You are on page 1of 9

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT
CENTRUL: MIERCUREA CIUC

DISCIPLINA: ORGANIZAREA
PROFESIILOR LIBERALE

DREPTURILE AVOCAŢILOR şi
ATRIBUŢIILE EXECUTORULUI
JUDECĂTORESC

COORDONATOR: Conf. univ. dr. Sebastian SPINEI

Student: Frîncean Cosmin Lucian
Anul: I

Anul universitar 2017-2018
Semestrul II
CUPRINS:

1. Drepturile avocațiilor
1.1. Introducere ......................................................................... 2
1.2. Drepturile avocațiilor ( extras legea 51/1995) ............. 2 - 5

2. Atribuțiile executorului judecătoresc
2.1. Introducere .................................................................... 5 - 6
2.2. Atribuții .......................................................................... 6 - 7

3. BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 8

1
1. DREPTURILE AVOCAŢILOR
1.1 Introducere
Avocații reprezintă o componenta esentială a societătii civile, fiind principalul
instrument al realizării drepturilor persoanei și al apararii drepturilor și libertatilor
fundamentale ale omului.
Avocatul promovează și apara drepturile și libertatile fundamentale ale omului.
Avocatul are dreptul să asiste și sa reprezinte persoanele fizice și juridice în fața
instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire
penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si în fata altor persoane fizice sau
juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a
activitatii sale, în conditiile legii.
În exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru
realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si într-un termen rezonabil.
Profesia de avocat este libera si independenta. Avocatul se supune numai legii,
statutului profesiei si codului deontologic.
Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalitatii;
b) principiul libertatii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei si descentralizarii;
e) principiul pastrarii secretului profesional.
Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea si apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public
si de drept privat.
In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de Constitutie, de lege, de
pactele si de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui,
prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces
echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
partilor.
In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului
profesiei si codului deontologic.
Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale statului de drept, avocatul are
un rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara
drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau.

1.2. Drepturile avocațiilor

Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană
fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată
certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.

Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică
sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea
unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit,
2
pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de
avocat în interesul procesual al clientului

Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei,
în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.

EXTRAS LEGEA 51/1995

,,Art. 31
(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor
cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
(2) În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi
altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul
acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli
procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile
prevăzute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu
formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul
profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în
interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.

Art. 32
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia
decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă.

Art. 33
(1) Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.
(2) Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe
contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de
Asigurări a Avocaţilor.
(3) Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de
Statutul profesiei de avocat.

Art. 34
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de
judecător, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul
Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului
Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost
suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei
funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică.

Art. 35
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate
asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a
domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât
de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.

3
(2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile
telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu
caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.

Art. 36
(1) Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau
indirect, de niciun organ al statului.

(2) În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest
ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute
la alin. (1).Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă
profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional
în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau
din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.

Art. 38
Ministerul Justiţiei este obligat să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii
avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.

Art. 39
(1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi
funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului
sau datei unui act.
(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească
cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului
de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora în proces.
(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi
cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire
penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu
consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză, dacă ele sunt făcute
cu respectarea normelor de deontologie profesională.
(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară
gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.’’…
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate
sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de
urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste
conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de
părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau
dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea
imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat
din oficiu sau gratuit de către barou.
Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile
stabilite prin statutul profesiei.
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la
activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea
repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele
în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru
formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi

4
ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii
şi statutului profesiei.
Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege,
precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină
până la înscrierea în fals.
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a
primit.

Art. 46
(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în
cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu
aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau
persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă,
expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.
(3) Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi
împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al
vreunei părţi în cauză.
(4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate
profesională în acea cauză.
(5) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este
angajat apărător.

2. Atribuțiile executorului judecătoresc

2.1. Introducere

În conformitate cu dispoziţiile art. 627 alin. (1) Cod procedură civilă, republicat, în tot
cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate
mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzute în
titlul executoriu, cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane
interesate.
Executorul judecătoresc, în calitatea sa de agent al statului, beneficiază de o serie de
instrumente puse la dispoziţie de legiuitor pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, constând în
obţinerea de informaţii relevante desfăşurării executării silite, interdicţia ce poate fi impusă
terţilor de a plăti debitorului sume de bani datorate acestuia, indisponibilizarea bunurilor
debitorului, etc., precum şi obţinerea de sprijin efectiv din partea altor instituţii ale statului, în
anumite limite.
În scop exemplificativ, arătăm că art. 660 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că, la
cererea executorului judecătoresc, cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori
deţin bunuri ale acestuia, supuse urmăririi, potrivit legii, au îndatorirea de a comunica în scris
toate informaţiile necesare pentru efectuarea executării.
În cazul refuzului sau al omisiunii entităţii solicitante de a comunica, din motive
imputabile, datele sau informaţiile necesare executorului judecătoresc, acesta din urmă sau
partea interesată în executare poate solicita instanţei de executare aplicarea unei amenzi
judiciare (art. 660 alin. (1) coroborat cu art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) din C. proc. civ).
Totodată, executorul judecătoresc sau persoana interesată în executare poate cere instanţei de
executare obligarea celui care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea executării silite
prin una dintre faptele prevăzute la art. 187 sau art. 188 din acelaşi cod, la acoperirea
5
prejudiciului material sau moral cauzat prin amânare (art. 660 alin. (1) coroborat cu art. 189
din C. proc. civ.).
Potrivit art. 660 alin. (2) din Cod, instituţiile publice trebuie să îi comunice de îndată,
în scris, executorului judecătoresc, la cererea acestuia, datele şi informaţiile pe care le
administrează, apreciate de executor ca fiindu-i necesare pentru desfăşurarea executării, chiar
dacă prin legi speciale s-ar dispune altfel, iar neîndeplinirea acestei obligaţii poate fi, de
asemenea, sancţionată de instanţa de executare cu amendă judiciară, în condiţiile art. 187
alin. (1) pct. 2 lit. f) şi art. 189 din Cod.
Pe de altă parte, în vederea obţinerii informaţiilor necesare executării, art. 660 alin.
(5) din C. proc. civ. îi conferă executorului judecătoresc acces liber la cartea funciară, la
registrul comerţului şi la alte registre publice care conţin date despre bunurile susceptibile de
urmărire silită la care se referă art. 154 alin. (8) din acelaşi Cod, adică acelea care rezultă din
bazele de date electronice sau alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii
publice.
Având în vedere aspectele prezentate, putem defini principiul rolului activ al
executorului judecătoresc ca fiind principiul de drept potrivit căruia executorul sesizat
potrivit legii, este obligat ca, în cursul executării silite, să întreprindă toate demersurile
juridice şi să efectueze toate operaţiunile materiale necesare realizării integrale şi cu celeritate
a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu (inclusiv dobânzile şi actualizările aferente, în cazul
obligaţiilor stabilite în bani), cu respectarea strictă a prevederilor legale, a drepturilor părţilor
şi ale altor persoane interesate.

2.2. Atribuții
Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:
- punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
- notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
- comunicarea actelor de procedură;
- recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe;
- aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească;
- constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
- întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de
consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă;
- întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi
a cecurilor, după caz;
- orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.
Executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se
îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel. În îndeplinirea atribuţiilor lor executorii
judecătoreşti întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel. Un exemplar
al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se
comunică instanţei de executare şi celor interesaţi, după caz.

6
La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele
întocmite în îndeplinirea atribuţiilor saleoricărei persoane care justifică un interes.
Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului
judecătoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul
efectuării executării. În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive
obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru.
Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare
silită se motivează, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel
mult 5 zile de la data refuzului. În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea
interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de
acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului
judecătoresc.
Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau
omisiuni vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu
citarea părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea
greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de
completare se va soluţiona de urgenţă. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se
face menţiune pe toate exemplarele actului.
La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului
judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. În
textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor
originale se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar. Duplicatul are aceeaşi forţă
probantă ca şi originalul.
În cazul în care se urmăreşte recuperarea pe cale amiabilă a oricărei
creanţe, raporturile dintre executorul judecătoresc şi client sunt supuse, prin asemănare,
regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanţei
constituie mandat de încasare a acesteia.
Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la
executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Arhiva activităţii executorilor judecătoreşti este proprietatea statului, se păstrează, se
conservă şi se predă în condiţiile legii.
Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi
maximale. În cazul executării silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani,
onorariile maxime sunt următoarele:
- pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de
10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
- pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv,
onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte
50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
- pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei
inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care
depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
- pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei
plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce
face obiectul executării silite.

7
BIBLIOGRAFIE

1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/rolul-avocatului-37401.html
2. http://www.unbr.ro/aspecte-privind-drepturile-si-rolul-avocatului-in-procesul-
penal-din-perspectiva-dispozitiilor-noului-cod-de-procedura-penala/
3. https://legeaz.net/legea-51-1995-avocatilor-actualizata/art-46-drepturile-si-
indatoririle-avocatului-indatoririle-avocatilor
4. https://www.juridice.ro/470024/rolul-activ-al-executorului-judecatoresc-in-
desfasurarea-executarii-silite.html
5. https://executori.ro/Intro/atrib_exec.aspx

8