You are on page 1of 4

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123

DIN
ÎNÞELEPCIUNEA
LUMII
“CREDE CEEA
CE VEZI
ªI LASÃ
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC DEOPARTE
ÎN LIMBA ROMÂNÃ CEEA
Anul 24. Nr. 1 (1.187) Vineri, 11 ianuarie 2019 Difuzare prin abonament CE AUZI”.

Instantaneu
Doina BOJESCU bune. Important este, prin
faptele ºi gândurile nostre, sã

PELERINI ÎN CRONICA TIMPULUI!
nu scoatem Universul din echi-
libru, sã nu risipim galaxiile eni-
gmelor. Chiar dacã suntem copii

S untem lumea, cronica
timpului. ªi dacã Dum-
nezeu a avut grijã sã ne în-
cu fiecare an nou, putem cultiva
înþelepciunea, care, de fapt, e
îmbrãcatã în hainã astralã ºi
ai pãmântului ºi o nimicã toatã
în comparaþie cu mãreþia Uni-
versului, sã nu uitãm cã suntem
zestreze cu toate calitãþile cele nicidecum materialã, care nu pelerini în cronica timpului, iar
bune, satana a sãdit în noi câte cere sã fie cumpãratã pe dolari. orice schimbare depinde cel mai
ceva de-ale lui, aºa cum a Ar fi bine, la începutul fiecãrui mult de gândurile ºi faptele
reuºit, cu fiecare în parte. an, a fiecãrei zile, mai întâi, de noastre.
Copleºiþi de problemele co- a face ceva spre bine, sã ne Am pãºit într-un an nou,
tidiene, credem tot mai mult cã privim, mai întâi de toate, în og- despre care nu ºtim încã nimic.
neplãcerile pe care le suportãm linda sufletului curat, ºi sã ne În primul rând trebuie sã preþuim
zilnic, cicã ar fi scrise în cartea gândim cum am putea arãta cu ceea ce avem ºi pe cine avem
vieþii ºi suntem obligaþi sã le adevãrat mai luminos. ºi sã regretãm cã nu suntem
simþim pe pielea noastrã. Suntem copii ai Pãmântului, încã demni sã ni se dea mai
Ne zicem cã nu este cu dar cãlãtorim în spaþiul infinitului, mult. Suntem oameni ºi niºte
dreptate când unii, nemaiputând înconjuraþi de enigme. Pãmântul enigme cu mare putere: fapta ºi
de bine, se transformã în idoli ne menþine cu dragostea sa ºi vorba frumoasã. Dacã vrem,
ori servitori ai diavolului, scui- ne creeazã condiþii pentru putem face lucruri minunte.
pând în suferinþele altora. Cei existenþã. Totuºi, suntem pe- La acest început de an sã
înþelepþi spun cã e un noroc fals lerini în cronica timpului, acolo nu uitãm cã, pânã a ne aºeza
ºi trecãtor. Norocul de avere unde existã mai multe temelii la masa de sãrbãtoare, plinã de
aduce trufie ºi orbeºte, chiar în ale vieþilor, din care se hrãnesc bucate gustoase, trebuie sã
faþa adevãrului. Iar invidia începe Picturã de Vasile BRÂNZAN mii de aºtri, formând veºnicul dãm o mânã de ajutor cuiva,
sã roadã în nevinovãþie. Când e parte cã a strivit fericirea ap- trecem. Pe loc ne dãm seama echilibru. Mai avem ºi galaxii care este mai slab decât noi,
vorba de puritatea sufletului, nu ropelui sãu, cã s-a strãduit sã cã Dumnezeu, la orice moment, care poartã enigma începutului, sã-l sãturãm pe cel flãmând,
existã concurenþã. Mulþi nu se facã un rãu întru binele sãu, deºi ne poate coborî pe altã scarã, malaxând culorile universului care este ºi el un suflet, îm-
mai iubesc, nu se susþin, nu se putea sã procedeze alfel, având cea adevãratã, sã ne punã pe pentru ochii noºtri, emanând pãrþindu-i din bucãþica noastrã,
aºteaptã sã treacã o cumpãnã grijã de propriul suflet. cântarul binelui ºi rãului. Ne farmecul neantului. sã aducem cuvinte frumoase
împreunã, aºa cum ne învaþã La acest început de an, poate lipsi de noroacele false, Adeseori ne gândim cã noi, celor care nu mai au pe nimeni
Biblia. De multe ori se uitã cã haideþi sã urcãm pe o scarã lãsându-ne doar în haina numitã fiinþele umane, suntem nu ºi le trebuie mângâiere. Astea
suntem egali în faþa lui Dum- improvizatã, pentru a vedea ”Eu”, murdarã de pãcate, care altceva decât o pulbere. Simþim sunt cele mai importante, pele-
nezeu ºi fiecare va rãspunde în câte trepte vom rezista sã atarage cântartul în jos. Îcepând poveri, aºteptând clipe mai rini în cronica timpului!

Eminesciana–2019

AGLAIA DROGLI – SORA LUCEAFÃRULUI
A glaia Eminovici, sora poetului
Mihai Eminescu, rãmasã în umbra
ilustrului sãu frate, are o poveste demnã
Aglaia s-a nãscut la 7 mai 1852. Era
un copil frumos ºi preferata Ralucãi Emi-
novici, mama sa. Nu se ºtiu foarte multe
toate cercurile intelectuale de la Boto-
ºani, Suceava ºi mai ales de la Cernãuþi.
Aici l-a cunoscut pe Ciprian Porumbescu,
de scenariul unui film. Renumitã pentru lucruri despre copilãria Aglaiei. Într-o impresionat de calitãþile muzicale ale
frumuseþea ei, Aglaia a influenþat cariera fotografie o vedem adolescentã, bucãlatã tinerei. În perioada 1869-1871, Aglaia se
muzicalã a lui Ciprian Porumbescu ºi a lui ºi graþioasã. Mai târziu, însã, liniile se aflã în compania lui Porumbescu ºi a lui
Teodor Flondor, fiind o pianistã de excepþie. aspresc ºi se usucã. Era conºtientã de Teodor Flondor, un alt compozitor
L-a impresionat pe Titu Maiorescu ºi a fost frumuseþea ei, dar era foarte solitarã, cunoscut, pe care se spune îi influen-
cãsãtoritã din interes, împãrtãºind tragedia scria George Cãlinescu despre Aglaia. þeazã pe plan muzical. În special se pre-
familiei Eminovici. Cert este cã preferata pãrinþilor supune cã Flondor a compus mai târziu
Mihai Eminescu a fost cel mai ilustru primeºte o educaþie aleasã. În anii ado- o serenadã pe versurile lui Eminescu,
membru al familiei Eminovici. A rãmas lescenþii, Aglaia este o tânãrã frumoasã, „Somnoroase pãsãrele”, influenþat de
posteritãþii ca un geniu al literaturii româ- educatã ºi manieratã. Avea un deosebit tânãra botoºeneancã.
ne, dar ºi ca un jurnalist de excepþie. Cu talent muzical, dovedind reale aptitudini De altfel, Aglaia ajunge sã facã parte
toate acestea, deºi nu au lãsat moºte- la pian. Totodatã este îndrãgostitã de arta din societatea muzical㠄Armonia”,
nire generaþiilor rodul minþii lor luminate, dramaticã, dorindu-ºi sã devinã actriþã. susþinând adevãrate reprezentaþii ºi chiar
mai mulþi membri ai familiei Eminovici obiºnuia sã meargã cu fratele ei Mihai concerte la pian, la unele dintre acestea
s-au remarcat la timpul lor ca oameni Eminescu la Cernãuþi sã vadã spectacole participând ºi fratele ei Mihai, între care,
de inteligenþã ºi culturã deosebitã. de teatru ºi muzicã. Lipsa de bani a cã- se spune, exista o relaþie specialã, Drogli. Deºi profesorul sucevean este
Printre aceºtia s-a aflat ºi Aglaia Emi- minarului nu o lasã pe Aglaia sã urmeze cauzatã ºi de pasiunea comunã pentru mai mare cu 20 de ani decât tânãra
novici, poate cel mai talentat copil al cursuri universitare în domeniul muzicii, teatru. „Cariera” artisticã a Aglaei o face Aglaia, care nu avea decât 18 ani, Drogli
cãminarului ºi al Rãlucãi Iuraºcu, alãturi dar continuã lecþiile la canto. Cert este remarcabilã de un profesor ºi un in- o cere de nevastã.
de fratele sãu Mihai. cã frumoasa adolescentã se învârtea prin telectual al vremii de la Suceava, Ioan Äp. 4
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
ACTUALITATE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ªtiri BucPress
PREªEDINÞIA ROMÂNÃ A CONSILIULUI UE DOSARUL PENAL
VA PROMOVA, PRIN REUNIUNI SPECIALE, PRIVIND INCENDIEREA SEDIULUI
PARTENERIATUL ESTIC ªI BALCANII DE VEST SOCIETÃÞII CULTURII MAGHIARE
Preºedinþia românã DIN TRANSCARPATIA
a Consiliului Uniunii
Europene va promova, ESTE EXAMINAT ÎN POLONIA
prin reuniuni speciale, În Polonia a fost trimis în instanþã dosarul referitor la
Parteneriatul Estic ºi incendierea oficiului Societãþii culturii maghiarilor din
Balcanii de Vest, a Transcarpatia de la Ujgorod. Departamentul Mazowiecki al
declarat ministrul afa- Procuraturii Naþionale din Polonia a prezentat în instanþã probele
cerilor externe, Teodor adunate împreunã cu Agenþia de Securitate Internã a Poloniei,
Meleºcanu, într-un inter- ce îi vizeazã pe trei cetãþeni, care la începutul lunii februarie
viu pentru Radio Româ- 2018 au organizat ºi au incendiat Societatea culturii maghiarilor
nia. din Transcarpatia.
Teodor Meleºcanu a Conform materialelor anchetei, persoanele acuzate de terorism,
explicat cã nu poate incendiere la comanda unui client – un jurnalist german care, cu
exista securitate euro- verosimilitate, a acþionat la ordinele serviciilor speciale, contra
peanã fãrã stabilitatea sumei de 1000 de zloþi polonezi (peste 7 mii grivne ), pentru fiecare.
pe care o aduce per-
spectiva extinderii.
El a anunþat cã urmeazã sã fie organizat proiecte concrete, în cadrul acestui parteneriat.
un eveniment la Bruxelles, în care sã fie M enþionãm cã Parteneriatul Estic este
adoptatã ºi o declaraþie politicã, care sã programul UE aplicat prin acorduri încheiate
marcheze zece ani de la lansarea politicii cu Republica Moldova, Georgia, Ucraina,
Parteneriatului Estic ºi lansarea a 20 de Armenia, Azerbaidjan ºi Belarus.

ALIANÞA NAÞIONALÃ A ORGANIZAÞIILOR
STUDENÞEªTI SOLICITÃ BUCUREªTIULUI CREªTEREA
FONDULUI DE BURSE PENTRU STUDENÞII
DIN UCRAINA ªI REPUBLICA MOLDOVA „A fost o provocare care ar fi dus la o deteriorare a relaþiilor
dintre Ucraina ºi Ungaria. Acest lucru este convenabil pentru
Alianþa Naþionalã a Orga- Rusia, care este interesatã de destabilizarea relaþiilor Ucrainei
nizaþiilor Studenþeºti din Ro- cu vecinul sãu din vest, Ungaria, mai ales pe fundalul rãzboiului
mânia (ANOSR) solicitã Gu- hibrid în Donbass”, citeazã postul de televiziune Tvp.info un ofiþer
vernului României creºterea polonez, care s-a ocupat de acest caz.
fondului de burse acordat
studenþilor bursieri ai statului
român, inclusiv tinerilor români PATRIARHIA RUSÃ
din Ucraina, care studiazã în
România. RECUNOAªTE LIMBA ROMÂNÃ
„Dorim sã aducem în prim-
plan ºi faptul cã nu s-a mai ÎN REPUBLICA MOLDOVA,
înregistrat o creºtere a aces-
tora din anul 2008, bursele de ABIA ACUM... ÎN ANUL 2019
care ei beneficiazã în prezent Patriarhia Moscovei îºi calcã pe inimã ºi recunoaºte, abia
fiind doar de 65 de euro pentru acum, în anul mântuirii 2019, identitatea ºi unitatea lingvisticã
ciclul licenþã, 75 de euro pentru moldo-românã (adicã a Republicii Moldova ºi a României),
ciclul de master, respectiv 85 naþional unitar, Guvernul Româ- poate fi mai micã de 578 de
publicând pe pagina sa oficialã Pastorala de Crãciun a
de euro pentru studenþii doc- niei ar trebui sã îºi asume o lei. Astfel, pentru a elimina
Patriarhului Kiril în limba românã cu alfabet latin, specificând cã
toranzi”, se aratã într-un comu- responsabilitate mai mare ºi, orice situaþie discriminatorie,
nicat de presã. în acest sens, sã ia în con- dar ºi pentru a creºte gradul
ANOSR cere creºterea siderare adoptarea unor mãsuri de incluziune ºi echitate faþã
cuantumului burselor, pentru a care sã aibã în vedere educaþia de aceastã categorie de stu-
evita orice fel de discriminare. românilor de pretutindeni. denþi, ANOSR solicitã creºte-
„Având în vedere cã România Conform legislaþiei în vi- rea cuantumului burselor spe-
tocmai a sãrbãtorit centenarul goare, nicio bursã oferitã cifice la valoarea bursei mini-
de la constituirea statului studenþilor din România nu me”, se spune în comunicat.

INSTITUTUL „EUDOXIU HURMUZACHI”
PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI SPRIJINÃ ROMÂNII
VOLOHI DIN UCRAINA
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii carpatia, Ucraina. Pãrintele Eftimie Mitra s-a
de pretutindeni (IEH), instituþie aflatã în subordinea remarcat prin sprijinul constant si consecvent este vorba despre o singurã limbã, nu despre douã. Asta dupã
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, acordat românilor/volohi din aceastã comunitate, ce ani la rând s-a predicat la Moscova cã moldovenii ar fi altã
doreºte, la început de an, sã mulþumeascã tuturor care nu avea legãturi cu Þara sau cu celelalte naþie de oameni ºi cã nu ar fi ceea ce i-a fãcut Dumnezeu, adicã
organizaþiilor ºi instituþiilor care au sprijinit de comunitãþi de români din Ucraina. români.
rularea proiectelor realizate de IEH în 2018, în În luna septembrie 2018, în urma predãrii Astfel, Patriarhia Moscovei recunoaºte cã din punct de vedere
comunitãþile istorice româneºti ºi în diaspora. clãdirilor de la Crevedia cãtre Ministerul de etnolingvistic moldovenii sunt români propriu-ziºi. „De aici ºi pânã
La sfârºitul anului 2018, IEH a transferat Interne, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru la a recunoaºte oficial dreptul Patriarhiei Române de jurisdicþie
gratuit, în conformitate cu legea, bunuri care au românii de pretutindeni a transferat cu titlu gratuit canonicã în Republica Moldova nu mai rãmâne decât un pas.
aparþinut Centrului IEH de la Crevedia, cãtre mobilier, materiale didactice, obiecte de uz caznic Dacã scrii „limba moldoveanã (românã)” trebuie sã scrii de fiecare
„Schitul Tuturor Sfinþilor Români” din Grãdiºtea ºi alte bunuri. O altã parte a lucrurilor donate de datã, pentru motive de consecvenþã logicã ºi moralã, ºi
de Munte, Hunedoara, pentru ca, o mare parte cãtre IEH au ajuns în Valea Plopului, acolo unde „moldovenii (românii)”, nu-i aºa, Moscovã iubitã, mândrã capitalã?”,
dintre aceste bunuri sã ajungã, prin intermediul pãrintele Nicolae Tãnase ºi-a asumat misiunea concluzioneazã Vlad Cubreacov, cel care a observat noutatea
pãrintelui Eftimie Mitra, în comunitatea izolatã de a creºte ºi educa copiii orfani sau abandonaþi, pe site-ul Patriarhiei.
de români/volohi din Poroºcovo, regiunea Trans- care trãiesc în comunitatea pãstoritã de pãrinte.
Agenþia BucPress, www.bucpress.eu
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
 11 ianuarie 2019
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Eminesciana–2019
ªtefan BROASCÃ aflaþi în diverse zone geopolitice acum un
secol ºi jumãtate, dar la fel de valabile sunt

ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI
ºi în acest secol al XXI-lea, în egalã
mãsurã referitoare fie la românii buco-
vineni, fie la cei basarabeni sau transil-

SUB STEAUA ETERNITÃÞII LUI EMINESCU vãneni, deºi nu i-au scãpat din vedere nici
cei din Balcani sau alte zone. Aprecierile
privind situaþia românilor în cutare sau
I. înainte de toate pe Eminescu, încercând mai vechi, care se referã la acelaºi apel cutare provincie aflatã în afara fruntariilor
La aproape 170 de ani de când a apãrut sã-l desfiinþeze ca ºi mare Poet, ca ºi gân- privitor la ”rãul cu raþiune„ pe care l-ar Patriei sunt de o precizie ºi profunzime
pe firmamentul universului steaua eter- ditor de valoare universalã, ca ºi extra- reprezenta, chipurile, Eminescu, pentru definitorii. Iatã un exemplu deosebit de
nitãþii lui Eminescu românii încã nu au ordinarã personalitate culturalã, în care ucraineni, când animaþi de imoldul de a elocvent de acest gen referitor la Tran-
conºtientizat cum se cuvine, pe deplin, rolul scop se recurge la cele mai diferite ºi demola atacurile ofensatoare la adresa silvania, aprecieri fãcute acum un secol ºi
mesianic al Luceafãrului Poeziei noastre. nedemne metode, înventându-se minciuni Poetului nostru naþional, precum ºi nutrind jumãtate, dar care corespund sutã la sutã
Cu atât mai mult, noi, românii din afara sfruntate care apoi sunt tirajate în ziarele de iluzia cã conlocuitorii noºtri ucraineni ar situaþiei noastre de astãzi într-un stat pe
Þãrii. Pentru noi, cei din Nordul Bucovinei, limbã ucraineanã. trebui sã cunoascã adevãrul în general sau care Eminescu nici n-a bãnuit vreodatã cã
Eminescu exprimã în mod plenar ºi Pe noi nu ne poate induce în eroare fap- cel puþin adevãrul pe care noi îl considerãm ar putea exista: “Ieºitã din niºte ºcoli
desãvârºit spiritualitatea noastrã na- tul cã repsectivele intenþii nu urmãresc alt cã aºa este, dispunând în acest sens de mizerabile (poetul se referã la pãtura
þionalã, esenþa identitãþii noastre etnice. scop decât cel de a ne umili, de a ne leza dovezi covârºitoare în viziunea noastrã, am guvernatoare ungureascã din Transil-
De acest adevãr ne-am pãtruns în mod demnitatea naþionalã, însã, pe de altã parte, scris un articol în care am fundamentat în vania), a cãror singurã þintã e propagarea
deosebit la confluenþa de milenii, în jurul asemenea ofense comportã ºi un alt aspect, numele Societãþii ”Mihai Eminescu” poziþia minciunii, în care n-au învãþat nimic alta
emblematicului an 2000, odatã cu dezve- la fel de dureros, la fel de dãunãtor, fiindcã românilor din Nordul Bucovinei cu privire la decât fanatismul, primind o educaþiune
lirea statuii lui Eminescu la Cernãuþi, în sunt folosite pentru a provoca la populaþia atacurile furibunde ale extremei ucrainene care avea de principiu de a stinge tot ce
aceastã veche urbe moldavã, întemeiate titularã acum un sentiment de suspiciune împotriva lui Eminescu ºi a valorilor noastre în suflet e curat, uman, nobil, pur, s-au
de un înþelept Voievod, Alexandru cel Bun, ºi neîncredere faþã de români, de a crea în naþionale. Articolul era intitulat ”Rãul cu infiltrat în capetele unei generaþii june ºi
”întemeietorul de legi”, dupã cum îi spunea sânul acesteia o opinie ostilã ºi defavorabilã raþiune” sau raþiunea rãului ºi a urii?” ºi a de aceea docile niºte principii siste-
însuºi Eminescu. ªi nu trebuie sã ne faþã de revendicãrile legitime ale societãþilor fost publicat în ”Plai Românesc”, însã matice, în flagrantã contradicþie cu tot
sinchisim sã ne amintim nouã ºi totodatã româneºti privitoare la dreptrurile naþionale obiectivul principal era ca nu în ultimul rând ce era mai nobil în spiritul secolului
sã le amintim ºi altora cã Cernãuþiul, care au fost nesocotite în trecut, iar acum sã fie adus la cunoºtinþa cititorilor ucraineni, nostru.... Aceste principii sistematice ale
cãruia nouã ne placem sã spunem cã este ne sunt refuzate aproape în totalitate. Foarte adicã ai celor care citesc numai ”Ceas” sau lor, scoase deductiv dintr-o istorie
oraºul tânãrului Eminescu, reprezintã una grãitor ºi strigãtor la cer este apelul fãcut ”Molodîi bukovineþ” etc. ºi nu deþin alte surse falsificatã, escamotate din concepþia
din cele mai vechi localitãþi ale Moldovei public al unor asemenea forþe care de acum de informare, de altfel anume în aceste ziare exageratã a naþiunii lor, din noþiunea
medievale menþionate chiar în primele clameazã ºi cer, fãrã pic de jenã, sus ºi tare, a ºi apãrut apelul respectiv. Articolul a fost falsificatã a dreptului - ce puteau fi ele
letopiseþe ruse. Dupã ani de aºteptare, de în contradicþie cu orice legi ºi orice bun simþ, tradus în limba ucraineanã ºi trimis la toate decât pure minciuni? În viaþa publicã însã
zbateri, de polemici, dar nu numai cu ucrainizarea totalã ºi imediatã a puþinelor publicaþiile din Cernãuþi cu solicitarea de a ei judecã consecvent pe baza acelor
oponenþi din rândul populaþiei majoritare ºcoli româneºti rãmase încã în regiune de fi oferit spre lecturã abonaþilor, motivându- principii mincinoase; de aceea nu ne
acum, care s-au împotrivit cu îndârjire la... fostul regim totalitar sovietic. Articolele se într-o scrisoare aparte dreptul acestora poate prinde mirarea dacã toate
ridicãrii acestui monument, dupã ani de sistematice calomnioase la adresa Poe- de a cunoaºte ºi poziþia intelectualilor consecinþele ce le trag din principii
luptã, în cele din urmã, fiindcã existenþa tului nostru, în care opera sa ºi pilda sa români, adicã de a cunoaºte adevãrul. falsificate nu sînt, nu pot fi, decât iarãºi
noastrã a fost o ºi este o luptã continuã în moralã ºi intelectualã vãzute prin optica Evident cã nici un ziar ucrainean nu l-a false. Nu trebuie dar sã ne mirãm dacã
aceastã frânturã de nord a Arboroasei, deformatã, perversã, chiar monstruoasã ai publicat ºi atunci am hotãrât sã cerem ei aplicã principiile cele mai mari din viaþa
pentru demnitatea naþionalã ºi pentru acestor apologeþi ai extremismului ucrai- intervenþia organelor ce stau la protecþia legii publicã a popoarelor aºa cum le aplicã;
drepturile istorice ale noastre, statuia nean, în care poetul este dat drept ”duºman în Ucraina, adicã a procuraturii, a comitetului pentru cã ei le-au înþeles pe dos, pentru
Luceafãrului Poeziei Române de la al poporului ucrainean”, renegat ºi transfug de stat pentru informaþii (exista pe atunci un cã þesãtura falselor noþiuni fundamentale
Cernãuþi constituie unica victorie pe care din sânul poporului ucrainean care s-a pus asemenea organ), invocând dreptul nostru i-au fãcut incapabili de a cugeta drept.
am obþinut-o în lupta respectivã, unicul în slujba românilor, nu au urmãrit altceva la replicã ºi acuzând intenþia de instigare la Cine nu ºtie acuzaþiunea ce ni se face
bastion pe care noi mai persistãm ºi decât a trezi la ucrainenii de rând, la oamenii urã interetnicã venitã din partea autorilor nouã românilor pentru cã solicitãm
insistãm sã ne menþinem pe el, fiindcã în simpli o atitudine suspectã ºi intolerantã în apelului etc... Însã rãspunsul primit de la pentru noi ceea ce ei au solicitat pentru
caz contrar vom dispãrea în neant, adicã ultimã instanþã ºi o animozitate ce este procuraturã era pe mãsura ziarului ”Ceas” dânºii?” (”Echilibrul”, aprilie 1870).
ne vom îneca într-o mare de strãinãtate. ªi absolut neîndreptãþitã faþã de cei cu care ºi al celorlalþi apelanþi, adicã unul batjoco- Aici avem rãspunsul, ce ne vine de la
spun acest lucru sã se ºtie ºi pentru cei convieþuiesc împreunã de atâta timp, ritor, arogant, cu totul lipsit de respect faþã distanþa de peste 150 de ani, dar care au
care au prins sã vinã de nu prea mult timp folosind în acest sens numele Luceafãrului de comunitatea noastrã: ”Dacã Eminescu trecut ”în tot atâtea clipe”, la o întrebare pe
la statuia poetului cu multã pompã ºi poeziei noastre, biografia ºi opera sa. se simte calomniat, n-are decât sã acþio- care noi ne-o punem înºine, dar o punem
festivism, ceea ce nu îndreptãþeºte cu Noi comitem o mare blasfemie la neze în judecatã publicaþiile respective..”. ºi altora de aproape trei decenii, iar în
nimic optimismul manifestat ci, din contrã, adresa Poetului doar repetând aceste Când o asemenea atitudine este mani- special în ultimii patru-cinci ani: de ce statul
ar trebui sã ne îngrijoreze, fiindcã lui inepþii ºi absurditãþi, dar trebuie sã le festatã de persoane particulare, chiar ºi de ucrainean procedeazã acum cu noi,
Eminescu de bunã seamã nu i-ar plãcea spunem, fiindcã, zic ei, Eminescu ar fi un anumite formaþiuni publice este una, iar românii, aºa cum au procedat mai întâi
tam-tamul în jurul numelui sãu pe care ”geniu rãu” sau un ”rãu cu raþiune”, dupã când astfel îºi dau în petec organele de stat ruºii, apoi sovieticii cu ucrainenii? Luaþi
adesea îl facem noi, încercând sã sub- cum a fost intitulat un aºa-zis apel al unor atunci nu putem sã nu bãnuim, oricât de orice manual de istorie a Ucrainei din orice
stituim cu acesta adevãrata preþuire, cu- formaþiuni politice ºi organizaþii neguver- obtuzi vom fi consideraþi cã suntem, cã clasã ºi o sã vã convingeþi cã aproape
noaºtere, înþelegere ºi perpetuare a namentale împotriva ridicãrii statuii lui atitudinile date sunt încurajate chiar de statul integral istoria respectivã se rezumã în
nãzuinþelor sale care rãmân aceleaºi ºi în Eminescu la Cernãuþi, apel care a fost în care locuim. Este trista constatare la care fond la lupta ucrainenilor pentru limbã,
zilele noastre, ba chiar devenind ºi mai difuzat în presa ucraineanã, ba chiar ºi la ajungem fãrã sã vrem ºi vom arãta ridicoli promotorii acestei lupte fiind glorificaþi
stringente ºi mai vitale. manifestarea de inaugurare a monu- dacã vom încerca sã cãutãm alte explicaþii. peste mãsurã ºi noi nu am avea nimic
Pentru noi, românii din regiunea mentului într-o zi de 15 iunie, din anul 2000. Adicã extremiºtii ucraineni au indulgenþã din împotrivã. Însã de ce dreptul nostru la
Cernãuþi, Eminescu a fost ºi va rãmânea, Asupra celor ce nu cunosc istoria, asupra partea statului la noi ofense ºi atacuri. limbã, la limba noastrã cea românã, pe
probabil încã mult timp, armã de luptã ºi ignoranþilor aºa-zisele ”argumente” desigur II. care l-am avut dintotdeauna sub cele mai
totodatã scut în apãrarea istoriei noastre, false, necorespunzãtoare realitãþii, citatele Din fericire, tot Eminescu ne îndrumã diverse stãpâniri ºi imperii acum este
mândriei de neam, sentimentului ºi trunchiate din Eminescu, interpretãrile cum sã facem faþã unor astfel de situaþii, declarat nelegitim ºi este persecutat?
încrederii de stãpâni ai pãmânturilor locuite premeditat rãuvoitoare ar putea sã aibã ºi cum sã ne întãrim moralul, sã depãºim Explicaþia ne-o dã Eminescu în chip
de noi ºi stropite nu doar cu sudoarea, ci au un anumit impact, nu trebuie sã ne facem greutãþile ºi sã nu disperãm. Noi trebuie sã desãvârºit, genial. Pe parcurs punând ºi
ºi cu sângele strãmoºilor noºtri de-a în acest sens iluzii (sã ne aducem aminte avem suficientã rãbdare ºi perseverenþã un diagnostic magistral ºi incombatabil
lungul secolelor, ba chiar a mileniilor, dacã de decapitarea bustului lui Eminescu la pentru a ne exprima poziþia ºi punctele de cu privire la fondul ºcolii de astãzi în care
avem în vedere cã ne tragem de la daci. Hliboca, care s-a produs mult mai târziu vedere având drept armã chiar argumentele învaþã copiii noºtri.
Prin Eminescu ca simbol al spiritualitãþii dupã anul 2000, iar în prezent cu mare regret ºi motivaþiile Poetului exprimate acum un Nouã, românilor, ne place foarte mult
româneºti ºi al unitãþii noastre naþionale trebuie sã spunem cã existã un teren mult secol ºi jumãtate, dar care rãmân valabile sã vorbim despre trecutul nostru în acest
noi ne afirmãm originile vechi, foarte vechi, mai fertil pentru aºa ceva), de aceea sarcina ºi acum ºi probabil vor mai fi la ordinea zile spaþiu. Cu atât mai mult, anul trecut care a
dintotdeauna în acest spaþiu, ne fortificãm noastrã a fost ºi rãmâne combaterea încã mulþi ani înainte. Eminescu este cel fost unul centenar, dar nu numai fiindcã
rãdãcinile atât de adânci în acest sol. Prin elucubraþiilor otrãvitoare la adresa fiinþei mai mare patriot român, afarã de oamenii trecutul a fost ºi rãmâne una din puþinile
Eminescu ne afirmãm demnitatea de noastre spirituale, demascarea ”argu- politici ºi oºtenii þãrii, vreau sã spun eu, care alifii ce ne unge la suflet. Pe de o parte
neam, fiindcã Eminescu reprezintã chin- mentelor” cu ghilimelele de rigoare ale a pledat pentru unitatea tuturor românilor în este ºi de înþeles, altceva ce ne rãmâne
tesenþa acestei demnitãþi. Iatã de ce forþele acestor forþe ºi ne referim în primul rând la mod consecvent ºi pânã la sacrificiu. De de fãcut când prezentul ne oferã doar
radicale ucrainene, forþele antiromâneºti, cititorii de limbã ucraineanã. Dar, cum se acest lucru trebuie sã ne aducem aminte resentimente. Pe de altã, însã tragem oare
ºi trebuie s-o spunem cu mult regret cã spune, o asemenea misiune rãmâne nu doar în anul centenar al Marii Uniri, fiindcã concluziile necesare din evocarea trecu-
asemenea forþe existã aici, adicã toþi deocamdatã imposibilã, fiindcã nici un ziar obolul Poetului este de nepreþuit ºi ne ajutã tului nostru glorios? Oare nu reprezintã
neprietenii noºtri îºi manifestã o atitudine ucrainean din Cernãuþi n-a publicat vreodatã de fiecare datã când cãutãm un sprijin în pentru trãitorii de azi de cele mai multe ori
foarte ostilã, dar constantã, faþã de românii un articol în acest sens, deoarece pe trecut, la înaintaºii noºtri. Eminescu s-a asemenea evocãri doar un prilej de a ne
din Nordul Bucovinei în primul rând, dar ºi asemenea aºa-ziºi jurnaliºti pur ºi simplu preocupat deosebit de aproape de pro- lamenta ºi a ne intensifica frustrãrile
faþã de întreg poporul român, ei încercând nu-i intereseazã adevãrul. Ba mai mult, toate blemele românilor de pretutindeni. Articolele naþionale? La Eminescu gãsim rãspuns
sã conteste vechimea noastrã aici, istoria aceste atitudini, vrând-nevrând, ne bagã pe sale pe aceastã temã reprezintã o adevãratã ºi la astfel de dileme. Bunãoarã, în ”Notiþe
milenarã a neamului daco-latin, singula- noi, românii, la îndoieli cã acestea ar sursã de documentare istoricã, dar ºi de asupra proiectatei întruniri la mormântul
ritatea ºi identitatea noastrã naþionalã, constitui o campanie premeditatã. Cel mai model cum ar trebui ele abordate în prezent, lui ªtefan cel Mare la Putna” (septembrie
urmãrind sã ne umileascã prin a-l ataca bine ne convinge de aceasta un exemplu de solidarizare a tuturor conaþionalilor noºtri
Êp. 4
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
11 ianuarie 2019
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
DIVERSE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

ªtefan BROASCÃ Eveniment cultural

ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI MARIA STOIANOV
SUB STEAUA ETERNITÃÞII VA CÂNTA LA CERNÃUÞI
LUI EMINESCU L a tradiþionala searã de romanþe sub
genericul ”La steaua care a
Êp. 3 cine. Este, de fapt, ceea ce facem noi – rãsãrit”, organizatã în fiecare an de Ziua
ne cerºim în continuu drepturile noastre Culturii Române, la 15 ianuarie, la Centrul
1870) poetul scrie urmãtoarele: ”Ser- naþionale, drepturile pe care nimeni nostru din Cernãuþi (str. Kobyleanska nr.
barea la mormântul lui ªtefan cel Mare, niciodatã nu se grãbeºte sã le ofere 9) va susþine un recital de cântece
deºi pornitã mai mult dintr-un sentiment altcuiva. Din contrã, acum pânã ºi ade- renumita interpretã Maria Stoianov, artistã
de pietate cãtre trecutul nostru pe cât vãrul istoric este urmãrit penal (per- emeritã a Republicii Moldova.
glorios, pe atâta nefericit, totuºi cu cheziþiile de la Centrul Cultural ”Eudoxiu Invitata noastrã de onoare este bine
vremea ideea a început a prinde un Hurmuzache ºi ameninþãri cu dosar penal
interes mai bogat decum puteam pre-
cunoscutã publicului spectator din Bu-
pentru evocarea Marii Uniri). Îndemnul
supune din început. S-a nãscut conºtiinþa covina datoritã turneelor întreprinse de
sau cum se spune acum mesajul poetului
cã o întrunire a studenþilor români din este clar ca bunãziua – demnitatea cãtre formaþiile etnofolclorice „ªtefan
toate pãrþile ar putea sã constituie ºi naþionalã, drepturile naþionale se obþin Vod㔠ºi „Ethnos” din Republica Moldova,
altceva decât o serbare pentru glo- doar prin luptã ºi nu cântând ºi dansând în cadul cãrora ea a evoluat nu odatã.
rificarea trecutului nostru ºi cã, cu o cu mare mândrie, falsã pânã la urmã, cã, Dar Maria Stoianov e cunoscutã nu
ocaziune atât de favorabilã în feliul sãu, vedeþi, suntem mari patrioþi! Deocamdatã doar ca interpretã de muzicã popularã
am putea sã ne gândim mai serios mai putem cânta ºi dansa, ºi noi abuzãm tradiþionalã româneascã, deoarece ea
asupra problemelor ce viitorul ni le pune pânã peste cap de un asemenea ”pri- abordeazã cu succes ºi alte genuri.
cu atâta necesitate. Viitorul însã e vilegiu”, dupã cum încearcã unii sã ni-l ºlagãre, precum „Printre stele”, „Fe-
Artista compune ºi interpreteazã ºi
continuarea, în cazul cel mai bun, prezinte ºi sã-l fluture drept stindardul unei ricirea”, „Intoarce-te la mine”, „Sãrut
muzicã uºoarã, ºi muzicã folk, ºi
rectificarea trecututlui. ... Pentru o mari izbânzi, deºi nu este altceva decât mâna, mamã”, „Dragostea mea”, „Adã-
rectificare a greºalelor ºi lipsurilor
romanþe, tangouri, valsuri....
libertatea imaginarã pe care ne-o permite mi flori de liliac”, „Inim㔠„Chiºinãu” ºi
prezentului, care mâine va fi fireºte Mai puþini ºtiu, însã, cã ea este ºi o
lungimea lanþului, care oricând poate fi „Unire, fraþi, unire” º.a.
pentru noi toþi trecut”. Adicã concluzia lui scurtat la moftul oricãrui funcþionar al talentatã violonistã ºi compozitoare,
Participarea Mariei Stoianov la
Eminescu este cât se poate de evidentã statului ucrainean actual, fiindcã drepturile având la activul sãu peste 400 de cântece
aceastã searã de romanþe, dedicatã
– trebuie sã ne cunoaºtem trecutul, pentru minoritarilor în aceastã þarã nu sunt dupã care au intrat în repertoriul multor
Marelui nostru poet Mihai Eminescu, de
ca sã putem îndrepta prezentul ºi viitorul. legile ºi principiile universale, iar interpreþi din Republica Moldova ºi
ªi încã un învãþãmânt de la Eminescu,
Ziua Naþionalã a Culturii Române va fi o
observatorii europeni care vegheazã România, printre care se numãrã ºi
un îndemn, ultimul. Cetire de la Eminescu: adevãratã sãrbãtoare a sufletului pentru
deosebit de vigilent în alte þãri astfel de renumiþii cântãreþi Paul Surugiu-Fuego ºi
”Se zice cã trebuie sã cerem de la unguri situaþii, aici le trec cu vederea în mod nenumãraþii admiratori ai cântecului
Ion Suruceanu, precum ºi interpretele
cutare ori cutare lucru (adicã drepturi) – inexplicabil, dar cinic. Dacã vom fi în stare românesc.
Olga Ciolacu, Angela Marta, Aniºoara
iatã iarãºi terenul fals. Cum pot ei fi sã luptãm pentru drepturile noastre, Vã aºteptãm cu mult drag, stimatã
Puicã, Irina ºi Anatolie Bivol, Galina Ursu,
competinþi de a ne dãrui lucruri pre care atunci le vom avea, dacã nu ... atunci vom Doamnã.
Cezara, formaþia „Acord”; cã este
stãpânul le dãruieºte servului? Suntem continua sã ne lamentãm în stil mioritic, Sunt aºteptaþi cu darg ºi interpreþii din
noi servii lor? Drepturile se dãruiesc?” autoarea a douã volume de versuri – „ªi
fiindcã logica exclusivismului (termen regiunea noastrã: Maria Dovghei, Gicã
(”Echilibrul”, aprilie 1870) – se întreabã folosit chiar de Eminescu) naþional îngerii ca omul plâng” ºi „Gânduri þesute
Puiu, Gheorghe Posteucã, Dumitru
retoric poetul. Evident, este vorba de ucrainean, ca ºi a tuturor exclusivismelor în suflet”, cã în cadrul multor concerte
Caulea, corul Asociaþiei „Anastasia” din
drepturile fundamentale ale omului date de acest gen din lume, este iraþionalã, de de autor a cântat în duet cu Tudor
Ciudei, raionul Storojineþ (conducãtor
de Dumnezeu prin simplul fapt cã ne-am neoprit ºi incapabilã de a se autocenzura, Ungureanu, starostele ºi cobzarul
nãscut oameni ºi nu dãruite de nu ºtiu
Diana Velea), Igor Raþã, Alexandru
din pãcate. ansamblului folcloric “ªtefan Vod㔠din
Tãrâþeanu, Elvira Maraºciuc, Mirabela
Cãpriana, cu Anatol Mârzenco, Zinaida
Plevan, Elena Nandriº, ansamblul
Bolboceanu din Chiºinãu, precum ºi cu

AGLAIA DROGLI –
„Fetele din Bucovina”. ªi, desigur, vã
Paul Surugiu-Fuego din România.
aºteptãm ºi pe dumneavoastrã, dragi
Mai trebuie remarcat ºi faptul cã o
spectatori, care sunteþi întotdeauna
bunã parte din cântecele cãrora le-a dat
SORA LUCEAFÃRULUI viaþã, îndrãgite de melomanii de pe
ambele maluri ale Prutului, Nistrului ºi
alãturi de noi.
Începutul la ora 17.00.
Êp. 1 Vasile TÃRÂÞEANU,
avut loc ºi reprezentanþia. Se presupune Tisei, rãsunã adeseori în diverse emisiuni
preºedintele Centrului Cultural
Fusese mãritatã de tânãrã, la vreo 18 cã frumoasa Aglae a aprins inima lui de radio ºi TV, la cererea ascultãtorilor,
Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
ani (7 ianuarie 1871), cu Ioan Drogli, Maiorescu, dar doar platonic. cã unele dintre ele au devenit adevãrate
profesor la ºcoala normalã de învãþãtori, Drama tinerei doamne Drogli începe
care între 1875 ºi 1882, fiind inspector odatã cu moartea soþului ei în 1887.
districtual pentru judeþele Suceava ºi Rãmâne cu doi copii, aproape pe drumuri
Ion COJOCARU
Câmpulung, locuia la Suceava. Cu ºi cu bani puþini. Pentru a salva, se
Drogli, Aglae a avut doi bãieþi, Ioan ºi cãsãtoreºte din interes, în 1890, cu LA MONUMENTUL LUI EMINESCU
George. cãpitanul austriac Heinrich Gareiss von
Cãsnicia nu i-a tãiat elanul artistic Dollizsturm ºi trece la catolicism. Mai Pe faþa frumoasã Uºor se prelinge, Uºor se prelinge,
Aglaiei. Din contra, tânãra continuã sã mult decât atât, în mod tragic, fiul ei se A Bucovinei Coboarã, sãratã, Strãlucitoare,
ofere concerte la pian ºi, mai mult decât îmbolnãveºte ºi îºi duce viaþa prin Încet se prelinge O lacrimã micã, O stea de lumin㠖
atât, se apucã de teatru amator. sanatorii. Nefericirea o doboarã la fel ca O lacrimã micã, În care încape Scânteie, ce doare,
„Doamna Drogli, în special, declamã o boalã cumplitã despre care se spune În care încape Tot sufletul nostru: Scânteie, ce frige...
poemul „Domniþa ºi Robul”, cu o exac- cã a moºtenit-o morbul lui Basedow – o Tot cerul cu stele Rãbdarea cea multã,
titate de invidiat”, preciza un articol din boalã autoimunã a glandei tiroide, care ªi Þara întreagã Tãcerea cea sfântã, La Cernãuþi
presa localã suceveanã despre re- îi pricinuia stãri de indispoziþie ºi Cu munþi ºi coline... Iertarea cea bunã, Pentru tot neamul
prezentaþia Aglaei. Mai mult decât atât, deformãri fizice. Durerea ºi-amarul Suspinã Poetul
tânãra doamnã Drogli joacã ºi un Aglaia se stinge din viaþã în 1900, la Scânteie, ce doare, Din doine ºi cântec... ªi plânge.
spectacolul „Florin ºi Florica” de Vasile vârsta de 48 de ani, la Cernãuþi, unde Scânteie, ce frige... Pe faþa frumoasã El plânge...
Alecsandri. Aici o remarcã Titu Maio- locuia cu ultimul ei soþ. Din ochii albaºtri A Bucovinei (2019)
rescu, venit la Cernãuþi, unde de altfel a D. M.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel: +38 0972337516 cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.