You are on page 1of 132

Tuder CLIPIIValeri. S'TOIi\.

N

Dan PIN'TEAL.minita FEKETE-NA'GY

'!!l

Gabri~el SAS

;CALCULULELEMENTELOR DIN BIE,TOIN ARMAT

,

r M'E'TODE CLASIC'E ~I ALTERN~TIVE

EDITURA ~ORIZONTURIUNIVERSITARE

- -- -----

'TIMI~'OARA

Pr-of .. dr .. ing .. Tudor CLIPD Prof., dr., iog. Va'icri.u ST'OIAN $ef lucr., dr. mg,.Dan PINTEA

~!ef Iuce dr. ing.~ Lumini,aFEKETE--NAGY D'ld .. i.ng., Rad.u Gabriel SAS,

Universitates "Politehnica" din Timisoara Facultatea de' Constructii

- ... . 'II

E~mai1;, tud.or.cUpii@ct.'upt.ro. vale:riu.strOiau@ct . .upt.ro, dan.p-iin:tea@ct.uprt.ro

Aportul autorilor la realizarea Iucrsri]

Tudor Clipii capitelele 3,~ 4 ~i 7

Valeriu Stoian capitolele I, 2" ,5, \l'i 6

Dan Pintea capitolul 6,

Luminita Fekete-Nagy eapitolul S Gabriel S,IalS capirolul.?

Autorii fii ,exprimii recunostinta referentulut ,~tiin!ific:~ Profid« ing. Ovidiu Mdr~u, pentru deosebita atentieacordatd la recenzia lucrarii



Referent :}tiintifi,c

Pruf.dl' .. , iD.g.~ Ovidiu MARSIU =Universftatea "Politehnica'' din Timisoara

Consilier editorial

Prof .. dr, ~ng. $tefao~YENI

Pregstire penrru tipar ,ralentiua STEF

Coperta

Ioana BOTEA Dan ST'OIAN Dan NITU

.

fA. '20'0"7- Ed;-'''tu- - O·RI·· ·Z·O· N·· 'TURI' U-NIV" .... E' R·'S······ 'ITI"" n,v

~ '.. .-:1. ra'··:', ,.'...:,'1 .. " .' ,I .. ',-:.c" __ ~

- -' -

'I'lmlsoars

PREFA,TA

,

,

"

B'etonul armaseste un tntJui!',rial,compoziz at ciil'ui c(J"l.cui fa diferirele starllimUiJ r.,-ebuie ,sa se ba;.ez,e pean,umite modele de calcul, ac'Ur(Jt19lea' acestora evoiuiind ,f_/l. timp ,oaata eu acumulare« de noi c:uno~tinJ:e. I

M,etoaaclasic:a .de prQiectare a eiemente1(J'r din. be'fon annat este aceea prin care se ,~ealize.azii dimensionarea Ii cO'lif()~r;ea pleclind de la str:Jiun:ea elementului. Adoptfi,,_d procedeul > secfi,une ell. . sectiune ~ se determinii armarea ,longitudtnaUJ $i apoi cea de tmns'Versaili pie' baza fnfagur{i,roar,et efCN1urUor sectionale. interac/iullea dintre. Inomenf,i iflc,()vviet,or Jiforfl1 rliie.taare,. pe de (J parte. respectiv forf.a tai,e.tOllre $i momentul de torsiune: pi? de altaptlrte. estefie ignorara. fie tl'(Jtarii empiric. Un astfel,de procedeu nu esse vatauil in toole situeIJi'il,6' .yi in toate zonele unui elemens, totlqi aceasta abordare est« /oi.()'Sita in mod curelJ:t pentr« caleuleie practice.

In si:tuatiUe fn. care metoda clasicdeste tndepiirtalii de comportare« Nama el,em:.elttului. se imp.une utiliwrea unei metode alsernative Ide caicul care ~i1 ,tina seama: tIc: ,c()mp0Ttarea de ,czrtsamblu.:a elementului fi prin care efecteie de inten:u:fiune dintre ,cli/tritele tipuri de soiicitari sa po,atli fi corea evaluate: 0 ast/el de abordare se poaze realiza prin folosirea procedeului 1nodelu:{,uide bare a. Pomindde It]; ima,gine,(l gmficiJ a starii d,e tensinni. joarte

-I'ifi' .. "r de . ·1" .'. '" .' ... .'. . ... ... 1~·,.1· v' . ~ .,. . '.. . .' . p'

lulC'b~'e £,l-'D_.uat In Ulu.umte caz,~n, se conc.epe. un. moaetae tare t.,illlnse:Ji c,ompnmat,e, e

bnza forlela, de fn.tindere' din barete modelu,l,ut se ,calcuieazii ,yi se det,aUa1.a llrmiiturile el,ementulut. [i:()rleie axiate din barele modelului permit rezolvarea unor l>o,ne critice ale elementului (Maz,eme~ jorle concentrate cn i.,.lu!usitll/i sem,nlficative" ,Q1WO,r;area ~i devierea

ba,.elQr~ef;c. ).. l

Ltcl'are'Ct de farO. se ,do.rq.te (J. ft un miinualprivind aplicarea metodei clasice de cutcul, respectiv a uneia clitemati'lN:!, fiilUi struct.uratii in ,daua p,ijrf.t.

Prima pane se refer-a ta aspect« ,te;g.at,c de ,uti$imrea unor programede calcul. simple. scrise fn limba) .BASIC. Setul de program.eutiU:1Ak. ,m m,e(;.a:n.ic,(J eonstructiilor are tn: vedere analiza stcUica, .dinamidl sau de ,s..tabiUtate a ssructarilor de construc/ii ,alclituite Idtn bare sau pUici plane., Pe bow notiunilo« asociate calc,ulului elememelor Ide be/on ,anna,t~ pr.ezentate i:H,t.r~.unu.l dinprimele capitate" au lost elaborate ,0 serie de programe pe tipuri de .sO'licitari .§i forme de sectiuni transversale, aceste prQgramedarindu-se a fi unexemph! de modul t» tare r,e,l,a/iUe de' calcul Sf! pot transpune tntr-o succesiune de instruc,ttuni execurabile .. P'u)grameie' po.l.fi modiftc-me~ c"Omplemte sat« r,(!uni,tem progrtlJ1'te mai: mari conform ,dorin/elo'/' fi'e.ciirui util izator.

,Cea de a doua parte ,Q lucriirii estededicatii in intregime p.f;ocltdeuluf 1'I$Qdelllluj de bare, facandu-se a descriere ,largaa aspectelor teoretice referuoare ladiscontinuitilfUe elementelor structurale ilin be'toll armat, a.nali-zaelementelor cu di:sc'Q,ntinuiti#i, cele trei pO!i.ibilitiifi de ,alege1\t! ill moddulul. de bare, calcu,lu,l ,anmit,urilor ~ive"ificarea: coenpresiunilor in hit/ton" p.re;,c,W'nfi detalierea elementelor, in special a ,l,iondor ,afer.ente nodurilor m().(:leltdw~ ile barf'. tn ,cazuru,e .simple mcdet'ulde bare se stabiJ,e.yte intuitiv~ ,fn schimb incazurilecomplexe este n.eCe$(ITa analiza ,elastica a. stiirii de tensiuni care. fl'u",di• poate face ,dificiUi aplicarea procedeului+ Pentru depiisire» acestui impe,diment semn-tficativ a lost elaborar ,fU1 program

'6

G.A.I...CUiLUL ELEM~NIT~LOA IDIIIN lel~TON ARMAT. MET-ODE CLASI,CE S,II ,AILTERNATIVE

de calcu,l~ care sl"b mediul grafic AuJoCAD'" reuneste analiza stiirii de tensiuni e/ectUlltii cu me.tYJ'(ia elemenselor finite cu analiu» staticd a modelului d:e bare. Avand tn vedere cele de mal Sl.:tS~ este evid,enta necesitatea unei anumite exp',eri.enle .rn proiectare. De aceea, pentru 0 mai bun a mtde:ge:r:e' a procedeului, fn ultima parte se prezJntli 0 serie de; aplica,ii numerice. Pemn« a evidentia carectisudinea procedeului s-a rea:Ul.at 0 comparatie cu teo ria clasic.a a

. .

betomduiarmat $i cu rezultatele unor tncerciiri experimentaie efectuate pe eiemente

struct» rale din beton amuu.

Lucrarea este .fnso'/itii. de un CDpe.' care sunt inscriptionate ,filierele s,ursa~ ale programelor penrn« mecanica constructiilor # cele pentru c,aicuiul elcmente.lo,r ,d,m beton armat, utilitarul pentru instalarea programului PMB pentri« ulilizarea procedeuiu; mock'lz.llui de bare, prc'C:u.m ~i exemple de caicul; ,Legm de' urilizar;(!tJ: acestor programe, ,(lJJ.torii o.:steapta observatiile ~,i propunerile de fmb.unatii/ire ,Q acestora.

Prin ,continue ~i mo,dul de abordare ,Q subiectelar; cartea se ad"f'se'azii atilt stude:n/.ilar constructori, in special prima partea a mater,ial'ulu,i. .cat$i inginerilor din proiectare.

Autorii lucriirU sunt cadre didactice ale FaculEiifi.i de consuucti; din Unil'ersitate,a POLITEHNICA. din Timisoara si aparti» ~,colU de' beton; cl'eata de emine.nt.ul prof. emerit Constantin A'v.r:am. Preoc.'u,pci'rile. in domenluiprogramelor de calcul pentrs« mecanica constructiilor ~i calculul elementeior din beton annat au exlstat de 0 l',ungii. perioad:A de limp. Cercetlirile p,rivind procedeul modelului de bare; ,abo'rd:f:lt;e. in ciheva grant,uri CNCSlS .# l,ucrllr,i de doctorat; r,ep.r:ezinta preocupari maireoente, va;UtMndu-se utiUtttt,ea p.roced'eu[r/.i in proiectarea elementelar din beton ar.m-at eu di'SconH.:n,uitiiti..

fmi exprim speranta eli cuitorii vor aprecia lucrarea; precum ~'i programelepuse fa disp.ozitia tor de ciitre aUfO'T,i~g,i 0 vor considem utiUi. tn activitatea lor.

P'REFA T A."., , .' , .. '" , , , , , - .. , ,._" - .. - - _ _ , , , _ :5

CUPRlNS oo , ••• oo, •.•• o ••.•••.• , •• ,., ••• _ - .. , _ __ •••••••• 7

1. P'RO'IECTAREA. ELEMENTElA]R STRUCTURALE DIN B,ETON' ARMAT n I

1· P·{R'· ·'·0" 'G' ",Ji, i!I."'iE-' B"· AS··IC· . ·UY'ILIZ·A.'jIC'E IN· -M-·--E··C' 'AN' 'I'C- A'" 'S-"TR'"UC'TURlL', O'R'" 15~

. II .' ,". ," .. '~y~~I,:""",,:,,'.:_ ' __ ......• I 'R . .!IJ. . ~', _:... __ . .;__.'. I, _"::" __ ", r •. '" ".' '" , .• , ... -" ..... , •• ' .. '."'., • ., ••• "

.2 .. 1. Notiuni generale .. ,."'· .. · ... ·M ..... '''' .. II1I1' •• ,.' •• , ••• , .... , ••• ", •• , ••• ",,,~_. '!'!!.!l1I "II!!,!!, ! .. 4~111'!!!!I'I',.I'I'III.II •• 11 i;,I~,I ... "iIllIl.1I11 iii iiii'i; i,." ;'1~"!'.'.!!!!!"!I'~!1 !I~'!!!I' 15

2.2 .. Descrierea programelor de calcul, " , .. ,., , , , , " , " 16

2,.2,,,] 'I! Caleulul static i .. iii,,, ."iii •• ,i ~I."'''"'''!!!!!!I''',!!!!,.'!!!!!,~I~ !!'!!'I I'!-I! "'l'I'. ~"lIt1;"'I~"''''''iI'il!ll ill iii. ii .·Iii •• ",~,;'''.,''.'' !'I! P II •• II"I!II"'!!!E!Ij,!! !E1l1! I"" ',!II ~1'!II!II'I3!11 17

2 2 'I 1 G'- :, '.' ... ~ - l7

'.' . f. ..' n1l1!Zl! contmue " , '.. .. . .

2: -2- 1 2' ·S·· tru ,I . ·tun-" '1·' .,' ... _, ulate - - - -, - _, ----- l' 7'·

, • • t ,ill.. _-= _.c. __ . p laJll.e aJ!. \ole - __ a.ll,.e .1Ii. h,li., ..... ,~ •••• , ..... ,!!'! !"!!!I!!'IP"'!-'fI"'I'1 1I!1'~ "111 "11'1'1 •• II~iiltiilliltilill' iI Willi I liililillilii.",,. •• ,,,,!!!!, _ "

2 .,. 1 3 C;a·..I- ... p- 11Ian-- .... '0 a reear ." 1 0

If!~-! ' .. -.'. ' • ,.Ulll!.! IJlJ _I,' 1.Ii.ii' Ud&'~V .' ~ ~ ~ I.'" ~'!!!! !!!,,!!!!_ .. '!!!!! '!I.' II I' I 111'" I! '. LIi-li'1 if! .lfIiliill~· iii. i,i 1,.· L11 Iii itllil"' ,i,., , ...... ",." ••• 111 ••• '~I'" . 0.

2 . .2 .1.,,4. Cadre plane, regulate ., ', ' '." .. , n •••••••• , ••••••• , •• 19

.2 .. 2.1 .. ,6. Placi in. starea p,lana detensiuni sau de deformatii 19

2'1!!2 1 ~,7. P'l!ci tncovolate ,. ~'.'.,. ~'!!.'.'!!'!!'!'''''I!!I'! ~!I'!!!!I'!" 1!,1!i' .. iIi+. ;t;."'illii,. ii i,,1i i,ili;, ,il,. <!I.' •• , ••• ~'!! III! '! ,. ~'!!!!I!!'!!!",."!!'!-II""'~"1II! '.4 2.0

2 .. 2.2. Calcnlul dinamic raJ cadrelor plane " _ , 2 'I

2.2.3 Calculul de: stabilitate al cadrelor plane " " .. ' .. " " " 21

"Ii "I' A) .... I ....Ji . ·1- - -1 '1'1.

'&;".'.::1,., . l. ,gloln.1tIll!t lue: Ca_C'IlJll .. ",,,,"',.,iIo4 . .t;iti i ,.Iii , •• , ••• , ,~ ., ••• , •••.• ,. ~, ~, .. ~'!o+! ifoJio~,..;;; t j,.;;;; .. otiLil ii"'Lio~ .,,.. ••• ' ••• '_,,. ., ••• lOI._", •• , , "'., •• ''"_ ,,L _

2 .. 3 .1. Rezolvarea. sistemelor de ecuatii li.ruar,e ,'" , ''''. , .. " '.' ' .. ' .. '.' ,21

.2.3 .. 2. Ob,ioe.n~a valorilor tlll vectorilor proprii u •••••••••• 22

3. PRJNCIPIILE DE, CALCUL ALEELEMENTELOR DIN BETON ARMlAT " 23

3,.1. Analiza stirii de ,efortwi unisare normal,e ilLll domeniu1 elastic , 23

3. '1. ]. Ipoteze simp lifk etoare pemnr (~anculul eforturilorunitu:e ' " '."" 2.3

3.1.2. Caleulul eforturilorunitare in elementele ell axa n.eutri plasa~i irn

sectiune "'!!'~ !'II''!!! III!! !'I!'I!iII!ifllf!!f t;illliI!"~ lIiIoi iii iill'" '1'1'. illili,;;',i.<fIliiii .. " •• ,., •• , •••. ,.!! ~ !!!'!"'!!'!!!I'! !II"! !II •••• '1' .,," 13' ... iIIOfIiIIl,'" iiI.i. '"i i i,iilli,iLiiLiiil',iliihttoiiilli,i il',.,ili 23 ,

tr,ans'v;e:rsali fisurata., iiI'i a ii'illi·~~·. ~,~.iI,.,,p.,,,,,,,,.,.,,,·., •• , .... ' ••• '! .... '!!'ILJ!I .. !!'! !!"!!!!,,!!!! ~'!!!'''''!!II'''.!I'''!! !j!" II !!'II! 1·.'IIiIlIll..,'tIl;l,.11 li.lt iIi'" I'!!,!II ~ 1Il!ll 25

3.2 .. Calculul la 'incQ,voiere ell forti ax iaJi " 26

.

3'i!2"" II '. Situatii de solicitare ~ !I 'I III! !'I! !'I! '!!,..iIII ... "1"liI·"' .. iI ilii" i i,1i ii iiLilIil,II, •• <iorii ... ,'! '!I.,! ..... III! I .. !!'!!!!!''! !!~I~ !'!I! !II"'! ,,," M'I.'fI!II"'I''t'"'''' '1"1 !II" .'.' ••• i. 2.6 ,

],.2.2. Inf]uenta zveltetii elementelor compeimate , , ,., " , , .. 28

~.. . . .:.

3,,2.3. Calculul elementelor co sectiune dreptnnghiulara "'.:., 29

3 .. 2 .. 3.1. Secpuuea dn!ptwlghjulari simplu annata supusi la incovoiere .2'9

3.2.3' .. 2. SecpU!tlea dlre:ptunghiu.lari dublu annat.i supusi la mcovo-ieee 31.

3.2.3,.3. Sec~une drepnm.gmula:ri, simpbl armal! supu.sa la incovoliere

obliea., . ..-I!.~iIi'~ .. ih.,iIi •• i iI'i,1i iI ii,i ii iii Ii .1i .. liiiiiiiliLIl!llLJ!I.'OI "'!I'!!!I !l1~' !I'I' 11'111011'1"1,11';11.;1 iii I • iii i,i i·iiilil, ,II lliiI.,.,. iLIii1li ii i,1i i·I ,11 32

3.2..3.4. Sectiunea dreptunghiulara aflam in cazul Ide eompresiune "". 34

']",2.3.,,5,. Sectiunea dreptunghiulara aflam in. 'carol II de compresiune , ... ,.36

.." ,. . ~

CA~CUL'U'I.., EL~M~NITE~OIR OliN BETOiNIARIMAT. MlE"n:HJE OLASllCe $1 Al TIERINATIVE

3 .:23Ji S€Jc~iUllea dlieptUD¥:hiiulU'i supus,a [a intindere excentrica cu

,excem:ltri .. citate mica! 1,,1 Ii .'~11Ii R'.'Ii .. ,h .. iIi .... liiilj ... iiil.,oiiill~ ... iljI,i a .Jr. ~,ilil i iiI' •• j,'i i .,i·L~ i'Ii'&"'iI,,""'IIiIIi"iIi, • .aili·.'~iIi~~·iIi!lj""'IIl.'~'II'.'I. )·8,

3 .2.3<.7. Sec,iltmea dJiepttmll,gbj,uJa:r,BJ supusi [a mrindere excentrica, co

,excenm'Clta.te mu(!! .. " . ' ' ' " + "., " •• ".' .' .',.' •••• ' •• ' '. " •••• "." '. '. " ••• " ••• " •••••••• ' •• '.. 3,9

,3.,2.~. Calculul elemeatelor co sleepnne' in forrn.i, de T supuse '[a incovoi.ere , , .. 3,9

,3. . .2.41.,1. Sectamea T .s:~mplu amtati 8upusi Ia inc(lv,oi,sre: , , , , , ,." 3,9

3 .2:.41..2. :S,ectii.unea T dubin .armata slI!pusi Ia in.covoiere ".' ' " , , 4! 1

'-J.~.~L Calculul eleinentelo:r C:U sectiune clrculara supuse la cornpreshme

I

excentrica . L! ~ Li oji. "' ... L~ '!! ~ ~ ~ ~!' ~J! !J!J~,!!,. ! ! .JI! •. ! , •. ! 'I! ,!!;!!l'~ 'I!!Ii'" +" ~ + of; -Ii !I; 'I' 'I!!I;.t; ~ ~ I, .. ~ .,I'! !I'.'!I II-!l'! !I '1'!'!'iIl!l • § '. I III I'! of! 'I!'I 'I! 'I! 'I" '" L~ L! 'I!.~ +. II! III ~J"!, ,,!'!,!!!_I!, !'.!J!!! 42

L 3.2.6. Calculu~ el~mente~()r cu sec:~iune inelmra supuse In eompreshane

"'__"_.l ,ex.cenmca { ,., .. , .. , ,,' .. ' .. ' ' '. "'" ' ' ' ' + •••••• ' ••••• 4.,:5

s. J.., Ca(c:~lu1 'Ka :fO:l1i 'Uiieware , ' ' .. '. ' ,. ' '" ,", , , ,.' .. '.' , '.' " ......•... ' .. ,., .. "7

3.:3.1. Calcul ul direct al etri:eruor , ,. , , .. ,. , .• ,. ' ' ' ,', .•. , , .. , , "., .. , , '. ' .. , , ,., .. ,.'. 419

3.3.2., Caleulul barelor mc]inate " 50

3, .,41,., CaleuluJ :ta torsiune .. , ' .. ,.' •.. ' , '.'. ". '" '",. '. ' ,,, ', ' ' ' '. ' .. ' , .. ' '.,. 51

4 P'R,O,"G" TIl, A. ..... m:iI B" A." "S"IC'" " P'E"N' 'TR'"U. 'C. " A 'L ..... UL~"--lE,-L-' E' M",' 'E' 'N" T'" "'rE"'LI 0;- RC

'!iiI -- •• " .. 1, .. - ~".'1...Ili .,,' '_.', .. 1,1 , "'~."-...." •.•• ' ••• _., .1II!,j .,1_.',

4.1 .. Programe pentruealculul eformriler unisare normale in stadiul elastic + ••••••••••• 54

~ .. 2 ,. Pregrame pentm calculul elementelor incovoiate , , ~ "" 55

4.2. ] + Elemente incovoila:te cu seetiune dn~pnmghlUlbriL " '" 5.5

42'" 2 "CI" ~m" ente tnc .... 'iiI'nIl· ate cu i!'I ""'C" tl'U"" e ... ,," .JJ':o···"·" c - .,:II - T .,;:' 6

"_"., '!~ 'Ii L ~,I I :I~: .~ LILIII&'-IU ''r \Jr.' IU,,'!!wI ' .. I· . a!~ ".\,- . '[l1 ... In 1.1' __ I:nn.a ue .. !'!' •• ,.,i,i ~·i •• ,i •• illii .' ... _ .. ,~ .... IiLi .. iiI .. Li .... ~' ... ,"' ... iIi .. ~,iii,i iIl'.' •• JI:·

4,.3. Programe pentru ca:~cubd elementelor sup use .[3 compresiune excentrica , , .. 5>6

4 . .3 .1. Efectele de ordinul n ale elemen'tte]oF' comprimate ,,, ' " .. " + ••• + +." ••••• , 56

4l.J .2. Elemente cu sectiune dreplmmghi1i1~ara sup:use 13: eompresinne excentrica 57

4.3 .e- 3 .. Elemente cu sectiune cfrcnladi.. supuse la compresinneexcearnce , ,., , 57

4 .. 304. Elemente cu sectiuae in.'eloc8 sup:use la ccrepresiuneexcenrrica ,,, ,, .. , :58.

4.4. Programe pentru ,e,a](':ulu] elementelor cu. sectiune dreptunghiulara SU1~)1USe la

mtin.dere exeeatrica LII,ij'.'Li Iiril .. iIi .... iIi~~, .. ii .. oiiih~,i i,il. "i,i'. in!i. ~oi.i .~'!! ~LiiL~ojiL,,'!.'!l!Iii"!I~'!l!~!'~!> •• Iii. i'!! il!i .Llilli. iiLi',1i il~liiiL.Li .. , .. .!iii ... ,~ii .. .,illlli ~~,i,i iliLil.'iJiIi i i .5:8

A1I ,iI; P "nl ] 'm 1 ~- .l!;,' '" • " lifg"

"".J., .. rogram pentru caseu UJI. a. llO:qa taietoare $i1 torsmne j> I

-' - ~-

5.1. Principii ,de,baz:a ' , ,.' .. ,., , , " '. ' ' ' .. '.' .. '.'" " , .. , ' , , , , . .olli

5.2. Analiza elementelor cu discO'lltinuitiiti , ' '.' , , .•.. ,. , , , .. , .......•....... , , , .. ,. 62.

.'

5.4. Elementele componente ale modelulwi ' .. ' ' ".' .. ' ' ' , , .. ' .......•........ ,' , .. '.'. , .. , .. , .. ' ,(j7'

:5 .,4 ,.J. B arele modelului +. + •• +., •• , ••••••••••••• , •••• "." •• ,. , •• ' ••••••• ", ••• , •• ", •• , ••• ,,",, , ••••••• " ••• ,. ,,. , ••••• , ••• ,., ••• 67

.5 .4, .. 2. 'Noduri~!e,modeluJuj '" , ,., '. , , ' , .. , '.' , , .. ,., .. " , ,., , "' .. , , .. ,. '. 68

S.5. Determmarea eformrilor Inbarele modelului , .. , , , f!i9

5.6.1 .. Dimensionarea barelor de anna:tw',i solicitate 131 intindere " .. " , 7m

5.6.2. Vierifi,ca.rea barelor de beton solliicita~ela compresiune , ' ' '. 7m

5,,6.,3. Venficarea nodurilor ' .. ' ' ' .. '.' ' ' ' .. ', .. "' ' .. ' ' ' ' ' .. '.' ' '. 72,

5 ,Iti 3 .1. Noduri distribuite (oon.tmue) H. + '" •••• , '", , .• 72

:5.,(j.3 . .2.Noduri singnlare (concentrate) ", " " .. , " .. " , , 12

,5.7. Prevederi lie, aormelor ,europe[]l,e EC2. , ".." .. ' ', ' .. ' .. "n." ' •• ' •••••• ' •••• ' ••••• , ••• '. '. '. ' ' ••• ' •••• ' •• '. "" 74

5711 B'~ . deb 1"

'.,'. ,II,. ,',Melte compnmase uc,eto,n, .. " .• , ..... ,."., .. '". " ... ' ..... " ..... " ... " .. " .. ' ...•.•.. ,.' .... ' .... ' ..•..• " •.. " .. ,. ..• ',' ....

5.7.3., Nodurile " "., .. , .. " .. "" " ,,'" "" .. " .. ,." .. " .. ", .. " " .. " " '., " ,." '., ' .. ' ' " .. 7'5

S.7.5" Colturi de cadre "." ". " """"""' .. """",, .. "" .. " .. ".'" "."',, "." " """""" " .. " " "."''' 7,8

"

6. PROIECTAREAASISTJ\:TA DE CALCULATOR PRlN .',ROCEDlEUL

'MOD:E,LULtJI D'E B,ARE ,..,., .. ,.,., .. ,., , ~+ , •• , •• " ••• , • ., ",, __ • "., ••• ,. " "" ••• " "., •• ,,, , ,.." ••• , ,8 m

16. 'n ,. Programul de calcul 'Strut and Tie , __ "" " , " ,. "., , , , 81

,6,.2". m" Pregatirea date lor " , " ., " , , "" , " "" .. "",,,,, . , ,.". ' ' "' ., ,. 8,4,

,(i 2,. 3,. Rezul tatele oferite de modulul de p,_rogram ,pStress ". , "' "' .. , , '. , ,"' "' 92

6.3. Modulul de program p'Truss,., .. '." "' ".' ' .. '.' .. ' , ' ' .. '. ' ' ' ' , "' . ., .'. 9.3

:6.3,.2. Rezultatele oferite de mcdululpTruss , .. , , ".,,, .. ,,.,, , , " .. " 98

7. EXEMPLE DRPROIECTAREpiRINPROCED-EVL

MO,DELU.LUI DE HARIE: " .. ,." " ,., .. , ,,' .. " , .. , " " " ' "." ,."".",, ........•. "" ...•.. ,," 99

7.1. Proeedeul inlmdv de stabilim"le a modelului de bare '9'9'

".t.2. Etrieri lea annaturi de suspendare " 102

7~'1.2,.1., OrilJldia, GTI .'.' .. '.'.' .. ' , ' ' '.' .. '.' '.' ' .. ' " .. '.' ' ..•. '.' ' •. ' .. '." ' .. ' '.' ' 1 (13

'l . .2. Me1toda. trasreu]ui de scurgere a. mcarcariJor exterioare , 105

7.3 .. M'etcda. bazati pe imagines distriibuliei eforeurilor nm.mrf:': principale ,' , , ' 108

7.3.1. Grind! perete eu gal . ' .. ' "' ' .. ' ' ' '. " .. ' " .. '.' .. ' '.' "' ' ,:,., .' ' ' ' "' 1:0 8-

7.3-.2,., Rezemare p,m, snspendare " ' .. ,,', .. " " .. 0."',,' ••• ' •• ,', .• , ••• ,.' , •••• " •••• ' •• ' •• ' •• '.,,' •••••• '., ••••••. 111

, .4. Compara~!e intre teoria betonului annat ~i procedeulmodelului de bare .. , ' , 116

7.4.1. Calculul curent conform teoriei betonului armat ., , , " , ,., .. ,,, .. ,.,,.,,, , 116

7.4.2. Calculul prin procedeul modelului de bare , , , , .. ' 117

,'€ C: ompara ...... 'a, proeed ului medehrlulde ba ..... "tll...,.,..''71111~ .. ,if,e experimentale - . __ :II"',

!lJ.~ .. ,_ - ',: __ UJL.'IW'. u· ,u JJ. .. .II:, .JI!J' .. .I!.u..l'!1.i1" ,. >,~",-" 'Iw'll& .... '''w.£I1IiIll'"J.LatJ .':_ ,---,,' 'mJ._.,ljirilriii .. ,iil,.,.iliil"'''!''i!I'' 1.-0

7 .. 5.:2. Calculul elementului experimenrel 'ell ajutorul procedeului modelului

i\.N'E.XE ,. ' , ,., , " . "" '. '." •.••... "., " " ....•.. ' •..... ' "." " '. " '. ' .. ' .. '","'.''' ' ".' .. '. ' .. '. ' .. ' ' ...•... ' 125

Anexa 1. Rezistenfeie caracteristioe ~i valorile de baze ale rezistentelor decalcul

la'~le: betomilui 'I'" ~'II'.ofii.t;li"',~I~rlir."'iIl~'~' •• 'il~ iii ill I i • ,Ii i ~"Ii a Ii'lirli Iili,iii,hLliri ..... ii .. ~J,t;'"'~J ... ii. ~Hi i iI'iLilli'i"'~""ilLiJriI".J.'''i •• "i,i" i,i i .,i i iLirii .'i,iii , ..... , ... ioiiii "' ..... , 125

Anexe 2. Coefi:cien~ii oondit~ilor de '~ucru pentru beton, tnbc si Tn!>1 " " 12,6

Anexa :3 • Mod:ubw.1 de elastici tate al betormlui t Eb , " " , ". = ." " " ". 126-

Anexa 4. Valoarea debazaa ceracjeristicji deformatiei tnt[m~, a b6tonului., qlo 126

Anexa S" Valodle coeUcienplor de ,c·o,reelie kg II k2!, kl, k~ ..••••• + •••••• , a, , ••••••••• , ,' '" 127

Anexa 6 .. RezisteD~ele caraeterisdee ~i de calcul alearmilttnrUor pe:ntl1Jlbe~omuI annat '. m 2.8

Anexa 7. Ari.a. sectiuni armaturilor lao pUici aanat'e' eu plase negate " .. " 129

Anexa g,. Anile 8!eictiunUor transversale si masa anniturHor d.in bare I.amina,te ,."."" 130

,. ,

Anexa 9', Caracterisdcile plaselor sud ate dp.izate de seriemare '. ' ' .. ' ' ' ' ' ' ' ' ' .Lll

Anexa 10 .. Aria secliun:iJor transvers ale ale barehrr plaselor sudate •. ' , , •.... "., .•.... ". ". ,., . , .. '. ,.... .13.2

Anexa 11. Lungirnea de ancorare a barelor de otel beton _ .. __ ._ _ _. ._ 132

PROIECTAREA ELEMIENTELOR.

S'TRUC'TURA.LE D'IN BETO'N ARM.AT

Proiectarea unei structuri de rezisten~Jj. tnseamna alegerea celui mai adecvat tip de structura, determinarea actiunilor directe (fnc.ardiri) ~i indirecte (deformatii impuse) care sohcHa structura precum ~i combinatiile acestora, calcului. eforturilor .~~. al deplasiill"i~olr In s,ectillIniJ,e sau punctele caracterissice ale seructurid. Pe baza rerultatelor calculului static. structera se dirnensioneaaa ~i alditui~te. asa inch sa satisfaca condinile de rezist,enli~ stabilitate, oboseala, deformatii, flsurare ~i de eficienta eeonomica. Pentru structurile static nedeterminsse, calculul eforturilor .iji a] deplasarilor constinne partea cea mai difitdli.

in procesulde rezolvare al unei probleme de mecanica a structurjlor (calculul static, dinamic san de .s;Wibi]itate) trebuie p·arcur:!H! urmatoareetape: stabilireaobiecmlui real (structure rea] a.) ~ alegerea model ul ui fizic (i potezele simpli ficatoare); ale gerea modelal ui maternatic (ec;uatii~,e problemei): rezolvareaproblemei matem,8tice; interpretarea flizica a rezultatefor matematice (efoeturi ,si deplasiiri).

in etapele de mai sus, aspectul eel mai dificil i1 constituie construirea modelelni matematic ,~i rezolvarea problemei rnatematsce. De multe ori, pentru steueturile bi- ~i tridimensionale de forme oareeere multiplu conexe •• a care ecuatiile problemei suot reprezentate in modobisnuit de ecuatil CD derivate partiale (uneori ecuatll integrale), modelul maternatic nici nu poate fi constrult sau sistemul de eeuatii cu derivate partiale no poate fi rezolvat pe cale analidca: in aceste cazuri se face apel la aproximarea functiil,or ,~~ la tehnica calculalui numeric.

Pentru strucsurile form_ate din bare, in calculul static rnodelul matematiceste C(Jnst~tuit dintr-un sistem de eeuatii algebrice liniare~mode~u·m fizic putAnd fi un model complex dit mai apropiat de structura reala,

in cazul strucmrilor realizate din elemente bi- ~i tndtmenslonale (plad plane ~,i curbe, structuri masive), uneorichiar ,~i. in cazul cadrelor, ocolirea dificultatilor de rezolvare poate fi realiza.ti folosind pmcedee de discretizare matematics (metoda diferen~elor finite) sau discretlzare fizica (metoda. elementelor finite. teorsa echivaleotelor), Procedeul de discretizare fizici practlc 8-30. generallzar deoarece permite folosirea nnuimodel fizic dit mal complet carepoete sa ia in eonsiderare Plop:m-i,etltile reale ale mat,erialelor folliosite precum :;i comportarea reaUi sub incarcJiiri a structurilor de n.!zisterqa ~i a terenurilor de fundare. Mesoda elerneotelor fmite I"eprezinti in rnomentul de fata cea mal eflciienta tale pentru calculul structurilor de construclU ingineresti, indifer,ent de forma §i de material.

Metoda. elementelor finite este 0 procedura numeriea de analiza in vederea obtinerii unor solutii aproximative la 0 mare varietate de probleme Ingmeresti, Datorita diversitatii ~i .flex,ibHitatH sale ca instrument de analiza •. metodei is-a. acordat 0 atentie sporita in inginerie ~i,in cadrul aeestei ramnri, in domeniul ingineriei civile.

Bxplicatia acestei dezvo'~tltri ametodei se damreaza si faptnlui ca. din ce in ce mai des, solutHJe aproximative sunt preferate solutiilor exacte la 0 itrtreaga gama deprobleme ale ingmeriei de constructii, A~a de exemplu, pentru determinarea capacitatii portantea unei

'12'

CALCULUL 'ELEMENliElOR OWN IBETON ARMAT_ MIETODE CLASICE ,~H ALTERNATIVE

placi cu goluri dispusealeator, se pot scrie eeuatiile care guverneaza cazul, conditiilc de rezemare, insa, se poate observa imediat di, rezolvarea analitica nu poate fi ohtimuta foarte usor, Desi solujia exista, ea. nu poate fi U~Of CIIJDOscuta fiind necesar un efort considerabil pentru at o obpne, 0 pesibilitate de a obtine rasp,u.nsnn ar fl, apficaree umor sim_pI ificiri, care sa oonduci la 0 siniatie care poare fi BiOI" rezolvata Uneori aceasts alt.ernaliva poate fi utilizati. atteori ins,a aeest luerunu este posibil deoarece oferi :solupi inadecvate sau false. Din acest motiv este de preferst a pas.tr.a complexitatea pmblemei incer,cind gasWre31unei. solupi numerice aproximative, in aceasta categorie tncadrandu ... se ~i metoda elementelor finitJe. inase.menea cazuri de abordare acuratejea sol utiel depinde nurnai de dimensiunea !§-j Dl!lll1iruJJ elemeruelor discrete utilizate, precum ~~ de tipul functiilor de interpolate utilizate,

Etapele care trebuiepareurse prinmetoda elem.enlte~(llt finite sunt: .. disererizareamediului continuu;

- alegerea dpulwfuncpHor de inaerpotare:

- stabihrea earacteristicilor elementelor finit,e (matrieele elementelcr);

- asamblarea.canl;cleristicilor elementelor fini:te pentru obtinerea sistemului de ecuatii;

- rezolvarea sistemului de ecuatii;



calcuhil parametrilor specific] in. elernentele fimte (deformatii, efcrturi),

Analiza, sb1J,ctura1a. pa.rte components aprocesului de proiectare, presupufJ.e urmatoarele

etape:

- evalusrea ,~w determinareatncarearilor:

- calculul solicitarilor sectionale din elementele stfUCUI.JliH;

- determinarea eforturilor umtare:

~ verificarea capaci'tii'tii de prehiare i. eforterikn,

Verifiearea eforturilor se face ]'fl conformitate cu normeleIn vigoare, norme care sunt supuse unOT adaplrui continue determinate de imbtmit3tirea catliUipi matedalelor, de ,clJno§-twn~llie din domeniul constructiilor ~i almaterialelor de construcpi etc. in acelasi timp, exjsta norme specifice fiecarui Up de s!£ruc[urn. Deoareee determinarea sQlkwtro-i]or se faeederegula in domenial ela;.Stic.programe~e ~i algoritmul de ealcul respectiv i~i pas'b:eaza, ,autenticitatea in timp.

Utmzareamod'e~u]ui structural in proiectare este .0 ,etapa es-entia1a, care trebnie abordati cu foarte mar-e, responsabilitate deoarece:

alegerea unui model adecvat depinde de inteJegerea cornportarii structuri];

- conceperea modelulai este 0 acti vitate de sintezii, in timp ce verificarea rezultatelor este 0 acti vitate de analiza; sinteza si analiza constituie activitati cu un potenti,al malt de creare a competenjelor ingineresti mai degraba decal aphcarea unor reguli;

- utilizarea calculatoarelor pemru calculele irngine,r-e§ti,presupt.lIPe cORceperea medelului $[ validarea acesmia caleulul modelului S'lruc~urat respectiv verificar,ea ~i interpretarea. resultatelor.

VaHdarea reprez.inta activltatea prin care se poate conflrma sau infirma daca modelul ~i programul de calcul satisfac ceriatele contextuhri, verificarea reprezentaud activitatea plio care se confirma sau nu mmplemenmrea coreeta a modelulul In calcutInterpreeeree rezukatelor, imp'reoni co validarea ;~i. verificarea, consmuie eheia roo~,j[ei procesului de modelare, cu atat mai mutt co cit inpflncipiu~ educatia ] nginerului se conceneeaea numai asupra etapei de calcul,

Folosirea metodeloe numerice de caleul ~i a calculatoarelor electronice ~u pot si irilocuiasca, gJ.ooirea inginereasca, ele fiind d03LT instrumente de Jucru ale ingmerului •. expe:rienta in domeniul consnuctiilor, iinlUi pH ~i iOlienegere-a fenoenenelor fi.zioe raman elementele de baza. in prezent dezvoltarea modelului este Q etapa muUm,ai itnpcrtanta deoarece nurnai unlizarea corecta a modelului ssructural poate crea premisa reducerii riscnlui de a gresi in analiza strucrurii.

Procedeul tradiponal de proiectare al elememelor din beton armat este acela prin care se r,eaHzeaz3 dimensionarea si conforraarea plecsnd de la, sectiunea elemenmlul, Sub efeetul eforturilor secjicaale, de exemplu in numar de patru (N" Q,; M., ~,i J\.L) 8.ectiUlnea se caracteri_zeazi prine-o dwstribuiie compmexi ,3 rezull!antelor iDiteriioar-e (fig.I, 1 )., Utilizuea. unei asemenea distribu,i de efortnri ingfleuneaza calculul tn proiectarea curenm" de aeeea eforlWiJe seetionale se grupeaza dupii. natura eforturdor unitare pe care le produc ~~ anume M §i N,respectiv Q ,~i M~.

1

x

T

Fig. 1 .. 1. Schema de eedare Ia iDevvoiierf' ·$',i.lo.r,siun.ecu. tii.ere

,En cazul eforturilor M ~,i N rnodul de cedare al secpumieste deserts de curba de

. '" .

interactiune M-N" curba care este pr,ev,a,zutfi ~i 1n normele romane:}ti actuale, In cazul

eforturilor Q ~iM,t 0 asemenea interact:iune nu este pfievazuta, caleul filic.Sndu-se separat pemru fiecare solicitare dupa care rezultatele se aditioneaza. in final sefaee comasarea armiturUor obtinute din. lncov-oierr-ea 'cu forti axiala C'U eele rezultate din torsiune ~fu ·tiler,e.

Interactiunea dintre taien~; ili.i Ineovoiereeste fie i.gnoram"fie tratata, empiric. Un astfel de procedeu nu este valabil tn toate situatiile ~i in toate zonele unui element. tn oonsedn~a se lmpune utllizarea unui procedeu de proiectare care sa. ,ina seama de comportarea de ansamblua elernentului ~j prin careefeetele de mteractiune dintre diferitele tipuri de solicitari sapo.atl. fi corect evaluate, Acest mod de proiectare presupune insa, seturi de eforturi determinate. pentru fiecare ipoteza de l'ncarcare deoarece dimensionarea se face in functie de starea de eforturi pe intregul element. Iraplicarea proiectantului creste ii ca atare proeedeul rm. este justificat pentru elemerae simple" 'fiind ins,8.,r-ecomands.'n [a ,elementele complexe sau pentru detalierea anumitor zone din element, mai ales, In contextul diivers.ificirrni solutiilor constructive.

Pentru situatnle semnalate mas sus. procedeul modelulul de bare este 0 modali tate de proiectare a elementelor din beton structural, Procedeul reprezjnta .0 generalizare a analogiei

14

CAL..CULUL ElEiMENTElO'R [HNB,IETONI ARMAT. MlETODE OLA.5AICE ,~'I ALTE'RNAT:IVE

structurilor din bere.astfel iil1!CHt si. poata fi aplicat sub forma modelului de bare lntinse si comprimate pentru orice pane din structura, Utillzare acestui procedeu sejusrificaprin aceea cd structueile din oown annat transmit solicitWile prin inrerrnediuillJnui set de bar-e comprimate legate prin bare de armitu['s i.ntinse. Plecand de la aceasta constatare, structure poete fi inlocui.ti, cu un set de bare comprimate fl intinse legate :inb-e ele prin noduri, Totodam, procedeul a,eoperi :$i zonele elementului care etau rezolvate in mod obisnuir prin aldi.tuil"i constructive de detaliu, ,eli:mi.nlind emplrismul,

Proieetarea co ajutorul modelujui de bare reprezinta unproces influelll~at deexperienta ,§.j aprecierea subiectivaa proiectanrulul. Prm exoelenta, proeedeu) este folositor la realizarea detaliilor conducand proiectantul spire 00 solutie s,impl.a §.i intu]tivi. constituind totodata 00 mndalitate de verificare in detaliu astructurii,

I'lrJji\ia~ procedeul modelului de bare I fo~a propus $i deeveltatee un proeedeu de proiectare manual, bazat pe experjenta e,i intuitia inginereasca pentru a trasa scurgereaeformrilor in structura prin intermediul unui sistem de bare. care ulterior este anatizat ~i dimensionat cu metodele de dimensionare in vigoare .. Proiectal1ltu] se foloseste de diroctiile eforturilor principale obtirmte dmtr-o analiza 111 domeniul elastic, efectuata cumetoda elementelor finite. metoda care este eficienta numai 'in contextul utilizarii unor programe de calcul concepute in acest scop, Programele de calcul ntilizate In procedeul modelnlui de bare vizeaza stabilirea opHm,a a modelului die bare, verificarea nodurilor modelului, optimlzarea cantitapi dearm~Uura din barele hlJHnse. Calculul automatizat ,ofer-a prciectantului posibilitatea alegerii rapide a celui mai bun model de- calcul ~i poate permite, In vittor.aaalize in dorneniul neliniar,

,PRO'GRAME IBAS.le U'T'ILIIZATE IN ME'CANI'CA STRIUICT'UIIRIILOR

Programele de calcul prezentate In. cele ee I!]nli~.e:(lz.a se pot utiljza penn determinarea r3sp[W.ns!!dui static sau dinamic in domeniulelastic al celor mai frecventettpuride structnri U!tilizat,e r-~ constructu - scb.el~e;t sttuctur,al~pelieti structurali sa.up,nici,.

Toare programele au la baza un algorhm de caleul bazat pe principiul mesodeielemensejor finite. in acest comext, toateprogramele genereaza matricile caracteristice ale strucrurli - matricea de rigidnare •. matrjcea llllcircarilor ~,j/sau rnatricea maselor, dupe. care" printr-un algoritm de rezolvarea sistemului de ecuatii liniare, respecti v de veetori :;;;i valori propri], se ohpn ma1:imi~e earacterisaice. Schema bloc, de p:rincipiu.,a. p,ar,c[alrgerii acestor secveute de ealcul este pJezenlata in figure 2 .. 1L

Peotru reeolvarea sistemului de; 6Cllati:iJ liniare s-au utiljzat algoritmii de caleul Gauss ~i Choi:e:ski, iar pensru calcnlul valorilor proprii algoritmul v.Mises, tn toate c.a:zW"'.ii~e,. stocarea matricei de rigiditaee In memoria. calculatorului se face pe semibanda, Pentru obtiner,e31 unei Ji~~mi de semibandi cit mai m:lJusa. numerotarea nodurilor strncturfi dis:creti.za~e 'in elemente finite interconectate in noduli trebuie sa fie ,c3Jtmai ordonata, orientata dupa directia scurta, in. ,a.~a. fel tReat difefen~.dintre numerele de ordineale nodudlor afe:renre elementelor fin~te - sl1JJ. fie millim.i.

Referitorla construirea modelelor de: calcw. IC,U elemente finite se rae urmaro.arele precizarw: ., o retea densa de clemente finite di 0 aproximare mai buna, dar sporeste numaf"uJ de dare §rn ti rnpal de executie a~progm-amul U];

• in. zonele susceptibsle de ,aparili,e a unor concemrerlmar] de eforturt sau a. uner variati~ bruste ale deformetillor, reteaua trebuie sa fie mai densa; astfel de zone sU.nil cere din vecinatatea forjelor concentrate •. a. schinllhm~oJ:" brLqte de sectieme, a co:~tud]or intrirnJe, a Hniilor unde p.roprleta~He materialulltl1 se modified;

'I' folosind. mimai elemente fluite cu marginieectslinii, m] contur curb sejnlocuieste printro linie poli genal a;. acolo unde curbure este pronuntata, este indicat ca reteaua si fie mai densa~

.. cele mai eficiente elemente finlte sun~ eele !cllII.rorma. gwmerica regulaiW;in. aeest context. se vor ,evittae~~em,enteiefiniJt:e multa.lungil:e.

iII ceea ee privesee obpnerea ~i pre~lJCfar:ea n;:~zuhate~or obpnUlte prin a'p'~icuea uneiprogram de calcnl, se face observatia ea interpn!:wea. oorecm de c.aUre utilizatof a. rezu]tatelof, prestilpune pe de o parte~CIIJDOa~'~erea metodei de ealcul §i a prQgranu~Thu~, iar, pe de alta parte, un minimmn de ,experien~aina.naUza ,sb"ll;ctW"3ili. De aceea, se recomanda, ca.mrotdeauna~, [ieztlL'€a~,ede obtinute din analjza nu:m,erica sifie· analizate comparaadu-le ell cele calculate prin metode shnp.1 itfi!c1litle.

16 CALCUlUL EII..EME:NTiE;LOR DIN! IBETON ARMAT. METOIDE CLASICE 9~ All. TERNATIVE

Pi} - TNTRODUCEREA CAJ.(AC1:'ERISTICILOR STRUCTURII

,Iii noderile ~i coordonatele acestora

.. elementele finite, topologia si caraeteristicile geomeerice sectionale • nodurile cu grade de libertate bloeate

II i potezele de indl rcare

• caracteristicile elastice ale materialului

P2 - GENERAREA 1\fA TRICR.OR ELEMENTELOR

.. matrices de rigidjta te k: .. m atricea masei m

• vectorul fortelor nodale f

PJ, - INTRODUCEREA iNCARCARILOR SAll MASELOR CONCENTRATE .e< forte §.i momerue la noduri

• rnase de translatie ~i de rotatie Ia noduri

P4, - ASMdBLAREA MATRICILOR S,I GENERAREA S~IS"[EMULUI DE ECUATII

'. matricea de rigiditate a, strueturii .K == J:.k I matricea rnaselor structurii M - Lm.

,. vectorul fon,dor nodale .F := rt

• analiza statidi KU .;;,;;, F

'. analiza dinarnica IrK - AM!: {]

p,s - lNTRODUCEREA GONDITIJLOR DE REZEM,ARE

• elirninarea gradelor de Iibertate blocate

.' elirninarea gradelor de libertate sup~i mentare

P,6, _, REZOL V AREA S]STEMULUI DE BCUATlI

P7 - CALCULUL DEPLASARn..OR :$1 AL EFORTURlLOR

.. eforturile sectionale sau eforturile unaare (analiza starica) 'Ill vectorii ~i valorite proprii (analiza dinarnica)

Fig. 2.1 Schema bloc a programeloF de' c,alcul static

Prezentarea Iiecarui program se face In urmatoarea succesiune:

• scopul programului -in care se precizeaza ce tip de analiza efectueaza programul respectiv, dorneniul de aplicabilitate :!ii,i rezultatele pe care le Ofela.;

'. descrierea programului - in care sunt prezentate aspectele specifiee de ajcitu~r,e §[ pesforrnantele programului,

Cap .. 2 .. Programs [basio utiliza~.~ in Imooan~oo. stnlcturilor

17

Pe CD-ul anexat ,cirlH se afla depuse sursele aeestor programe~p.recum ,i exemplele de calcul ccrespuneatoare, peneru flecare exemplu de caleulpsezentdndu-se tl~;iefld de date $i eel ell rezultate ..

2.2.1 ~ 'Calculul stat.ic 2~2.'1 ... 1. Glr'i:n.zi continue

Prcgramul G·Rle se utibzeaza loa calculul static alGR.lnz.Ho.r Continue. Grinzilepot ave-a. caracteristici geometries $i elastice diferH:e infi.ecafif'. deschidere. Incircirile ce potfi .~Illate in considerare sunt normalepe axa grinzii pu~§.nd fi t:al'~e; concentrate sau uniform distribuitejn lungul acesteia ell valori distincte in fieeare deschidere, Ele pot proveni dintr-o grlll.$l\ar,e de tn.carcari penna:nente~~lsa:u tncar-c,iri datorate procesului de exploatare (ud1e).

Din. ealcul se obtin mornenrele incovoietoare si forjele taietoan~, la extr-etnitil;ile fiecarei descbideri. momentele ].ncovo~!etome lao rnijlocul deschiderHo:r,precum :;ii reaetiunile verticale dinreazeme.

Eforturi le se calculeazapeatru fiecare ipoteza. de ill1!carcare. Ipotezeie considerate in calcul sunt incm-care>a.pennanenti In toate deschiderlle §<n fucan::an:;:a ulHi dispnsa suecesiv in flecare deschidere, Prin cembinarea acestora se obtine infi~.uF'.~to.an!amome:UteIO![' maxime (poziti vie ~ilsau neg:31ti ve) lmpreuWi CIII forteletaietnare aferense.

Algoritrnul de calculpresupune Ic.a structura es1te3~crutlJli.ta cUn elememe finite de, bara dreapta cu un singur grad de libertatepe nDd (rotlrea la nod in p~arml structurii). Matrices de rimiditate a el.emenluJui finit l!JJtilizat tnprogram se obpne, particwanzand mamoea de rigidita:te a elementului ·fi.rdt die bariphmi drcapti cu trei grade Ide libefta~e pe nod (doll§. de.pla:sir~ :liiit 0 retire) eliminand Iiniile ~d coloanele aferente deplasardor,

Fiecare deschidere a grinzii este discretizata in c:iUe un element finit de barn. drea.pta. Aeesta este defini~ prin ur.milUoarele caracaesistick momenml de inertie fala. de axa z -.z. (orizontala) a :secl~unH transversale, moduhrl de elasticitate longitudinalel materialului ~i Iangimea; masu- 1',ati itltterlodudte de eonexiune.

Deoareee, in cazul grimHol" sbtruc determinate ~i/sau nedeterminate condttiime de rezemare p:resuplLlfl bloearea deptasarUorin dreptul nodurilor dereazem.,hu varianta de discretizareIn elemeneele fini~e au genereaea noduri interrnediare, in descbideri se poate utiliaemarricea de. rigiditate suficienta a. strueturii, astfel ine-it sistemul de ecualii de, echllibru nu conrine decal necunoscutele rotiri la nod:IJ.ri~U'anstatiile fiiadelimlnate imp~idt~ inca Ide la asamblarea matricei de rigiditate. In consledn~i nu mai este necesara etapa de introducere a loondiliilor de rezemare (pasul P 5 din fi.g,ura 2-. E) ..

Programul genen;~aza fncllrcarHea.ferente flecarel ipoteze de rn.car-care dintre cele speciflcere, Slstemul de ecuarii este rezolvat succesiv pentru fiecare ipoteeea de incircm-e

utilizand angori trnul Gauss, .

Programul are I) structure tipica. Deoareee modelul structural estecompus din elemente legate eonsecunv, numerotarea nodurilor ~,i a elementelor se face prin program, sueeesiv cmscator, litimea de semibande fiicd mnnima~i. Dimensiunilematricei de rigiditate ~i. cea a vectorilor inc.an::arilo]" sunt determina.te de nurnarul deschiderilor, Se pot, astfel, analiza. structuri cu un numar foarte mare de deschide:ri

2 .. 2.1.,2" Structur~ pllane articulate

Programut SPA Be utilizeazi. 13 calculul static al SbucturilorPla.ne Articclate, Struetura, trebnie sa respecte prindpiile de alcsmlre a grinzHof eu zabrele, putled avea orice configuratie geometries plani. Barele sttuctursitrebuie s ifie din aeelasimarerial.

CALCUUJl EJLEMENTEH:U~ DIN B.EfOIN, ARMAT. METODE CL.ASIICE$~ Al TE!RNIATlIVE

:incir-carHe pot fi aplJicare nurnai la noduri ~,i poe fi numai forte dlirijate pe din!cpHe axelor unui sistem rectangular (plan) de refe:rio,ta, fata de care se definesc ~icoo:r-donawleRodlurHor., Sensul pozitiv ,al fortelor orizontale este in directia axei X, a odor verticale In sens gra.vita1tlonat SepO:I lua in eonsiderare maw muJte ipoteze de ilncircare. Strllctura kebuie si fie rezematain eel putin doua noduri distincte, astfel incit s.apoata fi bloc ate gradele de Iibertate de corp rigid plan (doua translatii ,~i 00 rotire),

Din calcul r,ezu,Ua deplasarile nodurilor ::i'~ fortele axiale in barele structorii.

In. program se utilizeaza elementul finit de bar.a dublu arnculata, cu. dloui grade de fibertate pc nod (Ilfanslapi dupii dow, direc'tu ortogonale), generate de deformatia axialii ,3. baret, Martticea de .ril:~dita.tea. elementulul se obtine prin particularizarea matricei de rigiditate a barei drepte lncastrate la extr,emhi~i eliminand HniHe ~i coloanele eorespunzatoare rotirilor de noduri. Modelul structural este alcimuitt dinelemernele finite de bar.a caracterieate prin aria sectil!ln~i transversale.vmodulul de elasticitate longitudinal al materialului si lungimea masnratii intre uodurite de eonexjune,

Incite.a.rile se introduc pe ipoteze de lncarcare, Dupa asamblarea matmcei de i1.'igiditarte a strueturii se preeizeaza conditiUe de rezemare, La fiecare nod pot fi blocate una sao ambele translatii. Rezol v area sis~em!jJ lui de ectlatli:~ se face. simu ~ tan. pentra toaee ipoteze~e de imcilJca:re, dupa. ewe eformrile se determma suecesiv, pe ipoteze. Sistemul de ocLlapii se rezolva tltHi2:.§;nd elgoritmul Gauss.

In cazul structurilor plane simple, ell topologie regu:i.a.ti, U~~i,mea semibenzU estemicd, Deoarece nu.mand ipotez.ce.~().r deincircar,e este, in general, redus la aceste tipuri de strueturi, pot fi ebordare straeturi cu un numarmare de noduri ..

2 ... 2.,1:..3. Cadr,e :pillan,e oar'ecare

]P[1ogramuIICPN se utiliaeaza lacalculul statical Cadrelor Plane Nereg.ulate. Suuetnra poate fi alcatuim din bare dublu i'ncastr.Elle ~sau incastrat-aniculat,e. Fiecare nodi. a~ structuri] are trei grade. de Jibertate (doui translatii :~j o retire). Barele pot avea caraeteristlci elastiee :!1i geometrice difente, constarae to lungul aces lora .

- I:ncir,ck'He pot fi forte concentrate ~iJsau momeate incovoietoare direct aplicate [a noduri. precum si incirciri uniform distribuitepe bare. Programul admire numai inca.rcari uniform dlistribuire normale pe axa barei, Altetipnri de incircad pe bare POI fi luate tn consideratie prin reactiunile de 13. capetele acestesa, ca incirciri nodale. echivalerne, Se pot bJQ. in considerare mat m.llhe ipoteze de incarcare. inclasiv deplasari impuse bl uoduri,

Rezultatele caleuluhsi sunt deplasarile nodurilor ~i eforturile sectionale - forl·e axiale, forte tiiet!oare, momeate incovcietoare, Se oblin, de asemenea, reactiunile jn nodudlecu depl.a:siri blocate,

In cadrul programuluii de calcul se utiHzeaz,a trei tipuri de elemente nnite de bara direapti

~,i an.ume·: .

• ' bara d·ub.u incastr.ata (denumit.a in program: tipul 0); -bara articulat - incastr.ati (denumiti in pcogram; dpul 0 . • ' bara incastrat -articulata (denumita in prog;ram: tipul 2);

Acesre elemente se deflnesc prin lungimea .or masurata 1ntn:~: noduli> aria ti momentul die inertie al seetiunii transversale, modulul de elasueieate longitudinal al materlalulni,

Dup:\\ i.ntroduoerea caraeteeisticdor barelor, matrices d.erigidi1tate a 5tructurii este asamblaiti folosind matricBe de rig~d]la,te ale aeestora Se constitnie apoi vecrorii 'inc!rcm-ilof din sarcinile pe bare, din fortele si momentele la noduri, precurn ~i din deplasarile lmpuse,

Rezolvarea sistemului die ,ecua:~:iJ se face otmzand .algoritmul Cbolesky, In etapa rezelvarii sisremului. de ,ocuapi se obtin atit dep;lasariJe la noduri, clt ~ireac,iuni]e 121. nodurile ell deplasmi bl;ocate sau ·impose. Ipob~ze~e de indircare se .re2io[va simultan, m final se calculeaza eforturile sectionale la capetele barelor,

2 .. 2.,1' ,.4 .. 'Cadr,e planle Ireglula.te

Programul CPR se utilizeaza la calculul statical CadrelorPlane Regulate (cadre rectangulare de tip scars) alcatuite din bare drepte legate r~gjd la nodurs, Cadrul po~te fi incar,cat. ell sardni concentrate Ia noduri ~ forJe~i/,salil momeate - !ii cu fnciireiri unlferm d.istr.i.buit,e pe bare, Reazemele cadrului (reazeme simple. rutkulapi S·3\U inca.striLd)~ pot f1 specificate nemai Innodurile de la bazi., Dati fund topologia ordoMta a cadnilui, numeeotaeea nodunlor ,i ,I barelor se face automat prin program. Cadrele up scarl, rna care anumite bare Iipsesc, pot fi calculate tCU acest program prin j ntredueeree unor bare ficti ve (bare cu moment de inertie ~i arieneg~ijabUi in.comparatie eu cele reale),

IncarciriIe concemrate pe bare sau cu dis.tribu~ie variabila in lungul barei pot fi introduse numaiprin reactiumle de la capetele aeestora.

UtiUzaoo tehnica de preprocesare a coordonatelor ~i topologiei. mmplementa,d in program, este obligatorie discreuzarea in elemente fimte de bara dreapta avaDd Iungimea ,egali ell deschideri1le riglelor, respectiv il1i1ti.m .. He de nivel, 0 discretizare mal intensa poate fl tealizam numai en programul CPN. Ia care insa trebuie declarate coordonasele nodurilor ~,itopolt)gia bsrelor;

Algorittnul de calcu! al aeestuiprogrem este similar cu eel al progranudui erN conceput dup,i schema bloc din figura 2.1. en deosehirea ,ca". la introducerea datelor preprocesorul genereaza coordonatele nednrilor ~j topologia structurii.

Pentru rezolvarea sistemului se folosesse ,;dgoritmul Gauss.

Rea:cliunile tn ncdurile de reazemnu sent explicitate ca. atare, fde PUUhld fi evaluate direct, din. efonurile sectionale de 18 capetele inferioare ,a.~e stftUpiJor primului niv,e'~ .. Prograrmil / a3mHe mai multe ipoteze de 'imdircare.

/ 2~2.1 .. 5,~ P,ere:,ii ,s,tr'Utct:uraU

Programul DIAF se U!tilizeaza~a cajculul static al peretijor strucmrali cu alcatuire monotona (D-IAFr3lgme) so~icita.tj de <0 inciirCM,e orizoD~ala, disuibu:ita ttilllfJ.ghiu.~ar.

Algoritmul de calcul permite modelarea zonei eu rigiditate ~nfinitii a riglelor de cuplare. lncir-carne orizontale cu dissributie triunghiulara sunt constitujte din for~¢, aplicate fa panea s:uperwoarB a fiecarui nivel Rezadtanta acestora are valoarea lOOO',astfel ,ei nu mai este neeesera etapa de Introducerea incarcfui.lor pe ,strl1lctwi. Pentru alte valori ale're.zultantei ']'ncan:;irHor orizontale este neeesara scalarea eforturilor rezultante,

Peretete structural se considera incastrat ta baza, in dreptnl montanti lor,

Topologia, caracteristicile elastiee ~j geometrice suntgeneraie automat, avind in vedere cai peretele estepresupus afi moncton.

Din calcul n~zuUi deplasarH~. ~.i eforturile secjioeale in. ri.,g]e1e de cuplare ~i in. montanri,

2:~2'.1116,~ PI:aci in stares plana de telnsiluni sau de, de,f,orma,n

Programul SPTD efectueaza analiza staticia suuctarilor plane in Stal~ Pla.ni de Tensiuni sau de neiforma~H. u~Hizind elemente finite. inciircidlepot tl forpe concentrate aclionind in planul strueturii in nodurileretelei de diseretizare, dup!! una sau diOuj~. direejiile

201 CAl'CULUL ELJEMlIENTE;ILOR DIN BETON ARIMA1". METO'[)E 'CLA_SICEe~ AlTEIFliNATiIViE

- -

u:nui sistem r-ec'l:angular de referin\i. in aceast& categoric intri griinZi~e pereJi. perepi s,tructUf,aii (diafragme vertieale), planseele tncarcate lI1l planullor (diafragme orizontale) •. cadrele plane, nodUJile de cadru etc .. ~ pentru starea plana de tensiual, respecuv barajele, fundalii1e continue etc, - pentru starea plana. de deforrnatii,

Conditii1e de rezemare ale structurii se po~ :introduce prin blocercagradetor de Iibertate detranslatie in nodurile r'e~ielei de discretizare, dupa una sau dOlLlJa directii ide axelor de coordonate.

Din calcul se ob~in dlep'~,asirile nodurilor retelei de diseretizare, eforturde normale ~:i cele 'tangeotiaJe in ,eiemeFlJteie finite.

Programe] utiH:reaza elernente finite dreptunghiulare cu do:ui grade de libertate (tr.anslatil) pe nod .. Matricea de .ri,giditBte a elementului se defineste in fimctie de coordonatele nodurilor elementului, grosirnea elementului, de coeficientul Poisson ,i de modulul de elasticitate longltudinal a~ materialului,

Dupa. asamblarea matrices de rigiditate a structurli se introduc conditiile de rezemare ~~ se fez.o]vi sistemul de eeuaji] cu atgoritmul Gauss obfinindu":SJe dep,lasirHenodurilol". Cu 3ijutorul acestora fli prin intermedinl matricei de elasticitate se determina efonurUeO'.U!' 0: yy ,.

't.:tJ., 0']., 0'2 §i unghiul a in centrul fiecaru! element fmit,

OP!iunea de stare plana de tensiuni san deformatie se faee la precizarea earacteeistieilor generate ale structurll,

Numind de ncduri ale s;ltructurii"li·,jmea. semibenzji ~i nnmarul ipotezelor de incareaJie sum pararnetrii care determini drmensiunea problemelor ce pot fi abordate inlJr-o configuratie de memorle dati. :Mem()tria. disponibili impune, In contextul semnificatmei parametrilor enumerap anterior., un anamlt gr-ad de discretizare in clemente finite a, structudl ~i determina ordinul de precizje al rezultatelor,

2:.2 ... 1 ,.'7,~ P'li·ci incovoila.te

Programulde calcul P'LINCO se utiltz,ea :zi Ia Ic~ru1cumu] static ai PLidlar plane INCOv'ot,atG. Placa poate fi inc8rca.tB co sarcini uniform distribuire $i1S.a.UI,Dorn::enkate~ cele concentrete put3f:1d fi fortenormale pc. pla,c,a sau momence dirijate dupa dona direetii ortogonale,

Placa se oonsidera cu grosime constanta §i eli caracteristicl elasnee oonsmntepe supr,afata.

ei,

Rezemarile placii pot fi reazemepunetuale sau liniare, reazerne simple sau incastriri1' dispuse perimetral san in interierul panoului deplaca,

Din calcul se ob~in deplasarile, momentele inoo'Voietoare ~i reactienile 131 noduri, Programul utilizeaza elemente finite drepnmghiulare incovoiate, cu trei grade de bbestate la nod (doul1. robri in planul placii si 0 translatie perpendicularape plan) ..

Elemeorele flniJe sunt interconectate iotre ele tn. nodurile retelei de discretizare, Reteaua de discretizare are axele paralele 'eu un sistem de coordonate ortogonal OXY. in fieeare nod. al retelei se definesc trei grade de Iibertate: 0 deplasare normaJa pep'~adi ,§i doua rotiri dupa doni axe paralele ell axele sistemuhri decocrdonete.

Dupa asamblarea matricei de ngiditate ~i a vectorului incan;:.arilor, se impun conditiile de rezemare ~i se rezolva sistemnl de ecuatii ell algoritmul Gauss.

in tln,a~ se calculeaza eforturile sectionale in elemente finite ~i anume: momentele lncovoletoare Mx; M J ~.j M ..Q' in cele patru noduri ale elementukii finit, respectiv M.Il'

My, M:lJ' ,.i momentele iincovoie,toare principale M 1 ~i M 2 in eentrulelemennnui n.ni t.

Cap_ 2. Pmgrmne basic utiHzatein macantca !stll'uctUlI'iIO'f

21

Memoria necesara unei aplicatii depinde de numarul de noduri, de ma~imea semibenzii si de nurnarul de clemente finite. Pentru a obtine 0 hit;ime de sernibandji c..§t mai redusa, struetura se discretizeaza astfelincat numarul de noduri de pe 0 directie sa, fiemai rnic decat numarul de noduri de pe directia perpendiculara, Iar numerotarea nodurilor s,il se faca de, Ia stanga ~a. dreapta in rinduri succesi ve, Aeeaste n:guhi este impusa de modul de decbu·,an:: a topologiei noduriloe elementuhii finit, co implicatii in algorirmul de asamblare at matricei de rigid irate a strueturii.

Programul CPNDIN se utilizeaza la calculul DINamic a~ CadrelorPlane Neregulate alcatuite din barre legate rigid in noduri. Cu ajutorul ~U] se pot analiza cadre plane avand orice confi gur BIi tie,

Analiza se poate efectualudnd in.lconsiderare masa proprie d~stribuita a barelor ~ifsa:u concentreta [a noduri impI"euni leu alte mase concentrate provenind din sarcinlle care actioneazA pe cadru.

Din calcul se obtin pulsatia proprie tundamentala a cadruluisi forma proprie de vibratie corespunzatoare,

Programul utihzeaza aceleasi tip-uri de elements finite ca ~i programul CP'N.. Se utilizeaza matricea consistenta a maselor,

L ·1!..1: . .• 1 . .•.• '!I • ,_1 .... . •.•. ..l! ~. !

. a asamesarea matncelor earactenstice • .III,a matncea maseior Structunl se aoauga §l maseie

concentrate 1181. noduri. Masele concentrate pot avea juer~ie la translatie dupa doua db,ectii sl wnerfie de rotatie.

Determinarea caracteristicilcr dinamice se face ,eu algoriunol v .. Mises uuUzand semi banda rnatricelor caracteristice.

2,.2.3 C:alculull de stabllltate all eadrelcr p'~ane

Programul CPNSTAB se utilizeaza in calculul S:TABiH~al~i Cadrelor Plane Neregu~ate"aIcituhe din. bare cu :Iegaturi ri,g'ide in noduri. Programul poate fi folosit ~] pentru calcelul stabHitalii grtnzilor ,eu 0 singud. deschidere, respeetiv a grinzilor continue, Barele structurii analizate 'pot avea caracteristici sectionale variabile pe lungirne (grtnzi cu moment de iaertie variabil, stilpi cu secpune variabila ill trepte, etc.),

Incan::ari]e aplicate structurii pot fi concentratela noduri sau pot fi uniform distribuite pe bare. Rezultatele reprezinta fortele critice de pierdere a stabilitatii ~i forma de pierdere 3. stabi li titii.

Programul utilizeaza clemente flnite de bara dr'eap'li in plan cu trei grade de libertate pe nod. Se unlizeaza matricea de rigiditate tangenta a barei, Determinerea vatorilor si vectorilor proprii se face ell algoritmul v.Mises,

2~3. A~goritmi de' calcul

Peruru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare ~,i neomogene se pot utiliza:

.me~,ode directe sau a~a nurnitele metode exaete, care permit obtinerea solutiei exacte a sisternului de ecuatii considerat, facind abstractie de erorile de rotoniire sau trunchiere,

22

folosind un numir Unit de operatii elememare: dwn aceasti caregorie fae parte met:odele Gauss §jiiCboles.ky;

.' metodeirerative, CaIDe se caraeterizeaza pdn fapltU~ ci solupa sistemuiui deeeuatii considerat se ob~ne ca. 0 'Hmitli. ,a, unui ~ir de vecteri ce repr,e.z,w.nti solupapenull diversele j.tera~ii efectuate; In acest caz se plII:ne problemaadoptarii eetei mascosvenabue me~todedin punc'tul de vedere al uaei viteze sporjte de, ,coRv,ergenti;. din aceastacategorie fac plane metoda Jacobi ~~i metoda Gauss 4- Seidel.

V$lorile~:i vectoril proprii sunt $sociap ,ocuatieit caracteristiee:

A.-A· 8' = a

in care A ~i B' sunt doua matrice piUrate deaeeleasi dirnensieni, A fiind vectorul valoritor proprii, Una dintre cele mai lIJJ.mHizatemre:tode, este mdodav.l\1:ises.M:cl;od,a .determi.na eea mai mica valoare proprie precum ~i.vectoru.~ propriu asoe iar ocna!f;iei Icaractm.stice. Se face precizaliea ca, deoareee algo:t.itmld v.Mises este un procedeu. iterativ, aeesta poate avea ca Ii mit.ifie eroarea minima ,admisii. fie numanm~ maxim de ite]ja~,iL Daci acesti 'pan\mettHnu sunt preciza..ti de catre utijizator, programel de calcul r~ ,31d.apta. in mod impHcit cu V'.a~()rile

BPS = illO~!)1 ~ respectiv 20 de iter~lii

PRIINCIIPIIILE DIE CALCU!L, ALE ELEMENTIELO'!R. D'IN B·ETON ARM.AT'

·3, .. 1,., A:n.aU,z,8 s,'tarH die efortU!r'ii unltare norrnale in d,om,eniul elastlc

Analiza starH de eforturi umtare se face sub incirc.arUe de exploarare (de servicnntn stadilLl] II,. cu betonul 'intins fisurat, rezultatele acesteia fiind necesare pentru verificarile Ira star Ue H. miti d~ oboseala,usurare $i d,e;fnrma tH.

3 .. 1i ,,1 .. , Ilpotezesi m pll iifica·toare Ipentru eelculul ,eforturi lor unimlre

EfbrturHe unitare in beton ~i armatlJra se determine pe baza urmatnaJrelo( ipoteze: • s,ec~[uwle planejnaiute de deformare ['imam plane ~,jd'Up'.i deformare;

I. se neglijleaza comrlbutla betonului lnrins ,dintt'e flsurt la preluarea eforturiler d.e in~i:nder!e;

I. pentru betonnl comprimet §i a.rmatw.wri, relatijle lnrre eforturile unitare ~] deformatiile speclflee sunt liniare (repre,zent§,nd deci un comportanrent perfect elastic).

Pentru a tine coot de efectnl eurgerii mente ~ia) eventuak;]·or deformatii plastice as.upra. efo1l:tllrilor unitare (neluateIn considerare ca urmarea celet de a treia ipoteze), moduhsl de elasncitate al betenuhii se introduce in calcule cu .0 valoare eoreetata, denumltamodul de deforrnatie. 'In eazul elementelor realisate din betoane ell agregate obisnuite, modulul de deformarle se calculeaza ell rdafia:

tn care v este raportul dintre momentul incovojetor din incin:arih:; de exploatare de lungi dJU!fata. i( M,~ ) §:i eel dim indin:.arHe de exploatare totale eM E )~cpfi.iW1ld valoarea maxima de

caJculli a caracterssticli deforrnatiei in timp a betonului ..

, .

Pentru calculnl eforturilor unitare in stadiul II de exploatare, sectiunea neomogena de

beton annat se irdoc:ui.e$te CUi 0 se.cUulle omogell:li die beton, in care ariile de a11'Dlla.tura se tnloculesc co. a.rH echivalenre de beman" ob~]rmte prm inmu~~ire arillor de arma:t!LI.ra.cllJ!

coeficieruul deechivalenta ne= Eal E~.

3,,, 1] !i2,~ Ca~culul eforturUor runiitarein elementele cu axa neuitr,B p,lss,al;i in sec"i1une'

RehB.~ijJe de cal cul se obtinp~ec§nd de la starea de eforturi din figura 3.1, impH.clind un sistem de pasru ecua.tH. cu. patru necunOlScu.te:O'b; lall; d~ ~i x.

·24

, I

Ii 'Jro

'O'.M

Fig .. 3.1 .. St:adhll I1.~ axa neutra.i:n sec~~uFlle

Ecua~iDile CI)e echitibru static sunt:

ff! + N ~ N a, ~ n: = 10

.. Iii . .,. II

E E(' ')" ..

. M· +N I so - a r ~ IV ilZ ~ N ahp ~ 0.

Ecuatiile de compatibilitate pentru deformajitle celor doua ,armituri sunt:: pentru .. armatura Aa~pentru arma.tura A_;':

ea ho - x CO.. I

"= ' c.a _ x~a - =

Semnificatiile termenijor d~n rel.at. if~e de mati .S·lIS sunt:

t •

n: AJ I = . U

6 III a~

M.rt ~ .. Aaud (F", = n",,"b,a

(3.1) (3.2)

(3.3). (3.4)

Ix,. 'CY j.ll '0'

N D' == 'r1bybydy:= :.1 by.ydy =: }= Sbll~~ - rezultanta compresiunilor i'rI beton;

o ,(I

cr by ;:;;:; o~· Y'. - efortul uni tar la nivel ul y Ia care litimea secti unii este by;. x

SbneI = SI;('- A:~ (x - at) - momentul static al adem. compsjmarenete de beton in raport

cu. axa neutra;

S[).C' - momentul statical aeieicomprimate bnete de beton Am: inr,apon C.111 aeeeasi axi;,

2 ;;;;;; no - x + Y NO, - bratu~ ole pa:F'ghw.e Na ~ru Nb·;

.x

I Cf,b)byy,dy

'YNb ;-=: 0 N

b

x

~rp 1 byyl,dy 0.

m '.' .... .

sf) nt:! -pozrntia rezultantei N b fEII.pi de axa ll1eUitri~

b.n·g,

Ibner =- 1 be - A~ {x _.u"')'Z· - momenrul ,de Ineqi,e 311 add comprimatenete in raporrcu axa neutrs:

J",.r' .~ momentul de Inertie alarieicompsimate brure de heron A~ ln raport cu aceeasi axa,

Sistemal format de ecuatiile (3.1 .. .3..4) esse un sistem neliniar, a cin.d re.2101 vare directa

.1 .-. -

este dificila: pentru rezolvare se procedeazd infelul urma~Of: expresiileo, ~i 0'(,1" date de

reJa~iH.·e (3.3) si (3 . .4) se intiocuiesc in ecuajla de proiectii (3 .. I)., care la forma:

NEJ. x-

(35)

Calculul se [ace prin ince:rcari: .' se alege x;

.' secalculeaza (J~ CUt r,ela~ia (3-.5)

.' S~ .c,31~.cuJeazi eforturile onitare Uti ~i a~ eu f.I~tl~:iHe (3.3) ~~ (3 . .4)

.' se v,erifica sarisfacerea r,e~a~:iei (3.2).

Pentru determinarea ,eforturUor unitare in sectlunile dreptuoghiulare ~jJ '10 fonna de T solicirare excentric, cu axa neu.tra. in sectiune, sepoeae utiliza programel de calcul EFUNSE.

1m cazul tncovoierii, penuu HE ~ 0 ~i ~inand seama de relatiile (3.3) §~. (3.4.) •. ecuatia (3 .. I) devine in f~nal:

Sbr + (j!le-l)~. (x- d'):= neAr.r(ho, -x) (3.lru)

mpmzenUind eeaatia de momeote statice, in raport cu axa ueuka." folosita in vederea stabllirii in~nfim.~t zonei eomprimate.

In urma unor tr.ansf.orm.iri auccesive ecuatia (3 .. 2) se aerie sub forDla:

"" 0,,-

M' £:. = -~ 1,f1i

x

care permite calcnlul efornslui unitar de compresiunemaxim:

ME ·ab=~x fbi

(3 . .5 a)

EfOltUJ unita.r in eele doui' armiruri se ,caJculeaz,i cu rdapiil,e:

E ' l!

rr ~..." _ - n- .M (ft' x-)·" _, _ ... ' ni/' - M' M I("X ""..-)

Y'n _ '''.f'Vb.e! - ... (! -., -',"0. ~ .. :. U'(;I: - '''e'Uba ._ '~g -.......-- .. ,: -!C4 ..

Ibi J bE

Inre[atilHe de mai sus / hi reprezinta momentul de inertie al sectiunH omogene 'in smdJ:~ul U flsurat cu neglijarea .. mementelui deinerue L1.~ armatnritor in raport ca axa proprie:

(35b~ c)

'hi =1& 1- n~~ (I'~ ~ x)? + (n,e -1)A~ (x - u")2

P',cnl!r1LW deterrninarea eforturilor unitare 'in sectiuni~e dreptnnghiulere §Ii in. forma. de 'T supase ]1, rnoovoien:~; sepoate utiljza programul de cajcu] EFUNIN.

3.1 ii3,~ Cal,Qulul e~fo,rtu rillo,r u nitare in e,llemenltel;e inti nse c;u sectiunea t:r,ansvers;aliia f~isurali



Calculul eforturilorunitare normale in :sectiunj~6 fisurate l[]tnu,eg~:me (ClUl Eb =Mf./ N E -< Y:G ) se detenni£la pe baza stirii de eforturi din. fi.gura .3.2, .. Efortul uoitar dintr-e armiru:ra se obtine din 'ocuatla!. de momente in raport ell cealalta a:rmaWra.

;

E.n N' = A' '0'''-

a a tl1

I .......

YG

.Fig.3.2:., Stadi11l1 II ~ seetiune fisuraii in tntregime CondiifHle de echilibru sunt:

- pentru armatur.aA,a: M.E. + NE (y~ - tl) - Ana ahtj '"':'" 0

-jientru ,armltw'a A~: M t; - NE (Yo - a )+ .(d~:,h;(jJ ::::: 0

din care rezulta:

_ M'E + NE(y~ -a') ~ __ ME +NE(YG -a)

0'''1- . ..0(1- _,.

A,rzhtj Allla

Pentru determinarea eforturilor unitare in armaturile sectiunilor dreptunghiulare ~,i in fbrrmi de T~ flsurate in intregim,e. se poate utiliaa programul de caku~EFUNSE.

Comportarnenrul sectiunii tn stadiulHl de rupere depinde de interdependenta ce ,e.xista, inb",e efortuJiJie secponale M em N. Aceaste leg.atuni este redata de curba limita de inre:ractiune M~N (fig. 3.3).

Curba Hmiti de int,ert;llqiune indica trei moduri de cedare ale secjiunii;

Modul A - intindere excentricii eN excentricitate mica; sectiunea transversals este 'fisufam fn inb'egim,e (f~g. 3.4). cap'acitatea portama a sectruunii fHud as:ig,nrata nurnai de eele doui armeturi,

Modul B .. tneovoiere, eaud ] de compresiune, intindere excentrica cuexeensrieitate mare'; axa neutrj este plasatain sectiune (fig. 3.5); eedarea seetiunii seproduce prin zdrobirea lliJetolJui.ui comprimat pr,eceda.li d.e eurgerea armaturii rotinse An;, efortul unitar din armituf,a comprimata A~ depinde de poziti.a axei neutreIn raport cuaeeasta armitura ~

Modul C - c:azulll de compresiune; cedarea sec!iunii se produce prin zdrobirea betonului comprimat;;i curgerea ,armiturH comprimate A;,; armatu:ra .A.~poa.te fi intins.8 (fig .. 3.6b).. dar

fir,a a ajunge la curgere sau comprimala (fig. 3-6c) caz 1n care se poate atinge chiar ,i llmita de cnrgere,

Delimnarea intte cazurile II ~i 'e se face m dreptul punctului B, denumit punc: de balans, .s~~u.il'tie incare .zdnJ<bireabetonuhli comprimat se prnduce simultan co inoeputui curgeri] MlUi'turii A(.Io VaJoarem l1elativa a ini11i;mii zonei oomprirnate co.resp,unzatoare punetul de balans

2:7

depinde de deformatia specifica ultima la compresiune a betonului Ebu' rezisteata de calcul I annalurii Ra si modulul de elasticitate a acestela Eo. Pentru armaturUe din otel autnhton, valorile l;,~ sunt date fn labelul 3.1. Valorile stun rorunjite ~i iau in censlderare faptul ci~ pentru betoane de calitate obi,n~jta (< C28135) f.~ = ,1,5 %0 •. in timp ce pentru betoanele de c alitate superioara (> C2 8J315) E.lm sica-de la valoarea de 3,0 %0.

O.05A~c

+N f~:~

II A,,] ~ A~ I

Caz II compresfune j Modul c

Caz I compresiune

inbnder,e excen:U'ic,i en exc, mare

Modul B

AaRa ~,~~~~L-~~~~~~"~A----------------T--

Intindere excentrica

Modul A

cu exc, mica

'r""":~;;;""'j-' ----

'~:-O" 1-:-

h

ho.

I '

Y' '

8 ~ -

.. IG,a~:_G I

.. _ ' .. ~.~ - ...• - .. ~ ... --~-. -

I

!

i

I i i !

Au

(AaYa = A;y~)

N

~----

M

N' = AI'R

iii rl' 11

-

"

Fig,. 3,.4,,, Secpune monosimetrici supusi 10 intindere excenlrici co e,xlceDlri;eitabll mica

'Tipu.1 de a.l"mitllJri

Cia sa. de beton

0,55

_j

< C2S135 ;:: 'C18lJ,.5

060

~

PC52; PC60; STNB

OB31

0.,50

213

CALCUlUl ,ElEMENTELOFI DIIIN BETONI AIRiMAT. MlETOID~ GLASrrCE: $'~ AL TEIANATIVE

Pentru aile tipuri de arma'turi. valoarea J;,b se determin.a cu relapa:

Daca valoarea relativa a,ina1lim,lj zonei comprimate de beton ~ = x/ho satisface COiOd~pa:

h

~ ~ ~'b sectiunea se ,ana in cazul B, de solieitare; 'c; > '!b sectiunea se afla in cazul C de solicitare.

AI' I Lela'

'A·: lat Ix

lJ' I' ......... -----T---ii

!

---III~- =-'_ ,_ -1-, - _ ,_ I- --

G:

I I I I

I I

~ I

T

A-

ll!

Fig., 3,.:5;. Secpune monosLl'I1.etrici supusi Ia iRcON.oj,ere" eazul 1: de (ompresiume sao. lnti.ndere 'eJi:"oe:nCllI'iei ell exc,f:l1IltriciitatJl? mar,f

E.fe.ctel,e deord~m.d Il, datorate zveltetii elementelor comprimate se lau 'in coasiderare da_,c,a:

)~ ;;; 1 f /h > 10 in cazul secnunilor dreptunghiulare;

~~ = If /d > 8 'in. cazul secliunilof circulare sau inelare,

in care L este lungjmea de flambaj, h - dimenslunea sectiunii J!laraleUi cuplanul lncovcierji, m,ar d ~ diametrul sectiunii.

Influenta zvelteti i, cumulata 'cu. efectul excentricitatil adttionale e'a ~ se poate lua in conslderare prin relajla .. :

M * ~ '11 (M + t!aN) (3 .. 6)

doc,a. 11. calculat cu relatia (3.7)., este ::S;. ] ~2.

Ceeficieraul T} se calcu~ea2a cu reiatia:

unde:

(3.7)

;f i

f

[ Cap. 3. Pirinci[piile ee callolUll ale element,elilor din beton arr:nat

"

J

..... r .... 0,15 (1+£) .,' .

El=(EJ)co,w = } __ M .. _/MEb1b +. I'd ... ,

(J..8)

III x = o~8xJ.II~

: A"

I (l

X.r

h ko

G

,t na 120'- X,G

,A,iI'

! I

T

'.)_---L._

a)

b) N a - intindere

'·ig. 3.6,., Dia,g.rame' de erorturi, unit8in! pe.ntru eazul Il de eompeesiune a~ sec,io.nH nl!:H1Qsimetri«

in relatia (3.,8) , Pt' este procentul totll de ammre longitndinaUi. al secdunii, M,'d - momentul mCQvoie'tor de ordinul I din m'cir,cAriHl,e de lungi durata, care produc stilpului d,eplasiri laterale in acelasi sens ClUJ ICicle determinante pentru efectele de ordwnul II" M' ~ momentul tncevoietor total. de ordinul ], iar E,Jb' - modulul de rigiditatea! sectiunii brute din beton.

Excentricitatea adi~:~onaI.i ea, lualta. in calculal elemeneelor comprimate, evalueaza

. . imperfec~iunile de execut ie "'l.j neomog enitatea sectamilor transversale, fiind obtinuUi.. din relatia;

• "II ,- 'If . "I! ....' 1!

eo .... h/30" dar minimZt) mm

in care h este dimensiunea sectiunii transversale paral,ela cu planel incovoie:rii ..

3,.2.,3. Calc,u~u~ elernentelor eu s,ectiune, dlr,eptunghiullar'H,

:3.2 .. ,3.1:. Se,etiiune,a drep'tunghiull,ara, !;,impl,u ,8f1matasupusa la incovo,iere Ecuatia de proiectii este:

•. . ,.

bxRe - A.aR,'lj= 01

si permite determinarea ina1~Unji z:onei comprimate:

x - b~ RR- :,a .. ho =:.J.l RR.·,a ho =: l;ho

. "i[lI . c c

(3..9)

R-

.]::. -II. _g_,_

~ ~,.... Re,

Da'cit ~ > ~'b sec~Wlea este insuficienm fiind nec,esu,i, medificarea dimensiunilm: se,epunii saru dJabb armare (pet. 3.2.3,.2).

(3,,,10)

Ecuatia de momente in raport cuN(I,e,ste:

, -

.M = Nb Z ;= b.~(h-o - O,5x)

in care .x se 'inJlocui~t,e co ~ho " :rezult!nd,::

(3.11)

~ J' - b. }::'''R'' 1('" 0 ." . .1=!1. )" ~ ;t:;(l ill 5:1:) .k,L2'R' ~ . ,b. 1.,2R

.i~ - . ~"O ,"" ',IO-","""!:f"O' - ~\ - ..,,-~ vr~{I ,C - ,11111,0 C

(.Zt 12,)

(3 .. 13)

Dtmensionarea sec!iunii 's'{mp!u armate

Uaci :nu se ClDl'101SIC dimen~durillle sectinnti transversale, mprima ,etapa, de ,ca~ctd se ,deter:m.ina InAltimea secthmii dupa, cum unneaza:

. . .

~ se alege .Iip:m,ea secJ~unH b $i p1rocen.nd de' armare p

~ se caleuleaza ,l; cu relatia (3.10) in care 11 = pll 00

.~ se calculeaza m en relatia (3.13)

- inlU\imea utili a secpwili rezu!ti din relati a (3. 12): "0 ~ ~

- inal~imea. s:ec,tiurui este h = no + a care se :rotunj.e,s.te conform prevederilor constructive

la valoarea hq.

In 001flltinuare. pornind de' Ia mJiI:pmea 11 a secpunii, care peate fi ,cunoscum sau determina:ti conform eelor de: mai ::U1S,. se calculeaza aria de armamra p'3rcmg:and unnatoafele etape:

~ ho=h-a

M

~ m:==: ~

, bhJRc

- din lecua~a (3.13) se ob~ine ~ == 1- Jill - 2m

- din ,felalia (3,. mOl tez!Wlti co'eficienmn de armare ,~;;;;;;;; ~c

a

- aria sect:iiumi. armaturii se obtine din reiatia (3.'9): A', ;;:0; II~J.T

~ !, ":--ll:a l~iI"~

Pentru dimensicnarea sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere se poate folosi programu:n SnSAID.

Capacitate« por.tantli a secttunit ,simpliuarma'l'€

Pentru ealcuiul momentului incovoieto'r capahil se parcurg urmatoarele etspe: - inilpmea zonei eomprima te este x ,= Aa R~ I hRe

- momentul incovoierol' capabil se obtine cu relatia (Jd 1)1

L ,. .,.

Mcap ~Nb Z = bxRc(ho'~ O,,5x)

~ daca x >- ~hho valoarea obtiuutii mai sus se limite:azlla:

Mcapima.x -b\~bho,R;i.'.(ho ~ 05l;,bho)= '~h(I-O~5~)b~JR,c ~ m~bh~,Rc me,are m~ = ~,b (1- O,5~b')

Pentru determinarea oopacitlifii portante a. sectiunii dreptunghiulare sfunplu armate supuse la iooovoicfie se poate folosi programul SDIC_

3 .. 2~3~2:. Sectiunea ,dlre:p,tunghiirullarri, dubhJI ,Brmalisuprus,a 18 fnICOIV'O.:e,re, Ecuarla de proiecni este:

L."'R- - ,(A. - A'~ 'll.B.',' - In,

u .... ' ,f:' . J'1('i (t J' . 12 - U

(3 . .14)

din care rezulta [oi1timea zoneicomprimeae,

(3.15)

in care So-a notal:

:!:! t.. ') R'7.>. =: IIJA - ,~' R(i

C

M' .L R (1._ 0" c) A';' n, L

=~x-'~c '~"(D,- . - ,..;.oX! + c(.i: ft,,,na

(1.16)

in]ocuind x ell ,~ho • re-zulti~

M :: ,M] + M2 = l;(1-,O.5;)hnSRc +A~Rnha ~ mbhi;Rc +A~Raha

Dacal x -e 2a" ,armaUua eomprlmata 11U. eurge :~i se admire ca rezultaera compresamilor din beton ~,ru dill aceastta armitura ac1ioneaz3. hi ni velnl armaturii .( ; tnaceasta sitU811ie 'OCUaDp.3l

(3.11)

de momente se scrie in raportcu armitura A~ :

(3·.l8)

Dime,uio,nQ r-ea sec/il1ft ii dublu armate

Pentru calculul ,~ectiWlii dubluaemate este necesar sa se Clilnoasca dime:nsiuuile SOCPIJui] transversale fiind posibileurmetoarele siluatiw:

00 ,Siec:~iuneanu, este capabill sa. rezisre ca simpbJ armata, insa nefiiloo posibili marnea sectiunii ;,

@' se cuncaste aria ar.m..aturH comprimete,

Situa:tia (l) apare atunci ciod m - M /bhi,Rc ::> .mIILilX .' cal: in ca,rer-e~a:~iiiJ!e neeesare de calcul rezuWi din {3. h4) §m (3.17) 1i'n care x s-a [lllocuit CU.Xmax ~ ~bho ::

32 CAILCULUL ElE'MENifiELOR. D~IN EU!lrrON ARMA.T. METODIECILAfHCE ,~H AJLTEiAN,ATBVE

- 1.1 t.iU.zand relatia (3.13) calculeaza ~ =: 1- "/1 - 2m ~i x::::: ~lol

- aria armitulfH iminse se determina din relatia (3.14):

An = ,JJ.bJJo, + A', :::; ~,_~c ,bile, + A . ..,' daca X = l;h.o :> 2.a I

_ c~ R'- U

In

sau din relatia (3.18): - M

Aa = R' h dadi x ...... <';1101 <: 2a'

. ·a'·,'tl

Dimenaionarea secfiunU dr,eptlmghiuJare dublu armate supuse la incovoi,er'e sepoate face cu programul SDDAID.

Capac;:tar:ea portanta ,a secfiunii ,dubl,u armate

Pentru obp.nere.a momentului r:ncovoie~()r capabil separcurg urmatoarele etape: - se det·ermina po.ziJia axel neatre din relatia (3,.]5): x:::: (An - A~ } Ra/bRc

- daca X > 2a:" capacitatea portanta reaulta din relatia (3,.16,):

Ml'~P = b.xRe (.ho ~ O,5x) + A~ Raha ~ dati x -c 2a' seaplica relatia (3. mS): ,M cap' = AaRah"

!n cazul in. care, x:> Xo = SbhO '. capacitatea portants se limireazs la:

Mc¥' m.1l1O == oXfJR" '(ho - Q,5xb) :, A~R~hd

Peotru determinarea capacitipi portame a secliunii dreptunghiulare dublu armate supuse Ia inoovo~,ere se poate tolosi programul SD'le.

3 .. 2.,3,.,3., Sect1ulne' ,drept:ungihli,u~af'i almplu armat,is,upusi hi Yncovoi,ere, obli1c:a

in figura 3.1 se prezinti earacteristicile sectiunii dreptunghiulare supusa Incovoierii oblice cu precizarea cd toate valorife se oon,s:iJderi pozitive,

Rezultanraiutinderilor din arm,atura Na §i cea a compresiunilor din beton Nb trebuie sa fie plasate pe dreapta ce rep'cezinca intersectia planului (0*10]" cu planul sectiunii transversale, eeuatia acestei drepte fiind:

y~(.x+x6)ctg,B-Ya (3.1'9}

in. care tg.o ~ M ,1M x .

Pozi~a axei neutre poate determina doua forme ale zone] comprimate de beton delimitarea mu-e cele dou.a. s.jma~H fic,andllJ-s,e ]f'ru func~ie de valoarea li.miti a unghinlui eI, exprimata prin relatia:

Dacii ~"gtS, ~ tg 811m zona 'Vompri.ma,raare 0 forma b"iunghiu~ara~w' daca t,gS <: 19 SUm zona ,comprim,ati are 0 forma tr,apez.oidabi.

jill cazul tncovoj,erii obliceeste posibUa uumai verificarea sec/iunii.'. momentul inco¥Oj,etor capabil al seep uni i fii nd:

M,'ap = AaRaz (3 .. .20)

in care z == J(Xat-Xb)Z +(Ya + Yh)2

Coordonatele ~(,I ~i Y" Iac pane din datele initi3Je ale problemei, In limp ,oe coordonatele ~ti !iii Yb depind de poaijia axel neutre,

Zona compri:'n~ata triunghi,u.lara

Beuatia de proiectii este:

A R-" ~Oj:uvR ;: ,0·

,I>! a "1-· --e

(3 . .2'~)

Ecuatia (3.1'9) se particularizeaza prin inlocuirea ccordonatelor X si Y CD coordonatele Xb ~ll Yb ale centrului de greutate al triunghhrlui (fig .. .3.7a) r,ezultind;

h{2 - ",/3 .= (b/2 - «/3 + xa )ctg8 - Y tl (3,.22)

Prin eli rninarea var ia bi lei u intre;re.lajiHe (3 .. 2 I] ~i (.3. 22;)rezuJlta ecuatla;

v2 + 1.5 [(b + 2xa )ctg8 - h - 2Ya]v - 2 Al!,R'ict8,S,j Re, == 0

care permite determinaree maritttii ~rj dupa care se poate calcula marimea ,well ajutoru1l relatiei (3..21).

Valorile u ,~i 'V permit determinarea coordonatelor Xl, ,i YiP (fig. 3.7a), apoi at bra~ului de pirghi,e z, in 'final fiind posibil calculul momentulni inoovoi,etor eapabil oblic cu reJlati,a (3.20).

h

y

Nb=O.5uvR"

b u

-x =-~, ......

b 2 ),

h v Yb=--- 2 3

b 2v+u x ::::::::

I 3V'+u

1. 'V

,e·;:::; +~

(l+v/u) U

Fil;., 3.7 .. Secpunea dn!ptungbiull,ari supus,i Ia incolvo~el['1e obliei

34 CALCUlUIL ElEIMENTlELOR DIIN BlITON AlRMAT. METODIE C'LASICIE $11 AlT5RINAT~VE

.zona compr.imatii trapezoidulil Eeuatia de proiecjit este:

A· R' - '0' 5,1(", + ., )'b"R- =:.d, R-- - '0-' 5" 'V b,R' = O·

a ti . '~" . ,'"' I ... '. . .(' ~.~ '-'a-' ~, .. " (.'

(3.23)

cu Y:: r.t T' 11 •

Pornind de 13. coordonatele )tjl,l §.i Yb ale eentrului de greutate al trapezului (fig, 3,.7b), ecuatia (3.19) devine:

~- ;(; < -I) =(~ y~V -i +x. }ctgS- Y. (3.24)

Relatiile (3 .. 23) ~~ (3.24) condue la ecuatia:

v2 + (b ctg -s - y)v + o.,5~[2y - 3h- 6 Ya - (0 ~ ,6,xa }ctg a] = 0 (3.25)

in carev= lAo, -R-/'bR~ .

~ - a-a_-"t

Din relatia (3.25) se objiue necunoscuta v apoi ,r. ~"v-'Y. Xb. Yb. br.aluJ de pargbi,e z.

Momentul tnc(JvoieLOr capabll oblic Mcrrp se obtine din relatia (3.20),

Prcgramul SDIO'Bpermite. determinarea momentului incovoi,etor capabi! oblic al secpunii drep;ltllngh~ulan== simplu armate,

3,.2,.3,.,4~ .Sec',ilUnea drep'tunl,ghiul,a.ra aflati. in cazulll de, compres~une Elementele comprimate excentric se a.rmeaza dublu si se afli in cazul I de compresiune daca ~., obtinut conform cetor de mai jos, satisface coeditia:

(326)

Bcuatla de proiectii este:

N+ 1(1\.·" ~ Ai" )"R' , - b. R·" - '0'

, ." ',Il! J: ."tI,. , ',Ii ~'c --

(3,27)

. . J::. ( i) n; N

in care ',=.;;;;;; JJ. -'~'-" +-, .--:

He b/~Rc

Ecuatia de momence depinde de poziJi.a axei neutre, dupa cum urme:aza.:

• daci din relatia (3.27) r,ezwta "\'~ 2a' " ecuatia de momence se scrie in raport cu N(j:

(3.28)

respectiv

M'* ~ ~(I - O.j.~)bhJR'l' +A~Raha - N(O~5h -a) == = mbhJ Rc + A::R(l ha - N(O.5IJ: - ,eI;)

Cap. 3. IPlrincipiile de ctdcu~ ale el1emerntelor din beton am:Ui!!t

I., daca din relatia (3.27) rezu~ti x< 2a~ ~. arrmlitur,a comprimata nu cnrge ~i se admite ci rezultanta compresiunilor din beton si din aceasta armiturli aclioneaza Ia nivelul armaturii A~ ; in aoeaslrn si tuatieeeuatia de rnomente se scrie [nraport cu armdtura A;.:

(3,.29)

MomenhJlinoovoiekJr M:i!: tloe CODIt de efectele de onHnu~ ]] ale elementelcr comprimate ~i de excentricitatea aditionaJi et) (pet. 3.2.2).

In mod uzual pentru ermerea elementelor cemprimate excentric S0 folo6e,:l:e armarea sime,trica (Aa =A~).. caztncare relatia (3.27) devine:

N

x = bR,r; == ~ho

in care ~:' N j.b'h,;, R(; .

(3.30)

Pentru cazul cand x:2: 2a' • in baza relatiei (3.30). termenul bxR,,; din ecuatia demomente (3,.28) se in[ocuie:;;te cu N"re:zultind::

M·· == N' '''(1 -'0- 5 ·)Id.. A' 'R" I·' - Nccl,O ~l. - )I-:\J I(h' - . )/,·2:'...Ib A' 'R· h'

* .' '- lot ~. x ',' I "(.1:' ,al'(l ~ '~";U" ,a. - n .' - x' ,T,n io1·· ll:

(3.31)

DIa:ci din. relatia 1(330) r,ezu1ti X' -e 2a"pentru ecuatia demomente se folo$e~te tot r-eiatm,;l (3.29).

Pentru dimensionarea s'ecli.unii' armate simetric trebuie sa secunoasca efortanle ,.,1* ~~ N precum §i dimensiunile secliunii b ~i h.

Daca din relatia (3,.30) re zuh a x:;-" 2a' ", din relatia (3..31) se obtine:

M>I< -N(h- x)j2

All' == A~== R' . "~"

. ana

Daca din r,ela.ti,a (3.30):r,ezulti x -c 2a' , armatura se caJcu[eazil ,cu relapa 1(3.29):

A' =: A = M .. -N(O.5h - .a")

(/ ',a R-'-h

-(I , (J

Dimeasionarea sec1iunii drepnmghiulare armate simetric a.f1.1!lti in cazull de compresnme se poate face ell programul de calcul SDeED.

Capacitatea portonui a sect/unit armate simetric se poate calcula pe baza dimensiunilor s:ec~[unH b ,Si la,,, ,aat_rmaturii dispuse in sectinne Aa = A; ~i a forjei axiale de cornpresiune N"

Din relatia (3.30) se determina x verificandu-se conditia (3.26), dupa care se foloseste una dinrelapiIe de mai jos:

- daca x:> 2a": M,(;a'P = N (h - x)/2 + A~Rr.ha

- cla:ci x < 2a": M cap' - A.n RfI, h(l + N (O.5h - a I)

Momentul incovo:iietor disponibil rezulta din relatia (3.6):

M disp ~ M,mp/l1-€aN

{3.6:a)

Pentru derermi_ruttieamomentului incovoietor capabil ,d sectiunii armate simotri(:. precum ~i a valorii disponibile, se poate folosi programul de calcal snC'EC.

3.,2 .. 3 .. 5 .. Sec~'iunea dlre!p,tun'ghiulalr'i ,aflaUi in cazulill de compreslune Elementele com primate excentric se arrneaaa dublu si se aHa in eazul II de compresiune dacl~, obtinut pe baza relatiei (3.30) satisface conditia:

~ _. x .... ~

~ - l'to· ..,., ~'"

Ecuatia de pn}~,ecth estc:

N + AaOin - bxRf,; -A~R~ ;: 0

Ecuatia de mornente in raport cu arrnamra An:

.M * + N(O •. 5h - a,) ~ bxRc (ho - O.5x)- A.~R{1ha :; 0 se pune sub forma:

eN - S(l- O,5';)lb~ R; - ~R(lh:a == 0.

in care e;;: M *J N + OtSIt -a

Efortul unitar din armatura Aa depinde de pozitia axei neutre:

,oa =k·R~

(3.32)

(3.33)

(3.341)

(3.35)

(336)

unde:

1,l;b (.1, ~ 1, 2,5~.)1 £ (1 - 1. 2~sl;b ) k= -(5~,-'4}

-1,0

pentru ~b < ~ S 0,8 pentru 0,8 < ~ ::S i.o pemru S, > i.o

(3.3,7)

Pentru dimensionarea sectiunii armate simetric estenecesara rezolvarea sistemului nelirtiar format din ecuatia de proiectii {3.33),ecuatia die mOJm("JJ~e. pusa sub forma (3.35) ,~i relatia de deflnire a efortulei unitar in armatura An (3.36)-

i'D. cazul ,armarii simetrice 11 sectnmn (A,a = A~). tinand coot de. Ileialia (3 .. 36)., ecuatia (3.33) SiC mod:ifica dupli cum urmeaza:

N -bxR' - A (R -0" .l= N -];,bb-,R - AR (l-k)l~ 0

,f .,a.. ,(,I n. , ~ '"1) e ,(I Ci

AaRa ~ V tv (3,.38)

unde:

U - N ~IoM-R'· '

'.' -. ~ '.,vr"C e

v:; 1~ k

Av,and. in vedere AQ .= A~ ~w. relatia (3.38)..ecuatia. (3.3.5) devine:

(3.39)

care este ,Q ecuap,e de grad superior in I~ •

Pentru rezolvarea acestei ecuatii se foloseste metoda Newton-Raphson ~ • scop in care se defi.ne,te funetia:

l Pentru. rezolvarea eruaJiei I(x)'~ 0 metoda apeleazi la -0 serie de itempi: snecesive, :rmlaeina din ddul i fiind: Xi :::: Xr-~. ~ /(Xi-I)/ f'(Xi~l)' unde r este derivate de. ordinul ]ntili a. run'c,i'ci/

"

f :::: ;;(1 - O.5!;.)bl1ii R~ ~eN + naV IV ~ 0 ~i deri vata aeesteia:

r = (1- c,)b"gR" + h. U'V;2U V'

in care U' =. -b/~Rr: I' respectiv V'" = _'/ .

Avind 11'n vedere relapa (3.37) Si introducflnd notatia c = ~b /(1 - t25~t.), i'n tabeh:d 3.:2

sunt date cazurile pentru V' in funcjie de variabija ~, .

Tabdul 3~2. Prima. derivata a lui V

k

v'

o

" d, .

c(_!_. -1 25)

<; .-

c

-5~+4

~l

. ~

Daca It;:> 1 + a/-ho se poate considera di eforturile unitare sunt uniform. dlsrribulte pe

secti unea transversala,

Procedure de caleul este urrnaroarea:

.~. sealege -0 valoare ini!iaUi '~i intr-unu~ din domeniile din tabelul 3.2

- se calculeaza /(l;i);

- dac,a f(~i);f 0 " se cdctdeaza j'(;t) ~.i noua vatoare a lui ;/+1:; da'e,a este nevoie se

schimbi domeniul pentru ~ ;

daca f(;;J):= 0 'j vsloarea l;i repn~zjjntar,w:H:icina ecu.at~,ei (3.39) cu oonditia ca ;;,j sa :fi,e cuprins in domemul ales initial;,

Aria, de armiluri se obtine din relatia (3.38):

A-A" - 'U/v/R:

~ " _, ,It ,:_",

a ~·a ..... a

Programele sneED_iii SDCED~l permit dimensicnaree sec1iunH armete simetric prin metoda Newton-Raphsen, respectiv prin incrementarea succesiva a Iui ,I;" pornind de [a ~b .

Caoacitetea portantd a secjiul1,ii armate simetric se pcate calcula pe baza dimensiunilor sectiunii b I;W lit a armiturii dispuse in sectierre A(.I ;; A~ ~i a fortei axiale de eompresiune N. Din relatla (3.30) se derermina x verificandu-se n.:!:lafja (.3.32).

Succesiune operariilor este urmatoarec

- se alege 0 valoare iniliala 'Sr' calculandu-se o, curelatia (3.36);,

~ pomindu-se de larelatia (3.33) se calculeaza '~I +J- (N + An a: a ~ 1\; R,~ )/ hho,Rc

- daca diferenta. dintre eele doua valori suecesive este mal mica, decal. oeroarea aceeptabila (de exemplu l%)..lna~~imlea zonei cornorimate este x =, ~l+lho,

-momentul ineovoietor capabil este obtinut din relatia (:3 .34):

M rap = bXRc{llo - O.5x) + ~Rtlhn - .N(O,,5h - a)

38 GALCUUJL 8LIEMEINiTlEl!OA D~iN BET'ON ABMA1" MEITOIDE CLA,SICE ,I AlTERNA:nVE,

- momentul incovoieter disponibil rezuJm din relatia (3..6):

M disp= M.,JTl - eoN

(3.68)

Pentru deserminarea mementului incovoietor 'cap,abi1al S'ect~Dnii,armate simetric~ precum '~i a valoeii disponibile, se poate folosi programul de calcul SO,eRe.

- -

3.,2.,3.6 .. SecJiuneiD drelptunghlu~a,r,i suplus:a la int,inder'e e'xcent!ri,ci CUI e'x,ce'nt~ilcita'ie mi:,c,i

in cazut secp,unilor supuse la acest tip de solicitare ,ccwtij!e de momente se seriu to report CPJ fieeare din cele doui armituri

Ecualia de rnornente corespunsatoare curgerii ,annimrii AC1 se sene Inraport co armatur,(l

M + N(h/2 - ,ai)_ N aUlI! '= 0

(3 .. 4.0)

Bcuatia demomeme corespenzatoare curgerii annaturH A~ se scrie i'n raport cu ann,itor,a

M N" '(h'I'2' ')' I N' "f h 0-

-', ' -,(l",+ "",{l '{l =,1

(3 .. 4,1)

Dimensionarea or.maturilor

Secp.unea este supusi la i'ntindelle e;xcentriici cu excentricltate mica daca::

leo =M/NSh/2-a

AriU,ea:rma.ttu:-ilor se obtin din relatiile (3 .40) ~i (3.41}:

A = M + N . (h!2-a'L A~ =, N .(11/2- a)- M

,0 .D h- , ' U R" L

I\ll'~a .". aT1a

Se reoomanda. co ariile rezultare din caleul sa fie m31jor.a.te en 10 ~ deoarece capacitatea portanUi este asigurara numai de armaturi, sectlunea tiif.1ldfisuraUi in intregime.

Dimensionarea sectiunii dreptunghialare supusa la i.n.tindereex:centtica cu excentricitate mica se poate face cu programul de calcul SDI'ED.

Capacitate'll portanta

Sectiunea este supusd la intindere excentrica cuexcentricitate mica daca:

"

M:> N' A, ,R~

,n ..:.. . a = , ',(I" -a

Situatia normal! de solieitare a seclilll.nii supusa Ia Intindere excentrica cu exeentricicate mica are locatnnci c.and este satisficuti reiatia:

A Y >A·"'yi!

,(la-'.'Q .. ;il

Bespeetarea acestei condiliiindic.a .0 seejiune cornfhrma, acestni tip de solicitare, adica plasarea de aceeasi parte a ,centruiui de greutate al :secpunii alat at punetul de, aplicape a~ fortei excentrice cat ~i a centrului de greutate alarmaturilnr A;a ~i A;"

Momentul incoYoi,eto:r capabil al sectiunii conformate se obtine din relatia (3.40);,

M c.ap= ,AuR,flna - N(h/2 - a')

Deearece sectlunea este fiisurati in intregimees.te reeomandabila diminuarea capaclti'tii portante cu 10 '% aceasta fiind a.s'i,guraUi numai de barele 1ntinse.

Momentul Incovnietor capabil a~ sectiunii contormate pentru indndere excentrica ell excentriJdtale rom,c.a se poate determina cu programnl de caleul SDIEC.

Proiectarea sau verificarea sectiunilor se face C41 in cazul I de compresiune (per, 3.,2.3.4)., ee preciearea di in relariile de 'CIl~ICUI~ fort& ,axiaUi N se introduce ca numir negativ, Proiectarea sectiunii

Sectiunea este supusa la intindere excentrica cu excentricitate mare diaci,:

eo = MIN:> O.5.h ~ a

t

;;

l

I

I

!

&

Pentru calculelarmdturilor este necesar .sa, fie cunoscuse efortarile M ~i N. precum ~i dhnensiunile secfiunii transversale b ~L h. tn cazul ,annarli nesimetrice trebuie sa se cenoasca ~i armatura A~" tn, cazul a.rmirit slmetrlee (AOj = A,; ) drnn relmia {3.30) rezulta .x < 0 .,ooea.

ce tnse-amnfi x -c 2a" .

Dimensionarea sectiunii dreptunghiulare supusa Ia intindere excentriea ell excenmcitate mar-e se poate face cu.programu! de celcul SDlED.

Capaciuuea pOTtantii a secfiunii

Sectiunea este supusa la intindere excentrica ·ClJI exeentricitate mare daca este sa:misfacutli condifia:

N -c iVa = A.aRo.'

Calculul c3Ipacitiip:iJ portarnre a s&.tililrui. annata simetric sau nesirnetric, ,se face cunoscand urmatoarele date: eforturile sectionale M ~.] N, ~: .A~' • precum §oi dimenaiunile sectiunii de

beton (bxh). Capacitate-a portanta este reprezentata de momentului Inccvmetor Mt:ap corespunzator fiJ'f!:e.i axiale N.

Momentum 'incovoieto:r capabil 1.1 sectiunii sopusa I.a intindere excentrica cu excentricitate mare se poate determina cu prograrnul de calcul SDJEC.

3.2 ... 4, .. Cal,culul e'lemeniteior eu sec'tiun,e in 'folrmi de, T

,

supuse la Incovolere

3 .. 2.4.1.,Seciiune,a T siimplu airma,ti 8Ulpus.i, la incovoiere'

Seclill.nt,ea T poate avea axa neutni in placa sao in inima; cazul sectienii T cu x:::;. hp este tratat ca 0 sectiune dreptunghiulara ell litime bp ..

Sectinnea T se descompune in doua sectiuni dreptnnghiulare dacs axa neutra, este plasta in inima sectiunii (fig. 3.831).

Determinarea poziti,ei axei neutre se face pe beza ecuatiei de proiecpiJ serisa sub forma:

~"'t + {bp ~ b)hpJ~ - A~Ra = 00

De asemenea din figura 3 .. Sa se mai observaca N{I"}. = Nb2• rezlJhind:.

40 'CALCUL:UL.IE,LEMIENTl:lOIR, DIIN BETON ARMA,T'. M'EfOII:H! CL...ASIIC.E $,1 ALTIE]Fr.NIATIVE

A (b' b)h s;

~2 ~ I ,p - " , - p Ra

Ecua'tia de, momenre se scrie sub, 'Forma:

M= Ml + M2 = bxRAho -o..5x)+ (bl] -b)hpRcl(ho -O.Shp):

~ mbh~ D + (b' - b)h R 1(, h - 10.' ,t:: f'", )'

"'Q fie - , ' ' p - p , C "·0 "J :i p' "

.. '1 I

----------I·-.· .. --~-----~- -~--.--.- .. -- ~~·~-·-·I -----.-.-.- ..........

A.tT I
'I'
I~ b >-11
a) armare simpla

II

(3,.42)

JI

-.......~_I . __ J~ ,~ __ ~ __ '~ I ~ •. _.

A.+A '"

a., (;I.-

b) armaR. dubla

.-.-------~~

Fig;. 3,,:8,. Seep'une T simplu sau dub~uannati In cazul dim,ens,ioniirii., axa neutra este plasata In inima daca:

M > M MI =b p,1l pR,. (hQ - O.5hp )

Etapde de calcul sunt eele prezentate mai jos,

lIJ2 == Ata2Ra{ho, ~O~5hp)=(bp -b)hpR,,(ho -OJ,5,hp)

in care Aa2 se determina cu relatia (3·.42).,

}d'l =M -M.,

, ..

Conform punctului 3.2.3.l se calcu leaza: In = M'l / bl;g He . ~, = 1 - -Jl- 2-n'J , ,f,1 := ~ =c

.a

Aria sectiuml armaturii este Aa· = Aa1+ ArIZ = f.lb~ + '(bp - b Jl1pRc IRa

Calculul armaturii sectiunii T sirnplu armate se poate face cu programal de ealeul STSAID. In cazul evaluarii capacit,a;:U portante, ax-a neutra este plasata in inima daca:

Pozipa axei neutre ~i capacitatea portanta se determina en relatiile: x= lAaRn -(bp -b}hpRcVbRe

M f:np .; i~bx(ho -O.5x)+ (bp' -bJhpl{hol -O.5hp)jR,c

i:ncazu] in care x > Xh = ';b1Jo " capacitatea portanta se lim_itea.za la:

M roP'[lliU = lbXb {ho, - O.5xb ) + (h,p - b Jhp (flo - O.5hp )~'(;

Pentru determinarea momentnlui incovoietor capabilal sec~iUlnH T simplu arrnate se poate folosi programul de calcul ST'le.

,3.2.4.,2,. SecJiunea T dub[lu armata sup,usa la inca,v,oliere'

Daca x <hp sectiunea T se rezolva ca <0 sectiune dreptunglUulara dublu arm,am ell la$ime

Conform eelor doua cazuri din fIgura, 3.8" data axa flentr,a, este plasata 'in inima sectiuniii T deblu armate aeeasta se descompune in doua sectami dreptunghjulare ~i una, formats numai din armdturi, In acest caz este evident cii x 2: :2,a' ,deoarece x;>.hp ~ inmed curent 2a·1 -c hp .

Determinarea pozitje~ axei neutre se face pe baza ecuatiei de proiectii, sense sub forma:

I~-b~t + ('.b - b [)h . ]1 R.·, ~ I( A. - A·- , )1 R = 0

l .. P' .. . - p., . tl ·0· .. ,(l

Ecuatia demomente este:

M = Mm + M'2 + MJ. = mbhJRc + (bp -b)hpRctho, -O~5hpJ +A~RahCl' in cazul dimensiandrii, axa neutra esteplasata in inima daca:

M::> Mlia =bphjJR/(~, ~O.5hp) +A~R<1htj

Etapele de calcul sunt cele prezentate mai jos, M 3 := A~Ra (/10 - a'l

M 2 = Aa2Ra(hc -O;5hp)= (bp -b)hpR.'lho - O,5hp)

in [can: Aa2 se determina cu relatia (3042).

M1;:;;;;,M -M2 -Mj,

C~nformpunctuluii 3.2.3,.1 se calculeaza m = _M~/bhl;Rc •. ~ = 1-41- 2m, J.l:; <; ~'(__

• -<'1

Aria seetiunii armaturii este An == Ald + Aa2 + A(l3 = J,th/'fl + (bp - b)ltpJ~'( / Ra + A~, Calculul ,anna.t .. ii seep-utili T dublu armate se poate face, eu programul de caleul STDAID. In cazul evaluarii c.apadta!ii par/ante. axa neutra este plasata In inima daea:

42 CALC'ULlJl ElEME:NTELOR [l11N faETON AHM'AT, METOIDE CLASICE SII ,A)LTIEANATIVE:

x:; KA,a - . .( )Ra ~ (bp - b )h'pRc Vb R~

M Cltp :;;; lbx{ ho - o..5_r) + (b p - b ).h p (ho - D.S.h p' J~c + A~, R(J (."0 - al)

in IC,3iZU1 inc,ate x :> Xb' = ~bho • capaeitatea portanta selimitea_Z,;i la:

M cap max = ~bXb (ho - O.5Xb )+ I(b p - b Jhp (!to - O.5h], ) jR~ + A~R~ {ho - (l)

P,entru detenninarea rnornentului incovoietor capabil al sectiunii T dublu armate se poate folosi programul die cal cul ST'I,e.

,3.2.,5,. Ca,l!culul 'el"eme'ntelo,r cu sec,i'une cir'cullara ,SIU,puse Is cOlml:p'resi une e,~c~e.nl:r'i,ci

in mod, eurent, elementele 'CUI secpune circulara supusd la compresiune ell incovoieilie au Ifmitura deiliezistte8'~.i lJuiform repartizasa pecontur (fig. 3,,9a) fimd necesare ce.lpu:~in sase bare. Deoarece secpunea este axial sim,e,trica, ·POZitl.a axeii neutre este definWi prin unghiul 2H.

d

a)

fl.) eferturi unitare in beton

c) eforturi. Il,mitue in armatura

)"I~g •. 3.'. eazlLd I de compresiuD.e al secpunU dF'Cula,r,('J

Sectiunea drcubua se aHi in eaznl I de compresiune atunei cind este fndepHnjta conditia:

B <: x/2 sau n= N/AvRr S O~5

in care Ab ;;;:; 1td'/4 este ada sectiuni] transversale de beton,

Pentru scrieree ecuatiilor de echilibru se au in vedere urmatoarele rel.atii (fig. 3.9):

Ave' ;;;;.. .rZ(291- s:in2el)/2

4 8-1-,,,,,3 ,0.

- 2(2lli .. -a)·-I·~· c.uU

Nb. ==,.. . cOl - SUlI2'tl' R 2, yr. = - r _ '

r. ! v 3 29 - sin. 28

C:ap. 3. PrlncilPiile de caleul ,ale elementalOIl' ,eUn bs'1cm ,aooat

43

:1t -Ie A(I == A{,]~ .. ~n

. 11:-9' It . sin(n-S} . sjn9

Nil;::' n' ··mR{j;" Ya=ra' Jt-'S ==rt1x_e

(3,.43)

(3.44).~ (3.45)

~ A e

= ',,-'

,I'll. -

n

"1' _ smn.9 C'3' 4'7")

Ya-raa .. ',

(3.4.8)

Bcuatia de proiectii este:

N+Na-Nb-N~....::O

inLocuind rezultantele eforturilor mtertoare ell relatiile de mai sus, rezulta:

(3.50)

Ecuapa de rnomente, in raport cu axa orizol1ltaHi ce trece prin centrul de greutate al sectiuni i esse:

(3_51)

Fiind cunoscuta aria totala dearmaturt; Aat! capacitatea ponanta se obtine prin rezolvarea

s~s;t,emu[u~ format de. r,ebl!!iile (3,.50) ~.~ (3.51)1. pm'Ocedindu-se dupa cum nrmeaza: - se alege 00 pozitie iniltia~apentru axa neutra ( de exemplu, at =: n/ 4 );

- se calculeaza valoarea functiei t == N' -1(29 - sln 29 )lr2 Rc/Z - AO$Ra(2H!1t-l);

- se calculeaza /' = -r ~ (1 ~ 'cos 2B)R'r - 2A'lW Rain

_ prin metoda Newron-Raphsoe, se determins noua pozipe a axei neurre Bi-ti ;

_, da.ci .. cu Q croareacceptabila, de exemplu l %, /(91+1) = Opozi,ia axei neutre este indicata, de 9'+1 ~tn caz contrar se reia calculus;

Momentul incovoietor capabil se obpne din relatia (3.51):

M 2 3, . .le 2- .' -. ·sin €Ii +I

cap = '3 r R["8,m ,"j+ u +~{ Roll "8 n

Penrrn calculul c.apadtii·tH portantea sectiunii circulare comprimate excentric se poate folosi programul de calcul SCICEC.

Dimension-area ,armii,rur,ii se face cu ajutorul relariilor relatiile (3,50') ~j (3.52), ,ell urmdtoarea procedure:

se ca]cu).eaza aria minima a armatuni totale ell relatia A,u miD == Pmi:1l Ab /100

(3.52)

- conform celor demai sus se calculeaza momentul inccvcietor capabil M cr.p ;

~ se majoreaza aria 3lrmaturH pal]j.ai cand, eu 0 eroare acceptahila, de exemplu 1%.

M('ap-M*

Daca N = A/)Rc /2 aria talala de armatura se obtine direct din relatia (3.5 0:

A =(M* - 2r3Rr/3)n

(lI{ 2,"aRa

Dimensionarea ariei ,armiturH~otak, pentru 0 sectlune cireulara comprlmata excentric se poate face cu. programal de calcu] SCICED.

Secpunea circulara se aila in caud II ,(I'erompresiune atunci cand este indepHnitii conditia:

9:> 'XI 2 sau n~ Nt Ab~c > 0.5

.situa'~ie in care efortul unitar in armamra An este;

- ("l' ,,'n, '-)R'

0: tI ;:::; I~.J' - '''t0l .~"i.o ',{Z

(3,.53)

Rezultanta eforturilor unitare din armatura A" este:

N =71-9 A, e = ,K-a 1(3 - 4'S'J",IA R

I'iI 1& (Ira 1t n:'(;Ila

(3..54)

Avand in vedere relatia (3 .. 54), cele doua ecuatii de echilibru static devine N - ~ (29 - sin 29)R, - A.., R,. [ - 3 + 8e/ 'It - 4(9/1t)~ 1 = 0

M 2 _3 R' .. - 30 .r •. ~ R sin e

_ iii< = ~ r'·' ,.Sln u + 1'l.H. ... , .. ..., r .. ----

3" .," L·' "., 1t

in Clue k ~' I + (3, .... .49/1t) ..

(3.55)

(3.56)

Pentru cajeulul capacitii/ii portante se procedeaza ca [a cazul I poaitia inifiali a axei neutre fiind 9j = 3'1t/4~i utilizand relatiile:

1 r 'J

f = N - r2 (2,a-sin2Ie)R~- AarRal-3+ 8e!1t-4(e/n:)r

I'> -r2(1- cos 20)Rc - 8AalRaO - B/1t)/1t

(3.57)

Momentul incovo~,etor capabil se caleuleaze ell re~3,tia. 1(3.:56)~ inlncuind 9' cu Of"l"l :

M ,_ 2 ,3, c·. 30, . kA" '.,' ,sinBiH

C(;IjJ'- -r ReSIn ~,j'+1 + '" f,I,RaTa ~--"-';.:..

3 11:

(3 .. 58)

Unghiul Hi+] reprezinta radacina. eeuatiei (3.55) eu oeroare acceptabila (1 %). Pentruceleulul can',acjjtitH P ortarue a sectiurrii cireulare comprimate excemrie se 1II'Iin'.3.t'c

...... _'. - 'II' !y"Y

folosi programul de caleul SCIICE'C.

Dimensionarea armarurii se face cu ajut,orul relatiilor (3.55) ~i (358),. ,eu urmatoarea procedura;

- se calculeaza aria minimaa armaturii totale cu relatia AM nib = PminAb/1 00

~ confor:m celor de mai sus se calculeaza momentul inoovoi,etor capabil M r:'n;p ;

4:5

- semajoreazaariaarmaturfi palla cand, eu 0 eroareacceptabila, de exemplu 1 %,~ Al;;;ap =M.

Dimensionarea arid de ,anna.tudi peneru 0 secpune circubarr,ii oomprimeta exeentrio se poate face cu programul de calcul SCICED.

3 .. 2 .. 6,,, 'CaICUl'IUllletemen,te~or eu s'ec'~iuin,e iineilalr,a supuse, ~a, comp'lrasiiune ex:c,elntrici

in mod curent, elementele tubulare, co sectiune inelara, supuse Ia compresiune cu ineovoiere au armetura de rezisten:!i, uniform repartizata pe contur (fig. 3.10a) flind necesare c,em pu.t~n sase bare. Se recornanda ca intre cele doU!.3l raze ale s'ectiunilJ S,B existe relaua Ij. ,.. O)5r~. Deoarece sectiunea este axial sirnetrica, pozitia axei neutre este de fin ita, prin

ungbiuJ 28.

Secdunea inelara se af1a in eazal I de conlp,£,e:slune amnci cand.este mdepllinim conditia;

Bt ~ rr./2 sau n=N] AhRc <: 0,5

to, care; r% - 1t ~e2 '-r:/) este aria seetiuaii transversale Ole beton,

d'

.

!il)

c) eforturi unltare in annaturi

Fiig~3.1l0., CBzu11 de ,co,mpr,esi1lDt .81 .see!iunii ineliare

Pentru scrierea ecuatiilor de echilibru se an in vedere urmaeoarele "enatii (fig . .3.10):. e

Abc =J4~

1t

N" ~ A,b.Rc ~

K

2 - 3 3· e" . a-

r. -7" sm" Sill c

v e J.~-e.~

" b 3 2 _.2 B - - r a

,~!,! '1-

Relatjile (3,.43} .... (3.48) riman valabile ~i in eazul sectiunilor iaelare, Ecuatia de proiectii este:

~r,""'.711 - N-L _ il;.;' ·....,0

H ~~. a '. (lI' iVa

416 CAl..!CULUL EILiEMENTEl.'OR IDIN BETONI ARMAT. MET-ODE CLASICE S~ AlilERNIAlllVE

care permite determinarea pozi~iejj axei neutre:

a =1t N -I- AasR'1l AbR,c + 'lA'!ftR,a

Bcuatia demomente, in raport cu axa orizontaja ce treee prin central de greutate at sectiunii este:



{3.59)

M*"" NbYb +Ns»« +}ll~y:

care pe baza rezaltantelor etormrtloe interioare se pune sub forma:

M *= ,~ (~'~Y,b + 2A,,,,rRal"a )lsl~nel CU!rloscind ariatotaJi de armituri ~, ~ capacitalea portaJ1:tii se obfine dopa COOl unnCa7_,.i:

(3 .. 6,0)

- se calculeaza po,zili.a axei neutre eu reJ,a'~ia (3.59);

- daca IB s nl2 sectiunea este in eazul I de compresinne; valeareamomentului mcovoietor

capabil r·ezubi din relatia (3,,60),:

P,enttu cal(;ululcapacltatiipo.rmnte ,8, sectiunii Enehue comprimate excerarie se poete folosi prograrnul de calcul SINCEC.

Dimensionarea annaturii se face en relatiile (3.59). ,i (3.61), en mmatoareap'fooooura:

S€ caleuleaza aria minimi a armaturiitotale cu relatia Alli min = PMiR 40 /1 00

se calculeaza unghiul 9' ell ajutorul relatiei (359);

- CU, rela.!ia (3,,61) se calculeaza momentul incovoietnF" capabil M cap ;

se majoreaza ,ada: ,armalurH p,ma. cind~ cu 0< eroare acceptabila, de ,eixemplu. 1'%", MctIp=M*

Dinlensiooorea. ariel de a:rmarura pentru 0 seetnme inelara comp,rimata exeentric se poate face cu programul de calcul SINCED.

Secpunea indara se afltl in cazul D Ide eompresiune atunci cand este indepJ:initi conditia;

9' ::> 1t 12, sau n=N. I AhRc > 0,5

siitualie tncare efortul unitar in .3Irmitura. Aa este dat de relatia (3.53).

Rezultanta eforturilor unitare din. annatura Aa este:

N '"' -e" . it-, - e ( 4IH)A-

Iii = ,L" 1t ", Aatl(ja =, "'1[" . 3 - . .a.;Ra

.. .... 1(; ,

(3 .. 62)

astfel i:ncat cele dow! ecuatii de echilibru devin:

41

Pentru calculul cap'acililii portante, pozitia axei neutre rezulta din ecuatia de proiectii pus,a sub forma,~

1812 + r3.Q+y = 0 unde:

11:( A_ R' )

'J3 ~ -- ,~~:_c + 8< ~

4 , A,arRa "

2 (N'- )

1[_

Y=- +]

4 . A~IiRa • "

Momentu~. i:n.co(voietor capabtl este:

M .~- A R- sin 9 - 4.l:"tI A·.· R-' (" ,_ 18:1)'1 ..• - l:\,

_ ,cap - er - b (' + -2 ala'Jit .' SInO'

1t ii

(3.63)

,

t



Pentru ealculul ca-paltc~wltHportante a: sec't:1ur:1Jii inelare comprimate excentrjc se poate folost programul de calculi ,SINCEC.

Dimensionarea ,armiiturii se face prin rezotvarea sistemului format de _reb,p,He, (3.62) §,i (3.63). ell urmatoarea procedure:

- se ealculeaza aria mini rna a armaturii totale cu 'rela:~ja A{I'1 min, ;;;:; Pmin Ab /100

- conform eelor de mai sus se calculeaza momentul incovoietor capabjl M Clap ;

see majo'Jiea-za aria . armaturii p.ana ,c.andt cu 0 eroare acceptabila, de exemplu I %. MC'ap~M*.

Djmensionarea ariei de ,arnlatma pentru 0 sectiune cireulara comprimata excentric se poate face cu programul de calcul 'sINCED.

,

L", t

~

t

Calculultn sectiuni incHnate este obligatoria ,at,at pentto elementele de rez.istent! supuse la inooYoilere" dh sl pentru cele supnse la incovoiere cu for1:a axja~.a" avind la ba.zi 0 armare longitudinali obJinuta din dimensicnarea in sec~iun~ normele.

Armarea pentru tiona taietoar,e poate fl. realizata cu bare inclmates! etrieri sau numai cu esrieri.

Calculul Ia fo.rtitiietoan~; at e~emefiltelor. incovotete sau solicieate excennjcnu este necesar daca nivelu] de solicitareIa taien': satisfaee conditia:

,

Q- Q <O····5~ - b1toRI -"- . ~

Secliunile de. beton ale elementelor trebuie astfel dimeosionate ineat sa fie respectata conditia:.

unde:

Ie ~ 2 pentru zonete potential plasttce de mal. capetele elementeler apartinand structurilor sup .. use la actiuni seismice;

, .

c ~ 4 pentru restul IC azuri lor.



J

Fi\g. 3".11. Efortul"ile in seetlunea tncfinati

Bcuatia de proiectil, dupa normala la axa elementules, se scrie sub forma: 'Q ~ Qt,"" (1, +Qai = f4b + Q"

(3.64)

lIlnd,e::

Q este forp taietoare de caleul in sectiunea normajape axa ,eJe:mentului la cap,itui dinspre zona comprimata a fisurii tnclinatei peneru cazurile curente, se 3,ce'eptli sa Sf! i31 in considerate eea mal mare valoare de pe luugimea Sf;

Qb - forta tiletoare pre]uati de betcnul zonei comprimate:

Qe - (00$, tiietoare p[\e:luati de etrieri:

Qal - '~orta tiieto,ar-e pr,elnata de barele incHnate.

Farla taietoa.r'e prelua:ta de betonul zoneicomprimate Q-b s!e c:alc:l1lll1.eaza cu relatia:

,'. bh65 ... "

G,"""': .n1tRt

s~

in care:

pesLe procentul de arrnare pentrubarele Jongitudinale de rezjstenla din. zona, intmns8"

imerseetate de fisura incUnat~l;,

Sf - proiectia pe orizontala at fisurii Inclinate luate in considerare; O,5ho <: Sj < 2,5ho

m, - coeficient a~ conditiilor de hicru 'care afec1!eazi rezisten\a ~a intindere a betonului Ri" Coefid'enlul condiiwHor de lucru m, se ia dupi cum urmeaza:

'. incazul elementelor incovoiate

Tnt "'" 3 -; Q s 1 pentru zonete potential plastice cu Q :> 1 ;

m,= 0 Ia grirtzjle lao care din solicitari seismiee, in ambele sensud, Q' > 1 ; m" ~ 1 ,.a peatru res;tul cazurilor;

.. in cazul elernentelor comprimate excentric

] '. N In, == +0,5---

bhrJ,R~

.' in cazul elementelor intinse exeentric

m= ,e:qlh ~ 0,5 pentru simaliainU:n.de:rH exeentrtcecn exceatricitate mare; - 'r e /h+O 5·'

. 0 ,

m-( = 0 pentru situatia intinderii exceutrice cu exeenmeitate miei~

Porta taietoare preluata de toti etrlerii intersectafi de n,sm8 incHnad, se c.alculeazl eu :re~alia:

in care:

Ae ,_ aria sectiuni] transversale a. baret din care este confeCf,.ionBt errleml;

lEt' - nnmarul de r3IDIJfi ale etrierulul; U1:ar _ coeficient 301 cond itiilor de Iucru pentru armatura trans versala; acest coe:ftd,enJt este egal cu 00.,8 pentru armaturi din olel laminat (PC60, PC5>2 ~i OB37)" respectiv 0,7 pentru armamri din sarme (STNB; SP.PB).

Porta tiietoarepniluflUi de bare le rncl~1121l~.e se determine cu relatia:

< - .e

unde:

L4a[, ~ aria sectiunH transversale a tuturor arrnaturilor lncHnate care sunt intersectate

de flsura rrncHnata pe zona lor activi~, centrala, de lungime eg,ali cu. 314 din lnngimea portiunii inclinate;

u - unghiul dintre ,arm,1!Wr.a inclinata ~i axa grinzii, de n;:,g,ul,a, 45c. Porta tai,etoare preluata de etrieri ~i beton se calculeaza cu relatia:

Q- '2'~b-h2_- R' r:

eb .~ '.- .•. ' 'oln:r-tqe'''\J P

(3.,65)

'I, __ ,ne Aem;ar,R(l e

a,

,Ge - distanta dintre etrieri,

Relatia (3.65) este valabilapentru valorile Si care satisfac ccnditia:

O~SJIo <: Sj <: 2.5ho

(3,.66)

3~3,,1,. Callcullul direct all etrie!ril"or

in cazul in care pentru armarea hot forti taietoare se folosesc numaietrieri relatia (3.64) devine:

din care Sf! obtine:



Q2

qe nee'= . b- h' 2- - . r.::

4-. "'o,mrRJv p

Pornind de la relatia (3.66). se cakui,eazi valoarea necesaraa raportulus dintre aria. sectiunii barei Ae din care se executa etrierii ~,i dlstanta dinrre acestia ll(J':

(3.61)

50 OA!lCULUL IEUEMENITELOIR DIN BETON A A MAT. METODIE CLASUCE $11 AlTERNATIVE

Eteieri se ateg. in asa fel, 'ineat valoarea efeeti vi a raportu1u.i dintre aria sectiunii barei din care se executa etrierii ~i distanta dintreacestia sa indeplineascaconditia:

Utilizarea barelor i:ncHnate poare devenl neeesara atunci cand etrierii ~. betonul nu sunt capabili sa preia forta tiietoar,e de calcul, adica atunci 'e·and Q > Qeb .

Aria armaturii inclinate SI! calculeaza cu relatia:

Q~·-(Lb

A . =--.......;;;..=.=.11' m R' sino. m -a _

careprovine din relatia (3.64J ..

Daca barele lndiruI~e se nididi. inp]anuri diferiee (fig- 3.12).ariile wmatl!lirilor se caleuleaza cu relatijle:

A- = Qi -Q~~ . A-.::::: ,Qi ~(1b _. A.,. =. QJ -Q~h

-' ad .... R .,.,1.~ll"!I' . Bll: no' R' .... ;n. ,.;v , ml ·m.: R. ,,..:: ... ""iI

~'''l.Tt· "O"'~'~!U.o ""~al ' a"~ ,~ "l 11"[H.U.

Fortele UHctoare Q:h ,Qj. ~i Q4 sunt determinate In sectiunea de ]3 capatul inferior al portiumi active a barei incHoat.e. Pozitia ecestei secjhmi este dam prin mii"rimea A (fig. 3.JL2) in raport cupunctel de ridicare [am armeturii ilnc.~ina~e.

Elementele in[cov-oiate ~,i sdUpii se pot calcula la for,a taietoare cu programul de calcul CATTO'R, care ia in considerare si efecml torsiunii daca este cazul.

s 50 mm'l I_ < It + s l,:'>h ~ ~a"1

~~:::r==;~=:;;;;p;~~=;:::::::;::::=::;=jl --

Q

h

Qw = Q

IQ2

Fiig;., 3.12. Dispuuena bar.,elimr tncllnate

3.4". C,alcuilluilia terslune

Deoarece tursiunea pr-oduce eforturi unuare tangenpa:le ca $itaierea. nivelul de solieitare la eforturi tangentiale pentru o sec Ii une dreptnnghiulara sau in fOFma de T se evalueasa cu relatia:

.~. ('QI MJl

Q '.. t

= -.-+--'-

- ·.bho lVr· .R/

in care:

W~, =! d!m h ( 3 - dlllin.. ).1. este modulul de rezist-en~i la tersiune ,aJj sectiunU dreptun-

6 '. dmax

ghiulare de dimensiuni amin si d'JJMX .

Calculul elementelor supuse Ia torsiune en inco\'oi.ere nueste necesar daca nivelul de soUdtare la taier,e satisface con-Clitia:

Q <0.5

Sectiunile de beton ale elementelor trebuie astfel dimensjonete tncat s.a, flerespectara conditia:

QSc

in care c se ia conform punctulni 3..3.

Elementele supuse la torsiune se armeaza in mod curent co etrieri ~i bare longitudinale (fig. 3.13,); aceste armaturi se cumuleaza ell cele rezultate din caleulul la moment incovoietor §.i forta taietoare,

etri eri de torsiune

I

,

f

~,

I

A

, 'td I , I
~ I
_I
I- ,- 1-' ~ ---- -=. -I
A.c I I - I
· .. 1 I I
~
I, '1
g, Fi:g. 3.13 .. A.l'marm la torsi.une ('0 bare l.ongihtdinaJe' p etderi

Aria totali a barelor Iongitudmale prevazute pentru preluarea torsiunii rezulta di.n relatia:

Mr (bs + .h~.) M,rUr

Ail =, .'-. . =--

bl~~ s; 2 A,bs Ra

lin care:

U,IJ ~ 2(b~ + hs) este perimenul samburelui de beton cuprins in interiorul etrierib: perimetraili;, Abs = b, h, ~ aria S3,mbureiui de beton cuprins in interiorul etrierilor perinlfltradi.

Annatur~le ·~orJ.gmtudinale suplimentare se dispun catmai uniform pe perirnetrul interior al etrnerilo;rfHnd adw.pon.ate la cele rezultate din calculu] la moment incovoietor:.

EtrieJri.i necesari penwprelua.rea torsiurni~ sub forma ariei relative (mm2;lmm.)~ se ca~culeaza cu re~atia:

(A~)

"'e '., T

M

l

(3.68)

Etrterfl suplimentaripenrru preluarea torslunit se eumuleaza cu. etrlerii necesari pennu 1foqa tiietoare" daca acestia sootprevazu~] namai pe perimetrul secpunii; daci etrierii necesari pentru fQI1~ tdie£oar-e aumaimult de doua ramuri verucale, cumularea se face numai pentru ria murile peri metrale,

Dlametrul etrierilor ~i disl:an~a dmtre aCle~t~a se aleg In a~a. felindil:

(A.·e)·. . (. AeJI _.(' A .. eJ·.··.· - .(1 A .. e.J···.

-- :> --I - -- +-

a ~.f . a.. '. a" .. ' - . a"

. .o;;j' '" . nee ~ Q .~ T

(3.6.9)

Calculul la torsiene alelementetor incoyoia£e se poate face ell programul de cateul CA 'fTOR caretine eont ~i de prezema fortei taiet.oare.

PROG RAMI E, B,ASIC P"EINTRU CALCU:L E:LE,M,ENY:E!LOR iDIN B,ET'OIN ARMAT

Pebezarelatiilor prezema,te, tn ca,p~noliLd. 3 au fest elaborate programe de calcul poe trpuri de probleme ~itipud de sectinni (tab, 4.1),.

Programele sunt salvate poe cn, in directorul CALCULUL SECTIIJNILOR~ sub

. .

forms de:

fi~;iere s,~rsa. in subdirectiOrulPRO'GRAME SURS.A;

~~1 siere executa bile. in. subdirectorul lFmSJER.EEXECUTA nILE~

Ta:be~u~. 4~l. Pregrame de calcul

II P'['obtema de caleul



Tipu~sectiiunii

SoUdCa.rea. I

01

EfodU'r~ unitare f~ stadiul elastic

Incovoiere ,I

en foqa I

axiala

EPUNIN

EFUNSE

Dimensionare

tncovo.icre

Compresiune excentrics

snSAID SDDAID

sncen

STSAID STDAID

SCIeED

S[NCED

Capacitate portanta

tntindere excentriea

'filerle cu torsiune

Ccmpresiune excentrica

Intil:1ldere exoentric.a·1

SOEED

CATTOR

SDI,C SDIOB

srtc

SC[CBC

S]NCEC

Progrsmele 8U'f'Sa. porfl mOOiflLc3!tej :imbuoampte sau reunite, dupi anumite criaerii, Tl1tt-un singuf' pro gram.

Pentru fiecareprogram se precizeaza posibnHa~i~e de calcul, datele de intrare necesare precum §i. rezultatele oferire. In cadrul programelor, variahilele au. simboluri in coaformitate eli [e~ap.i1e ~. notatiile din trona betonului armar.jn oele cecrmeeza, pentru cele ,maWlmnportante vasiabile .. se indica intre~:)iMameze simbolurile corespunzatoare utilizatein cadrul psogramelor ..

SDCEC

SDIEC

54 CA,LJGlJIllUIL ElIEMEINT:El!OR D~N B'ETONI A:R'MA.T. METODE: CLASIIC~~I A'~li~HNATIVE

Fiecare pn)_gram creeaza un :fi~ie:r care contine daeele deintrare ~j rezultatele calculului, fisier care se poate lista ulterior, Inainte de. reluarea prograrnulai este necesara sehimbarea deoumirii fisierului eu rezultate deoareee la F,e~.~jWEe3. programului acestaproduce un alt fi~jer cu aceeasi denamire,

,4".,1 '., P rog rame pe'nt:ru ealeu ~ ull e1"or':urill'or uniitar'e n,orlmia,II'e in sts'ci'i ull ·ellasti,t:

Progr~me~e EFUNI,N :~i ElFUNSE permh cafculul eforturilor unitare normale ill sectiunile dreprunghiulare ~,i T, simplu sau dublu armate (fig .. 4..1 )"

-I

a' (AP)II

T

h. (ID)

a

_, A,,(AA) b (BM) -I

Fig,,, 4.1~ earac~eri!Stid a~e :secp_uniilor dreptcungmulaFe ~i T

Pennu rularea celor dousprograme sunt neeesare urmatoarele date; geometria sectianii conform figurH 4. I, casacteristicile betenului lit: (Re)" Eb fEB) ~i q) (PI)., earaeteristfeile

,armittmiior Ra (RA) ~i Ea (EA)~ eforturile sectionale in stadiul U: momeatul tncovoietor ~ (M) ~i fOri(ra axiala HE (N) ca numa:r pozitiv pentru compresi unev respeeti v]iJumar negati v pentru i'ndndere, precum ~jraportu~ v I(V) dintre fractiunea de lunga durata amomentul

in.oovoi!etor M i~§1imomentul incovoietor de exploatare ME,

Programul ,EFDNSE .rnerenmna, eforturile unitarenormale, pentru sectinrnite drepnmghiulsre ~i T" solicitate excentric. in cazul mtinderH excentrice programul stabilestepe baza excentricitatU 'eo (EO)lda.ca sectiunea este fisurats in Intregime sau nu.

D~ci axa new,a, se 3J:Hi 1n &oc:~iune. ind~fBreFn!m de natura fortei axiale, reeolverea problem.e.i se face pe bazaproeedeului iterativ prezeata; la penctel 3 .. 1.2 prin ilnc:reml:lendiri seccesive alevartabilei X eu 0.1 mm. Problema se considera 'inch,eiata atunci ci.nd re~atia (3.2) este satismcuta cu 0 eroare de 0,.0]" Valor~le treptei deincremeraare (O.lmm)" ,de ererii admise (O,On.~ precurn ~.~ valoarea inipat1li at tnaltimii zonei comprimate x se pot modi fica. in programu~, $u['Sa..

Daca sectiunea esre flsurara tn irntregime ealeululeforturilnr umtare seface cu [datiile de la punctal 3.l.3.

Programul EFUNIN deterroins eforturile unitare ncrmele, pemru sectiunile dreptungbill1,are $i T. !1l!1.)Udlate 13 i:ncoVO]lere pe tJ'3,za. rel3!tiUor de lapuncnrj 3.1.2.

Cap. 4. Progr,ame basic psntru cal'oul' elemont:eJdr dlih-oe~ annat

- ......... ~.~

Principalele rezultarele oferite de flecare program sum llifIri~toareli' "'b~ (SttlB~;tG;('$IbN.~ 0': (SIGAP) atat ca valori absolute cat Oil ca valors procentuale in raport eu r,ezi~tent!i~ :h"~} I~

m~teriat , ' '. ".

Programele genereaza fi.§Jie.rele EFU'NSE~REZ ,~j EFUNIN.,REZ,in car-e sunt dep,~ datele Initiale si rezultatul ndidl fiecarui program,

4.2~ Progr,ame pentru ealcutul elementelor incQv"oiale

Pentru rularea programelor este necesar .sa se cunoasca da(e~e legate de geometria sectiuniii.. prccennilminim de armare P'min (PM'IN)'.~ rezistentele celor doua materiale ~i l;b (CSIB) in

functie de care programul calculeaza valorile m.;!7[m (EMMAX} ~i xiJ (XB).

Programul SDSAID ,erecrueazidimens.tonarell. sec/iLtnilor dreptrmghi'ulare simplt« armate conform etapelor prezentate la punctul 3.2.3.1.. Programul cere precizsrea tipului de element: grindi sau placii. La rularea programnlui se ofera doua. posibUitil,ti,:

~. calcalul prealabil al iniUtimii sectinnii urmat de calculul ,armaturH.; - calculul armaturii atunci cand se cunoaste inintlmea sectiunii,

Pentru calculul inamtimH sectiunii este necesar sa se Introduca ca date inljlla.le hitimea sectiunii b (Ii procentul de asrnare p. Pentru cea de a doua s]~ua~iedateIe impale sunr dlmensiunile b ~i 1'1; ale sectiunii.

in cazul in care sc face, calculul inii!imii sectiunii, programul: • efectueaza rotunjirea valorii obtnnite fa;

- 50 mm pentru grmzi ell h < 800 mm" respectiv Ia 100 rnm daca h > 800 mm;,

- lO mm ill eazul placihl1r ..

• verifica raportul h/b =: i,3 ... 2,5, in cazulgrtnzilor

Programul genereaza fi~ierul SD-SAID~REZ in care sunt depuse datele initiale ~ rezultatele dimensionerii,

Programul SDDA.ID efectuesza dimensionarea sec/iunda,. d,.ep.tw'lgltiuJar:e ,aubl,u armate datele mi,i,ale fiind cele legate de geometria sectiunii ii arrniitura din zona comprimata A~

(AAP). Daca la tntrndueerea da'lelor A,~ = 0 Sf: are i[] vedere posfbilitatea rezolvarii socpunli prin sim'p,la. armare, Programul genereaza fisierul SD;DAIU~.RE:Z fn care sunt depuse datele initiate ~i rezultatele dimensionarii,

. Pro,gramul SDle este folosit pentru calculul momen:t:uJut tncovoietor capabil al sectiunii,

sim'ph.IJ sau dublllll armate, daeele inipale necesare fiind: geometria sectiunii, armatura All (AA)

ij eventual A~ (AAP). Daca procentu'I,de armarea al armaturii comprimate este mai mic decit proeentulminim de armare, armatura A~ se neglijeaza.

Prograrnul SDIOB determina momentul ;ncot'·oietor cap'llbU oblic .3'1 sectiunii dreptunghiulare simphrarmate s~pusi loa incovoier,e pe doni dir,oc~H. Peruru rularea programului.joe linga dimensinnile sectiunii mai snru necesare aria ru111aturi~ Aa. pozit;ia centrului de, greutate ,al annaturi;" in conforrnitate ell figura 3.7. precum ~j momentele incovoieroere de pe eele doui directii M x ~i My.

.56 C.AI..OUlliJll EllEMENTE~OR OlIN BETON ,AIR MAT. METODE CLASIC:E$11 Al TIEA:NATIIVE

Programul fumizeaza In fi!lierul SOIOB.REZ darele de intrare ~i urmatoarele rezuJtuite:: forma zonei ,comprimate" pozitia axel neuee prin valorile u ~iv, precum simomentul tncQv'Oi,etor capabil oblic determinat conform relatiei (3.20). Sectiunea satisface conditia de rezistenpi daca este indlep~initi conditia:

~'22 .. ' .

M ~", Mx +M Y ~.MU1P

Prograrnnl STSAID efeetueaza dimensionarea secl'iunii' T' simpiu armate, fiind posibile

doua. optwuni:

- calculul prealabil at] tniltimii secpunii urrnat de calculul armaturil:

- calcelul armaturH atunci cand se cunoaste lniiltimea sectiunii.

Fe Utnga dirnensiunde bp (BP) lji hv (}IP), pentru ealculul inilp_mii sectiunii este necesar

sa so introdluca ca date inruiiDle lalimea, sectiunii b (B;' !;Ii procentul de armare P' (P); pentrn ces de a dona situal~e datele jnitiale sunt dsmensiunile b (B) ,'I l'l (H).

Datele initiale ~i rezultatul dimensioeari] sunt depuse in fisierul S'TSAI:O.,RE,Z. Programul ST'DAID efectueaza dimensionarea sectiunii T dublu annale, fiind necesare urrnatoarele date initiale: geometria sectiunii ~i armatura din ZiODa comprima,1tii A~., Daca [a,

i.nlroduoerea da'be.lor ~, ~ 0 se are in vedere rezolvarea sectiunii ca simplu armata.

Datele initiale si rezukatul rularii se depun in fi"ierul STnAID,.REZ.

Programnl ST[C esee folesit pentru caleulul momentului tncovoietor cap'abil a] sectiunii T. simplu sau dublu armate, datele initja]e necesare fiind: geometrie sectiunii, armatura A,a

si eventual A~ daca aceasta exista. Daca axa neutra este siltualta. in placa (~ "S hp) programul specUica. faptul ca sectiunea trebuie caleulata ca 0 sect:iJune drep'turnghiulari avind lapmea, bp ~prin unlizarea programulul SDIC.

lnfi!jierul STIC .. REZ sunt Iistate datele inipale ~irezultatul rulsrii.

4ii3'11 P1rolglram,e pentru calculull,e~elm,entelor supuse .,a compresfune excentrlea

4.3 .. 1 .. Efectele de ,ordiinul III ale ele'm,entelo,r comprimate

in cadrut acestor programe, efectele de ordinul Il ale elementelor comprimate SIB iau tn considerare conform relatiei r(3.6). fiind posfbile urmatoarele situajii:

,CD efectele de ordinal 11 datorate fl.exibHiialii elementelor compnmate sunt neglijabjle~ motiv pentru c-are tn programele prezentate mat jos 111 (ETA) ~ l ;

(2)1 cceficiemul 111 (ETA) 'face parte din datele ilutial,e necesare peDb'iU rularea, fiind calculat in. prealabil de catre utilizator:

C!I coeficientul ''Ill (n'TA) se calculeaza prin program, caz ill care mai aunt necesare

urmatcarete date.modulul de elasriclrate al betonului Eo (EB). Iungimea de flambaj 3.

57

,

/

eJ'melltu.ui l! (LF), raportul dintre valoarea de lun.gii durata ~i valoarea totama a momentului

ilficovoietor Mid 1M (RLD). precum ,i procentul total de arm are p (valoare esdmatl, in eazul d~ rnensionari], respecti v valoarea efecti va in cazul determi narii i(~apaci,tlltH portante),

@I eforturile sectlonale au fest determinate printr-un calcul static de ordinul II" care tine cont de, flexibilitatea elementelor comprimate; in acest caz momentele incovl1:rw,eroare se introduc cu valorile rezultate din. acest caleul iar pentru efectele de crdinul II se alege op'~iul!1ea ® cUl1 ,(ETA) = 1.,

4~3 .. 2 .. Elemen,te eu s,ec'tiune dre'p'tunghIUlla:r-a SUIPUse Is clompreSilUlne excentrici

L

~.

I I

Dimensionarea sectiunilor dreptunghiulare annale slmetric. supuse Ia eompresiune excentrica sa poate facecu programul SDCE.D care :518 prezinta sub doua variante in funetie de modul in care este rezolvata ecuatia de grad superior (3.39) ce intervine In cazul Il de compresiune. Varianta SneED ~l ut:ilizeazii metoda Newton-Raphson pentru rezol varea cazului II de compresiune (pet. 3.2 .. 3 . .5). in timp ce variarna SD'CED_.2 opereaza prin incrementar! succesive ale valorii ~ .

Penmr rularea prcgramului stint necesare urmatoasele dare mitiale: eforturtle sectloaale M.;;i N.; geometria sectumii h. h, a .. at; procemul minim de armare Pm,,, (PMIN); rezistentele

calor douamareriale ~i Sb (CSiB) illlil functie de care programul determma valortle mmnx (EMMAX) ~j xt> (XB).. De asemenea, SI! vor introduce datele pentru luarea in considerarea a tlexibiHtapi elernentelor comprimate,

Programul oferi C3. rezultate necesarul de armimr,aAa =: A~., procentuU de armare cores-

'punzator ~i excentricitasea aditiona~ ea (EA); datil este cazul seindiea ,~i valoarea coeflciemului 11 (ETA).

Datele initi.ale Iii rezultatul rularii se depun in fi~ierul SUCED,_l.REZ. respeetiv io fi~,ie'ful SDCED_2.REZ.

lttom,ent,ul lncovatesor ctlp,ahll ai unei sectiuni dreptunghiulare supuse unei 'forte ,axia~e dare N so poate obtine cu programul SDCEC~ pentru rularea acestuia fiind necesare urmatoarele date: geometria sectiu,[]w1 b; h" Q. it'; ariile celor doua a.rmituri Af.I ~i A.~:; re,z]st.enleJ.e

materialelor ~i ~ (CSm) 1n functie de care programul determinii valorile mlllax: (EMMAX) $i X,b (XB). Deasemenea, se vor introduce datele pentru Iuarea inconsiderarea a flex..ibnitfLt~w elementekn comprimate,

Programul furnizeaza momentul Incevoietor capabil al sectiunii M n:rp (MCAPJ~ precum

!ji momentul incovoie'tor disponibil care" conform relatiei (J.6a) - p'ag.22~ ~.Lnecont de efectele de ordinal Il ~i de excentricitatea adi~iona'la.

Datele initiale ~i rezultatul rularii se depun in fisierul SDCEC~REZ.

56, CAlCUUUL IELEMI;NTElOR DIN BETQN ARMAT. MEIT<DDE CLASICE:;;I AL"fERNIA,ili1IVE:

/

4,.,3,.3 .. iElllem,ente~ cu sect:iune ciirculara supuse la eompreslune

t· - exeen rtea

Pentru dimensiona.rea armaturii totale a nne] secjiuni circulare supuse IH!. Incovoiere eu comprestune se poate utiliza programul SCJ:CED .. Dimensionarea se face prin i'ncerciri succesive conform celor prezentatelapunctul 3.2.5. Pentru rularea programului sunt necesare wmatoar,e~.e (fig. 3,.'9): diametrul sec',;~mi d (D)~ distaU'fa a = r - Tn ;f,ez~stent,ele meterialelor;

procemul minim de annare P'm.in (PMIN) precum ~,i datele necesare perltr'u luarea in considerate a intluelltH flexilbjJiti,H.

Programul furnizeaza arwa, total.i de ,arnmtural A,(ll (AA1'), procentul de armare realizat,

excenrricitatea ,aditionalipf.f~cum. ~i coeficieruul 11' (ETA),.

Rezuhatul rularii precum si datele initmale se depun in fisierul SCI:CED,.REZ., ,N/o.men.t,ui tncovoietor cap,(J.bi'lallLID:oei secjiuni cireulare sup use unei forte axiale da,te,.N se poate obtme cu programul SCICEC. pentru rularea acestuia fiind necesare: diamearul seciiuni~ de beton d,ar.mitura totalii Am. distanta ,a, rez]sten~e~e matedaIelor precum $i, datele

necesarepemru evaluarea efectelor de ordinul H. Programul fumizea:zi momentul iocovoi«o.r capabil al .sec'U'U.ni~ M't::ap ~ precum ,~i momentul incovoiewr disponibjl care, conformre~atiei

(3.6a) - pag, 2-2. 'tine coot de efectele de ordinul II ~i de excentrieijatea ,aditionaUi.

Datele ~nitiale ~,i rezultaml rularii Sf: depun in fisieru] SCI'CEC~REZ.

4.3 .. ,4. Ellemen'te leu secfiune inelar,a sup-use

, -

Iia cOlmlPres,iiune' e:xce'ntrica,

Dimensionauaarmitur-ii totale pentru 0 sec~il!1i.rJ!,e inelara s!!lpusa Ia tncovoiere cu compresiune se poate 'face cu programul SINCED_ Dimenslonarea se face prin incercari succesive conform celor prezentate la punctul 3.2.6. Pentru rularea programulai sunt neeesare urmatoarele: efcrturile sectionale, diametrul exterior Dt!XI (DE)." diametrul interior D,inl (Dl),

distanta a, reziswnte,~ema.terjJalelor, procentel minim de armare P'min precum ~1 datele necesare pentru luarea in considerare a ini1uentii flexibilihl1ii.

Programul furnizea.za aria totala de armitu(,a Alit (AAT). procentul de armare realizat,

excernricjtatea ,adiponaUi. precum ~i coefieientul 11.

Datele ~nitiale precum si rezultatul rularii se depun in fi~ie:rul SINCEn,.REZ. Momentul incovoietor capab'il al unei sec~muni circulate supuse unel forte axiale date N se poaee obtine cu. p.rO,gra:mul SINCEC, pentru rularea acestuia fiind necesare: diamerrul

exeerjor dtxt ~ diametrul interior ,dint' armaeura to,tahi Atilt (AAT). distanla a = '"e - TQ ~ reaistentele materialelor precum ~i darele necesare pentru evaluarea efectelor de ordinal II. Programul fumizeasa momentul Incovoietor capabil al seejiunii M cap' precum §I momentul

tncovoietor disponibil care, oonfiorD1 relatiei (3,.621.) -IH:B!,g:. 22 .• tine cont de efectele de ordfnul II !;ii de excenmcitates ,adilponaUL

Datele initiale $1 rezultatul rularii se depun 'in fisiernl SINCEC~REZ.

59

/

. / .. - .

4 .. 4. Pi~,Ogrlam,e pentru c,allcUl~ul elementelor cu sec,iUlnle

drelPtungihiular,isupuse la intindere exc,entlric,i

/Jimensionarea annarurH elemeatelor supuse ma intindere ell lncovoicre se poate face cu pfiogrnnlul 8Dmn pe baea llHln.atoaf,elor dare: ,efortwile sectruonale;, rezisteutele maJtaiai~elorr; g,6om,etri,a\ sectiuuii (b'" h, a; tl) ~i prccenrul minim. de armare Pm#l. Se poate opta pentru 0 armare simemc~ a. seetiunii saupentru una nesimetriea,

Programul furnizeaza.a:riile de armaru.m A~ ~ .( ~ precurn ~i procennsl de armare corespllmZitOf eelor doua annirun" Tn cam. intimderii excentrice cn micieXJcenm.citUe~cand B)ati sectiune este fisurata, se recomanda majorarea armamrii re:m.~.bde din calcnl co 1.00/1)1.

Dar~ele ini!:iatle ,i rezultatlwlruUirii Sf! depun in. fi§l.ieruJ SDIED.REZ.

MomentuJ incovoietor capabU~i unei sectiuni dreptnnghiulare, SUp:l~DJsi la 0 [or~i de mtlnde.r'e .N,. ae peate ob~mecuprogr.amWl SDIEC. Penrru rularea programului sunt Decesare wmatQa!fi:le dat-e inipale: geometda Sf£:Cltwri.i de beton, anile de annAtwia. ~ ~i .A; t reri:s~~:cn¥e.~e

materialeloe preeum ~i l;b (CSIB) IlIl fQnc~ie de eare programul deterraina valorile ffl'ma;x; (EMMAX) f;!l x" (XB).

Prograrnul furnizeaza momentul incovoietcr capabil an secti unii Meap ,. Programul faoe

recemandarea diminuirii ca:p'acim~H portaare cu 10 % incazul in care configuftl·tia sec-~junii conduce lac .mtinderee;xcentric:a. eu excentrieitate .midi seetiunea Hind iis:urati in in.trregime ..

Datele ini!tia~,e ~i rezuhatul rularu se depun fufi~ierut SOIEC.REZ.

4 .. 5. Progratm pentru ealculul I!a f:0rti tidetoare "i toraiune

Pentru calculu) elementelor snpuse Ia for~atiiero:~we eu/wi tcrsiune se poate folosi programel CATTOR eare ofera OIJ'~it.mile de calcul ~1i armare prezentate in tabe~u14 . .2 ..

T8.be~ld 4.2. Oil'rilln~ de caj'l'u]1 18 'forti tiHetoarc ~:i ~!or:siuill'e

~~~~~~~------,

Op'pllnea I T.i.pul eiemntului Ti.p"l armi,rU

Fon,a taietoare cu/rnra I EIDen ~i baf1e incUna~e

torsinne

E· , , : tr16.n

3

StiUpi

Forta taietoare

---= .- j.. . ... - - . _ .. _: - -

Etrieri

J:ndifercen~. de opp,u.nea aleasa sunt neeesaeeurmatoarele date mitia~e ohligaJtorii~ geometria Slec~u.nij] (b~ h~ a),.rezistefliita ta int~ndere a betonukri Rt (RT), rezistenta de calcula etrierilor

R~r! (RAE) .~i coeficientul m.~u;: (M_ATE);. numarul de brateale tunJJ£ etrier {N);proc,enml :minimde armare aletrierilor p ~ml1j (PEMIN); aria. armeturii lomgjtudinaie intinse carelucreaza .i'D. fisura inclinars Aa (AA.) .. Cand este cazel se sp,ecifi.ci exi,st,en~ unei zone plastioe potenriaIe.

Q.ntiuneo; 1

r,.

[Fl acest eazmai su:ntrnec,e'sal,ie urmatoarele date: rezjstenta de calcul a bereler inclinate

- - - - -- .- --- -- - .. - -- - - - - f,. - -" - -"-

·Ra (ItA) ~i coeficieatul mat (MAT); numarul estirnat de bare indina~e ~~fo'!lele ~~HetoaF:e

,60 i CAlCULUL ELEMENTElOIR lOIN BETON AlRMAT. METODI!;. OLAS,llCe 91 ,ALTEIRNAT~VE

/

cQresputtziro,are acestor secpuni; diametrul errierikir 'e (fIETR), §Ii distanta dintre ace~tia

/

lZtv{AJvnCE); d.a:cl se dore$oo si calculul latorsiune atunci eSE necesar si se indies si 'reZllS,1;eBp,

de calcul a bareler longitudinele s,llpUmentMe pentru torsiuneR,i11 (ltAL).

in func,i~ de d;ll,~e'leinithtle se calculeaza valoarea S'j existsnd posibilitatea modlificarii ettrierilor in caZllllli m. careconditia O.5ho $; St ;:;: 2,S.ho DU este 'mdeplinita. Dupa determinarea, ari0i barelor inclinate se efectueeza ealcnlnl la toraiune, anmei c,and acesta este eerut, :In etapa d,e c,alcu~, Iatorsasne se d.et~nnina aria. bare.~or Jongitudmme sl!l!p.limentMe !iii neeesarul deetrieri suplimentari Idu'P'B care se face cu mu 1 are a, etrierilor de torsiune cu ceil de tiiere., coaform reJaliei (3.!6'9). i:n final, aJeg,and unui anumit diametru pentru etrieri se ,detenruni digtan~a dintreecestia.

Op·.liuluta 2

,.

FaJm de' dat~le ,oblig'·a.oo.rii mei este necesar sa se indiee valoarea fomimietoare: maxime;

~ - ~.

da.ca. se doreste sicalcalulIa torsiune atunci este necesar sa . se indice §i~i rezistenra de calcul a

barelor longitadinale suplimentare pentru torsiune '[(at (RAL). Neeesarul de etrieri pentru miere, rObtinu~i cu rela~ia (3 .. 67)" se ,cumuleaza~ atuncicsnd este cazul, cu ellrierH detorsiune ealculati curela:tia (3 .68).P'entru etrieriicumulati se al'e,ge un anumit diametru In. flulc~.ie de care r,ezulta distanta dintreace§l:tiia.

0Pliumm .3

in acess caz se facie numar~ ,caJlcu'~o.l la forti tiie~oare, ca la op - uunea 2:" fiind necesar :sa

, .

se indice foqa ,ax.iala de cempresiune N (FAX) ~irezisitenta. ta compresiune a betonalui Rei (Re)., lFi$lem~ ·CATTOR.REZ COOiP.1e oote~,e llntia1e si rezultatele finale aleruliriiprogrnrntdui

PROCEDiEUL MOD,EL'UL'UII IDE BAREl

!

,

.I

(

Proiectarea elernentelor din beton armat se bazeaza pe 01 serie de .ipm.eze simplit'icaroare care in realitate nu sunt perfect valabHein toate zonele elemencelor struemrale. Astfel~'\iporeza sectiunilor plane a. lui Bernoulli, principala lpoteza a calculalui traditional" poate fi ,ap'~icaJa doar anumitor .Z011e din structura, ea nefiind acoperitoarepentru zonele de dislcontinuitati statice :;ti/sau geometrice asa cum ar fi nodurile cadrelor, conselele seurte .. grjj:nzi~e pereti .• zonele golurilor san rerragerile din sectinnile elementelor structurale,

o modalitate de rezolvare, 'care se bazeaza pe imaginea stidi reale de tens,muni a elementuhJi~, 0 (~onstituieprGced:eulmodelu.luil de bare" caregeneralizeaza analogia ClJ. grinda ell .mbrele in proieetarea structurilor ~i elementelor structurale din beton ..

Modelul de bare, denurnu st~urt~and-'6e model tn Iiteratura internarionals ,de specialitate, eoneentreaza in bare toate ,c.ampurile de compresiune ~i de 'intindere din element !ii le interconecteaza prin Intermed iul noderi ~or.

UtHizind forja axiala.de intin.d.ere diu barele rnodelului ~B:~ calculeazavaecesarul de annatl!]f,a. respeetiv folosmd forta axial! de compresiune se verifica eforturile unitare dlwn beton.

Principiul metodei are labazl premise ca. orice element din beton armat poate fi impfu1,it" din punctul de vedere al valabilititH ipotezei sectiunUor plane a lui Bernoulli, in sebdomenii de tip D., respeetiv de tip D (fig, 5 .. 1). Subdomeniile de rip B sum caracterlzaee de valabilitatea ~potez:ei sectiunilor plane, 'in timp ce in subdomeniile de tip' 0 aceasta ipoteza nu rnai este aplieabila

Fig., 5.l. Tipori de subdomenii

Subdomeniile de Up D, dar dupa caz si cele de tip B, se modeleasa C[]I sisteme de bare in care 0 bar,a. reprezinttil concentrarea unui camp de eforturi unitare principale, fie de com-

6:2

CAlCULIUIL. ELEMEN'TEII..OA IDINIIBIET'ON ARMAT. METOOE 'OLAS,ICE ~U ALT1E'RNAT1IVI~

presiune, fie· de in~jJn:dere. Direcpa barei respective se ccmfllnda ,CD traseul eforturi lor In zonele celemai solicitate fiind user dev.ili.adi de la acesta in zonele mal Pllthrs'olici,t!l.ile din element, Barele comprimate (stntlS) n~prlezintli. cencerurarea dimpului efortnrilor de compresiune din beton, barele inti:nse (ties) reprezentand armatura intins,a din element, Fortele axfale din barele :iintinse ~i comprimate ale modelului se obtin printr .. un calcul static,

Etapele care trebnieparcurse in aplicarea procedeului medelului de bare la proiectarea unui element saua unei structuri din heron armat sunt:

I. delimitarea subdomeniilor de tip B ~.] D pe structurii san pe clement;

.' analiza strucsurala geperal§ pep trill determinarea fortelor de ],egarur,a dmtre zonele de tip B ,~i Do;

'. calculul sUirii de tenslune in zonele tip D;

I., concepcrea unui mode~ de bareIntinse ~w comprimate care .sa corespund.i ern mai bine campu] ui de eforturi unitare; modelul de bare optirn fiind acela care are barele intlnse cal mai scurte ~i deci 0 deformabihtate redusa;

• calculul Jl)orte~or axiale din barele mod,ehdui;

'. dimensionarea ariilcr de arma,lUra pe baza eforturilor din barele Intinse ale modeluhlJ~ ~~ veriflcarea eforturilor de compresicne in beton, in special in zona nodurilcr;

.' asmarea ~i ,coftformarea strucmrii .• ell veriflcarea ~ ungimii de aneorare a barelor de annarura.

51 .. 2,. AnaUza, elementelor cu disconliinu'ita1i

Subdomenu,h~: de tip B, cu simbolej B de Ia be:am (grinda sau bm,a~ in lirnba engleza) sau de 1& Bernoulli, sunt acele zone din stmcturile san elementele de beton armat in care este vaiabila ipoteza sectiuuUor plane a lui Bernoulli ~i un de eforturlle si deformatiile sunt deduse din solicitarije obtinute 'in urma ,ana~jZ'ei statiee.

Calcuful acestor subdomenii se face pe baza eforturilor sectionale utHiZallnd metode clasice (cap'. 2) •. prograsne die caicul (cap. 3) sau, mai rar, chiar prin conceperea unor modele de bare.

Subdomeniile de tipl D. en simbolul D de la disturbance. discontin.uity sau deta'u, sunt acele zone ale elementelor din. betonarrnat in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bernoulli DU este vBJlabjUi. Subdemeniile de Up U se calculeaza ,CD .ajutorulproc,edeuluimodehdui de bare.

Subdomeniile de tip D se atM. tn apropierea zonelor eu discominuitlp7 acestea putAnd fi (fig. ,; .2) ~

• disconruuntatigeometrice, datorate modifiearilor de sectiune:

• diiscon[inuitafE statice, canzate de reazeme sau de modul de aplieare al inc~arcirilor.

Aceste subdomenii SiC caracterizeaza prin aspectul turbu'~,ent al traiectoriilor eforturiler unitare principale (fig'. 53). Pe lmilm.fa. ce eforturile se scurg dlnspre subdomeniile de tip D ,c~tre ce~e de tip B. traiectoriile turbuleme ale eforturilor unitare se uniforullzeaza. .as,igurandu~se contseuitarea efoltmi~or pe ansarnblul elemennilui.

Anumite tipuri de subdomenii D apar chiar ~i 'in structuri din beton armat ce sunt aparent mult diferite unele fata de altele, Doua dintre cele mai frecvent tntalnite snbdomenii de tip Do! foarte asemanatoare ca mod de distributie a eforturilor uairare, .sunt cele prezentate in figura 5.4.

Impar~ir,el ,e~eme-nte~or In subdornenii de tip B, si D S1e face acceptsnd ca sectiunile de separajie dintre cele doua bpu.ri de subdomenii se gasesc" fati de punctele de disconfineitati geometrice sau fata de punctul de aplicare a unei forte concentrate, Ia 10 distan~ti ,eg,ali 'ClJ

63

inalpme~~~c~i~nij transvers,a~,~, (fig. 5:2),. Acest mo~ d~~tabH~~ Hm!tei d1 sl~p,ara~e inh:'e cele doua upun de subdemeniile este Justd1ic.at de pnililctp'm1 h.lu Satl~~ Venant· .

I I
I I
I I
I I~ ,. I
b ~ I h,1

b) d i !B:::onti'[mil.ali stsrice

~LI

__ ~J_

I

f

~

C1

a) ~oni dereazem b) fort1ap1icata ~apmea superioari a ,elementului

e) .foil:§) ap~,kM~ lapartea l]1lferio:mj a e~e;me:nlub..1i

Fig~ 5.3. Aspectul ru.rbuJent :I] tralectC!lrilJilor ,d(!Jrtll1Jri~.ar unitare

Ca. l'eguli genera~i. Imparti[e~elementu~ui structural din. beton armat in st1l.1bdomelrlJii de tip'., ~.i D Sf! face itll10cuind ele.men(ulli real (a) co, elementul (b)" care esteintegral de tip,B si respectiv ell elementul (c). care 'consm numai d:run subdoraenii de lip D (fig, 5 .5~5-.6).

Este de precisat faptul ci solicitarile subdomeniifor detip D sunt date de incar,cirile exserioarece ,SJic~~oneaza direct asupra lor :'ill de eforhu:iJk,:, din slocliunea die 1.~ Iirnita dintre cele dOlJB., subdomenu, Bfectul eforturilor sectionale se poate introduce prin diagrarne de efertur] unitare jn domeeiul elastic (de exemple, detaliul 3 din figllJ.r.a 5.5a) sau printr-o diagrama de eforturi conform teoriei betonului armat,

Ipnncip,iullui Saim-VenMlt Daci un stseem deiOJ1e tnechillbru este aplicat pe 0 arie CMactens'tici de dtmensfune d « until i element, eforturtle unitare ]J.rOO:uSJe deaceste foqe au valorisemnfflcati ve pe ,0 poirtiu.]1e aelememului a:\l,~d a.p,ro.ximar~v dimensianea d.

64 CA.LCUlUl EILI!:ME:NTlI:LOA DIN BETONI ARMAT. IMETQDIE CLA.S,ICIE 91 ALT1EI~NATIVE

1,q1/2 1 qlll

~ II

~- ~

. c

t---\

lAO T \

T q,t/2 T qll2.

l~q112

I

lie I

11- T II

J: J

\ ,

C\\.;S9_

ql/2·1 ql/2 '\ -.

... ----. ... ___

F~g. SA,. SubdtOmenHdas~ce de tip· D

Modelele de bare din. subdomeniile de tip D SUID]t alcatuite din bare solicitete de foqe axiale ~,w noduri situate la irllterse.cpa barelormodelului,

Barele modelalui urmaresc d~rect]iie eforturijor IJ1lI1i1an:: principale.grupatepe zone de selicitare, san dUecfiUe de scurgere ale incarcWilor exterioare pcin element, Directfuile eforturllor unitareprincipale soot evideneein cazul unor eleraense :simp~e (grinzi simplu rezemate, console scurteetc.) sau se determine printr-o analiza it star]jj de teasiuni in cazul elementelor complexe (grinz! pereti cu gOiUJ:i,nodurl decadre, fimd,atH etc.),

Ca urmare, sta.bHireamode.h.dui debate sepoate face:

. ~ . t ·'t· ~ .,." . I

'. .IOW nr ~pe naza expenentei 1 ngmerestr acumulate;

• tn conformitate eumetoda t.raseulu~ de seurgere ainci.lfcadlor exl.erio3n pria element, cunoseutsln Ureratma de specialjtnte sub dennmiree de toed-pam method. metoda apticati a.turlci cand. nu se dispune de f.a,d1itati]e caleulului computerizar al sliidi de tensinni din strucn . .liJii;

·pe baza .imagi1ru ,d~stribu.tjei eft)rt.I'Uor unitarepdJ1dpale in etementul incarcat.,

In metoda sourgedi mcircirilor se apreciaza in mod intuiniv traseul de scurg~re afoJ:1elor exterioare prin element. de la incarcirile propriu-zise p.anal:a reactiuni. Pentru aceasta se a.pe~eaz:a. Ia a.naJogia en l~.mHe decurent ce ieagi, 0 sl1r.s:ru de un. ll:ermilrnal pe eel mai SCW'il: traseu. In oceatstiaIlla:~ogierncircarlea r-eprezinta sursa m3lrre~ac.tlunne sunrterml aalol (fig" :5, 7b ).

Curbeleasttel ob\inuoo se . .aprox.iM.eazi prin linii p~.)I.iU:iornale •. :fiindnevoie de bare de llegi'tli.lri pentru realizarea echi li brului trans versal acolo unde :foqe.l!e s unt neeehil i brate (fig, 5. 7c).

In metoda bazata. pe lmaglaea distribu,i'e] eforhirUor unita~e priodpaJe III elementul tnc,Mca~'t (lirecpile barelor modelului se stabileec in functie de ]()ca~~z~r,ea zonelor de ,compr,er siune ~i a celor de lfIDtiltdJen;~ existente. Directiile bsrelor trebuie sa corespunda lioiilor mediane ale c§mpurilor de distr~bll.lJ~ie ale efornailor unitare p:lIr~ndpl~de de compresiune, respectiv de intindere..

Cap., 5. PlI"ocedeull modell.lilJlj de bare

16&

@

8~D0

t +, .

, 1tf0delarea soliciuirilor elementulut

a) grilldi si~lu rezemata

I

I

,I

,

I

II

(a)

tR t
- (%)
- CD
(IJ) D B ,~ B

t 1
t (e)

li]""

Iz

b- __ ~~ ~

"'I-' _-b~------,-~ ............... +QI

. ......-=t:===:=:c==::J1 M

LV

,,-;----------;-----t..1

B

n B D

~--~----~~~I

1-< h ~ :

I I

f--n---i: D C~;_""D""""""'[

*'

b) element tncovoiat

Modelarea reactiunii R

(a)

:~

I

M odelarea

fc)'r(e.i P

N
:=
(Il) 0 B 0

+ D

~F~i;g, . .5.5. ExeiDlple de ,a.mtJI.~z3 ,ale ,e]ementelo;r ,rudisJoon~imdta~i stanee

Singura cale eficienta de determinate rapid! a distributiei eforturilor unitare principals este utilizarea programelor de caleul automar bazate pe analiza elastica cu ajutorul metcdelor numerice.

(c)

I·' I

D I

66 C.AJlCUlUl 5LEMiENTlELOR DIN BeTON ARMAT'. IMETODE' ClASIIce $1 ALT1ERNA,T~VE

I

I ....

1/ j

(b)

;r

. +

(c)

T

N M

t

I 4Q

I :JM

M]

.D

u)variatie de sec:liune Fii;g,. S,,'. ExeRt,ple de anallizD ,ale discontinlllititUor g,eo.mctriee

+ I

1
~ l ~t
,a) TERMINAL Iqll2 4 b)

t fqtl2

• I I

~. ell P"' ~ _, -q.,

\

\, \

I I' I o

T

.,qlf2

c)

Fig. S.1. Arudogia culiDiU,e de ~urent

Cele mai importante barecomprimate sau intim:se ale modelului se poe localiza in eentrele de greatate ale diagramelo« de eforteri de compresiune sau de intindere (fig. S.4).

Modelul de bare se alege astfel incat S.al nu constinne un mecanism ~,i deci sa, nu perm.iJti deformatii incompadblle ell! elementul pe care il mooeleazi. Alegerea modelului de bare i:mplica, ~.pliOpuoorea ceracierlsticllor sectionale ~i elastieepemru bareleal dhur traseu a. fost deja stabilit,

Daco modelul de bale este un sistem stadc determinat interior, a~a cum se alege in mod curent, atunci caracteristicile sectionale si elasticenu infiluenleaza starea de e,f()'lturi din barele modelului. Moddul creat pe baza ind.~c,atiilor de mai sus este tn stricta concord-anla cu schema deiincarcare, ceea ce inseammi ca schimbarea schemea de incircarea elementulul real atrage dupa sine stabilirea unui "au model de bare pentru acelasi element.

Cap. o. IProc-edeul mcdelullui de bars,

61

Barele modehelui pot. fi intj.'mls,e sau cornprimate (fig. 5.7c)., notatiilepentru acestea fiind lllffi1a.toare~!e: C' - repreze.mafid bare de beton sohcitate la compresiune, T - reprezeniand bare de o{,el solicitate la 'inil:indere si, mai far! Tb - reprezentand eventualele bare de beton soficitate la intindere.

Pentru zonele comprirnate de beton sepot intalni trei distributii de cimpuri de efortnri: - pentru subdome'pme de tip' D - Iconfignratia tip evantui, (fig. 5.S.a)~ respectiv configeratia tip glit de sticlii'l(fig. 5.8b) co modelul de bare aferent (fig. 5.8c);

- pentru subdom~nijjle de tip B - ccnfiguratia tip prismii (fig .. 5 .. 8d).

I 1

a)

b)

1.1 I I
I 1 I
I
~ ~
. I ' I'
, "
I I d)1

I 1 I 1 J
, ~
I,
1 I
I
I
I '
I 1 I T

-.

c

e) . I

Fi.g.~ 5 .. 8. C:impuri de eforturi unitare de cQ·mpreUune

Distributia dimpl:dui de eforturi unitare sub forma de evantai (fig, 5.8a) este 0 simpliflcare a cWnp,uJui de eforturi ell 0 curbura negHjabiHL Acest 'tip de configuratie nu dezvolta efortil.llri unitare trans versale ..

Distributia de eforturi sub forma de gilt de sticli: (fig. 5.Sb) dezvolta eforturi unitare transversale de compressune considerabile In zona gti/ui.ui sticlel ~i eforturl deinnndere in rest •. acestea fiind eele care impun prevederea de armatud transversale (fig .. 5 .. 8c) ..

Barele intinse T sunt in stare de tensiune monoaxiala .• in timpce barele comprimate C'

modeleaza campurB,e de eforturi bidimensionale ce tind sa se distribuie prin dispersare intIe nodun (flg. 5 .. 9'). Aceasta. dispersare, asa zisa umflare at barei cornprimete (fig. 5,.9c. d). poate produce eforturi unitare transversa le die inti nde,[Ie_" care trebuie luate in eonsiderare prin iintroducer·ea lor in eriteriul de cedare a barei comprimate.

Deoareee barel·e i.ntmnse ale modeluhri eorespund, in general, barelor de :umallura ale elementelor din beton annat, traseul acestora trebuie asJtfe] stabilit mcal sa fie posibila poziponarea practica a. .arm.aturiiof intin_se in element,

1 Seapreciaza 'eft directiile barelor comprirnate ale modeluhii trebuie sa aibii abaterile I maxnne de ~.l5G fa.~ de directia medians a c,impurnui eforturilor unitare principale de com~ presinne (fig. 5.10)1. De asemenea se recornanda ca unghiul dintre barele putemic solicitate

l sa fie mai mare de 45°, eel mai indicat unllhi fiind aproximativ 60°,

t

l

~ . ,

68 'CAI!..:CUUJL.. EllEMlENrrEl;OR [lIN BETON ARMAT. METO[l'E CLASICIE :;;1 ALTE.RNA"IVIE

, ""'iIi' w.'

I ;: ,::', '1' 1'_ .'~- , ...... - ~~ .. ~ ........ ;. J

I I I I

I II I

IU .. ---- ... ~~"" I,

I \ m

f' IB

I .\. E.

I ~ I

, \

I \

JA t .

.I

! '\ I \

fn ,

I I

\ .J

.~ l

~'A!

I e) d),

B ~ Hod distribUlil (continuu)

5,.4.2,. NodurUe mo,de'lulul

Nodurile modelului de. bare sum considerate a! fi zonele in careconcura tre.il sau mai multe bare reprezentand fie campurl de tensiuni Iiniare sau curbilinii, fie bare de arrmatu.n1.

Nodunle modelului de bare sum amplasate in. zonele de. inrersectie a ·campurUor semnificative de eforturi sau ecole unde sunt concentrate fo.q:e exterioare,

tn functie de tipu~ c6mpurilor de eforturi unitare, nodurile pot fi (fag, 5.9): .

• nod.ri coacentsate sau :singula.re~ acestea I"cprez.inti punctele in care, d.atOI:iJta fortelor concentrate exterioare au loc devieri putemice in traseele eforturilor urarare (de exemplu, nodurile de up' A);,

• Doduri distrlbflli&:'e s,3!'U ¢ontil1ue:;aceste,a reprezjntd zonele in C3J"e se ilntlilnesc dona ca,ntpuri de eforturi unitare de Hitime mare sau unde are moe iintMnirea intn~ un camp de efortun undar-e de compresiune ~j un campi de bare dispuse Ia distame reduse (de exempla, nodurile de tip BJ.

I
r----~
I C \
- \
J \
,~ \
I \
-I "
I ...
I' \
, \
.1 T
I , I
T '7 "f

,0) model comspun:zi.tor b) modele necorespunzstoare

Fll~' S.10~, Varianle d.e alcltuire ,3 modeluJui de bare

J.

in functie de natura fortelor concurente in nod, ,existinoduri tip:

CCC in care concura doar bare ccmprimate;

m CCT (san CTT) in care concurs adt bare comprimate cit si bare 1otinse.

Principiul de definir,(;; altipurilor denoduri ni1i11ane a.c:e~,a~,i ~i pentru nodurile carneimuh de trei bare concurente ..

In fignra 5.1 Ia esteprezentat un nod de tip C'CC. in care transferul fortei concentrate C1 de la p.liaca de repanilie ,i' areac:tiunii Cl de Ia pJ:a,ca de reazem se face prin j:nife:rmedftd nodulut singular eitre· cimptd de compresiune die forma tipica gilt de s;ticUt

In DDdul de tip CCT dinfi.:gura 5.12, 100tta, de inti.n.dere din urtnaludi este echilib:ll'ati de diagonala 'comlPirimJl.ti sireaetiunea v'erticala.

q

F ~ -- ---;1

c C

b) nod s:inlu~.ar sub fOIli oonc~ntrata

Fig., 5.,11 .• Nod de tiil' CCC

Dupa, concepereamodelului de bare, acesta se tncar-ca, numai in noduri, ell fn:i1e echivaleote cu indircarea. aplicati pe elementul real. Determinarea efortmiWor in barele modeluhn se face cumetodele de calcul specifice structurilcr alcatuite din barearticulate In.dircate riluma.~ in. noduri, Pentru sistemele simple se poate face un calcul manual. in timp ce pentru ahe sisteme este necesars folosirea ILUIlOf progreme de caleul.

I - --- ·-_--_1

ng~ 5.12;, Nod de tip CCT

Dupe desermiuarea eforturilor din bare .. pensru fieeare ipotezi. de incircare ~ipentru. fiecare din diferitele modele de braoo coneepute pentru aceeasi structura san element structural, se alege s(J~u~ia optima ..

Ton!LI~t. 0 solutie optima absoh.!ltBJ. nuexista .• deoarece llns~iaproximarea setului continuu d.,e curbe de scurgere a eforturilor culinii poligonale Ia:sa locpentrumnlt subjectivism in alegerea modeiulu i optin».

Deoarece barele intirme ale modeluh» corespund in general barelor de armatura .. ,avaud o capacitate de deforrnere mai mare decal a betonului, este de. dorit ca ttl].rnarul ~i lnngimea

acestcra .sa.fie, mimma.pentru a cia na~tere la def'OrmatH~i efortmjj ci~mai mid in. elemental structural, Este important :sa se stabileasca modele eu catmai pujiue bareintinse, respectiv modele Ia care barele intrinse sa fie c§l mai seurte, acestes fUnd modelele de bare 00 confers 01 deformatbi~itate rmusa elemeonelui ~i Sf! aproprie eel mai mult de traseul eforturHor din ZJon31 de discontinuitate statica san geornetrica (fig. 5.[3a).

t t

a)

fQ = qi/2f

Fig.. S~13]\lod.eh,~ de bare pe:ot:ru grinda-perete sim.p.~u rezcmati

Criteriul de optimisare amodelalui de bare deriva din principiul energiei de deforrnatie nUH]J1].al in barele modelului ell 0 cornportare liniar ela:sHcaj, ca urmerea acestni fapt, modelul optim va 6. eel care are 0 deformabllirate redusa.pentru care se v,e:.rHiidi .. [,ela.lia:

(5.1)

in care, pentru flecare bara i; se cunoa~re foqa, axiala Ni• lungimea berei li.precum. ~~ detormatia specifica Ej-

Uneori pentru 0 :maE buna descrierea swn.i de solicitare a elememalui [,~I,modelul optru.m de berepoate ficomplex, Acesta poate fi descompus in modele mai simple, mai u~or de, lnvestigat, fnS1Jm.alld ulterior reaultatele. !mugur.a 5.14 seprezinm cazul unei grin.Li n;:l.emam prln suspendare .. Mode~ul opdm de bare este rezuhatul suprapuneril a doua modele simple la care incan::a:rea. a. fest reparttzataproportional cu r:igid.imtea acestora ~22J.

Fl FI >O,3F

T4,- Fz/sin Cl a:

Fig. ,5,.14. Suprapunerea wodel:d!l!l'n' s~ntple debare

11

(5.2)

All' este ada armamrii Intinse,

N a - for~a demtindere din bara modelulai ~ R.a - rezrstenta de calcel a ,armaturii.

Barele de armatura dispuse in element lItMoctmiesc barele Intinse ale modelnlui. in elementul r-eat barele de armatuJr,a se d is:pun astfe] tneat cenrrul de greutate aJ, acestora ,sa coi:ncidll eu l'ozitia axei barei intmnse din modelul de bare.

Deoarece in barele de beron soliciraae la cornpresiune exista 00 stare comple,xa de tensiune este necesara coreetarea rezistentel la coropresiene .. corectie care are in vedere:

- scaderea considerabila a rezistentei betonului atunci cand intinderile transversale dau na~teH: In fisuriapropiate, indreptate aproximetlv paralel eu efortnrile principale de cornpresi une;

- scsderea nesemniflcativa a rezistentei bl compresiune dadl fortele de intinden! sunt preluate de a:.J'mitura;

- infiu.eny,a defavorabila a fisurilor inclinate fn report cu direetia ,eampuiui de compresiune,

Etcrturite unit are de compresicne bebuie sa satisfadi condijsa:

(5.3)

unde:

Gb(, este efortul unitar de compreshme in beton; daca modelul de bare s-,a ales pe baza anafizei detafiate a s:tarii de tensiuru. (Go'p 'Qib2 ) atunei cbc este chiar efortul unitar principal de compresiune 0b2; daca modelul de bare s-a ales pe baza scurgerii mc,Mcar:H sau IW1ltuitiv atunci G£,c =:; NIAnu.n (fig. 5._~5);

AmiD

Fig. S.lS. Secfil;mea de ,ealcw a cilmpului de compresiune

72

CALCUlUil ~lEMENiT~LOR IDINIIBETON AIRMAT. METODE GIlAS~Ce 611 ALTElRNATIIVE

R,-c" valoarea corectata at rezisaenpei Ja cornpresiune a betonuhii. reeomandandu-se urmatoarele valori: 1.2 R; pentru stares de compresiune biaxialji; Rc. pentru starea de compresame :molllolaxhdl;, 0,8 R; pentru cfi:mpuri de eompresiune cu fisuri psralele eu direetiileacestora; 0,6 R~ pentru campari de ccmpreshme cu flsuri tnclinate: O,4R-c in eazul ,existentei unor fisuri cu descbiderl exagerate, prezentetn generalla modele de bar-e ce difera semnificativ de modelul asociaa starii de tensiuni din domeniul elastic;

R:r ~. rezistenta de calcu .• la compresiune monoaxiala a betonului,

5.6.,3" Verif~carea nodurUo'r ,5.,'6~3ij1~ Nodur'ii diis;tlribuiite' (continue)

Subdcmeniile de tip D contin, in general, ,atil. noduri distribuite ciU ,~i noduri concerurate, Nodurilc dmstr~bu:ire nu sunt critice, de aceea veriflcarea acestora nu este neeesara in toate cazurile, Totusi, daca se presupune ca unnod distribuit de tip, CCT trebuie sa ramana nefisurat, atund se va face obligatoriu veriflcareaetorturilor de intindere; un astfel de exemplu este nodal :8 din figm2 5 ... 9b, c.

Atunci cand esteneeesar, proiectarea ~i verificarea nodurilor dtsrribuite se realizeaza in mod identic cu eea a nodurilor concentrate,

Analiza distrjbutiei eforturilor 1'n nodurile singulare pentru fiecare caz in parte este complicata, dar experienta aralna ci aceste ripuri de noduri pot fi calcularesi realizate urmarmd pus cu pas urmatoarele etape:

- definieea gecmetriei nodului si 3. fortelor aplicate:

_, veriflcarea eforturilor de compresiuaetn zona nodurilor: ~ asignrarea lungimii de ancorare a barelor intinse din nod.

Dejinire,a geometriei ,,,oaulu; Ii a /or(elo,,. aplicate

Pentru nodurile de, !tipl CCC este indieat ca linia de delimitan'~, a nodului sa fie perpendicoladi pe liniile campulw de eforturi jar starea de tensiani din interiorul nodului sa fie plana,

in aeest caz particular se poate utiliza raportul geometric (fig. 5.11 a): '

a~ _, u2 _ Cl]

--_-

C't C2 C3

(5.4)

pentru a verifies disnensiunea nodului ,bn == a3 ' lalimea reazemului b; = ,a2 ,. precum ~i dimensiunee placil de repartifie ah in funetie de et:brwri~e de compresiune (C:h C2' Ct) concurente in nod.

in cazul nodurilor sin,gul.an-,in care snnt ancorate siarmaturi (noduri de tip CCT). inaltimea nodului rezulta din recomandarea ca armituril.e ancorate sa Sf. distribuie pe, 0 ilna]~ime a nodului ~ care sa corespunda dimensiunilor dlmpuriiJor de ,efurturi unitare'care cOF1lve:rg in. nod (fig" 5., 16).

Verijicarea ejortumor de compresiune din Rodun1'

Verificarea noduriler 'ins,eamna veri fie area eforrurilor de compresiune din beton [at marginile zonei nodului •. aeestea trebuind sa satisfacaconditia:

73

~2c hI'! :;;;: <p+2c'i

l

-{]

II

b)

c)

/"T' <R., . \J bn -- -c nod

unde:

(5.5)

Rcj'j'OO este rezlstenta de caleul a betonului tn nod", egala ell 1~~.R'(: in nod-mile unde concurd numai bare cornprimate; O,8R,c i'n nodurile unde sunt aneorate lii.i bare de armatllJIa rntinse~

R; - rezistenta die calcul Ia compif'lesiune monoaxiala a betonului.

(jbil '~le~ortUJI unitar in beton.jn zona nodului (fig. 5.16)

N,,,- forta de compresiune indreprata spn~. nod;

b-g.rosim,ea elementului In ZORa nodului;

bn'~ b,..sinEl! + hncos0 - ~i!:imea nodului (fig. 5.17) ..

r I

Fig. S.17" Dimensi umJe nodului singular

.Asigu,rarea lungimii ,de ancorqj a barelor ,intinse ,din nod

Ca regula generals, se poate afirrna ,ea 0 intreaga. zona. de tip D este s~gllra daca toate barele Intmse au alit capacitatea portanta asigurata cat ~i 0 lungime de ancorai suficienta, tar to zona celui mai solicitat reazem este indep,Hni't8 conditia:

'O'bn <: O.8Re

74 CAlCUUUL IELEU~NTEI!.:OB CHi a,aONI AIRMA"f'. MElODIS CLASICE: ~,I Al TEANATIV1E

'[n nodurile unde se mtalnesc bare cornprirnate cal ~i bare rotif\S!e trebuie asigura,ti. aneorarea corespunzatcare a armaturilor, Lungimea de ancorare inoepe din punctul l1n(}ar,e Icampu], de efortnri unitare de cornpresiune intaJne~.tearnlittlrile (fig .. 5.1,6b. c); totodata se cere dep:ii§irea. marginii opuse a. nodnhd. Daca a.rmatura nu depaseste merginea nochdui (fig . .5. 16a) atunci armaturile se vor aneore ell bucle dispuse 10 plan orizontal pe lalimea elementului.

in Eurocode. principiile procedeului modelului de bare, p:t'ecmn §i recomandarile referitosre la modul de calcul sunt prezernate in paragrafele 5.61.4 ~w 6.5, posibilitaple de aplicare fiind prezentate in paragraful 10.9.4.6 ~w anexa J.

Reziste,n~ de calcal la compresiene a betonului dintr-o bara co.mpri.mati depinde de natura cimpului de eforturi unitare transversale carle tnsotesc bara respectiva ..

Daca bara fU.I este supusa unor etorturi unitare transversale sau se afliai. intr-uu camp de comp:resiooJ (fig. 5 ... I8a)~ atunci rezissenta de caleulla compresiune abetonului din dlagonala c~'mpfim.atta se poate calcula ell rebl!tj,a:

(5 .. 6)

In zonele fisurate (fig, 5.18b). I1e.zist,enta de calcul 121, compresiune a barelor de beson este:

(5.7)

in care, coeficientulv' urmeaza sa seindice in normele nationale; valoerea recomandata fiind:

vi' ~ 1- f~k.1250

, (j,,8)

in relatiile de mai sus, IrA. ii f~k reprezinsa rezjsten:~a de calcul, respectiv rezistenta ,ear'acreris:tica lacompresiune a betonului dete:rmffinaJtip'e ci]irlldri. la 28 die zwle ..

'OR,-4 up.Dl3X

.¢::I

a)

b)

5~7~2' .. Arma'turile

:R,e.z~st'enta de calcul a armaturilor se srabileste confo:rm punctului 3 . .3 din EC2. Barele modelului se vor fasona $1 aneora In mod corespunzator respeetandu-se prevederile constructive din capitolul 8 a~ eurocodului,

Ann3Jlturille dispuse pennu UJI[,eIUMea Intinderilor din zonelenoduriler concentrate, ,8!ene~rate de foqeJe ap,Hca.te pe element, sepot repartiza pe Iungimeape care traieetorflle efcrturilor umtare de ao.mpres:i.une sunt curbe (fig, 5.l9). Forp, transversals pe baza carei.a se caleuleaes aceasta armoitura sepoate determina dupa cum urm,eaza:

.' pentru Zione cu dis)cont~nlUital!e: p.ani.ala. (fig .. 5 .. 19a):

r=:(I- =J

• pentru zone cu dlscontinaieate (otaUi (fig . .5 .. 19b):

T",:(I-O,7 :)

(5.'9)

(S.lO)

ber, h"*" O~63a; (l:S:;. h

'~---~~

! ~_

H

h=h

I.

b

.I

tlg~. 5 • .1" .. pO_f'amc,h'iiipen:tru d.e~ermiRarea forteitramv,e,-rsale

Rezisten~a."de calcul la compresiune a betonului 'in nod se poate determina conform celor demai jos:

• in nodurlle tm care ne exista. armaturi ancorate (flg. 5.20a).:

ORa .ma.:t = k]v'l~a

• in nodurilecu arm~Ul!1ri ancorate intr~o sjnguri din.~ctie (fig .. 5 .. 20b)~ ,G Rd,I:l1a.x ;:::: "2"'//('(1

(5.lI)

76

CAlCUlUlIEL,EMENTELO,Fl (),IN IBETON ARMAT. MIIrrOC!IE CLASICE:;iI' ALTERNATIVE

• fn nodurile cu armaturi ancorate pe dona. directii (fig. 5 . .20c):

'cr...... = k, ,.t'j:· .iJ'

'n~ .In!l){ c_ ... 'I' .J Cj,!I

(l: ]~ 3),

,.;.JiIi-,_"-

Coeficientii Ie], k]. ,~i kJ urmeaza sa seprecizeze to normele natienale, \la~orHe recomandate fiind k[ = l~O ~ .k2 = 0.85 'j respectiv .k) == 0,75,. Coeficientul v' se determina din relatia (5,.8).

VatoriEe rezistentelor de calcul de mai sus pot fj mi!rite cu 10% daca eel pntin una din

conditiile de mai jos este tndeplinita:

- betonul este supus la compresiune triaxiala;

- toate unghiurile dlntre barelemodelulm sunt de eel putin 55Q;

- eforturile uaitare suut uniform distribuite pie SLL~)ra.fata1 reazemelor sau sub forjele

apficare pe element; :noo,uri].e aflate in aces te sitnatii vor ft. confinate cu etrieri; - arma'~ura este dispusa pe mal multe rinduri.

P'entru nodurile supuse Ia compresiune triaxiala cu o distribupe !cunoscuti a efommlor pe cele trei directii, se poate Iua in considerare:

(5.]4)

Coeficientul v' urmeaza sa fie lndicat in normele najionale, valoarea recomandata fijnd 3,.0.

a)

>2-

.... So

b)

+ F.rd,2

F'i.g" S.20" TipuFI caraeterlstlee de noduri

Gap. 50, Proclsdeull modelll!lllui de bare

77

Aneorarea armaturtlor innoduri. se face pomind de Ia Incepurul nodului •. de exemplu In cazul nedurrlor de reazem Iungimea de ancorare lbd se mascara de Ia fata Interloara a

reaz;emuh.mi (fig. 5.20b). Ancorare annitw-Uor tr-ebuie sa se realizeze pe to3lla hmgimea nodulut, itt.anumite cazuri sepoate depa~j capatu) nodului.

In nodurile in care se irntalnesc ~tr'e~ diagonale corriprimare (fig. 5.20a).. eforturile unitare (JeO' Gel'! ('r2~i ad se vor eompara ell valoarea ob1inuti dinrelapa (5.10. i'n prmcipiu se poaee presupune:

Fcd.~ _ Ff:d',2 _ FnL3

~~- -~ ........

a,

il3

rezuhftnd:

Nodurile in care armaturile sunt Indoite se verifica pe baza modelului din figura S·.2Oc luana in considerare si pesibilitatea de erestere cu lO% a rezis,tentei de. calcul prezentata mal sus.

Modelul de calculal consolelor seurte (at: -c z'o) este prezentat in figura 5:.21. pentru 'indioarea. diagoneleicomprirnete recoman.di1indu-se respeetarea c,onditi,ei 1,0 s; agS':S 2.5.

F;.d

. ...,..._, ~~ .... --.g ~"-"!-_"".,~.

Fig. S.21. Mudell1l de ·ealcul al co:nsol·@lm· !Slturte

In funcpe de lungimea consolei, pe langa armatura principala A,r se prevsd ;;i etrieri dupa cum urm.eazi:

- lin cazul consolelor scurte (Qc < O,5h(, ) se dispun etriert orizontali a. caro ane trebuie

sa respecte coruiitia Asw•h: ~ I] A$ (fig. 5 .. 22a);,

~ da.ci Qc :> O~:Sh( ~i FEd >- V &1,.{' se dispun ·etried verticaMi a caror me k"ebu.iJ :sa respeete conditia .Asw•v ;:: k2FEd/ f~r1.w (6g. 5.22b); VRd." este forta taietoare capabiUi de calcul a. elementului far-a ,armituc,3 pentru taiere, contorm relatiei (1.4,.53) dln [t5]..

78 C,AI..GUlLUl ELEUIENTElOiR DIN BETON .ARMIAT M~ODE CLA!Uoe:;u AlTE:IRNATlVe,

Coeficienpi k] ~i "2 urmeaza sa se indice in normele nationale, valorile recomandate fiind kl := 0,25 respecriv k,_ = 0..50.

AnniiuuaprincipaHi at consolei trebnie ancorata la ambele extremitiifi.Lungim,ea de ancorare se mascara de Ia cea mai apropiata arrnatura verticala a, elementului de reazem, respectiv de la marginea Jnterioara a placii de repartitie a incarcariL

In cazul consolekir scurte C3n;~, asigurs rezemasea prin suspendare (dapped' end, hal/joint) caleuful acestora se poate efectua cu unul din modelele prezentate Infigura 5.23. fiind posibila ,~] combinarea acestora,

bucUj sau dtspozitiv de aneorare

.- - t--- .. -.-.~ .. - . F-'
As
I I / .
_, I
I,' I
I \
,
\\
\\\
,
I ~.
I A.nv.
. '-- .. _._... .. _-=_. ~ ;....", a)

h

-A.nv v

,

b)

~',...,

1;" , .,

" ,

, -,

, I

-l

j

Rezisteata de calcul la compresiune a betonului dintr-o bur,R eomprimata (J'lldt~)I; se stabileste conform 5.' .1.

Modelele de bare pentru colJuril.e die· cadru depind de sensnl momentelor tWlcovoietmm~l; care ac tioneaz i asnpra nod ulai ~,i i ntensi ta tea aces Lora. Aprec ierea :iJntelllsita.p i mcmentelor incovoietoare se poate face prin intermediul pfocentu~ui, de armare al armeturii intinse.

Pentru cazul in care momentele incovoietoa:re prodnc fn,ckide'.rea nodului de cadru iaf rigla ~i st§lpu1 au aproximativ aceeasi inil!1ime a. sectiunii transversale (2/3::;; h'1J h~ s 3/2 )

Os.p. 5 .. :Prooedeu~ modelu'lui de bare

rnodejul de bare este prezentat in figura 5.243 .. Darn toata arrnstura 'intinsa,a grmnzim este indoim pria nod nu sunt necesare verifieari ale etrierilor ~m alungimii de ancoraj.

Daca mornentele tncovoietoare produc d,eschia€.re,Q nodnlui de cadru iar rigla ~i stUpul au aproximativ aceeasi inlUtime a seetiunii transversale se poate folosi modelul de bare din in figura 5.24b san .5.24c.

Modemul de bare §i schita de armare din figura 5.24b se poate folosi cand momeruele Ineovoietoare au valori moderate, respectiv As: I bh. :::; 20/0' ,

O.7~d

I I .1::" I rt.d,~

~. [,!._._._._" .. -

ffi] I .. '

t Frd

~~~

c)

Fig • .5.,24 .• Mod.ele de bare ~i sehile d.e annare pe.otm col1ur.i de cadre

'CAl!CULU1.., EliEMENTELOR IOIIN BETON ARMAT. MlETODIE, CILAS,ICE ~I Al TIEANATII,VE

Modelul de bare §i:i schita dearmare din figura 5.24c se poate folosi cand momentele Incovoieteare au. valori se:mnif~caJtivle. respectiv Aslbh > 2'% . Pentru a: impi,edica dlespiocarea nodului este n.ec,es,ar,a, prevederea unei bare diagonals ~i a unor etrieri,

Schitele de armare p'ir1ezentate in figura 5.24 sunt utilizabile in cazul cadrelor care nu participa 13. prehiarea sarcinilor seismice. In cazul cadrelor care preiau sarcjni seismice ,armaturHe obtffinute pe baza modelului debate de mai sus trebuie confecfiona'te in conformitate ell prevederile normelor specifice,

PR10IIECTAREA A:SISTATA ID'E CAL'CULATOR P,RIN PROCEDEUL MOD:ELUIL,UI D'iE BAIRE:

~. Etapele care trebuie parcurse in proiectarea cu ajutorul procedeului modelului de bare,

l conform celor p.reze.ntta~e in paragraful 5.1, sunt:

i • calculal ~i reprezentarea ,gra_fidi ,8 starii de tensiuni;

t • stabiliaeamodeluhri de bare pe baza reprezentarii grafice a stiTH de tensiuni:

r • calculu] static al modelului de bare;

t. • dimensionarea ariilor de annatura u:tilizftndl eforturile din barele intineeale modeluhii,

respeetiv veri_ficareacomplresiuni~or ~n beton;

f· '. alcaniirea elementnlui pe baza daselor rezultate din. calcql ~i a prevederilor de alcatuire

prevazute in. norme.

Dintre etapele caretrebuje parcurse lautiliaarea procedeului modelului de bare, cele

mai laborioase sunt primele trei, Aceste etape nec,esi'iii un volum mare de muncfi ~m repetarea I de mai multe on Eli unarm dintre operatii, ceea ce conduce la 0 dnratamare de calculul,

t, Pentru lit reduce timpul de lucru, a fost elaborat programul de caleul Strut and Tie care 1 consta din modulele de program pStress si p'I'russ, Lucrand sub mediul AutoCAD~modulul r pStres:s permite rezolvarea starii plane de tensiuni din elemental stmctural, in timp ce co l- ,ajulorul modulului p-~'Trnss se detennina fortele axiale din barele modeluluiales. Cele dou.i

t - •

I. module de program pot fi folosite ~,i independent. adica se poate face numai analiza

,. efurturilor unitare sau numai calculnl static al unei sistem articular de bare.

r

Programul de calcul se fumizeaza prinurilitarul de instalare Strut and Tie.ms\~ care este un. fi~i,er cu autodespachetare (se/fextracting). Lansarea in executie a acestui u.tilitar determina intrarea in,tr;"om:terl'a.~a de tip wizardprin care se stabileste locatia in care se face instalarea programului, calea impliciti fiind:

c:\rro:g;r,am fUes:\Strut and Tie\

in urma rulirH acesmi utilitar, are toe instalarea celor doui module de program, pentru fiecare din ele creandu-se c:itt,e 0 icoanji in Start Menu {fi,g. '6.2) .. Dezinstalare se poete face prin relansarea aceluiasi utilitar, La. adresa de mstalare, Sf: ereeaza urmatoarele fisiere:

'"

pStres,s.exe ~jj pfius,s,~eXiepentm rea lizarea dooumentelor AutoC;\D de Iucm;

Stress.exe peluru caI'culu~ eforturilor unitare in. starea plana de tensiuni;

pStl"ess:.cnt ~,ip,Tr'Uss:.ent care descriu succesiune feresrrelor din fiecare modul; p,Stress,.ldp Ii p'~fiU5S.hlp care coolin indicatii pentru utilizarea ceDor doua module. Fi~ierulIPTrllllss,.tw.,xe confine fi§.ieru1 executabil Truss.exe care efeetueaza calculul static al

modelului de bare.

Schema bloc a programului de caleulpentru aplicarea procedeulni modeluEu] de bare este prezentata in figura 6.1.

8.2

(~AL;CUlU'~ EI!..EIMIENTElO:R DIN BETONARMAT. METODE CILASIICE ~!I; .A.L..1"EIRNAl1VE

I-Insmlarea pfogramtillui

Lansarea modu[ului. p,striess

Deschiderea unui fi~ier existent de analiza.

Deschiderea unui desen existent

., ,

1- Calculwefol1urUor

- I

I jndllderea.~lduluj pStress.

Lansarea modulu]un Jl Tru;ss _

Desehiderea U!Duifi~.ie:r ex istent I

de ansliza I

Analiza nOlli

~~- '11"_.« ......... "'1'0 A· ·.·.i.·:C· 'AD' .... IlLI ~I

--== .1D1,-IW'!i.r,i ,·"--:J~Iu..v· __ u., " r

Deschiderea unui desen existent

Desen nou.

iD.chidere.amodtmlulu~. ,Tru.ss

, Aocessories

, I G~me8

t- ; f4Q MI~IUSOlft Office • ,Ax~sVM7

N~ rp and 51Jp!lD"t

R,un, ...

Fig", 6.:1., ICO;:ln_.eJe' mnd u~elo:r de p1.I'o,gram

:in mornentul lansgriitn execune, fiecare dim. cele doua module de prowam~ vor depista versiunea de AutoCAD care este insttda:tape calculator ~i VOl: det.ermina startul acesteia. D3Ici din diferite motive sunt mnstaJa:te doui. sau mai multe versiuni de. AutoCAD'. fiecare modul in pane va utiliza ultima versiunecare a fost folosita anterior.

Fiecare din cele dona, module de program prezinti 0 suecesiune de ferestre, unele dintre acestea avdnd comune buteanele Optlens, P~ek ~i. Draw.

Butonal Options! determine deschiderea ferestrei P.ot Op.fi.oros (fig .. 6.3) care perrnite seleetare uno! optiuni de desenare referitoare la:

intUtimea. textului (numar mtreg);

- factoru! de sC3Ta (numar intreg) pentru reprezentarea grafidi a :st.arii de tensi uni; paleta de culori pentru realizarea desenelor:

- optiunea de desenare color sau alb-negru;

optiunea de desenare a eforturilor unitare prlnclpale de Intindere ~ilsau de compresiune, Oprliul1ile alese pot fi salvate prin tastarea butonului SAVE.

r Symbol Slzes;·· - I TI~tM~:

1 S!:~1e Ea.:toi':

l . . ,_~. _. _

~r

f UryC!iT¥ 1Q0I0f5 ------- • -'~--

j i,..a')iler~ _. , .r:~~_' ,,_ 3

fCOb --.-

l_~ ~~~'~'e _,,_ _,~'_C~frA_

:-j),iot -.----. ..------ -,. ... - "_- .... .• 1

I r;; lI~ SI;!~ 'W "~e$t'O'IJ Sl:i:'ess

L_ ~.... .-,.. __ .,__________p ................. --..J

OK I

--

I~J' J

84 CAlGUl-UL. ELEMENllElOIR OliN ElETONARMlAT, MlEiOOE CLASICEe,1 AIL TEIRIN.AT1IVle

Culegerea datelor numerice, necesare pentru efectuarea ealeulelor, se face pe baza desenelor AutoC'ADp'rin utilizarea butonuhri Pick sau a butonalui Draw,

B utonul Pick permite culegerea datekrr necesare direct de pe desenal AutoCAD. Tastarea acestul buton determinii minimizarea ferestrei respective Tn taskbar si aducerea in primplan a desenului, Selectarea valorilor dorite se face prin die en butonul sting aJ mouse-ului in pozitia dorita; valorile numerice corespunzatoare fiecarei pozitii vor apare in tabelut ferestrei .. Intoarcerea in fereastra modulului se face prin clic cu hutonul drept almoase-uhri In desenul AutoCAD',

Valorilor munerice se pot introduce, de la tastatura calculatorclui, directtn tabelul ferestrei respecti ve, Dupi completareatabelul ui, tastarea butonul Draw determin i vizualizarea elememelor respeetivein desenal AutoCA.D.

Pentru c·ai,cI!]Jul 'efodmiJOIl" unitare, cu adilJlmnil. modulului pStress. sunl, neeesare urmatoare]e date initiale: modulul die elasticitate longitudinal ~.~. transversal al betonului, geometria eh'ment\l~ui!, condiliH,e de rezemare §\i incarearile aplicate pe element.

6.2 .. 1" 'Pre'gat,irea diatelor

Pentru calculul efornmlor unltare principale, modulul de program. pSlress activeaza fisiernl Stress.exe care foloseste clemente finite dreptunghlulare in. starea plana de tensiuni. Avand in vedere folosjrea acestor tipur] de elemente finite, datele de imrare trebuie sa fie pregadte dupi anumite reguli, descrisemai jos,

Domeniul de aplicabUitate al pro gramelai Stress.exe este limitat la clemente structurale de forma dreptunghiulara de grosime ,constanta. realizate din acelasimaterial, Daca aceste condltii nil sUDtlnd.eplinit,e este necesara impartirea. elementuhsi structuralIn subdomenfi dreptunghiulare (fig. 6.4) cu grosime eonstanta ~i caraeteristici elastice ldenDce pe subdomeniu.

SD2

SDl

SD4

'ISD31

SD2

'f1~ ~;I'~-

",11: ...... ------_ .,.;:

'II'''''

' ..... SUl

')iI'i' ",.

SDl

SDl

I c)v anante pentru capattetras de gri..ndi

Fig. 6.4. Defbnreo. sl!JibdomenHlor dreptungl1lulare

85

La stabilirea rete-lei de elememe finite se vor avea in vedere urrnatoarele aspecte (fig;" 6.5):

- se alege un sistera de coordonate ale carul axe trebuie sa fie paralele cu I aturile elementul ui;

tle~,eaua, de elemente finite trebuie ~,i fie para~ema cu axele de cocrdonate:

di menshmilein plan ale elemeraelor 'finite vor :fi de eel muft 2, .... J, ori grosimea acestora; pe fiecare direcne a unui subdomeniu trebaie sa existe eel putin 2 .. .3 ,~Uwi de clemente finite;

pasul retelei de clemente finite poate sa fie variabil in lungul unei axe; pasul retelei poate fi diferit pe cele dnua directii;

Iiniile retelei trebuie sa coincida culirnitele subdcmeniilor; in dreptul fortelor trebuie sa. existe 0 Iinie a retelei:

marginsle reazemelorreale (reazeme Iatejtrebuie sa, fie Incadrate de Iinjile retelei,

'Ir ,~
I I l' I,
U 1 I' I :11
I II
I ·r
1
,

1 ,
I

'I
1- , - y

!!....-_-_.. X

Fi.g. 'i.5. D:iiscftti:za,ua in elemente finite drepnmghfulare

Pensru modelarea reazemelor reale sunt definite eoduri de blocare ale dephllsarilor nodurilor aferente pe ambele direclii ale sistemului de axe (cod == I), pe directia X (cod « 2) sau pe directia y (cod ~ 3). Aceste eoduri se ataseaza nodurilor aferente Ulnar segmente de UnU care corespund lilimii reazemului real (fig. 6.6). Segmentele CUl deplasari blocate se definese prin coordonatele celor doua extremirati: de aceea, toate nodurile aferente unui segment vor avea aceleasi coduri de blocare. Se poate descrie un reazem teoretic, tira, Hitime (ell un singur mod). daca coordonatele celordoua capete ale, segmentului coincid,

~ . ~.

y

~~~

II I I

I I
I 2 deplasari blocate

I cod de

~-+--+-~--+---r-~

II--~~t---t--t---t----p blocare -== 1

...... 9"~'F ........ -!'--+---tI cod de

""""'......i.~ ...... _.lL...-_. blocare = 2.

!!"""".--_.' ,X

Fi:g.6,.6. oduri de-aIungul unof' lbdi eu d.eplasiri bloeate

86

CALCUlUll E:lEMENTElOA DIN BETON! AAMAT. METOOE CLASIOE $1 ALTIZRNIATIVE

Inca.rc,arile. indiferenr de d.pu(~or, trebeie apillica.~e in nodnrile retelei de elemente finite sub forma Ul10r foqe concentrate dJUijaiite dup,a {llioctij~e deplasarili~or nodurilor (foJ1e orizontale, respectiv verticale), Fortele sunr considerate positive d.aca sura dirijate in sensul pozitiv al axelor de coordoeate (fig. 6.7).

Y

Fig. ~.i'. SensU~PM~tJiv 31 for~elol'

UniUi.tile de m_isura, ud~lza~e la introducerea datelor sunt em, d.aN si daN/cm2•

Moduruu~, deprogram ,Stre:ss are 0 i.nterfart:a de tip wizard care parcurge 8 ferestre, parcursulJ fiind, liniar, In fiecarefereastra uti lizarorul fiind in.vitat sa adauge elementele neeesare pentru definirea problemei, Ern oricemoment utiliaatnrelpoate reveal pentru a corecta vakmle inuod.use.

o Fereasn-a Welcom.e (fig, 6 .. 8)

- - - --

.Q-; pStres,s - W,elcome [~]! ~.:. Ii

----------- - - - - - --

A!1li~'r'sis Opllilns --- --, --,

~Il!:!)meto' the p~tre~s prO'il"~Ii!iI. !:)eiedt New ~:Si::; 00 ~.~ ,l!I n~M.!' a!IiI~~5: blD!'IiI $\Cr!:!t.c", Qr Op~Il.AfI!d1ysiiS: ~ .~, '*'1 e~rlilgl pstreSIIl ~~l-ii;l1; flt.e rilrom the di$k.'

GlkkNl~~t ;:. ~o i:reglh. 1'001 can r~turn ~,o the pre:viws 5tep ~

cn~ <. b~(J'I':: -!It ~Iy time, '

If ~aCN) is fll.!!f1nili'lg tlIhe ¥\!Iiaard 'm1IJ;11'1ofl1lt 'iW ~iiJ 'IOOrnlect bOll tile- OJliren~ inKMla!. ']f AU;OCAID f;S nlill ~UfiWlf'lg the ~un'idll wiU: ~rtiJ: '01' '!li'PI!J.

I

. - ~I

IF.ig., '1.8. Fereastra Welc;tJl11,e

Prim deschiderea acestei ferestre se permite realizarea unei flOl analiae numerice (Start New Au.aiysis) sau accesarea lllrllCd fisier ,pStuss sal vat anterior. in cazul In care utilizatorul selecteaza 0lP~iUll:lea Open Analysis Flle programul va cere numele unui n~ier sal vat anterior.

Cap. eli. P,roi:,eetar:ea asistahl de caJCu~ator '!lInin prooedeul modeluluil de bare

- -

87

de Up Dume.,psb, pe care i~ va deschide §i care poaee fi refolosit, Indiferent de opthmea a~easa~ tastarea bntonului Ne:;rtdetecmim3 lansarea in executie a programului Au~oCAD.

1,

ClF'el'-.f!'asll'aDrllwing Op,tions (fig. ,6.9)

Aceasta fereastra propane urmatoarele moduri delueru cu documental AutoCAD:

- optiunea Create New Drawing va determina treeerca 1& fen~astr,aurma.toa(ie Crease nrawing~

- optiunea Use Current Drawing va determina trecerea Ia fereastraurmatoare pe baza documentului existera pe monitor;

optiunea Open Existing D'r,awing va cere numele unuidesen existent pe care tl va deschide, dupa ewe se trece la fereastra urmatoere; daci fi!'jiienlJ provine dintr-o analiza ant.t!rioara. datele numeriee i:ni~a!e §i eforturije unitare vor fi ~tefSle,ra,lDinind numai geometria,

-~ --- - - ~ - - --

9; 'pStres5 - Drawing Options t~ [X'!

- - - ~.

, I ,-. ". _<

:~:r~~~~:!=:-:::~~~~\~~:r '

tJii! [,~I AUUiCAI) hstance. - - ~~

I~II'! IEii~nQ l:i'a~ will ~ you ~ al ~i.tlgl dr.t!wng.

-csewt ~tbmi --.~---~-~-~-__._~-, I r ~el~1'1t IDt'~1

: ;" ... .,." .... U .. : ..... IU ........... _ .......... __ ._:. ... ~

j (;'r"""'ale New .Oir~

I ~. -~-, - ,rio.=. __ -";';;:;;;;I!'J

j r Qpen, IMdlIftg ,Dtawlng'

----------~-.--~.- .. ,

Cnol -.-J

,.1~ ~_ ," r

.Fig,. 6~'. P,ereastra Drawin, OptUms Combinajiile optime oferite de primele doua ferestre sunt: pentru 0< analiza noui

Start New Ana:tysis ucmata de Create New D.r.a.wi'l,g sau de Use Current Drawing

pentru reluarea uneianalize anterioere

Open Anatys.is File urmata de Use' Current Dr,-awing, caz in care, fi~ierul de calcul §i eel de desen trebuie sa aiba aceeasi denumire (.nume"psb; respectiv nume .. d.wg) Open A'l,alysis File urmata de OptU'I ExLftin,g D.mwillg

ItJ F,ereaslr,a Create Dmw.ing (fig .. 6.10)

tl1J. aceasta fe.reastri se solicita utilizatorului sa creeze desenul tn AotoCAD. Pentru a trece in AutoCAD em suficienta apiisarea butonului Acdv,at,e, care va aduce in prirnplan documenrul AutoCAD' si va minimizapfitress intaskbar,

l~ AutoCAD", se va desena geometria elementntui si reteaea de e~eme[lte finite, reeomandandu-se aetivarea eomenzii OR'THO .. Nu este necesara desenarea r,ete~6'i de clemente finite da.di in fereastra urmaroare se intentioneaza folosirea butonul n"(Jw ..

CAIL;CUlLUiL ElEM ENTElOR D~IN !BETON A.A MAT. METOO[~ CLASiCE $[1 ALTEIR[NAiII~VE;

InlOan:;;erea. m piSUeSS se face prin activareaicoanei p81ress diataskbar,

i R:' pSln35s - Cn~ate Drawing f=l: .~ ~

- - - - --- ---- --- - --------- - --- -

l

f!:Ie~~ ~Fc~e y~ ~t. ~§:I ~!i;AI),. 'Clkk the· ~i¥l!~~ Ibub1:d!ri to actiY.!tc AUlioC.AD ,and _mim u.e ~~d.

Aiiber ffr'l'Shin; the dlr~.....mg retl.mn. w the Wi~.ar~ ~d pr~~$

f¢e~:;t ~ "QTitlnwe. -

1.1~f5"'11 .

"!'- •. ~.~.+, ... W& I

., - -"1\ -_-.- - - _

C~ .

CJlFereas1tr,a Define Gridlines (fig. 6.1 ill)

Aoeasti fereastra solicita uttlizatoru] sa introduca abscisele Iiniilor verticalev respectiv ordonatele Iiniilor orizontale ale retelei de clemente finite dreptneghiulare,

Pensru introd.lIcerea absciselor X ale ~inHnor verticale ale retelei se apasa butonul V~n'ical., Butonu~. Horizonta/pe.l:mile introducerea ordonatelor r ale Iiniilor 'orizolltale ale retelei. Absclsele )( aleretelei setntrodec in ordine crescatoare (de Ia stanga. la dreapta) iar ordorretele Y se introduc in. ordinedescrescatoare (de sus injos) ..

• .' 1- •• r _... .,_ ••• • • - --

'9; pStn~'ss - D,efine GridUnes I~]. ;.---; !~

- _._.-

-----

5ei!ct..1!!ither 1I1Mt~u I-klllizri~wtt.on md ddk.~kw~t I ! rpfd:b,;! ~ l!:oordi~!iJ1> ill' AUI;:~Ii'" 'iWhen ~(~f press' ,~~.e rn1t~~c i~~rj, tJ~ ret_wm ItQ' tIM WII!«c:I. l'ou can cl:1tef lJh~ ~[dIlrl'e.S; rn th'll' to!lbtao dlfiecUy .!i~ wo!l.

,

'Gfldlinc QlQI\d if : ....

~~~~~~----------~~~~~

1 ::!n12 L __

2 324,9

89

Tastarea busonulai Pick determina mi nimizarea ferestrei ~i trecerea in AutoCAD~ selectia coordonatelor ficandu-se prin die, ell butonn] sUing al mouse-ului, pe coordonata respectiva. La tennmarea selectiei coordonatelor ,X se apasi butonul (kept al moase-ului ceea ce detefmini intoarcerea in f~eastrapSIRSSI! puta]"ld.lJ)~se trece Ia selectarea ceordonateler Y.La termmarea acestei selectii, tastarea butonului drept al mouse-ului readuce in primplan fereasna pStress in care butonut Next este aetiv ceea ce permltetrecerea fa fereastra urmatoare,

Dac,a coordonatele seintroduc direct in tabel, in ordinea preaentata mai sus, tasrarea buronului Draw va determina desenarea rejelei de elemente finiee ~,i activarea bWlto'RuI Next,

Cl Fereastea Define Subdom(lins (fig. 6.12)

SubdomernH~e se definesc, in ordine succesivs, prin eoordonatele eoltului din stanga jos, respeenv cele ale colurlui dwn dreapta sus.

Pentru colectarea acestor coordonase din desenul AutoCAD se .apasi butonu] Pick care activeaza descnul. Cu butonal ,stang 81 mouse-ului se face clic pe colturile fiecAnd subdorneniu, in ordinea specificats mai 5us.P'entru revenirea in pStr'ess se ,apasi butonul drep't al mouseIJ] ui, Dupi revemrea in fe:r,eastra. in tabelpentrufiecare subdorneniu se precizeaz,i grosimea elementulul l,va~oarea, modululul de ehu;dchate longitudinal ~,i transversal, Butonul Next devine activ dup,fi, completarea tuturor datelor pentru toate subdomeniile, ceea ce permite trecerea la fereastra urmatoare.

Ccordonatele de definirea ale subdomeniului se pot in.trlodu.ce direct in label de la tastatura, Completarea tabelului CU, groshnea elerneraului, valoarea rnodulului de elasdcitete longitudinal iii transversal acdveaza butonul Draw. Tastarea aeestui buton determina desensrea conturului subdomensilor ~m activarea butonulur Next.

-- -

9: IPStre55 - Uefine Subdomams " ~ lRl

- - - -

iDetiinle ,1!!I!ICh ~ ifri, Ai.i(~ by ~ tte bw~ left ~ r:J ~ ,~lh::Irm~ and tM QJlP\1l« right: ~r. T(] 5l:~t dd the PICk ixttoo. 'W'Mfi ~1I'iisfi~d1 preiSS ,the dr;lhtm~ bYil~onto retlr,lIlIltJD rtlw¥IIIMrd.

~ Iti-is '5t~ by ~ the liIhidi;~ ~ '''I'oung''S.lmoduLs ~ 1Il!OO IQriIj"

~J ~,~ I

·r---~r-----'-----~F~---"----~~

1 Darn_ I~OWCI"x 1.i~1" 'I UppCr x ~~ ,:~' .. ~

1 .H4~O H3~2 276, l 3;71,,2 1

Zl 27,6,3 ,1"3.2 0113.,8 'R1/2.

~ . -I

C Fereastra DeEm, C(Nzgtraine.d Line's (fig. 6 .. 13)1

in cadrul acestei ferestre se dcfinesc reazemele elementului prin precizarea condijiilor de margine prin Indicarea segmentelor de lmii care au deplasari blocate identic ..

Pentru fiecare segment se indica codul de blocare dupi cum urrneaza (fig, 6.6):

1 ~ pentru blocarea deplasarilor pe ambele directii; 2 - pentru bloearea deplasari] pe direc~ia X;

3 - pe:ntru blocarea deplasarii pe directia Y.

Pentru acti varea acestei operatiuni se ap,asa butonul Pick care aduce dcsenul in. prmmp],an.

Seleerarea se face prin cllk, eu butonul stang al mouse-ului, pe capetele fiecarui segment corespunzator fiecarui reazem, Pentru areveni In fereastra pStre.ss se ,ap,as.§. butonal drept al mouse-ului, in tabel completandu-se codurile de blocare, Butonul Next devine acdv dupa. completarea tuturcr sp,.atHlor ,aferenle.

-

9.t pS.tlr;ess - Define OOFII:5traino,d lines I~, i, - [~J

---- - - -- - - - .

IIHIi!tI

~: I

~k. I tlfaw _j

'Une Sl:mt x St ... t ~ 'EMil:! :.c ier.dl'ii' r71
h
1 1'1'1,0 143,2 1."4.0' 377.2
;'1
'J I
l' I
I 5, II : i ;'1
LJ Fig;., 6 • .13,. Fereastra Dejin.;e Constrained Lines

Coordonatele segmentelor sepal introduce direct in label de [a tastatura, Completarea tabelului cu codul de blocare aChveaz,a, butonul Draw : Tastarea acestui buton determina desenarea Jiniilor respective !ii activarea butonului Next.

Cl1 Fereaslra Apply 11Jtuls (fig. '6.14)

Aceasta fereasui permite defmirea nodurilor in care sunt aplicate fortele echivalente tnclrcarilor" precum $i at valorslor aeestora, Regula. de semne este cea indicata in figura 6.7.

Pemru a defini, pe desen, nodurile rncircate~ se apasa bntonul Pick §i prin clic cu butonul stang al :moDse-ului in desen se selecseaza nodurUe tncarcare, Pentru a reveni in fereastra pS1tI"'ess; se ,apasa butonul drepr a] mouse-ului. in tabelul ferestrei setrec valorile fortelor pentru fieeare nod lncircat, butonul Next devenind activ dupi completarea tabelalni.

Coordonatele nodurilor incarcat,e sepot introduce direct ln tabel de la tastatura, Completarea tebelului ell valorile fortelor din nodlllri activeaza butonul Draw. Tastarea acestui buron determina desenarea unor sa.g;et.iJ in conformitate CU, datele inrroduse fntabel ,i activarea butonului Next ..

o Fereastta, Run ARI'JlyS:is (fig .. ,6.15)

Aeeasta fereastri permite efectuarea analizei ,~ii desenarea eforturilor unitare prmcipale. Du:pa activarea butoaului R'tin utiHz.atoruj esteinvitat :sa salveze datele problemei intr-un fisier pStress" de forma nume.psb .. Aceasta sal vare se face, lao adresa de ~ nstalare ..

911

- _- .. - - - - - - - - - - - -- -

-ift pSt:ress - Run Analysis ~rt·: .lXJ

-- --- ------ - ----- ------------ -- ----- - -------- -- - -- -

TJile p:Sl!~~ ~~~ ir!i~Im~~ ~.()t~ tka,~.;,t.iQn tQ ~~t ~ Ol!mi~ISi"

1,C) Iwrnc~,l1ie an~ ..an.di il!JilIlpU:e rella p'in~ !OO'~et> p~ ~!JO. ~!! ~ ilJl'ti Ih .~J\iim9 i~,~'~~"diifl ,~WIl~.

D' t:he i!!!l!O!!~ Me hM; rdh¥JJedlfrorn the last save ~F.e Wlzoard W(UI i~m~111pt you ItO S<lrVe ithe Nfl. T (I ,eXIt the WIi2'a'ciI dl!l:k 'crr..,

Fi.g)O 6.15 • FeJ1eastIr3. Run Analysis

Modulul de program indica rata de rezolvare, minimizeaza fereastra in taskbar, dlupa ca.:re.repr,ezinta starea de eforturi unitare pemouitorul calculatorului.

OOfiR 'i'l~ L~ce:! f\lDl:le 1:1 tJuutoCoiliD" TOI start didktllle ,Pid<:

Wttt.on. ~ f~dI ~BSS; thE! ~~'18 h.ti;or:D. t~ r~1hI.n! to ~he Wlz.airl,

I

i I

,~,

[:]

Fig,., 6.14. ,Fereastroa. Apply Loads

Daca scars de reprezentaee rnlW este convenabila, din taskbar se acti'Veaz:l fereastra pStress: in care bun.onul Optimlls permite mediflcarea faetorului de scari (Scale Factor);, reprezenrarea grafica, a eforturilor umtare pdn.cip.ale este m:odificaJta, instanteneu. Deoarece factorul de scam nu ponte fi suhunitar, at~rruc~ cand esse necesar se va face 0 reducere a valorsi forteloraplicate in nodurile rejelei in vederea obtinerii unei reprez,ent.arigrafiee cQ.IilJ.venabHe a eforturilor uniaare primcipale. In acest caz, trebuie mentionat ca valorile efcrturilor unitare din f~iend nume.prn vor fi modificate in consecinta,

9'2 CALCUWUl.IEILEMIENT,ElOA DIIN! IBETOIN ,AA.MA.T. METOCE CILA'sIICE $11 AiLTEFINIATiIIVE

Pentru iesirea din modulnl pStress" din mskbar se acti veaza, fereastra pStress du.pa care se apasi batonul Close; utiljzatorul fiind invitat mai rl1ltftii s,a, salveze desenul final. Fi~;ierul AutoCAD' se salveaza la adresa de instal are sub "forma, nume.dwg"

R,e:zultatej,e analizei sunl, oferite sub formagrafk,a pe monitorul calculatorului (directHle eforturilor urutareprinclpale), precum si toase rezultateie numericeale anahzei mIT-un fi~ier text.

La adresa de instalare a programului, in urrna ru),arii modulufui de program pSlress se creeazA. fi~ierele:

Dume.psb care coprinde datele ,~i rezultatele apHca,ti.ei respective; acest fi~,E.er este utilizebil nurnai sub AUloCAD;

nUlU.e~p('n Calle este fi~i,er text cuprjnzand rezultatele numerice ale annlizei; acest fii§,k'!!r poate fi tipirit~a imprimanti,. oper.ap,e care trebuie r:ealizati ina. ute, de lansarea i:n executie a modulului pTmss deoarece acesta ereeaza un ft~ier de rezultate ell acelasi D1ll11e· (fig, 6.1).

Fisierul de rezultate lYume.pr.n ceprmde urmato.ar,e~e; • date initiale:

- coordonatele X ~i Yale Je'teiei;

- coordonatele de definire ale fiecarui subdomeniu (fi.g.6.16);

grosimea elementului in subdomeniul respect i V!, precum ~w valoarea modulului de elasticitate longitudi nal, respecti v trans versal:

- coordonatele nodurilor re~leil de elemente finite;

- numerotarea elementelor finite apartinand fiecirww subdomeniu, precum ~i nodurile

Nt. N2., N3 ;§i Nit care definesc fiecare element finit;, ordinea de pareurgere a numenJwrii este redata in f~gUJ'a6.17;

- coordonatele segmentelor de linii In lungul carora nodurile au conditii identice de rezemare, en indicarea codurilor de blocare respecti ve;

- noduri lie incarcale e u forte §'i valoarea acestora;

• rezultate:

- valorlle dleplasWilor nodule (em), cu semnul + in sensul pozitiv al axelor de coordenate; ~. valorile le-farturHor unitare G~,. O'y ~i 'f;q, (dalN/cm.2)t in genttulelementului finit;

- valoareaefortului unitar principalde intindere lOll (poeidv), respectiv de compresmune 02; (negativ), precem ~i unghiul a care defmeste direc'pa efortului unirar principal de lntindere (pozitiv in sensantiorar), in centrul elementului finit,

t .

su.bdamemul curent

II

N I Ii!,tement

YSI

xss

XSD

N

4

Fig. 6.1,6. Coo~donattte ~Dltu.ri1or uDui subdomem.u'!:ui

F~g. '1.]7. TOpo.~,ogia Dod.urUor uoni. elementtinit

93

,6.,311, IM:odullu~1 de pr,ogr,sm pTr'uss,

Pentru calculul staticalmodelului de bare.fisierul Truss.exe, tncorpor,at in modulul p'Iruss, foloseste elemente finite de bara dublu articulate, fHnd necesare urmatoarele date inmtia~e:

. - modulul de elasticitate al barelor modelului (daN/cm2); - coordonatele nodurijor (em);

- topologia barelor:

aria sectiunmi barelor cu valori predimenskmate (cm2); - condiFHe de r,eaz,em;

i)oqe_e echivalente incMcacnor~ ap1licate in nodurile modelnlui (daN).

Geometsiamodehdui se stabileste in timpul :ndar'iimodulului pTruss,~ pe baza stirii de eformr! ob~in~ta, in,urma.ruUirii rnodelului pSi[less. Desenut redand starea deetorturl obtinuti cu modulul pStress se ,gise-~t,e In fisierul Ru.me.dwg" fisier ce se deschide to timpul rularii modulului p,Truss.

Modulul de program pTruss se acceseaea dupa inc.biderea modnlului PISttesS. Acesta poate fi folosit de sine slt3.tator pentru a efectua calculul statical wei su-ucturi oareeare a.lcatuitii din barearaiculate,

Modulul de programul p,Truss:are 0 interfa~a de tip wizard care psrcnrge 7 ferestre, Parcureul este Hniart In. fiecare fereastra lLW.tH.izatorul fiind invitat sa .ad.auge elementele necesare pentru definirea problemei,

Utilizatcrul poate reveni in orice moment pentru ,a. coreeta valorite introduse.

ClIF'el'eastra We'k.nn:e (fig. 6.18)

Fereastra ofera doua posibi.Htali ~i anume realizarea unui cal cuI static pentru un model nou (Start New A,!(dysis) S,3;U r-ellJlar,ea. unui model anrerioe;

-

't;>; pTnJls'S ~ Welcome ~ (8)

- --- - ---

.~ ~ lillie p'IJU";IPI'c!o"~. ~ Ne.w ~~,~¥t:

aMYl' an~ ~T4lIm matm ilf/ Opem ~ ~a"~¥I, I

1!:dtiI!l,PTnM N! fJI~ tN ~

Cid:, ... :oiI: > to~. yOu eM ~eh!m ~ hll"~ mp.by

~'<I~i!lt_¥b~. . I

1f~!:ICAI!> IS ~Ih ~"'" prompt ~Ito ~Ibo ~ ~~,:If ~oCM "N>t !'l_QF~ tne.~'wII

, 5tM:it.fQo 'fItlY.. -

Fig. ',.18. Fereastra WelctJmt'

94

CAlGUlUL ElIE.MlE:INTELOR DIIN BETON ARMAT. METOOE CLASICE 91 AL TiEIRNAl'lVE

In cazul in care utilizatorui selecteaza oppunea Open Analysis File, programul va cere numele unui fi:,;i·er pTruss, creat ~i salvat anterior, de tipul nume,.plb pe care n va deschide, Indiferent de optiunea aleasa, tastarea butonului Nex.tdete.rmina lansQlea in. executie a programului AutoCAD ..

,D F:e'r'eastr,a Drawing Opt,ions (fig. 6.19)

Aceasta fereastra propune urmatoarele modurl de lucrn cu documentnl AutoCAD:

.. optiunea Create New Drawing determine trecerea In fereastra urmatoare Deline' Nodes; .aceasta optiune permite efeetuarea calculului statlc pentru 0 srructura oarecare din barearticulate;

optiunee Use Current Drawing va determina treeereala fereastra urmatoare pe baza desenul ui existent pemon itorul calcul atoru lui:

- opfwunea. Open EXls,ticng Drawing va cere numele unui des en existent pe care n va deschide; daca .. fI§iend provine dlntr-o aBaJiza anterioara, datele numeriee initiale ~,i eforturile unitare vor fi sterse .• raman§nd nnmai geometria,

-

9-; pTruss ~ Dlrawing Opt ions - : ~~~ i

- ~--.

. ---.-- -- ... -.~ :1



i

U' 'fW select c~~Or~« ~ CYf,~1i: ~~ t_ WIZ\~th\il:lll e~Me ~~' dr~ ~ US8 ~ ,IS(~·&~ 10 the ~t,ed P,;UtQQlD Imance,

Openl~~ Dr~, ijIiIIl ~ Y!P'\i mr a!l'U!I:ri5t:iftgJ df.a~ ..

.. __ .-:-- __ ~J

Fig~, 6 • .1". Fereastra D,l'"Qwing Options Combinatijle opsirne oferite de primele dou.a ferestre sunt:

.pentru crearea §i cakulnl IUl11Jl~ mode] de bare pe baza rezultatelor obtinute d.inpStr,ess Sfart New A.'taIY~fi.5: liIIlll.atii de Open Exi's.rin.g Drawing

'.' pentru reluarea unei analize anterioare

,open Analysis FU,e urrnata de Use Current Drawing

eaz In care, fisierul de calcul ~,i eel de desert trebuie sa aibi.aceeat;l,ru denumire (nume.prtb,. respectiv nume .. dwg) .

• peruru calculul statical unei structuri plane articulate oarecare Start New Analysis urmata de Create New D'.r;awing

01 Fereastra D,efiPle Nodes (fig. 6.20)

in eadrul acestei feresue se defmesc noderile modelnlui de bare prin selectare dim desen sau p,rin scrierea ccordonatelor d.irect in tabelnl ferestrei.

Pentru definirea grafica a nodurilor si eolectarea coordonatelor se .ap.as! blltODUID. Pick , fereastra minimiz.indu-se in taskbar, Dupa dezactivarea com,enziiOSNAP .. pe desenul

AutoCAD~ care reda di:n~~cliUe eforturilor unitare ptincipale, se indka pozitianoduritor prin die ell butonul stang al mouse-ulul, Dupa fiecare die, ptI'russ va indica pozitia nodul precum ,~i numarul acestuia, Dupa terminarea selectiei ncdurilor, pentru revenire in modelul pTruss

seapasa butonul drept al mouse-uluiibutonul Next devenind activo '

Coordonatele nodurilor se pot rrece direct in tabel, apasarea butorillJ:dui lJr:aw va detennina iadicarea nodurilor in. desert ~i activarea butonului Next.

9; p,"!" russ - Deffne Nodes __ ' '~_" ~ -~_ '"

tir,~~ ~ toO ,~~~r\o lliI mo COOI'I~e5; ~ '~" When ~ r-M~ th;~ bti<hm lill' ,rMUin to h:

W!r~.

'T'oo ~!Ifl' enIlJl'l' 'the ,1I'!I:ide ,ooorlilnlal!:es'" tl-oe ~ ~,_., Whm, f"rinb'Md pl'eu, Df_ ito ~ .. ~,.,. the odefirled~.

'~~I tr~'_l

'S

.. ,_j_~ I

~I

lil,l- 6.20 • .Fer-easC-1"8 Deji"e No,des

C Fereastea Dejin,e' Elenz,ents (fig. 6.21)

Aceasdlfereastrai permite definirea barelor modelului direct in des-en SHU indii(:atrea acestora fn tabebtll ferestrei.

--

q; p'Iruss - [)efinlE! Elements - _.,. lRJ

- -~ -

st.Yl~1DIIll h'i!ndl~ IIIlf Ndh ~.by ~ the ~ 1i;Igx--~ltll!:! nodiss~ III tI'!Ie pr'lr~ st~,by ,~P1d. When IW.~ Pless the ~obll.itiiOlfl,to "d;u'U'1 bo the W1U!f-d. ~ tJiW. sI!:ep Iby m~~ tI"t!!, ~Mldl 'V~s,~,liore~~hltMt"id. _

aem~ ~I 1

,3

5

~I

""!i?'"' ~

.. \ol.. C'_

--_-

j:,.-:']

: __ I

9,6, CALCUJlLUL EllEMENTIELOR lOIN BETON ARMAT. METOD£: CLASI:CE §i,~ Al TERNAlrllVE

Definirea ,grafica a barelor incepe prin apasarea butonului Pick care determina trecerea in desenul AutoCADI; este esentiala mentinerea acnva a optiunii NODS din OSNAP" Definirea unei bare este da.ta de cele dona noduri de Ia capetele ei, selecjia acestor noduri ff:iic:ind:u-se prin clic cu butonul sting al mouse-ulni, Imediat d:upa selectarea celor doni noduri, pTruss va desena ~i numerota bara respectiva .. Revemrea in modulel pTruss se face prin apasarea butonul drept al rnouse-ului, dupa care in tabelul ferestrei se cornpleteaza aria sectiunii barei (cu valori predimensionate) si modulul de elasticitate, Butonul Next devine aetiv dupa eompletarea ,e,iimpurHor corespunzatoare bar;elor care au fest definite,

Nodurile care definesc fiecare bara se pot rrece direct in rave]. eompletand si celelahe campuri. Apasarea butonului DI'lIW va determina desenarea rnodelului de bare .;;:i activarea butonului Next.

r:I Fereasrra Dejin,e Blocks (fig. 61.22)

- - ~-

9'; p'Truss - Def;ne 8locks r:l,:_ txl

--- -- ---- - - ----

J.

Fig., 0.21. Fereastra Define B'locks

Aceasta ferC,lsu-i permite definirea reazemelor modelului de bare. hI eoloana Block x ~,ilIsau .Block Y se face die cu butonul sting al mouse-ului pentru a bloea deplasarea pe directia X, respectiv pe directia Y (fig, 6.23).,

c(l11

Blockx= 1

Block y ~ ~

Block x= Block y ~ 1

x

Fig. 6.23., Tip·u.ri de reazeme

Pentru selectarea ,gl"afici a nodurilor de reazem se apasa butonul Pick care determine trecerea i'n desenul Au~oCAD. Prin die ell butonul s.t§ng ad mouse-ului se seleeteaza nodurile

97

blocate, Revenirea in fereastra Sf: face prin apasarea. butonului drept almouse-ului, dupi care in tabel se ind~.ci diliect~iJ,e c[Jdep~a!Sari blocate. Butoaul Next devineactiv dupacomplerarea tabelului. Butonul Draw va determina aparitiareazemelor,

Numerele nodurilor de reazem se pot trece direct in tabel; dupa im:ll~.car·e directiilor ell deplassri blocate se apasa butonul .Drawpenttu desenareareazemelor "i atctivan~,a butonului Next.

j:JI Fereastra Apply Loads (fig, 6.24)

In aceasti fereastra se dlefines·c nodnnle incar-cate ~i vatortle foqelor din aceste ncduri, conform. conventiei de semne din figura 6.7.

Ap.a;sarea.btllOU.l1li.ui Pictc aduce .inprimpbm desenul AlIDWCAD tncare !H:~· selecteaza nodurile incireafie ICU. aj1l1~o.rlllll butonului sting al mouse-ului, Reveoirea in m.odul111pTrusfi se face prln apasarea butoaelui drept al mouse-ului, Dupi revenirea m fereastra, in tCllbe.i se completeaza valerflefortelor din nodurile respective in coloana F:JI. ~ilsau Fy• Butonul.Next devineaeri v dliJ.pi eompletarea tabelului, Butonul .Draw va determlna aparitiauaor sigeti In concordant! cu valorile introdase in tabel,

I,;-~ 'pTru5S - App'ny loads [~r-·: [Rj

-------- -- - -- ---- - - -- -

·~n~~·~il\;l~.fO.!Obrti:tJe~~, \ ~

~~Ilt~~~oo:. ~I'I r~IX.~:thi;: ~~ ,

lW:toof:i;l· rWii1.to ~ Wad.

CkkIriJthe QI1dI ~Q ed'd1b VMle5 of iI!l!m 1!Md.

)'_

- .. I

.-~. I

IC~=JJ

I~J~I

·l 2:

I"x [daf;JI) l F<I [claN] . ~

2: iOO "i.OilO _'.. I

Fig. ,t\ .• 24. Fereastra Apply Load'S

Numerele nodurilor tndirca.te se pot introduce direct in tabe]; dupa precizarea valorii fOJte1or se a:p.as;l butonul Draw pentru des,enar·ea forte]or~.i actlvarea tnnonulm Next.

[;;]1 Fereastrs, Run A.lIaly.S'.rs (fig. 6.25)

A.oeasti fen~;astra perm~te efectuarea calculului static si a.fi~area. valorilor fortelor axiale in barelemodelului,

Dupa activarea butonului R':ln IJtiHzaton~l este invitat sa salveze datele problsmei fntr-un n~ier pTrnssjI de forma l1ume .. ptb. Aeeasta s.a~v.are se face Ia. adresa de fnstalare.

Modulo] de program indica rata de rezolvm:e~rn~njmjzeaza ferestra iFIJtaskbrur dl!Jpa care .a:fi~,azi valorile fOl1eloraxiaIe in dreptul fiecMei bare.

Daca imiltimea textului nu este conv'~·nabiUi-~ din taskbar SIe; activeazl fereassra Pi Truss dupa. care se taste-azabu.tonul Optionsmodificand inal~imea textulul (Text Height)~ aspectul cifrelor depe monitorul calculatorulei estetnodjficat instantaneu.

'98 CALCUWIL ElIEMENl"ELOIA DIN BET'ON ARMAT. METODECLA"SIIC,E9' ALliER!NIATWVE

Pentru iesirea din modulul pT-mss9 din taskbar se a,ctiveaza fereastra modulului dupa care se apasa butonului Close, utilisatorul fiind invi~at. mai iotli. sal salveze desenul final. Fi~ierul AUloCAD se salveaza 141 adresa deinstalare sub forma Dume .. dwg,.,

.. :~== '~f~,~tJb~lthe ~~ tg '. Tob.-btm~j1$ ,~~, h~w~

1~11\urI, ~i:!se;w.d: U'titned'WIlil Is;~g«ll'i

~oOD\.

~tM~IlI;_II'IIJt~edlh~d'wllr;iI'~'ii'CMJlm

,_ h ~ ~ ~ I'II!. To-'. !h! Wl2Bi!I ClkkOi5te"

";"oJ

... -" .. __ : "_

Rezuhateje analizei sunt oferite sub forma gr.afici.,pe monitorat caleulatcsulul :;:1 sub fOlma de tabel intr-lLm'fi~ier' text.

La adresa de mstalare a programului, in urma rulariimodululus deprogram ,,'Truss se creeaza ':H~,ierele:

l1ume.ptb care cuprinde datele ~i re:zultat,(de aplic.apei respective; acest fi§ier este utHizab,H nurnai sub AmtoCAD;

n:ame.pI'H care este un fi§ier text ~i cuprinde rezultatele nnmerice ale .analizei. Fi~.ieruru. de rezuhate nume~pr[) cuprinde urmdtoarelee

'. date initiale:

_ coordo natele X si Y ale nodurilorrnodelului die bare;

- pentru fiecare badi a modelnlui se indica cele doua noduri de la capetele barei, aria sectiunii ~i modnlul de elastieitate;

,_ noduride de reazem ~i codueile de blocare~

_ nodurije ir]cim"Calle !iii valorjle fortelor aplicate In nodurile respective;

.' :rezu'ltate': ,

- valorile deplasarilor nodale (cm)"pozitive in sensul axelor de coordcuate,

vaJorilereactiuniior (daN). pozitive in ,8e118.o1 axe-lor de ceordoaate; _ valoarea fortelor axjale (daN). pozitive daca sunt de fntindere.;

- langimile barelormodelulei (em);

- rezultatul criteriul ui de minim, conform. relatiei (5.1). determinat separat pentru barele

mtinse, res pecti vcele comprimata.precum ~,i insumat penrru toate barele.

EXEMPLEDE PROIE'CTARE, PRIIN PROC:EDEUL, MOD'ELULIU'II DE BARE

'in exemplele prezentate s-au avut in. vedere diferite tip uri d,e disCQutiuuitili preeum ~i eele trei modaHtiit[ de stabiltre a modelulul de hare (in.tuitiv" scurgerea incru-carn~ exteri\oMe, respeetiv utm.zarea direetiilor e:fQirturUofllJuita:re principale), De asemenea, se face '01 comparatie intre rezultatele oferite de teoria betonuhsi annal §!l cele obtinUb?; prin prooedeql modelnlui de bare.precum ~i oompara:tii cu rezultate eaperiraemade.

Exemplel,e prezentate mal jos rep.rezinta modatitiiti de uJ#i;,a.re a procedeuJ,ui'$i nici de cum solu/ii unice de 1'€zo.lvare a problemeior abordate.

i~ eazul uuor elemente simple, ~a cum sunt coosolele scurte, se poate fol(.81 proeedeul intuitiv pentru at a1elemodebd de bare.

Pentru consola scwta din figura '.J. cu 0 grosime de 45.0 mm, se prevooemiJizarea unui beton de d.as! C25/30 ~iarm:itllJjri din otet PC52.

.1"= 465'k;N"

F I

730

1'300

500

b) Flg. J.~l .. CODSOl~scl:lrti

Mod[eIDw'de bare din fllgM~ 1-lb s-a stabtlit .~vandl in vedere u:rmitoareJe:

- forjaconcenerata tinde sa roteasca console in sens orarrpentrua tmpiedica acest ~oca:n~:s,m de cedare este nevoie de ua elerneru rezistent lapartea superioara (ham, 8) si un punc m: de sprij in la parteai flfe~io8Fa (nod'U~ (j);

c)

100 CAlGULUL ELEMENTELO'A OliN B,EfON ARMAT. METODE CLASI'CE -$11 AI!..TERNATIIVE

- se presupune eft armstura intiml,a de la partea superioari a consoles, reprezenta tl de bara 0; se dispone la, circa, 50 mm fa~a de marginea superioara a elementului;

-, 'diagonala comprimata (bars. 8) are capatul superior la extremitatea din dreapta a band

- 0 ~i trebuie sa asi~e ,scW'gerea fuq:ei. im stlmp;, capitul inferior al diagorudei se poate

considera pblsat la partea inferioara ,8 consolei, Ia 50 mm in interiorul stalpului.

Peoim calcu]n[ e.fot1UIilor se izoleaza nodul tncareat (fig. 7 -Ie) ~i se scriu ecuatiile de echilibru static pe direcfie orizontala §,j verticals:

F = Nb sin. 5'9'; N b == F!sin 59 =4'05/0.857 ~ 542.5 kN

N~ = Nb cos:59' ~ 542.5 ·0;515= 279,4 leN

D'ime'm:w,narea tl1mat"-rilor Armitu:r3 necesara este:

. Aa ~ N'oJR(J ~ 279,4, ·10J /300 = 931 mm2~ Sf; aleg 4kp,18 (~tJ ef = mou~ mm2).

Modul de dlispunere al arm,abuilor este prezentat in figura 7.3.

Armarea consolei impUca liip'revederea unor etrieri, verticali Iii orizontali; pentru dimensionarea acestora se are, in vedere existenta unor 111tinderi transversale dezvoltate in diagonals cQ,mp-rimad a modelulul (fig. 7.,2-d).

Porta ttansv'eI'saUi de intindere Z se poate aprexima cu relajia':

z ~ (I. ! .... ! IN b =: I(·! .. ,.!) . ,542,5 ~ :1155 kN

3 4· ·3 4·

Porta Z se deseompune rntr -0 compoeeata verticala si una orizontala pe baza diroc,a se determlna neeesarul de:

at.maturi verticala;

2' ...... Z cos 59 :;;;; 155 -cos 59 = 8,0 .kN

~A. Z /'R g .. 00' ·00/'."30··0 2'66· --- __ 2

kIN. ... ~ .'. ' t. :;:;;" " <, I. = '. ,mm

lIIe YO' _ I'l - - . -,

,armiUura, oriliontabi:

Zh = Zsin 59:;;;;; 155" sin59;: 13,3kN

, . /' '. ' ,,', .'.000;"'." .... c' ' ... 2

·:EA.ae h == Zh . Ra = 133' . .... .. ,3,00·~ 443mm

Btrterii verticalivcu doua brate, se n~pa.r.tizeaz,i pe Iungimea de calcul aconsolei ,Ie ::: 4100 rnm, in limp ce etrierii orizontali, tot cu doua br,ate" se repartlzeaza pe in~np.mea

ho - .a' 0= 700 mm, re.zultind:

(.~) ~ 1 266 _ - . . .. .. _2 .

-. -. - ,_., - ..... _, O~3:33 mm Imm

a 2 400 .

e.~

(A ) 1 443 .. ... . 2

a:,h :::2' 700 = 0.,,3,16 mm Imm.

Etrierii se dispun la dl.istan~a ae realizarea etrierilor:

A - ti, '3C]-3- - 10' '0-' ~ 3-3··· 3· .. .2

e v-v. . ..... ' . .11...... - _, mm

~ 100 mm r·ezultand. aria necesara a barei pentru

A' ~ ,0 en 6 1100'· - 3"1- '6·· .• - 2

'ell ........ ;;:1 Jl ..• .It.'. -" " . mm

Pentru ambele direejii se aie,g etrieri 'Q>:S (5o.,3mm2). 'VeriJka,rea cOfflpresiunilor

Dimensiunilenodmui (%)" nod singular similar eu eel dinfig,u:ra:5 .. 16b~ sunt:

lEn = $' + 2c = 18 + 2 . 40 = 98 rum (c .... 40 mm - stratul de aceperire cu. beta")

l Relatia constituie 0 p,articularlzm:e a F.elap.ei (5.9).. preluati ~nEC2 d],1llIpi Morsch, ~i s:tabiUti initial de au~oml el pentru dimensionarea reasemelor din beton armat

l

/

b" ;;;;;; b r sin 8'+ h'J cos, e ::: 2:50 sin. 59 ... 98 cos :5 9 = 265mm

Efortul unitar in ~od este aim =: Nb/b .bjl = ~A2,5 '.103/450. 2,6S .... 4,SNJmm,2,

Avind, In vedere existenta barelor mtimle 'm nod, verificare efortului unital se faCIO ell

!II - - --

r,elaiia (5,.5):

- ill 5- ..... R'~' 0- '8' R' 14' III N-/mm-" 2: '

'V',bn ~ ~,,' -..," cflod =, '!: • "c = ,,'1t,,' , • I ','

Pentru venfiearea cempresiunilor in. bara • este neeesar sa, se cunoasea latimea acestei bare, care in vecinatarea :nodwui G> este ,egala. leu lapmea_ b; ,3\ acesrul nod (fig. '7.la" c) .

...... 1 - .. ,;;;;o;;;;~."., ... _ ... _._,

F

L2S0 J rIf:1

F

Ry

'it' '

Rvt

b)

Fig- 7,.:2., IEEeBulmteie modeluhli de .,.,.e

Pomind Ole la coeditia de' ,ecbillb,[llI, pe orizonmli Na ~ RH' se poate serie A,aRa = ba]Rc

din care r-ezulta dimensiunea a! III nodului:

(I] = AaRalbR~ ~lO]8·,30o/450"18 ~ 38:mm

COndi'Pal de eehilibru pe verticala R~ == F se pane sub forma ba2 ~ .... F oeea ee permite deterrninarea dimensiunlj a2 a noduhai;

Q2 :;; FibRe == 465 -103/4501-18 == 57 mm

Latimea nodului este:

.'

bit, ;;;;;; Jat +.aj =J3S2 +571 = 691'um rezultand ·efo.rml unitar de cempreaiune:

'(Sbc - Nb/b·· bn .:; 54:2.5 ··lOJ/4S0. ,6'9 =" 17:'Ji5 N/mm2 Verificarea compresfumlor se face CU, relajia (5.3):

- '1-'7~ 5 'R 'lOR' lON" 2:

(Jbc =:, . ",~ < e_:-Cl1 = ,!!.) C '. , i!:: ,~, e Jmm

Nodul '@este un nod de tipul CCC, in, starea bia:d,ama de compresiune, recomandirodu-se, ca toate eforturile unitare coacurente in nod s,il respeote conditia (5.3), adic,a O'bc ~ Rec = m~2 . R,c ;;,. 2l~16Nlmm2. Aceast.i conditie este ilndeplinitl deoarecee

- dimensiunjle a I ~i a2 ale nodului s-an stabilit 10 ipoteza ci efertul unitar poate atinge rezistenta Ia compresiunea betooulukevident conditia (5'.3) este indeplinita;

- m nod, efortuI undar produs de (orta, axia~a din dia,gonalia. comprimatl este 1"'/',5 N/mm2.