You are on page 1of 4

Principiile procesului penal

Prin principii fundamentale ale procesului penal se înţeleg regulile cele mai generale în
temeiul cărora este reglementat şi se desfăşoară procesul penal.
Principiile care guvernează procesul penal îşi găsesc consacrarea în dispoziţiile Codului
de procedură penală (art.2-13) şi în cele ale Constituţiei României (art.16, art.21, art.26-28).
Procesul penal reprezintă o activitate complexă care se desfăşoară cu respectarea strica a
legii – principiu director a procesului penal. În materie penală competenţa este strictă, prevăzute
de lege. Procesul penal se desfăşoară cu participarea activă a părţilor. Părţile în principiu nu pot
lipsi. Părţile sunt persoane interesate – acestea dobândesc drepturi şi îşi asuma obligaţiile care îşi
au izvorul în acţiuniile care se pun în mişcare şi care se exercită în cursul unui proces penal spre
deosebire de procesul civil, părţile în procesul penal sunt cele care sunt prevăzute expres de lege.

Principiul separării funcţiilor judiciare
În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:
Funcţiile procesului penal
Noul Cod de procedură penală a reglementat explicit principiul separaţiei funcţiilor
judiciare, prevăzând în art. 3 alin. (1) că: „în procesul penal se exercită următoarele funcţii
judiciare: funcţia de urmărire penală; funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală; funcţia de verificare a legalităţii trimiterii
sau netrimiterii în judecată; funcţia de judecată”;
Modalitatea de reglementare a principiului în Noul Cod de procedură penală relevă
faptul că nu are la bază1, în principal, un concept de separaţie organică a organelor judiciare care
exercită aceste funcţii, ci, mai degrabă, o viziune de imparţialitate funcţională, privită drept
componentă a echitabilităţii procedurii, având în vedere că dispoziţiile art. 3 alin. (3) Noul Cod
de procedură penală leagă separaţia funcţiilor judiciare de instituţia incompatibilităţii2:
1.1. Funcţia de urmărire penală (de anchetă)

1
Art. 3. - (1) Noul Cod de procedură penală
2
Mihail Udroiu, op. cit., p. 52
Potrivit art. 3 alin. (4) Noul Cod de procedură penală în exercitarea acestei funcţii,
procurorul şi organele de cercetare ale poliţiei judiciare strâng probele pentru a se constata dacă
există sau nu temeiuri de trimitere în judecată a inculpatului.
În conţinutul funcţiei de urmărire penală intră:
 desfăşurarea investigaţiei faptei după momentul sesizării şi al începerii urmăririi penale,
supravegherea urmăririi penale efectuate de organele de cercetare penală de către
procuror, strângerea de probe,
 punerea în mişcare a acţiunii penale,
 aprecierea cu privire la necesitatea trimiterii sau nu în judecată a inculpatului;
Procurorul, în exercitarea funcţiei de anchetă, conduce şi supraveghează activitatea
organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi ale organelor de cercetare penală speciale,
putând totodată să efectueze orice act de urmărire penală.
1.2. Funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în
faza de urmărire penală
 asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi
libertăţile fundamentale ale persoanei (dreptul la libertate, dreptul la viaţă privată etc.),
dispune judecătorul de drepturi şi libertăţi (cu excepţia cazurilor prevăzute de lege), care
exercită această funcţie procesuală;
 garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor implicate în procesul
penal a impus ca pentru anumite măsuri procesuale sau procedee probatorii intruzive în
aceste drepturi să se asigure un control judiciar prin intermediul judecătorului de drepturi
şi libertăţi.
În exercitarea acestei funcţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă cu privire la:
A. măsurile preventive
1. luarea măsurii arestării preventive sau a arestului la domiciliu;
2. prelungirea măsurii arestării preventive sau a arestului la domiciliu;
3. înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive;
4. confirmarea mandatului de arestare preventivă emis în lipsă;
5. înlocuirea măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune cu măsura
arestului la domiciliu sau a arestării preventive;
6. plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat
măsura controlului judiciar/controlului judiciar pe cauţiune etc.);
7. soluţionarea cererilor de constatare a încetării de drept, revocare, înlocuire a măsurii
arestului la domiciliu sau a arestării preventive;
8. contestaţiile formulate de procuror sau de inculpat împotriva încheierilor prin care se
dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale;
B. încuviinţarea percheziţiilor domiciliare sau informatice ori a folosirii metodelor şi
tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, respectiv a altor procedee probatorii:
1. soluţionarea propunerii procurorului de autorizare a efectuării unei percheziţii
domiciliare/informatice;
2. soluţionarea propunerii procurorului de autorizare a obţinerii de date privind situaţia
financiară a unei persoane);
3. soluţionarea cererii procurorului de prelungire a mandatului de supraveghere tehnică;
4. confirmarea măsurii supravegherii tehnice autorizate în condiţii de urgenţă de procuror;
5. soluţionarea cererii procurorului de încuviinţare a supravegherii tehnice;
6. soluţionarea propunerii procurorului de autorizare a obţinerii datelor generate sau
prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de
servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul
comunicaţiilor, şi reţinute de către aceştia;
C. măsurile asigurătorii
1. soluţionarea propunerii procurorului de valorificare a bunurilor sechestrate, când nu
există acordul proprietarului;
2. soluţionarea contestaţiei formulate împotriva încheierii privind valorificarea bunurilor
sechestrate, când nu există acordul proprietarului;
3. soluţionarea contestaţiei formulate împotriva ordonanţei procurorului vizând măsurile
asigurătorii;
4. contestarea soluţiei procurorului de restituire a lucrurilor;
D. măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu
1. obligarea provizorie la tratament medical, respectiv, internarea medicală provizorie a
suspectului sau inculpatului în cursul urmăririi penale;
2. ridicarea măsurii obligării provizorii la tratament medical/intemării medicale provizorii a
suspectului sau inculpatului);
E. alte proceduri prevăzute de Noul Cod de procedură penală
1. luarea, prelungirea, revocarea măsurii internării nevoluntare în vederea efectuării
expertizării medico-legale psihiatrice;
2. audierea martorului potrivit procedurii audierii anticipate;
3. Examinarea fizică a persoanei în absenţa consimţământului persoanei în cauză, al
reprezentantului legal, ori a încuviinţării din partea ocrotitorului legal;
4. contestaţia cu privire depăşirea termenului rezonabil al urmăririi penale;
5. emiterea mandatului de aducere la solicitarea procurorului în cazul în care pentru
executarea mandatului de aducere este necesară pătrunderea fără consimţământ într-un
domiciliu sau sediu, în cursul urmăririi penale.