Matilda CARAGllJ-MARIOTEANU

UN DODECALOq AL AROMANn.OR sau

12 ~devlrq.ri incontestabile, istorice $i actuale asupra

, arominilor $i asupra limbiiIer It· .

.Dsti Cezsrului ceie ce sum ale Cearului jar lui Dumnezeu cele ce stmt aleJui Dumnezeu. « (Matei, XXlI. 21)

Acest DODECALOG aJ aromaniJor teptezintii credo-a/ meu $tiinrific ssuprs .Iiuuei" denumite "aromJn<~ EJ este tezultstul unui proces fndelungat, care dureszs d« 68 de,ani,de 1a tustete« mea,

$i care se explici prin: ..

a) 0 excelenta cutiosstete a limbii meJe msterne, vorbiea in familie de psrituii mei, Nico Csrsgiu! si Athiru Papastere2, si de bunics mea materna, Dhafna Pupti', mostenire sfi1nta lasata de striistra·stramosii mei de 2 000 de ani;

b) un respect fira limite pentni tot ce este "traditie': "lege" transmisa din genera tie fn generatie, '"men tslit« te" aproape imuabilii - desi Ioerte evolueu fn comunitatea mea aromana, in report ell sltele - fn Fu n dam en tel e sale;

c) 0 competeatii $tiintifica veritabila, G1stigata, treptst; datoritJ unui luau series si constant (1947-1995), condus, direct sau indirect

• Acest text a aplirut prima o:rra In .. Romania liter.ira~, XXVI, 33,1-7 sept 1993. I N_ 1899, tn Deniscu, Grecia; m, 1977, In Bucuresti, Romania.

2; N. 1900, tn Hrupisti, Grecia; m. 1984, in Bucuresti, Romania.

31':'1. 1873, In Samarina, Crecia; Ill. 19S3, in Ploiesti, Romania.

168

(ptin csttile lor), de dascalii mei: Tbeodor Cspidsn, Perich' Pspsbsgi, Tache Pepehsgi, Ai. Rosetti, Iotgu Jordan.

Avand in vedere aceste date, In sceste momente de can Fu zi e totaHl, creara de osmeni care nu vor sau nu pot S3 respecte tezultstele stiintei (istoricc/lingvistice/ erbeologice etc.), ma consider obJigatiJ - chiar dad scest credo al meu va Ii ignorst, ctiticst; distrus - sa formulez ideile care mi se par a ti punctul de plecare In orice initiativ5, de orice Eel; daca nu sunt scceptstesceste adevaruri elementare, care nici tnsor nu au nevoie sa fie explicate, rezultstul, in orice saiune, arputea.fi: 0 contuzic g~nerali1 (din cauza smestecului de' aiterii - istorice/Iingvistice/geogreiice/cuitursl-politice etc.], create sdeseori constient, de taste "partiJe" implies te; fried uni etnice in tarile beksnice; tara indoiala, sang e

va eUf$c din nou de toste partile. '

Ii rag pe cititoti sa parcurgiJ., ell ii1bdare, cele 12 adevi1ruri si sa le judece numai 1a star$itullecturii.

lmi asum fntreaga ri1spundere.

DIXI ETSAL VA VI ANJMAM MEAM

169

. {

DODECALOG

l.Aromhili (macedovlabh) Ji limba lor matemJ aistl astbi P de dod mii de ani

Tocmai de aceea se vorbeste despre ei din secolul al X-lea, de aceea li se stu d i a z a de 200 de ani limba, este eo m par a t 1f cu altele'l; de aceea se scrie 0 lit era t u r a in arorndna si pen t r u aromani, se publica reviste, se fac emisiuni radio-difuzate sau televizate in aromana si pen t r u aromani; de aceea se fae Congrese ale aromanilor (De ce nu? Orice alt grup, constituit pe baza oricarui criteriu, 0 poate face: surzi, uriasi din toat3. lumea - oameni ce depasesc 2 m -, grupuri religioase etc. se reunesc in Congrese Interna tionale),

2. Arominii sunt dintotdeauna sud-dunheni

Ei sunt continuatorii populatiilor sud-est europene romanizate (macedoneni/greci/traci/illiri) sau colonizate de romani, In orice caz, nimic s 1 a v In acea epoca); latina a asimilat 0 parte din aceste limbi autohtone. Acest proces s-a desfasurat pe un teritoriu destul de mare si de compact, care se Intindea intre Carparii de nord si

4 v. Achille Lazarou, L'stoumsin et ses teppport avec Ie gree, Thessaloniki, 1986.

Titlul spune exact acest lucru: aromana exist)! ~i are raporturi ell alte lirnbi.

170

pana la sud de Balcani. Pe acest teritoriu s-a format vechiul popor romdn, destul de unitar la lnceput (p~na tntre secolele VII-IX), mai ales din punctul de vedere al limbii.

3. Limba veche romhll (stdrominVromAn§. comunVprimitivllproto.rominl) vorbitJ pe acest teritoriu era 0 limbl unitaIi

Ea prezen ta, totusi, diferen te reg ibn ale, da tor ate substraturilor si trasaturilor caracteristice ale latinei vorbite de ocupantii romani. Si torusi, un ita tea vechii limbi romane, pastrata si astazi, este surprinzftoare (in evolutia fonetica a latinei spre noua lirnba, in tipurile morfologice si in realizarile concrete ale morfernelor, in vocabularul fundamental identic, tn evolutiile semantice comune etc.).

Ceea ce este eel rnai important este faptul ca "Toate trasa.turile caracteristice ale limbii romane, tot ce deosebeste limba romans de limba latina pe de a parte si de celelalte limbi romanice pe de alta parte se gaseste'" peste tot tn romana.

4. Unitatea teritoriului unde Sf vorbea romAna comunl a: fost scindatl de sosirea slavilor tntre IlunJre Ii Balcani

o buna parte din populatia rommeasca veche a fost desnationalizata, altele au fast tmpinse spre nord/vest/sud (po ate Incepsnd din a 2-a jumatate a secolului al VI-lea). Rezultatul: pat r u grupuri de vechi romani, deveniti, de-a lungul secolului: romanii din nordul Dunarii sau dacorornanii, locuitorii Daciei), arornanii (macedovlahii, termen pe care n prefer, caci evita confuzia: nu exists

S v. Sextil Puscariu, Limbs romana, 1. BUCUIe$t:i. 1940/1976, p. 232.

171

"romani (nord-dunareni)" in teritoriile unde au trait si traiesc "ar(u)man-ilrr/fmiin-ij dimpotriva, v(a)Iahi, da, cad cu acest nume au denumit $i denumesc vecinii pe t o t i rornanii, din nordul si din sudul Dunarii), meglenitii (meglenoramaniil- - vlsbii, strans legati de arornani), din Carnpia Meglen, la nord de Saruna (Thessaloniki), si istrienii (istraramanii - viahil), din-Peninsula Istria,

5. Vechea limbll rominll s--a scindat In we patru ipostaze actuale ale sale

tn ceea ce priveste limba, eu citeva exceptii, marea rnajoritate a lingvistilor recunoaste existenta unui trunehi eomun, ramana comurd, care se continua aproape neatinsa tn cele patru ipostaze actuale ale acestei limbi comune, corespunzatoare eelor patru grupuri de vechi romani: tomstu {decotomtne/s-velsh«, limba nationala/ literara a Rorndniei), sromsn« {mscedoromtsu/svlebs) si meglenits (meglenoromdna/wlaha; v8rianta a aromanei?), vorbite tn sudul Dunarii, in tarile balcanice, siistrisn« (istroromtns/ -vlaha), vorbita in Peninsula Istria.

Lingvistii au denurnit aceste va ria n t e .xlialecte" si anume, '"dialecte" ale limbii romane; tn acest moment al expunerii mele, este nevoie sa eompletez ultima parte a citatului din Puscariu (al 3-1ea adevar din Dodecslog], cu textul urmator: " ... se gaseste in catesipatru d i ale c tel e " (s.n.). Eu lnsami, urrndnd traditia lingvistica romaneasca (si strains, In aceasta privinta, referitor la latinitatea sud-est europeana), am folosit aceasta terminologie, explicand, totusi, in cursurile mele srudentilor si, mai tarziu, in cartea mea Compendia de'dialecto1ogie roman", cl este yorba aid numai de a definitio nominis si riu de a deiinitio rei (constatare ce aparrine marelui lingvist francez Paul Meyer, formulata Inca din

6 v. Matilda Caragiu-Marioteanu, Compendia de dielectologie rommJ (nord- $i sud-dunllreanif), Editura Stiiatifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.

172

18757). in ultima vrerne, dupa c.iteva decenii de lucru, mi-am dat searna ca problema se situeaza "dincolo" de li ngvistica. Intr-l,l.n studiu din 19888, aplicdnd a 5-a din opozitiile stabilite de Eugenio Coseriu "Au-dela du structuralisme'<langue historique - langue fonctionnelle', mi s-a reconfirrnat opinia asupra in u t i l i tat i i discutiei pe marginea limbii si a dialectului: romdna comuna este 0 limba is tor i c a, ce are un adjectiv propriu, limba rom ina. Acest adjectiv apartine fiecareia dintre limbile vorbite de romsnii (vlahii, pentru vecini) din nordul si din sudul Dunarii, care sunt dialecte is tad c e ale romanei comune. Dar, pe de alta parte, fiecare ipostaza actuala a acestei limbi istorice, romdna com una, este 0 limba fun c t ion a I a, 0 limbs care functioneaza ca atare.

6. Aromina este limba ~ttml a arorn1ni1or. care Ie confw co~tiinta lor etnolingvistid

Este mijlocul folosit spre a se Intelege lntre ei, de secole. Este ceea ce le da 0 constiinta etnolingvistica aparte, Ie confera .Ja dimension de l'homogeneite donnee par Ie langage, cornme le dit Coseriu, en principe"10. 'Alterite' lnseamna aici .Je fait d'~tr~ autre, caractere de ce qui est autre" (cf. Petit Robert;, s.v.); aceasta tnseamna ca orice aroman, avand 0 limba a lui, se simte, in tariJe balcanice, uri a 1 t u I, 0 fiint3 diferita de albanezi, de greci, de slavi, de turci. Tocmai limba lor este, lara indoiala, aceea care i-a tnscris pe aromani definitiv tn istorie.

7 v. ibidem, p. 28·33.

g v. idem. A propos de Ja lstitute de l'stouttuin (a Ja lumiere des demietes recherches), in RRL, XXXIII, 4, p. 237·250.

9 v. Eugenio Coseriu, Au rJe·J;l du structUIalismf, tn "Linguistica e letteratura", VII, 1·2, Pisa, 1982/1983, p. 14.

IOv. Matilda Caragiu-Marioteanu, op. cit.; v. Eugenio Coseriu, op.cit., p. 14.

173

Aceste calitati ale Iimbii rnaterne a aromdnilor Ii confera "dreptul de cetate", dreptul de a exista ca atare, de a fi vorbita, folosita pretutindeni - in farnilie, pe strada, in biserica, in literarura=, dreptul de a fi analizata ca limba functionalacomparata cu, alte limbi etc. Is tori c, ea este 0 va r i eta tea romanei com une (Si 0 u a tomiaei pur si simplu, caci aceasta este limba functionala a romsnilor din nord).

Aceasta ramana com una este 0 etapa istorica necesara, in dis pen s a b i l a in orice abordare a succesoarelor latinei orientale din nordul si din sudul Dunarii (etapa care a fost totusi elirninata de unii dintre Iingvistii romdni),

7. Existi do~ categorii de aromAni: a "autohtooi" ~i b.tn diaspora

A vorbr des pre aromani "to bloc" inseamna a comite cea mai grava dintre greseli, cu consecinte practice daunatoare to mai multe domenii.

Aromanii care locuiesc tn ~arile balcanice (Grecia, Albania, ex-Iugoslavia, Bulgaria) sunt "autohtoni", adica se gasesc, de la nastere (ca popor neola tin), aproximativ acolo unde traiesc azi (am pus cuvantul autohtoni tntre ghilimele tocmai din respect fata de acei isrorici/lingvisti etc. care considers ca patria primitiva a aromanilor se afla undeva mai la nord de actualele regiuni in care traiesc), Aici, acest cuvdnt nu vrea decat sa sublinieze diferenta dintre aromanii care au ramas acolo unde s-au nascut stramosii lor si cei care au parisit aceste locuri, aflmdu-se in djaspor3).

Aromanii din ultima grupa, din diaspora, sunt cei ce se gasesc oriunde in lume (tn tari1e din Europa, inclusiv tn Romania, in cele dona Americi, In Australia etc.).

174

8. Statutul aromAnilor "autohtoni- locuind in 1lri1e balcanice este diferit de acela al aromtnilor din diasporll

Aromlnii din tarile balcanice sunt min 0 r ita t i in raport eu populatia majoritara din statuI in care traiesc,

Aeeasta cali tate le confers d rep t uri, acorda te in I umea tntreaga oridirei' rninoritati, tn orice tara. Dar este necesar ca e i i n ~ i s i, aromsnii care traiesc tn ace 1 eta r i, sa si le ceara, sa incerce sa ~i Ie obtina, Consider eli orice interventie venita din a far a nu ar putea decst £3. inrautateasca relatiile dintre etniile balcanice, Romania mai ales, dura parere_l mea, nu trebuie sa mai repete greseala comisa acum mai bine de un secol si un sferr, intervenind tnin va tam an t (in rorn t n a.Ii te r ar a si, mai rnult decat atat, predandu-se exclusiv lirnba, literatura, istoria, geografia daco-romanilor, in timp ce copiii aromdnilor i~i pierdeau limba materna si nu stiau nimic despre istoria lor, despre cultura si personalitatile lor ... , nimic despre ei tnsi~i) si in b is e ric 11 unde se oficia slujba in limba romans literara (rezultatul, un exemplu: biserica romdneasca din Sofia [Bulgaria]a fost cladita de aromani, mai mult, singurele persoane, femeiin varsta, care asistaula slujba, tntr-o duminica a Inceputului de septembrie 1989, dod a avut lac, 1a Sofia, Congresul AIESEE, erau, toate, aromance - preotul roman tnsusi dandu-ne aceste explicatii, Slujba era insa in limba romana Iiterara, QUID PRODEST?). Evident, statui roman Ii poate ajuta pe aromanii din tarile balcanice cu carti, burse de studii, invatatori si preoti, dar acestia trebuie sa cunoasca aromana si sa fie chemati/acceptati de aromanii "autohtoni". Rornsnii din sudul Dunarii nu tin geografic de romanismul nord-dunarean, ci istoric, prin origine si prin unitatea de limba si de nume; deci Romania nu are de ce sa se arnestece in procesul tnsusi: ea poate proceda ca orice alta tara, tnrudita sau nu prin limba (Franta, Italia, Cerrnania, S.U;A.etc.),

175

care lsi trn boga teste zi de zi pa trirnoniul cuI tural in to ate tarile, A relua vee he a . actiune culturala. aplicara tncepsnd cu 1864 inseamna noi asperitati $f frictiuni, rnai mult decat periculoase.

9. Statutul aromAnilor atlati In diaspQd (In RomAnia, -tnaltJ parte) are specificullui

Aromanii care locuiesc in orice alta tad din lume pot, dad traiesc in grupuri compacte si dad 0 doresc, sa se constituie in min 0 ri tat i ~l sa-$i ceara drepturile, "

Situatia aromdnilor care traiesc in Romania este, dupa opinia mea, cu totul diferita; acesti aromanl au venit In Romania In mod del i be rat, nimeni nu i-a obligat sa 0 faea. Ei au sosit aici avand constiinta (inculcata, tarziu, de intelectualii artimani, rorndni, straini, pe cale cultural a, deci) ea ei sunt romsni, ceea ce si sunt, istoric vorbind -, a fast a leg ere a lor. 511 spunem tnsa ca noi tot i cei care traim in Romania, tara care ne-a prirnit, care ne-a oferit un acoperis, a viata materials (care era foarte satisfacstoare tnainte de al doilea razboi mondial), 0 culrura, sun tern min a r ita r i in aceasta tara? tn care limbs George Vraea sau Toma Caragiu au devenit uriasi ai artei seen ice? Nu in romdna literarar Toma Caragiu este nascut chiar In Grecia si, prin tara sa de nastere, el apartine Si acesteia (ea si George Murnu, Nicolaie Batzaria, Mareu Beza, dintre cei ee au seris si in aromdna si tn rorndna literars: ca si Eugen lonescu, care, invers, este scriitor de limba franceza, mai ales, dar este roman de origine; si nimeni nu se supara pentru asta).

Consider, de aceea, Il:3 a legaliza 0 cornunitate aromaneasca min 0 r ita r a in Romania, astazi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a aromdnilor,

176

10. Numele arominilor trebuie ~ fie: aromsn 3i macedovlah

Se stie ca tot i rornanii, nord- si sud-dunareni, tsi zic ei tnsrsi cu un cuvant care tl continua pe lat. Romanusll'.Se stie, de asemenea, d tot i vecinii Ii denumesc pe t 9" t i rornanii cu tennenul germanic prin care popoarele respective it numeau pe romani (vla.h~ cu toate variantele saleI2). Cercetatorii i-au denumit, rnai ales, mscedoromsni. Consider acest termen echivoc (cum am ararat si mai sus, adevaru! nr, 4) si PfOPun, de aceea, ca el sa fie ~nlocuit prin macedoV/ah, "compus" pe care tl datoram de altfel parintelui Gtsmsticii sromsne sau mecedovisbe, Mihail G. Bot1giI3 (mi-am permis sa fac 0 'mid rectificare: ttucedo-, in loc de macedono, si sa ad aug 0 trisatura de unire).

Faptul de a folosi elementul trucedo- nu trebuie sa-i supere pe eei din tlirile balcanice: aceasta denumire este folosita de eel putin 200' de ani (exemplul lui Botagi, 18-13). Acest element; urmat de numele ernie, exclude orice confuzie macedoslaveste altceva dedt macedovlah etc. Dimpotriva, utilizarea termenului Maced6nial Maked6nia, ca si adjectivul corespunzator macedoneanlmakedonski creeaza muIte confuzii, Se srie ca Mskedhoni«, este ... "Ulle macedoine/ salade de fruits, de legumes", adica un amestec de populatii, Tocmai de aceea, pentru ca inforrnatia individualizatoare a numelui etnie sa fie pastrata intacta (alt fel spus: pentru a se evita orice confuzie), trebuie ori sa se dea alte nume, ori sa se adauge la numele etnic un atribut situational. Ada numele Maked6nia unei republici slave create dups razboi si care are fmntierli cu 0. provincie

, I ...:

II v. Matilda Caragiu-Marioteanu, op. cit; Icc. cit.

12 v. noi date ~i interpretari In expunerea mea (fkuU la Sesiunea stiintificf oIganizatli de Sectia de Filologie ~i Literatura a Academiei Romane, 31 oct. 1994), Vacietatea limbii comille, In volumul Limb« romina $i varietilfile ei locale, Editura Academiei Romane, Bucnresti, 1995, p. 22-29.

13 v. Mihal! G. 801agi. GramaticA aromAnA ieA maeedonovlahA, Freiburg i. Br .• 1988 (eu titlul tradus de mine dupil original), sau Gramaticil [ominif ssu maeedoromAnif, editia Per. Papahagi, Bucuresti, 1915 (eu titlul dat de editor).

177

greceasca (las de 0 parte aspectul istoric al problemei) care se numeste tot Makedhonia tnseamna a crea confuzie (situatia este identica, aproape, eu aceea care s-a produs, tot dupa razboi, cu termenul Moldova: s-a ,,furat" numele unei vechi provincii istorice din Romania si s-a- dat altei provincii romdnesti - furata ea fnsa~i de sovietici, creandu-se.; noua "Republica Sovietica Socialists Moldovenessci", aceasta provincie/republica nou creata avdnd, de fapt, numele ei propriu: ea se numeste dintotdeauna Bessrebis]. Deci: Macedonia - ttucedoneui = echivoc (Moldova - moldovean = echivoc)! Repet: CUI PRODEST? in orice caz, nu tarilor ba1canice! (confuziile pot fi grave sau numai derutante - un exemplu din ultima categorie: la aparitia, in Romania, a dublului dictionar rornan-macedonean si macedonean-roman'", multi aromani au crezut cl era yorba de un dictionar aromdn, Explicatile pe care le-arn dat mereu m-au costat mult timp pierdut; respectivul "macedonean" era, de fapt, "macedo-slav"!).

Asadar, numele etnic este foarte apropiat, prin natura sa, numelui propriu; .dadi Intr-o familie sunt mai multe Maria, se cauta o modalitate de' a le individualiza (adaugfndu-se sufixe, atribute etc.; de ex., in romdna: Maria. Mlfrioara, Mariuca, Msric», Msricics, Maria mare, Maria mica, Maria a Domnichii etc.; pentru statui Moldova, se spunea Moldova Sovietics; se spune aeum Moldova de dincolo de Ptut etc.), Confuzie Insearnna ,,!ipsa de precizie", ceea ee duce la eroare, deruta, haos si alte tulburari de toate felurile. De aceea, numele MACEDOVLAH mi se pare eel mai potrivit,

ll.Aromlnii sunt crestini ortodoqi. Ortodoxismullor are spedficul lui (spre deosebire de acela al mmlnilor din nord)

Distinctia 'crestin - ortodox' deosebeste pe aromani si aromana (vocabularul ei) de romanii si romrna din nordul Dunarii:

14 v. Mile 'Iomici, Dictiotur tomsn-mscedoneu: si m<lcetioRl'an-roman, Editura $tiintifidl ~j Bnciclopedics, Bucuresti, Romania, 1986 (dou~ volume).

178

dad, pen tru tori rornann, CH'$ tinism ul este fun cia r, p r i mo r d i a 1 si 1 a t i n, tn schimb, ortodoxismul este a d o p ta t, tardiv si neogrec la aromani, dar tns u s i t , veehi (de peste un mileniu) si biz ant in 0·- 51 a v la romanii din nord. Voeabularul aroman contine foarte putine clemente de ritual ortodox, iar literatura rituals este, si ea, foarte rara. De fapt, aromanii nu au avut o organizare ecleziastica proprie, biserica greaca impunandu-se, t,hziu, ca atarel5.

12. AromAnii (macedovlahii) trebuie sa aibli un singur scop: sa·~i cultive limba materna ~i traditiile lor

Nu ered sa existe arornani care sa aiba alte pretentii to tarile in care traiesc, in Peninsula Balcanica, Daca exista, ei trebuie sa aiba grija ~i sa vorbeascs tn numele lor. A implica pe tot i aromanii tn initiative, pomiri, actiuni aberante, ineompatibile eu conceptiile lumii contemporane, care vrea sa realizeze 0 tntelegere re a 1 a tntre popoare, lnseamna a descalifica oetnie si a distruge tot ceea ce stramosii nostri si personalitatile noastre au realizat de-a lunguI secolelor.

IS v. Matilda Caragiu-Marioteanu, Palen, cbrtcien et ostbodose en arouDlain, in Studi romeni e romsnzi, omaggio a Plorics Ditnitrescu e Alexsudtu Niculescu, Linguistica, Etnografia, Sroria romem, Padova, 1995. p. 52-73.

179

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful