You are on page 1of 12

B.II.

1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

B.II. PROIECŢIA ORTOGONALĂ A


ELEMENTELOR GEOMETRICE

B.II. 1. PROIECŢIA PUNCTULUI

B.II. 2. PROIECŢIA DREPTEI

B.II. 3. PROIECŢIA PLANULUI

OBSERVAŢIE : Capitolul II.3 face obiectul volumului II.

42
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI


DEFINIŢIE
Proiecţia unui punct este o imagine a sa pe planul de proiecţie (vezi A. PROIECŢII, I.
DEFINIŢIE) . În cazul de faţă, folosind un sistem de referinţă format din trei plane de
proiecţie, vom avea trei proiecţii ale punctului, câte una pe fiecare plan de proiecţie.
Dacă M este un punct oarecare din spaţiu atunci proiecţiile lui vor fi:
m = proiecţia orizontală a lui M pe planul de proiecţie [H]
m’ = proiecţia verticală a lui M pe planul de proiecţie [V]
m’’ = proiecţie laterală a lui M pe planul de proiecţie [W]

[VS] m'' [W1 ]


m' E3
E2
M M
O O

M
O
E1

[H
A ]

Fig.II.1.1a

[VS] m'' [W1 ]


m'
E3
E2
M
O

E1

x y
m

[H
A ]

Fig.II.1.1b
OBSERVAŢIE:
Proiecţiile punctului se notează cu litere mici.
Datorită faptului că în proiecţia cilindrică ortogonală proiectantele sunt
perpendiculare pe planele de proiecţie, avem:
E1 = proiectantă faţă de [H] ⇒ E1 ⊥ [H] ⇒ E1  OZ
E2 = proiectantă faţă de [V] ⇒ E2 ⊥ [V] ⇒ E2  OY
E3 = proiectantă faţă de [W] ⇒ E3 ⊥ [W]⇒ E3  OX
43
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

COORDONATELE PUNCTULUI

Mărimea distanţei de la M la un plan de proiecţie se numeşte COORDONATĂ.

Pentru a fixa punctul M în spaţiu trebuie să precizăm distanţa dintre punct şi fiecare
plan de proiecţie.

Fie a = distanţa de la M la [W]


b = distanţa de la M la [V]
c = distanţa de la M la [H]

Proiectantele fiind perpendiculare pe planele de proiecţie, rezultă că mărimea


distanţelor (coordonatelor) se măsoară pe proiectante.

Cele trei coordonate se notează în ordine alfabetică, în interiorul unor paranteze ce


succed punctul şi, reprezintă distanţa de la punct la planele de proiecţie, în ordinea
invers alfabetică a acestora.

M( a, b, c)
↓ ↓ ↓
de la M la [W] de la M la [V] de la M la [H]

Coordonatele se masoară în aceeaşi unitate de lungime.


z

[VS] [W1 ]
a m''
m'
E2 E3
M
b o

E1
c

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.2

44
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Pararelele la axe duse prin capetele segmentelor a, b, c formează împreună cu acestea


un paralelipiped unde M este simetricul punctului O.
z

[VS] [W1 ]
m''
m'

c
b a
M
o
a
b

c
x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.3
În consecinţă, coordonatele se regăsesc şi pe axe, ca laturi egale în paralelipiped,
adică: a pe OX, b pe OY, c pe OZ.
OBSERVAŢIE:
Coordonatele se măsoară pe axe, în ordine alfabetică a axelor.
Coordonatele se mai numesc:
a = „abscisă”
b = „depărtare”
c = „cotă”.

REPREZENTAREA PUNCTULUI ŞI A PROIECŢIILOR LUI

Fie M(a, b, c). Etapele reprezentării punctului M şi a proiecţiilor pe cele trei axe ale
sistemului de referinţă sunt:
1. Măsurarea coordonatelor
Se măsoară a, b şi c pe axe, începând din O, în ordine alfabetică a axelor, adică:
a pe OX, b pe OY, c pe OZ.
z

[VS] [W1 ]
c

o
b
a

x y

[H
A ]

Fig.II.1.4
45
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

2. Aflarea proiecţiilor
Se fixează proiecţiile punctului pe fiecare plan de proiecţie, la intersecţia dintre
paralelele duse prin capetele segmentelor a, b, c la axele ce delimitează fiecare
plan, după cum urmeză:

pentru m = proiecţia pe [H], se duc prin capetele segmentelor a şi b paralele la


OX şi OY, axele ce delimitează [H] şi se intersectează,

b
a
o

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.5a

pentru m’ = proiecţia pe [V], se duc prin capetele segmentelor a şi c paralele la


OX şi OZ, axele ce delimitează [V] şi se intersectează,
z

[VS]
m'
c

x
Fig.II.1.5b

pentru m’’ = proiecţia pe [W], se duc prin capetele segmentelor b şi c paralele


la OY şi OZ, axele ce delimitează [W] şi se intersectează.

46
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

[W1 ]
m''

y
Fig.II.1.5c

[VS] [W1 ]
m''
m'
c

o
a
b

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.5d

3. Aflarea punctului M
Se află punctul M ducând din fiecare proiecţie o paralelă la axa perpendiculară
pe respectivul plan de proiecţie şi se intersectează.

47
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

m ∈ [H] şi OZ ⊥ [H] ⇒ din m paralelă la OZ


z

paralelã cu OZ
x y
m

[H
A ]

Fig.II.1.6a

m’ ∈ [V] şi OY ⊥ [V] ⇒ din m’ paralelă la OY


z

[VS]
m' pa
ral
e lã
cu
OY
o
y

Fig.II.1.6b

m’’ ∈ [W] şi OX ⊥ [W] ⇒ din m’’ paralelă la OX


z

[W1 ]
m''

O X
lelã
cu o
a
par

Fig.II.1.6c

48
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

Cele trei paralele se intersectează în M.


z

[VS] O X [W1 ]
cu m''
m' al elã
par par
ale
lã c M
uO
Y o

paralelã cu OZ
x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.7
Etapele 1 + 2 + 3 ⇒ M
z

[VS] [W1 ]
m''
m'
c

M
o
a
b

x y
m

[H
A ]
Fig.II.1.8
Să reluăm procedura de la pag.38, Fig.I.6 având în vedere punctul M şi
proiecţiile lui.

49
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

z z
zZ z
[V] [W]
m' m''
[V] [W]
m''
m'

c
c

c
c
E3
E2
x o
M
O
M
O
o y
o
a b
b
a
b
x M y
a o
E1

x y
m

[H
]

a
x o
b

[H]
y

Fig.II.1.9

z z
[V] [W]
m' m''
c

x y
a b
a o
x
b

[H]
y
Fig.II.1.10

50
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

z
[V] [W]
m' m''

c
a
x o y
b

b
m

[H]
y
Fig.II.1.11 (vezi Fig.I.8)

m' m''
c

x a o b y
b

y
Fig.II.1.12

51
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

În ce priveşte coordonatele de pe axe se observă următoarele egalităţi:

m' m''

c
x a o b y

b
m

y
Fig.II.1.13

Coordonatele se pot deci aşeza ca în figura de mai jos:


z

m' m''
c

x a o b y
b

y
Fig.II.1.14

Rezultă următoarea regulă de poziţionare a proiecţiilor m şi m’ în sistemul de


axe descris anterior:
1. Se măsoară a pe OX din O spre stânga.
2. Se trasează o linie verticală (⊥ OX).
3. Se măsoară b de la OX în jos ⇒ m
4. Se măsoară c de la OX în sus ⇒ m’.

Etapele 1 ÷ 4 stânga → jos → sus


⇓ ⇓
m m’

52
B.II.1 PROIECŢIA ORTOGONALĂ A PUNCTULUI

OBSERVAŢIE:
Regula de mai sus este valabilă numai pentru coordonatele b şi c pozitive.
Dacă b sau c sunt negative atunci ele se măsoară pe aceeaşi dreaptă suport în
sens opus începând tot de la axa OX.

m'

c sus
x a la stânga o y

b jos
m

y
Fig.II.1.15
Pentru m’’ se vor urma următoarele etape:
1. Se trasează din m o linie orizontală până la intersecţia cu axa verticală.
2. Se trasează, din acest punct, un sfert de cerc în sens trigonometric.
3. Se trasează din acest punct, o linie verticală de mărimea cotei c. La
capătul ei se găseşte m’’ (m’ şi m’’ se găsesc pe aceeaşi linie orizontală).

m' m''

x o y

sens
m trigonometric

y
Fig.II.1.16
OBSERVAŢIE:
1. Regula pentru reprezentarea proiecţiei laterale m’’ este valabilă indiferent
de semnul coordonatelor b şi c ale punctului.
2. Având în vedere poziţia planelor de proiecţie faţă de axe din figura I.11
pag.40 rezultă că proiecţiile orizontală m şi verticală m’ pot ocupa orice
poziţii deasupra sau sub axa OX, dar numai în stânga punctului O, în timp
ce proiecţia laterală m’’ poate să apară în orice loc în raport cu axele
sistemului de referinţă.

53