You are on page 1of 14

Carpatii Orientali au aparut si s-au dezvoltat in

ansamblul structural al Orogenului carpatic, prezentand
trasaturi comune intregului sistem orogenetic, fiind in primul
rand un rezultat al aceleiasi regenerari alpine, dar ofera insa
si unele caractere structurale proprii, care le confera
individualitate .
Particularitatile structurale ale Carpatilor Orientali
conduc la concluzia ca acestia si-au inceput evolutia prin
aparitia unui rift, independent de rifturile celorlalte segmente.
Acesta s-a format pe zona de jonctiune dintre structurile
hercinice si unitatile de vorland consolidate anterior, adica
la marginea marii placi eurasiatice. Riftul initial, care a
evoluat ca geosinclinal, a aparut in Triasic si a cunoscut o
perioada de extensie pana spre sfirsitul Jurasicului.
Odata cu Cretacicul incepe perioada de compresiune
insotita de migrarea axei geosinclinalului cu formarea
faciesurilor sinorogene si generarea primelor structuri
tectonice. Astfel, in Cretacicul mediu, in timpul fazei
austrice au aparut dacide timpurii, iar spre sfarsitul
Cretacicului, in faza subhercinica apar dacidele tarzii.
Totodata axa fosei de acumulare se deplaseaza mai
spre est. Fenomenul de compresiune si, probabil, si o
subduclie a marginii platformei din fata, continua si in
Tertiar, cand aria de acumulare sufera o noua deplasare,
limitandu-se in cele din urma la o zona depresionara
marginala, cu rol de avanfosa. Miscarile orogenice ating un
prim paroxism in Miocenul mediu, faza stirica, cind se
realizeaza moldavidele timpurii. Ultima faza, definitorie in
aranjamentul tectonic al Carpatilor Orientali, are loc in
Sarmatianul inferior, cand miscarile fazei moldavice duc la
formarea structurilor moldavidelor tarzii, cu pozitia cea mai
externa.
Dupa ridicarea Carpatilor Orientali, are loc scufundarea
unor arii restranse, luand astfel nastere depresiunile
posttectonice intramontane. In zona de contact dintre
Carpatii Orientali si masivul median transilvan se produce
punerea in loc a vulcanitelor neogene .
In continuare, edificiul carpatic a suferit actiunea
factorilor modelatori care au desavarsit morfostructura
actuala.
Evolutia in timp si spatiu a Carpatilor Orientali se
reflecta in structura actuala, distingandu-se mai multe zone
cu caractere litofaciale si structurale proprii, dispuse

1

Acestea s- au format in perioadele prealpine. zona central-carpatica corespunde primei etape din evolutia geosinclinalului Carpatilor Orientali. Ca unitate structurala alpina. Leaota si Piatra Craiului. Bucegi. Zona cristalino-mezozoica este situata in partea centrala a Carpatilor Orientali si se intinde din valea Dambovitei spre nord pana la Carpatii Ucrainieni. b)invelisul posttectonic realizat dupa diastrofismul mezocretacic. Sisturilor cristaline regenerate li se adauga invelisul alpin in care se deosebesc: a)invelisul preaustric cuprinzind formatiunile mezozoice pana la Cretacicul inferior . cand zona central-carpatica s-a comportat ca o regiune cu o oarecare stabilitate. zonar. cand zona cristalino- mezozoica a evoluat in cadrul unei arii mult mai largi . in stricta corelare cu etapele evolutive. Muntii Haghimas. Muntii Gurghiu. In istoria geologica a zonei central-carpatice se disting asadar trei etape evolutive concretizate in continutul petrogenetic si litofacial precum si in structo-geneza si anume: a)o etapa prealpina in care au luat nastere sisturile cristalofiliene.. c)o etapa alpina postaustrica in care s-a format invelisul posttectonic. Muntii Persani si masivele Postavaru. in Carpatii Orientali se deosebesc urmatoarele zone: a)zona cristalino-mezozoica(zona central- carpatica) b)zona klippelor si a flisului transcarpatic-vest c)zona flisului carpatic-est d)zona de molasa( Depresiunea Pericarpatica) e)zona vulcanitelor neogene In continuare voi trata zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali. Piatra Mare. Muntii Bistritei. in structura actuala a zonei central- carpatice se dosebesc trei compartimente: 2 . In cuprinsul ei afloreaza formatiunile fundamentului reprezentate prin sisturi cristaline.inclusiv .Acestei zone ii corespund: Muntii Rodna. b) o etapa alpina in care au luat nastere depozitele care formeaza invelisul preaustric si cand zona central- carpatica s-a individualizat ca unitate structogenetica.Astfel. In evolutia alpina.

cel putin in anumite situatii.nordic-compartimentul moldav. pentru unele sectoare destul de detaliata. geocronologic si paleomagnetic care permit sa se faca unele aprecieri asupra varstei formatiunilor premetamorfice. si la obtinerea unor date de ordin paleontologic. .median-compartimentul Persani -sudic-compartimentul Leaota Bucegi- Piatra Mare. care este si singura cale in descifrarea evolutiei geologice a terenurilor respective. In aceasta conceptie cercetarile urmareau ca pe baza studiului petrografic sa se deosebeasca diversele zone metamorfice. In prezent toti cercetatorii sunt de acord din acest punct de vedere. Nu acelasi lucru se intampla insa si in ceea ce priveste delimitarea riguroasa a diverselor cicluri orogenice. Studiile intreprinse in acest sens au condus la realizarea unei stratigrafii. . Cercetarile din ultimii ani s-au orientat spre stabilirea unor succesiuni stratigrafice in stivele de sisturi cristaline. Pe baza discordantelor metamorfice si a unor resturi de organisme gasite in sisturile cristaline s-a dedus ca metamorfitele din zona central-carpatica apartin la trei cicluri tectono-magmatice: 3 . dat fiind ca discordantele metamorfice sunt mult mai greu de sesizat. Cercetarile au condus si la concluzia ca masivele cristaline prealpine reprezinta formatiuni a caror metamorfozare a avut loc in diferite faze separate intre ele prin discordante de metamorfism. criteriul fiind mai ales acela al mineralelor tipomorfe. precum si asupra varstei metamorfismului. O perioada s-a considerat ca toate masivele de sisturi cristaline prealpine din Carpatii Orientali ar fi rezultat in urma unei singure faze de metamorfism care s-ar fi petrecut in timpul orogenezei hercinice.

sustinuta de unii cercetatori. in principal. Cele mai vechi formatiuni sunt reprezentate prin acumulari vulcano- sedimentare formate intr-o arie geosinclinala.a)prebaikalian. micasisturi.In compartimentul Muntilor Persani. remarcindu-se de la N spre S: promontoriul Bistrei si promontoriul Vaserului (separate intre ele prin depresiunea Ruscovei). Acestea au fost metamorfozate regional in conditiile faciesului amfibolitic. de la nord de granita pana in regiunea Ciuc. In compartimentul moldav. Spre est vin in contact tectonic cu zona flisului carpatic. iar spre vest inainteaza sub forma unor promotorii.In compartimentul sudic. sisturi sericito- cloritoase cu biotit etc. diverse tipuri de gnaise. sisturile cristaline se pot urmari. In 4 . in timpul unei orogeneze prebaikaliene. La acestea se adauga produsele unui vulcanism bazic initial. metamorfitele alcatuiesc culmea Leaota. Sisturile cristaline afloreaza in toate cele trei compartimente ale zonei central carpatice. nu este suficient de concludent argumentata. mai ales cu hematit. intre acesta si promontoriul Vaserului este depresiunea Borsa. Din ele au rezultat. sisturile cristaline afloreaza pe o arie restrinsa formind insula de la Girbova. amfibolite. pe distanta de mai bine de 240 km. iar mai spre S promotoriul Rodnei. b)baikalian c)hercinic Prezenta ciclului Caledonian. calcare cristaline. fapt ce face posibila descifrarea evolutiei geosinclinalului prebaikalian. Compozitia lor mineralogica si petrografica indica o predominare initiala a materialului detritic reprezentand acumulari sinorogene. Ciclul tectono-magmatic prebaikalian.

Cele mai vechi formatiuni cunoscute in zona cristalino-mezozoica sunt gnaisele de Rarau. punand in evidenta zone de ridicare axiala. In compartimentul moldav. In zona central-carpatica. In Muntii Bistritei se intalnesc pe cursul superior al raului Bistrita la Bretila si intre localitatile Iacobeni si Vatra-Dornei. Sisturile cristaline din grupa mezometamorfica se separa in doua serii: a)seria de Haghimas-Rarau-Bretila b)seria de Rebra-Barnar.Se mai intalnesc la marginea compartimentului moldav. dat fiind ca este produsul unui ciclu tectono-magmatic si reprezinta continutul unui geosinclinal in spatiu. Ansamblul sisturilor cristaline rezultat in urma orogenezei prebaikaliene poate fi desemnat sub numele de grupa sisturilor cristaline mezometamorfice. sisturile cristaline mezometamorfice afloreaza in promontoriile Bistra si Vaser si in Muntii Rodna. Este mai greu de admis ca acestea ar reprezenta ferestre tectonice. sisturile cristaline mezometamorfice se intalnesc pe o arie foarte restrinsa in masivul Garbova. sisturile cristaline mezometamorfice afloreaza pe arii relativ restranse.Pe langa metamorfismul foarte avansat.Unele din aceste arii sunt alungite in directia lantului muntos. aceasta 5 .Spre sud apar in regiunea Barnar.timpul orogenezei s-a manifestat si magmatismul plutonic cand au fost puse in loc masive de granitoide. Sisturile din seria de Haghimas-Rarau-Bretila au luat nastere prin metamorfozarea unor formatiuni vulcano- sedimentare in conditiile faciesului amfibolitelor cu almandin. Aceasta situatie sugereaza ideea ca cel putin o parte din sisturile cristaline mezometamorfice apar normal de sub cele epimetamorfice. In celelalte compartimente.

Urmarind succesiunea de detaliu in Muntii Haghimas. in masivele Haghimas si Rarau. Complexul t e r i g e n este suprapus precedentului si are o grosime de circa 500 m. succesiunea fiind mult mai completa. H. M. desi s-au emis numeroase ipoteze. In Muntii Rodna. reprezentind un bun reper stratigrafic. in jur de 3000 m. Este reprezentat prin micasisturi retromorfozate si milonitizate.serie se mai caracterizeaza si prin fenomoene de migmatizare metablastica si metasomatica . in care se intercaleaza gnaise cuarto- feldspatice cu muscovit. 2)complexul gnaiselor albe. bine deschis in imprejurimile localitatii Balan. Acesta este alcatuit preponderent din micasisturi cuartito-muscovito-biotitice si subordonat din paragnaise cu biotit. Muresan a deosebit un complex terigen-tufogen acid si un complex terigen. La partea superioara a acestui complex se individualizeaza un nivel de gnaise oculare de culoare alba. Krautner a separat patru complexe: 1)complexul gnaiselor si amfibolitelor. Este reprezentata prin micasisturi muscovito-biotitice ± granat. 3)complexul amfibolitelor 4)complexul gnaiselor de Rebra-Anies 6 . Complexul terigen-tufogen a c i d ocupa o pozitie inferioara si are o grosime de cateva sute de metri. desi nu aici apare cu dezvoltarea cea mai completa. La acestea se adauga amfibolite sub forma de intercalatii. sisturile cristaline incluse in seria de Haghimas-Rarau-Bretila au o grosime mai mare. sisturi cuartito-biotitice ± granat si paragnaise muscovito- biotitice ± granat. In intreaga suita de roci se gasesc gnaise granitice si gnaise oculare rosii (gnaise de Rarau) a caror geneza nu se poate considera elucidata. Dezvoltarea tipica a seriei de Haghimas–Rarau-Bretila se intalneste in zona de margine.

prelungindu-se mult spre sud. succesiunea de detaliu.Barnar o constituie dezvoltarea mare a carbonatitelor. care se intinde spre S depasind cu mult valea Bistritei. Afloreaza pe arii destul de intinse in Muntii Rodna. rezultate in urma metamorfozarii unor formatiuni sedimentare si magmatogene bazice. sisturile cristaline ale seriei de Rebra. Cea mai sudica zona in care afloreaza seria de Rebra-Barnar se intalneste in regiunea izvoarelor Muresului . O caracteristica a seriei de Rebra.Vatra Dornei». Se poate considera insa ca apartine tot ciclului prebaikalian. Stratigrafia sisturilor cristaline din seria de Rebra- Barnar este destul de cunoscuta. In toate zonele de aflorare. apoi in lungul Bistritei in zona lacobeni-Vatra Dornei. Cercetarile mai recente au condus la concluzia ca sisturile cristaline care anterior fusesera descrise drept serii distincte. 7 . « seria de Rebra ». in care s-au delimitat mai multe complexe. Aceasta nu vine niciodata in contact cu seria de Haghimas- Rarau-Bretila peste care ar trebui sa se dispuna in mod normal.Barnar vin in relatii tectonice cu serii mai tinere. Sisturile cristaline ale acestei serii ocupa o arie destul de intinsa in zona Bistrita- Barnar. prezinta unele caractere litostratigrafice si metamorfice comune si ca ansamblul acestora apartine de fapt aceleiasi serii. incat nu se cunoaste care este substratul normal si prin urmare nu se cunoaste cu certitudine primul termen al seriei de Rebra-Barnar. este valabila pentru intregul compartiment moldav cu unele deosebiri neesentiale.Spre N. in promontoriul Vaser si cel al Bistrei. ca «seria de Bistrita-Barnar». Seria de Rebra-Barnar include sisturi cristaline mezometamorfice cu trecere spre faciesuri epimetamorfice. « seria de lacobeni. apare aceeasi serie cu dezvoltare similara.

. Se intalnesc dolomite si calcare cristaline cu tremolit ± talc care pot atinge grosimea de 1000 m si diferite varietati de micasisturi sub forma de intercalatii. ani. Bercia et al. La acestea se adauga intercalatii de carbonatite. in seria de Rebra-Barnar se pot deosebi trei complexe: a)complexul inferior terigen. incat difera de la o arie de 8 . iar analizele asupra muscovitului din pegmatite arata 800 mil. Urmand coloana stratigrafica stabilita de I. Rocile complexului inferior apar in imprejurimile localitatii Bilbor cu o grosime de 500 m apoi in imprejurimile localitatii Dirmoxa si pe valea Negrisoara unde ating grosimea de 1000m. in timp ce rocile terigene si magmatogene sunt subordonate. Nu se remarca deosebiri esentiale de la o arie de aflorare la alta. de obicei calcare cristaline. in cadrul acestui complex se rernarca largi variatii litofaciale. Complexul inferior este constituit in principal din roci terigene reprezentate prin diferite varietati de paragnaise si micasisturi si din roci magmatogene bazice (amfibolite). b)complexul mediu carbonatic c) complexul superior terigen. Analizele de varsta absoluta facute asupra unor galene provenind din acest complex din Muntii Rodna au indicat valori intre 385—650 mil. Totodata. Complexul mediu se caracterizeaza prin predominarea rocilor carbonatice. Acesta are o mare raspandire. insa prezinta largi variatii de grosime putand atinge 2000 m. ani. Complexul superior se caracterizeaza printr-o reducere sensibila a carbonatitelor in favoarea materialului terigen.

calcit si sisturi muscovito-biotitice cu profiroblaste de albit. in grosime de 1000 m.In Muntii Rodna.In cuprinsul complexului superior. Dupa incheierea ciclului prebaikalian si a fazei de gliptogeneza care i-a urmat. se remarca variatii ale intensitatii metamorfismului de la faciesul amfibolitelor cu almandin spre faciesuri epizonale sericito-cloritoase cuartitice si sisturi amfibolitice cloritoase. epidot. Succesiunea complexului superior se incheie cu un orizont gros de 1200 m reprezentat predominant prin sisturi muscovitice cu biotit si granat. La acestea se adauga sub forma de intercalatii. paragnaise biotitice si amfibolite. mai ales in orizontul dinspre baza.aflorare la alta. Formatiunile vulcano-sedimentare 9 . domeniul carpatic in care evolua si zona central-carpatica si- a reluat functia de arie de acumulare. in principal sisturi cuartitice-biotitice si sisturi grantoase cu biotit.In regiunea lacobeni-Vatra Dornei. complexul superior atinge grosimea de 2500 m si este reprezentat in baza printr-un orizont de sisturi terigene alcatuit din diferite varietati de micasisturi. calcare. In acest orizont sunt cantonate acumularile de minereu de Fe de tip Lahn-Dill din regiunea lacobeni. Peste orizontul de micasisturi urmeaza un al doilea cu o grosime de 300-400 m alcatuit din diverse tipuri de amfibolite carora li se asociaza sisturi clorito-biotitice cu albit. Ciclul tectono-magmatic baikalian. complexul superior are o grosime de aproape 2000 m si este reprezentat prin roci predominant terigene. incat nu se poate realiza o orizontare mai detailiata aplicabila in tot masivul Rodna. In aria de aflorare de la izvoarele Muresului. complexul superior are o grosime in jur de 6000 m pe valea Rebra este reprezentat prin roci terigene cu intercalatii de amfibolite si calcare. evoluand ca zona labila in care s-au desfasurat toate procesele unui ciclu tectono-magmatic. cuartite negre. Pe alocuri se intilnesc sisturi cu hornblenda .

la care se adauga cuartite negre. Cercetarile mai recente au constatat ca de fapt exista si sisturi cristaline foarte slab metamorfozate care apartin altui ciclu tectono-magmatic. cuprindea toate sisturile cristaline cu metamorfism de tip epimetamorfic. care se succed pe verticala. In zona cristalino-mezozoica. Acest complex se intalneste in Muntii Tulghes. grupa sisturilor cristaline epimetamorfice afloreaza in toate cele trei compartimente. remarcandu-se si frecvente variatii laterale. epimetamorfitele ocupa suprafete intinse si au fost descrise sub numele de «seria de Tulghes». in seria de Tulghes s-au separat trei complexe . acestea nu mai sunt incluse in seria de Tulghes. Ansamblul acestora alcatuieste grupa sisturilor epimetamorfice. iar spre N in Muntii Bistritei si Rodna. Cercetarile recente au dus la stabilirea succesiunii stratigrafice de detaliu. In conceptia actuala. Complexul inferior cuprinde sisturi cuartitice- grafitoase cu intercalatii de metatufuri acide.acumulate au fost metamorfozate regional in conditiile faciesului sisturilor verzi. mai ales pentru jumatatea nordica a compartimentului moldav. In compartimentul moldav. Seria de Tulghes anterior. in timpul orogenezei baikaliene. Pe criteriul litofacial. Modificarile laterale de facies constau in reducerea grafitului si a metatufurilor acide care devin subordonate. 10 . Seria de Tulghes include sisturi cristaline rezultate in urma metamorfozarii unor formatiuni vulcano-sedirnentare in conditiile faciesului sisturilor verzi si se caracterizeaza prin predominarea rocilor magmatogene acide asupra celor bazice. calcare cristaline si subordonat roci verzi tufogene bazice.

In compartimentul Persani. In zona lacobeni-Brosteni fiind reprezentat prin cuartite negre. sisturile cristaline epimetamorfice alcatuiesc culmea Leaota. Metatufurile acide sunt subordonate. grafitoase. carora li se asociaza sisturi sericitoase cu hornblenda. afloreaza pe o arie foarte restransa. Ciclul tectono-magmatic hercinic. la care se adauga sisturi sericito-cloritoase. in regiunea localitatilor Fundul Moldovei-Pojorata. sisturi sericito-grafitoase. in partea estica. Au fost descrise sub numele de «seria de Garbova » si se prezinta slab metamorfozate. Ultimul ciclu din evolutia prealpina a zonei central-carpatice 11 . alcatuit preponderent din amfibolite cu epidot. Complexul mediu are o grosime intre 1000 si 2000 m. in ele recunoscandu-se caracterele stratonomice ale depozitelor premetamorfice In compartimentul sudic. Complexul superior se caracterizeaza prin predominarea metatufurilor acide. Tot in acest complex sunt cantonate acumularile de sulfuri complexe. In acest complex sunt cantonate acumularile de minereu de mangan de pe aliniamentul Ciocanesti-Iacobeni-Sarul Dornei si de pe aliniamentul Brosteni-Borca. se remarca o inlocuire laterala a cuartitelor de la V catre E printr-un facies pelitic cu intercalatii de metatufuri bazice. sisturi verzi si subordonat cuartite negre. In baza suitei cristaline se separa un nivel gros de 10-15 m. sisturi verzi tufogene bazice si calcare. alcatuind masivul Garbova. sisturile cristaline epimetamorfice.

Pe suprafete mai intinse se intalnesc in Muntii Rodna. sisturi grafitoase si sisturi cloritoase. cuartite negre. cand structurile baikaliene au fost regenerate. calcare si cuartite. meta-conglomerate si sisturi verzi. urmate de calcare si dolomite rubanate 12 . uneori rubanate. iar pe arii mai restrinse in Muntii Bistritei. I Complexul vulcanogen mediu este alcatuit predominant din metatufuri bazice. sub numele de seria de Repedea. Complexul detritogen-grafitos inferior e s t e r e p r e zentat prin sisturi sericitoase-grafitoase cu intercalatii de cuartite negre. Succesiunea mai completa a sisturilor cristaline ankimetamorfice a fost descrisa de H. dupa reducerile si indintarile laterale ce se observa. Krautner in Muntii Rodna. metabazite si subordonat sisturi sericito-cloritoase. Sisturile cristaline ankimetamorfice se intalnesc numai in compartimentul moldav unde au o pozitie clara discordant-transgresiva peste formatiunile cristalofiliene mai vechi. Complexul detritogen-grafitos superior e s t e r e p r e zentat in baza printr-o alternanta de metaconglomerate. putandu-se separa: a)un complex vulcanogen bazal. fiind prinse intre diversele serii ale grupei mezometamorfice sau ale grupei epi-metamorfice. O mare dezvoltare o au calcarele care. Complexul vulcanogen bazal se dispune transgresiv peste seria de Haghimas-Rarau-Bretila si este reprezentat prin sisturi verzi si sisturi sericito- grafitoase. pot fi socotite ca reprezentind recifi.corespunde Paleozoicului. Frecvent apar in situatii tectonice. Ansamblul acestora poate fi desemnat sub numele de grupa sisturilor ankimetamorfice. Formatiunile vulcano-sedimentare acumulate au fost metamorfozate in conditiile faciesului sisturilor verzi incipient. Sunt reprezentate printr-o alternanta de roci vulcanogene cu roci tufogene grafitoase. d)un complex detritogen grafitos superior e)un complex vulcanogen superior. iar domeniul carpatic a devenit arie geosinclinala. la care se pot adauga si calcare. b)un complex grafitos detritogen inferior. c)un complex vulcanogen mediu.

cu intercalatii de sisturi sericito-grafitoase. Se incheie cu un orizont de meta-graywacke. Comp le xul vulcan oge n sup erior in clude o a lte rna nta de metatufuri bazice si sisturi sericito- cloritoase. 13 . urmate de metatufuri acide.

M.1973 Geotectonica Romaniei.V. 1984 14 . Editura Tehnica. Editura Tehnica.Ionesi. Bibliografie Geologia Romaniei. Bucuresti.. L.Sandulescu. Mutihac.