You are on page 1of 261

Aspecte practice

r\,
In proterkliea
edentatiei totale

Mihaela Piuna
Elena Preoteasit
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale

CUPRINS

Protezarea edentafiei totale in 10 fi;e (Conf. Dr. Mihaela Pauna) ......... 5

Caprrolur, I
Examinarea pacientului edentat total ($ef lucrdri Dr. Elena Preoteasa) ...,................. 17

Clrnolul2
Amprentarea preliminara (Asist. Dr. E. Popa) .............. 61

Cnprror,ur,3
Confecfionarea lingurilor individuale (Asist. Dr. Daniela Toia) ........ .....75
Ca,rmor,ur,4
Amprentarea finalS (Asist. Dr. Daniela Toia, Conf, Dr. Mihaela P6una) ,.................. 81

Cnprrolur, 5
Confecgionarea qabloanelor de ocluzie (Conf. Dr. Mihaela P6una) ....... 101

Ceprror,ul6
Determinarea relaliilor intermaxilare ($ef lucrSri Dr. Elena Preoteasa) .......,........... I l3
Ca.prror.ur. 7
Montarea dinlilor (Conf. Dr. Mihaela Piuna, Asist. Dr. Ioana Tdrlungeanu) .......... 167

Clprror,ur, S
Proba machetelor (Conf. Dr. Mihaela Pduna) ...............".... 187

Clpnolul9
Transformarea machetei in protez[ (Conf. Dr. Mihaela Ptruna) 199

Cnprror,ur 10
Aplicarea protezelor (Asist Dr. Marina Mele$canu) ..........219
Clprror,ur 11
Controlul dupd aplicarea protezelor (Asist. Dr. Ingrid Pintilie) ............229
Ceprror,ul 12
Supraprotezarea totalS ($ef lucrdri Dr. Elena Preoteasa, Asist, Dr. Ligia Stanca
Muntianu) ................233
Mihaela Pauna ' Elena Preoteasa

SIMBOLURT UTILIZATE tN TNXI

l on nnTtNUT - DE PUS iN PnacrtcA


? op, EVITAT

M CU TITLU INFORMATIV
D SN NE REAMINTIMI

ABREVIERI UTILIZATE TN TNXT


IC = incisiv central
IL = incisiv lateral
C = canin
Pp = premolar
IrI = molar
A.D.N{. = aparat dento-maxilar
D.V.O. = dimensiune verticalE de ocluzie
D.V.R. = dimensiune verticali de repaus
I.M. = intercuspidare maximd
LP.P. = inchidere palatinald posterioard
L.O.I.= linie oblici internd
L.O.E. = linie oblicl externl
R.I,M. = relatii intermaxilare
R.C. = relatie centricd
S.I.F. = spa{iu de inocluzie fiziologicd
S.M.V. = spatiu minim de vorbire
Tspecte practice tn protezarea edentayiei totale

PROTEZAREA EDENTATIEI TOTALE


ir'r r o FrgE
Mihaela Pduna ' Elena Preoteasa

1. PRrMA $EDINTA CLnircA


EXAMINAREA $I AMPRENTAREA PRELIMINARA

L Examinarea:
a) AnamnezS;
b) Examen exobucal;
c) Examen endobucal;
d) Examinarea vechilor Proteze'
2.Diagnostic,plandetratament,prognostic'Completareafiqeidetratament'
portamprente linguri
3. Amprente preliminare maxilard 9i mandibulard folosind ca
standard (universale) sau protezele vechi ale pacientului'
4. Trasarea limitelor lingurii individuale pe amprentd'
(dac6 se poate) cu acrilat
5. Repararea, retu$area sau captuqirea'protezelor vechi
autopolimerizabil sau cu materiale de condifionare tisulard'

Nr. Nr. MATERIALE


INSTRUMENTAR crt.
crt.
Trusi de examinare: sonde dentar6' Matil"t t".-"pla-tic: ImPression
I
pens6 dentar6, oglindh dentard
I
compoundo - Kerr sau S!q!:-
Fuloar de amalgam 2. Ghips
2.
Apa coioratn au albastru de metilen sau
Linguri standard J.
eozind cu 2,5Vo sare de bucdtirie
etlirut (Cromalgino - Vannini Dental
4. Bec Bunsen sau iamPI de sPirt 4 Industry, Ypeeno - Spofa, Hydrogum@ -
Zhermack)
Chit siliconat (Zeta@ - Zhermack, Optosil
5. - Heraeus Kulzer, Silaplasto - Detax,
5. Spatula de ghips
Siloflex' Plus - Putty - SPofa)
6. Bol de cauciuc 6. Ceari roz
Spatuld de ceard 7. Leucoplast
1.
Matenale ce conorgonaro ubura4 \v
8.
8. Bisturiu Comforto - Coe, GC Soft linef - GC)
o Pu.te ZOE (RePin6- SPofa)
9. Creion chimic
- Zhermack,
Paste siliconate (Oranwash@

Foarfecd 10. Xantopren.- Heraeus Kulzer, Sta-seal'-


10.
Detax)

tl Rulouri de vati 1t Vaselini


12, Baie termostat
t3. Lamp6 Hanau
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale

2. PRIMA $EDINTA DE LABORATOR

CONFECTIONAREA LINGURILOR INDIVIDUALE

l. Turnarea modelelor din ghips.


2. Trasarea limitelor lingurii individuale pe model cu creionul chimic.
3. Soclarea modelelor la 2 mm distan[a de limitele trasate.
4. Folierea gi/sau gravarea modelelor (dac5 sunt necesare).
5. Izolarea modelelor.
6. Realizarea lingurilor individuale din acrilat sau placl debaz6.
7. Prelucrarea lingurilor individuale.

Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt, crt.
Bol de cauciuc sau bol special de
I Ghips dentar
preparat ghips
2. Spatuld de ghips 2. Placd de baz6
Acrilat autopolimerizabil (Duracrol' -
J, Spatuli de ceari 3.
Spofa, Duracrylt - Spofa)
4 Creion chimic 4. Ceari roz
5. Godeu de preparat acrilat 5, Ciment dentar (Adhesor' - Spofa)
Solulie de izolat (Isodent'- Spofa,
6. Spatuld de ciment 6.
Pectizolo - Astar Montero)
7. Freze de acrilat
8. Bec Bunsen sau lampi de spirt
9. Pomptr de aer
10. Soclator
11 Motor de laborator
Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

3. A DOUA $EDINTA ClrxrcA


AMPRENTAREA FINALA NIAXILARA $I MANDIBULARA
FOLOSIND TEHNICA DE AMPRENTARE MUCODINAMICA
CU GURA DESCHISA

l. Examinarea clinic6 - dacd sunt indeplinite condiliile de amprentare (dac6 nu sunt


contraindicafii de moment - ex^ ulcerafii).
2. Verificarea extraorali a lingurilor individuale - corectitudinea execufiei in laborator'
3. Adaptarea intraorala prin inspecfie pi palpare urmate de: a) reducerea marginilor
lungi
sau groase c u freze de acriiat; b) Iungirea marginilor scurte cu materiale termoplatice sau

acrilat autopolimerizabil; c) verificare prin testele Herbst'


4, Realizarea inchiderii marginale la zonele cheie clasice 9i in celelalte zone cu probleme
(cAnd este cazul) cu material termoplastic,
5. Amprentarea funclionala cu material potrivit rezilienlei mucoasei, dupd regula:
- cdmp moale: material fluid - ghips, Repin@ - Spofa Xantopren@ green - Heraeus
- camp intermediar: material cu vAscozitate medie -
Kulzer, Sta-seal@ Detax
- cAmp dur - material vAscos'
6. Amprent[ de spilare cu material foarte fluid.

Nr. Nr. MATERIALE


INSTRUMENTAR crt.
crt.
Material termoplastic: Impression
I Trusa de examinare compoundo verde sau roEu- Kerr sau
Stent's

2. Piesa dreapti 2. Ghips dentar


J. Set de freze de acrilat 3. Past[ ZOE (Repino - Spofa)
Paste siliconate: (Sta-seal@ - Detax,
Oranwasho - Zhermack, XantoPreno
4 Creion chimic 4
green - Heraeus Kulzer, XantoPreno
blue - Heraeus Kulzer)
5. Lampd Hanau 5. Acrilat autopolimerizabil
6. Bisturiu 6, Plac5 de bazi

'7,
Apd colorati cu albastru de metilen sau
7, Spatuld de ceari eozini cu 2,5Vo sare de bucitdrie
8. Foarfeci fine

o Spatuli de amestecat materialul


de amprenti
10. Bol pentru ghips
Pl5cu[i sau hdrtie de amestecat
1l
materialul de amprentd
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale

4. A DOUA $EDTNTA DE LABORATOR

CONTECTIONAREA SABLOANELOR DE OCLUZTE

f . indiguirea gi cofrarea amprentelor funcfionale.


2. Turnarea modelelor funcfionale.
3. Soclarea modelelor funcfionale.
4. Realizareabazelor s,abloanelor de ocluzie din placd debazd.
5. Realizarea bordurilor de ocluzie din ceard roz sau ivory.
Nr, Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
Bol de cauciuc sau bol special
I I Ghips dur: Moldanoo - Heraeus Kulzer
pentru ghips
2. Spatuli pentru ghips 2. Ghips
J. Vacuum malaxor 3. Ciment dentar (AdhesoP - Spofa)
4. Masi vibratorie 4. Placd de baza
5. Conformatoare pentru baza modelului 5. Acrilat autopolimerizabil
6. Soclator 6. Pldci de compozit fotopolimerizabil
1 Bisturiu 7. Ceudrcz sau ivory
8. Bec Bunsen 8. Slrma cu A 1,5 mm
9. Pard de aer
10. Motor de laborator
ll Freze de acrilat
12. FoarfecE
13. Spatuli de ceard
10 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

5. A TREIA SEDINTA CLINICA


DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

1. Examinare clinica - dac6 sunt indeplinite condiliile clinice de determinare a rela[iilor


intermaxilare.
2. Controlul extrabucal al gabloanelor de ocluzie:
- controlul bazelor;
- controlul bordurilor de ocluzie.
3. Controlul intrabucal al qabloanelor - dacd se menlin qi sunt stabile. EventualS cdptu;ire
pe model a qabloanelor.
4. Determinarea relafiilor intermaxilare:
- determinarea curburii vestibulare a ;ablonului superior;
- determinarea nivelului gi direcliei planului de ocluzie in regiunea frontal6 qi
laterala;
- determinarea D.V.R. Si a D.V.O.;
determinarea $i verificarea R.C.;
5. Fixarea ;abloanelor de ocluzie in R.C.
6. Trasarea liniei mediane, liniei caninilor, liniei surisului.
7. indepdrtarea qabloanelor solidarizate din gurd qi inserarea lor pe modele.
8. Controlul complexului gabloane de ocluzie - modele.
9. Indicafii pe fiqa de laborator pentru montarea dinlilor.

Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
1 Trusd consultafie 1 Ceardroz sau ivory
2. Piesd dreapta 2. AIcool
Paste siliconate (Xantopren@ - Heraeus
3. Freze de acrilat 3.
Kulzer, Sta-sealo - Detax)
4. Spatuli de ceari 4. Paste ZOE (Repin'- Spofa)
5. PIan Fox 5. Clame in ,,U"
6. Placufd de sticld 6. Be[e de chibrit
7. LampI de spirt 7. Ceard de lipit
8. Ocluzornetru Willis
q Rigle flexibile
10. Compas
1l Creion chimic
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale u

6. A TREIA $EDINTA DE LABORATOR


REALIZAREA ARCADELOR ARTIFICIALE

1. Alegerea dinlilor frontali gi laterali.


2. Fixarea modelelor in ocluzor.
3. Fixarea gurubului ocluzorului.
4. Transferul liniilor de orientare pe cele doud modele:
- linia mediani;
- linia caninului;
- direcgia crestei inferioare;
- mijlocul crestelor in regiunea lateralS.
5. Folierea modelelor.
6, Montarea placu[ei Pedro Saizar.
7. Montarea dintilor superiori.
8. Montarea dintilor inferiori.
9. Modelarea bazelor din ceard.
10. Armarea machetei cu placd de bazd (superior) qi sdrmd (inferior).

Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
Gamiturl de dinti potriviti (din acrilat
Ocluzor sau articulator I
sau porfelan)
2. Bol de cauciuc 2. Ceara'roz - pl6ci
-'). Spatuld mare 3. Ghips
4. Bisturiu 4. Placd de bazd sau Stent's
5. SpatulA de cear6 5. Folie de plumb sau ciment
6. Creion chimic 6. HArtie de articuiafie sau indigo
7 Rigla 7. Sirmi cu 0 1,5 mm
8. Compas
',9 Pllcul{ Pedro Saizar
l0 Rigld Gysi
1t Motor de laborator
t2 Freze de acrilat, pietre
13. Bec Bunsen
14. Instrument Roach de modelat ceara
t2 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

7. A PATRA $EDINTA CLINICA

PROBA MACHETELOR

l. Controlul ocluzorului:
sa nu aibd joc in balama;
- sd aib[ qurubul flxat.
2. Controlul extrabucal al machetelor - in absenfa pacientului:
- cu ocluzorul inchis;
- cu ocluzorul deschis.
3. Controlul intrabucal al machetelor:
- controlul angrenajului corect al arcadelor artificiale;
- controlul fizionomieil
- controlul fonetic (dacd este posibil).
4. Animarea in cabinet (dacd este cazul).
5. Gravarea modelului superior la zona de LP.P.
6. Indicatii de foliere (desen pe model).

Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
I Trusa de consultatie I Ceard moale
H0rtie de articula[ie sau ceard de
2. Ocluzor 2.
articulafie
gabloane de ocluzie
4. Chei vestibulare de ghips
5. Spatuld de ceari
6, Spatda bucala
'1. Oglinda de m6nd
8. Creion chimic
9. Fuloar sferic
10. Bisturiu
11 Ciocan
Fotografii ale pacientului in situalia
12.
de dentat
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 13

8. A PATRA $EDINTA DE LABORATOR

TRANSFORMAREA MACHETEI iN PROTEZA

l. Pregdtirea modelelor:
- folierea zonelor care trebuie despovdrate (dacd nu e deja ficut6);
- gravarea modelului superior la zona de I.P,P. (dacd nu a fost fdcut[ in cabinet).
2. Modelarea finali a machetei.
3. Ambalarea - direct6, indirectd sau mixt[.
4. Polimeriz area b azei protezei:
- indepdrtarea cerii;
- izolarea perefilor de ghips ai tiparului;
- prepararea acrilatului;
- introducerea acrilatului in tipar;
- termopolimerizarea.
5. Prelucrarea qi lustruirea protezelor.
Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
I Bisturiu 1 Folie de staniol sau plastic
2. Spatuld de cear[ ) Folie de plumb sau cositor 0,25-1 mm
Chiuvet6 Ciment oxifosfat de zinc
4. Vas metalic emailat 4. Ceard, roz
Ghips pi/sau ghips dur Moldano'-
5. Scufunddtor 5.
Heraeus Kulzer
6. Cilindru gradat de sticli 6. Detergent
Acrilat termopolimerizabil roz gi,/sau
7, Godeu 7.
transparent
Substanfe de izolare (Pectizolo - Astar
8. Baton de sticll 8.
Montero, Isodent@- Spofa)
Plasd de sArmtr, bare metalice, fibr5 de
9. Spatuld de ciment 9.
sticld sau fibrd carbon
10. Plncu[i de sticld 10. Solufie de citrat de sodiu 307o
ll Ciocan tl Paste de lustruit
12. Perie aspr6
13, Pietre, freze de acrilat
14. Fil1uri, perii, pufuri
APARATURA DE LABORATOR
Soclator 5. Polimerizator
2. Masd vibratorie 6. Motor suspendat
3. Presd '7. Motor orizontal
4. BalanF

In cazuri speciale - amprenta cheie a bollii palatine in zona rugilor palatine pentru
transferarea acestora pe fafa lustruit[ a protezei.
Mihaela Pduna ' Elena Preoleasa
t4

9. A CINCEA $EDINTA CLINICA

APLICAREA PROTEZELOR N CAVTTATEA BUCALA

1. Controlul exobucal al protezelor'


bucald:
2. Aplicarea qi controlul in cavitatea
2 t
^'l'T:::,fl ::";:i:lj:Hffi conf ort ;
- controlul menlinerii qi stabilitSlii'
2'2' APricarea
#"ffii'i:itl["*"ur"ere pi decelarea zonelor de disconfort;
controlul menfinerii qi stabilildlii;
controlul fizionomiei.
2.3. Controlul simultan al ambelor proteze:
perfectarea relaliilor ocluzale;
controlul fizionomic;
controlul fonetic'
3. Instruirea Pacientului:
- riguli de purtare a protezei in primele zile;
protezelor'
- programarea pentru qedin.tele de retuqare a
Nr. MATERIALE
Nr. INSTRT]MENTAR crt.
crt.
Rulouri de varl
1 frustr consultafie
,)
a Alcool
Piesd dreaPtl
3. Solutti deztntectante sau aPa cu raPu
3. Pietre mici
4. Anestezic de contact
4. Freze de acrilat $i clllndro-conlce
Silicon de conffoi \l1ltl-clrcrEr - vu;
5.
5, Creion chimic nasti indicatoare de Presiune
6. HArtie sau ceara de aruculaPe
zutU"t" sau cremi adezivl (SuPer
7. Corega" - Biock Drug ComPanY'
Fixodent@ - Procter & Gamble)
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 15

10. A $ASEA $EDTNTA CLTNTCA

CONTROLUL DUPA APT,TCIREA PROTEZELOR

1. Decelarea zonelor de disconfort sau ulcerafie gi marcarea perilezionali cu creion chimic


2. indepdrtarea unei porliuni corespunzdtoare din proteza
3. Controlul qi perfectarea relaliilor ocluzale
4. Relustruirea protezei pe felele externe (dactr este cazul)
5. Instruirea pacientului, recomanddri de tratament antiinflamator (Plak-out@ gel,
Romazulan@, ceai de cre[igoard sau salvie)

Nr. Nr.
INSTRUMENTAR MATERIALE
crt. crt.
Trusd consultalie Rulouri de vatd
2. Piesi dreapti 2, Alcool
3 Pietre mici 3. Solufii dezinfectante sau api cu sipun
4 Freze de acrilat 4. Anestezic de contact
Silicon de control (Fitt-chekef - GC),
5. Creion chimic 5. pasta revelatoare (disclosing paste) sau
ceara revelatoare (disclosing wax)
6. HArtie sau ceari de articulafie
Pulbere sau crema adezivi (Super
7.
Corega" - Block Drug Company)
Aspecte practice in protelarea edentayiei totale l1

CAPITOLUL 1

EXAMINAREA PACIENTULUI EDENTAT TOTAL

Examinarea pacientului edentat total in vederea protezirii totale are doud motivalii
majore:
acceptarea protezarii de cdtre pacient;
stabilirea diagnosticului qi a conduitei corecte de tratament in edentalia totalA.
Examinarea pacientului in vederea acceptdrii protezdrii totale se rcalizeazd prin:
-cunoa$terea doleanfelor pacientului;
- evaluarea situagiei clinice gi a aspectelor specifice;
stabilirea limitelor de tratament in raport cu posibilitdfile clinico-tehnice gi
solicitarile pacientului;
- prezentarea gi discutarea cu pacientul a situaliei clinice gi a posibilitdlilor
clinico-tehnice;
acordul pacientului privind solulia qi posibilele rezultate finale, calit5[ile
materiale ale pieselor protetice, anumite manevre qi intervenlii de tratament
necesare, cosfurile tratamentului.

I Concluzie practica: pacientul in baza explicafiilor gi justific6rilor aduse de cdtre


medic, accepti sau nu protezarea. Astfel incl de la inceput, sunt evitate o serie de aspecte
neplicute ce pot apare in finalul protezlrii, prin neinplegerea de citre pacient a unor aspecte
legate de tratament.

Examinarea pacientului in vederea stahilirii diagnosticului Si a realizdrii corecte a


tratamentului prin proteze totale, are ca timpi:
- evidenfierea prin examinare clinica qi paraclinicd a semnelor subiective $i
obiective caracteristicel
- evaluarea elementelor favorabile qi nefavorabile protezf,rii;
- aprecierea condifiilor de protezare (prognozd), sub aspectul echilibrului
protezelor, a funclionalitalii aparatului dento-maxilar dupl protezare qi a
aspectului estetic final;
- etapizarea tratamentului (fiind necesare uneori tratamente pre sau proprotetice
sau temporizarea tratamentului protetic);
- adoptarea unei anumite conduite de tratament, in diferitele lui etape,
realiz6ndu-se astfel un tatament individualizat (alegerea momentului poffivit
pentru inceperea tratamentului, a materialelor, a tehnicilor de tratament etc);
18 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

I Concluzie practica: dupl examinare gi evaluarea datelor obflnute din examinare medicul
are o viziune mai clard asupra situagiei clinice, a dificultdtrilor pi a posibilit{trilor de tatament incd
de la inceput, inainte de instituirea tratamentului, ce pot fi comunicate pi pacientului.

Datele oblinute Si modalitdlile de examinare pot fi:


- relatdrile pi solicitirile pacientului - ob.tinute din anamnezd;
aspectele clinice privind modificdri ale stdrii generale, structurale qi
funclionale loco-regionale - oblinute din anamnezd, examen clinic general qi
loco-regional;
- comportamentul structurilor orale (a toleranlei biologice), al funclionalitSlii
ADM si al pieselor protetice in protezf,rile anterioare - apreciate prin
examenul clinic, examene complementare qi ale pieselor protetice etc.

I Concluzie practica: evaluarea clinicl a edentatului total in vederea protezArii totale se


realizeazdprin examinare, care in funclie de caz poate cuprinde examen clinic general gi loco-
regional (inspeclie, palpare, percufie, auscultafie), examene complementare (Rx, modele de
studiu, constante biologice, teste de alergologie, biopsie, avize ale medicilor de alte specialit{i
etc.) $i ale pieselor protetice (intraoral pi extaoral).

Camoment al examindrii, acesta este:


- totdeauna inainte de etapele clinico'tehnice de tratament;
- reluat sau completat in d,iferitelc etape de tratament.
l Concluzie practica: examenul clinic complex trebuie sd preceadd totdeauna
tratamentul propriu-zis prin proteze totale ;i asupra lui trebuie sd se revin6 ori de cdte ori este
nevoie, la inceputul fiecirei etape de ftatarnent, pentru evidenlierea aspectelor clinice ce au
leg[tur6 directi cu conduita de tratament din etapa respectivf,.

Ca modalitate practicl, examenul clinic poate decurge in baza:


r unor fiqe de examinare, cu etape bine stabilite;
r unor programe pe calculator, ce cuprind de asemenea rubricile
caracteristice examinirii edentatului total, caie pot fi de multe ori
diferite de cele ale dentatului.

Fiqa de examinare sau programul pe calculator trebuie sd prezinte formuliri clare qi


specifice examinlrii edentarului total, care sd conducd in final spre un diagnostic li atitudini
terapeutice evidente. Legat de evidenfa pacienlilor cu figd, pe calculator sau evidenld dubla,
majoritatea autorilor au ar6tat necesitatea fiqelor qi a semndturii pacientului privind unele
afecfiuni generale qi acordul acestuia asupra tratamentului ce urmeazf, a fi instituit.

Ca etape ale examinirii in vederea protez[rii totale, sunt de regulS acelea;i ca in orice
examinare, respectiv
L anamneza
II. examenul clinic:
1. general:
Aspecte practice ?n protezarea edenta\iei totale t9

2. loco-regional:
1. exobucal;
2. endobucal;
IlL examene complementare;
IV. diagnosticul.

r Examinarea in vederea protezirii totale in iliferite situafii clinice, comporti unele


diferenfe.
Situaliile clinice in care se pot prezenta pacienfii pentru protezare totald pot fi:
- edentat total bimaxilar:
-neprotezat;
-protezat;
- edentat total unimaxilar:
-neprotezat;
-protezat;
- in iminenta de a deveni edentat total:
- bimaxilar, fiind:
- neprotezat;
- protezat;
unimaxilar, fiind:
- neprotezat;
- ptalezat

5 Concluzie pracdca: in fiecare din situaliile clinice amintite


examinarea urmare$te
aceleagi etape, dar, lindnd cont de unele particularitali, sunt aduse date in plus prin:
- examinarea protezelor la pacienfii purt6tori de proteze, respectiv;
- examenul loco-regional cu gi fdri proteze;
- examenul pieselor protetice exobucal;
- examinarea antagoniqtilor, ca plan de ocluzie gi relalie cu creasta edentatd in
edentagia tgtald unimaxilar5;
- examinarea ultimilor dinli restanli, la pacienfii aflafi in iminenla de a deveni
edentali total.
In urma completdrii primelor douS rubrici (anamneza gi examenul clinic) qi impreund cu
datele aduse de examenele complementare se formuleazd diagnosticul gi se stabilesc normele
de tratament.

EXPLICATII PRIVIND COMPLETAREA FI$EI


La completarea fiqei pot participa:
- medicul;
- personalul auxiliar (registratori, asistente medicale, studenli).
Rolul medicului este:
- de a realiza examinarea clinicS si de a controla datele trecute in fisI de orice
alti persoan5;
20 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

- personalul auxiliar poate completa datele de identitate, unele date generale


relatate de pacient, sau de a prezenta fi;a pentru sernnitur6 la finalizarea
tratamentului sau alte formulare (pentru casa de asigur6ri, acordul asupra unor
aspecte terapeutice) pe parcursul tratamentului.
Datele pot fi furnizate de: pacient, personalul insofitor, alte documente puse la dispozifia
examinatorilor (modele, fotografii, Rx, dinli extraqi, proteze vechi).
Anamneza se realizeazl prin interogatoriul pacientului qi comportd unele particularitdfi
in ceea ce privegte derularea ei. Ca edentafi total este vorba in general de pacienli in virst[
(edentafia totaltr fiind caracteristicd vdrstei inaintate) qi aceqtia trebuie dirijali prin intrebirile
puse spre relatdri care si serveascd la culegerea de date necesare protezlrii totale"
Completarea poate fi realizatd. prin sublinierea unor noliuni cuprinse in fiq[ sau prin
completarea spaliilor libere ltrsate in acest sens in formular. Rubricile de examinare pot fi
urmate de aprecieri asupra examindrii qi de unele concluzii practice, care insumate dau o
imagine mult mai clard asupra situaliei clinice gi asupra tratamentului ce trebuie instituit.
Dacd solulia de tratament in edentalia totalS este aproape de regultr proteza total[,
atitudinile practice in realizarea protezei sunt de cele mai multe ori diferite in raport cu
diferitele aspecte clinice. Aceste aspecte clinice $i atitudini terapeutice diferite trebuie
evidenliate pe tot parcursul examinf,rii gi insumate in final in concluzii practice.
Aga cum am mai aritat, examinarea in raport cu diferite aspecte clinice (edentat total
bimaxilar, unimaxilar, subtotal) prezintii unele diferenle.

1. 1. EXAMENUL PACIENTULUI EDENTAT TOTAL BIMAXILAR


NEPROTEZAT
Pentru examinarea edentatului total bimaxilar propunem urmltoarea fi.sd:

FI$A PENTRU EXAMENUL PACMNTULUI BDENTAT TOTAL


BIMAXILAR NEPROTEZAT

1. DATELE PERSONALE:
Nume Prenume
Vdrstd Sex
Domiciliu Profesie Ocupafie
Conditii de via15
-
2. ANAMNEZA
Motivele prezentdrii - funcfia cu afectarea cea mai gravd
Antecedente eredo-colaterale (AEC)
Antecedente personale fiziologice (APF) - fenornenele involutive
Antecedente personale patologice (APP) --
r antecedente personale patologice generale
afecliuni generale
medicafie
statusul nutritional
Aspecte practice tn protezarea edentatiei totale
2I
r antecedente personare patologice loco-regionare (istoricur
edentafiei):
cauza edentatiei .--
cronorogia pierderii dingil0r, respectiv primii qi urtimii dinti
extra$i
experienfa in tratamentele pi protezdrile anterioare
aprecieri asupra ultimei proteziri

Evaluare clinici
Concluzii practice

3. EXAMENUL CLINIC
I 3. 1. General
r dezvoltarea somaticd generali
r comportamentul psihic ;i colaborarea
: concordanpa vdrstei cronologice cu v0rsta biologic6
r tipul constitutional

Evaluare clinicd !
t:
Concluzii practice

. 3,2. Loco-regional ii

3.2.1. Examenul exobucal (facial)


Inspec[ia
I Din normafrontald:
forma fe{ei
- mdrimea felei: lungime _, ldgime
- culoarea tegumentelor _
- simetria felei
- proporlia etajelor fefei sau ale figurii
ganlurile peribucale
fanta bucall
aspectul buzelor
ropul buzelor
aspectul obrajilor **
s
Examinarea ATM: 4
fr

amplitudinea deschiderii gurii tn


,t
traiectoria (excursia mentonului) ;
#
ru
) Din normd laterald
- profilul facial
- treapta buzelor
$anful labio-mentonier
22 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- tangenta la planul bazal al mandibulei


- unghiul mandibular
- mentonul
- proportia etajelor felei sau ale figurii

Evaluare clinic[
Concluzii practice

Palparea
r confururile osoase
r punctele sinusale
r punctele de emergenld nervoastr
r ganglionii limfatici
r musculatura: tonicitate sensibilitate
ATM:
- excursia condililor
sensibilitatea la palparea pretragian[
- crepitalii

Evaluare clinicd
Concluzii practice

Percutia
- muqchiului maseter (semnul Chvostek)

Auscultafia ATM
- zgomote articulare, cracmente

Evaluare clinicl
Concluzii practice

3. 2. 2. Examenul endobucal

3.2.2. 1. Examenul oncologic preventiy


Prin inspeclie qi palpare se evidenfiazd daci sunt prezente formafiuni (coloralii,
formaliuni proliferative, ulcerafii etc) cu potenlial malign, la nivelul:
r buzelor
r vestibului bucal
r obrajilor
I limbii
r plan;eului bucal
r mucoasei faringiene
Aspecte practice in protelarea ed,entayiei totale 23

3. 2. 2. 2. Examenul edmpului protetic rnaxilar

tr Tona dc slrUin (suhstrat maco-osos,l


Inspeclie/palpare
'/ creasta edentatd:
r forma arcadei
r simetria
r dimensiuni:i
r direcfia
r consistenta
r aspectul resorb{iei
r aspectul versantului vestibular
r exostoze: prezenla _, localizare _, sensibilitate
r sensibilitatea
r aspectul mucoasei
- culoarea
- groslmea
- aderenla
- rezilienfa
- modificari morfologice
- sensibilitatea

./ tuberozitd.lile maxilare
pentru fiecare parte se urmdregte:
t prezenfa: dreapta stinga
r mdrimea: dreapta stdnga
r zone retentive: dreapta V _, D _, stanga V _, D
r hipertrofia polului inferior (procidente): dreapta stdnga
r consistenfa: dreapta _, stAnga

'/ bolta palatind


r formf,
r aspectul versantelor orale: anterior laterale
r adhncimea
r sutura intermaxilard
r torus palatin:
- localizarea
- mdrimea
- forml
- sensibilitate
-
I papila incisivd (bunoidi):
- localizare
- sensibilitate
r rugile palatine; mdrime
24 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

r foveele palatine: - evidente


r mucoasa
- rezilienta: in 2/3 anterioare ll3 posterioara
colorafia
--,in
-
- aspecte modificate
- groslmea
- sensibilitatea mucoasel
- reflexul de vomd
Evaluare clinica azonei de sprijin:
caracteristici
valoare
Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul: sprijin , stabilitate
Atitudini terapeutice:
tr preprotetice:
- intervenfii chirurgicale
- condilionaretisularl
- alte interventir
! protetic:
- amprentare
in stabilirea RIM
la proba machetelor
la aplicarea protezelor

tr 7.ona de succiune
./ Zona vestibulard
n Inspecfie:
t fundurile de sac:
ad6ncime: frontal lateral reftozigomatic
l6time: frontal lateral retrozigomatic (punga Eisenring)
-, -, -
t -, -, vestibulare -
evi.denlierea limitelor funclionale prin inspeclie, cu maneYre
-
bldnde de indep5rtare s,i mobilizare a p6r,tilor moi qi mandibulei;
- uqoard
- dificils

a rnucoasa pasiv - mobild


caracteristicile zonei de reflexie (de trecere a mucoasei fixe in mobila):
sub formi de linie (trecere directa)
- sub formd de zond (trecere treptat6) mm;

. mucoasa mobild - ce vine in raport cu marginile protezei


suplefe
- bride cicatriciale
- leziuni
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 25

t formafiuni periprotetice:
n frenul buzei superioare:
- forma
- inse(ia fa15 de creasd
- numirul de pliuri
- modificdri morfologice
n bridele laterale (canine sau bucale)
- forma -
* insertria fatr6 de creasta
- directia de inserlie
- numdr de pliuri
- modificdri morfologice

t modifi.cdri morfologiee in zona periferiii cdmpului protetic:


D pliurilongitudinale:
- numar
- intindere
- localizare
I forma{iunihiperplazice:
aspect:
numlr:
- localizare:
tr zone de ulceralie:
- numlr
- localizare
- cu sau fdrS depozite fibrinoase
n Palpare:
a apofizaTigomato-alveolard:
sensibilitate
relalia cu creasta edentatA
- relalia cu brida caninf,

tr Inspecfie:
* foveele palatine
- diferenfa de culoare a mucoasei de la nivelul boltii ;i vdlului palatin
- pulsalia v6lului in respiralie
- hamulus in raport cu tuberozitatea

D Palpare:
;anful pterigomaxilar (evidengiat cu latul sondei)
- spina tazald posterioar[
- limita osoasd distald a bollii palatine
- reflexul de vomd
26 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Manevra Valsalva (pentru verificarea reperelor eviden[iate anterior)


Se stabileste:
- pozilia vdlului
- clasa, trecerea de la mucoasa fixd la cea mobild
- mucoasa pasiv mobild sub forml de linie/zona
- pozitia limitei distale in raport cu foveele
Evaluare clinicd a zonei de succiune:
- caracteristici
- valoare
Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul menfinerea:
Atitudini terapeutice:
n preprotetice:
- intervenfii chirurgicale
- conditionaretisulard
- alte intervenfii
n protetice in amprentare:
- preliminard
adaptarea lingurii individuale
- in amprentarea finald

3. 2. 2. 3. Examenul cfrmpului protetic mandibular

U Tona dp spriiin
Inspeclielpalpare
,/ creasta edentatd:
r forma arcadei
r simetria
r dimensiuni
r directia
r aspectul resorb{iei
r sensibilitatea
r consisten!a
r aspectul versantelor vestibulare;i orale
r exostoze: prezenta localizare
sensibilitate
r torus mandibular: prezenfa manme
sensibilitate
I aspectul mucoasei
- culoarea
- grosrmea
aderenla
- rezilien[a
- modific6rile morfologice
sensibilitatea
w
,.,H

txl

,{lr
{ll

Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 27


r[.

li
./ tubercululpiriform:
i
prezenla: d.reapta sfinga
mf,rimea: dreapta stdnga
consistenla: dreapta , stdnga
rezilienfa mucoasei: dreapta , stinga
versantul lingual: dreapta stdnga
- direcgia fa15 de creasta edentatl: dreapta stdnga
Evaluare clinic6 azonei de sprijin:
- caracteristici
- valoare
Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul; sprijin , stabilitate
Atitudini terapeutice:
tr preprotetice:
- interven$ichirurgicale
* conditionaretisularl
- alte interventii
D protetic:
- amprentare
in stabilirea RIM
la proba machetelor
la aplicarea protezelor
n Tona de sacciune
Inspeclie/palpare:
n fundurile de sac:
adincime: frontal Iateral
ldfime: frontal lateral (punga Fish)
lingual
evi.denfiere a limitelor funcyionak :
r vestibular - prin inspecfie, cu manevre blAnde de indepirtare qi mobilizare a
pdrfilor moi: clar6 / dificilA
r distal (ligament pterigo-mandibular) prin:
- deschiderea-inchiderea gurii (inspeclie)
- diferenta de rezilienfl a mucoasei, evidenliati cu latul sondei (palpare)
evidenfiere: clard I dificild
I lingual:
frontal - inseqtia planqeului (prin inspeclie indirectd)
plangeu dur (prin palpare)
* lateral - (prin palpare):
. linia oblicd internl: asculta _, rotunjita
absentd
. aspectul osului de sub linia oblicd intern6: retentiv / neretentiv
28 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

n mucoasa pasiv- mobild;


r caracteristicile zonei de reflexie a mucoasei:
-trecerea dintre mucoasa fixd si mobila: directa
trepmta
- aspectul mucoasei pasiv-mobile; linie zona

n mucoasa mobild:
- suplefea
- bride cicatriciale
- leziuni

tr Elementeleperiprotetice
' negative:
frenul labial: prezenf5. forma
locul de inset-tie
- bridele canine (laterale): formd numdr
direcfia de inse4ie in raport cu creasta edentata
- ligamentul pterigomandibular - locul de inse4ie in raport cu tuberculul
piriform --;
- linia oblic[ interna (LOI) , zona de sub LOI
* apofizele genii -, -,
planqeu:
- insertie
- consistenta
-]
- inserfiile musculare
- mucoasa de aspect modificat (localizare): pliuri
hiperylazii ulceralii
. pozitive:
- pungile Fish - ldfime addncime
- fosele linguale (in dreptul premolarilor) - adAncime
lStime
- franjul lingual de mucoasd

tr Elemente paraprotetice:
. limba:
mlrime
pozifie in repaus
- -;
tonicitate
- mobilitate
. glandele sublinguale herniate sau nu:
. obrajii: pozilie , tonicitate
. buza: pozifie , tonicitate
Evaluare clinicl a zonei de succiune:
- caracteristici
- valoare
Aspecte practice tn protezqrea edentayiei totale 29

Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul menfinerea:
Atitudini terapeutice:
tr preprotetice:
- . intervenfii chirurgicale
- condilionare tisulari _
alte intervenEii
tr protetice in amprentare:
- preliminard
adaptarea lingurii individuale
- in amprentarea finald
3. 2, 2. 4. Relaliile dintre cele doud maxilare:
tr dintre creste
- frontal (in plan sagiral)
- lateral (in plan frontal)
- la DVR (in plan verrical)
tipul scheletal: cls I, cls II, cls III

n dintre tuberozititi gi tuberculul piriform


- in plan vertical (la DVO)
3.2.2. 5. Saliva:
- cantitativ: asialie/triposialie/hipersialie
- calitativ: fluida/vAscoas6
Evaluare clinica
Concluzii practice

4. EXAMENUL FUNCTIILOR ADM


I fizionomia afectatA prin:
- profunzimea qan6urilor peribucale (labiale, Iabio - geniene, labio - mentonier,
comisurale)
- infundarea buzelor: superioard inferioarE
- rogul buzelor: superioar5 , inferioard
- simetria buzelor: superioarl inferioard
- lungimea buzelor: superioard , inferioari
* dinamica accentuatA a buzelor: superioarl (sur6s)
inferioard (in fonatie)
- afectarea propo4ionalit5tii etajelor fefei, etaj inferior: micgorat
mfuit propor,tional cu cel superior(gi nu egal)
- profilul: concav _, convex accentuat convex
- ---,obrajilor:infundali
aspectul , turgescenti
- modificdri prin anomalii somatice/consecutive edentaliei
r fonalia - afectattr prin tulburdri in pronunfarea:
- bilabialelor (P, B, M)
30 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- labio-dentale (F, V)
siflante (S, Z)
- linguo-dentale (D, T)
- linguo - palatale (N, L, Ch)
velo-palatine (K, G)
sigmatism
- timbrul vocal
r masticatia - afectatl prin absenfa dinfilor, interesdnd;
timpul dedicat
statusul nutrilional
-. obiceiuri alimentare
afecfiuni digestive legate de edentafie
r deglutifia - normal5/de tip infantil;
r respiratia * nazall/orald
r tonusul muscular: orbiculari , buccinatori , limbd
r mimica - imobil5/mobild
r igiena bucali - bun5/satisfdcitoare/incorecta-
5. EXAMENE COMPLEMENTARE
-
constante biologice
- biopsie
- teste de alergologie
_radiografii:retroalVeolare-;panoramice;desinus
maxilar; teleradiografii _, radiografii ale ATM
- modele de studiu
- fotografii
- examen EMG
- examen kineziografic

FVFMPT TFIC NNA COMP| r,T4RII FT.IFI Nr ,OR,\FRV TTR ('T TNTC' .

1. DATELE PERSONALE:
Nume: Popescu Prenume: Ion
-73 ani, Sex - M,
Vdrstd:
Domiciliu: Bucureqti, str Plevnei, nr 21, sector l, Tel. 313 15 20, Profesie: inginer
chimist, Ocupaqie: pensionar
rConditii de viatS: medii

2.ANAMNEZA:
r Motivele prezentirii: restabilirea funcfionalitnfii ADM tulburate de
instabilitatea protezelor vechi, in special masticatia
Antecedente eredo-colaterale (AEC) - fdrd importanld
Antecedente personale fiziologice (APF) - fenomenele involutive reduse
r antecedente personale patologice (APP)
r antecedente personale patologice generale
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 3l

afecfiuni generale - HTA, diabet


- medicafie -specificd (antihipertensivd qi antidiabeticci)
statusul nutritional -p referd alimentele c onsistente, fruc te le
r antecedente personale patologice loco-regionale (istoricul edentatiei):
. cauza edentaliei - caria Si parodontopatia;
' cronologia pierderii din$lor, respectiv:- primii s,i ultimii dinli extraqi
primii dinli extrasi aufost - molarii I, cu l0 ani tn urmd, ultimii dinli
extrasi au fost caninii, cu 2 ani tn urmd;
' experienfa in tratamentele qi protez[rile anterioare.- q urmat sporadic
tratamente stomatologice, tn prezent este purtdtor de protezd totald
maxilard qi paryiald mandibulard, cu care s-a adaptat relativ repede
. aprecieri asupra ultimei protezdri - protezele qi-au pierdut treptat
s tabilit at e a S i efi c i enta func yionald

Evaluare clinicd:
Pacientul edentat total este un barbat, aparlin6nd vdrstei a III-a, din mediul urban, condilie
sociald medie, cu un status general modificat, protezat anterior de2 ani, prin proteze ce nu-l
satisfac din punct de vedere funcgional.

Concluzii practice:
AvAnd in vedere v6rsta, statusul general qi local, situafia socio-economicS, se impune
evaluarea corectd a situaliei clinice Ei solulionarea corecti.

3. BXAMENUL CLINIC
r 3. 1. Examenul clinic general

- dezvoltarea somaticl generalA - normosom


- comportament psihic qi colaborare - echilibrat, cooperant
v6rsta cronologic6 cu cea biologicd - concordante
tipul constitufional - atletic
Evaluare clinic6:
Din punct de vedere psihic Si samatic este un pacient echilibrat

Concluzii practice:
Protezarea va fi realizatd in conformitate cu narmele generale de protezare totald.
. 3.2, Examenul clinic loco-regional
3.2,1. Examenul clinic exobucal
Inspec[ia
'/ Din norma frontalfl:
- forma felei - ovald
- m[rimea fefei: - lungime de 20 cm, layimea de ]6 cm
. - culoarea tegumentelor -tnchise de culoare
simetria fe{ei - uqoard asimetrie
- propo4ia etajelor fetei sau ale figurii - etaj inferior micsorat
32 Mihqela Pduna . Elena Preoteasa

sanlurile de la nivelul fefei - geniene Si labio-geniene mai accentuate


-fanta bucala - o linie cu convexitatea superior
aspectul buzelor - infundate, cu ;anluri peribucale prezente
-rogul buzelor - d.iminuat
-aspectul obrajilor - tnfunda1i
Examinarea ATM
Inspeclie:
amplitudinea deschiderii gurii - 38 mm
- traiectoria (excursia mentonului) - tn baionetd

'/ Inspeclia din normd laterald


profilul facial - u$or concav
treapta buzelor - inversatd
- panlul labio-mentonier - qters
- tangenta la planul bazal al mandibulei - FMA mic
unghiul mandibular - 95'
- mentonul - proeminent
- proportia etajelor fe(ei - etaj inferior micqorat
Palparea
r contururile osoase - $tergerea contururilor osoase, tn special corpul
mandibulei diminuat de volum prin resorb1ie osoasd
r punctele sinusale - nedureroase la palpare
r punctele de emergenlE nervoas6 -fdrd sensibilitate dureroasd
r ganglionii limfatici - de aspect normal, ruepalpabili
r musculatura: obrajilor - hipotond, a buzei inferioare - hipertond
ATM:
- excursia condililor - asimetricd
sensibilitatea la palparea pretragianl - de partea dreaptd
- crepitalii - prezente pe pqrtea dreaptd

Percufia
- mugchiului maseter - semnul Chvostek absent
Auscultafia ATM
- zgomote articulare, cracmente - prezente pe partea dreaptd la tnchiderea Si
deschiderea gurii

Eyaluare clinicd.:
Examenul facial, al musculaturii ;i ATM evidenyiazd cadrul facial (forma fepei ovald,
tegumente tnchise de culoare) Si modificdrile acestuia (;anlurile peribucale qi faciale
accentuate, profilul concav, etajul infeior al felei micqorat), precum Si modificdrile muscula-
re (hipotonia buccinatorilor qi hipertonia orbicularilor buzei inferioare) Si articulare (sensibi-
litatea la palparea pretragiand, excursia condililor qi cea mandibulard, zgomotele articulare).
Aspecte practice ln protezarea edentaliei totale 33

Concluzii practice:
Alegerea, aranjamentul;i relayiile ocluzale ale viitorilor dinyi trebuie sdfie concordante
cu elementele de cadru, modificdrile acestora Si starea modo-funcTionald neuro-musculard
Si
qrticulard (dupd o evaluare ;i stabilire corectd a relayiilor maxilo-mandibulare).
funclionale

3,2.2. Examenul clinic endobucal


3. 2. 2. 1. Examenul oncologic preventiv

Prin inspecfie qi palpare se evidenfiazd daci sunt prezente formaliuni cu potential malign,
la nivelul:
r buzelor - zond de discheratozd
r vestibulului bucal
r obrajilor
I limbii
I planqeului bucal
I mucoasei faringiene fdrd modificdri

3. 2. 2. 2. Examenul cdmpului protetic maxilnr


n Tona de sfriiin (\uhstrot muco-osos,\
creasta edentatd:
r forma arcadei - semielipsd
r simetria - asimetricd
I dimensiuni: tndllime 5-12 mm, ldyime 4-6 mm
r directia - orizontald
r aspectul versantului vestibular - neretentiv
r aspectul resorbliei - mai accentuatd pe parteo sfingd
r exostoze: prezenta , localizare
sensibilitate
r sensibilitatea- crescutd in zonafrontald
r aspectul mucoasei
- culoarea - de aspect normal
- grosimea $ redusd
- aderenfa - redusd tn zona laterald
- rezilienla - 0,5 mm, mai mare in zona laterald dreaptd
- modificiri morfologice - cresterea stratului submucos pe partea dreaptd
sensibilitatea - occentuatd tn zona frontald
tub ero Titdfile mox ilar e
pentru fiecare parte se urmiregte:
r prezenfa sau absenfa - prezente pe ambele pdr\i
I mlrimea - medie
r zone retentive - vestibular de partea dreaptd
r hipertrofia polului inferior (procidente) - nu este cazul
r consistenla - ferma
34 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

bolta palntind
t formd'. de U
r aspectul versantelor orale - paralele
I adAncime - medie
r suura intermaxilard: proeminentd
r torus palatin - prezent
- localizarea- I/3 medie
- mdrimea - medie
- forma - ovalard
sensibilitate - prezenta la presiuni mari
r papila retroincisivi (bunoidd): localizare - pe creastd, sensibilitate - u$or
crescutd
r rugile palatine - $terse
r foveele palatine: - evidente
r mucoasa
- - 0,5 mm in 2/3 anterioare, l -2 mm in l/3 posterioard
rezilienla
- - u$or modificatd (mai ro;ie 1/3 medie)
colora{ia
aspecte modificate - coloratie mai intensd tn cdmpul ocupat de
proteza veche
- grosimea -
u$or mai tngroqatd
aderenta *
redusd
sensibilitatea mucoasei - cresculd la nivelul torusului
- reflexul de voml - prezent, redus in intensitate

Evaluare clinicd a zonei de sprijin:


t caracteristici - substratul osos oferd condiTii bune pentru protezare, iar cel
mucos impune intervenlii preprotetice Si precaulii in amprentare qi in
distanlarea bazei de torus
t valoarea proteticd - medie, prin modificdrile mucoasei si prezenla torusului

Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul: sprijin - condilii medii, stabilitate - relativd
Atitudini terapeutice:
tr preprotetice:
intervenlii chirurgicale
- conditionaretisular[
alte intervenlli - tratamentul stomatopatiei protetice
n protetic:
amprentare - dupd vindecare, cu materiale moi, tehnici de
despovdrare
- in stabilirea RIM - atenlie in stabilirea planului de ocluzie,
plasarea din;ilor si angrenajul interdentar
la proba machetelor - atenlie la aceleasi aspecte ca la stabilirea
RIM Si indicalii de foliere la torus
Aspecte practice tn protezarea edentayiei tatale 35

la aplicarea protezelor - instruirea atentd pivind igieniTarea qi


dispensarizarea

tr 7.ona de succiune

./ Zona vestibulard
o Inspeclie:
r fundurile de sac:
- addncime: frontal - 8 mm,lateral - 4 mm, tettozigomatic - 12 mm
- lalime: frontal -2 mm,lateral-2 mm,retongomatic (punga Eisening) 3 mm
t evidenfrerea limitelor funcfionale yestibulare - prin inspecfie, cu manevre
blAnde de indeplrtare qi mobilizare a p64ilor moi ;i mandibulei:
- usoara
dificila
a mucoasa pasiv
Dt - mobili
- caracteristicile zonei de reflexie (de trecere a mucoasei fixe in mobild):
- sub formd de linie (trecere direct5) -
sub formf, de zond (trecere treptat6) - de 2,5 mm
. mucoasa mobili - ce vine in raport cu marginile protezei
suplepe - pistratl
- bride cicatriciale - absente
- leziuni - ulceralie in zona vestibulari dreaptd de 0,5 cm
t fornnaliuni periprotetice:
tr frenul buzei superioare:
- forma - evantai
- inse(ia fa16 de creastA - medie
- numlrul de pliuri - unu
- modificirimorfologice
tr bridele laterale (canine)
- forma - late /inguste
- inser{ia fafa de creasta - joasd/medie/inaltd
- la - 4mm fald de arcada Tigomato - alveolard
- directia de inserlie - oblici spre anterior / vertical / posterior
numdr de pliuri - simple / multiple - cArc 2 pe fiecare parte
- aspect - normal /hipertrofic.
t msdificdri morfologice tn zona periferiei cdmpului protetic:
tr pliurilongitudinale:
- numf,r - un pliu
- intindere-lcm
- localizare - pe stdnga, zona molar l, cu posibilitatea de tntindere
u formagiuni hiperplazice:
* aspect: pediculate, sesile
- numdr: unice/ multiple
- localizare: la nivelul fundurilor de sac
36 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

D 'T"ffJl:"j*';
localizare - dreapta, zona Pm,
cu sau f[ra depozite fibrinoase -fdrd depozite fibrinoase
o Palpare:
' ap otiza':'#{:;ir?r::"Y!,o,*ot
u
relagia cu creasta edentat5 - la 3 mm pe partea stingd
relafia cu brida canind * la 4 mm, de fiecare parte

t Limita distali (Ah): limite/caracteristici

Inspecfie:
- foveele palatine - evidente
- diferenla de culoare a mucoasei de la nivelul bollii gi valului palatin - evidentd
- pulsafia vdlului in respirafie - nu se evidenyiazd
hamulus in raport cu tuberozitatea - nu este prezent

Palpare:
qanfurile pterigomaxilare (evidenliat cu latul sondei) - evidente
spinele nazale posterioare - nepalpabile
limita osoasi distal6 a bollii palatine
- reflexul de vomd - accentuat - nu suportd palparea

Manevru Valsalva (pentru verificarea reperelor evidenliate anterior) - evidenfiaza limita distald
Se stabile$te:
- pozilia vdlului - verticald
- clasa, trecerea de la mucoasa fixi la cea mobili - clasa III, trecere directd de
la mucoasa fixd a bol1ii palatine la cea mobild de la nivelul vdlului
- mucoasa pasiv mobili sub formd de linielzon\
- pozi\ia limitei distale in raport cu foveele - inaintea foveelor

Evaluare clinicd a zonei de succiune:


caracteristici - zond de mucoasd pasiv mobild vestibular, iar distal sub formd
de linie, bride duble, zond de ulceralie vestibular dreapta ;i pliu de mucoasd
vestibular stAnga
valoare - medie, de.ficitard in zona distald

Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul, menfinerea: * posibila desprindere a protezei
dinspre distal
Atitudini terapeutice:
D preprotetice:
- intervenlii chirurgicale
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 37

- condilionare tisulari
alte interventi - corectarea protezei vechi ce a determinat ulceratia
tr protetice in amprentare:
- preliminard
adaptarea lingurii individuale - delimitarea corectd distal,
tntinderea pliului de mucoasd tn adaptarea lingurii qi amprentare
in amprentarea finalS - amprentarea numai dupd vindecarea
ulceraliei, delimitarea pe mucoasd a limitei distale Ei tntind.erea
pliului de mucoasd

3. 2. 2. 3. Exatnenul cdmpului protetic mandibular


tr Zona d.e Utriiin
Inspecfie/palpare
t Creasta edentatd:
D forma arcadei edentate: parabold (U deschis)
D simetria: simetricd / asimetrica,.
tr dimensiuni: * indlfime: inalta / medie / redusdl platd. /negativd;
- litime: latd/ mediel ascufltA, in lamd de cugit
n direcfia crestei: ascendentd distal/ descendenti/orizontalA;
n aspectul resorbfiei : ariformdl neunifo rma/accentu atA
n zone sensibile la presiune: la nivelul exostozei din dreptut lui i3
tr consistenfa: fe rmdl r edusa/deplasabili;
tr aspectul versantelor vestibulare gi orale: retentiv lingual distat I neretentiv;
D torus mandibular (pe versantul lingual al crestei in zona premolarilor) absent
' ^n:"t:', i: ii!|iZl*, *arbic ioas i/ro q ie ;
grosime: normaldl sublirel exageratd;
rezilienlS: redusi/norm ald/ cre s cut d;

.pr'*;'#i'jl1r:i;::r;:;:{,:#:;::,Jiirngoarai,,ur
t Tuberculul pirifurm:
n prezenta - prezent pe ambele pdrli;
u ca mdrime - de mdrime mediel bine reprezentali;
D consistentra: fermil redusd/ masd gelatinoasd deplasabild orizontal pe sfinga;
I rezilienfa mucoasei: crescutdl redusd;
n versantul lingual (spaliul niqei linguale) - retentivlneretentiv;
f: direclia fald de creasta edentata: orizontali/ oblical verticala

Evaluare clinicd a zonei de sprijin:


D caracteristici -
creasta cu resorblie accentuatd, neunifurmd, cu direcyie
ascendentd distal, tubercul pirifurm gelatinos pe stAnga, deplasabil orizontal,
mucoasd rezilientd
o valoare - medie spre redusd
38 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul: sprijinul - deficitar, stabilitate - redusd
Atitudini terapeutice:
tr
'ToTJi"H!;[ii chirurgicale - corectarea exostozei de Ia nivelur tui 33
- condilionaretisulard
alte interventii
n protetic:
amprentare - nu se realizeazd, inchidere marginalS la nivelul
tuberculului piriform de partea stanga
in stabilirea RIM - apropierea planului de ocluzie de creasta
mandibulard
la proba machetelor - respectarea montArii pe creastA in zona
laterald
la aplicarea protezelor - controlul bazelor pe c6mpul protetic qi
al relafiilor ocluzale
n 7.ona de sucriune

Inspecfielpalpare:
! fundurile de sac:
ad6ncime: frontal - 5 mm, lateral - 6 mm, lingual - 4 mm
- l[1ime: frontal - 2 mm, lateral (punga Fish) - 2-3 mm
D eviden{ierea limitelorfuncfionale:
r vestibular - prin inspeclie, cu manevre blAnde de indepartare gi
mobilizare a pdrtilor moi: clari / dificild
r distal (ligament pterigo-mandibular) prin:
deschiderea - inchiderea gurii (inspeclie)
diferenla de rezilienfd evidenfiatd cu latul sondei (palpare)
eviden{iere: clard / dificild
I lingual:
frontal - inse4ia planqeului (prin inspeciie indirecta) - tnalta,
planqeu dur (prin palpare) - se palpeazd apofizele genii
- lateral - LOI (prin palpare): ascu1itd
rotunjitd , absentd
aspectul osului de sub LOI'. retentiv
neretentiv
n tnacoasq pasiv- mobili:
r caracteristicile zonei de reflexie a mucoasei:
trecerea dintre mucoasa fixi qi mobilS: directd, treptati
- aspectul mucoasei pasiv mobile: sub formd de linie, zond
tr tnu.coass mobili:
suplelea - supld
- bride cicatriciale - qbsente
- leziuni - la nivel lingual central
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 39

tr Elementeleperiprotetice
r negative:
- frenul labial: prezent, f.orma de inse4ie - lineard, locul de
inse4ie - la 5 mm de mijlocul creastei;
- bridele canine (laterale): formd de inserlie lineard, numdr - cdte
una pe fiecare parte, direc{ia de inserlie in raport cu creasta
edentatd - la distan;d de mijlocul crestei;
ligamentul pterigomandibular - locul de inse(ie in raport cu
tuberculul pinform - tn 1/3 superioard;
- linia oblicd internd (LOI) - asculite, zona de sub LOI - retentive;
- apofizele gerii- palpabile;
- planqeu:
inserlie -tnaltd
- consistenla- crescutd lingual central
- inserfiile musculare - ale genioglopilor aproape de mijlocul
crestei',
- mucoasa de aspect modificat (localizare): pliuri - lingual distal,
hiperplazii , ulcerafii - lingual central
r pozitive:
pungile Fish- ldgime - j mm,ad6ncime - 6 mm;
fosele linguale (in dreptul premolarilor) - adAncime
ldIime
- franjul lingual de rnucoasd

D Elementeparaprotetice:
r limba:
- mdrime - normald
- pozilie in repaus - posterioard
- tonicitate - crescutS
- mobilitate - mare
r glandele sublinguale - herniate
r obrajii; pozilie , tonicitate -redusd (hipotonie)
rbuza: pozifie tonicitate - crescutd (hipertonie)
Evaluare clinicd a zonei de succiune:
- caracteristici
- valoare
Concluzii practice:
Previziuni privind echilibrul menfinerea:
Atitudini terapeutice:
tr preprotetice:
intervenlii chirurgicale
- condilionaretisulard
- alte interventii
40 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

U protetice in amprentare:
- preliminard
- adaptarea lingurii individuale
- in amprentarea finald
3.2.2. 4. Relafiile dintre maxilare:
tr dintre creste
- frontal (in plan sagital) - raport invers
- lateral (in plan frontal) - raport invers lateral distal
- la DVR (in plan vertical) - 8-10 mm
tipul scheletal: clasa I, clasa TI, clasa 1I1, secundari resorbliei
tr dintre tuberozitifi qi tuberculul piriform
- in plan vertical (la DVR) - spatiu vertical suficient
3.2.2. 5. Ssliva:
- cantitativ: asialie/hiposialie (guri uscatd)/hipersialie
- calitativ: fluida/vdscoasd(verificare in ap[ rece)
Evaluare clinic5
Schimbarea relayiei dintre creste (ctasa III scheletald) ca urrnqre a sensului diftrit de
resorbyie la cele doud maxilare. Prezenla salivei tn cantitate redusd qi vdscoasd, condifii
nefav or abile p e ntru p ro t e zare.

Concluzii practice
Stabilirea corectd a rela1iei dintre creste Si respeclarea montdrii dinlilor tn raport cu
crestele Si dinamica mandibulard. Realizarea protezelor cu suprafa\d internd a bazelor cdt
mai netedd (pentru adeziune maximd, prevenirea leziunilor pe mucoasd), cu dinlii tntr-un
raport impus anatomic Sifuncpional de rela;ia dintre creste.

4. EXAMENUL FUNCTIILOR ADM


r fizionomia - afectatd prin:
- profunzimea qanlurilor peribucale (labiale, labio - geniene, labio - mentonier,
comisurale) - ;anlurile labiale, labio-geniene qi comisurale profunde
- infundarea buzelor: superioari * tnfundatd,inferioard - tnfundatd
- roqul buzelor: superioari - diminuat, inferioard - diminuat
simetria buzelor: superioard - asimetricd, inferioar6
- lungimea buzelor: superioard - alungitd (hipotand), inferioard - scurtatd
(hipertona)
- dinamica accentuatA a buzelor: superioard - in surds, inferioari - in fonalie
- afectarea proporfionalitSlii etajelor felei, etaj inferior: rnic;orat '
mArit propo4ional cu cel superior (Ei nu egal)
- profilul: concav convex accentuat convex
---;
aspectul obrajilor: infunda1i , turgescenli
modificdri prin anomalii somatice/ cons e cutiv e e dentaliei
-
r fonafia - -,
compensatd -,
- -, M)
bilabialelor (P, B,
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 4t

- labio-dentale (F, V)
- siflante (S, Z)_,
- linguo-dentale (D, T)
- linguo - palatale (N, L, Ch)
- velo-palatine (K, G)
- sigmatism
- timbrul vocal - afectat
r masticafia - afectatd prin absenfa dinlilor, intersAnd:
- timpul dedicat - prelungit
statusul nutrilional * preponderent ve getarian
- obiceiuri alimentare - preferd alimente moi
- afecfiuni digestive legate de edentagie - prezente tulburdri gastrice
r deglutitia - normald
r respirafia - normald
r tonusul muscular:
orbicularul buzei inferioare hip ertonic,
- hipotonia muqchilor buccinatori,
limbd - hipertond
r mimica - imobild
I igiena bucalS- satisfdcdtoare
Evaluare clinic6
Afectarea fi.zionomicd ;i masticatorie precum ;i a tonusului musculaturii oro-faciale.

Concluzii practice
Restabilireafizionomicd Si a masticaliei tn raport cu tonusul sifuncyionalitatea musculard.

5. EXAMENE COMPLEMENTARE

- constante biologice
- biopsie
- teste de alergologie
- radiografii: retroalveolare _; panoramice ; de sinus
maxilar; teleradiografii , radiografii ale ATM
- modele de studiu
fotografii
- examen EMG
- exilnen kineziografic

1.2. EXAMENUL PACIENTULUI EDENTAT TOTAL BIMAXILAR


PROTEZAT
AvAnd in vedere cd, cel mai adesea, pacienfii edenta,ti total au fost anterior protezali nu
trebuie neglijate datele aduse din examinarea pacientului cu protezele sau a pieselor protetice.
Scopul examinlrii pacientului pufiAtor de proteze poate fi:
r pentru intervenfii de urgenfl in caz de:
42 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

stomatopatii acute;
- fracturareabazei protezelor sau desprinderea unor dinli de pe protez6;
r in vederea recondiliondrii protezelor: cdptugiri, completarea unor dinli pe proteze,
readaptare ocluzal[ sau a bazei protezei;
r pentru o noud ptotezare, utilizfind unele date furnizate de vechile proteze qi prevenind
astfel unele greqeli din protezarile anterioare.

Pacienfii purtdtori de proteze totale se pot prezenta ca:


- purtf,tori de proteze totale bimaxilar;
- pur6tori de protezi total[ la unul din maxilare;
- purtdtori de proteze pa(iale in situalia clinicd de edentat total, prin pierderea
dingilor stAlpi.

Examinarea acestor paciengi cuprinde:


examenul pacientului f[rd proteze;
-
-
examenul pacientului cu protezele;
-
examenul pieselor protetice in afara cavitagii bucale.

1,2.1. Examenul pacientului fAr[ proteze


in examinarea pacientului fari proteze sunt evidenqiate unele aspecte legate de protezdrile
anterioare, la care se adaugd unele date din relatdrile pacientului (motivele prezentdrii,
experienfa cApAtatd in protez[rile anterioare etc.), fie unele modificdri observate la nivelul
cdmpului protetic, ca urnare a purtirii protezelor.
Astfel, in motivarea prezenttuii, pacientul poate relata:
- instabilitatea protezelor in masticalie sau fona{ie, aspect fizionomic
necorespunzdtor, datorit[ modificlrilor de culoare ale dintilor sau bazelor
protezelor;
- fracturi frecvente alebazei (bazelor);
- prezenfa unor senzafii de arsuri la nivelul mucoasei bucale;
- instabilitatea protezei prin schimbarea situaliei clinice anterioare de edentat
parlial sau subtotal in total etc.
Din experienfa c6p[tata de pacient in protezflrile anterioare o serie de date ne pot fi de
ajutor in alegerea gi montarea dinlilor (formd, m[rime, aranjament), in alegerea materialelor
(in alergii se aleg materiale potrivite pentru amprentd qi pentru bazaprotezelor etc).
La examenul endobucal la nivelul mucoasei se pot observa modificari consecutive
purtdrii protezelor:
aspect de mucoasd tasatl (amprenta l[sati debazele protezelor vechi);
- creste balante (in special in zona frontalA maxilari, prin prezenla multa vreme
a dintilor frontali inferiori in edentalia totald maxilard Ei termino-terminall
mandibulard, situalie clinicd descrisd qi numita de Kelly sindromul combinat);
- papila qi rugile palatine cu mucoasf, sensibili, congestionatd;
- hiperplazii de mucoasd, situate pe creste sau in fundurile de sac (legate de
margini ascu{ite ale protezelor, lipsa coincidenlei intre IM li RC);
- ulcerafii, mai ales la nivelul fundurilor de sac;
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 43

- resorbtria accentuaE a crestelor edentate - cu $tergerea accentuatA a


reliefurilor pozitive, mai ales la nivelul chmpului protetic mandibular, ca
urmare a purtdrii multd vreme a unor proteze necorespunzdtoare ca baze dar
mai ales ca relalii ocluzale.

1.2.2, Examenul pacientului cu proteze


Examenul pacientului cu protezele se realizeazd exobucal si endobucal.

A. Examenul exobucal
Examenul exobucal cu protezele are drept scop realizarea unui bilant fizionomic ai
func{ional obginut din coroborarea datelor din examinarea faciald qi a arcadelor artificiale in
repaus, in IM, in dinamica buzelor qi cea mandibulara (fonafie, surds). Pot fi relinute astfel
date utile in viitoarea protezare pentru fizionomie (forma, mf,rimea, aranjamentul,
vizibilitatea dinfilor) qi echilibrul dinamic al protezelor (respectiv: DVO, inocluzia sagitala,
rela{ia dinlilor cu buzele).

'/ in pozilie de repaus se fac aprecieri:

tr Pentru DVR:
valoarea DVR, prin mdsurarea cu ocluzometrul Willis, a distanlei dintre
-
subnazale gi gnathion, cdnd pacientul este in condilii de relaxare musculard
(capul este nesprijinit gi se induce pozi{ia de repaus; dupa o conversafie, dupi
deglutilie, aspect fizionomic relaxat, destins, std cu ochii inchi;i gi buzele se
ating uqor etc);
- valoarea spatiului de inocluzie fiziologicf, (spafiul dintre dinfi in pozilie de
repaus). Diferenla dintre DVR pi DVO reprezintd valoarea spafiului de
inocluzie fiziologicd care in mod normal este in medie de 2-3 mm. ExistS
variafii legate de anomaliile somatice: clasa II - mai mare, clasa III - mai mic.
n Aspectul fizionomic:
Din normd fronfulrt se urm6resc in prezenfa protezelor aqezate pe cAmpul protetic
urmdtoarele:
r aspectul buzelor:
- ca pozifie: ?nfundatelproeminente;
anfu ri le peribucale : qterse/moderate/accentuate
s,
;

- roqul buzelor: prezent/redus/dispirut;


simetria buzelor: simetrice/asimetrice;
- comisurile bucale: cdzutel aspect normal;
r aspectul obrajilor: infundafi/turgescen[i;
r simetria faciald: (in raport cu linia care porne$te de la nazion qi trece prin
subnazale qi relalia cu linia interincisiva superioari gi inferioard, cu gnathion)
simetria pdstratS/asimetrie facialS;
t proporfionalitatea etajelor felei: p5strat5/ etajul inferior marit sau micAorat;
I vizibilitatea arcadei (in sens orizontal): dintii vizibili
44 Mihaela Pduna ' Elena Preoteasa

r relatia liniei interincisive cu linia median6: coincidente/deplasatd sprte


dreapta/st6nga;
r vizibilitatea dintilor (vertical):
superiori: vizibil6 marginea incizala in mm / dintii
nu sunt vizibili;
inferiori: este vizibil5 marginea incizald (1-2 mm)/ dinlii nu sunt
vizibili;
- este vizibil spafiul liber dintre dinfi (spafiu aparent inchis de culoare).
r rela(ia caninilor cu comisurile; anterior de comisuri/ la nivelul comisurilor/
Posterior;
r coridorul bucal: mare/mic/corect;
Din normd laterali se urmireqte:
r profilul: convexldrePt/concav;
r proporlia etajelor felei: p[stratalmodificat[;
I treapta buzelor: normaldldreapta/inversat[;
r qanful labio-mentonier: accentuat/gters;
r pozifia mentonului: retras/proemineni/normal pozilionat;
r pozifia buzelor: normald/infundate/proemind una dintre buze

'/ Pentru IM se apreciazir.

x DV de IM se mdsoarl distanla dintre subnazale qi gnathion c6nd dinlii sunt in


-
contact (in mm).
Se stabileqte DVO funcfional[ (pe baza DVR 9i a spafiului minim de
vorbire) qi se
compar[ cu DV de IM.
micd'
Situafiile clinice privind DV stabilita de proteze pot fi: DV mai mare/ corectd./ mai
tr Aspectul fizionomic:
din normd frontald:
aspectul buzelor: infundate/proeminente;
- contactul buzelor: strdns/lejer;
simetria/asimetria buzelor;
$anfurile peribucale: $terse/accentuate;
* roqul buzelor: Prezentlabsent;
- ticuri de ridicare a buzelor (mimica accentuatd);
simetrie / asimetrie facialS;
.. propo(ionalitatea esteticf, a etajelor fefei: prezentS/ absentd (etajul inferior
mdrit/micqorat).
din normd laterakt.
- profilul: convex/drePt/concav;
- treapta buzelor: normali/dreaptA/inversa6;
qanful labio mentonier: $ters/accentuat;
mentonul: proeminent/aspect normal/in retropozifie;
- propo(ionalitatea etajelor felei'
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 45

,/ in dinamica buzelor
il in szrds
Aprecierea se realizeazd din fa15, urmirind in timpul surdsului:
r excursia buzelor:
-verticalS - accentuatd/ redusd (in mm);
orizontal- accentuati/redusd (in mm);
simetria;
r ticuri ale buzelor: (superioara/ inferioari) cu o vizibilitate mai mare a
anumitor dinli
r vizibilitatea arcadei (in sens orizontal): superioard pentru dinlii frontali/+Pm,/
Pm, I M,; mandibularS: pentru dinfii frontali/+Pm, / Pmr l M.r;
r relatia liniei interincisive cu linia median6: coincidente/ deviate spre dreapta
sau st6nga;
r vizibilitatea dinlilor (insens vertical):
superiori - redusd in mm/ exageratd (a dinfilor in
intregime, qi baza protezei) in mm/ absenta;
- - redus5/ exageratS/nu sunt vizibili;
inferiori
- dintii nu sunt vizibili nici cei superiori, nici cei inferiori;
r coridorul bucal (spaliul dintre comisuri gi arcade): normaV miritl micEorat;
r simetria arcadei, fafd de linia mediani qi de comisurile bucale:
r concordanla (sau neconcordanga) dinfilor cu particularitifile pacientului (ca
form5, mdrime, culoare);
r aranjamentut dinilor: diastemS, rotiri, incilecdri qi valoarea estetica in
armonia dento-facialS qi aspectul fizionomici
r aspectul curburii incizale;
- cu convexitate inferior, aspect vesel: la tineri/ femei, in anomalii clasa
a II-a Angle;
- in linie dreapt6- la pacienlii in vArstd (la bdrbali), in anomalii clasa a
III-a Angle, c6nd se realizeazd, montare cap la cap;
- relalia dinlilor frontali superiori cu ro;ul buzei inferioare: contact
strAns/lejer/fir5 contact;
paralelismul liniei incizale cu buza inferioar5: incisivii centrali,
incisivii, tofi dinfii frontali.
il infanafie (dinamica buzelor Si mandibulard)
Aprecierea se realizeazd din fa15, cdnd pacientul vorbeqte, urmirind:
- dinamica buzelor in fona{ie: accentuatd sau nu;
linia vorbirii, datd de relaiia marginii libere a buzei superioare cu fafa
vestibulari a dinlilor superiori: inalt6 / medie / joas6;
- vizibilitatea dinlilor superiori in vorbire: exagerati / normald / dinlii nu sunt
vizibili;
- aspectul curburii incizale maxilare: convexd/concavdlin linie dreaptf,/
denivelata;
- vizibilitatea dinfilor mandibulari in vorbire: exageratd / normala / dinlii nu
sunt vizibili;
46 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- aspectul curburii incizale mandibulare: concavS/in linie dreaptd/


convexS/denivetata;
- rela{ia dinfilor frontali superiori cu buza inferioard la pronunfarea labio-
dentalelor (fonemele F 9i V): dinlii sunt anterior de buzl - vestibularizali I in
contact cu rogul buzei inferioare- relalie corectA / in spatele buzei - oralizali;
- prezen[a spafiului minim de vorbire - spaliul dintre dinti, apreciat la nivelul
premolarilor, cdnd pronunfa cuvinte ce conlin consoana ,,S": ,,rniss"'. prezentl
absent (DVO supraevaluaffi) l mdrit (DVO subevaluatd);
- tulburlri de fonatie

B. Examenul endobucal
r Examenul endotrucal al protezelor
Prin examenul endobucal al protezelor se urmd.reEte evidenfierea datelor legate de
echilibrul static (relafia dingilor cu crestele edentate) gi dinamic (relalia dinlilor cu musculatura
periproteticS, paraproteticl qi cu antagoni$tii, in timpul funclionalit5lii ADM).

E xame nul p ro t e zei maxilar e


La examenul protezei maxilare se urmiresc pe rdnd baza qi arcada artificiali:
tr Examinarea bazei protezei:
- relafia marginilor bazei cu fundurile de sac vestibulare;
- relafia bazei cu limita distaltr;
- menfinerea protezei la testele Herbst, de succiune, in cursul miqcirilor
funcfionale (fonafie, masticalie, deglutilie);
- stabilitatea./bascularea.
. Relatia marginilor bazei cu fundurile de sac vestibulare este apreciatd prin inspec{ie +
mobilizarea formaliunilor moi din periferie:
- prin inspecfie se urm6re$te din aproape in aproape rela{ia dintre marginile
bazei protezei gi mucoasa pasiv-mobilS precum gi cu formafiunile mobile din
periferie (bride, fren);
- prin trac{ionarea orizontalS de la nivelul comisurilor, se apreciazd relalia cu
bridele laterale (la margini lungi proteza se deplaseazd);
- prin tracliunea verticald de la nivelul buzei superioare se apreciazdrelalia cu
frenul buzei superioare (depis,irea inserfiei tienului este urmatd de deplasarea
protezei);
. Relalia bazei cu limita distal6 a cdmpului protetic, se poate aprecia prin inspecEie astfel:
se traseazd limita distala cu un creion chimic si se aplicd proteza, urmf,rind
relalia marginii distale a protezei cu limita distald a c0mpului protetic;
se marcheazl marginea distall a protezei, se aplica pe cdmpul protetic $i se
verificd prin manevra Valsalva, dupi indepartarea protezei, desenul imprimat
pe mucoasS;
- prin manevra Valsalva, urmlrind zona de reflexie in raport cu marginea
distali abazei protezei aplicate pe c6mpul protetic.
Aspecte practice tn protezarea edenta1iei totale
47

. Menfinerea se verificd:
- la miqcdrile test (Herbst): deschiderea maximd a gurii, sur6s forfat, pacientul
rnJtmeazd suptul, tusea;
* Ia miqcirile funclionale din fonafie, masticalie, deglutilie;
- succiunea:
' inchiderea interni -
se apasr cu indexul din aproape in aproape pe
marginea bazei protezei in zona vestibular6;
' totali- se tracfioneazl vertical de protez[ cu policele s,i indexul din
dreptul premolarilor;
' inchiderea distalS - presiune pe dinfii frontali in sens oro-vestibular.

. Stabilitatea:
Se verificd bascularea, prin presiuni alternative cu indexul de la ambele rn6ini pe fa.ta
oral[ a premolarilor, molarilor.

tr La nivelul arcadei artificiale se urmd.reqte prin inspecgie din fag profil:


9i
- forma arcadei, curbura vestibularr in zonalrontala gi simetria ei;
- planul de ocluzie (nivel qi orientare, atdt frontal cAt qi lateral ;i in ansamblul
siu);
- dingii: culoare, mdrime, form5, aranjament.

Ex am e nul prote zei man dib


ulare
In examenul protezei mandibulare se urm5resc pe rdnd baza qi arcada artificiala:
u la nivelul bazei:
. marginile:
a relalia cu fundurile de sac, respectiv:
- lungimea marginilor in raport cu adAncimea fundurilor de sac, cu
mucoasa pasiv-mobild, (respectiv margini lungi, scurte sau
corecte);
- grosimea marginilor in raport cu ldlimea fundurilor de sac
(respectiv margini prea groase, subliri sau corecte);
o rglatil gu inserfia ligamentului pterigomandibular, unde marginea poate
fi mai lungi / scurt6 sau corectd;
o relatra cu linia oblici internl (evidenliati prin palpare), unde marginea
protezei poate fi lungd/ scurti sau corecti;
. menfinerea:
+ la mi$cirile test (Herbst): deschiderea moderata a gurii, deschiderea
largf, a gurii, protrac{ia timbii, limba spre obraji, de-glutilie, pacientul
mimeazd suptul (truguie buzele);
. la mi$clrile funclionale: in fonafie, masticalie, deglutilie;
o succiunea:
- presiune pe dinlii frontali in sens oro-vestibular, verificd
inchiderea marginal[ la tuberculul piriform;
- presiune pe din{ii frontali in sens vestibulo-oral, verificd
inchiderea lingual central;
48 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- tracfiune verticali a protezei, verificd inchiderea totalS


vestibulard (intern[ $i externa);
- tracfiunea vertical5 a protezei urmatf, de indeplrtarea buzei qi
obrajilor, verifica prezenfa inchiderii interne vestibulare, fiind
anulat6 astfel inchiderea extern6;
. stabilitatea:
- ca stabilitate se verificd bascularea prin presiuni alternative pe fafa
ocluzalS a premolarilor, molarilor;
tr la nivelul arcadei se urmdregte:
. relalia suprafelei ocluzale (planul de ocluzie):
* ca nivel, in raport cu fala dorsalI a limbii gi zona de convexitate a
mupchiului buccinator: inalt / normal / cobordtl
ca orientare (curburile Spee, Wilson): normal I curburd antiMonson / in
linie dreaptd I denivelat;
. raportul suprafefelor orale qi vestibulare ale arcadei cu limba, buzele, obrajii:
oralizare/vestibularizare pentru zona frontald-/laterald;

n Relaliile paraprotetice ale protezei (bazd + dinti):


. cu limba:
- se verifici rela{ia cu proteza mandibulard:
in pozilie de repaus a limbii
posterioard (nefavorabild protezdrii)/ intermediar6/ anterioard
(favorabil5 protezarii) ;
- tendinl5 de etalare sau de strAngere posterioarl a limbii
. cu glandele sublinguale: herniate stabilind raport cu versantul oral al protezei
sau cu marginile bazei;
. cu orbicularul buzei (la deschiderea gurii): contactul strAns intre dinS 9i buzd
care deplaseazi spre posterior proteza / contact lejer;
. cu buccinatorii: in relalie de contact cu obrajii (normal) / spaliu liber intre
obraji gi versantul vestibular al protezei (nefavorabil-colecteazl alimente in
caz de musculaturd hipoton[);
. hernierea obrajilor (vestibular distal) in relafie directi cabaza protezei.

Relafiile ocluzale Si intermaxilare stabilire de proteze


Relaliile ocluzale qi RIM stabilite de proteze sunt analizate din punct de vedere static $i
funcfional:

Relaliile ocluzale stabilite de proteze se apreciazf,;


,/ in zonu frontali:
tr static:
- raport psalidodont: supraacoperire (in mm) cu inocluzie sagital5;
- raport cap la caP (labiodont);
- raport invers;
- Iinia interincisivi fald de linia mediana;
n funcfional (raportul RC/IM, in fonafie):
- Pozilii coincidente: IM in RC;
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 49

- lipsi de coinciden;{: in RC - raport normal, dupd care mandibula


alunecd anterior spre IM, ajung6nd in raport cap la cap sau invers;
D In fonafie:
concordanfa inocluziei sagitale cu gradul de avansare al mandibulei in
-
fonalie (se verificd funclional prin pronunlarea de cuvinte ce confin
grupurile ,,ce", ,,ci", numdr[ de la 50-55) se traduce prin absenla
contactelor dento-dentare din zona frontal5, la propulsia maximi
foneticd, cu raport de cel mult cap la cap;
- lipsa de concordang intre inocluzia sagitala gi gradul de avansare al
mandibulei: in fonafie din(ii mandibulari depdgesc pe cei maxilaril
rimdn in spatele celor maxilari.
,/ in zona lateral[:
tr static:
raport normal- c6nd dinSi laterali superiori depagesc in sens vestibular
-
pe cei inferiori;
- raport invers- cAnd dinfli laterali inferiori, dep6gesc pe cei superiori in
sens vestibular;
- raport incruciEat - l-2 dintri sunt in raport normal iar restul (l-2 dinfi)
in raport invers. Cele trei situafii sunt in relalii ocluzale corecte;
- raport cap la cap- incorect (nefunc[ional);
n funclional:
- raport funcfional - IM coincidenttr cu RC;
- raport nefunc{ional (IM nu coincide cu RC) - din RC mandibula
alunecd spre IM: anterior/ spre obraz,/ spre limbd.
,/ Planul de ocluzie
tr Frontal:
. orientare:
- *i*ff:*i'"Ji11T;,, incizare (a dinllor maxlari): corecra
(convexitate inferior/ in linie dreapt6) / incorecti (denivelatd /
convexitate superior);
raportatd la linia bipupilar[;
in surAs: raportatl la marginea liberd a buzei inferioare (paralell
sau nu) / raportatd la marginea libera a buzei superioare;
- t"":*"Tff:T1*H*Lrecr6
/
(in linie dreapta cu convexitate
superior) I incorectd (cu convexitate inferior/denivelatd);
- relalia cu marginea liberd a buzei inferioare: paralel[ sau nu;
. nivel (nivelul marginilor incizale raportate la buze in repaus gi dinamici:
in sur6s gi fonagie):
la arcada maxilard fa![ de buza superioari, in repaus, fonalie,
surAs: corect/ coborAU ridicat;
. la arcada mandibulard fa[6 de buza inferioard, in repaus, fonalie:
corecV coboratl ridicat;
50 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

n l-ateral:
. orientare:
corecti: prezente curburile sagital5, transversali, urmireqte
curbura crestei mandibulare;
incorectS: denivelat / curburf, invers[ sagitala sau transversali;

' nivel
"jt"ii'our",e, conrinud armonios curbura incizald (important pentru
fizionomie);
la nivelul felei dorsale a limbii (important pentru masticalie);
la nivelul zonei de convexitate maximl a mugchiului buccinator;
nu depdqegte tuberculul piriform;
mai apropiat de creasta mandibulard resorbiti;
sau sub nivelul tuberozitSfii procidente;
tr in ansambrur r;r'ung"nt
- armonios (simetric dreapta cu smnga)
- denivelat in zona: frontald, lateralS stAngd , dreapt6
- cobor0t: frontal , pe dreapta , pe st6nga

RIM stabilite de proteze:


o Relalia IM / RC:
- coincidenli - mandibula este condusd in RC, se stabileqte IM stabil[, prin
contacte dento-dentare cuspid - fosetl pe molari, premolari, canini (relafie
importantl pentru masticafie 9i deglutilie);
- lipsi de coincidenfa - cu alunecarea mandibulei din RC in IM anterior sau
lateral, spre obraz sau limba.
t] DVO:
Corect[:
- aspect estetic armonios al fefei;
SIF (spaliul de inocluzie fiziologicd) in limite normale;
- SMV (spaliul minim de vorbire) in limite normale;
Subevaluata:
- aspect estetic imbatranit;
- vizibilitarea redus[ sau absentl a dinfilor in repaus, fonafie, surds;
- SIF mare, de mm;
- SMV mare, de mm;
Supraevaluat6:
aspect fizionomic crispat, tegumente feiei intinse;
- vizibilitate mare a dinlilor in repaus, fonalie, surds;
SIF mic, de rnm;
- SMV mic, de mm;
in fonalie:
- absenla contactelor dento-dentare in fonagie (testul Silverman - pronunld
cuvinte care con{in consoana ,,s"), ceea ce semnifici o DVO corectA - la un
spafiu cu o valoare medie de l-1,5 mm numit spaliu minim de vorbire;
Aspecte practice in protezarea edentatriei totale 5l

- DVO subevaluatd- spafiu minim de vorbire marit peste 3 - 4 mm;


- DVO supraevaluatd cu spaliu minim de vorbire absent (relalie nefunclionalS
cu implica{ii in funcfionalitatea complexi a ADM);

D DVR:
- prezenla spafiului de inocluzie fiziologicd, in medie de 2-3 mm in zona
premolarilor, la DVR;
aspect facial relaxat,

Examenul funcfional cu protezele urmdreqte;


rrelatia cu musculatura:
.cu limba:
-
pozilia in repaus: anterioari / posterioar[;
-
ca etalare si relalia cu proteza
-
ca tonus (se palpeaza masa lingual6): normal / redus / exagerat;
-
palatograme: inregistrarea relafiei limbii cu baza protezei maxilare in
fonafie qi deglutifie;
. orbicularul buzei inferioare:
- pozifie: infundat / normal;
- tonicitate: normald / hipo sau hipertonie
- relalia cu dinfii frontali la deschiderea gurii
. buccinatori - tonicitate: normalS / hipo sau hipertonie;
I aspectul estetic, se apreciazd:
-
dinfii: mdrime, culoare, formd, in armonie cu caracteristicile somatice;
aranjamentul: curbura incizald, linia de colet, curbura vestibularS,
-
planul de ocluzie, atipii de montare (diastem5, treme, dinfi rotali etc.);
se noteazd concluzia bilanlului fizionomic in concordanla cu sugestile
pacientuIui:aSpectfizionomicplacut/modificat(prin-);
r fonafia:
- tulbur5ri fonetice in pronunfarea unor sunete:
- zgomot de ,,castagnete", ciocnirea dinlilor in timpul fonafiei, in caz de
DVO supraevaluat6 sau ca urrnare a desprinderii protezelor de pe
cdmpul protetic;
r masticafie: satisfdcitoare sau nesatisfdcdtoare (datorita instabilit[fi protezelor
sau abraziunii dinfilor);
I deglutilia: inso{ita de dureri sau de deplasarea protezelor pe cdmpul protetic
(IM diferit de RC);
r starea de igien6: bund, satisfdcatoare sau nesatisfdcltoare.

1.2.3. Examenul protezelor in afara cavititii bucale


Protezele vor fi urm6rite pe rAnd ca baze gi arcade artificiale in conformitate cu
urmdtoarea schemd:
52 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

D Bazele:
. ca materiale pot fi din:
acrilate roz sau transparente (la cei cu alergie la colorantul roz al acrilatului);
- compozite fotopolimerizabile;
- acrilate cu incluziuni metalice sub formi de plas6 sau pldcufe (plumb,
aluminiu, aliaje crom-nichel, seminobile, nobile) qi nemetalice (fibre de sticl6,
de carbon, de polietilenl, Grimonster 1998, Ladizesky, Cheng, Chow 1994);
. ca margini'.
- ca grosime pot fi: subliri sau exagerat de groase;
- ca lungime, in raport cu repere anatomice (linia oblicd internl) pot fi: lungi,
scurte sau corecte;
- ca prelucrare: rotunjite sau tdioase (necorespunzatoare);
- ca inchidere la nivelul zonei de L P. P. (rezultatd din gravarea modelului);
- conformare - respectAnd formafiunile anatomice din periferie; addncimea qi
lifimea diferit[ a fundurilor de sac, bride, fren, liniile oblice interne ;i externe;
. ca suprafald internd:
- ca aspect poate fi:
- aspr6, rugoasd - dupl amprentd cu past[ ZOE;
- netedd - dupl amprenta cu elastomeri;
- lucioasi - dup[ amprentl cu materiale bucoplastice;
- cu urme de cdptugire incorectf, (acrilat exfoliat, poros, impregnat, modificat de
culoare) sau corectf,;
- cu reparalii multiple dupn fracturdri repetate ale bazei, completdri de dinfi
-
(se observl diferenla de culoare a acrilatului);
- prezenta depunerilor tartrice pe suprafafa internd constituie un semn de
neadaptare abazei la cAmpul protetic qi igiend deficitard;
acrilatul bazei poate fi imbdtrdnit, modificat de culoare, poros, impregnat cu
depozite alimentare;
- prezenla mijloacelor speciale de menfinere, foliere la torus (corespunzdtoare
sau nu cu mdrimea torusului), ingroqarea distald corespunzAtoare gravirii,
pentru imbunititirea inchiderii distale .
. casuprafald externd:
versantele externe:
- ca intindere (in5lfime): inalte / medii / reduse;
- contururi (conformarea externd a bazei) sunt in mod normal: convex-
vestibular (asigurdnd sprijinul musculaturii) ; concav-convex oral (asigurdnd
spatiul limbii);
- prezenla de microporozitali datoritd unei polimerizdri incorecte (ridicarea
brusc6 a temperaturii);
- modelarea papilelor (corect- convexe, incorect - concave, ca spalii retentive) gi a
boselor radiculare (imitdnd relieful proceselor alveolare dat de rdddcinile dinflor);
- prelucrarea: nelustruite / lustruite I foarte bine lustruite. Prelucrarea poate fi:
iniliala (din laborator);
- ulterioar6 (de cdtre pacient) prin intervenfii cu diverse instrumente
(pile), mai ales pe margini $i faia intema;
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 53

- depozite de tartru, datoritd unei prelucriri necorespunzdtoare a protezelor 9r


igiend deficitarS;
- urrne de reparalii (completdri de din1i, baze fracturate), cdptuqiri multiple.

c Arcadeleartificiale:
. simetria arcadei (in ceea ce privegte curbura / lungimea ei);
. planul de ocluzie:
armonios sunt prezente curbele de ocluzie incizald (frontal), ale
- lui Spee,
Wilson (lateral);
- denivelat, curburi cu orientare inversd (incizal6, Spee, anti Monson);
. respectarea regulilor generale qi individuale de montare pe grupe de dinli:
- frontalii superiori - simetria curburii vestibulare a arcadei, linia de colet
ondulati, curbura incizalS qi relafia dinfilor cu un plan orizontal;
- frontalii inferiori - montati cu coletul pe creast6;
dinlii laterali- montafi pe creastd:
sd nu fie plasali pe tuberozit[fi 9i tuberculi piriformi;
- sI nu fie mai lali decdt crestele edentate;
- lanlul mezio-distal al dinlilor laterali sd corespundd cu linia de mijloc
a crestei edentate.
. prezenta sau nu de spagii retentive la nivelul arcadei: treme, dinli globuloqi, papile
modelate concav.
. dintii:
- mtuime in raport cu crestele edentate: mari / potriviti / mici;
- culoare: modificat[ sau nu (modificarea rczaltallprin imb[trdnirea acrilatului,
impregnare cu diverqi coloranli alimentari, rnedicamente, nicotind) ;
- material: acrilici prefabricali sau manufactura[i, metalo-acrilici (suprafefele
ocluzale metalice sunt indicate pentru pf,strarea morfologiei ocluzale),
ceramic6;
- modificlri la nivelul arcadelor: dinfi despriryi de pe proteze, fracturali, cu uzurd
(faqete localizate, generalizate, cu desfiinlarea complet6 a reliefului ocluzal).
Poate rezulta gtergerea complet5 a reliefului ocluzal prin purtarea multf, vreme
a protezelor, in bruxism sau antagonigti dinli naturali sau lucr6ri fixe,

1. 3. EXAMENUL PACTENTULUI EDENTAT TOTAL UNIMAXILAR


ln examinarea acestor pacienfi pot fi intAlnite urmdtoarele situalii clinice:
- edentat total unimaxilar (maxilar sau mandibular) neprotezat;
- edentat total unimaxilar protezat;
- edentat subtotal in iminenfa de a deveni edentat total unimaxilar^

1. 3.1. Examinarea pacientului edentat total unimaxilar neprotezat

Anamneza, examenul clinic general gi cel exobucal decurg la fel ca la edentatul total
bimaxilar.
Examinarea endobucald, in schimb, trebuie si cuprinda examenul:
cdmpului protetic edentat total (maxilar sau mandibular)'
-
54 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

antagoniqtilor,
al relatiilor dintre cAmpul edentat total qi antagonigti.

n Examinarea cdmpului pratetic edentat total unimaxilar


Examinarea decurge la fel ca la edentaful total bimaxilar. Sunt urmdrite aspectele generale
qi loco-regionale, iar in examenul endobucal aspectele caracteristice legate de cdmpul protetic
edentat total.

tr Exuminareaantagonistilor
in ceea ce privepte antagonigtii, protezarea edentaliei totale unimaxilare poate conduce la
variate combinadi ocluzale. Astfel, edentafia totald unimaxilara poate fi opusd unor dinli
naturali, unei arcade prezentand breEe multiple neprotezate, protezate parfial sau lotal (prin
punti, punfi qi protezd pa(ialA, protezd parfial5) sau unei edentalii totale protezate anterior
printr-o protezd de care pacientul este mulpmit.
Puline sunt cazurile in
care tratamentele protetice realizate anterior la nivelul
antagonigtilor sunt corecte ca plan de ocluzie qi spaliu protetic, de cele mai multe ori
impunAndu-se intervenlii pi la nivelul antagoniqtilor.
Examinarea antagoniptilor trebuie sd cuprindd:
- forma arcadei antagoniste;
- apelul dinfilor, dupa caz exist6nd diverse formulIri,
Exemplu'.
la arcada antagonisti sunt: prezenti tofi dinlii (maxilari/ mandibulari);
sunt prezenfl dinlii cu exceplia (c6nd lipsesc c61iva dinli);
- mai sunt prezenti decdt dinfii _ (cdnd este vorba de cdliva dinli);
- uzura localizata sau generalizatd, gradul ei
aspectul planului de ocluzie: armonios sau denivelat, cu posibilitatea de
corectare a lui prin remodel[ri ale dinlilor artificiali;
starea dinlilor antagoni$ti :
- procese carioase (leziuni odontale) netratate (superficiale sau profunde)
sau ffatate corect sau incorect.
- pozigia dinlilor gi relatia lor cu planul de ocluzie.
a) migrafi vertical cu denivelarea planului de ocluzie:
- extruzie (migrarea verticali a dintelui fdri proces alveolar);
- egresiune (migrarea verticalS a dintelui cu proces alveolar);
b) migrafi orizontal cu sau fdrd denivelarea planului de ocluzie prin
translalie sau inclinare (basculare);
Iucrarile protetice prezente la nivelul antagonigtilor:
. fixe: unidentare (microproteze) sau pluridentare (pun1i), corecte sau
incorecte. Se specifici defecliunile urmdnd sE se hotdrasci pdstrarea
sau refacerea lor. Astfel intereseazd:
- refacerea morfologiei ocluzale (pentru zona laterald) gi palatinale
(pentru zona frontali maxilari);
- armonia (nivelarea) planului de ocluzie, intervenind ca nivel qi
orientare (curburile planului de ocluzie);
alte defecliuni: adaptare la colet, la punctul de contact, raportul
corpului de punte cu creasta etc.;
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 55

- respectarea morfologiei coronare (din1i mari, mici, aspecte


modificate);
- calitatea necorespunzdtoare a materialelor;
. mobile:
- tipul de protezi (pa(ialA acrilicd sau scheletatA, totala).
- relafia protezei cu elementele cdmpului protetic: din1i, zone
edentate;
- planul de ocluzie.

- examenul parodontal prin aspectul parodontiului marginal ;i profund: retrac{ii


gingivale, pungi, mobilitatea dinfilor, modificiri de pozifie,

. Relafia antagonigtilor cu cdmpul edentat total


Aceasta se poate realiza printr-o apreciere orientativS, pe baza examenului clinic,
urmirind;
a) spafiul vertical gi transversal (in zona laterala) intre antagoniqti gi creasta
edentat[ cu ajutorul testului Silverman (pacientul spune cuvinte care confin
consoana "s"). Aprecierea se face din fafd, urmdrind spa{iul necesar in sum[
totald (spafiul protetic + minim de vorbire);
b) relalia in zona frontal5 intre antagonigti Ei creasta edentatd in propulsie
maximi foneticd (pacientul este pus sd spund cuvinte care confin grupurile
"ce" gi "ci"). Aprecierea se face din lateral, urmdrind relafia din{ilor frontali
cu creasta edentata in pan sagital.
O apreciere corecfi a relaliei dintre creasta edentati pi antagonisti in sens vertical gi
orizontal (spagiu protetic) cu implicafii pe stabilitatea protezei totale se poate realiza corect
numai dup[ montarea qi analiza modelelor de studiu in ocluzor sau articulator in urma stabilirii
corecte a relaliilor intermaxilare (DVO Si RC). Agadar in cadrul examenelor complementare
se impune adesea analiza modelelor de studiu de multe ori cu montarea lor in ocluzor.

l, 3.2. Examinarea pacientului edentat total unimaxilar protezat


Pentru pacientul edentat total unimaxilar protezat, examinarea se realizeazd la fel ca la
pacientul edentat total unimaxilar la care se adaugi toate datele aduse din examinarea protezei
(maxilare sau mandibulare, dupd cum este vorba de edentat unimaxilar ptotezat maxilar sau
mandibular), aga cum s-a prezentat la examenul pacientului edentat total bimaxilar protezat
(examenul exobucal si endobucal cu proteze, examenul protezei).

1. 4. EXAMENUL PACIENTULUI iN TilTTNE,NTA DE A DEVENI


EDENTAT
Tindnd cont de dificuldtile pe care le ridica in practica stabilitatea protezelor totale gi mai
ales cele unimaxilare la care antagoniqtii reprezentafi de din[i naturali aclioneazi prin for]e
mai mari qi cu direclie orizontald (ducdnd la resorblii importante ale structurilor de suport) s,i
dupd o schemi ocluzalS preexistentl (impusd de ultimii dinti), in iminen{a de a se instala
56 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

edentalia totalS unimaxilard, din partea specialistului se impune rnult discernimdnt in analiza
gi hotdrArea conservirii sau indeplrtarii ultimilor dinfi prezengi pe arcade.
Trebuie subliniat c[ hotir&ea de trecere de la edentalia parliald la cea totali nu trebuie sd
se impund niciodat[ ca singura solufie total satisfdcdtoare. Ea devine necesard atunci c0nd
pozilia qi starea dinfilor, ca pi starea generali a pacientului nu mai permit p6strarea dinlilor.
AEadar, examinarea acestor pacienfi cuprinde in plus examinarea clinici a acestor ultimi
dingi prezenti pe arcada (starea dinlilor qi a parodonliului) combinatd cu examen radiologic (cu
film retroalveolar sau radiografie panoramicd). Uneori se impune analiza modelelor de studiu
in ocluzor sau articulator pentru aprecierea relafiei dintre creste sau creste gi antagonis,ti.
Dinfii restanfi trebuie examinali gi in ansamblul cAmpului protetic (ca retentivit5fi
favorabile) qi in raport cu creasta edentat5 sau dinfii antagoni;ti. Ori de cAte ori relafia
intercreste sau dintre creasta edentatf, gi antagoni;ti este nefavorabild pdstrarea dinfilor (pe
maxilarul cu deficit de cregtere) sau indepdrtarea (de pe maxilarul cu exces de cregtere) poate
duce la posibilitatea unor relafii ocluzale favorabile echilibrului pi funcfionalitdgii protezelor
(in special pentru un aspect fizionomic pldcut).
in funclie de aceste considerente qi de calitatea dinfilor se poate alege supraprotezarea sau
protezarea totald clasicd.
in cazul in care pacienlii sunt purtdtori de proteze parfiale, din examinarea lor se oblin
de multe ori date utile pentru viitoarea protezare privind forma, mdrimea sau aranjamentul
dinfilor, DVO.
Utilizarea examindrii
in urma examindrii pacientului, medicul poate realiza:
* unele prognozlri privind protezarea;
- poate stabili modalitdli practice diferite de protezare;
- oblinerea acordului pacientului asupra protezdrii, a intervenliilor pregatitoare
- instruirea pacientului privind protezarea totald;
- stabilirea corectd a diagnosticului gi condiliilor de protezare;
- unele precizdri privind tratamentul, cum ar fi:
- etapizarea;
- detalii clinico-tehnice;
- dispensarizarea.
Prognozdrile realizate de medic privind protezarea totalS se pot referi la:
- durata protezArii (mai reduse in protezarile immediate, la cei cu dinfii pierduli
prin parodontopatii);
- restabilirea funcfionald caeficienld masticatorie, ca aspecte fonetice gi estetice
imediate qi in timp;
- echilibru privind sprijinul, menfinerea ;i stabilitatea dupd aplicarea protezelor
pi in timp;
- estetic6 comparativ cu modificdrile prezente ;i protezirile anterioare.
ModalitdQile practice de protezare tohla pot fi dup6 caz:
- protezare imediati;
- precoce;
tardivS.
Protezarea imediat[ se realizeazd in prezenla ultimilor dinfi pe arcade ce urmeazi a fi
extraqi in momentul aplicarii protezei. Aceastd protezare poate fi temporarA sau definitivd.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 51

Protezarea precoce se rcalizeazd la un interval scurt de timp dupA extractia din{ilor, fdrf,
a se a$tepta stabilizarea osoasd postextrac,tionald.
Protezarea tardiv[ se realizeazd dupi prima perioadd a stabilizdrii osoase
postextractionale (3 luni sau cel pufin dupa prima lund, c6nd rata resorbfiei este maximd, de
aproximativ 257o din totalul resorbliei postextraclionale).
Fiecare dintre aceste modalita$ prezintl avantaje gi dezavantaje, ce trebuie apreciate de
cltre medic qi pacient gi de la cazla caz aleas6 una sau alta dintre metode.
Acordul pacientului asupra protezdrii gi a interventiilor preg6titoare ce sunt uneori
necesare, poate filuat verbal sau scris.
Instruirea pacientului se poate referi nu numai la utilizarea protezelor qi igienizarea 1or,
dar gi la necesitatea dispensariz6rii qi a intervalului ce se impune pentru o noud protezare.
DIAGNOSTICUZ trebuie s{ fie formulat simplu qi sugestiv asupra condifiilor de
protezare qi atitudinilor terapeutice ce se impun,
Acesta poate cuprinde urm6toarele diagnostice:
- de urgenfi;
- de edentafie totald;
al leziunilor asociate: mucoasd, muscular, A.T.M.;
chirurgical;
al stlrii generale.
Se pot aprecia astfel modificdrile prezente gi intervenliile ce se impun.
Diagnosticul de urgenfA
in cadrul diagnosticului de urgenfl se pot prezenta diverse aspecte:
stomatopatie imediat[ (leziuni de decubit, reaclii alergice);
- fenomene acute legate de ultimii dinfi prezenli pe arcade: pulpite, parodontite,
abcese parodontale sau legate de dinfi incluqi care erup treptat sub presiunea
protezei;
legate de piesele protetice:
- fracturareabazeiprotezelor;
- desprinderi ale dinlilor de pe proteza etc.

Diagnosticul de edentafie total[


Diagnosticul de edentafie totali nu trebuie sA se rezume la formularea simpli de
edentalie totalf, unimaxilard sau bimaxilara. Trebuie si se aducd in formulare o serie de
aspecte legate de condiliile de protezare, de calitatea ultimei protezdri gi conduita
terapeuticd, cum ar fi:
maxilarul interesat, in
edentafia unimaxilard qtiut fiind cd edenta]ia totald
mandibulard de cele mai multe ori oferi condifii dificile de protezare;
- etiologia edentaliei, poate fi caria qi complicaliile ei, parodontopatia,
traumatismele, trauma ocluzald, iatrogenii etc. in edentalia totala dup[
parodontopatie se impune protezarea imediat6 (in cazul extracfiei unui grup
de dinli parodontotici), supraprotezd (in cazul unor dinli cu implantare
redusd), controlul qi adaptarea periodicd a protezelor (ca baze qi relalii
ocluzale), reduc1nd suprapresiunea pe cAmpul protetic gi ritmul atrofiei;
- din punct de vedere funcfional, se apreciaz5 afectarea funcliilor principale ale
aparatului dentomaxilar: fizionomie, fonafie, masticagie. in general in
58 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

edentalia totalA este o afectare funcfionald complexS, de la caz la caz


gravitatea afectirii fiind diferitS. Astfel, fona{ia apare evident afectatl dupi
pierderea ultimilor din$ frontali in timp ea mai poate fi compensatd;
fizionomia este in primul rAnd afectatd dupi pierderea ultimilor dinfi frontali,
fiind mai putin afectatd la cei cu buze lungi ;i tonice ;i este profund afectatd
la cei cu anomalii scheletale cls III pi la cei cu resorblii mari osoase asociate
cu hipotonii musculare; afectarea masticafiei se r6sfringe de cele mai multe ori
pi asupra stlrii generale, existAnd qi aici o categorie nesemnificativd de
paciengi care se pot adapta in timp efectudnd masticafia cu crestele edentate.
in formularea diagnosticului din punct de vedere funcfional se menfioneazd
tulburdrile funcfionale in ordinea gravitdtii lor pi care dintre functii il
intereseazd mai mult pe pacient in reabilitarea prin protezare. De asemenea se
fac referiri $i la starea de igiend, mai ales in cazul pacienfilor purtatori de
proteze, dar pi in prezenla ultimilor dinfi sau a celor antagoni$ti;
- aprecierea condiliilor de protezare, favorabile sau nefavorabile protezdrii (prin
atrofia crestelor, relaliile dintre crestele edentate, relalii anatomice modificate:
fren, bride cu inserlie inalt6, hiperplazii, tuberozit5li absente, hipertrofice sau
retentive bilateral etc). Se stabilegte valoarea proteticS: bund, medie, redus5,
oferind condifii favorabile sau nefavorabile protezdrii. Acestea sunt legate de
aspectul retentivit[tilor anatomice. in condilii favorabile protezIrii, de c6mp
protetic cu valoare protetic[ bun6, crestele sunt inalte, late, tuberozit[{i qi
tuberculi piriformi prezengi, de marime potrivite, bolt[ de addncime medie cu
versante orale paralele;
- vechimea edentafiei, prin dificultdfi de protezare legate de resorblia osoas[ qi
atrofia pirtilor moi ca fenomene ireversibile ce lin de edentafie, involutie pi
tratamente anterioare incorecte sau determinate de antagonisti (atrofia accentuate
a crestelor in edentaliile unimaxilare cu antagoni$ti dinli naturali, lucrari frxe);
se specifici dacd edentafia este protezatd. sau nu. in cazul protezdrilor se
specificd numdrul protezirilor, dacd, a fost sau nu satisfdcut functional si
aprecierile asupra ultimei protezdri (privind bazele, arcadele artificiale si
relafiile ocluzale).
F ormalarea diag nos tic ului de e dentalie total.d :
Edentagie totalI uni sau bimaxilari, de etiologie cu tulburdri
importante privind , cu valoare proteticl veche de -
ani, protezatd anterior de ori, ultima protezare realizatd in urmd cu
i este corectd (sau incorect{).
Diagnosticul leziunilor asociste :
Diagnosticul de mucoasl se referd la modificdrile de mucoasd si cauza care le-a
determinat.
Putem intdlni astfel:
- fibrom de iritalie pe mucoasa genian6 (sthngl sau dreaptd) consecutiv ocluziei
cap la cap pe partea respectivd (prin muqcarea repetatd a obrazului);
- stomatopatia proteticd tardivd cu hipelplazia mucoasei la nivelul fundului de
sac vestibular (frontal, lateral, etc), ca urmare a marginii subtiri a protezei qi a
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 59

relatiilor ocluzale instabile. Hiperplazia mucoasei de la nivelul bol{ii palatine


poate apare ca urmare a fenomenului de aspiralie prin purtarea protezelor cu
cameri cu vid sau cu ventuza. La diagnosticul de mucoasd se ffece ;i prezenfa
leziunilor de tip diskeratozic de pe mucoasa jugala etc.
Diagnosticul A.T.M. se formuleazd atunci cdnd sunt prezente fenomene articulare,
consemndndu-se 9i etiologia lor. Diagnosticul A.T.M. (disfuncfia articularS) poate apare in
cadrul unor boli generale (reumatism poliarticular) sau in urma unor tratamente stomatologice
incorecte (din perioada de dentat sau edentat, in special ca relalii ocluzale). in general la
edentatul total simptomatologia articulard este mult rnai discretd decdt la dentat,

Diagnosticul muscular evidenliazd hipotrfia sau hipertonia unui muqchi pi implicaliile


asupra protezdrii.
Astfel pot fi prezente:
- hipotonia musculaturii orofaciale (muqchi buccinatori) cu afectarea condiliilor
de menfinere, stabilitate, fizionomie gi autocurilire;
- hipertonia muEchilor orbiculari ai buzei inferioare (sau a musculaturii limbii)
cu afectarea stabilitA[ii protezei mandibulare.

D iagno s ticul chirur gic al


Diagnosticul chirurgical este pus in cazul unor formaliuni prezente la nivelul cavitafii
bucale care insolesc edentafia total5 sau cAnd exista suspiciunea de leziuni cu potenlial de
malignizare.

D iagn os tic ul s tdrii g e ner ale


Diagnosticul stlrii generale evidenfiazi afectiunile care insofesc edentafia totald
(afecliuni neuromusculare: paralizii faciale, boala Parkinson, afecfiuni dismetabolice (diabet),
neuro-psihice, afecliuni cardiace, etc).

P ecizdrt privind tratamentul


Precizarile privind tratamentul de protezare totalS, in urma examinarii se pot referi la:
stabilirea unei anumite solufii de tratament (supraprotezare, protezare total5);
- alegerea rnodalitd$i practice de protezare (imediate, precoce, tardive);
stabilrea momentului inceperii protezlrii;
- etapizarea tratamentului, cu posibilitatea unor intervenfii pregdtifoare (la
nivelul osului, mucoasei, mu;chilor, proteztuii anterioare);
- detalii clinico-tehnice, privind materialele, tehnicile utilizate in diferite etape
de tratament;
dispensarizarea unor pacien{i dupi protezare pentru reducerea consecinlelor
negative asupra structurilor orale qi respectiv cAnd devine necesar[ o noui
protezare.
Toate aceste aspecte vor fi subliniate ulterior in cadrul fiec6rei etape de tratament.
Solulia de tratament mai simpld sau mai complexd poate raspunde astfel mai mult sau mai
pufin pretenfiilor de ordin fizionomic, de echilibru al protezelor qi de profilaxie a chmpului
protetic in funcfie de doleanfe, de condiliile anatomo-funclionale pi de posibilit[1ile
materiale ale fiec[ruia,
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 6t

CAPITOLUL 2
AM PRENTAREA PRELIMINARA

2. 1. CONSTDERATII GENERALE
Scop: Oblinerea unui negativ al cimpului protetic care sa redea cu -ryaxim-{e precizie
zona de spriji!. qi sa furnizeze c6t mai multg informaliii despre, zona de succiung, Amprenta
"preliminai8
va servi ta oblinerea unui model preliminar care va fi suportul realizdrii lingurii
(portamprentei) individuale.

2.1.1. Conditii clinice care influenfeazi momentul amprentirii


Temporizarea amprentdrii pind la:
-vindecarea plSgilor postextrac{ionale;
-vindecarea post-excizii de mucoasd balanti;
vindecarea dupd frenectomii, frenoplastii;
-remiterea eventualelor procese inflamatorii;
- condifionarea cAmpului protetic cu ajutorul materialelor cu vdscozitate lent
progresivx (daca este cazul).

2.1.2. Principii generale de alegere a materialului de amprentare:


Sunt de luat in considerare mai mulli factori:
1. Calitatea mucoasei din zona de sprijin impune alegerea materialului in func{ie de
-
vdscozitatea lui tn momentul introducerii tn cavitatea bucald:
F Cimp moale (deformabil) - vdscozitate micd (material fluid): ghips, alginat;
) Cdmp intermediar - vdscozitate medie: alginat;
F C0mp dur - vAscozitate crescutd: silicon chit, Stent'si
2. Retentivitdfile anatomice impun alegerea materialului in funcfie de elasticitatea
-
acestuia dupd prizl - tn momentul tndepdrtdrii din cavitatea bucald:
) Foarte retentive - material elastic: alginat, silicon chit;
F Moderat retentive - material semirigid sau elastic: Stent's, alginat;
F Neretentive - material rigid, semirigid sau elastic: ghips, Stent's, alginat;
3. Cantitatea de material;
) Dacd se ia amprentd in lingurd slandard - este necesard. o cantitate yygre de
material - se va alege un material ieftin: alginat, silicon chit, ghips, Stent's;
F Dacd se ia amprentalp proteza veche a pacientului - este necesari o cantitate
-Ukg de material - se poate falosi material scump, performant: paste
siliconate, polieteri, materiale cu vAscozitate lent progresivi;
62 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

4. Distanla fagi de laborator;


F Dacd se ia amprentd cu 4ginq! modelul trebuie turnat dupa un interval scurt
de timp (8-30 minute). DacI laboratorul este la mare distanla este preferabil
ca medicul sd toarne singur modelul preliminar;
)
Dacd se ia amprenti cu modelul trebuie turnat la cel mdt 24 de ore de
li-liconi
la amprentare. (pentru fiecare material se vor respecti' instructiunile
producdtorului);
) DacI se ia amprent5 cu ghips sau Stent's modelul poate fi turnat la distan![
mare in timp.
Ideal este ca modelul preliminar sd fie turnat cdt mai repede, la timpul minim f,
dmis pentru respectivul material (de exemplu; 8 minute pentru alginat). I
I
in momentul actual cele mai utilizate materiale pentru amprentarea preliminard sunt
alginatele qi siliconii. Ghipsul qi masele termoplastice au pierdut teren din cauza tehnicilor
greoaie gi/sau neplScute pentru pacient.

2.2. AMPRENTAREA PRELIMINARA CU ALGINATE


2.2.1. Hidrocoloizi ireversibili: prezentare, indicafii, caracteristici

Hidrocoloizii ireversibili (alginatele) sunt materiale de amprentd elastice.


Se prezintd sub formr de pulbere, coiii.re alginat ae iodiu, *if; d; calciu ;i fosfat
trisodic. Prin amestecare cu apd se face "are
trecerea din tqza de sol in_faza de ge! Raportul corect
pulbere;apd este cel specificat de fabricant in instruCgiunile de foiosire ale materialului.
Indicayii:
- amprenta pentru realizarea modelului de studiu;
- amprenta preliminard in tratamentul edenta{iei totale;
- amprenta preliminar6 in tratamentul edentafiei partiale;
- amprenta
arcadelor antagoniste.
Avantaj ele alginatului :
- reproduce-fidel detaliile cdmpului protetic;
- suficient de-elastic pentru a fi indepdrtat din retentivitatrile c6mpului protetic;
- u$or de folosit;
- material ieftin;
- jimgul de 9!?j! poate fi gontrolat prin temperatura apei folosite (apa rece
intirzie priza);
- netoxic si neiritant.
Dezavantaje:
y pulberea de alginat este instabild dacd este
_dep,oz,itata
in locuri umede s,i la
i temperaturiridicate;
u stabilitate dimensional[ sc5zut6.
T!rypul tgtal de lucru al alginatului cu prgg rgrn$ a"[@y{e.D.A.. -American
_
Dental Association cere cel putin 2 minute), iar al celui cu"rt"
prizd iapi di\l,25-2mifftQ1e.O.e.
cere cel putin 1,25 minute),Iu]pu!"{,e,rlu*!q-: esre de 6"Q-l9Fnq--e pfrmagnatuicu priza
nornali gi de 45 secunde in cazul celui cu priza rapidd.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 63

2. 2. 2. Alegerea lingurii (portamprentei) standard


Lingurile standard sunt de trei tipuri:
- pentru pacientul dentat (lingurd cu margini inalte qi unghiuri inteme bine
exprimate) (Fig. 2. 1.);
- pentru pacientulrcdg-glat pa(ial (cu casetf, 9i jgheab). (Fie.2.2.)
- pentru pacientul edentat total (linguri cu jgheab) (Fi9.2.3.);

Fig.2. 1. Lingurd pentru dentat Fig. 2. 2. Lingurd pentru edentatul parlial

Fig. 2. j. Linguri pentru edentatul total: a -pentru maxilar b- pentru mandibula

in general sunt de trei mlrimi: mici, medii gi mari,


Se folosesc linguri rigide din metal (care se pot steriliza) sau din plastic (care se pot
steriliza sau de unic6 folosinf6).
DacI portamprenta nu are retentii (orificii sau nervuri), se pot realiza orificii cu ajutorul
unei freze cilindrice ata$ate Ia piesa dreaptl sau se poate aplica pe marginea lingurii o bandi
O" tg:gplgSt, deoarece este foarte important ca materialul de amprenti s5 nu se desprindd din
lingur6. in acest scop se pot folosi qi adezivi pentru alginat, care se aplicd in-_inte_ri9g!
DortamDrentei
,_t_-.-*
cu o oensul6.
^ -
Se alege o portamprenti standard (universald) care:
r s[ respecte le!!_e_fglg9_o.g 3!_!Ig!]gi_gqlrtate, adics forma jgheabului sd
core spu ndd f o_rme1y__!qUg! q5:ei, fo rme i iE
addncimii b-g-l-t11ig!!n" ;
. s6 permitd existenla unui-spaliu intre versantele crestei qi lingurd a"_.1-I_ gp_
pentru materialul de amprentd.
t f'}P.',qt fr,rbke,vr(a\tttn{a\ fe;Y
/,y'

64 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

posterior lingura maxilari trebuie s[ se intinda3&Alalirue care qnglQ ]3p1u-


lusurile pterigoidiene $i sa nu deformeze zona de I'P,P. (Fig. 2. 4. SiFie.2. 5.)
lingura mandibulari trebuie .s-1 SggP-g:JU9r9ygpg{9IL- flrd a-I deforma.
{Fig.2. 6. siFie. 2.7.)

Fig.2.4. Lingura preseazd exagerat zona Fig. 2. 5. Lingurd maxilard scurtd distal
de I.P.P.

Fig.2. 6. Lingura preseazd exdgerat Fig. 2. 7. Lingurd mandibulard


tuberculul pirform scurtd, distal

Fig.2. 8. Linguri universale care preseazd Fig. 2. 9. Linguri uruiversale prea largi
ne c or e s punzdt or c dmPul Protetic

Ur,*, 6{r.
' in regiuneu _tingg4_t:el9gl4 lingura mandibulari gl trebuie sd.jene4e contracfia
genioglosului;
, in regiuneu l_lnglgE}19gl[ lingura mandibulard nu trebuie sE jeneze contraclia "?ruhlt'l#
milohioidianului;
.
.1nggnrle lilguriltrebuie sa fie intr-un.c-onjact
le:ier cu-fqn-{u! :[gg=, ff,r6 sd jeneze
contracfia mu.schilor periferici (Fig. 2. 8. Si Fig. 2. 9.)'
DacE lingura este prea scurtA, va fi-prelungitd folosind materiale termoplastice-.(de tip
Stent's).
\Dacn crestele sunt.foarte inalte se poate folosi o lingur[ pentru dentat.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 65

2,2.3. Tehnica de amprentare


a) Instrumentar:
-
trusd de consultalie;
-
set de linguri universale;
-
bol de cauciuc;
spatuli rigidd pentru alginat;
spatuld de cear6;
-
foarfece;
-
piesd dreaptd 9i freza cilindricd;
-
bec Bunsen;
-
taviF renala;
- creion chimic.
Materiale:
alginat;
- cear5 moale;
- band6 de leucoplast;
- material termoplastic (Stent's).
b ) P re gdtirea p acientului :
- practicianul va explica pacientului in ce constd amprentarea s,i scopurile
acesteia, evit6nd, pe cdt posibil, folosirea termenilor medicali de specialitate;
se considerS cea mai confortabilS in[ltime de lucru atunci cind-gura.pacien-
tului este aproximativ in dreptul cotului medicului stomatolog; (Fig. 2. 10.)
- pacienrului va fi spriiinit-i4_lietierl astfel incAt_plaau! ocluzal-al
-capul
maxilarului-la care se va
-.i-' lucra s6 fie paralel cu podeaua, atunci cdnd cavitatea
bucald este deschisd.

Fig. 2. 10. Poai;ia medicului fald de pacient

in cazul pacientului cu reflex de vomd exagerat, atitudinea clinicianului va fi urmdtoarea:


- pacientul va fi a;ezat c6t mai drept qi cu genunchii upor ridicafi, daca este
posibil;
- pacientul va fi sfltuit sE respire adinc $i rar;
- lq o distanld de 5-8 mm fag de marginea posterioarl a lingurii_maxilare se va
realiza o indiguire, cu ajutorul unui rulou de ceard moale avdnd 4 mm ':
66 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

diametru, pentru a .mic;ora cantitatea de alginat ce ar putea ajunge in


orofaringe;
'materialul
- de amprentd va fi pregdtit de-consistenta cea mai v6scoasd posibila;
- inainte de amprentare, pacientul va fi rugat sd faca gargard cg ap[ foarte rece.
bolta palatina va fi badijonatd cu o solulie anestezicd (cum ar fi: Lidocaini@
-
10% Spray, Egis, Xylocaineo 107o Spray, Astra);
Solufa anestezicd va fi aplicatd -cu o bulet6. Bolta va fi badijonatd in zonele strict
necesare. Nu se va pulveriza anestezicul pentru cA existd riscul ca acesta s6 se prelingf, spre
bucofaringe, cu apari;ia unor consecin{e nedorite.
Trasarea unor repere pe cdmpul protetic cu creionul chimic:
1. limita cea mai distald a cAmpului protetic maxilar (limita distald a zonei de I.P.P.)
Se procedeazd astfel:
- cu latul sondei se palpeazd qanlurile retrotuberozitare drept qi stdng qi se
inseamnd cu creionul chimic zona de rezilienlE maxim6;
se identificl foveele palatine care sunt un element orientativ, la majoritatea
pacienfilor limita distal[ a cAmpului protetic fiind situatdposteri-or de ele;
se determinf, linia de -vibra{ie posterioari, pacientul pronun{dnd.AH clar. qi
prelungit ;i se deseneazd cu creionul chimic.

?in practicd se face greSeala de a considera ca limitd posterioard linia de expiralie


(linia de ,-ibralie anterioard) utilizdnd pentru localizarea ei manevra Valsalva.
I Crro ce trebuie determinat este linia de vibrayie posterioard care reprezintd
adev drata limitd distald.

lD yin ude expiralie sau linia A"_rtU.glrg.gtqlo*i este vizibili atunci cAnd pacientul sufld pe
nur, uuandlEffiffi valul palatinffid coborAt sub presiunea aerului din rino-faringe (manevra
VALSALVA). SILYERMAN a pus-o in evidenfi prin pronunfarea scurtfl qi viguroasd a ionemei ,,AII".
Linia de vibralie sau linia 0" -ulg14ttCjggE ioard este mai greu de determinat, conturul ei fiind mai
,u.iu6iilEiGlfrita extremd posteiiSara a i-f.p. Linia de vibrafie corespunde joncliunii dintre partea
qi partea sa posterioari, musculard, rnai mobilS.
.anterioar6, aponevroticd a valului. ,.vibrantS pe loc"
SILYERMAN a pus-o in evidenf6 prin pronuntarea clard ;i prelungiti a fonemei ,,AH".
i Pl? : lgtrq_egg:j9q"uI linii se intinde zona de inchidere palatinald posterioard, a carei l5rgime vuiazd,
oupi3n@vatoarea medie fiind de 8,2 mm).
este pe palatul moale. Limita anterioarf, a inchiderii
Altfel spus limita dis'tala a cAmpului protetic
palatinale posterioare este pe palatul dur, conformalia ei fiind profund influenfat6 de aspectul zonelor
SCHRODER.

2.limita distald pAnd la care proteza se va intinde pe tuberculul piriform poate fi depistatd
prin mai multe manevre:
- pacientul este invitat sd deschidi larg gura pentru a pune in eviden!6 inser.tia
inferioard a ligamentulfiE@omandtb.lar pe tuberculul piriform (de obicei
la intAlnirea a2l3 aatenoare cu. 1/3 posterioarS a tuberculului);
- pacientul este invitat sI fina gura intredeschisd - se formeazl un $ant care
reprezinti limita pdnd la care se poate intinde proteza.
Aspecte practice tn protezarea edenta1iei totale 67

Se noteaz6 cu creionul chimic aceast{ limit6.


3. punctele de inserlie a bridelor qi frenurilor
Pentru practicienii incepltori, marcarea inserfiilor formafiunilor mobile poate fi de real
folos in etapa de delimitare pe amprenta preliminar[ a limitelor viitoarei linguri individuale.
c) Prepararea Si manipularea alginatului:
se vor respecta intotdeauna si integral instrucliunile fabricantului;
- in general sunt necesare trei mdsuri de pulbere pentru amprenta maxilard gi
doud pentru cea mandibulara;
- in bolul de cauciuc se pune mai intdi apa (mai rece dacd se doregte un timp de
priza mai indelungat) qi apoi pulberea de alginat;
se amestecA foarte bine prin frecare de perelii bolului, pdn[ c6nd se obfine o
consistenlE smAntAnoasf, ;
se aduni alginatul pe spatula ;i se aplicd in lingurd prin rizuire de marginile
acesteia;
- spatula se tine mereu in contact cu marginile lingurii;
se lasd spatula deoparte pi cu podul palmei umczit se $terge suprafafa
alginatului (aceastd manevrd asigura umplerea completi a lingurii cu material
de amprent6, indepartarea bulelor de aer qi elimind excesul de material).

-!-g:lggp"
cu l[p_t9g!gqg eeldibulcr, deoarece amprenta maxilara este consideratd a fi
mai dificild pentru pacient.

Amp r e nt a mandib ul ar d cuprinde urmito arele etape :

se plaseazd sub birbia pacientului o tdvta rena16, care va colecta saliva in


timpul amprentirii; tdvifa va fi finut5 de pacient cu ambele mAini;
- se introduce lingura inclrcati cu alginat mai intii cu jumdtatea dreaptd
(deplrtdnd cu marginea lingurii comisura de partea stdng6 a pacientului) qi
apoi, practicianul deplrtAnd comisura de partea dreaptl a pacientului cu
indicele mdinii stdngi, cu cealaltd jumdtate, printr-o miqcare uqor rotafionald;
- medicul rdsfrdnge in afard buza inferioar5, roagi pacientul sd ridice limba spre
nas qi centreazl lingura;
- se aplica lingura in timp ce se solicitE pacientului si-qi relaxeze limba;
- se verifica centrarea lingurii (mdnerul si fie plasat in axa de simetrie a capului
pacientului);
- se incep mi.sc5rile de modelare marginal6 a alginatului, care sunt de doul
tipuri: miqcdri realizate de pacient la indicafia medicului gi miqcdri efectuate
de medic;
- miqcarile realizate de pacient la indicafia medicului sunt:
- ridicarea v6rfului limbii spre nas;
- miqcdri laterale ale limbii dintr-un obraz in celdlalt;
- protraclia maximd a limbii;
- medicul realizeazd,, prin prinderea ca intr-o pensi intre police qi indice, rotalii
ale nodulului comisural (modiolus);
amprenta se menfine in cavitatea bucald inc[ 1 minut dupa incheierea prizei
alginatului;
68 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- amprenta se indepdrteaza dintr-o singurd miqcare verticald, dupd ce prin rularea


degetului ardtdtor pe marginea amprentei s-a desfiinfat efectul de ventuzd;
se spal6 amprenta conqtiincios sub jet de apd rece, pentru indepdrtarea in
totalitate a salivei;
se controleazd arnprenta.

Amprenta maxilard constd in:


- introducelea lingurii se face printr-o migcare rotafionala; (Fig. 2. I l.)

Fig. 2. I l. Introducerea lingurii maxilare

dacd sunt necesare cantit5ti suplimentare de alginat (pungi EISENRING


I
t foarte largi, bolti foarte ad6nca) inainte de aplicarea lingurii medicul va
introduce cu o spatulS lati cantit6ti corespunzatoare de alginat la acest nivel,
pentru a preveni aparilia unor bule mari de aer;
medicul depdrteazd obrajii cu policele qi indicele mdinii stdngi ;i centreazd
lingura;
lingura se aplicd mai intdi in zona posterioar[ gi apoi in zona anterioard,
lasdndu-se pd4ile moi si cada peste marginile lingurii;
se verificS centrarea lingurii - mdnerul sI fie plasat in axa de simetrie a capului
pacientului;
se incep migcdrile de modelare marginald a alginatului, care sunt de doua
tipuri: migcdirealizate de pacient la indicalia medicului qi miqcdri efectuate
de medic;
- miqclrile realizate de pacient la indicafia medicului sunt:
- mimarea fluieratului;
- pacientul tuQe$te;
medicul realizeazd, prin prinderea ca intr-o pensd intre police pi indice, rotafii
ale nodulului comisural (modiolus);
amprenta se menline in cavitatea bucald incd 1 minut dup[ incheierea prizei
alginatului;

)l^ I!*!1, d, t4:!:4!!!!:oJl!gfi din cavitatea bucald se poate trosa p:agrnpl1n{Jfig


fy-$rr!q,:i; **tt frl se va transmite tehnicianului dentar locul corec!- a, poritt*iri,
ryyi:yy U.Sllli in4ividuate (tehnicianul este tentat ta t, oiiirt"i dupaTrenl.
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totqle 69

- pentru indep5rtarea cu uguringd a amprentei este important sd se desfiinfeze


succiunea. Pentru aceasta se apasd pe mdner u;or in sur, pentru a introduce aer
prin posterior qi se trece degetui arititor pe marginea amprentei pentru a
desfiinfa efectul de ventuzi vestibular;
- amprenta se indepdrteazd dintr-o singurd miqcare verticald;
se spalS amprenta con;tiincios sub jet de api rece, pentru indepdrtarea in
totalitate a salivei;
I Atrnrf cdnd cdmpul protetic are anumite zSne foarte retentiue tndepdrtarea
amprentei se face Si in funclie de acestea (de exemplu: tuberozitatea dreaptd foarte retentivd
qi tuberozitatea stdngd mai pulin retentivd - amprenta va fi indepdrtqtd mai intAi pe pqrtea
sfingd ;i apoi din dreapta)
se controleazd amprenta.

2.2. 4. Controlul amprentei - Greqeli frecvente in amprentare:

Greqeala Cauza
. Mixare neuniformd a alginatului
Suprafafa amprentei nu este netedi, prezinti
pliuri
t Prizd. prea rapidi
o Manevre de modelare marginali incorecte
r Lingurd scurtd
Amprenta nu redl intreaga zon[ de sprijin
o Alginat insuficient
Marginal nu se evidenfiazi frenurile qi trridele
c Modelaj necorespunzAtor
bucale
Amprenti asimetrici r Centrare necorespunzitoare a lingurii
Amprenti descentrati r Centrare necorespunzdtoare a lingurii
r Alginat amestecat incorect
Bule de aer
o Alginat aplicat in lingurd incorect
Bule de salivi r Pacientul nu a clEtit gura inainte de amprentare
Portiuni de material de amprentS nesusfinute
r Lingura nu a fost prelungitd cu material
termoplastic acolo unde este scurti
. Lingura a fost prea lungi
Lingura este vizibili pe suprafafa amprentei . Lingura a fost prea ingust6
o Apdsare prea putemicd
Desprinderea rnaterialului de amprenti din o Linguri fdra retenfii
lingurd o Retecfii insuficiente
r Medicul nu a solicitat pacientului sI ridice Iimba
Prinderea in interiorul amprentei a limbii sau a
sau acesta nu s-a conformat
planqeului bucal
. Glande sublinguale care hemiaz[ pe creastd
DacI amprenta are doar defecte foarte mici (bule), acestea pot fi corectate. Pot fi folosite
doud metode:
1. se usucl zona cu spray-ul de aer;i defectul este umplut cu ceara, prin picurare;
2. dacd amprenta poate fi repozifionatd cu uqurinfd (cdrnp protetic neretentiv) se poate
face corecfia prin amprenti de spllare cu alginat. Primele generatii de alginate nu permiteau
70 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

corectarea amprentelor. Alginatele moderne permit acest lucru. Se prepard o cantitate


corespunzltoare de alginat moale care este aplicat pe zonele cu bule, amprenta este
repozilionat[ in gura gi se fac miscdrile necesare modelirii zonei in cauzd.
Medicul stomatolog trebuie sd acorde o atenfie deosebitd amprentei preliminare, deoarece
o amprenta preliminard cdt mai exactd asigurd oblinerea unei linguri individuale care necesitd
mai puline manevre de adaptare marginald.
Orice gregeald nesesizatd a faz.ei de amprentare preliminard in privinla reddrii impecabile
a zonei de sprijin se poate perpetua de-a lungul tuturor etapelor de tratament pdnl la oblinerea
protezei finite, ducdnd la incongruenfd intre faia interna a protezei;i cAmpul protetic.

2. 2. 5. Trasarea limitelor lingurii individuale


Scop: VizualizareacorectA a limitelor cdmpului protetic pe modelul preliminar in vederea
oblinerii unei linguri individuale cdt mai ugor de adaptat.
Trasarea se realizeazd cu un creion chimic:
1. fie pe modelul preliminar;
2, fie pe amprenta preliminard, de unde se imprimd pe modelul preliminar.

i l.
Trasarea limitelor pe modelul preliminar este mai ugoard. pentru medic deoarece
modelul este copia pozitivi a cAmpului protetic, dar necesitd o qedinfd in plus cu pacientul.
2. Pentru a evita o qedinfd in plus se face delimitarea lingurii pe amprenta preliminard.

lD O modalitate simpli de trasare a limitelor a fost stabiiitd de SCHREINEMAKERS, care

pomeste de la o arnprenti preliminard ideald.


l-a maxilar:
- se insemneazdpoziyia foveelor palatine gi se traseazd inapoia lor o linie curbi cu
convexitatea posterioarS;
- tot cu linii curbe cu convexitate posterioard se traseazd san,turile retrotuberozitare, aqa
cum au ieEit in amprentE;
- aceste trei linii se unesc cu doul linii cu convexitate anterioari si se contureazalimita
posterioard,
- limita vestibulard a lingurii va fi trasatd la I mm in interiorul punctului de maximd
r. convexitate al marginii amprentei (care reprezintl fundul de sac vestibular), cu
1, i qgo_litrg frenului labial superior, bri{e-lorlaterale qi procesului zigomato-alveolar.
La maydibuld: (Fie.2. 12.)
tl /.r,: seincepe cu trasarea liniei mediane in zona linguali centrald ludnd ca reper frenul lingual;
' :Jt apoi se marcheazi marginea linguala de o parte pi de alta a liniei mediane pe o distanti
f-. -1 de 3 cm pe convexitatea maximd a marginii amprentei ?n zona lingualtr centrald asa
;'1
|J, cum a iesit in urma mi$clrilor limbii axecutafe de pacient;
U( \"/
"rJa- - Oin pun.t"le de terminare ale acestei linii (B, C) se duc doud perpendiculare pe
, muchia crestei edentate;
- din aceste puncte (B,, C,) se traseazi directia crestei edentate ptnd la tuberculul
piriform;
* de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul
crestei, c[tre distal. Aceste linii traverseazd tuberculul piriform dinspre lingual c[tre
vestibular la unirea 213 anteioue cu ll3 posterioarfl;
Aspecte practice tn protezarea edenta1iei totale 71

- limita vestibuiari. a lingurii se situeaz6 Ia 1 mm spre interiorul amprentei faqd de


con,;cxii.iitea maximd a marginii vestibulare a amprentei.
Aceasta trasare este una pur geometricd.

Fig. 2. 12. Trasarea limitelor lingurii ir$erioare


dupd SCHREINEMAKERS

Medicul trebuie str traseze limitele lingurii individuale pe amprenta preliminard


individualizat, pentru fiecare pacient. Aceastd manoperd presupune nigte dificultdlf deoarece:
r amprenta trebuie descifratd - orice relief pozitiv din gurd se traduce in
amprent6 printr-o depresiune ;
r formafiunile mobile din periferie au fost deformate datoritd impingerii lor in
timpul amprentdrii, consecinld a faptului cd marginile lingurii standard nu se
..
tt'
potrivesc fundurilor de sac;
I' amprenta mandibulard este finut5 in mAnf, risturnatd, in consecinla detaliile de
p. partea dreaptd a cimpului protetic se vor regasi pe amprentA in stAnga.
'&
l,a maxilar
, -, dacf, limita distali pi inse$ile frenului qi bridelor au fost_t[asate in cavitatea
bucala aceastea se transferd pe amprentS;
: se examineazd din aproape in aproape distanfa de la muchia crestei pdn[ la
fundul de sac vestibular, fie vizual, fie mdsurdnd cu un instrument bont (o
sondl parodontald) pi se BqeamnAjrceastd distantd.pe amprentd cu creionul
chimic. Unind punctele rezultate din misur[tori se obline conturul marginilor
viitoarei linguri.
kt mandibuld
.-. dacd inserliile frenului gi bridelor au fost trasate in cavitatea bucald aceastea
se transferd pe amprentS;
- in zona lingualS centrald se traseazd limita pe muchia rezultatd din amprentd
_1,5 cm de o parte si de alta a liniei mediane;
' :- se examineazi din aproape in aproape distanfa de la muchia crestei pini la
fundul de sac vestibular qi lingual, fie vizual, fie misurAnd cu un instrument
bont (o sondd parodontaltr) qi se inseamnd aceastl distanlS pe amprentd cu
creionul chimic. Unind punctele rezultate din mdsurdtori se obline conturul
marginilor viitoarei linguri;
- dacd in zona lingual5 laterala se observd in amprentajgheabul ldsat de creasta
milohioidiand, este bine ca limita sa se traseze in acest jgheab.
72 Mihaela Pauna . Elena Preoteasq

Cu cflt delimitarea este mai precis[ cu atAt timpul necesar adaptS'rii lingurii
individuale va fi mai scurt.
inainte de a fi trimisa la laborator, amprenta de alginat vafi.tlezinfectatd cuhipacloit de
sodiu l% sau cu glutaraldehidd 2Vo (lmpresept@, 3M ESPE). Exista doud metode de
dezinfeclie: prin imersiunea amprentei (inclusiv mdnerul lingurii) intr-un vas care contine una
din solufile de mai sus sau pulverizarea solufiei dezinfectante pe suprafafa amprentei gi
introducerea acesteia intr-o puugd de plastic inchisd ermetic. in ambele variante timpul de
lucru este de,10 minutd; dupl care amprenta va fi-clatite energic cu apd de robinet. Medicul
stomatolog are la dispozilie si alginate care au in compozifie substanfe antimicrobiene (de
exemplu alginatul Jeltrate Plus@, Caulk).
Turnarea modelului preliminar se faceiiintre 8 minute gi 20 minute,ide la luarea amprentei
preliminare cu alginat. Dac6 nu exista posidiiitatea ajungerii amprentei la laboratorul dentar in
acest interval, amprenta va fi transportat[ in atmosfer[ saturatA cu vapori de apd (invelit[
intr-un.;erve{el umezit ;i intr-un recipient inchis ermetic).
2.2. 6. Recomandiri privind turnarea modelului preliminar
Amprenta preliminari va fi dezinfectatf, de tehnicianul dentar daca acesta nu este sigur cd
acest lucru s-a realizat in cabinetul stomatologic.
Controlul amprentei se face gi in laboratorul de tehnica dentarA.
in prepararea ghipsului se vor respecta instrucfiunile fabricantului, folosindu-se un
malaxor mecanic cu vidlGhipsul trebuie sa aibd o consistenld sm6ntAnoasS.-
Se porneEte misula vlbratorie, pe care se a;eazd amprenta, cu unul dintre c-ol1uri putin mai
sus. Ghipsul se toamd la extremitatea amprentei, de pe vArful spatulei, permifdnd o curgere
lent5. Ghipsul ocupl astfel interiorul amprentei, fdrd sI cuprinda qi bule de aer.
Interiorul amprentei se umple in aceastd manierd. Restul de ghips se plaseazi pe o plScu!5
de sticld (fir"l ajutoml mdsulei vibratorii) qi peste el se rdstoarn[ amprenta cu ghipsul turnat
mai inainte. Se infund[ amprenta pdna c6nd se obline o grosime a soclului de 1 cm, iar ghipsul
depfuegte ugor marginile amprentei. (Fig, 2. 13.)

Fig.2. 13. Turnarea modelului preliminar Fig. 2. 14. Prelucrarea modelului preliminar
mandibular
Aspecte practice tn protezarea edentaTiei totale l5

Amprenta s-e demuleazf,.dupd 45 minute. ',

Se prelucreazd marginile modelului cu un bisturiu*(Fig.2. 14. Ei Fig. 2. 15.) Se socleazd


-modelul 1va1f ella sd r[mAnd o distanF de 4 mm t l. L-u.g*"u
modelului. (Fig. 2. 16)

Fig.2. 15. Marginile modelulului preliminar:


a * tnainte de prelucrare; b- dupa prelucrare

Fig. 2. 16. Modelele preliminare


dupd prelucrare qi soclare

2. 3. AMPRENTA PRELIMINARA CU CHITURI SILICONATE


in edentafia totalA amprenta preliminard se poate lua qi cu elastomer de sintezd de
consistent[ chitoasi. Acest material se foloseqte in cazul cAmpurilor protetice o'dure".
Alegerea lingurii universale se face aseminitor amprentei cu alginat, cu mentiunea cd
portamprenta trebuie sI fie din metal gi nu din plastic, in scopul asigurarii unei rigidiuti mai mari.
Pentru fiecare silicon existS un adeziv pentru lingurS, care se pensuleazd in interiorul
acesteia; se a$teaptl c6teva minute pentru uscarea adezivului.
Priza siliconilor de adilie poate fi inhibata de contactul cu mdnuqile din latex sau cu o
zoni de mucoasi care a fost atinsd cu rninuga, dar nu toate mf,nuqile au acest efect. Se
recomandf, testarea acestora inainte de amprentare.
Tehnica de amprentare este similard amprentei cu alginat, cu menliunea cd presiunea
exercitatd de medic in momentul aplic{rii amprentei pe cdmp trebuie sd fie mai mare qi migcdrile
de modelaj trebuie sd fie mai ferme av6nd in vedere consistenfa crescutd a materialului.
Amprenta preliminarl cu silicon chitos poate fi transformatd intr-o lingurd
individualizat[. Dezinfecfia amprentelor cu silicon chitos se face timp de l0 minute, dupf, cum
s-a descris la amprenta cu alginat.
74 Mihaela Piiuna . Elena Preoteasa

Modelul de ghips trebuie turnat la mai pufin de 24 ore de la amprentare, deoarece dupa
acest interval devine evidentd contracgia de polimerizare
;i materialul pierde api.

2. 4. AMPRENTA PRELIMINARA iN VECHEA PROTEZA


A PACIENTULUI
Dacd se consideri cd baza vechii proteze este corect realizatd aceasta poate fi utilizatd
drept portamprentd.
Dacd sunt rnici po(iuni unde se considerd cdbaza protezei este scurtd aceasta poate fi
lungitd cu material termoplastic tip Impression Compound'-Karr.
Avantaje:
jocul forma{iunilor mobile din periferie este mult mai ugor de evidenfiat, deci
-
se obline un model preliminar mai precis si o lingura individuala mai uqor de
adaptat;
- se folosegte o cantitate mai mici de material de amprentS.
Dezavantaje:
- tehnica este periculoasd, deci nerecomandata, in cazul cdmpurilor protetice
foarte retentive. ln momentul demuldrii existd riscul deteriordrii modelului
preliminar (deci nu se atinge obiectivul propus) sau se poate rupe proteza
(incident extrem de neplicut).
2, 4,1. Amprenta preliminari cu paste siliconate
Se usucd proleza.
Asistenta prepar[ o cantitate corespunzdtoare de material conform instrucliunilor
fabricantului.
Se aplicd materialul pe fap internd a protezei gi pe margini in grosime de aproximativ
1,5-2 mm.
Medicul pozifioneaz[ proteza in gura pacientului avAnd griji sa nu $tearga materialul de
pe margini atunci cdnd trece de comisuri.
Proteza fiind centratd este ap[satd moderat pentru a pistra un strat suficient de gros de
material (care va proteja proteza in momentul demularii).
MiEcdrile de modelaj vor fi foarte asemAnAtoare cu cele din amprentarea funcfionalE.
2, 4.2. Amprenta preliminari cu materiale cu viscozitate lent progresivi
in situatia in care este necesar[ recondilionarea cAmpului protetic, in proteza pacientului
se aplicd un material cu vdscozitate lent progresivd. Acesta este ldsat sd acfioneze in general
48-12 de ore (in acest interval proteza fiind purtatd permanent cu exceplia momentelor de
igienizare), dup5. care se poate considera modelajul marginal incheiat.
Amprenta astfel obfinuta poate fi folositd pentru turnarea unui model preliminar, dar gi in
scopul cdptu$irii definitive a vechii proteze.
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 75

CAPITOLUL 3

coN FECTTONAREA LtNGURT LOR


(PORTAMPRENTELOR) IN DIVIDUALE

3.1. CONSTDERATIT GENERALE

Lingura (portarnprenta) individuald este un instrument de lucru, o pies[ intermediard, cu


ajutorul cf,reia medicul ia amprenta de precizie - amprenta func(ionala. Pentru o amprentare
funclionald ,,cu gura deschisd" lingura trebuie sd aibl urm[toarele componente:
- bazalingurii;
* accesoriile: m6nerul, butonii de presiune, intdriturile.
3.1.1. Baza lingurii
. Rol: suport rigid al materialului de amprentare funcgional5.
r Caracteristici:
- acoper5 fafa de sprijin a cAmpului protetic;
- are o grosime uni{ornryl c!!: 1,5-2 mm, exceptdnd marginile care au grosimi
variabile (3 mm la zona lingualS centrald, 2-3 mm la pungile EISENRING);
- trebuie si urmdreascl deqenul trasat de cdtre medic, in cabinet ;i intirit de
tehnician la periferia modelului preliminar;
- marginile trebuie sa fie in contact intim cu periferia modelului (lingura si nu
fie distanfatd de model la periferie);
- pe anumite porliuni - unde se intenfioneazd o despovdrare * baza poate fi
..distantata de model prin foliere; ._ -/
nu trebuie sd aiba nici un fel de pelD(ii-pentru a permite verificarea testelor
de succiune. /
3.1.2. Accesoriile

a) Mdnerul
o Rol: permite manevrarea lingurii.
r Caracteristici:
- trebuie sd fie obligatoriu situat_pe ]rnig_rnggiana pentru a permite centrarea
corectd a lingurii in momentfl amprentErii funcfionale (cdnd lingura este
inc6rcat6 cu material);
t
I Daca medicul nu a trasat pe amprenta preliminard linia mediand tehnicianul trebuie
sd fie instruit sd nu pozilioneze mdnerul dupd frenul labial superior (care este de obicei
paramedian) ri
76 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- in sens vestibulo-oral trebuie sI aibi inclinarea incisivilor centrali pentru a nu


lena ffifionafitatei buzelor;
- dimensiuni: indltime 10 mm, l51ime mezio-distald 8 mm, ldtime vestibulo-
orala 5 rnm;
- conformafie - toate suprgfetele laterale trebuie sd fie -ugor concavel
- mdnerul lingurii mandibulare trebuie s5 prezinte o perforafie vestibulo-oralE
@ne).
b) Butonii de presiune
o Rol:
- exercitarea unorflesiuni cat mai unifoqq in timpul amprentdrii;
- men[in degetele operatorului la distan[i delrylginfls Lingurii (foarte important
camfi;Gl;;eri." und.ffi
la sac vestibular si
lingual este micd) permiltnd modelarea corecti a materialului de amprentare.
o Caracteristici:
- localizali la mandibuld jn zona prsmo_larilor sau in zona cea mai declivd a
crestei;
dimensiuni: lungime 15 mm, in[l]ime 5-7 mm (mai mare la crestele foarte
atrofiate), l61ime in concordanfi cu ldlimea crestei;
superioara trebuie sd fie usor concavd pentru a permite pozitionarea
=fa[a
comodd a degetelor operatorului. (Fig. 3. l.)

Fig. 3. 1. Lingura individuala mandibulard

iEEl Arlrn"l cAnd la maxilar creasta frontalS este deplasabili qi nu trebuie s5 sut-ere presiuni in
timpul amprentArii SMITH, zuCHMOND 9i McCORD recomandd fenestrarea lingurii pe zona frontald
gi inlocuirea m0nerului cudoi butoni de presiune situaqi la nivelul premolarilor gi molarilor.

c) intdriturile din sdrmd


o Rol:
- mdrirea rezistenfei a*-=.-
la lingura
mandibulara din placd de bazd care este

r
ffiffi-ii-G.turl
Caracteristici:
* sdrmd de 1,5 mm diametru de aproximativ 8-10 cm lungime, adaptatd formei
lingurii pe fala ei linguali
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 7'7

lffi er*"i c6nd se intenfioneazi realizarea unei amprente funcfionaie ,,cu gura inchisd" mAnerul
gi butonii sunt inlocuili cu borduri de ocluzie.

ln funclie de situagia clinicd, medicul cere tehnicianului o lingurtr individuala dintr-un


anumit material: t I
- material termoplastic gen placd debazd;'+ c{G(t't &i ' rrt{tx'
- placd de polistireni r I
@ iaqini acrilice autopolimerizabile; tr, i\uwnc'tC
- rdlini acrilice termopolimerizablle;t
- rdqini compozite fotopolimerizabile;
- metal.
Din experienfa noasftA, am ajuns la concluzia cd cele mai accesibile materiale sunt:
Igblqle=3$glg-imerizabile tiq.PgggiglS (Spofa) (ce permit orice tip de amprentd) ll-plg3
I ;hiaeri marginale ffiG
a materiale termoplastice, este mai fragild).

3. 2. TEHNICT DE CONFECTIONARE A LINGURILOR


INDIVIDUALE
3.2.1. Tehnica de confectionare a Iingurilor din riqini acrilice autopolimerizabile
a) Materiale ;i instrumentar:
- r[gini acrilic6: pulbere (polimer) qi lichid (monomer);
- godeu de plastic sau porfelan;
spatula;
- instrumentar rotativ: freze de ofel pentru acrilat la piesa dreaptd;
solulii de izolare: ap6, solulii alginice, lacuri speciale, vaselinS;
- creion chimic;
- 2pldci de sticl[;
- celofan;
qnur de bumbac sau quviie de ceari roz.

b) Tehnica de lucru
l. Pe suprafafa modelului preliminar sunt insemnate cu creionul chimic limitele mucoasei
fixe, fiind ocolite bridele, frenurile, creasta ilitot ioiaiura gi ceie aoua itz anterioare ale
tuberculului piriform, dup6 delimitdrile lSsate de creionul din amprente.
2. Se izoleazl suprafa{a modelului cu una din solufiile enumerate mai sus.
3. Se prepard pasta de acrilat in godeu, conform instrucliunilor firmei producdtoare.
Materialul este bine sa fie acoperit pentru a fi protejat de eventualele impuritali gi a preveni
evaporarea monomerului. Pasta se preseazi intre dou[ pl5ci de sticlf, vaselinate si distantate
cu 1,5 mm. Pe una din pl6ci se aplic[ celofanul umezit. Pl6cile de sticlS se menfin la distan[[
cu suvife de ceard roz de grosime 1,5 mm, iar conturul pldcii (de trapez sau potcoavd) se obline
cu ajutorul unui fu de bumbac care se agazf, intre cele douf, pldci ?n forma doritS. in interiorul
acestui fir se va pune acrilatul. Apoi placa de sticli fard celofan se va indeplrta prin glisare.
't8 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Acrilatul rdmdne pe celofanul a$ezat pe placa de sticla. Apoi se indepdrteazi placa de acrilat
de grosime 1,5 - 2 mm cu ajutorul foliei de celofan ;i este depusd pe model prin risturnare.
4. Prin intermediul foliei de celofan placa de acrilat, in stare plasticd, se muleazd pe model
sub presiuni digitale qi apoi se indep6rteaz5 celofanul qi excesul de pasti cu ajutorul unei
spatule. Acrilatul trebuie s[ fie in stare plastictr. Materialul trebuie sa ajung6 pdni la limitele
trasate cu creionul chimic. Trebuie lucrat foarte repede deoarece acrilatul face prizd rapid.
5. MAnerul gi butonii sunt realizati din resturi de acrilat inca in stare plasticd. Pentru a
favoriza aderarea minerului gi butonilor de presiune. baza acestora gi zona de aplicare se
umezesc cu monomer. Rdsina acrilicd in stare plastica prezintl un grad de elasticitate. Lingura
modelatd este men{inutd in contact cu modelul sub presiune manuald incd l0-15 min. pdnS la
definitivarea reacliei de polimerizare, cdnd dispare elasticitatea.
6. Se indepdrteaz6 lingura de pe model, mai intdi in zonele f6rd retentivitali gi apoi in rest.
Linguri este prelucratd la margini cu ajutorul_frezelor de acri_l_at Ia piesa dreaptd pentru
netezirea qi r6tunjirea lor. Lingura trebuie sa fie intim adaptatd pe model, cu excepfia zonelor
care necesitd despovdrare.

3.2.2. Tehnica realizlrii lingurilor din placi de bazi


a) Materiale qi instrumentar:
- placd debazd plastifiabildla 46-50'C cu grosime 1,5 mm;
- spatulI de cear6;
- mijloace de izolare a modelului;
- foarfecd;
sursd de caldur[;
sArmd pentru intarituri de 1-1,5 mm diametru li 8-10 cm lungime;
- creion chimic.
b) Tehnica de lucru:
1. Pe modelul preliminar se delimiteazd cu creionul chimic conturul cdmpului p!!tg!ic aqa
cum a fost trasat de medic pe amprenta preliminarS.
2. Urmeazd izolarea modelului ip qp_q 3-5 minute sau se pudreaz6 suprafafa cu talc.
3. Placa deiaza se incdlzegte unifor- qi se muleazd pe model prin presiuni digitale mai
'
intAi in bolta palatind qi apoi pe versantele crestelor alveolare.
4. Se secfioneaz6 cu foarfeca excesul de placl de baza ce depA$e$te modelul iar marginile
se rdsfrdng astfel incat sd rdmAnd la nivelul limitelor trasate pe model. Marginile sunt modelate
astfel incil sd prezinte o forp3 rotunjitd gi grosime 1,5-2 mm. in tinat marginile se rotunjesc
cu pietre sau freze de acrilat pentru a nu leza mucoasa in timpul adapt6rii ;i amprentirii.
5. Se controleazd dacl baza portamprentei are stabilitate pe model, efectudnd pre_sluql
digitale alternqtiv pe cres-t_e, DacI la aceasti manevrd baza lingurii basculeazd, se plastifiazd
din nou gi se readapteazd.
6. Mdnerul lingurii pi butonii de presiune sunt realizate tot din placd de baza din resturile
rdmase de la decupajul marginal al bazei. Ele se solidarizeazdcu baza prin ramolire la flacdr{.
. Minerul lingurii se plaseazf, pe linia mediand avind ca reper sutura mediana
la maxilar (dac5 medicul nu a trasat linia median[ pe amprenta preliminard) qi
frenul lingual la mandibulS.
Aspecte practice tn protezarea edentatiei totale 79

. Butonii de presiune in zona premolarilor; au dimensiuni: 5-7 mm


se plaseazl
inllfime qi 15 mm lungime gi nu depagesc ca ldlime ld{irnea crestei.
7. intaritura de s6rm5 este reprezentati de o armdturd metalicd, o sdrm6_cu diametrul l-
I ,5 mm gi lungime 8- 10 mm care este modelatd in forma de semielipsl cu o.ansd la mrjloc .care
intr6 in alcdtuirea mdnerului. Armaturd este prinsd de bucla mediand cu un clegte crampon, se
incalzegte la flacdra becului Bunsen gi se preseazf, in grosimea pldcii debazd pe fafa orala a
lingurii mandibulare.
-'S. Lirg*u tr"tri" sd fie in contact intim cu modelul gi sI nu cadd de pe model la
I
${qry_afee acestuia. r
'1c) Dezavqrlygje:_J
t E mai pufin rezistentd decdt cea din acrilat;
E nu se pot face inchideri marginale cu materiale termoplastice;
El nu se foloseste la mandibuld.

3.2.3. Tehnica de confecfionare a lingurii din placl de polistiren


Se confecgioneazf, asemf,nltor cu cea din placa de bazd doar ci datoritl temperaturii
ridicate de ramolire adaptarea pe model se face prin intermediul unui prosop ud. Accesoriile
se confecfioneazl din placl de bazd obiqnuita.

3.2.4. Tehnica de confecfionare a Iingurii din acrilat termopolimerizabil


Acesta tehnicd implic[ o tehnologie mai laborioasA aseminAtoare cu cea a realizarii
protezelor finite. De aceea laboratorul de tehnicd dentard evitd confeclionarea unor asemenea
linguri. Etapele sunt:
l. Realizarea machetei din ceari a lingurii;
2. Ambalarea machetei;
3. Realizarea tiparului;
4. lndesarea, presarea gi polimerizarea rdqinii acrilice;
5. Prelucrarea.

3.2. 5. Tehnica realizirii lingurilor din acrilat fotopolimerizabil


a) Materiale si instrumentar:
- plicile de compozit de la diferite firme producdtoare invelite in plastic negru,
de formd trapezoidal5 (pentru maxilar) sau de potcoavd (pentru mandibul6);
- creion chimic;
- aparat de fotopolimerizare;
spatuld metalici;
solulii pentru izolarea modelului: Isodento- Spofa, Pectizol@ - Astor Montero;
- instrumentar rotativ: freze extradure, pietre diamantate de prelucrare a
compozitului.
b) Tehnicq de lucru:
1. Pe modelul preliminar se accentueazf, cu creionul chimic conturul cdmpului protetic
.li
transpus de pe amprenta preliminard (limitele trasate de catre medic).
:ii
ir*
$
ffi
ffi
m
ffi
tr
80 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

2. Izolmea modelului cu Isodent@ - Spofa sau Pectizol' - Astor Montero. Se lasd modelul
sd se usuce timp de 5 minute.
3. Se indepdrte azd cele doua folii negre ce acoperl placa din r5;in[ fotopolimerizabild. Se
aplica pe modelul izolat gi se adapteazd manual prin presiuni digitale aplicate mai intdi pe bolta
palatind apoi pe versantele crestelor alveolare. Presiunile exagerate pot determina subtrierea
placii in zona respectiva cu posibilitatea de a se fractura in momentul amprentarii finale.
4. Se seclioneazdctt o spatula excesul de placd din rdqina fotopolimerizabild ce depa;este
modelul, iar marginile se rdsfrdng astfel incdt sd rdmdnl la nivelul limitelor trasate pe model.
Grosimea marginilor trebuie sd fie de 1,5-2 mm qi s5 aib6 o formd rotunjitd.
5. La controlul stabilitdgii pe cdmpul protetic rezultatul in general este foarte bun, lingura
aderAnd intim pe model.
6. Din resturile rimase se confecfioneazi minerul pentru lingura maxilari la care se
adaugd butonii de presiune in cazul lingurii mandibulare.
7. Lingura a;ezatd pe model se introduce in cuptorul de fotopolimerizare de tipul
Transluxo, LA Bolight LV'[ (GC) sau Wilde Compaluxo. Timpul de polimerizare este de 6
minute. Se pot polimeriza in acelaqi timp mai multe linguri, atat cat permite spatiul din
interiorul cuptorului.
8. Prelucrarea lingurii cu freze extradure tip widia sau cu pietre diamantate.
c) Avantaje:
tr timpul de realizare este foarte scurt, aproximativ 15 minute;
I modelarea se face cu u;urinld;
f,l dacl este necesard adlugarea de material la cel polimerizat acest lucru se
poate face; lingura este supusd unei noi polimerizdri fari ca parametrii
materialului si sufere modificdri;
O dupa polirnerizare lingurile sunt ugor lipicioase ceea ce favorizeazd. aderarea
materialului de amprentd, nefiind necesare retenlii.
d) Dezavantaje:
El sunt scumpe;
E se prelucreazdmai greu dec6t cele din acrilat.

EIII I,INcuRILE INDIvIDUALE SE POT OBTINE PRTN TERMOFORMARE


Sistemul Heko Vacuboy@ este o mini-maqind de termoforrnare care oferd o solufie simpli 9i
economici.
Mini-ma5ina efectueazd, printr-un sistem de inversare, un mini ,,sub vid" pennitdnd pldcii
termoplastice s[ se placheze pe model.
Dupa pregitirea modelului .si folierea lui cu materiale termorezistente, modelul este depus pe
suportul maginii. Apoi cu ajutorul unui pistolet termic sa incalzegte placa asezati pe model. Atunci
cind placa atinge temperatura optimd s,i devine strdlucitoare aparatul este acoperit de un capac
prevdzut cu o membrand. Se declanqeazf, un proces de vidare, membrana coboard prin aspirafie 5i
placheazi placa inmuiat6 pe model. Dupi termoformare ;i ricirea plicii, placa se desface de pe model
cu ajutorul unei freze conice. Prelucrarea marginala a placii se face cu freze de acrilat. Baza lingurii
astfel obtinute are grosime constantA si are o suprafafd netedd.
Aspecte practice tn protezarea ed€ntaliei totale 8l

CAPITOLUL 4

AM PRENTAREA FUNCTIONALA

Amprentarea funcfionald este etapa de tratament in care se culeg datele necesare realizdrti
corecte a viitoarei baze a protezei. ln tehnica folositd in Clinica de Protetica Dentard din
Bucureqti, prin amprentarea funclionalI se stabilepte conformalia fefei interne qi a marginilor
protezei. Conformalia feplor externe se stabile$te prin modelaj convenlional in laboratorul de
tehnic6 dentar5.

4. 1. CONTROLUL CORECTTTUDTNTT CONFECTTONARTT


LINGURILOR INDIYIDUALE IN LABORATOR
Tehnicianul trebuie s5 respecte la confecfionarea lingurii datele furnizate de medic la
amprentarea preliminar[.
Odatd venite lingurile din laborator, medicul le controleaza atAt pe model cdt gi detagate
de model.

4.1.1. Controlul pe model

Q lingurusd se intinddgna-lgdetg${lte insemnate de medic pe model sau pe


amprenta preliminard;
p tingura fie i@ic
sa sau distanl-at4 inqnglgrle_qo1g dacA
asa a cerut medicul;
rndnerul sd se situeze pe linia mediand Si pe directia unui incisiv central;
13 maqdi*lA sd existe butonii dg presiune in pla lrernglari -
molari sau in
zona cea mai declivd a crestei edentate.

4,1..2. Controlul lingurii detaqati de model


grosimea -"!''jur de
e---;.;-:::elingurii sd fie in :?* - 2- mm
,- 1,5 -"--r--"- marginile'
""" except6nd "'*'ot"--2t
- pe fata internd sd nu aiba DMi
'/-"- .u[ ui i"* z\
tu insertie ,uu -ih(uri care scad
adeziunea;
- mareinile linsurii sa fie:
.:1_v
. !S:!99% n9!4roas.e cu g{o_qllgg nelggUlgta c.qq!qg!14$y_l_ui dg_ggc;
. insrqsglgj[Zqna U4gq3!4 J!l!B (pdn5 la 3 m,f,) ci,jnaEiqgr"ug;
. rnai supl{q,i4 z!'n4ve$hr@-dl lar4 (in jur del.rngi.
82 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

TEHNICA ADAPTARTI LINGURII INDIVIDUALE LA


4. 2.
MAXILAR SI MANDIBULA
Scop: Oblinerea unor linguri individuale care sd acopere intregul cdmp protetic, s6 nu
jeneze funclionalitatea formafiunilor de la periferia cdmpului protetic, cu margini care sd aibd
conformafia (lungimea gi grosimea) concordantf, cu fundurile de sac. -O lingurd ge considerd
corect adaptata in vederea amprentfuii func{ionale dacd are succiune,

4. 2. l. Instrumentar pi materiale:

- fusa de examinare;
- piesa dreapt6;
set de freze de acrilat pentru piesa dreaptd;
* creion chimic;
- lampa Hanau;
- bec Bunsen;
spatula de cearS;
- material termoplastic (cel mai bine sub formd de baton cu o temperatura de
ramolire 50-51'C, de exemplu Impression compound'de la firma Kerr, baton
de culoare verde)
- placd debazd;
acrilat autopolimerizabil.

4, 2. 2, Adaptarea lingurii
O Etapa de adaptare primard grosierd este necesard mai ales atunci cdnd lgll$lqfg-
marginilor lingurii pe amprenta preliminard afost fdcutd cu-ne{lguranld-
Lingura se sIgF !il9-1[?_p3 $i.sip,un sau se $t9rge cu o compresd umezitd_c-l alcog!:*in
fala pacientului.
Se aplicd lingura in cavitatea bucala ;i se urmdreqte dacd aceast6 manoperd provoacd
dureri pacientului. Daci da, se urmS,reqte zona in care pacientul simte durere qi se remediazd.
Orice senzalie dureroas6 poate ingreuna adaptarea lingurii qi amprentarea. in general zonele
. durero4se apar acolo unde exista"retentivitati
qi lingura a fost executatd ll_qogaqlltim cu
lleasta. Sg $lefqie$te di o.ii in zona respectivS.
Apoi se urmdregte o adaptare primard a lingurii fScAndu-se o inspeclie a cavitalii bucale:
F acolo unde lingura este evidenllg3gl se qlefuiegte" Evident lungd inseamnf, ca
lingura impinge formaliunil-mobile de la periferia cdmpului protetic,
neavdnd nici o stabilitate pe c6mpul protetic.
F se degaj eazd cl f_reze cilindrice sau cilindroconice de dimensiuni
corespunzatoare toate formatiunile perpendiculare pe periferia cdmpului
.p,rctetic (bride, frenuri, ligamente) care mobilizeazd lingura.
F acolo unde lingura este evident scurt6, dar pe po4iuni mici, se prelungeqte cu
materiale corespunzdtoare, astfel :
dactr-lin gura.este confecfi onat6 -{rra_bq-q 4g-E!qgi este suficient de
f
.groas5, se umeze$te modelul preliminar, s9- inc1l1es, !q p_tqgt 99.u113
pe zona respectivd qi este impinsa cu un instrument (coada rotunjitd
Aspecte practice tn protelarea edentatiei totale 83

a spatulei de ceari) pentru a fi modelat6 corespunzdtor. Dacd placa


de bazd lllgUtrazr prea mult poate fi -adiuga!4.o cantitate micd de
gacn-qe-!aza;
dacd lingura este ._din acrilat poate fi prelyngita cu acrilil
].t
autopolimerizabil sau cu material termoplastic.
I Lingurile scurte la tuberculii piriformi sau zona Ah este bine s[ se fie refdcute.
(,

@ Etapa de ad.aptare secundard, de fineye, este mult mai minu1ioasd ;i se face prin
inspe-clie, p tlp*"_ Si
ry$
r"rl_f""tlio"o!:. ,€
!E

I -i4tiururit"
utilizate tn timpul adaptdrii lingurii trebuie sdfie.lloderate, cu aparenld cle
realitate, anticipdnd miqcdrile pe cqre le va face pacientul cu protezq tn gurd. =
Sunt contraindicate mi;cdrile de mare amplitudine care duc la scurtarea inutild a
lingtrii.

Adaptarea U3ggglintllgduale la maxilar


Se incepe .dtUr_rrB dl$gl1b maxilarului superior.
Se controleara-dffi-tirgura se intinde pdn6 la limita distalI posibild a LP.P.. Se
procedeazd in felul urmdtor;
se traseaz5 in gurd cu creionul chimic panfurile retrotuberozitare. Sirnpla
inspecgie nu este suficientl qi va trebui sd se palpeze creasta cu latul sondei
avansAnd antero-posterior gi acolo unde ?nflndarea este maximi se considerd
cE este panlul;
- pe linia medianl se localizeazd foveele palatine. in general limita posterioara a
lingurii va fi inapoia foveelor. Se traseazi o linie cu convexitatea posterioarS;
- cele trei demarcafii se unesc cu linii curbe cu convexitatea anterioard
rezultdnd o acoladd.
Aceastd insemnare se verific{ prin mis,cdri ale vdlului care determin6 limita la care poate
intinde lingura far[ sa se mobilizeze. Factorul determinant al localiz5rii marginii distale a
lingurii (deci a protezei) este miqcarea po(iunii inifiale a palatului moale. Pacientul va
pronunfa.fonema AH prelungit mobiliz6nd vdlul palatin qi se va urmdri dacd flectarea se face
pe linia trasata anterior.

scurteaza cu freza de acrilat. ,______=


Se urmare$te apoi evidenti.r.u@iulglEil?l$g)
Se introduce lingura pe cdmpul pffiiiE s,i se in-specteazd zona cu gura semideschisd qi
mandibula deviatl de partea examinatd; de asemenea se poate controla cu pulpa degetului prin
palpare. Lingura trebuie sd fie in contact cu tuberozitatea pi sd ajungd in fundul de sac.
F dacd lingura este lunga lingura ,u fi _l!o!ilgut4 !a-4"s" a gurii pi va
trebui scurtata difr"7!'i6?pe in aproape
F dacd lingura este seu{A se ramoleqte un
-rulou din
materiql termoplastic
(Impression compound.-Kerr verde) si-se prelunge;te. Se fac miqcari de
balansare L{nqndibulei 9i de-4grc[(g1e a gurii.
> gt*i*r" ti"g*ii trebuie sa corespundl lagimii spafiului Eisenring.

,;
.,4:
84 Mihaela Pduna , Elena Preoteasc

) dacd lingura este prea groasi (de la laborator lingura este indicat sd fie mai

F dacd lingura este prea lungilla mimarea de cdtre pacient a unui suris &41t va
fi Ilobilizata; se scurteazi at frezade acrilat.
F dac[ lingura este scurta se va prelungi cu un rulou de material termoplastic'
Materialul fiind plastic se fac miqcdri rotatorii pe modiolus (nodulul
comisural) ;i pacientul este rugat :4-qEilil
oi@sevaocolifrenulbuzeisuperioare,Limitap6nalacare
trebuie sa ajil-nfa lingura se vizualizeazd prir inspec(ia fundului de sac cAnd indepartdm
orizontal buza superioard I cm,
) dacd lingura este lungd se scurteazd cu o frezd.
F dach este prea scurta se prelungeqte cu un rulou de material termoplastic gi
pacientul este rugat sd lug9ie lqlgle 9i s,1:gida.
Se verificd cu ajutorul testelor lui Herbst dacd lingura superioari este prea lungd (Fig.4.1.):
a, b - Deschiderea lentd a gurii pdna la maximum. Daca lingura se desprinde este
lunga in zona laterotuberozitard qi retrotuberozitarE.
c - Surds forgat. Desprinderea lingurii necesiti retu$area in zona vestibulard
latgrgla.
d - Mimarea fluieratului. Desprinderea inseamnd cd lingura este lungtr in zona
vestibulari central6.
--Paci"ntrt tuse$te. Dacd lingura se desprinde se scurteazdin zona distala
" maxilara.

G e

=?
'---H
d

U
-
\^/
t

Fig.4.l. Testele lui HERBST pentru maxilar


Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 85

I P"n ru ca testele HERBST sd fie semnificative trebuie respectqte anumite reguli:


- fiecare test se face numai dupd ce lingura a fost ferm aplicata pe
cdmp.iscdrile se fac \ent qi repetat.
testele fac obligatoriu tn ardinea descrisd de autor.
se

- nil se trece la testul armdtor pAna nu aufost rezolvate problemele unui test,
adicd: daca lingura se mobilizeaza la testul j se scurteazd acalo unde este
necesar, se reverificd testul i qi apoi se trece la testul 4.

I Tnrtrt, HERBST sunt semnificative pe cdmpurile protetice !:rrj!ry1ry- sau foarte


paltryJg!:l4uS. Pe cdmpurile protetice foarte retentive testele pot fi denaturate deoarece
tendinya de dislocare prin mobilizarea periferiei acolo unde lingura este lungd este
contracoratd de menlinerea lingurii pe retentivitdfi.
La finalul manoperelor de adaptare marginala lingura trebuie sI se menfind pe cAmp la
mircdrile moderate ale obrajilor si buzelor f[cute de pacient.
La sfArqit se verificd succiunea:
O _S-9._llqglrongg1[ oro-vestibular de mdner qi se verifica inchidereq la zona:!q-1.1.!-. care
in aceastd etapd este redusd deoarece in aceastd fazd na a fost suplimentatd inchiderea
marginald internd (in acestd zonfl nu exist6 ?nchidere marginali externl).
DacA se inten{ioneazd determinarea prin amprentare funcfionald a profunzimii inchiderii
la zona de LP.P. se procedeazd in felul urmltor:
Pe fala internd a lingurii din acrilat in zona posterioard se aplicd un rulou de material
termoplastic ramolit cu o latime de 3-4 mm. Grosimea trebuie sE fie maximS de o parte gi alta
a liniei mediane (aprox. 2 mm) gi minimd in centru qi la extremitAti. NiciodatA nu se pune
material in zonele de lingurd din dreptul tuberozitAlilor. Lingura este apdsat6 ferm pe suprafafa
de sprijin..laclgrtul dgjgbIlr gura larg pentru a elibera"Lgamentele pterigo-mandibul,are qi
face protraclia maximd a Iimbii (valul palatin coboara). Se reface testul de succiune, in general
:
succiunea ffind mult imbunatatita, adica lingura se desprinde mai greu.
Materialul termoplastic trebuie si fie bine modelat, neted qi sE se piardi lin spre anterior
pe fafa intern6 lingurii (sd nu facd trepte). Materialul termoplastic nu trebuie sd prelungeasc6
distal lingura.
O Pentru verificarea tnchiderii interne marginqle*yg.stiballre se incearcd desprinderea
lingurii.tlgglliggdry!!5ig! din aproape in aproape c=qpglggltegs1glui de marginea v-estibularl
a lingurii.
Dac[ intr-o zond lingura se desprinde cu uqurinf[ se reia adaptarea lingurii in aceastd zond.
9 Pentru verificarea inchiderii totale (extem[ qi internd) qi a adeziunii se tract{oneaz[
vertical de mAner, obrdjliTfiit*apfi6ali'pe versantele exl;;idre aG*lind.ii A.""rtt
'ilmidere poate-fr s cazttddacd grosimea marginilor lingurii nu este adaptatd conform lSfimii
fundului de sac.

Adaptarea lingurii individuale la, mandibuli:


1. Se incepe cu adaptarea ff6*frf pirE rn...--lPentru incepdtori se pot delimita cu
creionul chimrc cele 2t3 anterioarE-tG-iu-5EiAr-lfifmilpoi se aplica lingura. Dacd lingura este
lungd, desenul de pe mucoasi va fi acoperit de lingura ;i va fi transferat pe fata intern[ a
acesteia. Se scurteazd prin slefuire cu freza pOna la acest semn - sau - cu lingura agezatd pe
86 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

c6mpul protetic se invita pacientul sa deschidd gura larg pundndu-se in acfiune astfel
ligamentul pterigomandibular care, dacd lingura este lungd, o deplaseazd. Se scurteazd prin
qlefuire cl freza din aproape in aproape p6n[ cAnd lingura nu mai este mobilizatS'
in zona vqrtibularS_,aluberculului lingura trebuie sd aibd ancogl in dreprul inser.tiei
o
*uqffim;ffit*:S; inviia puiHtt sd inchifi gura in timp ce medicul se opune acestei
miqcAri prin presiuni pe butonii lingurii mandibulare. Cu aceastd migcare se vizualizeazit
marginea anterioarl a muqchiul maseter. Dacd lingura este prea lungd in aceastd zond se scurteazd'
in zona li4-g_uald a tuberculului piriform inspecfia sau palparea sunt destul de greu de
realffiDacA linit obtc[ este ascutjtd se scurteazd lingura p6na la nivelul ei. Pacientul este
pus s6 facd o prorractie a limbii sau o deglutifie gi sd spund dacd marginea lingurii il jeneaz6..
2.in,on@adaptaiea'ffi'ininspecli.e.Setrac[ioneaz6orizontaldeobraz
;i se apreciaza ;aeftrm66 fundului de sac pdn6 la care trebuie sd se intindd lingura.
3.I e recomanda o rdsfrAngere usoard a buzei.
4.i lffi"E;; ouiffia linia oblica interna care se

palpare qi mus,chiul milohioidian nu este hipertonic at0t cdt s[ nu se mobilizeze lingura la


miqcarea limbii de la qn buto.n al lingurii la cel4glt-

IFoorr, mul1i autori recomandd pentru adaptarea in aceastd Zond mi;carea lingurii
dintr-un obraz tn celdlah. Aceastd mi;care, foarte ampld, este pulin probabil ca pacientul
protezot sd o facd. Scurtarea lingurii pentru a fi stabild la aceastd mi;care poate ft inutild
deoarece la mi;cdri mult mai pulin ample, dar funcpionale, lingura va pierde contactul cu
plan;eul bucal, deci se va pierde succiunea.
CAnd glanda qlblinguala heryiazj peste creastA se urmdre$te ca aceasta sE nu intre sub
linzura.
5'in@adaptareaprininspec!iesaupalpareestefoartedificil6
deoareceIi@ontactcumucoasaplangeuluiatatinrepauSc6t9iintimpul
miscirilor moderate ale limbii. De aceea adaptarea se face astfel inc0t lingura sA nu se
mobilizezelami9caread"@sau?mAn,erilui1nfunc[iedepozi1ialimbii.
Se poate vizualiza contactul lingurii cu plangeul in repaus'indeplrtAnd limba cu o oglind6,
ryggg:n llnggfglgdejq_ggli!44 in general versantel'e linguale ale lingurii in aceastl zonl
au lungimi simetric egale.
Adaptarea este urmat[ de verfficarea lingurii dacd este lungd cu ajutorul testelor
HERBST. (Fie. a.7.)
a - Gura deschisd moderat gi apoi larg. Dacd la deschiderea moderatd lingura se
desprinde inseamnl cA este lungd in zona pungii Fish. Dacd se desprinde la
deschiderea largd este lungd in zona vestibulard a tuberculului piriform
(an"oqa maseterinl).
b Umezirea buzelor. DacS se desprinde
- se qlefuiepte in zona linguald
posteri0ard.
c - Se aplici vArful limbii dintr-un obraz in altul pe fala intem[ inapoia comisurii.
Dacd lingura se deplaseazd inseamna ce este prea lungd in zona linguald
laterala de partea opusf, obrazului spre care s-a deplasat limba. Se va plefui din
aceastA zoni pdna cind lingura nu se mai mobilizeaza la aceste migcdri. Daci
scurtarea se face pAnd ce lingura ajungT mai sus de linia milohioidiand se
Ilt ',
Aspecte practice ?n protezarea edentayiei totale 87

urmireqte daci nu cumva pacientul face o migcare prea amplS a limbii gi este
rugat s5 facl migcdri mai moderate asa cum ar face in mod normal intr-un
ciclu masticator.
d - Herbst propune ridicarea vfirfului limbii sub buza superioarii spre nas.
Desprinderea lingurii inseamnf, cA este prea lung{ la frenul lingual qi in zona
linguald centrald,
^Intruc6t pacientul protezat in mod normal nu face o asemenea mi$care, considerim cd este
o mipcare exageratd, De aceea se verificd adaptarea lingurii printr-o protracfie a limbii pdnd la

t/
roqul buzei in cazul unei limbi plasate anterior qi doar p6na la mAnerul lingurii in cazul unei
limbi plasate posterior.

'd'

Fig.4. 2. Testele HERBST pentru mandibuld

I Oaca se intenlioneazd sa se !'acd reeducarea unei limbi plasate posterior (sd fie
tranformatd in limbd plasatd anterior) verfficarea se va face ca pentru limba in pozilie
anterioard Si atunci cdnd pacientul are limbd pozilie posterioard.
e - Pacientul va mima fluieratul. DacI lingura se desprinde se reduce marginea
vestibulard anterioarS.
88 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

f - Deglutilia este folositd in timpul amprentdrii la modelarea marginald a


arnprentei in zona lingual6 a tuberculului piriform.
in urma acestei adaptari. lingura individuald mandibulard nu are suficientd succiune
deoarece lipsegte inchiderea internd sau externi in anumite zone. Aceast fapt se datoreazit
funclionalitatii musculare foarte diferite de la periferia chmpului protetic. Zonele problematice
din punct de vedere al succiunii sunt denumite prin traditie ,,zone cheie" ale cAmpului protetic,
iar amprentele parliale (cu material termoplastic) care au drept scop imbunitifirea succiunii -
,,?nchideri la zonele cheie".

inchi.derile la ,X,onele cheie"


0 inchiderea la tuberculul piriform (Fig. a. 3")

Fig. 4. 3. inchiderea Ia tuberculul pirifurm

Dezideratul acestei faze este de a suplimenta inchiderea pe fala internl a protezei pe


tubercului piriform gi de a tatona cea mai buni conformare a marginilor in zona vestibulara qi
linguald a tuberculului piriform.
Se aplicd pe fala mucozal5 a lingurii in.zona tuberculului piriform bilateral un strat de
material termoplastic (de preferat batonul de Impression compound@ de culoare verde de la
firma Kerr cu punct de ramolire 50- 5l'C) de grosime 1-2 mm s,i se aplica lingura in cavitatea
bucalii. Se preseazd uniform ambele zone (realizAndu-se o amprenti de compresie deoarece
partea centrald a tuberculului este in general durd) qi pacientul face cdteva migclri de
deschidere qi inchidere a gurii, modelAndu-se qi zona care vine in contact cu ligamentul
pterigomandibular.
Se scoate lingura, se r6celte cu spray-ul qi se inc5lzepte materialul cu lampa cu flac6rd
dirijatd (lampa HANAU) doar pe o parte (stAnga sau dreapta) in regiunea vestibularl (zona
maseterind). Se reaplic[ lingura qi se invith pacientul sa inchidd gura (dupd ce a deschis-o
maxim) in timp ce medicul se opu.!1e_ acestei miEcdri prin presiune pe butonii de presiune. Se
repeta aceastd adaptare si pentru tuberculul de partea opusa. Se scoate lingura, se rdcegte cu
spray-ul gi se inspecteaz6. Materialul termoplastic trebuie s[ fie complet modelat gi in
continuitate cu lingura.
Urmeazf, modelarea in zona lingualS a tuberculului. Medicul incdlzeqte materialul
termoplastic in ambele p6rli (stinga-dreapta) ;i aplicd lingura in cavitatea bucall rugdnd
pacientul s6 facd miqctui de protracfie a limbii si deglutilie. Se scoate lingura, se rdceqte qi se
urm[regte ca materialul si f,re cot6ct modelat, continuu si neted{ Daca apare marginea lingurii
fie lingura este prea lung6 in acea porfiune qi atunci se mai reduce din ea, fie materialul
termoplastic a fost insuficient cantitativ.
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 89

In permanenfa pacientul trebuie invitat ra 44!g3qqg gll.u gq 4p4, deoarece o cantitate prea
o-
mare de salivl denatureazf, testele.
Se verificd tnchiderea marginald la tuberculul pirifurm cu ajutorul testului I de
succiune: se trage de mdner in sens oro-vestibular gi lingura trebuie si se desprindl greu cu
zgomot caracteristic .,clac".
Variante:
. cele mai bune rezultate se obtin atunci cAnd tuberculul piriform are rezilienlS
medie;
. atunci cdnd tuberculul este -dur. existl posibilitatea ca dupl realizarea
fi. mai Uond sau dimpotrivi sd fie mai slabd, caz in
inchiderii succiunea rh
care se renunfd la inchiderq;
. atunci cdnd tuberculul piriform este gelatinos nu se face_incfridelg pentru ci
arnprentele compresive sunt contraindicate pe cdmpurile moi!

O inchiderea in zona linguald centrald (Fig. a. a.)

Fig. 4. 4. inchiderea la zone linguald centrald

Dezideratul acestei inchideri este sa se obfind un-canl4!_pern]lnenr.intlg-lllguL$i


mucoasa plan;eului (atdt in repaus cdt gi la mipcdri functionale). Acest lucru nu poate fi oblinut
numai prin adaptarea lingurii individuale ci Ei prin addugarea unui material care s5 inregistreze
modificarile fundului de sac in timpul acestor misciri.
Se lipegte un rulou de material termoplastic de formd semilunard pe marginea lingurii care
practic invelegte aceas6 margine pe o lungime de aproximativ 3 cm (cite 1,5 cm de o parte gi
de alta a liniei mediane). Matenalul fiind suficient ramolit, lingura se aplicl in cavitatea
bucald. Clasic, se recomandd pacientului sd fac[ anumite migcdri:
. si umezeascd repetat buza inferioard de la o comisuri la alta in cazul unei
limbi anterioare;
r sA plimbe limba numai in spatele mdnerului lingurii in cazul unei limbi
posterioare.
I Oora se va intenliona o reed.wcare a limbii ;i pacientul cu limba posterioard va face
tot miqcarea de umezire a buzei inferioare.

Se scoate lingura din cavitatea bucalS, se rlcegte cu spray-ul de aer gi se face inspeclia.
Materialul trebuie sI fie complet modelat, in continuarea lingurii, lucios.
90 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

inchiderea la zona linguald centrald se verifici ct testul 2 de succiune.' se preseazi pe


mdner vestibulo-oral. Lingura trebuie sd se desprindd cu zgomot caracteristic. Acest test se
face atit in pozigia di .epars a limbii cOt qi in protraclie, aga cum s-a fdcut la modelare.
Daci in repaus lingura se desprinde cu ugunnp inseamnA ca pacientul a fdcut o migcare
prea ampld de protrac{ie (scurtdnd lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus
(material modelat prea mult). Se reia modelajul pacientul fdcAnd o mi;care de protraclie mai
pufin ampld.
Dacd lingura se desprinde la migclrile limbii inseamnd cd materialul a fost insuficient
modelat, fie datorita insuficientei ramoliri sau s-a ff,cut o migcare mai pulin ampld decdt era
nevoie.
Dupd ce s-a verificat inchiderea lazona lingualS centrald se reverific6 testul 1 (pentru
t tuberculul piriform) care trebuie sI dea rezultate mai bune decAt prima datd.
s
g inchiderea la zona vestibulard frontald (Fig. a. 5.)

Fig. 4. 5. inchiderea la zona vestibulard frontald

Un prim deziderat este acela de a tatona lungimea lingurii. La acest nivel este greu de
sesizat prin inspeclie limita c6mpului protetic. Tracliunea buzei inferioare pentru a pune in
evidenga aceastl limitd modificl nefuncfional fundul de sac. Al doilea deziderat este de a da o
grosime lingurii astfel incOt sd se ob{ind o inchidere externd satisfdcdtoare. Aceastd zond pune
probleme dificile deoarece fundul de sac este in general sublire (practic nu existd inchidere
intemd), mugchii sunt inserafi perpendicular pe periferia cdmpului protetic qi trebuie
respectate ;i criteriile fizionomice.
Se adaugl pe marginea vestibularA a Iingurii un rulou ramolit de material termoplastic de
grosime 1 mm.
Se introduce lingura in cavitatea bucald. Pacientul face miqclri d" d"t"hid"* lutga ugulrr
iar medicul fu". *od9ld.i prin int"*"di (mi;cari d".i*p,lg9{9.-g--b=q:91-
inferioare in sus). i ste.tuguierea buzelor. SElcoate lingura,
s€LeGste cu spray-ul si se inspecteazd. Materialul trebuie sd sd fie complet modelat, in
continuarea lingurii.
Dupd ce s-a ficut qi aceasti inchidere se verific5 tnchiderea de amsamblu (totald) cu
testul 3 de succiune.
in sus gi lingura trebuie sd se desprind6 greu. Pentru a aplica
Se trage de rndner vertical
testul in cele mai bune condiiii (cu toate lesuturile in pozilia lor fireasca) m0nerul lingurii
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totaLe 91

trebuie sd fie prevdzut cu o perforafie vestibulo-orald in care se aplicd o sondl cu ajutorul


careia se trac{ioneazd lingura.
Intailiile favorabile este aproape imposibil sa se indepdrteze lingura de pe cAmpul
protetic.

I Acest test serve$te pentru a


aprecia dacd amprenta funcyionald urmeazd sd fie
consideratd o amprentdfunctionald definitivd sau numai o emprentd preliminard, utild pentru
a confecyiona o naud lingurd individuald, pe care manoperele de adaptare ;i tnchidere
marginald vor fi reluate tn speranla unui rezultat mai bun,
Pentru a eviden{ia aportul la succiune al tnchiderii la zona vestibulard centrald se repetd
testul 3 indepartdnd buza inferioarE, deci desfiinlAnd inchiderea externi realizatd in aceastd
zond (testul 4 de succiune). De obicei lingura se 4g!Ein{e cu mai multa gsug!']!4,_*

I Testele de succiune se fac obligatoriuTn ordinea descrisd.


Testele se fac numai dupd aplicarea fermd a lingurii pe cAmp.

Atdt la maxilar cdt qi la mandibuld se pot realiza inchideri marginale gi in alte zone, dar
cu materiale termoplastice cu punct de ramolire mai scdzut decdt s-a folosit la zonele cheie.
inchiderile se realizeazd ad6ugAnd un rulou de material in zona respectivS care va fi modelat
in cavitatea bucalS prin miqcarile de modelare specifice recomandate pentru zona respectivA.

4. 3, AMPRENTAREA FTNALA GUT.TCTTONALA)

4.3. 1. Amprenta finali cu paste ZOE


a) Mod de prezentare:
Pastele ZOE se prezinti de obicei in 2 tuburi cu pastf,
-
un tub - baza - o pastd albd alc6tuitl in principal din ZnO
-
un tub - acceleratorul - o past[ coloratd alcdtuita in principal din eugenol (sau
ulei de garoafe).
Amestecul se face pe hArtie impermeabila.
Denumiri comerciale: Repin@ (Spofa Dental), Impression Paste' (SS White), Momax@ (Swedia)

b) Instrumentar:
-
truse de consultafie;
- Iingurile individuale cu inchiderile marginale, fdr6 orificii de reten(ie, curate
Ei uscate;
- vaselin[;
- tdvild renal6;
- hArtie ceratd qi spatuld de metal;
pahar cu apf, rece.

c) Indicayii
- cimpuri protetice-moi $i intermgdi-ale la maxilar pi mandibula;
- cdmpuri protetice 19lglg1r!ryg sau foarte putrn ret[:-!_!-y9 la maxilar ;i mandibula;
"0.$t
92 Mihaela Pduna . Elena preoteasa

- cAmpuri proterice
lulf4rsfjetela maxilar si mandibuli.

d) Contraindicayii
- cAmpuri protetice retentive la maxilar gi mandibuld;
- pacienti cu intoleianld Ia eugenol.

e ) Tehnica amprentdrii:
Conform $colii de Protetica Dentard din Bucuregti amprenta finald cu paste ZoE este
o
amprentA mucodinamicf, cu gura deschisa.

1. Pregatirea pacientului:
Se agaz5 pacientul
in fotoliul stomatologic in pozilie gezAndd (nu culcat) cu capul'fuepr,
privind inainte. Umirul pacientului trebuie sa fie la nivelul articulariei corului
medicului.
Pentru amprenta maxilarului superior capul trebuie situat pulin in extensie astfel ?ncat
medicul
sd vadd zona distald.
Pacientului i se explicd apoi in ce constd etapa de amprentare:
- migcarile funclionale pe care medicul i le va comanda trebuie executate si
inainte de amprentd.
- dacd va avea senzafie de vomf, sa respire addnc qi sA flecteze capul. Este bine
ca pacientului sI i se recomande sa vin5 fara sd mdndnce la aceastl
;edinfa si
dacd ;tie de la tratamentele anterioare cI are reflex exagerat de vomf, sI ia un
anriemetic.
Pacientului i se dd o tdvita renal5 pe care acesta trebuie sa o
flna sub barbie in timpul
amprentarii (pentru surplusul de saliv6, bucafi de material).
Tegumentul pacientului din zona perioralS se unge cu vaselinl deoarece.pastele
ZOE se
lipes: de tegument gi se spald foarte greu. De asemenea qi medicul isi vasehniazd
mdnu;ile.
Inainte de introducerea lingurii individuale cu materialul de amprent6 in cavitatea
bucald
pacientul este rugat sd-qi clEteascl gura cu apr rece pentru a indepdrta
resturile de saliva si
pentru diminuarea fluxului salivar in timpul amprentdrii.
2. Pregdtirea de cdtre asistentl a lingurii qi materialului:
Lingura individuald trebuie bine curifatd pi uscat6.
Asistenta pregdtegte pe hdrtia ceratd materialul de amprentd in raportul recomandat
de
firma producdtoare. in general la pastele zo9baza gi acceliratorul folosesc
in cantit6ti egale
gi se spatuleazd 3A 40 secunde. Temperatura crescutd gi
- urniditatea grdbesc timpul a. prlra.
Asistenta introduce materialul in lingura individualSin strat sublire gi uniform.pe
toata
sxplafafa intemd qi pe margini. o cantitate prea mare de material ingreuneazii
amprenta
deoarece teflieazl gi curge in gura pacientului. O cantitate prea mica
duie la o u-p."rta
goluri. Asistenta inmdneazd lingura cu material ",
findnd-o in podul palmei astfel inc6t medicul
sA o poatA prinde de mAner.
3. Tehnica propriu-zisi de amprentare

Maxilar
Medicul introduce lingura findnd-o de mdner-4inspre posterior spre
anterior, fix6nd-o mai
intAiinspate1etuberozita1ilor'Pqajamp,tp,oteti;g;;u
va fi introdusa mai intai la nlGirill relgntrv;tlllii, Daca camput pl6Gffir"ffiEi
*utt"
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 93

retentivitdti se va introduce lingura in zona cu retentivitatea cea mai mare, Apoi medicul
v:gl96 cantrqea lingurii astfel incdthAnerul sd fie pe linia mediana li
-pgg1!g lingurii si
ajunga U t!{qllg--a.--sac. Operatorul este plasat in fafa pacientului,j:a2lg9lg$gli este in
u$oara exknsie. Dupa qeltrarea lingurii pacientul poate flecta puti! capul.
:--Drn
#i-+
acest moment.me*dicul,fine agrpJenta cu ajutorul degqjqloiin bolta pql_q!in{. BgUq4pA
exercitatd de medic trebuie s[ nu fie prea mare (pentru a nu sterge tot materialul din lingurd)
gi trebuie sa fie calmai UgrTogg[,
.Q$rrylull{t.@e_tqrnggler el poate
efectua o modelare fugrolg!3 marginilor acesteia, dar qi exercita o presiune continud.
ueaiiuteffimilcari:
(- tractiuni de buza superioar[ pentru zona vestibulard centrald (nu cu migclri
) prea energice);
)- tracfiuni qi rotalii pe nodulul comisural pentru zona vestibulard lateralS;
L presiuni si masaje pe obraz pentru zona Eisenring.
Medicul comandd pacientului urmdtoarele mi;c[ri:
deschiderea moderatd. a gurii;
deschiderea mare a gurii;
balansarea intr-o parte si in alta a mandibulei;
mimarea unui surds for,tat;
mimarea suptului sau a fluieratului (.tuguierea buzelor).
std in fata pacientului in timpul acestor miqcdri pentru a verifica corectitudinea
"lv!g!j"rl
executdrii lor.
indeplrtarea amprentei din cavitatea bucala dupd prizd (2-3 minute), mai ales la maxilar,
poate intAmpina unele dificultdli datorita adeziunii 9i succiunii care se adaug5 gradului de
3$qren15 al materialului. Se recomandS.indepartarea lindnd lingura dg_mAner gi neatingdnd
marginile veslib_Ulgg= "4lg_4rnprgltei pentru a nu le deforma. De asemenea se recomandd ca
amprenta rA fi"
",nd.p.tuta lrr"pand I
a cimpului protetic. Dacd apar
gg_gU&6ti pacienif !q_ggiu!g_L Amprenta este
apoi sp6latd de saliva cu un jet incet de apd rece de la robinet.

Mandibula
Operatorul este plasat in fala pacientului care este agezat crlcapul drept privind inainte.
Linguracumaterialuldeamprentdseintroduce"@,Dac5pacientu1
are creste edentate resorbite cu glanda sublinguala care herniazd peste ele medicul trebuie sd
aib[ grijd sd introducd
"tirgqr"
t"tr"
"r".situAnd mAnerul pe linia mediand a fe{ei.
Medicul verificd centrarea lineU11f
Din acest *o..,"ntEEdi.filifTigu* pe c6mpul protetic cu ajutorul a 2 degete (index
gi medius),pe butonii de presiunq. Presiunea trebuie si fie egal6 stAnga-dreapta $lggnliru4 De
asemenearintensitatea acestei presiuni trebuie sd fie moderatq Schimbdnd alternativ mAna de
susf inere i amprentei medicul efectueazd ur*atoareGGF, Fi
(- tracliuni qi rotafii pe nodulul comisural pentru zona vestibulard laterala;
f - presiuni sau masaje pe obraz pentru zona Fish;
(_- masaje rotatorii ale buzei inferioare.
Medicul comandi pacientului urmdtoarele miqcan:
- gura deschisa moderat qi larg;
[
umezirea buzelor:
[-
94 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

v6rful limbii intr-un obraz ;i in altul pentru modelarea in zona linguall


lateral6;
protrac[ia limbii a;a cum s-a flcut la adaptarea lingurii;
mimarea fluieratului;
deglutigie pentru modelarea la zona linguala a fuberculului piriform;
.apisareaCg cEtre medic pe butonii de presiune 9i pacientul ilcgr?_s6]nch${
l* gur4 pentru modelare a la zona vestibulara a tuberculului pir.iform.
.*#
^
Indepdrtarea amprentei din cavitatea bucal6 se face mai uqor decAt la maxilar.
Amprenta este sp6latd sub jet de api rece.

Ve rifi carea amprentei


f)
Medicul urmtue$te:
$ .centrarea
lingurii individuale si distribufia egale a nqglglialului de amprentl pe
suprafafa de sprijin a cAmpului protetic;
L dc;
j cantitatea de material de amprenti trebuie s[ fie mici, deci stratul de material

de marginea lingurii;
-sac, .susfinutd
/7 si nu existe zone de lingurd neacgp-g{{":9_.L*A!Eqq! de amprenta deoarece
' acestea sunt zone viitoare de decubit. Inainte de indepdrtarea materialului de
amprentd iri'@ntdrii aceste zone vor fi insemnate cu
creionul qi se va plefui din ele atdt cdt se consideri necesar;
f fracturarea eventuali a marginilor (ZOE este un material semirigid);
f existenta in zona lingualS a unor lame de material care trebuie indepartate cu
un bisruriu foarte ascufit (care apar datoriti unor mi$cdri insuficiente
executate de pacient cu limba).
Pastele @ au tentinfa sd se ,,increteasc6" Ia margini. Atunci cdnd apare acest fenomen
sau in cazul in care amprenta prezintd mici goluri, se poate._--.----__-
corecta cu o arnprenta
]_ de spdlare.
.r
Seutilizeaziunffi material siliconat de corectare de vdscozitate redusl (foarte fluid) care se
aplicd pe toata suprafafa amprgq,te_!_tn !!Ig! rg!9l9. Daci se aplicd numai in zonele deficiente
ale amprentei va aparea un prag intre silicon si pasta ZOE cwe va fi transferat pe modelul final
si in consecin$ va apdrea qi la proteza finitd.
Se introduce lingura in cavitatea bucald mai intdi in zonele retentive si se fac miscdrile de
modelare care s-au fdcut qi la amprenta inifiala.
Se indepdrteazd dupd prizd, se spalS cu jet de apd moderat ;i se inspecteazd.
Dacd nici aceastd amprenta nu este corecta se va indepirta tot materialul de amprente ($i
pasta ZOE) si se va reface amprenta,
Deficienfe ca necentrarea lingurii, cantitate prea mare de material, proeminen{a lingurii in
anumite zone nu se pot remedia decdt prin reluarea amprentei.
Lingura trebuie bine curafatd de pasta ZOE, manoperd dificil{ deoarece acest material
este foarte lipicios.
inainte de reluarea amprentarii pacientul va fi din nou vaselinat pe tegumentele periorale
ca gi medicul pe manugi.
n-ryIq.tqlg? ?rylpqtelor se face cu solulie dr-g!,htg.l4"!,dq_2?q,.
Aspecte practice tn protezarea edentaliei tatale 95

.
TralfPgrtgl se face ?::*Ifg.rg1" pentru a nu se deteriora, amprentele fiind sensibile la
clldurd si la atingerea cu mhna.
-
Turnarea modelului poate fi fdcutd si mai t0rziu (24h) deoarece dupa prizd contracfia este
foarte mica 0,lvo Ei constantA.

4.3. 2. Amprenta finall cu elatomeri de sintezi


a) Mod de prezentare:
. Pasta bazl + pasti accelerator
7. elastomeri cu vAscozitate crescutd (heavy bodied)
siliconi de condensare:
fl Sta-seal-F@ (Detax)
E Xantopren@ galben (Heraeus Kulzer)
siliconi de adilie:
E President@ heary body (ColtEne)

2. elastomeri cu vdscozitate medie (regular, medium)


- siliconi de condensare;
O Sta-seal'(Detax)
O Xantopren' green (Heraeus-Kulzer)
E Oranwash@ (Zhermack)
E Lastico medium function (Kettenbach)
siliconi de adifie:
E President' regular body (Coltdne)
polieteri: Impregum@ F (ESPE)
3. elatomeri cu vdscozitate micd (light bodied)
- siliconi de condensare:
E Silasoft@ N, Silasoft. S (Detax)
[J Xantopren@ blue (Heraeus Kulzer)
E Thixoflex@ (Zhermack)
El Lastic@ Xtra (Kettenbach)
siliconi de adilie:
E President'light body (Coltdne)
' Automixing sistem (cartuqe predozate + dispenser)
- Detaseal@ quick (Detax) - vdscozitate mic6, prizd rapid[ (fast setting)
- Elite@ H-D (Zhermack) - v6scozitate medie qi mici, timp de priza normal
(normal setting)

b) Instrumerutar:
trusd de consultalie;
lingurile individuale cu inchiderile marginale, cu orificii de retenfie, curate qi
uscate sau pensulate cu adeziv special pentru silicon;
- mvila renalS;
96 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

bloc de folii pentru amestecat baza cu activatorul gi spatula de metal sau


dispenser pentru cartugele predozate;
* pahar cu api rece.

c) Indicayii
- cAmpuri protetice dure, intermediare gi moi la maxilar qi mandibuld;
- cdmpuri protetice retentive la maxilar gi mandibul[.
d) Contraindicalii
- practic nu existd.
Acelaqi tip de material fiind disponibil intr-o gamd largd de vdscozitdli medicul are
posibilitatea sa aleaga consistenla dorita gi chiar s5 regleze consistenfa dupd propria dorinld
prin amestecarea pastelor bazd. De exemplu: se pot amesteca in diferite propo(ii pastele bazd
Sta-seal' (v6scozitate medie) cu Silasoft@ N (vAscozitate mici). Dupd omogenizarea pastelor
bazdla consistenla dorit6 se poate adluga pasta activatoare.

I S" po, amesteca pastele bazd numqi de la materiale cu aceeaqi structurd chimicd
(silicon de conderusare cu silicon de condensare, silicon de adilie cu silicon de adi|ie
preferabil de la acela;i fabricant).
Dacd se dore;te o anumitd consistenld la aplicarea tn gurd trebuie sd se linri seama, Si de
faptul cd siliconii de condensare devin mai fiuizi la amestecul cu pasta activatoare) Toli
elastomerii de sintezd devin mai fluizi prin cresterea frecvenlei de spatulare.
e) Tehruica amprentdrii :
Amprentd mucodinamicd cu gura deschisa.

l. Pregltirea pacientului:
Asemdn6toare cu cea de la amprentarea cu paste ZOE.
Nu este necesard vaselinarea tegumentelor pacientului ;i mdnugilor operatorului.

2.Pregdtirea de citre asistenti a lingurii qi materialului:


Lingura individual6 trebuie bine curifata pi pscata.
DacI se intentioneazd realizarea unei tmprente de compresiune fionarea materialului
de amprenti se va obline prin pensularea lingurii cu adeziv pentru silicon qi se va alege un
matenal cu vAscozitate mai mare.
Dacd se intenlioneazd realizarea unei de desoovdrare se vor face orificii in
llleura in zonele unde nu trebuie sd se exercite presiuni (de exemplu: zonele de mucoasd
deplasabilS). Orificii mici realizate cu ajutorul unei freze sfelcg mici de lapiesa dreaptd se pot
face la periferia lingurii sau pe toatd suprafala pentru reten(ionarea materialului. Cu cdt c6mpul
protetic este mai pu{in retentiv cu atAt sunt necesare mai puline orificii, riscul desprinderii
materialului de amprentd din lingurd fiind mai mic.
Asistenta pregdteqte materialul pe blocul de hArtie speciald. (Fig. a. 6.) Se pun cantitafi
egale din pasta baz6 gi pasta activatoare (numdr egal de cm) (Fig. 4. 7.) Cele douf, paste se
spatuleaza energic pAnd se obgine o pasta omogeni din punct de vedere al consistenfei qi al
culorii. (Fig. a. B.)
Aspecte practice tn prote?.area edentatriei totale 9'7

Mixing Pad

Zlhemodr'
Fig.4.6. Fig- 4. 7.

Fig.4.8.

Asistenta introduce materialul in lingura individuald in strat sublire gi uniform pe toata


suprafaia internl pi pe margini. Asistenta inmhneazd lingura cu material iindnd-o in podul
palmei astfel inc6t medicul s6 o poati prinde de m6ner.

3. Tehnica propriu-zis6 de amprentare


Este asemdnAtoare cu cea de la amprenta cu paste ZOE.
Migcarile executate de medic Ei de pacient trebuie corelate cu v6scozrtatea materialului de
amprenta:
o dacd se folosepte un-rneteg4ggr_vllqqq medicul va-presa mai mult la
ageuarea lingurii pe cdmp, iar miqcdrile de modelare vor fi mai ferme, altfel
existfind riscul de a obtine margini mai lungi ale protezei decdt cele
preconizate la adaptarea lingurii.
o dac{ se foloseqte un.gelggll rng flurd presiunile vor fi mai reduse la aqezarea
lingurii pe c6mp iar miqcdrile pot fi mai bl6nde.

f) Verificarea amprentei
Obiectivele sunt asemdntrtoare cu cele de la amprenta cu paste ZOE.
Dac{ in anumite zone apa! mici i,mpe,rfecfiuni acestea pot fi goreg!4tg printr-o amprentl
de spdlare cu silicon fluid cu aceeaqi structurd chimic6. De exernplu:
r dacl amprenta funclionald a fost luatd cu Sta-sealo amprenta de corectare se
poate lua cu silasoft'Nl
r dacf, amprenta funclionald a fost luata cu President@ regular body amprenta de
corectare se poate lua cu President@ light body.
98 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

Dac[ la mandibuld rdmAn po4iuni de material nemodelate, ca niqte franjuri (in zona
linguald distala), acestea se indepirteazd prin seclionare cu o foarfeca hirre ascu1it5.
Dezinfectarea amprentelor se face cu solulie de glutaraldehidi 27a sau cu solufe de
clorhexidin6.
Transportul se face in cutii speciale pentru a nu se deteriora, P2ina la tunrarea modelului
amprentele se p[streazd in ap5 rece. Turnarea modelului poate fi flcuti dup6 3-4 ore.

4. 4. TURNAREA MODELULUI FUNCTIONAL


4. 4.1. Pregfltirea arnprentei in vederea turndrii modelului
Pentru ca modelul funclional sI reproduci foarte exact zona de sqgglle -ryIggm.trebuie
in pi@ma Ac-este manoPere
sunt ottigalofr*lin &zul in care laboratorirTauTffie EeTonformatoare pentru turnarea
modelelor.
d fndiguirea
Consta in,adaptarqa pe rnarginea amprentei a unui Lulou-4e cear[ care are dou6 roluri:
|> airlleazd turnarea ghipsului dur;
iF constituie un indicator precis al limitelor pdna la care va fi redus soclul
L modelului.
indi guir e a ampre nte i sup erio are
r se ramolegte la flac6r5 o placi de cear6 roz, pe toat[ lungimea ei, din care se
confecfioneaza uplggcu o grosime de 3-4 mm;
. -sllgsuc[
gl]pre!!$_
. ruloul se incalzegte uqor la flacird pentru a deveni plastic qi se firyaztr qu un
capet la exteriorul amprentei la limita distalS, in dreptul tuberozlta$
. roioulTffia6G uffiilp*et
mm de eapilnd la cealaltE tuberozitate;
ruIofii;e f 'rpeStJG amprenta trecdnd cu spatula fierbinte de-a lungul pa$ii lui
inferioare (opusi rnarginii amprentei);
la limita dist?ta indiguirea se face lipind de lingura individuald -o"-!g!gl gq
cEarA roZfile aepaqeqte limita distalS a amprentei cu aproximativ 3-4 mm.

Fig. 4. 8. Pregdtirea amprentei finale supeioare pentru turnare& nodelului funcyional:


a - tndiguirea; b - cofrarea
Aspecte practice ?n protezarea edentafiei totale 99

indi guire a ampr ent e i infe rio ar e :


o

b) Cofrarea
. s"obit ' r* :-/
ruloul va inconiqa amprenta ltintregime, at6t vestibular c6t ti lingual;
l"t"uraiiqal4ga d"-qqgtu roz,

Consti in adaptarea si fixarea Ia exteriorul ruloului


-- -- indieuire
de - o- -- unei
- a - benzi de ceard roz
o-IffLlr f9$q4!, a carei indlfime trebuie-
sa j:[eppqe-gs__t!,!qqr pg1:tql.S413grr11!lat
Banda de cear6 va inconjura amprenta de jur imprejur realiz6nd un conformator (o
-agggti]lgi.
cutie al c[rei fund este reprezentat de arnprentd)
Cofrarea are dou6 roluri;
r'
[] permite o vibrare energicd fdrd riscul prelingerii ghipsului peste perelii
II exteriori ai amprentei;
/\__F permite obtinerea unui model gata fasonat qi corect dimensionat,
$Egt"lgluate cu paste ZoElot t:q$ggIe,q!_qofra1!e.
@e4 @ s,4t"ra irir i"aiiutu r"losirea ung1:gt{ggutol
4. 4. 2. Izolarea amprentei

Pentru pastele ZOE ;i elatomerii de sintezf, este suficientd., d:ar absolut obligatorie,
spdlarea amprentei .cu gpg_Igce.

4. 4,3. Turnarea modelului funcfional

Modelul funclional se obpine din ghips dur de tip Moldano@-Heraeus Kulzer preparat cu
ajutorul vacuum malaxorului sau manual.
Ghipsul Moldano@ se aplicd in amprentd in cantitdli mici, din aprope in aproape. La
maxilar aplicarea incepe la nivelul bolfii palatine, iar la mandibulS de la nivelul tuberculilor
piriformi.
in tot timpul apliclrii ghipsului se face vibrare continud de preferin{I pe mdsufa
vibratorie.
DupS umplerea completd a amprentei se a$teaptf, il*Er*g pggg, moment cdndi$ep_sd
fie realizate retentiile pentru - oclul modelului sub forrna unor qgnluri longitudina_le gi
transversale sau sub forma unor mici ,,mofuri".
*-64-m-45
minute se toarnl soclul din ghips obipnuit.
4.4.4. Demularea
Presupune desprinderea lingurii individuale gi a materialului de amprenta func{ionall
pentru a degaja modelul functrional.
Demularea se face la o ord dupd turnarea soclului gglglqlquUggional, dupd priza
completd a ghipsului.
Tehnica demullrii este specificA pentru fiecare material de amprentare.
a) Demularea amprentelor luate cu paste ZOE
o
se scoate placa de cofrare $i ruloul de indiguire.
o se introduce complexul model-lingur6 in apd rece timp de 10-15 minute.
. Mojglqleste astfel izolat.
100 Mihaela Pauna . Elena Preoteasa

r se introduce complexul model-lingurfi


" in apa la 50"C timp de,5-10 nrYi'
'*-+_-sAld4
minute. pasta ZoE se inmoaie.
.setracEi@[nguriiqilinguracuIlatedaluIdearnprent6
se desprind de model.
o eventualele fragrnente de past[ ZOE cue rf,rnAn pe model se indepErleazdprin
reincdlzire.
b) Demularea amprentelor luate cu elastomei de sintezd
. se scoate placa de cofrare gi ruloul de indiguire.
r se trac$oneazd de mdner tatonend axul de dezinserfie al lingurii.
. fragmentele relinute de model se scot fdrd dificultate.
c) Demularea amprentelor luate cu milteriflle bucoplastice
r se introduce complexul modet-lingura in ap5 rece timp de 10-15 minute.
Modelul este asffel izolat.
o se introduce complexul model-lingurd in apd caldi la 40'C timp de 5-5
minute. Materialul bucuplastic se inrnoaie.
o se tractioneazfl ugor de mdnerul lingurii gi lingura cu materialul de amprentE
se desprind de model.
r eventualele fragmente cafe rdm0n pe model se indep6rteazl pfin
reintroducerea in apd caldd sau cu ajutorul unui fragment mai mare de
material bucoplastic care se ,,agall" aceste fragmente.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 101

CAPITOLUL 5
CON FECTIONAREA SAB LOAN ELOR
DE OCLUZIE

$abloanele de ocluzie sunt piese intermediare indispensabile in faza de determinare a


relatiilor intermaxilare.
Sunt leali,,ate pe modelele funcfionale;i.gryg!33{ry3 $i qrya4*:lgglge ale viilc,arelgl
pIo!919.
laborator, gqnt gqqilioryte"
.Cu aiutorul lor, in cabinet apoi in
gi 91e
functionale (pe care se vor realiza viitoarele proteze) intr-o pozilie i4gglr.-qa cu.9e1l tgztliei
fiziologice a mandibulei fald de maxilar la pacientul respectiv.
$abloanele de ocluzie se compun din doul elemente:
{lbaza sablonului
I
I - bordura de ocluzie
t-

1. PREGATIREA MODELELOR FUNCTTOI{ALE tN VpOrnUn


5.
CoNFECTTONARI $ABLOANELOR DE OCLUZIE
5.1.1. Controlul dupi demulare
Dupd demulare se consider6 cI modelul funclional este carect daca indeplinepte
urmitoarele conditii:
- include to ate suprafetql-g3-qglqpfce 493llp!g!te.itrnc f ion ale ;

- defectele pozitive (perlele), dacS sunt prezente, trebuie sd fie in zone fdrd mare
importanfE si suficient de mici pentru a fi indepdrtate cu uqurinti (cel mult I
mm diametru);
- defectele negative (golurile), dacd sunt prezente, trebuie si fie in zone f{r6
mare importanfl Ei suficient de mici. Ele vor fi completate cu ghips dur cu
multd atenlie pentru a se continua perfect cu zonele anatomice din jur.
Modelul funcfional este considerat inutilizabil dacd:
- modelul s-a fracturat la demulare;
- are defecte pozitive sau negative mari sau/qi in zone de rnare importanld;
suprafala modelului este de proasg calitate din cauza:
. contamintrrii cu sdnge sau salivi4;
. prepartrrii necorespunzAtoare a ghipsului;
. demuldrii tardive.
1,02 Mihaelq Pduna . Elena Preoteasa

5.1.2. Pregitirea modelului ln vederea realizirii sablonului


a) Socl.area
Soclarea trebuie fdcutd cu mare grijd pentru a nu distruge po4iuni irnportante de la
extremitatea modelelor, de exernplu pangurile retrotuberozitare sau tuberculii pir"iformi.
99gi!ggq-bq4"lor trebuie sd fie de minim 13 mm pentru a asigura rezistenfa. Aceast[
dimensiune se mrsoard de la cea mai'addffiporJi-une
f_g-o!!i_ple@_pentru maxilar
(Fie. 5. 1.) qi de la,,planqeu""pffifrlidlbul,6---------

Fig. 5.1. Grosimea bazei modelului

Pregdtirea rnodelelor trebuie s[ fin[ seama de reperele anatomice invariabile:


- papila incisiv[ (papila bunoidd)
- cele doud fovee palatine
- axa de simetrie care trece anterior prin centrul papilei bunoide qi printr-un
punct posterior care trece la distanf[ egal6 de cele doul fovee
* axa de rotalie a vfilului palatin * o linie care une$te punctele cele mai declive
ale qangurilor pterigomaxilare.
Paralel cu axa de rotafie a vdlului pi la 4 mm posterior de ea se traseazd o linie-ghid
orizontald perpendiculard pe axa de sirnetrie antero-posterioard.
Soclarea po(iunii posterioare abazei modelului se face pAn[ la linia ghid orizontaltr.
(Fig. 5.2.)

Fig. 5.2. Soclarec corectd a pdrlii posteriaare a model.ului maxilar


Spm - $anyul pterigo'maxilar; SS' * sxn de simetie care treae anterior prin centrul papilei
bunaide ;i posterior printre cele doudfovee palatine
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 103

Pe soclul modelului se traseaza o linie ghid frontala paraleld cu axa de rotalie a vdlului.
Aceastl linie ftebuie prelungit[ pe fafa lateralS Ei posterioard a modelului. Soclarea se face
paralel cu aceasta linie. (Fig. 5.3., Fig. 5.4", Fig. 5.5.)

Fig. 5.3. Soclarea corectd. a porliunii orizontale a bazei modelului superior - vedere
anterioard;Wrpendiculardpeliniamediandverticaldqip1lrgleld
cu a.xa de rotallig e !!41!!u!

de +limio*t

Fig. 5.4. Soclarea corectd. a porliunii orizontale a bazei modelului


superior - vedere posterioard

Spm

dt elimiast

Fig. 5.5. Soclarea corectd a porliunii orizontale a bazei modelului


superior * vedere laterald

.eg39g1lg -gqgl care rep]oduce peretgle


9xteq d.fu$94o. i1*! trebuie sa aibtr
aproximativ 2 mm in5llime. (Fig. 5.6.)
t04 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

ru?'m,n
Fig. 5.6. Fundul de sqc reprodus pe modelul funclianal

b) Folierea (Fig. 5.7.)


Folierea const5 ln addugarea pe model a unor folii de plumb (de unde denumirea) sau a
unei cuticule de cimenfi;ffi6iffildee;; in zona respectivd baza qablonului, a machetei
gi, in consecin{a a viitoarei proteze, sI fie la distantfr de cdmpul protgtic,

Fig. 5.7. Folierea m.odelului superior

Folierea se face in scopul:


o de a e-ylta_pfe.!4{gqp_e anumite zo4elgnslb.Lle sau-durgre4gq: exostoze, gaurd
mentonierS, torusuri maxilare pi mandibulare, papilE incisivE, rafeu rnedian.
r de a cornpensa diferenfa de rezilienld dintre torusul palatin gi muchia
crestelor - pentru q_gyrta_lglgglglea.
Ideal ar fi ca folierea sl fief4cutf, inainte de realizarea qabloanelor de ocluzie pentru ca
baza acestora sd funclioneze in condilii ucru este
posibil daci laboratorul este in imediata apropiere a cabinetului s,i medicul gi tehnicianul
colaboreaz[ strans. tn practica eurentd folierea se realizeazddupd proba machetelor.
Tehnica folierii cu folie de plumb:
* se decupezl o folie de plumb de grosimea ceruta (0,25 rnm, 0,50 mm, 0,75
mm, I mm) dup6 forma desenatd de medic pe modelul funcfional;
- folia se muleazd pe model pentru a lua forma necesari;
_ fqlia se_lipeqene model cq gggll:
c) Gravarea
Se face prin traditie-!3 pr9!ggB9!91!g!gJvezi Capitolul 8)

dj I dentifi carea re t entivitdlilor


Pentru a face mai ugoard,indepdrtarea bazei 4e pe un model e4rqln=(Le.reIelrtiy se
recomandd umplerea zonelor retentive cu ceartr.
Aspecte practice tn proteTarea edentayiei totale 105

5 f, ,on, maxilard anterioard d.eretentivizarea Boate influenya grosimea bazei


Sablonului Si poate compromite determindrile ulterioare (curbura vestibulard Si nivelul
planului de ocluzie ?n regiuneafrontald)

e) Trasarea liniitor care marcheazd mijlocul crestelor


corect ar fi sa se facd in aceasr6 fazi pentru a_ory$g_Ighsrlianul in
-p._q!l1lo.-q4ry3
lgrcluri l9r de og[rgzie. _
Prin traditie se face inainte de noo_nlareanlinfilor.

5.2.BAZA SABLONULUI DE OCLUZIE


5. 2. l. Consideratii generale

.
Acoperi in, iBtregime cdmpul protetic (atAt zona de sprijin reprezentatf, de crestele
alve6larepiuottaffiucciunecarecuprindemuCoaSadeianivelul
fundurilor de sac vestibulare, linguale gi de la nivelul zonei de I.P,P.), av0nd intinderea $i
conformarea asernf,nitoare cu a bazei viitoarei pfgE!9,
Unadin;@ui"'aoino"plineascdunqablondeocluziepentru
a permite determinarea relafiilor intermaxilare este aceea de a avea mgnlinere si .stabilitate in
cavtlglg1trgtl4, intocmai cq_y!tq!9e_plqlgg6_fin{4. Se va avea dilin
vedere .a. udupta.ea
Uazei qablonului pe modelul funclional sd fie perfecta, fArd nici o bascutarelMentinerea este
asigurat5 in principal condilionatd de contactul ferm dintre__.fata-i4!e4g a
*pngjgeziune,
$ablonului ;i lopretudG;il, ir;"d.lriri. i,
ued"reu Gi?etil,rin a.i ililub*i
o^.
existenla succiunii la gabloane este deosebit de bineveniH $i de aceea se recomandd ca
marginile bazei sablonului sI fie extinse in fundurile de sac vestibulare qi linguale 5i s[ fie
etange in special in zona de I.P.P..
Totodati adaptarea bazei gablonului trebuie facutd in aqa fel incdt sd permita indep{rtarea
qi repunerea.ei .cguluryUlje ryqet &13_gj_g9te!gla. Dacd la periferia cdmpului protetic
existi zone foarte retentive sau foarte dureroase ce ar impiedica inserlia gi dezinsergia
gablonului, se va putea ocoli aceastd zon6, lAsand baza qablonului mai scurtd la acest nivel,
ln cazul existenlei unui torus voluminos qi a unei mucoase cu grad mare de rezilien{d pe
crestele edentate, pentru a evita bascularea gablonului, acesta se realizeazd, dupa folierea in
prealabil a modelului funcfional.
Pentru a rezista solicitdrilor din timpul determinarii relaliei intermaxilare, baza;ablonului
trebuie s[ prezinte o uniforryL de_L5_?_:_!ryq, sa fig t gl4q ci qejefolnBqiE_]3
.glosLme
_temperatura cavidtii bucj{e. Materialele utilizate pentru realizarea bazei gabloanelor sunt:
{
\, } placile de bazd - terrnoplastice;
) - din polistiren;
\l' ) riginile acrilice - autopolimerizabile;
, - termopolimeizabile;
{ 2 rapinit" compozite fotopolimerizabile.
-Fiecarui tip de material ii corespunde o anumitd tehnica de confecfionare a bazei
gablonului.

: ,lltrn.t(tr t.,kq { im *r,qs Y|W,J


-= rgryfuoc* ,:^

.e;'/lhk= .;;;;S";,r"-.nY rt, W*rl -ffirte&,st l"t stxrekeaw-


105 Mihaela Pduna n Elena Preotea,sa

5.2.2. Tehnici de confecfionare a bazei Eablonului


0 Tehnica de confecpionare a bazei ;ablanalui din placd de bqzd
Placa de bazS termgg[g[g[_5:ste fabricatd din ra;ini naturale, in special din shelac, qi din
r5$ini sintetice. Se prezintl sub forma unor pl6ci in grosime de l,!-2 mm, tr.q!3zoyl,appentru
maxilarul superior gi sub forma d?::!:*t pentru mandibuld, principala lor proprietate fiind
plasticitatea la cdldurS.
Baza $ablonului se executd p" gS:!1! funclional care a fost_izolalin apd timp de 3-5
-
minute. Urnezirea repetatd a modelului in timpul confecfionirii bazei gablonului este necesarl
pentru a evita aderarea plicii de bazl care ar contribui la degradarea suprafefei modelului qi la
oblinerea unei proteze cu suprafafa internl neconforml cu c6rnpul protetic.
plqqq U.ry\jpliggIQ." Iroggl, este incdlzit5 tleptal qt_qq,f"ry cu flacf,ra becului
4q
Bunsen $i adaptatf, in contact intim cu modelul prin presiuni digitale aplicate mai intii pe bolta
palatind, apoi pe versantele crestelor alyeolare. Excesul de material care depdqeste modelul
este secfionat cu foarfeca, iar marginile se rlsfring qi se adapteaz[ pentru a pdtrunde la nivelul
fundurilor de sac, copiind forma pi dimensiunile acestora. La maxilar reducerea pldcii de bazd
la limita distald se face riguros pAnd in dreptul liniei ce marcheaz[ limita distala a I.P.P.

.Yggtgk_q*g se ryqrqtglg cu"Irelg d" :gtlq!


Baza pablonului inferior, in formd de potcoavA, este de multe ori ingustd si pentru mirirea
rezisten.tei se armeaz[ cu o int6ritur[ de sirmfl aplicatd in dreptul muchiei creastei alveolare
sau pe versantullingual albazei gablonului. S0rma, cu diametrul de 1,5 mm, adaptat6 dupd
.^___,___--g*
forma zonei unde va fi inseratf,, este, incalziti;ipre_sat{t grosilngl p&qi! capetele ei9p.ryg5
s-e la I cm de limitallg!4 a bazei qablonului.
Adaptarea intimi a bazei pablonului pe modelul funcgional se obfne prin incilziri repetate
qi se considerd terminatA atunci cdnd acoperi in intregirne qi corect c6.mpul protetic, cdnd are
o grosime suficient[ gi uniform6 pe toatd suprafala si nu prezintd fenomenul de basculare la
presiuni altemative exercitate pe crestele alveolare.
Verificarea dezinse(iei qi inse4iei bazqi gablonului pe model se face !ggg_{pp.d
prealabila rdcirg pentru
ryy@qq.
In condilii economice modeste baza gablonului de ocluzie poate fi
confecgionati Ei prin
readaptarea portamprentei individuale, dacd aceasta a fost confecfionati din placE de bazd. ln
acest scop se secfioneazd mhnerul qi butonii de presiune, apoi este plastifiatd ;i readaptatd pe
modelul de lucru in limitele funclionale ale cSmpului protetic.

f .rry:q Uqlqgraigggluzi e s 6 fi e.bine prinT_ a. lurqpgl33l se f a@t e n1 iil-'


O metodd este de a fixa in bazl bucdli de sdrmd in form6 de ,,tI" sau clame de capsator
incdlzite pe care apoi se prind bordurile. (Fig. 5.8. a)
Cea mai simpli metodf, este de a realiza retenlii fur { c"-lE4llqfigrbiLte, (Fig. s.8. b)
I

Aspecte practice tn proteTarea edentaliei totale to7

Fig. 5.8. Retenlii pentru borduri

-Baza fablonului
din plaf_q, !1z_g poate fi ob{inut5 gi prin termoformare. (Vezi in Cap. 3
- obfinerea lingurilor individuale prin termoformare)

@ Tehnica de confeclionare a bazei sablonului din rd;ind acrilicd autapolimerizabild

.}crilaq$ este utilizat pentru confec{ionarea bazei ;abloanelor in cazul unor.cdmpuri


g1glg&g lqtr1u atlqtgle, inthlnite frecvent ir.gdq$$,ulg14a m_andibulard, materialul oferind
calitSli deosebite din punct de vedere al rezistenlei $i stabiliffitii qablonului,
Acrilatul este compus din lanfuri de molecule de metacrilat polimerizate -
polimetacrilatul de metil. Se prezinta sub formd de pulbere qi lichid qi se amestecd in proporlie
2,5:1iu greutate, Amestecul trece prin mai multe faze distincte: nisipos fibros pastd densd
cauciuc dur. Stadiul de pasta densd este cel mai potrivit pentru manipulare gi amplasare.
Tehnica de confeclionare abazei qabloanelor de ocluzie din acrilat autopolimerizabil este
simpld 9i rapidd. ,
Se incepe prin.lzolqm modelului funclional in api.\P.urle_&_ggql41 obtinuta prin
amestecarea pulberii cu monomeml este calibrati la o SrosinleA. ? pq1* care va reprezenta
grosimea bazei qablonului. Aceastd c4[brare se obline cu ajutorul a douS pl[cufg de stiqld
distantate prin
ryfggg1i toqq j-gjg 4epsqe si lgp1e:Saza.lesIaqgr4gljt
S:1"Tq,
tuerls!$,1gliplggasa:
Pasta de acrilat calibratd este depHljlg grggel prin intermediul ungi folii de-celofan
qi se muleazd prin pjggiggi_digitale. Dup[ indepdrtarea celofanului gi a excesului de pastd
cu ajutorul unei spatule, la nivelul marginilor materialul se rdsfrdnge gi se modeleaz5
pentru a avea dimensiunea qi forma corespunzltoare a fundurilor de sac la nivelul clrora
trebuie sd p[trunda.
Dupri@oloi rytr1!4gjg-ElucreazI pi se lgtezesc cu freze de
acrl!q!. _
CAnd este folositd cabazd a qablonului portamprenta individual5 din acrilat se sec{ioneazl
m6nerul qi butonii de presiune iar baza este readaptat5 pe modelul funclional izolat prin
captuqire cu acrilat autopolimerizabil,
108 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

9 Tehnica de confeclionat"e a bazei sablonului din rdsini compozite fotopolimerizabile


Utilizarea rnaterialelor compozite ofer[ posibilitatea confecfion6rii intr-un timp scurt a
qabloanelor de ocluzie, cu calitdfi superioare in ceea ce privegte rezistenfa, adaptarea pe model
qi implicit stabilitatea qi menlinerea in cavitatea bucald.
Rdqinile fotopolimerizabile sunt disponibile sub formd de folii (trapezoidale pentru
maxilar gi sub forml de potcoavl pentru mandibull) protejate in folii de culoare neagrf,. Foliile
se pot modela qi adapta cu ugurinfd pe model, sunt supuse unor procedee rapide de
fotopolimerizare in aparaie speciale.
Dupd izolarea modelului se aplic[ folia pe rnodel adaptAnd-o inilial pe bolta palatin[ qi
apoi progresiv pe muchia crestei spre fundurile de sac.
La mandibuld se aplicl folia pe creste qi se modeleazd spre vestibular qi lingual.
Cu o spatuli asculit5 se indepdrteazi excesul de material din periferie cu grijd sd nu se
zg6rie modelul func6ional
Se fotopolimenzeazdbaza un minut. Se indep6rteaztrbaza de model inser0nd o spatuld in
po4iunea posterioard qi ridicand-o cu grij[ de model. Se indep6rteaz,s, cearu folosit6 pentru
foliere. in acest moment atunci cind se utililizeazl compozit TRIADo se pensuleazl cu ABCo
(Air Banier Coating) qi se fotopolimerizeazd din nou 4 minute. Cu o perie de dinli se curd[fl
baza de urmele de ABCo sub jet de apE.
Cu o frez[ de acrilat se indepdrteazd zanele interne care ar putea impiedica inser,tia ;i
dezinser,tia bazei de pe model.
Se adapteazi gi se rotunjesc marginile pentru a fi cit mai conforme cu fundurile de sac.
SUPRAFATA INTERNA NU SE LUSTRUIE$TE,
Se verificd adaptarea intern6 dacd este cazul cu folii subliri de indigo pentru a vedea daci
sunt zone de fricfiune prea mare, care se indepdrteazA.
La mandibulS se urmdresc aceleaqi etape.

5.3. BORDURA DE OCLUZTB


5.3. 1. Considerafii generale
Bordqryr sau valul de ocluzie este al doilea element component al pablonului de ocluzie,
caregplgd_qgq f,qgq-e_idtmensiunea viitoarel_or arca{g@ngg-q.ti!9gle fiind Ceg3l{pg,lqg{-
acestora.
--56ir""e in timpul determin6rii relafiilor intermaxilare si a stabilirii ,Jatelor necesare
alegerii;i montdrii din$lor artificiali bordura suferf, o serie de modificdri materialul din care
este realizati trebuie sA poatA fi modelat cu ugurinld. Din acest motiv in mod curent bordura
de ocluzie este realizatd din cear6.
Se utilizeazd o ceard mai duri roz sau al!:gqlb!&_gv.gg], aceasta din urml fiind mai
apropiat5deculo@penfifando*iuonaiizualizareaniveluluipIanu1ui
de ocluzie.
j"ordura_{in Sten{s, mai rezistentd dar m11ggetr*dg._mogncg, este utilizattr atunci cAnd
se fac inregistrdri grafice sau cu arcuri faciale-
Prin tradilie, valurile de ocluzie sunt confecfionate la 0 standard:
. in regiunea frontaltr 10 mm indlfime qi 4-5 mm l51ime; , .*
,ffil'U 54rnwH $ 6 flr"trr lhfi''*t
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale r09

' in regiunea laterald 5-6 mm inalfime qi 6-8 mm l[time, considerdnd ci acestea


sunt dimeriffiG?caclei naturale qi c5 bordura de ocluzie trebuie sd fie cdt
mar asemdnitoare cu aceasta.
Altfel spus indltimea bordurilde ocluzie trebuie sE scadl dinspre anterior spre posterior
(Fig. 5.9.)

Fig. 5.9, Bordura de ocluzie scadetntndllime dinspre anterior spre posterior

Aceste dimensiuni sunt utilizabile in condifiile edentafiilor recente, atunci cdnd bordura
si suplineascd prin dimensiunea ei numai lipsa dinfilor,
de ocluzie trebuie
in edentaiiile vechi dimensiunea bordurii de ocluzie trebuie sd suplineascl nu numai
absenla dinlilor ci pi o anumitd dimensiune a pierderii osului daca se intentioneazd, ca
dimensiunea verticalA de ocluzie din faza de dentat sd fie p[strata.
in acest sens medicul trebuie sI dea instrucliuni precise cu privire la inllfimea dorita.
tn.edentaliile_lqqndibqbrg-Iggbi, cu mqgtra, se recomandd ca suprafap ocluzalr
"elrgfp
a bordurii de ocluzie sa fie la nivelul intdlnirii a2l3 anteiozue cu l/3 Dosterioara a tuberculului
pintorm, deci in dreptul locului unde se terminr posterior baza qablonului.
Conformarea bordurilor trebuie sA respecte anumite reguli:
l . sr4 fie strict pe
+_J,___*_;;* lgjlogul crestei in --- zona &Lterala r-Ei_!!gne!a
- - --- .:::;::= t- ":^:*-* inferioarl;
_r-'^ v^.

| ' -b-qr4ura
-L uvlsurq superioara
rul/vltvotg tre6Gsa
tltuult s4 aibd
d. limita anterioaia in partEa el mediantr la 6
.*r- ql1q_Aggggl de papila bunoidd;
modelarea qgdgi de ocluzie1llgglunee_tg$ald se realizeazd simetrlc
fa{i-
de linia median6:
14
' - J5lirl$-Dordprii de oclu?ie in reglunea laterali trebuie s6 fie egqla cu lqlimca-
,. crestei alveolare;
'i. =-.,'-.-._.--.--
:^
suprafata oclu zald a fr v
-pS&$_plgnu;
pentru a evita interferentele in regiunea distali intre valurile de oclu
ocl zrc
superior qi inferior acestea se .yg qpri lq 1,5 cm anteri_qr gq lgbg rozitHfi,
respecti v d-e_ tubelcllii pfu Ltbrmi.

ffil Cu,"a.u de Protetici mobild din cadrul Facultdfii de Stomatologie a Universir{tii Columbia
recomandi urmdtoarea conformare a bordurilor de ocluzie:
MAXILAR: (Fig.5.10.)
O Sd se termine exact inaintea tuberozitlfii
8 Planul de ocluzie s{ fie paralel cubaza modelului
110 lv[ihaela Pduna . Elena Preotedsa

g in{l{imea in zona molara s5 fie de 10 mm (mdsurafi de la baza gablonului la nivelul muchiei


crestei anterior de tuberozitate p6nd la suprafafa ocluzalA a bordurii)
@ in regiunea anterioara sI aibl 22 mm (mdsurali de la inse(ia frenului pdni 1a planul de ocluzie)
6 ln zona molar5 sd aibd 10 mm 15[ime
@ tn zona anterioari sd aibd 4 mm l{$me
O Sd aib[ 2-5 grade inclinare incizali spre anterior
@ 56 aib[ 45 de grade inclinare spre vestibular in po4iunea terminala lateral[.

MANDIBULA: (Fig. 5, I 1.)


O SI se termine exact inaintea tuherculului piriform
@ Planul de ocluzie sd fie paralel cu baza modelului
O tndlqimea in zona molar[ s6 aibi jumdtate din in61[imea tuberculului piriform
(} !n regiunea anterioari si aibd l8 mm (masurali de Ia insert,ia frenului p2nI la planul de ocluzie)
I in zona molard sd aibn 10 mm lagime
@ ln zona anterioard sd aiba 4 mm lilime
O Sa aibd 2 grade lnclinare incizald spre anterior
o s6 aibd 45 de grade inclinare spre vestibular in po(iunea terminald laterala.

Anhri:r

22 mm
{I!,
-5 gradr 45 gradr

Fig. 5"10. $ablonul silperior

Tub*ttul pirifirmr

Fig. 5.11, $abloruul inferior

5,3.2. Tehnica de confec{ionare a bordurii de ocluzie din ceann-


in tot timpul adapttrrii bordurii de ocluzie-bgq lgblonului va fi. :t]igutlg. AgSl'
Bordura de cear6 se glseqte in gome4 preformatI.
ffiftnditii eco-nomice modeste bordura se manufactureazd prin doud metode:
) fie prin topirea $i turnarea cerii intr-un conformator special de forma qi
dimensiunile bordurilor; (Fie. 5. 12.)
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 111

Fig. 5.12. Conformator pentru realizarea bordurilor de ocluzie

fie prin plastifierea unei folii de ceard (Fig. 5.13.) qi rasucirea ei pdnd se obline
un rulou (Fig. 5.1a.). Acest rulou este adaptat pebaza qablonului qi modelat
la forma doritd. (Fig, 5.15.) Solidarizarea bordurii de ocluzie la baza
qablonului se face prin lipire cu
@-
5.16.). Cu o sparuli latf, se netezesc suprafetele laterale ale bordurii.
"!ipit{Fig.
(Fig. 5.17. a, b, c),

Fig. 5.13. Platifiereafoliei de ceard

Fig. 5.14. Transformareafoliei de ceard tn rulou

Fig. 5.15. Adaptarea ruloului pe bazd


tt2 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Fig. 5. t 6. Solidarizarea bordurii de ocluzie la baza Sablonului prin lipire cu ceard. fierbinte.

Sptutri irihi{

Fig. 5.17, Modelareafelelor laterale ale sablonului

I
erana tn vedere cd in faza de determinare a relapiilor intermaxilare sunt momente
cdnd este de dorit sd se conserve datele culese pe Sablonul superior qi se intenlioneazd
modificarea qablonului inferior prin plastifiere ;i turtire tn contact cw cel superiar este hine
ca cele doud" borduri sd nu fie realizate din aceea;i calitate de ceard. Wllra qa!!gn$v!
superior va.fi realizatd dintr-o ceard cu punct de rqrrrg!Ig_!!p,e-ri9-r fapd de ceara utilizatd
pentru bordura inferioard. fn acesr fel _scadeJi!9$l de a aqtgru! bordulg ylfefJq.?rd.
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 1r3

CAPITOLUL 6
DETERMINAHEA RELATIILOR INTERMAXI LARE

IMPORTANTA
Stabilirea RiM este cea mai importantE etapl clinicd de tratament in protezarea total5. 1n
funclie de datele inregistrate in aceastd etapd se vor realiza arcadele artificiale, iar acestea la
r6ndul lor au implicalii in funclionalitatea ADM, in echilibrul viitoarelor proteze, in esteticd
qi profilaxia structurilor orale, dupd aplicarea protezelor totale.
Determinarea RIM Ia edentatul total se poate realiza pentru:
- evaluarea relaliilor ocluzale qi a aranjamentului dentar la proteze vechi sau noi;
- ln cadrul protezdrii totale, ca etapd clinicd de tratament.

SCOP

Ca etapl clinici de tratament in protezarea total6, determinirea RIM are cascop:


- depistarea gi inregistrarea unor relalii funclionale mandibulo-maxilare, in
funclie de care se pozilioneazl modelele finale gi se transfera apoi pe
instrumentul de lucru (ocluzor, articulator) in vederea aranjamentului dentar
gi restabilirii relafiilor ocluzale;
- culegerea de date suplimentare in raport cu aspecte estetice (morfologice
faciale) qi funcfionale (fona[ie), care sa ajute la aranjamentul dentar.

OBIECTIVE
Obiectivele urmdrite in cursul etapelor de stabilire a RIM, sunt cele ale protezdrii totale
Ei depind in mare mf,surd de aceasti etapd, respec[iv:
- rezolvarea problemelot !re g:lgrtcd (in care numai grosimea marginilor din
zona vestibulari frontali fine de amprentd), depind in cea mai mare mdsurf, de
inregistrdrile acestei etape (curbura vestibulard a Eablonului maxilar, nivelul
qi direc{ia planului de ocluzie, DVO, determinarea RC) in funclie de care se
realizeazd, alegerea qi aranjamentul dentar;
- rezolvarea problemelar funclionale (fanalie, masticap'e), depinde in mici
mdsur[ de amprentare (respectarea jocului funcjional al periferiei, stabilitatea
bazei), dar in cea mai mare parte de aranjamentul dentar realizat in baza
determinirilor funclionale (privind curbura vestibulari, nivelul gi direclia
planului de ocluzie, DVO, RC);
t14 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

- rezolvarea problemelor de echilibru al protezelor: sprijinul qi rnenfinerea


(rezolvate integral prin am@id prin amprentare, prin
cuprinderea retentivitAfilor anatomice) gi in cea mai mare parte prin
aranjamentul dentar qi rela;iile ocluzale in baza inregistrdrilor din aceasti
etap{, dar ;i prin respectarea regulilor mecanice in aranjamentul dentar (plan
de ocluzie, DVO, IN,ORC, curburd vestibulard);
- "
profilaxia structurilor de suport qi periorale,legatl, de transmiterea judicioasd
e raportul normal, funcfional, cu
struchrrile periorale, depinde gi de amprentare, dar mai ales de relafiile ocluzale
gi intermaxilare restabilite prin protezare (DVO, coincidenla IM/RC) precum
qi de pozilionarea corecti a dinlilor (frontali, suport corect pentru buze).

Aspectele ce trebuie urmdrite in cursul acestor determiniri sunt:


- evaluarea datelor privitoare lnviitoii dinyi, aranjamentul Si relayiile lor ocluzale;
- determinarea, verificerefl, tnregistrarea Si transferul acestor date pe
instrumentul de lucru (ocluzor, articulator);
- alegerea dinlilor qi precizdri suplimentare privind aranjamentrzl qi relaliile lor
ocluzale, in raport cu unele caracteristici somatice qi funcgionale,

NECESITATEA ETAPET. CONDITII


Ca etapa de tratament, este absolut necesard, deoarece in urma amprenffirii finale
(funclionale) tehnicianul dentar realizeazddoua modele separate, corespunzdtoare celor doud
maxilare, modele care vor servi in final la. realizarea bazei protezei totale (intrind in
componenta tiparului), Dar inainte de aceasta, tehnicianul trebuie sd, rcalizeze aranjamentul
dinlilor (machetele viitoarelor proteze), iar pentru acest lucru modelele trebuie pozilionate
unul faf6 de celdlalt in apa fel lncAt s[ corespund[ cu relafiile funclionale ale maxilarelor.
Lipsind dinfii, plasarea modelelor unul faF de celdlalt in vederea realiz{rii arcadelor
artificiale, se face in baza inregistrdrii RIM (DVO, RC) la pacient, de cele mai multe ori
acestea fiind clinice. inregistrdrile sunt realizate de medic in cabinet, cu ajutorul gabloanelor
de ocluzie prin depistarea pi inregistrarea relafiilor funclionale dintre rnaxilare gi pozilionarea
astfel a rnodelelor de lucru.
Uneori pot exista date preextraclionale, ultimii dinli prezenfi pe arcade, modele din
perioada de dentat, proleze pa4iale realizate in prezenla ultimilor dinqi, date care pot ajuta Ia
depistarea gi inregistrarea unor aspecte impofiante pentru alegerea gi aranjamentul din$lor,
pentru restabilirea relaliilor ocluzale.
De cele mai multe ori insi, lipsesc aceste date preextrac(ionale qi pozifionarea modelelor
unul fa$ de celElalt, precum qi culegerea de date in vederea alegerii qi aranjamentului dentar
se realizeazd. pornind de la unele aspecte morfologice si funclionale caracteristice fiecdrui
pacient. DupE inregistrare, aceste date sunt transferate de cdtre tehnicianul dentar pe
instrumentul de lucru, in vederea montdrii din{ilor.
Aspecte practice tn protezarea edentaPiei totale l15

INSTRUMENTAR NECESAR:
- trusa de consultalie
- modelele func{ionale impreuni cu gabloanele de ocluzie
* piesd dreaptd de mdni
- freze, pietre
sursd de cildur6 (bec Bunsen, spirtieri)
- spatule de ceard
- ceard
-. creion chimic
- planul lui Fox
- rigle
- ocluzometrul Willis, compas, rigld gradatd
- capse, agrafe de capsator
- clepte crampon
- pllcufe de sticld

ETAPELE N STANTLTREA RtrM:


l. Controlul pieselor protetice
2. Determinarea curburii vestibulare a gablonului maxilar
3. Stabilirea nivelului qi direcfiei planului de orientare protetic[ (de ocluzie)
4. Determinarea DVO
5. Determinarea RC
6. Stabilirea de indicafii suplimentare privind alegerea qi aranjamentul dinflor

6.1. CONTROLUL PIESELOR PROTETICE

in urma amprentelor funcfionale, din laborator sosesc insofite de fiqa tehnic{ modelele
funcfionale irnpreuni cu Eabloanele de ocluzie.
inainte de determindrile propriu-zise, de modelare pi inregistrare a diferitelor aspecte
privind RIM, trebuie sI se realizeazA un eontrol al pieselar proteti*e, livrate de laborator,
urmdrind corectitudinea executdrii lor de cdtre tehnician qi condifiile de echilibru si confort pe
care le oferlin vederea manevrelor de inregistrare ce urmeazi (probe fonetice, inregistrarea RC).
Trebuie stiut de la inceput cd dintre cele doud piese protetice,,modelele f]lrrgliq
constituie piesa irypgrtatta, clreia trebuie sE i se acorde atentie maximd. $gblqanelgllq lqlpzie
sunt plgre*j_{glelggjllgrngdiare, necesare doar acestei etape qi ele prefigureazd viitoarele
proteze (ele suplinesc arcadele dentare pentnr a permite inregistrarea unor raporturi dintre cele
douS maxilare).

Ce se controleazd? Cum? Ce greqeli sunt posibile? Ce se poate remedia qi cum?

in primul r6nd se verificl in baza fi$ei tehnice, in care au fost notate solicitirile medicului,
dacd acestea au fost respectate, in ceea ce privegte materialele din care sunt confecfionate
ll6 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

piesele protetice, unele detalii de realizare a lor (distan15ri, prin folierea modelului, raport mai
intim prin gravare, armlri ale bazelor etc).
Sub aspect practic, controlul poaie avea loc in urm[toarea succesiune:
[
I
] controlul sablonului pe model
|- controlul modelului, dupi ridicarea gablonului
[- controlul gablonului ridicat de pe model.
Sunt urndrite atat execu[ia corectd a modelului funclional (legati de scopul final al
acestuia, baza protezei) cit qi a;ablonului de ocluzie (in raport cu rolul lui in aceast5 etapA,
de a permite rJiferite inregistrdri). Se constati cu aceasti ocazie dacl sultt respectate normele
generale de canfeclionare a lor, dar gi unele aspecte particulare solicitate de medic.

6.1.L. CONTROLUL MODELELOR. FUNCTIONALE:

IMPORTANTA PRACTICA A PIESEI PROTETICE:


- modelul funclional serve$te, in etape intermediare, la realizarea mai intAi a
qabktnuLui-de-ocluzie, iar ulterior g:!q7l4.7J, iar inEIatE-Gaii-rarea-lqer-
ptggzeL tCIt4e, De aici, grija deosebita ce trebuie acordatd modelelor
funclionale in etapele intermediare pentru a nu le deteriora'
PARTILE C OMP O N E I{ TE ALE MAD ELIJ LU T :
- modelul se comprlne din partea ce corespunde -cAmpyluLpryleJy_(elementelor
anatomice ale zonei de sprijin precum qi fundurilor de sac, zona de succiune)
qi
loclu:
- partea ce corcspunde c6mpului protetic este de importanff, maximd, iar,soclul
modelului are rolul de a inlli rezisten{a meca*icfi a acestei piese, prevenind
fracfurarea rnoilelului. Soclul trebuie sd aib5 o indllime in jur de 15 mm,
oferindu-i suficientd reiiiiEfrG rnecanica modeluluJ-
11NDITII iN nnAUZl,nn:
Ca materiale:
- modelele tunclionale trebuie realizate din ehiPsy-44p tiP Uol4l\o. cel pugin
partea corespunzdtoare cAmpului protetii, iar soclul este realizat ?n mod
frecvent di" SIE_ objwlL
Ca realizare practic6
modelele trebuie .sd reryo4.tc!.:u :lacfitqe Qat!
"ltmlnt,el-e:cfuapului
palatind pdnd la limita distal6, tuberculul
llgtetict ceste, tuUeiozitati, boltd
-piriform, fundurile de sac ca ad6ncime qi lilime, relaliile funcl,ionale ale
formaliunilor mobile din periferie (bride, fren). Se urmf,reqte de asemenea
redarea detaliilor_elementelor cdmpului protetic, ceea ce aratd ci nu s-au
'p."dilffiAifi"tfag de etapa anterioard (amprentare). C0nd sunt prezente
lipsuri pe zone reduse (pori din turnare) se atrage atenlia tehnicianului spre a
fi corectat modelul. Atunci cind se constata neconcordante intre model qi
aspectul intrabucal, acestea pot fi consecinfa schimbdrii rnodelelor cu altele de
cfltre tehnician (se returneaz[ qi se solicita modelul, dupi detaliile
corespunzitoare) sau a unei amprentari sau realizlri necorespunz6toare a
modelului (se va relua amprentarea)
Aspecte practice in protezarea edentaliei totale Lt7

- se urmire;te.integritatea mod4eJg.r sub aspectul,,@ a


q4qrpUlUfpfotetic. Gre$eli mai frecvente in realizarea modelelor sunt legate de
sectionarea modelului mandibular in timpul soclarii din zona tuberculului
piriform sau din zona distalE maxilarl pi de neglijenge in conservarea
marginilor amprentei funcgionale (fundurile de sac). Redarea fundurilor de
.
sac, respectiv conservarea marginilor amprentei finaldTilt46iale trebuie
realizat[_ pe cel putin 2-3 mm din indltimea marginilol, astfel incAt rnarginea
modeluliri saTJplasau i, ,fara adAncimii maxime la 4-5 mm. in situalii
clinice deosebite (resorblii accentuate ale crestelor) se conserva mai mult din
suprafala externi a amprentei, ca suprafafi de acfiune muscularl (tehnicile
piezografice). Modelele sunt atunci insofite de chei vestibulare gi orale, care
dirijeaz[ atAt confecfionarea qabloanelor cat $i montarea dinfiIor, Modelele
incomplete interesdnd cimpul prctetic (zon6 tuberculului piriforrn, zona
tuberozitliilor, zana distal[ la maxilar, ca qi zona fundurilor de sac) impun de
regula reluarea amprent[rii.
Controlul modelelor se real\zeazd dupi indepdrtarea gabloanelor de pe modele, pentru a
permite o mai bund vizualizare a lor sub toate aspectele.

PRECAUTII PRIVIND MANIPULAREA MODELALW iIg CURSAL


STABILIRII RIM
in cursul acestei etape se impun cdteva precau[ii privind utilizarea modelelor funcfionale'
Astfel:
- realizarea
"7; $abloanelor de ocluzie pe modele, nu trebuie sd aibd loc mai repede
,el;"frn n ore de la turnarea modelelor (pentru a preintArnpina
deteriorarea lor)
-.ry*pry!rys"u-lsyt4g-r-lqWyl*!'trebuief acutdqu.
Orice fragment
_ggp astfel incdt sd nu se produch-fracturi ale modelelor.
-f,esprins
din model (de cele mai multe ori fracturarea la margini) trebuie
pdstrat ln vederea reeonstituirii modelului, aceste fragmente constiruind
delimitarea extern{ a fundurilor de sac
intervenfiile la nivelul valurilor de ceard, cu-$alJoarygle aplicate pe mode4in
treuffisffi f ffi fr z ateEc a,-9"3lg t a =
lq_qiryg3g_lqq&L impiedicdnd repunerea finald corectd a qabloanelor pe
modele. tndepartarea cerii ajunse accidental pe model poate fi realizat6 cu
mult mai multd uqurinf[ dac[ in prealabil s-a realizat izolarea modelului, chiar
prin introducerea cdteva minute sub apd rece.
6.1.2. CONTROLUL $ABLOANELOR DE OCLUZIE
TMPORTANIA PRACTICA:
- qabloanele de ocluzie sunt realizate pe modelele funcfionale gi prefigureaza
viitoarele prateze totale, tncercdnd sd tnlocuiascd structurile pierdute (dinpii
Si suportul osos) simuldnd aspectul estetic gi aspectele functionale pe care le
vor restabili protezarea, Ele sunt gglgptetice auxiljar-g necesare doar ln
aceast[ etapA, pentru a permite astfel stabilfuea,inreglstr4rc unor
I 18 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

date anatomice (estgtice) gi fultctionale- referitoare la pozi(ia maxilarelor


(DvO, RC) qi u rtlgttlgl_di$!._

PA,RTT COMPONENTE:
qablonul de ocluzie prezintd o baz[, asemdnltoaretazei viitoarei protezq-$i o
bordurd (sau val) de ocluzie, asern5nltoare viitoarei arcade artificiale.

coNDITrr IN nntuzannt
Aspecte generale urmdrite in realizarea lor:
si fie suficient d: lqzolrntLdin punct de vedere mecanic,,nslkbrugLlle la
temperqtura cavitdlii bucale, dar 1y.9de!g!ilg, pentru a permite diferitele
inregistrEri
sdfie confortabile pentru pacient, aunn{ form4, po?itie qi v propiate de
viito6rea protezA (s[ nu determine dureri, contractii musculare, tulbur6ri
fonetice)
sd fie-EShrle pi sd prezinte,mslllilgre pe cArypul prqlgtic_ pentru a permite
verificdri dinamice (prin migcdri ale buzelor, mandibulei) gi.sI qq bqlculeze "

Ca materiale:
fi
Quloute fi realizata din
!oq,ggJ4:gY,
proteze, ia(b,qgurlg de oc
pl.dci fotopoklnerizabj\! sau poate
fi realiiate 9!::9!r(roz sau albd,
ehiar baza viitoarei _zFpot
cu punct de plastifiere mai ridicat), !!9!!!, ny!9M!9-blo]glirnerizabile.
Bazele sunt in mod curent realizate din placd de bazd. Ele trebuie s[ prezinte irltdrituri $i
retentii suficiente Dentru valurile de ocluzie.l Baza sablonului poate fi chiar baza viitoarei
.protezeatuncicdndcondigii1edeechilibrusirntreduse
Bordurile se realizeazd din stents sau materiale fotopoiimerizabile $i baza din acrilat sau
materiale fotopolimerizabile atunci cAnd se realizeazd inregistrdri instrumentate, ce impun o
mai mare stabilitate a qabloanelor in timpul acestor inregistrdri.

Ca realizare practicd:
Medicul inainte de a trece la individualizarea propriu-zisd a pabloanelor trebuie si
realizeze un control al acestora, urmlrind dacd au fbst realizate corect de cdtre tehnician qi
daci qabloanele sunt rezistente qi stabite pe modele pi cdrnpul protetic, prezent6nd menlinerea
necesari in timpul diferitelor verificiri qi inregistrSri intraorale,

ETAPELE C ON TROLU LU I $AB LOAN E LO R


Controlul pabloanelor se realizeazd in doud etape: extra qi intra-orald.

. CONTROLUL EXTRA _ OR.AL AL $ABLOANELOR


La controlul extraoral al qabloanelor sunt urmdrite atAt bazele ctt $i valurile de ocluzie 5i
se realizeazi:

1'- cu sabloanele pe modele


{- pi cu qabloanele ridicate de pe modele
(-
Aspecte practice tn protezarea edentatiei totale 119

La controlul Sabloanelor pe modele se urmdresc:


Bazele:
* intinderea lo,rjq-tApSrt cu fundurile de sac 9i limita distald la maxilar. Orice
pr€i[ngil; **c*tt b-"Gmtonu I ui in i **r", "a*;ffi];;;;i;
trebuie redusl in limitele fundurilor de sac, "r"Af
de reguli cu o frez6 de acrilat
* in ceea ce priveqte.raportul-fefeLlryle{n-e_qu_lsadelul, ele trebuie sd fie bine
adaptate pe model. Distantrarea bazei de model impune corectarea acesteia
prin incdlzirea cu ajutorul unei surse de clldurd, dupl umezirea modelului gi
apoi presarea ei pe model cu ajutorul unei spatule. Aceastd operafiune trebuie
realizatd cu multd atenlie (eventual tehnicianul) pentru a nu cleteriora bordura,
prin plastifierea excesiv{ a cerii sau baza ;ablonului gi distanlarea ei in alte
zone. Alteori , baza \a solicitarile medicului, trebuie sd fie realizat6 la distanfi
de cArnpul protetic (torus, exostoze, rafeu median, zone de mucoasd balanta
deplasabild orizontal), iar in alte zone intr-un contact mai intim (zona distald
Ia maxilar)
- .r-nargini_le
baae:i trebuie si
fie ca lungime. qi grosime c-glglpqn4{ggle
t-undurilor de sac. Ca Iungime ele trebuie sd pdtrundd in fundurile de sac, iar
-A $dime stfia apropiate de lSfimea acestora. Ele nu pot fi egale ca grosime
cu lifimea fundurilor de sac, deoarece la inse4ia 6i dezinse4ia gablonului s-ar
putea fractura marginal rnodelul, Dupi umezirea modelului gi ?nc6lzirea bazei
in zona inreresatd marginile mai scurte pot fi prelungite pe model prin
presarea lor cu o spatulI. Ca grosime rre intereseazi mai ales in zona frontala
maxilard in care marginea qablonului trebuie sE se apropie de grosimea
inregistrat[ in amprentare. O grosime exageratA poate modifica aspectul buzei
superioare qi influenta aprecierea curburii vestibulare a qablonului maxilar"

Bordurile sau valurile de ocluzie sunt verificate ca:


- dimensiuni
- pozilie
- conformare /simetrie in zona frontald
- basculare pe model
Cadimensiuni:
- bordura maxilard - trebuie sA aib6 o
inallime in zona frontald de aproximativ
10 mm QA-22 mm de la nivelul fundului
de sac vestibular, Korber), lateral in jur
de 6 mm, iar ltr1irnea in zona frontalf,
maxilarf, in jur de 5 mm, iar lateral de 8
mm. inillimea bordurii maxilare in zona
.
a{nprentare prin utilizarea..papilonqe-
trului (o rigla speciald, Mc Cord qi
"Grrnt). Fis.6.t.
in5llimea bordurii poate fi

r,lay Jrn*tt'l Laffi**(


-Ay'=! tr *'- $ = 6 ,v,,tt,\
5 r-)Y1lrY\ { = S ftvrrm.
t20 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

-
fird utilizarea unui instrument special,inci de la amprentarea
staEilitd cliqic,

. fi141 9i transmis[ astfel laboratorului. Lar amprentarea !9glryg|


tinald, pe
amprentarea fin4al mAnerul
amprentei se stabileqte lungimea viitoareii borduri
borduri in zona frontald, prin
-;ap"rtar"
la marginea buzei, trasandu-il fi aCest sens. o liqie oilrolllta
corespunzdtoare marginii inf_e1ioa1--e u
_lqZgi_sgpoioare. Medicul noteazd in
figi lungimea de la nivelul fundului de sac la semnul marcat pe miner,
evaluati prin mdsurare pe amprenti dupi indepdrtarea amprentei din cavitatea
bucal6. Aceastf, dimensiune trebuie respectatf, in realizarea pablonului gi a
valului de ocluzie in zona frontali uqurdnd mult etapele ulterioare. De altt'el,
aceasta distanld poate fi mAsuratA, notatd in figd qi respectatd qi de tehnician
prin mdsurarea pe amprentl inainte de rcalizarea qablonului.
bordura mandibulari - trebuie sa aibfl o indlfime in zona frontal5 in jur de 8
IlJ, n7l
-/ mm (16-18 mm de la nivelul fundului de sac, IvIc Kewit, Korber), iar lateral
,tt lct\ ,
de 6 mm, fiind dictat[ 9i de pozilia tuberculului piriform (faga ocluzal[ a
gablonului mandibr,rlar nu trebuie sa depaqeasc[ unirea a 2/3 inferioare ctr l/3
*'
(.!
superioard a tuberculului piriform, at6t cat face parte din crinrput protetic).
Acest aspect trebuie respectat cAnd tuberculul are pozilie oblicd sau verticalS
(pentru a preintdmpina atingerea bazelor distal la stabilirea DVO) 9i nu atunci
I cAnd ruberculul este in pozitie orizontald. C6nd creasta mandibulard este
L^5
u [*t:*.t^ u\ ascendenti distal, tuberculul piriforrn fiind in pozigie verticalfi, bordura,
;
plasarea ei la nivelul a 2/3 superioare ale tuberculului piriform (zona acoperitf,
? ,r, Jrl .
de protezd) poate impune o bordurd mai inalt[. O creastd rnaxilari
descendentd distal, prin prezenla unei tuberozitdfi procidente, irnpune o
bordurd mai pulin inaltd, dar oricum plasatl sub polul inferior al tuberozitdfii
gi nu deasupra. Ca l[[ime, bordura trebuie sd fie in concordanfd cu ldfimea
crestei gi a viitorilor din1i, aceasta fiind de aproximaliv 3-4 mm frontal qi in
jur de 8 mm lateral. Ltrlimea vestibulo-oral[ a bordurii poate de asernenea sA

fie rnai mare sau mai micd dupi cum este lItimea crestei.

Capozifie:
frontal- pentru qablonul@lar bordura va fi rnontatd, pe pozitia fo$tilor
dinfi, in afara crestei pAnI la f-!_qm_ gpje, ygsJibular qe. lxJlo_ry p1pilJi
. incisive_, f[rd a depdqi insd tangenta cobor6ti din fundul de sac vestibular. La
bordura trebuie si fi" p" lg?,-{u v!1lgrilpldil$, montatA pe creastd
\,dandiBlla
--/
iiEt frontal cat si later4l, fira a dep5qi spre vestibular tangenta la versantul
vestibular al crestei ridicatd din fundul de sac.
- lateral - valul de ocluzie trebuie sI fie. ![gntat pe*qreasti, cu n. ldtime
corespunzltoare--c{estei qi sd se termine oblic inaintea porfiunilor ascendente

-dil!4", l6sAnd.liberi baza pe o porliune dg_llJ_S1g Astfel, bordura nu


trebuie sd fie prezent6 pe po(iunile ascendente distale, in zona tuberozitAtilor
gi tuberculului piriform. CAnd creasta mandibulard este ascendentd distal
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale t21

(tuberculul piriform in pozilie oblic5 sau verticald) bordura se va termina


acolo unde creasta incepe sA capete direclie ascendent5, partea distalS abazei
neacoperit[ de borduri pumnd fi mai mare (bordura mai scurtl distal).

nnar e / S imetr ia b or durii


C o nfo
Valurile de ocluzie trebuie sI fie de fornd paralelipipedicd, cu suprafefe netede, lucioase,
care se int6lnesc in unghiq4bi! -
Pentru zona frontalf, valul va
<
fi
decupat oral asemdndtor arcadei dentare (mai ingust spre
mqg!!ggj!bg13), iar vestibular sI aibd inclinarea caracteristici dintilor frontali, fdra a cleplqi
spre vestibular tangenta cobor6t[ din fundul de sac vestibular,
Bordura in zona frontalS maxilard trebuie sd fie simetricd. Simetria bordurii trebuie
apreciatA pentru .$ablonul ry41g indiferent de forma arcad"i *d"iG6G7ilTil1
'niai 1-ri
resorbita p" o pirG, in io.-a Oe V Uin. up["iata
plasdnd in spatele $ablonului (spre vestibular) un ecran mai inchis d9 9uloare, apreciind
sirnetria fatd de linia rnedianA. O altd modalitate practicd de verificare a simetriei este de a
@sdbu1aralbordurii,cuSuprapunereacelordouajumata[i,fie
utilizdnd o hdrtie transparentd, fie prin decuparea unei jumdtdfi.

Studiut de model, poate u$ura mult reatizarea qi chiar evaluarile Ei inregistririle


ulterioare. El este de mare folos Ei in aranjamentul ulterior al dintilor de c6tre tehnician.

Care sunt elementele interesate in acest stadiu?


Elementele morfologice ce trebuie evidenliate pe modele sunt:
-
crestele
tuberozitSlile
- bolta palatind
- tuberculii piriformi
* torusul
- papila incisiva
- foveele palatine
$anturile pterigomaxilare
- rugile palatine gi in special perechile I qi II
Dupd evidenfierea acestor elemente morfologice la nivelul modelelor sunt trasate $i
apreciate linii de referin![, unghiuri, puncte:
- linia mediand a modelului
- liniile de mijloc ale crestelor: in zonele laterale qi frontal mandibular
- limitele anterioarA gi posterioar[ ale tuberozitdfilor gi ale tuberculului pirifonn
liniile lui Pound, triunghiul echilibrului
- limita distald a cdmpului protetic maxilar
- linia CPC (canirr - papila - canin)
- unghiul realizat de a IIa pereche de rugi palatine cu linia mediand
- punctul de convexitate maximi vestibular5
t22 Mihaela Pduna . Elena Preateasa

J_^tl'-
- r ll-' i\
-ll-'
(

li

Fis.6.2. Fig.6.j.
Fig. 6.j.

Curn se realizeaz[, practic studiul de model?


Se examineazd cu atengie retentivitAtile anatomice (crestele, tuberozitSlile, bolta palatin[,
tuberculul pirifonn) corelind unele aspectele morfologice cu caracteristicile arcaclelor si cele
faciale (tipul somatic, prin triada Nelson: dinte - fala - arcadd, aspectul rugilor palatine, relatia
crestelor, adAncimea bolfii palatine etc).
Se marcheaza apoi pe model urmitoarele elemente morfologice: tuberozitipile, tuberculii
piriformi, papila, torusul, rugile palatine (perechile I, II), foveele palatine 5i pangurile
pterigomaxilare.
Setraseaz[liniamedian5amodeluluitrec6ndpd".@9idistal'intre
ggle doua fov"eTiiiiiiEEi-a prelungitr antelior;e so-E?:f;6;r cu ea poate fi apreciata
simetria crestei gi a valului de oCluzie in zona fiontala.
Este marcat apoi mijlocul crestelor ln
-rrn"lr Elggl.*q1lg ti Uglgrbga! precum qi in
I9!4 frouhta mandib[l Se;otiaza tl ilnxt-I" arter;ra $Gb.t"iloarE aleT,berozitalilor,
bolfii palatine si tuberculului piriform, care sunt prelungite pe soclul modeielor. Se poate
aprecia astfel montarea valurilor de ocluzie in zona laterald si frontald mandibulari pe creastd,
raportul cu po4iunile ascendente distale (valurile trebuie sd se opreasca oblic la limita
anterioarl a tuberozitaqilor gi tuberculilor piriformi), in raport cu liniile orizontale trasate pe
soclul modelului (prelungirile celor trasate la nivelul cdmpului protetic).

Fig. 6.4. Fig. 6.5.

La modelul mandibular dupd conturarea tuberculului piriform Ei trasarea mijlocului


liniile Pound. Liniile_lui_Petrnd pornesc de la fata rneziala a Ery-(mijlocul
crestei se traseaza
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale t23

crestei in dreptul bridei laterale) gi merg lingual ti veltibular ran€enre la tubelc_ulgl_piqforyr,


descriind astfel un triunghi- (al zcinei de suport prirnar a ciestet al echilibrului maxim), in
raport cu care trebuie plasatl qi verificati bordura de ocluzie qi viitoril Oinii tateiali
"-_
Linia CPC este linia orizontald paraleld cu limita distald a cA mpului protetic maxilar qi
orin papild pi intersecteazd la nivelul creqllqlor ioneie*car
care-GEE prin canine (se poate observa
relafla cu #idEG canine). Linia CeC nftreUu,e AefagiG spG paiutffi?e valuide ocluzie in
zona incisivilor centrali, pentru cd ea trece tangent la felele palatinale ale incisivilor centrali.
.U$!:!Ldigg " LI-a pereche de rugi palatine $i linia medianf, poate explica o curburi
vestibulard mai accentuatd (unghi ascufit) saq ry4lIg4Ull(unghi mai deschis).
_ffieconvexitatemaxim5aborduniinzonavestibular6maxilardse
duce o linie orizontald paraleld cu linia CPC la 6-8 mm anterior de papil6, Ea nu trebuie sd fie
depSsita de curbura vestibulara a gablonului in zona frontali.
Tras6nd aceste linii de referintd gi controlul realizdrii corecte a valurilor de ocluzie devine
mult mai precis, aceste repere putdnd fi ulterior verificate si prin alte raportifui clinice (pentru
linia medianS, canine, curburd vestibulara). Aceste repere pot servi ulterior gi la aranjamentul
dinfilor si verificarea lui.

Bascularea qablonului pe model


$ablonul de ocluzie trebuie 9,q_-Crbt!g_+gdql o,-q!qryI4,p,ozi!9, fixa, s_igUr,,i, sa nu
basculeze. Bascularea gablonului pe model se controleazd prin presiuni aliemative in regiunea
.laterala a valgrilor (zona Pm, M). Dacr gablonul basculeazd p@a"
pe model la presiunea exercitatd pe parte opus6 pe bordura de ocluzie.
Aceastd miqcare de basculare a sablonului pe model poate fi consecinla monHrii valurilor
de ocluzie in zona laterali in afara crestelor, valuri mai iate dec6t idfimea crestelor, baze
deformate, torsionate pe modele.
Bordurile mai late decdt ldtrirnea crcstelor sau care nu respectf, montarea pe creast6, pot fi
corectate indepartdnd din cearl atat cat este necesar, operafiune realizatdin cabiner de c[tre
medic. Bazele deformate, trebuie readaptate pe modele, operafiune mai dificild, ce presupune
plastifierea acestora;i care este bine s6 fie realizatd de cdtre tehnician.

La controlul Sabloanelor prtn ridicarea de pe modele se pot constata:


- -{!{taU la inserpia li drzirrgry,o $ullqqr4or pg cu riscul deteriorarii
n iTEinse4ie;i dezinse4ie,
incercind desprinderea gablonului de pe model cu o spatulA introdusd intre bazd
gi model, acolo unde permite insinuarea spatulei fard a-l deteriora
- .u!\linl: despryryq:fii_9p pg.Tlodel, poate impune e*@plg{9_a bazei sau o
lgPlu$tre3 acesEslg 9944(dacd 9i la verificarea intra - bucda se dovedegre cf,
pablonul nu prezinti o menlinere gi stabilitate care sa permita diferite manevre).

Controlul qabloanelor ridicate de pe modele are in vedere:


1Effi-.,
\-------l

- as)pecyl ryarginilo\ 94 g\gsrl11qls6 nu fie subliri, rlioase, grosimea fiind


apropiata de ldlimea fundurilor de sac) pi ca netezimg urmdrind sd nu prezinte
asperitlti, care ar putea determina senzatii dureroase, disconfort
124 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- _:llrq,fql"jft_grya se urmiirepte cg pglpa degetului din aproape in aproape


constamnd netezimea acestei sup:ry&le. Orice asperitate la margini sau pe
suprafafa iffinii ai;bui* iniep*iiiruu freze sau pietre potrivite, prevenind
durerea la stabilirea RC, prin pozigiile antalgice induse.
.--Egrdr.il" -@f:
- 'rGlilffi,
mantarea pe cryq,sQ: poate fi apreciatd pi prin examinarea qablonului, dinspre
urtndrfidin acelapi timp creasta .si pozitia valului de ocluzie, care
poate fi corect, vestibularizat sau oralizat
- montarea bordurii de ocluzie in lirnitele impuse de fundwrile de sac, poate fi
apreciatd urmlrind dintr-o p rtare la
marginile bazei.
PRECAUTII DE ATILIZARE A $ABLOANELOR:
inainte de a trece la verificarea intra - bucala a sabloanelor trebuie amintite cdteva
precaufii ce se impun:
@ Wgnjfqlgg sa.bl-qauelor-depsb3fe inainte de introducerea in cavitatea bucald
prin spdlare gi qtergerea cu alcool pe toate suprafeple sale (extern[, internd,
interesdnd bordura qi baza)
e avdnd in vedere materialele utilizate in realizarea gabloanelor qi mai ales a
valurilor de ocluzie (ceara care devine plasticd la ternperatura cavitdtii bucale)
se impune
"u.lrolrlr_rrt!:fur"lr fie scurte
sd de l- 2 minute urmate de
r:!!!:I_g?_;_?bj9qI49!p1-!, d, e ;ti ltgyse-let_
o gnge-rqluf, ge prqsupune (in special este vorba de
intervenpiile la nivelul valului de ocluzie, dar gi cele de adaptare a bazei pe
modele) trebuie realizate cu sabloanele apligalS-_pe_models (qi nu yinute tn
mdnd) t\mate de rdcire, perltnffprevenffidificarea bazei care in final ar
determina erori in pozilionarea finali a modelelor.
. CONTROLUL II\-TRABUCAL AL $ABI-OANELOR
La controlul intra - bucal se verific6 in special confortul si echilibrul acestora (bascularea
gi men[inerea pabloanelor).

CoNponrut
Seaplicl qablonul pe cAmpul protetic ;i se exercitd chteva presiuni pentru depistarea unor
--qurerCIa:e, examinAndu-se zonele corespunzf,toare de la nivelul gabloanelor
senzatii
(asperitali, muchii tdioase. zone de suprapresiune) Ei corectarea lor prin frezare.

Be,scuuqnnt
Bascularea ;ablonului pe cdmpul protetic observatE la proba intra - bucali gi care nu a fost
evidenfiatd extra - bucal se poate datora diferentei de rezilientd a mucoasei intre regiunea
Jqgq&ry_lgllpqltine (rafeu median, torus palatin) qi.qgg i!_1. nivelul coamei crestelor.
Atunci cancl se apreiiaza o diferenlS mare de rezilienla i"i.e z;;u *eddlpalatind $i-.o*u
crestelor, bascularea poate fi evitata printr-o foliere corespunzdtoare a modelului functional in
zona mediopalatind (torusului sau rafeului merJian) astfel incAt gablonul de ocluzie si
functrioneze in condilii identice cu viitoarea protez[.
il
.*
$
ii

Aspecte practice iru protezarea edenta\iei totale t25

Cdnd nu s-a realizat folierea modelului gi se constatl bascularea in aceastd etapd, ca


urmare a proeminenfei osoase medio - palatine, pentru a suprima bascularea se poate corecta
raportul bazei gablonului la acest nivel, procedAnd astfel:
- se marcheazd zona proeminentl (torusul, rafeul median) cu creion chimic;
se aplicd gablonul in cavitatea bucal[ pentru a transfera zona marcati de pe
mucoasd pe fala intern[ abazei gablonului;
se indeplrteaza gablonul din gurd qi cu freze sau pietre de mdrime potriviH se
indeplrteaza din baza qablonului p6ni c6nd nu mai apare insemnarea p9 fala
intemd abazei protezei qi se constati dispqlfig b_Ssculdrii
- trebuie avut in vedere ca pablonul sd nu se sublieze excesiv sau chiar sI se
perforeze ceea ce ar afecta atdt rezistenta cat qi menlinerea. Dacd se
preconizeazd. un astfel de incident este bine ca ;ablonul sd fie ingrogat in acea
zondinainte de orice frezaj. ingroqarea se poate face cu placd debazt,kerr sau
stents. Dupd aceastA ingroqare materialul adlugat trebuie si fie bine netezit,
pentru a nu modifica confortul qi influenqa negativ determindrile ulterioare.
Bascularea se poate datora gi cauzelor amintite la controlul extra - bucal; borduri montate
in afara crestelor, mai late decAt ldlimea crestelor neobservate anterior, precum qi unor baze
sau modele deformate. Intervenliile de corectare a bordurilor sunt aceleapi, iar in caz de
modele modificate trebuie reluatd amprentarea.

MnNTwrnr,e
Pentru aprecierea menfinerii s,ablonul este aplicat pe cAmpul protetic qi efellga!-iteva
migcdri de mobilizare a periferiei. Se poate observa dac6 pablonul prezinti mentinere Si
permite ulterior probe de verificare qi inregistrare dinamici a ditbritelor date (probe fonetice,
mobiliz[ri ale mandibulei etc). Dacd menfinerea este redusd 9i ea poate fi imbunat[fita prin
f.eadaptarea $abto Ei tehnicianul este la dispozi(ia noastra (laboratorul in
apropierea cabinetului) este bine sd se ?ncerce acest lucru.
O altd posibilitate de imbundtdfire a menfinerii sablonului maxilar este de a rcaliza o
readaptare a bazei acestuia 1a limita distal6. Aceasta se realizeazd pe model, dupd gravarea
prealabili a modelului la acest nivel, in raport de rezilienla mucoasei. Se delimiteazi mai intdi
corect modelul distal, prin delimitarea pe mucoasa gi verificarea intra - bucal gi transpunerea
pe model, ?n raport cu baza qablonului. Se apreciazI apoi rezilienfa mucoasei intra bucal
utilizind in acest sens un fuloar cu bila sau un alt instrument bont. in raport cu limita desenatd
pe model pi rezilienfa mucoasei apreciatd pe intreaga limita distald, se graveazS modelul cu
ajutorul unei spatule de ceard bine ascufite, sdpAnd un $ant cu un versant distal abrupt (cu o
adAncime c6t rezilienfa mucoasei) qi pierdut anterior, merg6nd pe o zond impusd de intinderea
5i gradul de rezilienfd al mucoasei de trecere de la acest nivel (pozilia vdlului, clasa, zon5-linie,
rezilienfI, limita anterioari - posterioar6).
O alt[ posibilitate de imbundtdfire a menginerii qablonului pe cdmpul protetic este prin
ga_plq_ireaba;lei+ablonulu cu
=g!es!g1ggi,
de re gul 6 d" ggr,*4.:gdgqu.
Yerificarea fonetird.
Se poate realiza o sumarl verificare foneticd a pabloanelor (valabild gi pentru arcadele
artificiale), vizdnd volumul gi pozilia lor, prin dificult[1itre in pronunlarea unor foneme:
* in ob[iner"aJ3l4^!g]gl K, G intervine relalia limbii cu porfiunea bazei (ca
lungime sau grosime) la limita dintre palatul dur qi vdlul palatin; KAKI, gong
126 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

siflantele S, Z sunt em:se prin aplicarea vdrfului lirnbii in sparele bcrdurii


-mana;6rliarcTontale
qi fafa ei dorsala la nivelul boltii palatine, impied.ic6nd
atingerea pabloanelor (aduse la DVO): sus, zozo
siflantele CH, J sunt emise prin aplicarea vdrfului limbii in spatele dinlilor
;;ted;ilfara a atinge palatul, fefele laterale ale limbii irnpingdnd la nivelul
felelor orale alveolare ale s,ablonului in zona dintilor laterali (Pnr, M).
in funclie de problemele apf,rute se poate interveni dapd caz la nivelul va[Ui_de,qclUflq
gg_b4rgf:ublonului.
Determindrile propriu - zise
Deterrnindrile propriu - zise, au ca scop.rnodelarg $abll1n4gr in Isre{-ss-sp3uu_
protetic. dupd caracteristici sornatice si functionale.
Dupd controlul pieselor protetice, deterrnindrile si inregistr[rile realizate privind RI]d qi
alte date referitoare la aranjamentul dentar, comportA unele diferenle in raport cu instrumentul
pe care se realizeazd montarea dinlilor (ocluzor, articulator), situatia clinicd (edentat total
unimaxilar mandibular sau maxilar, edentat total bimaxilar protezat sau nu, cu sau fErd;uromalii
scheletale), modalitatea de protezare (imediata, tardivl), tehnica de montare a dinfilor.
Aspectele estetice gi cele funcfionale sunt in cea mai mare parte cele care ghideazl
inregistrdrile in etapele ulterioare. ln a"est sens inainte de a se trece la etapele de
individualizare a pabloanelor trebuie sd se realizeze un bilanf estetic gi funclional al fieclrui
pacient, pentru a cunoa$te aspectele sale specifice. Trebuie astfel reluate aspectele
caracteristice din examin_are $i realizatd o apreciere corectd a particularitililor fiecirui pacient.
Din punct de vederefestetic,ftrebuie apreciat aspectul facial in repaus, IM sau RC. din fati
. $iprofil, cu sau fara prok{Fda caz (v")i.*rffi -
Se stabileqte astfel din punct de vedere estetic:
- profunzimea rrrodificlrilor faciale b repaus, -U, .q(urpectul buzelor qi
obrajilor, aspectul facial in ansamblul sdu: simetria, L'
i--._ ' E
proJ:ortionalitatea, Fig.
6.6.ti Fie. 6.7.)
.* cauza ruodificdrilor constatate: resorbtia accentuatA a crestelor, atrofia si
@(involulia fiziologica, Fig. 6.8.), protezdri
anterioare incorecte, aspectele somatice particulare (anornalii scheletale,
lungimea buzelor, aspectul profilului Fig. 6.9.), pareza de facial etc
- {9.*lg[Uatali11 ale "qp99!ul!i_$!g!ic dgfsrlg_pgglp[lyl qi care sunt
posibjl&llilg $i limitele rgale de reaLzare

i$za
'4Fli
(e)
Fis.6.6. Fig.6.7.
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 127

Din punct o" uuo"r*ffiqg'.li se apreciazd clinamica caracferisrica a buzelnr gi


mandibulei in suras, folelig;ffiil;a in cazul p""i"riird"ru;rt". pr"t.r"[ ppo.r,rt dingito,
cY bUSglg, vizibilitatea lor in sens vertical qi transversal, prezen{a ticurito?-GlidifiE-a-
buzelor, mobilitatea mimicii, cat si .spatiile nctio (spafiul minim cle
vorbire, de inocluzie fiziologicS, inocluzia sagitatri corelatd cu propulsia maximd fonetica) ;,i
poziiiile functionale de referin!5 (DVO, RC), caracteristiciie dinamicii linguale gi mandibulare
(accentuate in anomalii scheletale clasa a IIa, afecfiuni neuro-psihice sau reduse in anomalii
scheletale clasa a IIIa).
Se pot trage astfel o serie de concluzii;
- pacient edentat total neprotezat anterior cu modificdri minime faciale
(deterrninate de pierderea dinfilor), cu sau fdrl anomalii somatice, care
solicitd restabilirea aspectului estetic, a func{iei masticatorii qi fonatorii prin
protezare
- pacient edentat total neprotezat anterior dar cu modificfrri somatice {anomalie
scheletalS clasa aIIIa, buza superioarl scurti), care solicitd protezarea pentru
restabilirea esteticE qi func(ionala a ADM

-*..&' .--ffiffiffi *
-Gll -@

A
@)-@
€l) @

ffiffiffi
..,-!f,rt-

Fig.6,8. Fig.6.9.

- pacient edentat total cu evolufie indeiungat5, cu modificdri profunde faciale,


determinate de resorblia accentuata a crestelor gi de virsta inaintata, de
protezdrile anterioare incorecte din punct de vedere estetic (vizibilitatea redusa
a din{ilor) si funcfional (creqterea spaliului minim de vorbire ;i inocluzie
fizirrlogica, DVO mic;oratd, cu lipsI de coincideng a IM cu RC), care solicit[
restabilirea esteticl ;i funcgionald, fiind nemullumit de vechea protezare etc.
inregistrArile pot fi clinice sau instrurnentate.
Majoritatea autorilor realizeazd determiniri in cea mai mare parte clinice ;i nurnai
anumite aspecte instrumentat (inregistrdri grafice ale R.C, utilizarea arcului facial la
inregistrarea gi transferul ABT etc).
De asemenea, in raport cu instrumentul pe care se realizeazd montarea rtinlilor (ocluzor
sau articulator), inregistrArile relatiei mandibulo-maxilare se adreseazd numai poziliei de RC
(pozilie centrata a condililor in relafia lor cu elementele craniene, cu maxilarul), cdnd
montarea se realizeaz5 in ocluzor, dar gi poziliilor excentrice ale mandibulei (propulsie qi
Iateralitate), cAnd montarea se realizeaz[ pe articulator.
i
\ -'
- .trrc4
-.'!(t-r *al"a*Ut . :,e itrttiq. nurn RC
:;;{},?^,l",Tttq , P('"1
"r'
128
Mihaels Pduna ' Elena Preoteasa

potrivit gcolii de Proteticd Dentard Bucuresti.aranjirryfli-Elililtilor se realizeazd duq4


ceea ce presupune unele
montarea rnodelelor in ocluzor cl gtili'u'q plq!!E&4lo-q"i41l
@qi$ansfer.
Aspecte clinice Particulare
totali in diferite situa'tii clinice' in
De asernenea pacienfii se pot prezenta pentru protezare
care pot fi prezente mai multe sau mai pufine date
de referintd sau in care determindrile
prezintd anumite aspecte particulare'
Putem int6lni pacienlii in urmdtoarele situalii clinice:
_edentattotalbimaxilarneprotezatSauprotezatanteriorcorectsauincorect
corect sau incorect
- edentat total Llnimaxilar neprotezat sau protezat anterior
imediata;
- edentat subtotal la care urmeazd a se realiza protezare totala
scheletale' prin
- edentat total cu modificari faciale profunde: in anomalii
ale crestelor edentate
evolulia indelungatd a edenta{iei, cu resorblii accentuate
qi atrofii ale p[(ilor moi, cu parez6' de facial

6.2. DETERMINAREA CURBURII VESTIBULARE


A $ABLONI]'
LUI MAXILAR
ScoPur-
in regiunea frontalii pentru viitoarea
Scopul acestei etape este stabilirea curburii vestibulare
particularitA0le estetice gi funclionale'
arcadd artificiala maxilara Fig.6.10.), in funclie de
Implicaliile practice sunr in__primul rhnd in aspectutGtetii(aspecrul.u39i-!u,9493l9'Fig'
ir6itib (pronunprea r1!!glglBl919r'.lt"g'qeqnlglor' si't1e4!g!90'
6.11., coridorul bucal) si
i* m;t;* p"i n obiervate qi utupoa.g-augitit:j,l-viitoarelor proteze qi l'ggl.ryf
acestei tehnici g}It*
special afectarea sructurii br*i t'ip"'ioare)' Potrivit
,gqtlgo,l{(in caracteristicd fiecdrui pacient, aceasta
determinarea curburii vestibulare a gablonului maxilar,
;#;;J;^Einocluzor"qgi-gglp-bgu1gllqtPedroSazar'- -. .- a curbum
^..-L
Unii autori nt tealizeaz[ aceastd inregistrare. Alte posibilitati de realizate
vestibulare a viitoarei arcade artificiale sunt:
-prinmontareadinfilordupdregulilegeneralegiindividualealeluiGysi
(fiecaredintefrontalrealiz0nrlunanumitunghiiuplanfrontal;isagital,
edentata p6n6 la 1-2 rnne
coletul fiind plasat vestibulo-oral in raport cu creasta
inafaraei)'tlupdcarelaprobamacheteiserealizeazdanimareamacheteigi
estetice 9i
individualizarea curburii vestibulare in rapori cu caracteristicile
funclionale
-prinamprentareapoziiieibuzeisuperioare,realizdndunaspectesteticpldcut
qiutilizareauneicheivestibularepentruaranjamentuldentar/
-princopiereapozilieidinlilornaturalicuajutorulunorcheivestibulare
montareadupacriteriianatomicelideechilibru,incephndcuceamandibulard
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei lotale t79

Tfrrrn

r:i
:i,:

'.,
;l-
Fig.6.10. Fig. 6.11.
i;=

t=
E
OslrcrrvrLr :E
Obiectivele urmlrite in aprecierea curburii vestibulare a Eablonului maxilar sunt in primul
.n=

t€
rAnd de ordin estelic ti fgncltongJ$ogUg Si mai pufin de echilibru qi protlaxi? q!ryclurilor
(buze, suport fficilosos). E

Asrucrrc PRACTICE *=
E
Curn se realizeazd. practic? Pe care qablon se opereazd? -s
Stabilirea curburii vestibulare a. $ablonului maxilar se realizeazi prin intervenlii ce au loc
la nivelul vahllq!4e ody_4gg111!g in-lgl3 vesjilEglr frontalS, prin indepartare sau SgAUsare*
de ceard cu ajutorul unei spatule de ceari.
I *
STABTLIRS|vaNrtctnn
Stabilirea curburii vestibulare a qablonului maxilar Ia ederltqF,l total neprotezat anterior il
se realizeazdin doud etape succesive:]-qrrima etapd se stabileqEurbqla-rablonulffi .t&T,ft **
*
din punct de vedere estetic, iar in a(II a etap4 sg Ilfrlcl din punct de vedere _funcfion4l
(fonetic),@ar[ pi lablonul qgg€gisi,
il
Prima etap[ decurge secvenlial astfel:
- incepe prin aplicarea gablonului maxilar pe chmpul protetic, medicul
efectudnd c0teva miqciri de masaj, de-relaxqre q buzei superioare-, pentru ca
aceasta sd capete o pozilie fireascd
se aprecierea mai inrni grosimea bazei qablqnrylui la ll.yehll \!!r4yl\i de lgg
.
vestibular frontal pi-gpggul estetlq oblinut. Se apreciaz[ in aceastd etapI dacA
se impune modificarea grosimii viitoarei baze la acest nivel pentru a
corespunde estetic, prin aprecierea aspectului gi pozi-tiei buzei superioare.
DacE buza bombeaz[ labazanasului (marginea prea groasS, Fig. 6.12. qi Fig.
6.13 .) baza pablonului trebuie redusd,
utilizind o frezi. de acrilat
- se continul cu aprecierea din punct de vedere estetic interesdnd._relalia c^u

bordura de ocluzie,.tg ryIq4_pglt{r! b!26.(vezi Fig.6.i2. pi Fig. 6.13.). In


acest sens operatorul examineazi aspgglul_buzelsuperi6are, mai intii din fala-
qi.apoi din profil. Din fagd medicul apreciazd. ple4rtr+clilgr urmdrind
-!uzei,
imbun5t5firea esteticI, prin redarea plenitudinii buzei superioare in raport cu
130 Mihae.lct Pduna n Elena Preoteasa

v2rsta biologicd, ;tergerea rioderatd a tglu.4o.-rygle 5i aparilia rosului


gi
buzei, raportind aspectul estetic obtinu-t tra cel Tai6 qat"rlon. Este apreciat
-EEE dar
I Jintre nas ql buza supe:ioar.a (cu valoare-pelle !4-.ltineri !1190'),
; aspectului estetic (coborir-ef vErfului
nasului, rerlucerea tonusului buzei superioare). De asemenea, este apreciatd
-" sirnetriq_buryt
(in raport cu linia mediana) 9i conturul ei firesc, mai
er"emrrAti=in dreptul aripilor nasuiui (corespunzltor zonelor canine). Din
nordGreralt
normd este ;pr66-tallgggglr
lateralA este
.jmbunfiilt. Nu
a !',9b! observ'and aspectul estetic
trebuie sa se eiigereze estetic, ignordnd moditjcdrile pd4ilor
moi determinate de involu(ia fiziologici sau de protezAri anterioare (cu
pierderea elasticitdfii structurii buzei superioare qi prezenta qanfurilor
peribucale adanci), prin realizarea unei curburi exagerate cu intinderea buzei
$ablon_ul _aplicat pe
ii ;t"rg.."u completl a ganfurilor de la nivelul ei. Cu ocluzalA
model se -indepdrte4z6 sau se eqnlggjgara pe suprffia folosind in
'
r.opa .putuu?e cearil-
"*;i
'
){ot*r.... {*t*tJi
1,t,pt* 6"x-t*t

Fi1.6.12. Fig. 6.13.

- Studiul de model (pozipia papilei qi limita anterioarf, de convexitate in raport


cuaceasta,unghiulrealizatdeallaperechederugipalatine)poatede
asernenea sugeril aspecte legate de limita vestibularE 5i gradul de convexitate
al curburii vestibulare a pablonului maxilar. Prin coroborarea studiului de

model cu aprecierea clinicd din punct de vedere estetic determinarea devine


mai exactd.

A IIa etapd- constd inverificarea curburii vestibulare stabilite in baza criteriilor


estetice

qi se realizeaz6 prin utilizarea de teste fonetic.e. Aceastf, verificare este posibilS in aceastd
gabloanelor de cele mai multe
primd etapi nu*ui int0mplitor, deoarece indl{imea excesivd a
tri nu permite fonalia prin contactul care apare intre ele'
O prim[ verificari o poate realiza chi
asuDra asoectului estetic al tuzei superioare oUlrnut prin mbdelarea din punct de
vedere estetic
obtinut
. rr'irffir. i" r..-'rr r**r.;;,ri'ipou"r*acu ajutorul unei oglinzi aspectul estetic
inleleghnd ;i ceea ce a$teapm pacientul
al buzei superioare in preienla ;ablonului, medicul
Aspecte practice in protezarea edenta\iei totale 131

prin protezare din punct de vedere estetic. Avdnd in vedere cd de cele mai multe ori pacienlii
(gi mai ales femeile) doresc $tergerea panlurilor prezente la nivelul buzei, medicul poate aduce
treptat toate explicaliile necesare ?n cursul verificdrilor ulterioare asupra posibilitatilor reale
privind curbura vestibulard a viitoarei arcade artificiale.
Jg[r.".e, frr.tiqqatd a curburii vestibulare se
poate realiza IIE1 ilp_gtapele ulterioare (stabilirea plq!E=!.qi..
a._gltg{er" figg!191_=9VOJ, cdnd sabloanele sunt reduse
corespunzdtor in dimensiuni, permilAnd un raport corect cu
buzele si intre ele. Astfel:
6i dupd stabilireg planului d._gttg!!*" lIgtetpS
p.in rjS!,1i.".3_I3ll,gu_E!ulqi_qe _q9-!n
zie
!q3"I!-US se urmariqte-c-urbgra- vestibulard a
;plonyly rnaxilarin di1a1ic.3 9r_r9l9l In acest
sens pacientul este rugat sE pronunfe cuvinte ce

"ortiWurmdrindca
tap u&tiEuGra u uuUtorutui maxilar sE intre in
contaet lejer cu fafa internf, a buzei inferioare Fig.6.14.
(Fig, 6.1a.). Pentru o mai buni apreciere se
poate marca un punct cu creionul dermatograf la contactul dintre partea
umedd qi cea uscati a rogului buzei, urmirind si fie atins de marginea bordurii
maxilare in timpul pronung6rii grupului de foneme ,,EF" (Buchman), De
asemenea se urmare$te cu atenfie ca.lgjgl-bl4gljnferioare deptteasgl in
-sA
timpul pronun@rii prelungite a tbnemelor ,f" si ,J" rnarginea qablonului
-lnaxilqt stabilind contact pe fafa lui vestibularS, p*e l- 2*1r. CAnd buza I
inferioard intrd sub valul de ocluzie maxilar, atunci curbura vestibulard a \
qablonului maxilar este exageratS, iar in absenla contactului qablonului
I
maxilar cu fala internd a buzei inferioare, arata cd este o curbur[ prea redusS._J
C -dup5 stabililea DVO se realizeaz[. ,erificarea curburii vestibulare a;ab]snglui
mgro"ler in r9lqg_!4-ggpg!-q,e1dlbulff (in dinamica mandibulara), in cursul
propulsiei
.-.- maxime fenLgtice. induse prin aplicarea testului fonetic de
pronunfare a vtnte ce contm ce", ,,ci"l In acest sens se
porne$te de la apreci'e-iea mai intAi titudinii bordurii frontale
ryan4r_lllglg. care trebuie situata E==i1g4q!a qi si prezinte o lItime cr"
corespunzAtoare viitorilor dinti (in jur de 3mm). Cu ambele qabloane aplicate
pe cdmpul protetic. se poarti o conversatie cu-Eggj@I. fiind rugat sAlulgite
,
,\
de.4 la 50-55, sa spunl diferite cuvinte (farmaeie,66 etc), iar medicul apreciazd.
{)' din normi laterald-care estq raportul in plan sagital al suprafetelor vestibq!4re
ale celor doud sablqale. CAnd gablonul mandibular depdgegte pe cel rnaxilar
in cursul acestor probe fonetice, se apreciazd incd o datd l[1imea $i pozitia
bordurii mandibulare in raport cu creasta, Dacd bordura mandibulard frontal
este corectA se considerd curbura vestibulard a s,ablonului maxilar prea redusd
gi impune corectarea. Alteori, ?n cursul aplicdrii acestui test fonetic se constatd
ci fala vestibulard a gablonului mandibular rf,mAne mult inapoia celui maxilar,
impunind reducerea convexitdlii vestibulare a bordurii maxilare din zona
frontalE. Baportul normal al felel_or vestibular-e-=ale=eelor.dour $abloa^ne in
132 Mihaela Pduna . Elena Freoteasa

Propulsie nraxim[ foneticA este de cel mult ia cap. De asemenea la


pronunlarea de cuvinte ce confin consoana dintii inferiori trebuie si
rdmAn[ in spatele celor superiori Ia 1-1,5 mm (POUND). Acest aspect poate
fi obsei lehle clasa a II-a (retrognafie
mandibulari), Ia care propulsia n:andibulei este de reguli mai ampld.
Gradul propulsiei fonetice va fi
nctat in figd pentru a se reatriza iuocluzia sagitala
corcspunz[toare a dinlilor frontali.

Situagii clinice particulare:


1, Pacient purtAtor de proteze:
- in aceastd situafie se evalueaz&
nemullumit de aspectul curburii vestibulare.
estetic qi fonetic, comparativ curbura vestibulard la proteza veche si cu
gablonul m4xilar, precum s,i cu ambele proteze gi ;abloane gi se corecteazd
curbura vestibularA prin modelarea gablonului, dup[ caz prin cre$terea sau
reducerea convexitdlii vestibulare
- pacient mullumit de aspectul estetic al buzei superioare. Se realizeazl Ia fel
evaluarea cu proteza maxilard ;i qablonul maxilar $i se incearc5 modelarea
curburii vestibulare a pablonului maxilar prin comparafie cu cea de la protezf

2. Pacient edentat total unimaxilar':


- edentat total maxilar neprotezat - se stabile;te 9i verific[ curbura vestibular[ a
gablonului maxilar prin aceleagi criterii estetice qi fonetice descrise anterior,
in locul ;ablonului mandibular fiind insl dinfii antagonigti
- edentat total unimaxilar protezat anterior, se verific[ estetic gi fonetic curbura
vestibulara la proteza veche qi se incearcd modelarea gablonului prin
comparafie cu proteza veche
- edentagia total[ mandibulard nu necesitd aceasta etapa in cadrul stabilirii RIM,
deoarece sunt prezengi dinlii frontali maxilari

1. Edentat subtotal la care urmeazd a se realiza protezare totald imediat6, la care ultimii
dinli sunt din zona frontalE gi pot dirija stabilirea curburii vestibulare a ;ablonului maxilar
(daca pozilia lor nu este modificata) gi de asemenea pot ajuta ulterior la verificarea
aranjamentului dentar la proba machetei.

2, Edentat total cu modificdri faciale profunde:


- in anomalii scheletale, clasa a II-a arcul maxilar este in general rnai larg,
curbura vestibulard de asemenea mai pulin convex6, pe cdnd in cele de clasa
a IIIa arcul maxilar este mai redus, impundndu-se la edentat plasarea cu grijd
a viitorilor dinti in zona de curburd
- evolufia indelungatd a edentafiei, cu resorblii accentuate ale crestelor edentate
9i atrofii ale pi4ilor moi, impune suplinirea atit a resorbfiei osoase cdt qi a
dinfilor absenfi, dar in acela;i timp trebuie apreciate si respectate starea
stmcturilor moi (elasticitatea buzrri, tonicitatea orbicularului)
Aspecte practice tn protezarea edentatriei totale t33

- in pareza de facial, avAnd in vedere comisura cotrorAtd pe partea afectatd, prin


modelarea curburii vestibulare, ugor mai accentuate pe partea respectivf,, se
poate obline un aspect imbundtdfit gi in relafia comisurilor bucale

F ilnrcrsrnana
tunaetsrnnnzt curburii vestibulare const6 de tapt in modelarea pabionului maxilar,
adiugdnd sau indepf,rtdnd din ceara de pe fap vestibular[ a valului de ocluzie maxilar cu
ajutorul unei spatule de ceard prin rizuire, sau cu o spatula incdlzitd sau adiugare de cearl
topit6 sau in f6$ii, atdt c6t impune aprecierea esteticl ti fonetic[., Ad6ugarea de ceql] trebuie
astfel realizatd incht suprafafa vestibulara a $ablonu ilar sd rdmdnd neted5 si sE se
int0lneascr cu cei oEia ua,aug*"u de ceard
"n"ifrin
@" ra-_@6@
"qrqrp'i*ra*ra"
p" rutu orrn

Tnd.ttsptnut curburii vestibulare a qablonului maxilar se poate realiza cu ajutorul plicutei


Iea* Sairy faga cum se utilizeazd conform concepliei Clinicii noastre privitoare la montarea
dinflor in ocluzor, utilizAnd plicufa Pedro Saizar) sau prin utilizarea de" chei vestibulale._
Transferul curburii vestibulare ?n ocluzor cu ajutorul pl[cufei Pedro Saizar se face prin
pe $ablonul maxilar pe pliculllrlnetalicd ata$atd celgl_Bqldilgl_ar (vezi transferul
.copierea de
datelor in ocluzor)i Cheile vestibulare'sunt arnprente ale suprafelei vestibulare a qabloanelor
luate cu ghips sau elastomeri chito;i in raport cu care se monteazl dinlii, dupa indepdrtarea
gabloanelor de pe modele.

Y Gnnsau, cAuzE, I1NSECTNTE, REMEDTEN


Gregelile posibile privind stabilirea curburii vestibulare sunt;
- curburd vestibularA prea redusd
- curburd vestibulard exageratS.
Cauzele sunt legate de aprecierea clinicd incorect[ (uneori la solicitarea pacientului),
urmflrind strict aspectul buzei superioare, flrd a line cont de modificdrile apdrute (vdrsta,
proteztrri anterioare) pi ignorAnd comportamentul func{ional qi consecinfele ulterioare, dupf,
protezare. Gregeala poate fi pi urmarea nerespectarii de cdtre tehnician a inregistrflrii transmise
de medic, realizdnd montarea fIrI
utilizarea pl[cutei Pedro Saizar.
Aceste grepeli pot fi constatate la proba machetelor sau la proteze finite. Cu cAt sunt
obseryate mai tArziu, cu atdt consecinfe sunt mai grave gi posibilit6lile de corectare mai reduse.
Consecinqele sunl in primul rdnd de ordin estetic, la curbur6 vestibulard redus5 - buza
superioarl este infundatf,, cu pan(urile periorale prezente, roqul buzei diminuat (aspect
imb[tr0nit), iar la curburl vestibular6 exagerata - buza superioard este in tensiune, cu
intinderea ei exageratd. Consecinfele pot fi ;i de ordin fonetic, putand apare tulburtrri in
pronunfarea unor foneme (V, F, S, J, T, D).
Dacd acestea se constatd in etapele ulterioare ale stabilirii RIM, trebuie sd se reia
deterrninarea coreldnd curbura vestibular'5 cu planul de orientare proteticA (reducerea din
convexitatea vestibulard impune cobordrea planului de ocluzie frontal gi invers).
Dac{ gregeala se constatl la proba machetelor, se verificd mai intdi dacd determinarea a
fost corectS, prin aplicarea gablonului superior pe model in ocluzor ;i urmdrit in raport cu
macheta mandibularS, precum qi in cavitatea bucald. Dacd se constatd cd tehnicianul a
t34 Mihaels Pduna . Elena Preateasa

respectat determinarea dar aceasta a fost incorectS, se trece la redeterminarea curbuni


vestibulare Ei reluarea aranjamentul dentar dupa o curburl vestibulard corect stabilit5.
Curbura vestibular6 incorect stabiliti 9i neobservatd la machetl poate fi observatd dupa
aplicarea protezei. C6nd aceasta este exagera6 pe ldngi consecinfele negative estetice ;i
fonetice, poate determina ;i instabilitatea protezei maxilare (mai ales in incizie si c0nd
inchiderea distala este deficitard) li in timp o deteriorare accentuatd a structurii buzei
superioare, cu dificultdfi mai mari de ordin estetic intr-o protezare ulterioard. Intervenfiile de
corectare a curburii vestibulare dupa aplicarea protezei, nu se pot adresa decAt versantului
vestibular al bazei pentru a imbundtdfi aspectul buzei superioare, prin indepirtarea sau
adiugarea de acrilat.

6.3. STABILIREA NIVELULUI $I DIRECTIEI PLANULUI DE


ORIENTARE PROTETTCA (OCLUZIE)

Scopur-
Scopul acestei etape este stabilirea nivelului gi direcfiei planului de orientare protetica in
raport cu care ya fi restabilit planul de ocluzie, pierdut o datd cu dinlii. Daci planul de
orientare protetica nu prezintl curburi, prin montarea din$lor sunt restabilite pi curburile
planului de ocluzie, cu efect estetic (curbura incizald qi sagitald) qi in echilibrul protezelor
(curburile sagitala qi transversal5). Aceastd etap5 are deci consecinle atdt de ordin estetic
(vizibilitatea din{ilor, efectele estetice ale liniilor aranjamentului dentar: curburile planului de
ocluzie, linia de colet), funcfional (in fonalie, mastica[ie), cdt qi in echilibrul viitoarelor
proteze (in timpul fr:nafiei, masticaliei).

Osrocrrvnrr
Obiectivele urmdrite in stabilirea planului de orientare proteticd sunt diferite intre zona
fronral[ pi laterali. Astfel, tr"$^T*r"i4este importanta pentru esteticd qi lonatie, iar cea
ftrr.rrldpentru echilibru prlrtezel.or gi masticalig, Prin armonizareain final a inregistr[rilor
*SFariie
ffi
pentru zona tiontald ;i lateral[, se obline o irnbinare a diferitelor criterii utilizate in
stabilirea planului de orientare protetic[ in ansamblul sdu.

Asprcrn, PRACTICE
Cum se rcalizeazd practic? Cu care ;ablon se lucreazS?

Realizarea practicd privind planul de orientare proteticd (plan de orientare ocluzald,


Hanau), presupune: stabilirea, verificarea, inregistrarea 9i transferul acestuia.

D Sr,carutnnt
Stabilirea planului de orientare protetic6 se poate realiza in etape separate, pentru zona
frontal[ qi lateral5 qi in final armonizarea in ansamblul siu, tie dintr-o datd (intr-o etapa)
pentru toate cele trei zone interesate (frontali ;i laterale).
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 135

L Stabilirea in etape separate:


. Pentru zonafrontaki:
Se incepe cu zona frontald, stabilind planul de ocluzie ca nivel gi orientare gi se continud
cu zonele laterale.
' ca direc|ie - se aplicd qablonul maxilar pe cdmpul protetic ;i se urmdreqte
suprafetei inferioare a qablorllllri (ocluzila;
_pgalelismul 9u pla1g.!bipup_rlr
lca plan de refuiin1a1.
in acest sens sunt utilizate dgtglfle_-cu una este materializat planul de
referinld bipupilar lpa"ientui-este aq7at in fotoliu, cu capul in pozilie
verticald Ei prive;te intr-un punct indepArtat), iar cu cealaltS rigl5 a;ezatd in
contact cu fafa inferioard a gablonului maxilar este materializat planul de
orientare proteticE. Se urmSregte obfnerea unui paralelisrn intre cele doud
planuri. C6nd nu existf, paralelisml se apreciazd care trebuie sI fie inallirnea
qablonului maxilar (nivelul planului de orientare protedca) qi apoi se reduce
sau adaugi ceari pe suprafap ocluzalf, pentru a obline paralelismul cu planul
de referinfS. C0nd pupilele nu se gdsesc la acelagi nivel, planul bipupilar nu
poate fi luat ca plan de referinld gi atunci se ia alt plan orizonal al felei (planul
bi spr6 nce nar. bl z.Lp$g!ic., nferioara
. Trui n ea i

canivel al planului de orientare proteticdlgLorne$le dq la-pqzi s,


prin raportare la marginea libera a buzei sUpgUAgIq gig. 6.15). Relafia
marginii *i4le[qgf: L.!$lqqgl]ii_mgilar cu ryarginea liberq_a buzei
este influentatd de factqri generali_(vdrst{, sex) qi
-su-perioare -individuali
liunliilea conriitillio[ati-ibuzei superioare, tipul somatic, psihologic,
doleanle ale pacientului).

Fis.6.I5. Fig.6.16.

In taport cu vdrsta, marginea inferioari a qablonului superior se poate plasa sub marginea
iiber{ a buzei superioare, la nivelul ei sau deasupra. La pacienfii edentali total tineri,
apartinAnd grupei de vdrsttr 40-50 ani, planul de ocluzie poate fi plasat pdnd la 2-3 mm, sub
marginea liber[ a buzei superioare (Fig. 6.16). La pacienlii in vdrstl de peste 60 ani, marginea
136 Mihaela Pduna . Elena Preateasa

deasupra &u vArstarbuza supericard se alungeste prin pierderea elasticitdfii structurilor ei si


reducerea tonicitdtii orbicularului).
ln raport c\] lungimea constitulianali a byzel:WSrt7ary trebuie avut in vedere cd in
prezenfa unei- buze superioare constitulional scurte (cand in timpul vorbirii pi mai ales al
surAsului eraunElUiliE- pefroadl de?-entat atat ainfli cdt gi procesele alveolare), suntem
obligali (pentru a realiza o lungime corespunzdtoare a dinlilor superiori in raport cu
dimensiunile lor normale) sd cobordm mai mult planul dercclug19 in regiunea frq4[9l5, in
raport cu buza.
in raport cu factorul sex, se gtie cAt conteazd zAmbetul unei femei qi acesta este influen(at
de lungimea dintilor frontali. De aceea..fejEilg doresc in general o vizibilitate mai mare a
dinfilor frontali, motiv pentru care planul de ocluzie se plaseazS^de cele mgimllJgpfl-ryliql
in raport cu !,rarginea libera u lg1"l_lopgilggfq decdt la bdrbatii detrceeaqi vfustd. Nu trebuie
tinstexagffar'ln acest sens, o vlziUiiitate a din[ilor neconformd cu vflrsta biologicd eviden[iazd
artificialul, aspectul nenatural, nefirescul,
Tipul somatic qi psihologic pot influenga nivelul planului de ocluzie. Astfel, la cei cu
anomalii scheletale avind in vedere dinqmic.a redqs[-a -buzel-gr,
"l@, i jos in ryPog cu buz dec6t le cei cu
anomalii scheletale clasa a II-a qi extrovertili, care prezintl o mare dinamicd a buzelor $i
afigarea importantd a dinflor.

. Fentru zonalaterald
. ca direclie - planul de orientare protedca sI-Igpgrlelf (dupd majoritatea
autorilor) la- planul de referintd al lui Camper {cunoscut ;i ca- planul alla-
a nasului pi posterior
0qnu* -EAgg!-de$i Camper ia ca reper anterior aripa extern5
mijlocul conductului auditiv extern, planul auriculo - nazal)'
Se pornegte de la un concept anatomic de pozilionare gi orientare a planului de ocluzie,
care trebuie sA fie situat precis in raport cu masivul cranio-facial'
Pentru ptranul de referinfa reperul anterior folosit este fie spina nazalf, anterioar4, fie
tangenta la aripa externA a nasului, repere care sunt aproape confundabile. Pentru reperul
posterior al planului de referinl6 au fost propuse urm6toarele puncte: mijlocul tragusului,
mijlocul conductului auditiv extern, baza tragusului, marginea superioard a tragusului. Cele
inai utilizate sunt pentru. reperul anterior .@ iar psqlgllgr n1j199u*
cunomEina ca a@
tragusului, ptangl atta-t.qdl1s, lq ?J .-," =49=
planul de oiluzie. r .cr lt
Planul de orientare proteticd in raport cu planul a.lla-tragus poate fipgglgl, convergent d4SIJC\(
distal (creasti mandibulard ascendenti clistal) sau Utq$iygrEqllliglel_ (in caz de tuberozitdli
procidente), aspecte inrAlnite gi in diferite anomalii scheletale, rnai ales pentru planul de
ocluz.ie. DupE Landa planul de orientare ocluzald inclinat este un factor de instabilitate a
protezelor.
in scopul realizdr-ii paralelismului planului de referinfd cu cel de orientare protetice se
utilizeazd doud n€le. Cu una se materializeazd planul de referin{5, capul este aqezat vertical,
iar rigla or"tt. - uiipu qq: -m-rjl-o-cul . t44gu1qlqi.._ Cealaltd rigli care
!
"*r.rq6
materializeazd planul de orientare protetic[ este a$ezatA in.contact-cu suprafata ocluzah a
qablonului, depdgind anterior comisura cu 3-4 mm. Se urmdregte obtrinerea paralelismului
-dinErlete d;ua planutilarto us.oara convergeEa
-dlJtaia,,' fr r.-
=) I I 1
,ttSoo ka' C F,tu ?hr^,a'''!h. rLtslt*n
(")
Aspecte practice tn protezarea edentasiei totale t37

' ca nivel - plasarea planului de orientare proletic[ in regiunea laterald porneqte


de Ia cdterii .rnTa!9{orfolo_gicg (crqterea echilibrului prorezelor, prin
' eJu,r.ld*\ raportare la creste, echilibrul static), respectiv planul de o_cluzie se plaseazf, la
jyqa!e!." dirr*t"i dirt q . (Fig. 6.12. $i Fit6.l8.), pentru
gIq$g!g4 {qU!it6!ii protezei este necesard apropierea lui de creasta edenrata
(ctcr ,-".d.,
-%

mai resorbitS, Indltimea-sablonul


_ *-: mandibular in --c---_--
regiunea laterald pomegte de
.o.l-c.W.9 la nivelul comisurii gi nu hebuie sd depa;elscd unirea a 2/3 inferioare cu 113 ,-,
superioard a tuberculului piriform (cdnd este in pozifie oblicd sau verticalr). l
Sears propune apropierea planului de ocluzie de creasta mai resorbita, aceastd-"
fiind de cele mai multe ori cea mandibulari.

Fig.6.17 Fig.6.18.

Stabilirea planului de orientare protetica in zona laterall se realizeazd. gi in baza criteriilor


Autrggdq3rin plasarea planului de orientare proteticd tggyglqt &fgtqo.ldlj@-
repaus $i u" r, prin aceastd plaiare a plandui ae
N
c

a dlnqilgr, care ar antrena Gfunc$onaT[tan.szuIgii ar

. Planul de orientare protetici in ansamblul s6u:


' ca direclie - planul de orientare proteticd trebuie sI se continue armonios din
zona frontalS in zona lateral4, r6spunzffnd astfel-cffiffi-ffiicilomiie,
furrctiorii" gi ae ifiUn-
Aprecierea clinicd a planului ".t
de orientare proteticd este realizatd de medic asera(in 6a.
p aciEntliui-$ @prslgigu grspqlariv p9 cl!_qoy a paifffi"-
rqp-o-{qrq !q {4a d_o:L!a14:_liq!!i $i -cglqrsqnlg jlgale. Astfel se poate ouser-va aaciesG mai
;oborAt sau mai ridicat pe una dintre pi4i comparativ cu cealaltd ;i corecta pe partea unde nu
; o re spunde criteri i I or mai inainte ailintite.

ApreciereatrebuiereaLizatd,€ln-PI9g],urm5rinddirec1iasirel@
proteticiirylpg[-g!-brzgl" si-.r*ffilgg&. in acest ,rnr'-iE.ul este a$ezar in lateral
.i pacientul cu sablonul pe cimpul protetic schiteaz5 un zAmbet.
. ca nivel - se apreciazd in zonal'frontalalin raport_gq_Uuzglsjq_rgpqus $i
dinamica lo-r, iar{iaGil-l}ornind aE ttnivdtut coftIrrilor tucale s[ continue
arrnon@11dikiai-?dnu rrontuiffii trebuie s6 se
;itueze mai s-t decat zona frontal5, aga cum dinfii laterali sunt ca inllfime in
raport cu cei frontali.
138 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

Se poate realiza pi o modelare inifiali a ;ablonului mandibular, frontal prin plasarea la


nivelul marginii libere a buzei inferioare sau la l-2 rnm sub buz6, iar distal la ll2 saulaZl3
superioare ale tuberculului piriform gi se verificd in raport cu obrajii gi limba, creasta edentatS
gi tuberculii piriformi.
inillimea qablonului mandibuiar se deduce din st4bilirea DVO gi realizarea contactului
amtG@
2. Stabilirea intr-o singuri etapd

6e
ffiffi ==*

Fig.6.19. Fis.6.20.
Fig.6.20.

Se realizeazlclinic prin utilizaretdalului Fox qi-a unei rigle. Planul lui Fox (Fig. 6.20.)
este un instrurnent alc6tuit din doud rigle in formd de potcoavd unite intre ele. PSrcggvq lq3i
este aplicati. intra j bucal in .@ al $4blonului maxilar.
-mic6
Corespunzdto. i,
"i "rt".pfesat! "*t".ioJ,
l4 -c_ggklgjglggayl
ce materializeazd
planul de orl!3lqg_prglet|.ACu aj ulgryl_qlgi-figle sunt @e

Ig&I$,4 pentru-?_9lgl q9!g|3 $i hlggk, urmlrindu-se paralelismul planului de orientare


protetictr cu planurile de referin![.
Se realizeazd apoi aprecierea clinic[ a planului de orientare proteticl in ansarnblul lui din
fald ri din lateral.

F Verificarea
<trq,iDt
Planul de ocluzie stabilit in repau! prin.raportare la buze (raport influenlat de iactori
generali si constitutrionali), se verifici obligatoriu in dinamica buzelor (in sur6s $iln1_qrytig).
Plasarea mai sus sau mai jos a planului Oe ofrffie protetl.E-in porifie ,fi=pa"s (i,
funcfie de criteriile mai sus men.tionate) trebuie totdeauna verificatd in dinamica buzelor gi cea
mandibular6, respectiv in surds si fonalie.
Astfel, in timpul surdsului putem avea surpriza unei vizibilitdfi exagerate a qablonului
maxilar (la cei cu alungirea buzei superioare
prin inaintarea in vArstd gi la cei cu o dinamicd o*{
accentuata a buzelor). Trebuie astfel adaptatd
in[lfimea qablonului in raport cu vizibilitatea ),
/\
normald caracteristici factorilor generali gi
constitulionali, in surds gi in fonafie.
-pP=-
in fonalie,o datd cu inaintarea in vArst6, se /IH:'itrl\
reduce vizibilitatea dintilor maxilari gi crepte rg__
1affi
mandibulSr, cdreia trebuie sd i se acorde
atenlia cuvenit[. Fig. 6.21. Fig.6.22.
Aspecte practice tn protezarea edentafiei totale 139

Din punct de vedere fonetic (printr-o conversafie purtatA cu pacientul) trebuie urmdrit
gradul de vizibilitate
-4-ilbl**il, linia vorbirii, in rapart,cu buza superioara qi gradul de
vizibilitate ul -1{lgglgLmandibuiar. Pe de altd parte tre relaga qablonuid
maxilar cu buza inferioard, prin stabilirea unui contact lejer intre marginea infeiioara a
qablonului gi marginea intemi a ro;ului buzei inferioare (Fig. 6.21. 9i Fig. 6.22.) la
pronuntarea de cuvinte care conlin fonemele ,,V" $i "F", ( FI-FI).
De asemenea buza inferioarfliebuie- sa de-ih-se7
imbrdcAnd fala vestiEulara pi-t?mm la prorr-@
z-._-t
(lLatqg!;
Planul de ocluzie plasat in continuarea zonei frontale, dupd aprecierea funcpional5 in
raport cu limba $i blcclnatoru-cinatorul, se controleazl ca apropiere de creasta resorbitA giin raport cu
tubjrcului pirifoim $i tuberoziHfile.
Pentru stabilirea DVO, trebuie indepartata sau adaugati ceard la unul sau Ia ambele
qaUioaneSe reguia se intervine pe lablonul mandibular, indepdrt6nd sau-g4qlgdn4
"g314_;l_e-
lggf&go4qzala pdntr ce se realizeaza u-n*contact uniform intre $aQloane pi se aiunge.la
rc@a Se reverificd pe rdnd inlltimea celor dou6 qabloane din punct de vedere estetic $i
funcgional. Daci se constatd cd indlfimea qablonului mandibular este prea mare ;i vizibilitatea
celui maxilar este prea mici se poate adluga la acesta urmf,rind atdt nivelul cdt qi direcgia
corectA a planului de orientare proteticd.

F ilynrcrsrnanua
iunnercralnan planului de orientare proteticd se realizeazf, astfel prin addugarea sau
indep6rtarea din ceara de la nivel ocluzat pintru a rdspunde cerinfelor m;i;;mirTtt
Determinarea practicd poate decurge secvenfial astfel:
- se aqeaz5 pe cdmpul protetic qablonul maxilar qi se stabilelte indltimea
bordurii in -zona frontali 1se reaTEDailn-iffi pe fapa tri u"rtiuoilEifiil
raportare la marginea liberd a buzei superioare, deasupra, la nivelul sau la l-
2 mm sub buza superioari, in pozigie de repaus, in funcfie de factorii generali
qi individuali gi se reduce corespunzator
lui_1|5: ocluzie frontal, paralel cu planul
biqlql!*, utilizdnd doud rigle s/"p!ery!Ji-Eo* impreund..cl s rrg&-
- !l_ vffima-UZibtlttat"g_Ello_nului
- se inaxilar in fonafie qi surds ;i relatia margit!
..lui inferioare c.y lg7a_iqfg1gql5, la pronunlarea lonem:lgly,-l
se stabilegte .planul de orientSle protgticd pentru eln
!glqt!6 9a d-r1eqilg
(utilizdnd rigla pentru fiecare pdrfe sau utiliznnd planul Fox, pentru ambele
pd4i simultan) continudnd armonios nivelul stabilit pentru zona frontal[.
Cdnd verificarea se face cu riglele, se poate stabili nivelul pi direcfia planului
de orientare mai intdi pe o parte, iar pentru cealalti parte se plastificd ceara qi
se preseaz6 qablonul pe o pl6cu[[ de sticld umezit6 cu alcool (existi riscul de
deformare)
- .gtanut de o$entare pro pqalg_fi_ltabilit qi la"_nivelul sablonului
1nqlgibltlai In stabilirea planului de orientare protetic6 in,regiunea frontal[
mandibulari trebuie sd se lind cont de nivelul planuiui de ocluzie stabilit
140 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

maxilar gi de tipul de ocluzie la acest nivel. intr-o ocluzie normalf,, dup[


montarea dinlilor (la machete, proteze) in care se realizeazd o supraacoperire
de l-2 mm, planul de ocluzie se va situa mai sus decdt planul de orientare
protetic[ cu valoarea acoperirii, De aceea se spune cd planul de orientare
rnii libere a buzei inferioare in reoaus sau
planul de orientare proteticl se plaseazi in
laport cu fapa dors-Lfa=Iimbii qi.zqg1!q rggy.glitate a buccinatorului, pornind
Oe t'a nivelut comis'iiiiffiunganA pggglgl_b oare ale
i[Eercffilui piiiTorm, cdnd acesta este in pozifie oblica iau vertiCata. nar
,inalfimea realS a gablonului mandibular se stabileqte o dat[ cu DVO ,
? yerificarea vizibilitdtii $ablonului mandibular (care este maximf, in fonafie qi
cre$te cu vArsta) se realizeazfl. in &g4ilg, prin purtarea qlgr*gg]U.elg1lii sau
numdrd din10 in 10
- dupa stabilirea inAl$mii etajului inferior al fefei, la $ablsngl [a4Il&glar se

lntra in
@ '' r ;
plan vertical DvO. oereguta indllimea ;ablonului
rnaxrlar in zona frontal[ fiind stabilita prin criterii estetice qi fonetice, ajungerea
la DVO se face pe seama gablonului mandibular. De asemenea dacd in zona
laterald tehniciarrul din considerente de echilibru poate apropia planul de ocluzie
de una dintre creste (cea mandibulard mai resorbit[, Seals, Gysi, Fig. 6.23.), in
zona frontal5 el nu ar"e voie sI modifice nivelul planului de ocluzie

Fis.6.23.

Situalii clinice particulare:


l. Edentat total bimaxilar protezat anterior:
se verificd planul de ocluzie comparativ la ga.bloane gi la protezele vechi, din
punct de vedere estetic qi fonetic pentru zona frontald, estetic qi funclional (in
raport cu fetele laterale ale limbii qi buccinatorul) pentnr zona laterala,
observdnd care sunt posibilitdlile de imbunatdlire a diferitelor aspecte (estetic,
echilibru), in noua protezare
2. Edentat total unimaxilar neprotezat sau protezat anterior:
- Plglql-qg-gclUzie este i de dinfii (uneori fiind
necesari corectarea lui preprotetic);
=

Aspecte practice tn protezarea edentatriei totale 141

3. Edentat subtotal la care urmeaz[ a se realiza protezare tohla imediatr:


-dingii restanli pot sau nu sI fie utilizati in orientarea planului de ocluzie, dup[
cum respectd sau nu nivelul gi direclia planului de ocluzie
4. Edentat total cu rnodificdri faciale profunde: -,rJ."{h,( &wq*tit
-in anomalii scheletale; in cele de clasa a IIa scheletafa, pianul de ocluzie
treti[Fiituat rnai sus in raport dm'-gire" liberd? 6-uzei superioare, iar
cei ce apar[in clasei a lIIa scheletald va fi situat mai jos in raporr cu
^ - ^...:rr,.*n91trusuperioard
c("ryiv(')(P6uLa (vetit-careu ain'amica este obligatorie la acegti pacienqi;.
'' Planul de ocluzie raportat la cel de referin[d poat fi divergent distal la cei care
aparlin clasei a IIa scheletale (aspect observat mai ales la machete sau proteze
gata prin aranjamentul caracteristic al dinlilor) qi convergent, la cei ce apar.tin
clasei a IIIa anomalii scheletale. in cazul anomaliilor scheletale clasa a IIa,
subdiviziunea 2, dupl stabilirea l)VO se constatA cE inllfimea bordurii
mandibulare este foarte redusd qi nu asigurd o inil{ime corespunzdtoare pentru
viitorii dinfi. DacE inilfimea qablonului maxilar este corecti la reverificarea
fi
estetic6 gi fonetich, numai o supraacoperire frontala mai mare poate sI rezolve
plasarea unor dinli frontali potrivifi ca m6rime
* la pacienfii edentafi total cu evolufie indelungat5, cu resorblii accentuate ale
crestelor edentate Ci @, impiin-vEilfiEarea-itent.i a
pabloanelor ?n 4inamiCibuzelor, O atta moaatitate de Aetennin"o." u pfarufui
de ocluzie este bazatl pe un concept fiziologic qi anume cd-pozitia cea mai
_egLQieasa este in I responsabile cle
funcfionalitatea ADM: masticafie, deglutilie, fonafie. Tehnica cea mai folosita
a fost descrisd de Klein, numita piezografia mandibulard. Cu ajutorul unei
rlqini autopolimerizabile este stabilit[ zona neutrald, situata inffe limitele de
acfiune ale musculaturii limbii, obrajilor gi buzelor. in aceastl zond neutrali
sau culoar protetic vor fi,montati viitorii dinli. Spre lingual modelarea este
oblinutd prin activitatea proprie a limbii in cadrul diferitelor funclii. Se obline
o suprafaF modelatd qgngal$i concavitatea maximd corespunde limitei dintre
falele dorsal5 qi lateraltr ale limbii, respectiv nivelul planului de ocluzie.
Piezograma care este delimitat[ lateral de jocul muscular va fi delimitata
superior de planul de ocluzie, Prin utilizarea tehnicii determinlrii culoarului
protetic mandibular nu vor mai fi utilizate determinlrile clinice anterior
amintite ale planului de ocluzie.
- in caz de pareze_de &_"jul, plqn\!-lg-"pelqzie poare cobord u$or pe parreA_
. afeglata, in rap_g$_ 93_ru$Lt9a*l&gq a lqzqlsqperloare lpentru a nu accentua
tulburarea fi zionomicd determinatd de parezd).

TnAt'tsrsaur- planului de orientare proteticd se realizeazd ctSjutord plaggFi p


cu care se materializeazd, acest plan. Astfel, prin montarea modelet,orln ociuzoilfpld;utei

lq-eU9!gl-ellg$ula',@*
Prin montarea dinfilor respectAnd regulile lui Gysi si in ceei ie privegte relagia lor cu planul
de orientare proteticl se oblin curburile lui caracteristice (incizala - frontal, sagitala qi
transversali - lateral). Pentru realizarea curburilor planului de ocluzie s-a indicat utilizarea
r42 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

unei calote sferice montate intr-un prim timp la bratul superior al :gluzorului in rap_ort
ll.c-ry
s" mint6aZa'dillifmandibulari. ap'oi ea este intocuila @ monaAii
dinlilor maxilari.

\ Gneseu, cArJZE, ooNSECTNTE, REMEDIERT


Gregelile pot fi in sensul nivelului sau direc{iei planului de orientare proteticd in
ansarnblul sdu sau intr-una din zone. Aceasta este de cele mai multe ori gregeald de apreciere
sau verificare clinica. Pentru,o mai bunf, apreciere b!.du13,ar trebui realizatd din clgrrl:r_!L -

,gllbuf" apropiata de culoarea viitorilor dinfi Mai mult, sunt autori care indicd montarea
pe
gablon a viitorilor dinti frontali care face ca aprecierea planul de ocluzie gi a altor caracteristici
estetice (vizibilitate, coridor bucal) sd fie mult mai exacte.
Dupf, zona interesatd (frontal, uni sau bilateral, in ansamblul sEu), consecingele pot fi de
ordin estetic (modific[ri ale vizibilititrii dinlilor, prin direcfia necorespunzdtoare), fgUgli!..(ptin
relafia incorectl cu buzele sau dinlii antagoni;ti), factor de instabilitate ocluzali (prin direc{ia
ascendent5, descendent[, sagitald invers6, denivelare etc).
Corectarea se face in funclie de momentul constatarii. Cdnd este depistatd la gabloane se
realizeazd prin redeterminarea planului de orientare protetic5, daca grepeala a fost observatl
la machete se remonteazA dinlii. Dactr deficienlele se constata la proteze gata gi acestea sunt
grave, numai o noud protezare poate rezolva un nou plan de ocluzie corect frontal qi lateral.

Alte posibilitdli de ?nregistrare a planului de ocluzie


Tehnici care permit pe articulator determinarea planului de ocluzie. Este vorba de tehnica
Wadsworth qi cea descrisl de Pankey Mann .si Schuyler,
1. Tehnica Wadsworth este relativ simpld, incercAndu-se determinarea directl a curbei
de ocluzie a viitoarei arcade artificiale. Se plaseazd pe braful superior al articulatorului o piesd
numit6 drapel. Cu ajutorul unui compas, se mdsoarl distanla care separd centrul condilului
articulatorului de punctul interincisiv in prealabil stabilit in cavitatea bucali pe gablonul de
ocluzie. MenlinAnd puncrul fix al compasului in centrul condilului articulatorului se traseazd
pe drapel un prim arc de cerc. Se ia punct fix apoi punctul interincisiv qi se traseazd pe drapel
un alt arc de cerc, Plecdnd de la punctul ob[inut din interseclia celor doud arcuri de cerc se
traseazd un arc de cerc care va trece pe de o parte prin punctul interincisiv iar pe de altd parte
prin condilul articulatorului. Acest arc de cerc va fi curbura de ocluzie a viitoarei arcade
artificiale. Aceasti metodl a ariltat cd intr-un mare numdr de cazuri pozilia planului de ocluzie
la nivelul premolarilor a fost prea joasd iar la nivelul molarilor prea sus, curbur6 diferitd de la
un individ la altul in raport cu creasta.
2. Tehnica Pankey Mann qi Schuyler diferf,, cele doud brale ale compasului sunt
depdrtate la LA,4 cm, punctul anterior al traseului fiind fafa distald a caninului mandibular.
3. Determinarea planului de ocluzie pe teleradiografie.
RICKETTS a determinat un punct notat cu Xi pe ramul ascendent al mandibulei prin care
trece planul de ocluzie, fiind deci localizarea posterioard a planului de ocluzie. Punctul
anterior a fost dat de punctul interincisiv.
$i Lejoyeux a utilizat punctul Xi pentru transferul planului de ocluzie in articulator.
4. Tehnica Paterson este indicatl pentru stabilirea unor curburi individuale ale planului de
ocluzie, Este stabilitd curbura qablonului cu o plac[ curbatd fierbinte, pe o addncime de 4-6
rnm este aplicat ghips pi carborundum gi sunt efectuate migcari de lateralitate.
II
3
a
3

Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 143 3

E
6.4. DETERMINAREA DIMENSIUNII VERTICALE DE OCLUZIE E
IMPORTANTA E

DVO este definit[ ca fiind distanla dintre dou6 puncte, unul pe maxilar gi celdlalt pe
mandibul[ (Fig. 6.24.) cAnd dinlii antagoniqti sunt in contact (in ocluzie).
*
:E
La edentatul total, se cautd DVO plecind de la repere preextraciionale (DVO p[strati din
perioada de dentat), cdnd acestea exist5, sau de la caracteristici anatomice qi funclionale legate E
de DVO.
E
Pentru determinarea DVO la edentatul total ne putem afla in urmAtoarele situaiii privind 4
datele referitoare la stabilirea DVO: E
- in prezenfa unor date preextraclionale -t / l:c":1
- in absenla datelor preextracfionale, pacienlii putind fi:
c protezafi anterior
+ neproteza{i
Foarte rar suntem in situa.da unor date prextracfionale privind DVO
(dinli care pdstreaza DVO pi urmeazd a se realiza protezare imediata,
modele, proteze partiale realizate in prezenfa ultimilor dinli care pAstrau
DVO, m5surdtori plstrate in figd, profilul facial din s6rmd din perioada de
dentat, masca acrilic{ etc).
Observaliile asupra DVO la dentat gi edentat au aratat ci modificirile
care survin prin instalarea qi evolulia edentaliei totale afecteazi qi relalia
mandibulei fa[[ de maxilar in plan vertical, in sensul reducerii ei. De cele
mai multe ori DVO pe care trebuie sA o stabilim nu este cea care a fost in
perioada de dentat. Ceea ce trebuie str respecte in schimb aceast5
dimensiune faciald este comportamentul funcfional al structurilor ADM
(muqchi, miscdrile funclionale mandibulare in fona(ie, deglutilie). Fig.6.24.
Cel mai frecvent ne afl6m insi in absenfa datelor preextraclionale, pacienlii fiind edentafi
total proteza{i sau neprotezafi anterior prezentdrii la tratament. In aceste situatii nu trebuie
neglijate aspectele privind DVO in protezarea anterioari.
DVO pierduti o dat6 cu dinlii, se determind in protezarea total5 pornind de la,in6ltimea _
etajului inferior al fetei. Se m6soard astfel inilfimea etajului inferior al fefei pornind de la
caracteristici somatice Ei funclionale, prin aprecierea in @p.AU!.lqn4ie",
deglutitie), din care se poate deduce valoarea DVO, care sa permitd ulterior dupi protezare
desfigurarea normald a funcfiilor ADM.
Fiind vorba de o valoare care trebuie sd rtrspundd mai multor caracteristici somatice gi
funclionale utilizarea unei singure metode este susceptibil[ de erori grave. De aceea Le4UEatql
_ob,ttrut o *"t"da, glt4qrSlq4.4li totdeauna va fi evaluat in raport
", de armonie a fegei.
cu aspectul
Greqeala cea mai frecventd $i cea mai gravi prin consecin(e este stabilirea unei
dimen siun i m aiE-arffi[]DVO fu nctionald.
-reextracfionale,oevaluarecorect[adimensiunii
verticale e etajului inferior al felei se face utilizAnd metode anatomice gi metode funclionale"
Scorur,
Scopul acestei etape este restabilirea DVO prin contactul funcfional al arcadelor
artificiale antagoniste, avAnd in vedere consecinfele ellletice, funclionale 9i in echilibrul
protezelor
144 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Ormcrrvnr,n
Obiectivele urmdrite in stabilirea DYO sunt in primul r6nd de ordin functional (fonatiq,
dg,-€lu!i!ie, repaus),
Eg , afectarea musculari,.l4icularfl) dar
qi de ordin egtgic (propo4ionalitatea faciata) gi de echilibru a protizetoi.

Caracteristicile ei explici multe din atitudinile practice:


DVO este o constantl individuali rnorfo-f'unclionald, variabill de la un
individ la altul;
este definitd ca fiind distan{a morfologicd dintre dou[ puncte aflate unul pe
maxilar gi unul pe mandibuld, care trebuie sd corespund[ unor necesitatri
funcfionale si anurne:

/**..fiu (i -s3-I$prclg-&1@ - prin prezenfa spaliului minim de vgrbire la pronunfarea


de cuvinte ce con{in fonema ,,S", av6nd valoare medie de 1-1,5 mm
.!fufrbo,*- sd respecte echilibi[l-Infilular, starea de tonus G-itffirizeaza
,fuLLX-
). funclionalitatei-mus"uGturiilffozitia de repaus, prin prezenla,spaliului de
i
r.ryglgtg fj4otogigd cu o valoare medie de 2-3 mm =SiT
\. d", pr*t d- DVO caracterifrZffi rrpr.t'*-onios al fefei,
""d*".Slglig
(nu trebuie neglijate insd aspectele particulare, legate de v6rsta pacienmlui ;i
I suportul realizat de gabloanele de ocluzie)
&qt.tr}it i" legat de deglqdl&, aceasta are loc in pozi;ie de RC la o dimensiune_ygrrlqd{*
i,)
.funcfionaia. Se poate spune ca sta6ilireaffilaia"rtut condigie
in stabilirea unor relaEii mandibulo-maxilare corecte (RC "G!ri*-u
urmeazd de reguld
( stabilirii DVO), ea fiind componenta verticald.
nici o metodd de determinare a DVO la edentatul total nu este exacH, ceea
ce impune o_!gg!l{rgg:q9-_,q_qu5_sau,m4i multg rnetode, fiind preferate
.
metodelg- funqlqqale_.

Asrncrn PRACTICE
Cum se realizeazl, practic?
Y SrtsruREeDVO

gi deducerea valorii pentru DVO

:lgb:ltiga lyo.cu ajutorul $abloanelor qi vqlfigiea-pgt1g&e melgde


, Marcarea punctelor in vederea realizdrii mdsurdtorilor
Pentru stabilirea inalfimii etajului inferior al fefei se marcheazd cu creionul ctlimic un
punct pe maxilar qi unul pe mandibulS. Aceste puncte pot fi mqlgalq direct-pqjg&ruS:nte sau
dupi aplicarea unor triunghiuri de hArtie.
Punctele utilizate sunt de reguld subnazale pe mqxilar pi gnaLtriqn pe ntan{bula. Unii
autori indicd a fi utilizat ca punct pe maxilar v6rful nasului.

Stabilirea metodelor ;i efectuarea mdsurdtorilor


Stabilirea valorii indltimii etajului inferior al fepi se face pentru un anume moment, din
care se poate deduce valoarea pentru DVO.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale
145

Se pomegte de reguld de la pozilia de repaus sau de postura, respectiv de la DVR. DVR


estedefiniti ca fiind distanga dintre doui puncte unul pe maxilar qi celdlalt pe mandibula, c6nd
musculatura este intr-o stare de tonus, de echilibru muscular.

Pjrl"ifi este*Ilasqgll cu arutoryl_ giluzgrngtrului willis, a unui.compqs*sau lunei rigle._


siinf tnt;er;fcetemrifionrr", uirffirc."[*, 1o'ihy,
^ *tvlg!g("Ie:lllizategggLnlg
Ionatte. desluittre_
--*-'Privitor-Ia rnetodele anatomice (antopometrice) pirerile sunt imp[rfite in sensul cd
anumite valori la care se raporteazd in{lfimea etajului inferior al fefei sunt apreciate ca
egalitlfi cu DVR iar allii le considerr ca egalitatri cu DVO. Cercetirile efectuate in Clinica de
Protetic6 dentard din Bucureqti (Ene, Popovici, Preoteasa), vin in sprijinul egalitdlii cu DVR.
Acesta poate fi susfinutd qi prin afirmaliile lui Budts Ei Clavel, care arata c6 o datA cu resorblia
osoasi mandibula se apropie de maxilar, cu alte cuvinte DVR se apropie de DVo.

METODE BAZATE PE DVR


Stabilirea DVO pe baza DVR se bazeazd. pe considerentul cd DVR este constantd. in
realitate fiind o_pozifiedepe4den caracterizatdprintr-o sffiru
muscular,.orice factor care influenleazi tonusul muscular poate influenta si pozifia de repaus.
De aceea inainte de determinare trebuie sd se realizeze o pregdtire in vederea reducerii acfiunii
acestorfactoricepotinfluen1avaloareaDVR.Av6ndinvederecMea
trebuie obiinutl gIL grai multe melg{g, iar valoarea astfel oblinuta pentru nVO trebuie
verificauprin.alte ffi
DVB se obline prin metode antropometrice coroborate cu metode funclionale. Din
valoarei-DvR se scade slFTi-G;br,into d:rmr valoare t r.lioriai perrtffiVd-iy6,-
AVR- -si'+
Etapele in stabilirea DVO pe baza DVR sunt:
( ,'f- pregatirea pacientului
/-f- efectuare4 g4q!{Alorilor gi stabilirea valorii pentru DyB
/ :r deg5glga D]IO pornind de la DVR, E g;gq&regllf
L-
t Pregdtireapacientului
Pregdtirea pacienlului in vederea determin{rii DVR esfe necesari pentru a inlitura o
serie de factori ce pot influenfa starea de tonus muscular.
Dintre factorii locali gi generali care pot modifica starea de tonus, de echilibru muscular sunt:
- .pozifia capullri (Fig. 6.25.), care poate influenga
DVR, aceasta fiind maximi c6nd capul este ?n
hiperextensie gi minima cdnd este in flexie. De )'
aceea DVR se va stabili cu. capul nesprijinit_in

.tg!ga, iqjg3{tg_ygrticatd, in raport cu centrul de


greutate qi musculatura necontractatA ( ^.{/
4
.

starea de..lgqgjUle jgihlgt 3L pacienru lui infl uen-


\.S (,'
,\
leazd DVR, Concentrarea psihici antreneaza
ridicarea mandibulei gi creqte numirul miqcdrilor .---....
...
oscilatorii in jurul poziliei de repaus. DVR este
diferita in cursul unei zile, in raport cu starea de
Fig.6.26.
oboseald, de stres. Disconfortul Si alte st6ri
psihice antreneaz[ de asemenea subevaludri si incertitudine in stabilirea DVR.
t46 Mihaeta Pduna . El.ena Preoteasa

inaintea determindrii DVR o discugie plicuta duce la relaxare neglg-ps{ic?r


la un climat de linigte, de cooperare cu pacientul
- .ambianfa grg{tg,Ui, sub aspect sonor
gi a temperaturii, poate crea o stare de
liniqte, de relaxare
- i!!ggg$1!lg?lglgf*49_o_*g?"_.a relafie cu structurile de suport, stabilitate $i
volum trebuie sd creeze g*ql3rq_qg_gg&S-Pg3!ry Pqgrgnt. De aceea stqbilirea
PVQ se realizeaza @pg_ry*]urT*$!lg31gg1-"a volurn apropiat de
viitoarele proteze
- protezele vechi instabile, cu relafii ocluzale defectuoase pot determina spasme
musculare, afectind starea de tonus muscular'
- efectul de liniqte qi de relaxare poate fi mdrit prin.glglidelgg:chilpr (Budtz)
in cursul determindrilor
- ]rn contact lejer intre buze
are un efect de- stabilizare a pozifiei de rep4us. Dacd
pacientul prezintd buzele insuficient inchise trebuie verificat dac[ salivalia
este suficientd pentru a face sd gliseze buzele pe fegele vestibulare ale
qabloanelor. Dacd prezint6 hiposialie se recomandi clatirea gurii cu apd
- cdnd .$Ulganqle sau prollgelg igghi sunt indepartate 4in cavitatea bucal[,
sprijinul oferit buzelor este pierdut pi buzele cad spre interiorul cavitafii
bucale gi.DVR este diqinuatl. De asemenea prin Prgzenta sablonului sau a
protezei maxilare,aplicutq in ,4ytlatgg bg"ald, apare intre fata dorsal6 a limbii
pi baza iar m aq q!qbg9!9_qr4_Le EZIite. DY3. oe
aceea mAsurarea trebuie realizatd cu Bablonul sau proteza maxilard in
cavitatea bucalS
'
- cdnd cavitatea bucald este inchisd (inainte de buze qi posterior de vSlul
{ibulei creeazd 9--PI9!lUn9-

ltmosferica negativa l:D=o1{grs-, Aceast5 presiune este maximd


imediat dugq :lgglutitie, Poate fi astfel menlinutd mandibula intr-o pozilie
determinatd de greutatea sa qi de activitatea mugchilor. Pozifla limbii
determinattr de spafiul liber din interiorul cavit[tii bucale joacl un rol
important in pozilia maxilarelor dupa deglutifie qi deci pentru-D_V,R.

Pre gd.tirea p ucie ntului constd in:


I - s!ryrimarea protezelor vect! instgb-ite, cu relalii ocluzale incorecte pentru 24--
48 de ore inainte de determinare
t-qr crearee unui climat de lUqte, le colaborare, ambianl[ pldcutd pentru pacient
alegerea momentului potrivit al zilei pentru determinare, mai ales iq _ptiryq"
!u.tg 14&i
determindrile se realizeard tu Soblon l *o*il* oS" ,

dupa modelarea lui prealabild qi


intr-o relafie corecta cu buzele obrajii (de
-l,-^
unde respectarea ordinii etapelor de modelare)
* pacientul este a$ezat confortabil tnfotoliul dentar, re ia,rdl,g]l :gEuL in -pj4tix
verticala, nesprijinit in tetierd
(, poziiia de fepsvp trebuie indusd prin mai multe metode
Aspecte practice in protezqrea edentasiei totale
147

', Stabilirea valorii pentru DVR; repere, instrumentar, metode


intri aceleapi puncre';;;; pe resumente sau pe
Y::X:_?l,l^_',:::tzTaza
o*rfly*1".11,:-1o,f"e pe resumente, respectiv subnazate (ruu oariir
,liJr,ir, ,#n,,lr.
"#;i;.""'''
Instrumentarul forlsit
Aprecierea se realizeazd"',! ".rl.r"*;i,#dr;: ;::,ffi JX
mai int6i prin metocle antropometrice (anatomice)
funcfionale. ;i apoi
Metode antropametrice (anatomice) se bazeazii pe mdsurarea
unor distanle, de regul5
tlc
oi 66 ?^n^*^^-x r^ .* ^
^o.o ^,-yr..
Astfel, cele mai utilizate metode urt opoffiG sffi
::i ri - * egalitatea etajului inferior al felei cu cel superior (etajul inferior, distan[a
, subnazale - gnathion, cu etajui superior Ia fefei
sau mijlociu al figurii,
subnazale- ofrion)
- egalitatea etajului inferior al figurii cu cel superior (distanfa
subnazale_
gnathion cu distanfa glabeli- vertex)
- egalitatea etajului inferior al fefei cu distanfa bicomisuralE
(prelungirea
comisurilor bucale - unghiul extem al orbitei, Willis.
Fig. 6.26.)
- egalitatea etajurui inferior ar fegei cu distanfa pupila-ung[i
comisura]

ft

4
\
/
\l
L\

t)
.

Fis. 6.26. Fis.6.27.

- raportul de-5-/3 dintre distanta subnazale-gnathion cand gura


este larg deschisa
qi inil{imea etajulu! inferior ai g-egei
in repaus-{Fig. 6.27:)
- egalitatea dlgt4ngei intercomisurale (dintre comisririle bucale) qi etajul inferior
al fetei
- egalitatea etajului inferior al fefei cu distanla interpupilara
Aceste valori anatomice'cu valoare estetica sunt cele
urmariie gi ae artiEti in realizarea
propor{iei estetice faciale in operele lor.
Leonardo da vinci indici pentru raportarea indlfimii
etaiului inferior al fefei Ia
etaju
urmitoarele distanfe:
- distanfa de la linia sprAncenelor Ia linia pdrului, la femei
- distanfa de la unghiul intern al unui ochi la unghiul
extern al celuilalt ochi
- indlfimea verticali a urechii
- distanta dintre vdrful degetului mare s,i v6rful indexurui arunci cand degetele
sunt aldturate
148 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa
t
- distanla dintre unghiul extern al ochiului gi ureche
Considerate de unii autori ca egalitdgi cu DVO, la edentatul total prin apropierea
mandibulei de maxilar (datorit[ resorb$ei osoase gi modificarilor fibrelor musculare) aceste
valori devin repere pentru DVR.
Au avantajul cd mdsurdtorile realizdndu-se intre puncte fixe, ele sunt u$or de realizat gi
srrnt valori morfologice aparent obiective. in realitate pacienlii edentali ca pi cei dqltAtt apa4in
unor grupe de anomalii scheletale in care nu mai este pAstratd propo4ia faciald qi de asemenea
datoritl edentaliilor gi protezdrilor anterioare au loc schimbari ce pot afecta gi indl[imea
morfologici totalE a fetei si in special cea a etajului inferior.
Fiind disponibile trg rnglq11as1g4o,1!g!1qD:_V[medicul poate facq media a cel putin
4 - 5 din aceste valori. Bazdndu-se pe valori medii ale unor mdsurdtori efectuate la dentat
6este *Asr"At"ri ,r;aloare orientativA in stabilirea DVO, putdnd fi un punct de plecare
pretios pentru determindrile funclionale ulterioare pentru DVR qi DVO,
Coroborate cu aspectul estetic de dentat evaluat cu ajutorul fotografiei, se pot
aprecia caracteristicile faciale, dac6 este vorba de un pacient cu anomalie scheletald 9i
clasa cdreia apar{ine.

Metode funclionale pentru DYR se bazeazd pe


3qglgrilga indltimii etajului inferior al
felei in momente in care este indusi relaxarea musgulard, plzgia de repqg. DVR poate fi
evaluatd astfel prin:

\- metoda lui Smits sau L-!il€g{tsi_49_,qpa, in care pacientul !rqg.lg_gury_9=-


cantitate micd de ag[ qi std cu och]i inchiqi si".@
*o*Int in r" poate realifr mffirarea distangei subn;m;nattrion-
"ur"
$;. mdsurarea inllfimii etajului inferior al fefei imediat dupS degluti(ie, c0nd
mandibula revine la pozilia de repaus
,b mlsurarea dupd starea de oboseald musculari indusi pnn deschideri sau
propulsii maxime repetate $i prelungite, ,
14 m!
prin surpri]clge, cdnd pacientul se afla intr-un moment de neatengie,-relaxat
q dupd aspectul estetic, cdnd pacientul are un aspect estetic relaxat, destins
mdsurarea poate fi realizati ti dupu ptgronf@,B:
M. Metoda este criticat6 prin aspectul ei dinamic, de mobilizare funcfiona16
]Ionetic6) a mandibulei. Wilid a indicat a se pronunla prelungit cuvhntul
..EMMA". iar RAndasu si Gddoiu au indicat pronuntarea cuylrrlelor ..om1
_".r.9.,pslungind ultimul sunej, .Din
observafiile clinice asupra utilizirii acestor metode, am constatat ci metodele
fonetice de stabilire a DVR au condus de reguld.l3 vglggl pqai 1q4{.
in urma m[surltorilor se apreciazd valoarea medie oblinuta peniilDV valoarea care se
repetd de cele mai multe ori) qi se raporreazala valoarea rffi,i.O.flr,*h,,:"i$S#*l1,,,rtt.".)
. Deducerea DVO din DVR, prin scdderea SIF . I /
Evaluarea DVO pornind de la DVR, are in vedere valoarea li variabilitatea spafiului de
inocluzie fiziologici (SIF)
Acest spatiu este definit (Budtz qi Clavel, 1995) ca fiind distanfa care separi suprafefele
ocluzale ale dinlilor antagoniEti cdnd mandibula este in pozifie ,,de repaus".
STn'qem. su-&,rfut.[t Av'0.,'Xle7,*f.i , h AVR t *i'T 4 ,i ;vnn t
.T Arr'R b'A ir'L)
'S
, €->t = ?, "-;?lvnn* ( 3 -* m*)
-l n^prlli,-L = /*b rynrrr1 irn *emrx PN ,

Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale t49


-.n
)l+, Clinic el se defineste ca diferenla dintre DVR Si DVO.
sa medie la dentat este de ordinul a-1,8 2 mru la
-'Valoarea
nivelul incisivilor (dupd Silverman) prezenthnd in realitate o
mare variabilitate, intre 0,1-8mm. Valoarea medie utilizat[ si in
protezffea=ffiiatutui tilit este aq 2-3lng, apreciati in zona
preryglara (Fig. 6.28.).
O serie de factori influenfeazd spaliul de inocluzie
fiziologicd cum ar fi:
e lory11terdilgg,
'
u_qloq"a uqghiulli ry4rdibolat
tioul
$1. .- constirudonal: la fluoric-riolicocefal.
\- are
valoare mai mare decdt la carbonicnrahicefal; Fiq.6.28.
o .relafiq inJerya4ilara in plqn qagitql: valoarea este
minimd la prognat si maxima la retrognat,
3 spafiul de inocluzie este o variabilS chiar ,si pentru acela$i inqlyid in,pgglE!1_
asemindtoare sau aiierite qi deci nipout" r"pEenta o proceOura preclia
La cei ce apaairi clasei a III a inomalii scheletale, DVO este apropiatd de DVR, SIF fiind
sub lmm, iar pentru cei ce apa4in clasei a II a anomalii scheletale, DVR este mult mai mare
decit DVO, SIF fiind cuprins intre 3-8 mm (POUND, LEJOYEUX).
DupI cum se poate constata pgzifia de repaus mandibulard 9i spatiul de inocluzie
fiziologicd sunt factori prea variabili pentru a fi folosifi nunlai ei la stabillrqq_D..YQ in vederea
confeclionarii protezelor totale.
Deducerea DVO din DVR se realizeazd prin scaderea din valoarea oblinutl pentru DVR
a valorii slr.l@"q rnAi_'Qj|p.ntrl@rt"E"*?_j@ind insalqd mare la pacienlii cu
anomalii scheletale clasa a Ila (3 4 qlr) 9i mai mic la cei cu anomalii scheletale clasa a IIIa
.G:? **).

Fig.6.29. Fig.6.30.

Stabilirea DVO cu ajutorul gabloanelor gi verificarea prin alte metode

} SraazrRBe pntcrtcA a DVO in baza valorii deduse din DVR, se realizeazd pe seama
gablonului mandibular cdruia i se ooate adduga sau-indeparta de pg suprafata oc.lqLala-_un strat
de .gear[, astfel incdt sd se ajunga l4 distaglq-sublazale_:_gn?S_lg!, -tubi!!t pe_b!I3
m5suratorilor (Fig. 6,29.).
Se obline astfel DVO pebazaunei singure metode funcfionale, respectiv pozifia de repaus
sau de posturS, plecdnd de la valoarea DVR.
Multitudinea factorilor ce pot influenla starea de tonus muscular (deci D.V.R. 9i spafiul
de inocluzie fiziologic), fac necesard reevaluarea si verificarea D.V.0. prin alte metode
150 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

funcfionale. Verificarea DVO se poate realiza prin pglqda_fqreIlle, prin-dpglutitiqqi din punct
de vedere gstetic (armonia faciala sau respectarea unei anomalii sornatice, Fig. 6.30.), Se poate
aprecia astfel daca DVO este corect6, rnai mare sau mai mici (Fig. 6.31.).

('f
\{i/ 1V rnu T:AREA DVO prin metoda foneticd

Verificarea DVO prin metoda foneticd sebazeazdPe prezenla-spagulglnmniq dl-yqrillL


metodd Silverman.
Silvennan susfine cd lectura rapid[ sau o conversafie
f6rd intreruperi fac ca pacientul sE piardl orice control
asupra mandibulei sale. Emisiunea normald a fiecdrei
foneme se face mereu cu un spaliu liber fonetic constant,
propriu fonemei respective. P-iqqg spafiile de inocluzie
\n
j
fonetic_6, cel mai mic este cel inregistrat la pronunlarea lui
,,s", fiind indicat a fi pronunfat cuv6ntul ,,Mississipi).
Autorii francezi au indicat a se pronunla cuvintele
,,tendresse", ,,caresse". Clinica de Proteticd Dentari din !bc.
Bucuregti (Ene, Drdghicescu) au indicat utilizarea Fis.6.31.
cuvintelor "pas cu pas", ,,mai sus mai jos". Poate fi astfel
apreciat spatiul minim fonetic cu componentd predominant verticald (cuvAntul - pas) qi apoi qi
cu o componentl anterioard (cuvhntul - sus). De altfel Pound vorbepte de propulsia mandibulei
la pronunfarea fonemei,,s", la care dinfii frontali mandibulari ajung la 1-1,5 mm in spatele
celor maxilari.
(' Dacf, acest spaliu a fost^reperat gg4g_{gggeqiq este u$or 9i indispensabil sd fie
reprodus in noua protezare. in caz contrar va trebui inceput prin menajarea unui spafiu
q) *fiimTe inocluzie foneticl de micpordm progresiv p0nd la emisia
ff 3 mm $i sdl m[rim sau -.**-------- --.*
a lui ,,s".
!:orecta
in timpul emisiunii acestei consoane,!$ig_s1!!g31g trebuie slexlql!g*q!-lPSlliu minigr,
numit $pafig mi4p 4e-_y-o_rbife. Valoarea acestulspa[iu trebuie apreciati cu multi atenrie din
norml frontald qi laterald, pacientul fiind invitat sf, pronunfe cdt mai multe cuvinte care
confin consoana ,,s". $i afirmaliile pacientului privind prezenfa sau absenfa contactelor
dintre borduri in fonalie poate fi un argument in plus in aprecierea prezen{ei sau nu a acestui
spaliu intre borduri.
in practica curentA udlizarea spatiului minim de vorbire se face astfel:
\ - dupa Slucerea $abloanel.or in contq!!-1-u*QyO.-{9{qs4-4:gQYB'pacientulconlin
este

I inritu, g@!3rnptrl![9!etic sf, spund cuvinte care


[ "onsoana,s
[, din fap qippfil se apreciazd s-P{Sl]_14ryalprezent.!41ggeli:4oqa $-Qlqegg
Situalii;
G gd l-m!q-(in afara pacienfilor cu anomalii
spafiu absent sau cu o vaioare
scFemiE-clasa a IIIa, unde valoarea este in jur de I mm) - este o
sIq1leyallTg u Dyq impune reducerea din gablonul mandibular p6nd se
ajunge la valoarea corectd
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 151

,€ spaliu cu o valoare mai mN de 3-4 mm (in afara pacienfilor care aparfin


clasei a IIa anomalii scheletale) - este o subevaluare a DVQ qi se impune
crepterea ei
g- spatiu cu o valoare de 1-2 mm, DVO corecti, pentru un pacient rrofr[gl somatiq.
r:;
( lJ ,'
-r_-_
ven ficarea DVO pe baza deglutiyici
V/
Verificarea DVO pe baza deglutifiei se poate realiza prin:
- prin.qgqgglgn lilggla a indlfimii etajului inferior al fefei.injirnpul deglutitiei
- prin utilizarea-tesJ,u[ri Buchman Ismail
Verificarea directa u" t"iti.'uri-.95.Lb1d;Iifi*Lilq-pg !-arylll-plglgl1" ei pacientul
soarbe.qp4:Lrqg:tqj3!9, urmati {g_deglutig! Valorile obfinute prin aceastd metodi au
condus de reguld la valori mai mici pentru DVO, decdt cele oblinute prin alte metode.
Swensonarataca_qaLdibulaes!e-]a*Dj_Olq{.cSf uqlCgglqi,qe'
Utilizarea tehnicii descrise de George, Buchman s,i Isrnail, prin care bordura este inlocuitd
prin trei piramide de ceard bucoplastic[ aplicate una frontal ;i doud lateral qi care sunt turtite
la DVO in timpul deglutiliei. Practic qablonul maxilar modelat ca plan de ocluzie este aplicat
pe cAmpul protetic, fiind aplicat apoi cel mandibular, cu cele trei pirarnide. Pacientul este rugat
si bea apd cu paiul dintr-un pahar qi si facd deglutifii repetate, rnoment in care piramidele sunt
turtite la DVO, Apoi qablonul mandibular este completat ca inalflme a bordurii mandibulare
la indlfimea piramidelor turtite, DVO astfel oblinut5 presupune de reguli verificarea prin alte
(de regulS cea foneticd).
._-Tl,od"
f/L , Verificarea DVO prin aspectul estetic
-j/ Aprecierea din punct de vedere estetic se realizeazd. pri,r..?plig.*. g3llggriglo: pe cimpul
protetic, aducerea in corttact la DVO gi aprecierea proporfiei estetice (si nu egalitafii
matematice;A --
Cu aceastl ocazie pacientul iqi da acordul asupra aspectului facial in repaus, la DVO, ca
vizibilitate a viitorilor dinfi ti asupra altor caracteristici estetice.
.lltqlr,lqfii p9!-!ru_yel!g,qm_pYq, dErI montarea grodelelor pe instrumentuliq_lqctry,
respectiv:
F a" la papila incisivd la marginea incisivilor inferiori sunt in medie 2 mm
/- d" la papila incisivd la creasta mandibularl sunt in medie 12 mm (MAC
,l KEWrr)
f- paralelismul crestelor (+5").
Situalii clinice particulare de stabilire * DVO:
l. Pacient protezat anterior - purtator de proteze de mai mult de I an de zile. DVO se
poate prezenta ca semne subiective, obiective gi atitudini terapeutice astfel;
- dac6 este mulfumit din punct de vedere funclional (masticalie) ;i estetic, se
verifici Ei noteazd DVR, spaliul de inocluzie fiziologicd 9i minim de vorbire,
iar DVO se utilizeaz[ in noua protezare, DVO la noile proteze nu va fi insi
identicd cu cea de la vechile proteze, inainte de verificarea obiectivA prin
prezenfa spafiilor funcfionale, minim de vorbire gi de inocluzie fiziologici;
,- dacd este mulfumit din punct de vedere masticator, dar este nemulfumit din
I',l punct de vedere estetic (Fig. 6.32. qi Fig. 6.33.), prin reducerea inallimii
152 &$!h*e{* Itdunu n Elextt Preateasc

etaju!;i int'erior al fe1ei. cu atpect irnbilriinit. poate fi vorba de c subevaiuare


a IIVO. $r.rbcvaluarea trebuie apr*ciatd obiectis prin valorile spauilor
fr*clionale (t1e inoelxeio firioir:gic;i 5i minim de v*rlrire) care ar irebui si fie
in acest rraz nlrrias. Dac6 este lsrba dr subevaluars, -s.lnsrevenirea la DYC, trebuie
realizatii in grln i*61;fri :*ininl* ;i in etapr" i.,, u..rt pncir:nttrl poate pu(a
in prixrul an" protezeie cdpl*;ite cu ma,tdritr* reziiients, iar ulterior se
realizrazii prerl*:.o :roi,

{-
I

I
I

,l I

Y-

Fig, (;..1?. Iirg. {i.3-i,

, * daed es{c rentulgr.]r:lt atit din pr:nel de vederc.tnas{icatc;r ctt ;i estetic, nr sf

evaiuarea li slabilirea ccrectX a DVO, in traza testeior funcqicnale.


2 in Xlrgry:X .tjn! li
- nxamjrrar*a DYO, inaintq dq e:lrractia uhimilor
noaarea iN'li1a a *V3. a pjg gi a valt::ii spaliului de inocluz,le fizictogiei Ol?-.Prezenla
unr:r dinli oare frit.*uzi relalla vertlcal5 inlermaxilari a.jutii gi la pozilionarea dinlil:r pe
arcadS.
3. in resorhlii accentuate ale creEtei, in lpelial n'randibulare Swenscn recoraandi o
!Y9_t*ry!gIrtr{5, pentru ilcsrclea srabilitadi nrotezsi mandibulare eu cr.laditii precare
de echilibru,
4. i* anonralii scheletale de clasa a ll-a eyalulrea $paliulrii minim de vorbire t"rebuie
realiztai printr-o cr:nversafi* prcl*ngiti, el avind vaiori l:rai mari tle cel pulin 3 nrm, iar in
ancrnalii scheletaie clasa a ill-a etr esln mli nric pxi&nd avea valoarsa de l mm. ?rin iltilizarea
unr:r lalori rnedii, inarlecvate. eregie cleralqiul dintre r:r*st*le edentate, cu efeclr negalive
asupra protez*rii (estetice pentru clasa a III-a anorri;lii scheletale) ti (in ;esori:lia crestei
pfintm cei cu ancmalii scheletaie clasa a li-a).
in.anomalii schetretalq g,lqi4 n lJ:a-qu-b=.$iyi-ziqnca ?' ':pqti:tLeiiryIr q9l& iiird- redus in
cadml anoru,alier, se gre;e;te frecvent in protczale prin crellerea DVO. prin utilizarea unei
valori meclii a SiF. in inomalii scheletate-q1153.-a-Uq prin:qI4y1&S$qr:rtglrqi ;i nccertuarea
d*calajului dintre creste ls care s* adaugS lltilizarea ulei valcrri n:edli penlru SIts pot apare
bgldBri penfru
4gcatqig-ix1tl iqlfe-S?!!oaqq., csre tac unetri difir:il-conllrctql rlintre
stabilirea DVO. in aceste si[uatii tretruie realizat r:on,acl lntre bordurile de ocluzie cel pu[in
in regir.lnilc larerale,
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 153

F fivnrcrsrnlREA DVO
inregistarea DVO se realizeazd prin -cgg!a9![f!,_&1rn jqtq bordurile de ocluzie
_q1tagglrqle stabilind distalrtd
diqtre cresle- corespunzatoare unui $P99tiglql9*plf,cut, in
lir"r"ntu rp"fiului minim de vo caracteristice tipului somatic 9i
dinamicii murdibula.e, valoare stabilitd prin combinarea a doud sau mai multe metode
funclionale. Frecvent, cdnd la aplicarea ;ablonului mandibular se incearcd tnchiderea gurii,
anterioar6 a
lpilagtut intre gabloane se realizeaz6 numai posterior, cu sau f6r6 alunecarea
SiUtonufui (derapaj) sau a mandibulei. in funclie de DVO se reduce sau se adaugi la qablonul
mandibular pdnd la realizarea unui contact uniform intre borduri.
tn cazul in care DVO este:urnariu pu,q ryfryI"-aecit.Irloarea obiirlqtgiil nryaslljryi
sau prin verificare, ajungerea ta nVO se poateiealiza printr-o plastifiere uniformd in suprafala
SaUionufui ma"aiUoi* o spatula caldd qi dupS rlcirea foarte bine a celui superior pacientul
este condus si inchid[
"u
gura in relalie centricd. Operafia poate fi repetatd pdn6 cdnd, prin
presarea valului de ocluzie inferior, se ajunge la dimensiunea verticale stabilitS. Manevra se
poate insofi de riscyl d-gform6rii bordurilor.

F TnalvsrrRur
Tntusrnnur se realizeazd prin-mcnl!9{gq tnqqqlg|ofi1r oclu=zor sau 14&913!9I in tuncfie
dq- innlfir,nga bordurilor de ocluzie in contact. Dupd montare modelelor bra-lul vertical al
ocluzorului este blocat in pozifia respectiyl prin intermediul piulitei, -cS3g91g1d in acest sens
DVO.

Gregelile ce pot apare in stabilirea DVO sunt subevaluarea sau supraevaluarea'


' SulevaluareaDYO poate fi o gres,eali de evaluare
qi poate fi Srbqervatd la machete sau l?31q1teze gata'
Constatatd la- machete, subevaluarea trebuie gglgclalA
prin re_{eterminarea cu ajutorul qabloanelor ;i remontarea
dinlilorjLa proteze vechi, subevaluarea DVO poate fi 9i
consecihp unei grepeli de evaluart dar frecvent este
intdlnit[ ca o consecinfd a resorbfiei continue a suportului
osos sau a uzurii dinlilor din acrilat.
SobeyalUareq la pl t se traduce glin[q-prin
urmdtoarele semne:
, d
't
il
aspect imb[trAnit (;anlurile periorale
:
Fig.6.34.
aTcentuate,
- ro$ul buzei diminuat sau
absent, comisurile cobordte frecvent cu zdbilulE angularf, prezentl, cu buzele
care proemini anterior, etajul inferior al fe(ei micqorat, mentonul proeminent)
) e dintii au vizibilitate redusl
; ;*"'i ;p-
1-)datoritaintinaffichilorcoboritoriaimandibulei
, in tiPPu!-sau guPa rners

(suprahioidieni)
h e cu,lnlglpgngreg uneod-qlimbiiinlre-qs@
6 6 spuliit" tu*1ionale, minim de vorbire qi de inocluzie fiziologici sunt mlrite-
qalrq iEtmul fa cu inchiderea
;r- o @ este
-irnplnsa
Y] trompelor lui Eusiaihio s,i cuconsecinfe asupra acuitAtii audilive (Fig.6.34')'
154 Mifunla llduv.rs " Ele*a Presteas*t

Subevaluarea este mai bine t*lerati de slructurile All\|l, deeil supraevaluarea. Ceea ce
ii nemulfun:l:ste pe pacienfi este aspeetul imbltrAnit :li fel*i.
in caz de sxbevaluare:evenirr* in IYO lrebuir realizatalreElat, il
Jtall Ia inten ale de
6 luni - un an. cu inlltari midme d* 1-2 rnm. Se rec*inanclS l;e &cesle cirausiri s{ lie realizate
cu acrilate moi, mult mai i:ine tole:a1e de s*pcrtul muco - osos sub aspectul presiunilor
exJriitale
-
DacS difercn{ele privind DVO sunt n:ali 6-&xrn, in n*ua prc}lezar., pentru talonare, se
y()r rcaliz.a ----.----;
pe 1ar(__p1g1gse&1, incep$nd cu {;ea tare prezintii deiicienle mai grave si
continuAnd d*p5 6 luni. .- un an eu cealalti pratezi"
) Sulzruevclxarea este o gre;e*la grav* in
prolszarea total* c! corlecint* negalivr esupra
structuriilcr oraie, esteaieii ri echjiibrului
prctezek:r. Aceasli gr:g:ali f.lte ;egata de o
ovaluare incorecii a DYC, rnedic*l aceepiAnd
uoeori solicitarile pacieniilor pril ind inlir;lsre:r
*-"'e
ptrlilor moi faciale prinlr-o iir{llare a DY$ pesle
valorile func_ti*na1e,
9trry31e_qr"u"hft". se redeterrnini DV* ii
ia o DVO stabiiit[ tn ba;:;
se renorieaz* ilixgii
testelcr funclii:rale. L.r
Semnele cliniee care traJealS suDb*r*'riirralca
*
-4":= ll
DVO) s*r1:
rttn!' tl

{ e as;:ectui estetic nepi[cut cara.- c


ferizat de strueturile moi iaciale
intinse, .u -idtru"li; uf*i,J ,
iluril,iuiui biiri:iei, cu alpeci tie
lacies crispat
/ * Jg{t!$llii remlxe glgg}egh:is{
cu buzele care $e ating ptintr-un
ef*rt suplinr*nfar l;io 6 75
3" U4!1.$?1ig_ 1i'!!!!a t diniik:r
fig.6.3s.)
,' e dirrtii sunt aproapc
4r!--
perlnirnellt Lc:q4jdlj. Irai:ict,tul incercand si inllrure
cbstacolul ocluzal, priri tlr$ng*r:a dinlilor
( r absenta spatiilll {r,$cliqgalq iminim cl,; v*rbire 9i rle inocluzie tiziclogic[),
" cu prererl!a zgrrr:r*trh:i ele .,castagnete"" prin qiqq.U&A-{i,4!l11r,!n fcna{i*
6I este preze&til cbcreala mus*ular*. ir special la niv*lui musculatr:rii
rirlicltrare, prir sEffigcrea apr*ipe l*nlinua a dinlilor
I o uneori apar {uleri la nivehil ry!i!1,J 1i Na nivel arricular
fL S ca urrnare u DVO supraevalual} *pare {iscnqfq{ql}gllu{!1.!, paciei'r{ii :ru
se pot arlapta cu protezelr ;i :*lr:rl:iia cr*s{el*r €ste accenl*ati. dueSnd la
instabiliiatea prr:tezel or,
Simptomatologiil disfilncIiei mandii:ulare esle ::iai pulirr reclamat& de pacient,
f*romenrle de leadaprare gi articulare liilid de reguli pl:ee pe seama unor dili;uitiili d*
pro:ezare gi afecliuni generale (arnozeJ.
Aspecte pracfice tn protezarea edentasiei totale 155

SgUgBlg t" gglgzq, supraevaluarea, prin consecinlele grave asupra structurilor orale
(resorbtria crestelor, spasme musculare, afectare articulari) gi in funclionalitatea ADM
(ciocnirea dinlilor in fonafie, dureri musculare qi la nivelul crestelor, aspecful inestetic), se
i.por1_gnooaa1glg?e{e cu restabilirea DVO in baza testelor funcgionale.

inregistrdri instrumentate ale DVO


Bimeterul Boos
Argumentarea utilizlrii bimeterului pleaca de la premisa e[ o fo4d maximd de inchidere
poate fi exercitat5 c6nd mandibula ajunge Ia D.V.O.
Totus,i, bimeterul a fost criticat pentru cE forfa de inchidere a pacientului este influenptd
de durere li de modul cum pacientul inlelege si coopereze.
Corelarea rezultatelor oblinute cu bimeterul gi a celor oblinute prin metode clinice qi
electromiografice a aratat cA folosirea bimeterului producea o D.V. supraevaluatS.
Metoda Tueller
Tueller a folosit o metodi electronic5 pentru determinarea distanlei verticale dintre
maxilare la care subiectul putea exercita fo4d de inchidere rnaxim5. Acest aparat este format
dintr-un arc de otel $i un aparat de mdsurd, montate in baza unui gablon superior. $ablonul
inferior avea pe el un punct central pentru aplicarea presiunilor. Aparatul de misurd este legat
la un amplificator gi un creion inscriptor. D,V. care producea cea mai mare deviere a fost
denumitd,,punctul de fo45" (power point).
M e t o da Gnath o dynamo me t r ului
Tehnica gnathodynamometrului este o metodl graficl bazati pe factorul muscular qi a
fost descrisd de Ann. El a pretins ci for.ta de inchidere cre$te cand D.V. este mdritd peste
valorile stabilite prin mijloace clinice. Fo4a de inchidere atingea nivelul maxim la o D.V. cu
9 mm rnai mare decht D.V. stabilitd. El nu a putut produce o curbi de tip hiperbolic ca cea
prezentatl de Boos atunci c6nd valorile fo4ei de inchidere pi a D.V^ erau reprezentate grafic
qi a dedus cE for{a de inchidere nu poate fi folosita pentru determinarea D.V.O.
Pentru a determina efectul durerii ca factor limitant al fo(ei ce putea fi dezvoltat6 Ann a
administrat anestezice pe mucoasa de sprijin a protezelor. Subieclii nu au putut mari fo4a
inchiderii la D.V.O. stabilitd. Totuqi, pAn[ la 9 mm deasupra D.V.O. stabilite, o creqtere de
p6n[ la 20Vo a fost inregistrat[ la forta de inchidere.
M etoda electromio graftc d
Plec2nd de la tonusul muscular, Hikey stabile$te prin electromiografie D.V.R. care se
caracteizeaz6 prin minimum de activitate bioelectricd.
Cel care a mai contribuit la punerea la punct a acestei metode a fost Jarabak.
Pentru determinarea D.V. de I.M. se utilizeazd amplitudinea biopotenlialelor din
muqchii ridicdtori ai mandibulei, amplitudine care in aceastd pozilie este maximf,, cu
egalitate stanga - dreapta.
Examinarea se face in modul urmdtor:
Se aplicd electrozi pe suprafafa mugchilor temporali, maseteri, digastrici (platoul
anterior). Se incepe examinarea electromiograficd de la pozilia cu gura larg deschisi, La
pozilia de plecare vom observa o amplitudine mare in mutchii cobor6tori li linigte electricl in
ridicdtori.
r56 &,f ihael* ?&szxct " €l*nc Pr{oteasa

trrin:p ce pacienli:l inchide u$or g::ra, ampli*Cinea bicp*tenlialtllor seade ia rnuqchtt


cobo:6tori, ia-r il rnu;ctrrii riilicll*:i t'l11 !e 3ox$aleazd riici o nrodificar*'
is m*;:re*tul in eare ire*t*;z{ ar:tivit;raea cleciricii in lxulctiii er.rbcritori iii piinA apare
activitaier nraxirn{ iir m*5*hii ridicitori, air:astI pcrioai]a corerptr:rde. spatiului de inccltlzi*
fiziolagie* a lui Thon:plc], deci a D.Y.X.. I{ai pre*is ct*nci cilnd poleniialele inr*gistrak iu
axbele grupe rnus{uiare, ridrcf,tcri si :obtrit*ri, suni minirnr, xalriibr':1a se gise;te in
repauri tiziclogic.

6.5. XIXT&IIMINAIIS,A Krr,A?Ifr{ CnNTKICE


SccPtt,
Sccpul aeestei etape eslc de a depistit gi inreglstra p*zi1ia de RC, ca pozllie fi:rdanteatald,
comuni stirii de de*ta{ pi edenlat, siai:ila 5i reptr:clucllbild, prxiru .1 irartiqla "ete q
rtorlele i*nctianale unr.:l fa16 de r:elilah" in Llan satilal i;! lr:r!:versai, !n vederea montd::i
dintilor in lM.
$ntrcrrvsts
Obiectjvele urr:riirite sunt lega3 in pri:xul riud de ir"tpliceliile hlnclionale ak RC
(deglutitia, su.ivirsa alimentelor du:c care ar:loc iii Re) ?, fli$,,rt*lggZgl-ol,itl pjltilaxin
irucrurillr {iejl}Iag1 gl in estetici. Pe de alti parte lipsind dinlii (9i deci IM), nu *xistd altl
pEiXie in cer* sa se poatA realiza aranj*mentxl rlent:rr. De altf*l ;i la denlat cSld relaliile
$eluzale sunt instab,ile, tr)rotrzarea se reaiizeazi prin inregistlarea ea pozilie de referinlS K'C
eare este inregislratd in lix de iM.

Asprclre r&acrlcs
in acealtS etap& der:sebit de in:pr:rlan{A asupra g:roiez6rii, st:na necesar€ utmitoarele
rnonlerite:
- ,t
( -1 pregirrrca iruegirirarti
),€ plararea rnarttlihttlri in RC
( $ vcrificarea pozitieide RC
/ ry inregistrar:a pozillei de R.c (contrr:l)
t-'
?arcirt ant ixrrcr.st&ird &C rnesriru,vr.'
* controlul qi pregitirea $abloanelor
* pregatirea materiatrel.tr necesars pentru inregistrare
pregXrirea pacientului

Pregatiree ;ablnanelor:
- "XIgUfF trebuie sn- fie.^sl3b!!e, sti Pg$rtlqj$h&f1!n-RC' ltas-rs-deplala
pfSgq-tggl_plqtflt, in cazll ir
care gabloaneie ru $:!nt sulicient de slabile se
poate incerea 1:nbun*td{irea s,abilit&lii bazei p*n readaptare sau prin ;apn:1ire
cu un elastome.r pe xodel
sabloiraell trebuic s[ aibfi fufpa-(sa nu prezinla asperitdii, zone de
suprapres!*ne) gi ilirnelsi!&i {mtrginile sx nu fic plea lurgi, borduri}e
'., (l'.&^ih
q-k -, a& ,rel*c-" t*!'{"*
r csv$ir&

.,,,ichrd,.*^tr"t ,{r,$t e h..l* -' -fi t uci"i q Ar]

*e&{,vp*,W,1i,,M:W@L*W'tr" i
, o..^
".r.kcir(

prea voluminoase) care si nu determin* s:lgqtil--4UgtggSg, contracgii


musculare anormale
- contactul dintre sabloane trebuie si se realizeze uniform numai intre bordurile
. de ocluzie gi nu intre baze. Cdnd contactul serealizeazd pe o parte se constatA
prin deplasarea qablonului sau mandibulei de partea opusd (derapaj
unilateral). Cdnd contactul se realizeazi distal intre baze sau bordurir$ablonul
mandibular sau mandibula se deplaseazd anterior (derapaj anterior).
Evidenlierea contactului dintre baze se realizeazl cu ajutorul unei hdrtii de
articula$ie gi se reduce din baze la nevoie cu o frez6 din acrilat. Contacrul
prematur dintre borduri se eviden{iazd prin- inspecfie, urmirind unde intrd
qabloanele in contact inilial 9i care este direclia de deplasare a mandlbulei-
Alteori intre borduri nu este un contact real, semnului spatulei fli
Acest lucru trebuie totdeauna verificat inainte de inregistrarea RC. Pentru
verificareTmandibula este cond@ u""uuta pozilie
cu qabloanele in contact gi se incearcd introducerea unei spatule intre borduri
in zona lateralE sau cu indexul de la ambele mAini impingerea lor pe cdmpul
protetic. Apari[ia.sp4tiului de inocluzie arata cd semnul spa]LuJel este pozitiv.J-[UrrCC.'te&
(raport incorect), iar absenla arata ca acesta este negativ (CoreCtj. Atunci cAnd )
.rrl pr"r"n, semnutffiG r" cornpl"t"ara rpufiiTliiiffffiicu ceara ,/
Materialele necesare pentru inregistrare:
- clame de capsator
- capse
- pasti ZOE
- crampon
spirtierd sau altA sursd de clldurd

Pregitirea pacientului:
- constd in indepartarea spasmelo e gi a tendintei la propulsie prin:
i exercilii pentru relaxarea musculaturii, pentru reducerea spasmelor ;i
combaterea tendin{ei la propulsie, prin mis,ciri repetate pi prelungite de
propulsie-revenire, lateralitate-revenire, deschidere - inchidere
o .s-uprimarea protezelor cu relalii ocluzale incorecte pentru 24 - 48 de ore ,
o administrarea de medicalie sedativd, qi miorelaxant6, pentru $tergerea
engramelor qi indepirtarea spasmelor musculare
presrtirea ppientului pentru g_eyfJ4lcylgf4e m44{!!ulare Bg$rggrg3.fg$q
se_realizeazi prin:
Io
pla-stifierea bordurii in zonele laterale, lds6nd zona frontal5 rece, care sE
\ mentind DVO
]c reducerea ca ldfime $ablonul mandib-ular, pentru a nu determina
! contraclii nedorite prin contactul cu limba qi obrajii
lg comenzile trebuie si fie btdnde, repetate
pentru a epregla eficienta mgto , ce
urmeazi a fi utilizate acestea se yerificg $i repe6:
o duce limba cdtre bolta palatini
158 Mihfiels Fritln$ , Elew Preoleasa

face migciri repetatc de deglutitri*


face mi;c{rl rep.tate de atingere a gabir:aleior inffr eie
dll;e de repetate ori capul in hiperextensie
ref,a1gaz{ rnuscu}a*;ra, iar me*icul duce repetat rnandib*}a in sus pi in jos
pozifia in timpul inregistrlrii: pacientul st6 blie alezat in fotoliu, crr
#: trun*hirtr sprijinit in spltar t'.@ /
(t

) Pr.asanaa MANDr*urffi firftC


Pentru a se :eugi prlasarea mandibulei in RC es{c :rev*ie de cunoagterea qi st}p5nirea
manevrelor de plasare a mandibulei iu raport cu maxilaru1. llasarea r::andibulei nu ns,e c
manevrl clinic& simpld. Fiecare dintre metr::dele descrise prezintl un oarecare grad de
nesiguranli. De ac*ea se impune ntilizarea a Couf' sau mairirlte metode, in fxrclie gl de f*1ul
in care se rcu$sile ;::ai agcr plasarea rnandlbulei in RC.
Ca metode elinjce de piasare a nrandii:r:trei i:r Re po{ ii util.izate:
1. Homotropia linguo-,rnandibulu[ (Fig. 6.36"),
potrivit careia la o anumit[ reragsre a limbii corespunde c
alumitii rekagere a mand.ibuiei, l*nomen ee a pulul fi
observat si in deglut!1ie. in ecest scns .pe i-,az.a $ahlonului
ry${ se rpiic{ o bild de cear:} sau o frezd care rebuie
$illa {q p?gig"t " " Sunt autori care indicax in
ecest ssop aplicarca unui con de cearii sau a unei f'rezc I*
lirnita distalf, a bazei Eablcn*h:i. S-a *bs*xat ci prin
plasarea prea distal5 a reperului peiltni limbalrnrnilibu].a lua
a pozilie prea anterioar5. Ene a indicat ?n ace:t ,rns aplicarea
unei bile de cearl cu diametru &_3-I:1rS ptliqirtgg1!!3g3 a Fig. 6"36.
bqrgryliggtq, la lnilqa a ?lsl!g{L$r* cu]/3 posteri*ari.
2. Metoda rnemoriei trisulare a lui I{UB&RMAN os$ aiemin[l*ars cu homotropia
linguo man*ibuiar6, dar reperul se tixeqzi ia xrarginea distali a fablonului 5i pacientul::i i se
cere sd atingl acest reper. Autorul a obsenat i:l tirnpul acesior $larevre de plasare a mandibulei
prin eiutarea repentlui, cum ochii urm&resc ca ;i curn ar ciuts acest reper in memorie. Alfi
autr:ri indic* 3lylgerea luetei qi i se cere pacientului ullerior s{ atinga'locul indicat. Ace ste
meti;de sunt criticate de c{tre Hickey prin pcsibilitatea de deplasare a gablonului 6i cle cdtre
Ran'r{aril care cousiderfr cfr are loc de l'apt o tndepirtare a condililor de IlC.
3. Cordlcerea unimanuald sau hiruanuali a mandib:rlci
a. l{etoda unimanuah
Metoda unimanuali caut[ s& riiriiez* mandilrula in RC, conducind cu o mini rnandibula
de ia nivelul mentonuiui cu cealalti m8n[ plasata cu clegerul mare gi indoxll cit rnai distal este
mentinut pe cdmpul pri:tetic ;iablonul mandibular. Metr:da este criticat{ ca s-ar o}{ne plasarea
mandibulei ir pozitia cea mai inalt[ dar nu si cca {ndjg{erro_31i Aceastil metodi es{e
preferati de ma.i@e plasarea man,tltiiJ in RC se fac citeva n"ri5ciri
de inchidere-deschidere.

b. Metoda bimanuald
Dawson indici ghidarea xrandibulei in RC cu ambele r::iini, pacieatul fiind in pozi{ie de
decubit dorsal.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 159

gi acestor metode lise aduc critici prin dificultdtile de plasare qi prin posibilitatea de a
rispunde prin opunere sau proglisarea mandibulei
4@Gig. 6'37) prin.prezenfa dege!9!g (indexul de la
ambele maini) aplicate pg_&E_glfg11g sau @ in zoJa molala se
rede$teaptd reflexul molar de plasare a mandibulei in RC. In momentul in care3a:ierrtul
i se cere inchiderea guriildegetele sunt retrase. Nici aceastd metodd nu are atAta siguranld
in determinare.
=_
5I Deglutitia./ Hromatka folosegte deglutilia atat in amprentare cAt qi in plasarea
mandi6[i6ii[Td Plasarea mandibulei in RC se bazeazl Pg_gfecglqgmbinat al ryhilgr
_l_!mbii, _constficton
superiAri d ui, muscularura 9i- chinga orbiclllq-bygcinalgqre ig
'cgrsut
aegtutitiei. Cercetdrile lui George qi Ismail au demonstrat cI !e,gluti&--P-q-*9i, ,,
co**dt*.di"utui[nrileste urmatf, totdeauna de plasarea mandibulei in RC,

Fig.6.j7. Fig. 6.38.

6l Hip"*-t."-i, io+rtakfig. 6.38,), descrisd de Lejoyeux, potrivit cdreia pacientul este


ul"ru, @q!i cu privirqrfixati i4i-!q{on, r}E*arg in_ acest fel
actiunea @i, iar &4g.-gryvi!g119ngld acfioneazd in sensul plasarii
mandibulei intr-o pozilie retrudat[.
.
'f Metoda Boyanov l4eryll_cgprlgdu egl!q[$ Pacientul fiind rugat sd
le realizeze concomi
I, prin care sunt grontati in zonalglg=r4! ae-9-pa{t!g!fisa!tu cite unul
astfel reflexul molar de inchidere a in RC.
(prin propulsii exagerate) ca Ei relaxarea
muscullra (Lejoyeux) considerate ca metode de plasare a mandibulei in RC pot fi considerate
mai de grabd ca ryAe auglg3re in plasarea mandibulei in RC pltqlglA&rea musculaturii.

pozilie, care nu este


in verificarea pozifiei de RC se urmare$te irlghiderea mgreu in aceea$i
alta decAt RC (pozilia ggl$ai pqlte4oqr4 qi.rclfq4at4,qlqqndtbglgD.
Pentru a us,ura controluT inclii&rii gurii in aceeaEi poziiie se recomandd verificarea
determin[rilor repetate. in acest sens se vor trasa trei repere (linii) pe qabloane, doud in
reglulea lateral[ Ei u-nul paramedian. Pot fi utilizate cele dou[ dintre liniile ce urmeazd a fi
trasate ca repere pentru dinli (liniile canine), dar nu 9i linia median6 fiind necesard o linie
paramediand. Este nevoie de trasarea unei linii paramediane deoarece ea poate evidenlia
160 Mikaela FAun* , Elena Prer;teasa

inchiclerea intr-* pozilie n:ai anterioarA. tr]a;d se schimbi pozilia r:pe:elcr in difer:;e
delerrninlri,aceasla ir';seamni ci pacienrul x; inctride gura in aceeapi pozilic.
Verifica_rea pozitici de RC s* rerlizeaz$ qi prin aceea ei:
't- in RC condihr fii,\tunt prlpal,r!i-pp11ilgian
4 r*-,G;u:.H*.rt" ;il*t b,t"tfr* a m*1chilcr teqprr;ili
% ira*ra;tlpo@
qe- inchidcrer gurii femli siguri $i tr*bxir::i s* reatrizezo_qt:.re!-in-?t!g4il-83{lg
este

6" dilX;ai lrrlie irchicleri ale g*rii in RC sr:nl consieierate ra fiind poziiia rie
RC nun':ai ;:*rl*a care ssnt:$g3!9 :g!$ailoi@cr, dar in care rnandibula este
.refq!g!4

) irvnrieisrna RxA ?{}zxtfit pE, RC


inainte de a ;e treee la inregistrarea &,C pe rablr.rane s!_qaseaz&-E!j&- rle ref*rinla per1ru
araniamcn[uleiirrtrilor:1rnia:xediarrd*iljtriilecaqlI9(c:rreserv*sc$.@
--
-_J--

Oeiitn fixata r;ozilii: de R.C. gabloCn-dq.-Ig-filgggg--i&-slo cu q.iulg1g| qSol t&t;lqfq


(clame rie capsxr:ffiiicare-c4g_{ol::llgX=*blflfg5i si rrna paranreciiar. Clamele se incitrzesc
la flacdra ;i se aplie6 ia niveiul bordur:ilor in a,snfi*l inc&t si aslgure o hund fix*re a lor. Pentru
inafievrarea cu siguranl* a clamelor la fixare se ntilizeaztr un cle;tele crarnpor.
Pacientul trei:uie avertizet ca il
rnomentul fixdrii ctramelor nu trebuie s{ n:iqte eapul sau
rnanclibula, d:oalece $s poa.ts qi'rclific.r pxilir;. :i:iblol:ltL.r si d?'aserncnea Poate fr atins cu
itramsle inciizite.
La fixxea clameiur medicul, deptrfieazd pe rfrnd comisuriie c*l est* fleetsar p*ntru a putsa
fira astfel latrloanele.
h{etoda de fixare eu chei este aplica}il& rurnai ii: borduril* rle s!e_ir!1 prin crearea in
@ regiunea laleral5 atit ir blrriura supe4oara l*t gi in cea ilferioa:f, unei .case
caseti: de lormr
tlrs$lrular.{ in secfiune ;a virttl c*tre iutericrul L'ordurilor.\gczilie dq-&.C. ss irtrc,d}*4
S3gtr_ryrH! @ Dlpi ce se rdcelc aeesle p*stile (chei) permit
repunerea gabloanel*r i1X..C. ori ds c0te ori este ne vcie
A- re".r.$th .fu :lk,*tr - -Ytt-'vnoUIB.
| --.,,*z--
.

r^
$*:if-*;
ris.6.re. f^;ufi*gb\l
Aspecte practice ?n protezarea edentayiei totale l6l

O altd posibilitate de fixare in RC este cea in care se realizeazd-tdieturi in V la nivelul


suprafefelor- ocluzale ale $abloanelor in zona lateral4 @dte 2 - 3 ffiieturi pe fiecare dintre cele
aoua;auloa@H aplicatd pe sablonul mandibular si se diriieazd
inchiderea in RC. (Fig. 6.39.) Pozi.tia poate fi verificat[, dupd care la nivel ocluzal poate fi
aplicaf trn strat sublire de pasti ZOF, pe unul dintre gabloane.

Gnssnu, cAIlzE' 0aNSECINTE, REMEDI ERI


Accidentele gi greEelile posibile in aceastd etap6 sunt:
(o deteriorarea gabloanelor
/o inregistrarea altei pozilii decdt RC (derapajul qabloanelor)
k semnul sPatulei Pozitiv
o Deteriiarea !eblo,a!:!er se traduce prin fracturarea bazei ;i desprinderea parlial[ sau
totala a bordurii de la nivelul ;ablonului.
Baza se poate fractura in resorblii accentuate ale crestei edentate qi cind inchiderea gurii
se realizeaza prin manevre fo4ate qi sub presiune mare. in aceste cazuri qablonul tlebuie
reff,cut pi reluatf, determinarea DVO pi RC.
Desprinderea bordurii de la nivelul qablonului poate fi consqinla unei confec$onf,ri
defectuoase, prin retenlii insuficiente la nivelul bazei, sau bordura realizatA din fdqii de ceard,
care se aespiind unele de altele. Aceste situalii presupun refacerea qablonului
qi reluarea
determinlrii DVO pi RC.
o '-"-
inregistrarea 4lte! pg4lgfulggdt RC-apare atunci chnd:
(- wieni"r * u purt'otilult tinrp proteze
6} sabloanele nu au stabilitate pe c6mpul protetic
- structurile cimpului protetic Si ATM sunt afectate de protezdri anterioare
incorecte, pe fondul unor afecliutti generale
sunt prezente tulbur[ri grave ocluzale la vechile proteze
\q-r', prezenfa de contacte uni sau bilateral distal intre baze sau borduri
Prvzerrlq uL
incazullniarepacientulnq--q@apardificulta{ilegatedeacfiunea
----_t-
musculaturii, a inregistrf,rii poziliei de RC 9i a adaptlrii finale cu protezele.
CAnd labloanele nu au stabilitate protetic, datoritd,res o&!i e l-accentuate, el e se
pot deplasa in cursu i-aucand ta lnregistarea altei pozilii decAt RC. In aceste
situaliitreUuie s6 se incerce mai intAi cre$terea stabilitalii qablonului qi dacd acest lucru nu este

posibil se vor realiza pe rAnd protezele.


CAnd protezele vichi incorecte au determinat qodificf,ri importante la nivelul siruqlu{l-o-r
.{g-LuI9{@s,respectivcreaStaflohnt[,pliuridemucoas6deplasabild
periorali s.i mobilizatori ai mandibulei,
;ffi;i; hipertonii musculare la nivelul mugchilor
afectare articulara) plasarea mandibulei in RC reprezinti o manevri deosebit de dificilI'
care

de cele mai multe ori nu poate fi solulionatd prin tehnicile curente.


Prezenta de contacte uni sau bilateral ante4:o_r), l? rUvelgl-lublouqqlor s au
sau mandibulei in sens opus, respectiv
bgzel_Gig. 6.40.), A#;'nina d"ptasarea s,aUlonului
ffif,i""tt"u se ating pe o parte deplasarea are loc de partea opusd, iar chnd se ating distal
deplasarea are loc spre anterior, Se depisteazd pi corecteazi contactul deviant.
in situalia in care din unul din motivele amintite nu se poate inregistra pozilia de RC se
(de reguld
protezarcatomlA bimaxilard poate firealizatdpe rflnd, mai intAi una dintre proteze
cea maxilar6, mai stabild). in etapa urmdtoare cu proteza maxilarl ca antagonigti impreunf, cu
162 Mihaela Pd.una , Elena Preoteasa

qablonul mandibular se determind RIM. Alteori cdnd resorbfia crestei mandibulare este
deosebit {e accentuatd o datd cu proteza mandibularl se poate solicita laboratorului qablon cu
baza definitivd a viitoarei proteze. in aceste condilii de lqai 4are slabilitate-q bazelo-r;i
inregistrarea RC poate fi E4t-qlac1a'
e poate fi observat sau nu in
XryLgglg-pg4'g
acedita-fiffi e6nd se conEata semnul spatulei pozitiv se
caut6 cauza gi se inlf,turd. Cauza poate fi: desprinderea
distaln a hazelor de pe c0mpul protetic, c6nd contactul intre
gabloane se realizeazd numai in zona frontald, atingerea
bazelor sau a soclurilor modelelor, distal' CAnd se ating
soclurile distal, indepdrtarea trebuie rcalizatd' cu multi
grij6, numai de la nivelul soclurilor, f6rtr a intra in zona Fis.6.40.
modelului corespunz6toare cdmpului protetic.

Concluzii practice privind utilizarea inregistrlrilor clinice in stabilirea RC:


a doud sau mai
- nici o metod6 nu d[ siguran!6, fiind nevoie de combirrarea in fiecare cazl
multe metode $i mai ales a celor care dau mai multa siguranl5
sEpanirea metodelor de
- Fasarca mandibulei in RC presupune cunoa$terea $i
plasare a mandibulei tn RC;
- plur*"u mandibulei in RC presupune o pregatire atenta a Sabloanelor qi a
Pacientului;
- dupa plasarea mandibulei in RC, inainte de inregistrarea ei trebuie realizatd
verificarea acestei Pozifii
- cdnd.nu se reu$e$te plSlarea mandibulei in Rc folosind pabloanele se poate
,..rrfru mooaitali sau a-baz9lal
definitive ale acestora dand astfel mai multl siguranfa inregistrflrii

inregistrdri grafice ale RC


inregistrarile grafice ale RC se rcalizeazd cu dispozitiveinra Ei extraoralgl_plelAztlte cu
g-dArEA qi r,rn achscriitor aplicate lg gyglg!-lggnugglor de ocluzie (Fig. 6.a1.). Pacientul
ffita-rnilffi U"luffiiitutadreapti-- stanga qi de propulsie. Dupd un timp, intervenind 9i
oboseala musculard, miqcdrile devin mai ordonate qi este jlescril un ungbi, cu aspect
de

pesciru$, q$Ligl g$c, al cdrui vdrf corespunde*eg@g' de R'C'

Fis.6.4l.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 163

inregistriri in vederea montfii modelelor in articulator


Pentru montarea modelelor in articulator, pe l6ngd celelalte detennindri, sunt necesare:
.r axa balama terminald pentru pozitir:narea fiir:delulid inaxilar in raport crr aceesta
\ t" lirate gi proputrpig
Determinirile suplimentare sunt in funclie de tipul de articulator (mediu sau adaptabil),
respectiv:
- determinarea axei balarna terminale prin combinarea metodei palpatorii.
antropometrice (la 11 - 13 mm de centrul tragusului pe linia car-e il uneqte cu
unghiul extern al orbitei), cu arc facial de inregistrare (Fig. 6.42.)
- transferul poziliei modelului maxilar in rapoft cu axa balama terminala qipunctul
infraorbital (la 54 mm de marginea incizalA a incisilului superior), cu ajutorul
arcului facial de transfer caracteris[ic fiecirui tip de articulator (Fig. 6.43.)
- poziqionarea modelului mandibular gi programarea articulatorului in raport cu
inregistrarea RC, a poziliei in propulsie Si lateralitate, prin mugc6turd in ceard
sau cu pantograful.

Fig.6.42. Fig. 6.43.

6.6.STABrLrREA TNDICATITLOR iN VSOTREA ALEGERTT $r


ARANJAMENTULUI DINTILOR ARTIFICIALI
Tnasa,nna, LrNrrLoR DE REFERINTA pENTRU ylrroRtr DrNTr
Dupq,filqqa;abloanelor in R.C, qi inainte de a fi indepirtate din cavitatea bucal{, se
verificl $i traseazI p9 gabloane liniile de referinlf, pentru viitoiifETtrI a{ificiali frontali.
Acestea trebuie sd fie linii drepte qi clare. Astfel pe ;abloane se vor trasa trei linii verticale pi
una orizontald, respectiv:
(=-
, linia mediand
..
(- linia surAsului
I- liniile canine
L
LtNu, ugotnxA
Linia mediani, este o linie verticald ce se traseazd pentru a servi ca repqpentru linia
interincisivd.
164 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Cu o spatuld de ceara aqezatl pe bordura qablonului superior qi urmarind linia mediana a


,&lg,trggggd-pfrn !iltro-, tglgtgglulloZgSqpBr.ioare, se traseazS ugor, o linie verticald, atAt
p9!q$g* superioar6 cdt qi pe ceajnferio3r5 (Fig. 6.44"). Dupd ce se apreciazl inc5 o data
coinciden{a cu linia median6, putAnd confrunta gi cu pozilia frenului, aceasta este bine
I inia se transformd intr-un gan! de circa I Tp jgqc,rng, pe{penqicular pe pland
conturata. F*
de ocluzie,
---[i[ trei,uie stabilitl linia median[ dupa frenul buzei superioare, acesta putdnd deveni
numai o provocare la verificare. De multe ori pozilia.tenului este paramedianS.
--
Ltwt,s saRAsutut
Linia surAsului se inregistreazd de obicei fdrd
dificulta$, deoarece -pacientul mimeazd u$or surdqul, mai
ales dacl operatorul ajuta la aceasta, printr-o conversafie
adecvati.
Se traseazd"pe sablonul superior, in regiunea frontal[ o
linie razantd cu marginea libera a buzei superigare, atunci
cAnd pacientul schileaz5 E!_qg1g!&5;3!.
Fig.6.44.
LtNtt ctNtNutut
Linia caninului in general corespunde:q gonU!u{g!q-_cgl3 alunci cdnd pacientul sti cu
gura inchis4, Totugi, este mai bine si fie dedus6 dintr-9_!I!9 care pleacd de la glabel[ sau de
la cuta frontal[ mijlocie,. trece prin marginea extemi a aripiiltasului $i "in!al4e!19^-Elglgl-dg-
ocluzie, De Ia acest punct de interseclie, se ridici o verticalS care va fi linia caninului.
Toate aceste repere, folosesc la alegerea indltimii ti la$mii dinfilor artificiali in regiunea
frontald.
in afarl de datele transmise prin intermediul s,abloanelor, tehnicianului dentar trebuie sd
i se transmitd gi alte date in vederea alegerii pi aranjamentului dentar.

Dlrsr,n TRANsMISE ix vnnrnBe ALEGERtr DINTILoR


Pentru alegerea dinlilor se indic6:

@l@
Fig.6.45. Fig.6.46.

forma dinlilor
mlrimea
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 165

* culoarea,
- materialul
Foru'rn DTNTTLoR
Alegerea dinfilor ca formd pome;te de la incisivul central care trebuie sd se armonizeze
ca formd generald cu.fqrma L6$W1A!q_q&191, dupd forma alcadei, linAnd cont apoi de&rmq_

!.fii_::t!Uo&re (in raport cu profilul, obrajii, fruntea), de aspectul.unghiurilo-r (mai rotunjite


sau bine exprimate, in rapofi cu sexul, vdrsta pi personalitatea) ;i dupS-textur6. Dinlii se pot
impa4i astfel ca forme generale in dinli pdtrali, ovalari qi triunghiulari, cu diferite
caracteristici. Incisivul lateral qi caninul prin foffia ior ijrii.innueirta ispeciuf viitoarelor
arcade. napoifiiffift?zontaGli-TErticale ale contururilor faciale pot aefini forma
' viitorilor dinti (Fig. 6.45.)
M,c,Nbrce
Se armonizeaza _cq_mgq!L94.lqtei, tirol-_gqnslllullo:lgl, q4imet jrye4919., .PYO.
Raportarea dintrilor ca mdrime se face in primul rdnd la distanta dintre arcade gi 1a
dimensiunile fetei (i44lgrngt diltllor la in4llimea faciala\latimea lor la bisl&grxglica,
-4i!!g!!g
Fig. 6.a6.). DupI mdrime dinlii se impa( in 4inli mari, de mdrime medie 9i dinli mici.
CuLonnB.c,
Culoarea dintilor se alege dupi o cheie de culori care trebuie sI fie specificd fabricii ai
c6rei dinli ii intrebuinlIm (Spofa, Vita, etc.).
Culoarea se stabile;te in strAnsl colaborare cu pacientul, operatorul cdutdnd s6-l convingd
cd la o v6rsti inaintatA dinfii prea albi nu dau un aspect natural. TotuEi verdictul final il va da
pacientul.
Ea este influentatd de factori generali (vdrst6, sex, ras5) li d.e factqll_qlg! (elementele de
cadru facial; culoarea tegumentelor, pdrului, ochilor, buzelor, relafia crestelor).

Mtrrautut
Dinlii pot fi
din acrilat (prefabricafi, comercializafi in garnituri de 28 din$ sau separat
pentru zona frontald 12 din{i qi laterala 16 dinti) sau dlq_portelan (mai ales pentru zona
frontal6). Cei mai utilizali sunt dinfii din acrilat, prefabricali. Noile generatii de din1i, prin
regimul tehnologic pi ingredientele lor ajung s[ concureze estetic pe cei din porfelan, ca sd nu
mai vorbim qi de alte avantaje ale lor.

Tpur, or ocLUzIE
OcLuztl. it't zoNl. rnoNrttt
Ocluzia in zona frontald poate fi:
- psalidodontd (supraocluzie cu inocluzie sagitald)
- labiodont6 sau cap la cap
- ocluzie inversd
Ocluzia psalidodontd
Gradul de supraocluzie al dinlilor frontali este in jur de 1-2 mm, CAnd este vorba de un
pacient cu retrognatie mandibulara prin EBaliuhgdqs vertical se impune o supraocluzie mai
mare .ggjnocluz1g r3g!!4!A corespunzatoare.

I""9g r"gt3!-se indicd injry!&j* gra{gl de avansare a mandibulei in fonatie.


166 Mihaela Pduna . Elena Preoteqsa

In general se ylgllm{na supraocluzia lqge chiar daca


pacientul dorepte, in cazurile in care nu se poate asigura o
,,s
bund inchidere distald a protezei, sau la cei care practicA
f@
._--;---_-:-
a
llgqglllg1g Protezer'
Ocluzia labiodontd
care pot fi cauze de
(Wft oo{o

Ocluzia labiodontd se realizeazd la pacienfii cu


-.eLm^.
.edentafii vechi sau la cei cu "prgglefq_lqaqdibularl cu
&93lg,91gdUs" iulre creqte.
Ocluz.ia inversd
Ocluzia inversd se realizeazd la cei cu -plgg4atr_e
"ry$lUlqe rggle, cu dec ata i q qr4qq!4!=r9_,c rq e!e.
*ffi.s Fis.6.47.
OcLuae ir,t nnaunBt u-A,rEMLA
-? Poate fi nomralS sau inversd, dar niciodatd cap la cap

Ocluzia normald
Ocluzia in regiunea normald se traduce printr-un raport al_cuspiqilgr yestibulari ri
care - i dep6$esc pe cei mq!4ilulari spre veslibu,lar. Importanfi sunt gqlglzii_palatinali ai
dintilor-maxilari care trebuie sd articuleze cu fosetele centrale gi marginale ale-inlilor
mandibulariJa se realizeazd in caz de ruflort*noIiafT-cresteloiE*lia[ frontal (axa
inffiGolar6 verticala sau cu o ugoari convergenf6 maxilara).
Ocluzia inversd
Se realizeazd.in caz de schimbare a raportului intercrel1g sau lq_pigg!4i. Se traduce
printr-o relafie inyersi in car bulari se situeaz6 &3tarq
celor maxilari. Raportul poate fi invers la toli dinfii laterali, numai pe o parte sau numai la 1-2
dinti de pe o parte.
Rrr,rsrur, FETELoR ocLuztLr.
Relieful fetelor ocluzale trebuie sa fie 4itglproporlional cu,-qIbA sagitala qi gradul de
"pupraocluzie, dar ;i cu -aspectul crestelor qi celorlalte condifli de echilibru, cu relatia dintre
creSteli-.innicillcaZlaprotezeletotalenusuntindicati
NU ai"u "."*".q,
tn cazul in care crestele edentate sunt atrofiate, deci conrli$i slabe pentru stabilitatea
protezei, chiar dacfi cinematica mandibulard ar permite montarea de dinti cuspidali, se va
renunfa deoarece pantele cuspidiene dau nagtere la forte orizontale care miresc $i mai mult
instabilitatea protezei.

Canecrrnrsrrcr ALE ARANJAMENTULUI DENTAR


Prin intermediul fiqei sunt transmise qi o serie de date referitoare la aranjamentul dentar:
ggnle d"r,!4!g (rot5ri, spafieri, incdleclri, liniile arcadei:
.lsPgglf-eutbUuijlcEgle, ulpgglg
curbura incizal5, vestibulard, de colet, in armonie cu tipul somatic Fig. 6.47.).
Aspecte practice tn pratezarea edentayiei totale 167

CAPITOLUL 7
MONTAREA DINTILOR

7.1. FIXAREA MODELELOR tN OCI,UZOR


Deqi este unul dintre cele mai vechi articulatoare cunoscute, ocluzorul, creat in 1840 de
citre JAMES CAMERON, este folosit pi astizi in numeroase laboratoare" Ocluzorul _

reproduce numai. raportul static spaflal dintre modelul superior si ce] infurior, conservind
poziqia de relatie cenrricd sidimensiun.u u.rtidi;E;ffi RC.ilI,'O
7.1.1. Pregatirea modelelor in vederea fixflrii in ocluzor
se controleazfl indllimea soclurilor modelelor care nu trebuie sd depigeascl
.13-15 qm;
l^
I in cazul tn care, din cauza existenlei unei .boryi pqlqtinq .foarte modelul
superiar nu poate fi redus suficient,,se reduce numai am portiryrra altt*la
pentru a da ,9 tnclinare .corespunTdtoare ramurii superioare a ocluzorului. (Fig. 7.I ")

Fig.7.1. Reducerea porliunii distale a soclului modelului superior

- pe socluri se facgyqg{sub fotma unor ganluri perpendiculare unele pe altele


(Fie. 7.2,);

Fig. 7.2. Retentriile de pe soclul modelului


r68 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

modelele astfel pregdtite se introduc in qabloane;


seaplic[ qabloanele solidarizate pe modele;
complexulfiSGiEll6Sloane esie flxalpentru mai multl siguran$ cu ajutorul
unor,bete de chibrit e lipit.dg-soqluli!9-mode&ler: un
bal in regiunea frontald c6te
qi un bdl in fiecare regiune lateral5, trig. 7.3.)

Fig. 7.3. - Modelele pregdtite pentru fixarea tn ocluzor

I Wde.y-olkte este asiguratd numai dacii acesteq swnt-uscate'


Deci in acest moment se va avea tn vedere ca modelele sd nu fie umezite.

7.1,2. Ghipsarea modelelor in ocluzor


a) Reguli de montare a modelelar in ocluzor:
,l- axul median al celor doul modele trebuie sI coincidi cu axul median al
ocluzorului; I
t axul median al modelelor trebuie sd fie perpendienlar pe axa de rotafie a
ocluzorului;
planul de orientare ocluzald al gabloanelor trebuie si fie paralel cu planul
9 orizontal reprezentat de suprafafa mesei;
q planul de orientare ocluzal6 trebuie sa fie L: nivelul reperului care indicd
planul de ocluzie al instrumentului;
qi a,rul de rotatie al.ocluzorului
6 .distantq dintt. @or
trebuie sA fie de ]Ulgm. Aceastf, distanld este preluat5 prin tradilie din teoria
sferei a lui Monion, conform cdreia dinlii mandibulari se miqcd pe suprafafa
unei sfere cu o razd de 10,5 cm.

b) Ghipsarea modelelor in ocluzor


tr- modelele solidarizate prin intermediul $abloanelor de ocluzie se introduc intre
';i"_-----_---__-------f
iF{gu[ ramuri ale ocluzorului cu partea distalf, cdtre balama. .qr*brr]
ocluzorului se.lgtiveazI phntr cdnd intre ramura superioard si.sjglgmggelu.lg
superior se creazd o distanfi de aproximativ 5 mm, pozigie in care lurubul se
blocheaz6 cu contrapiulita;
'L ansamblul modele - pabloane se introduce in apa rece pentru 2 - 3 minute;
q in acest timp se preg5teqte ghipsul;
,/
Aspecte practice ?n pratezarea edentaliei totale 169

t
h p* o placd de sticld sau pe o bucata de hdrtie lucioasd se pune o cantitate de
ghips; peste ea se pune ramura inferioard a ocluzorului, apoi o nou6 cantitate
de ghips, apoi modelele solidarizate;

I in acest momelfi este important ca Lozilionatea modelelor sd se facd conform


enunfarc la puncrul a)
-yg{rl*
- se aplica pastd de ghips pe soclul modelului superior, se coboard bragul
superior al ocluzorului pdnd ia contact cu gurubul, dupS care, cu o ultimd
cantitate de ghips, se soiidarizeazd qi modelul superior;
- excesul de ghfps de la nivelul ramurii inferioare se indepdrteazd cu degetele,
in timp ce ghipiul de la ramura superioarii se netezeste cl6ndu-i o form5 de
emisferdll

I qhfororro trebuie fdcutd destul de repede pentru ca ghipsul sd nu faca pr:fdjnoint,


de teruninarea operafiei.
kt ghipsare nu trebuie folositd_o cantitate prea mare (e ghltps pentru a nu mdri inutil
volumul ;i greulatea tntregului ansamblu.
- imediat duptr intdrirea ghipsului se definitiveazAjmgglgs_
- se controleaz6 ggtg@l s[ nu fie acoperit de ghips,
-ss
fiIgg&Ajn rg$eg! cu
9ralul superior al ocluzorului, apoi W nxeaza contiapglih Pentru mai mare
sigurant5 contrniriulita *ste lxatd cu ceglq i9-liptl6au plgg4-dg bggI.

3 ln timpul manoperelor de realizare a arcaclelor artificiale care yor urma:ruerlcq.


cu desdvdr;ire ryodtficarea poilliei ;Urybwlui. Avdnd tn vedere cd axa de roto{ie a ocluz.orului
rut are nici o legdturd cu axa-balama terminald reald a pacientului, ridicarea sau cobordrea
;urubului modiftcd dqtele culese in timpulul manoperelor de determinare a rela[iilor
,intermaxilare ;i compromit faza de realizare a machetelor.

7.1,3. Transferul liniilor de referinfi de pe pabloane pe modele

- ]gg ,ledi4a_"ste prelungitd de la nivelul bordurii de ocluzie pe soclul


modelului superior gi pe soclul modelului inf-erior;
* liniile caninilor.sunt prelungite pe soclul modelului superior; (Fig. 7.a.)

Fig.7.4,
170 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Linia median6 si liniile caninilor trasate pe modele


- linia surisului se transferd trasAnd doul linii orizontale paralele pe soclul
;d"lrl.t *perior. Distanfa dintre cele dou6 linii trebuie sd fie egald cu
distanla dintre planul de orientare ocluzald qi linia sur6sului trasatd pe
qablonul de ocluzie suPerior;
d. este materializati printr-o linie paraleld
- .dir".!la qt*rtrt ryy_gcluzalA
cu acesta trasaU pe sociut modelului superior. Distanla dintre planul de
orientare ocluzald pi aceastalinie, rn5suratajuglimgtri, se noteazd pe model
pe linia mediani qi se consemneazdin fila de laborator;

- .curbura vestibulara a $ablonului superior poate fi jransferqtd prin mai multe


metode din care menliondm dou5:
. prin reatizwea unei ,,_chgi*wq!!b3!gq-.dur--ehigs sau 4! :jli99nis,-
Aceastf, metodi presupune amprentarea felei vestibulare a qablonului
de ocluzie qi a soclului modelului superior astfel incdt cheia sd poat6 fi
repusS in aceeagi pozilie ori de c6te ori este nevoie. Dupd indepqqel
$3gg3trg!gl_ de ocluzie _de pe mo4ele dinlii frontali superiori
vor fi
montati cu felele vestibulare in raport cu fafa intemi a cheii vestibulare.

Metoda fiind greoaie este rar folositai


. prin transferul curburii vestibulare a qablonului superior -pe o p!dcu![ .

metalic[ Metoda, apa4inand lul


"*" @'fi descrisa la tehnica de montare folositf, de acesta.
Pedro saizar, va

pe modele mai sunt trasate niste linii de


@deocluzie
referinf[ pentru a facilita montarea dintilor:
* miilocul crestelor alveolare este materializat prin linii care se traseazi in
zonele latelqll lqnlalilatl in zona trontala ^^-.%
si ih
frontala y- zone-!g-!41q4!q !4 mandibula'

Astfel: I
. la maxilar se traseazi"-!in!!, pe- dleapta qi pe stinga, care unesc mijlocul
.crestei in zona caninului cu mtlocul crestei in zona tuberozitSlii
maxilare. LiniiE se PrelUngglg.anterior ;i posterior p-e sqg!.gl fr-ISdPUlg
astfel incflt sd fie vizibile dupd ce va fi aplicatd.qgara-bLzei-ng4q-heL4;
- (Fie.7.5.)
. la mandibuld liniile unesc lateral, pe dreapta qi pe stdnga, mijlocul
crestei in zona caninului cu mijlocul crestei in zona tuberculului
piriform; in zona frontala se traseazi o linie cale uneFte cele douf,
puncte care reprezint6 mijlocul crestei in dreptul caninilor' I,1rri1&j9-
pe s-TlqBgdelglui; (Fig. 7.6')
Prelunsqsc
Aspecte practice tn protezarec edentaliei totale
171

Fig, 7.5. Liniile care matertalizeazd Fig. 7.6. Liniile care mqterializeazd
mijlocul crestelor la maxilar miilocul crestelor la mandibwlri

- linia curburii crestei edentate mandibulare in regiunea laterala * se traseaza o


Iinie paraleld cu _ryg[il rl9s1g pe soclut mqdelului-inferior. (Fig. 7.7.) l

ii

!
!
!

Fig.7"7.Liruia paraleld cu muchia crestei mandibulare I

inainte de aplicarea cerii pentru baza machetei se poate face folierea modelelor in zonele
unde aceasta este necesara,
-dac{ nu a fost fdcut5 in4iuEje confeffiiie.a qabloanelor.

7.2. TEHNICI DE MONTARE A DINTII,OR ARTIFICIALI


7.2.1. Tehnica Gysi
Alfred Gysi folosegte gil{i anatoformi cu pante cuspidiene intre 20" si 40' ;i un
.gticutarof_449_prabil sau {emigqaptabit (Gysi Trubyte).
Dacd la finalul tratamentul se urmlre;te doar echilibrarea in ceniric, montarea se poate
face pe oclyzor

a) Montarea normsld
{
,-
Reguli generale de montare a dintilor frontali:
L'' ' felele vestibulare ale dinfllor frontali superiori trebuie s6 se inscrie exact in curba
vestibular5 a ;ablonului; Fig. 7.8.). Din raliuni
fizionomice dinyii,tslflgli:W7lgri par ft
m o n t a! i t*_af" rggglli.

Fig. 7.8. Felele vestibulare ale frontalilor supeiori se


tns<:riu tl"_culbo:S$nb"lgrd a ;ablanului de ocluzie
t72 Mihaela Pauna . Elena Preoteasa

r marginea incizall a frontalilor superiori trebuie sd corespundd planului de orientare


protetica; €ig.7.9.)

F i g. 7.9. ln ofg:le a upsrio n


"jyizald frgg1sliley;
corespunde plqrulu] is oljgare

o incisivii inferiori au.glg!g_y94i94lg-p4l4ele trglgl!4einq:Zale ?n general lq.acelasi

{yelr6rs-7Tul - Ei

I Fig.7.l0. Incisivii inferiori au axele paralele

r incisivii inferiori se monteazd cu marginea inclqlqinclinat5 cAFe :g$!hglar, dar fdrd


sE iasi in afara perimetrului de sprijin oferit de creasta eden@ta; (Fig. 7.11.)

Fig. 7. 1 t . inclinarea incisivului inferior

o de cAte ori este posibil in regiunea frontala se realizeaz6 o supraocluzie d!-l_2Jqm


si o inocluzie sagitald, (Fig. 7.12.)

Fie. 7.12. Supraochtzia minimd qi inocluzia sagitald


Aspecte practice ?n protezarea edentayiei totale 1',73

Monlarea dinlilor .frontali tn laborator este deci o montare standcrd, care va fi


individualizafi la proba ryqchetelor tn cavitqteq-Qyg.qlA, in funcqie de sugestiile qi exigenlele
fizionomice ale pacientului.
Abateri de la montarea standard pot fi impuse din raliuni fiziologice in ceea ce privegte
realizarea ocluziei in regiunea fron_tali. In situalia unui pacient care Ebgtle.face o prolg!:jS
Jnare,inocluzia sagitala standard ar duce la ciocnirea dingilor ?n regiunea frontal6,,c_eea ce ar
periclita stabilitatea protezelor si ar lmpiedica pacientul sf, se obis,nuiascl cu eleu in aceste
situafii se recomandd realizxea unei inochgii segit4e rntri, d"l: j_-.. borelatd cu
$Ul$ d il-9q_p19-pu-l q ie! is fansli e,
\ \fl neguli generale de rnontare a dinfilor laterali:
'. dintii latergli sunt montali y-mtjlocul:!!!!4
r alveolare. Ygl!ggq_!gr-qlg*("a la
4 a
dentat * cu dinfii arcadei superioare inafara arcadei inferioare) se realizeazd, aruncl-a49jl3
-'
interalveolarA face cu planul orizontalSe orientare unyl$ J
* u*r ,,"rtical un uighi G o:lo'. feig. z,r:.1

1\
Fig. 7.13. Unghiul dintre axa interalveolard si planul orizontal

o fiecare dinte lateral se monteazd in raport cu_axa interalveolal4, E4glatd cu-o_lr_914_


.:p_ecial,.conceput6 (Fig. 7.14.). Rigla pernite mdsurarea distanfei dintre crestele alveolare ;i
inclinarea axei interalveolare fa[[ de verticald. Montarea se 1'ace cu ajutorul unor-prisme de
asezate pe o p_ldcufa de ocluziEil66liL(Fig. ?.15.)
engulafre.grtulg

Fig. 7.14. Rigla lui Gysr Fig.7.l5. Prismele lui Gysi

,h
t74 Mihaela Pdunq . Elena Preoteasa

Fig.7.l6. UnitdYile de masticalie

. in s:$._ygstibglg:9!al, qrqlllgpq_rori deB[$gsc qple=v,-eq-t&ular dinlii.!4]fe4g5l cu o


.i@d,realiz6ndu.seotreapticareprevineinsinuareamucoaseijugaleintre
arcade. (Fig. 7.17.)

Fig.7.17.Montarea din1ilor laterali - vedere tn secliune


frontald

r in zona lateralS se ia de R.c. t &t = Rc


Rnculr INDwIDUALE DE MoNTARE:
Pentru fiecare dinte existd reguli individuale de montare care precizeaz5:
(: direclia axului longitudinal in sens mezio-distal;

t direcfia axului longitudinal in sens vestibulo-oral;


orientarea fafl de planul de ocluzie.

in tehnica Gysi dinfii sunt montali intr-o anumiti ordine, qi anume:


C montarea incepe cu dinlii frontali superiori. Se monteazl altqrn+liv de,-q pq4!-

\ ii altafag de linia mediaqgt, IC superiori, IL superiori, C superiori;


I - @i superiori Pm,, Pm, M,, M, de o parte si de alta;
a dinfilor inferiori este urrnatoareu,,l!,9IC, IL, Pm,,
I - secvenfa de montareqi
M, de o parte de alta:
L Pm,,
Incisivul central suPerior:
l. se pozi[ioneazd. cu fata meziala i, "orlirou*u lini"i f dq p!-Mdel; prin
montarea celor doi IC se contureazd linia interi4cisiv6''
. 2. se monteaza cu cqlelu!-1ngl!Il4-.Es,ql-!pre--glg!4 fat4-de.-1!!lg--median6, axul sau
'F\-blongitudinal formAnd cu iceasta un gngb!__d9.2=-3.". Deci axul celor doi incisivi centrali
montafi este divergent la nivelul coletelor pi convergent la nivelul marginii incizale.
3. .inclinafia vestibulo-orallqgelgi_1glgtlggggl al incisivului central superior fafi de
planul fiiniii va fi dpl-t', uneori JB Deci marginea incizali va fi vestibularizatd fati de
pozifia coletului dintelui cu I - 3 mm;
4. marginea i4gizald atinge planul de orientare ocluzala, (Fig' 7.18.)
14^b v'-tr)
J-T' tt r-{"(tL
3-5*a b:-t-UL
Aspecte practice tn protezarea edentapie@nl 1f*2" b J* 5. [+1
Incisivul lateral superior:
l. fafa meziald a incisivului Iateral este situatd in contact cu fafa distald a
incisivului central;

m
2. inclinafia mezio-distalE a axului longituclinal al dintelui va fi de.l - :1_ qgre_

fiEiil1ia-rertiUuto-o.ata a acestui dinte va fi de 6 - 8' pAn6 la 12", astfel incAt


-coletul dintelui pare infundat fa{E de central;
4. mareinea incizalS este {Egn!4ffileplaqql d-e_oriCqla!.e_A9luaali Ia 0,5 -l mm.
(Fis. 7.18.)

Caninul superior se pozilioneazf, astfel:


1. fgla meziald este in contact cu fala distald a incisiwlui lateral superior;
2. 1p!ina[1u *"rlg-dittulEa axului longitudinal al dintelui este de 1,5 *?" spre_dist4l;
3. inclinalia vestibql=*otql4 a caninului va fi de 2 - 5' sau chiar pAnE la 7' fali de
planul frontal (spre oral); caninul este din acest motiv proeminent vestibular;
{lgLi
4. caninul atinge planul de orienrare ocluzalf,gu v6rful cupidului. (Fig. 7.18. a qi b)

F
b.

Fig. 7. I B. Montarea frontalilor supe riori

Aceastl montare a frontalilor corespunde simetriei faciale normale.

Premolarul l superior:
l. intre premolarul I superior gi fala distalf, a caninului existd uneori un spafiu
mic de 0,75 mm, pentru a putea permite o bun6 angrenare a cuspidului
caninului inferior, cdnd nu se lucreazI cu garnituri asortate;
2. .Crlrllorgrtudinal perpendicgfu pe plaqq! [e orientge ocluzald;
3. Sglt !*"rio-dirtul ul dintelui se plaseazi-pe mijlocul crestei;
4. v6rful cuspidului vestibular atinge planul de orientare ocluzala, iar cuspidul
palatinal se distanleazd de acest plan la 0,5 mm; (Fig. 7.19.)
5. liniile prelungite (spre bolta palatinl), care unesc cuspizii vestibulari $i orali
ai premolarilor I superiori din stAnga gi dreapta arcadei, intersecteazf, linia
medio-sagital[ posterior amplas[rii tor. (Fig.@])
176 Mihaela Pdunr . Elena Preoteasa

Fremolarul 2 superior:
1. fata meziala este in contact cu fafa distali a premolarului 1;
L axul longitudinal este perpendiculal pe planu] de-olientare ocluzald;
ffiu1il,"oGt,rlui " ii :g-qJ-!6-tEl""rjel'
u

[. qanful mglio:djjtal al dintelui se plaseazdpq-EliigiUlgry!!9lt


5. atinge planul ocluzal cu ambii cuspizi; (Fig' 7'19.)
6. Iiniilefi unire ale cuspiiiloivestiEutari qi orali ale premolarilor 2 din stdnga
qi dreapta sunt in prglglgir" una cu alta gi dispuse perpendiEfurr pe linia
medio-sagitala. (FigQ2l)

'|,F-:,
*L*l==-$--."

Fig. 7, 1 9. Montarea premolailor superiori

Fi {-7}Q,Pozilia premolarilo r I risQ$. Pozi'lia premolarilor 2


fayd de linia mediand fald de linia mediand

Dup6 fixarea premolarilor, se verificf, a$ezarea in ansamblu a tuturor dinlilor montati.


Marginile inglzale ale frontalilor trebuie sd reprezinte--9-cui!U[-!9q1i4ud li s;irne$iqt de
amb-;C partaate liniei mbdiane, iar jumdtatea distald a_caninilor impreund cu &Elg.rq!!&glare
ale premolarilor trebuie si formeze o linie drgggtd sau y$or curbS'

Molarul I superior:
1. fafa meziald esre in contact cu fala distalfl a premolarului 2 superior;
f,ft axul lqngitudinal este ?nclinat.spre mezial;
Silrr-rongitudinal al molarului I "tt"gggir.tipl spre oralj
4. $antul iqtercuspidian este plasat pe mijigqll crestet;
Aspecte practice tn protezareet edentayiei totale t7'l

5. fa[4 ocluzala are o direclie in jos, vestibular ;i distal formind un unghi de 6"
.rr plgl-, qt oJienla-re. ocluzala.
6. prin aceastd inclinatie do**g$pidu!_g*zio-pglgllnal l!l!E danul_{e orientare
proteticd, cuspidul disto-palatinal fiind la 1 mm distania de acest plan. (Fi5.7.22.)

f Fig" 7.22. Montarea molarului l superior

Molarul 2 superior:

6. fala ocluzald va fi puternic inclinat6 vestibular gi distal. (Fi5.7.23.)

"mH Fig. 7.23. Montqrea molarului 2 superior

Montarea corecu a dinlilor artificiali pe


conferd un aspect de.simetrig a c:lor dou4 hgmtarcadC.
o arcadd

Montarea dinfilor intbriori incepe cu molarul 1, care se lipegte cu fala ocluzal[ de cea a
dinlilor superiori in felul urmf,tor: cuspidul mezio-vestibular al molarului I inferior intrd intre
versantul distal al cuspizilor premr:larului 2 qi cuspidul mezio-vestibular al molarului I

'." l,l li+'il,?flti;1ii,:f"-1, eurlpidul ,rsrtilr,lar inrerior intr6 in $nrul intsrc.spldian@*


<#bt*tal molari lor qupeliori.
cjrara machetei inferio.are $i !gl!4rde g4lzorul. (Fig. 7.24. b) se
@tula
rice$te bine, se dezlipepte fala ocluzatrd a molarului inferior de cea a dinfilor superiori gi se
$eschide ocluzorul. Molarul va r6mAne fixat de macheta inferioard.

7.24. Montarea molarului I inferior


178 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

Molarul l inferior:
1. se monteazd.pe mijlocul crestei edentate cu ;antul mezio-distal al molarului
purutfl -ijG"otJr""tei.:
"u.
2. in plan sagital se obline3le:ia !u.i4ng!5:: cuspidul mezio-palatinar ar molarului
-
1 superior se plaseaz6 in foseta centralS a molarului prim inferior (intre
cuspidul mezio-vestibular gi centro-vestibular); (Fig. 7 .25 .)
3.-gtp*Ug$rbdari ui 11glaru]gi:lpgrior dep6$esc pe .9el_ryql$lutari cu o
.jumf,tate de cuspid. (Fig. 7.26.)
h, i* $L',ts i/-G " -

Fig. 7.25. Cheia lui Angle Fig. 7.26. Raportul dintre molari
tn sens vestibulo-oral
Caninul inferior:
1. Joletu! pe creasti;
2. aproximativ ip_pgZiiieJg4jggltr, -colelgl fiind u;qt4ill!4lifat;
l. :a{u!-gq!pldului, discret oralizal qi mezializat se insera in spaliul interdentar
dintre IL superior qr*C_ sgpggor.
4. unind axele longitudinale ale celor doi canini acestea converg spre linia
medians. (Fig.7.27.)

Incisivul central inferior:


1.
_coletgl pe mijlocul.-ctCS:leij
2. se situeaz6 de regulS simetric de o parte si alta a liniei mediene cu fata sa
, - meziald iB-,c--o_ltA.el.c.rt Cfinrd;
Gnffiiisffi;G.#uid;. iill..t u"rtiuut*iruta; /rqftiJ --*ykaau.yt l-L ,w;,^.
5. marginea incizal5 a incisivului central superior acoperd cu I -/2 mm ir{ plan
.vertical incisivii centrali inferiori, iar in plan sagital se creazd un spatiu de
inocluzie tot de I - 2 mm. (Fig.1 .27.) ir1u.,L.tqtt so-\SLIn' { - Z r**^
lncisivul lateral inferior:
I
1. coletul pe Bi[99{ qgltei;
2. fa[a sa meziaLd se aflf, in contact cu cea distald a incisivului central inferior;
fala distalI a incisivului lateral inferior este in contact cu fa{a meziald, a
caninului inferior;
Aspecte practice tn protezarea edentaliei totale 179

3. marginea. incizald este plasatd.cu Q,5 mm mai sus decAt cea a centralului
. inferior;
4. se plaseazd, intre U3 distalA a fefei orale a IC superior pi 1/3 meziali a felei
orale a IL suoerior'
@ ;il;" rr"ir"r'ii" aceleagi rapoarte ocluzale frontale ca qi incisivul central.
(Fie. 7 .27 .) ruq i,;rtL*.,tri -."{r:rU*-S i"z
**TT*
/rp
q
F i g. 7. 2 7. M ont are a frontalilo r infe ri o ri

Premolarul I inferior:
1. .y_gglglgl pe_qeasla.
2. cuspidul vestibular trebuie sI se incadreze intre vArful cuspldgl-Ui e6_qJhrior
qi
.cuqpidul yg{ibular al Pm, 6u}rior;
.\r 3. I4SSUg4Ta oqor til$4ffi-u;
4. in plan frontal"'t"
cuspizii vestibulari superiori qgllryg: cu aproximativlpn
,"4\r*g_lgr pe cei inferiori.

Premolarul2 inferior:
1. cu _coletul pe creastd;
2. cu fala mezialS in contact cu Pm, inferior, iar fala distald in contact cu M,
inferior;
3. cusoidul vestibular este in- qontact cu -9lg!!p!g_rnug!nale ale Prn Si Pmr-a2.
superiori, iar v0rful acestuia este plasat .lg_qpgltgijglgldentar {iiltre rq!__dqjg,l
premolari superiori;
n *4. fala ocluzala este.u$or lingualizat5;

Molarul 2 inferior:
l. se monteaza pg ngulggglgg{ei;
2. realizeazd unitate
masticatorie cu M, $i M,6iiprior;
3. fala *"riuG-ilGiG"u fata diGG; MfrErie
+. Etu g"t*ald este orientatd. superior, IBgg!41 gi lingual.

Prin respectarea regulilor de montare se obfin cele trei curbe de ocluzie:


[3' curba sagitali de ocluzie (Spee)
,,| - curba transversald (Wilson)
l-- curba incizali.
180 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

b) Montarea laterald inversd (ocluzia inversd)


Gysi recomand6 montarea dlrrlilgllate&li in. oc_luzie _1ry-e^r!_4 atunci cdnd qxg-
interalveolari face cq!!gpu! orZgltul de o_rrenlglqn unghi mai mic de 80". (Fig. 7.28)
I t'-Xr\
-_c(j
|

F ig. 7,28.Axa inte ralv eolard formeazd cu planul


orizontal un unghi mai& de 80"

Pentru a respecta principiul de montare pe mijlocul crestei a din{ilor laterali, in aceste


cazuri cuspizii vestibulari ai dinlilor laterali inferiori se monteazf, in afara cuspizilor
vestibulari superiori.
Ocluzia inversd se poate realiza qnilatg{ril sau bilg!ggl,.-
ln unele situalii poate fi inso$ta qi de o montare inversl fronta!6 (ocluzia inversl total6).
Cu dinli anatoforrni ocluzia inversd se poate tealizain trei moduri (Fig' 7.29')
a - dinlii laterali superiori din dreapta se monteazd in partea stAngd inferioard 9i
invers (montare lncruciqatd). Se supriml de obicei primul premola{.Ja proteza
superioari, deoarece nu mai are loc.
b - dinfii laterali superiori din dreapta se monteazd inferior ?n dreapta, cei
superiori stenga se monteazd inferior stanga. Dinlii inferiori se monteazl
superior de aceeaqi parte.
c - dinlii laterali inferiori se monteazd pe cadranul lor dar in ocluzie inversf,,
adicd cuspizii vestibulari inferiori vin inafara cuspizilor vestibulari superiori.
Este varianta folq$F de obicei in_.!g!g.utgfg!& tehnicd dentar5.

Fig. 7.29. Montarea laterald inversd

c) Ocluzia distalizatd (Fig. 7.30.)


Este utilizatd la pacienlii care au avut in perioada de dgntat o anomalie clasa II Angle,
p{ogtqig_glxilar6.
La aceqti pacienli se realizeaza in regiunea.frontald o.supraocluzie mare qi o-i4ocluzie*
saEitald mare. Uneori se poate incerca realizarea unui contact al incisivilor inferiori cu un

6 platou retroincizal superior.


1@J; tr h",a
. \-o*1".?- .-..A
, PYff^'"'t' h/
'{xriSr' t/.,
'*L' ,*r{

rrv(fl-k(l er.l,lt ,*J..'r.19 di,^{'.d, | {hap


I ,j'.rtH)
.
- ful o;".V
: , \- *t^,,9_,yta\.,4ryli(., -L-
^* /i,v?i{c,JltrtL 11

i"i\ q y,."*L, 0
Aspecte practice in protezarea edentaYiei totale l8l

in regiunea lateralfi primul *or* ir#iii ,i'[t^on iq ltggpgz4ie. Se poate monta


primul *ol*!l in ung1ggi"grryl, darin aceastd situalie"ura
$-Ufi-flgflqrfl{4"r, ,ur" nu mai
are loc.

Fig. 7. i 0. Ocluzia distalizatd Fig. 7"31. Ocluzia meziqlizatd

d) Ocluzia mezializatd (Fig. 7.31.)


Este utilizatd la pacienfii care au avut in perioada de dentat o anomalie de clasa III Angle,
oroenatie mandibulara.
La aceqti pacienli se incearcd montarea cap la cap in regiunea.h.onllelA, daci este posibil.
Se realizeaza o.gg_luzix rnygy trontald a".'a plilffifo dore;te sau dacS raportul dintre cele

in regiunea laterald.M, inferior se monteazA in angrenaj mezializa$au in angrenaj normal


cuunsoatiudecomoensareintreorimuloremoIarsicanin.1

7.2.2. Tehnica Pedro Saizar


Pedro Saizar folosegte dinti anatoformi.
ln timp ce Gysi fotor.io-ptffi O" o.tuzie mobili,.Fedro Saizar folosegte o pl5cu15 de
ocluzie fixat[ pe fala ocluzald a bordurii de ocluzie a gabionului inferior.
t82 Mihaela Pd,una . Elena Preoteasa

qi
Plicu[4 este confecfionatd din tabln groasf, de 1 mm, are form6 de ,,I-I" sau de semicerc
circumscrie ca mdrime arcada dentar6. (Fig.7.32.)

Fig. 7.32. Pldcula lui Pedro Saizar

Fixarea pldcutei se face in felul urm6tor:


- aupa ghlp,sarea mcdelelor in ocluzor qi fixarea purubului se scot clamele de
solidarizare a gabloanelor;
- gl4cuta esre aplicarf, pe suprafala ocluzald 1gblgrului sqperior in aga fel incdt
'ffiiup *a ,qqqb4 Pl6cu[a este .fixatl
4"pa;eat"a -gu-5-rnm'
provizoriu il-trei_pungte cu !sgl4& lidg
- bordura
rr-
de ocluzie inferioarfl este ramolit6 uniform cu o*!!A!U14j49412!!4;
- JL inchide oglzglgl pina cAnd. qurulg! vine ?n ggn1ac-t cu bl4l[g!-sgllgi9r al
@i" o"t*ie in uofultu de ocluzie-plastifiati a

linia mediand;
- linia caninilor. (Fig. 7.33.)

Fig.7.j3. Reperele preluate de pe ;ablonul superior pe


pldcula Pedro Saizar

Aceste repere uqureazd mult manoperele de rnontare a dinlilor frontali superiori.


gablonul de ocluzie superior este indepdrtat de pe model'
Pe modelul superior se traseazf,:
$"a pe soclu, in regiunea anterioarf,, doud linii paralele la distanla care corespunde

r |.
- pe rnocle!
-
pe qabloane distan.tei dintre planul de ocluzie qi linia surdsului;
liniile-care marcheazd gli]ggl&Igstelglfn regiunea laterald'
s!ffi-pteura o folie O1gq1a reprezintl pacheta bazei. I)intii frontali se
"a.e de pe
f\_moiteaza iln6nd seama de iepErele de pe placulS 9i loclu'l mqdetqlui'
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 183

Dintii laterali superiori se monteard.E .n!.!eg!l glgstgler.


Atit pentru dinfii frontali c6t qi pentru dinlii laterali se respectS. rggglile individuale de
montare ul" l!iQ)E!,_
."rt*." Ai"tllu arcadei :qperioare,. $a!lo4ql lnlerior este i4qgpdrte1gg p".1rrg*t.
"In locul
-Orpa
1ui se adapteaza_q&lie 49:ea$ pe care vor fi montali dintii arcadei irylerioare.
Tehnica lui Pedro Saizar este mai simpl6 9i mai rapid6 dec6t tehnica Gysi, motiv pentlu
care este preferatd in laboratoarele de tehnicd dentar6.

7.2. 3. Montarea dinfilor de 0'


Se folosesc dinli cu fefele ocluzale netede, fdrd individualizdri.
Aranjameniul standard al dintilor protezei {ine seamd de urmdtoarele criterii:'
I . S abloanqlg reprezintA.pro iectu I mq$edi ditglor
2. .Yr"t i&jrciaule Ei qggg[e1ele ocluzale ale dinlilor vor fi plasate_pe rqg4lafa oclgz4l?
.a valului de qe44[.
3. S.uprafetele ve:tib_ulare ale dinfilor trontali vor fi plasate pe suprafata vestibular6 a
v3!ulul* rqard. I
+.
.P-!ggf-E$e4ori vor fi montafi.astfel incatl.$p@$elglrnali ai dinfilor superiori sd se
proiecteze
_ direct peste miilocul crestei inferioare.'
+

Tehnica de montare
Montarea incepe cu dinlii frontali superiori: (Fig. 7.3a.)

Incisivii centrali superiori:


i.. Suprafelele vestihulare sunt perpendiculaie pe planul orizontal.
'3,, Muchia incizald,in planul ocluzal.
.3" Coletul este u$or oralizat.
'. ,i I ,! i
I
'

]ncisivii laterali superioni:


L Suprafelele vestibulare in curbura vestibulara a bordurii de ocluzie,
2. Muchia incizala I mm peste planul ocluzal.
3. Coletul ugor oralizat.

Caninii superiori:
L Privind dinspre anterior, muchia distovestibulard nu se vede.
2. Muchia incizald in planul ocluzal
3. Coletul proeminent gi uqor inclinat spre distal.
184 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

Dintii frontali inferiori se monteazd clun .{qgglel_qgzAnlal in limit4- g-!rr!m. Din


cauza ansulatiei condiliene Drosramate la 0' nu este permisi ni"i o ,upififfirti"ula.
(Fig. 7.35.) ,/

fi
# 6F Fig. 7.35. Raportul dintre dinyii frontali in plan sagital

Incisivii centrali Ei laterali inferiori (Fig. 7.36.) ,

L Axul lung al incisiwlui central este perpendiculhr pe planul ocluzal. Axul lung al
incisivului lateral este inclinat ulor spre distal Ia cotet.
2.'' Muchia incizaldin planul ocluzal.
'.Qrr Coletele ugor oralizate.
4. FdrA supraacoperire cu dintii anteriori superiori.
5, Decalaj orizontal (inocluzie sagitalS) de 1 - 2 mm intre frontalii superiori ;i cei
inferiori.

Caninii inferiori: (Fig. 7.36.)


1. Axul lung al caninului este inclinat mai mult distovestibular la colet.
2. Vdrful incizal este in planul ocluzal.
3. Coletul uqor proeminent gi inclinat uqor spre distal.

Fig. 7.36. Pozi1ia dinlilor anteriori inferiori.


IC IL C
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 185

Dinfii posteriori inferiori:


l. Pe mijlocul crestei
2.Cu suprafelele ocluzale pe planul de orientare ocluzald formind o suprafald ocluzald
absolut plana. (Fig. 7 .36)
3. Ordinea montirii este Pm,, Pmr, M,, M,.

MI M1 P? P1

Fig. 7.37" Montarea dinpilar laterali

Dinfii posteriori superiori:


1. Pe gij-lqggl qfeqtei
2. Cl ryprd--e_t,ele oclu-zale in raport cu antagoniplii lor.
3. Spprafelele ocluzale trebuie sd fie gpmp-Lqt plate una in funcqie de cealalta atAt privite
dinspre vestibular (Fig. 7.38) cdt qi dinspre lingual.
4. Trebuie rcalizat un decalaj vestibular de 2 - 3 mm intre Iateralii inferiori gi cei
uperiori. GiSd
s
\-/
. 39.-')

Fig. 7.3&.Montarea din1ilor de 0" - vedere vestibulard


186 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

F i. g, 7. 3 9. D e c alai ul ves tib ul ar fu rnize azd uryYjilg3 I :! r1iyltga -9!f di il9!


;i deci evitarea muScdrii obrazului.

VERIFICAREA FINALA: Ocluzia trebuie privit[ atdt dinspre vestibular cit


sd f,re.etan$4
qi dinspre-lingual. !,{9 trebuie sa"ffiGliterferenle intimpul.exgllllglgllqqndDulare.

?.3. pREcArrnfA MACIIETEI PENTRU PROB.{ iU CaVTTATEA


BUCALA
Se modeleazd linia coletelor gi baza machetei numai in regiunea front46, pentru a se
putea face aprecieri corecte asupra g$gg11,_
---
Pentru rndrirea rezisten(ei machetei la proba in cavitate bucald:
r
macheta mandib;rlar5 este,armatd cu sArmd de grosime de 1,5 mm aplicatd
.g-fglin ceara, b4zgi intre coletul dinfilor 9i zona linguali centralS.
r
la maxilar se adapteaz[ gi se aplici o bucatd de plgc6 de bazdpe baza machetei
in iona bol;ii palatine.

e llachetele se desprind de pe model *i 9g_yg$gE daca .marginile


machetei reproduc
?ntocmai fundurile de iu" qi aaca.n;pHmta @dQti.
na"aGfrilGEiffretei nu prmdrescsoreqt tundirilggejgc ryo4elele s-e izoleazd g!3P3:
"s9:olrdgEg.U5eqa
Si zonele cu deficienfe.
* Tu o para 4eiE se proiecteazi pe suprafa{a rnachetelor un -iet de aer cald pentru a obline
un aspect qglq4_lucfoS
. ,l43ghetele se trimit in cabine!
pentru probi aplicate_pe modele in ocluzor, impreund cu
gabloanele de ocluzie qi figa de laborator.
Aspecte practice tn proteTarea edentapiei totale 187

CAPITOLUL 8
PROBA MACHETEI-OR

Proba machetelor este prima etapd de tratament in care pacientul ia act de materializarea
datelor culese in etapele anterioare, iar medicul poate controla corectitudinea manoperelor qi
a execufiei de laborator.
Este totodatl o etap{ in care -sg pot remedia greqelile fazelor anterioare, daca sunt
depistate in acest moment.
Tehnicianul va trimite in cabinet machetele a$ezate pe modelele funcfionale montate in
ocluzor, qabloanele de ocluzie gi fiqa de laborator.

B. 1. CONTROLUL EXTR,ABUCAL AL MACHETET,OR


Se face in absenla pentru a verifica corectitudinea realizirii in laborator a
prin fi;a de laborator.

8, 1. 1. Controlul ocluzoruIui gi al modelelor

- ocluzorul sI nu aibd nici un fel de joc in ba!4rpa;


- contrapiutip ia ne fixara;
* planul median al celordoud modele s5 coincidf, cu planul median al ocluzorului;
- pe modele sf fie masaie'urmatoarele linii de referinla:
' Iinia mediani
' linia caninilor
linia planului de ocluzie
I r linia surisului
ii- r lmjruuulultrSt9lur
mijlocul crestelor . 0,
'i. .oiburu sagital[ a crestei edentate mandibulare .(,t'rtr,r i( tur. rl"nUCUulct c-\ ,

Se scot Aa!p1" J--p".f^""d-qui se-repun $abloanele pentru=a verifica aaca aatete *.l.io*{'
transmise prin gabloane au fost respectate.

8.1. 2. Controlul propriu-zis al machetelor

14\ a) controtut o,"oaa,))),in";;; : rld arc$/uirL


/ O4tgtr"tuie sd respecte ruloarea $i lorma notate ih fiqa;
r' .cuspidarea dintilor lgJglqli si respecte indicafia din figa de laborator;
/ linia median[ interincisivd trebuie si corespundd cu cea de pe rnodel;
;.ffio.upe-s inilor;
r88 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

/ cur?ura-veglibglarl realizatl de cei 6 frontali trebuie sa fie_ slryetlica;


/ indltimea foontalilor trebuie sd se incadreze i$Ig"pblllge_gcluzie Ei.linia surdsului;
-curbura
y' incizal[ *ebuie sd respecte indicalia dati in fiSa (c]collJrualei-mjE sau grBr4
/ supraocluzia frontald qi inocluzia sagitald sI respecte indicafiile date pe fi;a de
laborator;
/ dintii trebuie sd realizeze unititi rnasticatorii de cdte tlei dinli (din rafiuni estetice, nu
mecanice);
i/ dintii laterali sd nu fie montafi pe trberozitate sau }.gbglg4U!}m&lrnl diltgl-fiecare
machet[ trebuie sa aibdi-fi6rgiune de mffiimuml cm neacoperitd de dinti;
f ainFi_lAtefali trebuie i5 fie montati.pe qijlocul crestei - linia imaginard care trece
mezio-d-iliffiilElocut fe{elor ocluzale ufi6tifoifut".uli tt"6uie sE se continue cu linia ce
reprezintd mijlocul crestelor trasatl pe soclul modelelor;
/ dintii latelali-itrfuiori sd respecte regqlg-lglPQlJND.i
/ directia curburii sasitale sd fie oaraleld cu muchia crestei mandibulare;
/ in regiunea montarea dinfilor (normald sau inversd) sd respecte axul
.laterala
interalveolar.
.=
b) Controlul bazelor din ceard
/ ru r"rp..t" li-il"l. ale_c4mpglgiplqlglic:
('
\ sd intre pdni in fundurile de sac ale modelelor func{ionale;
)'
I
sd acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
l. sd cuprindd $anturile pterigomaxilare qi restul zonei de inchidere palatinala
L Posterioara.
/ papilele interdentare sd fie modelateg
/ versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate c!rlve)(;
/ versantul al machetei-inferioare sa fie rnodelat.goncav.
"Ilgr"l
I
I Cearq este bine sd aibd o culoare cAt mai apropiatd de culaarea natoqald a gingiei,
pentrufril pori"ntultti a i*pffi dffi
se vor face la controlul intrabucal al machetelar.

b
noca se considerd cd sunt necesare modifi.cdri ale machetelor, acestea vor fi fdcute
4-

.inglwle venirea pacientului pentru a nu-i crea suspiciuni cu privire la corectitudinea


tratamentului.

8. 2. CONTROLTJL INTRABUCAL AI, MACHETEI,OR,

I En, bine sd fie fdcut in prezenta tehnicianului ;i, dacd este ca7ul, tn prezenla unei
ers?ye dtn a
-p.

b Controlul intrabucal al machetelor, avdnd multiple obiective de atins, presupune .mgi


mwlte-etape care trebuie pdrcurse tn mod obligatoriu.
Aspecte practice in protezarea edentatiei totale 189

l,
Prnrru a evtJ! iefpnnary! mgche1gl14se var lua unele pxcs,tgiL Machetele a$ezate
-pe modeletU6"-r"-"":SLe ops.Pacientul cldte$te Rura cu apd rece. Controlul se vaface
minulios, dar lafiecare 2 minute machetele spilgte de sattv,a si i$isi pe modete vorfi rdcite
din nou, iar PdcTent!4 gq ua gldti d1n1ou cuipp igce_. PaciZntul esie insiruit sd ni y*a *israo:r
bruste qi sd urmlreascd cu atenlie indicafiile. primite.

8. 2. 1. Controlul extinderii, menfinerii gi stabiliEfii


,,1
a) Controlul machetei superioare
' ) {
l,i
baza machetei superioare trebuie sd aib[-o lg1lgimg $i"gJlgglqe concordante cu cele
ale funiffir de sac ai tiebuie si ocoleasci frenul buzei superioare si bridele. La rniscdrile
func;ionale ale buzelor qi obrajilor, baza machetei nu trebuie sa fie-dislocata;
/ baza machetei superioare trebuie sd se extindl posterior, cuprin4inc!=-intreaga zonf, de
y'
macheta trebuie s6-aibi.o,l4ql.t4erelrrirlilqt[: s$Iglff
camp atunci cand pacientul
9ry!rde913' DacS acest deziderat nu este indeplinit, fazeie uiiffioare ale probei rnachetelor
vor fi mult ingreunate de tendinla de dislocare a machetei superioare.
r' stabilitatea machetei superioare se verifici prin aplsari alternative cu degetele
aratatoffi@pta sriQgg pe.fglglg.-ocluzale-urq pt"qqlul.or $ , D*l[up* i"ioin1"
de b.asculare, inseamn5 c{ dinfii laterali au fost mont-ft ln afara ff"stei, deci vor fi remontafi.

I! 3\ b) Controtul machetei iileriourc


/ r' controlul extinderii bazei machetei mandibulare se face cqggllrregqsgllgg, pentru
a nu pune in tensiune musculatura de la periferie. Dup[ ce {rachgEffiEffia p_q qAmp- se
-
controleaz6
lyrsirry q-€gtlgr prin,inspectie Ci p:lpelg.
Daca sdTailiepte o suptaextenriu p* o unuroita zora, se poate folosi pertru verificare
testul lui HERBST pentru zona respectivI. Daci macheta *obilirut[, se vi iadia din ceara
atdt cet se considerd necesar. "rt
r' m"nfrn* machetei mandibulare este lnai greu de verificat, in aceast6 fazd rolul
u@te
principaTJilE6ffi-I-gav!1atia. Totu$i,.pozifia avea o contribufie
semnificativii i, *gnllgg*.
r' stabilitatea. se verificI prin presiuni alternative cu degetele ardtltoare la nivelul
premolarilor inferiori. DacX apare bascularea, dinlii laterali vor fi remontati.

b Cand porirntrt ,rr_tiry\ in po4lin pjrtrrir*fa, se poare face.rgeducareafunclionald


a acestuia. O metodd extrem de simpld Si de eficientd este addugarea unei
Smllfere de ce*r4_
cu diametrul de 3'4 Wpe linia mediand, lirygUal, la nivelul coletului incistvitor centrati
inferiori. er"oiil*ttTrrd ffieizare p; ora n ;na t*;;
pacientul sd find limba tnfi-o pozifie anterioard, favorabild menfinerii. Dupd cfukva
sdpldmdn!, pksal de acrilat se tndepdrteazd. priSftezare qi proteza este relustffitd.

I
Atun"i cAnd men;inerea machetei superioare este deficitard, este bine ca la
.Armdteorcledtze ale'*"t*t"t"lJ.; pr^.p". p1rynry a*Q$lff"frete tn gurd, sd se
introducdtntili macheta rygndibylard qi apoi ,uo *oxitari. bi"a ii piredeqzd iivers, existd
190 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

riscul ca tn timp ce medicul inserd macheta mandibulard, mqcheta maxilard aflata deja tn
gurd sd cadd, ceea ce produce o impresie ne?dfud pac i, chiar daca i se explica faptul
cd tn aceastd fazd men\inerea rut este optimd.

8.2^ 2, Controlul estetic


ln acest scop cele douf, machete sunt inserate in cavitatea bucalS ;i se observd^aspectul
facial al pacientului diq fa1[ si {q-pfgfi!. Examinarea se face tgg3-49[ig1 5i cu.gur4 semi--
deschisS.
Examinarea pacientuiui cu gura inchisdr- se face din fa15 qi din profil gi se au in vedere
urmdtoarele asDecte:
@tLr@
controleazd dacd machetele oferd un supo4 corespunzdtor_lugglgr
.-^Se { 39I1ii&$ adica:
7 gq$g5ile nazo-labiale gi paralabiiG treUuie sd prezinte Aar"tt".t ,r1ql qterse dec6t
inainte, dar corespunzdtoare vArstei pacientului.
/ baza superioard trebuie si fiesimetricd fn ceea ce privepte plenitudinea ei.
r' ro$ul buzelor sd aibf, un aspect acceptabil.
Da;a-in &!at!q c=nqlq{ buzqle sunt rysfrdnte $i p1oemrnente sau rogul buzelor este
diminuat, insearnn6 cd D.V.O- este prea mici.
naca Urrgl" * rg4l, inseamnd
"d!&q.
este E!_ea,nqelgj-

R aportul buzelor este in functrie de modul de montare a din{ilor in regiunea frontali, adic6:
/ buza superioard trebuie sd fie ceva mai proeminent[ decdt buza inferioard, la pacienlii
la care in regiunea frontali s-a realizat montarea cu supraocllzie frontald (cel mai des
folosita).
{ buzele trebuie sd fie in acelagi plan dacd montarea s-a fdcutpap-lg_gap".-
/ in mod exceptional, buza inferioar[ este rnai proeminentd cdnd situalia clinica a impus
o montare frontald invers5 (prognafie mandibularl).
Marginea vestibulard a machetei superigare sE_nu bombeze prea mult
realiz6nd o treaptf,, ceea ce conferd un aspect nepl6cut buzei superioare.

I Daca.c"ara gste suficient de.proasd. sL !!rodio pAnd h ob;inerea.efectului dorit.


Dacd ceara ar rdmAn2:xagera! de:u!W, este preferabil ca modificarea sd se facd pe
pe rtsd tehnicianului sa sublieze por,tiuiea
"pJoteivffia. ffia
vestibulard a protezei in limitele rezistenlei acrilatului.
Dacd nici tn aceste condiyii nu se estimeaz.d cd s-ar obgine un aspect fizionomic
acceptabil, ?nsearnnd cd situalia clinicd (grgrgsta vestihulqrd proeminentd) ar fi impus o
corecfiggh]rwrgiceld detngepereatratamen?.iluiprotetic.

Examinarea pacientului cu gura intredeschisd - trebuie luate in considerare


urmitoarele aspecte:
/ linia median[ interincisiva superioarr trebuie sd se suprapund pe planul medio:sagital
\{)
/ lAtimeacelor 6 frontali superiori sd se incadreze intre cele doud comisuri bucale;
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale t9r
y' curbura vestibulard sd fie simetrici;
/ il.builli;rul{-inferioelq
sa se iniadreze in Armonia fetel qi sd fie-gploxima[y_pgeleli cu
.
marginea'liFia a Uuzci ;
/ -in suris, vjalilitalgg diqtilor froqtali sd fie in raport cu vArsta:
r' intre fefele vestibulare ale premolarilor gi obraji sd existe un spafiu -So.iaoruI_Uu9gt
_
{. &la aclu?ala a dinlilor Jglg14ti superiori nu trebuie sa fie ppg rrgibl!4 (planul de
ocluzie ,os[ nu atArne");
/ .garnitura de diq[Laleasd sI se potriveasci din punct de vedere al_fql!]girr.rry[t!ryll$i
.
culorii cu $[gIqglglq1-lui (armonie dento-facial5), cit gi cugspectul somatic general (armonie
dento- somato-faciald).
Dup6 ce medicul examineazd toate aceste aspecte, este rOndul pacienlu r;i s6-;i
-eIgLmS
opin$ ln acest scop va fi folositi o_sgU1d{-suficient de mare pentru ii pacientul
si se poatl studia.

I Ueat este ca tn ,tro.!:!s4, loglnlrlui pentru a vedea


acest moment medicu! sd
qmdndoi tn oglindd acglgsi
---*-* !149yw $ pmuitoruo,rfiiugrrilor.
Trebuie si se [in6 seama de toate observaliile juste ale pacientului, pentru a obgine un efect
estetic cAt mai bun, ceea ce va contribui substanlial la integrarea protezei de ci4tre pacient.
DacE in laborator s-a realizat, la cererea pacientului, o montare individualizatd in urma
unor indicalii clare (fotografii, modele de studiu din fazade dentat), in aceasti fazlsefac doar
mici modificlri de pozilii.
DacE tehnicianul a realizat o montare standard, in cabinet poate fi flcuti o ,,animare".
Aceasti operatie nu este deloc simpl5 gi poate fi fdcuti numai de un medic cu mulffi experienfa
sau de citre tehnician.

8, 2. 3. Controlul ocluziei

Cel mai important moment al controlului infabucal al machetelor este verificarea ocluziei.
se recomandd pacientului sd inchida ince!_gulo.pnndu-se la pn{ngl !e$3!} $i.larg_a
p*rg:ttf-Irgi. tn ace;t
exercita timp-ope-itt pacienrul de bdrbie aptrsdnd
-Eanq@! jplepqtsrlor.
Prezenla.*de_gelelor in-cavi!{gl"pu9glA in acest mome.nt este utila penrru
$g.ttilglga-
mac!91e!o1i;t_pq44!qcgrecQ, dar poate provoca uneori devieri ale mandibulei, deoarece
pacientul este influenlat de existenfa degetelor la nivelul comisurilor. Dupf, inchiderea gurii
.cele doui machete. vor fi examinalq cu mult6 atentie.inclggrylend-buzglgpentru a vedea dac6
11p"31!gls} sunt-identice cu cele dln ocluzof.

a) Controlul componentei verticale a ocluziei


Teoretic, penuu gontrolul D.V.O. la proba machetei pot fi utilizate toate metodele
descrise la determinarea relafiilor intermaxilare.
Practic, la proba machetelor prima corelalie trebuie fdcuti cu qspectul fizionomic.
fTffiDYA Aste-mic$oiarA
aspectul felei este imbitrAnit;
ganfurile peribucale sunt accentuate]
,Vr*rl" -do.i&. r{1,r.* u,,f
r92 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- logui buzelor este diminuat

( - pacientul are un facies crispat;


l * buzele nu intrd in contact sau intrd in contact cu efort;
I
[ - dintii sunt prea vizibili.
Dacn Jfichetelq Jg rnentirr.pe c0mpul protetic, poate fi utilizat.testut lui SILVERMAN,
tolosind crivinte care conlin litera,,S", de exemplu ,,Yltttttlpptl.Qinfii trebuiei9 !q 3gppte
fdrd sd se ciocneascl intre ei.
; naia iryg3qn1i rdmdne-g!_gpllu gilg este posibil cu-DJ,9. sa fie rnicrlrdaca pi
aspectul ested;frAin; spre aceastd constatare. /
r Dacd intre dinti ri,mhne un spalq-marg.-dar efecrul esteticWste corespunzdtor, este
posibil ca pacientulG fi avut spatiu miniq dq y $i iqpg!9ada!9-d9!!at'
D*Jtg. prealnare.
' Dacd trtti:ggtgq4glqintregi, este
Se poate i-losi gi testul BUCHMAN-ISMAII-, adaptat acestei faze. Fe suprafala ocluzali
a dintilor laterali inferiori se picur5 ceari moale qi pacientul este invitat sE citeascd un text
scurt care il obligd sI faca cdteva deglutilii normale. in ut-a testului pot apirea 3 situafii:
(\ - r Ceara nu poarta urmele dinlilor antagqgi;ti, ceea ce semnificd existenfa unui spaliu de
] inocluzie prea mare gi implicit o P.Y.O. orea mic6;
1 . ---
Ceara poarr6 vizibil semne de 4_Wspizllgrc![eg9! or, ceea ce semnificd
imprfmare
I o P-J.Q,-ssIes!u;
. ant4g
II
i, ceea ce inseamnd cd
..-- a fost !rylgg[(gfade la nivelul csntactelor cu
Ceara
I spatiul de inocluzie este prea mic qi D.-Y.O..-pI9q-gqL

CORECTAREA GRE$ELILOR
D"V.O. prea mic[ se poate corecta in felul urrnitor : se--llgqqe legqlgZt {":"gg*gg
groase decat diferenfa de inal{ime pe felele gglI3e!_e ale pfeg4gf&ryr--qpl4qlor-m.a Jrqtei
E@r"lQeara este !lmq!g33 cu spatula calda{Se introduc @ald $i
se determine din nou Flatia_13lg51lgI{ar5. Dupd indepMarea machetelor solidarizate prin
faqi;Gm, Tagfr_qta
igted_o-ard esterepusl pe mod9l, Modelul superior este scos din ocluzor
prin ciocdnir-e pe brapl superior in vederea reghipslrii lui in noua pr:zi1ie. Dup[ reghipsarea
modelului superior, fAgia de ceara este indepirtat6 9i se remonteazd dinlii la noua dimensiune
vertical5 de ocluzie. L
5 Wo, se lipeste ?"*ri tn rrgl""rr *ot qi premolard spre a permite
"r**"
tn regiW.q !iU!!*@p a modificdrilor necesare, alfel eroarea iniliald poate
.ui<ibilitgtea
fi repetatd.

D.V.O" prea rnare ridicl probleme mai dificite deoarece trebuieJcogi 1!!agg5[-1!!E!!!
machetei i4Eqare care 1e_intocliesc gllun:gl_d9.-ggg{g. Urrneazi ag*rrg""
p.V O.
sqcale fotosind tehnica uzuald. ln laborator @iq!gULE!{& Ei se
r9[91te^zaj4!ir-ln raportul intermaxilar corect.
Cdnd D.V.O. este prea mare se recornandd de asemenea reluarea fazei de determinare a
relatiilor
.H
inter{nax -il are cu aj utorul -$ atrloa4elqr de ocluzie,
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 193

b) Controlul componentei orizontale q ocluziei

.r.@,
Ambele machete fiind inserate In cavitatea bucal6, Dacientul este instruit sd %
\ inchidl eura

ry:onret pi
-r-nandibula
in pozigie retruiaq. 4^^d, ij^ RL
In aceastl pozifie se observi angrenajul dinlilor laterali. ,Q!n[!!*trebuie _EL lie in
-intercuspidare qq{ilryl, identic[ cu cea a machetelor exarninate pe ocluzor. Dac6 acest
deziderat este lndeplinit, lnseamnl c6.1g&g4gglrylgg_este-c_ggE .gI.M. rn
I.C
Acest angrenaj paate fr real (atunci chnd bazele sunt bine aplicate pe suprafefele de
sprijin) sau/c/s (cdnd bazele sunt la distanli de suprafelele de sprijin).
Pentru a diferenlia aceste doul situalii, se folosegte proba spatulei: se incearcfi
introducerea unei spatule intre dinlii din zonele laterale, intAi pe o parte, apoi pe cealalt5.
De obicei spatula nu poate intra intre cuspizii molarilor --,,p.roba spatglgi negatiy6" - ceea
ce inseamnl c[ angpnajul dintre.{Uiilatera! este real qi gglsg!:

I Uneori pacienrul lelaxeazd musculatura Uicdtoare qi . spatula poate pdtrunde


provocdnd depdrtarea celor doud machete, de aceea pacientul va fi din nou atenlionat sd
menlind dintii tn contact: ,,!r":_4inlii.2:ggg9t dar f4r4 s4 slrdnsifQs4g re".

in cazul in care spatula poate fi introdusd - ,,proba spatulei pozitivS" - inseamn[ c6


relatiile intermaxilare nu au fost corect determinate, deci angrenajul este fals Si trebuie reftrcut.
' Cand proba spatuiei este pozitiv6 unilateral, -spafiul dintre arcade poate fi3rnp1gg1al cu o
Pan54e ceari moalg. ryg4glt qqperjor este desprins din _c,lu1grr (in vederea reghips6rii in
noua relalie) qi ansamblul ocluzor - modele - maghetg * pan6 d-e ceartr este trimis-in laborator .
in vederea remontdrii.
CAnd proba spatulei este pozitivd bilateral, cea mai realist6 solu;ie este@!q!qa=
rytatiitor intermaxit m ajutorul q4&anelor.-dq._ocluAre. Modelul superior este desprins din
ocluzor pi ansamblul ocluzor - modele - ;abloane este trimis in laborator in vederea remontarii.
tn privinla rapoartelor mandibulo-maxilare in planul orizontal, de reguli pot apirea 3
situalii:
@SiruuUu ideal[ - coincidenld intre pozilia €IJ4ru f;Q. Pacientulingblilggg!4gs1
saY6ste dirijat ctrtre pozilia retrudatd a mandibulei, moment in care.{!g[!]aqg1! vin qiqryltertt-
.ig_c!u!q$fe14q.
existl o coirlc!49n!4JgdegE,4r&Ega.fiind in jur de L mg!. in aceasttr situafie se
@U
poate opta pentru una din urm6toarele solulii:
;,","",iu"
_ ff$::ff:i rfliH ::ifflf :: Hfi lT:ff#,Jtrx]Xif
rlupf, ce obstacolele au fost identificate cu hdrtie de articulafle sau ceard
$e ocluzie;
}vl3g[rcle_lepot fi finute in gurd un. timp ceva mai indelungat 9i prin
inmuierea cerii au loc mici repozilionfui ale dinfilor, discrepanlele
dintre pozilia de LM. gi R.C. fiind corectate. Este o metodd destul de

Cintre r.M. $t R.ffiff""ffffiffiTffi,n" .o nouu o*,",JnJu,.,u,,,,o,


tntermaxrlare.
t94 Mihaela Pduna . Elenq Preoteass

Cea mai frecventd greqeald in determinarea relaliilor intermaxilare este-lnregr.strarea unei


pozif@ Aceasra gre;eald devine evidentr in mofrfitfl-inlEE i se
-Iffiaci6firuffii sa inchida gura avdnd machetele inserate in cavitatea bucal6, in timp ce
operatorul il conduce cu mdna pe barbie. plistenla din(ilor provoacd un reflex (se redepteapta
,,memoria ocluzali") 9i pacientul este capabil s[ inchida intr-o.pozilie corect6] distal6. In acest
moment se poate constata o lnoctuzie s*gitq ale poate varia de la2_mm la 6-7 mm,
Acest lucru este alarmant in situatiile in care s-a solicitat laboratorului o montare cu
gagital[ standard dg tr-l,5 mq1, nu gi in situafiile in care o inocluzie sagitda mare a
-lloclqzie
-fost
solicitatd in mod expres (De exernplu: in cazurile de plopulqie !q4rQ a mandibulei in
*fona1i9 sau de asociere
cu o supraocuzie frontali mare).
- Se repeta.de cdteva ori manevra dejn"hidere si deschi pentru a constata dacd-noua
deplasat de pe cdmpul protetic
-pozfleste cea reala, dacdnu cumva rnacheta mandibulard
s-a
(mai ales in cazul unor cdmpuri protetice foarte atrofiate) sau dacd pacientul nu prezintd o
laxitate patologicA a A,f,M_. care permite o distalizare forfatl a rnandibulei. in acest din urmd
-caz
se retrage mdna dE'"pe menton. gi se cere pacientului sa inchidd singuJ, observdndu-se
g"__q4qae. l)aci totu$i se constati persistenta inocluziei sagitale frontale de
Igp-o{ql lloxt4-
cel pulin 2 mrn, se trece la corectare.
Tehnica este identicd cu cea din cazul unei dimensiuni verticale de ocluzie subevaluate,
pacientul este ajutat sa
,brnaqSg ceara pe _-f:!g!9 oclgZglg ale dinlilorunandibulari, dupa care
inchidd in pozifia corectd.

l De multe ori -pozilionarea mandi.bulei ryg1-;prg-ps!!9I!or provoacd.-o tntdlnire


prematurd a cuspizilar molarilor care duce la mdrtrea d;ryrpUtry-r1l ye-rticale. Din aceastd cauzd
|trffiA m u arnttrz" motarii, premoifrii qi iiiTTnn iii"ii Dinlii marud.ibulai se
tnlocuiesc cu un val de ocluZie din ceard moale ;i se retnregistreazd noua pozilie.

IOri de cdte ari se solicitd remontare modelul swperior s9 ssge!! itry sqluzor in
-@ry! prrtru a obli?a tehnicialul sdil y. ghipseze ?n pozrti c_Afi.
tn situaliile foe49_d!fiqilg_in care paciq4tul nu gqlabereg4 sau persistd incertitudiqi cu
privire ticoreciituainea angrenirii
-
dinfllor artificiali se va proceda in felul urm5tor:
+
r proteza maxilari (dacI se considerd cd ar corespunde tuturor exigenfelor fizionomice)
este terminaiS
r Cu proteza totala superioard inseratd.in cavitatea bucald qi cu gablonul de ocluzie
inferior se redetermind relafiile mandibulo-maxilare in condi{ii mult mai sigure deoarece:
' ,/ menlinerea protezei superioare e mult nnai buni fald de cea a pablonului superior;
/ suprafetelgr-gglgaq]e ale dinflor. maxllcli prin relieful lor oferl repere .mai
\ -sieure decdt suprafafa netedd a qablonului de ocluzie"
Aceastd mEiodi are inconvenientul lungirii tratamentulpi prin aparilia unor faze
suplirnentare atdt in cabinet c6t qi in laborat&]*=-

8.2. 4, Controlul fonetic


a

I Controlul fonetic poate fi facut.numai tn condiliile tn care machetele protezelor se


nentin ne cdmnul Drotetic.
G
#
Aspecte practice tn pratezarea edentapiei totale 195

Trebuie controlat dac{ se respectd,Ubertatea lnan4ibulei"in propglsia de fonatie. E


gi

Pacientul numIr5 de la 55 la 65. DacE Ia montarea din,tilor supraocluzia frontald gi


inocluzia sagitalE au fost corelate corespunzitor:
' dintii frontali \: tebuie sd atingfl.-fap palatinald a frontalilor
.-- inferiori(nb €
-qFEIort'
.muchiile incizale ale incisiv_iloriopriori trebuie sd ajungi c-el..q.l!*".99!q_*qp
cu muchiiG-iilizate iiIli-iiffilor superiori.
La controlul fonetic poiiffirea unnEi6ffiieffiffi

Fonemd Problema Explicafia

intre v6rful limbii Si regiunea retroincisiv[ exist6 un


spafiu prea mare:
S emisiune suieratl . ,&
frontalii superiori sunt-prea vestibularizafi sau '1
. frontalii inferiori prea lingualizali
#
*
G
intre vArful limbii s,i regiunea retroincisivd este un
s emisiune ca un zAzflit spaliu prea mic:
-
" frontali superiori greliaati. \ re
V seamlnd cu F . dinfii..superiori sunt prea scu4i \

F seamind cu V . dinfii superiori sunt prea lungi

T se aude ea D . dinlii sup_eriori gralizali *-/


':iai
. dinti supe.riori vestibularizafi.sauproteza este prea
iii D se aude ca T
groasd in zona rugilor p,alq$lp -t
macheta sup_erioar6 este prea extinsd sau prea grcas6 in
?I K se aude modificat
regiunea posterioard

$
rl

tn timpul probei machetei pot fi necesare rmele.modificdri minore, sare pot fi fAcute in
gabigglde ctrtre medic sau cu concursul tehnicianului.
Atunci cdnd sunt necesare ryg4lcaq lgEg{ante, machetele vor fi returnate laboratgrulrqj
pentru remontare cu indicapii precise pe fi;n sau/gi insemnate pe model"

8. 3. DATE TRANSMISE L.A,BORATORULUI PENTR.U REALIZA.


REA PROTEZELOR FINITE

8.3. 1. Date transmise pe model:

fi) ror*u
qi profunzimea zonei de inchidere palatinald posterioar[;
I b) zonele de despovdrare;
I c) zonele retentive care pot crea probleme la inser{ia protezei.
t-:
a) Pentru realizarea tnchiderii palatinale posterioare, se realizeazd gravsrea modelului.
E

E
-

,=
196 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

b Groror"o va fi fdcutd
" de meQic tn prezpl![glltc!9]IuluL Nict tntr-un caz nu. va fi lasatd
I a I at i t u din e a tn ifi*iit!! t.
"
$anlurile pterigo-rnaxilare- sunt reperate in gurd gi.rnarcate cu creion de anilin5. Pacientul
este pus sd pronunfe ,,A!.I-uri" clare gi prelungite (SILVERMAN) pentru a determina qi marca
!!4lta posterioarS care va fi unitd cu qanturile pterigo-maxilare.
Macheta este aplicata pe bolta palatinS, ppcienqll scoate limba (vdlul este atunci in pozilie
joasa) gi linia trasat[ anterior cu creionul de anilina este reprodusd pe fala intem{ a machelei.
S-"jgg1lggqq ceara la aceastA [nie, se repune gr.qcheta pe model $i cu ajutorul unei spatule se
{?ygq?5 limita p o sterio ari pe g[Q!gl_n9-+lt]f ui.
Se determind limiJa aqterioar6 care corespunde liniei de flexie a v6lului, invit6nd
-pacientul sd ,suflg pe- ila! cu.ndrile pensate sau sd pronunte scurt gi viguros ,,AH", Aceast[
fimita este materializata cu creionul cu anilin6, apoi in acelaqi fel ca si trirnita posterioard este
trasatd pe model cu ajutorul bazei machetei.
Forma inchiderii fiind trasatd pe model, trebuie stabilitd profunzimea sa.
Profunzimea gravlrii trebuie sI fie egEE cu 2/3 din depresibili

Ir Eg$gg,i**gyIr* variazl ti ig_ruffi

a scddea
progre si v pjry} di rplllf I qy"ll L Uglt"t :$gligele.
"
Gravarea se face cu ajutorul unui bisturiu rnic sau cu un excavator bine ascufit, radiind
din ghipsul modelului fr:ncqional.
I
I Cu cdt ceara machetei are culoare mai deschisd sau tr,snspa.renfd mai mare, cu atAt
manoperele sunt mai usor de realizat.

ln

Medicul trebuie si stabileascd localizarea qi gmslrnea zqnei de des , care poate


varia de laO,25 mm la I mm.
Localizarea va fi stabilita prin respective pe model.
"{esengg.Lzonei
Qf"riry poate fi transmisd laboratorului prin tra$urare pe model (exist6nd o convenlie
intre rnedic $i tehnician) sau prin notarea pe fi$a de laborator.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 197

b de foliere al-tarwsului palatin trebuie carelltt cu diferenla dinLg.rezilienla


"gradul
mucoasei de pe_crestele edentate Si rezilienla macoasei csre aceperd torusul, tn aqafel ca sub
,
presiunile funcpionale.protezq sd sq infurydg__Eluform dfpap!"-stdngg. Dacd folierea pe torus
este micd +i rezilienla pe creste mare, proteza basculeazd.

c) hnele retentive care pot crea probleme la inseryia protezei,


Modelul superior gi cel inferior trebuie examinate pentru a decela zonele retentive care
pot impiedica inse4ia protezelor. Cind se constat5 prezenla retentivitdlilor, trebuie apreciat
intraoral dacd sunt implicate gesuturi m,oi sau dure (osoase).
Cand po$gglg rgt"ntive sunt in vqciu[tatea lgsut]ryilqlmoi, acestea de cele mai multe ori
protezei.
lermr-t prin deprlg!4lqtg4gl_inse4ia
speciale*!3-,ingg$g apar atunci cAnd retentivitatea are ggpg!ry11pggq-. Cind
--Problem:
retentivitatea estg.Eglalegla(de exemplu tuberozitatea dreaptd retentivtr vestibular asociatd
cu tuberozitatea stingS neretentivf, vestibular), gxq! de q!_p{g!qzei poate fi tatonat.
igg-----------------e_4i.-9

in
situagia in care retentivitafile_c8glg .*jj@I,. iiu multipte Ei 9:f&.. t g15
GRANT qi JOHNSON propun urmltoarele solulii:
l) pin retentivitatea existentfl se va plstra doar 1 mm pertru a ajuta menlinerea protezei,
Ie1gl tgtgryivitdtii fiind desfiinlat pe rnodel prin ad{ugare de ghips^ Marginea protezei se va
termina in fundul de sac
2) Ug1gl9.1 pf.lte-zei va fi extins[.numai pana.4_liT_rita unde"retentivitatea este de I mrn
pe o parte, pe cealalt[ parte extinderea fiind pOn[ in fundul de sac.
3) Margiuile protezei gqe depdpesc retgntivit{1ile vor fi realizate din rnaterial rezilient.
jslggAin cele 3 solufli nqdd refultatul ideal.

:i
8. 3. 2. Date transmise prin fiqa de laborator:
iil
i: a) Materialul din care se va realiza&<q4LrlgZ"_i.__
I -acrilat termopolimerizabil "roz sau transparent sau o combinafie a lor;
i r-acrilat termopolimenzabilln combinalie cu materiale reziliente;
:- acrilat termopolimerizabil in combinalie cu fiblqlg sticld, fibr5 de carbon,
plasd mgralie{,
b) Detalii asupraJg9446r!$t€,q!_ir"ii-zorylgL de-Ujere,care completeazl desenul de pe
model.
c) Anumite modificdri ale suprafe!:lor_J_W!ry4e__alg prorez"g De exemplu,-14ff!l_e1
-rtomentul
grggmii bazei in'IGi6]6nE uride se presupune-"i in ifise4iei va fi rrecesar sd se
reduc6 din suprafala internA a protezei pentru a depdgi zonefe de maximi retentivitate. Prin
aceastl reducere ar exista riscul ca proteza s[ devini prea sublire la acel nivel dacl nu ar exista
o grosime suplimentari.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 199

CIAPITOLUL 9
TRANSFORMAREA MACHETEI iru PNOTEZA

Transforrnarea machetei in protezd presupune o serie de operaliuni de laborator succesive,


dintre care un moment foarte important tl reprezinti polimerizarea acrilatului.

9.1. MODELAR.EA FINAI,A A MACHETEI


Modelarea rnachetei face parte din activitatea artistica a tehnicianului dentar qi de cele
mai multe ori are un rol hotdrdtor in succesul tratamentului protetic. De aceea, modelarea se
va executa cu meticulozitate, precizie ;i rdbdare, folosind un instrumentar adecvat.

ScoP:
o Sd simuleze conturul gingival natural la o protezd totald prin crearea sau festonarea
po4iunii gingivale;
r SI simuleze fostele structuri osoase de suport.

Instumentar qi materiale:
1. Macheta protezei totale terrninatd qi probata;
2. Instrument Roach de sculptat ceara;
3. Culit de cear[;
4, Spatul[ de ceard;
5. Bec Bunsen;
6. Lampd Hanau;
7. Pl6ci de ceard roz.
15_
ll-J Consideralii speciale
1. Placa palatinald a protezei maxilare trebuie sA aibl o grosime uniformd, sd fumizeze spatiu
pentru limbA qi sd nu interfere cu vorbirea. Placa palatinald poate sa fie netedA in intregime sau sd aibd
rugi ln regiunea anterioard,
?. Proteza trebuie str permitl autocur[1irea. Zonele scobite sau rugoase retenfioneazS. alimente.
Papilele interdentare artificiale trebuie si fie netede, plate sau uqor convexe.
3. Versantul li.ngual al protezei mandibulare trcbuie sd fie uqor concav.
4. Lumina ar trebui sd se reflecte pe protez6. Aceasta poate fi realizatd prin gravarea punctatd in
cear[ sau pe proteza la gata.
5. Proteza trebuie sI inlocuiasci structura osoasd pierdutfl, prin urmare eminen[a caninfl la
comisura bucald Ei proeminenla gingivald pe versantul vestibular sunt foarte importante.
6, Baza protezei trebuie sd fie uniformd in exterior. Umfl{hrrile 9i plusurile sunt foarte
neconfortabile, atrag atenlia prin prezenla Ior pi furnizeazd spafii de acumulare a resturilor alimentare.
7. Intrucdt macheta va fi exact duplicat[ modelajul trebuie sA fie exact cum se doreqte sd aparl
proteza in final,
200 Mihaela Pduna n Elena Preoteasa

8. inchiderea posterioard contribuie semnificativ la menginerea protezei si trebuie si fie definitivatd


inainte ca proteza sd fie ambalat6 qi polirnerizati,

9.tr.1. Tehnica rnod€lerii rnachetei superioare

1" indepdrtarea portiunii palatinale a placii de cearf,


Placa palatinala de ceard intiriffi cu placd debazl^ este indep5rtata qi lnlocuita cu o placd
noui de ceari care sI ofere grosime uniformf protezei.
flSe folose$te un cutit de cear[ pentru a indeplrta placa palatinaid prin t[ierea sa cat mai
aproape posibil de dingii maxilari.

I Nu exercitapi presiuni pe placd deoarece se pat produce deformdri qi stricaciuni.


lnsa;i lama safaca tdietura!
E Se netezesc rnuchiile rezultate din taiere.
El Macheta se aqazi inapoi pe model gi se reverific[ ocluzia qi aranjamentul dinlilor.
D Se fac corecturi dacd sunt necesare.
B Macheta este lipita de model prin picurare de ceard fierbinte cu spatula pe toatA
lungimea gi grosimea fundurilor de sac.

2. Adaugarea de cearl pe palat


Se indepdrteaza modelul maxilar din articulator.
in funclie de construcfia articulatorului sau ocluzorului modelele se pot desprinde:
c prin glisare - dacd ramurile au tost concepute in acest scop
o prin secfionare cu fieristrdul - dacd ramurile au din construcfie retentivit4i
t in nici un caz nw se rec{,mandd desprinderea modelelor prin ciocdnire d.eoarece se
pot praduce fracturdri ale modelului sau desprinderea dinsilor de pe machetd.

E Setoarnl un film sub{ire de ceard peste zona posterioarS palatind a modelului.


E Se ruleaza o bucatd de placd de cearl prin plierea ei de 3 ori, astf'el inc6t s[ aibd o
ldfime de aproximativ 5 mm. Ruloul este inrnuiat ;i ceara este picurati palatinal faf[ de dinli.
Q Se adapteazd o placd de ceard moale peste palat,
E Placa de ceard se lipeqte qi se netezegte cu o spatula ;i/sau lf,mpifd. Folia de ceard
trebuie sf, se extindd pAnE la limita posterioard a zonei de I.P.P..
E Se inc6lzegte qi se netezeqte suprafata palatinald cu o lampi Hanau.

3. Modelarea suprafefei palatine


trCu un cutit de ceari se sculpteazf, ceara pe partea palatind a dinfilor posteriori la un
unghi de 20 grade cu planul orizontal palatin. Unghiul trebuie s5 fie mai mare in zona dinlilor
anteriori.
fl indep drteazd toatd ceara de pe fafa palatinal[ a dinfilor mai sus de linia de colet' Se
Se
inc[lzeqte qi se netezeqte cu o lamp[ Hanau.
O Se utilizeazdun instrument asculit pentru a indepdrta orice urrn6 de ceari din jurul
marginii gingivale a fiecSrui dinte.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 201

Fig. 9.1. Vedere in secliune a machetei superioare

4, Conturul vestibular
E Se picurd un strat sublire de ceard peste baza pi in jurul coletelor dinfilor.
B Se adaptateazd un rulou inmuiat de ceari de-a lungul suprafetei vestibulare abazei,
extins p6nd la margini.
fl Ceara este astfel modelati incAt sa tbrmeze plenitudine sau convexitate deasupra
dintilor anteriori pentru a simula gingia fixi.
E Se contureazd proeminenta radiculard a caninului care se opre$te in apropiere de
marginea protezei (ruloul periferic).
fl Se contureaz6 eminenla radiculard deasupra centralilor (nu atAt de proeminentA ca a
caninilor).
0 Se prepard o uqoari depresiune deasupra lateralilor.
E Se contureazf, convexitdfi (bose) vestibulare. Acestea sunt aproape inexistente
deasupra Fm,. Convexitatea incepe deasupra Pm, gi se intinde distal de Mr.
I Se plaseazd o depresiune ugoarl in zona premolari. Aceasta este fosa canind $i este
importantd c6nd dorim sd oblinem o expresie facialtr norrnald.
E Se plaseazd o upoard concavitate vestibular'5 intre protuberanfa gingivald Ei marginea
protezei (ruloul periferic).

5. Sculptarea cerii vestibular in jurul dingilor


O in jurul coletelor dinlilor se lipegte cear5 cu o spatulA lncilzita. Ceara trebuie si fie
foarte bine lipitf,, astfel incdt sd nu se desprinda c0nd se sculpteaza. Se sculpteazd de-a lungul
coletelor dinlilor cu un instrument de sculpturl Roach la joncgiunea colet-coroana, lindnd
instrumentul la un unghi de 45'.

Fig.9.2. a Modelajul coletelor fiecdrui dinte.


Mihaela Pduna ' Elena Preoteasa
247

pe dinli'
E1 Se indepilteeu:AtoaE ceara restantA de
- daca pacientul este tinar sau plate daca
0 se sculpteaza papile interdentare "onu"""
este virstnic,
Elseincalze$teu$0rcuol.amp[Hanaupentruaproduceomarginegingival[neted6.
trDup6incalziresefolose;teuninstrumeritasculitpentruaindep5rtaoriceurm6de
cearii din jurul fiec[rui dinte'

un pacient vdrstnic
Fig. 9.2. b Modelajul cervical la
mime azd retracYiile girryivale

9.tr"2. Tehnica modelirii machetei inferioare


1. Modelarea lingual[
sculpteazd marginile gingivale la
se toarna cear6 pe suprafaga lingual[ a dintilor $i-se
O qi 45" in zona anterioari'
un unghi de 20' de la orizontil in zona posterioar6
Eseadaugdcear6peflancurilelingualedeladinlip6ndlarnargineaprotezei(ruloul
,, pfiii*finat care si indreapta catre limba qi poate fi uqor concav'
periferic) realiz6nd

_rnodelajul la nivelul coletului dinyilor


Fig. 9,j, Vedere ?n sec|iune q machetei inferioare

a versantului lingual' astfel incat


B Se adauga cear6 9i se conture azd zon.adistolinguala
trebuie sd fie rotunjitl qi
aceasra retromilohioiOiun' ftn*glnea mache'tei
sI treacl lin in spaliul
sd umple complet qanpili'goul al rnodelului' formAnd ruloul periferic'
B Se inc[lze$te $i se neteze$te cu o lampil5'

2. Conturul vestibular
Elsepicurdcear6pentruaobfine.o"micdprotuberanlagingivaldchiardedesubtul
maxilard).
marginii gingivale u fu,* incisivi (similara cu convexitatea
""1o, (nu atdt de proeminent[ ca la maxila$'
f,l Se modeleaza eminenla canina
posterioara trebuie si fie convex
E Modelajul felei exteme a protezei in zona laterala 9i
intre bosa gingivald 9i marginea protezei'
far[ proeminen;e radiculare. Se plaseazh o "on"u,itu* pe dinfi'
qi se indeparteaza tot excesul de cearS de
E Se sculpteazd marginea gingival[
Aspecte practice tn pratezarea edentayiei totale 243

{f {8.
Fig. 9.4. M odelajul coletelor dinfilor inferiori

[J Se adaugf, o margine foarte finl jurul intregii periferii a fiecdrei machete.


de ceari in
tr Cu o spatuld fierbinte se neteze$te se lipegte ceara. tn acest moment nu trebuie
gi
modific ate sau distorsionate po(iunile rnodelate anterior.

Dacd montarea a fost facutd pe articulator se plaseaz6 modelele inapoi in articulator, se


verificd ocluzia gi aranjamentul dinlilor.
Se ajusteazd ocluzia gi se remodeleazd dacd. este necesar.

rnat:
al
Dinte Maxilar Mandibull
uqoarl eminenfI radiculard, protuberanfi
I.C. gingival[, depresiune deasupra protu- uqoard protuberant6 gingivald
berantei

uqoard protuberan{d gingival6, ugoari gingivali


I.L, uqoard protuberanf 6
depresiune deasupra acesteia

eminenf6 canin6 care se opregte scurt la


eminenfa canini care se opregte la marginea
C ruloul periferic qi nu atit de mare ca
protezei (la ruloul periferic)
eminenfa maxilard

schifeazd protuberan{a gingivaln, eminenfa


Pmr canini se pierde in zona Pm, pentru a crea uqoar6 protubera$F gingivalE
fosa canini

Pm2 incepe protuberanfa gingivalS uqoar[ protuberanfE gingivai5

protuberanfd gingivali, depresiune sub


protuberant6 gingivalA, concavitate deasu-
Mr protuberan!f, care se continul pAnd la ruloul
pra protuberanlei pana Ia ruloul periferic
periferic

protuberanf4 gingivald de 5-6 mm llrgime


protuberan{a gingivali se prelungeqte spre
M2 qi care se continui in porfiunea distala a
distal
dintilor
204 Mihaels Pduna ' Elena Preoteasa

Fig. 9.5. Modelajul suprafeyelor laterale


ale machetei inferioare

o ru gilo r P alatin e
Re alizare
ce in prealabil s-a
tr Cea mai frecvent utilizata este rnetoda nnodelarii cu spatula, dupl
picurat ceard fierbinte qi s-au creat ingroqdrile respective'
dupd care
tr O attl rnetodA constf, in amprentarea cu stens pe model a zonei interesate'
sau aluminiu'
se realizeazf, o matrice qi o patrice intre care se preseazd o folie de staniol
jur imprejur'
Rugile palatine astfel realizate se muleazd pe ceara din bolt[, de care se lipegte
de

Foarte practice sunt rugile palatine pe care unele firme le pun in corner(
gata $tantate'
E
le lipeasci in bolta palatin5'
Tehnicianului nu-i rnai rdmdne decdt sd }e adapteze $i sE

Respectarea formei qi grosimii machetei protezei totale prezintd n serie


de avantaje:
. o protez[ realizatl dupd o machet[ corect modelatd se va prelucra 9i lustrui
mult mai
uEor gi rnai repede;
r de acrilat,
face inutil[ retu$area suprafetelor protezei, pistrdnd intact stratul superficial
care este cel mai dur, cel rnai compact, fiind in stadiul optim de
polimerizare;
o dacf, nu se fac modificdri ale suprafelei exteme a protezei, lustrul va fi persistent pe o
alimentare'
duratd lung6, reducAndu-se qi posibilitatea impregnf,rii protezei cu resturi
ci s-a terminat, Se trece repede cu o flacdrd
in *o*"rrtol cand se apreciazd modelarea
moale peste ceara machetei, facind s[ dispar[ toate zgarieturile.
urnezita'
Pentru obfinerea unui luciu perfect se freacd suprafala cerii cu vatS
Machetele se degreseazl cu alcool, benzind sau acetona'

9.2. R.EALIZAREA T'IPARULUI


poatd fi inlocuit6
Este faza de laborator prin care se creazd condilii ca ceala machetei sd
vreo modificare' in
cu rdqind acrilica fird ca pozifia dintilor gi relalia lor cu modelul sd sufere
limbaj curent, aceastd operafie mai poarta -si denumilea de ambalare'
Instrumentar gi materiale:
1. chiuvete de ambalat;
2. vacuum malaxor;
3. rn[sut[ vibratorie;
4. Prese manuale sau hidraulice;
5. ghips de clasa a II-a sau a Iltr-a sau sau un amestec de ghips obiqnuit cu
rnoldano in Parli egale.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 205

Operalia de confeclionare a tiparelor este precedatd de operafii pregdtitoare qi anume:


E Reducerea modelelor
E Alegerea chiuvetelor

9.2.1. Reducerea modelelor


in cazul in care modelele sunt prea voluminoase se reduc parlile laterale ale soclului incdt
modelul sI incapd comod in chiuvetd, fdr[ a afecta zone de interes protetic.

9.2.2. Llegerea chiuvetelor de amhalat


Chiuvetele sunt disponibile in trei dimensiuni: mari, mijlocii pi mici.
Dimensiunea chiuvetei trebuie sd corespunda dimensiunilor modelului cu rnacheta
aplicatd pe el, asigurfrnd in timpul ambaldrii o grosime a ghipsului de minim 1 cm intre model
qi peretele intern al chiuvetei.

Fig. 9.6. Chiuvete de ambalat

Chiuveta trebuie;
o sd fie in perfect[ stare;
r sd se asambleze perfect;
r sd se poatd dezasambla cu uqurinfa;
e sd permiti indepdrtarea fir[ riscuri a modelului impreun{ cu proteza
polimerizat6.

9.2.3. Ambalarea propriu-zisi


Realizarea tiparelor (ambalarea) se poate face prin trei metode:
a) Ambalarea directd sau cu val;
b) Ambalarea indirectd sau inversd;
c) Ambalarea mixtd.
206 Mihaela Pauna ' Elena Preoteqsa

a)Ambalarea directd sau cu val (Fig. 9'7')


Caracteristic la aceastd metodd este faptul ci, dupl indepdrtarea cerii,
modelul ;i dintii
rim6n in prima jumdtate a chiuvetei. in cialalta jum[tate se va gdsi reprodusd in negativ
porliunea liberd a machetei.
Ambalarea directa are avantajul cd nu exista pericolul indlldrii ocluziei.
Tehnica este greoaie, de aceea este foarte rar folosit5'

Tehnica de ambalare directd (cu val)


E se alege chiuveta de ambalat corespunzdtoare dimensiunilor modelului $i se desface
in cele doua.iumatafi, aqezdndu-se pe masd cu deschiz[tura in sus'
tr intr-un bol de cauciuc se prepar6 pasta de ghips, care se toamA in jumdtatea de
chiuveti f[r[ prelunghirile de ghidaj'
Modelul cu macheta, cale a fost finut in prealabil doua-trei minute in
apd' este
fl in ghipsul moale pdna
introdus in chiuvetd la egalf, distanli {e perefii u"etteia
qi se infundd
ctnd soclul atinge caPacul.
D Cu excesul de ghips din chiuvet[ Ei cu restul din bol se acoperS felele fala vestibulara a
qi ale molarilor, ale dinlilor, ocluzale ale
machetei, gingiei artificl*e, fe.tele vestibulare
premolarilor, precum qi treimea incizala a feiei orale a grupului frontal' Apadar, rdmAn
(molari, premolari), bolta palatinS' daci
neacoperite numai fefele orale ale dinfilor posteriori
este vorba de o protezd superioard, precum qi versantul lingual al gingiei artificiale dacd
amintite ale machetei
proteza este mandibulara. bhipsul cu care s-au acoperit regiunile
formeazd un val (de unde qi denumirea ambal[rii) gros de cel
pufin 6-8 mm la suprafala
ocluzali a dinfilor.
I Valului de ocluzie i se va da o formS tronconicd neretetttiv6, iar intreaga suprafafd a
ghipsului va fi netezita cu hefiie sticlatE, sub un jet de api. Existen[a unei cdt de mici
ghipsului poate provoca
Ietentivitali la nivelul valului sau insuficienta netezire a suprafe.tei
cerii' Fala palatinald
fracturarea valului ?n momentul deschiderii chiuvetei pentru indepirtarea
sd permit[ deschiderea
qi respectiv linguala a machetei trebuie sd fie in a$a fel modelati, incit
chiuvetei fara nici o dificultate sau pericol de fracturare a valului de ghips'

Fig. 9.7. Ambqlarea directd sau cu vcl

dup5 care se
E Prima parte a tiparului fiind realizatd, se aqteaptd ptiza ghipsului,
5-i0 minute, fie vaselinAnd suprafala
izoleazdfie prin introduclrea chiuvetei in apd timp de
ghipsului.
asambleazd ca
Celei de-a doua jumltdfi a chiuvetei i se indepdrteazd capacul 9i se
E chiuveta' Se
prima parte, apoi se toarni inluntru pastd de ghips, vibrhnd mereu pand se umple
aplica capacul qi se Preseazf,.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 207

La rnetoda ambalf,rii cu val deschiderea chiuvetei se poate face flrd o prealabild incdlzire
a acesteia in apd. Operafiile urmAtoare de indepf,rtare a cerii qi de izolare a tiparului sunt
asemdnf,toare cu cele practicate la ambalarea inversd, unde vor fi descrise amanuniit.

b)Ambalarea indirectd saw inversd (Fig. 9.8.)


Este metoda adecvati realizitrii protezelor totale si se caracterizeazd prin aceea cE dupd
deschiderea chiuvetei modelul rdmdne intr-o parte a chiuvetei, iar dinlii in cealalta parte.

ffi
% 'd

Fig. 9.8. - Ambalarea indirectd sau inversd.

Fa15 de ambalarea cu val, ambalarea indirecta sau inversd prezintd o serie de avantaje qi
anume:
r tehnica este simplA qi uqor de realizat;
c dinfii iqi pastreaz[ perfect pozi{ia in tipar;
. ceara se indepirteaz6 uqor gi sub vizibilitate directd;
o izolarca se poate execu[a perfect;
o indesarea acrilatului se face f6rd dificultate.
Existd un singur dezavarutaj qi anume, pericolul inAlgrii ocluziei atunci cand excesul de
acrilat introdus este prea mare. Acest inconvenient poate fi insd preint0mpinat cu uqurinld dac6
dupi presare se face controlul candffitii de acrilat gi se indeplrteazd excesul.

Teknica de ambalare indirectd sau inversd


E in jumdtatea de chiuvetd, de preferat cea fdrl prelungirile de ghidaj, se introduce pasta
de ghips, cu care se tapiseaz6 baza gi p6$le laterale, pAnE la marginea chiuvetei.
E Modelul cu macheta, umezit in prealabil, se plaseazd in centrul chiuvetei astfel incAt
intre macheta qi peretele lateral al chiuvetei sd rdmdni o distanli de circa 1 cm. Se va avea
grija ca macheta sd fie situatd la un nivel suficient de coborAt, pentru ca intre capacul celei de-
a doua jum6tali qi dinli sd se asigure un spatiu de cel pulin I cm.
tr Ghipsul din chiuveta va cuprinde modelul in intregime, oprindu-se strict la limita
dintre machetl gi model, iar excesul se indep[rteazd cu spatula pdnd la marginea chiuvetei.
208 Mihaela Pduna n Elena Preoteasa

Suprafafa ghipsului se netez€$te cu hirtie sticlatd, sgb un curent de ap5 de la


robinet' O
deosebit[ atentie trebuie acordatd cur6$rii de ghips a marginii chiuvetei pentru a se asigura
perfecta etanqeitate cu cealaltd jumdtate.
a DupS priza ghipsului se procedeaza la izolarea lui, menlinffnd chiuveta in apa
timp de
5-10 min. sau ungdnd cu vaselini suprafala ghipsului'
E pentru realizareapa$i a doua a tiparului se indepdrteazd capacul celeilalte jumdtdd a
pastei de
chiuvetei care se asambleazd cu prima Ei se toarnd ghips in interior' Introducerea
ghips se face cu mult6 atenfie, plulin cdte pulin, vibrdnd continuu pentm evitarea formdrii
Uuteto, de aer. Operalia se face in bune condilii pe o masd vibratorie, iar in
lipsa acesteia e
bine ca la rrivelul dinlilor pasta de ghips si fie aplicata cu o pensulS sau cu degetul'
E in momentul cdnd chiuveta s-a umplut, se aqazf, capacul qi se introduce in pres6' unde
se las6 pAn6la priza completd a ghipsului

c) Ambalarea mixtd (Fie. 9.9.)


Anrbalarea mixtd este o irnbinare intre ambalarea directd qi arnbalarea invers6.
jumatatea de
La aceasta metodd, in f.azade indepf,rtare a cerii, un grup de dinli ramine in
chiuvet5 in care se gdsegte modelul, iar restul de dinfi in jumatatea opusd modelului'

ril

Fig. 9.9. Ambalarea mixtd.

qi
Ambalarea mixt[ are o indicafie cu totul special5 in edentafia total5 anume,
in cazurile
in care proteza superioari va fi realizat,fdtd gingie artificiala in regiunea dinlilor frontali'
ace$tia urmand a fi apeza{i in contact direct cu creasta alveolard.
in cazul practicdrii metodei mixte de ambalare, indepartarea protezei din chiuvetd dup6
provoca
polimerizare irebuie f5cuta cu rnultd atenfie, deschiderea brusc[ a chiuvetei putand
fracturarea protezei.

9.2.4. lndepirtarea cerii din tipar


pentru transformarea machetei in protezi va trebui ca ceara si fie inlocuitd cu rdEin6
acrilicd, deci in primul r6nd sE fie evacuatd din tipar'
procedeul de indepdrtare a cerii din cadrul ambal5rii inverse sau indirecte este urmAtorul:
tr Dupa ce s-a produs priza ghipsului celei de-a doua jumft5li a tiparului, chiuveta se

agazi pe un suport metalic (pig. g.tO.);i impreund cu acesta se introduce intr-un vas cu apd

clocotitA, unde se pdstreazl 5-6 min., timp in care ceara din interiorul chiuvetei
devine
plastica. Fierberea peste 6 min. a chiuvetei va plovoca topirea cerii, impregnarea tiparului cu

grasimi qi implicit o izolare necorespunzdtoare.


Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 209

.,%
Fig. 9.10. Chiuveta pe suportul metalic. Spdlarea ceii din tipar.

E Chiuveta scoasd din apa clocotitd se deschide, ac{iondnd cu o spatuld printr-o mipcare
de pirghie la locul de imbinare a celor doud jumdt[ti ale sale. Separarea se va realiza cu at6t
mai uqor cu cat ghipsul primei parpi a tiparului a fosr mai neted gi mai bine izolat.
O data cu separarea celor doud jumatdli ale tiparului realizat prin metoda ambalarii
indirecte se observd cd dinlii sunt fixali intr-o jum[tate a chiuvetei, iar modelul in cealalta
jumdtate.
tr Se indepdrteazd cu spatula placa de cear[ ramolitd, av6nd grij6 sA nu fie disloca{i
dintii.
tr Se spaln pe rdnd ambele parli ale tiparului cu un jet de apd clocotitd p6nd Ia completa
disparifie a oricdror urme de cear5.

t In timpul tndepdrtdrii cerii prin spdlare se poate tntdmpla ca wnii din1i sd se


deplaseze de la locul lor. Ace;tia vor fi reasezali cu atenlie tn tipar, dupd terminarea. spdldrii.
La tiparul realizat prin ambalare directd sau cu val, procedeul de indepartare a cerii este
asemf,nitor cu cel descris mai sus, cu menfiunea c[ in ca,eul cAnd chiuveta a fost deschisd fdra
o prealabild incdlzire, durata de spalare este mai lung5. De asemenea, dislocarea dinlilor este
aproape inevitabilS, iar reaqezarea lor in tipar tnebuie f5cut6 prin cimentare.
La ambalarea mixtd, operafia de evacuare a cerii este identicl cu cea descrisi la ambalarea
inversS.

9.2.5. Izolarea tiparului


Tiparele in care urmeazd a se presa si polimeriza r6sini acrilice trebuie riguros izolate atdt
fizic cdt qi chimic, pentru a anihila efectele negative ale ghipsului asupra rdginilor acrilice.
Obiectivele urmdrite prin izolarea tiparelor sunt urmdtoarele;
sd se impiedice unirea fizicd intre tipar qi rdgina acrilicd;
sd se asigure dezambalarea fard riscul fractur{rii protezei;
si se u;ureze indepdrtarea protezei din tipar;
sd se impiedice orice acfiune chirnicl intre ghips gi rlqina acrilicd;
2t0 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

- sI previna riscul patrunderii monomerului in ghips sau a vaporilor de apd in


rdgina acrilicE, in timpul procesului de polimerizare.
Pentru aceasta substanlele izolatoare trebuie sd indeplineasci urmdtoarele condilii:
sd adere intim de ghipsul tiparului;
s6 formeze o peliculd foarte find care sd nu rnodifice dimensiunile qi relieful
cAmpului protetic;
sd fie inerte;
sd fie insolubile in aPa;i in monomer;
- sh poatd fi
manevrate cu uqurin1d.
Substanlele ceimai frecvent utilizate pentru izolarea tiparelor sunt soluliile alginice de tip
Pectizolo, lsodent@ etc.
Avanlaje:
- Felicula izoiatoare se formeazd prin combinalia chimici cu ghipsul ceea ce pe
de o parte scurteazd mult timpul de lucru, iar pe de alti parte nu afecteazd
dinlii protetici;
- l.{u influenleaz[ in nici un fel culoarea acrilatului polimerizat;
Izolarea perfectd cu substanle pebazd de alginat se obline pensuldnd tiparele de2-3 ort,
cind acestea au ajuns la ternperatura de 40"C, adicd atunci chnd chiuvetele pot fi finute in
mAn6. Este recomandabil sd fie utilizate pentru izolare 2 pensule: o pensulS micfl pentru
portiunile din jurut dinlilor gi o pensuld mai mare pentru restul suprafelelor. Al doilea Ei
eventual al treilea strat se aplicd numai dupd ce stratul anterior s-a transformat in pelicula cu
aspect lucios, fenomen ce se petrece in 3-5 min-
Substanla izolatoare alginicd acfioneazf, cu atAt mai eficient cu cdt tiparele sunt mai
curate, fAra urme de cear6 sau alte grasimi.

I Trebuie evitatd prelingerea substanlei. izalatoare pe suprafelele dintitor acrilici care vor
veni tn contact cu auilatul bazei. Contaminarea acestei suprafepe va duce la o legdturd ineficientd
tntre dinyi qi bazd care poate avea drept consecinld desprinderea dinyilor de pe protezd.

b Pentru a se pdsya nealterate pdnd la sffirqit proprietdlile izolatoare ale substanlelor


de tip atginic, se va evita introducerea pensulei direct tn flacon, deoarece aportul de calciu
din ghips poate precipita substanla, Se vafolositn acest scop un godea mic tn care se va turna
numai cantitqtea necesard de substanqd (Fig. 9.11').

ru
Fig.9.IL Pensularea tiparului cu substanld alginicd
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 211

93. TEHNOLOGIA UTII,IZARJI ACRILATEI,OR. PENTRU CON.


FBCTIONAREA BAZEI PROTEZEX

9.3.1. Generalitifi

V-J Oice ptobzl mobila totald se compune in final din doul elemente: dinfii artificiali qi baza
protezei.

Dinlii protetici sunt de doud tipuri:


tr dinli de por{elan;
B dingi de acrilat.
Dinfii de po4elan sunt executa{i intotdeauna pe cale industriald, spre deosebire de din$i
de acrilat care pot fi realizagi ;i in laboratorul de tehnicd dentarA.
Mecanismul prin care se realizeazd solidarizarea dinfilor cu baza protezei este in functie
de materialul din care sunt realizafi dinlii:
O dinlii din po(elan se fixeazf, in placa protetici exclusiv prin mijloace fizice de retenfie
(crampoane, cavitali retentive);
B dintii din acrilat se solidarizeazd cu baza protezei at6t chirnic cdt gi fizic.
Bazaprotezei se realizeazd in marea majoritate a cazurjlor din rlqini acrilice. Acesta s-au
impus cu autoritate datorita cafitdfilor lor qi tehnicii simple de lucru.
Rdqinile acrilice utilizate in stomatologie fac parte din categoria rnaselor plastice, fiind
inzestrate cu calitali speciale, pentru a corespunde din toate punctele de vedere scopului
protetic. Calitalile unei r5gini acrilice de acest gen trebuie sd fie de ordin fizic, chimic,
biologic, estetic gi tehnic.
ProprietSlile necesare r:ricdrei rdsini acrilice pentru a obtine lucrdri protetice intrutotul
corespunzdtoare sunt:
sd fie perfect tolerate de cltre fesuturile cu care vin in contact;
- si nu aibd gust qi miros dupa polimerizare;
sd fie insolubile qi neutre din punct de vedere chimic, in contact cu toate
alimentele gi cu substanfele confinute in salivd;
sd nu sufere dilatdri, contracgii sau
distorsionlri la ternperatura cavitdfii bucale
sau in timpul presiunilor masticatorii;
sd reziste la abraziune, la frecarea cu alimentele gi la periile folosite pentru
cur5firea protezelor;
- s[ se poat5 lustrui usor, pentru a impiedica aderenfa alimentelor care ar putea
da protezei un miros nepldcut qi un gust dezagreabrl;
- sa fie nedeformabile la temperatura alimentelor gi bdunrrilor ingerate;
- dupd polimerizare sd nu rezulte porozit[fi;
-- sI fie ugoare;
- coloragia sI fie persistentS, stabili qi si poatE fi oblinut[ uqor intr-o gamd
variatd, pentru a imita culoarea gingiei qi a zonelor invecinate;
- manipularea sI se faca uqor, cu aparaturd simplf,, iar preful de cost si fie acceptabil;
sa poata fi reparate fard diircultate, incazuri de fracturf,ri sau adEugiri de noi
elemente.
2t2 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

R[qinile acrilice folosite pentru realizarea bazei protezei mobile sunt in general
termopolimerizabile, devenind rigide la o anumitl temperaturA (aproximativ l00oC).
Din punct de vedere comercial, rdqinile acrilice se prezintd sub fonna unui lichid gi a unei
pulberi, in flacoane separate, ce trebuie amestecate inainte de intrebuinlare.
Lichidut so,u monoynerul este metacrilat de metil nepolimerizat, incolor, cu miros
caracteristic, volatil ;i inflamabil. Fierbe la temperatura de circa 100,3oC.
Pulberea sau polimerul este metasrilatul de metil polimerizat qi se compune din particule
sferice, ?n formd de perle de diferite dirnensiuni.
Polimerul are culoare a roz, in diferite nuanfe, pentru a putea alege culoarea
corespunzdtoare gingiei naturale a pacientului. Existi qi pulbere incolorS, indicata in cazurile
in care pacientul manifestd intoleranti la colorantul incorporat in acrilat.
Ragina acrilicd de tip Superacryt@ (Spofa Dental) se poate procura in 6 nuanle de culoare,
fiecare fiind insemnatl cu o literd: O (incol:r), U,V,Z, X (cu nervuri) +i Y.
Acrilatele, puse in comer[ ?n diferite culori, sunt insofite de aqa-numite ,,chei de culori"
cu ajutorul cdrora se deterrnin6 nuanla de roz corespunzltoare gingiei pacientului'
Alte denumiri comerciale: Paladon@ (Kulzer), Acryvan* (Yannini Dental Industry)'
Maioritatea firurelor producltoare fvmizeazd rdginile acrilice pentru baza protezei in
flacoane, cuprinzAnd 100 g polimer irnpreunl cu 50 g monomer. Exista qi ambalaje care con{in
500 g pr:limer 9i 250 g monomer.
Fiecare produs este insofit de instrucfiunile de utilizare privind propo(ia de amestec,
tehnica de preparare, regulile de polimerizare, precum gi alte indicafii suplimentare'
Propo(ia de amestec intre polimer gi monomer poate fi diferitd. Unele acrilate se prepard
amesrecand ftei pdrfi de praf cu o parte de lichid, iar altele din doud pdrli praf qi o parte lichid.
Cele a caror propo(ie de amestec este de 3:l sunt superioare celorlalte, deoarece continutul
de monomer singurul care se polimerizeaza - fiind mai redus, contractia materialului va fi
-
minim[ qi practic fdra influenld asupra preciziei lucrtuii protetice.

9.3.2. Prepararea pastei de acrilat

Cantitatea de r6+ind acrilicd necesarf, necesard unei proteze totale se apreciaz6 in funclie
de dimensiunile lucrarii protetice.
in general, pentru baza unei proteze totale obignuite sunt suficiente 14-15 g de pulbere
(circa 1 g pulbere pentru fiecare dinte), la care se adaugd cantitatea corespunzAbare de lichid.
in vederea prepararii pastei de ragind acrilicd sunt necesare unele mdsuri de precaulie qi
anume:
. recipientul in care se prepar[ pasta trebuie si fie perfect curat Ei lipsit de
umiditate;
o mAinile tehnicianului vor fi, de asemenea, cu desdvAr;ire curate;
o in camerd nu trebuie sd existe vapori de apd;
o recipientul in care s-a preparat acrilatui va sta in pelmanent[ acoperit;
o din momentul amestecului se va controla din timp in timp consistenfa pastei
de acrilat, pentru a nu depdqi momentul optim de indesare.
Aspecte practice ?n proteTarea edentaliei totale 213

Dozarea cantiEfii de pulbere gi lichid se poate face prin doud metode:


1) Dozarea volumetricd. Cu un cilindru gradat se mdsoard cantitatea de polimer gi cu altul
cea de monomer, in propo(iile indicate de prospect (3:l sau 2:l), amestecAndu-le apoi in
recipient.
2) Dozarea ponderald. Se cAnt6reqte polimerul, considerdndu-l un ?ntreg qi separat se
cAntSregte monomerul, care trebuie si fie aproximativ jumatate din masa pulberii. Aceastd
metodd este destul de incomod[
De obicei in laborator se foloseqte urmltorul procedeu: inh-un recipient de sticlS sau de
po4elan perfect lucios pe din5untru se introduce circa 8-10 ml de lichid, peste care se adauga
progresiv pulbere p6nd la saturafie, in a;a fel incAt fiecare granula de polimer si fie imbibatd
cu monomer. Pentru omogenizarea pastei qi uniformizarea coloraliei se recomandd
amestecarea ei cu un baton de sticld, dupA care recipientul se acoperf, cu o pl6cufi de sticli,
impiedic6nd evaporarea monomerului,
Materialul acrilic astfel preparat nu este propice pentru indesare in tipare, el trebuind s[
ajunga intr-un stadiu de plasticitate optimi, trec0nd prin 3 faze:
- in prima faz6 amestecul formeazi o masd cu aspect de zahar umezit;
- a doua fazd este aceea in care monomerul a dizolvat superficial granulele de
polimer, d0nd naqtere unui amestec lipicios care se trage in fire;
- a treia fazi este aceea in care pasta de acrilat a devenit neted6, nelipicioas[,
nu se mai trage in fire gi se desprinde cu ugurinfd de pe perefii recipientului.
Consistenfa ei este a unui gel plastic cu aspect de aluat. Aceasta este faza
optim[ pentru introducerea in tipar.
Timpul de oblinere afazei a treia variazd de la material la material pi mai cu seaml este
determinatl de temperatura recipientului gi a mediului ambiant. intr-o camerd in care
temperatura rra fi de 18-20"C transformarea pastei de gel plastic se va face in circa 20-30
minute. La temperaturi mai ridicate ale mediului ambiant, vara in special, plasticitatea masei
de acrilat ajunge ?n stadiul optim de indesare in circa 8-10 min, din momentul amestecului.

l Se va evita prepararea cle material pentru prea multe proteze dintr-o datd, mai cu
seamd pe timp cdlduras, riscdnd a depdsi momentul propice introducerii tru tipar.

I
t Se va respecta strict d.ozarea amestecului polimerului cu monomerul.

Excesul de polimer:
r reduce gradul de plasticitate al materialului finit;
r placa proteticA rezultatd va prezenta:
o zone de coloralie diferite;
o rezistenld mecanicd gi chimicd redusS;
o eventual porozitili.
Excesul de monomer:
. mare$te coeficientul de contracfie al acrilatului;
r duce la aparifia porozitdlilor in placa protetica;
. prateza va confine un procent ridicat de monomer rezidual cu acfiune toxici asupra
fesuturilor, daci este inserat6 la scurt timp dupX terminarea ei.
214 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

93.3. tndesarea pastei de acrilat in tipar


Se face in faza de gel plastic. Respectarea consistenfei pastei acrilice prezinta o im-
portanta deosebita, orice abatere put6nd avea repercusiuni net'avorabile asupra protezei finite.
indesarea acrilatului in tipar in stadiul de ,,zahar umezit" sau de past6 lipicioasd,
filamentoasd are drept urmdri:
o obfinerea unei proteze poroase;
. exces de monomer reziduall
o rezistentf, mecanici qi chimicl scdzutd.
indesarea acrilatului in stare mai consistentd, cu aspect elastic, deplqind faza de gel
plastic, poate avea drept consecinfe:
deformarea tiparelor in timpul presarii;
"r
deplasarea sau spargerea dinfilor;
r neaderarea acrilatului de dinti;
. aparifia unor pete albicioase pe suprafata acrilatului polimerizat;
c deformarea totalf, a protezei.
Fentru indesarea in tipar, pasta de raqind acrilicI:
E se indepdrteazd din reciPient;
B se malaxeazil cv m6inile curate ;i uscate;
E i se dd forma unui rulou;
B se inti.oduce in jumitatea de chiuvetd in care se gdsesc dinlii, acoperind cu past5 toat6
zona ce reprezintl cAmpul protetic;
E peste acrilatul indesat se aplica o folie de celofan umezit sau folie de polietilena;
El se apticd cealalti jumdtate a chiuvetei, asamblandu-se in pozigie corecta.

9.3.4. Presarea

Chiuveta inchis6, cg acrilatul in interior, se preseazd progresiv, lent, pini la joncliunea


dintre marginile chiuvetei. Presele folosite in acest scop sunt de reguld aclionate manual, fiind
fixate pe un postament solid, rezistent'
Existd qi prese hidraulice acfionate de o manet6 .si prevdzute cu un manometru pe al c[rui
cadran este indicatd limita de presiune necesard.
Pentru a avea siguranfa ci tiparul a fost umplut in intregime, materialul acrilic trebuie si
fie in exces, fdrd a face totugi risipa. in timpul presdrii, aparilia surplusului de pasta acrilic6
este un indiciu sigur ci tiparul a fost complet umplut.
Dgpdt2-3 min., chiuveta este scoasd de sub pres5, se separd cele doua jumdta$i, iar excesul
de acrilat se indepdrteaz6 prin secfionare cu un cufit bine ascufit'
Dacf, materialul nu a fost suficient $i au rimas zone in care acrilatul nu a pAtruns se mai
adaugl material, se preseazd 9i se controleazd din nou cu aceleagi precaulii.
Dacd la deschiderea chiuvetei pentru control, pelicula izolatoare se desprinde de pe
anumite zone ale tiparului se face imediat o noui pensulare cu substan(i alginicd, tirnp in care
acrilatul va rdmine acoperit cu folia de control'
De obicei un singur control al cantitdfii de material introdus in tipar, urmat de
indepdrtarea excesului, este suficient^
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 215

Unii autori mai exigenli recomandf, dou5, trei controale precedate de presiri, pentru a
indepirta orice posibilitate de modificare a ocluziei datorita excesului de rnaterial.
Indiferent c6te controale se fac, ultima presare, cea definitiv d, se face fdrd folie de control.
in vederea desdv6rqirii imbinirii fizice qi chimice a monornerului cu polimerul, plecum ;i
pentru a depSgi fazade elasticitate a pastei de acrilat, chiuveta se pdstreazd sub presd cel pulin
15 min., unii autori recomandfind o ora qi chiar mai mult.

9.3.5. Polimerizarea

in tehnica dentari, termenul de polimerizare definegte procesul chimic prin care pasta
de acrilat rezultat6 din amestecul monomerului cu polimerul se transformd intr-o substantd
dur5, rigidi.
Procedeul practic este urmltorul: chiuveta care a fost pdstrata sub presa, timpul necesar
pentru omogenizarea materialului acrilic, se indepdrteaza qi imediat este transferatd intr-un
cadrul metalic, prevdzut cu un gurub, denumit inel (ring), in care este strAns6 pina la rnaxim
(Fig.9.12.).

Fig. 9.12. Chiuvetd sffAnsd tn inel (ring)

Inelele sunt confecfionate de diferite dimensiuni, pu6nd cuprinde una, doui gi chiar trei
chiuvete impreunS. Acestea, aga-m-lmitele inele simple, au cea mai largd rdspdndire in
laboratoarele dentare. Cu ajutoml lor se obline o presiune suficienti.
in general in laboratorul de tehnicd dentari se foloseqte p<llimerizarea cu duratf, medie,
in mediu urned.
Firma Spofa Dental recomandi pentru produsul sdu Superacryl@ urmitorul regim de
polimerizare:
F ringul impreund cu chiuveta se intrcduce intr-un vas cu ap5 rece. Apa trebuie sd
depigeasca partea superioarl a chiuvetei cu 3-5 cm.
F temperatura se ridici la 70'C in decurs de 30 minute. Pentru protezele mai groase" in
special cele inferioare, menlinerea temperaturii constante la 70"C poate fi prelungit5.
F temperatura se menfine constantf, 30 minute.
P se crefte temperatura la 100"C in decurs de 30 minute.
F temperatura se menline constanta 30 minute.
Durata totalS a polimerizarii este de doud ore.
F rdcirea se face lent, ldsdnd chiuveta in apa in care a fiert, pdna chnd temperatura
coboari la cea a mediului ambiant.
216 Mihaela Pduna . Elena Preoteasct

temperaturd, care permite programarea intregii opera;ii qi nu necesiti o supraveghere permanentd din
partea tehnicianului dentar. (Ex. aparatul Polipol@ al frmei REC0-DENTAL-Gerrnania).

9.4. DEZAMBALAR EA, PRELUCRAREA, FTNISAREA Sr L{^lS-


TRUIREA PROTEZELOR

9.4,1, Dezambalarea
Prin dezambalare se infelege operatia de indepartare din chiuvetd a protezei polimerizate.
Etapele de lucru sunt urmAbarele:
E chiuveta complet rdcita se elibereazd din inel, desfacAnd qurubul cu care a fost
strdnsd
I se indepirteazd capacele
El se deschide chiuveta, actionand cu un cufit la limita de jonctriune dintre cele
douE jumdtdti ale sale.
Buna izolare a tiparului efectuatf, inainte de indesarea acrilatului va face ca aceasta
operalie sd se facl relativ ugor.
Tracfiunea trebuie sh se exercite egal pe direcfia ambelor prelungiri de culisare, pentru a
evita fracturarea dinfilor, mai cu seamd cdnd acegtia sunt de po4elan.
E Protezele ambalate in chiuvete cu conicitate interioara se elibereazd impreund cu
ghipsul printr-o uqoarl qi atentd ciocanire labaza tiparului"
tr Ghipsul in care este incorporatlproteza se seclioneazd in cdteva locuri cu ferdstrlul
sau cu un disc carborundum, dupd care se desprind fragmente mari, folosind cufitul in chip de
pdrghie. Aceeagi metodd de fragmentare se folose;te gi pentru degajarea fe{ei interne a
protezei, dar cu mai multd atenfie, pentru a preintdmpina eventuale fracturlri sau fisur[ri.
[) Dacd perelii interiori ai chiuvetei nu prezinta conicitate, eliberarea protezei se face
s5p6nd ghipsul jur imprejur cu un cugit sau bisturiu.
tr O alta metodd constd in decuparea cu ferdstraul din chiuvetd a protezei cu tipar cu tot
qi apoi desprinderea fragmentatA a ghipsului.
f,l Proteza se spal6 cu o perie asprd sub jet de apa, iar dacd din cauza unui defect de
izolare prezintd zone de ghips aderent, se introduce de cdteva ori intr-o solulie de citrat de
sodiu 307o care il dizolv{ total.

9.4.2. Prelucrarea

Prelucrarea presupune indepdrtarea excesului inutil de acrilat, subtierea anumitor zone,


rectificarea aspectului gingiei artificiale qi netezirea suprafelelor exterioare.
Instrumentar:
1 piesd dreapt6 la motor suspendat sau micromotor;
2. pietre abrazive de diferite forme pi rnarimi cu o granulalie mare;
3. freze de acrilat;
4. freze cilindrice si sferice;
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 217

5. instrumente de rn6nI ascufite (de ex: instrumente de detartraj).


Prelucrarea se desfdgoar[ dupa cum urmeazd:
E se indepdrteazd surplusul de acrilat rezultat de la indesare, folosind pietre mari
fTacdrl sau freze de auilat. Eventualele asperitili se netezesc gi ele tot cu
piatra in fonni de flacirat
tr in po4iunile mai greu accesibile, cum sunt rugile palatine, qangurile etc., se
pdtrunde cu pietre flacird mai mici, iar la nivelul festonului gingival cu freze
mici cilindrice, eventual freze mici sferice;
0 pentru curdfirea spafiilor interdentare se pot intrebuinga instrumente manuale
ascufite in 3 muchii.

9.4.3. Finisarea (netezirea)

Finisarea se poate face cu:


o benzi pdnzate de qmirghel sau benzi de glaspapir, montate pe o mandrind speciald;
. gume cilindrice.

9.4.4. Lustruirea

ffi lr"irt perfect al supral'efelor exterioare are mai multe roluri:


* importanf[ deosebitd pentru estetica protezei;
- previne aparilia leziunilor la nivelul pd4ilor moi invecinate cum ar fi limba, mucoasa
obrazului, etc.;
- elimind posibilitatea decolordrii acrilatului;
- impiedictr aderarea ;i stagnarea alimentelor pe suprafafa protezei.

Insbumentar $i materiale:
1. motor orizontal;
2. fill conic;
3. perie circularfi;
4. pufde bumbac;
5. pulbere fini de piatrd ponce sau, in lipsa acesteia, pulberea de cua4 sau
feldspat.
Procedeul este urmdtorul:
flPulberea de piatrd ponce, cuarl sau feldspat se amestectr cu apa, oblinfind o
past6 de consistenfd smantflnoasd.
E Suprafefele exterioare ale protezei se lustruiesc la tnceput cu fillul conic
adaptat la conul filetat al polizorului, aplicdnd in permanentl pasta abrazivd
pe protez5. ln locurile mai greu accesibile se poate pf,trunde cu filfuri conice
sau de alte forme de dimensiuni mai mici.
tr Cend de pe suprafa{a protezei acrilice au disp[rut toate zg6rieturile, lustruirea
se continud cu peria circulard, folosind acelagi amestec umed de pastd
abrazivS. ln acest moment se lustruiesc cu peria qi d.inlii protetici dacd sunt din
acrilat. Se va insista in mod deosebit la nivelul spatiilor interdentare, papilelor
pi qanEurilor, unde pericolul relinerii alimentelor este mai rnare.
218 Mihaela Fduna . Elena Preoteasa

E Luciul final se obfine cu ajutorul pufului de burnbac, dupd ce in prealabil


proteza a fost rigurr:s spilati de pasta abrazivS. O protez6 va cdpdta un luciu
complet dacd la puf se va folosi o pasta formata din arnestec de ghips cu alcool.

La prelucrare, finisare qi lustruire se vor respecta o serie de reguli


1. $lefuirile se vor face cu pietre cu granulalie mare gi cu o turatie moderatfi a motorului,
eliminind in felul acesta posibilitatea inc6lzirii excesive a acrilatului qi deformarea protezei;
2. Folosirea benzilor de ;mirghel sau h6rtie sticlatd pentru netezire va scurta mult durata
timpului de lustruire;
3, Prelucrarea 6i lustruirea protezelor cu dinpi de acrilat se va face cu mare atentie, pentru
a nu le modifica forma;
4. Dintii de por[elan nu trebuie atingi cu pietrele de qlefuit, cu hdrtie sticlat6 sau
qmirghel, intrucflt iqi pierd luciul;
5. Crarnpoanele butonate ale dinfilor de porfelan vor rdm6ne complet acoperite cu
acrilat, altfel se desprind de pe protez5;
6" Uscarea protezei cu un prosop inainte de prelucrare perrnite o observare mai bund a
zonelor unde trebuie efectuate slefuirile;
7, Marginile protezei pi limita distala a protezei superioare vor fi prelucrate $i lustruite
cu deosebitd atenfie, pentru a asigura adeziunea qi succiunea;
8. Fala internd a protezei nu se lustruiegte. Eventualeie asperitali interioare se netezesc
cu pietre fine la turalia micl a motorului;
9. Fentru lustruirea acrilatului nu se vor intrebuinla fil1uri, perii qi pufuri cu care s-au
lustruit lucr[ri metalice, penhu a nu rnurdtrri protezele;
10. in timpul lustruirii se va lucra cu atenfie, pentru ca proteza si nu fie smulsa pi
deteriorat[ de materialul rotativ;
11. Protezele gata lustruite se pistreazf, in api rece p0nd in momentul aplicdrii lor in gurd,
pentru a preveni contracfia provocatd de deshidratarea acrilatului.
Aspecte practice in protezarea edentaTiei totale 2r9

CAFITOLUL 1O

APLICAREA PROTEZELOR FINITE

10.1. CONTROLUL EXTRAORAL AL PROTEZELOR


inainte de sosirea pacientului se inspecteazi protezele pentru a verifica dac6:
@' dinli! sunt pozilionafi corect pi bine retenfionafi in acrilatul bazei;
r fala extern[ a protezei este coreci iTuniiorm lp,ltruiti, fdrd imperfecfiuni;
. fata interni a frotezei@prezint[ qr*; aq tElps sau pluroh de la zonele foliate;
r fap intern6 a proteze@prezintd.plusuri sau j[gegLAgl
. marginile protezei sunt_rotunjitg, flrd muchii ascu$te;
. -lirnita posterioara a protezei maxilare se termind pierdut in grosime;
: protezele sunt cur{e.
In cazul in care se conshta margini ascufite, asperitdii sau plusuri (Fig. 10.1,), acestea se
glefuiesc cu freze sau pietre adecvate.
-+

" I l'4./*.
e{4! A\n .tm L't{i t u't
(\4)il
It

Se angreneazd cele dold protlre in mAna rnedicului pi se examineazd corectitudinea


intercuspid{rii.
Protezele se spal[ qi se lin intr-un vas cu ap5 pind la aplicarea in cavitatea bucala.

10.2" APLTCAREA $r CONTROLUL INTRAORAL AL PROTEZELOR


inainte,cleaplicareEg]rezel-e,un,ffiupi."q,1Egl,,fatapacientuluicarecu
aceasta ocazie este instruit in legdtura cu intrefinerea igienei pieselor protetice.
220 Mihaela Pd.una , Elena Preoteasa

10.2"1" lnstrumentar qi materiale

- trusi de consultaqie;
- piesl dreapta;
- pietre mici;
- freze de acrilat $i cilindro-conice;
- creion chimic;
anestezic de contact;
silicon de control (Fitt-chekero - GC) sau past6 indicatoare de presiune;
- hdrtie sau ceara de articulafie;
- pulbere sau cremd adezivir (Super Corega@ - Block Drug Company sau
Fixodent@ - Procter & Gamble);
- rulouri de vatd;
- alcool.

10.2.2, Aplicarea protezei mandibulare

Se incepe cu proteza mandibulard care este mai bine tolerat[, riscul apari;iei reflexului de
vom[ find mai mic"
Proteza se umezeste si se introduce in cavitatea bucald.
rl.l,.i*+--

a) Corectarea porliunilor care produc disconfort la aplicarea protezei


Dacd pacientul acuzd,zonqjgr_qlqase pe cdmpul protetic se identificd aceste zone qi se
3g[he3$ pe mucoasd,cu creionul chimic. Se insera iro.]Lgza in cavitatea bqgala. Dupd
indepartarea ei rdmAn rrrarcate pe proteza po(iunile care trebuie retu$ate. Acestea se $lefuiesc

9] fr% sau gellrglggrdrimi potrivite.


,
r"*r" a" rr se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control (Fitt-cheker@
- GC) sau a unei paste indicatoare de presiune proceddnd in felul urmAtor:
o pe fafa intemd a protezei se aplici pasta indicatoare;
o proteza este inseratd in gurd gi se exercitA o presiune moderata;
r se indep5rteazA proteza din gurl qi se examineazA fala internd, Zonele de
suprapresiune apar cq rg!g-_dq rlrilat de pe cqe p"astq iryl&atoare s3-$-ters in
Totalitqld
' ,sj ingepi4ggq,o cantitate foarte mic[ de acrilat din aceste zone cllietrgjle
mdrimi potrivite.
b) Controlul stabilitafii protezei
se verifici absenta bascularii transversale a protezei prin prpsl8i 4ig!!4le
alternative pe fet{g oc!!4!319 P_ry asculirii transversale pot fi :
F montarea din{ilor laterali in afaraffitei;
F atrofii accentuate ale osului alveolar;
F rezilienfa crescutl a mucoasei fixe.
Aspecte practice in protezarea edentaliei totale
221

se controleazi extinderea corecri a protezei pe_tlgggglgl_eglfgry, pe cele ?3


anterioare ale acestuia, pfind la lirnita inse4lei Hgamentului pterigomari-
'?rfii-ar.
Acoperirea .or".ia a tubercului piriform contribuie la impiedicarea
deplasarii spre distal a protezei mandibulare.
- se verifica dispunerea arcadelor artificiale in culoarul neutral de-echilibru
,..,.#
muscular.

c) Controlul menlinerii protezei


- se verifici in primul r6nd Ten[inerea protezei in pozigia d"r.p*] Dacd apare
ridicarea ei de pe cAmpul protetic, atunci se controleaz5 prin inspeclie 9i
;m*" lg1gtg $i groslmel pqlgl]rilor, precum il dlgeig{9e-Jre3qr{or
::-
_lrlcele $i !ggy!.
Marginile prea lungi sau prea groase vor fi retu$ate cu freze de acrilat de rnlrimi potrivite.
Frenurile vor fi degajate cu freze cilindro-conice. Daca va fi- necesar.
"------) proteza va fi
relustruitl la finalul ledintei de aplicare a protezelor;
se verificd menfinerea protezei in timpul diferitelor migcari-funcgionale, in
acest scop se cere pacientului r{:g*!eagg, sA yglgealgi, sa r6dd $i sllgb{a_
gi se urmdregte dacl proteza este mobilizatd. Pentru identificarea zonelor
,qupr?e{tlqqq se por utilizalleslrelglul*Eglbst, apoi s! j&tq&qc u.*rt" ,on[.-
se aplicd testele de succiune:
(c Tracfiune oro-vestibularl pe fafa lingualfl a incisivilor centrali
\ (controlul inchiderii la tuberculii piriformi);
\
1' Presiune vestibulo-orala pe fala vestibulara a incisivilor inferiori
)I (controlul inchiderii in zona Iinguald centrald);

|. Tracliune in sens vertical cu o sondd care agafd spafiul de sub punctele


U de contact dintre incisivii centrali (se apreciazi inchiderea toda).
Se instruiegte pacientul sd pdstreze o pozifie anterioara a Umbii. cu v6rful ei sprijinit fdrd
presiune pe pafiea interioard a protezei fpe dinlii frontali inferiori. Aceasta pozilie are o
contributie irnportantd ln menfinere.

I
d) Contralul Jizionomiei
- se observd conturul buzei inferioare, forma, culoarea qi pozilia dinlilor inferiori.
Dupd incheierea acestuT-C 9i r"iffiffierioari.

10.2,3. Aplicarea protezei superioare

t:9"r9$t"Ip!"za qi se introduce in cavitatea bucald.


in cazrf unoruoniret*r,tire (tuberozitatea maxilard, versantul vestibular al
"*istentei
creasteiedentate)pIoteza'"ffi;;;;-celelalte_sevatatona
#
3xuldellE$ie.
Dacd inserfig.este imposibila se identificd zonele-problem6 pi se reduce din fafa intemd a
protezei strictul necesar, (Fig. 10"2. a qi b)
222 Mihaela Pauna ' Elena Preoteasa

Fig. 10.2. Identificarea porliunilor care impiedicd inserlia protezei superioare

a) Corectarea partiunilor care produc disconfort la aplicarea proteZei


se realizeazdmici retuquri, dupi identificaleg)nelslSgreroasg, gi insernnarea
lor cu creionul chimic;
se identificd qi se desfiinteaz[ ry!. de-qUp!4plgqg!9,
pentruJliminuarea senzatiei de vorna se recomandd ldsarea forlatd in
jos a
umeril@ectat cu amtndoui miinile c[tre piept'
DacS aceste manevre nu sunt eficiente Se poate folosi un anestezic de contact
aplicat Pe bolta Palatind.

b) C ontrolul stabilitdlii protezei


se verificd absenla basculSrii transversale a protezei prin presiuni digitale
pe

fala ocluzal[ a Pm.Csqlglg-bq@! ransversale pot fi:


.'.--l F montarea diffiffiiiTn afaia crestei;
F erori de :rng9n!a{e";-
"' '> atrotia exageratd a crestei alveolare;
-F
rezilienla crescutf, a mucoasei fixe de pe creste;
F nefolierea sau folierea insuficientd a q-o3qgy-l-qlplqtln'
in cazul in care iEfiiiierea torusuiiii diit'atin reprezinta jgglq basculdrii transversale a
protezei, se poate proceda in felul urm6tor:
f o se coloreaz[ suprafafa torusului cu creionul chimic;
\ . se uptica pr"t.ru in cavitatea bucald qi se fac presiuni digitale alternative
pe
( tutu o"tuzald aPm; creionul chimic trece pe fafa internd a protezei;
.
] se glefuiegte din baza protezei cu o piatra de mdrime corespunzitoare;
operaliunea se repetd pAnI cind bascularea dispare'
L.
c) Controlul mentinerii Protezei
se verific6 menfinerea la deschiderea u$oarf, a gurii. Dacd desprinderea se

datoreazd interferenlei marginilor cu p6(ile moi periprotetice:


Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 223

r se degajeazd frenul buzei superioare gi,/sau frenurile laterale cu freze


cilindro-conice j
o se subfiazd gi,/sau.scurteazi marginile la nivelul zonelor lui Eisenr-ing;
Ia deschiderea maximd a gurii, desprinderea protezei poate fi provocatd de
pu@mentuluipterigomaxilarqidemodificareafundului
de sac vestibutu, iriffiiareu ." face prin d"g4j^*"e
llgu.qggU,or,-rjlliglglgilsauscurtil.4_marg_inilor;
se controleaze_gg"arr:" prin pensarea protezei intre

glegiqlUilpot fi;
,-
./ ), xerostomra
\-) necorespondenpa iptrg suprafalq cdmpului protetic qi lala internd a
protezei. -=) Ctr)ffitg1.Le_ l$..jla-
Pentru tratamentul xerostomiei r* pdat" idministra urmltorul preparat, care are efect
lubrifiant qi uqor stimulativ : 50 rnl apd + 45 ml glicerol + 5 ml sS lam4g. De asemenea
-de
se indica medicamente sialogoge de tipulJilocarp*ipg (tinctura de jaborandi 2,5 - 3Vo,80 - 100
picdturi de 3 - 4 ori pe zi) sau coleretiie de tipul sulfarenului. ln cazurile grave se poate
administra saliv5 artificiald.
Daca@ffin1a intre svprafasa cdmpului protetic ;i fala internd a protezei este
cauza desprinderii protezei qi toti ceilalli parametri sunt satisfacitori, se poate realiza o
cdptugire totalS.
* se verificd men{inerea protezei in timpul diferitelor migcari funclionale. Se
cerepacientuluis5z6mbeasc5,sEvorbeasc6,s5rAr1dffilffitut.
ln cazul in care protezase desprinde, se fac lg,tqsu{ile necesare;
succiunea se controleaza in felul urmator:
distalS se verific6 exercitAnd presiuni oro-vestibulare cu
-TEhiderea pe treimea incizalS a fe.tei palatinale a incisivilor;
indexul aplicat
o inchiderea marginalfi vestibulari se verificd prin trac{iuni cu pulpa
indexului din aproape in aproape, pe rnarginea vestibulara a protezei,
Desprinderea clrlggli$fl la aceste manevre aratii locul unde proteza
"g3gg-Ugtriderc_
marginalI bund. 9orectar.ea se poate realizaprin g"ptu$* *r*g$ cu algle! autopglimgnzabil

d) Controlul fizionomiei q i fonayiei


se observi ;@a, culoarea, pozilia gi vizibilitatea frontalilor super-iori,
respectarea criteriilor estetice Ei incadrarea in armonia faciala a pacientului;
- dacA, frontalii sunt prea lryi (prea vizibili) se pot ajusta marginile inchle,

1inilrd cont gi de dorintele pacientului, dar este bine sd se amdne aceste retuquri
o sdpt[mdnd, moment cdnd crisparea musculaturii /minua sau dispare;
se examineazd aspectul sanfurilor periorale si conturul buzelsuperioare. Dacd
panlurile per'rorale sunt prea intinse Ei buza superioard proemin5 din cauza
marginilor prea groase ale protezei in aceasta zon5, se poate reduce grosimea
acestor margini in limita rezistenlei acrilatului;
se efectueaza primele probe fonetice.
224 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

10"2.4. Controlul simultan al celor doui proteze


a) Controlul cornponentei verticale a relaliilor intermaxilare
Se verifica dac6,PVQ este colgEla observdnd aspectul tizionomic qi utilizdnd- testul lui
Silvermann.
"
o in cazul subevaludrii DVO incerca o redimensionare pringaES{ejndiregtS, reali-
se poate

l_{. *g.
Peste aceasti valoare se indici refqg:{ea protezei;
.ry*
zdndu-se o inlllare de ocluzie d.
n lt -o
.rr. in cazuG[[raeiliuariiDTOau maxim 1,5 mm se poate incerca o remodelare morfo-
,V*tF*Ug a sugfa&iqlp{.qglq3glgale dinfilorJaterali pana ta oblinerea f,VGorecte" Pdtru
' I o Oiferenfa mai mare de 1,5 mm este necesard refacerea protezei'
b) Controlul componentei orizantale a relatriilor interrnaxilare
- operatorul conduce mandibula qi verificd aparili4 cantactelor mukiplg,
simetrice, simuhane ;i stabile intre arcadele artificiale;

I Pacientut nu trebuie sd. tnchidd gura singur existbnd riscwl sd nu inchidri tn R.C- ci ?n
pozilia tn care protezele se angreneazd cel mai bine, atunci cdnd relayia mandibwlo'maxilard
afast determinatd incorect Ei acest lucru nu afost sesiZat la proba machetelor.

- in cazul in care la conducerea mandibulei inR.c.,apat conlacte lreryo cile


impiedicd LM., pacientul este rugat sd spund pe cela4e le singtg. Apoi contactele
premature pot fi decelate cu.hartiq ig articu!4igsau cu.ceruri indicatoare.
prin qletuIq folosind pietrs de qici dimensiuni.
S".e.trlgg relafiilor ocluzale jry9
se
in timpul adapt[rii ocluzale se $lefuiesc fosetele $i sel@eazA cusptzll.
.-in montarea literala normalA cuspizii de ordinul I sunt cuspizii palatinali
superiori ;

O r in montarea laterald invers[ cuspizii de ordinul I sunt cuspizii linguali


inferiori. -"-' '. L '

Corectiile ocluqale se fac rgpgglpAni la obfinerea unei intercuspiddri corecte a dinfilor


laterali.
Dacd din.tii au fost montafi dupa-tehnica Gysi intre dinlii frontali nu trebuie si existe
contacte (inocluzie sagitalS).
t
I Daca foloseSte harfie de articwlalie ,,tn potcaavd" pat apare p-ete !-9 gt1lo_qe
se
qi pe

dintrii frontati. care sunt grxefacte (apar din cauza indoirii hdrtiei la acel nivel). Pentru a nw
;;tefui inutil din dinyii fiontali ii
recomandd utilizarea pentru fiecare
lan*Lly:ly4glie
_hemiarcadd, hdrtia fiind introdusd -numai
tntlg_dinlii laterali. Rapoartele dintre -frontali
trebuie controlate Si prin inspec1ie.
fntrucil se urmdre$iiTicffiibrare in centic totdeauna hilrtio lS-Wi se pune
ambete pdrti. Dscd hdrtia se pune pe o singurd pa.riZ pacientul va fi tentat sd ducd
lbyllange
mandibula cle partea respectivd.

c) Controlul fi.zionomic
se realizeazi acum controlul fizionomic al ambelor proteze. Pacienlii constati
astfel mult mai usor eventualele modificdri ale conturului facial, culoarea,
Aspecte practice ln protezarea edenta\iei totale 225

. frt"g dintilor artificiali. Pacienfii trebuie prevenili ca aspectul


pi aranjamentul
fizionomic este influentat de crisp-area-ryysqqlqlurii, maximd in momentul
I aplicarii protezei 9i c[ aprfrilea fizionomiei estd-Line s6 se facd Ia
t
d) Contiolulfonetic
, atunci cAnd crisparea dispare.

se verificd existenfa spatiului minim de vorbire. Pacientul pronunfl


,,Mississippi" - dinpii superiori 9i @e ciocneascd intre ei.
- Ie verifica dacd se respecta libertatea.ilu-r-aiUut"i 6;ropuls,i, i, f"n"ti-.
Pacientul numdrd de la 55 la 65 - dintii ftg1leli
iontali inferiori
in&{lori 60trebuie sa atinga
fata palatinal{ a frontalilor suneriori.
se verificd pronunfia siflantelor:
c dacd fonemq4$' are o emisiune $uig1$ inseamnd cd frontal.il_superiori
sunt prea gqstibql3rizati sau frontalii inferiori prea lingualizati.
r dacd f,onema,,S" are o emisiune ca un ,,4@4.t", frontalii superiori sunt
prea orq!&aiffi acest caz se pot reaHffitlguri ale fefelor palatinale
ale dinlilor frontali superiori.

Dupi retuqurile realizate in cadrul etapei de adaptare mecanici a protezelor, suprafefele


qlefuite trebuie netezite, iar suprafelele externe ale protezei trebuie din nou lustruite.

10.2. RECOMANDART PRIVII{D UTILIZAREA PROTEZELOR. SI


IGIENIZAREA
Se avertizeazd pacientul cA katamentul nu se incheie o datd cu aplicarea protezelor.
Medicul instruieqte pacientul in privinta utilizdrii protezelor. Avdnd in vedere cE
instrucliunile sunt numeroase qi edentalii totali sunt de regula persoane in v6rstd este
recomanadbil ca la sfdrqitul gedinlei de aplicare a protezelor pacientului sd ii fie inmdnat un
set de.sfaturi scrise pe care le poate consulta]alqryiciliU ori de cdte ori este nevoie.

ggllrol dupa 2a - a8 o4e-taaetfu p*t"r"i*


*-
Pacientul trebuie si foloseasc[ orotezele- si tolereze eventualele dgg Si sI se prezinte la
226 Mihaela Pduna o Elena Preoteasa

INSTRUCTI{INI PENTRU PURTATOR.UL DE PROTEZA

in perioada inifialn de adaptare:


E.nu scoatet! prglezele din gurd in primele 24 ore, deoarece medicul stomatolog vd va
programa in ziua imediat urm6toare celei in care au fost gata protezele;
B senzalia de,,gurd plind" 5i qiq$!9fe4.4!ivaliei vor trece cu timpul;
E senzalia Oe vomi poate dispare daci sugegi. o bomboand (gen drops);
fl in timput acestei perioade pot apare_puncte dureroase in gur6;
El daci aveli senzatia ca [Ancarea nu are gust consumafi m_4n*c-6ruri sau biuturi calde, cu
aromd gi miros mai ugor sesizabile (mai condimentate).

Curn trebuie si mincafi cu proteza:


o .tiiafi mdngarea in bygaf! mi.c!cu ajutorul cutitului;
o incercafi sd mesteca]i in ambele parti in acelagi timp;
o dacd p11_$-ca! cu din$i d_1n fata, protezele 1e vo1 miqca ;i vor fi afectate 9i gingiile;
o evitali m6nc[rur![effiioase;
o dureazd un tim! invSlafi sd m6ncafi cu protezele. Niciodati nu o sfl fie Ia fel de bine
sd
ca atunci c0nd aveafi dinfi naturali ! Aveli muita rdbdare;
o .my$chii trebuie reeducafi, astfel c[ in final vor ,,[ine" 9i ei proteza;
o -lipb4 igi va gasi pdnd la urma locul ei.

Vorhirea cu noile proteze:


o dureazS sd vI obiqnuili - citigi cu voce tare pentru a $curta aceastA perioadd;
o .repetafi cuvintele pe care le pronunlali cu di{icultate.

Curlfirea gurii gi a protezelor:


o curdfafi Ei ryasafi zilnic gingiile cu o periufd moale;
o frecali protezele cu o, p91i.e,-mogle qi cu-s{pun obiqnuit;
o nu folosiliniciodata pasta-dedinli pentru a_qq.rAta prelez-a, deoarece este prea abrazivd;
o este bine ca il.lll*pg!_!gg!]?g"i prglgz4 sa fie finuti,deqqgpgr unui recipient cu ap6.
Daca proteza aluneci, apa va amortiza c6derea;
-o_ ldsafi protezele pste. qg4p1q in una din urmitoarele solu$i:
\e solulie de curatat protezele din comert;

Lo
/ o lingurild de olet la un pahar de apa o datd pe sdpumana.

Ce putefi face qi ce nu putefi face:


+ n;)purtafi protezele in timpul nop{ii dac["medicul vi recomandd expres acest lucru;
e) folosili
substanie adezive (Corega' - Block Drug Company, Fixodent@ - Procter &
Gamble) numai la sfatul medicului stomatolog;
Aspecte practice tn protezarea edentsttei totale 227

c) cdnd tuqifi sau QffA],Lu!?ji protezele se pot desprinde, ceea ce poate crea o situatie
jenant6, card!66t6"fi evitata prin acoperirea guni cu o batistl sau cu mdna.
e) n{ incercafi niciodatd sd adaptali sau sd reparali singuri protezele;
c) prezentali-vi regulat la medic pentru un control cle 4rlini (CEL PUTIN DE DOUA
oRr PE AN).

Protezele nu sunt eterne. La nivelul oaselor qi gingiilor continufl si se produci


mqdi4geri. Daci avefi una din urrnitoareffiilffime: --
E mestecare dificilE a m6ncdrii;
E mugcare repetafi a obrazului;
tr dificultafi in vorbire;
tr gingii ros,ii qi inflamate;
0 disconfort produs de pufiarea protezelor;
E fisuri la colful buzelor.
aDRESATT-VA MBDTCULUT STOMATOLOG U!
Aspecte practice in pratezarea edentayiei totale 229

CIAPITOLUL 1X

CONTROI.UL DUPA APLICAREA PROTEZETOH

11. 1. SEDII{TA DE CONTROL DUPA .A,PLICAREA PR.OTEZELOR

1.1.1.1. Instrumentar qi neateriale


- trus6 de consultafe;
- piesd dreaptE;
- pietre mici;
- freze de acrilat;
- creion chimic;
- rulouri de vatS;
alcool;
* pasti indicatoare de presiune;
- hdrtie sau cearA de articulalie;
* pulbere sau cremd adezivit.

ll.l.2. Froceduri clinice

.Primul
gonlrol este indicat sI se facli
}a 24 ore.dryBl"u protezelor..Evidenfierea
Ieziunilor se poate face doar daci plotezele au fostpu$a!9agyn319ql!in acest interval de timp.
Dacd, din diferite motive, pacientul nu poate fi rechemat la24 ore ci abia la cdteva zile,
acesta va fi instruit sd indepdrteze protezele dacd disconfortul este foarte mare gi sd le 1in[ intr-
un recipient cu ap6, d* ru lepou4e
""jl pu _qULg& qyg11rlg cSuEaI
Retup4rea protezelor se face respectdnd urmdtoarele reguli:
r se identificd zonele de disconfort,-hiperemie sau ulceralie;
. se marche aza iii149 \e4a!e, cu oeion chimic sau dermatograf;
r proteza este aplicatd in cavitate bucal[ gi urma creionului este transferatd pe
baza protezei;
I
] Se recomandd marsll3s zongj,*telilezten@ Si nu a leziunii tn sme, precum $t
-
.tndepdrtarea riguroasd de pe mucoasd a u!'Iebf de ryflfug_gu, o buletd wnxe€tatd cu alcaol
odatd retuqul terntinat.
r retugul se face cu freze sau pietre de mErimi corespunzStoare la pies[ dreaplEl
' dacS retupul afecteazd numai fata internA a protezei nu este necesard relustruirea;
. dacd retuEul intereseazd .qi felele externe proteza este netezitd cu gume
speciale sau este trimisa in laborator pentru relustruire.
xa Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

La maxilarul superior leziunile de decubit apar in special in urmdtoarele zone:


. zona de I,P,P. (c6nd gravarea a creat o nervur6 asculiH sau gravarea a fost
f[cut[ prea accentuat depdgind compresibilitatea mucoasei);
o la nivelul tuberozitdlilor maxilare sau crestei edentate retentive;
o -vestibular,
Ia nivelul frenului buzei superioare sau al,frenurilor laterale.
La mandibuhi leziunile apar in special la nivelul urmdtoarelor zone:
r -torusul mandibular (acoperit cu mucoas6 subfire, sensibild);
o tuberculul piriform (acoperit cu mucoasd rezilient5, deplasabil6); -
e zonele retentive ale crestelor edentate;
o bridele vestibuiare laterale.
lgggcareA-qbrazulgt este cauzatA de rnontarea iucorectS. cap-ltcqp a =d!g[!gr in regiunea
lateldla_orig. 1 t. 1.). Se recomandd mlrirea treptei dintre felele vestibulare ale dinlilor laterali
prin glefuirea felei vestibulare pozilionate mai oral - a dintelui inferior in montarea normald
(Fis. 1 1. 2.fsfo a dintelui superior in rnontarea laterald inversi.

Fig. I l. 1. Montare incorectd, cap-la-cap, Fig, I l. 2. Corectare prin ;l{fuires felei


a dinyilor laterali vestibulare a dinteluljgfuior_

SeJgulgd"ain nou relaliile de oclU.p:b,


Se recomand[ pacientului
-revenireg lllsgntgl pentru mici retu$uri.
Pacienlii edentagi protezagi vor fi dispensarizatri. Controalele obligatorii se fac la 3 luni de
la.qplicarea unor proteze noi, apoi o dqta tqj_trrr1
Aspecte practice tn protezarea edentagiei totale 231

1"t.2. ATTTUDINEA FATA DE PROBLEMELE CARE APAR iN


PRIMELE ZLLN DUPA APLICAREA PROTEZEI,OR
Problemi Cauza posibili Tratament
1. [Ilcerafla sau in-
flana$a tesuturilor Zone unde proteza preseazi excesiv
Se utilizeazd past6 -ildicatoare, se
identifici zona si se retuseazd
subiacente
Contact prematur Echilibrare ocluzald
Supraextensia marginilor Reducerea lungimii+lustruire
Imperfecliuni ale bazei protezei Marcare cu creion chimic+retusare
Corp str5in sub protezd Spdlarea protezei-tinstruirea pacientului
Echilibrare ocluzali sau remontarea
DVO prea mare
dinlilor sau refacerea protezei
Educarea pacieutului gi ingrijire
Ticuri
medicalS
Igiend orall deficitard Educarea pacientului
Educarea pacientului 9i ingrijire
Alimentafie deficitari qi avitaminoze
medical6
Boli sistemice Consult medical
Reaclii alergice Consult medical
Perturbiri endocrine Consult medical
Tatonarea cu Impression compound' -
2. Lipsa menfinerii inchidere perifericd inadecvati Kerr verde
Cdptugire marginaid
Tatonarea cu kerr verde
[.P.P. inadecvati
Ciptugire marginald
Reducerea lungimii qilsau gro-
Supraextinderea marginilor protezei
simii+lustruire
Bazi perforati Repara{ie prin adlugare de acrilat
Tatonare cu Impression compound@
3. Lipsa stabilitlfii Margini prea scurte Kerr verde
Ciptuqire marginalE
Echilibrare ocluzalI sau remontarea
DVO prea mare
dinqilor sau refacerea protezei
Remontarea dintilor sau refacerea
DVO prea micl
protezei
Plasarea incorectd a planului de ocluzie Refacerea protezei
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale

CAPITOLUL.l2
SUP RAPHOTEUAREA TOTALA

12.1. DErrNrTlE
Supraproteza cunoscutl ca proteza telescopati sau proteza rnenlinutd cu conjunctori
(literatuna francezi), overdentures (literatura anglo-saxon6) sau proteza hibrid (literatura
germana) este o proteza totala sau par{ia16 aplicatd peste dinfi sau implante,
Supraprotezarea poate fi provizorie sau definitivd, realizatd prin tehnica directi sau
indirectd, ca protezare imediata sau clasicS. Ea poate realiza astfel o trecere lenta de la
edentalia parfiala spre edentatia totala
Spre deosebire de o proteza totalfi clasicd, supraprotez arealizatd. pe dinli este o alternativd
preferatd in prezenla ultimilor dinfi in primul r6nd prin avantajele care decurg din sprijinul
mixt: muco-osos, pe zonele edentate qi dento-parodontal, prin intermediul din{ilor. Aceast6
solulie este poate cea mai des utilizatl in cazul edentafiei subtotale, solu{ie ce ar putca fi
numitl drept caracteristicf, acestor sifuaili clinice.
Acoperirea dinfilor sau
amputarea coroanei clinice a
ultimilor dingi prezenli pe
arcade Ei utilizarea lor dupd
tratament corect endodontic,
cu diferite forme de dispo-
zitive radiculare confeclio-
nate sau prefabricate (Fig. de
12.1.), singulare sau soli-
Fig. 12.l
darizate prin bare, prezint6 o
serie de avanta.je ce vizeazd at6t dinlii restanli cAt pi creasta alveolard gi protezele (ca echilibru
gi funcfionalitate).

12.2. EVOLUTIA CONCEPTUT,U DE SUPRAPROTEZARE


Ideea de a pistra rlddcinile dentare in alveole si a le acoperi prin protezare a apdrut de
mai bine de 100 de ani, pentru a incetini resorblia osului alveolar dupd extracfie. Aceasta este
o idee de bazd gi in concepliile actuale, cAnd in locul din{ilor se aplicd implante realiz0ndu-se
supraproteza pe implante, av6nd in acest sens numerogi adepfi.
Lungul drum parcurs de acest tip de protezare, in evolulia sa a fost marcat de apari{ia unor
solufii tehnice ingenioase, de la pdstrarea ca atare a unor dinti pi riddcini sub proteze, la
234 Mihaela Pauna , Elena Preoteasa

aplicarea de sisteme speciale (capse, telescoape, sisteme tip bar6, magneli) pe dinfi sau pe
implante aplicate in acest scop,
Supraprotezarea, ca posibilitate de trecere la edentafla total{ presupune o supraprotezd, ca
protezare definitiv[ sau provizorie de mai lungd sau mai scurtd durat6, utilizdnd in diferite
formule, ultimii dinfi prezenfi pe arcad[.
in prezenla ultimilor dinli prezenfi pe arcade, alegerca intre solufia de punte, de protezd
partiala scheletatd sau acrilicd, supraprotezA sau protezd totala trebuie sh se facd plecAnd de la
cunoa$terea qi analiza completi a situaliei clinice.
in acest sens voi incerca sa reamintesc unele postulate emise de diverEi autori:
- ,,o punte este indicatl oricAnd exista o distribufie favorabild a unor din{i
sdn[toqi, ca dinfi sttlpi, prezentdnd un raport coroani-riddcini corespunzdtor
qi care dupi rezultatele examenului radiologic, al modelelor de sfudiu gi al
cavit6tii bucale, aratd capacitatea dinlilor de a suporta sarcini suplirnentare" -
Johnson, 1965;
,,o protez[ parlialn mobilizabild este indicatd in edentaliile termino-terminale,
in edentaliile laterale intinse (cu numdr mare de dingi absenii, uneori in
regiunile frontale pentru cerinle fizionomice sau cu resorblii exagerate ale
crestei edentate"- Mc Cracken, 1961;
,,supraproteza se impune in prezenfa ultimilor dinfi, mai mult in situaliile in
care crestele edentate sunt $terse, tuberoziHfile, tuberculii piriformi lipsesc
(retentivitS{i reduse), la care se adauga o arcadd antagonistd natural5 sau o
pLlnte, sau prezenta unei proteze parliale" - Lord, Teel, 1974

- ,,proteza totald iqi gAse$te indica{ia in locul supraprotezei, in cazul pacientrilor


necooperanti gi cu igiend deficiLari" - Brewer $i Monow, 1980;
,,practicianul care concepe un plan de tratament protetic in prezenfa ultimilor
din1i, poate face apel la mai multe specialitd{i: implantologie, protetica fixd,
protetic[ niobilS pa(ial6 sau totald"- Lavigne, 1996.
A;adar, supraprotezarea poate fi o alternativf, la protezarea prin punte, protezd, pa4iala
sau tofali. Numirul dinlilor, pozifia ;i valoarea lor de suport, aspectul zonelor muco-osoase in
prezent gi in perspectivd, sunt cele care determind alegerea uneia sau alteia dintre solulii.
in edentafia subtokl5, avdnd in vedere cd ea reprezinta o stare clinicd de trecerea de la
edentalia partiald la cea total[, in protezarea ei trebuie sd urmirim:
amdnarea trecerii de la edentalia subtotal5 la eea total6, atunci ctnd este
posibil, dar numai printr-o protezare mai bund din punct de vedere al
echilibrului protezelor, funclionalit5tii ADM qi profilaxiei |esuturilor;
- oblinerea unor proteze in cele mai bune condilii de echilibru: sprijin,
men[inere, stabilitate;
asigurarea unei functionalitafi optirne a ADM, dupa protezare;
- profilaxia fesuturilor cu care protezele vin in relagie directl (din!i, creste
edentate) pi indirect[ (mu$chi, ATM).
Aspecte practice tn protelarea edentaTiei totale 235

12.3. TIPURT DE SUPRAPROTEZARE

Supraprotezarea poate fi simpla sau cu sisteme speciale, poate fi provizorie sau definitivd,
pe dinli sau pe implante.

12.3.1. SUPRAPROTEZAREA SIMPLA

Supraprotezarea simpld, utilizeazl dinfi sau resturi radiculare (cu tratament sorect
endodontic). Resturile radiculare pot prezenta obruralii in porfiunea coronari a canalelor cu
amalgam sau materiale composite, fie sunt acoperite cu cape metalice (cu pivot intraradicular)
cimentate pe dinte.
Prezenfa dinfilor sub protezd (acoperi{i cu cape sau neacoperiti) imbunitdte$te sprijinul
protezei (mixt, muco - osos ;i dento - parodontal pe dinli).

12.3.2. SUPRAPROTBZARBA CU SISTEME SPECIALE


Supraprotezarea cu sisteme speciale utilizeazd de asemenea dinfi sau resturi radiculare
corect tra[ate endodontic, pe care se aplic6 sisteme speciale, pentru a se obfine o mai buna
menfinere a protezei totale. Sistemele speciale ce pot fi utilizate sunt extracoronare,
intracoronare sau intercoronare, respectiv pot fi: telescoape, capse, bare, magneti.

12.4. AVANTAJELE SUPRAPROTEZAR,II


Avantajele supraprotezfii sunt atAt pentru din1i, cat qi pentru crestele edentate, proteze gi
desfdqurarea funcfiilor ADM.

12.4.1. REDUCEREA RATEr RESORBTTBI OSOASm DE LA NTVELITL


CRESTELOR
Creasta alveolari rezultati in unna extracliei dinfilor este rernodelat6 continuu prin
procesul de resorblie osoasd, care este un proces continuu gi ireversibil. Atwood Ei Mercier
(1972) aratd ci atrofia osoasA de la nivelul crestelor reziduale postextracgionale este
,,cumulativfl qi ireversibilS". Odatd osul pierdut, el este reff,cut protetic, prin baz.a protezei.
Rata resorbgiei osoase variazd de la individ la individ, fiind mai mare in anunrite perioade
fiziologice (perioada pre - postmenopauza) 9i imediat dupd extraclie.
Ca ritm, resorb.tia osoasi este maximi in primul an dupd extracfie pi mai ales in primele
trei luni, J.P.Louis aratS cE dupf, extraclia dinlilor fenomenele de resorbgie osoasd au loc cu
intensitate maximd in prima lund, aproximativ 507o din resorbfie qi scade treptat in
urmdtoarele doud luni, la aproximativ 22Vo in a II-a lun[ la9Voina III-a 1un6. Rata reducerii
qi
osoase a ar5tat o sc6dere marcat6 dupd perioada de vindecare.
Atwood arati cd resorblia osoasd continuA intr-un ritm mediu anual de 0,5-0,6 mm, pentru
regiunea anterioard mandibulard dupa 25 ani de la extraclie poate ajunge la 9-10 mm, fiind
intr-un raport de 4/1, pentru mandibuld/maxilar.
Rata resorbfiei osoase este intr-un raport de 4/l pentru femei/bdrba1i, iar la femei este cu
\Vo mai mare in I pi al II lea an dupd menopauza (Heaney). La acestea se adaugd varialii
236 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

individuale, resorbgia fiind diferitd in funcfie de tipul constitulional (la brahicefali mai
important6 decAt la dolicocefali).
Referitor la supraprotezare Crum qi Rooney au arAtat cd dupd 5 ani de la protezare au
observat o reducere considerabild a resorbfiei dupa supraprotez6ri cornparativ cu protezarea
totall clasicl (0,5 mm la supraproteze Si 5,2 mm la proteze totale).
Referindu-se la acelagi aspect Tallgren affitd cd resorbfia dupd supraproteze este de 1 mm
gi dupn proteze totale de 5,2 rnm. El aratd de asemenea cd dupd 5 ani, resorbfia in jurul dinlilor
restanfi este de 0,8 mm, iar la nivelul crestelor edentate pentru aceeaqi vechime este de 6,6
mm, (deci intr-un raport de li8).
Resorbfia osoasd este de reguld rnult mai accentuati la mandibuld dec6t la maxilar, Ea
urmeaz6 diferite tipare de resorblie, fiind centripetd la rnaxilar 9i centrifurgd la niandibuld.
Dispari{ia suportului osos de la nivelul crestei maxilare frontale in prezenfa dinlilor
frontali mandibulari (dinlii naturali), ca antagoni;ti (sindromul combinaliei, descris de Kelly)'
Avdnd in vedere ritmul, rata qi tiparul resorbfiei osoase, supraprotezarea totald se impune
in multe din sifuapiile clinice pentru conservarea struchrrilor de suport (in special a crestelor)
$i dirninuarea resorbfiei.

t1.4.z. CREgTEREA vALORn PROTETICE A CAMPULUI PRSTETIC $I A


CONDITIII,OR. DE ECHILIBRU PENTRU VIITOAREA PROTEZA TOTALA
Plstrarea retentivita$lor anatomice bine reprezentate prin prezenga dinfilor, conferd
cAmpului protetic o irnbunitilire a valorii protetice.
Unul dintre avantajele supraprotezdrii, este menlinerea unor creste bine conforrnate prin
prezenta riddcinilor dentare la nivelul proceselor alveolare.
Prezenfa dinlilor la nivelutr crestelor, ofer6 de cele mai multe ori condilii mai bune de
echilibru, respectiv:

SpmJrNur,
Sprijinul este imbunfltdfit prin prezenta dinlilor, el este pe de o parte mixt, iar pe de altd
parte crestele sunt mai inalte Ei mai late, oferind o suprafala mai mare de sprijin, pentru
dispersarea fo4elor. Prezenfa dinlilor permite transmiterea fiziologicd a fo4elor ocluzale, prin
intermediul dinlilor, dar gi pe o suprafafd muco-osoas6 mai mare.
Prin prezenfa dinlilor la nivelul crestei, acestea capAtd un aspect neuniform. in acest sens
unii suslin necesitatea unor citste cu aspect uniform ca fiind favorabile protezirii, alfii ideea
conservf,rii crestei chiar pe por{iuni reduse.
in funclie de resturile radiculare, spre exemplu la maxilar, important pentru realizarca
unei creste uniform conformate este menlinerea intraosoas5 a rlddcinilor dinlilor incisivi
laterali. Acegtia fiind plasali la distanfi egal6 intre zonele de suport maxim pentru buze (zona
procesului alveolar din dreptul incisivilor gi caninilor).
Prezenla rddlcinilor caninilor sau a incisivilor centrali poate crea probleme de ordin
estetic, prin proeminarea buzei superioare, fiind prezentl la acest nivel baza protezei ce
acoperd procesul alveolar gi apa mai voluminos in dreptul acestor dinfi.
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 737

Stabilitatea
Prin prezenfa dinlilor la nivelul proceselor alveolare, acestea fiind rnai inalte, stabilitatea
bazei protezelor va fi mai buna. Acest avantaj este de mare importantA mai ales la rnandibuld
unde substratul osos este oricum anatomic mai redus decdt la maxilar.
Supraprotezarea mandibulari in prezenta dinfilor frontali poate fi impusi qi de
consecinfele dinlilor asupra mestei antagoniste. Astfel, trebuie luat in calcul qi faptul ci la
maxilar pot apare resorblii importante ale crestei, cu disparilia substratului osos (creastd
fibroasd, flotanta) in prezenfa dinfilor narurali sau lucrdri protetice fixe ca antagoni$ti.
De asemenea resorb{ia centripet[ la maxilar 9i prezenla arcadei antagoniste dentate poate
crea importante probleme in stabilitatea protezei maxilare, prin prezenla dinfilor antagoniqti
in cdmpul ocluzal qi forgele puternice exercitate in afara crestei.
Un nurn{r favorabil de dinf sau resturi radiculare sub proteze, plasate pe ambele
dificultili de prctezare (estetice, de spaliu protetic),
hemiarcade, in zone in care nu creeazd aite
poate crea condilii optime de sprijin qi stabilitate pentru o protezf, tota16. Se considerd (8.
Budts) cE prezenla molarilor sau a caninilor bilateral, constituie solugia optim6 pentru un
echilibru maxim al supraprotezelor.
MrNllxnnun,
Dintii prezengi (cu mijloace speciale de imbundtatire a retenliei) 9i versantul vestibular al
procesului alveolar mai proeminent la acest nivel, poate constitui un factor important in
contracararea tendinfei de desprindere a protezei. Prezenfa unui dinte sau a mai multor dinli
localizafi grupat (frontal, unilateral), la care linia crogetelor este unilaterald, perifericd, este
nefavorabild unei bune menlineri a unei proteze parfiale.
Pe de alH parte prin reducerea coronard qi realizarea protezei totale intervine in
menfinerea protezei succiunea, cel mai important factor de menlinere a protezei totale.

12.4.3. CRE$TEREA EFTCIENTET TUNCTTONALE (MASTTCATORII)

Rlspunsul senzitiv al unui pacient purtAtor de supraprotez5 comparativ cu un edentat total


protezat, este mult mai bun prin prezenla dinfilor, a ligamentelor parodr:ntale qi a receptorilor
de la acest nivel, avdnd consecinfe asupra masticafiei (crepterea eficien]ei masticatorii), asupra
stabilitdlii ocluzale a protezelor qi confortului functrional.
Importanfa sensibilitdlii proprioceptive se traduce prin cregterea forlelor de rnasticafie,
determinarea mArimii gi consistenlei alirnentelor plasate intre arcade, determinarea gi controlul
poziliondrii mandibulei in timpul rni;cdrilor mandibulare. Privitor la forfa de masticalie studii
ample au arAtat cd dinfii frontali pot detecta o for.ti de fncdrcare de 1 g, iar dinlii laterali de 8
- l0 g. Cercetarile efectuate pe pacienlii edentali total au ar5tat cE in prezenla protezelor au
fost detectate forle de incircare de 1259 (m6surarea a fost efecnratl in dreptu! primului
premolar).
De asemenea studiile au aritat cd dinfii naturali sunt mult mai sensibili la fo(e orizontale
decdt Ia cele verticale (axiale), constituind un mecanism de proteclie,
Sensibilitatea tactild reprezintS capacitatea de a percepe particulele fine plasate intre dinfii
antagoni$ti, respectiv modificari in textura alimentelor. Prin pierderea dinlilor qi o datl cu ei
;i receptorii parodontali, aceasffi capacitate se reduce cu toate cd un rol important il au pi
proprioceptorii din muqchi.
238 Mihaela Pd.una " Elena Preoteasa

De altfel s-a constatat ca foria muscular6 in prezenfa din{ilor este mult mai niare decAt la
edentatul total.
Purtltorii de proteze totale fa1[ de cei cu supraproteze au un prag mai ridicat de
sensibilitate. Practic, prin imbunatdfirea sprijinului, creqterea mentinerii gi stabilitdlii protezei,
fo4ele de masticafie vor fi mai mari, eficienfa masticatorie va fi mai buni qi se va imbundtd{i
sensibilitatea tactild gi controlul neuro - muscular.
Dupd cum aa ardtatMac Donald qi Litwak, citali de Brewer pistrarea acestor dinli este
favorabila ;i in legaturd cu reducerea capacit[1ii perceptive la pacienfi o dati cu inaintarea
in vdrstd.
De asemenea, plstrarea unor din,ti sub proteze are efecte favorabile gi asupra secrefiei
glandelor salivare, receptorii palodontali jucdnd un rol indirect gi in reflexul salivar prin
reglarea tipului ;i amplitudinii migcdrilor mandibulare"
Elementele dento - parodontale au qi valoare funclional[ ocluzala prin calitatea
propriocepliei gi a memoriei ocluzale.
Propriocepfia, la dentat, determind poziliile mandibulei datoritl receptorilor aflali in
ligamentele alveolo-dentare, muqchi, tendoane, os alveolar, A'f,M.
Reflexul ocluzal apare o dati cu erupfia dinfilor $i se afld la originea relaliilor intermaxilare,
cu valoare funclionala deosebitS. La edentatul total rolul proprioceptorilor este preluat de
exteroceptorii de la nivelul mucoasei gi aceqtia realizeazdo perceptie mult mai redusd.
Memoria ocluzala este reprezentatd de engrama migcdrilor mandibulare, constituit[ pe
baza informafiilor culese gi transmise de proprioceptorii parodontali. Prezenla structurilor
proprioceptive parodontale va contribui in supraprotezare la oblinerea unor pozifii
intermaxilare mai sigure, mai funcfionale.
O proteza instabilf,, reduce 9i mai mult sensibilitatea epicriticd, reduc0nd abilitatea
pacienlilor de a disceme fin, diferenla de duritate a alimentelor plasate intre din1i.

12.4.4. CRE$TEREA VALORU EST'ETICE A PROTEZARII


Funclia fizionomica la om este o funclie psihosociald prin valoarea ei in integrarea omului
in societate. Tulburdri de fizionomie sunt de regulS prezente in edentalia subtotalA. Omul vede
in edentalie semnul unei regresiuni a puterii qi a prestigiului s6u care-i sunt atdt de necesare
pentru a face fafd obligaliilor sale sociale,
Principalele probleme de fizionomie in edentatia subtotald sunt legate de:
- problerna pastr5rii a l-2 dinfi, de reguli frontali, aldturi de dingi artificiali;
- restabilirea DVO, in general rnicqoratf, prin pierderea contactelor dento -
dentare, din zona lateralfl;
- pozifionarea corectA a dinfilor frontali artificiali in prezenfa ultimilor dinli din
aceasta zona, migrafi consecutiv edentagiei sau parodontopatiei (prin
suprapunerea factorului microbian);
alegerea forrnei, mdrimii gi culorii potrivite a dinlilor artificiali cu cei restanfi,
greu de realizat in condiliile modificdrilor cromatice al dintilor;
- prezenfa unor cro$ete gi a bazei acrilice in zr:na de vizibilitate frontalI, prin
utilizarea protezelor pa4iale;
- prezenla versantului vestibular al bazei protezei (pa(iale sau supraprotezi), in
zona frontalf, care poate modifica aspectui fizionomic al buzei superioare.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 239

T2.4.5. AVANTAJE PENTRU DINTI


Prin reducerea porliunii coronare se imbunatafe$te prognosticul pentru dinte prin
schimbarea raportului coroand-rdddcind, in favoarea rdddcinii, aspect semnaiat de Dolder gi
alli autori, Disparilia coroanei clinice (pArghia extraalveolari) face sd dispard qi posibilitatea
recepfiondrii de fo4e orizontale la nivelul dinteiui respectiv.
Prin reducerea porliunii coronare se deptraseazf, centrul de rotalie al dintelui gi se reduce
efectul de torque, al fo4elor orizontale.
Din punct de vedere profilactic parodontal, posibilitatea de a se sprijini proteza axial pe
rEddcinf, este o alt[ explicafie pentru prelungirea existenfei acestor dinfi pe arcadE. Aga se
explicd faptul c[ dingii cu un anumit grad de mobilitate devin mult mai fermi dupd reducerea
po4iunii coronare.
Pdstrarea unor dinli sub proteze inseamnd qi pistrarea unei componente a sistemului
senzitiv de autoreglare, reprezentat de proprioreceptori afla1i in spaliul parodontal. Calitdtile
recepfiei parodontale se p5streazd in cea rnai mare parte pi in cazul dinfilor devitatrizali (folositi
cel rnai adesea in supraprotezare), precum pi in cazul dinlilor cu suport parodontal redus.

12.4,6. AVANTAJE PENTRU PROTEZE

Sprijinul protezei pe rdddcini, dento-parodontal, oferd eficienla ;i siguranld masticatorie


mirita. Protezele prezintd in general gi o mai bund menlinere ;i stabilitate, cu reducerea
posibilitdlilor de infundare a protezei, prin conservarea pentru o perioadf, mai lungi de timp a
unei suprafefe de sprijin mai mari qi cu retentivitdli mai bune.
Protezarea totald devini mai simplii sub aspect clinico-tehnic gi cu costuri rnai mici decdt
o protezl scheletatd.
Ocluzia trebuie si respecte toate regulile ocluziei aplicabile in cazul protezelor
mobilizabile, urmlrindu-se obfinerea unei ocluzii funcgionale, echilibrate. Acest obiectiv al
protezf,rii este mai uqor de atins in prezenfa ultimilor dinli prin prezenta elementelor
sistemului neuro-senzitiv la nivel parodontal cu rol de control al migcirilor mandibulare.
Funclia ocluzald este mai u;or refdcutd prin prezenfa sistemului neuro-senzitiv de control
al ADM, tn plus sunt posibile pi o serie de alte avantaje pentru relaliile ocluzale, prin disparilia
dinfilor naturali din c6mpul ocluzal pi anume:
- planul de ocluzie - se poate stabili corect (dupd cerinfe estetice,
funcfionale 9i de echilibru), el nu mai este influenfat de dimensiunea qi
pozilia ultimilor dinli ;
aranjamentul din;ilor - se poate realiza corect (linie median5, montarea in
raport cu creasta), nu mai este influenfat de ultimii dinfi migrali vertical
sau orizontal;
- raporturile de ocluzie cu arcada antagonistl pot fi realizate mult mai
corect, nu mai sunt influenlate de dinfii migrafi care ar impune un anumit
raport ocluzal.
Reparaliile supraprotezei sunt mult mai uqor de rezolvat decAt atunci cAnd se realizeazdo
protezd scheletatd.
240 Mihaela Pauna . Elena Preoteasa

12.5. TNDTCATIILE SUPRAPROTEZARTT

Supraprotezarea are multiple indicafii:

tz.s.t. N BnBNraTrA suBTorALA


Edentalia subtohlA este definita ca fiind starea clinicl in care mai sunt prczenti pe arcadd
doar 2-3 din[i sau resturi radiculare, situalie clinic[ posibil5 atdt la maxilar c0t 9i la mandibula.
Aceastd situafie clinici este de cele mai multe ori doar un stadiu de rnai lungfl sau mai scurti
duratd de trecere de la edentalia partiald la cea total5.
Atunci cdnd pe arcade mai sunt prezen{i doar l-2 dinli sau resturi radiculare, indicaf,a de
restaurare proteticd trebuie sa aib{ in vedere nu numai rezultatul imediat al protez6rii ci 9i
evolufia qi cornplicagiile ce pot apare in tirnp legate de edentalie qi protezare. Uneori prin
renunlarea la ultimii dinfi, se poate ajunge rapid la situalii clinice greu de protezat, dind totala
insatisfactie dupl protezarea totalA.
Tendinga de a se debarasa rapid prin extractie de ultimi dinli sau resturi radiculare aflate
la nivelul cdmpului protetic are de cele mai multe ori drept consecin!5 resorbfia accenfuati qi
rapida a crestelor edentate, insatisfacfia funcfionala gi acomodarea dificild pi indelungat[ cu
protezele totale.
in opozilie cuacest punct de vedere, pdsftarea prelungitl a unor ultimi dinli sau resturi
radiculare ir.ecuperabile pe arcade are drept consecinfi mobilizarea rapidd a acestor dinli prin
fenornene parodontale prezente ducdnd in final la atrofie osoasd accentuatd la nivelul crestelor
edentate, cu rnari dificulHii in protetdrile ulterioare.
Crepterea speranlei de via!5 a omului, cu prelungirea duratei de viala a pacienlilor solicitl
o atenfie $i mai mare din partea specialiqtilor pentru pAsffarea multd vreme a unor conditii
bune de protezare.
Avdnd in vedere cele de rnai sus, atitudinile terapeutice in fala ultimilor dinfi prezenfi pe
arcade, trebuie sd aibd in vedere aplicarea corectl a principiilor generale de protezare prin:
-crearea celor mai bune condilii de echilibru pentru viitoarele proteze
(respectarea triadei echilibrului, dup6 Housset: sprijin, menlinere, stabilitate);
- respectarea s,i restabilirea unei bune funclionalita{ii a ADM;
- profilaxia structurilor ADM,
O atitudine corectA fa[[ de ultimii dinfi poate conduce astfel la prezenta multd vrerne pe
arcade a acestor dinfl, la pdstrarea retentivitdlilor anatomice (in principal creste) favorabile
protezfrrii (prin reducerea ritmului atrofiei), la uqurarea ghidarii mandibulei spre RIM corecte,
in rezolvarea favorabild a unor probleme de fizionomie qi func,tionalitate, la prevenirea unor
complicalii psihice Si de altd natur6.
Supraprotezarea este indicat[ in urmdtoarele situalii de edentalie subtotal5:
cdnd mai exist[ cAliva dinli sau riddcini pe arcad5, care nu oferd condifii
pentru o protezare fixi sau partialA mobilizabild: ca numdr (insuficienli),
pozilie (cu distribugie nefavorabila: dinfii localizali pe o parte, migrafi), ca
yaloare de suport (cu suport dento-parodontal redus), R.enner 1984, Ettinger
1988, Taylor 1989;
- cdnd ace$ti ultimi dinfi, prezinfi semne de afectare parodontal5^ Trebuie
realizati o evaluare corectd a afectdrii parodontale, a resorbliei osoase qi
Aspecte practice tn protezarer edentasiei totale 241

implantarii dinfilor. Mobilitatea din{ilor nu poate fi corectati in absenfa osului


din jurul dintrilor.
cdnd diniii sunt migrafi vertical sau orizontal afectAnd spatiul de protezare;
cAnd dinfii au o dispozi{ie nefavorabild pentrll o protezare parliald
mobilizabili sau pentru antagoni$ti (prr:teza);
in caz de zone edentate caracterizate de retentivitdfi anatomice reduse; ctreste,
tuberculi piriformi, la care se adaugd o arcad5 antagonistd naturaid, punte sau
protezd parfial5 (Lord, Teel, L974). Una dintre indicafiile frecvente ale
supraprotezdrii este atunci cdnd unul dintre maxilate este edentat total, iar
celdlalt este dentat sau protezat conjunct, rnai ales in cazurile in care maxilarul
superior edentat are ca antagonigti la mandibuld, o arcadd dentata. Aceqti
pacienli in general dezvolt[ forge mari asupra arcadei antagoniste maxilare
protezate total pi prezinta o tendinfa la mezializare a mandibulei. in
consecin!6, rezultatul va fi o resorb{ie accentuatA a maxilarului edentat total,
respectiv superior.
cind prognosticul tratamentului prin protezi totald este netavorabil, prin
atrofie marcat5 a crestelor (Brewer, Morrow), xerostomie sau sialoree;
in edentalii subtotale la persoane de vdrste tinere sau inaintate.
in edentalii subtotale, in prezenga unor afecfiuni generale, care contraindicd
qlefuirea sau extraclia dinfilor
supraprotezarea pe dinli este preferata fafd de cea pe implante gi din raliuni
economice sau anatomice

T2.5.2. N UZUNA ACCENTUATA A STRUCTUR.ILOR DURE DENTAR,E


Uzura severd a structurilor dure dentare, cu reducerea por-tiunii coronare pAnd la colet cu
deplasarea spre colet a centrului de rotafie, uneori cu pdstrarea vitalitatii pulpare, poate indica
supraprotezarea chiar in prezenfa unui numtr mai mare de din;i (Fig. 12.2.).

.: r,
!, 11

r{ ,'i ti7
,itM.*t
,,. ''t.:.:: *; . .S, r Str.., .rr',::.$i:

Lig. 12.2.

in aceste condifii, de modificari profunde in morfologia dinfilor qi in relafiile funcfionale


mandibulo-maxilare, restaurarea prin mijloace protetice fixe, este de cele mai rnulte ori
deosebit de dificilS sau imposibilS.
242 Mihaela Pduna " Elena Preotessa

Ca particularitdgi ale pregatirii dinfilor la aceqti pacienfi sunt preparalea rninim6 a dinlilor
cu deretentivizarea lor, uneori nu este necesar tratamentul endodontic (c6nd uzura a avut loc
treptat fiind urmata de depunere cle dentinfl secundar6 de reaclie), iar supraproteza trebuie sl
respecte caracteristicile func{ionale ale DVO.

12.5.3. LA PERSOAT,{ELE CU DEF'ECTE IVTUCO-OSOASE LA I{IVELUL


BOLTII PALATINB SAU A CRESTELOR (DUPA ACCmENTE' ExTIRPanr ar,n
UNOR. FORMATTUNI XI]MORALE)

Prin afectarea structurilor de suport (rezeclii osoase de creastS, de la nivelul bollii


palatine), in vederea oblinerii unor mai bune condifii pentru o protezd chirurgicala (obturator),
in prezenfa ultimilor din{i pe arcadd, se indica la aceqti pacienfi pistrarea ultimilor dinli qi
rcalizar e a supraprotez 6rii.

L2.5"4.IMPUSE DE CERINTE ESTETICE


De multe ori ultirnii dinfi cu procese carioase, modificafi de culoare, form6, volum sau
pozilie, prin reducerea lor din cAmpul de vizibilitate (este vorba de zona Pm1 dreapta - Pmtr
smnga) rezolvd mult mai bine aspectul estetic dec6t pAstrarea lor pe arcadS.

r2.s.s. tn arncTruNr CONGENITALE


in oligodenlie sau hipodenfie (Renner), in despicaturi de boltd palatind, in dentinogenesis
imperfecta (Licht 9i Leventon), in amelogenesis imperfecta (Renner qi Fergusson, 1983) iqi
gasegte indicalia supraprotezarea. Persoanele (chiar la vhrste tinere), prezentdnd dinfi putrini'
modificati de forma sau volum (dispropo(iona{i), sau de structura, c€ue nu permit realizarea
unor lucrdri fixe sau parfial mobilizabile, necesitdnd uneori Si o restabilire a unei DVO, iqi
gasqte utilitatea supraprotezarea.
De asemenea supraprotezarea este indicatl la cei cu despicdturi interesdnd bolta palatin[,
cu sau firA intervenlii chirurgicale de corectare. Avdnd in vedere tulburarile de creqtere a bollii
palatine afectate de despicatura gi intervenlia chirurgicald, in condiliile dificile de protezare se
indicd pdstrarea oricarui dinte prezent pentru supraprotezare.

tZ.S.6. L.d PERSOANELE CU AFECTAR.E PSIHICA, PERSOANE


NECOOPERANTE
prin afecfiuni prezente la vdrstele tinere sau la vdrstele inaintate (prin involufie),
supraprotezarea devine o solufie potrivit[ de tratament chiar in prezenta unui numdr mai mare
de dinli, care ar putea imbun6tdti stabilitatea protezei'
Utilizarea supraprorezdrii reduce numdrul de gedinfe, dificultafile de protezare qi
problemele de inseriie gi dezinserlie cornparativ cu o protezare schelemta'
Dacd se prevede ca igienizarea pune probleme, atunci se indicd protezarea totalS clasicd.
Aspecte practice in protezarea edentaliei totale 243

12.5.7. iN ANOVTELII SCIIELET'ALE


La ace$ti pacienli se indicd utilizarea ultimilor dinfi prezenli pe maxilarul cu deficit de
cre$tere: pe maxilar in prognatismul mandibular (Brewer Ei Morrow) ;i pe mandibula in
micrognafiile mandibulare, pentru a preveni o cre$tere a decalajului dintre cele doud maxilare.

12.5.8. DIN MOTIVE PSIHOLOGICE


Este indicatl pdstrarea ultimilor dinti, la aceqti pacienfi, pe de o parte ca nu sunt
indepartafi ace$ti ultimi dinli, la care in general pacienfii renunfd foarte greu (f[cind astfel
mult mai uqoard tranzilia la edentalia totald), iar pe de altd parte aceqti dinli constituie mijloace
suplimentare pentru menqinerea protezelor, dAnd rnai multa stabilitate protezelor, confort qi
siguranld funclionald.

12.6. CONTRAINDTCATTT

Supraprotezarea totali nu este indicat[ in anumite situatii clinice in prezenfa ultirnilor dinfi.
Astfel:
supraprotezarea mai ales cu sisteme speciale, presupune un volum de
intervenlii terapeutice, de timp qi costuri mai rnari, ceea ce face ca in anurrite
situafii sd nu poatd fi utilizatl
utilizarea dinlilor sub proteze necesit6 o bund igienizare a lor gi a protezelor,
ceea ce face ca la pacienlii cu igiend deficitard (handicapali, pacienli in vdrstd,
cu afecliuni psihice) sa nu fie indicatd, Sub acest aspect, supraprotezarea
trebuie limitatS mai ales la cei cu tendinf[ la carie Ei afectare rapid progresivd
parodontald (Ettinger, Jacobson, 1990).
in raport cu dintrii, suPraprotezarea nu este indicata atunci cand:
nu pot fi tratali corect endodontic
dinfii prezinta fracturi verticale interes6nd 9i rldScinile
perfora{ii mecanice ale radacinilor in I apicald
resorblii interne ale din{ilor ce pot afecta rezistenla 1or mecanicd
ace sau alte instrumente fracturate pe canale
fracturi orizontale dincolo deYz apicala sau situate subgingival
distruclii coronare subgingivale
in raport at slatusul parodontal, supraprotezarea este contraindicata atunci
cAnd:
- dinfii prezintl mobilitate gradul III qi radiologic se constatA absenla
osului din jurul rdd5cinii
- prezinta tendinfd de afectare parodontal[ rapid progresivd
afectarea parodontal5 profund[ ce nu poate fi corectatd sau Presupune
intervenlii prea ample ,si nesigure
- pacienfii nu pot pAstra o igienl corespunz[toare a cavit6fii bucale gi a
protezelor
- imposibilitatea de a stabili o zond corespunzatoare de implantare osoasd
a dintelui qi de legdtur6 dento-osoas6.
244 Mihaela Pdu,na " Elena Preoteasa

I2.7, ET APELE DE TRATAVTENT


Etapele de tratament in supraprotezare sunt:
examinarea pacienfului, stabilirea diagnosticului. a planului qi a etapelor de
-
tratament
- tratamentulpreprotetic
- tratamentulproprotetic
- tratamentul protetic, de realizare a supraprotezei'

I? "7 ."1.. EXAMINAREA PACIENTULUI


Exarninarea pacientului decurge clupa schema de exaninare a edentatului total, avAnd in
vedere qi ultimii dinli prezenli pe arcade. Astfel, examenul clinic trebuie coroborat cu
examenul radiologic, uneori cu realizarea de modele de studiu, de qabloane qi stabilirea RIM
(ca DVO Ei RC), cu examene gi acorduri de la medici de alte speciaHtali.
Fosibilitatea de a alege solulia potrivitd de tratament in edentafia subtohlA, pomind de la
punte la protezd pa(ial5 acrilic[ sau scheletat5, la supraprotezd sau protezA totali, ca protezare
imediatd, precoce sau tardivf,, prin problematica complex[ ridicatd de prezenfa ultimilor dinli
pe arcadd, ofer6 o multitudine de date ce trebuie luate in calcul la alegerea uneia sau alteia
dintre solulii.
De aceea examinare gi stabilirea diagnosticului, pentru stabilirea solu{iei de
dupi
supraprotezare trebuie relinute cfiteva aspecte:
- dac[ este indicata supraprotezarea sau nu (sau alt6 solugie protetic[ este indicata)
- care dinfi se Pdstreazd
- care esre modalitatea practicd de utilizare a diniilor (tratamentul proprotetic)
- ce supraprotezd se indicd

12 "7 "1.1. Ar,ncnnrl, SoLUTIEI DE SUPRAPRoTEZAIIE


ln aiegerea soiu{iei de protezare se au in vedere aspecte generale 9i locale.

12.7 " 1. I " tr, Asp ecte generale


Aspectele generale ca vtrstd, sex, afecliuni generale, cornportament neuro-psihic, pot
indica sau contraindica solulia de supraprotezare, sau indica o anumitd formuia de protezare'
VAnsrn
Trebuie sd constituie un factor ce trebuie anahzat. sub urmf,toarele aspecte:
- instalarea edeltaliei totale la o vArstd tdn6rd, poate conduce in tirnp la resorbgii
accentuate ale crestelor cu dificultfl1i in protezdrile totale ulterioare
- cre$rerea speran.tei de via{i, presupune grija deosebitd pentru pdstrarea, 9i la
vdrste inaintate a unor conditii bune de protezare total6, prin pdsEarea
retentivitAtilor anatomice
'. vdrsta inaintati, cu dificultalile de adaptare, impune pdstrarea ultirnilor dingi
atat pentru rerentivitatile care oferd condilii bune de echilibru, dar qi pentru
pdstrarea sensibilitafii proprioceptive qi un mai bun control neuro-rnuscular.
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 245

C o a po nre,run xru L p s firr c


Apare adesea alterarea psihicului, prin instalarea complexelor de frustragie. in prezenla
ultimilor dinfi, pe un psihic labil (menop auzd. la femei) sau afectat (psihoze) apar inari
dificult5$ in acceptarea de cdtre pacient a unui plan corect de tratanrent, care presupune
uneori inldturarea ultimilor dinti de pe arcade qi protezarea totalA. in acest caz
supraprotezarea este acceptatd pentru o perioadd mai scurtd de tirnp (impus[ de dinti),
prevenind un dezechilibru psihic.
AvAnd in vedere comportaroentul psihic afectat, pdstrarea ultimilor din$ sub proteze sau
chiar utilizarea supraprotezei in locul protezdrii fixe sau compozite (fix5 qi mobilizabila),
devine solu{ia preferati, prin reducerea volurnului qi tirnpului dedicat interven{iilor terapeutice
(mult mai uqor de suportat de pacient gi de ce nu ;i de rnedic), cu posibilitd[i ulterioare de
reparatii ale protezelor. Problema care apare la aceqti pacienfi ;i trebuie apreciat[ corect, este
de igienizare, ea putand uneori contraindica supraprotezalea.
tn cazul femeilor paciente, aflate in perioada de menopauzd p5strarea ultirnilor dinli sub
proteze este importanta pentru:
- reducerea fenomEnelor de resorblie osoasd de la nivelul crestelor (resorbtia
osoasd se afli ilttr-un procent maxirn la aceastd vdrsta, datorit[ dezechilibmlui
hormonal)
a previni accentuarea stlrii psihice, caracteizatl de cele mai multe ori de o
labilitate

ATNCTruru GENERALE
O serie de afec$uni generale pot determina pdstrarea dinqilor sub proteze, cum ar fi;
afecfiuni care grdbesc ritmul resorbfiei osoase (afec{iuni ce intereseazd
metabolismul fcrsfo - calcic, diabetul)
- afecliuni care contraindicfl sau presupun arndnarea unor intervenlii
sAngerAnde satr anestezia
st6rile generale cagectice
- afecfiuni generale insofite de hiposialie sau xerostomie

12.7 " tr. 1.2. Aspecte locale


Aspectele locale, respectiv dinfii, zonele muco - osoase, relaqiile dintre creste qi
intermaxilare, pot influenta direct alegerea soluliei de supraprotezare.

Sr na cru rum D ENT}- I,ARqD 0N TA rn


Aspectele legate de dinfi sunt de reguld cele care hot[r[sc pdstrarea sau nu a dinfilor pe
arcadtr.
Astfel, dinlii intereseazd sub urmdtoarele aspecte:
- numirul qi pozi{ia lor pe arcadd
starea structurilor dure dentare
- statusul parodontal
- pozi[ia lor in ansamblul retentiv al cdmpului protetic
- relafia cu creasta (arcada dentarA) antagonist[
246 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Numdrul 9i pozifia dinlilor pe arcadl


in c"ua ce privegte numdrul dinfilor cu c6t acesta este mai mare cu atdt supraproteza poate
prezerrta condilii mai bune de echilibru. Raportat la topografie situalia de protezare este mult
mai buni cAnd diniii sunt prezenti bilateral, simetric, pe ambele hemiarcade" Aceastd situalie
este favorabilE protezdrii prin urm[toarele aspecte:
- echilibrul mai bun al protezei (din1i prezenli pe arnbele hemiarcade, fdrd
diferenlS de rezilierla intre mucoasa crestelor de pe o parte qi a dinlilor pe
cealalta parte)
- reduce riscul basculdrii gi fracturdrii protezei, cAnd sunt plasali bilateral
- din{ii sunt solicitati bilateral, in ax.
Sub acest aspect se prefera situafia clinici in prezenfa molarilor sau caninilor situali
bilateral. Prezenfa celor doi canini pe arcadi poate crea zone de interferenfi rnuco-osoas6, la
inserlia qi dezinser{ia protezei pe cdmpul protetic.
in cazul in care dintii sunt grupafi pot apare zone de retenfie qi traumatizarea structurilor
interdentare, precum gi bascularea in raport cu rezilienla diferitd.
Prezen[a dinfilor in zona frontal5 poate pune dificulUii de ordin estetic, prin proeminarea
buzei superloare, susfinuti suplimentar de baza protezei.
Tulbur{ri in cinematica rnandibulard constatate prin prezenla ultimilor dinli frontali
mandibulari care duce in tirnp la o tendin[d accentuatd de propulsie, poate impune reducerea
qi acoperirea acestor din(i prin supraprotezare.

Starea structurilor dure dentare


Dintii restanli pe arcade ;i care vor fi acoperili de supraprotezd se pot prezenta ca stare
sub urmitoarele aspecte:
* dinli integri
- clinti cu procese carioase superficiale sau profunde, netratate sau ffatate corect
sau incorect
- dinfi cu uzt]ra structurilor dure dentare
- din{i cu distrofii
- dinfi cu microproteze sau dinii stdlpi ai unor punli, corecte sau incorecte
Dinlii integri, cu procese carioase sau cu tratamente endodontice incorecte trebuie
evaluate sub aspectul posibilitSlii efectu5rii tratamentului endodontic corect. Evaluarea
tratamentului endodontic se realizeazd cu ajutorul radiografiei. Astfel, vor fi excluqi de Ia
inceput dinlii cu canale curbe sau cu obstacole pe canale. De asemenea nu vor fi utilizali dinlii
cu fracturi verticale sau orizontale interesdnd rdddcina'
Tratamentele endodontice fiind deosebit de dificitre pe diniii cu uzurd severd sau pe cei cu
distrofii, se recomandd deretontivizarea lor firl efectuarea tratamentelor endodontice.
Calitatea structurilor dure dentare trebuie apreciatd qi sub aspectul limitelor distrucfiei
coronare qi a calitSlii acestora. Astfel cdnd distruclia este subgingivald, stnrcturile dure dentare
se indicd extracfia dittfilor.
fiind de duritate redus5, infiltrate
De asemenea trebuie apreciati tendinfa la carie care impune acoperirea dintilor.
Prezen{a microprotezelor irnpune ablalia coroanelor de inveliE qi indepartarea sau
secgionarea supragingivald a reconstituirilor corono-radiculare. Ori de c0te ori se apreciazl
prezenla unui dispozitiv radicular corect (ca lungime gi grosime) aplicat pe un dinte cu
Aspecte practice in protezarea edentayiei totale 247

tratament endodontic corect (coroand de substitulie, RCR), acesta poate fi redus in limite
supragingivale gi pdstrat astfel sub protezi,
Nu vor fi lua(i in disculie dinli cu procese apicale cronice, ce au determinat fenomene
acute frecvente.

Statusul parodontal
Starea parodonfiului marginal al acestor dinpi restanli poate fi normalii sau afectata.
Uneori dinlii se pot prezenta cu un parodon{iu sdndtos, parodonfiu marginal de aspect normal
.si cu o bunl implantare.
De cele mai multe ori insi dinlii prezintd o afectare parodontaii superficialS sau profundd
cu o reducere a implant6rii osoase. CAnd ultimii dinti prezenfi pe arcade prezint[ la nivel
parodontal o parodontopatie marginald cronicd profundE, se constatd la examenul clinic
mobilitate accentuaffi a dinfilor (de gradul II sau III), retracfii gingivale mari, iar radiologic se
constatl de cele mai multe ori o resorblie avansatd a osului alveolar din jurul dinlilor. Aceste
fenomene de atrofie Ei resorblie de la nivelul osului, prezente in cadrul bolii, continua si dupa
extraclia dinlilor intr-un ritm mult mai accentuat decdt in cazul pierderii dingilor ca urrnare a
cariei si complicafiilor ei. Apare astfel o reducere accentuat5 a crestelor alveolare dupd
indepartarea dinfilor devenind ulterior situatii nefavorabile protez{rii totale.
Clinic pi radiologic se va aprecia resorblia osoasd gi implantarea dinfilor, tipul acesteia,
mdrimea pungilor, retrac{ia gingivalS, mobilitatea dentard ;i prezenla unor secrefii patologice
in ganful gingivo-dentar.

1i.\
.i.r:i,;:r;"ljr,i i

''t:.1 ., i:
i l.rr,
ll
ilr:aljrili
::i. \". ,ft,,,;jy,;
/,..i:1,i,,,:r,.
'-. I'r1t,: .ir,''
.. ' .,r:. r.-.,,.')f
:..
l1
,r ;,.;;r"i l I1l ::r+!

Fig. 12.3.

Afectarea parodontal5 profundd cu prezenfa pungilor osoase verticale $i a tesutului de


granulafie, cu mobilitate de gradul III impune extracfia din.tilor" Atunci c6nd afectarea
parodontalS este superficialS, lesuturile patologice pot fi indepirtate (chirurgical) dintii pot fi
pdstra{i sub proteze, cu mdsurile de igienizare corespunzdtoare.
Implantarea dinfilor trebuie apreciatd radiologic pornind de la cea normald deZl3,lacea
care reprezinta limita de utilizare a dintilor in protetica fixa qi mobilizabild prin proteze
scheletate, de 1/l (Fig. I2.3.: 1- raport 213, 2- raport ll I, 3- raport 3/2).
Ca implantare, dinlii pot fi pasffati sub proteze chiar qi atunci c6nd aceasta reprezintd 1/2
din lungimea rad6cinii, prin inversarea raportului (raport de 3/2 coroanl-rdddcina, Fig. 12.4.).
248 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

:firy !, r:
Fig. 12.4. Fis. t2. 5.

Din punct de vedere profilactic parodontal, posibilitatea de a se sprijini proteza axial pe


rddacina $i redulcerea bratului extraalveol;u, ca punct de aplicare al fo4elor orizontale, raportat
la centrul de rotalie (Fig. 12.5.), este o explicafie pentru prelungirea existenlei acestor dinli pe
arcad6. Aga se expiic5 faptul ci dintii cu un anumit grad de rnobilitate devin rnult mai fermi
dup[ reducerea portiunii coronare (Fig. 12.6., Fig. 12.7.).
in cazul utilizarii de sisteme speciale pe dinlii restanfi tebuie sd prezinte o implantare
bun{ pi fara afectare parodontald profurda. S-a constatat cd nu atAt cornplexitatea sistemului
special determind un rezultat favorabil in timp, c6t mai ales sindtatea dinfiior pe care se
aplicd aceste sisteme. De altfel pe din{ii cu afectare parodontald qi implantare redusii se
indic5 mai ales cape, care aplicate pe rddacini dupi reducere coronatd, in urma reducerii
trralului de pdrghie exraaLveolard tri se poate prelungi dinfilor existenfa pe arcad6. Prin
prezenta lor capele imbunatS{esc sprijinul (dento^ parodontal, axial) qi pdstreaz6 un relief
mai bun al crestelor edentate.

,..e*i
i

F-ig. 12,6.

Trebuie apreciatl ;i calitatea igieniz[rii, prin posibilitatea de instalare frecventd a


gingivitei in aria inte4proximala.
Cdnd ultimii dinli prezenfi nu oferf, suficienta garanlie, legat de gradul de
implantare (redusa) gi de calitatea parodonliului (afectat), in anumite limite ace;ti
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 249

dinli pot fipdstrali in vederea unei supraprotez6ri. Pe rldicinile acestor dinfi dupa
tratamentul corect endodontic gi parodontal se pot aplica mai ales cape dar 9i diferite
sisteme speciale care sI nu solicite prea mult dinlii cu valoare dento- parodontala
redusd sau in prealabil se poate realiza o solidarizare a lor.
PS.strarea pe arcade a unor dinfi cu afectare parodontala poate determina o pierdere qi mai
importantd osoasd in zona dinlior restanfi dectt in cazul in care ar fi fost indepdrta[i iar in cazul
pdstrdrii unor dinli cu o bund implantare pe maxilarul antagonist (mai ales pe maxilar) poate
determina o pierdere importantd osoasi la nivelul crestei antagoniste, in dreptul acestor dinfi.

Pozilia dinyilor ensamblul retentiv aI cd.mpului protetic


?n
Fe ansamblul retentivitililor chmpului protetic trebuie luate in considerare urmdtoarele:
- dimensiunile qi aspectul crestei edentate;
- tuberozitalile maxilare ca form6, mdrime, retentivitfili;
- num6rul, pozilia si topografia dintiior restangi.
Trebuie avut in vedere cI la maxilar in prezenfa unui dinte pe arcadd va fi irnpiedicatd
realizarea inchiderii marginale (baza protezei fiind intreruptA in dreptul dintelui) 9i in felul
acesta aparifia fenomenului de succiune, factorul cel mai eficient de menlinere a protezelor
totale gi mai ales maxilare. De aceea un dinte frontal are ficvent indicalia de supraprotezare
sau de extraclie.
in condiliile pdstrarii uitimilor dinli qi a utilizdrii unei proteze cu crotete,
retentivitAtile din[ilor impreund cu alte retentivitdfi anatomice (creste, tuberozita4i)
trebuie sa suplineasci o inchidere marginalA deficitard pentru a se putsa obline o
protezA parfiald mai stabil[ decdt una totalS.
in p6strarea dinfilor pe maxilar, avind in vedere echilibrul viitoarelor proteze, trebuie
sd se 1in[ seama de urmdtoarele:
suprafala rezultatf, din unirea zonelor retentive (din1i, creste edentate,
tuberozitdti) sd fie cel pufin egalA cu suprafafa rezultatd din unirea zonelor
care nu ofera nici o retentivitate;
- unirea zonelor reterrtive sI dea o suprafa{d sau cel pufin o linie care sd
intersecteze linia mediana Si cit mai aproape de mijlocul suprafe(ei de sprijin.
Aspectul crestelor edentate poate influenta solu[ia de tratament. in cazul unor creste
atrofiate pot fi pAstrali dinlii, ca atare sau acoperifi cu coroane, atunci cdnd sunt prezente qi
bine conformate ambele tuberozitafi sau cel putin o fuberozitate retentivi pe partea opusd
dintelui sau dinlilor (baza protezei indeplinind in acest caz rolul de croget rigid).
in situaliile in care c6mpul protetic maxilar este nefavorabil, prezent0nd creste atrofiate,
tuberozit5fl absente, bolt[ palatina plata se pot pdstra dinli sau chiar qi r6ddcini corect tratate
realizindu-se proteze pa(iale sau supraproteze, prin aplicarea de cape sau alte sisteme
speciale mirind astfel retentivit5lile cAmpului protetic,
in cazul cAmpurilor protetice favorabile protezdrii totale (creste inalte, late, bine
conformate, tuberozitdf, bine exprimate), se poate renunta la ultimii dinli sar: resturi radiculare
prezente pe arcade, realiz6ndu-se in general protezare totald clasic[.
Aspectul crestei edentate din zona frontali poate de asemenea schimba solulia de
tratament, baza la acest nivel putindu-se comporta ca un cro$et rigid in cazul unei creste
retentive.
254 Mihaela Pdwna , Elena Preoteasa

Tuberozitafile maxilare retentive (vestibular sau pe fafa distalS) opunAndu-se tendintei


de desprindere a protezei in sens vertical, pot fi luate in calcul, baza protezei la acest nivel
avAnd rol de croget rigid. Este irnportant gi in acest caz ca linia care unegte dintele sau dinfii
restanfi cu tuberozitdfile sau tuberozitatea retentivd sd intersecteze linia mediand. Aqadar, rolul
tuberozita$i Eebuie apreciat in raport cu dinlii prezenfi, calitatea rnucoasei (rezilienfa ei],
aspectul crestelor edentate.
Dinfii restanli intrI in analiza ansamblului retentivitafilor cdrnpului protetic legat de
num6rul lor ;i de topografie. Retentivifitile oferite de prezenta lor sunt analizate in raport cu
alte zone retentive ale cAmpului protetic precum gi cu eventuale probleme de fizionomie qi de
ocluzie (din1i migrali care deniveleazl planul de ocluzie, care stabilesc contacte premature qi
interferen[e sau dimpotrivd, care plstreazd RIM corecte sau care ridicd probleme in
aranjamentul dinfilor artificiali).
Pot fi prezen(i pe arcadd unul sau mai mulli din{i, izolali sau grupafi, plasa{i in regiunea
frontala sau laterald.
Uneori un singur dinte poate contribui la stabilitatea protezei mai mult dec6t un grup de
dinfi aflafi intr-o alti dispozilie topograficd.
Numdrul de dinli prezengi pe arcade trebuie totdeauna corelat cu topografia dinfilor
(prezenfi in zona frontali sau lateralS, pe o hemiarcad[ sau pe ambele hemiarrade), precum qi
cu alte retentivitA$ ale cdrnpului protetic (tuberozitI$, creasffi edentat6).
Pistrarea sau indepf,rtarea dinlilor de pe arcade este in funclie de existenla sau inexistenfa
retentivi6filor zonelor edentate (tuberozitagi, creste edeotate), de posibilitatea de infundare qi
basculare a protezei legata cle rezilienfa mucoasei gi de aspectul dinfilor (integritate corono-
radiculara, pozifia lor pe arcade- migrarea, implantarea gi afectarea parodontalS, calitatea
tratamentelor endodontice etc).
Privitor la axul de inserlie al protezei (drumul parcurs de protezd de la primul contact clr
structurile rnuco-osoase pAna la aqezarea intr-un raport intim cu acestea), poate fi vertical
(cel mai frecvent), sau oblic (aqez6nd proteza intdi de partea retentivi pi apoi pe cea
neretentivd). Prezenfa unor zr)ne retentive ce impun un alt ax de inserfie decdt cel vertical qi
care ar face imposibila sau deosebit de dificila inserfia qi dezinse4ia prin pistrarea dinfilor
impun extracfia acestora.
in prezenla zonelor retentive osoase: se indicd realizarea modelelor de studiu care si
permitd analizarea situaliei cdmpului protetic. Frecvent in situalia in care se pAsffeazd canini,
in zona vestibulard a crestei apar zone de interferenfd muco-osoase cu proteza. in aceste
situalii se recomandd scurtarea bazei protezei, aceasta fiind posibild ftua a prejudicia
rnenfinerea pi stabilitatea protezei.
Capaeitatea de a oferi o bun6 menfinere se referi la situatiile in care se anvizajeazf, o
supraprotezarc cu sisteme speciale de menfinere pi de aceea trebuie foarte bine analizate
pafiicularitdtile anatomice ale dinlilor luafi in calcul, precum ;i rezistenqa lon mecanicl la
forlele considerabile care apar la insertie gi dezinserlie precum qi la fo(ele laterale 9i antero-
laterale care apar in timpul funcfiilor aparatului dento rnaxilar.

dinlilor cu creasta (arcada dentard) antagonista


R.elafia
in pdstrarea diniilor sub proteze trebuie apreciat gi spaliul protetic absent sau insuficient
in sens vertical. ln sens sagital sau transversal se pot constata decalaje intre creste (creastd gi
dinli antagonigti) care impune uneori pAstrarea dintilor, iar alteori extracfia lor.
Aspecte practice ln protezarea edentafiei totale 251

Lipsa spafiului de protezare prin migrare verticald a dinfilor (extruzie, egresiune), poate
fi creat prin reducerea coronard a dintelui qi supraprotezare. Alteori se impune extractia sau
chiar rezeclia modelantd a crestei pentru a face posibild protezarea.
Pentru reducerea atrofiei mandibulare se impun de multe ori $i intervenfii la nivelul
maxilarului antagonist: nivelarea planului de ocluzie, elirninarea din cdmpul ocluzal a unor
dingi ce ar dezvolta fortp mult prea mari asupra chmpului protetic edentat mandibular.
Atunci cind interesul menfinerii cdt rnai indelungate a crestei edentate este obiectivul cel
mai important al protezdrii, este de preferat conseryarea numai a rdddcinii dintelui, eliminh.nd
in felul acesta bralul de p6rghie extraalveolar favorizant al mobilizarii dentare.
in raport cu antagoniqtii nu este favorabil sd opunem unei edentalii intinse sau totale de
pe o arcadd un dinte putemic implantat ca fdcdnd parte din antagoniqti. Acesta ar putea
determina o resorbfie accentuati, defavorabil[ ambelor maxilare'
in astfel de cazuri dac6 se considerd utili prezen{a dintelui pentru men$inerea reliefului
crestei edentate, ceea ce este cazul totdeauna la mandibuld, este de preferat ca aceasta sd se
mentin5 sub form[ de radacini (supraprotezare), suprimind astfel acfiunea asupra crestei
antagoniste.
Interesul pdstr6rii unor dinfi pe arcada mandibulari poate sA indice in anumite cazuri si
conservarea antagoni$til0r.
in cazul unor anomalii scheletale cu decalaj sagital sau transversal intre cele doud
maxilare se recomandd o analiza atenta pe baza modelelor de studiu, dupf, stabilirea RIM
(DVO, RC) qi montarea lor in ocluzor sau articulator.

12.7.1.2. Srmrr,rnna DSITILoR cARE sE PASTREAZA


Aprecierea plstrdrii sau indepirtdrii dinfilor de pe arcade se face in raport cu urmdtoarele
aspecte:

- valoarea dento-parodontald a dinlilor restanfi (integritate, ffatament


endodontic, implantare, complica{ii periapicale qi periodontale)
- imbundtSfirea condiliilor de echilibru ale viitoarei proteze
- reducerea resorblei osoase de la nivelul crestelor
- raportul cu antagonigtii sau creasta antagonistd, ca asigurarea spaliului protetic
adaptarea cu protezele totale, prin trecerea treptatA la proteza totald
- implicafiileestetice
- posibilitatea de igienizare"
?n caz de dinli irecuperabili (cu distruclii mari subgingivale, procese cronice apicale
netratabile, afectare parodontald profundi) se indicd extraclia acestor dinli. De asemenea in
prezenta unor dinti cu migrdri importante atdt in sens orizontal (inclindri mai mari de 30o) sau
vertical (egresiuni cu absenfa spafiului de protezare) sau intr-o dispozifie nefavorabili (din
punct de vedere estetic sau ca inse(ie a protezei) se indicd extraciia acestora.
CAnd dinlii rnaxilari sunt migrati qi pun problerne de fizionomie, ei sunt pastrali sttb
proteze (supraprotezare) sau se indica extracfie gi protezare total5 clasica. La mandibulI,
avAnd in vedere problemele deosebite de echilibru, acestea vor fi cele care vor impune de ceie
mai multe ori solulia de tratament, problemele de fizionomie interesdnd rnai pu1in.
252 lulihaela Pduna . Elena Preoteasa

12.X.1.3. Ar,ncsnra urooar,rrAlrr DE eAsTRARE $r urrLrzARE A DTNTIIoR


SUBPROTEZE:
Ca modalitafi de pdstrare a dinlilor sub proteze se indici;
- p[sharea prin infundarea sub mucoasE a rddicinilor dentare. Studiile $i
observatiile clinice au arAtat ca rddricinile pot r6mdne mult{ vreme submucos
fdrl sd existe vreun semn de lmbolnavire. Este preferabila o pdstrare simetrica
a dinfilor pentru o mai bun[ stabilizare (Delivanis, Casey qi Lanciello, Carver
;i Fenster, 1980),
- pastarea unor rdd6cini cu porliune supragingival5. Fdstrarea dinlilor cu o
porfiune supragingival5 este modalitatea cea mai frecvent folositd.
- pAskarea unor dinfi vitali, dupd reducerea din po4iunea coronari.

Alegerea modalit5lii de utilizare a dinlilor


Posibilitdfile de pdstrare qi utilizare a dinfilor sub proteze srrnt de la dinfi vitali la rdddcini
corect tratate endodontic, cu cbturalii simple care acopera intrarea ih canalul radicular,
ajungAnd la dinti acoperili cu cape sau cu sisteme speciale prefabricate.
Amputarea coroanei clinice a ultimilor din{i prezenfi pe arcade qi utilizarea lor dupd
tratament corect endodontic, cu diferite forme de dispozitive radiculare confec{ionate sau
prefabricate, singulare sau solidarizate prin bare, prezintd o serie de avantaje ce vizeazd atdt
dinfii restanfi cit gi creasta alveolard;i protezele (ca echilibru qi funclionalitate). Supraproteza
poate realiza astfel o trecere lenti spre edentafia totala.
Sistemele speciale prefabricate, utilizate pe dinti in supraprotezare sau in protezarea
scheletat[ sunt ca numdr, in jur de 50 de tipuri.
Alaturi de aceste sisteme singulare sunt folosite gi sistemele de bare (cu callreii) tip
Dolder sau Ackermann.
Sistemul Dolder une$te doi sau mai mulfi dinfi cu suport dento- parodontal bun qi care
asiguri un spafiu suficient in sens vertical amt pentru bard c6t pi pentru dinlii protezei care
telescopeazd (prevdzutl cu cdldreli).
O utilizare mai recentf, este supraproteza cu magnefi gi aplicatd peste dinti sau chiar pe
implante prevdzute cu dispozitive speciale magnetizabile, Cele mai cunoscute modele de
magneti sunt Dyna, Jackson, Gilings. Prin atracfia magneticl cregte posibilitatea de men{inere
a protezelor. Efectul cAmpului magnetic este discutabil:
Behrman - scrie ca efectul este absolut fdrd riscuri pe fesuturi;
Toto qi colaboratorii aratd cd magnefii de platin6-cobalt sunt bine tolerali de os qi
mucoasi;
Jackson pi Gilings sunt rezervali asupra magnefilor cu cdmp deschis (ei folosesc magneti
cu cdmp inchis, prin inversarea polilor).
ln cazul utilizirii de sisteme speciale pe dinlii restanti s-a constatat ci nu atAt
complexitatea sisternului special determini un rezultat favorabil in tirnp, cAt mai ales sinAtatea
din.tilor pe care se aplicd aceste sisteme.
De altfel pe dinlii cu afectare parodontala qi implantare redusi se indicd mai ales cape,
care aplicate pe rddacini dupl reducere coronard, in urma reducerii bratului de pdrghie
extraalveolard li se poate pretrungi existenla pe arcadd. Prin prezenla lor capele imbunltifesc
sprijinul (dento- parodontal axial) gi pdstreazd un relief mai bun al crestelor edentate.
Aspecte practice ?n protezarea edenta\iei totale 253

Prin extractia dinlilor procesele alveolare devin creste edentate qi preiau direct presiunile
de la baza protezei. AvAnd in vedere cd suportul muco-osos nu este adaptat pentru a prelua
direct presiuni gi cd receptorii muco-periostali nu au aceleagi calitafi, prag de sensibilitate ca
cei parodontali, s-ar explica resorblia crestelor edentate mult mai rapidd dupi pierderea
dinlilor. Conseryarea din;ilor sau rdd5cinilor la nivelul proceselor alveoiare are deci drept
consecinf[ o reducere a ritrnului resorbgiei.

I2.7 .2. TRATAMBNTUI. PREPROTETIC


Tratamentul preprotetic in supraprotezare atre drept scop igierizarea cavitdlii bucale qi
indepdrtarea structurilor patologice, corectarea aspectelor disfuncpionale.
Intervenliile tn scop preprotetic pot cuprinde:
- intervenlii chirurgicale in special extraclia din.tilor irecuperabili sau unele
intervenlii ajutatoare tratamentelor endodontice, adresate unor din[i cu
valoare deosebitl pentru echilibrul viitoarei proteze
- tratamentul unor stomatopatii protetice, determinate mecanic, chimic, alergic
sau microbian, cu tratamentul etiologic corespunzator
intervenlii parodontale (igienizarea cavit5lii bucale cu inliturarea pl5cii
bacteriene, a tartrului, utilizarea agen[ilor antimicrobieni locali sau generali,
inlSturarea lesufurilor patologice din pungile parodontale prin intervenlii
chirurgicale, biostimulare etc),
- intervenlii ocluzale (rrivelarea planului de ocluzie, indepdrtarea
contactelor premature gi a interferenfelor, redimensionare corecti a
etajului inferior al felei),
- tratamente odontale constau in tratamentul endodontic adresat dinlilor vitali
sau in refacerea unor tratamente endodontice incorecte
- transfixalii sau proteziri provizorii (tatonari de recondilionare, de
redimensionare verticald a etajului inferior al fefei etc).
Intervenliile asupra dinfilor antagoniqti migra{i, in vederea nivelarii planului de ocluzie
pot consta in:
- modeldri coronare;
- reduceri gi acoperiri ale dinfilor;
ablafia unor lucrdri protetice (microproteze, punfi fArA respectarea morfologiei
ocluzale sau palatinale in zona frontal6 sau cu plan de ocluzie denivelat);
- extraclia unor dinfi migra{i vertical, uneori cu rezeclia modelantf, a crestei sau
tuberozitdtii.

12.7.3. TRATAMENTUL PROPROTETTC fl PROTETTC


Tratamentul proprotetic constituie de fapt prima parte a tratamentului qi se adreseazd
dinlilor. Aceste intervenfii sunt diferite dupi modalitatea de utilizare a dinlilor qi tipul de
supraprotezare (sirnpla sau cu sisteme speciale, definitiva sau provizorie).
in cadrul tratamentului proprotetic se impune uneori solidarizarea dinlilor prin cape sau
prin bare. De asemenea c2nd dinlii prezinta tenrJingd la carie se recomandd acoperirea.
254 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

Tratamentul protetic se traduce prin realizarea protezei totale, cu bazd acrilic[ sau uneori
c:ubazd rnetalicd.

I2.7.3.I. SUPRAPROTEUAREA T'OTALA SIL'TPLA


t. Tr atanre ntul pro pt otetic'pr e gdtir e a dinfilor
t 2, 7 " 3. 1.
Dtr,tTt ltsA.copnnryt
pot fi utilizafi dinti vitali (cu uzura structurilor dure dentare, distrofii), unndrindu-se prin
preparare deretentivizarea dinfilor pentru a permite inse(ia 9i dezinserfia protezei (Fig' 12'8.).

Fig. 12.8'

Cdnd se alege alternativa de a utiliza resturi radiculare, l5sdnd dinlii neacoperili,


prepararea lor constd in qlefuirea lor pentru oblinerea unei forme nereteutive 9i o suprafa$ de
r*"iiun" rotunjita. DupI prepararea qi conturarea intr-o forma adecvat[ din{ii sunt foarte bine
Iustruiti qi obiurali cu-amalgam, compozite sau cu cirnent glasionomer la intrarea in canal.

DtwTt l,copnruTl cu cAPE

ffi (b) (c)

Fis. 12.9.

Acoperirea dinlilor este obligatorie c6nd se constatd tendinfa la carie sau la pacienlii
tineri.
Coroanele dinlilor irnplicali in supraprotezare sunt seclionate pdn6 la 2 mm deasupra
coletului .si qlefuite urmSrind oblinerea de suprafeie neretentive laterale. Ocluzal, pentru a
asigura suficient spaliu pentru grosimea protezei aplicate peste dintii acoperili cu cape
rnetalice trebuie redus cantitativ corespunzdtor in raport cu in[lfimea crestei qi spafiul fa$ de
antagoni;ti la DVO.
Aspecte practice tru protezarea edentaliei totale '255

Capele pentru a li se asigura o buni agregare pe dinli vor fi prevazute cu agregare


intraradicular A ff ig. 12.9.).
in acest sens prepararea intraradiculard se face pe l/3 sau I din lungimea canalului (in
raport cu lungimea acesfuia), corect tratat endodontic (in baza radiografiei). in prepararea
radiculard se poate realiza o nervurd ca element antirotafional.
suprafafa coronard a capei va fi realizata in formi rotunjitd neretentivr.
Dupa realizarea preparafiei se va lua o amprentd cu silicon chitos apoi de spf,lare cu
silicon fluid pi se va realiza in laborator dispozitivul respectiv. Amprenta poate fi luati gi cu
inel de cupru cu materiale termoplastice sau cu elastomeri.
Se va realiza proba in cavitatea bucall qi apoi se va cimenta pe dinte.

I 2. 7. 3, l, 2. T ratam e n tul p r ote tic - r e alizare a s up rap r otezei


Tratamentul protetic poate fi o supraprotezl definitivi cu bazd acrilica sau metalica sau
poate fi o supraprotezd provizorie, realizatd prin tehnica directd sau indirectr.

S up r ap ro t e za d efi ni t iv d
Supraprotezi definitiva cubazd acrilicd poate fi oblinut5 prin rnetoda clasicl, consecutiva
prepardrii dinlilor sau printr-o protezare irnediati, anterioard prepararii dingilor.

Supraprotezarea cu bazd acrilicd clasicd


Etapele realizirii protezei totale sunt aceleagi ca in protezarea totali clasici:
- Amprentarea prelirninard qi confeclionarea lingurii individuale. in uima
cimentdrii, in qedinla ulterioarS se va lua o amprenffi preliminari cu alginat in
lingurd standard. in laborator se toarnd modelul preliminar pe care se
confeclioneazE lingura individual["
- Adaptarea lingurii individuale ;i amprenta funcfionali. in cabinet se
adapteazd lingura individuala la fel ca pentru realizarca unei proteze totale.
Baza lingurii individuale trebuie sd se extind[ in perimetrul maxim funcfional,
marginile ei ajungdnd phnd in fundutr de sac. Apoi se va lua o amprentd
functionalS cu silicon de consistenfd medie. Amprenta funclionald trebuie sE
redea cu fidelitate toatd zona de sprijin, dar qi integral toatd zona de succiune
qi fundurile de sac. in laborator, se va turna modelul funclional pe care se vor
confecfiona gabloanele de ocluzie.
Stabilirea RIM. ln cabinet se va realiza individualizarea Eabloanelor de ocluzie,
detenninarea nivelului qi orientdrii planului de ocluzie gi determinarea gi
inregistrarea relaliilor intermaxilare. Dup[ ce se stabilesc indicafiile pentru
montarea dintilor, se alege garnitura de din;i (sau se dau indicalii in vederea
alegerii dintilor) se trimit gabloanele solidarizate in laborator pentru realizarea
machetei. in laborator se realizeazd macheta supraprotezei, tehnicianul avdnd
grij6 sI folieze modelul in dreptul zonelor retentive.
- Proba machetei. tn cabinet se face proba machetei qi riupd gravarea modelului
funclional (dacd nu s-a realizat inchidere distalS), se poate trirnite in laborator
pentru confecfionarea protezei la gata.
256 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

- Proba gi adaptarea protezei. in cabinet, se va realiza proba $i adaptarea


protezei la gata, dupi inldturarea por(iunilor retentive. Daca mai sunt necesare
adaptdri ale bazei protezei se pot face captuEiri directe in cabinet'

Supraprotezare cu bazd acrilicd irnediati, anterioard prepardrii dinlilor


Dacd pacientul are o protezd pa4ialfi prealabila, corect efectuatA $i existA indicatii de
extractie a unora din dinlii restanti, se poate tealiza o supraprotezare itnediatS.

Etap eI e cl inic o- tehnic e


Examinarea $i stabilirea dingilor care vor fi extragi ;i a celor ca.re vor rdrnAne pentru
rcalizNea supraprotezlrii. Se va examina procesul alveolar din jurul dinlilor ce urmeazd a fi
extra$i qi din jurr:l dinlilor ce urmeazE a fi acoperifi de supraprotezd,in baza radiografiei. De
exemplu, in cazul unui pacient cu o edentalie de clasa I mandibutrarl care urmeazf, s[ fie
supraprotezata pe canini gi incisivii urmeazf, sd fie extraqi. in aceastd situafie inaintea extractiei
incisivilor trebuie realizatd o cheie din silicon chitos pentru un reperin aranjamentul
^avea
dinpitor frontali. De asemenea se vor examina relaliile ocluzale ale dinfilor restanli.
Se ia amprenta preliminar[, se adapteazd lingurile individuale ;i se ia amprenta finala in
prezenfa dinlilor frontali. Tot in prezenia dinfilor se stabilesc RIM.
Tehnicianul, pe model, va reduce dinlii stdlpi ai supraprotezei p6nd la un nivel ugor mai
mare dec6t nivelul pe care il vor avea in final. Peste aceste preparafii, se vor adapta dinli de
acrilat potrivi{i. Apoi diniii frontali vor fi radiati de pe model unul cdte unul qi montati in ceard
dintii aleli 9i adaptali in acest sens, finind cont 9i de cheia vestibular{ din silicon chitos pe care
am realizat-o anterior. Model este apoi redus la nivelul crestei, cdt mai asemdndtor evoluliei
ei postextraclionale, Se complete azd, cu ceard marginile bazei qi se realizeazd proteza,
Se realizeazd reducerea dinfilor stdlpi ai supraprotezdrii ;i extracfia celor cu aceastd
indicafie.
Se realizeazl proba protezei in cavitatea bucalA, urmdrind atAt relalia cu structurile de
suport c0t gi cu antagoniqtii.
Apoi se trece la realizarea capelor pentru acoperirea din{ilor, dupd aceeaqi tehnica
clescrisl anterior. Dupa proba qi cimentarea capelor pe dinli se va adapta din nou bazaptotezei
printr-o captuqire directd cu acrilat autopolimerizabil.

Supraprotezd totald cu bazd metalicd


Supraproteza cu bazfl metalicd este o variant[ de supraprotezare" foarte rar utilizatS.
Etapele clinico-tehnice de realizare sunt:
- Amprentarea preliminara. Dup[ qlefuirea qi realizarea capelor cu agregare
intraradiculard gi cimentarea lor pe din1i, se trece la realizarea unei prime
amprente in lingura standard cu alginat. in laborator se toarnA rnodelul
preliminar qi se confeclioneazd lingura individuali.
Adaptarea lingurii individuale gi amprentarea finalii. ln cabinet se face
adaptarea lingurii individuale gi se realizeazd inchiderea marginald, in zona
distald Ia maxilar, trebuie evidenliatd foarte bine linia sau zona Ah, iar in faza
urmdtoare se va realiza qi gravarea modelului. Amprenta funcfional[ se va lua
cu silicon de consistenf[ medie sau fluid*, dupd aspectul cdmpului protetic,
urmarind redarea cu mare acuratete a tuturor detaliilor cdmpului protetic. in
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 25',t

laborator se va tuma modelul funcfional pi al antagonigtilor qi tehnicianul va


realiza un model duplicat din masa de ambalat specificd aliajului clin care se
'tarealiza baza metalicd a protezei. Pe modelul duplicat se va realiza macheta
bazei metalice a protezei (Fig. 12.10.). Acest model duplicat va fi gravat in
zona distali, Ah. Se va realiza baza rnetalicd a protezei pi va fi trimis6 in
cabinet cu valul de ocluzie"

Fig. 12.10

Stabilirea RIM. Pe scheletul metalic se va monta valul de ocluzie din cearl


sau stents gi se va face determinarea qi inregistrarea R-IM, apoi se va trece la
alegerea dintilor.
- Proba machetei. in laborator se va face realizarea machetei qi se va trimite in
cabinet. in cabinet se va face proba machetei la fel ca la proteza totala gi se va
trimite in laborator pentru realizarea supraprotezei la gata.
- Proba gi adaptarea protezei. in cabinet se va face proba pi adaptarea protezei
in cavitatea bucald gi pacientul va fi instruit in ceea ce prive;te igiena gi
utilizarea protezei.
Avantajele realizdrii bazei metalice a suproprotezei sunt:
- rndrirea rigiditafii protezei
grosimea mult mai micd dec6t a unei baze din acrilat
* mdrirea confortului pacientului datorita volumului redus qi a lustruirii perfecte
- adaptarea mult mai rapidd a pacientului cu proteza datoritd volumului redus qi
datorita faptului cd metalul in grosime mica transmite mai bine variatiile
termice ale alimentelor
- cazurile constatate cu leziuni de decubit sunt mult mai reduse pentru cA
metalele se toamd cu mai mare acuratele decdt polirnerizarea acrilatului.

Dezavantajele sunt:
- greutatea mai mare a unei astfel de proteze
- imposibilitatea unei c[ptupiri ulterioare
- mdrirea grosimii bazei supraprotezei in zona dinlilor stdlpi care poate da
inconveniente estetice
258 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

Metalele din care se poate realiza baza metalica sunt:


- aliaj de crom cobalt, similar aliajului pentru realizarea scheletelor metalice
- un aliaj special de aluminiu, care este mult rnai ugor
Supraprotezare provizorie
Supraprotezarea provizorie poate fi obfinutd prin metoda directd sau indirectf,, in situalia
in care se poate transforma o protezi veche pa4ial6 a pacientului (corect realizatd) in
supraproteza, cAnd dinfii restanli nu mai au valoare a de suport qi rnenfinere necesard.
Transformarea protezei se poate face direct in cabinet sau cu ajutorul tehnicianului.

Metoda directd
Etapele clinico-tehnice de realizare:
Se va lua o amprentd preliminari in lingurf, standard cu alginat pacientul avAnd vechea
proteza a$ezata pe cAmpul protetic. Amprenta poate fi luatd qi in silicon chitos.
Pe model, dinlii naturali care vor fi acoperili de supraprotez5 vor fi redugi in infilfime,
preparafi gi se vor lua amprentele pentru realizarea capelor de acoperire agregate
intraradicular.
Se va prepara rfuind autopolimerizabild de culoarea dintelui qi va fi plasata in indentafiile
din amprentd, apoi arnprenta va fi reagezatfl pe cArnpul protetic"
Amprenta trebuie mobilizat[ qi dupd ce acrilatul face prizI, se va indeparta amprenta $i
snpraproteza cu dinfii addugagi va fi indepdrtatd din amprentd qi repozi(ionati in cavitatea
bucal[, Poate fi ad[ugatd ;i o porliune vestibulard din acrilat de culoare roz din poli butil
metacrilat (polibutil rnetacrilarul nu are o reac{ie de priza exotermd la fel ca poli metil
metacrilatul gi este de asemenea mai pu{in iritant pentru mucoasa bucald).
Dupi priza materialului, se vor verifica ;i echilibra contactele ocluzale, se va lustrui
proteza qi va fi aplicatd pe cffmpul protetic.
Dup[ confecfionarea, adaptarea $i cimentarea capelor baza protezei va fi readaphtd prin
captugire la acest nivel.

Metoda indirectd
Dupf, prepararea din$lor, amprentarca, confeclionarea, adaptarea qi cimentarea capelor pe
dinfi se trece la amprentare. Amprenta se realizeazii peste protezd intr-o lingurd universald cu
alginat sau elastomer chitos.
De asemenea se va lua gi amprenta antagonistilor $i ulterior se vor inregistra relaliile
interocluzale.
tn laborator se vor turna modelele, se vor monta in ocluzor sau articulator qi se va monta
dintele artificial sau dingii artificiali, dupd caz, pe locul corespunz[tor, verificdndu-se totodatd
gi rela$ile interocluzale. Se va realiza gi macheta corespunzdtoare a geii vestibulare. Urmeazd
ambalarea ;irealizarea supraplotezei la gata.
in cabinet se va face proba qi adaptarea protezei in cavitatea bucala urmati de controlul
si echilibrarea ocluzalS.
Aspecte practice tn protezarea edenta\iei totale 259

12.7,3.2. SupnapnorszAREA rorALA cu srsrEME SpECTALE


Folosirea supraprotezelor cu sisteme speciale porne$te de ia oblinerea unei retenfii
suplirnentare prin pregatirea special[ a din{ilor restan{i ?naintea realiz[rii protezei (tratament
endodontic corect, prepararea porfiunii coronare qi radiculare, dupa caz).
Utilizarea sistemelor speciale in supraprotezarca pe din$ naturali se indic6 tn urmitouele
situalii clinice:
- in situalii in care este necesarA o retenlie mecanici suplimentar5, pentru a mari
mentinerea protezei. De exemplu, mdrirea retentiei unei proteze maxilare care
prezinta o formd necorespunzltoare a bollii palatine - foarte addnci sau cdnd
arcada opusd este arcadd integrd
- in situaliile in care nu se poate realizaversantul vestibular al geii gi astfel ar fi
micgorata menlinerea protezei
- in cazurile in care baza unei proteze maxilare nu acoperd bolta palatina in
totalitate din cauza problemelor pe care le prezintd pacientul in adaptarea cu
prateza (reflex exagerat de vomd)
- in situaliile in care $aua protezei este foarte mare
- in cazurile in care este necesard unirea dinfilor stdlpi printr-o bari de legflturi

Valoarea utilizarii sistemelor speciale rezidd in special in mdrirea menfinerii protezei, pe


lAnga sprrjinul gi rolul lor in stabilitate. Utilizarea sistemelor speciale prezintd totuqi unele
dezavantaje cornparativ cu supraprotezarea simpla gi anume:
* cosful ridicat al tratamentului
defectarea sau deteriorarea sistemului nu poate fi reparatd
- menfinerea gi igienizarea ulterioari este mai dificila
sistemele speciale au un anumit volum ceea ce poate prejudicia rezistenfa
protezei gi mdri riscul fracturilor
- controlul pldcii bacieriene va fi mai dificil de f5cut de cdtre pacient in special
la sisternele de prindere cu bare gi c[l6re[i qi in special la pacienlii foarte
virstnici ale c[ror abilitAfi manuale sunt mai sclzute
- dinlii stSlpi sunt foarte solicitafi in timpul masticafiei dar pi la inser,tia qi
dezinserlia protezei. Din acest motiv alegerea din[ilor st0lpi care vor fi folosili
cu sisteme speciale trebuie sd se faci cu mare atengie. Ei trebuie sd aibl un
parodonliu sanAtos, radacini viguroase ;i o bund implantare.
Din aceste motiye enumerate rnai sus, mulli clinicieni tind sd adopte supraprotezarea cu
sisteme speciale numai cdnd este absolutd nevoie.

12.7"3.2.1 Sistemul de capse


Sistemul de capse, are la bazf, doud componente: una tip matrice gi una tip patrice. De cele
mai multe ori patricea este fixatd la dintele stelp preparat in acest sens, iar matricea se afld in
baza protezei (Fig. 12.11.).
Capsele pot fi rigide sau reziliente, cu patricea de forma cilindricS, sfericd sau cilindro-
conice, activabile sau inactivabile.
Capsele au dimensiuni gi forme (Fig.lz.lZ.) variate in funcfie de model qi de producdtor
aqa cd inainte si optdm pentru utilizarea unui sistern de capse trebuie sd examinirn spa{iul
dintre arcade pe modele de studiu dupi stabilirea RIM pi montarea in articulator sau ocluzor.
260 Mihaela Pduna " Elena Preoteasa

Fig. 12.11.

Fis. 12.12.

Se va analiza spafiul dintre crestele antagorriste, inclinarea crestelor ;i astfel se va stabili


qi inclinarea corectA sub care se vor rnonta sistemele speciate.

in situalia in care seutilizeazd sisterne speciale tot din cauza spafiului, dinqii stOlpi vor fi
mai mult reduqi qi prepararea lor intraradiculard va fi mai extensiv[.
Capsele Ceka-Anchor, sunt aplicate pe dinli cu tratament endodontic corect endodontic,
pentru a imbunitdli sprijinul, m.enfinerea gi stabilitatea protezelor. Sistemul se compune din
rnatrice inelar6, menfinitor de spa(iu, prrtrice cilindro-conici qi inel.
DupE prepararea canalului radiCular Ei amprentare, in laborator este realizat pivotul
radicular a cdrei suprafalS coronard este dirijatd in rnodelare cu ajutorul inelului de bazd.
Patricea li inelul sunt solidarizatela pivotul realizat qi cimentate pe dinte la final, dupi
verificarea raporfului cu matricea fixata in baza protezei (Fig. 12.13.)"
Aspecte practice in protez.area edentaliei tatale 261

*1fi*FEr r
I..#
A [iE

l',
*'

Fig. 12.ij.

in cazurile in care spafiul dintre arcade este mic, se pot folosi capsele reziliente excentrice
Rotherman.
Patricea este platd, in formd de disc (nasture) gi este sudatd la capa cu agregare radiculard,
iar clipsul de prindere se afl6 in baza acrilica a supraprotezei. tnilfimea totali a acestui sistem
este de 2 mm (Fig" l?.14.).

€D

Fis. 12.14.

Un alt tip de capse este cel Zest Anchor la


care patricea este din nylon este incorporati in
baza protezei, iar matricea din olel este
cimentat5 intr-o cavitate creatf, cu o freza
speciald in dinte. $i acest sistern special ocupl
foarte putin spafiu (Fig. 12.15.).
Trecerea intre matricea de ofel si dinte
trebuie s[ fie foarte bine adaptat[.
Ca etape, se preparf, dinfii ca penru
metoda substituirii, se amprenteaz[ (corect in
inel cu masd terrnoplasticd sau elastic[, cu
Fig. 12.15.
262 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

elastomeri in lingura prin tehnica de spalare), se obline modelul 9i pe el se stabilegte pozifia


capselor. De reguli acestea sunt prefabricate gi se supratoarni porliunea dentard
corespunzdtoare sau sistemele speciale se gdsesc sub formE calcinabild qi se toami o dati cu
dispozitivul radicular (Bredent).
Dupd proba dispozitivului radicular cu patricea qi adaptarea ligurii individuale, se ia
amprenta funcfionald qi se stabilesc RIM. Se realizeazd proba macbetelor ;i ulterior aplicarea
protezei in care este aplicatl matricea.

12,7,3,2,2 Sistcrue de telescopare


Sistemele de telescopare sunt utilizate pe din,ti vitali, dinli devitali cu perefi rezistenfi $i
bine implantati qi care menajeazd un spafiu suficient interarcadic. Sistemul poate fi utilizat in
supraprotezare prin utilizarea de coroane duble sau conice, fie de telescoparea protezei peste
dinlii acoperifi numai cu coroane primare (cape).
Telescoparea prin coroane duble cunoaqte o coroanA primarl cirnentatfl pe dinte $i o a
doua coroand, secundard ce face parte din protezS. Coroana primard este o cap5, modelatI
neretentiv. A IIa coroand, cea secundard, reface morfologia dintelui respectiv. lmbun[tdlirea
menlinerii se realizeaz1 prin fricqiunea dintre cele douS coroane (Fig. 12.16.).
Sistemul de telescopare mai este cunoscut gi sub numele de coroane conice, deoarece
prepararea dintelui qi respectiv coroana primara trebuie sd prezinte un anumit unghi de
conicitate. Forma debazd a preparatiei este de trunchi de con cu baza mare la colet, iar cea
micl spre ocluzal. Unghiul de conicitate este format de orice generatoaie a conului cu
perpendiculara pe baza lui (Fig. 12.11 .).

Fis. 12.16. Fig. 12.17.

Fricfiunea este legatd de unghiul de conicitate, fiind invers proporfional[ cu valoarea


acestui unghi Valorile medii ale for.tei de menlinere pentru unghiurile de conicitate sunt:
5 - 5,5" - ancoraj puternic
6" - ancoraj mediil
peste 5'- ancoraj redus.
Aspecte practice tn protezarea edentayiei totale 263

Telescoparea este un sistem special rigid, care poate solicita nefiziologic dinlii pe care
sunt plasate. De aceea un unghi de conicitate in jur de 6" ofer[ un ancoraj normal cu o
solicitare a dintelui in limite normale. Aceste unghiuri pot fi diferite pentru suprafefele
aceluiaqi dinte. Pentru mdrirea fricpiunii se realizeazd pan[uri la nivelul coroanei primare sau
sunt prevdzute cu arcuri sau alte sisteme ?ntre cele doud p64i componente.
Etapele clinice in realizarea coroanelor duble incep cu prepararea bontului, cu o
prepara{ie normald neretentivd, cu prag pentru a mari suprafala de contact. Se ia arnprenta gi
se obfine un model care este examinat la paralelograf peniru stabilirea axei de inse4ie in
prezenta mai rnultor dinfi pe arcada, Modelarea capelor se realizeazf, cu ajutorul spatulei de
ceard montati la un dispozitiv (conornefir), pentru a se obline suprafe;e cu unghiurile
prestabilite. Dupd realizarea acestor coroane (cape) metalice, se realizeazd lingura individuald.
Dupa proba capelor se realizeazd amprenta funclionali cu elastomeri qi se ttrarnd modelul
func{ional. Capele sunt fixate pe model in vederea pistrarii lor intr-o pozitie fixa pi realizarea
coroanelor secundare. Se determind RIM li se monteazd modelele in ocluzor sau articula.tor,
in vederea realizdrii coroanei secundare 9i a machetei protezei. Dupi proba machetei aceasta
este transfonnat[ in protez6 finit6.

Fig. 12.18. Fig. 12.19.

12.7.3,2.3 Sistemele de prindere tip bard cu cdldrel

Fig. 12.20 Fis. 12.21" Fig. 12.22.


264 Mihaela Pduna . Elena Preoteasa

Acest tip de sisteme (Fig. 12,18.) presupune realizarea unui negativ al barei in baza
protezei in care va fi plasat cdldreful ce trece peste bar6 (Fig. 12.19.).Baru poate avea in
secfiune mai multe forme geometrice: rotundd, in U, piriformd sau piEata, qi in funcfie de
forma pe care o au permit mai multe grade de libertate a rnigcarii protezei.
Avantajul unirii dinfilor stdlpi prin bare este dispersarea forgelor de incdrcare intre cei doi
sthlpi. Situalia cea mai frecventd de utilizare este la mandibuli in prezenfa celor doi canini (Fig.
12.20.), unifi prin bard (Fig. 12.21.) peste carc rece cilarelul din baza protezei (Fig.12.22.).
Exist5 doua mari dezavantale'. igienizarea este foarte dificila la acest sistern de prindere ;i
rcbazarea san schimbarea clipsurilor de prindere uzate poate fi uneori dificil6.
Pentru a putea utiliza cu succes acest tip de sistern special trebuie intrunite cAteva condilii:
- forma crestei trebuie s[ permitd plasarea barei cAt mai pe rnijlocul crestei ;i sE
permita o grosime suficientd abazei atat vestibular cdt ;i lingual
- dinlii stdlpi trebuie sd fie cu o foarte bunl implantare qi cu parodonliu foarte
sAnAtos
- dinlii stdlpi trebuie si aib6 o pozilionare pe arcadd care si perrnita ca bara sI
urm[reasc[ conturul crestei pe rniilocul crestei in linie dreaptd
spafiul interalveolar trebuie sd fie suficient pentru a asigura grosimea bazei,
suficient loc pentru plasarea dinpilor $i suficient loc pentru a ldsa spaliu de 2
mm intre bard ;i lesuturile moi. Acest spafiu este neap6rat necesar pentru o
buni igienizare
- forma arcadelor nu este favorabild dac[ este angulatd anterior sau dacS dinlii
sunt lingualizafi; plasarea unei bare in linie dreaptd va trece prea mult spre
lingual pi astfel proteza va fi prea groasd lingual

n
,.,:ali.!,

i{'fioo@
iV.IV
-II-s-
\
C

Fig. 12.2i.

Cu toate cA este posibild realizarea unei bare angulate cu un clips de prindere in zona
anterioarA, forfele exercitate pe dinlii stdlpi vor fi excesive:
- in situaliile in care nu este suficient spaliu in sens antero posterior s,i in sens
vertical, hetra poate ocupa atAt de mult din spafiul disponibil incdt sd facl
imposibild montarea corect5 a din{ilor
situaqiile in care dinfii stAlpi au rldacini divergente nu sunt favorabile din
cauza imposibilitdlii realizarii de preparafii intraradiculare suficient de adAnci
care sE fie in acelagi timp s,i paralele.
Aspecte practice tn protezarea edentapiei totale 265

Sistemul de bare cu cdlEreti pafiicipa la sprijin (se opun infundarii), la men{inerea ;i


stabilitate protezei, intre elernentele sale componente (bara, calareii), put6ndu-se schimba
relatia in cursul contracarErii diferitelor tendin{e de deplasare a protezelor (Fig. 12.23.).

Bara Dolder

nO:6 d6 aft
Ei::-::-/-

Fis. 12.24. Fig. 12,25.

Bara Dolder (Fig. 12,2a.) este un bine cunoscut qi utilizat tip de barn. Este o bar6 in linie
dreaptd (Fig. 12.25.), care une$te doi dinfi stdlpi din zona anterioar5^ Totuqi acest tip de bara
este restricfionat de existenfa spafiului suficient intre arcade, pentru cI este un sistem foarte
voluminos.

F'is. 12.26. Fig. 12.2V.

Bara Akermann
Bara Ackennann este o bard care une$te tot doi dinfi st6lpi in zona anterioard (de reguld
mandibulard), prin cape cu pivot aplicate pe dinti (Fig. 12.26.), insd poate fi o bard uqor indoitd
gi care are doul clipsuri de prindere (doi c[l6reti mai mici) fixali in baza protezei (Fig. 12.21 .).

Sisteru.ul Kurer

Fig. 12.28.
266 Mihaela Pduna , Elena Preoteasa

Acest sistem a fost creat pentru rezolvarea problernelor rdddcinilor divergente. Astfel,
bara impreuna cu capele sunt realizate ca o singurd pies6, iar dispozitivele radiculare sunt
separate qi se infileteazd pe canal independent de paralelismul dinlilor stAlpi (Fig. 12.28.).

12.7.3.2.4 Magnelii
Pentru supraprotezare au fost imaginali magnefii prin forla lor suplimentari de atracgie
intre parlile componente. Sistemul se oompune din magnetul propriu zis, care este inclus in
baza pratezei pi rnenfindtorul, care este un dispozitiv radicular montat pe dintele stAlp.
Comparativ cu alte sisteme speciale, magnefii de cobalt-sarnariu au urmdtoarele avantaje:
- menlinere bunl
- nu se demagnetizeazd in mediu bucal
- nu se corodeazd in mediu bucal daca sunt acoperili
- nu solicitd dintele sthlp ca alte sisteme de menfinere
- distribuie echitabil fo4ele mecanice $i evit[ suprasolicitarea dinfilor stAlpi pe
care sunt aplicali aqa cd pot fi utilizafi pi pe dinli stAlpi care nu au un
parodonfiu aqa de rezistent
Sistemul de magneli cu utilizare mai largd sunt Dyna, care prezintd un keeper (dispozitirr
radicular cimentat pe dinte), confecfionat dintr-un aliaj de paladiu-cobalt (aliaj magnetizabil)
qi nragnetnl care este inclus in bazapratezei, in dreptul dintelui.
Magnetul are aspectul unei pastile cu dimensiunea de 2-5 mm inillime qi 4mm diametru.
Sunt sisterne speciale uqor de utilizat, cu pret de cost relativ redus pi care reduc fo4ele
transmise dintelui stdlp.
Etapele clinico-tehnice:
DupI prepararea dinlilor smlpi, tehnicile de amprentare urmsaz5 linia clasici: se va lua o
amprenta preliminard in lingura standard cu alginat dupi care se toarnd modelul preliminar pe
care se realizeazd,lingura individuald" Se adapteazd lingura individuald in limitele funclionale
ale cdmpului protetic.
Fis.12.29.
Materialul de amprenta funcfional[ este siliconul de consistenld medie sau fluidS. in cazul
in care cdmpul protetic prezintd particulariffiti in ceea ce priveqte rezilien[a mucoasei, se vor
lua mdsurile adecvate in fiecare caz.
in cazul in care vor fi utilizate capse, obiectivul arnprentei funcgionale este acela de a ne
asigura cd sistemul special sd poatd fi repozilionat pe modelul funcfional la fel ca in cavitatea
bucalI (Fig" 12"29.). Tehnica obignuitd este de a folosi un analog (capd) de transfer care este
montat pe dintele st6lp, inainte de realizarea amprentei finale. Pentru a putea lua amprenta, in
dreptul dinlilor stdlpi se gdurepte lingura individuala astfel incit analogul de transfer sd nu
jeneze aqezarea lingurii pe cdmpul protetic.
Miqcarile funcgionale realizale in timpul amprenffirii funclionale sunt aceleaEi ca pentru
proteza totala.
DupS ce materialul face prizd, se indepdrteazA amprenta de pe cdmp.
in analogul de transfer se monteazi analogul bontului apoi se toarnd modelul funcfional.
La final, analogul bontului va fi inclus in ghipsul rnodelului materializind pentru tehnician
pozilia exactl ;i inclinarea dintelui stAlp. De pe partea sa coronard se va dequruba analogul de
transfer 6i se va monta sistemul special (matricea sau patricea in funclie de sisternul folosit).
Aspecte practice tn protezqrea edentatiei totale 267

Apoi se rcalizeaz5- gabloanele de ocluzie qi in cabinet se realizeaza determinarea $i


inregistrarea RIM ca Ia proteza totald.
in laborator se monteazd modelele in articulator gi se realizeazd macheta. Dupd proba
machetei se trece la realizarea pratezei la gata" in laborator tehnicianul prelucreaz6 9i finiseaza
proteza $i o trimite in cabinet.
Ivledicul face adaptarea gi proba in cavitatea bucala si verificl relagiile ocluzale reahzdnd
echilibrarea ocluziei. in aceasti etapa se cimenteazd qi dispozitivul radicular pe dinte.
Se dau pacientului indicafii privind inserfia qi dezinse4ia protezei gi privind igienizarea pi
menfinerea.

T2.8. PR.OGINOSTICUL SUPR,APR.OTEZEI,OR

Studiile longitudinale pe mai mult de 5 ani au ar6tat o pierdere a dinlilor intre 5-2AVo
(Budts 1991, Keltjens, 1994).
Unul dintre factorii importanli pentru prognosticul acestui tip de protezare este
respectarea igienei bucale. Nerespectarea igienei bucale, rnai ales de cdtre pacientii in virstd
gi cei cu afecfiuni psihice, prin prezenla pldcii bacteriene apare afeclarearlin$lor prin carie sau
a parodonfiului rnarginal prin suprapunerea factorului microbian.
Prezenla proceselor carioase, a tendintei la carie sau a afecfiunilor parodontale, pot
conduce la pierderea dintilor, qi in prezenfa lor se irnpun anumite misuri de prevenire (Ettinger
1988, Budts 1995). De asernenea in cazul dinlilor neacoperili, se impun fluorizari pentru
cre[terea rezistenfei Ia carie, iar pentru profilaxia afecfiunilor parodontale igienizarea corectd
qi utilizarea de produse cu efest antiseptie local (ape de gura pebazd de clorhexidind).
Utilizarea dinqilor sub diferite formule trebuie sd aibd in vedere statusul lor dentar gi
parodontal qi implantarea lor. Altfel supraprotezarea poate fi de o prea scurtd duratS.
Realizarea protezei totale trebuie si se realizeze prin respectarea tuturor normelor de
protezare qi respective ca relatii ocluzale, avhnd implicafii directe in solicitarea din6ilor
restan(i.
Pierderea dinfilor de sprijin ai protezei, necesim corectarea protezei prin c6ptu$ire, Fentru
corectarea ei in relalia cu structurile muco-osoase rdmase.