-Zăpada peste picior. că ne-au – În orice caz. nu tot ce-ţi doreşti se şimplineşte! deosebit de fin. cu vocea înecată în lacrimi: – Cu toate astea. Nici măcar nu te va vedea. să râd cu bucătăresele.Înapoi 18/78 Înainte o înfurie din cale-afară să vadă cât sunt de frumoasă şi asta îmi face nespusă plăcere.. dar te asigur . adaugă Cenuşăreasa cu înflăcărare. şuieră Vrăjitoarea. crispează de ură şi rosteşte printre dinţi. se amestecă Cenuşăreasa.

. Cenuşăreasa scutură pulberea de stele. fac salt. se ridică. Eşti Florina. fiica Regelui. Înc-ar putea fi de folos cuiva. se trezesc brusc şi. nu ţie. nu a ta. se proţăpesc dinaintea celor două prinţese: o pauză binemeritată. se-ntinde şi se freacă de picioarele Bunicului Nicolae care se trezeşte ploaie de steluţe aurii peste mica prinţesă: şi el. este Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru! Motanul. Toată-i destrămată. de fire dezlânată. cum îi recunoşti? De nu. ofensat că a fost mai – Nu este povestea Cenuşăresei. Nebunul cu clopoţei. ursitoarele fac un cerc împrejurul Cenuşăresei şi încep să cânte: Nu mai ai nevoie de mătură. se repede la Cenuşăreasa. soarta nu-ţi va fi mai rea. . puţin rapid: Nebunul cu toba adaugă. nu a ta. De nu. după tumbele de adineauri. Nu tengrijora.. dar nu ţie.Înapoi 19/78 Înainte 4. Fustele sunt pentru fete. furioasă că este luată în râs: – Vedeţi-vă de treabă. dintr-un – Linişte! Linişte! Povestea de astăzi nu este povestea Cenuşăresei. nevrând să magic şi steluţele aurii devin multicolore şi roiesc în Nebunii Regelui. şi presară cu mâna o – Asta aşa-i. Pantalonii-s de băieţi.. Apoi. CENUŞĂREASA ŞI ALBĂ-CA-ZĂPADA SE DESPART rămână mai prejos. poţi să îi amesteci! Cenuşăreasa încremeneşte. cotoroanţe chioare! – Ce zice Cenuşăreasa? întreabă Surdela. anunţă. scot din buzunar caleidoscopul jurul Cenuşăresei. Ursitoarele. nu mai eşti Cenuşăreasa.. care. Şi va fi a Vrăjitoarei. pe cinstea mea! Micuţa mea. afectat. căruia i se pare că sala tronului e din ce în ce mai zgomotoasă.

Mihai îl ia pe şi se descurcă. Ţuţu de mierii. când poartă va fi tare de urechi! Oricum. şi. face haz de necaz cât se poate de bine. le scapă nici o ocazie de a – O să mai vorbim noi despre asta. Cenuşăreasa o învăluie o când norul luminos aruncă cu toţii într-o horă prefera îndrăcită. gândindu-se că nu va trece mult până va avea nevoie de ei. lungă cu trenă. Iar Florina. zice Surdela. iau. în sfârşit. într-adevăr. nu prea reuşeşte ţină echilibrul. băieţii. . e mai uşor când fetele rochii iar băieţii Nebunii Regelui. se vioară.. cărora nu face ştrengării. Vrăjitoarea pune mâna pe pantofiorii de azvârle dintr-o mişcare şi rămâne în picioarele goale. serate la care n-a luat niciodată parte. celălalt un xilofon.. Pe ascuns. Prinţesa consideră.Înapoi 20/78 Înainte – Zice că moda pentru fete este să se îmbrace ca deosebească. e nelipsit la sărbătorile din dănţuiesc de mama focului. deşi ar dansuri mai nouă ploaie de steluţe. Aruncând o privire în oglinda Albei-caZăpada. ea poartă o rochie se moderne. şi pantofi delicaţi cu obişnuită. cât ai clipi din ochi. şi că ea n-are nevoie de lunetă ca să îi catifea. Îi nefiind lăbuţele dinainte şi amândoi căci ei cunosc acest dans. că rochia îi vine foarte bine şi schiţează un pas de dans. să-şi pe care. ca la seratele cu prietenii. Ciocăneşti. În clipa în care îşi manifestă printr-o pe şi. unul o pantaloni. dezaprobarea strâmbătură. destramă. de culoarea tocuri.

Când dansul şi Nicolae din o se rămâne prinţesă răsuflarea Bunicul picioare.Înapoi 21/78 Înainte Oiţele se mulţumesc să behăie şi să bată măsura cu să danseze. I-am făcut o plecăciune. căci nimeni nu şi-a dat osteneala să le înveţe refuză să dea ascultare Bunicului Nicolae când acesta fiica Regelui. Nu Regele tocmai Petru generală. are s-o urască negreşit.. ca niciodată. nu Ne-am întâlnit adineauri în parc. micuţa cap priveşte îşi sfârşeşte. calea mea. Dar Ursitoarele refuză să modifice câtuşi de puţin potrivită decât hainele de supermarket pe care le îndrăzneşte să-mi răspundă când îi vorbesc în prezenţa ei. Albă-ca-Zăpada se apropie de Bunicul Nicolae: le explică cât de mult are s-o urască Mama Vitregă pe scăunelul său. dacă o întrece în frumuseţe pe propria ei fiică. considerând-o deosebit de reuşită şi mult mai purta prinţesa. dacă ne-ar vedea Regina! De rochia. dar asta nu le împiedică să participe la bucuria generală. Ce fericită aş fi.. Da. căci pe lăbuţele. cavalerii îmi întorc nici măcar tata îndrăzneşte să-mi adreseze un nu mea Florina! Drăguţă rochie mai ai! Iată-te frumoasă şi elegantă! Poate puţin prea frumoasă.. Când ea de faţă. Soldaţii Regelui fug din spatele. melancolic. Doar Vânătorul. tăcut. Ele . nimeni cea mai frumoasă şi nu scapă – O. pe mă poate suferi pentru că sunt nici o ocazie să mi-o arate.. Mi-a vorbit. făcând-o să se-nvârtă ca o sfârlează: – Ce mare te-ai făcut. Mă va însoţi chiar la o plimbare în pădure. pe vremea când era Cenuşăreasă. da! Eu ştiu foarte bine! Nu trage până-n e cuvânt... şi.

Bunicule Nicolae. afundându- oamenii Pădurii. aflaţi pe veranda castelului. cu o mână o ţine de după umeri. Ce păcat! În acest moment. Mihai o strigă pe Albă-ca-Zăpada pentru a o avertiza asupra pericolului. care de altminteri nu ţine neapărat s-o . Ea dispare în vârful picioarelor.. bineînţeles. la fel de repede cum a venit: Bunicul Nicolae o aude. îi imobilizează braţul. Nu m-am întâlnit cu lupul. aici eşti? Mă auzi? Ce faci?. printr-o privire magică. care ridică încet cuţitul deasupra capului Albei-caputerile: Se opreşte brusc când ajunge în dreptul Vânătorului. răzbată sunetul vocii lui. Vânătorul. Am stat toată dupăamiaza în pădure. o Micuţa Scufiţă Roşie. Ei o văd se în pădure.. ar uita să respire. vede Vânătorul care e pe simplă punctul de a o ucide pe Albă-ca-Zăpada. întredeschisă. poate chiar ar muri! Dar nu pot zice nimic. Mihai şi oiţele au o vedere mai amplă decât pe Albă-ca-Zăpada. toată numai zâmbet. şi.. să-l urmeze. condusă de Vânătorul care. ţinând un coş sub – Bună ziua.. apoi o tuleşte la fugă. care n-are absolut nimic de-a braţ: face cu povestea noastră.Înapoi 22/78 Înainte furie. Vânătorul îşi vâră capul pe uşa – Lupule. Din fericire pentru Prinţesă. strigând din toate – Ajutor! Ajutor! Pe pajişte. Pleacă cântând. Îi face semn Albei-ca-Zăpada să tacă şi Zăpada. iar cu cealaltă mână îşi ţine pumnalul în teacă. intră. dar zidul invizibil nu lasă să vizită neprevăzută îi atrage Magicianului atenţia.

Iar jupânul lup şiretul Coada nu-şi mai vâră. Albă-ca-Zăpada. Nici iepuri. Şapte paşi la sud. asta-i sigur. în faţa Albei-ca-Zăpada: Încalecă mătura Cenuşăresei şi dintr-un zbor ajunge – Draga mea prinţesă. Trei paşi la est. Singurică în pădure. dar ce-i în mână nu-i minciună.. alertate de strigătele Scufiţei Roşii. Motanul Negru se ridică dintr-un salt: Albă-ca-Zăpada să se afunde singură în pădurea plină Ursitoarele.Înapoi 23/78 Înainte ucidă pe Prinţesă. singura persoană de la castel care îi vorbeşte frumos. am aflat din cărţile de tarot că eşti în primejdie. Carabosa e tulburată: – Are sorţi de izbândă.. La Pitici ea va sosi.. La castel. Ce se va-ntâmpla cu ea? Singurică în pădure. E aşa de drăgălaşă. nici zburătoare N-o vor prinde la strâmtoare. O voi scoate din această încurcătură. face cale-ntoarsă uşurat şi o lasă pe de mărăcini. Şi la fel de gureşă. Drumul bun de-l va găsi. cu rochia zdrenţuită şi cu sufletul Încep să comenteze. . Am venit să-ţi arăt drumul spre căsuţa piticilor. ca de obicei: Biata Albă-ca-Zăpada. Şapte minute la nord. Temătoare şi gingaşă.. Trei grade la vest. bietul. se îmbulzesc la fereastră şi privesc cum fuge îngrozită răvăşit.

da’ urâtă mai e! oglinda mea? Eşti la fel de urâtă ca fiica Reginei. nu-i a bine. oglinjoară. – Ce neobrăzare! Să ne fie dat s-auzim asemenea nerozii! – Un ochi pe dos..Înapoi 24/78 Înainte – Piticii? Unde sunt Piticii? Trebuie să plec să caut Piticii. căci nu aveau decât albă. bătrână Carabosa. încruntă din sprâncene: am fost cea mai – Da. Am mâini frumoase. Din alt salt. este de o mie de ori mai urâtă decât mai frumoasă? Vai. tu mai ales. nu-i aşa că eu sunt cea Celelalte Ursitoare au sosit pe jos. încă de când am împlinit frumoşi. Albă-ca-Zăpada e din cale-afară de furioasă pentru că Vânătorul a părăsit-o şi pentru că şi-a zdrenţuit frumoasa rochie. tine! Cu râtul de porc care-ţi serveşte . s-au făcut de-a dreptul stacojii: ceva despre ea? Ca să vezi! – Dar cum vorbeşte! O auziţi? Cine-ar fi crezut aşa o singură mătură. cu un aer încăpăţânat. eşti aproape la fel de urâtă ca fiica Reginei. mai ales. trece dincolo de uşa din sticlă a verandei şi dispare în pădure. şi mai ales. înroşit e puţin spus. un ochi pe dos. am un năsuc Albei-ca-Zăpada. care e aproape la fel de urâtă ca Regina. delicate. smiorcăită care îi răsuceşte cuţitul în rană: şapte ani! Am păr frumos. Dar tu. Oglindă. taman la timp ca să audă vorbele nu poţi spune acelaşi lucru despre drept nas. eu sunt cea mai frumoasă! Întotdeauna frumoasă. care. S-au înroşit de indignare.. Nu. adorabil. aşa că e vai de această bătrână – Ce-o mai fi şi femeia asta? Vrei să te priveşti în la rândul ei. şi pielea foarte Regina. şi buzele foarte roşii. am ochi picioruşe frumoase. fetişcana asta mi-a-ntors capul pe dos! Albă-ca-Zăpada o ţintuieşte cu privirea pe Ursitoare şi.

ornat cu mici Ursitoarele şi Carabosa îşi reunesc pulverizează peste Albăca-Zăpada muştar: pulbere de stele galbenun nor de eforturile şi stârneşte râsete în rândul ursitoarelor. Albă-ca-Zăpada se nas. Mi l-a luat pe tata.Înapoi 25/78 Înainte Carabosa mai-mai că se sufocă sub această ploaie de insulte: Te – Ei bine. învârtindu-se în jurul prinţesei: Purcică.. încântate de extrem ce pe care o iau lucrurile. – Cine a greşit. Mi-e frică de Mama Vitregă. Nu sunt nveţe minte! Apoi. Nu sunt Purcica.. asta-i prea de tot! Acuşi îmi sare muştarul! vanitatea. Fripturică.. fiica – Copilul răzgâiat rămâne neînvăţat.. şi Vitrege. purcea.. să se- sunt cea mai frumoasă. voi pedepsi tău răutatea atât pentru şi Pe veci vei fi purcică. ele cântă în cor. Ele o duc înapoi la castel ca scoasă din minţi: – Sunt întorsătura de pe prinţesa care se zbate Albă-ca-Zăpada. în chip de năsucul drăguţ! de trandafiriu. acum îl duce de nas. un superb rât de porc pete maronii. fripturea... ceea trezeşte având. Rât de porc şi şoricică! Iar când norişorul de stele dispare. că Nebunii izbucnesc: . Mamei Abia sosesc ele în sala tronului..

Voiam să spun că acolo nu-ţi va fi Purcicăi nu-i vine să creadă că i se vorbeşte aşa de apropie de ea şi o îmbrăţişează afectuos.. Tocmai acum se-ntoarce Motanul Negru urmat de Cei năpusteşte la ei strigând: duceţi-mă cu voi. O ia Odată calmul restabilit. lângă – Nu. Piaptănă părul lung. la vatră... mătăsos al Prinţesei şi o Cu chipul înecat în lacrimi. O! Pardon! Nu asta frig. nu eşti Albă-ca-Zăpada. Piticii nici c-o privesc pe această fată în zdrenţe şi cu chip pocit. care n-are cum să fie încântătoarea lor prinţesă.. şi. motan. Purcica îşi îmbrăţişează . se să facă un duş de înviorare şi o ajută să-şi ia o altă sfătuieşte să stea dreaptă. naşa ei. Motanul Negru. prietenii Albei-ca-Zăpada. Atunci îşi iau rămas-bun de la de faţă.. nu e povestea Albei-ca-Zăpada! – Nu e povestea Albei-ca-Zăpada! – Este Povestea Păsării Albastre şi a Motanului Negru! – Bunicule Nicolae. şi izbucneşte în plâns. se întorc acasă. Ăsta-i locul animalelor. Vă rog. aşa că Magicianul ridică puţin vocea: – Purcica. Bunicul Nicolae se apropie de Piticii nici măcar nu te-au recunoscut. potoliţi-vă! Nu-i uşor să te faci auzit aici. Albă-ca-Zăpada pare gata să protesteze. Purcica se voiam să spun. zice Bunicul Nicolae. vezi tu.. Şapte Pitici. dar pun eu lucrurile la punct! grijuliu de după umeri: mica prinţesă. Vrăjitoarea.. al cărei chip e scăldat în lacrimi.. Tu eşti Purcica.. treci la locul tău.Înapoi 26/78 Înainte – Destul! Destul! Destul! – Povestea asta. naşa: rochie. Nebuni ai regelui. De altminteri. acolo. sunt Albă-ca-Zăpada. asta-i sigur.. tu eşti Magicianul! – Potoliţi-vă. cum se cuvine rangului ei. fă ceva! – Bunicule Nicolae. Apoi o duce – Sunt Albă-ca-Zăpada. după ce salută politicos persoanele răspicat.

moda se schimbă. e puţin cam mare.. aşa urâtă cum e. Vrăjitoarea revarsă peste ea. cum are ea. vezi tu. convingă pe Purcica care. şi.. Oamenii îţi vorbesc urât pentru că sunt invidioşi.. şi crede că. Eşti fermecătoare.. cântăreaţă cu nas mare să devină sigure că au nasul prea mic. seducătoare dintre toate fetele din Pădurea cea Mare. scumpa mea.. Vrăjitoarea are impresia că nu e tocmai uşor s-o dusă de nas cu una. ar apuca de cântat. Într-o zi. din virtuţile autorităţii. anunţ: Povestea Păsării Albastre şi a Şi. sigur că da. Regele era de nemângâiat. Regina muri.Înapoi 27/78 Înainte oamenii cu atâta răutate? De ce îşi întorc capul când mă văd? Sunt eu aşa de urâtă sau de rea? – Spune-mi. muştruluind-o pe Purcica.. nu se lasă – Dar nasul meu. Fiica lor se numea Florina.. pe puţină pulbere credulitate. E suficient ca o 5. de ce îmi vorbesc destramă. când norul se . naşa mea dragă. ar deveni în scurt timp o mare vedetă.. vedetă. dar e un farmec sigur. ca toate fetele să fie dată! Profitând. ai un farmec special. dacă s- – Nici vorbă. SOSIREA REGINEI DIN SABA Bunicul Nicolae. dar.. Ai văzut ce nas am? – Da.. reluându-şi lectura: „A fost odată ca niciodată un Rege şi o Regină. cu două. Purcica este convinsă că e cea mai E bucuroasă că un nas puţin cam mare. Purcica neîncrezătoare îşi naşa. veni la Curte o văduvă priveşte dar de ascuns.. a gustat deschide din nou cartea. este o garanţie de reuşită în viaţă. desigur.. Se întoarce la pupitrul lui şi îşi – Autoritatea funcţionează! Funcţionează de fiecare Motanului Negru.

oprindu-l brusc. anunţă doamna care tocmai Nebunul cu clopoţei. Nebunule! Ştiu...” îmbrobodită cu văluri negre.. plângea moartea – O luăm de la capăt! Încă una care a încurcat povestea! Bunicule Nicolae! Bunicule Nicolae! Bunicule Nicolae! Intră o femeie delicată şi elegantă. o ia înaintea colegului său şi să dovedească de ce e-n Magicianul se smulge cu regret din contemplarea noii venite: – Da. . care de chef teribil să strănute. ceea ce îi dă un – Eu sunt Regina din Saba. s- stare.Înapoi 28/78 Înainte bărbatului ei. Ea înaintează cu un pas şovăielnic.. autoritate. tânguiască şi să plângă într-atât încât la picioare i se altfel au ajuns să-i ude picioarele. a intrat. îmbrăcată cu o îi este ascuns sub un văl splendid de dantelă neagră. care ar vrea ca. Nebunul cu toba bate din palme. rochie foarte sobră. măcar o dată. o diademă de argint îi prinde vălul. se întrece în plecăciuni şi temenele. care continuă să se formează neîncetat mici băltoace de lacrimi... Chipul care trebuie să fi fost confecţionat în regiunea Braşov. priveşte timid toate persoanele prezente şi de asemenea pe Rege. dar extrem de bine cusută.

. eşti – Sunt. Dacă nu voiai să Ai ales să intri în Poveste. micuţa mea! Ador copiii.Înapoi 29/78 Înainte Se apropie de femeie. Bunicul Nicolae venind în ajutorul Florinei care nu mai ştie ce să creadă. uşurat. zice el în cele din urmă. mai ales mamă mai degrabă bună. o – Eşti Mama Vitregă.. afectuoasă. Mama Vitregă? Dar e imposibil. dar în zadar încearcă să-i – Femeie. şi cu asta basta! adaugă doamna. femeie un deget incriminator: Florina înaintează înspăimântată şi îndreaptă înspre – E Mama Vitregă. n-ai de ales. fără să mă laud. nu mă poate suferi! Femeia schiţează un gest împăciuitor spre prinţesă: – E imposibil. eu sunt bună. trebuia să te închizi în casă! – Nu visez... aici eşti. fetiţele. – Eu? Mamă Vitregă? Bunicule Nicolae. fidelă. – Eu. răspunde ea.. şi mă bazez pe tine! . deci tu eşti Mama Vitregă anunţată! conchide Bunicul Nicolae. blândă. se-nvârte în jurul ei privindu-i zărească chipul: văduvă? fiecare detaliu al hainelor. protestează Ursitoarele izbucnesc în râs: E Mama Vitregă La la la la-tregă Este perfidă La la la la-fidă Ipocrită La la la la-crită Rea La la la la-rea Da. visezi! De altminteri. şi. dar voi sfârşi curând. – Prin urmare. – Îţi plângi bărbatul? – Da. Ştii tu că sunt mămică.. povestesc... într-adevăr e ea. aici rămâi! fii Mama Vitregă. oricine ai fi.

” al viitoarei sale soţii. Regele o priveşte.. Bunicul Nicolae îşi reia lectura: „Regina îşi contopi lacrimile cu cele ale Regelui. N-are să ne fie uşor s-o mărităm. Florina.Înapoi 30/78 Înainte Nebunii Regelui aduc un scăunel aurit şi o perniţă de catifea.. făcând ajută să se aşeze. căci plânseseră îndeajuns.. surâde mulţumit şi uşurat descoperind chipul frumos Regele Petru ridică cu delicateţe vălul de dantelă şi Până acum se întrebase dacă nu din partea lui s-o ia de soţie înainte chiar s-o fi văzut la chip. mult mai frumoasă. uitasem că sunt Mama Vitregă.. o conduc acolo pe femeie şi o plânge decât cu un ochi. te voi iubi ca pe propria mea fiică.. Regele Petru. Ţi-ai pierde frumoasă decât Purcica.. care deja nu mai I-o prezintă pe Florina noii Regine. urmăreşte cu celălalt toată această agitaţie. spune Regina cu nenumărate plecăciuni. scuzaţi-mă. Pun toate astea lângă Rege. afecţiune... aceasta i-o prezintă pe fiica ei.. zice Bunicul credibilitatea... are să mi-o plătească! Miam spus bine replica? – Nu exagera. cumva fusese un lucru nechibzuit . totuşi. prea – Pardon.. – Ce drăgălaşă eşti. văduva. fără să dea de bănuit. până când ochii li se zvântară. trimiţându-i o mică rază de steluţe maronii: – Tonul face muzica. Regele o dete uitării pe soţia lui şi se căsători cu Purcica. pe tânăra prinţesă: – Nu-i urâtă. apoi. Nicolae dând din umeri. năuc. dar are o ciudăţenie de nas. ca pe Dar Vrăjitoarea o atenţionează. Micuţa asta e frumoasă. Purcica. continuă ea cu voce şuierătoare. încă nu m-am obişnuit.

Şi. veselă nevoie mare. oile. strecoară în faldurile rochiei mamei ei.Înapoi 31/78 Înainte o ploaie de steluţe indigo care să sporească efectul razei de steluţe maronii ale Vrăjitoarei. fiind cât se poate de hotărât să le iubească pe amândouă în aceeaşi măsură: – Să vă strâng la piept. Regina. Pe pajişte. oameni buni! Regele Petru face nuntă mare! Fiind o împrejurare ieşită din comun. care în mod normal ar trebui să oficieze ceremonia. ei trec prin zidul nevăzut şi anunţă vestea cea bună locuitorilor pajiştii. grăsuţi şi apetisanţi. Regele Petru. Mihai şi Ţuţu aşteaptă cu nerăbdare sosirea preotului. temporar. pentru a înlesni lucrurile. lăsând loc dinspre sate spre Pădurea cea Mare şi invers. după cum e obiceiul în România. le îmbrăţişează pe Şi. ca să nu rişte câtuşi de puţin. se sărbătoare şi cutreieră Pădurea cea Mare anunţând Ascultaţi. oaspeţii să poată circula ascundă chipul pocit. Oameni ai Regatelor îndepărtate. fii devorat de un lup sau de un urs. Ţuţu. revarsă peste Regină e gata să-şi arate colţii pentru a-şi apăra micuţii dragi. să ia parte la ospăţ sub formă de friptură sau în frigărui. suficient ca. . Ascultaţi. căci. vezi bine. Ursitoarele şi Bunicul Nicolae pudrează în aur veranda care strănută de plăcere. Consideră chiar că este de preferat să asta-i legea firii. o loveşte uşurel pe braţ. Oameni ai Regatelor apropiate. sătenilor din Ciocăneşti şi din toate satele de pe valea Bistriţei Aurii.. ca să-şi conştientă de propria-i urâţenie. fetele mele! Florina îi sare în braţe. Oiţele îşi adună mieii în spatele mărului. oameni buni! Oameni ai acestui Regat. distrată. care n-a văzut nimic. căci se tem ca nu cumva micuţii lor. Nebunii Regelui îşi aduc trompeta din zilele de vestea: cele două prinţese. care s-a gândit la acelaşi lucru. Purcica. poftind pe toată lumea la ospăţ. dimpotrivă..

Femeile brodează în grabă. dă-n vânt după resturi de sarmale şi după firimiturile minuni. Sunt împrumutate.. temându-se ca nu cumva să i se taie beregata şi bună pereche de pantaloni şi o cămaşă albă. care nu prea mai straie poartă din astfel călcat şi apoi îmbrăcate. sunt tocmai când se pregătea să friptură sau rasol. de Cei tineri. dar şi pentru cufere există nici una.Înapoi 32/78 Înainte 6. NUNTA REGELUI PETRU Mihai îşi adună oiţele ajutat de Ţuţu. dar cu multă îndemânare. feţe de masă şi şervete pentru ceremonia masa ospăţului. porc. vesel nevoie mare. toate icoanele făcătoare de cuprinse de neastâmpăr. lăsându-şi copiii în grija bucătarilor şi Oiţele se întorc liniştite în mai ales a acelui Vânător ciudat pe care îl zăriseră facă din Albă-ca-Zăpada acestea. după cum au adeverit Nebunii staulul din sat. să devină caltaboş sau cârnaţi. căci pentru el nunţile sunt prilej de ghiftuire. fierul spălate. rochia lor de duminică. satele sunt Regelui. de străvechi. şi se gătesc cu panglici roşii şi dulapuri: băieţii. iar fetele. unde nu momentul ceremoniei. Se de cozonac pe care copiii le scapă pe jos.. Cu toate din pricina fetei cu nas de îngrijorate care netezite sunt cu tradiţionale. cea mai scot timpuri din . pentru După vestea adusă de Nebunii Regelui. pentru a fi duse în capela castelului. Se veşmintele scot din din capelă.

. aşa mulţi sunt nuntaşii. din Suceava. făină şi zahăr pentru prepararea cozonacului. de asemenea din Sighet şi ţine trei zile şi trei nopţi. de decât sunt sticle de sărbătoare care s-o cuprindă. frânţi de oboseală. e mai probabil ca ei să devină bunici decât părinţi. Prin urmare. la iveală cu prilejul cununiei prinţeselor. vin bun din viţa din sat. va fi nevoie de mai multe facă cinste mirilor ţinând pasul în joc. Sătenii dăruiesc... când le va prielnice venirii pe lume a copiilor. iar apoi nuntaşii se întorc la casele lor.. umplută.. Ţuica ţâşneşte din butoaie şi alunecă cu voioşie în sticle frumoase sau în flacoane simple de plastic. ouă. la vârsta pe Culeg din grădini fructe şi legume delicioase. fără săpetrecerea. siropuri de fructe şi de plante de munte şi câte şi mai câte altele. dar fericiţi că au luat parte la această petrecere veselă. Acele daruri vor fi scoase veni vremea de măritiş. mălai fin pentru mămăliguţa care se serveşte cu varză afumată sau carne tocată de porc pentru sarmale. pentru că nunta e într-adevăr dealul Holm..Înapoi 33/78 Înainte cu mici buchete de flori.. orchestre pentru ca toată lumea să audă muzica şi să După o ceremonie nespus de emoţionantă. lângă mănăstirea Suceviţa. culese pe pajişte sau în grădina casei. ospăţul mare şi hora are să se întindă de la Pasul Prislop la Moldovenesc. când se va sfârşi chemaţi ţigani lăutari din Câmpulung până şi din Satu-Mare... căci va fi nevoie de mult mai multă ţuică Se strâng ulcioare de nuntă.. Sunt şi facă griji ce vor mânca mâine. lăsându-se deoparte cele care o au Regele şi Regina.. că au avut ocazia să . căci. care varză murată. care slănină apă minerală..

Mihai se întreabă ce mai fac Florina şi Purcica. covoare care se trec unii altora din casă în casă. ţese cojoace miţoase. el primeşte ca răsplată un balot mare de lână pe care mama lui o toarce şi din care ţese la războiul de ţesut pe care şi-l împrietenit? Şi Regina. Mihai. zăpada va acoperi din nou pajiştea şi ei vor trebui să aştepte până la primăvară. ca să facă focul în casă. rubedenii pe care nu le-au mai văzut de ani de zile. la primii fulgi. Mihai mulge oile 7. vecinii transportă fânul cu căruţa lor. la marginea Pădurii celei Mari. care se face în luna mai. Mihai îl ajută pe tatăl lui să taie lemne. şi mai . Ţuţu. Oiţele ascultă copacii şi mărăcinii sunt din nou la locul lor. viaţa de zi cu zi. dar mai ales că şi-au regăsit Cade zăpada şi. s-o fi purtând frumos cu fiica Vitregă? cuverturi aspre. chiar dacă fermă cu căruţa vecinului. dar Bunicul Nicolae a dispărut. pun pe jos sau cu care se împodobesc pereţii. sau prea şi-o fi luat în serios rolul de Mamă După tunsul oilor. Ţuţu şi oiţele rămân la câmpie pentru cât va fi iarna de lungă. cât e anul de lung. dar foarte călduroase. DEZAMĂGIREA LUI MIHAI Viaţa de zi cu zi îşi reia cursul firesc. ceea ce n-au timp să facă în rubedeniile din Regatul îndepărtat. căruia însă nu-i dă ghes inima să râdă. S-or fi Regelui. supravegheaţi de În curând. fân plin de flori dăruit de Bunicul Nicolae. care se poartă atunci când vântul venit din Siberia îngheaţă râul şi mădularele. Mihai îşi duce iar turma pe pajişte. iar şi reţine o parte din lapte din care să prepare telemea pentru iarnă. căci părinţii lui Mihai sunt În sat însă oamenii se ajută între ei. Mihai păzeşte atât oile vecinilor cât şi pe cele trei oi ale părinţilor săi. Oilor şi mieilor care s-au făcut măricei le duce i-a luat mult timp să-l cosească înainte să-l aducă la foarte săraci şi nu au un cal al lor. cu Doar mieii continuă să se joace.Înapoi 34/78 Înainte stea la taclale cu vecinii. iar melancolie notele triste care ies din naiul lui Mihai.

steluţele încep să licărească. Şi viaţa i se pare lipsită de farmec. mărul pajişte. în toată viaţa lui de cioban din Carpaţi. mai ales că plouă adesea şi mieluşeii nu-i de oi pornesc din nou spre păşunea de pe munte. cei ciuboţica-cucului Mihai dintâi ghiocei vestesc se şi întoarcerea zilelor frumoase. pe Magician. n-a văzut nici măcar unul. Mihai cântă iar din nai şi Ţuţu latră tare ca să Oiţele încep din nou să-şi supravegheze mieii duce la Vârful Omului. soarele mătură cele din urmă neguri. Vin pe lume alţi Pădurii. ascultă deloc muzica.. Şi...Înapoi 35/78 Înainte În sfârşit. într-o seară. urmăreşte cum ţină lupii şi urşii la distanţă. abia neatenţi. chiar dacă. a înmugurit şi Mihai ştie că Bunicul Nicolae e acolo. dar nimic din tărâmul Pădurii celei Mari. Ţuţu şi turma drumul muntelui şi al ierbii proaspete. când se lasă noaptea şi îşi coboară turma dezamăgit că nu mai are nici o veste despre locuitorii dezmorţească lăbuţele. pe . îl strigă timid. dar nu se întâmplă nimic. Oiţele au voie să iasă puţin afară. în spre sat. cum se lasă noaptea. zilele la fel. luna complet rotundă se înalţă pe cerul întunecat. Mihai. prea tristă şi prea nostalgică ca Vine vara. unde. cu toate să le fie pe plac. chiar dacă nu se arată. într-atât e de fiecare zi.. ca să-şi topeşte zăpada pe cărarea ce şoptit. Mihai priveşte adesea spre pădure.. înainte de-a lua din nou mieluţi.. aparent asemănătoare celorlalte seri. care încearcă să umble cu lăbuţele lor plăpânde şi stângace pe pământul alunecos. el îşi şterge lacrimile. Soseşte în sfârşit ziua cea mare. Acolo sus copacii încă nu au prea multe frunze. mărăcinii sunt atât de deşi încât nu se întrezăreşte În iarba scurtă cresc deja părăluţe şi căldăruşe. una câte una. şi. după câteva luni. prin sat.

zorile cântul greierii nocturn. cu toate acestea. căci e ora când lupii ar la păşune. său stăpân. ÎNTOARCEREA BUNICULUI NICOLAE ŞI SOSIREA LUI FĂT-FRUMOS Stelele licăresc iar oiţele. rămâne la fermă. Bunicul Nicolae s-a întors. o bufniţă îşi ia adunate în jurul mărului. dar. aducându-i lângă ele. căzut în iarba călduţă încă. iar naiul i-a Mioarele adună munţii sunt albăstrui. asta fiind sarcina lui de când Susu. încetişor. jumătate deschis.. îşi ţine un ochi pe munte. iar mama lui Mihai. căutând de-ale gurii pentru puişori. moţăie sub paza atentă a lui Ţuţu. apoi pe Mihai. A trecut prin sat . ştiind că se duce la păşune. Ţuţu se odihneşte. pâine. Se o tuse uşoară îl trezeşte pe Ţuţu.. intonează mieluţii.Înapoi 36/78 Înainte 8. îşi Luna coboară încet-încet la orizont. dar noi ştim că niciodată nu i-a fost lup pe Vârful Omului. sus la afumat şi mere pentru micul dejun. în căutare de hrană. ca să nu trezească putea ieşi din pădure. tatăl lui. În cele din urmă se revarsă trandafirie într-o şi portocalie. rezemându-şi capul pe genunchii micului mieii. simfonie dat lui Ţuţu să vadă vreun Mihai a aţipit. apoi pe oiţe. Aduce cu el un coş cu merinde. i-a încredinţat coşul pentru micul păstor. prea bătrân ca să mai urce zborul pe neauzite. caşcaval apropie un zgomot de paşi.

bine făcut. zice el cu vocea am văzut. presimţind evenimente grave. Educaţia Prinţilor nu mai e ca pe vremuri! Nebunii Regelui care.Înapoi 37/78 Înainte ţină deschişi: Mihai se freacă la ochi. să-l înveselească. . deschide cartea cea mare şi începe să citească: căuta soţie. în – E voinic.. murmurând mai mult pentru sine: cam demodat. dar totuşi palatul lui. încă plină de somn. guler Poartă o haină ciudată de un albastru nedefinit. simpatic. cum îi şade bine tumbele matinale: întotdeauna doar cu un ochi. răspunde moşneagul suspinând. dau năvală făcându-şi unui cal regal. Am fost foarte ocupat în pentru mine. Bunicule Nicolae. dar e cam devreme şi locuitorii acestui Bunicul Nicolae îşi pune cartea jos şi se alătură Mihai. Făt-Frumos pune piciorul pe pământ. amuzantă ultimul timp şi n-am avut nici măcar o clipă doar Este puţin dezamăgit că nu e-ntâmpinat conform tărâm sunt încă cufundaţi într-un somn adânc. sprinten.. încercând Suspinând o dată.. Magicianul îşi „După o vreme. Mihai. cu hamuri din aur şi argint.” linişte... cu împodobită cu pene cafenii-aurii care se unduiesc de fiecare dată când îşi mişcă capul. elegant.. văzându-l îngrijorat. Ţuţu şi oile se aşează roată împrejurul lui. călare pe un cal alb. dorm Pădurea cea Mare se întredeschide şi în curtea castelului intră un tânăr cavaler. Probabil că niciodată n-a ieşit din Unde e timpul cavalerilor?. căci nu prea reuşeşte să şi-i se uită în dreapta şi-n stânga.. obiceiului. brodat cu argint şi o pălărie – Bună dimineaţa. tânărului Prinţ. dar curtea castelului este pustie. Bunicul Nicolae se aşează sub pom. A trecut ceva vreme de când nu v– Bună dimineaţa. care îşi iar Mihai. îşi făcu apariţia Făt-Frumos.. îi oferă un măr. la fel ca şi Ţuţu.

Bunicule Nicolae.. aduc. sau puţin mai motociclist. Păsării Albastre e şi povestea povestea a Motanului Negru.Înapoi 38/78 Înainte – Bunicule Nicolae. îşi zice a regret Bunicul Nicolae. Bunicul Nicolae îşi ridică ochii spre cer. timid pe melodia pe care o cântă Nebunii. într-adevăr... dar. Nebunii îşi chitara – Hotărât lucru. pară în largul lui. nu-i e deloc greu să danseze Rock’n’Roll. mai departe. de ce nu povesteşti mai – De ce nu povesteşti mai departe. celălalt o baterie portativă. îi arată cum se dansează care a fost întotdeauna un elev bun. aşa cum se face duminica în regatul său. menuetul sau pavana.. pe ascuns. răspunde Bunicul Nicolae. . care. aş fi clopoţei. nu în povestea lumea pentru o sută de Nu e adoarme toată electrică. reia ca un ecou asta ani. – Nebunul cu preferat să fie genul puţin mai cavaler. mai cântec pe care l-au învăţat degrabă Făt- Frumoasei din Pădurea Adormită. fără să-l slăbească din ochi pe Făt-Frumos. şi stângaci. puţin mai rock. ştiu. am să povestesc Merge să-şi caute cartea pe care a lăsat-o pe pajişte. care încearcă să un „pas de deux”. Bunicule Nicolae. căci la Curte se dansează Şi. schiţează – Ştiu. nu prea ştie cum să se poarte. unul Dintr-un salt. puţin mai tehno. departe? strigă Nebunul cu toba. şi lui Făt-Frumos. cum tânărul prinţ îi este simpatic. şi încep să cânte „Rock around the Clock”. Frumos.

mai ales de când Făt- îşi găseşte adăpost lângă mama ei. cu gura şi ochii larg aiurea să-şi caute viitoarea regină. aşa gătită cu o superbă rochie ţesută cu fir de aur şi stă sfioasă într-un colţ. atât de diferită de cele care se Tânărul Prinţ o salută cu o reverenţă maiestuoasă. care e lacrimi. Prinţesa se-ntoarce. atrăgătoare şi atât de tristă. cu pălăria în mână şi prea politicos să se prezinte astfel dinaintea unei Ursitoarele. Purcica. zice Marinela Mica tricotând. văzând nasul Prinţesei.. copleşite de teama ca nu cumva să cadă şi să se Făt-Frumos face un salt îndărăt şi e gata să plece Îşi închide grabnic gura. prea rapid pentru lăbuţele lor stângace. sosesc Prinţesele. în Florina izbucneşte în râs. Pe pajişte. ca orice păstor muzician. Dar.. căci a fost învăţat că nu e deschişi.Înapoi 39/78 Înainte – Asta e. şi îi face o plecăciune. fermecată şi toată numai zâmbet. că se apropie de una dintre cele două Prinţese. dansează în sat. îl ia de mână şi numai iată-i . cunoaşte instinctiv toate dansurile. apoi Regele şi Făt-Frumos nu uită că a venit aici ca să se-nsoare. ascunzându-şi nasul oribil care o face aşa de puţin Frumos i-a întors spatele. urmaţi îndeaproape de Ursitoare. când dă nas în nas cu capul sucit de dans şi de Prinţesă. cu spatele la ei.. îl ia pe Ţuţu în braţe şi se distrează din cale-afară încercând acest nou fel de horă. Făt-Frumos aşteaptă câteva secunde ca să-şi recapete suflarea înainte să meargă la Rege ca să ceară mâna Florinei.. Regina. Mihai care. s-au aşezat – Un ochi pe faţă. Prinţese. atât e de fermecat de frumuseţea tinerei fete. şi cu fruntea mai-mai să atingă pământul. căci de Purcica e vorba. încuviinţează Bunicul Nicolae. după câteva minute muzica se opreşte. iar oile sunt lovească. Prinţii n-au ochi decât pentru Prinţesele frumoase. cu Florina şi se opreşte brusc. porniţi într-un rock and roll îndrăcit. e mult mai bine aşa! Atrase de muzică. prea bătrâne ca să se bâţâie. Mieii încearcă în zadar să ţină ritmul. la masa lor şi s-au pus pe sporovăit: Din fericire.

n-o să-ţi mărite prima. Mihai.. înrăutăţească şi devin din nou foarte atenţi. care şade lângă ea: nu-şi dă seama. Ai grijă ce zici. gata cu papucii călduţi.. În această atmosferă încărcată de ameninţări de care Regină. – Este agasant. E vioaie. dragostea le face frumoase chiar şi pe cele urâte.. Făt-Frumos se apropie de Rege şi de . gata cu gustările. descurca singură. salutându-i umil: Sub măr. furioasă foc din pricina jignirii aduse fiicei ei. reia Marinela Mica. aşa că n-o să-şi bată capul în privinţa una cu două.. De altminteri. fără să fi fost nevoie să li se spună. Ţuţu şi oile simt că situaţia riscă să se ar zice ea. compasiune pentru mica prinţesă tristă şi care a uitat îndrăzneşte Carabosa.. Îngenunchează în faţa lor. bănuiesc că are. pe de-o parte fiindcă detestă conflictele..Înapoi 40/78 Înainte – Uneori. se întoarce spre Rege. o slăbiciune pentru Regina. – Zicem că Carabosa nu se lasă cu călcată în picioare. care e plină de – Te previn. gata cu tot! meargă prea bine. Până şi mieluţii sunt liniştiţi. un ochi pe dos. Iar Florina e mare acum. dacă fiica ta se mărită înaintea fiicei mele. e la vârsta la care se poate soţia. Purcica. aşa Maiestate cum eşti. doar a constatat el asta de ei! Aşa îşi spune Regele. să trebuiască să-ţi Regele s-a obişnuit să nu-şi contrazică niciodată pentru că Regina îl cocoloşeşte cu mici atenţii şi el nuşi doreşte câtuşi de puţin să piardă toate astea. inteligentă şi nu se lasă nenumărate ori. că. dar şi – Şi ce ziceţi de ea? insistă bătrâna ursitoare surdă.. Ea e mai mare şi trebuie să se cu totul că ei îi datorează Purcica chipul pocit. nu se mai poate! – Ei bine. şuieră Vrăjitoarea repetăm tot! Vorbim despre Purci-ca! Babuşca. în ceea ce-o priveşte pe – De cine e vorba? întreabă Surdela. oriceFlorina. că dacă nu.. scumpul meu.

ca întrNebunii Regelui străbat ţara în lung şi-n lat anunţând vină să ia parte la nuntă şi să aducă daruri: Ascultaţi! Ascultaţi! Ascultaţi! Oameni ai acestui Regat. – Îţi dăm mâna fiicei mele. răspunde Regele. a Reginei tot ce-au avut şi chiar mai mult. evenimentele se precipită. părându-le totuşi rău . acelaşi timp. de data asta.Înapoi 41/78 Înainte – O. astfel ca toată lumea să aud şi se-ntorc la treburile lor. n-o mai pot ţine într-o veselie trei zile şi trei nopţi. au dat la nunta Regelui şi peste tot vestea cea mare. Îmi permiteţi s-o iau de soţie? – Îţi dăm mâna fiicei noastre. Rege! O. Din această clipă. nu de mult. spune Regina exact în că. se fac că nu Dar sătenii care. Oameni ai Regatelor îndepărtate. Ascultaţi! Ascultaţi! Ascultaţi! Făt-Frumos face nuntă mare. un vis. Oameni ai Regatelor apropiate. Regină! Aveţi o fiică frumoasă de-ţi vine s-o mănânci.

şi îşi dă seama că Florina împlineşte cincisprezece ani doar peste trei zile. împliniţi iar femeia înainte de cincisprezece ani Articolul 145: Cu toate acestea. greu. şi asta lucrând din Nicolae.” – Acord. înainte de sosirea preoţilor. o intimidează.. răsfoieşte înfrigurat paginile în căutarea Codului Civil. femeile la războiul de ţesut. Bunicul Nicolae se întoarce la cartea lui. căci această situaţie. îl cheamă pe Fătcu Surdela. Este prima căsătorie pe care o trebuie să se căsătorească grabnic. Aşa că se întorc. NUNTA LUI FĂT-FRUMOS La Curte ar fi de ne-nchipuit ca sătenii să vină la petrecere cu mâinile goale. îl ajută să îmbrace costumul. în ziua de azi. celălalt capăt al Pădurii celei Mari. să citească: Bunicul Nicolae. de-abia au ce să mănânce ei şi copiii lor. şi. bărbaţii la câmp. Prinţesa rămâne nemişcată şi dreaptă. împreună Carabosa scoate din sacul ei un voal de dantelă fină. din motive grave. oficiază şi are vaga impresie că Florina şi Făt-Frumos Marinela Mica tocmai a terminat de tricotat în grabă un costum de mire. nouă pentru ea. căsători decât „Articolul 148: Minorii nu se pot consimţământul părinţilor lor. spune Regele. îl duce într-un loc ferit privirilor. începe „Articolul 144: Bărbatul înainte de optsprezece ani împliniţi nu se pot căsători. Repede. căci regatul lui Făt-Frumos e la nu-i vreme de pierdut. Or. îi este îngăduit Regelui să acorde dispense. din zori şi până-n seară.Înapoi 42/78 Înainte 9. necesar pentru celebrarea primei părţi a căsătoriei.. cu căci Frumos. ca să nu piardă preţiosul timp. îl Articolul 149: Dacă unul dintre ei nu este în viaţă sau se află în incapacitatea de a-şi manifesta aşează pe capul Florinei şi o aduce în faţa Bunicului .

Bunicule Nicolae. În acest timp. acel moment făceau o tumbă mâna când aceasta din urmă devenise Florina. Regele adoarme aproape instantaneu. Babuşca. continuă. pofteşte. Regina. O încalţă cu greu cu Cenuşăresei. extrem de nemulţumită de intervenţia Regelui. sfătuindu-l să nu se ostenească.Înapoi 43/78 Înainte voinţa. Mama Vitregă o închide pe Florina în turn! .” se simte deodată uşurată.„Articolul 165: Căsătoria va fi oficiată în mod „de către ofiţerul de stare civilă al comunei în care unul dintre soţi îşi are domiciliul. care a prins în trecere voalul Consternat. . care este public”. imperturbabil.” aşeze pe tron. scăpând teferi. de Nicolae n-a auzit. naşa Vrăjitoarea. Nebunul cu clopoţei se înduioşează de soarta nefericitei Florina. şi o împinge pe Purcica spre Bunicul Nicolae. este suficient consimţământul celuilalt. Doar steluţe violet închis încât nu se Purcicăi. îl aşează pe capul pantofii de catifea ai mai vede om cu om. Atunci Regina se apropie de Florina şi o duce cu ea. auzind articolul 149. căruia nu-i acordase niciodată atenţie. lăsând-o pe Regină să facă ce Cum nu putea complota în văzul lumii. Îl ia cu tandreţe pe Rege de după gât şi îl duce să se ocupa ea de tot. căci în care i-a ridicat deasupra ploii de stele. se va căci e ora siestei. căci asta ar fi mişcare pe Babuşca. costat-o tronul de suverană. bătrânul Magician. Nebunii se năpustesc asupra Magicianului: – Bunicule Nicolae. Nebunul cu toba constată că Bunicul Babuşca revarsă o ploaie de de mireasă. ea o cheamă cu o asemenea şi Purcicăi. pe care pusese Nebunii scapă de vrajă.

făcând asta. o..Articolul 146 din Codul Civil: Căsătoria nu are loc. căci e totuşi prinţ. îşi dă seama că prinţesa de lângă el nu e Florina. provoacă căderea voalului. sprijină-te de braţul meu. nu am decât ochiuri pe dos. pe care o dor tot mai prinde. Făt-Frumos o . Bunicul Nicolae nu întrerupe nici o clipă lectura Codului Civil: „S-au înfăţişat astăzi dinaintea Stării Civile. scandalizat.” rău picioarele. Astăzi.Înapoi 44/78 Înainte Purcica şchiopătează uşor şi se smiorcăie: – Ce mă mai dor picioarele! Ce mici sunt pantofii ăştia! sfârşit cu hainele de nuntă.” Tocmai în acest moment Purcica. îmbrăcat în nu-l aude cu o ureche. Îşi revine de îndată în fire.Articolul Satorarepo din Codul Vrăjitoarelor : Dacă Surdela. se poticneşte. cere lămuriri Marinelei Mica: asta cu lână neagră: Aceasta tocmai s-a apucat de tricotat altceva. şi. ce ciudat. făgăduită lui. de data – Zice că mirele care refuză s-o ia de soţie pe cea ochi pe dos. Făt-Frumos. Galant. Vrăjitoarea. şi. dacă nu consimţământ. în pasăre să te transformi!” . ca să nu cadă... Florina mea. cunoaşte foarte bine legile: „Articolul 180 din Codul Civil: În caz de substituire a dintre soţi care a fost indus în eroare. se grăbeşte şi i se pune în cale: este cea care alege mirele. stupefiat. Făt-Frumos se apropie Îndată ce se află în faţa Bunicului Nicolae. căreia nu i-a scăpat nici o frântură din această scenă cu excepţia vorbelor spuse. se îndreaptă spre uşă „Articolul Abracadabra din Codul Vrăjitoarelor : Naşa surâzând: – Florina. căsătoria poate fi contestată de către acela . încă un ochi pe dos. va fi transformat în Pasăre Albastră. care Şi Făt-Frumos. ripostează sec pentru a se întoarce în Regatul său. dar. având această funcţie. un persoanei.. există refuzi să te-nsori.

unde pulberea de stele a Vrăjitoarei s-a evaporat în mânecă: fără să ceară măcar voie. dacă-l mai văd. dacă ne gândim la cât de mult timp au nevoie puii ca să înveţe să zboare. ştim că întotdeauna a fost un elev bun şi care vreodată! Şi. Făt-Frumos se afundă în adâncul Pădurii celei Mari.Înapoi 45/78 Înainte În acest moment. în timp ce le culegeam. frunzişurile cele mai înalte. nu-l consolează zborul în direcţia copacilor. lucru totuşi demn de laudă. la început stângaci. obraznica ştrengăriţă intră. acolo unde soarele nu răzbate învăţa repede. niciodată nici măcar n-a rămas cu mine. Îl trage pe Vrăjitor de – Bună ziua. Dat fiind că în epoca noastră nu există aeroplane cu care prinţii metamorfozaţi în va avea nevoie de o zi întreagă ca să se poată deplasa Păsări Albastre să poată învăţa să zboare. este un profesor excelent. lucru care. Făt-Frumos. Bunicule Nicolae. în marea foarte frumoasă. apoi este metamorfozat într-o pasăre foarte albastră şi cuvântul din nou. scoate un fluierat şi în aceeaşi clipă din ce în ce mai sigur. încearcă să-şi ia Schiţează o mişcare de aripă. aşa . care Oricum. M-am drăguţ! M-a învăţat să ascult cântul frumoase flori pe care le-am văzut păsărilor şi mi-a arătat cele mai întâlnit cu lupul în pădure. Ce prostie. care se pregăteşte să ia 10. Făt-Frumos în aer. Sub această înfăţişare. ce să-i spun? Vădit lucru. nu-i aşa? Bunicule Nicolae. cu nimic. E adevărat şi că Bunicul Nicolae. atâta e de că Scufiţa Roşie se întoarce spre Nebunul cu clopoţei: prin mâhnit că şi-a ratat prima ceremonie de căsătorie. verandă a castelului. e atâta de are permis de pilotaj.. de altfel.. ÎNTOARCEREA MICUŢEI SCUFIŢE ROŞII Cu nasul în vânt şi cu mâinile în buzunare. întregime. Magicianul n-o ascultă deloc.

de exemplu. înfometat.. că dintotdeauna a existat o barieră de ei l-au văzut de-adevăratelea pe Bunicul De altfel. cum ar fi sosirea lupului. du-te repede. linişte pe pajişte. Totuşi. cum nu ştie ce să mai spună. până şi Ţuţu. ce faci aici? Povestea e şi aşa destul de complicată. explicându-le Şi. Nebunul cu toba îi vine în ajutor: O. ce să-i spun? – Scufiţă Roşie. du-te repede. începe să se lase noaptea şi obositoare. lupul. Îşi ia naiul şi cântă o melodie veselă. Mă duc. turmei lui. da! – Vrei să ştii unde-i lupul? sclifoseşte Scufiţa Roşie. pentru a-i proteja de nopţile . – Nebunule.. care se plimbă-n sus – A mers să ia masa la hanul Celor Trei – Mulţumesc. omuleţ glumeţ! Dacă-l mai văd pe lup. Purceluşi. căci nu-i tuturor le e somn. pare să se teamă de ceva... şi-n jos până la marginea pădurii. În plus. spune-mi! se netrecut împrejurul Pădurii celei Mari. iar oile îi spală cu grijă.. Mieluţii nu sunt siguri că Nebunii i-au spus adevărul Dar dacă. deja răcoroase. gol-goluţ fetiţei îmbrăcate toată-n roşu. căci asemenea întâmplări sunt Să ne întoarcem pe pajişte. Mihai simte că neliniştea pluteşte deasupra urmată de o înşiruire de note lente care aduc puţină Mieii se liniştesc încet-încet.. – Chiar aşa. în loc să fi mers la Cei Trei Purceluşi. Nebunule. Nici o tumbă nu va însoţi aceste cuvinte. Nicolae trecând încolo şi-ncoace. ciufulindu-le blăniţa. vreme de glume.Înapoi 46/78 Înainte – Spune-mi. ar lua drumul pajiştii şi ar veni săi înfulece? Oile încearcă să-i liniştească. răspunde foarte serios Nebunul.

sub nimeni din Pădurea cea Mare. 11. Bunicul Nicolae reia lectura: au brânză şi mere. cât pentru a-şi oferi o mică alinare. Încă mai Nicolae vine să-l trezească pe Mihai cu un pahar de luminişul în tăcere. şi după câteva atingeri afectuoase cu boticul. aşa cum poartă ciobanii din regiune. căutând-o zorit pe Florina. văzând că nu iese copios. mieii sug lăptic. ÎNTOARCEREA PĂSĂRII ALBASTRE Bunicul Nicolae. ajunse plângând şi chemându-l. Se cocoţă pe pervazul la turnul în care o închisese Mama Vitregă. Pădurea. cu capul pe genunchii lui Mihai. spatele de măr şi se uită la stelele care se aprind una părăseşte castelul şi vine lângă ei. care nu poate dormi de grijă. s-a potolit şi el şi s-a privirea binevoitoare a lui Ţuţu care. nu atât de foame. şi. O auzi . după ce toţi s-au înfruptat lapte pe care i-l oferise binevoitoare o oiţă. Se înfăşoară într-un cojoc cufundă într-un somn fără vise. Se reazemă cu câte una pe cerul întunecat. Laptele oiţelor poartă în el iubirea. se întredeschide iarăşi. miţos. şi Bunicul În zori. apoi se „Pasărea Albastră.Înapoi 47/78 Înainte Viaţa cotidiană. şi mieii adorm liniştiţi. ritualul din fiecare seară şi mai ales prezenţa mamelor lor înving teama mieluţilor. care cu o seară înainte şi-a închis lungit la locul lui din fiecare seară. cuibăriţi în blăniţa moale a mămicilor.

Credea mai degrabă că e vorba de-o lovitură a sorţii. şi i se părea chiar dacă aceasta este şi aceştia nu vin niciodată pe Vârful Omului. se iubesc. Încurajată. în veci n-o va lua pe fi în stare de aşa ceva.. Atunci. îţi recunosc glasul. florile. şi ea îşi primi execute ordinele primite să . îi spune Florina Păsării. încetişor ca să n-o sperie.. dar nu înţeleg nimic din ce-mi spui. neînchipuindu-şi că cineva ar dimineaţă sunt treji doar ciobanii şi turmele lor..” de mult timp fără să fie întrerupt. făptaşul acestei răutăţi. că Regina se trezi. toate cuvântară în zborul Păsării Albastre: „Se iubesc. Era prea bine crescută ca să simtă mânie sau ură pentru Nu te poţi căsători cu o pasăre moartă!” Purcica de soţie. dar şi de milă pentru ce pătimise. le auzi şi înţelese avea lacrimi în ochi.” numaidecât: Atâta piuiră. vânătorii Este îndeosebi ora la care trebuie ora vulpilor şi a urşilor. ciudat să se audă spunându-i unei Păsări că o iubeşte mai ales că acum e palidă şi slăbită de atâta stat în În plus. era o fată cu capul pe umeri.. Pasărea Albastră îşi reîncepe cântecul. Dar dis-deNiciodată nu reuşise Bunicul Nicolae să citească atât „Se iubesc? îşi zise ea. Pasărea cântă. Dar jur că nici Florina nu-i va fi soţie. se iubesc. aidoma muzicii lui Gheorghe Zamfir. lacrimi de bucurie de a-l fi regăsit pe Făt-Frumos. şi era mai mare minunea să auzi acest plânset dăltuit din triluri. răspunsul: arborii.Înapoi 48/78 Înainte ferestrei împrejmuite cu grilaj şi începu să cânte. Florina pe care nu le auzise nimeni până în acea zi. celelalte păsări ale pădurii închisoarea turnului. Se ridică fără-ntârziere şi îl căută pe Vânător. Florina îl ascultă cu sufletul: – Făt-Frumos. şi s-o întrebe dacă şi ea încearcă aceleaşi sentimente.

De ce e ea-n colivie? Pisicilor ospăţ să fie. În colivie se mping ca nişte prichindele. tartină de pâine neagră: li se par fără cap şi coadă. De ce într-o colivie? Lupul poate a o speria. pe dos. Se culcă la loc şi adoarme. un ochi Ursitoarele izbucnesc în râs văzându-l pe Bunicul Nicolae. e nevoie de o pasăre portocalie şi de portocale – Ca să prepari Pasăre Albastră cu portocale. luaţi o Pasăre Albastră. – Nu merge Pasăre Albastră cu portocale. decide să nu-i mai dea ascultare. acelaşi care puţin enervat că întotdeauna primeşte rolul omului Regina. dar în loc de căpşuni.. Rechinul o-nfuleca. Cu toate că. Carabosa. cântând versuri pentru Cine-a pus Pasărea-n colivie? Bunicul. Or. Vânătorii o vâna. Vânătorul nostru. Atunci ele se strâng roată şi se- călcâie. se pomenesc spunând cuvinte care vorbesc despre ceea ce s-a petrecut în somn. care soseşte cu o colivie în mână. fără să ştie de ce. este de la stăpânii lor.. Prin urmare. Maştera o mărita. mulţumit de el însuşi şi de visele să le aibă. de-ndată ce ea se-ntoarce pe rău. încă un ochi pe dos. Vânătorul. până când îşi dau seama că Babuşca întinde cu voluptate pateu de sturz pe o – Pasăre Albastră cu frişcă e asemeni căpşunilor cu frişcă. Ce face ea-n colivie? Se pune pe lenevie. Braconierul o-nhăţa. continuă . din câte spune albastre. victima desemnată nu este decât o simplă pasăre. află Pasărea Albastră. de această dată.Înapoi 49/78 Înainte primise ordinul de a o ucide pe Albă-ca-Zăpada. teafără s-o ştie. copii: frumoase pe care această hotărâre îi permite în sfârşit Ursitoarele iau o gustare uşoară în Curtea castelului şi.

Înapoi

50/78

Înainte

Cine-a pus Pasărea-n colivie? Bunicul, teafără s-o ştie.

fiu Mama Vitregă! Atunci lasă-mă să-mi fac treaba!

– Ăsta ce se amestecă? Îmi poartă pică! Tu ai vrut să

ce scrie-n carte:

stingherit de acest acces de furie, ci Povestea. Ascultă

– Nu eu hotărăsc, se scuză Magicianul, extrem de

„Regina o pândi pe Florina şi descoperi Pasărea Albastră. Porunci să se pună cuţite ascuţite şi pumnale Florina. Când se duse s-o întâlnească pe Florina în tăioase în arborele unde se cocoţa ca să vorbească cu noaptea următoare, Pasărea Albastră se răni. Era să

salvă...” Vezi...

moară la rădăcina pomului, dar Magicianul o luă şi o

„Mama Vitregă, adaugă Bunicul Nicolae reluându-şi Florina...” lectura, hotărî atunci să se descotorosească de

apoi se duc să-şi termine micul dejun.

Se aplaudă mulţumite de ele însele şi de cântecul lor,

Îşi închide cartea şi se adresează din nou Reginei: – Iacătă, asta-i treaba ta! mânia, surprinsă că nu se gândise mai devreme că, Regina respiră adânc de trei ori ca să-şi potolească

ţipe:

Albastră în colivie. Ea bate din picioare şi începe să

Regina îl vede pe Bunicul Nicolae şi colivia, şi Pasărea

Înapoi

51/78

Înainte

descotorosească

de eventualii pretendenţi, ci mai degrabă să se împiedică pe aceştia să acorde interes Purcicăi. de fetele mai drăguţe care îi

dacă vrea să-şi mărite fiica, ar fi mai bine să nu scape

întoarcă la castel chiar din această clipă şi că nu va mai fi niciodată închisă în turn, bla, bla, bla... mai ales că, Îmbătată de cuvintele învelite-n miere, Florina se lasă

convinsă, marea

înainte s-o însoţească în

12. FLORINA ÎN FAŢA DESTINULUI
Atunci, ea o cheamă pe Babuşca, naşa Purcicăi. explicându-i ce are de gând să facă. Îi porunceşte să-i dea nişte poţiune din căldarea ei, Vrăjitoarea pleacă să culeagă plante otrăvitoare din singură-l cunoaşte şi îi aduce Reginei o mică fiolă din Regina face o prăjitură şi o duce Florinei. Prinţesa, Regina o ia afectuos de după gât, îi spune că s-a mai pădure, le amestecă cu ingrediente al căror secret ea

onoare, Regina a dus-o să-şi îmbrăţişeze tatăl.

sufragerie

de

Dar abia duce prăjitura la dureri violente în stomac buze, că e cuprinsă de

şi vărsături. E atât de să stea în pat trei zile, puţin slăbită şi palidă. simte:

ameţită încât este nevoită înainte să se poată ridica, Regina vine de mai multe ori pe zi să vadă cum se – Eşti prea lacomă, Florina. Mâncărurile delicioase se totuşi că asta provoacă indigestii...

elixirul morţii subite pe care l-a preparat.

neîncrezătoare, refuză să guste. Pentru a o convinge,

Frumos fiindcă se iubesc, iar dragostea este mai

gândit şi că acum consimte la căsătoria ei cu Făt-

puternică decât toate; îi mai spune că poate să se

savurează! Ai mâncat prea repede, ar trebui să ştii

Înapoi

52/78

Înainte

Compasiunea ei ascunde însă o mânie profundă: – Vrăjitoarea asta are să mai audă de mine! Cu toate acestea, trebuie să mai aştepte încă trei zile, căci Babuşca, prudentă, a plecat la un congres de formare profesională, unde ea socoate că le va întreba să nu-şi piardă

fel şi bărbatul tău. Dar vei găsi tu o cale să-l reţii. năpusti asupra ta. Atunci, fără ca el să bage de seamă, izgoneşte-i fiica! Zis şi făcut. Florina, care se plimbă cu tatăl pomeneşte ei, Regele, dintr-odată valuri, barcă pe ca se

Florina are s-o ia la sănătoasa mâncând pământul. La

Spune-i că vrei să-i încredinţezi un secret. Se va

pe colegele ei cum să iasă din această încurcătură, ca reputaţie de vrăjitoare. Când se întoarce buna

primeşte vizita Reginei, îi turuie răspunsul pe care la învăţat pe de rost: – Otrava a fost prea

şi

purtată întinsa

singură,

Regele,

Mare

de

într-o

puternică pentru ea. Nu a păstrat-o timp suficient ca

fi luat seama la dispariţia Florinei...

întotdeauna, continuă conversaţia cu soţia lui, fără să Mihai a visat dintotdeauna să meargă cu părinţii pe o

distrat

Neagră...

Dar nu-ţi pierde speranţa, Mamă Vitregă. Există o fii insuportabilă, cea mai insuportabilă dintre cele mai otravă mult mai veninoasă decât cea din căldarea mea:

să-şi poată face efectul...

care îi atrag atenţia pe ecranul singurului post de jupânesei Alexandra.

plajă, ca să vadă de-adevăratelea valurile de spumă

televiziune din sat, când trece prin faţa cafenelei

insuportabile. Asta nu trebuie să fie prea greu pentru tine...

Înapoi

53/78

Înainte

Dar, văzând cu câtă forţă este izbită barca fragilă, pajiştea lui şi iarba vălurind în bătaia vântului...

descoperă că până la urmă preferă de o sută de ori Ţuţu nu e de acord, căci îi place nespus să se

Trei leghe la est, Şapte leghe la sud, Trei mile la vest, Delfini, înotătoare N-o vor prinde la strâmtoare, Ditamai rechin smintitul Se dă în lături, păţitul. care, în zilele senine, se poate zări marea: Visătoare, Carabosa priveşte spre pădurea dincolo de

adevăr norocoasă că are atâta apă doar pentru ea! zilei:

bălăcească în apa râului, şi i se pare că Florina e într-

Ursitoarele, ca de obicei, comentează evenimentul – Sărăcuţa de Florina, începe Carabosa, ei căreia i-a

fost mereu frică de orice! Marinela Mica. Surdela.

– Un ochi pe dos, ce se va alege de ea? continuă – Ea care s-ar îneca şi-ntr-un pahar cu apă, insistă – Dacă apucă pe calea cea bună, vorbeşte acum Carabosa, va găsi Insula Aşteptării. Şi, la fel ca de dimineaţă, când Bunicul Nicolae a adus Pasărea Albastră, se învârtesc cântând: Şapte mile la nord,

mine, aş ajuta-o cu dragă inimă. Dar ca să nu săriţi cu gura la mine, să se descurce singură, cum va putea. ceai şi biscuiţi stă delicioşi, precum şi Ursitoarele se întorc la masa lor, unde tocmai li s-au nemaipomenită dulceaţă de trandafiri... Bunicul Nicolae gânditor pe servit

– Are şanse de reuşită, asta-i sigur. Dac-ar fi după

o

întrebându-se cum se vor termina toate astea. nu-şi părăseşte somnul dulce, mângâiat de razele

pragul

uşii,

Motanul Negru e tolănit pe pervazul unei ferestre şi

şi refuzase s-o ia de soţie. Pe pajişte aproape s-a făcut vară. apare Muscat Otonel. la ce bun să te sinchiseşti de ceva ce nu poţi schimba? mare putere la Curtea Regelui Petru. de frică să nu fie zgâriată. nu reuşesc să-i alunge plictiseala.. prea complicate pentru gustul ei.. Florina. care îşi duce viaţa fără a se Aşa că merge adesea să tragă un pui de somn lângă 13.. ceea ce ar face-o şi mai urâtă. Purcica se plictiseşte de când a plecat Regele şi Regina se plimbă braţ ngrămădesc în puţinele locuri umbrite. de mac acestei păsări ciudate care îi aminteşte. o insulă aşa de mică. având în mână o sticlă goală de Murfatlar . Babuşca.. se îndoape unde s-a la Dardanele. La urma urmelor. pe plaja de nisip a Insulei Aşteptării. râset cristalin. E TOT EA! uită de orice altceva. nu au prea partidă de şah care îi absoarbe în aşa măsură încât iarăşi. nu ştie cu mireasma care aduce deja a fân cosit. Oile şi mieii seŢuţu se-ntinde leneş în iarba care a căpătat nuanţe Barca Florinei eşuează în apropiere de Strâmtoarea împrietenit cu bucătăreasa. de acel prinţ frumos care venise. arămii deşi e doldora de flori. şi îşi delectează nasul În această somnolenţă generală se aude deodată un motan. De altfel. Cât despre Nebunii Regelui. decât ca să meargă bucătăria să regală. în afară că fac pe clovnii. la Curte. pe care nu îndrăzneşte să-l mângâie.Înapoi 54/78 Înainte calde ale soarelui. cu mult timp Nici măcar poveştile pe care i le spune uneori naşa ei. de ce. DA. aceştia au început o preocupa de cele ale familiilor regale din lumeantreagă. încât nu apare pe nici o hartă. Micuţa Scufiţă Roşie. la braţ în parc. şi din când în când vine să dea câteva grăunţe în urmă.

îşi consultă ceasul şi răspunde . sau.. Zăreşte colivia şi Pasărea Albastră în colivie. ce pasăre frumoasă! Ce tristă e! Apoi. n-are chef. aşa că anunţă în gura mare. dispare fugind în pădure. aşa că i-am dat cheia bunicii. să deschidă părăseşte cu regret partenerul de joc. se Ea n-are timp. Cineva o va duce mâine înapoi la băcănia din sat. ştiu. nu cumva aiurita asta... Magicianul uitându-se la ceas. Făt-Frumos Nicolae...Înapoi 55/78 Înainte nemişcaţi şi absorbiţi. ca să se asigure că a fost Se apropie de ea urmată de Nebunul cu toba. O să mă duc îndată să văd ce mai face. mai degrabă. Îi este teamă ca – Eu şi lupul ne-am ospătat straşnic! Ce mai petrecăreţ! Şi ce mai poftă de mâncare! Şi bea cât şapte! Atâta – O. dar destinul trebuie să se-mplinească. clopoţei. ca să audă toată lumea: Nu ştie cui să se adreseze din toţi aceşti oameni colivia..” Pune sticla goală în lădiţa atenţie Pasărea Albastră şi se năpusteşte Nicolae: – Nicolae. că nu şi-a mai găsit drumul spre casă. special prevăzută pentru aşa Bunicule plictiseşte în colivie! Ştiu. Apoi face turul asistenţei. alătură într-o clipă Nebunul cu priveşte cu mare Nebunul cu toba.. şi pentru asta e nevoie de timp. a băut. – asupra Bunicului Bunicule ceva într-un colţ al verandei. în zăpăceala ei. care îşi ascultată. căruia i se Pesemne a adormit. nu-l mai aud. ca un mic vârtej stacojiu. cartea: Pentru a fi cu sufletul împăcat. Ia te uită..

Purcica e fina ei. La urma urmei. TOCMEALA BUNICULUI NICOLAE Babuşca. – Unsprezece zile? 14. ştiu. – Lacom te-ai făcut. Face de trei ori şapte paşi înapoi. Vrăjitoareo. Ea pe insulă? Asta nui tocmai rău. se năpusteşte asupra lui: – Ştii foarte bine că n-ai puterea de a desface farmecele pe care i le-am făcut lui Făt-Frumos! – Ştiu.. părându-i-se că trei zile e cam puţin pentru a o aduce pe Florina.. o propunere interesantă. El în trebuie să-i dea drumul.. Vrăjitoare! Ah... Să vedem ce trebuie să Se-ntoarce la Magician: – Îi dau înfăţişare omenească şi îi las trei zile ca să sensoare cu singura prinţesă care rămâne.. Dar vezi şi tu.. Pentru totdeauna. va Bunicul Nicolae. Dacă n-o ia de soţie. Aşadar. enunţă Bunicul Nicolae cu un ton batjocoritor. îi zâmbeşte larg Babuşcăi: – Iată.. patru nu e o cifră magică! – Ai dreptate! Cifra magică e şapte! – Fie şapte zile! jubilează Bunicul Nicolae.. batem pasul pe loc. mă gândesc.. va deveni din nou Prinţ. Dacă o ia de deveni din nou Pasăre Albastră. ea pe insulă. o întâlnesc.Înapoi 56/78 Înainte se întâmple. imposibil! – A. de-aş putea s-o evit!. tocmai i-a sosit sorocul. ca să vezi! Trebuie s-o caut pe În Poveste... Dar n-ai putea să-mi acorzi treisprezece zile? trei zile rămâne! – Patru zile! – Patru. Nu. Nicolae să nu-i audă gândurile.. Bine.... O.. şi nu-ţi port pică. de teamă ca Bunicul . Vrăjitoareo.. dacă trebuie. dintr-odată! Trei zile am spus. ce propui? – Aşteaptă... şi să-l facă om la loc. el în colivie. văzându-l că ezită... colivie? Dacă vrea ca el s-o ia pe Purcica de nevastă. soţie.

în Poveste. dar i se pare că târguiala gândit la ce spune. – Ba ai zis! răspunde sec Bunicul Nicolae. pe de altă parte pentru că martorii – Dar vă asigur că n-am zis şapte Bunicule Nicolae! zile! Spune-le tu. – Ei. – Doar n-or fi Cei Şapte Pitici. asta e! Ce-are de pierdut? celorlalte ursitoare şi a cărţii. Babuşca se uită la ursitoare.Înapoi 57/78 Înainte – N-am zis şapte zile! ripostează Babuşca. Aşadar. dacă nu s-o aduc înapoi pe Florina? . Dar. trişat: n-am zis şapte zile. rânjeşte Surdela. – Haida-de. am zis doar că cifra magică – Ce importanţă are. Vrăjitoareo. negăsind răspuns. dar de zilele pe care mi le dai ca despre ce vorbeam. dragele mele. care o fixează cu un aer dezaprobator. Într-adevăr. cu complicitatea n-a fost tocmai cinstită.. reia Bunicul Nicolae. Vrăjitoarea e furioasă. de ce altceva ar fi putut fi vorba? sunt şapte ce? – Asta aşa-i. După cum vezi. care s-a dus să-şi dă Magicianului şapte zile.. nu apar în Povestea Babuşca? asta! pufneşte în râs Carabosa. vedeţi bine că Bunicul Nicolae a e şapte! Atunci. Şi dacă nu-s şapte zile. şapte ce.. pe de-o parte pentru că nu s-a scenei dovedesc atât de puţină memorie sau atâta rea-credinţă: consulte cartea. Vrăjitoarea îi ales! – Bine. n-ai de Babuşca acceptă cu părere de rău cele şapte zile pe care le-a câştigat Bunicul Nicolae. un ochi pe faţă? Doar ştii că rostirea unei cifre magice ne obligă. Babuşca tace..

îmi place! Nu trebuie să dai crezare tuturor zvonurilor care ne vorbesc de rău! Nebunul cu clopoţei a aruncat pe furiş o privire în faţa Magicianului: carte. şi printr-un dublu salt mortal se postează în Florina fu nevoită să se hrănească cu fructe sălbatice şi cu scoici. Puţin – Da. ferestrei şi se proţăpeşte hotărât salt care lui i-a luat trei ani până să-l înveţe.. din prima. iar eu nu ştiu să înot. care sare pe pervazul în faţa Magicianului. el e. nu ne „După ce-şi termină proviziile. în putem permite: – Tu? Un motan? Ştii tu să înoţi? – Înot. dublul ofensat. într-adevăr. într-adevăr. şapte zile ca regat... de altfel. el e cel care se duce după Florina.” . bineînţeles! Cuvintele sunt ale Motanului Negru.. îşi spune Bunicul Nicolae. Nicolae nu-şi crede urechilor: Nu ţi-e frică de apă? Bunicul Hotărât lucru. este mai bine să citesc. ceea ce. MOTANUL NEGRU SE TREZEŞTE – E cam puţin. merge să verifice în carte: De astă dată e rândul Nebunului cu toba să nu-şi s-o aduc înapoi pe Florina. Bunicul Nicolae preferă să fie cartea cea mare: sută la sută sigur şi îşi consultă – Mda? Da. şi chiar împrejurarea de faţă. – În Poveste. astfel am evita orice greşeală. Nu există nici un vas în cine va putea să m-ajute? – Eu. el e cel care se duce după Florina. ca toate pisicile.Înapoi 58/78 Înainte 15. creadă ochilor că celuilalt i-a reuşit.

ca să înveselească ajuns. căci Babuşca nu evadări. Este delicios. transformă pe Făt-Frumos într-o figurină din acelea – Am mâncat în timpul unui congres de vrăjitorie din – Atunci trebuie să-mi dai reţeta. – Ce-i asta. Babuşca profită de situaţie şi Toată lumea e consternată. – În ceea ce mă priveşte. – Fructele de soc nu sunt bune decât un kilogram de zahăr.. Un kilogram de fructe.. după cum am văzut deja.Înapoi 59/78 Înainte Ursitoarele. un ochi pe dos. pur şi simplu izbucneşte în lacrimi: şi. puţin atmosfera. subliniază Marinela Mica. pe care în mod normal nimic nu le uimeşte. atunci când se împrăştie. fiind cea mai sensibilă. vrea cu nici un chip să-şi asume riscul unei noi . Va anunţa astfel trecerea de la o zi la alta. – Iar pentru paella.. eu n-am încredere în mâncarea biologică. până în momentul în care va accepta s-o ia pe Purcica de soţie.. paella? Un ochi pe faţă. spune una. – Din cauza asta ne-mbolnăvim. fără să bietu-i chip! Sunt sigură că nici măcar nu ştie fiarbă măcar mâncarea! pentru dulceaţă. Spania. îi redă lui FătFrumos înfăţişarea.. un ochi pe faţă. – Ce slăbuţă mai e! Şi ce tristeţe adâncă se citeşte pe să gătească şi că mănâncă te miri ce. N-am auzit Abia apucă ei să se bucure. că un alt norişor îl care se învârtesc în cutiile muzicale. Carabosa priveşte în direcţia Insulei. Mai e nevoie în plus de pui şi de şofran. nu-şi mai revin: – Face bine la sănătate. niciodată de aşa ceva. dar poate vedea cu sufletul. scoicile nu sunt de- stropeşte Pasărea Albastră cu un norişor care.. dincolo de ceea ce poate vedea cu ochii. zice alta.

dacă Făt-Frumos acceptă Pe pajiştea de pe Vârful Omului nu mai înapoi în sat.. aşa că se va întoarce înainte ca zilele acordate de Vrăjitoare să fi trecut. Atunci. În plus. a cântat la nai o măcar transformă şi pe ea în figurină şi. Purcica. fuge să se ascundă în Nu-l prea trage inima să-i lase pe Făt-Frumos. Florina şi bravul motan într-o situaţie atât de dificilă.. dar Regina o duce. ţintuiţi unul lângă altul. dar este obligat să-şi ţină promisiunea. căci sunetele naiul este un instrument magic şi lui străbat agale drumeagurile ierboase care duc la Ciocăneşti. promis că va cânta la nai. un alt norişor o în aparenţă. căci Mihai şi-a mânat turma Mai mult ca sigur că l-au auzit. înapoi lângă noul ei logodnic. rămas bun de la Bunicul Nicolae. Cu toate acestea. melodie pentru a-l convinge pe Făta-l încuraja pe Motanul Negru în lunga traversare care-l aşteaptă. Duminică va fi în Prislop mare sărbătoare şi el a Singurul său regret este acela de a nu-şi fi putut lua negăsit... Făt-Frumos şi fustele mamei şi să se smiorcăie. ca nu cumva să strice totul. după bunu-i obicei. care rămâne de . Înainte să plece. Purcica se regăsesc. Iar Purcica. pe soclul unei cutii muzicale autentice. acompaniind astfel dansul pe care îl vor prezenta copiii de şcoală.Înapoi 60/78 Înainte fără să accepte nici cea mai mică împotrivire. Sărbătoarea din Prislop e peste trei zile. e nimeni... ea garantează că vor fi scurs cele şapte zile sau chiar s-o ia pe Purcica de soţie. tinerii vor redeveni ei înşişi îndată ce se Frumos să nu se dea bătut şi pentru mai devreme. e sigur că Bunicul Nicolae le va purta de grijă.

nici altul. sperând că ecoul cântecului Negru şi îi va da curajul de a-şi .. un prosop de baie foarte pufos şi mai ales un briceag. făcând gesturi sacadate cu braţele şi capul. rămân nemişcate una lângă alta. cel puţin pentru încă câteva zile. culege merele prea mici şi scofâlcite pentru ca sale pentru a-şi îmbrăca veşmintele de grădinar şi muzicală şi cele două figurine ale noastre se învârtesc melodioară stridentă şi piţigăiată iese din cutia deocamdată nu pot vorbi nici unul. pentru a aduna tot sa. binevoieşti s-o nouă oră. dinaintea lui Făt-Frumos şi a Purcicăi: iei pe Purcica de soţie? – Aşadar. Cutreieră castelul cu un mare sac în mână. pentru cazul în care barca Florinei va fi imposibil de vorbă. ce i-ar putea fi de folos Motanului Negru în misiunea Îndeasă în sac alimente bogate în calorii.Înapoi 61/78 Înainte De fapt. care îi va prinde cât se poate de bine la fabricarea unei plute. Vrăjitoarea îşi lasă prietenele Şi mai profită de liniştea regăsită. mare. Magicianul nu e prea departe. bun. după care Bunicul Nicolae profită de absenţa lui Mihai şi a turmei pentru a-şi îndeplini rolul de Magician al pajiştii. Făt-Frumos. căci Frumos şi-l mişcă pe-al său de la dreapta la stânga. băţoasă şi semeaţă. o apoi de la stânga la dreapta în semn de refuz.. INSULA AŞTEPTĂRII De fiecare dată când orologiul castelului anunţă o şi se postează. În vreme ce Purcica dă afirmativ din cap iar Făt- folosit. Udă florile şi iarba pentru ca fânul de iarna aceasta să fie celelalte să poată creşte mai bine. şi alte lucruri despre care nu suflă nimănui o 16. pentru a cânta în gura său va ajunge până la Motanul îndeplini anevoioasa misiune.

care îi întremează puterile. iepure. În plus.Înapoi 62/78 Înainte Seara îşi prepară o omletă din sparanghel sălbatic. cu firele lungi de păr mustăţile încâlcite şi ochii pe jumătate închişi de oboseală.. fără săurmă de peşti. în răstimpul tuturor acestor ore care se scurg valurile Mării Negre. îşi petrece vacanţa vărul său. ntâlneşti nici urmă de vapor. . împreună cu Aşteptării. pentru a ţine seama la traseu. până în clipa în care va ajunge pe insulă. şi Motanul Negru găseşte cu mare uşurinţă un loc unde să se caţere pe ţărm. Sacul pe care i l-a dat Bunicul dar Magicianul l-a povăţuit să aibă grijă de el ca de aşa că rabdă în tăcere. Rechinul Alb al Oceanului. are cu aromă de pui doreşte câtuşi de puţin să dea nas în nas cu Ditamai detalii. mărginită de dune care o feresc de vânt. slăbit. adoarme cu imaginează privirea uimită a lui Mihai când se vagândul la sarcinile de grădinărit de a doua zi şi îşi Valurile lasă locul altor valuri. o plajă îmbietoare cu nisip rozaliu. Motanul Negru înoată în Nicolae e greu şi îl face să încetinească considerabil. nici Fără doar şi poate că nu e prea E ud leoarcă şi nu mai aduce lipite de corpul a nimic. ceea ce e cât se poate de neplăcut. Ghiftuit. stropită cu un deget de rouă. din fericire. fie în talazuri netede şi udă mustăţile. fie acoperite de o creastă de spumă care îi Dar el încearcă să treacă cu vederea toate aceste mici primăvara. zăreşte în sfârşit Insula La capătul a trei zile lungi. şi Rechin Smintitul care. ntoarce şi va găsi pajiştea la fel de frumoasă ca Şi.. cât vezi cu ochii-n jur numai apă. de vară în largul Strâmtorii Gibraltar. căci nu-şi ritmate de cutia muzicală. acolo nişte biscuiţi delicioşi cu vitamine. ochii din cap. unduitoare. la câteva ore bune după ce amuzant să înoţi singur. savurase şi ultimul biscuit.

E cuprins de disperare. după ce Însă n-ar prea crede. fie şi-un animal. sub un tufiş. căci e singură pe şi îi va aduce veşti despre Făt-Frumos. Se plimbă sau toi. iar Nebunii una de şah. scandalagiu şi hămesit ar l-a găsit pe Vineri. într-o bună zi. sfârşit. de rău. eu nu prea am!” se gândeşte ea îndreptându-se spre plajă1. în sacul sub rămuriş. Din oră în oră. În fiecare dimineaţă merge să vadă dacă nu cumva. despre care nu şi inconştient. Această întâlnire îl ajută să nu înnebunească.. În romanul lui Daniel Defoe. gândindu-se la plictiseala care o cuprinde cu fiecare zi tot mai mult: altul şi pe care o ştie şi cu ochii închişi. Regele şi Regina plănuiesc o partidă de crochet. de bine. Robinson Crusoe a avut mare noroc că scrutează orizontul cu luneta Surdelei. după ziua săptămânii în care l-a întâlnit. se apropie vreun vas de ţărm. 1 insulă pustie. iar micuţa Scufiţă Roşie. căci n-a dormit de trei zile. Îşi ţine privirile aţintite şi asupra nici câteva secunde. şi îşi lasă răgazul unei scurte Îşi târăşte sacul. se întâlneşte cu un băştinaş pe care îl numeşte Vineri. apoi se face covrig şi adoarme în alintător.Înapoi 63/78 Înainte părea mai atrăgător decât el. care-şi bate joc de toate astea. Bunicul Nicolae mâncând cozonac. Ursitoarele îşi beau ceaiul Purcica fac turul cutiei muzicale.. în afară de valuri. Florina. nimic nu se arată la orizont. Ascunde cu grijă sieste la umbră. Făt-Frumos şi „Dacă ar veni cineva. căci. cerului. sperând că o pasăre va zbura până la insula ei mai ştie nimic de când l-a ridicat Bunicul Nicolae. rănit Astăzi este duminică.. Dar. Dar eu. Până şi un cotoi vagabond. fără ca măcar să mai toarcă Florina nu a aflat de sosirea lui. insula n-ar mai fi aşa de tristă. La Pasul Prislop petrecerea e în această insulă pe care a explorat-o dintr-un capăt în mai degrabă rătăceşte pe cărările lăsate de trecerile ei succesive.. prepară. de lângă turn. Robinson Crusoe se trezeşte singur pe o . înainte de-a se apuca s-o caute pe l-a ridicat peste dune.

Înapoi 64/78 Înainte prea multă ţuică... după un timp. Cum i s-a uscat blana.. ca să-l facă să-şi facă. şi îl mângâie blând. cu ecouri care o drumul lor. din mână în mână. Ea poartă o rochie brodată este pe jumătate ascuns de un batic înnodat graţios la ceafă. în apropiere de cărarea care duce la plajă. fiindcă a băut prea mult vin de Murfatlar şi Florina îl zăreşte pe Motanul Negru. Mihai a luat-o de mână pe Raluca. să se însoare cu plictisească. dintrodată. amuţeşte de uimire. are o durere crâncenă de cap. în poziţia lor iniţială. Ea se apropie încetişor. cu motivele care împodobesc şi podul din sat. începând din nou să Cu toate acestea.. în Hora zboară din munte în munte. lupul care. îi cheamă pe oameni afară din case pentru mai drăguţă a Cârlibabei. fiica cea amplifică. din cap pentru a refuza.. în timp ce Vrăjitoarea. ca să nu-l trezească. Părul îi a se prinde de mâini şi pentru a dansa. Dar. Făt-Frumos continuă să dea viguros Purcica. la Vârful Omu. Atunci şi locuitorii castelului se învârt . un ceai de plante de pădure pentru Se rotesc chiar şi Făt-Frumos şi Purcica. spune da la întrebarea care nici măcar nu i-a fost pusă. ceea ce de altfel el nu întârzie să Motanul Negru se trezeşte chiar în momentul în care sună prima notă a primului dans de la Pasul Prislop. a uitat de orologiul castelului care bate de douăsprezece ori. o îmbogăţesc cu triluri vesele care. La Prislop. Hora aleargă. şi-a recăpătat înfăţişarea mândră. Resortul acesteia le aduce brusc pe cele două figurine Purcica de-abia are timp să-şi încline gâtul pentru a deschidă ochii. care tufişul lui. îi gâdilă mustăţile. anunţând amiaza. adormit sub acasă la bunica ei. încă o dată. cutiei lor muzicale. se Energia lui se transmite cutiei muzicale care.. din picior în picior şi ajunge până şi fac piruete. pe soclul dansează cu Carabosa.

şi place. se gândeşte şi ea că Prinţesei. El acceptă cu înflăcărare.. de Ţuţu şi chiar demult a împlinit optsprezece ani şi că.Înapoi 65/78 Înainte În clipa în care a prins-o de mână. pentru prima dată de castelul din Pădurea cea Mare. care începe iarăşi să-l mângâie: . de oi. dar. Nu mai are ochi decât pentru ea şi dintr-odată îşi dă seama că nu în viaţa lui Mihai a uitat de sat. ceea ce Mihai acceptă cu tot atâta întâi voie părinţilor. întrebări. care are şaisprezece ani. îi povesteşte Ralucăi tot ce a văzut. şi cu cine. despre ce îi Sub acest potop de întrebări.. dar că ar avea nevoie de timp îşi Raluca e foarte emoţionată. când Florina îi gâdilă mustăţile. asemenea despre Bunicul Nicolae. îi vine cumplit să strănute.. aşa că preferă să deschidă ochii. îi vorbeşte de aminteşte de castel şi de nefericitul de Făt-Frumos. îi pune tradiţional. îl face să povestească despre el. Atunci ea îi vorbeşte.. îl întreabă dacă ar putea înflăcărare. îi place mult. ar fi timpul să se gândească să întemeieze o familie. Se întinde leneş. foarte sfios în frumosul său costum Raluca. Pe Insula Aşteptării. apoi îşi freacă boticul de picioarele acest tânăr păstor. pentru a se bucura încă puţin de mângâierile acestei mâini gingaşe. dar ea îi spune că trebuie să ceară mai merge. că ar fi bine ca ei să ştie unde să-l însoţească când va urca pe păşune. Mihai să se cunoască mai bine. probabil. Motanul Negru ar vrea să se mai prefacă că doarme.

. şi-a luat angajamentul de a o aduce pe ... pune fără doar şi poate în rândul supţi şi braţele puţin prea slabe. Ce păcat! stâlcite de sarea Mării Negre. Vorbeşti? – Vorbesc aşa cum fac toate pisicile şi nu sufăr ienupărul! Iar în ceea ce priveşte fructele de mare. mori de foame înainte să reuşeşti să le mănânci! – De unde vii? – trimis. Însă picioruşele Frumos şi dacă el nu se afla acolo chiftele. acrişor şi multă smântână.. este strălucitoare.. m-a trecându-şi de mai multe ori lăbuţa prin spatele urechilor.Înapoi 66/78 Înainte plictisesc aici.. să ţină un astfel de discurs şi că el nu mai e pisoi de Florina. îi dau un farmec înduioşător.. Dar.. ai ceva de mâncare? Mi-e o foame de lup! – Mai am câteva fructe de ienupăr şi nişte scoici pe care le-am pescuit azi dimineaţă. Dacă nu era logodnica lui Fătîn misiune oficială. mişto! – Ce frumos eşti. Dar eşti aici şi asta e nemaipomenit! eşti super. dragul meu. deşi obrajii îi sunt cam goale. – Aici nu-i Hanul Celor Trei Dar. Dac-ai şti ce mă mai apoi. Bunicul Visez Nicolae pui fripţi. chiar şi aşa acoperite de noroi cum sunt. Motanul Negru îşi face toaleta cu grijă. În cele din urmă. Motanul s-ar pretendenţilor. Neglijând faptul că nu e tocmai potrivit ca o prinţesă Îşi zbârleşte firele de păr. în faţa întregii Curţi. Purceluşi! ciorbă de burtă cu nişte borş sarmale.. consideră prezentabil: Florina pentru a se căsători cu Făt-Frumos. mititei. pisoiaşule. se – Florina. cu toate cochiliile şi carapacele lor. ceea ce îi dă pretextul de a o observa pe multişor. În ciuda nasului plin de praf şi a hainelor zdrenţuite.. regăsindu-şi originile de moralitate îndoielnică.

Înapoi 67/78 Înainte Aşteaptă.. dar nu îndrăzneşte să spună. nu e mai rău decât moluştele crude cu care a îşi dă toată silinţa să-şi mănânce toate frigăruile. apoi culoarea soarelui. jignit fiind. să ciufulit al Prinţesei.. bolovani. astea murdare şi jerpelite! halul ăsta! Nu te poţi prezenta în faţa lui în hainele Motanul Negru îşi vâră lăbuţa în sacul Bunicului chibrituri. aşa de frică îi e ca motanul. de o minunată diademă şi va prinde cu eleganţă părul Îşi vâră botul în sac şi scoate mantia Reginei din Saba. micuţa mea Florina! În curând vei fi suficient de frumoasă şi de durdulie ca să te căsătoreşti cu Făt-Frumos.. veselă fost nevoită să se hrănească până atunci. nu ai voal! aşteaptă la castel. de culoarea timpului ce trece.. Nicolae şi scoate de acolo o tigaie şi o cutie de de culoarea lunii.. care.. Apoi pregăteşte mici frigărui adăugând De când e pe lume n-a mâncat ceva atât de gustos! Florinei nu-i prea place usturoiul. rezolv asta imediat. De fapt.. cea mai frumoasă mantie care a fost vreodată ţesută în cele trei provincii ale României. să danseze.. Dar. mi Aşteaptă! Îţi găsesc eu! se pare că ceva lipseşte. nu vor lăsa să i se vadă noroiul de pe picioare. Prin urmare – Mai mare dragul să te văd mâncând aşa. el face un foc mare. va servi drept scoate panglica de mătase a Albei-ca-Zăpada. – Ăsta nu e un motiv să te hrăneşti ca un animal. Florina. bineînţeles. îmbracă minunatele veşminte şi începe va apuca să facă un duş la castel. ca să se vadă scânteierile preţioaselor ţesături: – Eşti perfectă! Sunt veşminte demne de viitoarea nevoie mare. Ce frumoasă eşti! Ce regină bună vei fi! Ce frumoasă nuntă vom avea! Totuşi. Pantofii Cenuşăresei. Dar nu poţi merge îmbrăcată în . până când n-o lase baltă. pe cinstea mea. având grijă să-l împrejmuiască cu usturoi sălbatic. care te regină a Pădurii celei Mari. În timp ce Florina aduce scoicile pe care le-a pescuit.

de tricotat. – Bineînţeles..Înapoi 68/78 Înainte ce este de-nţeles... Nicolae. curând. aceste dansuri îndrăcite M-am gândit la pulberea de stele. şi că Florina va fi gata de nuntă: – M-aş mira. Nu Pădurii celei Mari iar Poşta e închisă. mă rog? – Voalul de mireasă e pe capul Purcicăi. hotărât lucru. se îngrijorează în privinţa Florinei şi a Motanului Negru. poate aş reuşi să te-ajut.. – Şi de ce. – Bine.. căci. ştiu să înot. în timp ce toţi dansează hora. ceea jigneşti teribil! – Dacă-ţi zic că am o soluţie înseamnă că am una! Mă – Nu te supăra. draga mea Carabosa. care dansează acum cu Bunicul Nicolae. Dar nu văd cum... la castel. Carabosa. Dar să ne grăbim! Nu mai e mult până Bunicul Nicolae o linişteşte şi îi explică că vor sosi în sosesc cei doi hoinari ai noştri. ştii bine că am încredere în tine. din Pădure. murmură Carabosa. căci voalul de mireasă a rămas la castel. – Ce-o să ne facem? întreabă consternat Bunicul Scotoceşte prin tot sacul fără să găsească nimic. care s-a apucat iar nu mai sunt de ea. Nu-mi stă-n putere să-l expediez acolo. dar n-are cum ieşi .. iar Insula Aşteptării e prea departe. te iert. Chiar atunci. puterile mele încetează la marginea – Dacă-mi dai voie să mă amestec într-o poveste care nu mă priveşte. Carabosa se alătură Marinelei Mica. dar mi-ar fi plăcut să ghicesc.

Oile. zăpăcit din cale-afară. căci se joacă cu ei cântând melodii vesele care îi umplu de plăcere şi de energie. Dintr-odată. aidoma unui fluture care se lasă pe-o floare. este pe pajişte. cât ai zice peşte. domolit de soarele ca el să plece departe de ei. De obicei. Cum Vrăjitoarea este şi acum prinsă în dans. în bisericile de la ţară. Carabosa se îndreaptă cu paşi hotărâţi spre Purcica. iarnă. îi smulge voalul de mireasă şi îl leagă de firul albă. Carabosa dă 17. Motanul Negru şi Florina îi mulţumesc. Raluca.Înapoi 69/78 Înainte Îi explică cum stau lucrurile şi îi cere un fir de lână. şi mai ales mieluţii o adoptă îngheaţă lacurile şi râurile în lunile de are şi altceva de făcut pe lângă că imediat. A ŞAPTEA ZI Petrecerea din Prislop s-a terminat. încât. Într-atât e de fericit Vântul Siberiei că poartă spre înălţimi.. împingând astfel spre România barca în care sau aşezat Florina şi Motanul Negru. azvârle voalul spre cer. Marinela Mica taie un fir urmând instrucţiunile prietenei sale. asemenea unui zmeu. lucru cu care Vântul nu e deloc obişnuit. de plăcere sau de emoţie. începe a sufla dinspre sud spre nord. voalul se . sătenii petrec o grămadă de timp rugându-se de lână neagră care. în loc să sufle dinspre nord spre sud.. E pentru prima dată că-i mulţumeşte cineva. Vântul Siberiei. ridică dantela mătăsoasă şi o drumul firului de lână. căreia i s-a dat voie să-l însoţească pe Mihai. aşa că e verii. aşează pe capul Florinei. căci Vântul Siberiei i-a promis să-l ducă taman până în Insula Aşteptării. regăsindu-şi gesturile copilăriei. se face Apoi. precizându-i lungimea exactă.

Înapoi 70/78 Înainte La început. de data asta pe vecie! pasăre.. nevenindu-i a crede că-n sfârşit îi surâde norocul. după care se proţăpeşte dinaintea lui – Făt-Frumos. Astfel că se – Da. pe loc te faci iar Pasăre Albastră. cu fiecare oră care trece. Prin puţin de o zi. Ursitoarele s-au oprit din pălăvrăgit şi nu se mai ating Nebunii încremenesc în faţa jocului de şah. accept să mă-nsor. Vrăjitoareo. Dar Raluca dovedeşte colţii pentru a o alunga pe această intrusă care îi fură Şi asta făr-a ţine seama că oamenii nu suferă să fie hotărăşte cu mare părere de rău: n-am de ales! nesfârşită răbdare şi blândeţe şi-l îndoapă cu gustări delicioase pe care le pregăteşte special pentru el. Asta nu-i viaţă. Vrăjitoarea tresare. având impresia certă că a pierdut Făt-Frumos: se Bunicul Nicolae. fie el şi rege. din moment ce – Mă bucur că ţi-a venit în sfârşit mintea la cap. ca să reluăm ceremonia de unde am lăsat-o. de ceaiul care începe a se răci. sfârşeşte prin a-l îmblânzi şi ei devin. trist şi resemnat. în mai Marele Orologiu al castelului.. e ultima ta şansă! Te-ai hotărât să terefuzi. te va scuti de-o mulţime de neplăceri! Cheamă-l pe găseşte nicicum Codul Civil. Ţuţu o priveşte pieziş şi e gata să-şi arate mângâierile lui Mihai. într-atâta e de mâhnit. Nu-şi Făt-Frumos îşi ţine privirile plecate. cei mai buni prieteni din lume. trebuie totuşi să o guvernaţi de-un animal. nsori cu Purcica? Te previn că. să fii . În cel mai înalt turn al castelului. urmare. să resemneze şi să sune cea de-a o sută şaizeci şi opta oră a figurinelor. o parte din film. Regele înşiră mărgăritare. Asta secunde pe care reuşeşte. Bunicul Nicolae se apropie târându-şi picioarele. în ciuda celor câteva le şterpelească timpului. Purcica se bâţâie toată de bucurie. dacă te-ncăpăţânezi să Făt-Frumos ezită o secundă.

atât de conflictului pe care-l presimte: ncremenită. Prin ploaie. cu viaţa vei plăti. asistenţa rămânesuspendată scurgerii timpului şi să mai pască. interminabil pe pajişte.Înapoi 71/78 Înainte Regina se machiază în faţa oglinzii pentru a şterge urmele timpului ce trece. foc şi fum. Povestea asta toată pe loc se va sfârşi. Ţuţu o zbugheşte într-un du-te-vino neliniştea. în vreme ce. Pe firea-ntreagă jur a te-nfrunta.Căci. continua drumul spre Asia. ÎNTOARCEREA MOTANULUI NEGRU Şi unde nu se porneşte-o vijelie năprasnică şi. mieii şi Ţuţu se bulucesc în spatele lui clintit nici măcar un fir de păr din cap. oricine-ai fi? – N-am semnat nici un pact cu tine. vânt. nimic nu te-opreşte s-o iei pe Florina de soţie! Mihai şi al Ralucăi. unde va trebui să înceapă de-acu-nainte. . în faţa lui FătFrumos. înainte de a-şi să sufle din nou în sensul bun. dacă-n vrăji ne-om măsura. Vrăjitoareo. jurămintele Bunicului Nicolae nu mă obligă la nimic! - Dat fiind că e aşa. încercând să-şi ascundă tristă i se pare această poveste. Raluca se cuibăreşte lângă Mihai. Cei doi tineri se ţin strâns de mână. într-un vârtej. Oile şi mieii încetează – De mine nu ţii seama. Dar află că de pierzi. pe instalează formând un cerc magic în mijlocul căruia se pajişte. fără să li se fi Mâţă de pământ şi scrum. toţi se pun faţă-n faţă cei doi adversari. Pe pajişte. jubilează Motanul Negru. Vrăjitoarea ţâşneşte ca din puşcă. Aşa să fie a fi! Ca împinşi de o nevăzută forţă exterioară. Vântul Siberiei îi lasă jos. – Făt-Frumos. oile. Pulbere te fac acum! . Motanule. 18. pe Motanul Negru şi pe Florina.

Trăsnite-ar cerul. Chat. tobe îndepărtate bat tăcerea pe care o va rupe Vrăjitoarea: „ Pe Eol. dincolo de copaci. cu ochii aţintiţi asupra poieniţei castelului. Chat. ar fi hotărât să nu-i dea ascultare. Catus. . se face de două ori mai mare. Poruncă vă dau să-l ştergeţi De pe faţa pământului Pe acest motan. zeul mărilor şi al oceanelor. Negru se clatină uşor. De furie. căruia începe să-i pară rău că a intrat în această Ploaia se opreşte la fel de repede cum a început. zeul aerului şi al vântului. Katze!” Vrăjitoarea a uitat să cheme şi Vântul Siberiei care. De la Atlantic la Pacific. turuie dintr-o „Pe Neptun.Înapoi 72/78 Înainte obraz lângă obraz. Fie ca apele şi ploile voastre să-l înghită pe veci Pe acest motan. nelăsându-i răgazul. Kat. Vânturi de la miazăzi la miazănoapte. teafăr şi Se pregăteşte să ia cuvântul. Vânturi de la soare-răsare la soare-apune. De la Marea Egee la Marea Mediterană. Katze!” O rafală de ploaie se abate asupra Motanului Negru poveste. dar rămâne în picioare. Vânturile se năpustesc în tornade dar. Vrăjitoare!” Motanul Negru se scutură şi blana i se zbârleşte pe oricum. din fericire. Catus. „Pe Jupiter. loc. În zare. căci detestă să-şi ude blana. Motanul nevătămat. dar Vrăjitoarea e atât de suflare: furioasă încât. Kat. Zeul Zeilor.

Sunt totuşi triste pentru că chiar dacă întotdeauna lua prietena lor..Înapoi 73/78 Înainte Un fulger. încă o dată. Babuşca era În tulburarea lor.. moare şi mai dau seama că spun se vor numi proverbe. – Moare şarpele. lucrurile prea în serios şi ca un drăcuşor care iese din cutie: se termină povestea Scufiţei Roşii! – Nu-i adevărat.. nici nu-şi generalităţi care. micuţa Scufiţă Roşie.. Când într-un sfârşit fumul se împrăştie. au mulţi copii. Şi tocmai în acest moment nepotrivit – Ascultaţi! Am ceva important să vă spun! L-am găsit pe lup. urmat de un tunet puternic. veninul.. mai târziu. Prinţesa Florina. E Ursitoarele se pun iar pe trăncănit: – Cine seamănă vânt. era acasă la bunica. adună furtună. cu cuţitul.. citeşte Bunicul Nicolae în cartea lui. nu-i adevărat. în cărţile cu poveşti. nebun după mine.” fost fericiţi şi au avut Nebunul cu toba sare credea de-a fir a păr balivernele care se scornesc despre vrăjitoare. cercului şi luminişul e înecat de un fum gros să-l tai Vrăjitoarea s-a mistuit. cade în mijlocul 19. nu-i adevărat! Nu aşa . Neam logodit! „Au făcut o nuntă mare. EPILOG Se încep pregătirile pentru nunta lui Făt-Frumos cu se iveşte.

tatăl îşi regăsi fiica şi un ginere. Aşa se face că merseră amândoi la Frumos că îşi făcea griji din pricina tatălui ei şi că voia palat. Fiica îşi regăsi tatăl.. dar Florina nu era pe de-a-ntregul fericită şi stătea bosumflată. erau cufundate într-un somn adânc vreme de o sută sfârşitul! asta se întâmplă! Haide. nu Povestea Păsării confecţionarea de piele purtate la ceremonii cingătoarelor pentru să . accentuează Carabosa. un ochi destrămat! – De parcă te poţi căsători cu un lup! – Educaţia fetelor nu mai e cum era! – Ai dreptate! Înainte. Scufiţa Roşie n-are ce căuta aici! – Când Povestea se va sfârşi. găsim noi ac de cojocul ei! – I-ar prinde foarte bine. Bunicule Nicolae. dacă erau atât de nechibzuite. de ani. „S-au căsătorit. urmaţi de Motanul Negru care îi însoţea mereu şi care se înfrupta din gustările lor. – Bine.. aceste locuri. Îi mărturisi lui Fătsă-l regăsească.Înapoi 74/78 Înainte Ursitoarele sunt de acord cu el: – Întâi şi-ntâi. Le dădu binecuvântarea. Nebunul cu clopoţei Nicolae. Regele Petru se întoarce pe călcâie şi urcă scările. povesteşte Mirat. Magicianul îşi deschide cartea din nou: fără scorneli. mărgăritare continuă Albastre şi a Motanului Negru. cu cartea sub braţ. Bunicule Cu multă demnitate. retrase în odăile lui. Pentru a-i face pe plac înşire Reginei.” apoi se Bunicul Nicolae. sfârşitul acestei poveşti. voi încerca să fiu mai puţin distrat şi să citesc. se pregăteşte să părăsească moment ce a terminat de citit şi îl trage de mânecă: – Nicolae! Bunicule În din ultimul rând.

nu a ta. sporturi la care supuşii săi urmăreşte meciurile de fotbal. Motanul Negru mai-mai că se lasă înduioşat. şi rău face.. Nu e vina – Eram Regina din Saba şi ei au făcut din mine Mamă . din ziua în care m-am căsătorit cu Regele. care nu-şi aminteşte deloc propria poveste. Vitregă. Ai vrut să-i faci de petrecanie Florinei. fiica ta! obţin rezultate foarte bune. se închide aici şi răcit din cauza ploii. atunci când nu se plimbă mea.. o mamă vitregă e pedepsită cu moartea. cu o privire tristă de mai mare mila. când – Haide. pentru a se culca la picioarele Ursitoarelor. dar a Bineînţeles. dar n-am avut de ales. şi la fel şi pe Purcica. ai vrut să-i faci de petrecanie lui FătFrumos. Zdrobit de această lovitură a sorţii. motiv pentru care e prost dispus: – După cum ştii.. Ursitoarele sunt supărate foc.. care nu s-a amestecat în această regăsire. şi a pantofilor de duminică. în încăperea secretă a post de televiziune importat din Ucraina.. Urmarea acestei poveşti e treaba mea. turneele de tenis şi Bătrâna regină nu îl urmează.. o întinde. uita că nu eşti un magician profesionist. Motanul Negru.. O să te fac praf şi pulbere. se aruncă cu ghearele asupra Reginei: – Mamă Vitregă. Motanul Negru. aude vorbele Motanului Negru. Bunicul Nicolae mi-a spus-o.. Ce ai de spus în apărarea ta? umil.. nimeni nu ştie că. a poruncit să se instaleze un pretextul bătrâneţii apăsătoare.Înapoi 75/78 Înainte prin pădure. sub biroului său de monarh. asta mi-a fost soarta.. concursurile de gimnastică. ci doar un 20. Se întoarce prompt: Bunicul Nicolae e deja cu un picior pe pajişte. şi că. TOATE POVEŞTILE AU UN SFÂRŞIT. Eu nu voiam... căci metamorfoza acestui prinţ în pisică a fost o glumă a prietenei lor Vrăjitoarea. Şi asta ţine de soarta ta. haide! Nu te lăsa luat de valul tinereţii! Nu prinţ transformat în motan. care nu mai e aici să îndrepte lucrurile.

.. pe care Babuşca o – Meriţi o recompensă. de rău: bine...” se năpusteşte asupra lui: E nevoit să-şi întrerupă lectura încă o dată.. şi ele – Pentru un amator. – Poate o s-o iei pe Scufiţa Roşie de soţie? – Scufiţa Roşie? Nu ea îmi este sortită. cel puţin asta cred eu. Aşa că are multe şanse să rămână motan. N-o putem lăsa cu un nas aşa de urât. Bunicule Nicolae? . îşi răsfoieşte febril cartea: – Să vedem.. zăpăcit de toate aceste evenimente. deja. Unde eram? A. Ce-ar fi s-o supunem la proba oglinzii? Ce zici. intervine Motanul Negru... Bunicul Nicolae. e că nu poate fi vorba de Purcica. te-ai descurcat cât se poate de – A fost deja pedepsită. nu e chiar aşa de rea la suflet. – N-o poţi lua pe Florina de soţie. dar Vrăjitoarea a desemnat o anumită prinţesă.. Ceea ce e sigur iar om. ea s-a căsătorit destinase lui Făt-Frumos. Mama Vitregă fu transformată în sperietoare de ciori. Asta ne-ar fi scutit de multe necazuri. Carabosa încearcă să-l consoleze de bine.. căruia îi revin frânturi de memorie. Cât despre Purcica. – Păcat. da! „Ca pedeapsă.Înapoi 76/78 Înainte Tot ce ştiu e că trebuie să se însoare pentru a se face şi ele nu mai ştiu despre cine e vorba. un ochi pe faţă.

şi nu mi-ar vedea nasul cel pocit? Cine ştie. – Nimeni nu-l va mai vedea niciodată. chiar dacă nu e prinţ. nu-i port pică.. declare pasiunea lui. şi începe să-i norişor de steluţe argintii care îl fac om la loc. Mare dreptate a avut. De parcă lumea-ntreagă ar fi vinovată de ceea ce mi înfăţişare îmbufnată şi ursuză! Ce privire duşmănoasă! Florina de soţie. constatând că are în faţa se întâmplă. Şi ce ... îngrozită. Este cea mai bună cale de a afla adevărul...Înapoi 77/78 Înainte – Bine. Nu-i de mirare că Făt-Frumos a preferat s-o ia pe Dar dacă m-aş face bună? Dacă aş încerca să zâmbesc? Cine ştie. când deodată îl învăluie un – Vai de mine! Nu sunt frumoasă. Marinela Mica scoate din buzunar o oglinjoară ciobită şi o pune în faţa Purcicăi. stropind-o cu pulbere de stele. pentru o pisică. e un fapt de vitejie. Fii din nou – Albă-ca-Zăpada? Albă-ca-Zăpada? Dar ea mi-a fost Motanul Negru cade în genunchi în faţa Prinţesei. care se priveşte cu atenţie. nu sunt deloc frumoasă! În loc de nas am un rât de porc. ochilor propriul chip. Apoi este cuprinsă de apoi se dă înapoi. o întrerupe Albă-ca-Zăpada! sortită! compasiune pentru ea însăşi şi decide să accepte ceea Carabosa. poate că ceilalţi ar vrea să-mi vorbească. Aş găsi poate un băiat drăguţ care ar vrea să mă ia de soţie. ceea ce nu-i stă-n putere să refuze: ce..

fiarbă îndelung cu zahăr.” La Ciocăneşti. după liturghie. încă n-a Bunicul Nicolae îşi ia râzând – Hm! Asta-i altă poveste! „Povestea Păsării Albastre sa terminat. cartea: – Răbdare.. la fel ca în toate celelalte păduri ale frumoasei ţări numite România. zdravene pentru a face faţă unui drum lung.. va fi de Vârful Omului. Vacile şi oile vor paşte iarba de la poalele pădurii. Prea te grăbeşti. Şi. săteni. Va deasupra satului Ciocăneşti. care au obiceiul să le numesc asta dulceaţă. iarba îşi va păstra savoarea timp îndelungat. dar mai gustoase.. tânăr prinţ. pe când va fi ca desert. Pădurea cea Acolo. făcând cu ochiul prietenelor ei şi Bunicului Vrăjitoarea îşi face apariţia din Pădurea cea Mare şi Dar nu va fi decât o pădure ca oricare alta. muşcat din măr.. Ei rămâne chiar de ajuns şi pentru Raluca se vor căsători. Când picioruşele şi lăbuţele vor fi îndeajuns de duce copiii şi mieii la marginea Pădurii celei Mari.. vor gusta zmeură şi sezonul recoltei. Cât despre Prinţi mai trăiesc şi astăzi. nu vor avea decât doi copii şi o grămadă de miei şi mieluţe. ei îşi vor . vacile şi caii vor curăţa marginea pădurii. afine sălbatice. când oile.Înapoi 78/78 Înainte Nicolae: spune. cărora le vor povesti întâmplările la care au fost martori în Pădurea cea Mare de pe Vârful Omului. În curând. căci copacii o vor apăra de razele soarelui. Florile vor fi mai mici. mare şi Prinţese. sătenii vor veni duminica la picnic. Mihai şi plină de zmeură şi mure. dacă n-au murit.. vor fi cât de cât fericiţi.