BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean

1
BIOMATEMATICA – FUNCTII REALE ELEMENTARE

Continut
1. Functii elementare uzuale.
2. Limite, continuitate, derivabilitate.
3. Formula lui Taylor.
4. Studiul functiilor reale de o variabila reala

1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate.
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul
functiilor reale
de o variabila
reala.
















NOTIUNEA DE FUNCTIE
DEFINITIE. O functie este un triplet:
1. domeniul D,
2. codomeniul B în care functia ia valori
3. o lege de coresponsenta f: fiecarui element din D i se
asociaza prin f un unic lement din B
( ) y x f : B y ! D, x B, D : f · ∈ ∃ ∈ ∀ →
Observatie. Daca B = R functia se numeste reala.
GRAFICUL UNEI FUNCTII
( ) ( ) { ¦ x f y B, y D, x y x, G
f
· ∈ ∈ ·
Reprezentarea grafica = geometrica.
Prin abuz de limbaj, grafic = reprezentarea geometrica
Exemplu. Reprezentari care NU sunt grafice de functii






D
B
f

B
D

∃ x∈D caruia nu-i
corespunde nci un y
B
D
∃ x∈D caruia îi
corespund mai multi y
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
2
1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate.
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala





























PROPRIETATI
Consideram f:R→R y=f(x).
Injectivitate. ( ) ( )
2 1 2 1 2 1
x x x f x f R, x , x · ⇒ · ∈ ∀
Surjectivitate. ( ) x f y : R x R, y · ∈ ∃ ∈ ∀
Bijectivitate ⇔ Injectivitate + Surjectivitate ⇔ ecuatia f(x)=c, c∈R
constanta are solutie unica.
Interpretare geometrica.
Liniaritate. f liniara: ( ) ( ) ( ) y ßf x af ßy ax f + · +
Monotonie. f crescatoare: x
1
<x
2
⇒ f(x
1
)<f(x
2
);
f desrescatoare: x
1
<x
2
⇒ f(x
1
)>f(x
2
).
Paritate. f para: f(x)=f(-x);
f impara: f(-x)=-f(x).
Periodicitate. f periodica, de perioada principala T: T∈R, cel mai
mic cu proprietatea f(x) = f(x+T).
COMPUNEREA FUNCTIILOR.
f g
__________ __________
g
f
R C R B R D
o
⊆ → ⊆ → ⊆ , (gBf)(x) = g( f(x) )
Observatie. Inversarea nu este, în general, comutativa
FUNCTIA INVERSA.
Functia identica a unei multimi. ( ) x x 1 M, R M : 1
M M
· → ⊆
Definitie. Fie f:R→R, y=f(x) o functie reala. Functia f admite
inversa sau este inversabila daca ∃ functia g:R→R, astfel încât
g°f=f°g=1
R

Notatie.
1
not
f g

· .
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
3

1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate.
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala
Interpretarea geometrica a inversei unei functii.


FUNCTII ELEMENTARE. Functiile polinomiale, functii radical,
logaritmice, exponentiale, trigonometrice, împreuna cu inversele
lor.


Prima bisectoare: 1
R
(x) = x
Simetrie fata de
prima bisectoare
f
f
-1
x
y
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
4

1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate.
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala
GRAFICELE PRINCIPALELOR FUNCTII ELEMENTARE
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
-10 -5 0 5 10 15

f(x)=ax+b
-1500
-1000
-500
0
500
1000
-15 -10 -5 0 5 10 15

f(x)=a
0
x
n
+a
1
x
n- 1
+…+a
n

0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0 5 10 15
( )
n / 1
x a x f ⋅ ·
0
5
10
15
20
-4 -2 0 2 4

f(x)=e
x

-2.5
-2
-1.5
-1
-0.5
0
0.5
1
1.5
2
0 1 2 3 4 5 6

f(x)=ln(x)
-1
0
1

− f(x)= sin(x); --- f(x)=cos(x)
-2
0
2
- 3 -1 1 3

f(x)=tg(x)

-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

f(x)=ctg(x)


BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
5

1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala




























LIMITA UNEI FUNCTII REALE ÎNTR-UN PUNCT.
CONTINUITATE.
DEFINITIE. Fie f: D⊆R→R, x
0
∈D. Functia f are limita l în punctul x
0

daca ( ) ( )
43 42 1 43 42 1
dreapta la limita
0
x x
0
x x
stanga la limita
0
x x
0
x x
x f lim l x f lim
>

<

· · .

DEFINITIE. Daca pentru x
0
∈D are loc
( ) ( ) ( )
0
dreapta la limita
0
x x
0
x x
stanga la limita
0
x x
0
x x
x f x f lim l x f lim · · ·
>

<

43 42 1 43 42 1

atunci functia f este continua în punctul x
0
∈D.
Daca egalitatea de mai sus are loc ∀ x
0
∈D atunci f este continua
pe D.
Observatie. Daca f nu e continua în x
0
⇒ f discontinua în x
0
.


x
0
( )
n
a
→→→
( )
n
ß
←←←
D
( )
( )
n
n
ß f

l

a f



G
f

BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
6

1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala




























Teorema. Daca f si g continue în x
0
sau respectiv pe D ⇒ f+g, a⋅f
(a∈R), f⋅g, max(f,g), min(f,g), |f|, f
g
, f/g (g(x
0
)≠0) sunt continue în
x
0
respectiv pe D.
Teorema. Functiile elementare sunt continue pe domeniile lor de
definitie.
FUNCTII DERIVABILE
DEFINITIE. Functia f: D⊆R→R, se numese derivabila în punctul
x
0
∈D daca exista limita
( ) ( )
( )
0
not
0 0
0 h
x f
h
x f h x f
lim ′ ·
− +


si este finita. Daca limita de mai sus exista pentru ∀ x
0
∈D atunci f
este derivabila pe D.
Observatie. h→0, h<0: derivata la stânga; h→0, h>0: derivata la
dreapta.
Interpre tare geometrica.

x
0
x
0
+h
f(x
0
)
f(x
0
+h)
A
B
C
( )
( ) ( )
( )
0
0 h
0 0
x f A in curba la
tangentei panta
h
x f h x f
AB
BC
a tg
′ ·
·
− +
· ·


α
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
7
1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul functiilor
reale de o
variabila reala
Derivate de ordin superior.
( ) ( )
( ) recursiv calcul f f
1 n n
,


· .
Reguli de derivare. Fie f, g: D⊆R→R, α∈R.
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) D x in derivabile g si f , x g x g f x g f 6
;
g
g f g f
g
f
5 ; f f a f 4
; g f g f g f 3 ; f a f a 2 ; g f g f 1
0 0 0 0
2
1 a a
∈ ′ ⋅ ′ ·

′ ⋅ − ⋅ ′
·

,
`

.
|
′ ⋅ ⋅ ·

′ ⋅ + ⋅ ′ ·

⋅ ′ ⋅ ·

⋅ ′ + ′ ·

+

o

Teorema. (Legatura dintre continuitate si derivabilitate)
Orice functie derivabila într-un punct este continua în acel punct.
DIFERENTIALA UNEI FUNCTII REALE
Fie f:D⊆R→R, x
0
∈D. Se considera functia liniara
( ) ( ) h x f h R, R :
0
⋅ ′ · → D D
Aceasta functie se noteaza prin ( ) ( ) h , x df h
0
not
· D si se numeste
diferentiala functiei f în punctul x
0
.
Diferentiala functiei identice. Se particularizeaza f(x)=1
R
(x)=x,
d1
R
(x,h) = dx(x,h) = (1
R
(x))′⋅h = 1⋅h = h
⇒ diferentiala functiei identice = cresterea argumentului; dx=h.
⇒ ( ) ( ) ( ) dx x f h x f h , x df
0 0 0
⋅ ′ · ⋅ ′ · ;
⇔ ( ) ( ) ( )
( )
dx
x df
x f dx x f x df · ′ ⇔ ⋅ ′ · .

BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
8

1. Functii
elementar
e uzuale.
2. Limite,
continuitat
e,
derivabilita
te
3. Formula
lui
Taylor.
4. Studiul
functiilor
reale de o
variabila
reala
APROXIMAREA FUNCTIILOR REALE PRIN POLINOMUL LUI
TAYLOR SI MACLAURIN
Teorema. (Formula lui Taylor)
Fie f:[a, b]⊂D→R, y = f(x)
Daca
§ f este continua;
§ f derivabila de n+1 ori pe intervalul [a, b], cu derivatele continue;
§ › f
(n+1)
(x) pe intervalul (a, b)
Atunci
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) x R a f
n!
a x
... a f
2!
a x
a f
1!
a x
a f x f
n
x T
n
n 2
+

+ + ′ ′

+ ′

+ ·
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 2 1

unde ( )
( )
( )
( ) x ? a , ? f
1)! (n
a x
x R
1 n
1 n
n
< <
+

·
+
+
este termenul rest prin care
se apreciaza eroarea de aproximare a functiei f(x) prin polinomul T(x).
Importanta formulei lui Taylor. Aproximarea valorilor f(x) prin valori
cunoscute ale functiei în puncte din domeniu.
Teorema. (Formula Maclaurin, particularizare Taylor)
În aceleasi conditii ca în teorema lui Taylor, daca domeniul de definitie
al functiei contine originea 0, se particularizeaza a=0.
( )
( )
( ) ( ) x R 0 f
k!
x
x f
n
n
0 k
k
k
+ ·

·

Avantaj. Calcul mult mai usor al termenilor polinomului de aproximare
si a termenului rest.


BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
9


IMPORTANTA CONCEPTELOR DE LIMITA SI CONTINUITATE
SPATII CONTINUE
Modelarea fenomenelor de timp continuu.
Exemplu: modelarea fenomenului de diluare.
ie concentrat
1
dilutia ·
dilutia→∞ când concentratia→0
SPATII DISCONTINUE: Spatii fractalice ce se autogenereaza.6u
Exemplu: descompunerea si recompunerea imaginilor digitale. Cu
aplicatii în imagistica medicala.


1. Functii
elementare
uzuale.
2. Limite,
continuitate,
derivabilitate
3. Formula lui
Taylor.
4. Studiul
functiilor
reale de o
variabila
reala
STUDIUL FUNCTIILOR DE FORMA y=f(x)
1. Domeniul de definitie: reuniunea intervalelor pe care functia
are sens
2. Intersectia cu axele;
3. Reducerea domeniului de definitie:
f para ⇒ simetrie fata de Oy;
f impara ⇒ simetrie fata de reperul axelor O;
f periodica de perioada T ⇒ se considera un interval de
lungime T.
4. Studiul continuitatii functiei.
5. Limitele la capetele intervalelor ce compun domeniul de
definitie.
Asimptotele functiei:
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
10
Asimptota vericala, x = x
0
; ( ) t∞ ·
<
>

x f lim
0
x x
0
x x
0
x x
;
Asimptota orizontala, y = y
0
; ( ) const x f lim
x
·
t∞ →
;
Asimptota oblica, y = mx+n,
( )
( ) [ ] mx x f lim n ,
x
x f
lim m
x x
− · ·
∞ → ∞ →
.
6. Derivta I a functei f.
Semnul functiei f ′ ⇒ monotonia functiei f;
Solutiile ecuatiei f ′(x)=0 ⇒ punctele de extrem.
7. Derivata a doua a functiei f.
Semnul functiei f ′′ ⇒ intervalele de convexitate/concavitate;
Solutiile ecuatiei f ′′ (x)=0 ⇒ punctele de inflexiune.
8. Tabelul de variatie si trasarea graficului.




ÎNTREBARI
Q1: Figurati o reprezentare grafica ce nu este grafic de functie. Explicati.
Q2: Definiti functia identica a unei multimi si explicati rolul ei în inversarea unei
functii.
Q3: Interpretarea geometrica a derivatei unei functii.
Q4: Explicati notiunea de diferentiala a unei functii reale de o variabila reala.
Q5: Formulele Taylor-Maclaurin. Explicati avantajul fiecareia dintre ele.
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
11

Aplicatii pe
spatii
vectoriale

















MATRICEA UNEI APLICATII LINIARE
CONDITII PREALABILE
Fie f : M → N, functie liniara.
Particularizare M = R
m
, N = R
n
multimi cu structura de spatii
vectoriale.
f: R
m
→ R
n
, aplicatie liniara ⇔
⇔ ( ) ( ) R , ∈ ∈ · · ∀ β α ϕ ϕ ϕ ,
m
m 2 1 m 2 1
R ..., , , v , ? ..., , ? , ? u
r r
, se verifica
proprietatea: ( )
{
( )
{
4 4 3 4 4 2 1
r r
4 4 3 4 4 2 1
43 42 1
r r
n
R
n
R
n
R
n
R
m
R
u f ß u f a v ß u a f

∈ ∈


⋅ + ⋅ ·

,
`

.
|
⋅ + ⋅ .
Fie B
m
respectiv B
n
bazele spatiilor vectoriale considerate:
{ ¦
m 2 1 m
e ..., , e , e B
r r r
· baza în R
m
,
{ ¦
n 2 1 n
d ..., , d , d B
r r r
· baza în R
n
.
CONSTRUCTIA MATRICII
Fie
m
R u∈
r
, ( ) ( )
{
( )
3 2 1
r r
4 4 4 3 4 4 4 2 1
r r r
n
R
m m
n
R
1 1
e liniaritat
m
B baza in
m m 1 1
e f ? ... e f ? e ? ... e ? f u f


+ + ·

,
`

.
|
+ + ·
Fiecare element ( )
n
i
R e f ∈
r
, i=1..m, se exprima ca o combinatie liniara
a elementelor bazei B
n
.
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
12
Aplicatii pe
spatii
vectoriale

















( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )

,
`

.
|
· ⇒ + + + ·

,
`

.
|
· ⇒ + + + ·

,
`

.
|
· ⇒ + + + ·
nm
2m
1m
m n nm 2 2m 1 1m m
n2
22
12
2 n n2 2 22 1 12 2
n1
21
11
1 n n1 2 21 1 11 1
a
...
a
a
e f d a ... d a d a e f
...
a
...
a
a
e f d a ... d a d a e f
a
...
a
a
e f d a ... d a d a e f
r
r r r
r
r
r r r
r
r
r r r
r

Definitie . Vectorii determinati mai sus formeaza matricea de
reprezentare a aplicatiei liniare f în perechea de baze (B
m
, B
n
).
( ) ( ) ( )
( ) R
a ... a a
... ... ... ...
a ... a a
a ... a a
e f ... e f e f
M
m n
nm n2 n1
2m 22 21
1m 12 11
m 2 1
×

,
`

.
|
· M
r r r

Proprietate. ( ) u M u f , R u
m
r r r
⋅ · ∈ ∀ .
Observatie. Pentru o functie data f si o pereche de baze B1 si B2
relative la domeniul si respective codomeniul functiei, matricea de
repreezntare M este unic determinata.
Avantaj. ⇒ valorile functiei se pot calcula direct cu ajutorul matricii M,
fara a apela de fiecare data la expresia anailica a functiei f.
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
13
Aplicatii pe
spatii
vectoriale

















MATRICEA APLICATIEI COMPUSE
Se considera spatiile vectoriale R
p
, R
n
, R
m
cu bazele corespunzatoare
B
p
, B
n
, B
m
si aplicatiile liniare
[ ] [ ] [ ]
liniara f g h
m
B baza
m
liniara g
n
B baza
n
liniara f
p
B baza
p
_ __________ __________ __________
R R R
o ·
→ −− − → −− −

Fie A∈M
n×p
(R) matricea aplicatiei f în perechea de baze (B
p
, B
n
);
Fie B∈M
m×n
(R) matricea aplicatiei g în perechea de baze (B
n
, B
m
);
Proprietate. Matricea C a aplicatiei liniare h = g°f este C = B⋅A,
C∈M
m×p
(R).
( ) ( ) [ ] ( ) u A B u f B u f g u h , R u
p
r r r r r
⋅ ⋅ · ⋅ · · ∈ ∀ .
SCHIMBAREA BAZEI
Fie { ¦ { ¦
n 2 1 2 n 2 1 1
d ,... d , d B si e ,..., e , e B
r r r
r r r
· · baze în spatiul vectorial R
n

,
`

.
|
· ⇒
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹

,
`

.
|
· + + ·

,
`

.
|
· + + ·
nn n n
n
n
T
λ λ λ
λ λ λ
λ λ λ
...
... ... ... ...
...
...
2 1
2 22 21
1 12 11
nn
1n
not
n nn 1 1n n
n1
11
not
n n1 1 11 1
?
...
?
e ? ... e ? d
...
?
...
?
e ? ... e ? d
r r
r
r r
r

DEFINITIE. Matricea T se numeste matricea de trecere de la baza B
1

la baza B
2
.
BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
14
Aplicatii pe
spatii
vectoriale
CALCULUL COORDONATELOR ÎN NOUA BAZA
Fie
n
R u∈
r
. Se considera coordonatele vectorului u
r
în cele doua baze,
B
1
si B
2
.
ß
ß
...
ß
u si a
a
...
a
u
not
2
B
n
1
not
1
B
n
1
·

,
`

.
|
· ·

,
`

.
|
·
r r

Au loc relatiile: T
-1
⋅|α = T⋅β (înmultire la stânga) ⇒ β = T
-1
α
Fie
f:R
n
→R
n
si M
1
∈M
n×n
(R) matricea de reprezentare în bazele (B
1
, B
1
);
f:R
n
→R
n
si M
2
∈M
n×n
(R) matricea de reprezentare în bazele (B
2
, B
2
);
T matricea de trecere de la baza B
1
la baza B
2
a spatiului R
n
.
Are loc urmatoarea
Proprietate. M
2
= T
-1
⋅M
1
⋅T


BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean
15

Aplicatii pe
spatii
vectoriale
EXEMPLU DE APLICATIE PE SPATII VECTORIALE
Planul experimental pentru formularea medicamentului
Variabile de formulare a
medicamentului (n):
variabile de intrare, X
Caracteristici ale
medicamentului, raspunsuri (m):
variabile de iesire, Y
( )
( )
( ) → ·
→ ·
→ ·
x ... x x X
...
x ... x x X
x ... x x X
kn k2 k1 k
2n 22 21 2
1n 12 11 1

( )
( )
( )
km k2 k1 k
2m 22 21 2
1m 12 11 1
y ... y y Y
...
y ... y y Y
y ... y y Y
· →
· →
· →

k repetari ale experimentului de
formulare a medicamentului prin
variatia a n variabile ⇒
{X
1
, X
2
, …, X
k
} ⊂ R
n

⇒ k variante de medicament
controlate prin m parametri
caracteristici
{Y
1
, Y
2
, …, Y
k
} ⊂ R
m

f(X
i
)=Y
i
, functie data tabelar
Observatie. În general functia f nu se cunoaste si se determina prin
regresie mltipla.

ÎNTREBARI
Q6: Definiti matricea de reprezentare a unei functii liniare între spatii vectoriale.
Q7: Definiti matricea de trecere între doua baze ale aceluiasi spatiu vectorial.

Formula Taylor. Limite. 1M : M ⊆ R → M. f liniara :f (ax + ßy ) = af (x ) + ßf (y ) Monotonie.BioMath C4 – Functii reale elementare 1. comutativa FUNCTIA INVERSA. 3. (gBf)(x) = g( f(x) ) __________ __________ go f f g variabila reala Observatie . în general. Injectivitate. Fie f:R→R. cel mai mic cu proprietatea f(x) = f(x+T). Inversarea nu este. f (x1 ) = f (x 2 ) ⇒ x1 = x 2 Surjectivitate. astfel încât g°f=f°g=1R Notatie. continuitate. Functia f admite inversa sau este inversabila daca ∃ functia g:R→R. ∀x1. x 2 ∈R. f crescatoare: x1<x2 ⇒ f(x 1)<f(x2). f periodica. de perioada principala T: T∈R. f impara: f(-x)= -f(x). Studiul functiilor reale de o lui Remus Câmpean PROPRIETATI Consideram f:R→R y=f(x). Periodicitate . Functii elementare uzuale. 2. not 2 . ∃x ∈ R : y = f (x ) Bijectivitate ⇔ Injectivitate + Surjectivitate ⇔ ecuatia f(x)=c. Paritate. f desrescatoare: x1<x2 ⇒ f(x 1)>f(x2). g = f −1 . Interpretare geometrica. Functia identica a unei multimi. c∈R constanta are solutie unica. ∀y ∈ R. 4. 1M (x ) = x Definitie. D ⊆ R → B ⊆ R → C ⊆ R . Liniaritate. derivabilitate. COMPUNEREA FUNCTIILOR. y=f(x) o functie reala. f para: f(x)=f(-x).

derivabilitate. împreuna cu inversele lor. 2. continuitate. 3. Functii elementare uzuale. Formula Taylor. functii radical. 4. Studiul functiilor reale de o lui y Prima bisectoare: 1R(x) = x f-1 Simetrie fata de prima bisectoare f x variabila reala FUNCTII ELEMENTARE. Limite. exponentiale. logaritmice. 1. 3 .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Interpretarea geometrica a inversei unei functii. Functiile polinomiale. trigonometrice.

continuitate.5 0 0 5 10 15 f(x)=a0xn+a 1xn.5 0 -1 -1.5 0 -0.5 2 2. 2.5 -2 -4 -5 f(x)=tg(x) f(x)=ctg(x) 4 .f(x)=cos(x) 5 4 3 2 0 -3 -1 1 3 1 0 0 -1 -2 -3 0.5 1 0. Studiul functiilor reale de o lui GRAFICELE PRINCIPALELOR FUNCTII ELEMENTARE 25 20 15 10 5 -10 -5 0 -5 0 -10 -15 -20 -15 -10 -5 -500 -1000 -1500 0 0 5 10 15 500 1000 5 10 15 f(x)=ax+b 3.5 1 0.5 3 3. --. derivabilitate.5 1 2 3 4 5 6 f(x)=e 1 x 0 -1 f(x)=ln(x) 2 − f(x)= sin(x). Limite. 4.5 3 2.1+…+an 20 15 variabila reala 10 5 0 -4 -2 0 2 4 f (x) = a ⋅ x1 / n 2 1. Functii elementare uzuale.5 1 1. 3.5 2 1.5 -2 -2.BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean 1. Formula Taylor.

1 424 3 limita la dreapta variabila reala f (an ) ↓ l • ↑ f (ßn ) Gf n n →→→ • ←←← x0 (a ) (ß ) D DEFINITIE. Daca f nu e continua în x0 ⇒ f discontinua în x 0. Functii elementare uzuale. 4.BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean 1. Functia f are limita l în punctul x0 x → x0 x < x0 2. Fie f: D⊆R→R. Daca egalitatea de mai sus are loc ∀ x0∈D atunci f este continua pe D. LIMITA UNEI FUNCTII REALE ÎNTR-UN PUNCT. CONTINUITATE. continuitate. Observatie . Formula Taylor. Studiul functiilor reale de o lui derivabilitate daca lim f (x ) = l = 14 4 2 3 limita la stanga x → x0 x >x 0 lim f (x) . Limite. DEFINITIE. x0∈D. 5 . 3. Daca pentru x0∈D are loc x → x0 x <x 0 lim f (x) = l = 1 24 4 3 limita la stanga x → x0 x > x0 lim f (x ) = f (x 0 ) 1 24 4 3 limita la dreapta atunci functia f este continua în punctul x 0∈D.

max(f. Functiile elementare sunt continue pe domeniile lor de 3. Formula Taylor. Functii elementare uzuale. Teorema. Daca limita de mai sus exista pentru ∀ x0∈D atunci f este derivabila pe D. 4.g). derivabilitate Teorema. f/g (g(x 0)≠0) sunt continue în x0 respectiv pe D. Studiul functiilor reale de o lui definitie. h>0: derivata la dreapta. Interpre tare geometrica. Limite. fg .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean 1. h<0: derivata la stânga. Functia f: D⊆R→R. min(f.g). FUNCTII DERIVABILE DEFINITIE. continuitate. se numese derivabila în punctul x0∈D daca exista limita f (x 0 + h) − f (x0 ) not = f ′(x 0 ) h h→ 0 lim variabila reala si este finita. 2. h→0. Observatie . BC f (x0 + h) − f (x 0 ) = = AB h h →0 tg(a) = panta tangentei la curba in A = f ′(x0 ) f(x0+h) α C f(x0 ) A B x0 x0+h 6 . f⋅g. h→0. f. a⋅f (a∈R). Daca f si g continue în x0 sau respectiv pe D ⇒ f+g.

Diferentiala functiei identice . Functii elementare uzuale. f si g derivabile Teorema. (3 ) (f ⋅ g )′ = f ′ ⋅ g + f ⋅ g′ . Limite. (2 ) (a ⋅ f )′ = a ⋅ f ′. 4. Reguli de derivare . ( ) 2. x 0∈D. continuitate. f (n) = f (n −1) . ⇔ df (x ) = f ′(x ) ⋅ dx ⇔ f ′(x ) = not df (x ) . Studiul functiilor reale de o lui (1) (f + g )′ = f ′ + g′ . dx=h. (4 ) (f a ′ ) = a⋅f a −1 ′ f  f ′ ⋅ g − f ⋅ g′ ⋅ f ′. DIFERENTIALA UNEI FUNCTII REALE Fie f:D⊆R→R.h) si se numeste diferentiala functiei f în punctu l x0.h ) = f ′(x0 ) ⋅ h = f ′(x 0 ) ⋅ dx . Se considera functia liniara D : R → R. g: D⊆R→R. dx 7 . calcul recursiv . d1R(x. α∈R. ⇒ df (x 0 . D (h ) = f ′(x 0 ) ⋅ h Aceasta functie se noteaza prin D (h) = df (x 0 . Se particularizeaza f(x)=1R(x)=x.BioMath C4 – Functii reale elementare 1. Remus Câmpean ′ Derivate de ordin superior.h) = (1R(x))′⋅h = 1⋅h = h ⇒ diferentiala functiei identice = cresterea argumentului. (5 )   = . Fie f. Formula Taylor.h) = dx(x. g    g2 in x 0 ∈ D variabila reala (6 ) (f o g)′ (x 0 ) = f ′ (g (x 0 )) ⋅ g′(x 0 ). derivabilitate 3. (Legatura dintre continuitate si derivabilitate) Orice functie derivabila într-un punct este continua în acel punct.

y = f(x) Daca § f este continua. b]. daca domeniul de definitie al functiei contine originea 0. § f derivabila de n+1 ori pe intervalul [a. Teorema. § ›f Atunci (n+1) 2. (Formula lui Taylor) Fie f:[a.. Aproximarea valorilor f(x) prin valori cunoscute ale functiei în puncte din domeniu. 8 . se particularizeaza a=0. b]⊂D→R. Importanta formulei lui Taylor. continuitat e. Limite.. (x ) = (n + 1)! a < ? < x este termenul rest prin care se apreciaza eroarea de aproximare a functiei f(x) prin polinomul T(x). APROXIMAREA FUNCTIILOR REALE PRIN POLINOMUL LUI TAYLOR SI MACLAURIN Teorema. Functii elementar e uzuale. 4. f (x ) = k = 0 k! ∑ n xk f (k ) (0 ) + Rn (x ) Avantaj. derivabilita te 3. Formula lui Taylor. + (x − a)n f (n) (a ) + R (x) f (x) = f (a) + n 1! 2! 144444444442444444n! 4443 4 T (x ) unde R n (x − a )n +1 f (n +1) (?). b) (x − a ) f ′(a) + (x − a)2 f ′′(a ) + .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean 1. Calcul mult mai usor al termenilor polinomului de aproximare si a termenului rest. Studiul functiilor reale de o variabila reala (x) pe intervalul (a. cu derivatele continue. particularizare Taylor) În aceleasi conditii ca în teorema lui Taylor. (Formula Maclaurin.

f periodica de perioada T ⇒ se considera un interval de lungime T. Functii elementare uzuale. 4. Cu aplicatii în imagistica medicala. Exemplu: modelarea fenomenului de diluare. Limite. Studiul functiilor reale de o variabila reala 9 .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean IMPORTANTA CONCEPTELOR DE LIMITA SI CONTINUITATE SPATII CONTINUE Modelarea fenomenelor de timp continuu. Limitele la capetele intervalelor ce compun domeniul de definitie. f impara ⇒ simetrie fata de reperul axelor O. STUDIUL FUNCTIILOR DE FORMA y=f(x) 1. Intersectia cu axele. derivabilitate 3.6u Exemplu: descompunerea si recompunerea imaginilor digitale. Studiul continuitatii functiei. 5. Reducerea domeniului de definitie: f para ⇒ simetrie fata de Oy. 3. Formula Taylor. Domeniul de definitie: reuniunea intervalelor pe care functia are sens 2. Asimptotele functiei: 4. dilutia = 1 concentratie dilutia→∞ când concentratia→0 SPATII DISCONTINUE: Spatii fractalice ce se autogenereaza. lui 2. continuitate. 1.

Semnul functiei f ′′ ⇒ intervalele de convexitate/concavitate. Solutiile ecuatiei f ′(x)=0 ⇒ punctele de extrem. x →∞ x x→ ∞ Semnul functiei f ′ ⇒ monotonia functiei f. Explicati. y = mx+n. n = lim [f (x) − mx ]. x→ x 0 x> x0 x< x0 lim f (x ) = ±∞ . f (x) . Q2: Definiti functia identica a unei multimi si explicati rolul ei în inversarea unei functii. Derivta I a functei f. m = lim 6. Solutiile ecuatiei f ′′ (x)=0 ⇒ punctele de inflexiune. x → ±∞ Asimptota oblica. y = y0. ÎNTREBARI Q1: Figurati o reprezentare grafica ce nu este grafic de functie. Tabelul de variatie si trasarea graficului. Q3: Interpretarea geometrica a derivatei unei functii. 10 . Q5: Formulele Taylor-Maclaurin. lim f (x ) = const . x = x0. 8. Asimptota orizontala. Explicati avantajul fiecareia dintre ele. 7. Derivata a doua a functiei f. Q4: Explicati notiunea de diferentiala a unei functii reale de o variabila reala.BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Asimptota vericala.

f: R m → Rn.BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Aplicatii pe MATRICEA UNEI APLICATII LINIARE spatii vectoriale CONDITII PREALABILE Fie f : M → N. 11 .. functie liniara. r r r Bn = d1.... d2.    r r r r proprietatea: f  a ⋅42ß3  = a ⋅ f (u) + ß ⋅ f (u) . f (u ) = f  ?1e1 + . ϕm )∈ Rm .. dn baza în Rn. { } CONSTRUCTIA MATRICII   r r  r r  liniaritat e r r m Fie u ∈R . β ∈R .. + ?m em  = ?1f (e1 ) + .. ?2 .. ϕ2 . + ?m f (em ) { 14 4 2444 4 3 13 2   n in baza B m   ∈R ∈Rn r Fiecare element f (ei )∈Rn . e2 .m... N = R vectoriale. se exprima ca o combinatie liniara a elementelor bazei Bn.. α . .. em } baza în R ... ?m ). u+ 4v ⋅ 1 { {   n m ∈R ∈Rn  4 14 ∈R 4 4 1442443 2 3 ∈Rn ∈R n m n multimi cu structura de spatii se verifica Fie B m respectiv B n bazele spatiilor vectoriale considerate: r r r m Bm = {e1. Particularizare M = R . v = (ϕ1. . aplicatie liniara ⇔ r r ⇔ ∀ u = (?1. i=1.. ... .

.  . anm  r r r Proprietate . + an1dn ⇒ f (e1) =  . fara a apela de fiecare data la expresia anailica a functiei f. Vectorii determinati mai sus formeaza matricea de reprezentare a aplicatiei liniare f în perechea de baze (Bm....   a    n1   a12    r r r r r  a 22  f (e2 ) = a12 d1 + a22 d2 + ... .   an1 an2 r .... Bn)...    a   n2  ...    a   nm  Definitie .. r r  f (e1 ) f (e2 )   a11 a12 M =  a21 a22  ..BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Aplicatii pe spatii vectoriale  a11    r r r r r  a21  f (e1 ) = a11d1 + a 21d2 + . f (em )  ..... + anm dn ⇒ f (em ) =  ... matricea de repreezntare M este unic determinata... Pentru o functie data f si o pereche de baze B1 si B2 relative la domeniul si respective codomeniul functiei. Observatie . + an2 dn ⇒ f (e2 ) =  .. ⇒ valorile functiei se pot calcula direct cu ajutorul matricii M.. Avantaj.  a1m    r r r a 2m  r r  f (em ) = a1m d1 + a2m d2 + .. a 2m  ∈M n×m (R)  . ∀u ∈ Rm.. 12 . a1m  ..   . f (u) = M ⋅ u ...

  .. Proprietate ... C∈Mm×p(R)... Bm si aplicatiile liniare [baza Bp ] Rp − −− → f liniara [baza B n ] h = go f liniara Rn − −− → g liniara [baza Bm ] Rm __________ __________ __________ _ Fie A∈Mn×p(R) matricea aplicatiei f în perechea de baze (Bp. r r r r r ∀u ∈ Rp ..... 13 . en } si B 2 = d1...  ?   n1  ⇒ . λn 2 .. B m). d2. + ?nn en =  .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Aplicatii pe MATRICEA APLICATIEI COMPUSE spatii vectoriale Se considera spatiile vectoriale Rp... Rm cu bazele corespunzatoare B p..... Matricea C a aplicatiei liniare h = g°f este C = B⋅A. SCHIMBAREA BAZEI r r r r r r Fie B1 = {e1. . Bn.dn baze în spatiul vectorial Rn  ?11  r  r r not  d1 = ?11e1 + .. + ?n1en =  .. λnn   DEFINITIE.     λ11     λ21 ⇒T =  ...    ?1n   λ r  r r not   n1 dn = ?1n e1 + . λ1n   ... Bn)..... Rn. Fie B ∈Mm×n(R) matricea aplicatiei g în perechea de baze (Bn... e2.   ?   nn   { } λ12 λ22 . h(u ) = g[f (u)] = B ⋅ f (u) = B ⋅ A ⋅ u .. λ2n  . Matricea T se numeste matricea de trecere de la baza B 1 la baza B2.

.  = ß a  ß   n B1  n B2 Au loc relatiile: T -1⋅α = T⋅β (înmultire la stânga) ⇒ β = T -1α Fie f:Rn→Rn si M1∈Mn×n(R) matricea de reprezentare în bazele (B1..BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Aplicatii pe CALCULUL COORDONATELOR ÎN NOUA BAZA spatii vectoriale r r Fie u ∈Rn . M 2 = T ⋅M1 ⋅T -1 14 . B 1). Se considera coordonatele vectorului u în cele doua baze.  = a si u =  ..  a1   ß1  r   not r   not u =  . f:Rn→Rn si M2∈Mn×n(R) matricea de reprezentare în bazele (B2. B 1 si B2. Are loc urmatoarea Proprietate . T matricea de trecere de la baza B1 la baza B 2 a spatiului R n. B 2)..

. Q7: Definiti matricea de trecere între doua baze ale aceluiasi spatiu vectorial.... ykm ) k repetari ale experimentului de ⇒ k variante de medicament formulare a medicamentului prin controlate variatia a n variabile {X1 .BioMath C4 – Functii reale elementare Remus Câmpean Aplicatii pe EXEMPLU DE APLICATIE PE SPATII VECTORIALE spatii vectoriale Planul experimental pentru formularea medicamentului Variabile de formulare a medicamentului (n): variabile de intrare. y1m ) → Y2 = (y 21 y 22 . Y k} ⊂ R f(Xi)=Yi.. x1n ) → X2 = (x 21 x 22 . y 2m ) . x kn ) → Caracteristici ale medicamentului. ÎNTREBARI Q6: Definiti matricea de reprezentare a unei functii liniare între spatii vectoriale. Y2. X2. → Yk = (yk1 yk2 .. Y → Y1 = (y11 y12 . ….... X k} ⊂ R n prin m parametri m ⇒ caracteristici {Y1. raspunsuri (m): variabile de iesire. ….. 15 . În general functia f nu se cunoaste si se determina prin regresie mltipla. Xk = (x k1 x k2 .. X X1 = (x11 x12 ... functie data tabelar Observatie .. x 2n ) → ...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful