You are on page 1of 27

CHIMIE

CURS NR. 9
ECHILIBRE ACIDO- BAZICE

Produsul ionic al apei. Noţiunea de pH

În teoria protolitică (Brönsted):


- acizii - substanţe capabile să cedeze protoni
- bazele - substanţe capabile să accepte protoni.

Apa este o substanţă amfoteră având un


comportament opus substanţei cu care
interacţionează.
În apa pură apare un echilibru prin care apa
disociază în ioni proprii manifestând
caracterul amfoter amintit:
 


H  O H  H  O H HO   H 3 O
 



K
Sau H 2 O H   HO 



C H   C HO 
Conform legii acţiunii maselor: K 
C H 2O
Valoarea foarte mică a CH+ şi CHO- conduce la: (iar CH+ = CHO-)
10 14  Pi  K  C H 2O  C H   C HO   C H2   C HO
2

Pi  10 14 în condiţii standard (298K şi 1 atm.). Deci


CH   C HO   10 7 ionigram / litru .

Introducând acizi în apă va creşte concentraţia


de hidrogen (CH+) şi proporţional, ţinând cont
de Pi scade concentraţia ionilor de hidroxil
(CHO-).
Folosirea acestor concentraţii mici exprimate
in baza zece nu este comodă în prezentarea
acidităţii sau bazicităţii soluţiilor (mediilor) şi
de aceea Sörensen a introdus noţiunea de pH,
adică exponentul cu semn schimbat a
concentraţiei ionilor de hidrogen.
pH este prescurtarea de la "pondus
hydrogenii".

Noţiunea a fost introdusă de către pentru a


exprima concentraţii mici de ioni de hidrogen
si a fost definită ca logaritmul zecimal cu semn
schimbat al concentraţiei ionilor de hidrogen.
pH=-lg[H+]
În mod analog se defineşte noţiunea de pOH,
adică exponentul cu semn schimbat, în baza
zece, a concentraţiei ionilor de hidroxil:

C H   10  pH
şi C HO  10
_
 POH

dar Pi  C H  C HO  10 14
 _

10  pH  10  pOH  10 14
10  ( pH  pOH )  10 14
deci: pH  pOH  14
Soluţiile acide au pH cuprins între 0-7.

Soluţiile bazice au pH cuprins între 7-14.

Soluţiile cu pH=7 nu sunt nici acide nici bazice, sunt


neutre.

Apa pură la temperatura de 25°C are pH=7.


Substanțe pH
Acid clorhidric - HCl , 1M 0.1
Acid de baterie 0.5
Acidul gastric 1.5 – 2.0
Suc de lămâie 2.4
Cola 2.5
Oțet - CH3COOH 2.9

Suc de portocală sau de măr 3.5

Bere 4.5
Ploaie acidă <5.0
Cafea 5.0
Ceai 5.5
Lapte 6.5
Apă pură / distilată - H20 7.0
Saliva omului sănătos 6.5 – 7.4
7.34 –
Sânge
7.45
Apă de mare 8.0
9.0 –
Săpun de toaletă
10.0
Amoniac - NH3 11.5
Înălbitor 12.5
Sodă caustică - NaOH 13.9
Denaturarea
proteinelor

7 zile
CALCULUL pH- ULUI SOLUŢIILOR DE ACIZI

Acizi
Conform teoriei Brönsted acizii sunt substanţe care în
soluţie apoasă generează ioni de hidrogen. Cu cât îi
cedează mai uşor, cu atât vor avea „tărie” mai mare.

1) Acizii tari disociază total în protoni şi radicalul acid în


soluţii diluate astfel că reacţia este total deplasată
spre dreapta:

HA→H+ + A-

A-= F-, Cl-, Br-, I-, NO3-, ClO4-, sau pentru acizi diprotici
SO42-.
Deci putem spune că: C H  C HA (concentraţia iniţială a
0

acidului).

pH  1gC H   1gC 0
HA

Exemple:
1. Soluţie 1N acid clorhidric C HCl
0
1
pH= - lg 1= 0
2. Soluţie 0,1 acid clorhidric C HCl
0
 0,1
pH= -lg 10-1 = 1
2. Acizii slabi disociază parţial iar echilibrul este dat de
constanta de aciditate:
C H2 
C H   C A  K HA   C H2   C H   K HA  K HA  C HA
0

0
C HA  CH 

2
K HA K HA
 C H2   C H   K HA  K HA  C HA
0
0   K HA  C HA
0

2 4

K HA
CH    K HA
2
 K HA  C HA
0

2
Într-o primă aproximaţie calculul poate fi simplificat şi anume:
cH+ are valori foarte mici deci:
0
C HA  C H   C HA
0

iar
C H2 
K HA  0
 C H   K HA  C HA
0

C HA

1 1
pH   lg C H    lg K HA  C 0
HA   lg K HA  lg C HA 
0

2 2
Exemple:

Soluţie 1 N acid acetic K CH3COOH  10 5

1 1
pH   5   0  2,5
2 2

Soluţie 0,1 N acid acetic

1 1
pH   5   (1)  3,0
2 2
Baze

Conform teoriei Brönsted bazele sunt substanţe care


acceptă protoni. În mod analog se poate calcula pOH
soluţiilor bazelor iar pH= 14 - pOH.

Bazele tari disociază total în cationi şi ioni hidroxil:

 B   HO 
BOH 

B+= Li+, Na+, K+, Rb+, sau pentru cationi divalenţi: Ca2+,
Ba2+.
Deci, putem spune că: C HO   C BOH
0
(concentraţia iniţială a
bazei).
pOH   lg C HO   lg C BOH
0
 pH  14  lg C BOH
0

Exemple:
Soluţie 1N hidroxid de sodiu
pOH= - lg1= 0 deci pH= 14- pOH= 14- 0= 14

Soluţie 0,1 N hidroxid de sodiu


pOH=-lg10-1 =1 deci pH= 14 - 1= 13
Bazele slabe, disociază parţial, iar echilibrul este dat de
constanta de bazicitate:

Se poate considera că: 0


C BOH  C HO   C BOH
0

2
C HO 
K BOH  0
 C HO   K BOH  C BOH
0

C BOH

1 1 1 1
pOH   lg K BOH  lg C BOH
0
 pK BOH  lg C BOH
0

2 2 2 2
Exemple:
5
Soluţie 1N hidroxid de amoniu K NH OH  104

1 1
pH  14   5   0  11,5
2 2
Soluţie 1N hidroxid de amoniu

1 1
pH  14   5   (1)  11,0
2 2
Exemple:
5
Soluţie 1N hidroxid de amoniu K NH OH  104

1 1
pH  14   5   0  11,5
2 2
Soluţie 1N hidroxid de amoniu

1 1
pH  14   5   (1)  11,0
2 2
Măsurarea (determinarea) pH-ului

• Indicatori acido-bazici (laborator)

• pH-metru
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !