Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujNapoca FACULTATEA: Horticultură MASTER:Ştiinţe horticole

Metaboliţi secundari

Masterand

Lung Mihai Lucian 2010
1

absenţa metaboliţilor secundari nu duce la o moarte imediată. Metaboliţii secundari sunt adesea limitaţi la un spectru restrâns de specii în cadrul unui grup filogenetice. etc.Introducere Metaboliţi secundari sunt compuşi organici care nu sunt direct implicaţi în creşterea normală. De fapt delimitarea între metabolismul primar şi secundar este incertă. pot fi identificaţi numai într-un anumit stadiu al creşterii şi dezvoltării în cadrul unei specii. Spre deosebire de metaboliţii primari. sau pot fi activaţi numai pe parcursul perioadelor de stres. Sinteza lor pare fără semnificaţie directă pentru celula sintetizatoare. întrucât mulţi 2 . la toate cele menţionate. a fiziologiei lor cât şi a dezvoltãrii celulare. adesea manifestând specificitate de organ sau de ţesut. Totalitatea acestor procese este definită ca metabolism primar iar compuşii respectivi. Metaboliţii secundari sunt prezenţi numai la anumite specii. fecunditatea sau estetica. acizilor graşi. aminoacizilor.). Cu toate că sinteza lor nu constituie o parte indispensabilă a programului expresiei genice şi dezvoltării. Metaboliţii secundari sunt o sursã importantã de produse farmaceutice. antociani. având ca rezultat sinteza şi utilizarea unei mari varietăţi de molecule din categoria glucidelor. coloranti. cauzate de pildă de atacul unor microorganisme sau de sărăcirea nutrienţilor. Pe lângă metaboliţii “primari”. fenoli şi polifenoli. fiind obţinuţi din culturi de celule in boreactoare. care aparţin aşa numitului metabolism “secundar”. sau poate în nici o schimbare semnificativă. ARN. deoarece au o structură foarte diversificată şi pot fi adesea reincluşi în procesele metabolice. antrachinone. sunt sintetizaţi şi o serie de compuşi care includ terpene. ADN. Bazele biologice ale producerii metaboliţilor secundari Metabolismul constă din serii strâns coordonate de reacţii chimice mediate de enzime care se desfăşoară în cadrul organismului vegetal. lipide. ci mai degrabă duce la deprecierea pe termen lung a supravieţuirii organismului. aceşti metaboliţi nu reprezintă simpli produşi catabolici. steroizi. nucleotidelor şi a polimerilor derivaţi de la acestea (polizaharide. în dezvoltarea sau reproducerea organismelor. arome etc. proteine. 1. Iniţial culturile de acte gen au fost iniţiate pentru o mai bunã cunoaştere a metabolismului plantelor. hidraţi de carbon şi grăsimi). dar poate fi decisivă pentru dezvoltarea şi funcţionarea organismului ca întreg. cu rol major în menţinerea viabilităţii plantei (proteine. care sunt esenţiali pentru supravieţuirea plantei. sunt descrişi ca metaboliţi primari. Totuşi cultura de celule s-a dovedit a fi o importantã sursã de produse naturale prin intermediul biotehnologiei.

mlaştini etc. este foarte plauzibilă interpretarea că metaboliţii secundari oferă un avantaj selectiv speciilor. Rolul pigmenţilor este evident şi în răspândirea fructelor şi a seminţelor de către păsări şi alte animale atrase de culorile vii ale structurilor vegetale. pot reprezenta adaptări chimice la stresul factorilor de mediu sau pot constitui mijloace chimice ofensive. Ca urmare. acestea sunt atrase de culoare. Sunt numeroase exemplele de compuşi bioactivi din categoria metaboliţilor secundari. dată fiind conservarea lor pe parcursul evoluţiei regnului vegetal. defensive sau protectoare împotriva microorganismelor. Plantele nu cresc în mod hazardant. caracteristici datorate metaboliţilor secundari. dintre care trebuie să amintim în primul rând nicotina. au efect atractiv sau repelent asupra animalelor. Iată deci că metaboliţii secundari vegetali pot servi ca atractanţi pentru polenizatori. fiziologic şi ecologic. 2. stepe. 3 . numiţi şi “ierbicide naturale”). fiind evident rolul lor de compuşi activi în plan biologic.) sunt determinate în mare măsură de factorii climatici şi edafici. ele sunt aranjate în asociaţii şi comunităţi ecologice bine definite. fapt ce determină o grupare mai restrânsă a plantelor. Stigmatele foarte colorate de la Crocus sativus. De exemplu la speciile la care polenizarea este realizată de către insecte. Interdependenţa dintre plante şi mediul înconjurător Plantele în procesul dezvoltării lor filogenetice s-au adaptat la anumite condiţii de viaţă. pe lângă factorii menţionaţi acţionează şi alţi factori externi şi interni. insectelor . Răspândirea geografică a plantelor este determinată de cerinţele acestora faţă de factorii externi şi de gradul lor de adaptare la condiţiile mediului înconjurător. asociaţiile mai intime şi mai restrânse au vegetaţia diferită în acelaşi cadru geografic. Astfel. animalelor ierbivore şi chiar împotriva altor plante superioare (cum este cazul compuşilor alelochimici. În acest ultim caz. în timp ce sterolii sunt compuşi structurali esenţiali ai multor organisme şi în consecinţă trebuie consideraţi metaboliţi primari. unii aminoacizi obscuri sunt în mod cert metaboliţi secundari. utilizate drept colorant alimentar.dintre intermediarii metabolismului primar îndeplinesc roluri similare şi în cadrul metabolismului secundar. În timp ce grupările sau asociaţiile ecologice mai mari (păduri. sub influenţa aceloraşi factori climatici şi edafici. parfum sau de prezenţa nectarului. ca şi culoarea roşu intens a ardeilor iuţi (Capsicum frutescens) şi iuţeala capsaicinei. la întâmplare. piretrinele şi rotenona care sunt utilizate ca pesticide şi anumiţi steroizi şi alcaloizi utilizaţi in industria medicamentelor.

O parte din compuşii secundari măresc rezistenţa plantelor la atacul microorganismelor. au un rol important în polenizarea plantelor. absorb energia luminoasă şi iau parte în procesul de fotosinteză. omogenitatea condiţiilor de viaţă este schimbată şi determină limitarea productivităţii plantelor. substanţele terpenice etc. care. Compuşii secundari de metabolism ajută plantele la o mai bună şi uşoară adaptare la mediu. iar eterii. Peste 45 din compuşii secundari de metabolism prezenţi în animale sunt de origine vegetală. în funcţie de potenţialul de rezistenţă biochimică şi fiziologică de care dispun speciile sau soiurile respective faţă de factorii dăunători. de asemenea. sunt produşi secundari de metabolism. Unii compuşi secundari îndeplinesc rolul de inhibitori şi stimulatori de creştere a plantelor. insectelor şi a altor dăunători. Unele substanţe secundare determină gustul şi aroma fructelor şi legumelor. atât prin cedarea energiei absorbite clorofilei a.. alţii. Au un rol însemnat în procesul de polenizare. 4 . industria farmaceutică. cât şi prin apărarea clorofilelor şi a altor substanţe biologic active de degradări fotooxidative. a tuturor organelor plantelor.Pentru ca plantele să supravieţuiască şi să dea producţii sporite la hectar ele trebuie să se adapteze condiţiilor mereu schimbate ale mediului înconjurător. Dacă plantele nu se adaptează mediului lor de viaţă. creşterea şi dezvoltarea este redusă foarte mult şi. au un rol important în reacţiile de oxidoreducere. legumelor. Dacă în cursul creşterii şi dezvoltării plantelor apar anumite condiţii nefavorabile. Ei determină culoarea florilor. Prezenţa unor compuşi secundari în plante se explică prin faptul că plantele fiind fixate prin rădăcini în sol. la stabilirea unor interelaţii cât mai complexe între plante şi animale. cum sunt carotenoidele şi flavonoidele. prin mirosul lor plăcut. nu se pot deplasa şi deci nu pot răspunde deschis ca animalele la acţiunea factorilor de mediu. pe utilizarea compuşilor metabolici secundari din organismele vegetale. Unii compuşi sun toxici şi constituie arme de apărare ale plantelor împotriva ierbivorelor. industria cosmetică şi cea textilă se bazează. fructelor. plantele vor dispare. Pigmenţii. plantele vor suferi anumite dereglări. Industria alimentară. în mare parte. într-un timp relativ scurt. Pe măsură ce unul sau mai mulţi factori de creştere nu sunt asiguraţi la un nivel corespunzător. esterii.

iar sinteza acestor metaboliţi cu structură complexă pe cale artificială este neeconomică. în funcţie de scopul urmărit. Tehnicile "in vitro" îşi propun stimularea exprimării complete a unor secvenţe metabolice care au ca rezultat sinteza unui metabolit dorit. Deoarece sinteza lor nu constituie o parte indispensabilă a programului expresiei genice şi dezvoltării. în bioreactoare. ci ea se poate extinde la cosmetică şi parfumerie. În plus o serie de 5 . caracterul lor natural. De exemplu. ca şi prin dirijarea selectivă a unor anumite secvenţe biosintetice. planta Pilocarpus pabonadi utilizată pentru producerea medicamentului pilocarpin. astfel că în prezent studiile bazate pe culturi de celule şi ţesuturi se desfăşoară atât la nivel fundamental cât şi sub forma cercetărilor aplicative care utilizează culturi la scară largă.3. Acest fenomen a stimulat atât reconsiderarea importanţei vitale a resurselor genetice cât şi interesul pentru obţinerea metaboliţilor secundari prin metode neconvenţionale. iar pe de altă parte. interesul pentru metaboliţii secundari de origine vegetală a crescut. De regulă speciile vegetale producătoare de compuşi secundari cresc numai în anumite zone climatice. fapt ce oferă importante avantaje economice prin posibilitatea realizării sintezei la scară industrială. Se apreciază că un număr mare de compuşi noi sunt identificaţi anual în diferite specii de plante. în prezent aproximativ 60% dintre medicamentele utilizate pentru oameni fiind de natură vegetală. pe de o parte efectul lor terapeutic. Ca urmare s-au înregistrat progrese tehnologice remarcabile. Dar utilizarea plantelor nu se rezumă numai la domeniul farmaceutic sau agroalimentar. industrială. pentru producerea comercială a metaboliţilor secundari. În ultimii ani numeroase cercetări au fost dedicate producerii de compuşi utili prin culturi de ţesuturi vegetale. aceasta poate fi modelată atât prin modificări ale materialului genetic cât şi prin modificări ale mediului sau prin utilizarea unor substanţe cu rol de semnal pentru declanşarea căii biosintetice respective. dificultăţi care conduc la fluctuaţii considerabile ale materiei prime şi implicit ale preţului de cost. dat fiind. datorită colectării neraţionale este în prezent declarată specie ameninţată cu dispariţia în Himalaia şi a fost înlocuită cu Pilocarpus microphyllus ca sursă de principii farmacologic active. Producerea de metaboliţi în culturi de celule şi ţesuturi vegetale şi potenţialul lor aplicativ În ultimii ani. dar este totodată semnalată şi rapiditatea procesului de extincţie a speciilor şi de îngustare a bazei genetice a resurselor vegetale în lume.

indiferent de factorii climatici sau de însuşirile solului. . .ciclurile biosintetice ale culturilor celulare în bioreactoare sunt mult mai rapide decât cele ale plantei în condiţii naturale. . în timp ce numai plantele în vârstă de 5 ani sunt recomandate pentru extracţia produsului farmaceutic . ca de pildă: metaboliţii utili pot fi obţinuţi în condiţii controlate de mediu. . având urmãtoarele caracteristici: . -aditivi alimentari -etc. în flux continuu. . tropicale sau alpine. De exemplu în cazul sikoninului un ciclu de producţie în bioreactoare durează câteva săptămâni.prin selecţie clonală şi mutageneză se pot izola linii celulare care sintetizează metaboliţii secundari în cantităţi chiar mai mari decât cele prezente în organele specializate ale plantei intacte.culturile celulare în suspensie pot fi utilizate şi pentru biotransformarea unor substraturi pentru obţinerea unor noi compuşi neidentificaţi în natură sau pentru producerea unor enzime utilizabile în sinteza chimică a compuşilor naturali. Intensa concentrare a cercetărilor efectuate în diferite laboratoare din lume în scopul utilizării culturilor de ţesuturi şi celule vegetale ca surse potenţiale de metaboliţi utili poate fi explicată prin avantajele importante oferite de acestea. -enzime.culturile celulare sunt necontaminate cu microbi şi insecte.controlul automat al creşterii celulare şi reglarea proceselor metabolice contribuie la reducerea costului forţei de muncă şi la îmbunătăţirea productivităţii. Bioreactoarele sunt vase mari folosite pentru creştera celulelor şi microorganismelor în mediu lichid. pot fi uşor multiplicate în scopul producerii metaboliţilor specifici.celulele oricărei plante. 4. Dimensiunea lor variazã de la cele de laborator care pot avea in jur de 250 cmc pânã la fermentatoare industriale cu o capacitate de 500.000 dmc 6 . Bioreactoarele Culturile de celule pot fi facute la scarã largã sau la scarã micã pentru a produce o serie de mebtaboliti secundari sau diferite produse cum ar fi : -antibiotice.reglementări elaborate în multe ţări limitează utilizarea produselor sintetice în special ca aditivi alimentari sau medicamente.

iar produsul metabolic este extras din mediu în aceiaşi ratã.Fig. Culturile continue pot fi folosite. . Curba de creştere a culturii de celule .1 Biorector industrial şi bioreactor de laborator Diferitele feluri de culturi utilizate în bioreactoare se datoreazã mai multor factori: . Acestea pot fi imobilizate cu ajutorul diferitelor procedee sau substanţe: .. La acest tip de culturã celulele cresc în mediu trecâns prin fazele tipice de creştere şi dezvoltare dupã modelul curbei din graficul de mai jos.(Adds şi colab.1.sensibilitatea celulelor la agitare -densitatea celulelor în bioreactor.rata de creştere a celulelor -vâscozitatea la densitãţi ridicate. 1998). .culturi imobilizate pe membrane.culturi continue – în care se adaugã constant mediu proaspãt şi steril.culturi imobilizate în poliuretan. teoretic. . În bioreactoare se folosesc douã tipuri de culturi: -culturi fixe –care sunt cultivate pe un mediu cu volum fix la care nu se mai adaugã substanţe în timpul procesului. N r d e c e l u l e Faza staţionarã Creşterea intensã Îmbatrânire şi moarte Faza de adaptare Timp Grafic. la infinit.culturi încapsulate în alginat. 7 . .mãrimea agregatelor.

Datoritã particularitãţilor de producere a fiecãrui tip de culturi de celule. 4. 5. unde se poate observa valoarea unui kg din substanţa obţinutã: Tabelul 1 Produse comerciale obţinute din metaboliti secundari Nr. 2500 6000 Crt 1. culturi semi-continue culturi prin perfuzare. Importanţa economicã Importanţa economicã a acestei clase de produse este relevatã în tabelul de mai jos. 2000) amintesc şi alte tipuri de culturi: culturi fixe aprovizionate cu substanţe nutritive. Produsul Beneficiul Antihipertensiv Planta/Sursa Catharanthus roseus Preţul $/kg 3000 Nespecif. 5. Astfel se folosesc douã tipuri de bioreactoare: cu amestecare mecanicã. Ajmalicinã 2. cu amestecare prin curent de aer. 3. (serpentine) Artemisininã Antimalaric Arthemisia annua Castanosperminã Inhibitor a glucozidazei Castanospermum australe Codeinã Digoxinã (anti viral) Sedativ Stimulator cardiac 8 Papaver somiferum Digitalis lanata . designul bioreactoarelor este diferit de la o plantã la alta. Nespecif.Alţi autori(Scragg.

produse alimentare. caracterizat drept «era biotehnologiilor». arome alimentare sau cosmetice etc. Metaboliţii vegetali primari şi secundari de interes economic au câteva caracteristici comune: majoritatea sunt compuşi chimici non-proteici. sunt compuşi cu greutate moleculară mică. 9. Interesul pentru obţinerea metaboliţilor secundari prin metode neconvenţionale este stimulat de pronunţata descreştere a resurselor vegetale consacrate. 8. 11.000 USD/g. fiind stereostructuri complexe cu mulţi centri chirali care pot fi esenţiali pentru activitatea biologică.000 Nespecif.200. Aceste preţuri ridicate se datorează atât metodelor costisitoare de izolare cât şi cantităţilor extrem de reduse ce pot fi obţinute din sursele vegetale. prin noi dimensiuni ale eficienţei şi productivităţii în numeroase domenii economice. Diosigeninã Guigkolide Jasminã Quininã Siconinã Steroid Antiinflamator Parfum Antimalaric Antibacterial Dioscorea deltoidea Gingko biloba Jasminum sp. pigmenţi naturali alimentari sau industriali. În secolul următor.6. pectinele şi amidonul. 10. tehnicile moderne de culturi de celule şi ţesuturi vegetale oferă potenţiale relevante de aplicabilitate în unele domenii biotehnologice competitive. fiind necesare 500 kg de frunze pentru a produce numai 1 g de vincristin purificat. 7. Cu toate acestea. Valoarea metaboliţilor secundari utilizaţi in industria farmaceutică poate ajunge la mii de dolari per kg. 10. a taninurilor condensate şi a unor polizaharide precum gumele. 13. 2000. 14. Alcaloizii extraşi din Catharanthus roseus ating valori de până la 20. cantitatea de vincristin izolat din plante de Catharanthus roseus este de aproximativ 0. întrucât mulţi dintre nu pot fi sintetizaţi pe cale chimică. iar cu excepţia biopolimerilor cauciucului natural.. plantele rămân singurele surse metaboliţii secundari de interes farmaceutic de extracţie.0003 – 0.000 2000 40. Astfel.000 300 4500 1. Taxol Anticancer Vanilinã Aromã Vincristinã Antileucemic Vinblastinã Contraceptiv Sursa : Scragg şi colab. pot fi extraşi din materialul vegetal prin distilare cu aburi. Chinchona ledgeriana Lithospermum crythrorhizon Taxus brevifolia Vanilla planifolia Catharanthus roseus Murraya paniculata 1500 Nespecif. De exemplu alcaloizii de tip opium purificaţi (codeina şi morfina) au valori de 650 – 1250 USD/kg iar uleiurile volatile esenţiale ca cel de trandafir sunt evaluate la peste 2000 – 3000 USD/kg. vizând obţinerea unor medicamente. În cadrul noilor biotehnologii. cu solvenţi organici sau apoşi. proces care durează mai multe săptămâni. strategiile biotehnologice vor determina schimbări ample.000.0005 %. 12. ca urmare a perturbării 9 .

London. „Microorganisms and Biotechnology”.. „Secondary products from cultured cells and organs” în „Plant cell culture”.unibuc..Thomas Nelson&sons.md/?go=laboratoare&n=87&new_language=0 2. Oxford University Press. N. Obţinerea unor rezultate pozitive reprezintă primul pas în elaborarea unor metode aplicabile la scară industrială. Ca impact socio-economic. Scragg A.org/wiki/Secondary_metabolite 3. textilă sau cosmetică. în timp scurt.. necesare în industria alimentară. Bibliografie 1.asm.Y. Ed.echilibrului mediului natural./Articolul9a. a creşterii costului forţei de muncă şi dificultăţilor tehnice şi economice în cultivarea plantelor din flora spontană. pe suprafeţe de teren restrânse.H. http:// ebooks. aplicarea biotehnologiei respective oferind posibilitatea începerii unei activităţi profitabile prin obţinerea unor venituri substanţiale în urma aclimatizării şi certificării materialului săditor propus în condiţii aseptice.doc 10 .ro/biologie/. USA 2. farmaceutică..wikipedia. Uk 2.Adss J.. a exploatării nelimitate a acestor resurse. http://www. înmulţirea prin culturi «in vitro» permite adaptarea rapidă la cerinţele pieţii. Miller Ruth. 1998. Erica Larkcom. http://en. 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful