ISTORIA

ROMINILQ

DIN

DACIA TRAIAN!.

A. D. XENOPOL

PROFRSQR LA UNIVBR~lTA'rEA DIN lA~r, MEl1BnU CORESPONDENT AL ACAOEMIEI ROMiNE.

f,Nll sunt vremllc sub Cirllltlo omnlut, cl biet'll om sub vl'eml"

Miron Costin

VOLUMUL III

ISTORIA MEDIE. PARTEA II

De la moartes lui Petru Rares Ill. Mateiu Basarab ~i Vasile Lupu (cu doul! planurfilelliI4liir----···--- .- .... -

Volu!Iltil I al acestei scrieri a fost premiat de Acadi!!llia Romina

lAS Sl

TIPO-LITOGRAFIA H. GOLDNER, STR. PRIMARIEI. 1890

1810811\

'ROMINILOR

Dl.N

DE

A. D~ XENOPOL

PROFESOR LA UNIVERSlrATE& DIY U,', MEMBRU CO~ESPONDENT .. \L ACA'PEM.lEI ROMiNE.

"Nnsunt vremtle 6ubcirl1J.a omulut, ci bim_l om sub Vl'emt"

Miron Costin.

VOLUMUL III

r

ISTORIA MEDIE. P ARTEA 1I

De Is. mos.rtea lui Petru Rares Ia Mateiu Basarab ti Vasile (cu doua planun de bittalii)

Vo!umu! I a! acestei scrieri a fast 'premia! d~

IASSI

TIPO.LITOGRAFIA H. GOLDNER,STR.· I'RIMARIEJ.

1890

, Majesta~9i Sale Regalut R'Cmaniei CAROLl

. '

..

PRECDVINTARE.

De In moartea lui Petru Rare~ panil la Mateiu Basarah ~i Vasile Lupn, in riistimpul de aproape de 100 ani co desparte aceste doua puncte insemnate din istoria Rominilor, se petrec 0 suma de fapte vrednice de amintire atit pe tarirnul vietei politice cit ~i pc acel al vietei culturale.

Tarile romine cazute sub Turci nil an pierdut inca en totul speranta unei izbaviri din aceasta robie, ~i doua inimi mari, doni], suflete en erg-ice, loan Voda eel Cumplit in Moldova, iar in Muntenia l\1ihaiu Viteazul, mai fac inca cea de pe urrna incercare spre a Ie aduce iara~i la vechea libertate; sfor~{Ll'i zadarnice, caci prapastia in care cazuse era prea adinca, spre a mai putea fi reurcata in dara.pt nnmai cu prnpriile lor puteri. Caderea sub Turci se ing-rml!' pc zi ce merge, ~i in curind se adaoge un nou element ap:tsi'ttor ce se introduce chiar in corpul tarilor romine, ca organul coplesirei turcesti ; sunt Grecii, care atra~i de Romini ei insii in tarile lor, incep in CLl- 1"i11d a avea asupra lor 0 covirsitoare inriurirc. Poporul romin nu intll'zie ins{t a resimti greutatea acestui nou jug, ~i cauta sa'I scuture in repetite rinduri de pe grumajii sui; se revolta in mai muIte rinduri contra Grecilor. In loc insa de a f izgoniti, ei i~i In-

II _

PREGUVINTARR •

taresc pe fie ce zi mai mnlt pozitia lor in tarile'romine, ~i chiar ultimele rascoale facnte de partidele nationals din Muntenia ~iMoldova in contra elementului grecesc, se 1nt01'C la sfir~it tot in favoarea -Iui. Predomnirea acestui element mai ales pe tilrlmul cultural aduce rasturnarea slavonismulni si indrumeaza o noua epoca in istoria taTilO1~ rornine, pe care am numit'o cea noua, ~i care incepe en domniile lui Ma-

teiu Basarab ~i Vasile Lupu. .

Yom vedoa crt" inlocuirea slavonismului prin cultura greceasca avu de efect a lasa un col] libel' • si e-illdirei romanesti, care putu sit stl'i'tbatil si sil

, l..__' ...., ,

iasa· In iveala intr'un chip mai lnsemnator. Ea exis-' ta ill6t de rnai inainte in ~arile romine, ~i in capitelul de po urrna al acestui volum am analizat to ate faptele care constata existenta > inchegarei scrise a gindirei romanesti inainte de jurnatatea veacului al XVII-Ie.

, Tot in capitolul privitor In eultura am pus lulu-. min it ~i un alt fapt de 0 insemnatate capitala pentru in{il.legerea iatoriei poporului nostru, anume schimharile petrecute in sinul claselor eelor dona, ale bo- 1e1'i101' ~i trn'anilor, smgurile ce au avut prin rapoartele lor mutuale 0 inriurire asupm desvcltarei . a~azilmintelor in tHrile romine. Am pus in lumina faptnl insemnjitor al transformaroi boierirnei din 0 clasa de militari in una de dregatori ~i acel al caderei taranilor dill l'lndul de mosneni Iiberi en mosiile tor in

, ,

starea de ~ru'bi a prtmintului .

. Din toate punctele de videre, istoria veaeului Cl1.prius in acest velum ofE:ml 0 mare a,tragere pentru mintea cugetatoare, ~i dovedeste cit ~i istoria Rominilor, tl'atatiL a~a cum se cuvine, este 0 materie din eele mai intercsante, dupa cum trebue sit fie in tot deanna istoria vietei unei fiinti.

Autorui.

CAPUL II (V)

DOMNIA LUI MIHAIU VITEAZUL 1593-1601.

I

LUPTE LE CU TURCII

I. MIHAIU ocupA TRONUL.

Caderea ~arilor rornine sub Turci ajunsese atit de jos incit nu se putea cobori mai tare. Se vorbea chiar prin Constantinopole despre hotarirea Iuata de sultan de a Ie preface in pasaliouri turcesti, dupa cum i1 sfatuise Mihnea. Era Insa invederat ca 0 asemene masura trebuia sa seee sau eel putin sa reduca mnlt izvorul bacsisurilor primite de Turei din aceste tari, si de aceea' ~orba raminea numai yorba. Aceast~ mas'ura trebuia dupa gindul Turcilor sa se indeplineasea «indata ce voevozii nell/ali ai Moldovei si Valahiei lsi VOl' fi platit tributul, si darile extra~rdinare»l. Fiind insa ca domnii se ~chimbau

1. P{'zzen c. Arlt. Ernest, 23 Sept. '591. Documente, col. L urtn , HI, P: 154. ,.und Sultanus resolvirt so balt diser aus der Moldau nnd der Waywoda Valachiae ir ordinarj tributt und extraordinarj zusagen vollig bezahlt alsdann in gemelten zwaien Landern Beglerbegen uno ein tUrggisch Regiment einczuseczen." Mai vezi ~i un alt raport al aceluiasi ambasador din 16 Noemvrie 1591. idem, p 159

154

l\IIHAI OCCl'A TRO~CL

fura incetare ; abie unu1 adusese poclonul, ~i iati'j, ca alt datornic era in locul lui, apoi planul Turcilor se tot amina, fara a se mai pune nici odata in luerare.

De ~i tarile romine n11 puteau fi expuse pericolului unei ocirmuiri turcesti, care ar fi fost in potriva interesului apasatorilor, totus starea lor ajunsese astfeliu ca existenta poporului era amenintata. Daea ar fi fost prefacute in pasalicuri s'ar fi compromis viata morala a poporului ; re1igia lui a1' fi fost, daca nu inlocuita, eel putin ciuntita ; clasa inalta a societatei ar fi trecut la mahomedanism ~i a1' fi deprins cu desavir~ire obiceiurile ~i limba turceasca, dupa cum se petrecura lucrurile en Bulgarii ~i Albanejii 2; in starea lui economica insa poporul romin ar fi fost crutat, ca supns direct al Portei, ne avind ea interes a'l aduce 1a saracie.

Astfeliu im~a cum era consider at poporul romin, ca niste ghianri buni de exploatat, jafurile ~l despoierea ajunsese atit de departe incit ameninta sa ripeasca eu totu1 poporului mijloacele de train, ~i sa-l expuna a peri de foame sau a fugi in alte tari, pentru a-~i mintui bintuita existenta.

Am vazut intr'adevar unde ajunsese domnii1e 1'0- mine. Erau curat viudute celui ce da mai multo Se gramadeau Ia cumpararea lor toti veneticii din lume, dindu-se drept iii de dornni, titluri ce nu se cerceau de loc, de indata ce erau insotite de nnmeroase pungi de bani. Acesti pretendenti, cum observa un contimpuran, «aveau putin de pierdut, caci ei puneau in eumpana numai sudoarea ~i singele sarmanului poPOl'. Daca izbutiau a incapea in domnie, atunci sta-

2. Pentru Bulgari vezi Iirececlz, Geschichte der Bulgaren. P: 393: "Einen christlichen Adel giebt es jetzt in Bulgarien nicht. Viele Bojarenfamilien haben den Islam angenommen."

MIHAl OCOPA 'l'RONUL

155

teau in ea un restimp oare care, storcind poporul prin mijloacele cele mai tiranice, pentru ca apoi, cind VOl' f alungati, sa le rumina en ce lupta pentru a redobindi tronul. sau eel putin sa duca in mazilirea lor 0 viata pl{l.c~lta» 3. Banii' dati Turcilor fiind luati pe imprumut en camete care adeseori mtreceau capitalul, creditorii turci, ~tiind cit de riscate erau asemene daraveri, insotiau totdeauna pe domn in principat, spre a pune care de care mai intai mina pe banii adunati Ei intovara~iau pe dabilari prin tinuturi, ~i scoteau banii de la oameni, eupunindu-i la torturi cumplite ; apoi se luau de la sumele incasate la cearta ell hamgerul in mina, ucigind pe stringatori ~i apoi macelarindu-se intre ei. Creditorii domnilor anteriori ramineau ill tara pe linga domnii ce veniau in urma, ~i care se Iegase a raspunde datoriile detronatului ; creditorii mai vechi pretindeau ei a fi platiti intili din banii ce intrau in vistierie, ca nnii ce ar avea intaictatea ; acei personali ai dornnului nou cereau la rindul ]01' preferinta platei, ~i seenele crincene petrecute priu distriete inaintea dabitorilor, se repetau In capitala Ia u~a vistieriei, Cete, cete, umblau creditorii diferitelor domnii in preajma haznelei publice, ~i cind sosia vre 0 lada eu bani, se repeziau asupra ei ca niste lupi flaminzi, sfasiindu-se intre ei, ucigtndu-se, dind foe caselor unde se adaposteau ~i expunind intregul oras la pericolnl nimicirei. Aceasta apasare ne mai pomenita a Turcilor, de venia ingreuitoare' mai ales pentru domni ~i clasele conducatoare ; caci sarmanul pOpOl', in fatalismul seu mingietor, i~i zicea: «a~::t trebue sa fie». Domnii mai ales, care nu mai puteau birui a satura lacomia pagin[t, ~i eu to ate jafurile lor de abia izbuteau a-si aduna un mic comind pentru zilele de

3. Pessen catril Arhid. Ernest, 24 Ian. 1590, Doc, col. IIurm., II I, p. 131.

loG

~IIHAI OOUPA 'fRONUL

urgie, trebuiau sa fie eu deosebire nemultamiti eu acest regim ingrozitor. A~a am vazut cum Petru Schiopul insus, eel deprins la cumparari ~i bacsisuri de muma lui, vestita me~tera in arta corumperei, doamna Kiajna, de la 0 vreme ne mai putind opune pungi tot proaspete numerosilor pretendenti ee se napustiau asupra domuiei lui, se hotareste a parasi scaunul mult iubit, Atit el cit si Sasul si Aron cauta

, ,

sprijin la puterile catolice. Dar ee puteau face aceste cind insus imparatul Germaniei era tributar imparatiei turcesti ; cind Polonii cazuse pana Intratita sub Otomani incit sa-~i primeasca regii din minile lor? Ori ce sprijin exterior era zadarnic ; numai pe Turci se puteau razama domnii, ~i T'urcii cereau bani necontenit, far a Ineetarc ~i fara ragaz.

In lungul ~ir al domnilor mieei ce se urmeaza pc tronul tarilor romine, se intilnesc in rari zestimpuri cite 0 exceptie, care straluceste cu atit mai viu, en cit mai ncgru este fundul pc care se arata,

Am vazut in Moldova flzura eroica a lui loan Vodil, eel Cumplit, care OpUIl~) ascutisul sabiei sale ncsaturatei Iacornii turcesti, ~i iidica pentru un n1.Oment iaI'H~i moralul tarci, ce parea pierdut pentru totdeauna.

o nona flacara si mai vie era sa izbucneasca din l\luntenia, un nou erou, eel de pe urma, care era sa arunce spada lui in cumpana eu care Turcii cintareau aurul t[Lrilor romine, ~i apoi cIupa ce ~i dinsul, ce mai facu ultima opintire pentrn a inlatura de pe gl'umazii lor jugnl neomenos, va fi disparut de pe scena lumei, ele erau sa eada iara~i fara aparare in ghiarele rapitorilor, asemene celui ee inecindu-se mai ri<1ica odata mina asupra valurilor ce il inghit. Acest cle pe urma ~i stralncit product al vitejiei 1'0- manesti fu )1ihaiu Viteazul.

MiHAL OO'PA 'fRONDL

157

Mihaiu al II-Ie 4 Viteazul, 1593-1601, era fiu l lui Patrascu eel Bnn si fratele lui Petru Cereel, 0-

, ,

drasla din marele Ai rasboinicul neam al Dracules-

, ,

tilor ~i coboritor direct nl lui Mircea eel Mare ~i Vlad Tepe~ 5. Muma lui em 0 greaca Theodora acarui frate lone, asazat in Muntenia, se casatorise aice ~i obtinuse mai multe dn'gatorii insemnate in timpul domniilor anterioare G, Astfeliu el fusese sub tatul lui Mihaiu, Patrascu eel Bun, postelnic mare, sub Petru Cercel vistiernic mare ~i chiar ajunsese in domuia lui Mihnea al II-10 a fi ban de Craiova ~i capuchehaia in Constantinopole. Mo~ul proteguind pe nepot in timpul baniei sale, procurft lui Mihaiu ispravnicia judetului Mehedinti. Mai tirziu intre 1586

4, Mihail I este fiul lui Mircea. Vol. II, p, I 18. 5. lata genealogia lui Mihai Viteazul:

Mireea eel Mare, 1386 --1418

,

Vlad al II-Ie Dracul, 1430 - 39 j 1442-46.

I

Vlad al IV-Ie Tepes, 1456-1462; 1476.

I

Vlad al VI-Ie Calugiirul, 1481-94.

,

Radu al V-Ie Calugarul, 1521-23

,

Patrascu eel Bun"1554-57'

//-///~~~~

/// ~~

Petru Cercel 151l3-bS

Mihaiu Viteazul 1593-1601

Compo mai sus, P: 7 9i Vol. II, P: 123, 276, 425, 484 ·7i 500.

6. Waiter, Brevis rerum ab illustrissimo Mihaele, Moldaviae Transalpinae sive \Valachiae palatine gestarum descriptio in Papiu Iiarian, T'esaur de monumente istorice, I, P: 9: ,.Ad quod institutum certius obtinendul11m.'UltcuIus erat matris /i-ater gente Craecus qui et ipse ante a dicto Bahni officio (ban de Craiova) functus erat." Un raport venetian a lui lJ.f(/rco Zane c. dogele din 6 Septemvrie I 93 (Documente, col. Hurm., III, p 457). face din eroare pe Mihaiu finl lui fane: .,essendo stato sostituito un figliuolo che fu del Bsno. agente di questo Voivoda (Alesandro '."

"JIIHAI OCCl' \ rnoxrr,

~i 1590, intilnim pe Mil! iiu ca agrl intai, apOl ca stolnic. In sfirsit sub Alexandru al III-Ie, JIihain ajunge chiar In, bania Craiovei, cedata lui de mosul san. lane era ca toti Grecii un intrigaut de frunte, «eel ruai mare tradator ce au existat Vl'C odata pe parnint,» cum il numeste arnbnsadorul Pozzen. E1 ajunsese a fi eapuchehaia ambelor tari routine. pastrind eu toato aceste, dupa ordinul vizirului, pentru cit va timp posturils de ban nl Craiovei in JIuntenia ~i de mare vistiernie in Moldova, trecindu-i prin mini toate sumelc enorme platite de JIilmea a1 II-Ie, pentru omorirea lui Oeree1, ~i aeele date de Petru Schiopul din Moldova pentru raspingerca competitorilor sai 7, bine intales nu fara a se infrupta ~i el din aurul ce curgea prin minile sale catl',\ pungile turcesti, Dupa ce puse in Muntenia pe Stefan Surdul ~i pe Alexandru al III-Ie, lane se gindi cft an venit timpul sa-si aduca arninte si de familia lui. de nepotul situ Mihaiu, caruia ii ee'dase pe timpul lui Alexandru banatul Oraiovei. El incepu deci a unelti In Poarta in favoarea rudeniei sale, spre a-i da scannul domniei.

Mihaiu in acest timp pregatea spiritele in tara pentnt primirea stapinirei sale. De ~i asazat, el neam al Draculestilor in anticul scaun al familiei Brlsarabestil or, h~natul Craiovei, in sinul boierirnei cc aparase alta datfL en atita indaratnicie drepturile acelei .Iinii a familiei domnitoare, totus izbuteste a-si crea 0 pnternica partida, care in as~uns d~ria ~uirea lui in scauuul Muuteniei. ~tim ca aeeste done mari pal'tizi ale Draeulcstilor Ri Bas3.r{tbestilor se desfacuse en timpul, sub 'apasar~a turceasca, incit ele perduso constiinta interesului teritorial ce l'tltrt dat:\ le dosbinase.

, ,

7. Pezzm catra Arhi,i. Ernest 15 Jan. 1590. Doc, col. Hitrlll., HI, P: 131--' 132.

J\llHAI OCUPA TRO~UL

159

De aceea nu este mui extraordinara spr~Jll11rea lui Mihaiu de boierimea olteana, de cum tusese mai inainte acea a lui Raclu Paisie 8, cn atit mai mult 61 jJihaiu prin ocirmuirea intocmita de el annme po intalepciune, apara OItenia pe cit putea de jafurile ~i despoierea carora era expusa }Jnntenia jlare. Pe linga aceasta ocrotire a supusilor sai, el se arata judecator drept in pricinile doferite autoritatei lui, bun Hi indurator fata cu cei ce-i gresiHe, darnic si gene;'0:0; catr~t toti fara deosehire, inch prin 0 at~re· purtare p1'ea bine calculata, el atrase in curind inimelo tuturor celor pe care ii revolta neomenia ~1 cruz imele Moldovanului Alexandru Bogdan, a veneticnlui strain dupa ideile de atunci, ce sedea pe sca1111111 l\I unteniei.

Atit apucaturile lui Mihaiu cit ~i uncltirile co se urziau la Constantinopole trezira pe domn din nepasarea lui. In repejunea cu care se rosteau pe atnnci judecatile, mai ales in materie de tradare, Milraiu tu judecat ~i osindit, inainte chiar de a se fi putut gindi a-si punc viata la adapost, El fu prins ~i adus inaintea domnului infuriat, care hotari numai decit sa scape prin moarte de acest competitor periculos. In ziua fixata pentru exccutare, }Iihaiu fu scos din temnita si urrnat de 0 multime imensa, atrasa de marele seu nume, fu indreptat catra locul osindei. In drumul sau el trecu pe linga biserica Alba ~i fiind pe vremea Iiturghiei, cern invoire sa se inchine, ceea ce i se incuviinta. Aice fagadui el sfintului Neculai ea de'l va mintui, va face 0 rnanastire pe numele lui. Biserica fu ridicata in urrna, si exista si astazi sub numele de jlIihaiii, Voda,

, Calaul 'ee trebuia sa lovasca pe :\1ihaiu era un tigan, fost rob al sau, caruin Mihaiu intr'nn rind ii

8. VQl. II. p. 495.

IG!J

MIHAl OCUP.\ 'l'IWNCL

seapase viata. Fiind tiganul cam arnetit de bautura ~i intimidat' de figura' cea impunatoare a jartfei sale; mintea lui apoi inferbintata facind sa-i apara ingrozitoare omoriren fostului sau stapin ~i mintuitor vietei, el Jepaclil din mini securea ~i 0 rnpse de fuga. Gil Rtrigat de bucurie izbncni din piepturile tuturor, ~i lumen bigota a timpului nn Iipsi a vedea ill aceasta imprejurare 0 vrointa dumnezeeasca. Toti boierii se dusera la domn ~i 'I rugal'a srt ierte pe Mihaiu, De ~i dornnul trebuia sa sirnta cit de mult ci~tigase popularitatea lui Mihaiu prin aceasta imprejurare, 81 fu nevoit 8rt faca boierilor pe voie, en atita mai mult ca, cuprinsi de 0 team a superstitioasa, nn sc afia nimine care sa iee locnl calaului. Petru Armanul (01'meny), ce an servit mai tirziu pe Mihai Viteazul ca general ~i diplomat, ~i care istoriseste aeeasta imprejurare dupa spusa unor marturi oculari, 0 asemaneaza cu scena petrecuta intre Marins ~i Cimbrul ce refuza sa tae pc destrugatorul neamulni sau ".

De ~i in aparenta fusese iertat de Alexandru, Mihaiu stiea ca, mai ales dupa cele intimplate in ziua executarei, domnnl nu putea sa-l uite, ~i cit viata lui va fi tot-deanna in pericol. EI paraseste deci bania Olteniei, in care Alexandru pentru al adorrni mai bine, il restituise, ~i fuge in Transilvania la Sigismund Batori, domnul acelei tari. Varul lui Sigismund, Baltaz~r, ce era in bu~e relatiuni cu Vizirul eel mare, Sinan-pasa, da lui Mihaiu 0 recomandatie cat1'rt acela ~i alta ciHra sir Eduard Burton solul l'eginei Angliei Elisaheta, ce avea, din cauza sHtpinei sale, mare vaza la Poarta. Mihaiu se duce Ia Constantinopol«, unde incepe a starui fati~ pentru ('[lpa-

n. Petru Orlllmy in B,t/cescll, Mihain Viteazul, Ed. Academiei. Bucurest i 1871>. P: 30. Editia Academiei nu stirn din ce pricina, nu reproduce noatele Balcescului. Scrierea se aHa rednta impreuna ell noatele In Revista Romina 1861, insa nnmai panil la sfirsitul citrlei a II-a.

MIHAl OCUPA TRmWL

161

tarea domniei, sprijinit flind t;li de partida lui din Muntellia, care trimite in data dupa sosirea lui in capitala imperiului otoman 0 deputatie acolo, insarcinata a adnce plingerile tarei contra domniei jafuito are a lui Alexandru, Recomandatiile ~i plingerile erau insa numai un mijloe de a pregati pe 'I'urci pentru ataeul decisiv ee trebuia sa se fad\' cu punga in mina, cea mai strasnica arm a ee au fost intrebuintata vre odata in contra Osmanliilor. Mihaiu urmind obieeiurilor ~i sistemului admis, ie mai ales pe garantia mosului sau lane, 400,000 fiorini de la Turci, Greci ~i Evrei, eu camata traditionala, din care da numai vizirului Sinan-pasa 200,000 de galbeni; iar restul il dadu sultannlui, validelei, beglerbegului Greciei ~i la alti oameni influenti de la Poarta. Intre altele fag'adueste si medicului Evreu al lui Sinan-pasa

<J " ,

4000 de taleri, pentru care ii da un inscris. In 1595

dupa rascoala lui Mihaiu, Evreul lacom de bani nu se teme a veni in Muntenia spre a cere plata datoriei. El este insa retinut ea prins de Mihaiu 10.

Astfeliu izbuti si Mihaiu Viteazul a obtinea dom-

, ,

nia pe calea obicinuita a darurilor ~i cumpararei. Dar nu intra in sistemul lui de a 0 mantinea prin aceleasi mijloace. El vroise numai sa'~i deschida por,ile tronului Munteniei, pentru a putea apoi arata Turcilor de pe inaltimea lui ea inca mai traiau oameni in tarile romine. Alexandru se retrase Ia Constantinopole, de unde mai tirziu pe cind noroenl suridea lui Mihaiu, el ne mai tri'tgind nadejde a so urea inapoi in tronul Munteniei, incepe a intriga contra lui Ieremia Movila domnul Moldovei, care pen-

10. Extrase din analele lni Flt.gga, aus Coscha vorn I Marty anno 1595.

Doc. co!. HurJII., Ill, p 128 Pentru darurile date Turcilor vezi TV. Bethl~n, Historia de rebus trunsilvanicis, IV. P: 274-277,

11.

1(,2

:\Il1TAI OCCPA raoxur,

tru a scapa de el, cumpara moartea lui de la Turci. Alexandru este ucis in Duminica Floriilor 159711•

La rasturnarea lui Alexandru mai contribuise inca

o imprcjurare, anume intre creditorii lui erau ~i mai multi ieniceri, care petreceau in Muntenia comitind cite neorindueli toate. Unul din ei se intimpJa sa fie ucis in timpul unei bunte facute de ei, de un soldat al domnului, «de care lucru simtindu-se atins intregul corp al Ienicerilor, ceru a lui destituire» 12.

)lihaiu vine in Muntenia pe la Iulie 159313, fiind foarte hine primit de poporul intreg. Pe lingll insusirile caracterului sau, chiar ~i chipul lui era ademenitor. De 0 statnra proportionata, fire vinjoas:"t ~i puternica, ell 0 figura frurnoasa incadrata in 0 plina barba neagra, cu 0 privire impunatoare, era unul din acele tipuri care lovesc la prima videre ~i lasa adinc in suflet 0 ncstearsa Intiparire 14. El era in toata puterea lui cind urea treptele tronului mnntean, in vrista eel putin de 35 de ani, daca ne amintim crt tatul Ri'm Patrascu murise in 15581'.

11. IV 'alter, 1. c. P: 10.

12. }vIarco ZaJU C. doge/e, 6 Sept. 1593. Doc col. Him;,., III, p. 457.

13. Un raport venetian din 9 lunie 1593, (idem p. 457), contine relatia despre deputatia boierilor munteni contra lui Alexandra, care era deci inca domn In acea luna. Raportul din 6 Septembre 1593 (nota precedenta) arat!t pe Alexandru ca inlocuit. Balcescu, I. c. P: 32 da numai anul suirei lui M-ihaiu In tron, 1593, nu 'Ii luna.

14. Walta, I. c. P: 8; descriere corespunzatoare eu portretul lui Mihaiu.

15. Mai sus, p. 8.

2. LEGATCRILE PREGATITOARE RASCOALEI.

'l'ocmai pe cind }Iihail1 punea mina pe tronul Jlunteniei, un nou rasboiu so aprindea intre '1'111'ci si Austriaci, in care ::\Iihaiu trebuia Sfl intervina en atitn. anergic.

De Ia cucerirca Ullgariei priu batalia It!' In 1\10- haci (152G.) si mai ales de la infiintarea I)Hsa1ieulni

, "

dl' Buda (1541) mai nu trecea 0 zi fiira ea sft se in-

timple freeari dusmanesti intrc Turci si lml)tu'i'\,tin

" "

gt·nmma. Turcii ell firea lor salbateca ~i pradatoar«

1111 sc pnteau retinea de a navali peste granit('l(~ lor ~i a duc« pustierea In sinul imperiu lni; iar Germanii In rinrlul lor, sprn a rasbuna asemene acte do vandalism, nu scapnn nici un prilej de a prtula ~i bate 1)(' Tnrci. De si in forma pacea exista intre ambe1!· imparfttii; de ~i mai ales cea german a cauta in toate modurile Ra imlnmozo pe sultani prin ambasad« si prezentnri, In afara de raspunderea regulara a tribntnlni de 30,000 galbeni P" care marvl« imparat al Romnnilor era obligat a'Iraspmuln dttra mai ma- 1'I'ln padi~ah al Osmanliilor, intre ambele stat« «ra () stare cle rasboiu continua, rasboiu mic, nn soiu (Ie querilla, care ameninta insa pe fie ce zi sa se sehimbe in unul mare.

Catra sfirsitul secolului al X VI-Ie starea de incordare intre a;11 hele imp~tr{ltii ajunsese (Ie tot insem-

Hi! LEGATURILE l'REGAl'ITORE RASCO.\LEI

nata. Se dadl~s~ 'mai multe lupte intre arm ate le lor, incununate cu izbinzi deosebite, cind in favoarea unei par~i, eind in a celeilalte. Mai ales de la venirea lui Sinan-pasa, dusmanul eel mai inversunat al Nemtilor la viziratnl eel mare, lucrnrile luase 0 fata cu totul rftsboinica. EI a~i~a f:'ira incetare in ascm;s po Hasan-pasa, guvornatorul Bosniei, la navaliri in imperiul german. .Ambasadorul imperial, baronnl de Kreckwitz, ::;0 silea din -rasputeri sa linisteasca pornirile, cind se intimpla tocmai ca prin tradarea unui om al cancelarieit germane, Sinan-pasa ga puna mina pe 0 scrisoare a .ambasadorului catra imparatul, in care acosta arata, ca toata pricina ralei intorsaturi ce o luase lucrurile in Constantino pole, venia numai de la inversullata dusmanie a lui Sinan-pasa in contra

" ,

crestinilor, opinind ca 0 indreptare s'ar putea astepta

numai daca s'ar putea «cotorosi de via~a pe batri» nul cine ~lo Sinan-pasas '. Isi poate cine-va inclripui turbarea co apu(l.a~e vizir cind vazu insulta ~i ginrIul eel negru aJ<if'rmanilor in privirea lui. El vroia Ka M'lIIlCp dp in~ata po ambasador in inchisoare ~i :-1ft declare rasboiu Austriei, Sultanul insa opuninduso acestei masuri extreme, visirul trebui sa se mai linisteasca, cind tocmai soseste alta veste si mai cumplit[t. Hasan-pasa, ill una din inClll'siuniIe lui pradatoare in Germania, fusese macelarit impreuua en mai bine de jumatate din armata lui, vro 18,000 de oameni, linga riul Culpa. Cum se raspindeste vestea infioratoare in Constantinopole, ell toate d\' Turcilor nu li se intimplase decit eeea ce 1i HO cuvinea, toata Iumea, armata ~i pOpOl' incep a striga rasbunare.

1. Este nostirna expresia ce 0 intrebuinteaza ambasadorul: "es ware aUes gut, wenn man nur den alten hund, den Sinan Passa konnte urn's Leben practiciren," S~idel, denkwlirdige Gesandschaft au die ottornmanische Pforte, Gi5rlitz 17II, P: 21, citat de Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, Ill, p. 588

LEGATCRILE PREGATITOARE RASCOALEr 165

Sinan pa~a se foloseste de moment pentru a starui intru indeplinirea gilldului pe care de mult i1 cocea, a unei lupte en Germanii. In sfir~it dona sultane, carc'si pierduse copii in Iupta de Ia Culpa, se arunca cu paru] despletit Ia picioarele sultannlui, ~i acesta ne mai putindu-se impotrivi atitor staruinti, rasboiul contra Germaniei este hotarit intr'un mare divan tinut dupa cit se ved« in Iulie 1593, tot pe atnll~i pe cind Mihaiu fusese rinduit domn in tronul MUllteniei.

Imparatul vazind de mai inainte ea lucrurile merg a rasboiu in Constantinopole, COIl vocase inca in anul 1592 nn consiliu la Praga, care lnnse toate masurile trebuitoare pentru a intimpina lupta. Intre altele se hotarise a se recurge ~i la ajutoarele straine.

Starea Europei era a~a eft nu se prea pntea astepta un sprijin de la puterile mai putin iutr-resate n Ip Apusului. Spania en toate ea batuse pe Turci Ia Lepanto ill 1571, se incurcase ill < crincenul rasboiu en tarile de J os, care tocmai pe., atunci era ill toaHi. furia lui, mai complicindu-se lupta ~i en acea in e011t1'a reginei Angliei Elisnbetn, care ~i diusa Sf) afla eu minile legate din aceeasi pricina, In Frantia se desfasurau pe atunci luptele de religiune, arnestecate en planurile ambitioase ale GuiziIor, sprijiniti de FiJip al II-Ie. Henrie al IV-Ie de abia ureat pe tronul francez, 1589, avea altele de facut in propria lui tara, dccit a cauta lauri Indepartati in III pte cu Turcii, Venetia urrna de la 1573, de cind incheiese pacea cu Poarta, 0 politica de Rupunere fata ell dinsa, ~i cauta neeontenit sa imblinzeasca firea cea pornita a Turcilor prin cheltueli ~i daruri bogate Inca in 1592 cind arnbasadorul Bernardo prlrase~te Constantinopolea, marele vizir Ferhat-pasa, predecesorul lui Sinan-pasu, i] asigura ea pana ee Ftrna ii va acoperi oehii, nici odaUt nu va permite eft sa so fnea

1(jl; LEGH'ClULE PHEGATITOARE HASCOALb:I

vre un ran posesiunilor sau supusilor republicei. In aserneue conditiuui iutclegem cum o lig[t mai mare a Europci apusclle in contra Turcilor era peste putinFI Ilc intocmit,

ell toate aceste se faClll'il cel pntin nisto incerc.ui de a seula Europa contra OtomaniIor. Iusemnat este mai ales in llceasta privil'e memoriul invatatului cpiscoI' de Lesina, Pietro Cedolini, ciUr[t papa Clement al VIII-II', in care se pune mare valoaro pe () alianFt a imparatului cu tarul Moscvei, «mai ales PClltru crt acesta nu numai cil. ar pntea pune pc picior de rasboiu 200,000 de oameni de minunata cavnlerio ~i ar uvea un foarte bun parc de artilerie, dar inctt ar sta prin limha ~i religia lui in cca mai strinsil. leg[ttllril. cu cea mai mare parte dill poporatia crestina ,I impal'il,tiei mahomedane din Europa si din Asia> 2.

Papa, dr' ~i gata ca tot deanna a propovedui cruciata contra Mohamc-danilor, in ootro putca el sri so indrepte in Europa apusana, S13re a 0 pune ill miscare '? De aceea il videm pe el, capul catoliciamului, irnbiind la aceasta sfinta lupta pe puterilo ortodoxo ale Ru:;;aritului; care fiind mai deadreptul interosate in cauzii, putea ti mai mare Hperan~il. de a 1(' atrage in alianta imperiului germall.

Chiar in Noemvrie 15~)3, putin timp dupa declarare-a rasboiului, ~i aflam pc papa trimitind 0 circularrL ci'ttrfl mai multe putcri ri'lsrlritcnc, pn·cnm l'egelui Poloniei, lui Sigisml1nc1 principele Transilvaniei, lui Andrcin Batori «ardinalul, Cazucilor si hatmanului lor, lui 1\1'011 Vodt\ domnul l\1oldoni '~i voovodului Muntonici, cerind de 1<1 toti 8ft sara. in ajutorul erostin:Uiitei amenintate.

:!. Relatione die Mons. Pietro C(dolini, per la difessa contra il Turco in Zinkeisen, III. p. 593.

LEGA'l'URILE .PREGATITOAHE RASC(JALEI 167

Daca papa 11U desemna priu numele sau P<' vocvo dul Mnnteniei ca P" acol al Moldovei, pe care'I numesto Aron, acoasta Sf' intimplft din pricina ca d 11n stiea, in ri"qwzile schimbari de 110mn ce se petroceau in Muntenia, ca lUihaiu ocupase tronul acelei Ull'i. Nestiinta papei ora C'U atita mai fireasca cu eit chiar '0 P;Iten' mai apropiata ~i mai intoresata de a cuuoastc schimbarile intimplate, imparafin Ausrriaca, stiea tot atlt de putin, chiar la inceputul anului 1594, un an aproape dupa CE' Mihaiu se urease in scaun, ea acost domn state a in fruntoa Muntenioi. Astfeliu in 3 Martie 1594 ~!:asim Cft scrisoaren trimisa de imparatnl Rudolf al 'II-Ie dornnului Muutenici poartii pc em adrosa : lui Stefan Boqdan qospodarul Moldoori, Valahiei, uecunosciud deci imparatul, 11n numai mazilirea acelui a 011111 , dar inca si no aed c« mai urmase dupa «l, Alexandru alliI-l(~, inainr« (Ie Mihaiu Viteazul ",

Invitaroa trimisa de papa, p1'eeum ~i scrisoarea imparatului Rudolf dltra inchipuitul dornn al Valachioi Stefan Bogdan snnt insa singurel« urme dospre Incercaroa de a se atrage in liga anti-otomana ~i pe domnnl Munteniei, pe cind dill potriva en domuul Moklovei corespondenta era foartc deasa, ~i 0 suma de act I' 110 pUll in cuuostinta pasurilor tot mai inaintate facuto de domnul Moldovei alaturea cu cres-

,

tinii si in contra Turcilor.

Ar~ll tiranul maxilit de sultanul, dUpfL cum am vazut in l1111i(' 1593, fusese restituit in scaun, dnp(\

3. Scrisoarea lui Rudolf al fIle c. Sfc:/tl/t JJogc!,m ,hospodaro Moldaviae, Valachiae: din 3 Martie 1594 in Doc col Hurm. Ill, P: 184· Tot aeolo la P: 173-175 adresele eii:ra ceilalti principi. Ca sit nu se ereadil ca Stefan Bogdan era numai 0 adresa gre~itii, adueem ¥i instructiile date de Rudolf ambasadorului san insarcinat cu dueerea serisorilor, fohan de Ml1'ini Raguseus din 7 Martie 1594' •. Egregio Iohanni in terras Moldaviae Walachiae proficiscenti non solum ipsum hospodarum sive Aronem, sive Stephanu11l Bogdanum, ad quos quidem ambos alterutro 110n praesente literas crcdentiales in eventum habet." Idem, P: 186.

168 LEGATURILE PRI<;GATITOARE RASCOALE[

staruinta creditorilor sai in Scptemvrie aceluiasi an. Dupa ~ircnlara papei datata din 8 Noemvrie i593, gasim 0 scrisoare a lui Valentin Praepostvary adresata lni Aron, in care ii raportoaza despre mersul rasboiului in Ungaria, il in~tiintaza crt imperialii au batut pe Turci la Stuhlweissenburg, ceoa ce se intimplase in 3 Noemvrie aceluiasi all, sfatuind u'l in vederea acestui rezultat stl'alucit, StL ramina in credinti't d'itra imparatul, asigurindn'l ei'l VOl' veni in curind timpuri mai fericite pentru e1 ~i tara lui 4. Aron Voda miscat prin izbinzile N erntilor, se hotara~tf, a face un pas ciitra alianta germalla, ~i raspunde lui Praepostvary ea «Iucrurile ill Moldova stan a~a ca Imparatul turcesc face ce vroeste C'U ea, ~i ea domnul nu este decit nn ocirmuitor pus de e1 asupra tarei; ca Aron se of ere bucuros a sluji }laiestii~ei Sale, dar cit ca trebue sa inteleag[t ca ar vra sa vorboasca mai multe ~i U11 poato, caci un gl'en lan] il stringe de git; ('a eI nu s'ar putea intemeia, ppntrn a face un pas atit de grav, numai pe scrisoarea unui insarcinat aI imparatului, ~i ca acesta cl insn~ ar trebui sa-i scrie, pentru ca ~i dinsnl sa se poata rosti «u signrantrt»5. Praepostvary ce cunostea Moldova ~i Valahia' prin sine insus, ~aei calatorise mai inainto in eIe, odata en trimiterea raspunsului lui Aron, arata Imparatulni (10 cit ajutor i-ar putea fi aceste dona ~ari in 0 Inptrt en Turcii ; «l'a ostirile lor ar putea prada tara 'I'urceasca pana d'ttra Adrianopoli si (·rt Binan-pasa ar fi nevoit san a Sf' intoaree in~lllra.pt, san it merge III contra lor, parnsind riisboiul llltgn}"es("» G.

4 Valentin Pra''Postvary c. Aron domnul Mcldovei, 25 Decemvrie 1593.

Doc. col. HUYIJl., Ill, p. 176.

f). Aron c. Praepost7Jary. I Ianuarie 1594, idem. P: 177,

Ii. J raeposiz'ary c. Arhid. )J£ateiu, 3 Februarie 1594. idem. p 178

LEGATURILE PREGATITOARE RASCOALEI 109

Aron voda 1nsa, odata intrat in actiune, inc,epe a a lucra. EI trimite in 6 Fevruarie .1594 0 scrisoare dUra Sigismund Batori principele 'I'ransilvanici. in care-I in~tiin,aza ca primise de la hanul tiltarasC' un ordin al sultanului, de a da Tatarilor ealauzi, care sa-i scoata prinPolonia catra Kaschau; ca pentru a intirzia macar navalirea, el staruise pe lingi't Cazaci, ca Ia caz de a pleca Tatarii catra 11oldova, ei sa-i atace pe din darapt. Tot aceasta veste 0 da Arnn si in stiinta zeneralilor imparatesti de la marzinea

, , , 'lJ , v

Ungariei 7, Arhiducele Mateiu multameste lui Aron

pontru ~tirile trimise, ~i'l asigura ca impaI'a~ia i~i va pune toate silintele spre a dobori pc dusmanul comun, si a face ca si Moldova sa scape de tirania lui ~i ~a ramina in ) pace si siguranta 8, III G Mart Aro;l primind un non ordi~l de Ia ~ultanni ('It nu numai sa iuvoiasca 'I'atarilor trecerea prin tara lui catra Ungaria, dar inca sa-i aprovizioneze ~i en grau] trebnitor, domnul Mcldovei ti imite de slrg aceasta ~tiil*t lui Sigismnnd Batori, pe care ins~ il liuisteste, spunindu-i ca Ti'ttarii nu SU1lt multi, fiind crt cea mai mare parte a trebuit si't r{tlnln{t a caSrt spre a apara tara lor contra Cazacilor : C'rt apoi chiar acei co "in sunt gata numai Ia prada, iar ca Illl tin pruba la Iupta si ea ar trebui atacati mai ales atunci cinrl sunt pedestriri, trimitinrlu-si caii la pascut 9, Curind aupa aceasta soseste in Moldova ambasada forrnala a imparatului Rudolf in personna lui Ioan de l\larini Pauli Ragnseus, eo era i'nsarcinat a merge atit la el cit ~i in Muntenia (In 8tefan Bogdan ?), care ultima insarcinare vom vellen, eil. 801n 1 nu 0 indepliueste.

7. -4"0" Vod. c. Sigis1Jtlmd Batori, 6 Fevruarie I 69~., idem, p. 179. Aron V{!{1ti c. g:neralii imjiiriitflft, 5 Fevruaric 1594. idem, p. 180.

8. Arhiduale j)1'ateiu c. Aron Voda. 23 Fevruarie 1594, idem, p. 182

9. Arm Vod, c. S':g·. Batori, 6 Martie 1594, idem, p 185.

171) LEUA'lTHlLE Pf{J<;UATlTO,\RE IL\SCOALEI

Pricina pentru care Mihain era lasat oare cum affll'a din aliauta anti-turca (scrisoarea ciUra Stefan Bogdall fiind mai mnlt faenta de forma) este ca nici sc sriea 61 dornnia In Mnntenia, uici se presupUllea ccva dill scopurile lui; ba din protiva fata ell robiron (lvsilxarsita in care Muntenia d\zl1se d'ttl'a Turci, nici papa, 'niei imparatnl uu puteau avea increrlen- ill (10rnn111 aceloi tari. A~a papa Clement in instructiile (late solului san Alexandrn Comnleu ii pUlle nnume 111 videre ca «in Valahia 1lU s'ar ::;ti cnm stau lucrurilo; ea en putine luni mai inaint« se afla ill j nchisorile din Cnmenita unul ce pretindca acel stat ~i care sa (laden dn'pt catolie. Ol'i cum l11sa ar fi, nu lIC p{( e lnielcp; a se clestainui «cestei {Iinti un secret de 0 ((~'1- inseninatate, dadi nu se ra dobindi ore 0 lu.iarit« (,ulw~tln~a (( sccpu: ilor loy 10,

Cit d('sIn'(' simtimiutel« imperialilor faFt ell Mihaiu Vitoazul, acestc til' vall din urmatoarea imprejurare. Pn (,111d amlinsadorul, de Marini Raguseus, se intorcea (Ie la Aron Voda, 01 intilui in 'I'rausilvania pe solii voevorlnlui Mihaiu, (le acarui nume atunci auzi pelltru prima (lara, ,AI care fnsese trimisi (le domnul M untenici ill Ardeal, tocmai In seopnl'dt' a 111('l1e1a o alimlFl in contra Turcilor. Ragllzannl deshatu en ei mui multo «Iucrm-i anevoioase s , ~i numai atunci cunoscind etl scopul lui Mihaiu este In a~a tie mare armonio cu ac.-l al injghebatorilor ligei anti-otornane, se hotari Hagllzanul se treaca rnuntii spre a vizita ~i pe domuul 111l111tOaJl. ~i en toate aceste, pi'lll{l In a~a grail mergea uc-increderea in sinceritatea aeustnia, incit Hagllzanul Spllllf' intr'un raport al san, 6t «des('opf'rind ill urma cite- va trad[u'i, n' all mai mel'S

H). Instrucriile din 10 No emvrie 1593, idem. III, 2, p, 38 In aIte instructii date de i'a}1i solului seu episcopultti de en'vi" din 159+ idem, III, 2, P: 395, se spune: "Col Vallacco non diecle animo a don Alessandro dabboccars}, g/udit"ando/e ti-(l'io unito et [nterressato col Turco. {,

LEGATCHILB PHEGATITOAHE R.-\SCOALEI 171

in Y alahia». Solii lui Mihaiu cu care so intilni Haguzanul in Ardeal emu fratii Buzesti, dcspre care anonimul romanesc arata ca an mel's, Stroia in Moldova ~i Hacln in Transilvania, «s1)1'(' a cere prin ei ajutor in contra 'I'nreilor » ".

Accasia imprejurare, necunoscuia pUn(l osiazi; ridica ca ailt mai muli oaloarea lui Mihaill Viieasul ; arati; pornirea sa in contra Turcilor, C({ 0 deierminarc liroprie a lui, ueatirnata de stc"iruirtfele strainilor; ee{ eo numa» din intimplarc se lntUni cu lign pl.anuita de Germani III couira Turcilor, §i ca Mihaill ar fi intreprins'o *1: sinqur, ca §i loan Vocla al Moldovei, cliiar dacii () nuscare nuii gencralii in contra Otomanilor or ft: lipsit 1n cremile lui. Nu sunt deci exacte cele sus~inute de Biilcescu ca «solul papei In tarul MoscYei, Corn eli It Drocona fu trimis si in Moldova si Ardeal pentru a rascula pe principii l~r in contra 'I'urcilor; iar la Miliaiu ii spuse sa nu so duca, din pricina pozitiei safe critice, §i fiind CCl erau siquri. pe intr.:/t1(iile Iuir":

Cum ar fi putut fi signr papa de intentiilc lui Mihaiu, cind am vazut ea atit marele pontifice cit ~i Illlp{lratul nici nu-i stieau numelc, ~i credcau ca tot Stefan Bogdan tinea scaunul Munteniei?

'I'ratatul incheiat de 1l1lparatlll Rudolf prin ambasadorul Marini Pauli Raguzanul en Aron dornnul Moldovei, prevedea prirnirea Moldovci in confederatia germall{l, ~i apararea ei in contra Turcilor, iar la caz dud domnul ar fi izgonit din Moldova s{t ga~ sasca adapostir« in V~rile imparate~ti, Arou la rindul lui se obliga a ajnta en credintri pc imparatul in lupta contra pagiuilor, sa se sileasca, a surpriude toate secretele miscari lor turcesti, I;li a Ie destainui

11. Raportul lu; hall dt! ilJ,!ri",' Pauli c. Rudolf a! fIl" I 594, idem. III, P: 203 Anon rom. in Mag. ist , IV, P: 277·

1~. B'lices(ll, p. 3 t

172 J,EGATURILE PREGA'ITl'OAm~ RASOOALEI

imparatului 13. Dupa cum videm imparatul nu cerea de la Aron 0 participare actioa la lupta contra Turcilor, ci numai cit ajutorul sau ascuns, prin descoperirea miscarilor turcesti, ~i de aceen prevedea ipotetic numai cit alungarea lui Aron din statuI sau , prcsupunindu-se altfeliu ca p~ll1[t la sfirsitu] luptei, care se astepta bine inteles de Germani a e~i in favoarea lor, Aron va putea, multamita fatariei eredintei catra Turei, pastra cu invoirea lor scaunul Moldovei. Vom vedea ea Mihai intelegea eu totuI altfeliu decit Aron a scapa de uricioasa stapinire turceasca, El vroia sr. iee parte activa, hotaritoare la lupta, ~i el singur porneste actiunea prin un ingrozitor macel facut in contra lor. Aceasta imprejurare pune pe domnu1 Ml1nteniei III 0 pozitie Cll totul a parte in lupta ce era sa se incinga, si'I arata nu ca pe Aron, un simplu instrument a1 politicei germane, ci ca un domn care mergea calea lui neatirnatu, ~i se adaugea numai cit eurentului pornit ~i din Germania contra imp[Il'atiei turcesti, Daca ~i Aron ie mai tirziu 0 parte mai hotaritoare In lupta, aceasta se face numai duprt inspirarea ~i excmplul lui ~1ihaiu.

In timp ce Germanii c~wtan sa ci~t1ge pe domnul Moldovei, ei urmau ell aceeasi stal'uin~a silintele lor pe linga Sigismund Batori, principcle Transilvaniei, Acesta insa gasi prilejul de a-si Inalta pozitia prin o atare alianta, cerind drept conditie a partieiparei sale, mina arhidueesei Maria, fiica arhiducelui Carol din Gratz H. Pentru a dobindi aceasta stralucita alianta, e1 cauta sa capete ~i sprijinul papei, C[ltr[t care trirnitc un ambasador in 1594, SaInI arata papei cae «principele sau mai avea en sine pe domnul munte-

1::' Tratatul din 16 August 1594, in Doc. col. Iiil7'lJ!, III. P: 193 14, Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Venetia, 1538, P: 14,

LEGATUHILE PREGATITOARE RAECOALEI li3

nesc ~i pe acel moldovenesc, care amindoi YOI' scoate in cimp ca la 30,000 de cavalerie afara de pedestrime, ~i din care doi, acel al Moldovei s'a ~i senlat feinl sfiahl contra Turcului, iar aeel muntenese intra in negocieri secrete, hotarit a face tot astfeliu. Aceste doua provincii fiind tot deanna foarte asuprite ~i apasate de Turci, e de crezut ca VOl' face tot ce le va sta prin putinta, spre a scapa de peirea cea de pe urma si pentru a-si implini dorinta de a trai in libertate» 15.

Sigismund Batori Insa avea de luptat ell 0 partida protivnica aliantei germane. De ~i Turcii cereau ° adaogire . de tribut, partida protivnica rascoalei sustinea eft su b Turci poporul se bucurase de libertatea religioasa ; ca ajutorul german era nesignr ~i in departat, pe cind perieolul era nemijlocit, ceea ce ar fi fost adevarat, daca Mihain Viteazul nu s'ar fi hot{trlt sa expuna pieptul sau ca sent de aparare nu numai Transilvaniei, dar intregei cre~tinatati. Sigismund este nevoit sa taie pe ~efii partizii protivnice Francisk Kendi, loan Porro, Grigorie Literat ~i altii, spre a. face sa amutasca intimpinarile ei (Septemvrie 1594).

Spusele lui Sigismund catra papa in privirea dornnilor rornini erau numai in parte adevarate. E drept crt atit Aron cit si Mihaiu emu porniti in contra 'I'urcilor ; 1n8a Aron, nu prin staruintele principelui Transilvaniei, ci prin acele ale papei ~i imparatului german, care cistigase la cauza lor pe domnul Moldovei, odatd ~i aliiturea en acel al Transilvaniei . Mihaiu ins[t nu fusese ademenit la alianta anti-otomana de falosul principe al Ardealului, ci el punindu-si in gind sa se rascoale, cautase alianta aceluia. De aceea si videm ca in tratatul ce se ineheie

,

15. Document din 1594 din biblioteca Madridului, Arh. ist., I, 2, P: 150.

174 LEGATOHILE PIlEGAT1TOAHE R_~SCuALEr

in [) Noemvrie 15S4 intre Mihaiu Viteazul ~i Sigismund Batori, domnul 1'01111n reounoaste snprem:itia celui transilvanean, 0 conditie care nu intelezem cum s'ar fi putut impune lui Mihaiu, in cazul cind Hatori ar fi cerut sprijinul sau in contra 'I'urcilor, ~i deci domnul Arrlealulni ar fi fost indatoritul lui jIihaiu, dar care este usoara de patruns, de indah\ ce jIihain Viteazul era acela care cauta alianta lui Sigismund, care aliauta trebuiu plMiti't 16. De aceea Mihaiu Viteazul sustinca CII temeiu 111 mernoriul sen c[lt1'rt imparatul, pt; timpul nenorocirilor sale, eft «diusul fnsese pricinuitorul Crt voevozii Transilvaniei ~i ai jloldovei sa se devoteze aceluia» 17, ~i 1\1iron Costin spune ial'rl~i Cll drept Cll vint ca «Mihai Voda sinqur a1J, nazuii dupa ajutor In Bator .Iicmoud domnnl Ardealului» is.

Din expllnerea d(· palla aico rezulta cIeci 111t1"UI1 chip neindoelnic, Crt de ~i Germanii avind resboiu cu Turcii incrt (le prin Iulie 1593, i~i cautau aliati in Europa 1'asru'iteana, ei nici nu stieau macar ce domn staten pe tronul Munteniei ; ea ei neputind crede ca uu principe ce era pentru a zice astteliu un adevarat pa~a turcesc, precul1l era acel al jiunteniei, va lcparla cu sinceritate cauza turceasca, ~i se va alipi pe linga crestini, nici nu'I cercetara cu soliile lor, ba chiar inca dupa ce ambasadorii germani se 1nt11- nesc cu trimisii lui Mihaiuin Ardeal si se inteles; aSllpra rasooalei, ei tot prtstrea:dt oare c~re neit;cr~-

1(;. De ~i textul tratatului din 5 Noemvrie 1594 nu ne a fost pastrat, totusi se vede din acel reinnoit in 20 Mai 1595, ca '7i acel dinlil; continea indatorirea luchinarei. Vezi tratatul din 20 Mai 1595, In Documentele col. .f-htrm. III, p. 210: "qui se nobis relicta Turcarum perfidia una cum tot ius illius regni ordinibus jure jurandum obstringens, jam prz'd,m subdi,lera!"

17 Mernoriul din 17. Ianuar 1601, Doc. co!. hurm., IV, p. 230: "sed et author fni vaivodis Transilvaniae ac Moldaviae ut se eidem sacratissimae Maiestati vestrae penitus devoverint.':

1"5. Jfiron Costin, Letopisete, 1, P: 219.

LEGA'lTRILE PREGATITOARE RASCi)AL~:I 175

dere, ceca co-i opreste de a vizita ~i pe principele Muntenioi. Jlihaiu ins~t care'si pusese in gind de cum ajunsese in scaunul M unteniei, sa scuturc jugul turcesc, provoaca el pc Sigismund Batori, 21-i da ajutor contra Turcilor, cerere de care folosindu-se principelc transilvanean, impune lui Mihaiu Viteazul pentru sprijinul fagaduit recunoasterea supremntiei sale, prin care el pe de ° parte se infato~a cu 0 rnai man' vazi1 121 incuscrirea cn imparatul ~i pe de alta aducea acestuia un ajutor serios ca pl'et al milJ(·j arhiducesei.

Rascoala lui Mihaiu Viteazul contra Turcilor m~ esic deci daioritd unci imuo7diri striiine, ci este productul iiberei sale hotariri 19.

De aceea el nici 1111 ciWl macar 121 starea lucrurilor din rasboiul unguresc, cind se ridica asnpra Tu1'cilor. Departe ca tocmai atunci Gel'manii sa fi obti-. nut folons« in contra Gtomanilor, ceea ce ar fi putut incuraja rasvratirea lui Mihaiu, videm cu. ei sunt pretntindene batuti de 'I'urci, tocmai pc timpul cind Mihaill Viteazul fiicea pasul hotaritor, prin macelul Turcilor din Muntenia (Noemvrie 1594). A~a Germanii fusese raspinsi en mari pierderi de la II1CIlI1- jurarea Granului, ~i in 29 Septernvrie 1594 vestita cetate Raab carle in minile Otomanilor prin rradnrea comandantului, comitele de Hardeck. Dup[t aceea cade Paapa in sti"tpinirea turcoasea, ~i vizirul indroptindu-se spre Comorn, se gj'ndea si't apnee iara~i «alea C[ttl'}t Viena,

Hi. Aproape asa judec1i. ~i scriitorul ungur Haronius in Monumenta HUllgatiae historica, scriptores, XVII. P: 144: "Praeerat eo tempore. quo haec gerebantur Moldavie quidam Aron. Transalpinis vero Michael Palatinus et manu strenuus et prudentia rerumque experientia praestans. Hi partim sponte sua tot malorum et expilationem pertaesi, partirn vero exemplo suasionibusque principis Transsylvaniae adducti, a juga Turcicae tyrannidis desciscere omnino statuere.' ~

1'~; LJ<;GATURILE PREGATl'fOAHE lL\SCOALEI

Poporul din capitala impartttiei gErmane ingrozit de propasirea Turcilor, cauta sa.'~i puna avutiile in siguranta, vazind mai ales miscarea cea inceata a trupelor germane fa~a en puhoiul acelor turcesti. Apoi lipsiau atitea din cele trebuitoare rasboiului incit chiar ministrii lmparatului se gindean la mijIocul de a incheia pacea mai cnrind, decit Ia acela de a sustinea rasboiul ".

,

20. Zinkeism, III, P: 596. Comp. raportul bailului venetian din Praga IS Noernvrie 1594, Doc. col. E.fw'm, , Ill, 2, P: 58: Et gia e intrato tanto timore nei popoli per la memoria del passato, che in Vienna ognuno attend eva a manornetter Ie robe piu importanti &. "Alt raport din aceeasi zi (idem, P: 59) spune ca "la discordia della Germania, la tardita di questa natione, il mancamento di moHe cose pare che necessitano l'imperatore et li ministri a pro curare la pace,,, Vezi ?i p. 61.

3 RJ.SCOALA CONTRA TURCILOR

Starea Munteniei aj un sese intr'adevar illgrozitoarc.

Creditorii turci, cei mai multi fosti Ieniceri, oamcni cruzi ~i barbari pentru care nimica nu mai era sfint, umpluse tara, ~i numai in Bucuresti erau vro 4000. A~azindn-se aice, in asteptarea p1atei datoriilor 101', ·ei incepuse a-si face lacasuri si mecetnri sau locuri de rugaciune, incalcind as'tfelit; ~i in aceasta prjvilJ~~i conditiile inchinarei, sfisiate in toate celelaIte. Ultima

, ,

garantie contra coplesirei pagine arneninta sa dispara, ~i religia insa~i a poporului romin era pusa in primejdie,

Aprinzindu-se apoi rasboiul cu Ungaria, Turcii i~i facura din Muntenia baza operatiilor lor, slujindu-se mai ales de puterile tarei spre a face transporturile si a-si aproviziona armate1e cu toate cele trebuitoare, 1ntr\;11 rind Mihaiu prirni ordinul de a trimite 300 de cara de transport. Abia indeplinise aceasta poronca, si ii vine 0 alta pentru un nurner inca si mai mare ~i pentru plata. tributulni. Carale ajul1gil~d in tabara turceasca ceva 111[ti tirziu de cum fusese poroncite, Sinan-pasa ordona ca oamenii ce le adusese s:l fie ucisi, ~i Ii se taie la toti capetele fani mila.

Pe lillga aceste asupriri facute tarei, Miliaiu mai era expu:'\ ~i personal Ia atacurile ~i ocarile Turcilor. El era asediat in palatul san decatra creditorii turci, care ii cereau plata datoriilor cu cea mai mare su-

12

17fl

RASCOALA COl\'l'RA TURe lLOR

metic. eind el Ie spunea S(I mai astepte, nefiind inchipuit, era expus la batjocurile cele mai grosolane, care ar f revoltat ~i pe 0 inima mai putin mindra Ri mareata ca acea a lui Mihaiu,

, Totu~i' domnul pentru a avea ~i dreptatea pc partea lui, trimise inttti 0 tinguire sultanului p1'in care arata fara-de-legile ce so taptuiau in ~anl de dtra Turr-i, ~i se ruga pentru a lor indreptare. In 10(' de a se da ascultare cererilor lui .:\Iihaiu, Turr-ii ordona, siliti prin nevoile rasboiului, sporirea tributului trt- 1'i10r rornine inert cu cite 30,000 de galbeni r, ~i trimit n 1 ianda de Ieniceri care praM! :-;:i jMue~tc tara ill chipul eel mai neomenos. l\1ihaiu se liotari atunci sii dec tiint,l gindnll1i sau, ]eg{ttlll'ilc sale cu Sigismund ~i Arou fiind aeum incheiate. Vn cornplot lIlt ins atlt in tara Romaneasca <"it si in .:\Ioldova, hotarise ziua (Ie 13 Nocmvrie 15D4,' in care Srt se dee semnul r{tzvrfltirci, uciglnd pe '1'111'('i in toate p{trtile tarei unde s'ar afia, Mihaiu trimise poronci la ;)~til~ tranailvane de la hotare ca s{t intre in ~al'ill pc cind si 0 eeat{t de Moldoveni sub comanda hatmanului 'lui Aron, ii venia in ajutor. Turcii din Bucuresti, in nepasarea ~i necuccrirea lor, nu banuiau nimil' de ceea co Ii so pregatia, ~i urrnau turburarile lor: niei 0 tradare din partea Rominilor nu veni sa-i destepte, Intr'o zi cind navalir~t din non asnpra palatului, Mihaiu le e~i inainte ~i, vorbindu-le ell multa blindeta, Ie arata ca daca'I VOl' ucide pe e17 VOl' pierde toata datoria ce aveau de luat ; le spuse insa un loe unde ar putea gasi bani de impal'tit. Parte din Turci mersera acolo ; dar ne gasind indestnl pentru a se plati eu totii, fn de nevoe a se face

1. Jlarco Zan» c. doge!e. 20 Fevruarie 1594, Doc. col. h'uym .. IV, 2, p. 171. Peutru toate amllruntimile Ia care nu aducern dovezi. ne referim Ia scrierea constiincioash a BiiIces~ului.

RASCOALA C();\iTHA TTJECILOn

o repnrritie, pentru indeplinirca ciirvia veni un Turc Ali-Giau. de la Giurgiu. Ali-Gian sfil".~lnd irnp.irtal» ~i ducindu-se la conacul siiu, tu oprit In calo de un ltomln, prieten ftl lui, care ii zise: <Ali-Gian-Hog-ea, d~i ani sunt de cind maninc pinea ~i sarea ta ? - Bunt done zeei de ani riisptmse 'I'uroul - Daca-i asa zis« Hominul, spre recunostinta de piuea si sarea t~ ec am mincat, voi Sft-ti spun 'un cuvi nt, (10-i voi sa m{l asculti». - Spunc, ii zis« Ali. - X 1J stn aiee, ndaogi Hominul, pfll1rt la 3 snu 4 ciasuri dnp{t aminza , lIU te opri niei la Giurgiu : sileste-te sit treci Ia Iius«iuc cit vei putea mai cnrind. - Dar peutru ce, raspl1nse 'I'urcul ? - Rominul f{tr{t a-i spllnc mai multo se dep{lrta. Intorcind capul ~i V;'\Z1I1d pe Ali ca. st;'\ in cumpana tIe ceca ce trebuia Sft t~161, ii strigil : de sama, Ia ec ti-am spus». - 'I'urr-ul preamblinduse prin oras, h{tgil de samii di e mai .multa lume decit alta data si banuind ceva ran. fflr{l de a SpllIlC' nimenui nimie, 'se urea in carllta 'sa ~i llitl in gra- 11ft calea GiurginIlli. Aceasta fu sinsrura indiscrctie, cinstita ~i masurata ce se facu despre tragica se:'nrl

care se preg{ttea»~. _

In acea IIi fatala pentru '1'U1'('ii din t~ll'jll> romine l\1ihaiu iiln~tiin~a ca Srt vina Ia vistierie, unde erau sft fie plrtti~i de datoiiile lor. 'I'urcii alersrara cu gr{lm.ula. Cum intrar{t in curte , Mihaiu puse sit 0 incunjur« poporul din toate p{tl'ti1e ~i dadu foe casei. 'I'urcii voind sa scape do pojar cadeau pesto multimea, infuriata asupm, care Ii oinoria f~trrt crutare, Astfeliu mai bin« de 2000 de Turci fmil, ucisi in

acva gl'oznidt macelarire. '

Un~ raport venetian din 29 Noomvrie 1594 inti"treste in chip autentio spusele cronicarilor ~i ale istoricilor, ~i fixaza ~i data evcnementului intrun chip

ISO

RASCOALA CONTRA 'l'UHCILOR

neindoelnic , EI spnne: « Aecidentul intimplat in V nlachia ~i Bogdania s'a petrecut in chipul urmator :

Aron din Moldova cu Mihaiu din Valachia inteJeRl cu Transilvanii ~i cu Polonii (?) au hotartt ca sa ;e rascoale. Valacul chemind la divan pc toti creditorii, sub pretext de a vroi sa insemne fie-caruia POl'tiunile lor de plata, au venit un mare numar de '1'U1'ci, Greci ~i Evrei. I facu sa'~i dee politele 101', I;\i apoi Ia un semn dat Ii trecu pe toti prin ascutisul sabiei a 4000 de oameni ce incunjurau palatul. Cu acest mijloc ~i au atras in partea lui 0 multime de 1 ume, care sarmanii emu sili~i sa plateasca mai pe fie ce luna cite un tribut, astfeliu ca ramineau lipsiti pan a ~i de pinea de toate zilcle, pentru care insaieri {28 Noemvrie) fu hotarit rasboiul contra Valahiei s",

Ffu'u indoiala ca tradarea insotise acest act de rashun are ! Dar oare aceasta cale piezisa si insalatoare

" ,

nu era ea indreptatita prin ne mai pomenitele jafuri

ale 'I'urcilor, ~i nu era oare pcrmis a Sf' rasbuna prin 0 singura nedreptate, sutele I;\i miile de strimbatati comise pe fie ce zi de un nenumarat ~jr de ani 4? Toate revolutiile contin in sine si un element pregiuitor ~ ascuns, ~are est~ nedespartit de idea tradarei. Cu toate aceste cine va tftgadui legitimitatea revolutiunilor cind cutitul au ajuns Ia os ? Tradarea este uricioasa numai in viata individuala, unde nici un interes nn poate fi atit de mare, nici chiar acel al vietei, pentru a indreptati incalcarea credintei. In

3. 3fareo Venier e. dogete. 29 Noemvrie 1594. Doc. col. HitI'm., III, P: 465. Tot se rasuflase ceva din pIanul de rascoala al Rominilor de oare ce Cheorgile Salathy scrie din Oradia Mare catra PaljJy inca din 20 Septemvrie 1594. ca Moldovenii ~i cu Muntenii ar fi taiat pe Turci, veste preatirnpurie, idem. P: 195. Walter da din eroare anul J 593 ca data a rascoalei. Vezi Papitt, 1. c. I p. J 5. Tot asa face ~i Sincai, II. P: 28r.

4. Aceeasi observatie 0 face ~i Biilcescu, p. 52: ,.uciderea f5cnti1 en in· j1Haciune intr'ac1evar, dar dreaprd ~i meritatit pentru toate suferinrele ce Turcti adusese tarei. lot

RASCOALA CONTRA TURCILOR

181

viata intinea a statelor ~i popoarelor, unde prin ea He poate scapa nu numai generatia existenta, dar inca si toate acele ee sunt ascunse in sinul viitorului, scopul este atlt de mare] indt el scuzaza dacn nu chiar indreptateste mijloeul intrebuintat,

Intaiul pas era' f~cut ~i cel mai gren,' caci acuma nu era alta scapare decit lupta, Mihaiu deci cata S{1 se folosasca de primul moment de turburare a Turcilor pentru a-i izgoni ~i din Giurgiu, acel cuib turcesc, care de pe timpul lui Mircea eel )lare fusase ca un ghimpe otriivit infipt in coastelc l\1unteniei. El taie ~i aice pe toti Tureii care nu apllcase sa scape peste Dunare, citi-va din ei trecind chiar in not intinsa Iatime a fluviului.

Turcii simtirii.' cita rncurcatura va arunoa aceasta neasteptata rascoala a ~al'iIor de la Dunarea asupm rasboiului din Ung'fll'ia. Era deci de eel mai marc interes pentl'u ei de a 0 stimpara, ~i fiind ea ~tieau di ea este faptuirea nnui om, apoi pe acosta se siliri"l al inlritura, spre a 0 face sa i nceteze, Tnrcii inainte de a lntrebuinta puterca, vrau s[t puna mina pe Mihaiu prin ajutorul nnei partizi din tara, care ca ~i acea din Transilvania era protivnica rascoalei. en toate e(t ~i aceasta partida din Muntenia pretexta a se teme 6t sub papistasi srI nu pearda libertatea rcligioasa de care se bucurasc sub Turci, mornitarind astfeliu in intimpilli'\.rile ei pe acele ale 'I'rausilvancnilor. in realitate ea sprijinea candidatura lui Stefan Bogdan, fostul domn al Munteniei, care precedase in tron pe Alexandru al Ill-Ie.

Acest Stefan Bogdan fiul lui Iancu Sa sul si a Mariei Paleologu 0, c[{~ltase in eft de Ia detron~rea lui, necontenit a redobindi scauuul pierd ut, Sperautele lni crescnrn bine inti'iles la ri'isvr:l.tirea lui 31ihaiu, S1

, ,

fl. Ma, 3US· p 41

I~~\SCOALA COJ\'l'lL\. TU HCILOR

cl lIlCqW";C' a unclti printre boierii partizanii ,.;~\i~ ill contra lui J[iltain Viteazul. Un pa~ft turc, ohemat ill nscuns de boicri. vine in Bucuresti, prefacindu-se a. nu ~ti nimic d('"p1'c celc intimplate cli' macelarirea Turcilor, f:ii aratiud 6t vroeste :-<{l petrcaca iarua In acel oras irnprenna ell acei 2000 de 'I'urci cel insotiau, Scopnl :-;[lll era de a in~[tla ~i a prinde pe Mihaiu, ~il'ctenia 'I'urcului era 1ns[t pre a grosolana peutru a JIll f inrrevazuta de ori ~i cine, en atit tuai mule de cugetul eel treaz al lui 1\1ihaill, Domnnl statea ill palatul de lInga, Dimbovit;l, iar Turcul :-;e 11- ~azase ill casa yistiel'llicllluiDan, ce.i mai frumoas.t ~i mai incapatoare pe atunci dill Bucuresti. Turcul dorind :-;i\ surprinda pe dornn, se prefacu ci1 vrocste sa-i facfl () yizitfl, ,.;i pOlTli insotit de 0 mie de ostasi c[ttrft palatul donu;nlui, Aeest;{ simtind pericolul ~'e retrasa i ndat.i III ta ba ra Ardelcnilor, cc era intocmitn lillg{l oras, T11I','uI, ne gflsind P" Mihni u, trimisa III ta],[I l'{l ~;l'l lutrebe pentrn ce tine atita caste pe lillgrl ('] ? Miliaiu ii raspunse ca pentru a prindc pe un prctendent de donmie, Petru, cc fir umbla sa'l rastoarne, ~i eft uu ar putca da drurnul ostenilor p:\n{L nu Ie va plati, Pn~a Ii trimiso raspuns ca i va da a rloun IIi un hutoiu de aur spre a-~i plati ostile, care £11' fi p{tgnhitnal'c Flrci. l\Iihain sc hotari l11S[L ca chiar ill noaptea aceea s[t puria un eaprtt acestui joe ipocrit EI pfttnmse in oras si incinse ell foe si en sahie pe 'I'urcii co erau dici. «Turcii Ia Iumi;m Hac.irilor care ardeau conacc]e lor, ~i la st1'igatele rasbunatoare a Ie HominiIor, se destcptau ing'roziti, ~i pe jumatate imbracati alergau sft se adune 1£1 palatul :BJmirului, ell hotai-irc de a se apara p[\l1a la moarte. Dar aci iutimpina pe Mihaiu ell 0 parte din ostire ; cl iuipresurase palatul ~i ii improsca ell dona tunuri, III z{uiar se ispitira Turcii a-si desehidc drum pintre ostasii HOllllni ~pl'e a intra in palat, Hominii ii 1111-

HAS('IJALA CO:-':THA 'l'LRCILOH

iSH

ping inapoi ~i ii ucid pe toti. Dona ziduri dill palat se prlm\Jesc d« izhiril« artileriei, Emirul in desporarca sa, pfldisit de ori ce ajutor, iucepu a arunca pc fcresti aurnl si !,!,'iuyaere]e sale, socotind ea in 'TCme 'ee ostasii n~lllini se YOI' apuea de prada, e] va gasi mij locnl de a fugi; dar Mihaiu opreste pc 1"01- dati de la pradft, ~i i inUlrit:1 Spl'C nava.la asupra palatului. Hominii nav:lIese si ueid pe toti 'I'urcii, co

sefqmsc],;l din foe >;. (;. ' , •

Turcii vazlnd cit de ran Ie esise i ncercarea de a iIl~a]a pc Miliaiu. se liotarasc sft',} scoata ell puterca, ~i sultanul numeste pc beglerbegul Greciei Hasanpa~a gcneralisim pentru ] upta en l\Iuntenii ~i:\Ioldovenii, avinr] a merge asupra l'tlsenlati1ol' en 0 arrnar.i de 40.000 d(' oameni 7. El trebuia tot-odata sft illtroduca in Muntenia pe donmul eel nou rinduit de sultanul, pc 8tct~Ul Bogdan. Hasan-pasa trimitc in contra lui Mihaiu pe JIustafa-pa~a care cste insa bfttnt ill trei intilniri ~i nevoit Stt se l'ctraglt peste Dnnarea incl,lrapt 8. Tot pe atunci un corp de Tatari, ncmultamit de Sinan-pasa gcneralisimul din Ungal'ia, vroeste Sll se intoarca in tara lor, trccind prin MUlltenia din partile Temisoarei ; }\lihaiu le CS1L inailltc ii hate ~i-i sffll'lmfl, ucigind din 20,000 mai bine de jumatate, luiudu-Ie toata bogata prada ce 0 aduccau en ei dill Ijngal'ia ,~i liberind mai multe mii de crestini ". In acest timp Mustafa-pasa i~i reformase armata, ~i vinea iar en indaratnicul pretendent 8te-

G. B,ilag/l dupa ll/n it :», 1. c. p 54, Spusele lui Walter confirmate prin nil raport al bailului venetian din Praga, 13 Decemvrie 1594, Doc. eel. .Hllrm, 1lI, 2. P: 65.

I. Jl1arco "cuier c. dogde 7 Ianuar ie 1595. idem. IV, 2, p. 11)6.

8. Idem, 19 Fevruarie 1595. idem, P: 187·

9. Idem, 20 Fevruar ie 1595, Idem, p. 188. Camp. un raport al bailului din Pra;;,,-, 7 Mrtie 1595, idem, III, 2, P: 1)6: "Tatari volendo ritornare nel lora paesc s: retirano verso Temesvar.': Bdlcescu pare, dupit -Iocurile un elf' pune luptele lui Mihaiu cu Tatarii 11ngll Ciurgin, a,i' aduce din tara lor. J c. p 59

184

.RASCOALA CON'l'RA TURCILOH

fan Bogdan, apropiindu-se de Dunarea, Mihaiu insa de asta data nici nu'I lasa a ajunge la fiuviu, ci trecindu-l pe ghiaFt 'in luna lui Mart, loveste pc Turci CLl asa fnrie incit Ii zdrobaste, raminind insus Mustafa-pasa mort pe cimpul de hatalie. iar Stefan Bogdan 0 l'npe de fuga, prea fericit crt putuse scapa teafar din cumplitul macel. Afiindu-se pe pamint turcesc Mihaiu 11 pustieste in lung ~i in 1arg, ajungind p~lll~t dincolo de Nicopoli 10,

III acelas timp Aron Domnu1 -:\Ioldovei dupa ce taie in hud'tti pe 4 ciausi turci, pe care sultanul avusese indrazneala a-i trimite cu bani spre a'i CHmpara 11, repurta izbinzi nu mai putin stralucite. El raspillge mai multe navaliri tat{u'a~ti, ie dupa aceea Ismailnl, Benderul ~i Chilia; trece apoi ~i el Dunarea tot pc ghiaFl, cuprinde Macinnl ~i pune SUI pinire pe intreaga Dobrogie. Pustierea rcgiunilor enprinso de Aron ~i cruzimeIe savirsite de ei nsupra Turcilor erau inspaimintatoare ; nici sex, nici Vrlsta nu g{lsian iertare inaintea furiei lui, ~i cadavrele celor jertfiti erau lasare neingropate in prada fiarclor ~i a paserilor 12.

Hasan-pasa crezu atunci Crt va fi mai fericit, pnnindu-so e1 insuai in capul trinturilor (Ie ostire r{lmase de la gen~ral1l1 seu Mustafa-pasa, L{linc1 iar pc Stefan Bogdan in coada armatei sale, pleaca spre Dunaro. este illsa si e1 batut cumplit si ucis impreun{L ell fiul hanului' trltrll'aSC ce'l intova~'uRia: iar desperatul Stefan Bogdan aleal'g{t iara~i ind{;rapt la Constantinopole 13.

10 J/((rc(J r't>Jl"'er c J().._~'·le) 6 Martie 1595. D()c. col, ill/FIll. IV~ 2 p.

Iii') Compo nualcle lui Fu.~ger, 7 Martie 1595, idem, ][1. p. 229 1 . Anaele lui ./</I.gg,'r, 16 Fevruaric IS')5 idem. P: 22+

1:2. J/,/!'Cu T~'fli r C. dog,ze, 2 Aprilie 1595, Idem IV, 2, P: 193. Analele lui .r;'c:<I'r, 10 Aprilie 1595, idem, III. P: 23 I.

1,;. >crisoarea lui All/bag'lIla ria iWarea de .lIt}'ill R,I':;ltseo. 2S Aprilie 1595, idem, HI, 2, p. 100.

HASCOALA CONTRA 'l'UlW1LOR

Impreunindu-si apoi ostirile, Mihaiu ~l en Aron ataca Braila luind ~i accasta ultima cetate cc mai ramasese Tureilor din minile lor 14. Rominii stapini pe malurile Dunjirei ~i putiud treee fan'\, piedeca in Flrile Tureilor, Ie supun In 0 devastare continua ~i ne intrerupta, inaintind in virtejurile lor une ori panlt peste strimtorile Baleanilor 15. Adese ori sultanul tremura In palatele sale de linga, Bosfor,

Nenumarata era prada luata de la Turci, Un document din acele timpuri spune ea « Haiducii si Valahii nostri merg imbracati tot :in jder ~i cacom ~i nu clue de loc lipsa de bani». Asupra multimei prazei ne mai spun alte relatii ea «'I'raneilvanii ~i Cazaeii duPl\, ce au silit pe femeile tatare sa:~i friglt ele insa~i copiii ~i su-i minince, au pustiet apoi mai mult de 150 de sate, aducind mai bine de 16,000 de capete de vita, Caii orau a~a de eftini ea S0 vindea de In. 8-10 gro~iti unul. Un orasan din Brasov au cumparat 50 de boi, 47 de vaei si 44 de vitei de un all

pentru 100 de lei »1\,. ' ,

IU1scoala Hominilor se ii1ellse (le In inccpnt en 0 mare strasnicic. Cn 0 fllrtullll a tot destrugatoarc S0

14. JIr,rco Vena c. dos-,'le, 5 Main 1595 idem. IV. 2, P: 196.

1;). Accste nu sunt nnmai vorbe. Vezi .. 31 reo Veniev c J{},~rt'/t', 16 Innie 1595, idem, IV, 2. P: 200: "i Vallachi, passato il Danubio erano venuti a Baba discorta cinque giornate solarnente da Adrianopo li et l'havevauo press a et sacheggiflta.·~ De aceea se ri1spindise nu fan"i terueiu vesrea ca Rominii ar fi auns p'l.llu la Andrianopoli. Vezi Historia von cler Emporungen so sich in l('Jnigreich Ungarn, aueh in Sieber.burgeri, Moldau, in der berg ische n "'alachay und anderen Ortern zug:elragell haben, Co ln, 1596 I Bibl Acad Col. Sturza, No. 2921), P: 70: "Die Walachen bekamen ferner Vestungen: Pandes (0) Nicopolis, Killi und Ribnic, haben gar tief in Griechenland. nnel bis auf die 24 Meil von Coustantinopel gestrayfftd Annle le 111i htg,cr 21 Ianuarie 1595 Doc, col. flUrJJl., IlL 1'. 223: , Die Moldauer und \Vallachen haben das Lun.l gar bis Drinopel verhiirgt."

JI~. Analele lui j'll/ti!er, 19 Martie ~i 7 A1'rilie 1595 i.lem !-' 23'). Vezi ~i Kurzer Bericht wie aile Sachen in Siebenburgcn clem Fursre n Sigismund Batori un.l etliehen Verriithern armo 1594 furgelanfen (ultima din mai mul-e brosur i legate impreuna sub No. 3410 a bib!. Aca.l col. Sturza l. La p 9 dii 0 varianta : .Trass ein BUrger VOll Kronstadt mir wohl bekannt 48 Ochse n, 42 Ktthe und 35 jiihrige Kiilber umb 100 Thaler gekauft"

Hilj

[~A~(II.\L\ Cili\i'['itA 'l'UHCILOH

raspindisc ca pc maluri]e Duniirei, Orcauul dupfl cc C'.Ul'rttise F\rilc roruine lIe jivinile turcesti, 1l1ngea :';(\, lo zlll'o])easc(1 ill insus: culcusuri]e si cuihuri le 101'.

, ~ ~

Ceca Cl' illS;) mai ales incurca pc Turci era IH'pnrinta de a u rma cu izhiud;\ riisboinl din rl10'aria, po ' cit timp lncui-ile erau a~a de turburate la DU~l(u'ea do .i()s. 11161 la iuceputul rasboiului Turcii l~i aprovizionaxc armata din Anarolia cu zaliarea dill t{u'ile rouiino '7, ~i a~'l\llla Ie lipsia de odata toate, 1'",; do(;11I11ellt «ontimpuran ne spune: ({Prill instrtiiuarcn acostor pro vincii 'I'll 1'('111 verle scaz 1111 ~i imputinindu-se ostirca ('an' trebuia sri meal'g';\ 'in T'ngnria. de oare ce era «hicinuit a s(' sluji de- oauionii ;[('del rcgill1li eft lucriitori ~i .r-hiar eft trupc, ripca dill de tonto proviziile :-;:i an'a dcseltisa ~i sigm;l plutirea pe DII]I[U't'ft, carc ii era de (·(,1 inai mare ajutol' ill transportnroa ('('101' (1(· trchlli]lF' r.ishoiului. carl' toate a«r-stc all fo-r de odaUl trunclriate IS. Nn nu mai operatiil« nls1loilllui orau atius« priu l'rl'-;coala l{olllillilor, c-i chiar ~i vinta privatn a poporului tnrcesc. Cdc mai iuu lre din obiectele de Ill'antL pentrll orascl« mrui a Ie inlprU':ltil'i (Tall lunte din Ftl'ile rornine. '1'(lindu-se (1(· nriat:\ ~i pc neastcptate izvorul aprO\'lZIOnrll'ci lor, o scumpcto lie mai pomenitri se ivi in COIlstantinopole. (;1'(\111, carrica Be sr-umpir.t cu ~ ;;1 ~i c-hiar pentru liaui llll putcai g'asi, iar in Adrianopol« ,,(~ tomeau oanu-nii l'rm(l ~i de foarncte. Imprejurnril« se lngl'euiau 1116, ::;i prin fnga poporatiei turcesti din ptu,tile de la Dllll{U'l' eMr[L coutrul lmpiir:ltiei, tocmai iutr'un timp cind ~i al'C'n de 10(' era anu-nintata in exisrr-nta ei 19.

] 7 .• }Jarc(' 7'ilIe c. ,ie<de. 1 G Fevruar ie 1594. Doc. col //lIrJlZ .. lV. 2, P 175·

lrS J-Jailu! ,'('JU't/dll d/Jl J)"aglf C do,:.,··t!!!, 25 Aprilic 1595~ i.lem Ill, 2. p.

94. Compo analele lui 10 Martie 1595, idem. III. p. 230.

I!) . .11117"(" Venier C. 19 Martie 1595. idem, IV, 2, p. 192; .,Di

l:,\S\__'ili LA Cu\TU.\ TUiCIL()[{

Id7

Aceste ill1prcjUl'<11'i ne arat.i 1)(' de 0 parte inscmuatarea cea nespusa a staplnil'cl Ftl'ilol' romin.- pentru l111p[\l'[ltia otoniauii, pe de alta 11e lasa Ka I11tn\vcdern citii «onfuzie ~i bniruaceala, i neurcittur-ile ndu:-ie prin riiscoala liominilor trohuira ["it prieilluiaKc·{t 111 niintea 'I'urcilor. Ei 6U1tal1 pe clt putcau R,-t aR('U!Hl{\, y<,~tile sositc cle In Dunarea 20; dar tocmai ;\ceasta taiuuirc a adcv.irului il f{tcea sCt apan\ ~i mai «umplit dllll stl'ClhCltea In lumina, Ei inn apoi mai multe masuri co nu pntedll ave a alth cxplir-arc decit frica de care erau cupnn,~1. Asa IHl11<1 O!l),{1 (11'dona Ch t oti Arnionii, Albanejii ~i '('hiflJ' Grccii (T so a$(':;,a,.;el'[t in Con-tantinopolc numai en f) n.ui 111:1- into sa pfI61,.;a,.;(·i\ ornsul ~l. i\Iai ales in,.;{t,.;o 8,(lcH're,l, teama I')i lminuu-eala lor ill faptul eil nu sticnu po cine d intrc pa~i Ri\ trimitrr c-ontra l ui Miliuiu, ~i lipK~t de sir a nuismilor lor ('!,(",tCH, Cll dt S(' rrlKpilldca vcsten tot mai strinsci alJro))icri a H011l11lilOl' de capitala 1l1lprll"iitiei. Vroiud cn toate ace-te Srt fa6t pn puternicul, sulranul ";(' pret;\('ea 61 Jill grlSC'~k oameni desroiuic-i :-;pre a-i rindni ca pa~i in Mnlltcnia ~i Moldova '\ mai l1l{lgulindn-,.;e inert cu gJndirea de a Ie

sorte che (lui 11 pane e ._::1.rlSSl11l0 et quel che e peg-gin non se ne trova per .lanari ; la carne e a pre.l.zo eccesivo: il populo tumultua et ?i lamcnta scuz.a profito." en ult r.iport din 2 Apr ilie ,Hi ca preturi exorbitante o ca de carne .le vadi 14 aspri, chila de grau prost 100 de nsnri, de cel bun r60, idem, p 194, Un al treile din IS Mai SPUllC: c1i nilvalesc oameni de la Dllllare:l .,ad accrescer 1:1 carestia, che snper:1 ogui credenza, vcudcud osi .ln cent» 'luello che non vale vent i." Idem, p, 198, Un a It raport venetian din 12 Aprilie 1597, idem, P: 223, 'pune curat cit .Jn Vulachia et Dog-dania mnutcgono in tempo di pace !a citra eli Constantinopoli et l'essercito t nrchesco di vettovaglic, delle quali tutte al presentc per causa della guerra vi e rnnnc:iment o grandissimo'"

2U . .iV!arCiJ lcruer c. dog /e, IS August 1595, idem, p. 204: "Dei progres,~i di Vallachia ct Bog,\ania nella ambiguita del vera che viene occultato (Inanto pill ~i puo •

:il. J7!ar6) r:,'n?('r c d(?~'·t?!e. 3 Iunie 1595, idem, p. 200.

2;2, fJ/a;-,-,' I-<'II/,'!' c. d(},~dr!, 2 Aprilie 1595, idem, P: 193: ""ppr",,o le voce ch e i \-"llo"hi ,empre pill s'appros-imasscro ne!!i com omi di Andrinopli, et ch e l\licali ir.superhito per li prosperi successi s'intitoleva non pill Vaivcdu

188

R.\SCOALA CO:\,TH.\ TURCILOR

preface in pasalicuri, cind timpul nu parea departe ca iJl:-;u~i Constantinopolea :-;i't fie prefacuta intr'un pasalic-romauesc !

Turc-ii hotririra intrun mnro divan tiuut la C011- stantiuopole a pari1si de 0 cam data rasboiul unquresc si a indrepta armatelo lor contra Valahilor. Noul sultan .:\lohamed (10 Ianuarie 1595) surgunise indati't ee S(' urease In tron P" marele vizir Sinan-pa~a ~i iucrediutase conducerea trr-hilor 1mpar{ttiei rivalului sau Ferhat-pasa. Tot revolta lui l\lihuiu' determinase pe sultan la aceasta sehirnbare, 1nt1'U cit Ferhat il incrcdintase Cft tarile romine se revoltase numai (lin ura ce o aveau 'contra lui Sinan, iar nu in contra Tureilor 23. Ferhnt pl'egatqte 0 mare expedrtie contra tflrei Hom[lIle~ti, ~i pleaea din Constantinopo le 61- tl'[1 Dunarc. In ti mpul Iipsei sale Insi't partizauii lu i Sinan invinovates« pe Ferhat de molaciune ill adunarea ~i pl'egatil'ea armutci Rale, si provonca 111 111 i11- telt tomeieticului si molesitu lui sultan team a uuei infdll(!cri, ceca ce a:lucc rcvocnrca lui FCl'hat :,i 11l10cnirea 'lui inri'l~i cu du~nmnll1 sen neimpacat, Sman-pasa.

III timp C(' [tCCRt nour amenintat or inainta asnpra tflrei Homrmesti, SigisI111111(1 Batori, in 10(' de a H~ ]ll'('gftti d(' Inptrt ~i ft nirnite lui .:\Iihaill tonte ajutonrcl« de care ar 11 plltut d.ispun«, era foart« OClIpat CIl l'<'gllIarea pozitiei Tru nsilvauici f;lta en iniperiul gennan, ell can' era s;t'l 1l1ll'aSC[L nu numai 1('giHlll'i politice r-i inert ~i una de iur-nscrirc-, Sc g'llldea apoi la mijlocul de a-si alipi in mod trainic prile rorniue ce i S(' inchinas« de c-urind. ~e gin(l('a la

rna Re. concorendo da lui da ogni parte gran numero di soldari per Ia fama del .'1,.) gran valore." Alt raport din II Iulie 1595, idem, p. 203. '1clauge: ,J\{" 1'1 confusione e tanta che non si trova ne mezzo ne principio alla part enza eli Sinan ne eli altro capo per Lcsercito."

~:; .i/arro Venier c. dO.g-c'le, 2 Fevruarie 1595, idem, P: 216 :.,che non si snrr ehono mai levati quei principi c1a quest' obedientia cornrnen en.Io rebellione, se a ci» non fosscro stati violentati da Sinan .•

HASCOALA UO~TRA TL'RCILOR

HI9

marire. cinrl poate se apropia Hfir~itul tuturor HUb infioratorul chip al Otomanilor infuriati.

In inimele mici interesele individuale an a vut totrleauna pasul aSllpra celor mari Hi obstesti.

, "

SigiHl1lUnd Batori cerea urmatoarele conditiuni la

legiHura lui cu imparatu] :

1) Crl daca ar fi Ha incheie imparatul paeea eu Turcii sa nu se poata face fara consimtimintul aruindurora ~i in aeeste tratari sa fie cuprinsa lin numai Transilvania, ci ~i ambele Valachii, care dupa vrointa principelni Ardoalului s'au subtras aCU11l din robia turceasca,

2) Imparatul, in i nsuaire de reg(' al Ullgariei sa Iese libpra Transilvania de sub jnridictia sa si s[t-i

garalltezc deplina autonomic.' r

3) Irnparatul sa eonsimta la iusotirea lui Batori cu una din arhiducesele casei imperiale.

4) Sft depuua imparatul la Kaschau 100,000 de fiorini pe an pentru trebuintele rasboiului comun.

5) In cazul cind perzmdu-se rasboiul, Sigismnnd 81' fi nevoit a parasi provincia lui, sft gasasca adapostire in imperinl german 24.

':\lai urmeazg cito-va inciide putina Insemnatate.

Imparatul da 0 diploma prin care recunoaste puntul eel mai de sama al propunerilor, obligindu-se a purta rasboiul contra Turcilor : iar in cazul cind s'ar impaca, s[", cuprinda in pace atit Transilvaaria cit ~i dependentele ei, Valachia ~i Moldova, care s'au lepadat de domnia turceasca. La rindul san principele 'I'ransilvaniei sa He oblige prin juramint ctl, va merge ~i el contra Turcilor, ~i ca nu va incheie pace en dnsmanul decit cn consimtimintul imparatului.

Mai lncuvintaza imparatu] in insusirea sa de rege unguresc deplina autonomic a principatu lui transil-

24. Conditiile propnse de Sig. Batori, 1594. Doc. col. Huun.) Ill. p. 199·

l~O

RASC(HL:\ CU~TIt,\ TUICIU)H

viinean si dreptul ell' mostcuirt- a fml1ilici Ilatorcsti- 101' III li;1il' coboritoare 1;[u·1J{lte:uwi't: iar In caz de iStiJl~2:erc a acestoi [inii, tara Sft }'('ca(Ll la coroana IT ngariei 25.

Impnrntu l cerhul cooperarca lui 8igi"lllUI1(1 la nI,,· lJOinJ contra Turcilor, 11 pllllca pl' aC(,,,ta in drop· rul de a fact' cererile aratate, ::;i el era nevoit s[t i le iucuviinteze. Asa 31' fi treliuit sa stoo lucrurile si ell }lihail1 'Yiteazl;J, ill cazul ciud «I at' ti fost ('el:cerat de Batori ~i provocat la l'uscoaj,\ ill contra Turcilor. mai ales eil BatoJ'i avind marclo intcres (1(· a sc iucuscri c-u imp[ll'atul, ar f trebuit sii ('(·delle ~i el multe don11lului muntean, pentru a-] ci~tig'a (1e aliat la .lig·a anti-otomana.

In loc 11(' a aHa () ascmcnc stare de lu.-rru-i, ill l'('_ inoirca tratatului incliciet d'e Si!.,('iSllllllld Barori ell "JIihaiu Vitc-azu] in 20 Main 15Df), mtilnim diu protiva niste conditii atit dr' umilitoarc impus« d(' principele Ardea I ul ui domnu III i muntean, incit numai uevoin lIeap[(]'[lta a. IlJi~Jihaiu, care ftt('IIS(' pasul hotaritor prill mikellll 'I'urcilor ~i celclalte Iuptc- a lc "ale contnt lot', no explica cuui de nil ascmcnc rratat a. Pllrut fi primit de clinsul. Sigi"lll11wl Batori face urnuitonrea precuvintarc la toxtul conditiilor : <eft noi eft principe al domniilor Transilvaniei, :\Iol(lovei ~i Valahiei, spre a scoate domnia noastra ~i Valaliia din rohia turceasca, am l1;jlJtat ell putcrile noastre pc respectahilul ~i lnagnificul (IOIlm ::\Iihaill Vocvorl, earl' p~\r:\sill(l pcrfidia turceasca s'a SlljlllS nona inert d(' mai inainte impreuna ell toate ordinile aeclei reg-inni, ~i nu putut astfelin prin ajutorul nostru si\'~i arlllcrt \,ara la rlm·ita Iibertnte». Pr-ntru a r{lspl{'ti aeeast(t suprc-nui biue-facere se ohli,2:a Jlihain la conditiil« nrnuuoare :

2,-,. Diploma irnparatului Rudolf din 1595 idem p, 218

RASOOALA CO~THd TGRCILOU

lUt

1) . Boicrii irnpreuna cu lHihaiu voevorl so snpun domnului lor Sig:isllllln(t, declarjudu 'l }W .u-csta de principele lor.

2) Fiind 111S[t crt prea bunul pl'lllcqw Ill! ponte totcleauua s[t stee in aceasta tara a lor, apoi el le a constituit lin locotiitor al S~tu, care si"'t fie Ins;-I, (te 0 limlra ell ei.

i)) Darile se vor impnno de dicta Tra nsilvanici ~i de luminatul principe, luind parte la ea 12 boiori valahi, care VOl' avea pr('e~ulel'c aSl!j)l'a lroierilor mold oveni.

-1) Banii trcbuitori domnu lni se· VOl' fixa dill ve111- truilr- Fll'ei tot de lurniuatu I principe.

SI Toate actele ce se VOl' da de voevotl se VOl' clib~ra in numele principelui.

6) Xu se va putea pronullta nici 0 pedeapsa capitalri contra boierilor f.-\r[t ~t1)'(~a priucipc-lui.

7) Heligia ortodoxa va raminea neatinsa.

8) Titllll cc va fi dat de Miliaiu luminarei sale va fi : "Pl'l'a luininatul domn Si~.dsmllnd. din mila lui DnmlH'lIeu principele Trallsi1~flniei, :.\loldov8i ~i Valachiei transalpine ~i ai sacrului 1111»8rin roman, domnul pru·ti1or regatldni unzuresc ~i eomitele Seenilor, domuul nostr« prc({ milostio»; iar :.\lihain va fi numit de 6ltl·rt Sigismnnd: d~espectabi]nl ~i magnificul dornu l\lihail, vocvorlu] FLrei noastre transalpine, crcLinciosul nostr« iubii»:

!I) Sigjlu] oficial al principatului Valahiei va IT nl lurninarei sale,

] 0) Vocvodul va face parte din consilierii luminarei sale.

11) Voevodul 1111 va putea iucheia niei un tratat fih'a invoirea luminarei sale .

.JIai multo altele de aceiasi natura 2".

,

26, Textul original Jatinesc din 20 Main 1595, Idem. III p. 472. In 2 Iunie se incheie cu Moldova un tratat in aceeasi cuprindere, idem, p, 477.

i!l2

It.\SCOALA CONTRA fl'UH(~lLOR

-

Prin acest tratat este inviderat Crt Mihaiu 5e pn-

nea sub 0 depcnrlenta de drept eatr[t principele Ardealului. ruai mare de cit aeea in care Muntenia fusese sub Turri. C;)ei sub acestia domnul nu fusese niei odata considerat ea un locotiitor a1 sultanului, avuse dreptul de a inchcia tratate, nu facea parte din consilicrii sultanului ca un simpln nobil a1 imparatiei, mtrebuintase propriul san sigil 1a iutarirea actelor pc care le daduse totdeauna in numele sau propriu f;1i nu in acel sultanului, putuse pronunta pedepse capitals ftlra autorizarea suzeranului, orinduise singur darile, care toate aceste drepturi erau nimicite prin tratatul eu Transilvancanul.

Actel« internationale, aceasta 0 ~tiea pl'ea bine domnul Munteniei, lilt an nici 0 valoare de indata ce puterea nu vine sa le sprijine, De indatft ee aceasta este mare, ea poate incalca cele mai sfinte drcpturi : untie ea lipseste ori cc conditio scrisa pe hartie nu 0 poate inlocui.

Pentru a scapa (Ie robia Tcala in care'l tineau 'I'urcii prin puterea lor, Mihaiu crezu ca poate sa s« 0- hlige la 0 robie lnchipuita ~i mai mare inca, cMra principele Ardealulni, pe care insa stiea bine, 61 0- data ce e1 era sft scape de sub Turci, acela ce i-a impunea nu 0 va putea mantiuea, Eata pcntru ce jIihaiu primi un asemenca tratat.

Sigismunc1 insa in dorinta lui de a so inf{lto~a imparatului in chip III eel rnai stralucit, vroia sft snpunft pc domnii romini ~i la 0 inohinare personala, pentru a putea arata astfeliu lumei 1lU numai prin textele moarte irisirate pe hartie, ci prin fapte patente expuse la ochii tuturor, ca ~i dinsul, pana atunci vasal turcesc si Imparatesl', avea 1a i-indul si'iu vasali ce-i aduceau inchinare. Inca inainte de incheierea tratatului, el chernase in 10 April la curtea lui pe voevozii Munteniei ~i ai Moldovci, chip pen-

RASCOALA OONTRA TURCILOR

l~j 3

tru a so sfatui despre masurile de luat in protiva 'Tureilor. Domnii rornini intalegind planuri]e lui Sigismul1(l. pretexteaza pentru a nu raspunde poftirei, luptele lor in contra 'I'urcilor. Sigismun<l cere atunci foarte suparat ca fie-care din ei sa trimita cite 12 boieri : « la caz contrar VOl' fi pl'iviti ca riisvriititori »:", Pentru a 'infringe in8[1 mindria ~i nesupunerea vocvozilor rornini, Sigism und se hotareste a-~i l'aslH1lla III contra lui Aron V odll, a] Moldovei care era mai slab. sprc a intimida astfeliu ~i pe Mihaiu Viteazul, contra caruia nu indraznia srI, pa~asc[t fati~.

Aron anume este scos din domnie dupa uncltirile pl'illcipclni transilvan, de catrll, garda sa de Ullg1ll'i, acaru] cap era Stefan Razvan, ~i care prinde pe Aron ~i '1 trarlil III mini Ie Ini 8igisnnllld. )lotivul po care Sigislll111Hl il punea iuainte, spn' a Ind1'eptati aceasta m(lsnr:\ violenta, era cCt Aron V odrt ar fi primit niste scrisori de la Turci si ar ti stat in V01']);\ ell Polouii, priotcnii Turcilor, tl'{tdind canza crestin(ttatei 2'. Atitn 8stt' a<l(~varat, eft venise la Aron patru Turci ('11 llli ciaus III frunre, nu ill s{'opnl de a-I mnzili CUUl spml(' clocumentul gcrmall, eCl'a (.t) ar fi t'o,.;t «u totul nesocotit (lin parti'!L lor, (·i in acel de a'l (,Ol'llmpC; dar crt Aron pu nind s[l-i ncig{L 1W toti 21, al'<ltnse tocmai ,.;('opnl san (1<, a tinea ell erostil;ii. Da('(l pl'llicipl'll' transilvnn gasi8(: de cnviill\',\ a-I s('oat!' <lin scauu, lIU xe f{\(·u ;w('nst<1 pcntru tra(l:t1'ea d({ (':11'1' Jill putoa fi invinuit Arou, ci 1l11IlJal pentrll ;1'1 lwd('psi Ill' 1'l't'lIzI11 sii.u (il' a se lllf(tto::,a In PC'},S()<llltl l:J currea noulni 81lZ(']'<111 nJ tal'ilol' 1'0- mille. C;\ :-\1::6,.;ml111(1 i~i alesose pe Aron (t!' jf'l'tf{l, so cxpli('i\ mai all'S din faptul ott .\1'O1l era ran V{IZIlt,

10 Apr ilie 1596, idem, P: 23 I

:h,. H.ela';a moscoviti 1n Austria 1595, In Arh. ist .. l I P: I'j.

2~J. :'bi '"" nut" I I,

L .j ;>

1!J4

RASCOALA CO~TIL\ TCHCILOR

in tara Iui diu pricina jafurilor ~al(' autcrioure, care duses« p;lll{t la Homa vestoa avutiilor sale 3', pentrn «are ~i fusosc- el prius (i(' gar(ia lui, frm\ eH ~ara sa sarti r)(,lltru el. Sio·islllUW[ 1IlS{L n u se multameste a fi lipsir po ATOll :-le scauuul lui. Un});t C(' 'iI m.'Il11Ca ill inchisoar«, 111)(1(, un (lOOIlDH'nt 11(' SplllJe C{" se afla la 12 Main I5D53\ P"ll(, S{l'] otravasca, poutru earn 1Iihaill Viteazu] ill mcmoriul ",all din l(iOl 6ttr{" imp(mltul Hwlnlf. "'pnllL: <efl Arou fusose ur-is priu venin uumai Iiind ('[t vroia Srt St' fmpUnrl impararului ~i 1111 lui Sigisl1l11l1(1 :32

SigiS11l1l11(1 Barori «rn ('11 aritn mai doriror a plllJ(~ mina pc Awn, Crt odat{t e-n (·1 dobindea ~i intinsele sale ho~ditii. (';lre ii ('rall foarte trt-buiu.-ioase ill nevoin d~ b'aI~i 111 can.'1 puses(' riisboi ul '33.

Stl't:m Hrlzvall fusese 118S(,lIt din uu tatt" tigall ~i () marna moldovauca. El intrns« <10 tinur ill armata polona ~i (l('osl'bim[ll-se priutr'o vitrji« neobicinuita ill riishoiul c-u Muscnlii, tn (lin simplu sold at ridicat la edt, mai innlte trept« ost.isesti (Ie c-raiul Poloniei Stefan Bato1'i. In urrna into;·(·tnclll-S(' In j[oldova, illtr[i in slujba lui .vron Voda, «ar« i dete rangul dl~ ag,\ Ri'l rrimise III Maill 1;-)93 sol In 8igislllllnd Bato~·i. Apoi TUISyan primi cornanda gardei' sale de Gnglll'i. El trase Ia sine (lragost('a ,1('('sto1' ostasi, ~i izlruti Cll ajntorul lni Batori a rasrurna po domnul si\ 1\. si a sc urea astfeli u III locu-i po un tron de «are se f{l/l1S(' de altfeliu vrednic priu virejia lui 34.

;)U. Instructia data lui ViswlI!i nunciul papa! in Transilvania. Arh. ist .. I, 2, p. 151.

;)1. Analele lui I'it.~gl'r, 12 Main 1595, Doc. col. //!t;·JiI., III, P: 236, Aron Iusesc rnsturnat pe la incepntul lui Main.

;):1. Idem, IV, 1'. 230. Aron fu ucis In Maiu 1597. L>zl,"l'!, Gesch. der l\[olduu, p. 239.

;;:3. Analcle lui Itlgg r, 12 Main 1595, idem, P: 237.

:H. l],;!cesclt. 1. c. p. 92. Izvoarcle pe care "e intemeiazti hiografia 111~ Run-an, vezi in publicarca lucrarei lui B~lcescl1 din Revista Romina 1861, p.

nASGOAL"~ COS1RA 'ITHC1L(lli

De ~l Sigisl1)ul1(l scoscse pe Aron dill rronul Moldovri, pent1'u a dobindi (1(~ la urma-ul pus de 01 inchinarea pcrsouala, vazirid ('1 c[t nu mai e timpul a'si indeplini gusturilc lui de m[lretie, se multhmeste a 'coro si acum de la (unbii voevozi tl'imlt('rm{ ac(·lor 12 b()i(·~'i. Mihain Vitoazul v8.z11)(1 ('[I Si~6sJ1luncl si-au moderar prerentiile, ('crlIHl numni () s~1i(· in 10:' de venirea lui in persoana se supune ~i 01, trimitind en si H[lsvan solii eernti, cu arit mai 111111t dj, fiind <1('

, ,

apl'oapo amr-nintat de Turci, ave-a n.-aparati; 11<'voie dr' ajutorul lui Batori.

IJe ~i am vazut ca Mihaiu Vitcazul prirni rratarul incheet ell 13ato1'i in 1595, totusi e-re ~T('ll de o1'ezut 61 Batori ar fi putut izbuti a' face ,,{~ tl'ea6l toat« conditiile lui, (la6t Mihaiu 1'<11' fi lll'gociat sing-Hr. Tratatul fu incheiat lWoi[t toc-mai prin solii lui, 111'matorii 13 boieri : Eftin: ie mitropol itul, Teoiil «piseopul Iiinmicului, Luc« episcopul Buzeului, JYJitrc(( vorni« mare, voruir-ul Hristea. logofetii Dim iirie, Prcdo ~i Borcect, vistiernicul nc« po~telni(,111 l'codor, Iuulu Busescu, Siamate l'lm'(,l'ul ~i Vii! tila.

C1'I'din{n poporana 111 rana menire a numerului 13 se illdeplini si de asta data" ::\Ini multi boicri fur{1, cistisrati de SigismUllil Batori I-)('Utl'll r{tstul'Ilaroa lui Mih;lil{ Vireazul, iar altii tiuind ell el, sc- nascu 0 mare v1'ajb[t intre boieri, care in 10(' de a sustinea cu totii interesul domnu lui 101' fatrL e-n srriiinii, SE' luara 'impron na In miucaro. Boiorii' credinciosi, multamiti so -coata Ia oapiir cum VOl' purea, numai Srt ;nillt~[(· poziti» domuului lor. isc{llil'a tn{tatlll ce Ii se snpuse, lara a mai putea dvsbat« conditiile lui. A~a Jl(' spune Anonimul romanesc 61 a{'e~ti boiori

475, Este curios c,l documenteJe italiane dan lui RClzvun numele de Cias!o'Z/to:'t::, Vezi bun't aura lJiar{o Vcnirr C. c!'),jel·', 15 Scpreru. 1595· Doc, col • .lfurm,. IV, 2, p. 205.

1%

RASC0ALA C0N'l'RA TURCILOH

erau trimisi de Miliaiu Viteazul pentru tocmala ; dar iuvrajbitorul diavol umblft in mijloeul lor, ~i pi se apucara unii en al~ii mai mult sa faca vrajba decit pace, cum sa scoa~rt prn Mihaiu V oda din ~ara, iar ceilalti boieri ee se nevoiau si"'t slujnsca donmului lor en dreptate, do neprieteni fnra biruiti» 3;.

Alta irnprejurare care impinse pe Mihaiu V oda sa primeasca tratatul legat de solii lui eu Batori, era si aceea ei"'t domnnl Ardealului fusese cercetat In mai ;mdte rinduri de Turei, care-i fa.gadniau tot ee vroia, numai sa se lese de legatllra en imparatul ",

Ori cum Insi"'t se tocmiso lucrnrile in launtru intre colo trei tari, in afara eatra 'I'urci ele infatosau un gind, acel al neatirnarei ~i 0 inima plina d~ ;lorin~a luptei, pentru a pllne odata capa! unci seenlaro injosiri.

3G. 1\lag. ist , IV, p. Zb().

ill;. Raportul bailnlni venetian din Praga, 16 Main 1595. Doc. col Hnrm., Ill, 2, p. 99.

4. EXPEDITIA LUI SI~AN-PA$A.

Turcii, hotartndu-se a se indrepta asupra Munteniei, i~i pusese de asta data ell dearlinsul in gillCl sft prefaca VU'iIe romine in pasalicuri, ('[lci de si erau srt, piarda mult banesto prin 0 asemeue masma, rascoala illtimplata le era prea periculoasa spre a 1111 so gindi odatft Ri la interesu] statnlui lor. Mai la urma trebuia sa' lo Iuceasca adevarul, ca tlaea pozitia lor polirica ar fi zdruncinata, ar trebui s[t'~i i('(' ziua buna pentru totdeauua de la dulcolo foloase ill 11Umaratoare. Numai ciud ajungea Turcilor entitnl la os iRi veniau ei ill fire, si'si aduccau aminte e{t int(,l'e~nI colectiv trebue s5. l;lCarga inaintea celui individual, fie ~i numai cit spre a-I ocroti pe acesta. Sulranul, odata cu trimitcrca lui Ferhat-pasa, rinduise de beglerbeghi: in Mnntenia pe Saturgi-Mohamedpa.~a ~i in l\J oldova P(~ Giafer-pnsa,

Ferhat-pasa adunase In Dunare Vl"O 40,000 ell' oameni \ armata mica <lupa sistemul turcesc, ~i aceaSirl traganare in adunarea oRti1'i101' fusese una din prieinile destituirei sale. Sinan-pasa mai aduna IllCa, ~i alte ostiri, incit intregul lor so va fi apropiar de 100,000. Istoricii contimpurani exagereaza ffll'(l lll-

1. Analele lui .Fugger, 29 Iulie I595. Doc. col. Hurm., III, P: 24I: "Es solIe auch gemelltem Ferrat-Bassa sein Vol leckh so bei 30 inn 4onjo stareckh an clef Thonaw gegen der Wallachay liegen lassen,"

100

EXI'EDITIA LUI SINAX-PASA

duiaU uumaru] nrmnrr-i turccsti urcindu-l la 1;')0.000, unii chiar 1a 200.000. Fiinrl C[t izvoarel.- tU]'('Pf;lti aJ'ati't el(· illSrl~i 70.000: credom cil cifra cca mai apropiatrl d« acl("-{u' est« aceadc 100,000".

p(~ (']lIIl ~t<'('asti't cxp(·ditie ameni ntatoar« inaiuta asnpra Valahiei. Si~.6smtn}(1 serbatoria mu1t dorita lni nu 11 trl ell fiir-a casci de A 11 stria, ~i 11 ita ill petreceri Ri d('sfrttari arit iuteresul ;.:[tn cit si pe acel al impiiratului cu care SG incnscrise ; llit:~ ills}" mai nles ncspusa nevoi« 111 care so afla Mihaiu Viteazul, P" f~arc (loa]' ~i'1 alipiso ca vasal ci'ttril stralucirea lui de imprumut 3. Ba e1 nlcrge pun[t a('010 cu arnetin· a lui, Crl poftc~t<· pc' 1\li11ai11 1a mmta, ca ~i clnd clomnul Mnlltenil'l. avea timpul acumn stt'f:1i miste picioarcle ill eael('IlFI, f:1i nu'I astepta 1111 d:mt mnlt mai c.umplit, adovaratul dallt. al mortilor, pe malul'ih~ Dunarvi. Miliniu totuf:1 r8spllll~C politetei prin 0 po1iteFI, ~i trimi«: lui Batori soli cu daruri (le uunta, folosiudu-se de aocst prilej spn' a repeta inert 0 de pC' 111'm:l dat[l lui Batori cereren de ajutor. Numai acok- trupe tran-ilvane, care Hpl'ijinis{' pe Mihaill de la lllceplit Sill> Albert Kiraly 111 rascoala lui contra 'I'urcilor, SG aflau pc li1lg{t el. Cind Mihaiu pl('ca din Bucurcsti spre Dunare. el avea numai \T'O ULOOO de oameui 'ell el, din car~ 10,000 armata de 'tara 2000 de dar[d)all i di II A rdral ~i VI" 0 700 d(· crd[treti ', Mai adunindu-se apoi inca oast« de tflrtt sculata

2. 13dlct'sctt Revista Romina 1861, P: 643, nude sunt aratate ,i izvoarele.

3. El trimite numai In 2 Iulie 1595, 0 scrisoare d\tr:t arhid. 'ilIatcit! certndn-i grabnic ajutor pentru Valahia, ceo. a menintata de navalirea turceasca, Doc. col. Htwl/l, Ill, P: 214.

4. Knrzer Berieht wie alle Sachen in Siebenbiirgen zwischen dem Fursteu Sigismund Flathori und etlichen Verriithern anno 1594 fiirgelaufen. (Ultima din mai multe br osuri legate impreuna sub No. 3410 a col. Sturza din bibl. Acad.) Brosura nepaginatil; 10. p. a 8-0. giisim urmatorul loc : .,Der Furst der Wallachay, Mihael genannt, hat bey ihm 10,000 Waliachen, 2000 siebenhiirgi.sche Trabanten, item 700 Pferde."

EXPEIJI'l'IA LLI SWAN-PASA

in doliinrla. r,;e Ul'ctl, armata lui Mihaiu Vitenzu] In, 16,000 de onmeni, en care era nproape peste pntillta a se 0Pllll(, munerosilor llav{tlitori.

Mihaiu dUIHl ce'si trirnite 81)re si~unmta sotia si

, \..)" ,

copiii la Sihin, inccarori. liltai a se opune In trecerea

Dunarei. si izbuteste a intirzia intrarea Turcilor ill lVIUllteui;l ' timp aproape de 0 lena de zile. AfiilId 1ns(t crt Turcii pusl'se un corp din armata lor sa treaca Tluuare» mai ill sus: 8p1'e a'l apnca pe la spate, ~i temindu-se a nu fi inctmjurat, se retl'age de la Duniu-e in sus pe drumul dintr« Ginrgiu ~i Bucuresti, ~i se opre~te In Calugareni, unde gClliala lui privir« descoper« de indata locnl eel mai potrivit pentru a snstinea en putini atacul celor multi.

Drumul catr{!. i311e1ll't'~ti ill~inte de a ajll11ge la Oalugarelli se rru,tl'lllge intre done dirnburi care de ~i putin inalte, opunean 0 piedica desvoltarii frontului unei armate, fiind 1)(' atunci acoperite cu paduri. Acele dl111- buri se intind pc 0 Hitime indestul de mare, sp1'e it feri pe cei de din dosul lor de 0 grabnic{t incunjurare. Pe partca nordica spre Bucuresti, dimburile RH. lasa iara~i intr'un ~es prin care curge aproape de piciorul lor piraul K eajlovul, care taie deci drumul catra Bucuresti ce'l trece po un pod, pe atunei indestul de ingust. Apa Neajlovului in curgerea ei inceata, formeaza toemai aice nistc hrtlti si mocirle care apara ~i ele a~{lza1'ea acestui loc,' (ie altfeliu cuprins intr'o intinsa cimpie, ce parca a nn putea oferi niei

o pozitie strategica. (Vezi plannl alaturat).

Mihaiu V oda tinu un sfat Cll capii armatei sale ~i cu totii se rostira pentru lupta, hotaril'e mare cind ne gindim ea unul trebuia sa lupte contra ~epte ~i crt toata armata lui Mihaiu nu numera mai mult de 12 tunuri, pc cind eea turceasca ave a peste 80; llOta.rire mare cind ne gin dim ca acei ce 0 luase stieau I)l'ea bine ca merg la 0 moarte sigma; hotarire mare

200

EXPEDlTIA LUI SI:NAN-PASA

~i frumoasa, caci pornea numai din curata imboldirea implinirei datoriei,

De ~i drumul Turcilor era prin acea strimtoare pentru a merge de la Giurgiu e{ttra Bucuresti, torusi Mihaiu se temea ea nn cumva ei 8a apuce peaiurea, sp1'e a'l Iua pe din cliirapt, pe unde flind locul ~es ~i deschis, era absolut peste putinta de a sustinea lupta. 1£1 se hotari deci sa atraga pe Turci in aceasta cursu, provocindu-i la Iupta, 0 relatiune a amhasadorului venetian luata «din gura medicului JJIoccatu, care se gasia de fa~a cu Ferhat-pasa la Constantinopole, cind imprejurarile fur{t povestite de c,Ur[t mai multi Turci sositi de Ia cimpul de lupta- 11C spune: «C{t crestinii adunase trupele lor la Strigonita 5 loc de parte ea trei zile de BU(,1U'e~ti, un de se intari1'il .. Un capitan at lui Mihaiu ii cern 200 de cavaleri ca S[t faca 0 exploratie. l\lihaiu Ii dete 10 -20,000 (?) de oameni, en care capitanul pIcou spreTurci 9i-i prouooi a se lua dup('i el ~j a'] aiaca, Capitanul se retrase pana la locnl mocirlos un de crestinii stind ascunsi, sarirrt de odnHt asupra Turcilor si-i atacara cu mare furie. 0 multimc de Turci se ;lsvirliri't in lacul apropiat, unde r~ma881'a inecati ~i ingropa~i ill mocirla ; alt numar mare fngi ~i so impr{t~tie; multi perira, care de foe, care de fer, eu diferite soiuri de morti. Fu aspr{t bat~dia si tinu de dupli ameaea pdnatll 'sara, ~i ~ti ura bine ~re~tinii a 8e lupta pcntnt a zdrobi 0 aiare muliimc, Sinan alerga inainte, c[mta a restabili rinduiala in armata lui co apuease la fug{t. El fu 1n"a trintit jos de pe cal de 0 lovitura de lance, rinindu-se la obraz ]W linga crt i~i strica, c{tzind pe capul calului, doi dinti de dinainte, singmii ce mai ramasese hMl'lnuini vizir ..

5. Numele Calngiirenilor in gum Turcilor.

EXPEDITIA LeI S[NA~-PASA

201

E1 fu aproape de a se inneca in nainolul unde calul san ramase mort, ~i e1 insn~ dupa ce statu mult timp sbatindu-se in namol, fu in sfir~it ajntat de un spahiu a se sui pe un alt cal, pentru rnarele s{m noroc. Cavaleria toata fu baruta ~i Imprastiata ; trei beglerbeghi ramasera morti ~i un vizir ere at de Sinan cazu Iovit de moarte. Dupa ceea co spunea Moeeato n'ar fi_ 111Ul'it nici unul dill «restini (!), din care se ziee ca cea mai mare parte erau Unguri ~i Poloni (?). Acestia pentru a spune adevarul, an fost necontenit in l~lpt{t p{ma in noapte, ~i numai caderea ei ii do;;-' parti. Ini-ia ceea ce sC{lpi1 pe 'I'urci (le 0 cornplecta ruina fu supravenirea neasteptata a lui Hamza, beglerbegul Gl'eeiei, care plecase dimineata c{ltra Dngaria, dar so intorsese indara pt» G. Astfeliu se l'aporteaza tr[ls{ttnrile generale a Ie luptei din 13 Auguat 1595. Dupa alte umaruutimi reproduse de unii istorici ~i documento, izbinda crestinilor nar fi_ fost a~a de usoara. Astfeliu TYalter ne spune C11, «dupa mai multe oare de Iupta indoielnica, 'I'urcii izbutira a raspinge pe crestini pana la un patrar de mila in launtrul strimtorei, trecind ehiar podul ~l Iuindu-lo

Ii . .1111'(0 Venier c doge!e, 15 Septemvrie 1595. Doc col. HitI'm, III, p. 487-488. Compo de Br/oes c. Elenri( al ne!e 17 Sept. 1595· Doc. Suplement, I, P: 113: .,c,a est« toutes foys avec sy grand honte et perte quil seroit meilleur qu'il fut it recommencer. Sin an a este blessc au front d'un coup de dard leguel toutes fois ne hit que couler et a perdu une dent" Dintre numeroasele relatii gern:ane asupra luptei de la CaJugareni, reproducern euvinteJe uneia din ele : "Historia von den Empiirungen & l vezi tit lul Intreg mai sus, P: 185 nota 15), p. 71: .,Den gallzen Tag von Morgen fnthe an bis auf den Abend mit Ihnen geschlagen, darinnen beyderscits vie! Yolks urnbkommeu, ob nun wohl die Christen vom Feind zwei mahl zurUekgetrieben. haben sie durch frische Entsetzung sich wieder gewendet. Das drilte mahl haben die Siebenbiirger mit solchem ernst angegriffen dass der Feind die Flucht genornmen. und del' Brricke mit solcher Unordnung zugeeylet dass sie einander selbst in Gedriing hauffenwcise uber die Brucken hinunter gestossen, darunter viel ersoffen sein, wie dann der Kriegsoberster Sinan Bassa sampt noch zwei Basschas tlber die Brttcken in den Sumpf herunter gestossen und von den seinigen aus dern Koth gezogen und in ein Sessel in ihr Lager getragen worden.':

20;!

EX[,El)lTIA 1,U SI:\A:\"-PASA

10 tnnuri. Armata lui Mihaiu se formeaz.i in un triunghiu pontru a S(' retrage in regula. Totusi tlinsul stiea bin« dl due-a va f raspinsa ill sesul nordic si r'rul'cii YOI' iz.lmti a trcce strimtoarea ~n toata arrnat.~ lor, el va fi iucuujurat de multime ~i va fi perdut lummi dccit. « Era mOIlH'llt111 eind s(' corea neaptlI'at o miscar« eroica, 0 fapta mttreaFt care ,,(1, cutremure inimile p(lgilli1oL :::i sil Inalto P" acel« a Ie crcstinilor. Atll11ci marinimosul Mihaiu invocind ajutorul rnintuitoriului, apu61 in l11iDrt 0 ~.;('('ure militara ~i so aruuca ill fruntcu nnui corp ales ill ~iruril(' du~mane, [oveste ill pept P" 1111111 dill caprtanii turci, taie pc altul ill bucati, P(' cind Albert Kiraly fulgent CII tunurik- IIn'pt 111 gloata cea mai (ltH"fl a dusmanului "i 0 n\rea infricosat. In zrldal' I('llicl'rii 'cearca a 'implillJ g()ll1rile: ~rlci indata dont' sure de Transilvaneni :::i tot atita Cazaei sub capitanul romin Cocca. "e reped cu inversunare asupra-Ie. 'J'UI'cii vazindn-sc- izhiti in d:\rM si perzillCl iariisi pozitia ei~tigat:l, se reforma dill nou dupft pod, pn'llilldtl~se atunci in frunf 'a lor J usus bCttrinu I vizir, care vedea ca de la pastrarc-a podului, atirna rezultatul luptei, Colona tlll'ce;\setl se n"tpede turbata aSllpra ostirei lui lVIihain, ~i sc incinw' aice ling:1 pod 0 Iupta dill cele mai inversunate. din c-art- 111S[t Hominii c:-fl ilwillga.tori, mai ales priu faptu 1 e:l viziru] eazin(l de pc cal, ai s[li 11 crezur.i mort, ~i spaima cuprinse rindnrile lor. Mihaill Vitoazu] ocup[t ial'a~i intreaga lui pozitiune, :-;;i redoblndestc tunurile sale pierrlute, iar noaptea la:-(t izbinda P" partea dornnului muntean s",

(i. l Valtcr in Pat ill. 1, P: 28. Comp. cele raportate la Venetia de arribasadorul venetian din Praga in 19 Sept. 1595, Doc. co]. h'urm., Ill, 2, P: 132: "IDa esseudo stat o il conflitto lungo quasi per il giorno intiero. et essendo stato una volta comminciato et due volte redintegrato, inchinando la vittoria ora cla un canto ora dall'altro. Si crede che gran I1111TIero -.ia man' cato in amhedue g1i eserciti.' Bdlct','o( culeglnd stiintele deosebite co ntinute in

,---------------------------------.-.---- -----------------,---------- --------~-----------o

BUGURESTI

+ + + + + + + + +

• {ldilll£

1

7

GIURGIU

1 st. 2 _[)/~~/ p-aduroaJ-e/ /2;;'UOfMO pe~k ~J'wl ./V-ea.Jkvu1uU

3 St,.l'Antoarecv /~r~Mzir~ -<X'~~~urv

.f-1 Calccv Buatre,rk CiurgUb -C('/ /reoe- prm scrimtoare-

J ?odulpedeA~qlov wu:Wcv/osC !apia Jwtdrdoare/.

6 A,sezare.a/ arnud~; ~: A[,ltaV N.zeax a//.

7 A.J"ecjarca/artnale~ luv 0Uuuv .Pcucv.

BATALIA DE LA CALUGARENI 1.593

EXPEDITJA IXI SI~AN-PASA

H(· z!['e eft (loi cerbi imhllnziti insotiau pt· JUilmiu In ta bara de Ia Crdng[tI't'ni; sti'\,t~all ling-a cortul domnului cind ora in «l, il urmau chiar in Iupta, mergind sau iuainte san tinin<ln-:-;e de laturile lui, ~i pc care nu-i sp[tria nici bnbnitul tunurilor nici plesniTea boambelor, ci so rrdican numai in <loua picioare privind inaintea lor, Iuind partea lor din foe in tot tirnpul luptei, in contra naturci acestor animale '. Acca-tn oste sigm'n nota blinda in crinceuul c-oncert de la Calngal'elli, ~i aceasta nota blinda em daHl de animale ~i nu de omul lllfnrict.

Mihaiu batu-« pe Turci ; mai multo stcagmi :::1 mai ales eel man' verd« al lui Mohamed, pc care Rillall-pa~a il d(·:-;fi"i~ul'as(' la u1timnl san atac, cazuse in minile lui. de ~i logea turceasca SpUI1C';t ('a acel steag nu poarc fi nici odat[t pierdut B, Efectlll moral al acestei victorii fu imens. Se v[ulis(' eft numai 1111-

n umerosii scriit ori asupra luptei de la Calugareni. face un tablou incurcat al acelei lupte, pe care 0 pune sa \iml doun zile, ba chiar trei daca socotim lupta de uvaugard.t. Dad ar fi tinut mai mnlt de 0 zi, Turcii s'ar fi pr iceput a trimite 0 armata care se1 iucunjure pe Mihaiu pe la spate. Ceea ce explicit izbindn armatei lui Mihaiu. este faplul d't el atrasese in 0 cursn pe Sinan pc,!", priu "eel capitan trimis spre a'I provoca. D-I Teulsdtlcin&r nu crede In intervenirea personula " lui Mihaiu Viteazul Fe carp. 0 pune pe socoteala iscodirei adrnirntorilor lui, si 0 numcste In batae de joe .iein Heldenstuckchen." (Michael del' Tapfere, Bukar~st, p, 59). 0 asemene actiune eroica a capitanilor nu este ell'> loc extraordinara pentru ace1e timpuri, ~i dovada cea mai inviderata este insus intervenirea persouala a lui Sinan-pasa in lupta, ce aduce caderea lui In mocirla ~i rani rea lui. Pentru ce oare D-I Tcutschlander ad mite peutru Turc, ceea ce deneaga R0111111ul11i? ~.A se cerca 0 e xpunere mai amrinunti-it a biitaliei re pare lucru peste putin\:l, "farii daca vroim sa reca de rn In :ncurclltnrile lui Balcescu.

7, Waltt'r in Poplu, 1. p, 30.

H. Relatia lui Strfan Tompa, fostul drag-oman III lui Ferhat-pasa. 3 Fevruarie 1596. Doc col. .1-.1111'111., III, p. 274: "anch des Mohamed grlinen Fahnen verlohreu, und er Sinan verwundet in ainem Khott stekhen blieben welchen del' Hassan Bassa entsetzf dasz er selbst anch gefangen worden". Relatia Mercuriului lui Siri din Genova spune despre aceasta lupta : , Con non mai vednto val ore si contraposse in qnesto luogo il Valacho, onde come in un durissimo scoglio s'infransero le schiere turchesche che fnrono costrette a retrocedere con iscol'llu.' Vitti/rio S,'ri, del Mercurio overe historia de'ternpi correuti. v, p, 474

204

EXPEDITIA LUI SINAN-PASA

marul mal putea ceva pc partea Otomanilor; cit dCKpre valoarea lor rasboinica, care alt{t datA facea Ka se cutremure lumen, ea cazuse foarte jos, de oare l~e 0 arrnnta atit de mica ea acea a lui Mihaiu fusese III stare si't bata pc una de septe on mm marc a Turcilor. Atita groaza insuflase in ei izbinda lui MiIiaiu inc-it intimplindu-se in noaptea de dupa lupta Si'l sari't 0 magazie cu praf, bnbuitul ei viri pe 'I'urci III 0 1H' mai pomenita confuzie, crczind ca armata munteneasca im'a~i Ii atacase, Apoi am vazut rapoartele 'I'urcilor fugi~i lIe pc cimpul rasboiultri, cit exageran pan(t intr'atita lucrurile, incit Spl1lleaU cit din crestini nici unul n'ar fi cazu t in lupta. Tocmai pe atunci sultanul vroia s{t dec 0 s{trbare in gri:ldina lui Mohamed-pasa din Scutari, ciud de odata vestea dill Muutenia rasturnft totul, umplu pe sultan ~i intreaga cetate <1(' cea mai grea suparare, aruncind doliul in Iocul planuitei veselii 9. Mai aflind sultanul alaturen ell vestca acestei infl'ingeri ~i dosprc carlerea Gra.nului in urinile Gcrrnanilor, se mihni atit de malt, in«it vroia sa'Ri mdrl barba, Iucru de la care ii retinur{l numai cn~inte](' de imbarbatare ale mumei sale 10.

Este lesue <1(. SnUtles ei't lupta (to la Caluzareni

, co

l1U pntoa fi hotaritoare, caci Mihaiu nu putea snsti-

nea ell obositcle sale tl'upe ~i a doua zi un atae In contra unor dusmani neeontenit reirnprospatati. Apoi mai era tearna eea mare en nu cumva Turcii Ri\-l inennjur« pe la nord. Mihaiu SA sf[ltui dcci din lIOU en goneralii siti ~i se uni, dupa oare care improtivire mai mult de forma, ell ideea (Ie a se retraze d\tra munti in dimineata urmiitoare. Inaint«

,. , ,

~ .• 1larco Venier c. doge!e, 15 Sept 1595. Doc coL Hnrnz; IV, 2. P 205. 10. Relatia lui Tompa citata In nota 8' .. sey der turkisch e Kaiser SC' ergrUmbt. dasz er ein shermesser begert. sein ParLt ail zusclieren, das in sein muetter trosten uncl zusprechen muszen. H

EXPEDITIA LUI SINAN·PASA

205

de revarsatul zorilor armata lui He pune in miscare ciUr[l Bucuresti, pe care Transilvanenii il pradara, (de oare ce tot ave a H[t fie priidat de Turci» ll. De acolo auzind 6l 'I'urcii vin 6ttra Bucuresti, Mihaiu pleaca spre Tirgovi stea « cerate mare dar f,h'[\ int(\,rituri» 12, 111 HIe simtind ca niei aici nu va putea sta improtiva, el provoaca pe locuitori la emigrare, ~i l'\e afunda el insus mai launtru in munti «ill un lac unde se vall rniD~le cetatei lui N egrn' Vorla. care mai inainte era int[ll·ita., 'ian!' dupa aceea 0 stricase Turcii» 13. Mihaiu se opreste aici Ia satul Stoenesti 14. Parte din armata lui se' retrage din castrele 'sale, mai ales Mol<lovenii, rechemati de Hasvan Vodr\ eel ameuintat (ie Poloni, care vroiau sa'l inlccuiasca cu Ieremia l\Iovilr\. iudt armata lui Mihaiu iarasi se imputineaza. Sinan-pasa, calcind pe urmele lui ':Mihain, ocupa Bucurestii, uncle a~az[l pe Saturgi-1Hohamed, care trcbuia ,,[I dcvina beglerbegul Munteniei, 131'eftLCind ill cetatuie 0 manastire si intarincl' 0 prin un ~ant s[\pat in juru-i ~i Ul11p1ut' cu apa 16. Inaintind apoi dnpa Mihaiu p{mlt Ia Tirgovi~te, pe care 0 g;tseste desarta de locuitori, intareste ~i ace tit oras, U11- de last) 0 garni7.oan[t precum facuse in Bucuresti, ~i apoi pleacil ~i (1e aice spre a ajunge pe Mihaiu Viteazul. El vroia srI infringl\' ostirea 1'01111n[, ~i apoi calcind peste ea sa p[ttrunda in Ardeal, spre a se uni cu ostirea fiului RttU Molianied, ce opera in ellgaria 11: Sinan-pasa iRi aRaZa tabiira pe 0 innltime (le pe care putea 'ved~a pe ace a a vocvodului romin. )Iihaiu se feri de a se apuea in batao gellerali\, en

11. f Vaft,,/· ill Papill, T, P 30 1:'. Idem, p. 31.

lB. Idem-

14. AnOJl. roJIZ. in I\Tag. ist., IV. P: 283.

15. il/a/'w r-mit!!' c. dogele, 27 Sept. 1595. Doc. col. Iiil!?!!. IV. 2. P 206. IG. Fessler, Geschichte der Ungarn, VII, P: 360.

· 20lj

EXPEDITIA LUI SI~AN-PASA

dusmanul ; dar e1 fu neobosit a-I luirtui armata Sl a-i' cuprinde 1iniile de conumicatie ~i proviziile. Un~ori intarita . pe 0 ceatu de Turci, 0 trrlgea dupa sine in 1 o (',11 ri grele ~i necu noscutc undo 0 sfririma r-u inlesnire ; alto ori cutezn a. izhi pc 'I'urci chiar III tabrm1 lor. Mai adcse prin gonacii lni eei en cai u~ori, punea mina pc multi dusmani ~i dobindea de la dinsii pradft rnulta, cai nenumarnti ~i mni multe ei1mile 17. Mihai u fiind pe de alta parte neatacaliil in poziti» aleasa de el In munti, toate aceste imprejnrflri Rporcau frrea incctare dcmoralizarea annaki turcesti, astteliu ci"t inima ('i era fdnFt prin impotrivirea lui l\lihaiu, crnd SigiRl1lUn<l Batori veni si1 ajut« a-i ri1pulle ~i corpul.

Principele Ardealului se. opri la Sas-Sebes 0 luna Intr('agrt spre a-~i a( hill a ostirile sale. ;..: UI1H -rul lor ('ste de sigur mai cxagerat inert dccit acel al ostiroi lui Siuan-pasa. Bti1cescu onumera dupa deosebitele sal« izvoare 44,000 de Secui din care 1 G,OOO trebnian sft ramina in Ardeal spru intimpinarea unci ('ventuale navaliri tataro sau polone ; 13,000 (Ie 110- hili Ungnri din Ardr-al ; prusiannl loan Voichr-r adnC('" e-n ('1 16,000 de cavaleri. Pc ling>{t acestc cifre implln{ltofll'e gftsim prin un contrast nc-explicabil 1111- mai 80 de Cazaci din Polonia, 300 de Cazaci de ai lui Batori, 800 de lanccri sub Stefan Bocsai, 1200 «1(. archcbuzieri podestri 13i 4000 pc(l('st1'a~i pusi d(~ nntia sasasca, cite 0 mie imbrucati ill alttt coloare. In totul dcci 0 armata, colosala pcntru puterile Transilvaniei, <Ie 79,380 de oameni 18. Daca aCf'ast{t eifri1, admisft far{t critica <1e Balcescu, ar fi arlevarata, atunci

17. Bti!asclt in Revista Romina I ~62, p. 86.

1S, Idem P: 88, Sa se observe din aceasta ennmerare, cit Ardealul singur farii ajutorul cavalerilor prusieni pusese pe pieior ° annat" de 80,000 de oanieni, de oare ce cei 16,000 cavaleri implineau numai goInl Hisat prin cei 16,000 de Secui ra1l1a~i spre paza Transilvaniei.

207

. armata lui }Iihail1 Viteazul se per(l('a in ('(l ca un riusor tutr'nn mare fluviu; atunci si rolul Iui Mihaiu la ~liberarea Uir('i sale de copl('sin"a rurcensca cade In rindul al doil«, aeolo unde Vl'~ll s[t'! P\lll[t rolatiile oficiale germane, pc cintl vorn vidoa crt (lup[t izvoarole nepartinitoare, tot d tu sufietul campaniei pana la sfirsit, PI' cind Batori mai mult prl'fjide(( dccit conducea «xpeditia.

Am vazut di }lnnt811ia (Ie aliia putuse aduna ell toat« opintirile lui Mihain Viteazul I fi,OOO de oameni. A poi Std'an Ua.zvan aduce din uou in aj II torul lui 1\lilwiu nmnai 2300 de perlestr.tsi. Fat[t CIl nist« cifre atit de mici a Ie ta1'iIor rornine. contingvnrul Ardr-alului de 80,000 d« oumeni va paren Hiri't indoiala meat en mult peste valoarea lui d·,·ctiv{\. Xu eredelll efL 81 8fL fi fost nici macar de ;-)0,000, c-um spun aualcl« lui Ji'up/lcr ca : « principck- nostru (Sigisllmnd Batori) au trecut en mai l)ill(~ riC' bO,OOO de oamcni in '-:tlachia, ~i se a~teapt~t zjlcle acest« 0 JUptfL intre e1 ~i Sillan-pa~a. De ~i dusmunul esre ovaluar In. 100,000 de oameni, totusi ni uosrri an 0 puternica spenmFL cle izbindii. Armata noastra ar f fost inea mai nnmeroasa ; fiind Insa 6L Polonii au n{tvalit in Moldova, all trebuit 8fL r[tmlll[L 1(;,000 in dUl'[tpt»VJ. l\Inlt mai de crezut estc 'V alter care cuprinde totalul nrmatei duse de Sigisl1l1llld ill ajutorul Ini Mihaiu in 16,000 de oamoni '0, cifl'fL potrivita pentrn

H!. Analele lui Fltgger, 4 Octomvrie 1595. Doc col. HUl'm, HI. P: 244· ~(I. tVaiter in Papiu, I, p 32. Apoi Bator! el insus 111tJ"0 scrisoare catra mare]» duc« de Toscana, 20 No emv. 1595.111 Doc. col Hurm •. p ~.95, recunoaste "che per ragione eli mondo ciascun puo considerare cit,? noi COil Ie forze nostre e con quelli mille cinque cento Raitri che ci ha dato l'imperatore e queIIi che ci ha dato l' A. V. non erauamo bastc'Z/o!i rf tanta imbressa.'" Asa ar fi vorbit oare Batori, daca sar fi aflat in Iruntea a 100,00; de oarneni, impreuna eu Muntenii . Un alt raport din Praga 24 Octomvrie 1595, idem, III. 2, p. 139, arata chiar anumit cit cifra armatei lui Batori era exagerata: .,Le cose di queUe parte si sogliono avvisar e et rappresentare pill grande eli quell: che sana) et tanta moltitudine di gente armntD.;i st ima che sin minore,

208

EXPElJITU. LLI SI~AX-PASA

starea ~i poporatia trtrpi Ardealului. Socotind armata en 0 avca Mihaiu, f3i en ceca co va mai fi adunat la un numiir apl'oape (,gal, ajungcm irupreuna eu ajutorul adus de l{rlsvan din nOH, la 32-34,0()0 de oameni en vro 80 de tnuuri. Armata lui Sinau-pasa frtrit indoiala Crt pierduse dill nurniirul «i primordial, atit prin lupta elf' In Caillgareni, cit ~i prin celelalto pricini de scadere a ori carei arrnate ee strt pe picior de rasboiu, mai ales in tar[l dusmana : dezortiunile, lipsole, bolile ~i moartea violenta pe care armata lui lYEhaiu nici odatn nu incctnec a 0 respiudi III ~irurile pi'igillilor. In rozumat armata turceasca scazuse in BUmar 21 pc cit ~i 111 virtute, iar acea a crestinilor sporise col putin la indoit de CHm fusese la Calug[m'ni.

Apoi daclt numai 16,000 de osteni crestini fusese in stare Slt rapuna lIl1 111lme1' inaeptit de dusmani, erau sn piarda ei acuma, cind un crostin trebuia sa i('<' eel mnlt doi pagini P" sama lui?

«V[lzind 'I'urcii eft armata transilvana 111(1(,8tn1 de numeroasii ~i (Ie hohirita la lupta so apropia, intra 'ill to~i dupa cum s« spllne ~i se scric, 0 mare spaimrt ~i incepura unii dill ei a face Iarma ~i a so preg'ltti <1e fugrl, zi(,111(1 C[t cu toate cft era noapte, soldatii 1111 vroiau Sll intirzi« de a fllgi si ca un hun numar (lin tre Ioniceri ill con tra ordin u h'1i g'cncral11 1 Hi so hotaris« a plcca numai dccit, dupa cum all ~i frlcut, din care pricina Sinan cunoscind dl in 0 ascmcne neorinduialii, lin se va putea malltil1CH in acel loc, 11 pal'asi impreunii cu trupele lui, laslml ca garnizoalta in Ti)'govi~tea 4000 de oameni sub comanda lui Hasan-pasa» 22. Este irrviderat eit efectel luptei de

et il numero delli Siculi s'intcnde pCI' avisi pill siuceri che potrevano esserc 20000 soldati " ~i intr'n dev.ir de unde s'ar fi putut recruta 44000 de Secui, cind numarul totn I al poporariei 10r nu este 111ai mare asltl'::£ de 200,000!

~l. Analele lui F/I~'::;'er, 15 Octomvrie 1595, idem, III, p 246, socoteste armata lui Sinan-pasa de Engil Tlrgovistea la 80,000 de oameni.

~:2. Raport din Praga, 14 Noemvrie 1595, idem, III, 2, P: 146,

EXPEDI'l'IA LUI Sl~ AN-PA~A

Ia ('i'dI1g';)l'elll f-\\' arata acuma, ~i ca, Tlll'cii C,ll'l' {(tcuse acolo cunosrinta crestinilor. llU vroiau sa, 0 reinnoinsca ai('(' s;lb ;lllllite' cu puteril« lor sporito ~i ada llS\' .

.lLih;til1 Iuiud dllp[l ae('·('a comanda armatci aliato ataer)' TJl'g'oyi,;\tca C3, ~i pentru a pute;L niai bine rasbi cetatea, inalti'i doui1 movi le ca niste turuuri <i(, inalto, pe cal'(, a~[lziJl(l tuuurilc improsca in Turr-i ell' sus, incit d upri trr-i zile do asediu, la 8 Octomvri«. ('etatea ('st\' Iuatri ~i Ali-nasa comaudantul gal'llizoanei prius. 11l\'ill!1:{ltorii (,l~tigrt 40 el(· tuuuri. multa pulhe- 1'0, pll~ti. srlbii ~i provizii pe inai bine de trr-i ani "4. Atit de l'lw]'g'ie In ptas\' Mihaiu In Juan·a rl'irgovi~t( .i, inc-it s(' ri\s]>1n<1i vestea eil nr f ruurit ~5, Se spIUl,m mai tnziu leg(·ndn Crt an'pt Pl'('v('stil'e 11 ac-esni izbinzi, 0 pajura fourte mare sc opri,;p l)(' cortul l ni Sigi:'Dllllll(l. J,'lsilldu-se a f hl'i'tnittt ~i chiar prillS,-t (In so1<1ati, ~i tut ntunci apilnl po ceriu un alt SCl1l1l extraordinar, (0 mare r-orneta in spr(' l'[lS~ll'it ~G. Sinun-pasa au z iud III Bll(,ll]'e~ti desp1'c c~ld('l'l'a Tirg()vi~tci, Y(,Stea il turhllr;l utit de 1Il1l1t. incit su liotaresto a P;ll'asi si ac.-st oras impreuuji. en cetatea ridi(:ata de e1 in lll;'ln(lstire, ~i' a se ret rage in graha dltrrl Dunarea, lllldt' ajllllg'o in mar« noorinduinln, picrzindn-si pe drum carrl ('11 praf, camile ~i alto lucruri. EJ i~i a~az[l laganll 811 b zid uri Ie Gi urgiului 27.

23. IVa!!e'!' in III/ill, I, p, 33: "Michael palatinus cum Gerruauis. Ungaris.

Cosacis aliisqu« pcditibus in a.cie . putriac libcrtatis rccuper.mdae cupidissime traecedii.:' Camp Auulele lui i'1fgger, 22 Oct. 1595· Doc. col Lntrm , Ill, P 249. ~.J. lValt.:r, 1 c. P 33 --34.

2(). Analel e lui III.~ger, 22 Octomvrie 1595. I. c. III, p. 247: .vac Vaivoda Michael inter alios peryt."

:!ti. Orte!itu rcdivivus er co nt inuatus , );limberg, 1665 (Bib!. Acad, col. Sturza

No. (504) p. ISZ. rot aice v ez i la p, 183, o gravunl care cata sa reprexinte

asediul Tlrgovi~tei.

27. Asupra fugei III desordine a lui Sinan-pasa de 19. Bucuresti la Giurg;iu, vezi Relation de-sen so sich zwischen den Fursten aus Siebenbiirgen verloffen. Doc col, Ill/nil" II!. p 251.

210

EXPEDITIA LUI SrNAN-PA~A

Armata a1iata sta in Ttrgovistea pan[t la 20 Octomvric, asteptind proviantnl ce trebuia s[t vina din 'I'ranailvania ; dupit aceca pleaca in graba pe un drum mai scurt c[ltr[t Bucurosti, nnde ne g[tsind pc Sinnn-pasa 11 urmareste la Dunarea. Sinan insli. se grfi.hise ,{ troce fluvil{1 en parte din armata [ui ; iara o parte 0 lasase in Giurgiu, spre apararea podului, pe care Turcu] avea de gind sa treaca nnmeroasa prarla, mai ales ill dobitoace, adunata din Muntenia. Mihaiu IWlil in fruntea cavaloriei muntene si transilvanoue ajung{' Ia pod iuainte eft sa, fi putut trece Turcii prada dincolo de fhrviu si Ioveste cu 0 mare furie corpul lilsat spre apararea podului. Turcii (I ieu Ia fuga peste el, ~i se incurca in nenumaratele vito ~i oi ce il umpleau de mai inaintc. Mihaiu pune sa Iovasca en tnnnrile in pod ~i in fugarii ce se ruipusteau pc el, taie podul in dona ~i impinge pe Turcii ce se gl'ama<lean In fuga, prin ruptura in Dunare. Spl11lC' Walter ca atit de multi Turci se innecara, in!'it bratul mai adiuc al Dunarei de sub cetate se umpluse de cadavre, ~i ar fi putut slnji de punte trceatorilor 2R. Pe cind dintrc aliati abia perira vro 200 rle oameni, mai binc de GOOO de 'I'urci it~tcrnuril ca un vad prin apele fluviului. A dona zi I1r111ate1e 11- liat« asediaza Ginrgiul ~i'l ieu dupa cite-va zile do bata«, ~i astfoliu se plllle CU1ll11la fericitei eliberari a tli)'ilor romine de jugul pagin, prin desavarsita zdrohire a expeditiei lui Sinan-pasa.

Asupra l'ez~1tatuIui, fatal pentru Turci, a acestei expediti] ne spune HIl document contimpuran : Tureii au pierdut 22,000 de morti, 150 de camile, un mare numar de bivoli, multi cai :;i alte animale de tra-. Cine an vazut en ochii inca nu i-ar voui a

28. ~r~dter in Papitt, 1, P: 35. Analele lui Fugger Relation dessen &: citata in nota precedenta, I. c. p. 252-253.

EXPEOI'l'[A LUI SINAN-PA~A

211

crede. In cetatea 'I'irgovistei s 'a ga;-;it peste 3500 de cara de munitii si provizii de rasboiu. Nici un soldat din armata c;'e~till[t rr'au ramas fara a se imparta~i din bogata prada, Din Tirgovi~tea palla la Bucuresti, pe 0 cale de peste 1 ~ mile g'ermane, nu puteai merge pe drumnl inciumat de duhoarea cadavrelor. Dupa to ate probabilitatile Turcii nu se VOl' scula curind din caderea suferita si nu VOl' mai viz ita mult

,

timp Valahia»29.

Haportnl lui Sinan-pasa asupra soartei expeditiei sale intareste inca Ri mai bine izvoarele analizate pana aice, 'eu toate 'silintele gcneralulni turc de a acoperi rusinea patiH't.

El scrie din Giurgiu catr[t N essangi-pasa, care trebuia sft eomunice scrisoarea :-;nltanului:, V[t va fi cunoscut Crt Hoi fiind ajun~i cu victorioasa armata in tara Valahiei, blrt:-;tama tul ~i afurisitu 1 Micali veui cu armata lui contra militiei musulmane, pe care dup,\ ce l'am batut Cll ajntorul ~i favoarea celui prea inalt, acel blastamat 0 rupse de fuga; dupa care ajllngind la Bucure~ti, unde pentru a lnt[lri armata am pus S[I ;-;e ridice 0 cetate de pari ~i parnint, ~i dup.i ce am Iasat 0 garnizoana, veniram In orasul 'I'irgovistea, unde iara~i am pus sa se zideasc[t 0 ceFttuie; dar apropiindu-se iarna, ~i noi ±~t<'i1lCl multe drumuri prin zapada ~i incepind a nc Iipsi proviziile, 1111 am putut retinea armata de strinsura, earn se im}lra~ti{· in to ate partile. Pentru ea hU\;-;t[\matnl voevod de Transilvania, unindu-se cn afurisitul Micali, si oprindu-se la dot{a zile de orasul Brasov, ne am i.;f':Uuit en generalii nostri ca sa-i lo~im; d~r fiind ('[t mare parte din armata noastra fngi:-;e ~i Iocul unde acesti bastamati se intftri;-;e era foarte £(,ren, petros si

" "/'

2~'. Relation dessen, idem P: 253. Alta relatia a lui TJJllp' dii 30,00(> .Ie morri .7i 150 de tunnr i idem, P: 274 Citi trebuiau sa fie rani~ii!

EXl'EDl'l'JA LUI SJXAN-PA~A

p:ulul'OS, nu am putut Kft-i atfu'full, ell atitn ruai mult dl, nici Tatal'ii nu sosiso incri, Am rapezit insa trllpe in toate partile care }lrillKel'a 0 nenumarata multime d(~ rolii. Dupa acea ingrel1indl1-s(' iarna, aJH 1:1.8at 0 garniwana In Tirgovi~tea ~i am plecat sJlre BUCllresti. Blilstrtmatnl voevorl al Transilvaniei care luase do' Hotie pc tata regelui Ungariei, cern ajutor de la socrul san earc-i dote 30,000 (1) de ostasi, «cea eo impreuua en armata ce 0 avea se facea Ia 66,OUO de oamoni. Ei veniau cn scopul de a ne apnea pe din drtrrtpt; lns[t providenta vru ca afurisitii Srt "ina dl1- p{t ce noi plcc:1Kcl1l (lin Til'govi~tea pe care ei 0 :1- scdiara. Auziud aceasta am vrut Srt ne intoarcem s}lI'c a despresnra cetatea ; ins:t fiind Crt cea mai mare parte din Iouiccri Ke dusese ~i restul arrnatei era incurcat ell multimea robilor si a auimalelor, ne v roind K{l llH·arga.' intr'acolo, di;l accasta pricilla cetatea fu luata si credinciosii cc 0 prlzeau suferira martirul. Am gindit atunoi Sfl ne intarim 111 Bucuresti : iusa cea mai'marc parte a armatei fiind dusiL' proviziunilc putinc, iarna grut ~i Trttal'ii lipsind, nu am vrut sa IIlCCl'e lupta acolo, Am vazut ca mai bine ar f a Kdipa armata si artileria si m'amintarit in cetatea fEllrg'iului uncle no aflrt1ll' acuma» 30.

Aceastii aparare a lui Sinan-pasa, pentru a indepada de la el grcua raspundere a picrrlerei expeditiunei, cste cca mai buna dovada de succesul st1'[llu~it al armatelor creatine.

Sultanul nu se in~aliL prin acoperirile lui Sinan-pasa, ';Ii-1 depu-e din vizirat inca inainte de a ajunge in (~on:-;tantinopole ::1. Totusi intimpltndu-se sa moarii

;j'1. Scrisoarea lui .Si·nanpa;w catra Nrssangipafll tr irnisa in traducere de /;eoltard" Donat» c. doge!e, 15 Noemvrie 1565, Doc. col. Hztrm., IIr, P: 492. 3t. Leonardo Donato p' Marco Venier catra dogele, 29 Noemv. 1595, idem, IV, 2. P: 208

213

urmasu] seu }lutinc zile dupa instalan-, h~ltrlnnl ~inan izlmtesto prin bani a redobindi l)cnt1'u <l cineca oarri ';('amml viziratului.

Rolul lui Mihaiu Vitemm1 ramaso ,,:i acumn cind cornnnda -upremri era la principclc 'I'ransilvaniei, tot neel de .capitenie ~i liotaritor ; rnai intai fiinr] ('(I e1 sillg'm' CI1I10stea 10c111'i1e 3\ Ri deci trebuia sft RC as('l1fte sfatul ~'lll in toatc imin'ejul'(tl'ile; apoi fiind eu rr-putatia lui de mare g'eneral era stabilitrt prin btit~t1ia (Ie la Cttlllg(\reni, pe cinrl Sigis1111ll1Cl RatOl·i. principe inca ti niir ~i ru-experinu-ntat, ';0 lllulFilll('a ('11 orioarea de a S(' r<'}lOrta tonto [a 1)(,1'soana lui. si lrtsa e!tia1' el conduce-rca ('fef'tiv,l a ostiroi ('(>1I1i iuni l'riecpnt, Ra poartcle oficialo germane' di II nc('j,· timpuri vorbesc inSrL mai ales de priucipele transilvall, adncindn-i toate laudcle pentru iz.hinzilc l'q)lll'tate', Xll1l1<li pe iei pc colea sc aminreste tI(· Miliaiu Viteazu l. Iiapoartele turcesti pOlll<'lleS(' din contra pretutiudcue pe Michali Ogln, Cit pc gcninl eel ran a.l Utomauilor, insotindu'I totdeauna de aede gratioase cpitete de afurisit '~i blustcmmt, care im]ln(loh~s(' in cleo h"tc stil 11 1 atir oficial cit si eel istcuic al inchina-

tnl'il(;r lui ~\1ohamt·(l. '

Intrc acc'st(' (lona serii dc izvoare noi III I sti\lll la 1\\doiala a cIa «rczaro acestor de 1)(' urma. Iutr'adeviir SiJlaJl-pa~a trcbuia s~t stie mai bino de ('It tnti «ui datol'i:-;e e\ infriugerea sa, pe cind rapoartele ofi('ial,~ gernume erau tinute, chiar din pricinr, caracterului lor. a atrihui toatc izbinz.ile principelui 'I'ransilvanici. COliform en accasta improjurare :;;i vedcrn crt mai t.iti istoricii timpului atribue lui Mihaiu conducoren eXlwditiei ~i stralucitul rezultat al isl)!l1Zei repnrtate.

;::1::. Aual ele lui _Fu/;~)·er care atribne de obiceiu too te izbiuzi!e lui ;---jgiSlllUnd, recunosc lui "!ihaiu, aceastii 'insusire hotnrit oare 1. c. P: 263: "deT \Vaydll. Michael wellichem dann clero Orthen null Gelegenheit vnl bewusst "

~14

EXPEDITIA LUI SINAN-PAf;lA

In sfir~it eea mai buna dovada despre marele 1'0] ee-l aV!U-If' Mihaiu in aceasta lupta, ne 0 da insus Sigismund, care eind se desparte de Mihaiu, ii arata multe semne de prietenie, multamind lui Dvzcu impreuna en el cil Ie-au ajutat a scapa de urgia turceasca 31.

:l3. l Valter in PipiZl, I. P: 36: "TransyIvaniae dux. multis ut haetenus ita sub discessum usurpatis amicitiae indiciis palatine valedieens Deoque de tot cae sis hostibus cum eodem gratias agens' &. Compo Hammer, Histoire de I'empire ottoman, trad. Doehez, Paris, 1845. II, P: 278 -- 200. Zinkeisin, IIT, p. 599. Nu in\alegem cum fali!. eu aseminea fapte pozitive s'a putut ivi, ~i inca Ia istoriei contimpurani, versiunea di Mihaiu Viteazul ar fi tradal pe Unguri aliindu -sc eu Sinan-pasa ' I \' ezi Ciro spontoni, Istoria della Transitvania, Venetia, 1631'>, P: 39.

5. INTIMPL.;i.RILE DIN MOLDOVA sr ULTIMELE LUPTE CU TeRerr.

In timpul ce aceste evenemente se petreceau in Muntenia, in Moldova se intimpla 0 nona criza a domniei, care pentrn a fi inteleasa nevoeste 0 ochire asupra politicei pO]OIlC, provocatoarea ei.

Legatnrile dintre Turci ~i Poloni erau pc atunci prietinoase, ceea ce tinea acum de mai bine de 70 de ani, ~i cancelarul polon Zamoiski era partizanul eel mai aprins al acestei prietenii. On Germanii din contra Polonii se stricase de la alegerea regelui U1'mator lui Stefan Batori. Sc Iuase anume la lupta, Sigismund al III-Ie fiul regelni Svediei, cu Maximilian fratele imparatului Rudolf, ~i acest din urrna fiind batut, se alesese Sigismund de rege, spre rnarea multamire a Portei otomane. Mihaiu Viteazul, in-

, ,

trind in rasboiu cu Turcii si prin alianta lni cn Batori principele Ardealului '~i du~mania' lui en Otomanii, devenind de la sine aliatul imparatului, trebuia sa stee cu Polonii in relatiuni reci, daca nu chiar incordate.

hegele polon fusese din aceasta pricina in zadar cercetat en solii de la papa, pentru a fi d~tigat Ia lupta contra necredinciosilor, ~i imparatul, dupa declararea rasboiului, cearca frtra mai multa izbinda a detrage pe Sigismnnd de la legatnra en Turcii. El trimite la inceputul anului 1595 0 ambasada

cfttl';t «nrtea polona, ct"il'eia pentru a-i da () mai mare PTc'utatc 0 insoteste cu trimisi din Transilvania, Mun-

n , , ,

t« Ilia ~i Moldova. Hegele indreapta ambasada c{ltra

dicta polona, care deschiz indu-se in 7 Fevruarie, n11- llle~tc 0 comisiune eo avea sa cercetezo propunorilo imparatului. 'I'urcii cum aud de aserueno staruinti 1'[lp;ld 1111 sol la Poloni, ~i tl'tlt{ll'ilt' ell illlphratul se i ntrcrup iudatii., spre a nu se mai l'CIllllOi.

Polonii apoi trebuiau s{t so indepartezo inca, si mai 1111llt de Germani si de aliatii 101' Ri Ra se plece C{ltr;\ Tur ci Ri din 1)1'icin[\ Crt t{lrilc: rornine intrinr] prin supnnerea lor sub Batori' 111 alianta germana, He desff[cC'an, dup[t ideilc polonc, din lep/l.tl1l'ilc de vasalitate 61tl'rt statul lor 1. en cit mui rnult trobuirri Polonii srI simtii substituirea all toritatei II n,g-al'o-gel'mruu: aSllpra, Moldovci, ill locul acelei pe care oi Hillg'lll'i so crcdcau ill d1'!'pt a 0 avea, \'~lZlnd C;I domnul Moldovci Aron estc depus ~i Iuat 1>1'i1l.3 din p0l'llllCa pl'iw·ipdui Ardealn lni, cind ptmi\ atune'} PololJii RO amestecaserit 111 domniile }[oIdovci. Cel di 11 t~li ill mtorn al nem ul t[llllil'ci curtci po In ne cu un asemono amcstec, se ycde' In net1'in;it('l'ea, unci w1ii Ia nuura lui TIa,tori. Polonii g[lRian pClltrn aees~ 'act do Il('politeta 0 indreptntiro in fapt111 c1Cplllll'Tci lui Aron Voc1tt [;11'(\ cousimtimintul l'('g'elui !Jolon~.

Polonii amonintind po Hn;wan, acosta este nevoit a-si readuce in tartt ajutorul (tat de el lui JIihaiH Viteazu l in lupta de In Crtlng[lrelli. Polonii pentru a'I in~;:t1a. so prefac a, se impiica en cl, ::,i apoi i1 ataca

1. Ruport venetian din Praga, 18 Aprilie 1595. Doc. col Hlfrl!l, IIl, 2, I': 93: "Poloni restarono malcontenti ehe Ii Valaehi ct :-Ioldavi s'accostassero a llimpcratore, come quelli che pretendono ehe per vicinita dei confini et per rag-ione eli dominio debhano guei paesi apparterier pitt a l reame eli Polo nu.' Aceea-i idee cuprinsit ~i in raportul buililor elin Cousta ntinopolc Leona-de DOlllli,; ~i ;ll(frCO Venier c. (!og"ze, 2 Decemvrie 1595- idem. IV, 2, P: 239,

:!. Auale le lui Fu,~:\'O', 29 Octomvrie 1595, idem, III, P: 248.

I~TL\[PLARILE DIN J\'lOLDOYA

217

IJl(laHi cc ~e indepartase ostirca mokloveneascri, trimisft do l{(w,vall din nou ill ~Jnlltenia 111 tabara de 1<1 ;-;t()elle~ti 3. R~lzvan dupa 0 mica InpUt ('ste il h11lga t din }lol(lovil, :;<i Polonii introdnc ill Ifl~i pc leremia }[()viL1., care in 22 Augnst 1;)~J5, face jnrrlmintul de tl'c(linFt regT]ui polon, subsemnint] In fa~i ~i un c1bcument, in caro domnul so declara de slng,\ credin(·ioas[l ~i snpnSrt regclui ~i a regatului polon 4. Conr1itia Cll care Ieremia fusese intronat rle Poloni III Moldova era Jlls[t ca el sf, r[1111111{1 RnpW\ ~i Port('i otomane, 111'l111nd ca ~i mai inainte a raspunde tributul, ~i Polouii se ohligau a-i uhtinca iuvestitura de la sultan. Arnbasadn Polo nilor mersre la Ponrt,\ 11l.-;otitC\, de 111\ sol al T,-itarilol', en cal'e'I:Jolonii trelmiau ,,{\ stce liine, de indatrl co ernu 111 I cg';HUl'i l'1'ictinoase en Otomanii, ~i in lib Deccmvrie en. plead~ ]1I(1rl.rr'pt en steagnl de dornnie al lui Ioremia 1\[0- vila", Tot pC' atunci marclo cancclar a1 Polouiei rIft o pror.lamatic ill Mol-lova in care SpU1\e: (,,1, rCg'cle ran trimis III tar;\ en armata lui. ('l'l;~tilli In. ('l'e~til!i ~i vc-crm In vccini, pcntru it y;", n~aza iarfl.~i in starca yoastrrt de mai inaintc, frlril. C',\lcal'ca legrl.tnrilol" po cru:e Ie avcti ('11 irnparatul turcesc. I)e aceea v'nu a~rlzat regelo. nu un principo inc]lipl1it din Valnhia, 1\11 lUlzvall, c-i 1111 boicr de sing'ele vostru. nn om «iustit :;<i dc' trcabri, pe d0l11n1l1 Jeremia }Iovilrl, avind deplinu iucrerlere .til Yeti. ti mult.unitori ::\Iaiestiltei. sale pontru aCC'ilstf\, ±itvnill'l'»';. Papa (:lellH'nt, eHI'E' [ucraso pClltrn a aduce In iiilltil Jiga III contra

;j. Idem, 30 Sept. idem, p 242.

4-. Juramlntul din 22 August 1595, reproc1us In Doc. /Znr», .. 1II, P: 465 . . ,(~nare 110S Hieremia Mohila jamu/1I11l ac .nd,d/tllJJl ~T-tis Suae ct Regni cum ~llccessoribus me is esse ac fieri CUIn univ ersniVnlochia nrofi.tenr-';

;). Leon.rr.io I)oJlatu ~i 11farco VNlitr c. dogt'Zt', 14 D~cemvrie 1595, idem,

lV, 2, P: 210, .

';. Analele lui Ii',f:s"r, idem, III, P: 256.

218

J~TE\IPLAR[LE DIN MOLDOYA

Turcilor, se supara pe Poloni pentru amestecul lor in Moldova in favorul paginilor ~i' mustra prin 0 scrisoare din 8 Noemvrie pe cancelarul Zamoischi 7.

Stefan Razvan, omul lui Sigismtl1ld, nu intalegea insa a He lasa deposedat de tron fara lupta. El ie de la suzeranul sau principele Ardealului, vro 2000 de osteni ~i intra cu ei in Moldova, unde mai multi hoieri dintre dusmanii lui Ieremia si ai Polonilor il chemase prin se~·isori. Ieremia fuge' in Polonia, de unde iutorcindu-se cu ajutor armat, bate ~i prinde pe Razvan. La inceput vroia numai cit sa'1 insemne la nas; mai apoi insa aflind de scrisorile primite de el de la boieri, ~i vazind ca el avea 0 partida in tara, dupa ee-l snpune la cazne infricosate, i} da mortei prin tapa. iar boierilor compromisi le taie capetele pe la Ianuarie 1596 ".

Tot pc atunci Sigismund Batori se saturase de viata de lagar. si doria s[t'Ri reiee odihna parasita. In 'loc de a urn;ari mai departe izbinzile incepute, de a trece Dunarea, a elibera pe Bulgari ~i a raspinge pc 'I'urci eel putin pan a Ia Balcani daca nu din Europa, contribuind astfeliu la implinirca unei dorinti generale, de atitea ori visata, nici odatfi ajunsa, el i~i i!' ziua buna fle la Mihaill, intorcinduse ell ostile in Arcleal. Asemene hotarire i se impunea Insii dintr' o alt[t pricina. Oastea lui, cornpusa din lefegii, COllR1ll11aSe toate mij1oaeele, intre care ~i avutiile luate de la jertfa lui, Aron domnul 1\101<10- vei, si 01 se g-'-tsia in neputinta de a 0 tinea mai mult timp 'po picior de rasboiu, 'El pretextft cit incurcaturile Moldovei eel' grabnicu1 sau ajutor ~i lr\si! ast-

7. Publicata ibidem, Ill, P 489.

8. lIiarco Venier c. dogele, 22 Martie 1596, idem, III. p 505· Cornp. uu raport din Praga, 16 Ianuarie l596, idem, lII, 2, P l62. In 20 Ianu.u-ie 1596 Razvnn era prins. Analele lui .htgger, idem, III, p. 259.

I~Tl\IPI,AR[LE DIN MOLDOVA

21~

feliu pe Mihaiu 0 urmari smgur fo10118e1e victoriei cistigate impreuna,

DitCa insa Mihaiu a)' fi urmat si f{u'a ajutor a se improtivi Turcilor, pentru un l'ftshoiu of~nsiv e1 nu se simtia indestul de tare, si asa se lasa si el de

, , ,. ~

condus mai departe sirul vietorii1or sale. ~i eu toate aceste ce miuunat stateau acuma Iucrurile pentru 0 lovitura deciziva de dat puterei Otomanilor! Bulgarii trimisese soli in Muntenia ~i Ardeal spunind ca sunt hotartti sa se rascoale in contra asupritorilor lor ~i aratind ca 30,000 de oameni stall bine armati in paduri, gata de a porni la lupta ~J, Daca ~i lluIgarii se uneau cu crestinii de la nordul Dunarei, daca se aprindea focul in insu~ casa Turcilor, in asernen« critiee momente, cind pierduse 0 marc expeditie in 1\1untenia ~i 0 mare eetate in TIngaria, atunci trebuia sa se sfir~asca veacul stapinirei lor, ~i ceea ce Europa de atitea ori cercase in :t:'\dar, s'ar fi putut face acuma su b genia1a conducere a dornnului 1'Om1n, care aratase cum. se pot rapune arrnatele otomane, Soarta insa nu vroi ca aceasta dreapta izbinda sa incunune opintelele sale, ci il pastra pentru a1te complicari in care trobnia ca puterile lui S~t se par{tduiasca in intreprinderi ncizbutite. Mihaiu Viteazul, intorcindu-se (Ie la Sud sp1'o Nord, intoarse fata de la norocul sau, care-l chema cfttl'a Constantinopol. E1 ]Ri gTesi tinta, !la('a grc~a]a se poate ril~mi fatalitatea c~a ~nrha ~i fie induplecata, care-i croi drumul ~i-i asternu cararea.

~I. Analele lui hegger, 19 Septemvrie 1595, idem, III, P: 270: .. lhre IBulgaren) Gesandten warttcn dass Ihnen die hilf so Ihre Fr G. Durch dell \ValJachischen Fursten schickhen, sie mit guten haubtleuthen versehen thOen welliche sie anfieren ko nuden , die weilcn sie sich beraid in 30,llOO starckh in Waldern befindcn" Compo un raport venetian din Fraga, 30 Main 1595, idem, III, 2. P: 103: ,.S'e anco intesso che fu mandato un huomo a quel principe dalli popoli eli Bulgaria, afferendosi di combattere contro Turchi in allestrcmo lor potere."

})U p[l ('C Jeremia l\lovil:l i~i a;.;ig-ma troriul prin sIng'de lui lUt;.;nl1l ~i al partizanilor sili, cl incepe «a vrcduic supns t1\1'(,(,;';C ~i polou a unclti improtiva lui }Iihaiu Viteazul. El drt an u me adapostire unui llrl't('llilf'nt la corona muutea 1l(1 , .muu«- acclui din Iiii Tui Milmea Tur.-itul, pe care muma lui i l scapaee (l(~ a trr-ce la l'eligia moliamcdanu 10. Mumn lui 11 dn:'1v"e la Hngllza, undc be afla pe In inceputul lui H)!IG,iiin<1 pe atunci in vrlsta ca dc la 11-12 ani. Afliud doamua crt Icremia Movil.i a pus mina pc tn)l\\!l~[oldovei, ea aleargrl 11l gTabi\, Ia curtea lui, d{' uncle illCl'pe ell ajutorul donmului JJoldoyc:i a luna lwntl'l1 n~ sturn area lui :!\Iiltai 11 Vitcazul 11.

1\· Illlg[} acest perico l ('U care domuia lui Ir-rcmia l\Icwilrl (len'llin amenint.itoare anumc pcntru Xlihain Vitc,lZlIl, en mai llll])('cleca pc <tliati <1(' la Iuptelc ('nlltra Turcilor, priu aceen 61 hj:-;a li1>!'l'tl t1'CC(,1'eH 'l';Hal'ilor c(ltr,\ Mllnteni t si Trn nsilvn n in 1".

,\iihaill, l[l:-;nt 111 P:)(T d.(, 'I'u rr.i. Ill] Pll!(';} »uferi Illl cl1l~lllall a~a (1(, iuvc-rsuunt ~i <Ii' 1'1'illlC'.idio~ ill {'iJi1,.;t(,1(' ,:al(,. (']] atir m.ri inulr 61 ratul ('upilillni pn1- t('lldc'llt. rnrc-itu] JLilmv:l, fll~(':-;(' 1'11l<tuit :-;<\1Ig-iHC 1a ;\i('c'p(lli 1;

Tllilati'l ('(' (':-;(1 dill i:I1'II(I, 1)(' In iuccputul lui Fe\,],IIH],j(" }lihnill sc n-qlC'dc' aSlIpr;l Tatarilor. pe C,ll'(' 1i

1 II :'bi sus 42.

11 .lUaro) c. dc)/tc!t', 27 lanuar ie 1596 din eroare e~te ii.semnata

drun in josnI documem ului : 1595. La Iauu.u ie 1595 (1011111(-'::' 1l1c{L Aron Vod'i, care fu r.isturnat tocmai la Main 1595, si lnlocuit en R~t;;van care dornneste pcin'l la Jlecemvrie 1595). Doc co!.' .Ij~trm., IV. 2, p. 215. Cf. alt raport a l ace luias ambisador Gin In Fe vrnarie ] 596~ (aceen~i croare \,i uice ), idem: lll, P 504, ~i alte dOlli\ din 3 ~i 9 Aprile 1596, idem, III, p. 506,

l:!. Raportul unui {!/lollim din 14 Noemvrie 1595. idem. p. 49I, SpUllt c'i Pnlonii en intronarea lui Jeremia nu au vrut ~,r1i 8Jluistare la Moldavia per J<1 corolla di Polonia, rna di mantincrvi un Va.voda tributario et dependcnte llel Turco. (Geremia I ha ottenuto la coufumationc del Tatsro con conditio ni che non molesti Ia Moldavia. rna per essu po"" havere il passo in \';dachi,l et Trnnsilvania.'

1:; J/llrro Venier, c. do,gei(~. 27 Ianuarie 1596. idem, I': 502,

INTL\IPLARILE DiN MOLlJOYA

:21

batt· ~1 11 il11p],{I~tie H; c1npi1 a('(;ca pleaca contra lu i Jeremia )1o\il<"L ~pre a linisti astfeliu tara lui dinspre nord, ';1i a r;l"onn8o tot odatn moartea aliatului still ~i tovaras (le lupta, Stefan H.ilzvan; nu mai putin flprc a ahlllga d« H('olo pe prctcndentul, fiul lui -'[ihnea, care era 0 vvciuir-a amenintaro pentru tronul Han ill 111111ile Polonilor si a Ie Tatarilor. El dadu pustierei lntl'enga Moldova, hatu intr 0 lupta pe 1eremia ':1i-1 alungil hnl'l'l'unrL en pl'otegnitul sau, fiul lui :\Iilmea 1-,. Mihaiu veni atunci dupa cit se \'C·(k p;m;t in la~i, de oare ce Jeremia l\Jovila par[lsi capitala lui ';1i fngi in Polouia.

El nu se putu miintinea mult timp 111 Moldova (lin pricina crt '1'[lta1'ii atacan .1Inntenia. III r) Septemvrie 1596. vedem dt Mihaiu cere diu rril'govi~ka ajntorlll lui Batori contra Tatarilor, trimitindu-i una (lup[t alta V1,'0 cinr-i scrisori, atlt de gl'abnic[t 1i erit ucvoia. IercmiaNIovila s'Intoarce, bine inteles, indata dup;t e':1irea lui Mihaiu din lVJol!lo"a, ~i ajutrt Tatarilor Ia pradarea Munteniei J(;.

Duprt ce Mihaiu izbuteste a rasping!' pe Tatari, el se opr('~te 'in Tirgovistea, <Ie unde se apuca de indreptat starea despel'ata in care tara fuscse aruncata prin n[lvrtlirea turccasca : -rechiama inapoi pe nenorocitii Iocuitori ce erau impl'astieti 8i ascunsi prin vag[tl1;lile muntilor ; pune S[t l'~zid~a;ca easele cele ruinate ~i sa rointocmcasca locurile celc pustiete ; imparte~te gratuit s[uninte pentru cultivarca pamintului, pentru Crt toate gran arc Ie fiind prarlate, buca-

14. Raportul lui Marco Venier c. dogde 10 Fevr. 1596, idem, III, p. 504. lr). Marco Veriicr catra doge/e, 23 Mart 1596, idem, P: .'05, Inca din Decemvrie 1595 Mihaiu avea de gind sli faca aceastji expeditie despre care 5e ~i respindise 0 veste anticipata. Raportul aceluias din 31 Dechemvrie 1595, idem, p. 49D.

Iii. Scrisorile lui .Mihaiu Viteazu! catra Sig. Batori din 5, 6 Septemvrie 1596. idem, P: 275-277.

INI'IMPLAHIJ,I<; DIN 1\101,])OVA

telo ~i vinurile luate ~i risipite III cea mai mare parte a tarci, iar[t grinele ~j to ate cele trebuincioase vietci, aduse fiind de Ia munte si din vecina Transilvanie, se viudeau foarte scu;np; ei\ei :\fohlova. stoarsa ~i ea prin rasboae, de abia se putea iridestula pe sine; apoi comerciul en Turcia dill cauza nesigurantei se intrerupsese en totul. Pe linga aceste, l\fihaiu mai adnee colonii din Bulgaria pentru a 111- locui poporatia disparnta, ~i trimite pe lefegii 8[ti peste Dunarea sa prade, l)('1ltrn a-i impedoca de la pradarea 1ns[18i a tarei sale si a inl[ltnra molesirea

,¥, ,

arrnatei 17.

III acest timp 'I'urcii desperind de a putea dobori pe Mihaiu prin putere, recurg ian"'l~i 1a mijlocul lor favorit, desbinarea prin coruptiune. Dupa ce fae imp[lratului propuneri favorahile de pacc, en conditio de a par[lsi pe Mihaiu, dar sunt raspinei, se intorc catl'[t Batori caruia Ii fag-aduose :-;ft inchcie de indatfl paeea ell el ", daca fie va lepada (le domnul romin. 17.butind il1sa tot atlt de putin in 'I'ransilvania ca si ill Uernmnia, Tnreii urzesc. contra lui Mihaiu 0 110u'(t n't:-;coalft in t,ara, hazat[L pe acelea~i elemeute care ~i la 111CCput incereaso sa-l rastoame. Anume iutetese pc mai multi boieri. III fruntea carora em 11nn1 Dumirru, eel mai bfltrin din svetnicii domnului ~i Chesar logofatul cu un fiu al :-;(m. Conjuratia trebuia l-lft tie : .. sustinuta ~i de nn corp de 'I'atari din Dobrogia. Moti vul co lmpingea pc boieri la rascoala era tot ace 1 vr-cliiu reimprospatat, ca prill ulianta en catolir-ii se vindea tara pHpista~ilor. Couspiratia fiind descoperita, Mihain taie IW capii ei, ~i dupft accea rfl pezinr] u-s('

17. /V"lteJ' in P"jJiu, I, p. 37·

10. In un raport al lui lJ/arci' Venier c. din 29 :Hartie 1596,

Doc. col. .f(urm., IV, 2, P: 211l, cetim : ,.ehe se Transilvano si astermirj,

dalle cose eli Valachia et di Bogdania, di prima gli sari coriceduta la pa :e "

INTIMPLARILE DIN MOLDOVA

22il

contra Tatarilor ii bate si pe acestia ~l-l imprastie

de la hotarele tarei 19.' ,

Turcii sunt nevoiti ~ft recunoasca starea de fapt a neatirnarei Munteniei, ~i pentru a nu perielita rnai mult tirnp interesele rasboiului unguresc, il redeschid ditrfl sfirsitu] anulni 1596 ell noue puteri, In 21 Septemvrie ei ieu cetatea Erlau, ~i mai rau deelt atita, armata imperiala este cumplit batutrt in cimpia de la Kerestes in zilele de 23-25 Octomvrie 1596.

Precum pierderile Turcilor in Va1ahia zdruncinase in U ngaria propasirea ostirilor musulmane, astfeliu izbinda din aceasta ~ara incuraja pe Turci a reinnoi atacul lHunteniei. Aceste dona state erau acuma legate prin 0 soarta cornuna ; izbinda unuia era ~i a celnilalt ~i pierd~rea ce lovia pe unul ave a efect asupl'a aminduror. Auztnd Turcii de la marginea i\Iuntenici despre stralucita izbinda de Ia Kerestes, He pHil pe pradat in hotarele ei. MihaiH pentru a pune 0 stavila acestor jafuri, trece Dnni"'trea ~i asediaza Nieopolea. Primind inHtt aico vestea intoarcerei vizirului, Cicala-pasa, invingator din rngaria, r'icliett asediul ~i erect? inapoi fluviul.

Pe ctnd Mi.hain batea Nicopolea, sandjacul de aice, spre a dobindi mintuirea cetatei, f~lgtHlui lui 1lihaiu ca-l va impaca en sultanul, ~i }Iihaiu care era nevoit sa parftsasea asedinl, se prefacu a ceria rugamintilor comandantului, Acosta se tinu de cuvint Ri

mijloci Ia sultan paeea pentru iHiha'iu Viteazul, '

Padisahul de si trebuia sa tie inmindrit prin stralucitn ~ietorie di;l Ungaria, In] se aruta de Ioc greoin In propunerile sandjacului, ci imln-atosindu-le cu caldura, Ii multameste pentru interesul ee-l purta despre trebile rmparatiei, ~i setos de a videa cit mai cu-

rl. Analele lui fiztgger, 30 Oct. 1596. Doc col. Hurm, III p. 271 U7t,!ter !n Papiu, T, p. 37-38.

H,'rIMPLAHILE lllN MOLDOVA

riud ellergicul brat al lui lVIihaiu Viteazul, pus 111 sll1jba lui III contra Germanilor, pe de 0 parte li trimit« 0 deputatic numeroasa ~i strrdueiti"'l de 20 de insi, 1'8 de alta jlllllC pc patriarhul dill Constantinopole sa scrie 1111 l\Jihaiu 0 scrisoar«, ill care ,.;fl-i vesteasc.i 61 sultanul I'nu iertat ~O, vroind vastfeliu Turcul sii. confirrne pc tonto ciii]e Hominuiui, cit numai clc 1a el atJrllfl a reintra In bunele sale gratii.

Boierii care incepusc a se silium de vijolioasa domni« a lui l\lihaiu Viteazu], sc folosese de venirea acestei solii turcesti, spre a reiunoi Hlrft~i uncltirile contra domnului 10],. Ei sellimhii. l11Sft acumu tactica, ~l III 10e d« a Ina partea Turcilor ('011t1'a puterei catolicc cC' le-ar amcninta religinnca, ei se fae ol'ganul aprnrtrei intereselor g('rmane coutra elementului pClglll1 dovada cit de adevurate erau ill amhele cazuri temcrile ::;i pirile lor.

Ei invinuesc auurne p(' Mihaiu laBatol'i cr\ ar fi pl('('at a 111(·1I(,i(· pace (~.11 'I'urcii contra cl'(,~tiJlilor. Cilld 1)(' g'ln(liul cum mni tirziu 1\lihaiu fn jertfit toemai d(' a('e~ti cr('~tilli, acaror apttnlre e1 0 luaso, uiai ea ani (tori sa-i fi venit in minto HccastrL hotarire ; Srt fi adan- putt-rca bratului san e:Ura acea H 'I'urcilor :inyingatol'i, :'l:\ f izbit in Nernti izbinzi peste izbinzi, ~i 8r,-~i fi implirrit sub suzeranitatea turceasca visul caruia vroi mai tirzill a-i da fiintii sub snzera-

,

nitatea germana.

Vazindn-se (1011111111 atit de calomniat, invinovatit Crt ar vra sa. tradeze interesele erestinatiHci, e1 trimite ill daHl, un sol la Sigismllnd BatoI'i,' aratindu-i (~a va veni in cm-ind in pcrsoana, en foarte mica

20. Raport din 10 Main J597. Doc. col. liunn., IV, 2. P: 223: "Il patriarcha di Constantiuopoli fa communicare al Bailo che se era scritto lettera a Michal. Vaivoda facendo 10 sapere che i1 signor si e scordaro le offese de lui fattegli et che 10 ha tomato in graaia.'

INTIMPLARILE DIN MOLDOVA

225

i~t~var{\~ire in Ard~a1, pentru a-i explica purtarea sa, t;il aJllllge la Alba Tulia in BO Deeemvrie 1596. «Batori ii trimite inainte pe secretarul sau Pancraviu Sonnyei

en 40 de trasuri de parada ~i 0 multime de nohili; el insu« ii eRa inainte la un sfert de mila din oras, lingll~indu-l cit putea ell dragostea. Astfeliu en cea mai mare pompa fu primit Mihaiu Voda In capitula principilor Transilvaniei. A dona zi, eea din urma a lunei lui Decemvrie, Batori trimise 0 samji de calarcti lui Mihaiu Veda ca sa-l insotasca la curtea sa. In ziua cea dintai a anulni non (1597) M ihaiu Voda se duce en mare solemnitate la biserica : pe urma merge la principele 'I'ransilvaniei care-l ospateazti cu maretie »21. Astfeliu era acuma tratat acel locotiitor din Mrnrtenia, al principelui Batori, acel va-al al K~\1l care nu avea voie nici macar sa'~i anine propria pecete de hrisoavele sale I Mihaiu Viteazul, dupa ce arataso ce pntuse ~i crcscuse mult peste capul protinsului sau stapin, devenia acuma groznic ~i arnenintator priu alianta putincioasa ce-i 0 oferiau Turcii. Ajnlls(>se domnul 1'om111 a fi vinat de dona puteri mari, Turcii ~i imperiul german ce se ascundea in dosul lui Batori. Cit de bine i~i rasbunase el pentru urnilirile de alta data!

Dllpft ee Mihaiu impaea mintea prepuielnica a lui Batori, ~i-l asigura cil pace a propusa de 'I'urci ii este trebuincioasa, sp1"e a dtpiHa un ragaz In rastimpul caruia sa Rt) poata pregati pentru none izhil1zi :!z, 01

2LB,i!ceult ed. Odobescu, p 244 Cele ce spune Biilcescu despre incheierea definitiva a pacei. in August 1597, intre Mihaiu Viteazul ~i Turci. dupa De 77LOU, Walter ~i Sfm'rinos \ Compo si Capitanulin' Mag. ist. I, P: 234 si Anon. rom, idem. IV p 21)31. nu pot f exacte, dupa cum vorn vedea mai la vale.

;d. Sigisrnund consiml e Ia aceastn cerere. In in\iilegerea stabilitu, in ziua de 4 Ianuarie 159?, intre Sigismund Bnrori ;;i dornnul muntean in Alba Iulia (Doc. col. hurm, Ill, p. 5081 se spune: ,.Interrogo spune Batori, s'era esnediente eli preser.ie dissimulare col Turco sin a tanto che fossero raridunate ie forze della Christianita a tempo nuovo ,_ Fu concluso che, era espediente

1;-)

22(j

I~TIi\IPLARILE DIN :MOLDOVA

se intoarco in Mnntenia, unde da solilor turci un raspuns multamitor, si asaza cu ei un armistitiu ce era en atit m~i neaparat pentru Mihaiu, en cit ~l trebuia sa urmareasca cu mare luare aminte schimbarile ce se pregflteau in Ardeal, prin hotarirea lui Sigismnnd Batori de a trece clomnia 'I'ransilvaniei ('atrel imparatul Hnclolf.

et ;)artlcolarmente al Vaivoda che ha il paese aperto vicino allinimico et COl> poca ~entc da guerra; Ina che ne'confin: .~i daveva ntteuder e illle scorrerie cor-forme ache s'e fatto per il passato ."

II

INTRUNIREA TARILOR ROMiNE

I. SCIIIl\IBAIULE DIN ARDEAL.

Ve In Inocputul annlui 1 M: 7 ptLlltl Itt 1599 vuetn J armelor aproape anll1t('~te de asupra IUnntPlliei, ceea ce <lit lui Mihaiu l'iigaznl trcbuitor spre a-~i indrepta toata cugctaroa lui asupra daraverilor politic« ce se incurcara mereu in acest rastimp, ~i care trebuira apoi taiete tot en ascutisul sabiei. Aceste daraveri erau toate determinate '(l~ 0 Sill g'U l'l-I, idee, stranie si neasteptata, ce strabatusc piin c:i'ierii nu pr('a sant~tosi ai domnului Arrlcalului, auume aceea de a Sf> lepada de lume si de' miu-irilo c-i, de a se (lcsp[ll'ti atit de ferneia lui cit ~i de corona Cl' 0 purta, :;ti a se ret rage ca un pustnic in () vi aFt coutcmplntivti. Nemtii, totdeauna lu pin urI spn'l a-si hTti liotarele imJl:'\l'a~iei prin calea pacmica a ll<'goeiflrilor, atlara ill curind de gindnI lui Batori, :;ti pusera IlHlattl totul in lucrare spre a-I intari in el.

Vizita lui Hatori In. ourtea imporiala (lin Praga, indeplinita in luna lui Fevruarie 15~)7, 1lU avus«

SGHllVIBARILI<; DIN AHDEAL

atlta de scop intelegerea in privirea Turcilor, cit punerea la cale a cesiunei tarei sale catra imparatul '. Tratatul definitiv cuprindea ca Sigismund Batori s;\ treaca Transilvania imparatului Rudolf, iar el Ka-i dee in schimb ducatele de Oppeln ~i Ratibor din Silesia, o pcnsie anuala de 50,000 de scuzi; apoi sa prirneasca despartenia de sotia lui, care sa pastreze insa titlul de principesa a Transilvaniei, ~i sa mijloceasca la papa dobindirea pentru el a rangului de cardinal. Batori ins a indata dupa intoarcerea lui in Transilvania incepe a se cai de conventia incheieta, ~i fagadlle~te domnia, pe care el tot era hotarit sa 0 parasasca, de odata la mai multi nobili din Transilvania : lui Gaspar Cornie, Stefan Bocsai si lui Stefan .Iojica, acest din urma 'nobii maghiar de \~ita romina, Imparatul aflind de aceste uneltiri a Ie principelui, trimite Ia e1 0 deputatie compusa din Martin Pete episcopal Oradiei :Mari ~i Adam Gall Popel, care sa-l indatoreasca a se tinea de tratatul incheiet 2.

Aceasta schimbare de stapinire a Transilvaniei nu putea de 10c sa convina lui Mihaiu. El ar fi primit bucuros ajutoru1 Nemtilor contra Turcilor, insa de departe, preferind sa aiba linga el un suzeran de puterea caruia nu avea sa se teama ; care de ~i il legase prin un strasnic tratat, I1U indraznise nici 0- data a cere aplicarca lui. Cu alte cuvinte Mihaiu vroia sa se folosasca de lupta crestinilor in contra T111'ci101', spre a se emancipa en totul de ori ce sUipinire, ~i a dobindi libertatea ~i neatirnarea, dupa care nazuesc totdeauna sufletele mario Substituinduse imparatul in locul lui Sigismund .in domnia Ardealului, pozitia lui Mihaiu se schimba en totul. El

1. Raport din Praga, 24 Februarie 1597, Doc. col. Hurm., Ill, 2, P: 231. ~. Stephani Szamoskozi, Rerum transilvanicarum pentas quinta in Mon.

Hung. historia, scriptores, XXVIII, P: 6.

scnBlB.\HILE DIN ARDRAI;

22~1

pnmea de vecin pe un domu puternie, un al doile sultan, care ar fi iulocuit pe capul lui Mihaiu autoritatea pe care ar fi scuturat'o din partes Turcilor. El nn mintuia tara ~i pe sine de raul robiei, ci schimba numai robia turceasea pe ace a gcrmanl'. ~tiea Insa bine Mihaiu ca nici aceasta nn avea iia fie mai usoara decit ace a suportata pt'ma atunci; ba chiar 0 intrevedea e1 mai grea ~i mai nesuferita, din pricina prigonirilor religioase, care trebuiau s[t insotasca numai decit domnia catolicilor, ~i sa inlocuiasca astfeliu neamestecul 'I'urcilor in materie religioasa de care Homillii se bucurase pana atunei.

In asemene conditii intelegem usor cum do Mihaiu Viteazul trebuia ~a 'caut~ a impcdeca pc cit ii era prin putinta, de ~i fara a se eompromite fa~a en imparatul, realizarea schim bului planuit. De aceea aflind despre gindul lui Batori, inca de la vizita nlcuta, acestuia la sfirsitul anului 1596, ceruse invoirea dl' ln 01 en ~i banul Mihalcea 8:1-1 intov[lra~asci'\, Ia Praga, pentru a avea astfeliu din timp ~tirile celp mai pozitive asupnt acestei importante imprejurari,

:Jlihaiu, pentru a zadarnici schimbul acum tocmit, incurajaza ~i e1 pc unnl dill cei trei nobili, ca- 1'01'a n'lsgindindu-se Batori Ie frlgtlduiso Ardealul, Hnume pe .J ojica. Acesta v3zindlHle impins de Batori ~i sprijinit de Mihaiu, indrazneste a-si pune chiar pe fata candidatura lui si starueste a-Hi face partizani in' dieta tarei. Sigism~md hlS~I, induplccat prin Iezuiti si comisarii imperiali a 8e tinea de tocmala fi"i.-

, , '

cuta, nu numai retrage sprijinul incuviintat de cl

lui .Iojiea, dar ine[t ~i vazind ca, acesta acuma pornit ii nesoeotia vointa, 11 pune la inchisoare .

.Mihaiu, ne mai avind atunci nici 0 speranFt de a purea impedeca pc imparatul ca sa ajnngh stapiuul 'I'ransilvaniei, gindindu-se Ia urmari]e unui atare evenement, be hotaraste Srt ram ina mai bine in vasa-

SCHDlBAHrLE DIN ARDEAL

litatea turceasca, pe care 0 stiea cl crt fat a ell uu om energic era Ra pearda mult din pradalnica ei natura, Domnu1 Munteniei iucepe deci a lucra pentru o impacare cu sultanul, eel atit de g-reu lovit pi"'ma acuma d« dinsul. El intrebuintaza ca staruitori pe ambasadoru] AlIgliei ~i P" doi patriarhi, ace 1 de Alexan(tria ~i acel de Constantinopole, dintre care scaunul acestui din urma fiind vacant, era ingrijit pe atnnci de locotiitorul fle parriarh, Meletie Pigas, care starui mai ales cu man' riYll~t Rpre a aduco la illd('plinil'c rezultatu] dorit de Mihaiu. 0 corespondcnta S(' 111- cinge atunci intre locotenentul patriarhiei ~i d0l11111l1 rornin, care era privigheata 011 mare luare aminto de sultanul, ('0 punea Ra i se tradllca toate cartile primite ~i trimiso, :-;pre a putea e1 ~i en divanul l na CUlIO~tinta de ele 3, dovada ce mare insemnatate dobindis« Miiutiu 11\ ochii Turcilor.

Pentru H nu-si destainui iusa teama P" care 0 aveau de domnu] romiu, ~i mai ales v[t",ind ('('\. 01 umbla acuma dupa impacare, Turcii se _ faceau p:reoi In, propuncrile lui, ~i improasca pe ambasadornl englez ce le transmitoa, ('11 cuvinte rastite, «('a el ar trebui sa Sl~ arnestec« numai in tre bile supusilor lui: ea Valacul tine- acuma scaunul de trei ani si-l va putea mantiuea inca alti trei ; dar ca fiind 'e1 tributur Portei ~i atirnator d~ ea, tot va trebni In sfirsit sa-si ie(~ pedeapsa gl'e~elelol' sale»' Cu toata aceasta mindra ~inllUt a Turcilor, sultanul nu lipse~te a trimite 1111 capegiu la Mihaiu, spre a afla conditiile Inchinarei, care capegiu avea ordin a ccrca ~i pe principele

i). Vez i asupra interpunerei lui Meletie Pig as mai multo amaru;1\imi, dup1i. corespondenta co ntinutd In manuscriptul din Chalki in Melchisedd', Relatiuni istorice despre tarite rornine din epoca de la sfirsitul veaculr.i al XVI-Ie ~i inceputul cclui al XVII-Ie, Bucuresti 1882, P: 33-

4. GirO/IIIIlO Capel!1! c. doge/e. 17 Noemvrie 1597. Doc. col. HUFJIl., III, P·516

SOHIMBAlULE DIN AHDEAL

Transilvaniei in aeecasi privire, ne euuoscind dupa cum se vede Poarta sehimbarea de lucruri petrecutu in Ardeal ". In acelas timp Mihaiu trirnitea un sol al sau la Poarta, care 1nsa. avon ordin a nu se pleca prea adino sub talpa 'I'urcilor, ci a le vorbi intr'un chip hotaritor desprc conditiile sub care dornnul sau era (iiSP11S a primi dill nou suzeranitatea turceasca, anume sa se muWimeasdt uumai en tribntul, Iasind]n o parte toato celelalte pretentii de rezidire a cotatilor dar{unate de Mihaiu sau restituire a artileriei luata de Ia Turci, «Vizirul, of ens at prin tonul eel aspru al solului muntean, vroia sa-1 pedepsasca, cind eapigiul san intors din Valachia, ii spuse Crt Mihaiu at' avea adunate putori insemnate, eeea ce facu pe vizir s[t-~i stapineasci; minia.» 6. Mihaiu vazind ca prin faga<lninti nu poate infringe ncincrederea Portei, se hotareste sa puna in lucrare un inceput de supunere cMra ea, aratindu-i prin fapte dL doreste a intra iar[t~i sub scutul turcesc. EI trimite in Main 1598 un alt sol la Poarta ell 6000 de galbeni din tribut, «scuztnduse ea n'au putut aduna mai mult din pricina S~1racioi ~i mizeriei Flrei, ruinnta ~i pustieta prin rasboae, din care pricina cea mai mare parte a poporatiei ar fi fllgit spre alte stapiniri» 7. Solii incredintase pe Turci ca «stapfiml lor Mihaiu ar fi ell inima curata, di se stricaso ell 'I'ransilvanul si ca acesta chiar se hotririse a-~i trece tara imparatului, despartilHlu-se de sotia sa». T'oate aceste 1ns[t nu putura indeparta prepusuri]e Turcilor, care voiau sa aiba « semne mai mari ~i mal slgnre a le supunerei sale» 8. Ce puteau

fl, Coresporidenta dintre Mihaiu ~i patriarh, de In 31 Decemvtie 1597-

II Martie 1598, idem, P: 518-521.

6, Girolamo Capella c. doge/e, 29 Martie 1598, idem, P: 522. 7. Idem. 16 Maiu 1598 idem, p. 523.

~. Idem: ,se non fa apparire segni 1Ilaggiori et pill certi:',

232

SCHIlliBARHE DIN ARDEAL

sa fie aceste senme alti"t ceva, decit bacsisurile si darurile fari'\. de care Turcii nu'si puteau nici maear inohipui domnia asupra ~arilor romine ? Tocmai insa de aceste vroia sa-i desvete .Mihaiu. Cit de mult illsa tineau Turcii la ele, se cunoaste de pc aceea ca vazind si"lri"tCia sumei en care solul lui Mihaiu se prezentase iuaiutea lor, se naci"tjise P" el asa de cumplit incit vroiau si"t-i taie capul ". Puntul de neintelegere fiind deci atit de gray, era firesc lucru ca tratarile indrumate cu Turcii sft nu iasa la niei un capar,

De ~i Mihaiu ar fi preferat a raminea su b suzeranitatea turceasca decit a treee sub acea ger111ana, e1 illtdegea~ en un adevarat cap politic, Set prLstl'eZe faV'l ell 'I'urcii pozitia ei~tigatrL, ~i sa 1111 arunce de odata in apa tot rodul stradanuirilor sale de Vana atunci. Vi"\zind ca asemene [ucru nu este Cll pntintft de ajuus, iar crt pe de alta parte Transilvania trecuse eatr;l, i111- paratul, el se hotareste a primi ceea ce fatala soarta ii arunca dupa grumaji, suzeranitatea germana. Pare cit Mihaiu Viteazul presimtia cit trebuia ea sa-i fie d(~ fatal {I., de se apara atita contra indcplinirei acestui evenimont.

In 17 Main 1598, Batori prmtse~te Transilvania si se duce la Zaurin, trecind de acolo la Viena si

, ,

apoi ill Silezia, la nouele sale principate. «Trecerea lui Batori prin Austria produse un entusiasm pregAtit de curte, care ~intea a acoperi uneltirile ell care il despoiese de tron. Austriacii urcau p{tnft in slava ceriului aceasta lepadare marinimoasa a lui Sigislllund de un tron intarit prin atitea izbinzi straIncite. Triumful lui Batori asupra lui insu~, ziceau ei, en)' mai presus de biruintele ce prU1~\ atunci ii impodcbisera viata. Toate adele se intrecura spre a cousfinti memoria acestui evenement. Vestitul Sadeler,

~J. Idem, I I Iulie 1598, idem, P: 523.

SCHDTBARILB; DIN ARDE.\L

23:1

zugrav imparatesc, din poronea lui Rudolf,facu portretul principelui ~i-l impodobi cu figuri alegorice privitoare la abdicarea lui» 10.

Efectul acestei abdicari, asupra Europei, fu din cele mai neplacute. 'I'oata lumea desaprobft perfidele nneltiri en care Austria despoiese de coroana pe un domn slab de minte, ~i nime n'ar mai fi sarit acurna in ajutorul unei puteri atit de Income, care punea in lucrare mai mult mijloaee pieaise docit virtutea ~i barbatia spre a-si la~i hotarele sale.

De aceca emu numai visuri ~i mingaeri z[tdar1tice cuvintcle ce Batori trimise lui Mihaiu la plecarea lui: eft el ginde~te a lucra mai mult pentru cauza crestina, ducindu-se in persoana pe la principii Enropei, spre a-i sculu in contra dusmanului comun si a'] zdrobi san a-l sili eel pntin ~:a s[t incliee en 'crestinii 0 pace folositoare lor, i~1 care nici 1'1 untenia l~U em S~t tie uitata.

Toate aceste erau vorbe frumoase, }Iihaiu 1nS[L nu se putea ill~ttla. T'ransilvania trecuse in niinile impr7- ratului ?i at Turcii el nu se mctea inteleqe. Era deei nevoit s[t primasca pe capul Sttu suzeranitatea germana.

Mihaiu c[ttll a se a~aza Line en noul stapin al 'I'raneilvaniei, de indattt ee-l Vi1zU punind mina pe ~ara. A~a 'inca in 12 Aprilie If)~H),. Mihaiu scrie unui om al casei imparatesti, loan ChilC(t din Alba Iulia, pc care dnptt cit se vede i1 cunostea de mai inainte, rugindu-l sa salute din parted, lui pe cornisarii irn-

10 Bd!cesClt. 1. c. P: 270. Exist:! 0 relatie co ntimpurana asupra audientei solemne data solilor impariitesti in minile carora Sigismund depuse guvernul Transilvaniei. Batori este numit In ea: principele Ardealului, Munteniei ~i Moldovei, Ea poarta titlul: "SiebenbUrgische Zeitung, wahrhaftes Bericht welches massen der durchleuchtig hochgeboren FUrst und Herr Sigismundus, FUrst in SiebenbUrgen, Wallachey und Moldau, Graf der Zeckler, die Kaiserlichen abgesandte empfangen und angehort, sein games Land uebergeben, Gedruckt zu Nttrnberg im 1598 Ianuar (Libl. Acad. col. Sturm No. 21)98),

SCII[MBAHILE DIN AHDEA1.

periali, ~i sa-i intrebe daca sa vina la 01. Pentru a s« face dorit, el adaoge 1118a crt « ar :fi atlnt ca sultanul are de gind si"'t plece in persoana la rasboiu, ~i ci"'t pentru a slabi pe cit se poate pericolul arneni11~ator, el Mihaiu va cauta sa samene vrajba intrc lianul 'I'atnrilor ~i imparatul tUl'C()SC»l1. Pe cind insrt Mihaiu Viteazul venia inaintea imparatului spro a se pune bine ell el, acesta care se vedo a fi fost foart« intore-at de a <lobindi prietenia voevozilor 1'o111i11i, xcrie ~i lui Icremia Movila spre a-I atrage la interesele sale. Creatura polona care trebuia sa urmezo politica anti-gormana a protegnitorilor sai ~i sa tini"'t en Poarta 12, raspunde imparatului numai niste zi"'tdarnice complimente. Catl'a Mihaiu se vo(le ('a imparatul nu avuso trebuinta a se indrepta, de oare ce fusese apucat mai inainte de soliile lui. Mihaiu Voda avea lm;{t in gind inca dinaintea cesiunei 'I'ransilvaniei faeut{t de Batori catra curtea imperiala, de a reinnoi incorcarile puse de el ~i alta data in lucrare,spre a alunga din Moldova pe Ieremia 1\1ovi13 .. ~e vode ca comisarii imp[trate~ti atlase de scopul domnului, cind ei sosise in Alba Iulia, de oare ce se gralwsc a-I scrie, ea IlU ar fi acuma timpul de a corea ceva contra Moldovei, temindu-se imparatul de a cornplicatie en Polonii, cind avea rasboiul tUl'CC'SC pe bratele sale. Mihaiu Ie raspunde din Ploesti ca e1 «nu va intpreprinde asemene Iucru din propria lui hotarire, ~i va astepta pe acea a Maiestatei sale; en toate aceste el ere de ca bine ar fi a se alege neghini"'1 din gran1 curat». So mai roagrt apoi Sa-I trimita bani, fiind eft «martnr i-ar fi Dumnezeu ca 11n

11. lVliha"1t Vodd. catra Ioan. Chy iua, 12 Aprilie 1598, Doc. col. HZWlIl., III, P- 283.

1:2 .. Doue scrisori a le lui Zermia 1110viltt catra impdratul. din 23 Maiu 1598, idem p. 285.

SClIDIBARlLE VIS ARDEAL

ponte plati mai mult timp ostasii s;,i ell vorbe» ". ('tea ('(' ne I1fl a Illteleg(' en Mihaiu Sf' alcatuis« inea dn mai inainte cu In;paratnl, ~i primiso de In acosta fttgaclninta de a fi ajutat cu bani.

DOlla zile dupa trimiterea accstei scrisori, so sese solii imparatului, Stefan Snhai episcopul Vaciului ~i Neculai [st vanfi autorul istoriei Ungariei, Ia .Mihaiu Viteazul, ~i primesc declaratia lui de supunere ill cuprindcrea urrnatoar« :

«Noi Mihail voevodul partilor transalpine a le rogatului unguresc ~i sfetnic al sintci cezaresti maiestilti, Eftimie arhiepiscopul 'I'irgovistei, Dimitrie V01'nicul, hanul Mihalcea, clucerul Radn, Teodor logoLUnl, Andronic vistierul, NegI'll spatarul, l\1il'if:;Hill logofatul, banul Caloga, sfetuicii ~i boierii 110Stl'i rcprezontind toata provincia Munteniei, dam in stiinta tuturor celor carora se en vine urrna toarele : ca aceasta ~ar~L fiind mai mult de 0 suta de ani sub jugnl turcesc, am hotarit in vremea din urma a 0 aduc« iarasi la stares ei cea dintai, la unirea ell eo rona ungureasca, a recunoaste de domn si rege al nostru leginit po Maiestate~ sa regeascri, 'dnpa cum se cnvinoa din vremuri vechi regilor Ungariei, ~i de a pune aceasta tarft in cliontcln ei vocmica, implorind ajutorul si proteguirea Maiostatei sale cezaresti. Maiestatea sa a~l rrimis pe prc}) stralucitii domni 'Stef~lIl Snhai episcopul Vaciului ~i Necnlai Istvanfi propalatiuul 1'egatlllni, cornisarii sai en deplina pntere in Transilvania ~i Muntenia, spre a trata en noi despre modal l;\i mijloacele prin care Hoi am intra in clientela Maiestatei sale, care soli an venit la noi ~l an pus la eale

13, 111illaill catra com :Sa1'ii imperiali, 7 Iunie 1598, (Extractul pus in fruntea documcntului arata din eroare ell. scrisoarea ar Ii adresata lui Andreiu Batori, care la acea data nu era inca principele Ardealului : ,.Nihilominus meum consilium eSSet quod bonum esset zizania ex puro tritico evellere." Idem P: 287.

2;)(i

SCHIMBARILE DfN ARDEAL

nceasta afacere, int~u'ita prin juramint atit de noi cit ~i de boierii nostri, inaintea rospectabilului Eftimie mitropolitul in biserica sfintului Neeulai din Tirgovistea, ~i anume in urrnatonrea cuprindere :

1) }laiestatea "a, "e Ieaga ca pn cit timp va tinea rasboiu] turcese, sft ne dee spre apararea tarei plata a bOl)U de oameni pc care noi i-am cerut. Domnii comisari ne au fagaduit ca VOl' starui en imparatul san sa trimita banii spre lritretinerea lor, san sa-i puna el insu~i pe pieior de rasboiu, atit dtlal'i cit ~i pcdcstri, ~i anume pe vara in intregime, pe iarna numai pe jumatate. Afara de aceasta, avind Mihaiu nevoie absoluta de 1111 ajutor mai mare imparatul He indatoreste a i-l presta eu ostilo Ardealului $i din alte parti: asemene ~i Mihain se leaga a loll' "iIi s[t raspinga meren pc Turci din partea locului, ~i de a merge in ajutorul Transilvaniei ~i a pflrtilor vocine IJngariei cind nevoia 0 va ('.('1'<',

21 3fihaiu Hi fiul Ran Patrascu si toti urrnasii lor

_., , " ,

in Iinie dreapta barbateasca sa stapineasca tara Ho-

mancas6t ell toate vcniturile, dropturile ~i hotarele ei, ca vasali ai irnpcriului, f,\r~t a plati vr« lin alt +rilmt, decit S[l <1('0 In tot auul la impa,r{ttie un dar de cinste dupa voia ~i alegerea 101'. }lo~iile cumparate de Mihaiu ~i de fiul situ ('·n banii lor sa fie a Ie lor ~i flit aiba voie a face Cll ele ori ce le va placea,

3) Intimplindu-se c[t lUihaiu ~i Patrascu Stt moa1'a ffll'U mostsnitori, :Jlaiestatea sa imparatul sa aiba a intari pc domn III co se va alege priu invoirea obRteaHdj, a boierilor, staturilor Ri riudurilor tarei. "}Iaiestatea sa va da domnului, o~'i care va fl; ill U nganH sau in Transilvania, 0 cerate en venituri indestule spre tineroa lui.

4) Facatorii dl' role ~i dezertorii care din tara Romaneasca R r trece in 'I'ransil vania ~l U ngal'ia ;.;{t se poata prinde ~i aduce inapoi.

SCHIMBAR[LE mx ARDEAL

237

5) Negutitorii din tara Homaneasca YOI' avea libel' comerciul en Transilvania, fl:ll'a insa a vahima privilegiile cetatilor slobode din aceasta parte, In tara Romaneasca negotu1 va fi libel', p1atind vama hotarita.

6) Religia ~i bisorica romiua sa fie libere, ocrotite si ne atinse de nimene.

, 7) Solii ee domnul V\rei va trimite la imparatul san la arhiducele Maximilian, Srt fie indata primiti ~i tratati dupa cum cere cuviinta.» 14.

Cita deosebire intre accst tratat si acel incheiet en Sigismund Batori, de ~i aeesta era faeut ell 1111 mare imparat, iar celalalt cu un domn de acoeasi puterc ! ~i aice intilnirn relatiuni de vasalitate, insa incunjurate de puternice garantii. Oauza acestei doosebiri este usor de intales. De Batori aVURe Mihaiu nevoie spre a' fi sprijinit in contra Turcilor, pe cind acuma Mihaiu soapase nproape eu totul de Turci, iar imparatul era mai ales interesat a do bindi alianta lui tS.

Odata cu solia lui Rudolf, Mihaiu primeste si 0 scrisoare de la papa, eel ee sta totdeauna la pinda pentru a intinde autoritatea lui asnpra poporului romin, in care scrisoare marele pontifice Ii spune, Ra nu se indeparteze cumva de la cauza crestina, dar sa. se alipiasca pe linga imparatul german; in afara de aceasta insa sa lepede schisma cea primejdioasa, prieinuitoare a tuturor relelor, ~i sa se nne as-

14, Fray, Dissertationes, p. 155. In clacumentele privitaare la istoria Romtnilor, Co!. flur",., III, p. 287. se vede reprodus numai inceputul tratatului pana la puntul 2. Vezi tot acolo P: 289, juramintul lui Mihaiu din 9 Iunie 1598.

10 Cit de mult se in~ala istoricul ungur Stefan SzamoskO"zi (Mon. Hung. historica. script ores, XXVIII, P: 74), cind spune ca Mihaiu "juravit in verba Rodolphi imperatoris eandem societatem, idem foedus, easdem pactorum conditiones cum Caesare se habiturum conservaturumque policitus est, quas cum Sigismundo Batorio habuisset." Se vede deci cit e de prefera t a scrie istoria dupa documente, decit dupa cronicari ~i istorici. Daca numai pretutindene ar curge ele a~a de bogate ca la dornnia lui Mihaiu Viteazul!

23i'

SCHn.1BARILE nrx AR.,EAL

ch (lin toata inima lui eu biserica romanri », 0 ascmene misiva era de natura a da dreptato boierilor, care combateau a1ianta eu catolicii tocmai din motive de propaganda religioasa. Mihaiu pentru a 111- lrltnra ascmene banueli, arati, rlespretul sau pentru scrisourea papei, astupindu-si nasul la luarea ei din ruinile trimisului, aratindu-se indignat Ctt dogrnele religiei pe care dinsul 0 recunostea erau hulite ~i reprobate de papa. El acriso deci in<lfll'i'tpt papei, invirirulu-l pe 01 a lopada erori]e italice ~i it se reintoarc« in sinnl adevaratilor cresriui 1;. Astfeliu dluta Miliaiu Viteazul sa impace intcrc~nl sau politic cu pl'efacrttol'iile de temeri de constiinta a lo boierilor sei.

}Iihain pentru a indatorj' pc' irnparatul german :-10 incvarca a indruma 0 punere la cale a lui cu 'I'atarii. Hanul tatftl'CSC cerea 10,000 galbcl1i numai cit sp1'e a Intra in tratari, :-Ip1'e a ineheie arrnistitiul ee trebuia Mt mearga inaintea pacei. Fiiwl 0(1. Imparatul so atla ~i aCIIIllH ca totdeauna in lip:-ltt de bani, apoi Mihaiu :-;0 imprumutg 01 en acea:-;t[t suma de 1a niste llegutitori dill Brasov 17. Venind solii tatarcsti, 1lU stieau ~'('i germani cum sa-i ice mai ell binisorul, siH'e a Imhllnlli salhateca lor fire, ~i a-i aduce la gillClil'i mai bune faFt en crestinii. Se inteleg' cn }Iihain Viteazul s[l-i ospatezo imbelsngut. inainto de a 11lecpe tratiiri]«, peutru a Ie mai (1011101i pornirr-n in vinu] maliatic, eel adus inadins din Bl'a~ovlll 'I'ransilvaniei. Capul ambasadei tataref5ti, Hasau-Aga, urcat acline ill viile dornuului, incep« a multami lui D1ll11UeZell ,-;'i stapiuul sAil hanul an ineeput a :-10 apropia el(' cauza crestinilor. si 61. ave-a dl' g'lnd a-i npara In contra '1\;1'('i]o1'; ~a e1 era gata a pl'imi toate ede

11i. Stephan S:,lIltoski;'zi, 1 c. P: i5 .

.1 ' • .-I-\7/c:Jlai Is!7ualljfy catra Barto! .l-~>:..?:ell. 10 lucie J 593 D\h~'-lllle~:te. col . .IIurl/l, Ill, p 289.

SCHlBARILE DI~ AnDEAL

ee i-ar prOpUllf' Mihaiu V oda ; l~i adu« chiar aminte solii intrun moment de sentimentalism cum <:ca 'I'atarii ~i cu U ngurii ar fi de acelas neam ~i singe, scitic, ~i ea ar fi conform cu dreptatea ca acei ce sunt naacuti din strabuni comuni, sft aiba ~i aceleasi ginduri, si sa tl'ftialica unii cn altii in huna iutelcgcrc si pr io-

tenie IS. ' ,.,

Ce insemna 111Sft a trata eu 'I'atarii ? A scrie pl'. suprafata apei. Stiea acest popor ce este cuviutul dar, avea 1'1 macar 0 idee despre ceea ce este starea de pace? Tratrlrile incepute Ke evaporeaza odata ('Il fumnl vinului din crierii lor; toata acea pin}:';a prietinoasa ce se intinsese pe ochii lor suh farmecatorul efect al bauturei, C:lZlI de indatft ce ei St' de~teptara. Firea lor salbateca, lipsa lor de Iogica, care i t'[u'ea s{t 1111 in~eleag[l cele mai simple III cr uri , pnlle iar stapiuire pe ei, ~i elml se due 'I'atarii de In curtea lui Mihaiu Viteazul, acesta pe cit ~i solii nemti incep a cred« d1 perduse in zadar nnmai cei 10,000 <1(' galheni, en care ctuuparase dreptul de a le putea vorhi. In 11 Iulie Tatarii crezind ca VOl' ruai dobindi inca. un bacsis, ameninta Muntcnia cu pustierea. Poporul fuge la munti, iar Mihaiu Vitoazul cere de la comisarii imparate~ti sa-i trim ita 111 ajutor pc un general ungur vestit prin bravura lui, .Moise Sekeli J!l, NIL stim ce efect va fi avut aceasta amenintar«, Curind in:-;a dupa ea, probabil ill urma n1101' none daruri, negociarile cu Tatru-ii sunt reluate. Arhiducele Maximilian scrie el insus 0 scrisoare hanului. III «are "I

imbie a se scula contra Turcilor ZII, '

In tot rastimpul acestor tratari, 1Iihain ('('ruse necontenit bani do la imp[1ratie, spre a'si pliHi ostirile

lS. Stejim Szuhay ~i lVicoid Ist"'aJ'!Jy catr:t TVo!f,"iln:; Nllm(/, 12 lunie 159b, idem, p. 292.

l~, JIihaiu Vo(M c1i.trii comisar/i im/'rriali, II Iulie 1598, idem, P: 295, 2'1. Arllid, 3/aximil/,m c,Hra Hml1tl Tatari/or. 17 Oct. 1568. idem , p. 303,

240

SOI[]MBARILE DIN ARDEAL

mercenare. Astfeliu 'in 6 Iulie el ceruse ajutor banese de la comisarii imparate~ti, spurrindu-le ca « nu are cum sa se opuna dusmanului, caci nu po ate plati pe ostenii lui, care nu vroese sa mearga frtra plata. 8e temea chiar 6t vftzind dusmanul si nefiind plrttiti, 8ft nu se imprastie. Aeuma 'chiar l~ ordonase a ~si dintr'un oras spre a merge in altul ; dar ei llU ascultase, ei se dnsese unde vroise, pradind tara in lung ~i in larg» n. Cinci zile dupa aceea la 11 Iulie el scrie acelorasi comisari «oa ar avea mare nacaz eu eftlaretii U nguri, pentru ea nu vrau niei intrun mod a veni in lagar, daca nu Ii se va da intai bani, luern ce e1 nl}- avea. Daca s'ar intimp1a ceva rau e1 nu va fi ragpnnzator»~2. La 15 August gasim iara~i ea. «Mihaiu starue, protestsaza, jura, solicita bani pentru 4000 de oamcni ». Comisarii imperiali diu Transilvania se gasiau ei insii in 0 deplina lipsa. ~i ei scriau la aceasi datil imparatului di « nu pot misca armata din loe, neavind bani en eo s'o plateasca, din care cauza tara s'ar afla In eel mai cumplit pericol sub amenintarea arrnatelor dusmane» 23. In sfirsit abia la 1 Noem~rie Rudolf raspunde lui Mihaiu ~i-i spune ca i-an trimis 0 sum a nu mica prin niste negutitori. In aceeasi scrisoare ii multameste din inima, pentru sincera ingrijire pe care el an avut'o nu n11- mai de interesul imparatului, ci ~i de al llltregei crestinatati. Cit despre principele Sigismund, adauge imparatul, e1 ne au instiintat ca ne va trimite solii lui, ~i noi ii asteptam inainte de a hotari ceva asnpra ncestei imprejurari. Daca ar fi yorba de lucruri con-

21. i,li/la: Vod. ditra comrsarii imper/ali, 6 Iulie 1598. idem, P: 294·

22. Idem. II Julie 1598. P: 295.

23. Raport prezentat imparatului Rudolf II, 15 August 1598, idem, P: 302 :

"Michael quoque Vaivoda Walachiae cum antea ulures cursores. nunc simul tres solennes legationes ad nos causa pecuniae expediverat. Instat, protestatur, iurat, sollicitat pecuniam pro 4m. militum."

SOHEllBAHlLE DI~ ARDEAL

241

forme ell drcptatoa, credent ca principele pe care nu noi I'am impius la schimbul facut, nn va avca H Re pllnge :4.

hUt cc insemnau accste «uvinte.

Sigismulld Batori se e(lis(' in CllrJllIl de panlSlrea domniei. Dnp:! primul m0111('nt de incintaro pcntru fapta lui cca nr-asamanata, de a fi renuntat la maririle lumesti, e1 simti cohorindu-ae in sutletul 8;111 0 arlin-

, ,

ca amaraciun«. Un de era pompa princiara en care dinsul era doprins, untie vuctul tnberilor militarc, unrle onorru-ile datu unui snveran ? Inchis in castelui "an din Iiatibor, singur en glwlnrile sale, eJ se prins« a dori (lin ce III ce mai viu positia lep{ulnt{\ de e1 intrun moment de nobunie, ~i se g'incli' in enrind la rnijlocul dr- a l'Cel\p:jta t1'on111 pierdut, El : .. ,<,ri:-;(' mosului s{m Stefan Bocsai, care ~i e1 era prea nernultamit ca prin abdicarea nepotului s{w pierduso cu totul vaza si insemnatatea sa in Transilvania. Hotarirea princ'ipellli de <I so intoarce Iwlanl.pt 11 umplu de 0 nespusa bucm-ie. EI comunica scrisonrea lui Batori opiscopului Naprasdi, de ascmene nomultumit cu gnvernul impiiriitcso, care episcop st[ttea 111 legMm[1 cu «apul Sccuilor, Lupu Cornis. Cu totii nlSplll\Seril lui Batc)}'i ca s,\ aib{t buna spcrantil. caci ci vor lucra peutru read ucerea lni 1]1 'I'ransilvania. Sigisl1lulid cum primi vcsrea 1l1Clll'iijrttoal'e, nn i\~tept;t mni mult timp, ci S0 ~i grtti de plecare ~i ill 20 Al1gnst 1598 ajunse pe ascuns ~i travcst it In Clll~. O~tirile trnnsilvnne coma.ndato de Bocsai ~i COl'ni~ ,.,(. dcclarii in<iatrl pentru SigisllwJl(l; coruisarii imperiali sunt pu~i su l: pazi) , ~i nstfelin SigisnHlnd Batol"i ajl1n~'e d iu non SFlplllUl Trunsilvaniei 2, ..

~4. /IJ1/,drltill/ j\)lh/(;/./ cJtr~l J///IU/U Vu·a'.I, I Noe mvrie I 59D~ idem, P: 303 ---

~:~). 1. c P: 27';),

Hi

242

SCHIMBARILE DIN ) .. IWEAL

Imparatul primi aceasta veste suparftcioaS{L in<lata dupa sosirea lui Sigisl1lund in Transilvania. Fiind insfl cft Iupta cn Turcii reincepuse, el 1111 vroia sa proceada cn violenta in contra lui Batori, care avind acuma sortii de a fi ajutat de Poloni, ar fi incurcat IW irnparatul pe linga rasboiul cu Turcii inca in doua altnln cu Polonii ~i en Ungurii 21;.

Consiliul imperial intrebat de imprtratul asupra gTeutatilor in care se afla monarchia, in riispunxu] dat in ziua de 4 Noemvrie 15~)8 , ro-teste Cll acest prilej asnpra Ini .Milmiu pilrerea cea mai favorahila: < Cit se atinge de numitul voevod din Valahia, reiesa dill tonto relatiile primite p{ll1a acuma, cit si (lin intreaga lui purtare ctt el este Cll credinVt ~i siucei-itate ctttr{t 1V1. V. si c:Hr{t intreaga crestinatate, si Crt e I lin va lasa sa 'treac{t nici un prilej 'fara a-~i ~rata devotamentul s{m tot mai mare, dupa cum 01 () martnrisesto si pc fata, Crt supunindu-se odata en juramint }l. V. va tinea credinta lui ncclintita p{tl~a la sfirsit». Pc cit i~lS{t sfetnicii' sunt in parerile lor favorabili lui Mihaiu, pc atita sunt aspri aSllpra lui Sig-ismund Batori, opinind Crt «ocara frteuti't de 'I'ransilvanean imparatului nn ar trebni de loc Iertata, cil all atacat intr'tm chip atit de grav autoritatea ~i 1'epuratia imparatului, cil au atins'o ~i micsurat'o pan a hi Ull a~a grad, incit ar putea ave a urmjiri periculoase ntit in t{u·ile sale de bastinji cit si in U ngaria: e{t ar trebui lucrat in toate n;odnrile l;ellt1'n a pl1n~ mina en putcrea san intr'ascuns pe persoana lui ~i a se stirpi impreunii en partida lui». Pentru a se aduce la implinire aceasta mi='tsun'i, silnica contra lui Bairn'i, fratele imparatului, l\1aximi1iall~ era de pi='lrere a Sf! insarcina pe coeoodul Val ohiei, ceca ce ~i consi-

~Ij. Raportul COlts/lilt!lti im/,dnUesc c. illl/'tiratnl, 4 N oemvrie 1591>. Doc. col Hurm .. III, P 309.

~4a .

lierii incuviintazri, spunind ca ,fiil'a indoia1a e1 nr put(~a face mult in aecastii privire, ~i poate lIll ill' f Jl('plccat c;\tn\ 0 nsernene intrepriudero; OhS81'\:;\ nuniai eft donmul muntean ar trebui S(I. nhtill(1 in He ext caz un ajutor serios in bani ~i oameni>;'27.

Sfetnicii imparatului' se ill~i"tJase mult cind crerleau 6\ VOl" putea intrebuiuta pe Mihaiu Vod,1 ca pe un instrument ascultator al politicei germane, pozitie pc care inima sa aprinsa dupa neatirnare 1lU a vrut niei odata Stl 0 primeasca, ~i din care cautind sa scape mni tirziu, cind incepuse a-I prinde in mrejile ei, cazu In sfir~it in peire.

Domnul Munteuiei

ave a SrI, faca () «xecutic in con-

,

tra unui membru din casa Batorestilor, lIlS:t atunci cinr] interesul sau proprin era s:''t fie primejduit de el, ~i llll acuma, cind reintoarcerca lui Sigismund couvenia lui Mihaiu dill to ate puntele de· viderc, Politica lui Mihaiu Vitcazul poate 13,1 fi poticnit in mult« impn;jurari ; R\'Oa lllstl un merit lleWg{t(lllit, ace- 1a de a urrnari propriul shu intercs ~i a 1111 fi numni un palid reflex al inroreselor straine.

}lihaiu trebnia sa lucrezo ell ghibflCie, pentru a apara lW de 0 parte pe Batori inaintea imparatului, spre a raduce iertarea lui despr« pasul facut ell reapuearea scaunului 'I'rausilvaniei, pe de alta a nu se strica eu imparatul prin sprijinirea unei daraveri foarte rau viizuto In curtea imparateasca.

El vroesto Intrl1 Srt roimproapatczc titlurilc sale la recunostinta lui Hwlolf, aratindn-sc calduros ap:m'tJor

:!7. Raportul citat, P: 309: "Dann ob gleichwoI Ir furstliche Durchlaucht auf den Weyda in der \Valachej starckhe hoffnung sezen, und 1 ne albin zu diser execution zurehnen til fttr genuogsamb halten, er auch h ierbey unzweifelich vil thun khindte, und villcicht zu thuen nit ungenaigt sein mochte, so gehc.rt <loch umb vorerzelter ursachen willen noch vil zue, unO. ist anI lne Wey,la allsz der auch selbst mit Volckh une! Gelt erhalten werden mueste, bey weittem soIche rechnung mit zumachen-"

SCHI \JBARILI<; l)l~ ARlJEAL

al intercselor germane, pentru ca apoi sa poata YOI'bi in tavoarea lui Sigismnnd fa1'{t a se compromite

Mihaiu incepo prin a ataca din nou pe 'I'urci. 'in Septemvrie 159~) care en toate 'aceste il Iaeau in paee; trcco Dunarca la Nicopoli ~i insalind intrli pe Turci prin prefacerca unor tratari de pace, taie vro 3000 din ei : dupil aceea loveste fatis pe Alnnet-pasa de Bilistria care venia in protiva 'h;i en 13,000 (Ie o~toni, Ii birueste, impraRtie ai ]e ie tunurile si toate oortrnilo. s- 'spune ca in n~easta 111 villgere pr~':la pe1'zindu-si chiar hainel« Ri turbanul sau, 1\Iihaiu imhrad 'eLL de 0 baba \{Ltrina, pe earp 0 preumblft prin tah{lr{t spre a-~i bate joe de Turci ~b. Dllp{t 1'(\Spingerea atacului t111'eOSe, Mihaiu incepu a bate c.etatea : Turcii ins{t so adunara din nou spre a 0 (1e8- presura. Se rladu iar{l~i 0 batillie crincena intre Mihaiu si Turci. din care dinsul esi tot inviuzator. 111 5 '1\oenwri'e armata lui lHihain' so intoarse \)i1'uitoare de peste Dunare, aducind en ea 0 nenunuirata prada 1';'1 16,000 de crestini eliberati din robia pag'i-. nilor.

'I'ot-orlata Mihaiu Viteazul rei nnoeste iarasi unelririlc sale en Bnlgarii ~i en Slrbii, 81;1'c a-i arunca ~i pc (.j aSH pra imp{Lra,tici mohamedane. Planul uuor riiscoale a Slavonilor de peste Dunare inr-oltise in mintoa lui Mihaiu de la primele lui izbiuzi ill «ontra Turcilor, ~i am vazut cum Bulgarii i1 cercetase priu 8011ile lor, spunindu-i c{t mai bine de 3(),OOO de oameni ar sta gata in paduri a~tcptincll1-l. Domnul i\funteniei insa parilsise acesto atitiu-i a popoa- 1'(·101' balcanice in contra Turcilor, in tot timpul cit tilliise iJlc(Te~lrile sale de a reintra sub suzeranitatea

2<-'. jJ,i!ascu. p 290 Compo asupra luptelor cu Turcii ~i un raport al lui !.lira/am" CllPd!o C. doge/,: din 3 Octomvrie 1598. Doc. col. H'ur1ll, HI, p. 524: .. Rott a data de Michali Vaivoda ad Aemat Bassa. Timor dei Turchi che esse con lajuto dei Bulgari possa penetrar fino in Andrinopoli".

scm \Jl3ARILE j)l~ ARlJEAL

al intereselor germane, pentru ca apoi sa poata vorbi in favoarea lui Sigismnnd fartt a se eompromite

Mihaiu incepe prin a ataca din nou pc Turci, in Septcmvrie 159i:t care ell toate 'aceste il Iasau in pace; trer-t Dunarea la Nicopoli ~i 111~i'i1111d intrli pe Turei prin prcfacerea unor tratari de pace, taie vro 3000 din ei : dupa aceea Ioveste fatis pe Ahmet-pasa de Silistria care venia in protiva 'h;i en 13,000 (le o~toni, 1i birueste, imprastie ~i le io tunurile ~i toate cortrn-ilo. Se spune ca in aceasta i nvingcre pa~a pe1'ziudu-si chiar hainelo si turbanul sau, Mlltniu J1nhradl . cu ele 0 baba 'btttrina, pc earl' 0 preumblft priu tahartt sprc a-~i bate joe de Turci ~ti. Ul1ptt 1'(1Spingerea atacului turcosc, lVlihain inccpu a bate ('ctatea : 'I'urcii insa SC' adunara dill nou spro a 0 (lespre;.:nra. Se dadu ial'a~i 0 batalie crincenii intre 1\1ihaiu si Turci. din care d111su1 esi tot i nvinzator. In 5 'Koemvl'i'e armata lni Mihaiu' so intoarse 'hiruitoare de peste Dumire, aducind en ea 0 ncnumarats, prada ~i 16,000 de crestini eliberati din rohia pilgi-. ni 1 or.

Tot-odata Mihain Viteazul reinnoeste inrasi uneltiri]c sale cu Bnlgarii ~i en Sirbii, sl;1'e a-i arunca ~i pc «i aSH pm imparatiei moliamedane. Plnnul unor l'~tse()ale aSIa vonilor de peste Dunare incoltis« in mintoa lui Mihaiu d(~ la primele lui izbinzi 111 e011- tra Turcilor, ~i am vazut cum llulgarii 11 cercetase prin soliile lor, spunindu-i crt mai bine de 30,000 de oameni ar eta gata in paduri astcptindu-l. Domnul Munteniei insa panlsi;.:e aceste atiWri a popoarolor balcanice in contra Turcilor, in tot timpul cit tinu;.:e inccrcarile sale de a reintra sub suzeranitatea

~1i, JJd!cescu. P 290 Compo usupra luptelor ell Turcii ~i un raport al lui iJiro!alllo Dlpd!o C. dogek din 3 Oclomvrie 1598. Doc. col. HUJ'm , HI, p. 524: .. Rotta data de Michali Vaivoda ad Aemat Bassa. Timor dei Turchi che esse con lajuto dei Bulgari possa penetrar fino in Andrinopoli'.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful