You are on page 1of 41

Contabilitatea stocurilor

Exemplul ilustrativ 72

Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de materii prime în sumă de
5.000 lei şi un stoc iniţial de mărfuri în sumă de 6.000 lei. În cursul lunii au loc
următoarele operaţii:
a) Achiziţia de materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
b) Achiziţia de mărfuri în sumă de 2.000 lei, TVA 24%;
c) Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;
d) Vânzarea de mărfuri la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de achiziţie 4.500 lei.
La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: materii prime 6.600
lei şi mărfuri 3.300 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile
utilizării metodei inventarului permanent.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi
ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.”
(pct. 290)

Prin urmare, operaţiile de mai sus se vor înregistra astfel:


a) Achiziţia de materii prime:
3.720 lei % = 401 3.720 lei
3.000 lei 301 Furnizori
Materii prime
720 lei 4426
TVA deductibilă

b) Achiziţia de mărfuri:
2.480 lei % = 401 2.480 lei
2.000 lei 371 Furnizori
Mărfuri
480 lei 4426
TVA deductibilă

c) Consumul de materii prime:


1.500 lei 601 = 301 1.500 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
d) Vânzarea de mărfuri:
d1) recunoaşterea venitului din vânzare:
9.920 lei 4111 = % 9.920 lei
Clienţi 707 8.000 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 1.920 lei
TVA colectată

d2) descărcarea gestiunii:


4.500 lei 607 = 371 4.500 lei
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

e) Situaţia în conturi:

D 301 C D 371 C

Si 5.000 1.500 (c) Si 6.000 4.500 (d2)

(a) 3.000 (b) 2.000

Sfd 6.500 Sfd 3.500

e1) diferenţe constatate la inventar pentru materiile prime:


Sold scriptic (Sold final debitor) 6.500 lei
Sold faptic 6.600 lei
Înregistrarea plusului de materii prime:100 lei
100 lei 301 = 601 100 lei
Materii prime Cheltuieli cu
materiile prime

e2) diferenţe constatate la inventar pentru mărfuri:


Sold scriptic (Sold final debitor) 3.500 lei
Sold faptic 3.300 lei
Înregistrarea minusului de mărfuri: 200 lei
200 lei 607 = 371 200 lei
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile
Exemplul ilustrativ 73

Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de materii prime în sumă de
5.000 lei şi un stoc iniţial de mărfuri în sumă de 6.000 lei. În cursul lunii au loc
următoarele operaţii:
a) Achiziţia de materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
b) Achiziţia de mărfuri în sumă de 2.000 lei, TVA 24%;
c) Consumul de materii prime la costul de 1.500 lei;
d) Vânzarea de mărfuri la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de achiziţie 4.500 lei.
La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: materii prime 6.600
lei şi mărfuri 3.300 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile
utilizării metodei inventarului intermitent.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la sfârşitul perioadei.” (pct. 291-(1))
„Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor
conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat
obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.” (pct.
291-(2))
„Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de
stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.” (pct. 291-(3))
„Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul
perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă
valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.” (pct. 291-(4))

Prin urmare, operaţiile de mai sus se vor înregistra în contabilitate astfel:


a) Achiziţia de materii prime:
3.720 lei % = 401 3.720 lei
3.000 lei 601 Furnizori
Cheltuieli cu
materiile prime
720 lei 4426
TVA deductibilă
b) Achiziţia de mărfuri:
2.480 lei % = 401 2.480 lei
2.000 lei 607 Furnizori
Cheltuieli
privind mărfurile
480 lei 4426
TVA deductibilă

c) Consumul de materii prime nu se înregistrează. Acesta se determină la sfârşitul perioadei pe baza


relaţiei:
Ieşiri = Sold iniţial + Intrări – Sold final stabilit la inventar
Ieşiri = 5.000 lei + 3.000 lei – 6.600 lei = 1.400 lei

d) Vânzarea de mărfuri:
– preţul de vânzare:
9.920 lei 4111 = % 9.920 lei
Clienţi 707 8.000 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 1.920 lei
TVA colectată

Ieşirile de mărfuri nu se înregistrează. Acestea se determină la sfârşitul perioadei pe baza relaţiei:


Ieşiri = Sold iniţial + Intrări – Sold final stabilit la inventar
Ieşiri = 6.000 lei + 2.000 lei – 3.300 lei = 4.700 lei

e) Anularea soldurilor iniţiale:


– pentru materiile prime:
5.000 lei 601 = 301 5.000 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime

– pentru mărfuri:
6.000 lei 607 = 371 6.000 lei
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

f) Preluarea soldurilor finale:


– pentru materiile prime:
6.600 lei 301 = 601 6.600 lei
Materii prime Cheltuieli cu
materiile prime

– pentru mărfuri:
3.300 lei 371 = 607 3.300 lei
Mărfuri Cheltuieli
privind mărfurile

Exemplul ilustrativ 74
Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de produse finite în sumă de
5.000 lei şi un stoc iniţial de produse în curs de execuţie în sumă de 6.000 lei. În cursul
lunii au loc operaţiile:
a) Obţinerea de produse finite în valoare de 3.000 lei;
b) Vânzarea de produse finite la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de producţie 4.500
lei.
La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: produse finite 3.600
lei şi produse în curs de execuţie 5.800 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile
utilizării metodei inventarului permanent.

Rezolvare:

a) Obţinerea de produse finite:


3.000 lei 345 = 711 3.000 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

b) Vânzarea de produse finite:


b1) recunoaşterea venitului din vânzare:
9.920 lei 4111 = % 9.920 lei
Clienţi 7015 8.000 lei
Venituri din
vânzarea
produselor finite
4427 1.920 lei
TVA colectată

b2) descărcarea din gestiune a produselor finite vândute:


4.500 lei 711 = 345 4.500 lei
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse

c) Situaţia în conturi:

D 345 C

Si 5.000 4.500 (b2)

(a) 3.000

Sfd 3.500
c1) diferenţe constatate la inventar pentru produsele finite:
Sold scriptic (Sold final debitor) 3.500 lei
Sold faptic 3.600 lei
Înregistrarea plusului de materii prime:100 lei
100 lei 345 = 711 100 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

c2) pentru producţia în curs de execuţie:


Sold scriptic (Sold final debitor) 6.000 lei
Sold faptic 5.800 lei
Înregistrarea minusului pentru
producţia în curs de execuţie: 200 lei
200 lei 711 = 331 200 lei
Venituri aferente Produse în curs
costurilor stocurilor de execuţie
de produse

Exemplul ilustrativ 75

Alfa deţine la începutul lunii martie anul N un stoc iniţial de produse finite în sumă de
5.000 lei şi un stoc iniţial de produse în curs de execuţie în sumă de 6.000 lei. În cursul
lunii au loc operaţiile:
a) Obţinerea de produse finite în valoare de 3.000 lei;
b) Vânzarea de produse finite la preţul de vânzare de 8.000 lei, cost de producţie 4.500
lei.
La inventarierea de la sfârşitul lunii, stocurile finale faptice au fost: produse finite 3.600
lei şi produse în curs de execuţie 5.800 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi operaţiile de mai sus în condiţiile
utilizării metodei inventarului intermitent.

Rezolvare:

a) Obţinerea de produse finite: nu se contabilizează.

b) Vânzarea de produse finite:


– recunoaşterea venitului din vânzare:
9.920 lei 4111 = % 9.920 lei
Clienţi 7015 8.000 lei
Venituri din
vânzarea
produselor finite
4427 1.920 lei
TVA colectată
– descărcarea de gestiune: nu se contabilizează.

c) Anularea soldurilor iniţiale:


11.000 lei 711 = % 11.000 lei
Venituri aferente 345 5.000 lei
costurilor stocurilor Produse finite
de produse 331 6.000 lei
Produse în curs
de execuţie

d) Preluarea soldurilor finale:


9.400 lei % = 711 9.400 lei
3.600 lei 345 Venituri aferente
Produse finite costurilor stocurilor
5.800 lei 331 de produse
Produse în curs
de execuţie

Exemplul ilustrativ 76

Alfa se aprovizionează cu materii prime: 20 buc. x 200 lei/buc. = 4.000 lei preţ de
cumpărare şi cheltuieli de transport 1.000 lei. Cota de TVA este de 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi:
a) Achiziţia materiilor prime în cazul în care TVA poate fi recuperată de la
autoritatea fiscală;
b) Achiziţia materiilor prime în cazul în care TVA nu poate fi recuperată de la
autoritatea fiscală.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„(...) costul de achiziție al stocurilor cuprinde: prețul de cumpărare, taxele de import și alte taxe (cu excepţia
acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autoritățile fiscale), cheltuielile de transport,
manipulare și alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziției bunurilor respective.
În costul de achiziție se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obținerea de
autorizații şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziție şi atunci când funcția de aprovizionare este
externalizată; (...)” (pct. 8)

Prin urmare:
 Preţ de cumpărare = 20 buc. x 200 lei/buc. 4.000 lei
+ Cheltuieli de transport 1.000 lei
= Cost de achiziţie 5.000 lei
+ TVA = 5.000 lei x 24% 1.200 lei
= Total factură 6.200 lei

a) Achiziţia materiilor prime în cazul în care TVA poate fi recuperată de la autoritatea fiscală:
6.200 lei % = 401 6.200 lei
5.000 lei 301 Furnizori
Materii prime
1.200 lei 4426
TVA deductibilă

b) Achiziţia materiilor prime în cazul în care TVA nu poate fi recuperată de la autoritatea fiscală:
6.200 lei 301 = 401 6.200 lei
Materii prime Furnizori

Exemplul ilustrativ 77

Alfa achiziționează combustibil în valoare de 3.000 lei, TVA 24%, conform facturii,
destinat unui vehicul pentru care este limitat dreptul de deducere a TVA conform art.
1451 din Codul fiscal.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizați achiziția în condițiile în care
combustibilul nu este stocat.
Notă:
Articolul 1451 alin. (1) din Codul fiscal precizează următoarele: „Prin excepţie de la
prevederile art. 145 se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării,
achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere
motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea
sau în folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activităţii economice”.
Normele metodologice de aplicare a art. 1451 din Codul fiscal menționează că prin
cheltuieli legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei
impozabile se înţelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile
de reparaţii, de întreţinere, cheltuielile cu lubrifianţi, cu piese de schimb, cheltuielile cu
combustibilul utilizat pentru funcţionarea vehiculului. Nu reprezintă cheltuieli legate de
vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile orice cheltuieli
care nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vehicul.
Potrivit art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, nu sunt deductibile „50% din cheltuielile
aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii
economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi
care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate
în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile
pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile
de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea
către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea”.
În normele de aplicare a art. 21 din Codul fiscal se precizează că aplicarea limitei de
50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea profitului impozabil se
efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv
aceasta se aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept
de deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

Rezolvare:

a) Achiziția combustibilului:
3.720 lei % = 401 3.720 lei
1.500 lei 6022/deductibil Furnizori
Cheltuieli privind
combustibilii
1.500 lei 6022/nedeductibil
Cheltuieli privind
combustibilii
360 lei 4426/deductibil
TVA deductibilă
360 lei 4426/nedeductibil
TVA deductibilă

b) Includerea TVA în costul de achiziție al combustibilului:


360 lei % = 4426/nedeductibil 360 lei
180 lei 6022/deductibil TVA deductibilă
Cheltuieli privind
combustibilii
180 lei 6022/nedeductibil
Cheltuieli privind
combustibilii

În acest caz, cheltuiala nedeductibilă cu combustibilii este de 50%, adică 1.500 lei + 180 lei = 1.680 lei.

Exemplul ilustrativ 78
Alfa importă mărfuri de la un furnizor extern, Beta, cu sediul în SUA, în următoarele
condiţii: preţ de cumpărare 1.500 dolari (include transportul și asigurarea pe parcurs
extern), taxă vamală 10,5%, TVA 24%. Cursul de schimb valutar aplicabil la data
recepţiei este de 3,60 lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul valorii în vamă este de
3,50 lei/dolar. Pentru a aduce marfa în unitate, Alfa apelează la serviciile unei firme de
transport intern, Delta, de la care primeşte o factură în valoare totală de 992 lei (inclusiv
TVA).
Conform OMFP nr. 1.802/2014:
a) Calculaţi costul de achiziţie;
b) Contabilizaţi recepţia bunurilor importate;
c) Contabilizaţi plata TVA în vamă;
d) Contabilizaţi factura primită de la furnizorul de transport intern.
Notă:
Taxele vamale aplicabile începând cu data de 01.01.2007 la punerea în liberă circulaţie
a mărfurilor provenite din ţări terţe sunt cele prevăzute în anexa Regulamentului (CE) nr.
1549/2006 al Comisiei de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al
Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun. Pentru a
vizualiza taxa vamală poate fi accesată baza de date naţională TARIC_RO.
În aplicarea art. 168-172 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei de stabilire a
unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire
a Codului vamal comunitar, în situaţia în care valoarea în vamă a mărfurilor este
exprimată în altă monedă decât cea naţională, cursul de schimb folosit la determinarea
acestei valori este cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Naţională a României
în penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii în care se utilizează.
În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau
altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul
generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin
faptul generator şi exigibilitatea respectivelor taxe comunitare (art. 136-(1) din Codul
fiscal).
Conform art. 139 din Codul fiscal, baza de impozitare pentru importul de bunuri este
valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se
adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum
şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe
valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile
de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a
bunurilor în România. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată
în documentul de transport sau în orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea
intră în România, sau, în absenţa unor astfel de documente, primul loc de descărcare a
bunurilor în România.
Baza de impozitare nu cuprinde:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de
furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru
neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute
peste preţurile şi/sau tarifele negociate (nu se exclud din baza de impozitare orice
sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate);
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare; e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei
persoane şi care apoi se decontează acesteia, precum şi sumele încasate de o
persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.
Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se
exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor
comunitare care reglementează calculul valorii în vamă (art. 139-(1) din Codul fiscal).
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei achitate pentru importul de bunuri
(altele decât cele prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal), persoana
impozabilă trebuie să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de
organele vamale, care să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor
din punctul de vedere al taxei, precum şi documente care să ateste plata taxei de către
importator sau de către altă persoană în contul său. Importatorii care deţin o autorizaţie
unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată de alt stat membru sau care
efectuează importuri de bunuri în România din punctul de vedere al TVA, pentru care nu
au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import, trebuie să deţină o declaraţie de
import pentru TVA şi accize (art. 146-(1) lit. c) din Codul fiscal).

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să
sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei
bunurilor.” (pct. 314-(4))

Prin urmare:
– calculul valorii în vamă:
 Preţ de cumpărare = 1.500 dolari x 3,50 lei/dolar 5.250,00 lei
+ Taxă vamală = 5.250 lei x 10,5% 551,25 lei

= Valoare în vamă 5.801,25 lei


– TVA achitată în vamă = 5.801,25 lei x 24% = 1.392,30 lei
a) Costul de achiziţie:
 Preţ de cumpărare = 1.500 dolari x 3,60 lei/dolar (cursul la
data recepţiei) 5.400,00 lei
+ Taxă vamală 551,25 lei
+ Cheltuieli de transport incluse în costul de achiziţie atunci când
funcţia de aprovizionare este externalizată (exclusiv TVA) =
992 lei x 100 / 124) 800,00 lei
= Cost de achiziţie 6.751,25 lei

b) Recepţia bunurilor importate:


5.951,25 lei 371 = % 5.951,25 lei
Mărfuri 401.01 5.400,00 lei
Furnizori/Beta
446 551,25 lei
Alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate

c) Plata TVA în vamă:


1.392,30 lei 4426 = 5121 1.392,30 lei
TVA deductibilă Conturi la bănci
în lei

d) Factura primită de la furnizorul de transport intern:


992 lei % = 401.02 992 lei
800 lei 371 Furnizori/Delta
Mărfuri
192 lei 4426
TVA deductibilă

Exemplul ilustrativ 79

Alfa achiziţionează 2.000 de pungi cu scop de revânzare la preţul de 2 lei/pungă,


ecotaxa 0,1 lei/pungă, TVA 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi achiziţia pungilor.
Notă:
Potrivit Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 192/2014 privind
modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru
aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru
mediu (privind modul de calcul al contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. q) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
ulterioare), obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,1 lei/buc. revine
operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru
cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obţinute din resurse
neregenerabile, după cum urmează:
a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile şi sacoşele
fabricate în România;
b) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru
pungile şi sacoşele achiziţionate din afara spaţiului naţional.
Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională pungi şi sacoşe pentru
cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, care sunt supuse taxării sunt obligaţi:
a) să stabilească lunar, pe tip de material, cantitatea şi numărul de pungi şi sacoşe
pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat, introduse pe piaţa naţională;
b) să declare şi să plătească trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare
trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile şi numărul de pungi şi
sacoşe pentru cumpărături, cu mâner integrat sau aplicat.

Rezolvare:

Ecotaxa este o taxă nerecuperabilă care se include în costul de achiziţie:


 Preţ de cumpărare = 2.000 pungi x 2 lei/pungă 4.000 lei
+ Taxe nerecuperabile (ecotaxa) = 2.000 pungi x 0,1 lei/pungă 200 lei
= Cost de achiziţie 4.200 lei
+ TVA = 4.200 lei x 24% 1.008 lei

= Total factură 5.208 lei

Achiziţia pungilor se contabilizează astfel:


5.208 lei % = 401 5.208 lei
4.200 lei 371 Furnizori
Mărfuri
1.008 lei 4426
TVA deductibilă

Exemplul ilustrativ 80

Alfa obţine din producţie proprie 2.000 de pungi la costul de producţie de 1,5 lei/pungă.
Ulterior, îi vinde unui client 1.800 de pungi la preţul de vânzare de 2 lei/pungă, plus
ecotaxa de 0,1 lei/pungă, TVA 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi:
a) Obţinerea pungilor din producţie proprie;
b) Vânzarea pungilor.

Rezolvare:

a) Obţinerea de produse finite la cost de producţie (2.000 pungi x 1,5 lei/pungă = 3.000 lei):
3.000 lei 345 = 711 3.000 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

b) Vânzarea de produse finite:


Preţul de vânzare = 1.800 pungi x 2 lei/pungă = 3.600 lei
Ecotaxa datorată bugetului = 1.800 pungi x 0,1 lei/pungă = 180 lei
TVA colectată = (3.600 lei + 180 lei) x 24% = 907,2 lei
4.687,2 lei 4111 = % 4.687,2 lei
Clienţi 7015 3.600,0 lei
Venituri din
vânzarea
produselor finite
446 180,0 lei
Alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate
4427 907,2 lei
TVA colectată

– descărcarea gestiunii pentru costul de producţie (1.800 pungi x 1,5 lei/pungă = 2.700 lei):
2.700 lei 711 = 345 2.700 lei
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse

Exemplul ilustrativ 81

Alfa recepţionează în data de 20.07.N mărfuri în valoare de 5.000 euro primite fără
factură de la un furnizor cu sediul în Franţa. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data
recepţiei a fost de 4,1820 lei/euro. La data de 30.07.N (ultima zi bancară a lunii), cursul
de schimb a fost de 4,1630 lei/euro. În data de 12.08.N se primeşte factura externă
emisă în data de 10.08.N. Cursul la data facturii este de 4,1819 lei/euro. Data
exigibilităţii TVA este 10.08.N. Achiziţia intracomunitară se evidenţiază în declaraţia
recapitulativă şi decontul de TVA aferente lunii august.
Conform OMFP nr. 1.802/2014:
a) Contabilizaţi recepţia mărfurilor;
b) Contabilizaţi actualizarea datoriei în valută la sfârşitul lunii iulie N;
c) Contabilizaţi TVA pe baza facturii şi precizaţi ce înregistrări contabile se
efectuează la primirea facturii.
Notă:
În cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru
determinarea în lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilităţii taxei, aşa
cum este stabilită la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi
recepţionate bunurile.
În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă
nicio factură/autofactură până la data respectivă. Prin excepţie, exigibilitatea taxei
intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru sau, după caz,
la data emiterii autofacturii, dacă factura sau autofactura este emisă înainte de cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au
primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408 «Furnizori – facturi nesosite»), pe baza
documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.” (pct. 310-(2))
„O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională
a României, de la data efectuării operaţiunii.” (pct. 319)
„La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs
înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.”
(pct. 325-(1))
„În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să
sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei
bunurilor.” (pct. 314-(4))

Prin urmare, pentru operaţiile de mai sus se efectuează următoarele înregistrări:


a) Recepţia mărfurilor provenite din achiziţia intracomunitară (5.000 euro x 4,1820 lei/euro (cursul la data
recepţiei) = 20.910 lei):
20.910 lei 371 = 408 20.910 lei
Mărfuri Furnizori –
facturi nesosite

b) Evaluarea datoriei la finele lunii iulie N:


Datoria la sfârşitul lunii = 5.000 euro x 4,1630 lei/euro (cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de
BNR, din ultima zi bancară a lunii în cauză) = 20.815 lei
Datoria contabilizată iniţial = 20.910 lei
Diminuarea datoriei şi recunoaşterea diferenţei de curs valutar = 20.910 lei – 20.815 lei = 95 lei:
95 lei 408 = 7651 95 lei
Furnizori – Diferențe favorabile
facturi nesosite de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate în valută

c) Primirea facturii de la furnizor:


– înregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:
Baza de impozitare = 5.000 euro x 4,1819 lei/euro (cursul valutar la data facturii) = 20.909,5 lei
TVA = 20.909,5 lei x 24% = 5.018,28 lei
5.018,28 lei 4426 = 4427 5.018,28 lei
TVA deductibilă TVA colectată

– reflectarea datoriei în contul de furnizori:


Sold 408 = 20.910 lei – 95 lei = 20.815 lei
20.815 lei 408 = 401 20.815 lei
Furnizori – Furnizori
facturi nesosite

Exemplul ilustrativ 82

Societatea Alfa recepționează în data de 26.05.N mărfuri în valoare de 5.000 euro


primite fără factură de la un furnizor german. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data
recepției este de 4,1950 lei/euro. La sfârșitul lunii mai, cursul de schimb a fost de 4,1792
lei/euro. Cursul de schimb la 15.06.N (data la care se procedează la autofacturare) a
fost de 4,2322 lei/euro. În data de 23.06.N, societatea primește factura externă emisă la
19.05.N. Cursul la data facturii este de 4,1949 lei/euro.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizați:
a) Recepția mărfurilor provenite din achiziția intracomunitară;
b) Actualizarea datoriei față de furnizor la sfârșitul lunii mai;
c) Autofacturarea;
d) Primirea facturii.
Notă:
Normele metodologice date în aplicarea art. 135 din Codul fiscal precizează
următoarele: „Dacă beneficiarul nu a primit o factură de la furnizor până în a 15-a zi a
lunii următoare celei în care a avut loc faptul generator, are obligaţia să emită
autofactura prevăzută la art. 1551 alin. (1) din Codul fiscal. Pentru determinarea taxei se
utilizează cursul de schimb prevăzut la art. 139 1 din Codul fiscal, respectiv cel din data
emiterii autofacturii. În situaţia în care, ulterior emiterii autofacturii, beneficiarul primeşte
factura de la furnizor, care este emisă la o dată anterioară datei autofacturii, acesta are
obligaţia de a ajusta baza de impozitare în funcţie de cursul de schimb în vigoare la data
emiterii facturii de către furnizor”.

Rezolvare:

a) Recepția mărfurilor provenite din achiziția intracomunitară (5.000 euro x 4,1950 lei/euro = 20.975 lei):
20.975 lei 371 = 408 20.975 lei
Mărfuri Furnizori –
facturi nesosite

b) Actualizarea datoriei față de furnizor la cursul de închidere (la 30.05.N):


Datoria la sfârșitul lunii = 5.000 euro x 4,1792 lei/euro = 20.896 lei
Datoria contabilizată anterior = 20.975 lei
Diferență de curs valutar = 20.975 lei – 20.896 lei = 79 lei
79 lei 408 = 7651 79 lei
Furnizori – Diferențe favorabile
facturi nesosite de curs valutar
legate de
elementele monetare
exprimate în valută

c) Înregistrarea TVA pe baza autofacturării, în data de 15.06.N:


Valoarea mărfurilor = 5.000 euro x 4,2322 lei/euro = 21.161 lei
TVA = 21.161 lei x 24% = 5.078 lei
5.078 lei 4426 = 4427 5.078 lei
TVA deductibilă TVA colectată

d) Primirea facturii de la furnizor generează stornarea înregistrării efectuate pentru TVA pe baza
autofacturării (deoarece data facturii este anterioară datei de 15 a lunii următoare și, prin urmare,
exigibilitatea TVA survine la data facturii):
(5.078 lei) 4426 = 4427 (5.078 lei)
TVA deductibilă TVA colectată

– înregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:


Valoarea mărfurilor = 5.000 euro x 4,1949 lei/euro = 20.974 lei
TVA = 20.974 lei x 24% = 5.033 lei
5.033 lei 4426 = 4427 5.033 lei
TVA deductibilă TVA colectată

– reflectarea datoriei în contul de furnizori, deoarece a sosit factura (20.975 lei – 79 lei = 20.896 lei):
20.896 lei 408 = 401 20.896 lei
Furnizori – Furnizori
facturi nesosite

Exemplul ilustrativ 83

Alfa vinde produse finite în valoare de 3.000 lei, TVA 24%, cost de producţie 2.600 lei.
Ulterior, clientul îi returnează societăţii Alfa produse finite evaluate la 1.000 lei, cost de
producţie 900 lei, iar Alfa emite o factură în roşu în acest sens.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi:
a) Vânzarea produselor finite;
b) Returul produselor finite.
Notă:
Potrivit art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce în cazul refuzurilor
totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale
serviciilor prestate, precum şi în cazul anulării totale ori parţiale a contractului pentru
livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a
unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj.
Potrivit Normelor metodologice, în situaţiile prevăzute la art. 138 din Codul fiscal,
furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii îşi ajustează baza impozabilă a taxei
după efectuarea livrării/prestării sau după facturarea livrării/prestării, chiar dacă
livrarea/prestarea nu a fost efectuată, dar evenimentele prevăzute la art. 138 din Codul
fiscal intervin ulterior facturării şi înregistrării taxei în evidenţele persoanei impozabile. În
acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul
minus dacă baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus dacă baza
de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului. Aceste prevederi se
aplică şi pentru livrările intracomunitare.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„În cazul mărfurilor returnate de clienţi în acelaşi exerciţiu financiar în care a avut loc operaţiunea de
vânzare, se corectează conturile 411 «Clienţi», 707 «Venituri din vânzarea mărfurilor», 607 «Cheltuieli
privind mărfurile» şi 371«Mărfuri». În cazul în care mărfurile returnate se referă la o vânzare efectuată în
exerciţiul financiar precedent, corecţia se înregistrează la data bilanţului în contul 418 «Clienţi – facturi de
întocmit», respectiv contul 408 «Furnizori – facturi nesosite» şi se reflectă în situaţiile financiare ale
exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului. Tratamentul
TVA în aceste situaţii este cel prevăzut de legislaţia în domeniu.” (pct. 330-(1))
„Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul returului de produse finite vândute, corectându-se conturile
corespunzătoare, respectiv 7015 «Venituri din vânzarea produselor finite», 711 «Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse» şi 345 «Produse finite».” (pct. 330-(2))

Prin urmare, pentru operaţiile de mai sus se efectuează următoarele înregistrări:


a) Vânzarea de produse finite:
– recunoaşterea venitului din vânzare:
3.720 lei 4111 = % 3.720 lei
Clienţi 7015 3.000 lei
Venituri din
vânzarea
produselor finite
4427 720 lei
TVA colectată

– descărcarea din gestiune a produselor finite vândute:


2.600 lei 711 = 345 2.600 lei
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse
b) Returul produselor finite:
– ajustarea venitului din vânzare şi a creanţei pentru produsele returnate:
(1.240 lei) 4111 = % (1.240 lei)
Clienţi 7015 (1.000 lei)
Venituri din
vânzarea
produselor finite
4427 (240 lei)
TVA colectată

– ajustarea stocului de produse finite:


(900 lei) 711 = 345 (900 lei)
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse

Exemplul ilustrativ 84

Alfa achiziţionează materii prime în valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Ulterior, îi
returnează furnizorului materii prime în sumă de 1.000 lei, primind o factură în roşu în
acest sens.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi returul materiilor prime.

Rezolvare:

Conform pct. 330 din OMFP nr. 1.802/2014, prezentat mai sus, returul materiilor prime se înregistrează
astfel:
(1.240 lei) % = 401 (1.240 lei)
(1.000 lei) 301 Furnizori
Materii prime
(240 lei) 4426
TVA deductibilă

Exemplul ilustrativ 85

Alfa achiziţionează 3.000 buc. de materie primă la preţul de 5 lei/buc. La recepţie se


constată o lipsă de 200 buc., care i se impută la preţul de 5 lei/buc. delegatului unităţii.
Cota de TVA este de 24%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi:
a) Achiziţia de materii prime şi constatarea lipsei;
b) Ajustarea sumei TVA deduse la momentul achiziţiei;
c) Imputarea lipsei.
Notă:
Bunurile constatate lipsă din gestiune nu sunt considerate livrări de bunuri, fiind
aplicabile prevederile art. 148 şi 149 din Codul fiscal şi ale pct. 53 şi 54 din Normele
metodologice de aplicare a celor două articole menţionate.
Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul bunurilor distruse, pierdute sau
furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă
demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
În cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt
considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, indiferent dacă
pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.

Rezolvare:

a) Achiziţia de materii prime şi constatarea lipsei:


Factura primită de la furnizor cuprinde:
 Preţ de cumpărare = 3.000 buc. x 5 lei/buc. 15.000 lei

+ TVA = 15.000 lei x 24% 3.600 lei


= Total factură 18.600 lei
Materii prime recepţionate = (3.000 buc. – 200 buc.) x 5 lei/buc. = 14.000 lei
Lipsa = 200 buc. x 5 lei/buc. = 1.000 lei
18.600 lei % = 401 18.600 lei
14.000 lei 301 Furnizori
Materii prime
1.000 lei 6588
Alte cheltuieli
de exploatare
3.600 lei 4426
TVA deductibilă

b) Ajustarea sumei TVA deduse la momentul achiziţiei bunurilor (1.000 lei (lipsa) x 24% = 240 lei):
240 lei 635 = 4426 240 lei
Cheltuieli cu alte TVA deductibilă
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

c) Imputarea lipsei:
1.000 lei 4282 = 7581 1.000 lei
Alte creanțe Venituri din despăgubiri,
în legătură amenzi şi penalităţi
cu personalul
Exemplul ilustrativ 86

Pentru fabricarea a 600 buc. din produsul A, în cursul anului N s-au efectuat
următoarele cheltuieli: cheltuieli directe 5.000 lei; cheltuieli indirecte de producţie 3.000
lei, din care variabile 1.800 lei. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie a fost de
60%. Cheltuielile administrative au fost de 4.000 lei, iar cele de desfacere, de 3.200 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014:
a) Calculaţi costul de producţie;
b) Contabilizaţi obţinerea produselor finite.

Rezolvare:

Principiile de determinare a costului de producție al unui activ sunt stipulate la pct. 8 și pct. 79 ale OMFP
nr. 1.802/2014:
„(...) cost de producție înseamnă prețul de achiziție al materiilor prime şi al materialelor consumabile şi alte
cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză.
Costul de producție sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producție al imobilizărilor cuprind
cheltuielile directe aferente producției, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri
tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producție, costul proiectării produselor, precum şi
cota cheltuielilor indirecte de producție alocată în mod rațional ca fiind legată de fabricația acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unitățile produse, cum ar fi
costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de
producție generată de transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de producție constă în acele
costuri indirecte de producție care rămân relativ constante, indiferent de volumul producției, cum sunt:
amortizarea, întreținerea secțiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secțiilor.
Regia variabilă de producție constă în acele costuri indirecte de producție care variază direct proporțional
sau aproape direct proporțional cu volumul producției, cum sunt materialele indirecte şi forța de muncă
indirectă.
Alocarea regiei fixe de producție asupra costurilor de conversie se face pe baza capacității normale a
instalațiilor de producție. Nivelul real de producție poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează
capacitatea normală. Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unități de producție nu se majorează
ca urmare a obținerii unei producții scăzute sau a neutilizării unor echipamente. Cheltuielile de regie
nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate. În perioadele în care se
înregistrează o producție neobişnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unități de
producție este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor.
Regia variabilă de producție este alocată fiecărei unități de producție pe baza folosirii reale a instalațiilor de
producție.
Un proces de producție poate conduce la obținerea simultană a mai multor produse, de exemplu, în cazul
obținerii produselor cuplate sau în cazul în care există un produs principal şi altul secundar. Atunci când
costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza
unei metode raționale, aplicate cu consecvență. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de
vânzare relativă a fiecărui produs, fie în stadiul de producție în care produsele devin identificabile în mod
distinct, fie în momentul finalizării procesului de producție. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare
au o valoare nesemnificativă. În acest caz, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabilă netă şi această
valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu
diferă în mod semnificativ de costul său.
În situația în care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi identificate
ca având legătură cu unele stocuri, acestea se includ în costul stocurilor respective.
În măsura în care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evaluează la costurile lor de producție. Aceste costuri
constau, în primul rând, în manoperă şi în alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea
serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi în cheltuielile de regie de atribuit.
Manopera şi alte costuri legate de vânzare şi de personalul angajat în administrația generală nu se includ,
ci sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care sunt suportate. Costul stocurilor unui prestator de
servicii nu include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibile, care sunt adesea încorporate în
prețurile facturate de prestatorii de servicii.
În costul de producție al bunului se include o proporție rezonabilă din cheltuielile de regie fixe sau variabile
atribuibile indirect bunului în cauză, în măsura în care acestea se referă la perioada de producție. Includerea
în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru
a aduce stocurile în locul şi forma dorite. (...)” (pct. 8)
„Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei în care au survenit, sunt următoarele:
– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normal admise,
inclusiv pierderile datorate risipei;
– cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producție, anterior trecerii într‐ o nouă fază de fabricație. Cheltuielile de depozitare se includ în costul
de producție atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;
– regiile (cheltuielile) generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul
final;
– regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a apărut. Alocarea
regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacității normale de producție (activitate).” (pct 79-(1))
„Capacitatea normală de producție reprezintă producția estimat a fi obținută, în medie, de ‐ a lungul unui
anumit număr de perioade, în condiții normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din
întreținerea planificată a echipamentului.” (pct 79-(2))

a) Prin urmare, cheltuielile administrative şi cele de desfacere nu se includ în costul de producţie.


 Cheltuieli directe 5.000 lei
+ Cheltuieli indirecte de producţie variabile 1.800 lei
+ Cheltuieli indirecte de producţie fixe = 1.200 lei
(3.000 lei – 1.800 lei) x 60% (acestea se includ în funcţie de
gradul de utilizare a capacităţii de producţie) 720 lei

= Cost de producţie 7.520 lei

b) Obţinerea produselor finite:


7.520 lei 345 = 711 7.520 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse
Cheltuielile fixe de producţie neincluse în costul de producţie reprezintă costul subactivităţii (1.200 lei x 40%
= 480 lei) – un cost al perioadei.

Exemplul ilustrativ 87

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizaţi următoarele operaţii efectuate de


societatea Alfa:
a) Se primesc prin donaţie materii prime evaluate la valoarea justă de 3.000 lei;
b) În urma dezmembrării unui utilaj, se recuperează materiale auxiliare în valoare de
3.000 lei şi piese de schimb în valoare de 1.500 lei. Piesele de schimb recuperate se
folosesc pentru repararea altui utilaj;
c) Se achiziționează scaune în valoare de 2.000 lei, TVA 24%, și se dau în folosință;
d) Se donează unei alte societăţi produse finite, la cost de producţie de 1.000 lei.
Operaţia este impozabilă din punctul de vedere al TVA. Cota de TVA este de 24%;
e) Se transferă produse finite la magazinul propriu de desfacere cu amănuntul. Costul
de producţie al produselor finite transferate a fost de 3.000 lei. Cota de adaos
comercial este de 30%, TVA 24%;
f) O parte din produsele finite fabricate de entitate se utilizează pentru acţiuni de
protocol. Costul de producţie al produselor finite a fost de 1.200 lei;
g) Sunt distruse de un incendiu produse reziduale, costul fiind de 1.000 lei.
Notă:
În sensul art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, bunurile acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri (impozabile TVA) dacă
valoarea totală a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este sub
plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel
cum este stabilit la titlul II din Codul fiscal. Aceleași prevederi se aplică și în cazul
microîntreprinderilor sau al persoanelor impozabile care nu trebuie să depună situaţii
financiare anuale conform prevederilor legale. Conform art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul
fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe
profit.
Acordarea gratuită de bunuri este livrare de bunuri impozabilă TVA dacă nu se
încadrează în destinațiile prevăzute de lege conform Normelor metodologice.

Rezolvare:
Potrivit OMFP nr. 1.802/2014:
„La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare,
care se stabileşte astfel: (...)
d) la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. (...)” (pct.
75-(1))
„În debitul contului 301 «Materii prime» se înregistrează: (...)
– valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate
din dezmembrări (601, 758); (...)
În debitul contului 302 «Materiale consumabile» se înregistrează: (...)
– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a celor primite
cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (602, 758); (...)
În creditul contului 345 «Produse finite» se înregistrează: (...)
– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate în magazinele de vânzare proprii (371);
(...)
– valoarea produselor finite donate sau distruse prin calamităţi (658); (...)”
La pct. 276 din OMFP nr. 1.802/2014, mărfurile sunt definite drept bunurile pe care entitatea le cumpără în
vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.

a) Primirea de materii prime prin donaţie:


3.000 lei 301 = 7582 3.000 lei
Materii prime Venituri din
donaţii primite

b) Recuperarea de materiale şi piese de schimb:


4.500 lei % = 7588 4.500 lei
3.000 lei 3021 Alte venituri
Materiale auxiliare din exploatare
1.500 lei 3024
Piese de schimb

– consumul pieselor de schimb:


1.500 lei 6024 = 3024 1.500 lei
Cheltuieli privind Piese de schimb
piesele de schimb

c) Achiziția de materiale de natura obiectelor de inventar:


2.480 lei % = 401 2.480 lei
2.000 lei 303 Furnizori
Materiale de natura
obiectelor de inventar
480 lei 4426
TVA deductibilă

– darea în folosință a obiectelor de inventar:


2.000 lei 603 = 303 2.000 lei
Cheltuieli privind Materiale de natura
materialele de natura obiectelor de inventar
obiectelor de inventar

– concomitent, evidența obiectelor de inventar se ține cu ajutorul conturilor în afara bilanțului:


Debit 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință 2.000 lei
d) Donarea de produse finite:
1.000 lei 6582 = 345 1.000 lei
Donaţii acordate Produse finite

– şi pentru TVA (1.000 lei x 24% = 240 lei):


240 lei 635 = 4427 240 lei
Cheltuieli cu alte TVA colectată
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate

e) Transferul produselor finite în categoria mărfurilor pentru a fi vândute în magazinul cu amănuntul:


Adaos comercial = 3.000 lei x 30% = 900 lei
TVA neexigibilă = (3.000 lei + 900 lei) x 24% = 936 lei
4.836 lei 371 = % 4.836 lei
Mărfuri 345 3.000 lei
Produse finite
378 900 lei
Diferenţe de preţ
la mărfuri
4428 936 lei
TVA neexigibilă

f) Utilizarea produselor finite pentru acţiuni de protocol:


1.200 lei 623 = 345 1.200 lei
Cheltuieli de protocol, Produse finite
reclamă şi publicitate

g) Produse reziduale distruse de incendiu:


1.000 lei 6587 = 346 1.000 lei
Cheltuieli privind Produse reziduale
calamitățile și alte
evenimente similare

Exemplul ilustrativ 88

Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este următoarea: 01.08 – sold
iniţial 10 buc. x 1 leu/buc.; 05.08 – intrări 20 buc. x 2 lei/buc.; 10.08 – intrări 30 buc. x 3
lei/buc.; 20.08 – intrări 40 buc. x 4 lei/buc.; 30.08 – intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc.; 18.08 –
ieşiri 55 buc.; 25.08 – ieşiri 43 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda FIFO
(primul intrat – primul ieşit).
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabiliţi:
a) Valoarea ieşirilor din 18.08;
b) Valoarea ieşirilor din 25.08;
c) Valoarea stocului final.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 menţionează:


„Potrivit metodei «primul intrat – primul ieşit» (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.” (pct. 96-(3))

Prin urmare:
a) Valoarea ieşirilor din 18.08:
01.08 Stoc iniţial 10 buc. x 1 leu/buc.
05.08 Intrări 20 buc. x 2 lei/buc.
10.08 Intrări 30 buc. x 3 lei/buc.
18.08 Ieşiri 55 buc. x ? Rest 5 buc. x 3 lei/buc.
Valoarea ieşirilor din 18.08 = (10 buc. x 1 leu/buc.) + (20 buc. x 2 lei/buc.) + (25 buc. x 3 lei/buc.) = 125 lei

b) Valoarea ieşirilor din 25.08:


18.08 Stoc rămas 5 buc. x 3 lei/buc.
20.08 Intrări 40 buc. x 4 lei/buc.
25.08 Ieşiri 43 buc. x ? Rest 2 buc. x 4 lei/buc.
Valoarea ieşirilor din 25.08 = (5 buc. x 3 lei/buc.) + (38 buc. x 4 lei/buc.) = 167 lei

c) Valoarea stocului final:


25.08 Stoc rămas 2 buc. x 4 lei/buc. 8,0 lei
30.08 + Intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc. 22,5 lei
= Stoc final 30,5 lei

Exemplul ilustrativ 89

Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 – stoc iniţial 10 buc. x 1
leu/buc.; 05.08 – intrări 20 buc. x 2 lei/buc.; 10.08 – intrări 30 buc. x 3 lei/buc.;
20.08 – intrări 40 buc. x 4 lei/buc.; 30.08 – intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc.; 18.08 – ieşiri 55
buc.; 25.08 – ieşiri 43 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda LIFO (ultimul
intrat – primul ieşit).
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabiliţi:
a) Valoarea ieşirilor din 18.08;
b) Valoarea ieşirilor din 25.08;
c) Valoarea stocului final.
Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 prevede:


„Potrivit metodei «ultimul intrat – primul ieşit» (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.” (pct. 96-(4))

Prin urmare:
a) Valoarea ieşirilor din 18.08:
01.08 Stoc iniţial 10 buc. x 1 leu/buc.
05.08 Intrări 20 buc. x 2 lei/buc.
10.08 Intrări 30 buc. x 3 lei/buc.
18.08 Ieşiri 55 buc. x ? Rest 5 buc. x 1 leu/buc.
Valoarea ieşirilor din 18.08 = (30 buc. x 3 lei/buc.) + (20 buc. x 2 lei/buc.) + (5 buc. x 1 leu/buc.) = 135 lei

b) Valoarea ieşirilor din 25.08:


18.08 Stoc rămas 5 buc. x 1 leu/buc.
20.08 Intrări 40 buc. x 4 lei/buc.
25.08 Ieşiri 43 buc. x ? Rest 2 buc. x 1 leu/buc.
Valoarea ieşirilor din 25.08 = (40 buc. x 4 lei/buc.) + (3 buc. x 1 leu/buc.) = 163 lei

c) Valoarea stocului final:


25.08 Stoc rămas 2 buc. x 1 leu/buc. 2,0 lei
30.08 + Intrări 5 buc. x 4,5 lei/buc. 22,5 lei
= Stoc final 24,5 lei

Exemplul ilustrativ 90

Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 – stoc iniţial 10 buc. x 5.000
lei/buc.; 08.08 – intrări 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 16.08 – intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc.;
19.08 – intrări 80 buc. x 4.800 lei/buc.; 30.08 – intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 –
ieşiri 40 buc.; 21.08 – ieşiri 70 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda CMP
calculat după fiecare recepţie.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabiliţi:
a) Valoarea ieşirilor din 17.08;
b) Valoarea ieşirilor din 21.08;
c) Valoarea stocului final.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 prevede:


„Metoda «costului mediu ponderat» (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei
ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor
similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.
Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească
durata medie de stocare.” (pct. 96-(2))

Prin urmare:
a) Valoarea ieșirilor din 17.08:
01.08 Stoc inițial 10 buc. x 5.000 lei/buc.
08.08 Intrări 20 buc. x 2.000 lei/buc.

10 buc. x 5.000 lei/buc. + 20 buc. x 2.000


CMP1 lei/buc. = 3.000
= lei/buc.
10 buc. + 20 buc.

08.08 Stoc disponibil 30 buc. x 3.000 lei/buc.


16.08 Intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc.

30 buc. x 3.000 lei/buc. + 30 buc. x 3.000


CMP2 lei/buc. = 3.000
= lei/buc.
30 buc. + 30 buc.

16.08 Stoc disponibil 60 buc. x 3.000 lei/buc.


17.08 Ieșiri 40 buc. x ?
Cele 40 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu 3.000 lei/buc.
Valoarea ieşirilor din 17.08 = 40 buc. x 3.000 lei/buc. = 120.000 lei
În stoc vor rămâne 60 buc. – 40 buc. = 20 buc., evaluate la CMP2 = 3.000 lei/buc.

b) Valoarea ieșirilor din 21.08:


17.08 Stoc rămas 20 buc. x 3.000 lei/buc.
19.08 Intrări 80 buc. x 4.800 lei/buc.

20 buc. x 3.000 lei/buc. + 80 buc. x 4.800


CMP3 lei/buc. = 4.440
= lei/buc.
20 buc. + 80 buc.

19.08 Stoc disponibil 100 buc. x 4.440 lei/buc.


21.08 Ieșiri 70 buc. x ?
Cele 70 buc. ies la un cost mediu ponderat egal cu 4.440 lei/buc.
Valoarea ieşirilor din 21.08 = 70 buc. x 4.440 lei/buc. = 310.800 lei
În stoc rămân 100 buc. – 70 buc. = 30 buc., evaluate la CMP3 = 4.440 lei/buc.

c) Valoarea stocului final:


30.08 Intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.

30 buc. x 4.440 lei/buc. + 15 buc. x 2.000


CMP4 lei/buc. = 3.626,67
= lei/buc.
30 buc. + 15 buc.

30.08 Stoc disponibil45 buc. x 3.626,67 lei/buc.


Valoarea stocului final = 45 buc. x 3.626,67 lei/buc. = 163.200 lei

Exemplul ilustrativ 91

Situaţia stocurilor în luna august este următoarea: 01.08 – stoc iniţial 10 buc. x 5.000
lei/buc.; 08.08 – intrări 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 16.08 – intrări 30 buc. x 3.000 lei/buc.;
19.08 – intrări 80 buc. x 4.800 lei/buc.; 30.08 – intrări 15 buc. x 2.000 lei/buc.; 17.08 –
ieşiri 40 buc.; 21.08 – ieşiri 70 buc. La ieşirea din gestiune se utilizează metoda CMP
periodic (lunar).
Conform OMFP nr. 1.802/2014, stabiliţi:
a) Valoarea ieşirilor din 17.08;
b) Valoarea ieşirilor din 21.08;
c) Valoarea stocului final.

Rezolvare:

CMP calculat lunar = [(10 buc. x 5.000 lei/buc.) + (20 buc. x 2.000 lei/buc.) + (30 buc. x 3.000 lei/buc.) + (80
buc. x 4.800 lei/buc.) + (15 buc. x 2.000 lei/buc.)] / (10 buc. + 20 buc. + 30 buc. + 80 buc. + 15 buc.) =
594.000 lei / 155 buc. = 3.832,2 lei/buc.
Valoarea ieşirilor din 17.08 = 40 buc. x 3.832,2 lei/buc. = 153.288 lei
Valoarea ieşirilor din 21.08 = 70 buc. x 3.832,2 lei/buc. = 268.254 lei
Valoarea stocului final = (155 buc. – 40 buc. – 70 buc.) x 3.832,2 lei/buc. = 172.449 lei

Exemplul ilustrativ 93
Alfa prezintă la începutul lunii decembrie următoarea situaţie a stocului de marfă: Si 371
= 200 buc. x 155 lei/buc. = 31.000 lei; Si 378 = 5.000 lei; Si 4428 = 6.000 lei. În cursul
lunii au loc operaţiile:
– Achiziţia de mărfuri: 500 buc. x 110 lei/buc., TVA 24%;
– Vânzarea de mărfuri la preţul cu amănuntul, inclusiv TVA, de 54.250 lei. Adaosul
comercial practicat este de 25%.
Conform OMFP nr. 1.802/2014:
a) Contabilizaţi achiziţia mărfurilor;
b) Contabilizaţi vânzarea mărfurilor;
c) Precizaţi cu ce valoare vor figura mărfurile în bilanţ.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 prevede:


„La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor
de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.” (pct. 286-(4))
„În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul
stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic
să se folosească altă metodă.
În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de
vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.” (pct. 286-
(8))
a) Achiziţia mărfurilor:
– factura cuprinde:
 Preţ de cumpărare = 500 buc. x 110 lei/buc.55.000 lei
+ TVA = 55.000 lei x 24% 13.200 lei
= Total factură 68.200 lei
68.200 lei % = 401 68.200 lei
55.000 lei 371 Furnizori
Mărfuri
13.200 lei 4426
TVA deductibilă

– includerea în valoarea stocului a adaosului comercial şi a TVA neexigibile:


Adaos comercial = 55.000 lei x 25% = 13.750 lei
TVA neexigibilă = (55.000 lei + 13.750 lei) x 24% = 16.500 lei
30.250 lei 371 = % 30.250 lei
Mărfuri 378 13.750 lei
Diferenţe de preţ
la mărfuri
4428 16.500 lei
TVA neexigibilă
b) Vânzarea:
b1) preţul de vânzare:
Preţ de vânzare încasat = Preţ cu amănuntul, inclusiv TVA = 54.250 lei
Preţ cu amănuntul, exclusiv TVA = 54.250 lei x 100 / 124 = 43.750 lei
TVA = 54.250 lei x 24 / 124 = 10.500 lei
54.250 lei 5311 = % 54.250 lei
Casa în lei 707 43.750 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 10.500 lei
TVA colectată

b2) descărcarea gestiunii pentru costul de achiziţie:


Calculul adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:

D 371 C D 378 C

Si 31.000 54.250 (b2) 8.750 (b2) Si 5.000

55.000 (a) 13.750 (a)

30.250 (a)

Sfd 62.000 Sfc 10.000

D 4428 C

10.500 (b2) Si 6.000

16.500 (a)

Sfc 12.000

K 378 = (5.000 lei +13.750 lei) / [(31.000 lei + 85.250 lei) – (6.000 lei +16.500 lei)] = 18.750 lei / 93.750 lei
= 0,2
Adaos comercial aferent ieşirilor = 0,2 x 43.750 lei = 8.750 lei
Cost de achiziţie = 54.250 lei – 10.500 lei – 8.750 lei = 35.000 lei:
54.250 lei % = 371 54.250 lei
35.000 lei 607 Mărfuri
Cheltuieli
privind mărfurile
8.750 lei 378
Diferenţe de preţ
la mărfuri
10.500 lei 4428
TVA neexigibilă

Mărfurile figurează în bilanţ cu costul de achiziţie al mărfurilor rămase în stoc = 62.000 lei – 10.000 lei –
12.000 lei = 40.000 lei.

Exemplul ilustrativ 94

În cursul anului N, Alfa a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 10.000 lei. La


sfârşitul anului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 9.000 lei,
cheltuielile ocazionate de vânzare fiind de 2.000 lei.
La sfârşitul anului N+1, mărfurile se află încă în stoc şi se estimează că stocul ar putea
fi vândut la preţul de 8.000 lei, cheltuielile ocazionate de vânzare fiind de 5.000 lei.
La sfârşitul anului N+2, mărfurile se află încă în stoc şi se estimează că stocul ar putea
fi vândut la preţul de 11.000 lei, cheltuielile ocazionate de vânzare fiind de 2.000 lei.
La sfârşitul anului N+3, valoarea realizabilă netă a fost estimată la 12.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, prezentaţi înregistrările contabile care se
efectuează la închiderea exerciţiilor financiare N, N+1, N+2 şi N+3.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama
de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.” (pct. 84-(1))
„Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între valoarea de
inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare.” (pct. 84-(2))
„Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări
pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a
stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea
realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.” (pct. 88-(1))
„Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.” (pct. 88-(2))
„În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare
estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru
finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.” (pct. 88-(3))
„Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se
poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la
valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.” (pct. 292)
Prin urmare:
a) La sfârşitul anului N:
Valoarea realizabilă netă = 9.000 lei – 2.000 lei = 7.000 lei
Valoarea realizabilă netă de 7.000 lei este mai mică decât costul de 10.000 lei, deci stocurile sunt depreciate
şi se constituie o ajustare pentru depreciere de 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei:
3.000 lei 6814 = 397 3.000 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea mărfurilor
pentru deprecierea
activelor circulante

b) La sfârşitul anului N+1:


Valoarea realizabilă netă = 8.000 lei – 5.000 lei = 3.000 lei
Valoarea realizabilă netă de 3.000 lei este mai mică decât costul de 10.000 lei, deci stocurile sunt depreciate
şi este nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10.000 lei – 3.000 lei = 7.000 lei.
Din anul precedent, există deja o ajustare pentru depreciere constituită de 3.000 lei.
Deci ajustarea existentă se majorează cu 7.000 lei – 3.000 lei = 4.000 lei:
4.000 lei 6814 = 397 4.000 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea mărfurilor
pentru deprecierea
activelor circulante

c) La sfârşitul anului N+2:


Valoarea realizabilă netă = 11.000 lei – 2.000 lei = 9.000 lei
Valoarea realizabilă netă de 9.000 lei este mai mică decât costul de 10.000 lei, deci stocurile sunt depreciate
şi este nevoie de o ajustare pentru depreciere de 10.000 lei – 9.000 lei = 1.000 lei.
Din anul precedent, există deja o ajustare pentru depreciere constituită de 7.000 lei.
Deci ajustarea existentă se diminuează cu 7.000 lei – 1.000 lei = 6.000 lei:
6.000 lei 397 = 7814 6.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea mărfurilor pentru deprecierea
activelor circulante

d) La sfârşitul anului N+3:


Valoarea realizabilă netă de 12.000 lei este mai mare decât costul de 10.000 lei, deci ajustarea pentru
depreciere se anulează pentru soldul ei, de 1.000 lei:
1.000 lei 397 = 7814 1.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea mărfurilor pentru deprecierea
activelor circulante

Exemplul ilustrativ 95
Societatea Alfa achiziționează mărfuri (băuturi răcoritoare) în sumă de 5.000 lei + TVA
24%, însoțite de ambalaje care circulă în regim de restituire în sumă de 500 lei. Se vând
mărfuri la prețul de vânzare de 6.000 lei + TVA 24%, costul de achiziție al mărfurilor
vândute fiind de 3.000 lei, împreună cu ambalaje în sumă de 300 lei. Ambalajele sunt
returnate de client, iar societatea Alfa, i le returnează, la rândul său, furnizorului.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizați:
a) Achiziția de mărfuri însoțite de ambalaje care circulă în regim de restituire;
b) Vânzarea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul
restituirii;
c) Ambalajele returnate de client;
d) Restituirea ambalajelor furnizorului.
Notă:
Ambalajele în regim de restituire nu sunt facturate clientului (circulă pe bază de aviz de
însoţire a mărfii) și nu se supun taxei pe valoarea adăugată, clientul fiind obligat să le
restituie. Pentru ambalajele nerestituite de client, furnizorul va întocmi o factură în
termen de 5 zile calendaristice de la data comunicării, în care va înregistra și TVA
aferentă ambalajelor nerestituite (art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal).
În sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circulă între furnizorii
de marfă şi clienţi prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei,
chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi
achită o garanţie bănească în schimbul ambalajelor primite. Pentru vânzările efectuate
prin unităţi care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma
garanţiei băneşti încasate pentru ambalaje se evidenţiază distinct pe bonurile fiscale,
fără taxă. Restituirea garanţiilor băneşti nu se reflectă în documente fiscale. Persoanele
care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii băneşti au obligaţia să comunice
periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea
inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenţă ca urmare a distrugerii,
uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. În termen de 5 zile lucrătoare de la
data comunicării, furnizorii de ambalaje sunt obligaţi să factureze cu taxă cantităţile de
ambalaje respective. Dacă garanţiile sunt primite de la persoane fizice de către
proprietarul ambalajelor, pe baza evidenţei vechimii garanţiilor primite şi nerestituite se
va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanţii mai vechi de un an
calendaristic. (pct. 19 alin. (7) şi (8) din Normele metodologice de aplicare a art. 137 din
Codul fiscal)

Rezolvare:

a) Achiziția de mărfuri însoțite de ambalaje care circulă în regim de restituire:


6.700 lei % = 401 6.700 lei
5.000 lei 371 Furnizori
Mărfuri
1.200 lei 4426
TVA deductibilă
500 lei 409
Furnizori – debitori
Debit 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 500 lei

b) Vânzarea mărfurilor împreună cu ambalajele care circulă pe principiul restituirii:


– prețul de vânzare:
7.740 lei 4111 = % 7.740 lei
Clienți 707 6.000 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 1.440 lei
TVA colectată
419 300 lei
Clienți – creditori

Credit 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 300 lei

– descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:


3.000 lei 607 = 371 3.000 lei
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile

c) Înregistrarea ambalajelor returnate de client:


300 lei 419 = 4111 300 lei
Clienți – creditori Clienți

Debit 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 300 lei

d) Restituirea ambalajelor furnizorului:


300 lei 401 = 409 300 lei
Furnizori Furnizori – debitori

Credit 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 300 lei

Exemplul ilustrativ 96

O societate are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. La data de


07.04.N, aceasta a achiziţionat o clădire la costul de 1.000.000 lei. La 31.12.N, valoarea
realizabilă netă a clădirii a fost de 900.000 lei. La data de 05.08.N+1, conducerea a
decis ca această clădire achiziţionată în vederea vânzării să fie închiriată terţilor în
leasing operațional. Durata de amortizare este de 10 ani.
Conform OMFP nr. 1.802/2014:
a) Contabilizați achiziţia clădirii;
b) Contabilizați deprecierea clădirii la 31.12.N;
c) Precizați ce înregistrări contabile se efectuează la 05.08.N+1;
d) Contabilizați amortizarea clădirii.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„În cadrul stocurilor se cuprind:
a) mărfurile, și anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării (...);” (pct. 276-(1))
„Transferurile în sau din categoria investițiilor imobiliare trebuie făcute dacă și numai dacă există o
modificare a utilizării, evidențiată de: (...)
d) începerea unui leasing operațional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în categoria
investițiilor imobiliare.” (pct. 204)

Prin urmare:
a) Achiziţia clădirii la 07.04.N va fi recunoscută în categoria mărfurilor:
1.000.000 lei 371 = 401 1.000.000 lei
Mărfuri Furnizori

b) Recunoaşterea deprecierii la 31.12.N:


Cost de achiziţie la 07.04.N 1.000.000 lei
Valoare realizabilă netă la 31.12.N 900.000 lei
Pierdere din depreciere =
1.000.000 lei – 900.000 lei 100.000 lei
100.000 lei 6814 = 397 100.000 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările deprecierea mărfurilor
pentru deprecierea
activelor circulante

c) Transferul clădirii la investiţii imobiliare la data de 05.08.N+1:


1.000.000 lei 215 = 371 1.000.000 lei
Investiții imobiliare Mărfuri

– şi pentru ajustare:
100.000 lei 397 = 2915 100.000 lei
Ajustări pentru Ajustări pentru
deprecierea mărfurilor deprecierea investițiilor
imobiliare

d) Amortizarea investiției imobiliare pe perioada septembrie N+1 – decembrie N+1 ((1.000.000 lei –
100.000 lei) / 10 ani x 4 luni / 12 luni = 30.000 lei):
30.000 lei 6811 = 2815 30.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare investițiilor imobiliare
privind amortizarea
imobilizărilor

Exemplul ilustrativ 99

Entitatea Alfa este o entitate agricolă cu activitate complexă. În luna martie 2015,
aceasta achiziționează vaci de lapte. Cheltuielile lunare cu îngrijirea vacilor sunt: furaje
100.000 lei, servicii veterinare 20.000 lei, medicamente 10.000 lei, materiale pentru
curățenie 8.000 lei, utilități 6.000 lei. Se obțin 50.000 litri de lapte. Jumătate din laptele
obținut se vinde la prețul de vânzare de 75.000 lei, iar restul se folosește în procesul de
producție pentru fabricarea brânzei. Pentru fabricarea brânzei se efectuează costuri
totale de 106.242 lei. Ulterior se vinde toată brânza la prețul de vânzare de 150.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizați:
a) Obținerea laptelui la cost de producție;
b) Vânzarea laptelui;
c) Obținerea brânzei la cost de producție;
d) Vânzarea brânzei.

Rezolvare:

OMFP nr. 1.802/2014 precizează:


„Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau
vândute ca active biologice.” (pct. 278-(1))
„Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producției de carne, animalele
deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb și grâu, și copacii
crescuți pentru cherestea.” (pct. 278-(2))
„Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entității, de
exemplu, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.” (pct. 279-(1))
„Dacă entitatea raportoare prelucrează produsele agricole, rezultă produse finite, de exemplu, fire,
îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc.” (pct. 279-(2))

Prin urmare, laptele este un produs agricol, iar brânza, un produs finit.
a) Obținerea laptelui la cost de producție:
– cheltuielile lunare totale se recunosc pe naturi de cheltuieli:
Total cheltuieli = furaje 100.000 lei + servicii veterinare 20.000 lei + medicamente 10.000 lei + materiale
pentru curățenie 8.000 lei + utilități 6.000 lei = 144.000 lei
144.000 lei 6xx = % 144.000 lei
Cheltuieli după natură 3xx
Stocuri
4xx
Terţi
5xx
Trezorerie

– obținerea laptelui ca produs agricol:


144.000 lei 347 = 711 144.000 lei
Produse agricole / Venituri aferente
Lapte costurilor stocurilor
de produse

b) Vânzarea laptelui:
– prețul de vânzare:
75.000 lei 4111 = 7017 75.000 lei
Clienți Venituri din vânzarea
produselor agricole

– costul de producție (144.000 lei / 2 = 72.000 lei):


72.000 lei 711 = 347 72.000 lei
Venituri aferente Produse agricole /
costurilor stocurilor Lapte
de produse

c) Obținerea brânzei:
– cheltuielile lunare totale se recunosc pe naturi de cheltuieli:
106.242 lei 6xx = % 106.242 lei
Cheltuieli după natură 3xx
Stocuri
4xx
Terţi
5xx
Trezorerie

– obținerea brânzei ca produs finit:


106.242 lei 345 = 711 106.242 lei
Produse finite / Venituri aferente
Brânză costurilor stocurilor
de produse

d) Vânzarea brânzei:
– prețul de vânzare:
150.000 lei 4111 = 7015 150.000 lei
Clienți Venituri din
vânzarea
produselor finite

– costul de producție:
106.242 lei 711 = 345 106.242 lei
Venituri aferente Produse finite /
costurilor stocurilor Brânză
de produse

Exemplul ilustrativ 100

Conform OMFP nr. 1.802/2014, contabilizați următoarele operații:


a) Se achiziționează pe baza facturii mărfuri în valoare de 200.000 lei + TVA 24%.
Mărfurile vor fi livrate peste 7 zile;
b) Se recepționează mărfurile anterioare;
c) Se obțin din producție proprie produse finite (mobilier) la costul de producție de
20.000 lei și din ele se rețin produse finite în valoare de 8.000 lei pentru a fi utilizate
ca materiale de natura obiectelor de inventar;
d) Se obțin din procesul de producție semifabricate la costul de producție efectiv de
8.000 lei. Ulterior se eliberează spre prelucrare în alte secții, unde vor fi utilizate ca
materii prime, semifabricate în valoare de 7.000 lei;
e) Se obțin produse finite din producție proprie la costul de 5.000 lei. Acestea vor fi
utilizate ulterior ca ambalaje;
f) Se casează ambalaje în valoare de 3.000 lei;
g) Se transferă la mărfuri un lot de materii prime în sumă de 1.000 lei pentru a fi
vândute, deoarece nu mai sunt necesare;
h) Se trimit spre prelucrare la terți materiale consumabile în valoare de 50.000 lei
conform avizului de însoțire. Se primesc de la terți obiecte de inventar în valoare de
55.000 lei, costul prelucrării 5.000 lei, TVA 24%.

Rezolvare:

a) Achiziția pe baza facturii a mărfurilor, care încă nu au fost livrate efectiv:


248.000 lei % = 401 248.000 lei
200.000 lei 327 Furnizori
Mărfuri în curs
de aprovizionare
48.000 lei 4426
TVA deductibilă

b) Recepția efectivă a mărfurilor:


200.000 lei 371 = 327 200.000 lei
Mărfuri Mărfuri în curs
de aprovizionare
c) Obținerea de produse finite:
20.000 lei 345 = 711 20.000 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

– transferul de produse finite pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de inventar:


8.000 lei 303 = 345 8.000 lei
Materiale de natura Produse finite
obiectelor de inventar

d) Obținerea semifabricatelor:
8.000 lei 341 = 711 8.000 lei
Semifabricate Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

– eliberarea de semifabricate spre prelucrare în alte secții, unde vor fi utilizate ca materii prime:
7.000 lei 301 = 341 7.000 lei
Materii prime Semifabricate

e) Obținerea de produse finite:


5.000 lei 345 = 711 5.000 lei
Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor
de produse

– transferul produselor finite în categoria ambalajelor:


5.000 lei 381 = 345 5.000 lei
Ambalaje Produse finite

f) Casarea ambalajelor:
3.000 lei 608 = 381 3.000 lei
Cheltuieli Ambalaje
privind ambalajele

g) Transferul materiilor prime la mărfuri:


1.000 lei 371 = 301 1.000 lei
Mărfuri Materii prime

h) Trimiterea spre prelucrare la terți a materialelor consumabile:


50.000 lei 351 = 3021 50.000 lei
Materii și materiale Materiale auxiliare
aflate la terți

– primirea obiectelor de inventar de la terți:


50.000 lei 303 = 351 50.000 lei
Materiale de natura Materii și materiale
obiectelor de inventar aflate la terți

– și costul prelucrării:
6.200 lei % = 401 6.200 lei
5.000 lei 303 Furnizori
Materiale de natura
obiectelor de inventar
1.200 lei 4426
TVA deductibilă