You are on page 1of 101

CUPRINS

CELULĂ. ŢESUTURI...................................................................................5
Șef lucr. Dr. Cristina Oprișa

SISTEMUL NERVOS..................................................................................12
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

ANALIZATORII..........................................................................................23
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

GLANDELE ENDOCRINE........................................................................32
Şef lucr. Dr. Loredana Liliana Hurjui

SISTEMUL OSOS ȘI MUSCULAR...........................................................39


Şef lucr. Dr. Loredana Liliana Hurjui

SISTEMUL DIGESTIV...............................................................................47
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

SISTEMUL CIRCULATOR........................................................................54
Șef lucr. Dr. Cristina Oprișa

HOMEOSTAZIA..........................................................................................61
Prof. Dr. Ionela – Lăcrămioara Serban

SISTEMUL RESPIRATOR.........................................................................63
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

SISTEMUL EXCRETOR............................................................................71
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

METABOLISMUL.......................................................................................80
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

FUNCȚIA DE REPRODUCERE................................................................88
Prof. Dr. Ionela Lăcrămioara Șerban

RĂSPUNSURI CORECTE.........................................................................97
Celula. Ţesuturi

CELULĂ. ŢESUTURI
Șef lucr. Dr. Cristina Oprișa

1. Dimensiunile celulelor variază în funcție de:


A. starea fiziologică a organismului;
B. condițiile mediului extern;
C. vârstă;
D. specializarea lor;
E. toate răspunsurile sunt corecte.

2. Citoplasma:
A. separă structurile interne ale celulei de mediul extracelular;
B. este un sistem coloidal în care faza dispersată este apa;
C. are o structură simplă;
D. este un sistem coloidal în care mediul de dispersie este apa;
E. funcțional, are o parte structurată, hialoplasma.

3. Mitocondriile au rol în:


A. sinteza proteică;
B. fosforilarea oxidativă;
C. diviziunea celulară;
D. excreția unor substanțe celulare;
E. metabolismul glicogenului.

4. Lizozomii:
A. sunt formați din doi centrioli cilindrici;
B. sunt bogați în ribonucleoproteine;
C. conțin enzime hidrolitice cu rol important în celulele fagocitare;
D. sunt elemente figurate ale sângelui;
E.au rol în sinteza proteică.
5. Nucleul:
A. constituie o rețea care se întinde în citoplasma neuronului;
B. nu are de obicei forma celulei;
C. prezintă prelungiri acoperite de plasmalemă;
D. transmite informația genetică;
E.este prezent în hematia adultă.

6. Potențialui membranar de repaus:


5
Celula. Ţesuturi

A. are o valoare apropiată de cea a potențialului de echilibru pentru


K+ ;
B. se datorează inactivării pompei Na+/K+;
C. reprezintă o modificare temporară a potențialului de membrană;
D. nu depinde de permeabilitatea membranei pentru ioni;
E.are o valoare medie de +65 mV până la +85 mV.

7. Transportul activ:
A. nu necesită consum de energie;
B. asigură deplasarea ionilor și moleculelor împotriva gradientelor
lor de concentrație;
C. asigură transportul apei prin membrană;
D. cuprinde difuziunea și osmoza;
E.toate răspunsurile sunt corecte.

8. Despre perioda refractară relativă se poate afirma că:


A. cuprinde panta ascendentă a potențialului de acțiune;
B. se datorează inactivării canalelor pentru Ca+2;
C. reprezintă o proprietate specială a celulelor;
D. reprezintă transmiterea depolarizării de-a lungul fibrei nervoase;
E.pe parcursul ei se poate iniția un al doilea potențial de acțiune,
dacă stimulul este suficient de puternic.
9. Varianta corectă este:
A. potențialul de acțiune este un răspuns de tip „tot sau nimicˮ, în
sensul că stimulii cu o intensitate superioară pragului nu provoacă
depolarizarea;
B. potențialului de acțiune, odată generat, se propagă într-un singur
sens;
C. repolarizarea se datorează ieșirii K+ din celulă;
D. depolarizarea se datorează ieșirii Na+ din celulă;
E.perioda refractară absolută cuprinde doar panta descendentă a
potențialului de acțiune.

10. Organitele celulare specifice sunt:


A. centrozomul;
B. miofibrilele;
C. mitocondriile;
6
Celula. Ţesuturi

D. ribozomii;
E.centriolii.

11. Hepatocitul este o celulă:


A. polinucleată;
B. anucleată;
C. binucleată;
D. trinucleată;
E.mononucleată.

7
Celula. Ţesuturi

12. Dictiozomii:
A. reprezintă sediul fosforilării oxidative;
B. au rol în diviziunea celulară;
C. asigură excreția unor substanțe celulare;
D. se mai numesc și corpusculii lui Palade;
E.au rol în metabolismul glicogenului.

13. Membrana celulară:


A. este alcătuită în principal din fosfolipide și proteine;
B. înconjură celula;
C. conferă forma celulei;
D. separă structurile interne ale celulei de mediul extracelular;
E.toate răspunsurile sunt corecte.

14. Pseudopodele sunt specifice:


A. hematiilor;
B. fibrei musculare striate;
C. epiteliului tubilor renali;
D. leucocitelor;
E.hepatocitelor.

15. Osmoza reprezintă difuziunea:


A. ionilor;
B. ureei;
C. apei;
D. glucozei;
E.oxigenului.

8
Celula. Ţesuturi

16. Ţesutul cartilaginos fibros este întâlnit în:


A. cartilajele costale;
B. laringe;
C. pavilionul urechii;
D. trahee;
E.discurile intervertebrale.

17. Ţesutul cartilaginos elastic este întâlnit în:


A. discurile intervertebrale;
B. meniscurile articulare;
C. trahee;
D. epiglotă;
E.laringe.

18. Splina este formată din țesut conjunctiv:


A. lax;
B. adipos;
C. reticulat;
D. elastic;
E.fibros.

19. Tiroida este formată din țesut glandular de tip:


A. folicular;
B. exocrin;
C. mixt;
D. în cordoane celulare;
E.tubulo-acinos.

9
Celula. Ţesuturi

20. Epiteliul traheal este de tip:


A. endocrin;
B. epitelial simplu pavimentos;
C. epitelial pseudostratificat cilindric;
D. senzorial;
E.conjunctiv lax.

21. Țesutul osos haversian se află în:


A. discurile intervertebrale;
B. epifizele oaselor lungi;
C. interiorul oaselor scurte și late;
D. meniscurile articulare;
E.diafizele oaselor lungi.

22. Uroteliul este un țesut epitelial:


A. unistratificat;
B. pseudostratificat cilindric neciliat;
C. pluristratificat pavimentos keratinizat;
D. pluristratificat de tranziție;
E.pluristratificat cubic.

23. Ovarul este alcătuit din ţesut:


A. glandular de tip mixt;
B. glandular endocrin de tip folicular;
C. glandular exocrin simplu;
D. glandular exocrin tubular;
E.glandular exocrin acinos.

10
Celula. Ţesuturi

24. Țesutul conjunctiv lax:


A. se găsește în tunica internă a vaselor sanguine;
B. însoțește alte țesuturi;
C. poate fi compact și trabecular;
D. se găsește în ganglionii limfatici;
E.poate fi cubic sau cilindric.

25. Tunica medie a arterelor și venelor este formată din țesut:


A. glandular;
B. epitelial pseudostratificat;
C. conjunctiv lax;
D. conjunctiv elastic;
E.epitelial pavimentos.

11
Sistemul nervos

SISTEMUL NERVOS
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

1. Afirmația FALSĂ cu privire la măduva spinării este:


A. limita superioară a măduvei spinării corespunde găurii occipitale;
B. limita superioară a măduvei spinării corespunde emergenței
primului nerv cervical;
C. limita inferioară a măduvei spinării se află în dreptul vertebrei L2;
D. nervii toracali și lombari cu direcție aproape verticală formează
coada de cal;
E. sub vertebra L2 măduva spinării se prelungește cu conul medular.

2. În cordonul lateral al măduvei spinării NU se află unul dintre


următoarele:
A. fasciculul piramidal încrucișat;
B. fasciculul rubrospinal;
C. fasciculul gracilis;
D. fasciculul spinocerebelos direct;
E. fasciculul spinocerebelos încrucișat.

3. Pe fața anterioară a trunchiului cerebral se observă originea


aparentă a acestor nervi cranieni cu O EXCEPȚIE:
A. perechea IV de nervi cranieni;
B. perechea V de nervi cranieni;
C. perechea VI de nervi cranieni;
D. perechea XII de nervi cranieni;
E. perechea VII de nervi cranieni.

12
Sistemul nervos

4. Perechea III de nervi cranieni inervează următorii mușchi ai


globului ocular cu O EXCEPȚIE:
A. mușchiul drept intern;
B. mușchiul drept inferior;
C. mușchiul drept superior;
D. mușchiul oblic inferior;
E. mușchiul oblic superior.

5. Alegeți afirmația CORECTĂ cu privire la nervii cranieni:


A. originea aparentă a nervilor abducens se află pe fața posterioară a
trunchiului cerebral;
B. fibrele motorii ale nervilor trigemeni au originea reală în nucleul
motor al trigemenului din bulb;
C. fibrele parasimpatice ale nervilor oculomotori ajung la fibrele
radiare ale mușchiului ciliar;
D. fibrele gustative ale nervului facial au originea în ganglionul
geniculat de pe traiectul nervului;
E. nervii trohleari sunt nervi micști.

6. Următoarea pereche de nervi cranieni NU conține fibre


parasimpatice:
A. perechea III de nervi cranieni;
B. perechea VII de nervi cranieni;
C. perechea XII de nervi cranieni;
D. perechea IX de nervi cranieni;
E. perechea X de nervi cranieni.

13
Sistemul nervos

7. Reflexele miotatice au rol în:


A. dilatarea pupilei;
B. micțiune;
C. micșorarea pupilei;
D. menținerea poziției corpului;
E. defecație.

8. Pe fața laterală a emisferelor cerebrale se observă următoarele


structuri cu O EXCEPȚIE:
A. fisura laterală a lui Sylvius;
B. şanțul central Rolando;
C. gir postcentral;
D. scizura calcarină;
E. lobul parietal.

9. Pe fața bazală a emisferelor cerebrale se remarcă una dintre


următoarele structuri:
A. scizura calcarină;
B. şanțul corpului calos;
C. şanțul olfactiv;
D. şanțul central Rolando;
E. girusul postcentral.

14
Sistemul nervos

10. Afirmația CORECTĂ cu privire la căile ascendente este:


A. calea sensibilității tactile grosiere utilizează calea cordoanelor
posterioare;
B. calea proprioceptivă kinestezică utilizează calea cordoanelor
posterioare;
C. fasciculul spinocerebelos dorsal străbate bulbul, puntea și
mezencefalul;
D. fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul și apoi pe calea
pedunculului cerebelos inferior ajunge la cerebel;
E. deutoneuronul sensibilității tactile fine se află în neuronii senzitivi
din cornul posterior al măduvei .

11. Afirmația CORECTĂ este:


A. originea reală a fibrelor motorii ale nervului vag se află în nucleul
dorsal al vagului;
B. nervii faciali sunt nervi senzitivi;
C. talamusul este stație de releu pentru căile olfactive și vizuale;
D. reflexele miotatice sunt monosinaptice;
E. axonul protoneuronului căii sensibilității interoceptive ajunge la
receptori iar dendrita pătrunde în măduva pe calea rădăcinii
posterioare.

15
Sistemul nervos

12. Afirmația FALSĂ este:


A. fibrele motorii ale nervului vag au originea reală în nucleul
ambiguu;
B. fibrele gustative ale nervului facial au originea în ganglionul
geniculat de pe traiectul nervului;
C. protoneuronul căii sensibilității tactile grosiere se află în
ganglionul spinal;
D. rădăcina bulbară a nervilor accesori are originea în nucleul solitar
din bulb;
E. axonul protoneuronului sensibilității tactile grosiere intră în
măduvă pe calea rădăcinii posterioare.

13. Afirmația FALSĂ cu privire la căile motricității este:


A. calea sistemului piramidal controlează motilitatea voluntară;
B. 75% din fibrele fasciculului piramidal se încrucișează la nivelul
bulbului și ajunge în cordonul anterior al măduvei lângă fisura
mediană;
C. calea sistemului extrapiramidal controlează motilitatea
involuntară automată și semiautomată;
D. calea sistemului piramidal are doi neuroni :un neuron cortical și
un neuron periferic;
E. calea sistemului extrapiramidal își are originea în etajele coticale
și subcorticale.

16
Sistemul nervos

14. Afirmația CORECTĂ este:


A. în regiunea cervicală există 7 nervi cervicali (primul iese între
osul occipital și prima vertebră cervicală);
B. rădăcina anterioară a nervilor spinali conține axonii neuronilor
somatomotori din cornul posterior al măduvei;
C. ramurile ventrale ale trunchiului nervilor spinali formează o serie
de plexuri;
D. pentru reflexul rotulian stimulul este produs prin lovirea
tendonului tricepsului sural;
E. centrul reflexului miotatic este fibra musculară striată.

15. Afirmația FALSĂ este:


A. pe fața medială a emisferelor cerebrale se observă șanțul corpului
calos;
B. simpaticul își are căile lui proprii reprezentate de lanțurile
simpatice paravertebrale;
C. simpaticul cranian folosește calea nervilor cranieni III, VII, IX, X;
D. la baza activității sistemului nervos vegetativ stă reflexul care se
desfășoară pe baza arcului reflex vegetativ;
E. reflexul necondiționat este înnăscut și este caracteristic speciei.

17
Sistemul nervos

16. Afirmația CORECTĂ este:


A. reflexele condiționate spre deosebire de cele înnăscute se închid la
nivel subcortical;
B. centrii sistemului simpatic se află și în măduva sacrală S2-S4;
C. neocortexul este alcătuit din două straturi celulare și reprezintă
sediul proceselor psihice superioare;
D. paleocortexul are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv;
E. paleocortexul ocupă o zonă întinsă pe fața medială a emisferelor
cerebrale.

17. Afirmația FALSĂ este:


A. scoarța cerebrală reprezintă etajul superior de integrare a
activității sistemului nervos;
B. fibrele comisurale ale emisferelor cerebrale formează corpul
calos, fornixul și comisura albă anterioară;
C. cele mai importante componente ale sistemului limbic sunt calea
olfactivă și hipocampul;
D. paleocortexul este sediul proceselor psihice afectiv- emoționale și
al actelor de comportament instinctiv;
E. cerebelul are forma unui fluture, prezentând o porțiune mediană
vermisul și două porțiuni laterale, voluminoase numite emisfere
cerebrale.

18
Sistemul nervos

18. Afirmația FALSĂ este:


A. între sistemul nervos și sistemul endocrin există o strânsă
interdependență;
B. neuronii pseudounipolari se află în ganglionul spinal;
C. rolul mielinei este de izolator electric, care accelerează
conducerea impulsului nervos;
D. la mamiferele superioare numărul neuronilor depășește de 10 ori
numărul nevrogliilor;
E. nevrogliile nu conțin neurofibrile și nici corpi Nissl.

19. Afirmația CORECTĂ cu privire la sistemul nervos vegetativ


este:
A. glandele suprarenale nu sunt prevăzute cu inervație simpatică;
B. în cazul sistemului simpatic fibra preganglionară este scurtă;
C. în cazul sistemului parasimpatic fibra postganglionară este lungă;
D. la ambele sisteme, între fibra preganglionară și cea
postganglionară se eliberează același mediator chimic:
acetilcolina;
E. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare
se eliberează acetilcolina.

19
Sistemul nervos

20. Afirmația FALSĂ cu privire la neuroni este:


A. pot fi receptori, care prin axonii lor recepționează stimulii din
mediul exterior sau din interiorul organismului;
B. reprezintă unitatea morfo-funcțională a sistemului nervos;
C. sunt formați din corpul celular (pericarionul) și una sau mai multe
prelungiri;
D. pot fi motori, ai căror axoni sunt în legătură cu organele efectoare
(somatomotori sau visceromotori);
E. pot fi intercalari (de asociație) care fac legătura între neuronii
senzitivi și motori.

21. Afirmația CORECTĂ cu privire la măduva spinării este:


A. în dreptul regiunilor cervicală și lombară, măduva spinării
prezintă două porțiuni mai voluminoase, care corespund toracelui;
B. coarnele anterioare sunt mai late și mai scurte decât cele
posterioare;
C. coarnele posterioare conțin neuroni ai căilor senzitive care au
semnificația de protoneuron;
D. coarnele laterale conțin neuroni vegetativi simpatici
postganglionari ai căror axoni părăsesc măduva pe calea rădăcinii
ventrale a nervului spinal;
E. substanța albă este dispusă în centru, sub formă de coloane.

20
Sistemul nervos

22. Afirmația CORECTĂ este:


A. măduva spinării ocupă în întregime canalul vertebral;
B. trunchiul cerebral este format din trei etaje : bulb (măduva
prelungită), puntea lui Varolio și talamusul;
C. cerebelul este situat înapoia bulbului și punții, cu care delimitează
cavitatea ventriculului III cerebral;
D. pedunculii cerebeloși mijlocii conțin numai fibre aferente;
E. emisferele sunt legate între ele prin ventriculii laterali, I și II.

23. Afirmația FALSĂ cu privire la nervii cranieni este:


A. nervii III, IV, VI, XI, XII sunt motori;
B. din cele trei ramuri principale ale nervilor trigemeni, cele
oftalmică și mandibulară sunt senzitive, iar cea maxilară este
mixtă;
C. fibrele parasimpatice ale nervilor faciali inervează glandele
lacrimale, submandibulare și sublinguale;
D. fibrele senzoriale ale nervilor glosofaringieni culeg excitații
gustative din treimea posterioară a limbii;
E. fibrele parasimpatice ale nervilor vagi se distribuie organelor din
torace și abdomen.

21
Sistemul nervos

24. Afirmația FALSĂ este:


A. fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la mușchiul sfincter al
irisului și la fibrele circulare ale mușchiului ciliar;
B. fibrele motorii ale nervului facial inervează mușchii mimicii;
C. substanța albă a emisferelor cerebrale înconjoară ventriculii
cerebrali I și II;
D. fibrele comisurale unesc cele două emisfere cerebrale, formând
corpul calos, fornixul și comisura albă anterioară;
E. medial de șanțul olfactiv se află șanțurile orbitare dispuse sub
forma literei „H” între care se delimitează girii orbitali.

25. Varianta FALSĂ este:


A. la legea unilateralității se observă o ușoară flexie a labei
piciorului;
B. la legea generalizării se produc convulsii generalizate ale
musculaturii membrelor și trunchiului;
C. la legea iradierii se obțin contracții ale tuturor extremităților;
D. la legea simetriei se flectează membrul inferior excitat și membrul
inferior de partea opusă;
E. coma reprezintă acea stare clinică a unui pacient în care acesta nu
poate fi trezit și nu răspunde la nicio categorie de stimuli.

22
Analizatorii

ANALIZATORII
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

1. Afirmația FALSĂ cu privire la analizatori este:


A. fiecare analizator este alcătuit din trei segmente;
B. receptorul este o formațiune specializată, care poate percepe o
anumită formă de energie, sub formă de stimuli;
C. segmentul intermediar este format din căile nervoase prin care
impulsul nervos este transmis la scoarța cerebrală;
D. pielea este un imens câmp receptor;
E. pielea este alcătuită, de la suprafață spre profunzime, din trei
straturi:dermul, hipodermul, epidermul.

2. Varianta CORECTĂ cu privire la epiderm este:


A. prezintă superficial stratul germinativ;
B. este hrănit prin osmoză din lichidul intercelular;
C. nu conține terminații nervoase libere;
D. conține glomerulii glandelor sudoripare;
E. conține un număr mare de capilare sanguine.

3. Afirmația FALSĂ cu privire la receptorii pentru durere este:


A. se adaptează puțin sau deloc în prezența stimulului;
B. sunt în principal terminații nervoase libere;
C. sunt stimulați de factori mecanici, termici și chimici;
D. se adaptează rapid în prezența stimulilor;
E. persistența stimulului duce la creșterea în intensitate a senzației.

23
Analizatorii

4. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul cutanat este:


A. receptorii pentru cald îi depășesc numeric pe cei pentru rece;
B. corpusculii Ruffini sunt considerați și receptori pentru rece;
C. receptorii tactili sunt mai numeroși în tegumentul fără păr;
D. acuitatea tactilă la vârful limbii este de 50 mm;
E. dermul este un epiteliu pluristratificat keratinizat.

5. Celulele receptoare ale analizatorului olfactiv sunt neuroni:


A. bipolari;
B. unipolari;
C. pseudounipolari;
D. multipolari;
E. motori.

6. Tractul olfactiv se proiectează la nivelul sistemului nervos


central în:
A. talamus;
B. lobul occipital al scoarței cerebrale;
C. girusul postcentral;
D. fața medială a lobului temporal
E. girusul precentral.

7. Tunica medie a globului ocular este formată și din:


A. cornee;
B. sclerotică;
C. coroidă;
D. retină;
E. umoarea apoasă.

8. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar fără efort de
acomodare se numește:
A. punct proxim;
B. prezbiopie;
C. macula lutea;
D. punct remotum;
24
Analizatorii

E. fovea centralis.

9. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul acustico-


vestibular este:
A. urechea medie este o cavitate pneumatică săpată în corpul
sfenoidului;
B. peretele lateral al urechii medii prezintă fereastra ovală;
C. petele medial al urechii medii prezintă fereastra rotundă;
D. mușchiul scăriței diminuează vibrațiile sonore puternice;
E. între labirintul osos și cel membranos se află endolimfa.

10. Afirmația FALSĂ cu privire la melcul osos este:


A. este situat anterior de vestibul;
B. prezintă o formă conică, cu un ax osos central, numit columelă;
C. pe columelă se prinde lama spirală osoasă;
D. în jurul columelei melcul osos realizează 2 ture;
E. spre vârful melcului, lama spirală lasă un spațiu liber-
helicotrema.

11. Receptorii maculari din utriculă și saculă detectează:


A. viteza de deplasare a corpului;
B. viteza de deplasare la nivelul capului;
C. cei din utriculă accelerația orizontală;
D. cei din saculă accelerația orizontală;
E. cei din utriculă accelerația verticală .
12. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul acustico-
vestibular este:
A. în saculă se deschid cele trei canale semicirculare membranoase;
B. rampele vestibulară și timpanică conțin endolimfă;
C. organul Corti este așezat pe membrana bazilară;
D. pe laturile organului Corti se află tunelul Corti;
E. la polul bazal al celulelor auditive sosesc terminații axonice ale
neuronilor din ganglionul spiral Corti.

13. Afirmația CORECTĂ cu privire la globul ocular este:


25
Analizatorii

A. retina se întinde anterior de ora serrata;


B. corneea are în structura sa numeroase vase sanguine;
C. sclerotica reprezintă 1/6 din tunica fibroasă;
D. corpul ciliar se află imediat înaintea orei serrata;
E. fibrele radiare ale mușchiului ciliar sunt inervate de parasimpatic.

14. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul vizual este:


A. pe sclerotică se inseră mușchii intrinseci ai globului ocular;
B. corpul ciliar prezintă în structura sa, procesele ciliare și mușchiul
ciliar;
C. pata oarbă, situată lateral și superior de pata galbenă reprezintă
locul de intrare a nervului optic în globul ocular;
D. celulele cu conuri sunt mai numeroase în pata oarbă;
E. în fovea centralis există numai celule cu bastonașe.

26
Analizatorii

15. Afirmația FALSĂ cu privire la analizatorul vizual este:


A. procesele ciliare secretă umoarea vitroasă;
B. nutriția cristalinului se face prin difuziune;
C. în partea posterioară coroida este prevăzută cu un orificiu prin
care iese nervul optic;
D. în structura retinei se întâlnesc trei feluri de celule funcționale,
aflate în relații sinaptice;
E. organul activ al acomodării este mușchiul ciliar.

16. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul kinestezic este:


A. porțiunile periferice ale fusurilor neuromusculare sunt necontractile;
B. inervația senzitivă a fusurilor neuromusculare este asigurată de
axoni ai neuronilor senzitivi din ganglionul spinal;
C. inervația motorie a fusurilor neuromusculare este asigurată de
axonii neuronilor alfa din cornul anterior al măduvei;
D. dispunerea în paralel a fibrelor intrafusale face ca întinderea
fibrelor extrafusale să determine și întinderea celor intrafusale;
E. corpusculii neurotendinoși Golgi sunt situați în toată grosimea
capsulei articulare.

17. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatorul gustativ este:


A. protoneuronul căii gustative se află în ganglionii anexați nervilor
faciali, trigemeni și glosofaringian;
B. al doilea neuron al căii gustative se află în nucleul solitar din
punte;
C. axonii deutoneuronilor se încrucișează, după care se îndreaptă
spre talamus;
D. aria gustativă este situată în partea inferioară a girusului
precentral;
E. în structura mugurilor gustativi se găsesc celule senzoriale, care
prezintă la polul bazal un microvil.
18. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatori este:

27
Analizatorii

A. receptorii analizatorului olfactiv ocupă partea postero-superioară a


foselor nazale;
B. papilele caliciforme nu au muguri gustativi;
C. axonii celulelor bipolare se înmănunchează pentru a forma nervii
olfactivi care străbat lama ciuruită a etmoidului și se termină în
girusul hipocampic;
D. cei mai mulți muguri gustativi pot fi stimulați de un singur stimul
gustativ;
E. pragul sensibilității olfactive este reprezentat de concentrația
maximă dintr-o substanță odorantă care provoacă senzația de
miros.

19. Afirmația FALSĂ cu privire la analizatorul vizual este:


A. acomodarea reprezintă variația puterii de refracție a cristalinului
în raport cu distanța la care privim un obiect;
B. când ochiul privește la distanță mai mare de 6 m, mușchiul ciliar
este contractat, iar ligamentul suspensor este în tensiune;
C. acomodarea este un act reflex, reglat de centrii corticali și de
coliculii cvadrigemeni superiori;
D. reflexul pupilar fotomotor este un reflex mult mai simplu, cu
centrii în mezencefal;
E. astigmatismul este un viciu de refracție, datorat existenței mai
multor raze de curbură ale suprafeței corneei.

28
Analizatorii

20. Afirmația CORECTĂ cu privire la calea optică este:


A. neuronul I se află la nivelul celulelor multipolare din retină;
B. axonii neuronilor bipolari proveniți din câmpul intern al retinei se
încrucișează, formând chiasma optică, după care ajung în tractul
optic opus;
C. tractul optic conține fibre de la un singur glob ocular;
D. axonul celui de al III-lea neuron se termină în lobul occipital, în
jurul scizurii calcarine;
E. axonii proveniți din câmpul extern al retinei se încrucișează și trec
în tractul optic opus.

21. Afirmația FALSĂ cu privire la analizatorul acustico-vestibular


este:
A. primul neuron al căii acustice se află în cei doi nuclei cohleari
(ventral și dorsal) din punte;
B. fasciculul vestibulo-cerebelos controlează echilibrul static și
dinamic;
C. fiecare neuron senzitiv din ganglionul spiral Corti transmite
impulsuri nervoase de la o anumită zonă a membranei bazilare;
D. receptorii maculari sunt stimulați mecanic de către otolite;
E. recepționarea mișcărilor circulare ale capului este posibilă datorită
orientării canalelor semicirculare în cele trei planuri ale spațiului.

29
Analizatorii

22. Afirmația FALSĂ este:


A. piodermitele apar în special la copii;
B. glaucomul este creșterea presiunii intraoculare;
C. cataracta reprezintă opacifierea cristalinului;
D. conjunctivita poate avea cauze multiple: alergice, infecțioase,
traumatice;
E. simptomul cel mai frecvent în otita medie este durerea la nivelul
urechii medii, iar presiunea exercitată de inflamația de la acest
nivel poate duce la ruperea membranei ferestrei ovale.

23. Afirmația FALSĂ cu privire la demonstrarea reflexului


cornean de clipire este:
A. este monosinaptic;
B. se poate produce prin atingerea corneei cu vată;
C. nu se produce în cazul unor leziuni bulbopontine ale nucleului
senzitiv al trigemenului;
D. este polisinaptic nociceptiv;
E. nu se produce în cazul unor leziuni ale ramurii oftalmice a
trigemenului.

24. Acomodarea NU se realizează datorită:


A. aparatului suspensor al cristalinului;
B. mușchiului ciliar;
C. elasticității cristalinului;
D. mușchilor oblici superior și inferior;
E. ligamentului suspensor al cristalinului.

30
Analizatorii

25. Afirmația CORECTĂ cu privire la analizatori este:


A. celulele bipolare din mucoasa olfactivă au rol și de deutoneuron;
B. o sensibilitate foarte mare o avem pentru mercaptan (derivat
organic al sulfului);
C. pragul sensibilității gustative este reprezentat de concentrația cea
mai puternică la care stimulul produce o senzație;
D. fusurile neuromusculare sunt formate din 5-10 fibre musculare
modificate, numite fibre intrafusale și dispuse perpendicular pe
cele extrafusale;
E. terminațiile libere sunt arborizații axonice ale neuronilor senzitivi
din ganglionii spinali.

31
Glandele endocrine

GLANDELE ENDOCRINE
Şef lucr. Dr. Loredana Liliana Hurjui

1. Afirmaţia falsă despre hormoni este:


A. sunt substanţe chimice nespecifice;
B. sunt substanţe active;
C. acţionează la distanţă de locul sintezei;
D. sunt eliberaţi direct în sânge;
E. produc efecte caracteristice.

2. Afirmaţia corectă despre hipofiză este:


A. este situată înaintea chiasmei optice;
B. are forma ovalară;
C. diametrul este de 1,3 mm;
D. are relaţii anatomo-funcţionale cu hipotalamusul;
E. cântăreşte 500 g.

3. Următoarele organe au şi rol endocrin înafară de unul:


A. intestinul gros;
B. duodenul;
C. rinichiul;
D. pilorul;
E. hipotalamusul.

32
Glandele endocrine

4. Despre lobul anterior hipofizar putem afirma următoarele cu o


excepţie:
A. este partea cea mai dezvoltată a glandei;
B. împreună cu cel mijlociu alcătuieşte neurohipofiza;
C. constituie 75% din masa hipofizei;
D. împreună cu cel intermediar alcătuieşte adenohipofiza;
E. secretă hormonul de creştere.

5. Afirmaţia corectă cu privire la STH este:


A. inhibă condrogeneza;
B. după pubertate produce îngroşarea oaselor late;
C. majoritatea efectelor lor se exercită indirect;
D. sistemul port-hipotalamo-hipofizar;
E. stimulează creşterea creierului.

6. Vasopresina determină:
A. creşterea volumului urinei;
B. diabet insipid când este secretată în exces;
C. creşterea secreţiilor glandelor exocrine;
D. scade absorbţia facultativă a apei în tubul distal al nefronului;
E. în doze mari, vasoconstricţie.

7. Hormonul mamotrop:
A. stimulează, la femeie, ovulaţia;
B. este un inhibitor al activităţii gonadotrope;
C. secreţia sa scade temporar datorită suptului;
D. secreţia în afara sarcinii este inhibată de efort fizic;
E. secreţia revine la nivelul de control imediat după naştere.

33
Glandele endocrine

8. Referitor la tireostimulină este adevărată afirmaţia:


A. este secretată de tiroidă;
B. are ca organ ţintă timusul;
C. inhibă secreţia hormonilor tiroidieni;
D. sinteza hormonilor tiroidieni se realizează sub acţiunea ei;
E. se mai numeşte hormon non-glandulotrop.

9. Despre lobul intermediar hipofizar putem afirma următoarele,


cu excepţia:
A. secretă MSH;
B. hormonul secretat de acesta inhibă pigmentogeneza;
C. reprezintă 2% din masa hipofizei;
D. face parte din adenohipofiză;
E. hipotalamusul secretă un hormon care inhibă secreţia de MSH.

10. Hormonul secretat de neurohipofiză este:


A. adrenocorticotrop;
B. tireotrop;
C. oxitocina;
D. luteotrop;
E. luteinizant.

11. Următoarele afirmaţii privind aldosteronul sunt adevărate, cu


excepţia:
A. hipersecreţia sa determină boala Addison;
B. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+ sau H+;
C. are rol în menţinerea presiunii osmotice şi a volumului sangvin;
D. este secretat de corticosuprarenală;
E. este sintetizat din colesterol.

34
Glandele endocrine

12. Sindromul Cushing nu se manifestă prin:


A. hipersecreţia de corticosteroizi;
B. hipertensiune;
C. hiperglicemie;
D. astenie musculară;
E. hipotensiune.

13. Despre hormonii sexosteroizi se poate spune că:


A. sunt secretaţi de hipofiza anterioară;
B. au rol in dezvoltarea caracterelor sexuale primare;
C. determină la băieţi dezvoltarea laringelui;
D. cei androgeni sunt asemănători hormonilor secretaţi de ovare;
E. cei estrogeni sunt asemănători hormonilor secretaţi de testicul.

14. Afirmaţia corectă în legătură cu tiroida:


A. este localizată în partea posterioară a gâtului;
B. celulele foliculare sintetizează tireoglobulina;
C. celulele parafoliculare secretă tiroxină;
D. metabolismul bazal scade în hiperfuncţia tiroidiană;
E. guşa endemică este cauza aportului crescut de iod.

15. Care din următoarele acţiuni nu aparţin parathormonului:


A. controlează secreţia vitaminei D3;
B. este activ la nivel pulmonar;
C. activează osteoclastele;
D. creşte absorbţia intestinală a calciului;
E. este activ asupra osului.

35
Glandele endocrine

16. Despre glucagon se poate afirma că:


A. inhibă proteoliza;
B. stimulează secreţia gastrică;
C. inhibă secreţia biliară;
D. inhibă gluconeogeneza;
E. stimulează lipoliza.

17. Următorul efect aparţine corticotropinei:


A. scade concentraţia glucocorticoizilor în sânge;
B. inhibă melanogeneza în melanocite;
C. stimulează activitatea secretorie a CSR;
D. scade concentraţia hormonilor sexoxteroizi în sânge;
E. diabet bronzat în cazul hiposecreţiei de ACTH.

18. Hormonul foliculostimulant:


A. reglează secreţia de testosteron;
B. stimulează spermatogeneza;
C. stimulează ovulaţia;
D. stimulează secreţia corpului galben;
E. este secretat în hipotalamusul anterior .

19. Epinefrina este secretată de către:


A. medulosuprarenală;
B. corticosuprarenală;
C. celulele foliculare;
D. celulele α din pancreasul endocrin;
E. celulele parafoliculare.

36
Glandele endocrine

20. Boala Recklinghausen se caracterizează prin următoarele, cu


excepţia:
A. dureri osoase;
B. hipocalcemie;
C. cifoscolioză;
D. demineralizări osoase;
E. osteoporoză.

21. În ceea ce priveşte melatonina se poate spune că:


A. este secretată de hipofiză;
B. secreţia ei creşte la lumină;
C. are acţiuni frenatoare asupra funcţiei gonadelor;
D. are conexiuni cu metatalamusul;
E. formează sistemul metatalamo-epifizar.

22. Afirmaţia corectă despre insulină este:


A. este secretată de celulele alfa ale pancreasului endocrin;
B. are efect catabolizant pentru toate metabolismele intermediare;
C. este singurul hormon hiperglicemiant;
D. creşte sinteza de glicerol în ţesutul adipos;
E. deficitul ei determină hipoglicemie.

23. Următoarele afirmaţii despre timus sunt corecte, cu excepţia:


A. are rol de glandă endocrină până la pubertate;
B. are o structură mixtă;
C. este localizat retrosternal;
D. lobulul timic este unitatea sa histologică;
E. funcţiile sale sunt stimulate de hormonii steroizi.

37
Glandele endocrine

24. Următoarele efecte aparţin hormonilor tiroidieni, cu excepţia:


A. hipercolesterolemiant;
B. cresc frecvenţa mişcărilor respiratorii;
C. dezvoltarea normală a sinapselor;
D. vasodilataţie;
E. creşterea metabolismului bazal.

25. Catecolaminele:
A. sunt hormoni secretaţi de CSR;
B. au acţiune identică cu stimularea sistemului nervos parasimpatic;
C. produc alertă corticală;
D. determină bradicardie;
E. au efecte hipoglicemiante.

38
Sistemul osos și muscular

SISTEMUL OSOS ȘI MUSCULAR


Şef lucr. Dr. Loredana Liliana Hurjui

1. Afirmaţia corectă cu privire la osteogeneză este:


A. osificarea desmală dă naştere oaselor bazei craniului;
B. osificarea encondrală se mai numeşte şi de membrană;
C. oasele de cartilaj se dezvoltă prin osificare encondrală;
D. în osificarea de membrană se realizează creşterea în lungime a
osului;
E. celulele cartilajelor de creştere proliferează spre epifiză .

2. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:


A. atlasul este prima vertebră toracală;
B. sternul este un os lat;
C. sinartrozele nu posedă cavitatea articulară;
D. artrodiile sunt articulaţii sinoviale;
E. vertebrele prezintă, în partea anterioară, corpul vertebral.

3. Următoarele oase intră în alcătuirea neurocraniului, cu o


excepţie:
A. frontal;
B. vomerul;
C. etmoidul;
D. sfenoid;
E. occipital.

39
Sistemul osos și muscular

4. Afirmaţia corectă privind osificarea endocondrală este:


A. dă naştere claviculei;
B. dă naştere oaselor bolţii cutiei craniene;
C. realizează creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama
periostului;
D. osificarea epifizelor începe îninte de a atinge dimensiunile
definitive;
E. dă naştere oaselor membrelor, oaselor scurte şi oaselor bazei
craniului.

5. Oasele late:
A. intră în alcătuirea membrelor;
B. conţin măduva roşie, la adult;
C. conţin măduva cenuşie, la vârstnic;
D. sunt sesamoide;
E. sunt numai oase nepereche.

6. Despre scheletul capului este adevărat faptul că:


A. neurocraniul conţine trei oase nepereche si trei oase pereche;
B. viscerocraniul conţine cinci oase pereche şi un os nepereche;
C. viscerocraniul conţine segmentele intermediare ale organelor de
simţ;
D. viscerocraniul conţine segmentele periferice ale organelor de
simţ;
E. vomerul şi occipitalul sunt oase pereche.

40
Sistemul osos și muscular

7. Clavicula:
A. este un os alungit;
B. se articulează lateral cu humerusul;
C. prezintă diafiză şi epifize;
D. se articulează medial cu scapula;
E. are forma literei “J”.

8. Afirmaţia falsă este:


A. a doua vertebră cervicală se numeşte axis;
B. epifiza distală a femurului se articulează cu faţa posterioară a
rotulei;
C. coastele IX şi X sunt coaste flotante;
D. lordozele şi cifozele sunt curburi ale coloanei vertebrale în plan
sagital;
E. în sinostoze se interpune ţesut osos.

9. Afirmaţia corectă este:


A. matricea organică a osului conţine 90-95% fibre de colagen;
B. centura scapulară este formată din claviculă şi stern;
C. Osul conţine 20 % reziduu uscat;
D. după gradul de mobilitate, articulaţiile sunt împărţite în
sincondroze şi artrodii;
E. halucele este format din trei falange.

41
Sistemul osos și muscular

10. Despre pârghiile aparatului locomotor se pot afirma


următoarele, cu excepţia:
A. asupra lor acţionează muşchii;
B. asigură susţinerea corpului;
C. cea de ordinul I se referă la articulaţia craniului cu coloana
vertebrală;
D. cea de ordinul II, se referă la articulaţia dintre osul braţului şi cele
ale antebraţului;
E. pârghiile aparatului locomotor sunt de ordinul I, II şi III.

11. Afirmaţia corectă este:


A. fibrele de colagen dau osului o mare rezistenţă la tensiune;
B. oasele reprezintă principalul rezervor de substanţe organice al
organismului;
C. osul este alcătuit dintr-o matrice anorganică solidă;
D. osul conţine 20 % reziduu uscat;
E. matricea organică este reprezentată de depozitele de săruri de
calciu.

12. Afirmaţia corectă este:


A. unul dintre tendoane se inseră pe osul fix şi se numeşte inserţia
muşchiului;
B. unul dintre tendoane se inseră pe osul mobil şi se numeşte
originea muşchiului;
C. muşchiul are o vascularizaţie săracă;
D. musculatura scheletică are în structura sa ţesut muscular neted;
E. în general, muşchii prezintă o origine unică;

42
Sistemul osos și muscular

13. Endomisium este:


A. o membrană conjunctivă care se mai numeşte fascia musculară;
B. o lamă de tesut conjunctiv aflat sub fascia musculară;
C. o teacă fină de ţesut conjunctiv care înveleşte fiecare fibră
musculară;
D. alcătuit din ţesut fibros;
E. situat la exteriorul corpului muscular.

14. Afirmaţia falsă despre muşchii gambei este:


A. în loja laterală se află muşchii peronieri scurt şi lung;
B. muşchiul gastrocnemian se află în planul profund al lojei
posterioare;
C. sunt grupaţi într-o lojă antero-laterală şi lojă posterioară;
D. tricepsul sural este format din muşchiul gastrocnemian şi solear;
E. extensorii degetelor se află în loja anterioară.

15. Afirmaţia adevărată despre muşchii membrului superior este:


A. muşchii posteriori ai antebraţului sunt flexori ai antebraţului;
B. muşchii anteriori ai antebraţului sunt extensori ai antebraţului;
C. anterior, la brat, se află muşchiul triceps;
D. mâna are muşchi numai pe faţa palmară şi în spaţiile interosoase;
E. deltoidul este situat profund sub piele.

16. Afirmaţia falsă despre muşchii anterolaterali ai toracelui este:


A. aparţin muşchilor trunchiului;
B. muşchiul subclavicular este situat superficial;
C. diafragma are o faţă boltită spre torace;
D. marele şi micul pectoral se află în partea anterioară a toracelui;
E. muşchii trapezi nu aparţin acestui grup muscular.

43
Sistemul osos și muscular

17. Muşchii scheletici asigură următoarele, cu excepţia:


A. postura;
B. tonusul;
C. mimica;
D. echilibrul;
E. mişcările involuntare.

18. Varianta corectă despre elasticitatea muşchilor este:


A. reprezintă capacitatea muşchiului de a se alungi pasiv sub
acţiunea unei forţe;
B. baza anatomică o reprezintă fibrele conjunctive şi cele elastice din
muşchi;
C. baza anatomică o reprezintă fibrele elastice din structura
perimisiumului;
D. se datorează conductanţei ionice;
E. baza anatomică o reprezintă sarcomerul.

19. Diafragma este un muşchi:


A. fusiform;
B. triunghiular;
C. lat;
D. circular;
E. patrulater.

44
Sistemul osos și muscular

20. Despre contracţia auxotonică se poate afirma faptul că:


A. lungimea muşchiului e neschimbată;
B. tensiunea muşchiului este constantă;
C. un exemplu de astfel de contracţie este susţinerea posturii
corpului;
D. variază lungimea şi tensiunea muşchiului;
E. muşchiul nu prestează lucru mecanic extern.

21. Afirmaţia corectă în legătură cu faza de contracţie a secusei


este:
A. are în medie o durată de 0,04 s;
B. are în medie o durată de 0,04 ms;
C. în timpul ei are loc manifestarea electrică a contracţiei;
D. durează din momentul aplicării excitantului şi până la apariţia
contracţiei;
E. are în medie o durată de 0,05 s.

22. Tonusul muscular:


A. reprezintă capacitatea muşchiului de a se contracta;
B. se datorează permeabilităţii selective a membranei celulare;
C. este proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea
unei forţe exterioare;
D. dispare după denervare;
E. este o stare de tensiune temporară caracteristică muşchilor.

45
Sistemul osos și muscular

23. Afirmaţia adevărată despre tetanos este:


A. aplicarea stimulilor cu frecvenţa de 50 -100 stimuli/secundă duce
la apariţia tetanosului incomplet;
B. aplicarea stimulilor cu frecvenţa de 10 -20 stimuli/secundă duce
la apariţia tetanosului complet;
C. se obţine prin stimulare unică;
D. se realizează prin stimuli repetitivi;
E. toate contracţiile voluntare ale muşchilor din organism sunt
secuse.

24. Manifestările electrice ale contracţiei musculare:


A. sunt iniţiate prin mecanismul de cuplare excitaţie-contracţie;
B. se datorează fenomenelor biochimice;
C. sunt reprezentate de potenţialul de acţiune al fibrei musculare;
D. se pot înregistra cu ajutorul miografului;
E. sunt reprezentate grafic printr-o secusă.

25. Afirmaţia adevarată este:


A. oboseala musculară se datorează creşterii pH-ului intracelular,
stimulând unele enzime;
B. în miopatiile degenerative ţesutul muscular striat scheletic este
înlocuit cu ţesut sclero-adipos;
C. miopatiile apar des după vârsta de 30 de ani;
D. după o activitate musculară prelungită are loc o creştere a
transmiterii semnalelor nervoase la nivelul joncţiunii neuro-
musculare;
E. contracţia excesivă a unui muşchi nu poate duce la ruperea sa.

46
Sistemul digestiv

SISTEMUL DIGESTIV
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

1. Segmentul comun sistemelor digestiv și respirator este:


A. esofagul;
B. stomacul;
C. traheea;
D. faringele;
E. duodenul.

2. Enzima care NU este prezentă în stomac este:


A. pepsina;
B. lipaza gastrică;
C. gelatinaza;
D. labfermentul;
E. amilaza.

3. Ordinea corectă a porţiunilor intestinului subţire este:


A. pilor, duoden, ileon;
B. duoden, ileon, jejun;
C. duoden, jejun, ileon;
D. duoden, cec, jejun;
E. jejun, ileon, duoden.

47
Sistemul digestiv

4. Dintre următoarele glande, NU este o glandă anexă a tubului


digestiv:
A. ficatul;
B. pancreasul;
C. glandele paratiroide;
D. glandele sublinguale;
E. glanda parotidă.

5. Dintre următoarele segmente, NU aparţine intestinului gros:


A. colonul transvers;
B. rectul;
C. jejunul;
D. cecul;
E. sigmoidul.

6. Compoziția salivei este:


A. 99.5% apa si 0.5% reziduu uscat;
B. 95.5% apa si 4.5% reziduu uscat;
C. 98.5% apa si 1.5% reziduu uscat;
D. 95% apa si 5% reziduu uscat;
E. 85% apa si 15% reziduu uscat.

7. În timpul esofagian al deglutiției peristaltismul secundar este


coordonat de:
A. trunchiul cerebral;
B. nervul vag;
C. nervul accesor;
D. sistemul nervos enteric al esofagului;
E. nervul glosofaringian.

8. Inhibarea secreției de HCl este realizată de:


A. acetilcolină;

48
Sistemul digestiv

B. adrenalină;
C. secretină;
D. gastrină;
E. somatostatină.

9. Alimentele ajung în duoden prin orificiul:


A. piloric;
B. cardia;
C. ileocecal;
D. Oddi;
E. esofagian.

10. Afirmația FALSĂ referitoare la enzimele gastrice este:


A. gelatinaza hidrolizează gelatina;
B. lipaza gastrică hidrolizează numai lipidele ingerate sub formă de
emulsie;
C. pepsina inițiază procesul de digestie a proteinelor;
D. pepsinogenul este forma inactivă a pepsinei;
E. labfermentul blochează coagularea laptelui.

11. Timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor la valva


ileocecală este:
A. 3-5 ore;
B. 4-6 ore;
C. 7-9 ore;
D. 30 minute - 1oră;
E. 10-30 minute.

12. Reflexul masticator este coordonat de centrii nervoși din:


A. talamus;
B. măduva spinării;
C. trunchiul cerebral;
D. cerebel;
49
Sistemul digestiv

E. nici o variantă corectă.

13. În compoziția bilei intră:


A. acizi biliari, trigliceride, gastrină;
B. acizi biliari, pigmenți biliari, lecitină, colesterol și electroliți;
C. trigliceride, lipază, pigmenți biliari;
D. labferment, lecitină, amilază;
E. trigliceride și colesterol.

14. Vilozităţile intestinale sunt formaţiuni prezente la nivelul:


A. celulelor epiteliului intestinal;
B. mucoasei intestinului subţire;
C. mucoasei intestinului gros;
D. mucoasei gastrice;
E. epiteliului traheal.

15. Circuitul entero-hepatic presupune recircularea:


A. sărurilor biliare din intestinul subţire, prin vena portă, la ficat;
B. integrală a bilei, de la intestinul subţire la ficat;
C. sărurilor biliare din intestinul subţire, prin artera hepatică, la ficat;
D. colesterolului din vezica biliară, la ficat;
E. sărurilor biliare din intestinul gros la ficat.

50
Sistemul digestiv

16. Hormonul care stimulează evacuarea bilei din vezica biliară


este:
A. secretina;
B. gastrina;
C. lecitina;
D. colecistochinina;
E. bilirubina.

17. Lipidele se absorb din tractul gastro-intestinal prin:


A. transport activ Na dependent;
B. transport pasiv Na dependent;
C. difuziune facilitată;
D. difuziune pasivă;
E. osmoza.

18. Fierul se absoarbe sub acțiunea:


A. vitaminei C;
B. vitaminei A;
C. vitaminei B;
D. vitaminei D;
E. vitaminei K.

51
Sistemul digestiv

19. Afirmația FALSĂ este:


A. apa se absoarbe pasiv în intestinul subțire;
B. vitaminele liposolubile intră în alcătuirea miceliilor și se absorb
împreună cu celelalte lipide în intestinul proximal;
C. fierul se absoarbe în jejun și ileon;
D. clorul, din clorura de sodiu, se absoarbe activ, iar sodiul urmează
pasiv clorul;
E. vitaminele hidrosolubile se absorb prin transport facilitat sau prin
sistem de transport activ Na-dependent.

20. La nivelul colonului se secretă:


A. sodiu;
B. clor;
C. potasiu;
D. calciu;
E. magneziu.

21. Bilirubina și biliverdina sunt:


A. lecitine;
B. pigmenți biliari;
C. acizi biliari;
D. săruri biliare;
E. electroliți.

22. Apendicele vermiform:


A. se deschide în ileon;
B. se deschide în colonul transvers;
C. se deschide în colonel descendent;
D. se deschide în cec;
E. se deschide în duoden.
23. Vitaminele liposolubile sunt:
A. vitaminele B, C și K;
B. vitaminele A, D, E și K;
C. vitaminele A, D și C;
52
Sistemul digestiv

D. vitaminele B, C, E și D;
E. vitaminele A, B și C.

24. Calciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de


membrana celulară și activat de:
A. vitamina A;
B. vitamina B;
C. vitamina D;
D. vitamina C;
E. vitamina E.

25. Enterocolita reprezintă inflamația mucoasei:


A. intestinului subțire și a celui gros;
B. stomacului;
C. colonului;
D. apendicelui;
E. esofagului.

53
Sistemul circulator

SISTEMUL CIRCULATOR
Șef lucr. Dr. Cristina Oprișa

1. Anticorpii sunt:
A. lipide plasmatice;
B. proteine plasmatice din clasa alfa-globulinelor;
C. proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor;
D. glucide plasmatice;
E.proteine plasmatice din clasa albuminelor.

2. Răspunsul imun specific primar:


A. se realizează pe seama limfocitelor cu memorie;
B. apare la primul contact cu anticorpul;
C. se realizează la un contact ulterior cu același antigen;
D. este o componentă a răspunsului imun nespecific;
E.apare la primul contact cu antigenul.

3. Apărarea nespecifică:
A. are eficacitate foarte mare;
B. nu este prezentă la toți oamenii;
C. se realizează prin mecanisme celulare și umorale;
D. poare fi dobândită natural;
E.poate fi dobândită artificial.

4. Trombocitele au rol în:


A. fagocitoză;
B. transportul O2;
C. transportul CO2;
D. hemostază;
E.apărare.
5. Eritrocitele:
A. au rol în menținerea echilibrului acido-bazic;
B. sunt celule cu nucleu;
C. se mai numesc și plachete sangvine;
D. au capacitatea de a emite pseudopode;
E.participă la reacția de apărarea a organismului.

6. Valoarea hematocritului la femei este:


54
Sistemul circulator

A. 41-50 %;
B. 12-15,6 g/dL;
C. 35-46 %;
D. 13,8-17,2 g/dL;
E.6-8,5 g/dL.

7. Valoarea natriemiei este:


A. 3,5-5,3 mmol/L;
B. 135-146 mmol/L;
C. 8,5-10,3 mg/dL;
D. 6-8,5 g/dL;
E.65-110 mg/dL.

8. Grupa de sânge 0:
A. poate primi de la toate grupele;
B. se numește primitor universal;
C. poate primi de la grupa AB;
D. poate dona doar la grupa A;
E.poate dona la toate grupele.

55
Sistemul circulator

9. Faza a III-a a coagulării:


A. constă în formarea trombinei;
B. durează 4-8 minute;
C. constă în formarea fibrinei;
D. durează 10 secunde;
E.presupune aderarea trombocitelor la nivelul plăgii.

10. Unda T de pe traseul EKG corespunde:


A. depolarizării atriale;
B. repolarizării ventriculare;
C. repolarizării atriale;
D. conducerii atrio-ventriculare;
E.depolarizării ventriculare.

11. Anemia feriprivă apare prin:


A. aport insuficient de fier;
B. alterarea producerii de hemoglobină;
C. absorbția insuficientă a fierului;
D. transportul insuficient al fierului;
E.toate răspunsurile sunt corecte.

12. Valoarea normală a presiunii arteriale diastolice este:


A. 120 mmHg;
B. 10 mmHg;
C. 80 mmHg;
D. 150 mmHg;
E.0 mmHg.

56
Sistemul circulator

13. Varianta corectă este:


A. vena iliacă externă colectează sângele de la pereții și viscerele din
bazin;
B. vena cavă inferioară colectează sângele de la membrele
superioare, rinichi și suprarenale;
C. vena cavă inferioară urcă la dreapta coloanei vertebrale, străbate
diafragma și se termină în atriul stâng;
D. vena portă se formează prin unirea a trei vene: mezenterică
superioară, mezenterică inferioară și hepatică;
E.vena subclaviculară continuă vena axilară care strânge sângele
venos de la nivelul membrelor superioare.

14. Sunt ramuri viscerale ale aortei descendente toracice:


A. arterele subclaviculare;
B. arterele pericardice;
C. arterele renale;
D. trunchiul celiac;
E.artera mezenterică superioară.

15. Artera iliacă internă are ramuri viscerale pentru:


A. rinichi;
B. stomac;
C. vezica urinară;
D. prima porțiune a rectului;
E.esofag.

57
Sistemul circulator

16. Venele subcutanate:


A. nu se pot vedea cu ochiul liber;
B. însoțesc arterele;
C. se găsesc imediat sub mușchi;
D. se varsă în venele profunde;
E.sunt vene profunde.

17. Trunchiul celiac:


A. se împarte în două ramuri: splenică și hepatică;
B. vascularizează stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul și rinichii;
C. se împarte în trei ramuri: splenică, hepatică și gastrică dreaptă;
D. vascularizează stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul și splina;
E.vascularizează jejuno-ileonul.

18. În cursul unor eforturi fizice intense, volumul-bătaie al fiecărui


ventricul poate crește până la:
A. 70 mL;
B. 50 mL;
C. 450 mL;
D. 550 mL;
E.150 mL.

19. Valvele mitrală și tricuspidă:


A. se deschid în timpul sistolei;
B. se deschid în timpul diastolei;
C. permit expulzia sângelui în artere;
D. împiedică revenirea sângelui în ventricule;
E.se închid în timpul diastolei;

58
Sistemul circulator

20. Conductibilitatea este proprietatea miocardului:


A. de a propaga excitaţia la toate fibrele sale;
B. de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale;
C. de a se autostimula;
D. de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune propagat;
E.nici un răspuns corect.

21. La o frecvență cardiacă de 75 bătăi pe minut, sistola


ventriculară durează:
A. 0,70 s;
B. 0,30 s;
C. 0,10 s;
D. 0,80 s;
E.0,50 s.

22. Înregistrarea grafică a pulsului arterial se numeşte:


A. fonocardiogramă;
B. electrocardiogramă;
C. şoc apexian;
D. sfigmogramă;
E.miogramă.

23. Zgomotul II diastolic este:


A. mai lung față de zgomotul I sistolic;
B. mai intens față de zgomotul I sistolic;
C. produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare;
D. produs la începutul diastolei atriale;
E.mai acut si mai puțin intens față de zgomotul I sistolic.

59
Sistemul circulator

24. Factorii determinanți ai presiunii arteriale sunt:


A. rezistența periferică;
B. volemia;
C. debitul cardiac;
D. elasticitatea arterelor;
E.toate răspunsurile sunt corecte.

25. Elasticitatea arterelor:


A. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale în diatolă;
B. contribuie la menținerea tensiunii arteriale în sistolă;
C. crește cu vârsta;
D. este un factor determinant al presiunii arteriale;
E.se opune curgerii sângelui prin vase.

60
Homeostaza

HOMEOSTAZIA
Prof. Dr. Ionela – Lăcrămioara Serban

1. Varianta corectӑ este:


A. mecanismele de reglare nu intervin în menţinerea funcţiilor vitale
ale organismului;
B. homeostazia este realizatӑ de cӑtre efectori pe baza informaţiilor
primite de la receptorii mediului intern;
C. în organism, mecanismele de reglare se realizeazӑ prin bucle de
feed-back medular;
D. homeostazia menţine între anumite limite unele valori ale
componentelor mediului intern fӑrӑ a putea influenţa pH-ul,
temperature etc;
E. mecanismele de reglare intervin, mai ales, în menţinerea unor
constante statice ale mediului intern.

2. În controlul nivelului glicemiei un rol important îl au efectorii


antagonici de tip:
A. insulinӑ / vasoconstricţie;
B. glucagon / vasodilataţie;
C. insulinӑ / parathormon;
D. glucagon / aldosteron;
E. insulinӑ / glucagon.

61
Homeostaza

3. Dializa, mijloc extracorporeal de menţinere a funcţiei renale, este


compusӑ din:
A. apӑ;
B. dializor;
C. inimӑ artificialӑ;
D. plӑmân artificial;
E. schimbӑtor termic pentru temperature corpului.

4. Varianta corectӑ privind valorile medii ale unor parametri ai


mediului intern este:
A. debitul cardiac de repaus: 70 mL/min;
B. hemoglobina la femei: 35 - 46 g/dL;
C. limfocite: 3 - 9% din leucocite;
D. numӑr de plachete: 150 000 - 300 000 pe mm3;
E. acizi graşi liberi: < 200 mg/dL.

5. Alegeţi varianta corectӑ:


A. sistemul nervos, prin intermediul hormonilor, realizeazӑ
homeostazia;
B. sistemul endocrin, prin intermediul mediatorilor chimici,
realizeazӑ homeostazia;
C. sistemul nervos şi cel endocrin realizeazӑ homeostazia;
D. sistemul nervos şi endocrin realizeazӑ integrarea dinamicӑ a
organismului la condiţiile mediului intern;
E. sistemul endocrin realizeazӑ integrarea staticӑ a organismului la
condiţiile în permanentӑ schimbare a mediului intern.

62
Sistemul respirator

SISTEMUL RESPIRATOR
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

1. Traheea este un organ sub formă de tub, cu o lungime de:


A. 10-12 cm;
B. 5-7 cm;
C. 3-4 cm;
D. 15-20 cm;
E. 20-40 cm.

2. Unitatea morfo-funcțională a plămânului se numește:


A. lob;
B. lobul;
C. bronhiolă;
D. acin;
E. alveolă.

3. Minut-volumul respirator se mai numește și:


A. volum curent;
B. capacitate vitală;
C. capacitate inspiratorie;
D. debit respirator;
E. frecvență respiratorie.

63
Sistemul respirator

4. Afirmația FALSĂ este:


A. unitatea morfo-funcțională a plămânului este acinul pulmonar;
B. în mod normal, presiunea pleurală este mai mica decât cea
atmosferică;
C. volumul maxim până la care pot fi expansionați plămânii prin
efort inspirator maxim este de 5000 mL;
D. în inspirație, coastele și diafragma se ridică, iar în expirație,
coastele și diafragma coboară;
E. fibroza pulmonară este reprezentată de înlocuirea țesutului
pulmonar funcțional cu țesut fibros.

5. Următoarele afirmații despre presiunea pleurală sunt corecte cu


o excepție:
A. este presiunea din spațiul cuprins între pleura viscerală și cea
parietală;
B. este egală cu presiunea atmosferică;
C. este o presiune negativă;
D. este o presiune mai mica decât presiunea atmosferică;
E. variaza cu fazele respirației.

6. Capacitatea pulmonară totală reprezintă:


A. volumul maxim până la care pot fi expansionați plămânii prin
efort inspirator maxim;
B. suma dintre volumul curent și volumul inspirator de rezervă;
C. volumul de aer care rămâne în plămâni după o expirație forțată;
D. volumul de aer inspirat și expirat în timpul respirației normale;
E. un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul
curent.

64
Sistemul respirator

7. Volumul inspirator de rezervă este de aproximativ:


A. 500 mL;
B. 1500 mL;
C. 2000 mL;
D. 3000 mL;
E. 3500 mL.

8. În repaus, frecvența mişcărilor respiratorii, la adult, este:


A. 18 respiraţii/minut;
B. 6 respiraţii/minut;
C. 60 respiraţii/minut;
D. 80 respiraţii/minut;
E. 40 respiraţii/minut.

9. Următoarele volume și capacități pot fi măsurate prin


spirometrie cu o excepție:
A. volumul inspirator de rezervă;
B. volumul curent;
C. volumul rezidual;
D. capacitatea vitală;
E. volumul expirator de rezerva.

10. Capacitatea reziduală funcțională reprezintă:


A. suma dintre volumul curent, volumul inspirator de rezervă și
volumul expirator de rezervă;
B. suma dintre volumul rezidual și volumul expirator de rezervă;
C. suma dintre volumul curent și volumul inspirator de rezervă;
D. suma dintre volumul rezidual, volumul curent, volumul
inspirator de rezervă și volumul expirator de rezervă;
E. suma dintre volumul rezidual și volumul curent.
11. Enunţul corect despre debitul respirator este:
65
Sistemul respirator

A. la un volum curent de 500 mL și o frecvență respiratorie de


10/min, este egal cu 9L/min;
B. este egal cu produsul dintre frecvența respiratorie și volumul
curent;
C. rămâne neschimbat în efort;
D. rămâne constant în condiții patologice;
E. reprezintă cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator
în fiecare secundă.

12. Afirmația FALSĂ despre emfizemul pulmonar este:


A. reprezintă un proces pulmonar complex, obstructiv și distructiv;
B. este consecința fumatului îndelungat;
C. are loc obstruarea căilor aeriene mici, ceea ce face expirul foarte
dificil;
D. determină hipotensiune pulmonară;
E. 50-80% din pereții alveolari sunt distruși.

13. Reglarea ventilației este realizată de către:


A. centrii nervoși din bulb și punte;
B. centrii nervoși din bulb, punte și mezencefal;
C. centrii nervoși din bulb;
D. centrii nervoși din bulb și mezencefal;
E. nici un răspuns corect.

66
Sistemul respirator

14. Gradientul presional dintre presiunile parţiale ale O2 din aerul


alveolar şi sângele din capilarele pulmonare este:
A. 7 mmHg;
B. 25 mmHg;
C. 60 mmHg;
D. 50 mmHg;
E. 57 mmHg.

15. CO2 este transportat prin sânge, în cea mai mare parte:
A. dizolvat fizic în plasmă;
B. combinat cu anhidraza carbonică;
C. sub formă de carbaminohemoglobină;
D. sub formă de acid carbonic;
E. sub formă de bicarbonat plasmatic.

16. O moleculă de hemoglobină se poate combina cu maximum:


A. 4 molecule de oxigen;
B. 6 molecule de oxigen;
C. 4 molecule de dioxid de carbon;
D. 6 molecule de dioxid de carbon;
E. 8 molecule de oxigen.

17. Coeficientul de utilizare al oxigenului în repaus este:


A. 1 mL oxigen la fiecare 100 mL sânge;
B. 7 mL oxigen la fiecare 100 mL sânge;
C. 10 mL oxigen la fiecare 100 mL sânge;
D. 20 mL oxigen la fiecare 100 mL sânge;
E. 40 mL oxigen la fiecare 100 mL sânge.

67
Sistemul respirator

18. Următoarele afirmații despre difuziunea CO2 sunt corecte cu o


excepție:
A. se face dinspre sângele din capilarele pulmonare spre alveole;
B. presiunea parțială a CO2 în sângele din capilarele pulmonare este
de 40 mmHg;
C. gradientul de difuziune a CO2 este de doar o zecime din cel al
O2;
D. CO2 difuzează de 20 ori mai repede decât O2;
E. CO2 este de 25 de ori mai solubil în lichidele organismului decât
O2.

19. Membrana alveolo-capilară este alcătuită din următoarele


componente cu o excepție:
A. endoteliul capilar;
B. interstițiul pulmonar;
C. foița viscerală pleurală;
D. epiteliul alveolar;
E. surfactant.

20. Volumul de aer care se află în plămâni după o inspirație forţată


este:
A. aproximativ 2000 mL;
B. aproximativ 1500 mL;
C. aproximativ 1000- 1400 mL;
D. aproximativ 2500 mL;
E. aproximativ 5000 mL.

68
Sistemul respirator

21. Ultimele ramificații ale arborelui bronșic se numesc:


A. bronhii principale;
B. acinii pulmonari;
C. bronhiole terminale;
D. sacii alveolari;
E. bronhiole respiratorii.

22. Următoarele boli reprezintă afectări patologice ale sistemului


respirator cu o excepție:
A. emfizemul pulmonar;
B. guta;
C. gripa;
D. fibroza pulmonară;
E. antracoza.

23. Prin cedarea oxigenului adus la celule, se formează:


A. oxihemoglobină;
B. mioglobină;
C. hemoglobină redusă;
D. carbaminhemoglobină;
E. globină.

69
Sistemul respirator

24. Volumul respirator rezidual are urmatoarele caracteristici cu o


excepție:
A. are valoare de aproximativ 1500 mL;
B. reprezintă diferența dintre capacitatea pulmonară totală și
capacitatea vitală;
C. reprezintă diferența dintre capacitatea reziduală funcțională și
volumul expirator de rezervă;
D. nu se poate măsura prin spirometrie;
E. se poate măsura prin spirometrie.

25. Despre fenomenul de membrană Hamburger se poate spune că:


A. are rol în transportul oxigenului;
B. are rol în formarea carbaminohemoglobinei;
C. are loc în leucocit;
D. ajută la formarea bicarbonatului plasmatic;
E. se mai numește și fenomenul migrării clorului din plasma în
leucocit.

70
Sistemul excretor

SISTEMUL EXCRETOR
Șef lucr. Dr. Claudia Cristina Tărniceriu

1. Afirmația CORECTĂ este:


A. rinichii sunt așezați în regiunea sacrată;
B. în alcătuirea nefronului intră corpusculul renal și un sistem
tubular;
C. rinichii contribuie la menținerea hematozei;
D. rinichii sunt așezați în cavitatea toracică de o parte și de alta a
coloanei vertebrale;
E. lobii renali reprezintă unitatea anatomică și funcțională a
rinichiului.

2. Rinichii au următoarele roluri cu O EXCEPȚIE:


A. formarea și eliberarea reninei;
B. formarea și eliberarea eritropoietinei;
C. activarea vitaminei D3;
D. menținerea echilibrului acido-bazic;
E. glicogenogeneza.

71
Sistemul excretor

3. Afirmația FALSĂ cu privire la nefroni este:


A. nefronii corticali au glomerulul situat în corticala renală și ansa
Henle lungă;
B. nefronii juxtamedulari au anse Henle care coboară adânc în
medulară;
C. nefronii juxtamedulari sunt extrem de importanți în mecanismul
contracurent;
D. nefronii corticali reprezintă 85% din numărul total de nefroni;
E. ansa Henle a nefronilor corticali ajunge doar în stratul extern al
medularei renale.

4. Lichidul care filtrează din capilare glomerulare în capsula


Bowman este numit:
A. urina finală;
B. urina secundară;
C. urina primară;
D. plasmă care conține cantități mari de proteine;
E. ser care conține cantități mari de proteine.

5. Afirmația CORECTĂ este:


A. cea mai mare parte a rețelei de capilare peritubulare se găsește în
medulara renală;
B. rețeaua capilară peritubulară primește din arteriorele aferente
sângele care a trecut deja prin glomerul;
C. în condiții bazale, debitul sanguin renal reprezintă 20% din
debitul cardiac de repaus;
D. debitul sanguin renal este de aproximativ 500 mL/min;
E. debitul sanguin renal este de aproximativ 100 mL/100 g
țesut/minut.

6. Ordinea CORECTĂ în care se succed elementele componente ale


căilor urinare:

72
Sistemul excretor

A. pelvis renal, calice renale mici, calice renale mari, vezică urinară,
ureter, uretră;
B. ureter, calice renale mici, calice renale mari, pelvis renal, vezică
urinară, uretră;
C. uretră, calice renale mici, calice renale mari, pelvis renal, vezică
urinară, uretră;
D. calice renale mici, calice renale mari, pelvis renal, ureter, vezică
urinară, uretră;
E. calice renale mari, calice renale mic, pelvis renal, ureter, vazică
urinară, uretră.

7. Forțele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în


capsula Bowman sunt următoarele cu O EXCEPȚIE:
A. presiunea din capilarele glomerulare care determină filtrarea;
B. presiunea din capsula Bowman care se opune filtrării și este de
aproximativ 32 mmHg;
C. presiunea coloid -osmotică a proteinelor plasmatice din capilare;
D. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman
(considerată 0);
E. presiunea din capilarele glomerulare are valoarea medie de 60
mmHg.

8. Prin transport pasiv NU se reabsoarbe:


A. apa;
B. ureea;
C. o parte din Na;
D. aminoacizii;
E. o parte din Cl.
9. Prin transport activ se reabsorb următoarele substanțe cu O
EXCEPȚIE:
A. polipeptide;
B. ureea;
C. glucoza;

73
Sistemul excretor

D. majoritatea sărurilor minerale;


E. aminoacizii.

10. Reabsorția facultativă a apei se produce mai ales la nivelul:


A. tubului contort proximal;
B. tubilor colectori;
C. corpusculului renal;
D. glomerulului renal;
E. ansa Henle.

11. În urina finală NU se găsește una dintre următoarele substanțe:


A. uree;
B. acid uric;
C. glucoză;
D. apă;
E. creatinină;

12. Afirmația CORECTĂ cu privire la vezica urinară este:


A. este o cavitate cu pereți alcătuiți din musculatură striată;
B. corpul vezicii ocupă cea mai mică parte a vezicii și se continuă în
jos cu uretra;
C. sfincterul extern al vezicii urinare este controlat involuntar;
D. colul vezical este o prelungire sub formă de pâlnie a corpului;
E. mușchiul colului vezical este denumit adeseori și sfincter extern.

13. Afirmația FALSĂ cu privire la micțiune este:


A. vezica urinară se umple brusc, până ce tensiunea intraparietală
atinge o anumită valoare prag;
B. când în vezică s-au adunat 30-50 mL apă, presiunea crește la 5-10
cm apă;
C. acumularea în vezica urinară a 200-300 mL de urină determină o
creștere de numai câțiva centimetri apă a presiunii intravezicale;
D. dacă volumul de urină depășește 300-400 mL, presiunea crește
foarte mult și rapid;
74
Sistemul excretor

E. reflexul de micțiune odată inițiat, se autoamplifică.

14. La nivelul tubilor uriniferi NU are loc unul dintre următoarele


procese:
A. reabsorbția tubulară;
B. secreția tubulară;
C. reabsorbția facultativă a apei;
D. filtrarea glomerulară;
E. rebsorbția obligatorie a apei.

15. Afirmația CORECTĂ este:


A. nefrocitele au la polul bazal numeroși microvili care cresc
considerabil suprafața activă;
B. membranele celulelor tubulare, conțin pompe metabolice care
participă la transportul activ;
C. în lipsa ADH, reabsorbția obligatorie a apei nu se produce;
D. mecanismele secreției tubulare sunt doar active;
E. lichidul care rezultă în urma proceselor de reabsorbție și secreție
tubulară intră în pelvisul renal sub formă de urină primară.

75
Sistemul excretor

16. Afirmația FALSĂ cu privire la sistemul excretor este:


A. mecanismele secreției sunt la fel cu cele ale absorbției : active și
pasive;
B. secreția de H+ se produce prin mecanism activ;
C. secreția de K+ are loc prin mecanisme active și pasive;
D. pe măsură ce urina se colectează în pelvis, presiunea din pelvis
crește și inițiază o contracție peristaltică;
E. în porțiunea inferioară ureterul pătrunde perpendicular în vezica
urinară și trece câțiva centimetri sub epiteliul vezical.

17. Afirmația CORECTĂ cu privire la reabsorbția apei este:


A. reabsorbția apei are loc în principal la nivelul corpusculului renal;
B. cea mai importantă reabsorbție are loc la nivelul tubului contort
distal -20% din apa filtrată;
C. toate segmentele nefronului pot reabsorbi apa dar în proporții
diferite;
D. în lipsa ADH, reabsorbția obligatorie nu se produce;
E. în urina definitivă se elimină cca 10% din apa filtrată.

18. Afirmația CORECTĂ cu privire la compoziția chimică a urinei


este:
A. urina conține 50% apă;
B. valoarea medie a creatininei în urina finală este 1-2 g;
C. urina conține 50% diverși componenți: substanțe minerale,
organice, hematii și leucocite;
D. valoarea medie a ureei în urina finală este de 0,6-0,8 g;
E. urina conține hematii (mai multe de 5000/mL).

76
Sistemul excretor

19. În condiții bazale debitul sanguin renal reprezintă următorul


procent din debitul cardiac de repaus:
A. 50%;
B. 30%;
C. 20%;
D. 70%;
E. 40%.

20. Clasic sindromul nefritic poate include următoarele semne cu O


EXCEPȚIE:
A. gucozurie;
B. hematurie;
C. hipertensiune;
D. insuficiență renală;
E. edeme.

21. Reflexul de micțiune NU este controlat, stimulat sau inhibat de:


A. măduva spinării;
B. centri nervoși superiori din trunchiul cerebral;
C. centri nervoși superiori din cortexul cerebral;
D. centrii nervoși superiori din cerebel;
E. centrii nervoși superiori din scoarța cerebrală.

77
Sistemul excretor

22. Afirmația CORECTĂ este:


A. tratamentul insuficienței renale se poate realiza prin dializă
(rinichi artificial);
B. în mod normal, tractul urinar este nesteril și nu este rezistent la
colonizarea bacteriană;
C. în insuficiența renală cronică, pierderea funcționalității renale se
instalează brusc;
D. în insuficiența renală cronică există posibilitatea recuperării
aproape complete a funcției renale;
E. insuficiența renală, de regulă este stadiul evolutiv inițial pentru
numeroase boli renale sau cu atingere renală.

23. Evidențierea glucozei în urină presupune apariția unui


precipitat:
A. albastru;
B. roșcat;
C. galben;
D. verde;
E. tulbure.

24. Afirmația FALSĂ este:


A. nefronii corticali reprezintă 85% din numărul total de nefroni;
B. transportul activ este selectiv și se datorează travaliului metabolic
al nefrocitului;
C. mușchiul colului vezical este denumit adeseori și sfincter intern;
D. sfincterul extern este controlat de către sistemul nervos și poate
preveni micțiunea;
E. la nivelul ureterului, stimularea parasimpatică poate scădea
frecvența undelor peristaltice, afectând și intensitatea contracției;

25. Afirmația FALSĂ este:


A. majoritatea compușilor urinei finale sunt substanțe utile;

78
Sistemul excretor

B. ureterele sunt mici tuburi musculare netede care încep în pelvisul


fiecărui rinichi și coboară până la vezica urinară;
C. morfologic, nefrocitele au la polul bazal numeroase mitocondrii
care fabrică ATP necesar procesului de absorbție;
D. prin transport activ se absorb unele vitamine;
E. secreția de K+ are loc mai ales în tubul contort distal.

79
Metabolismul

METABOLISMUL
Șef lucr. Dr. Daniela Matei

1. Afirmațiile privind metabolismul sunt adevărate cu o excepție:


A. reprezintă totalitatea reacțiilor biochimice de sinteză ori de
degradare, cu consum energetic sau cu producere de energie, care
au loc în organismele vii;
B. pot fi de tip catabolic și anabolic;
C. procesele de tip catabolic au ca rezultat producerea de energie;
D. procesele de tip anabolic asigură creșterea și dezvoltarea
organismului;
E. la vârstele tinere predomină catabolismul.

2. La nivelul ficatului glucoza se stochează sub formă de glicogen


prin procesul de:
A. glicoliză;
B. gluconeogeneză;
C. glicogenoliză;
D. glicogenogeneză;
E. lipogeneză.

3. Ciclul Krebs se desfășoară în:


A. ribozomi;
B. mitocondrii;
C. reticul endoplasmatic;
D. lizozomi;
E. aparatul Golgi.

80
Metabolismul

4. Glucoza absorbită din intestin ajunge la nivelul ficatului:


A. pe cale sangvină;
B. pe calea venei porte;
C. pe cale limfatică;
D. prin artera hepatică;
E. prin aorta toracică.

5. Afirmația FALSĂ despre insulină este:


A. crește glicemia;
B. facilitează pătrunderea glucozei în celule;
C. facilitează utilizarea glucozei la nivel celular;
D. scade glicemia;
E. este hormon secretat de pancreasul endocrin.

6. Rolul energetic al glucidelor:


A. constă în faptul că sunt lent degradate;
B. degradarea unui gram de glucide eliberează 9,3 kcal;
C. glicogenul, depozitat în special în ficat și mușchi, constituie o
rezervă energetică;
D. degradarea glucidelor duce la formarea unor produși reziduali;
E. glicogenul, depozitat în ficat și mușchi, constituie o rezervă
energetică de aproximativ 50.000 kcal.

7. Gluconeogeneza:
A. apare ca urmare a aportului crescut de glucoză;
B. reprezintă transformarea glucozei în trigliceride;
C. apare când glicemia scade ca urmare a aportului insuficient de
glucoză ori a utilizării ei excesive;
D. reprezintă transformarea glucozei în proteine;
E. este urmată de scăderea glicemiei.
8. Cea mai mare parte a cantității de ATP (95%) furnizată de o
moleculă de glucoză este sintetizată în procesul de:
A. glicoliză anaerobă;
81
Metabolismul

B. glicogenogeneză;
C. glicogenoliză;
D. fosforilare oxidativă;
E. gluconeogeneză.

9. Compoziția aproximativă a dietei este de:


A. 50% glucide, 35% lipide și 15% proteine;
B. 35% glucide, 50% lipide și 15% proteine;
C. 15% glucide, 35% lipide și 50% proteine;
D. 35% glucide, 15% lipide și 50% proteine;
E. 50% glucide, 20% lipide și 30% proteine.

10. Centrul foamei se găseşte în:


A. porțiunea inferioară a măduvei;
B. porţiunea laterală a hipotalamusului;
C. porţiunea ventro-medială a hipotalamusului;
D. partea superioară a trunchiului cerebral;
E. girusul temporal.

11. Vitamina cu rol în hematopoieză este:


A. Vitamina E;
B. Vitamina B6;
C. Vitamina PP;
D. Vitamina C;
E. Vitamina B12.

82
Metabolismul

12. Afirmațiile privind glicemia sunt adevărate cu o excepție:


A. reprezintă concentraţia glucozei în sânge;
B. este scăzută de către insulină, prin facilitarea pătrunderii şi
utilizării celulare a glucozei;
C. este scăzută de adrenalină, prin stimularea glicogenolizei;
D. are valoare normală de 65-110 mg la 100mL de sânge;
E. este crescută de glucagon, prin stimularea glicogenolizei şi
gluconeogenezei.

13. Procesul de lipogeneză este stimulat de:


A. adrenalină şi noradrenalină;
B. insulină;
C. cortizol;
D. hormonul somatotrop;
E. hormonii tiroidieni.

14. Afirmația incorectă despre metabolismul bazal este:


A. reprezintă cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru
întreţinerea funcţiilor vitale;
B. în cazul unor profesiuni predominant statice, consumul de energie
nu depășește 3000kcal zilnic;
C. valoarea lui poate fi exprimată în funcție de greutate fiind în jur
de 1 kcal/kg/oră;
D. valoarea lui poate fi exprimată în funcție de suprafața corporală
(40 kcal/m2/oră);
E. se determină prin calorimetrie directă.

83
Metabolismul

15. Despre cobalamină este adevărat că:


A. are rol în funcționarea epiteliilor de acoperire;
B. este produsă de microflora intestinală;
C. deficitul său determină anemia feriprivă;
D. reglează hematopoieza;
E. anemia instalată în urma avitaminozei se caracterizează prin
hematii mai mici;

16. În profesiunile dinamice consumul energetic poate


ajunge la:
A. mai puțin de 3000 kcal/24 ore;
B. 50 000 kcal/24 ore;
C. 12 000 calorii/oră;
D. 5 – 6000 kcal/24 ore;
E. 70 000 kcal/24 ore.

17. Anemia poate fi o consecință a:


A. avitaminozei D;
B. avitaminozei E;
C. avitaminozei B1;
D. avitaminozei C;
E. avitaminozei A.

84
Metabolismul

18. Varianta adevărată despre acizii grași este:


A. pătrund în celulele nervoase;
B. în cantitate mare rămân în plasmă;
C. la nivel celular pot trece prin reacții de beta-oxidare;
D. nu rezultă din scindarea chilomicronilor sub influența
lipoproteinlipazei;
E. la nivel celular nu pot fi utilizați pentru resinteza diferiților
compuși lipidici.

19. Varianta incorectă despre chilomicroni este:


A. sunt formați în hepatocite;
B. ajung prin vasele chilifere în limfă;
C. din limfă ajung în sânge;
D. la nivel celular sunt scindați în proteine, acizi grași, glicerol,
fosfolipide, colesterol;
E. la nivel celular sunt scindați sub acțiunea lipoproteinlipazei.

20. Glicoliza anaerobă:


A. are loc în prezența oxigenului;
B. prin acest proces acidul piruvic se transformă în acetil coenzima
A;
C. procesul duce la eliberarea de 34 molecule de ATP;
D. este un proces salvator al vieții celulei pentru câteva ore;
E. prin acest proces cantități mari de acid piruvic se transformă în
acid lactic.

85
Metabolismul

21. Riboflavina este:


A. vitamina B1;
B. vitamina B2;
C. vitamina B6;
D. vitamina B12;
E. vitamina PP.

22. Afirmația FALSĂ despre rolul funcțional al proteinelor este:


A. intră în alcătuirea enzimelor și hormonilor;
B. joacă rol de transportor al diferitelor substanțe prin sânge;
C. intră în alcătuirea oseinei;
D. arderea unui gram de proteine furnizează 9,3 kcal;
E. reprezintă scheletul pe care are loc constituirea ultrastructurii
celulare.

23. Sistemul nervos vegetativ simpatic:


A. stimulează procesele anabolice;
B. stimulează procesele catabolice;
C. inhibă glicogenoliza hepatica;
D. stimulează secreția exocrină a pancreasului;
E. scade frecvența cardiacă.

24. Afirmația FALSĂ despre vitamina K este:


A. este vitamina antihemoragică;
B. intervine în hemostază;
C. are rol în metabolismul calciului și fosforului;
D. se găsește în varză, spanac, uleiuri vegetale;
E. este produsă și de microflora intestinală.

25. Afirmațiile privind rolul lipidelor în organism sunt adevărate


cu o excepție:
A. lipidele reprezintă principalul rezervor energetic din organism;
B. reprezintă o rezervă energetică de aproximativ 50.000 kcal la
adultul normoponderal;
86
Metabolismul

C. degradarea unui singur gram de lipide eliberează 9,3 kcal;


D. lipidele nu au rol plastic;
E. unele dintre substanțele lipidice reprezintă precursori ai unor
hormoni.

87
Funcția de reproducere

FUNCȚIA DE REPRODUCERE
Prof. Dr. Ionela Lăcrămioara Șerban

1. Următoarele afirmaţii privind ovarul sunt adevărate, cu O


EXCEPŢIE:
A. este situat în fosa iliacă;
B. are funcţie mixtă, endocrină şi exocrină;
C. are forma unui ovoid turtit;
D. cântăreşte 6-8 grame;
E. prezintà două feţe, două margini şi două extremităţi.

2. Varianta corectă privind ovarul este:


A. zona medulară conţine foliculii ovarieni;
B. zona medulară conţine albugineea;
C. este acoperit la suprafaţă de un epiteliu pavimentos
pluristratificat;
D. faţa medială este acoperită de pavilionul trompei uterine;
E. pe extremităţile laterală şi medială se prind ligamente care asigură
susţinerea ovarului de organele vecine.

3. Varianta corectă este:


A. lunar, începând de la pubertate şi până la menopauză, un folicul
matur devine folicul secundar;
B. corpul galben secretă progesteronul;
C. corpul alb, care este ţesut cicatriceal, se poate transforma în corp
galben;
D. după eliminarea ovocitului, foliculul ovarian secundar se
transformă în corp galben;
E. foliculii ovarieni secundari se mai numesc foliculi de Graaf.

88
Funcția de reproducere

4. Următoarele afirmaţii privind vascularizaţia ovarului sunt


adevărate, cu O EXCEPŢIE:
A. este asigurată de artera ovariană şi de o ramură ovariană din artera
uterină;
B. o parte din sângele venos al ovarului ajunge în vena uterină;
C. venele ovariene sunt reprezentate de vena ovariană dreaptă care se
varsă în vena cavă inferioară;
D. vena ovariană stângă se deschide în vena uterină stângă;
E. artera ovariană este ram al arterei abdominale.

5. Varianta corectă privind trompele uterine este:


A. sunt conducte musculo-membranoase întânse de la ovare la vagin;
B. comunică cu uterele prin orificii numite ostii uterine;
C. extremitatea lor medială conţine un orificiu care se deschide în
cavitatea abdominală;
D. au o lungime cuprinsă între 12-20 cm;
E. sunt situate în zona retroperitoneală.

6. Varianta corectă privind vaginul este:


A. este un conduct musculo-membranos;
B. extremitatea sa superioară se deschide în vestibulul vaginal;
C. vestibulul vaginal este delimitat de cele două labii mari;
D. mucoasa vaginală este de tip pavimentos stratificat;
E. în structura sa există un strat muscular format din fibre striate.

89
Funcția de reproducere

7. Următoarele afirmaţii privind alcătuirea aparatului


reproducător masculin sunt adevărate, cu O EXCEPŢIE:
A. testicul;
B. conducte spermatice;
C. prostată;
D. scrot;
E. glande bulbo-uretrale.

8. Varianta corectă este:


A. căile spermatice intratesticulare sunt reprezentate de tubii
seminiferi drepţi şi canalele eferente;
B. căile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de canalul
epididimar, canalul deferent, ejaculator şi reţeaua testiculară;
C. canalul deferent continuă canalul ejaculator care se deschide în
uretră;
D. canalul deferent se termină la baza prostatei;
E. căile spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor şi a
lichidului spermatic.

9. Varianta corectă este:


A. scrotul este vascularizat de artera iliacă internă;
B. în bursele scrotale sunt localizate testiculele;
C. fiecare bursă scrotală este dispusă medio-lateral şi superior
penisului şi este formată din mai multe tunici concentrice;
D. la nivelul scrotului sunt dispuşi corpii cavernoşi şi spongioşi;
E. scrotul este un organ glandular situate sub vezica urinară.

90
Funcția de reproducere

10. Varianta corectă este:


A. pubertatea este consecinţa modificărilor survenite la nivelul
secreţiei hormonilor gonadali;
B. pubertatea este perioada în care funcţia gametogenetică şi
endocrină atinge un stadiu de dezvoltare care face posibilă
reproducerea;
C. pubertatea nu se însoţeşte de modificări somatice;
D. activitatea gonadelor devine evidentă cu mult înainte de instalarea
pubertăţii;
E. la pubertate, dezvoltarea gonadelor nu este influenţată de nivelul
secreţiei hormonilor gonadotropi.

11. Varianta corectă privind rolul estrogenilor este:


A. inhibă activitatea osteoblastică a oaselor lungi;
B. creşterea fetelor încetează mai târziu decât cea a băieţilor;
C. ţesutul adipos subcutanat are o dispoziţie specifică;
D. inhibă unirea diafizelor şi epifizelor oaselor lungi;
E. stimulează dezvoltarea muşchilor.

91
Funcția de reproducere

12. Varianta corectă este:


A. ovulul rămâne viabil şi capabil de a fi expulzat 72 de ore după ce
a fost expulzat din ovar;
B. spermatozoizii sunt viabili în tractul genital feminin până la 24 de
ore;
C. pentru ca fecundaţia să aibă loc contactul sexual trebuie să se
producă cu 2 zile înainte şi după ovulaţie;
D. fertilitatea feminină reprezintă perioada fertilă a fiecărui ciclu
sexual;
E. integrarea actului sexual feminin la nivelul sistemului nervos se
realizează la nivel hipotalamic.

13. Varianta corectă este:


A. spermatozoizii se înmagazinează în ductul deferent;
B. spermatozoizii îşi menţin fertilitatea aproximativ 1 lună în ductul
deferent şi îşi dezvoltă capacitatea de mişcare;
C. secreţia veziculelor seminale are rolul de a creşte fertilitatea şi
mobilitatea spermatozoizilor;
D. secreţia prostatică are rol nutritiv pentru spermatozoizi;
E. spermatogeneza este stimulată de LH.

14. Varianta corectă este:


A. celulele interstiţiale Leydig secretă testosteron;
B. testosteronul este un hormon cu structură lipo-proteică;
C. testosteronul este un puternic catabolizant proteic;
D. reglarea secreţiei de testosteron se face prin mecanism de feed-
back pozitiv, sub influenţa LH hipofizar;
E. hipersecreţia de testosteron determină infantilism genital.

92
Funcția de reproducere

15. Varianta corectă este:


A. concepţia apare cu aproximativ 21 de zile înaintea perioadei
menstruale, imediat după ovulaţie;
B. concepţia reprezintă identificarea acelor personae care prezintă
anomalii genetice;
C. în perioada ovulaţiei, mucusul cervical este foarte vâscos şi nu
permite pasajul spermatozoizilor din vagin în uter;
D. fecundaţia propriu-zisă are loc în trompa uterină în apropierea
capătului ei dinspre ovar;
E. din unirea spermatozoidului cu ovulul rezultă embrionul care se
va implanta în uter.

16. Varianta corectă este:


A. la pubertate, progesteronul stimulează creşterea stromei şi a
sistemului de ducte ale glandelor mamare;
B. în cursul sarcinii, dezvoltarea sânilor este numai sub influenţa
estrogenilor;
C. hormonul care favorizează secreţia şi excreţia de lapte este
prolactina;
D. laptele este secretat în alveolele sânilor şi curge continuu prin
mameloane;
E. ejecţia laptelui se datorează prolactinei.

17. Din endoderm rezultă următoarele sisteme, cu O EXCEPŢIE:


A. muscular;
B. excretor;
C. cardio-vascular;
D. reproducător;
E. medulosuprarenala.

93
Funcția de reproducere

18. Varianta corectă privind adenomul de prostată este:


A. reprezintă hipoplazia adenomatoasă benignă a prostatei
periuretrale;
B. reprezintă hiperplazia adenomatoasă malignă a prostatei
periuretrale;
C. reprezintă inflamaţia cronică a prostatei;
D. poate determina obstrucţia eliminării urinii din vezica urinară;
E. poate determina obstrucţia eliminării spermatozoizilor în canalul
deferent. .

19. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu O EXCEPŢIE:


A. la spermatozoid, cromozomul sexual poate fi X sau Y;
B. la ovul, cromozomul sexual poate fi numai X;
C. sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care
fecundează ovarul;
D. după fecundare, zigotul va avea 44 de autozomi şi 2 heterozomi;
E. ovulul şi spermatozoidul au câte 23 de cromozomi.

20. Metodele contraceptive definitive sunt:


A. contraceptivele orale;
B. steriletul;
C. implanturi subdermice hormonale;
D. spermicidele;
E. ligaturarea trompelor uterine.

94
Funcția de reproducere

21. Următoarele afirmaţii privind vaginitele sunt adevărate, cu O


EXCEPŢIE:
A. determină frecvent secreţie vaginală;
B. pot fi infecţioase, hormonale sau în cadrul unor maladii cu
substrat inflamator;
C. etiologia lor infecţioasă este de natură bacteriană, candidozică,
virală;
D. sunt boli cu transmitere sexuală;
E. pot avea consecinţe grave cum ar fi sarcini extrauterine,
infertilitate.

22. În perioada pre-ovulatorie a ciclului ovarian au loc următoarele


evenimente, cu O EXCEPŢIE:
A. diviziuni ecuaţionale şi reducţionale ale ovocitului;
B. transformarea ovogoniei, diploide în ovul matur, haploid;
C. transformarea ovogoniei în corp galben;
D. apariţia unei cavităţi, pline cu lichid, la nivelul foliculului ovarian;
E. în ziua a 14-a are loc ovulaţia prin expulzia ovulului în cavitatea
abdominală ca urmare a ruperii foliculului.

23. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu O EXCEPŢIE:


A. în cursul sarcinii, corticosuprarenala şi placenta secretă estrogeni
şi progesteron;
B. progesteronul determină modificări ale mucoasei uterine pe care o
pregăteşte pentru nidare;
C. dacă fecundaţia a avut loc, ovulul se elimină în a 19-a, a 20-a zi a
ciclului;
D. secreţia corpului galben scade brusc în ziua a 26-a;
E. modificările vasculare de la nivelul mucoasei uterine determină
pierderea de sânge menstrual.
95
Funcția de reproducere

24. Varianta corectă privind epididimul este:


A. face parte din glandele bulbo-uretrale;
B. are forma unei virgule; este aşezat pe marginea posterioară a
testiculului;
C. este acoperit de albuginee;
D. este ţinut în tensiune de o membrană conjunctivă alb-sidefie;
E. este străbătut de septuri conjunctive.

25. Vascularizaţia testiculului şi epididimului este asigurată de:


A. aorta abdominală;
B. artera renală;
C. artera ruşinoasă internă;
D. artera testiculară;
E. artera epididimară.

96
Răspunsuri corecte

RĂSPUNSURI CORECTE

Celula şi ţesuturile . Sistemul nervos


23 A
1. E . 1. D
2. D 24 B 2. C
3. B . 3. A
4. C 25 D 4. E
5. D . 5. D
6. A 6. C
7. B 7. D
8. E 8. D
9. C 9. C
10 B 10 B
. .
11. C 11. D
12 C 12 D
. .
13 E 13 B
. .
14 D 14 C
. .
15 C 15 C
. .
16 E 16 D
. .
17 D 17 E
. .
18 C 18 D
. .
19 A 19 D
. .
20 C 20 A
. .
21 E 21 B
. .
22 D 22 D
97
Răspunsuri corecte

. Analizatorii 24 D
23 B .
. 1. E 25 B
24 E 2. B .
. 3. D
25 A 4. C
. 5. A
6. D
7. C
8. D
9. C
10 D
.
11. C
12 C
.
13 D
.
14 B
.
15 A
. .
16 D
.
17 C
.
18 A
.
19 B
.
20 D
.
21 A
.
22 E
.
23 A
.
98
Răspunsuri corecte

Glandele endocrine 24 A Sistemul osos şi


. muscular
1. A 25 C
2. D . 1. C
3. A 2. A
4. B 3. B
5. C 4. E
6. E 5. B
7. B 6. D
8. D 7. A
9. B 8. C
10 C 9. A
. 10 D
11. A .
12 E 11. A
. 12 E
13 C .
. 13 C
14 B .
. 14 B
15 B .
. 15 D
16 E .
. 16 B
17 C .
. 17 E
18 B .
. 18 C
19 A .
. 19 C
20 B .
. 20 D
21 C .
. 21 A
22 D .
. 22 D
23 E .
. 23 D
99
Răspunsuri corecte

. Sistemul digestiv 24 C
24 C .
. 1. D 25 A
25 B 2 E .
. 3 C
4. C
5. C
6. A
7. D
8. E
9. A
10 E
.
11. A
12 C
.
13 B
.
14 B
.
15 A
.
16 D
.
17 D
.
18 A
.
19 D
.
20 C
.
21 B
.
22 D
.
23 B
.
100
Răspunsuri corecte

Sistemul circulator 24 E Homeostazia


.
1. C 25 D 1 B
.
2. E .
2 E
3. C
.
4. D
3 B
5. A
.
6. C
4 D
7. B
.
8. E
5 D
9. C
.
10 B
. Sistemul respirator
11. E
12 C 1. A
. 2. D
13 E 3. D
. 4. D
14 B 5. B
. 6. A
15 C 7. B
8. A
.
9. C
16 D
10 B
. .
17 D 11. B
. 12 D
18 E .
. 13 A
19 B .
. 14 C
20 A .
. 15 E
21 B .
16 A
.
.
22 D
17 B
. .
23 E 18 B
. .
101
Răspunsuri corecte

19 C Sistemul excretor 24 E
. .
20 E 1. B 25 A
. 2. E .
21 E 3. A
. 4. C
22 B 5. C
.
6. D
23 C
7. B
.
8. D
24 E
9. B
.
10 B
25 D
. .
11. C
12 D
.
13 A
.
14 D
.
15 B
.
16 E
.
17 C
.
18 B
.
19 C
.
20 A
.
21 D
.
22 A
.
23 B
.
102
Răspunsuri corecte

Metabolismul . 22. C
22 D 23. C
1. E . 24. B
2. D 23 B 25. D
3. B .
4. B 24 C
5. A .
6. C 25 D
7. C .
8. D
9. A
Aparatul
10 B
reproducător
.
11. E
12 C 1. A
. 2. D
13 B 3. B
4. D
.
5. B
14 E
6. D
. 7. D
15 D 8. E
. 9. B
16 D 10. B
. 11. C
17 D 12. D
. 13. B
18 C 14. A
. 15. D
19 A 16. C
17. E
.
18. D
20 E
19. C
. 20. E
21 B 21. E

103