You are on page 1of 107

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ARON-VODĂ”

ARONEANU, IAȘI

„În vacanţă, la ţară!”

Lucrările Simpozionului Județean
” Activităţi extracurriculare din vacanţă-
exemple de bună practică”

Aroneanu
2018
ISSN 2602-084X
ISSN-L 2602-084X
COORDONATORI

Tăbăcaru Maricela
Chiochiu Loredana
Lupu Irina

Lucrările Simpozionului susţinute
în cadrul Concursului judeţean
„În vacanţă, la ţară!”

aprobat CAEJ 2018 - pag. 5, pozitia 35

Aroneanu, Iaşi
2018

ISSN 2602-084X
ISSN-L 2602-084X
Lucrările din această ediţie au fost propuse la Simpozionul Judeţean „Activităţi
extracurriculare din vacanţă-exemple de bună practică”, activitate din cadrul
proiectului judeţean ,, În vacanţă, la ţară!" organizat de Şcoala Gimnazială
„Aron-Vodă” Aroneanu, judeţul Iaşi, în luna octombrie 2018.

Organizator:

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ARON-VODĂ” ARONEANU, IAȘI

Parteneri:

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI
ASOCIATIA DE INTERES COMUNITAR ARONEANU

Coordonatori proiect:

Prof. înv. primar Chiochiu Loredana – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu
Prof. Tăbăcaru Marcela – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu
Prof. Lupu Irina – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu

Organizatori proiect judeţean ,, În vacanţă, la ţară!”:

Prof. înv. primar Pleşcan Melania – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu
Prof. Lupu Mărioara – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu
Prof. Stupcanu Simona – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu
Prof. înv. primarNegru Ştefania – Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu

Copyright © 2018
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului
LISTA LUCRĂRILOR

1. ROLUL LATUREI APLICATIVE A ACTIVITĂȚILOR ETRACURRICULARE ÎN
ORIZONTUL LOCAL
Acsinte Alina Loredana- Școala Gimnazială „Constantin Erbiceanu”, loc. Erbiceni, jud.Iași
Acsinte Gabi Constantin- Școala Gimnazială „Constantin Erbiceanu”, loc. Erbiceni, jud. Iași

2. ZIUA ORTODOXĂ DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Anuţei Angela Georgeta - Şcoala Gimnazială ,,Aron -Vodă”, loc. Aroneanu, jud.Iaşi

3. O ALTFEL DE LECŢIE PROIECT DESPRE PĂMÂNT ŞI CER DUPĂ
POVEŞTILEŢĂRANILOR - PĂMÂNTUL ŞI CERUL
Anuţei Angela Georgeta - Şcoala Gimnazială ,,Aron -Vodă”, loc. Aroneanu,jud.Iaşi

4. TIMP DE CALITATE
Bărbuș Dumitru Viorel - Școala Gimnazială ”Alexandru cel Bun” , mun.Iași

5. DĂRUIESC O FLOARE ȘCOLII MELE!
Bărbuș Ionela - Școala Gimnazială ”Vasile Conta”, mun. Iași

6. ECO-EDUCAŢIA ŞI DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS – PROIECT DUCAŢIONAL
Belu Marilena - Colegiul Naţional Ienăchiţă Văcărescu, Târgovişte, jud. Dâmboviţa
Muşoiu Gheorghe - Şcoala Prof. Ilie Popescu , loc. Şotânga, jud. Dâmboviţa

7. ACTIVITĂȚI RECREATIVE PENTRU COPIII CU AUTISM
Budihală Ramona - Școala Gimnazială Specială ,,Sf. Vasile” , mun. Craiova
Botezatu Alexandrina Angela - Școala Gimnazială Specială ,,Sf. Vasile” – mun. Craiova

8. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ACTIVITĂŢI DE ECOLOGIZARE
Căşuneanu-Păunescu Lavinia Tamara - Liceul Teoretic ,,Negru Vodă”, jud. Constanţa

9. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE - O NECESITATE PENTRU EDUCAŢIA
MODERNĂ
Cârstea Laura Maria - Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu”, mun. Iaşi

10. ABC-UL REGULILOR DE CIRCULAŢIE – PROIECT DE EDUCAŢIE RUTIERĂ
Chiochiu Loredana- Şcoala Gimnazială ,,Aron -Vodă”, loc. Aroneanu, jud.Iaşi

11. TRANSDISCIPLINARITATE: MATEMATICĂ-EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI
BIOLOGIE
Ciudin Raluca Mariana- Şcoala Gimnazială „Petru Poni”, Cucuteni

12. ȘCOALA DE VARĂ – EDUCAȚIA MERITĂ
Cucu Chiriac Irina - Şcoala Gimnazială Cleja, Structura Somușca, com. Cleja, jud. Bacău

13. EDUCAȚIA ECOLOGICĂ LA NIVELUL PREȘCOLARITĂȚII
Danilov Nicoleta Cristina - Gradinița cu program normal „Aron-Vodă’’, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

14. MICII GRĂDINARI
Filote Teodora - Grădiniţa nr. 1 Fârţăneşti, jud. Galaţi
15. SĂ TRĂIM ÎNTR-UN MEDIU CURAT !
Gavrilei Mihaela, Liceul Economic Tehnologic ,,Nicolae Iorga”, mun. Paşcani, jud. Iaşi

16. GÂNDEŞTE GLOBAL – ACŢIONEAZĂ LOCAL - proiect
HANUS HORTENZIA TÜNDE - Şcoala Gimnazială ,,Petőfi Sándor”,loc. Livada, jud. Satu Mare

17.EXCURSIA DE DOCUMENTARE – PROIECT EDUCAŢIONAL DE VACANŢĂ
Haraga Ana - Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

18. VACANŢA LA ŢARĂ – O MODALITATE EFICIENTĂ DE STIMULARE A COPIILOR
Hârcă Elena- Şcoala Gimnazială Specială Constantin Păunescu, mun. Iaşi

19.CERCUL EXTRACURRICULAR: ,,SĂ CUNOAȘTEM LUMEA PRIN QUILLING”
Ionescu Anca - Școala Gimnazială Popricani, jud. Iaşi

20.VACANȚELE ȘCOLARE - PRILEJ DE RELAXARE ȘI CUNOAȘTERE
Isac Otilia - Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu‟, mun. Iași

21. ROLUL VACANŢEI ÎN VIAŢA COPIILOR
Lupu Irina - Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

22. PROTEJĂM NATURA PENTRU VIAŢĂ!
Juverdeanu Marinela - Şcoala Gimnazială Golăieşti, Iaşi

23. REPERE FORMATIVE ALE SERBĂRILOR ȘI EXCURSIILOR CA ACTIVITĂȚI
EXTRACURRICULARE
Marin Ionela Ramona - Școala Gimnazială Breznița Ocol, jud. Mehedinţi

24. ÎN EXCURSIE - EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU TOŢI COPIII
Mirescu Corina - Şcoala Gimnazială Nr. 117, Bucureşti

25. EDUCAŢIA OUTDOOR ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ACTUAL ROMÂNESC
Opria Ştefana - Şcoala Gimnazială Otilia Cazimir, Iaşi

26. ,,PRIETENII NATURII “-CERC DE BIOLOGIE- VACANȚA DE VARĂ 2018
Pintilie Daniela - Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

27.ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂTII
ELEVULUI
Pleșcan Melania - Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

28.DRUMEȚIA CA MIJLOC DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR DE ECOLOGIZARE
Ploscar Cristina Ioana - Şcoala Gimnazială Tureac, loc. Tureac, jud. Bistriţa- Năsăud
Rebrean Nadia - Şcoala Gimnazială Tureac, loc. Tureac, jud. Bistriţa- Năsăud

29. SALVAREA NATURII ESTE SALVAREA NOASTRĂ
Postelnicu Ana Codruța - Școala Gimnazială Specială „Sfântul Vasile”, Craiova

30.PROIECT EDUCAȚIONAL – EXEMPLU DE BUNE PRACTICI
Ristea Maria Adelina - Liceul Teoretic "Gheorghe Surdu", Oraș Brezoi, jud. Vâlcea

31.IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR DIN VACANȚĂ
Sascău Iuliana- Şcoala Gimnazială Cleja, Structura Somuşca, com. Cleja, jud. Bacău
32. DEŞEURILE ŞI VALORIFICAREA LOR - PROIECT EDUCATIV
Stupcanu Simona - Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

33. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ÎN SPRIJINUL PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
Tăbăcaru Maricela - Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

34. ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE DIN VACANŢĂ-EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
Valea Delia- Clubul Copiilor Sebiș, loc. Sebiş, jud. Arad

35. ÎN VACANȚĂ LA ȚARĂ
Vîlcea Anca Simona – Șc. Gim. „ Roman Ialomițeanul”, loc. Axintele, jud. Ialomiţa

36. SĂNĂTATEA MEA DEPINDE DE MINE!- activități desfășurate în cadrul proiectului
european ,,Mănâncă Responsabil!”
Valentina Frunzuc - Școala Gimnazială ,,Garabet Ibrăileanu”, loc. Târgu Frumos, jud.Iași
ROLUL LATUREI APLICATIVE A ACTIVITĂȚILOR
EXTRACURRICULARE ÎN ORIZONTUL LOCAL

Prof. Acsinte Alina Loredana
Prof. Acsinte Gabi Constantin
Școala Gimnazială „Constantin Erbiceanu”, Erbiceni, Județul Iași

Credem că viața nu poate fi separată de mediul ambiant, întreaga educație ar trebui făcută
în direcția protecției mediului.
La baza înțelegerii acestor principii stă necesitatea cunoașterii, a faptului că întreaga lume
este în interrelație, că fiecare acțiune va produce o reacție, care în complexul sistemelor vii este de
multe ori imprevizibilă. Fiecare om trebuie să realizeze, să accepte și să-și asume responsabilitatea
privind impactul pe care viața lui o are asupra vieții planetei.
Un alt scop al educației privind mediul înconjurător este de a oferi elevilor posibilitatea de
a-și exprima ideile proprii și de a-și manifesta o atitudine personală legată de responsabilitatea pe
care și-o asumă în relația cu mediul în care trăiesc.
Educația privind mediul înconjurător o putem considera un „mod de viață”. Elevii,
comunitatea din care fac parte trebuie să înțeleagă relațiile existente între anumite situații și să fie
capabili să analizeze, să sintetizeze, să colaboreze și să generalizeze informațiile. Elevii trebuie să
poată identifica efectele negative ale activității societății asupra mediului, să identifice și să elimine
cauzele care au condus sau conduc la o anumită situație.
Sub această idee de protecție a mediului, am plecat de la o analiză a orizontului local, unde
elevii pot observa, analiza, studia și identifica situații ale mediului înconjurător, în cele mai multe
cazuri destul de precare. S-a simțit nevoia unor activități aplicative în natură, în mediul în care copii
cresc și se dezvoltă, pentru a putea demonstra teoria și obiectivele programelor școlare.
Învățarea geografiei și a biologiei, trebuie să pornească de la elementele direct observabile,
iar prima metodă de abordare a fenomenelor să o reprezinte observarea realității obiective. Prin
aplicațiile practice susținute în orizontul local, s-a putut observa trecerea de la învățarea teoretică la
învățarea bazată pe observare directă.
Abordarea integrată a orizontului local oferă elemente de coerență interioară, vizibilă, prin
tematica sa explicită, precum și prin metodologia de cercetare. Caracterul integrat al orizontului
local, constituie baza unei învățări care pornește și ea de la o structură integrată și nu de la părți
componente, oricât ar fi ele de importante. În cadrul orelor de geografie și biologie, în funcție de
unitatea de învățare, lecție, se pot face referiri directe, clare asupra orizontului local urmărind astfel
ca învățarea să fie bazată pe explicații directe și reale. Activitățile practice, analiza fișelor de lucru,
întocmirea unor schițe de hărți, chestionarele, jocul de rol, excursiile ,... contribuie la formarea
competențelor specifice și la conștientizarea menținerii unui mediu cât mai curat și natural. Elevii
răspund afirmativ cu o mare curiozitate și implicare în diverse activități extrașcolare, unde pe baza
unor observații directe elevii, cu probleme de adaptare școlară, participă activ, colaborează și
comunică eficient cu ceilalți colegi înțelegând noțiunile predate respectând regulile echipei de
lucru.
Activitățile aplicative integrate, conduc clar la interactivitate cea ce-i determină să învețe
eficient despre cele studiate, în unele cazuri problemă găsind soluții pentru eliminarea unor situații
care degradează mediul.
Ca exemplu de activitate aplicativă integrată poate fi prezentat proiectul „Luptați pentru un
orizont curat și natural.” unde au fost implicați elevii Şcolii Gimnaziale „Constantin Erbiceanu”
din localitatea Erbiceni, județul Iași. Proiectul își propune să determine elevii să-și reconsidere
stilul de viață în raport cu mediul înconjurător. Așadar,elevii meditează asupra necesității protejării
mediului natural ,ei fiind primii și principalii beneficiari ai atitudinii protectoare față de darurile pe
care natura ni le-a pus în mod generos la dispoziție.
Tematica și activitățile extrașcolare ale proiectului s-au desfășurat și se vor afla în
desfășurare pe parcursul întregului an școlar. Orizontul local al comunei / satului Erbiceni, va fi
cercetat din punct de vedere geografic și biologic.
La activitățile tematice geografice, elevii, sub îndrumarea
profesorilor vor face analize directe asupra reliefului:
interfluvii, terasele râului Bahlui, albia majoră a râului, albia
minoră, meandrele, talvegul, eroziunea malurilor;
– procesele de versant (rigole, șiroiri,
ravene chiar torenți), observarea fenomenului de alunecare,
Fig.1
prăbușire, tasări; Colectarea din albia râului
Bahlui a florei și faunei(nevertebratele –
indicatori speciali în determinarea poluării
măsurarea cu ajutorul instrumentelor din dotare: viteza râului)

vântului, umiditatea aerului, presiunea atmosferică, temperatura,
cantitatea de precipitații ...
Sub îndrumarea profesorului de biologie se face analiză directă asupra vegetației de stepă și
silvostepă, a faunei, florei și faunei acvatice locale. O activitate deosebită este cea care sub egida
„Salvați apele mici ale Prutului”, se face o analiză a apei râuluiBahlui, pe cursul mijlociu, pe raza
satului Erbiceni, într-un anumit punct din valea râului, determinând gradul de poluare al apei.
În acest scop au fost realizate o serie de activității:
separatoare,pensete );
rganismelor colectate folosind
determinatoarele și lupele;

anumitor specii de nevertebrate (împărțite pe trei grupe) se va stabili
gradul de poluare, folosind un chestionar de colectare a datelor.
Fig.2
Vor fi analizate cauzele și efectele care au dus la modificări ale Analiza albiei majore a râuluiBahlui
Analiza vegetației de stepă
cadrului natural și posibilitatea adaptărilor organismelor la condițiile
noi create, precum și a impactului acestor factori asupra menținerii
integralității ecosistemelor studiate.
Pot fi identificate măsurile ce trebuie luate în scopul reformării sau măcar a menținerii structurii
geologice a habitatelor ca bază de menținere a biocenozelor existente. Aceste rezultate ale activității
de determinare a gradului de poluare a mediului acvatic( râul Bahlui) pot fi înaintate spre analiză și
dezbatere autorităților locale responsabile .
S-a demonstrat că prin învăţarea transdisciplinară elevii îşi conştientizează mult mai bine nevoile,
abilităţile, stilurile de învăţare, valorificându-și cunoștințele acumulate și potențialul creativ de
identificare a soluțiilor optime pentru diverse probleme sau situații racordate la adevărata existență
umană.
Prin urmare, interdisciplinaritatea apare ca necesitate a depășirii granițelor artificiale între diferite
domenii prin faptul că oferă o imagine integrată a lucrurilor care sunt de regula analizate separat.
Rezolvarea de probleme poate fi considerată cea mai importanta parte a integrării, datorită
relevanței sale practice. Problemele cu care ne confruntăm în viața profesională, socială sau
personală impun judecăți și decizii care nu sunt de regulă, limitate în specificul disciplinelor.
Aceste probleme au un caracter integrat, iar rezolvarea lor impune corelații rapide si semnificative.
Există și o serie de avantaje ale interdisciplinarității:
- încurajarea colaborării directe și a schimbului între cadrele didactice care predau
discipline diferite, contribuind la formarea curriculumului școlar;
- procesul de instruire să fie realizat prin învățarea pe baza de proiecte sau de probleme,
învățarea prin cooperare (activități extrașcolare);
- interacțiunea dintre discipline poate crea comportamente flexibile și integrate, cu
potențial de transfer si adaptare;
- Învățarea durabilă și cu sens, prin interacțiuni permanente între discipline, prin relevanța
explicită a competențelor formate în raport cu nevoile personale, sociale și profesionale.
Toate activitățile educative extrașcolare cu caracter interdisciplinar pot contribui ca fiind
resurse pentru formarea unui CDȘ atractiv, care să rezolve și o serie de probleme ale mediului în
care se dezvoltă elevul. Putem spune că flexibilizarea curriculumului școlar prin CDȘ poate fi un
avantaj al școlii asigurând educația de bază și contribuind la edificarea ethosului instituției.
Disciplinele opţionale integrate oferă posibilităţi ideale pentru:

curriculare;
i
curriculumului la decizia şcolii, potrivit resurselor umane, materiale de care dispune aceasta şi
cerinţelor sociale( racordarea la social, nevoia comunităţii locale).
Pentru a veni în întâmpinarea intereselor lor, învăţământul va trebui să se aplece mai mult
asupra cotidianului, căci ceea ce îi interesează pe copii ţine prea puţin de domeniul teoriei
ştiinţifice. Şcoala trebuie să-i pregătească pentru viaţă în lumea reală. Pentru a folosi o metaforă a
unui autor cunoscut în domeniu, vom spune că "disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea,
interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeţi ale unuia şi aceluiaşi arc: al
cunoaşterii". [1]
Pornind de la întrebarea ”Cum îi putem învăța pe elevi să devină cetățeni mai buni ?”,se poate
observa că strategiile didactice utilizate în demersul transdisciplinar sunt de predare – învățare
bazate pe proiect. Am înțeles astfel, pornind de la teoreticieni și psihologi că indiferent de tipul de
integrare abordat în procesul de învățare, proiectarea integrată și organizarea învățării se centrează
pe învățarea prin descoperire, pe învățarea prin cercetare, pe baza viziunii constructiviste și globale
asupra lumii înconjurătoare.[3]
“Curriculum-ul este ceea ce li se intâmplă copiilor în școală ca rezultat a ceea ce fac profesorii.
Aceasta include toate experiențele copiilor, pentru care școala ar trebui să-și asume
responasbilitatea.” [2]

Bibliografie ;

 Girgea Doina (2007) „Ghid metodologic pentru disciplinele opționale”, ed. D&G Editur;
 Crisan Al. (2000) „Reforma la firul ierbii”, ed. Humanitas;
 Moţ Cornelia- Educaţie ecologică, Editura Emia, 2001, Deva
 Ilinca N., Mândruţ O., (2006), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Ed. CD Press
 I. Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2002 3. L. Ciolan, ”Dincolo de
discipline – ghid pentru învățarea integrată / crosscurriculară”, Editura Humanitas Educațional, București,
2003;
 Mihai Stanciu, (2007), Didactica postmodernă, Ed. Universităţii Suceava • Richard Wilkinson (1999),
Compediu de biologie, ed. BIC ALL
 Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea, Manifest, Editura Junimea, Iași, 2007.
 L. Ciolan, ”Învățarea integrată”, Editura Polirom Iași, 2008
 P. Paloma, articol publicat în Revista Didactica Nr. 2, nov. 2008, ”Transdisciplinaritatea – O nouă abordare a
învățării” 8
 [1] (B. Nicolescu, 1997) [2] (Kansas, 1958) .[3] (L. Ciolan)
ZIUA ORTODOXĂ DE PROTECŢIE A MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
Prof. Anuţei Angela-Georgeta
Şcoala Gimnazială ,,Aron- Vodă”
loc. Aroneanu,jud.Iaşi

Ziua de 1 Septembrie, începutul anului bisericesc, este considerată astăzi o zi deosebită care
ne aduce aminte de creaţia lui Dumnezeu şi de aceea înseamnă să fii iconom al Domnului, adică să
fii purtător de grijă şi ocrotitor al lumii sale.
Dumnezeu vrea să ne îngrijim de întreaga Sa creaţie aşa cum se cuvine, pentru ca ea să-şi
poată împlini rostul.
De câte ori termina de creat ceva, Dumnezeu privea cu drag spre cele create şi „vedea că erau bune
foarte”. Şi atât de bine făcuse Dumnezeu lumea, încât toate lucrurile îşi aveau rostul şi locul lor, de
la cel mai neînsemnat până la cel mai mare. Astfel, El a făcut soarele să strălucească şi ploaia să
cadă pentru a ajuta plantele să crească; El a dat plantelor, animalelor şi oamenilor aer pentru a
respira. Şi tot Dumnezeu ne-a dat nouă, oamenilor, daruri deosebite: ochi pentru a vedea, urechi
pentru a auzi, nas pentru a mirosi, gură pentru a gusta şi a mânca, mâini pentru a atinge, picioare
pentru a merge. Într-un cuvânt, Lumea făcută de Dumnezeu era bună.
Cum folosim noi aceste daruri? În ce măsură ne ajută ele să trăim şi să creştem, sau cum ne apără
ele de rele?
Oamenii care-şi câştigă pâinea din creşterea animalelor şi din cultura plantelor depind în mare
măsură de pământ, de vreme, de sol şi de vegetaţie. Deşi noi toţi depindem de aceste lucruri,
dependenţa este mai directă şi mai evidentă pentru oamenii al căror trai depinde de pământ, decât
pentru aceia dintre noi care trăiesc în oraşe.
Strămoşii noştri socoteau binefacerile pământului ca pe un mare dar al lui Dumnezeu.
Mulţumirea lor se reflectă în cultul nostru ortodox- mai ales în Ectenia Mare, care face parte din
slujbele bisericeşti şi care cuprinde o serie de cereri prin care Îi cerem Lui Dumnezeu mai multe
lucruri pământeşti de care avem nevoie. După fiecare cerere, creştinii se roagă lui Dumnezeu să ne
miluiască, pentru aceasta avem ca exemplu:
Preotul: Pentru buna întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru
vremuri paşnice, Domnului să ne rugăm.
Credincioşii:Doamne, miluieşte!
Însemnătatea acestei cereri ţine de mersul bun al lucrurilor din viaţa noastră –produsele animale din
care se fac bunurile de care avem nevoie; plantele pe care le mâncăm sau din care se face mâncarea;
apa curată pentru băut şi pentru spălat; lemnul folosit pentru clădirile în care trăim, în care învăţăm,
în care ne rugăm şi ne adunăm împreună cu alţii.
Avem în Scriptură numeroase exemple de bună purtare, oameni care au avut legătură cu
pământul: Avraam şi familia sa; Iosif, strănepotul lui Avraam care ştia multe despre cereale încât a
fost în stare să-l ajute pe unul dintre cei mai puternici faraoni ai lumii vechi; David care era păstor
de oi; chiar Însăşi Domnul nostru Iisus Hristos a practicat meseria lui Iosif, părintele Său adoptiv,
care, ca tâmplar, făcea lucruri folositoare oamenilor.
Creştinii din toată lumea sunt preocupaţi de soarta creaţiei lui Dumnezeu. În zilele noastre,
putem vedea că oamenii nu mai au grijă de pământul pe care trăiesc, eiîl poluează, făcând astfel
aproape imposibil traiul sănătos sau creşterea celorlalte vietăţi. Dumnezeu vrea să iubim şi să
îngrijim lumea tot atât de mult cum o iubeşteşi o îngrijeşte El.
Ce putem face pentru a avea mai multă grijă de creaţia lui Dumnezeu? Gândiţi-vă împreună
cu familiile voastre cum aţi putea să vă arătaţi mulţumirea faţă de Dumnezeu pentru darurile
pământului, prin îngrijirea şi protejarea acestuia.
De aceea în cadrul orelor de religie am propus elevilor tema de mai jos:
Puneţi în balanţă ceea ce este bun pentru mediul înconjurător şi ceea ce este rău, ceea ce
duce la poluarea lui:

CUM NE ARĂTĂM GRIJĂ FAŢĂ DE PĂMÂNT?

CE FACEM BINE CE FACEM RĂU

În urma multor exemple date de copii, am pus în balanţa ceea ce este bun şi ceea ce este rău
şi împreună am ajuns la concluzia ca omul este înclinat spre a face cât mai multe fapte care
dăunează mediului înconjurător.
Sub deviza ,, Să salvăm ceea ce a creat Dumnezeu!” am întreprins acţiuni de protejare a
mediului precum colectarea de deşeuri, plantarea copacilor, plantarea florilor în ghivece şi
înfrumuseţarea tuturor sălilor de clasă, igienizarea spaţiului şcolii.
Arătându- ne astfel grija faţă de Creaţia Domnului copiii au devenit mai responsabili şi mai
iubitori faţă de Creaţia Divină.
Bibliografie:
1.Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed.Institutului Biblic Şi De Misiune Ortodoxă,Bucureşti , 2013;
2.Cu Noi Este Dumnezeu-Viaţa noastră cu Dumnezeu(Partea I-II), Manual decateheză pt.ciclul primar, Ed.”Oastea
Domnului”-Sibiu, 2002

O ALTFEL DE LECŢIE PROIECT DESPRE PĂMÂNT ŞI CER DUPĂ
POVEŞTILE ŢĂRANILOR

PĂMÂNTUL ŞI CERUL

Prof. Anuţei Angela-Georgeta
Şcoala Gimnazială,,Aron- Vodă”
loc. Aroneanu,jud.Iaşi

.......În comparaţie cu orăşenii care privesc cerul şi pământul din când în când prin puţinele
locuri verzi care au mai rămas printre blocuri, ţăranii ştiu importanţa pământului şi a cerului.
Pentru ţărani pământul rodeşte, soarele luminează şi încălzeşte, norul aduce ploaie bună sau
grindină, vântul răcoreşte sau face prăpăd.
În rândurile care urmează voi relata o poveste veche populară românească, pe care am
relatat-o elevilor în cadrul vacanţei de Paşte, când creştinii se pregătesc pentru sărbătorirea Învierii
Domnului, în cadrul proiectului extracurricular ,, Obiceiuri şi tradiţii Pascale”.
După ce a făcut lumea, Dumnezeu a început s-o rânduiască, Soarele trebuia să încălzească
şi să lumineze ziua. Luna şi stelele făceau lumină noaptea, Apele aveau să adăpostească peştii şi să
stingă setea vieţuitoarelor. Când a venit rândul Pământului, Dumnezeu i-a zis:
-Tu, negrule pământule, să hrăneşti ierburile şi să adăposteşti toate vieţuitoarele.
Pământul L-a ascultat şi I-a răspuns:
-Doamne, mă simt în stare să hrănesc şi să adăpostesc toate vieţuitoarele. Dar pe om nu pot
să-l hrănesc. El nu va munci pentru hrana lui şi va aştepta să-i dau totul de-a gata.
-Nu te teme, a spus Dumnezeu. Omul va fi dator să lucreze. Să-şi câştige hrana cu sudoarea
frunţii.Tu îl vei hrăni numai dacă lucrează.Dar, pentru că tu hrăneşti degeaba ceelalte vieţuitoare,
acestea să-i fie hrană omului.
*Pământul este viu. Are în vine sânge, ca şi oamenii. La început, sângele lui era tot roşu.
Când primii oameni au tras cu plugul o brazdă în pământ, a curs sângele şuvoi. Ei s- au speriat şi nu
au mai arat.
-Ce s-a întâmplat? I-a întrebat Dumnezeu.
-Păi, plugul nostru e plin de sânge.
- I-a duceţi-vă încă o dată!
S-au dus a doua oară şi n-a mai curs. Dumnezeu a făcut sângele pământului alb.
*Unii cred că pământul este susţinut de un taur. Taurul stă pe o corabie mare care pluteşte
pe o apă şi mai mare. Câteodată vine dracul şi strecoară în nasul taurului un ţânţar. Atunci taurul se
scutură şi se cutremură pământul.
*Pământul, de Dumnezeu făcut, e sfânt. De aceea se spune că olarul face un mare păcat
când chinuie lutul să-l facă oale.
Cică ,după facerea lumii, cerul era aproape de pământ. Dacă te ridicai pe vârfuri şi întindeai
mâna puteai să-l atingi. Iar luna lumina la fel ca Soarele. Într-o zi însă un cioban, neavând de lucru,
a aruncat cu o baligă în Lună şi a murdărit-o. Dumnezeu S-a supărat. Drept pedeapsă, a ridicat cerul
sus de tot, aşa cum este astăzi. De atunci şi Luna luminează mai puţin.
*Unii zic că la început nici nu a existat cer. Soarele şi Luna umblau prin văzduh fără odihnă.
După o vreme, L-au rugat pe Dumnezeu să le facă deasupra pământului o punte pe care să meargă,
Şi Dumnezeu a făcut cerul.
*Alţii cred că există nouă ceruri, aşezate unul peste celălalt. Ele sunt făcute din pietre
scumpe. În al nouălea cer este Raiul. De aceea se spune despre un om fericit că e într-al nouălea
cer.
*Se mai spune că la sărbătorile mari (Crăciun, Bobotează, Paşte) cerul se deschide o clipă.
Cei cu sufletul curat Îl pot vedea atunci pe Dumnezeu.
*Oamenii cred că există o toacă în cer la care toacă îngerii. Toaca bate la miezul nopţii şi o
aud numai cocoşii. Prin cântecul lor, vestesc oamenilor că a bătut toaca din cer. Cei care sunt treji
se închină când aud cocoşii şi spun: „Dumnezeu e cu noi”. Despre un om înţelept se zice: „Ştie şi
toaca din cer”.
Cerul curat nu se teme de trăznet.

?
Cei mai lung decât drumurile
Şi mai lat decât mările,
Mai frumos decât florile
Şi mai urâcios decât babele,
Mai drag decât icoanele
Şi mai rău decât tunurile,
Mai luminos decât lumânările
Şi mai întunecos decât pivniţele? (cerul)

Bibliografie:
Nicolau Irina, Huluţă Carmen, Cerkez Matei , Pascu Ana, „Lecţii cu poveşti despre facerea lumii”,Ed.Sigma
,Bucureşti, 2000.
TIMP DE CALITATE
Autor: Bărbuș Dumitru Viorel
Școala Gimnazială ”Alexandru cel Bun” Iași

Calitatea vieţii nu poate fi separată de starea de sănătate, de calitatea mediul ambiant și de
aceea educația pentru sănătate precum și educația pentru mediu, educația ecologică ocupă un rol
important în formarea tinerelor generații.
Aceste preocupări, îndreptățite, de altfel, se cer completate de armonizarea cu celelalte
coordonate ale existenței umane. Omul contemporan tinde, firesc, să devină tot mai conștient de
faptul că, modul în care își construiește și deapănă firul timpului conferă calitate vieții și este tot
mai important în economia existenței sale.
Iată de ce întreaga educaţie ia în considerare tot mai mult importanța organizării ”timpului
de calitate” în realizarea dezideratelor de prezervare și creștere a sănătății omului și a planetei.
În acest context, proiectarea, organizarea și derularea unor activități educative curriculare și
extracurriculare dedicate învățării și însușirii unor comportamente și atitudini corecte în ceea ce
privește organizarea timpului, grija și respectul față de propria persoană, față de ceilalți membrii ai
comunității și față de mediul înconjurător în ansamblul său sunt tot mai importante și vin să
completeze educația din familie.
Vacanțele la țară, la bunici sau la alte rude, acolo unde este posibilă, se constituie în tot
atâtea lecții practice despre viața în apropierea naturii, despre organizarea timpului și despre
specificul activităților zilnice; specificitatea vieții la țară, diferită în multe privințe de cea din
mediul urban poate fi epic împărtășită, și poate fi valorificată în scop educativ în variate moduri în
cadrul proiectelor școlare de mai mică sau mai mare anvergură.
Activitățile de ecologizare organizate de școala noastră printr-un parteneriat activ între
catedra de biologie și catedra de educație fizică și sport au condus la rezultate importante, ca de
exemplu, acțiunea de ecologizare a dealului Repedea din Iași. Putem vorbi în acest caz de timp de
calitate petrecut împreună, elevi și profesori, cu atât mai mult cu cât vremea a fost favorabilă. Pe
scurt spus, beneficiile derivate din acest context educațional complex au fost următoarele:
- cercetare, cunoaștere și autocunoaștere;
- consolidare de cunoștințe în domeniile biologie, ecologie, geologie și geografie
prin studierea, cunoașterea și recunoașterea pe teren a speciilor de plante și a ecosistemului
din zonă, a caracteristicilor solului și a particularităților reliefului;
- dezvoltarea spiritului de observație și a atenției;
- mișcare în aer liber și exerciții fizice;
- dobândirea și consolidarea de aptitudini de organizare a activității și
management al timpului;
- învățare experiențială; învățare prin cooperare despre muncă, relaționare,
comunicare, conduită, respect;
- creșterea stimei de sine.
O zi plină, ca o vacanță la țară, alături de alte zile la fel de pline de învățare, de implicare, de
entuziasm și de satisfacții.
A îi pune pe elevi într-un astfel de context de învățare aduce cu sine provocări cărora trebuie
să la răspunzi cu înțelepciunea dată de cunoașterea și stăpânirea necesare domeniului educație în
care comunicarea este polivalentă și se adresează deopotrivă minţii şi sufletului.
Stimularea interesului și entuziasmului elevilor poate duce la reușita acțiunii propuse și
poate transforma demersul nostru într-un exemplu de bună practică, așa cum este proiectul educativ
mai sus prezentat. Un demers simplu - în aparență, dar cu reverberații și implicații profunde.
DĂRUIESC O FLOARE ȘCOLII MELE!
Autor: Bărbuș Ionela,
Școala Gimnazială ”Vasile Conta”, Iași

Educația pentru mediu este educație pentru viață iar viitorul vieții pe Pământ este determinat
nemijlocit de înțelegerea, viziunea și demersurile noastre conjugate pentru prezervarea unei naturi
”curate”, a unui mediu înconjurător frumos și sănătos.
Ca și în cazul altor tipuri de educație, educația pentru mediu, cu cât începe mai devreme, cu
atât roadele sale sunt mai puternice iar atitudinile pozitive față de protejarea acestuia sunt mai clar
conturate și mai timpurii.
Pe de o parte, beneficiile implementării sistemului de valori specifice domeniului ecologiei
precum cunoaștere, responsabilitate, respect, solidaritate, sunt date de faptul că acestea au un grad
mare de generalitate, fiind aplicabile și altor ”educații” implementate în școală. Pe de altă parte,
educația ecologică în sine, accesată pe perioada întregii școlarități, fie prin abordări curriculare, fie
prin abordări extracurriculare, contribuie la formarea atitudinilor pozitive față de mediul
înconjurător, la creionarea și definirea conștiinței ecologice. Procesul este de lungă durată, ca
majoritatea demersurilor educative, dar necesar și important din perspectiva indicatorului ”calitatea
vieții”.
Calitatea vieții nu este un termen abstract, rupt de realitățile din lumea contemporană. Oricât
i-am învăța pe elevi la nivel teoretic, care are însemnătatea sa indiscutabilă, importante rămân
metodele, mijloacele și modelele de învățare experiențială, de cunoaștere directă generatoare de
autocunoaștere, spirit de observație, empatie și adaptare.
Din această perspectivă, extensiile extracurriculare ale învățării au rolul lor în formarea și
consolidarea competențelor generale și specifice necesare unei educații ecologice solide.
De aceea vom aduce în discuție câteva proiecte educative derulate în școala noastră, ale
căror scopuri și obiective sunt acelea de a contribui, fiecare în felul său, la creșterea calității vieții și
care, în opinia noastră, pot constitui exemple de bună practică.
Programul Mondial Eco-Școala, implementat de Centrul Carpato – Danubian de
Geoecologie (C.C.D.G.), reprezentantul Fundației Mondiale de Educație pentru Mediu (F.E.E.) în
România și susținut de Ministerul Educației Naționale, Ministerul Mediului și Schimbărilor
Climatice, este implementat cu succes încă din anul 2005 și a adus anual școlii diplome de
recunoaștere a efortului depus pentru organizarea de activități de protejare a mediului. Școalii
noastre i-au fost acordate, la toate sesiunile de evaluare, Steagul Verde și Trofeul acordat Școlilor
Eco. Numeroasele și variatele activități de ecologizare derulate în perioada vacanțelor școlare și nu
numai, în care s-au implicat elevii și profesorii școlii au constat în curățarea albiei râului Nicolina,
plantare de puieți, ecologizare forestieră, colectare selectivă de deșeuri, etc.
Cel de al doilea proiect educativ la care facem referire este intitulat ”Dăruiesc o floare școlii
mele!”. Este un proiect care face parte integrantă din cultura organizațională a școlii și din
Calendarul anual al activităților educative din școala noastră care se derulează începând cu
semestrul al II lea, în sezonul cald, atât în timpul semestrelor cât și în perioada vacanțelor școlare.
Elevii de la învățământul primar sau de la gimnaziu sădesc flori și îngrijesc plantele aflate în parcul
din fața școlii. Sunt activități ciclic desfășurate care se reiau de câțiva ani încoace și care stimulează
dezvoltarea emoțiilor pozitive, sentimentelor de afecțiune față de natură și față de comunitatea
școlară.
Interacționând și lucrând mai aproape de natură, toți cei implicați învață nemijlocit despre
mediul înconjurător, învață să trăiască mai aproape de natură, înțeleg mai bine frumusețea și rostul
mediului natural în viețile oamenilor, își întăresc legăturile afective cu locul în care își petrec o
bună parte a timpului.
Acestea sunt două dintre proiectele noastre de învățare experiențială pentru elevi și care vizează
educația pentru mediu și educația pentru timp liber.
Pentru elevii care își petrec vacanțele la țară e un bun prilej de a împărtăși cu alți elevi
experiența lor de interacțiune cu natura. Pentru ceilalți, este ocazia perfectă de a afla și de a face
lucruri noi, de a fi mai aproape de natură, de a încerca emoții și experiențe noi, de a dezvolta
posibile hobby-uri.
Participând constant la activități de protejare și prezervare a mediului înconjurător,
comunitatea școlară petrece timp de calitate împreună; elevii și profesorii dăruiesc școlii lor flori de
suflet spre a înflori în grădina școlii și a comunității locale.
ECO-EDUCAŢIA ŞI DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS

- PROIECT EDUCAŢIONAL-

Prof.Belu Marilena-Colegiul Naţional Ienăchiţă Văcărescu-Târgovişte

Înv. Muşoiu Gheorghe-Şc. Prof. Ilie Popescu -Şotânga

OBIECTIVUL GENERAL :
Antrenarea elevilor în activităţile de cercetare ştiinţifică realizate prin cooperare,
inovare educaţională şi creaţie ştiinţifică, în vederea atingerii performanţei şcolare.
OBIECTIVE SPECIFICE:
- dobândirea unui comportament ecologic, a unei gândiri ecologice, în aşa fel, încât
ecovoluntariatul să devină o realitate pentru elevii şcolii, iar ecoterapia remediul sigur pentru
sănătate şi reducerea stresului;
- dezvoltarea sensibilităţii faţă de mediul înconjurător şi de problemele lui, prin formarea unei
atitudini de respect faţă de mediu, pentru că starea de sănătate a fiecăruia(fizică şi psihică)
este legată de caracteristicile mediului în care trăim;
- promovarea principiilor fundamentale de dreptul mediului şi a egalităţii de şanse, de gen şi
a nediscriminării, prin promovarea noii legislaţii europene în domeniu;
- stimularea excelenţei în biologie, pentru a nu uita că educaţia face diferenţa .
GRUP ŢINTĂ :
-maxim 20 de elevi.În fiecare an, pe parcursul celor 4 ani ai proiectului, elevii cuprinşi
în acest proiect, vor fi aleşi dintre cei care vor dori să participe la aceste activităţi, dând
dovadă de deschidere şi de aptitudini reale pentru cercetare.
Gustul pentru frumosul şi pitorescul din natură, dorinţa de a afla, de a fi ancorat in
realitate, adoptarea unei gândiri ecologice şi a unei conştiinţe ecologice vor creiona, în final,
personalitatea celor din acest grup .
ARGUMENT
Interesele, preocupările şi idealurile pot fi canalizate, îndrumate , şlefuite şi prin munca
în afara clasei, în aşa fel încat elevii de azi, chiar dacă în viitor nu vor realiza strict în
domeniul ecologic ceva deosebit, pot fi ajutaţi să-şi dezvolte ,,eul” şi să se formeze ca
oameni cu opinii, idei sănătoase, ancorate în realitate.
Dacă natura este omul, atunci omul nu este natura, ci beneficiarul ei .
Astăzi, atâta cât este timp şi se poate încă , trebuie să ne reîntoarcem la natură, la mediul
de viaţă al fiinţei umane, să ne apropiem acest mediu, în interesul ambelor părţi: al omului şi
al naturii. ,,Împăcarea cu natura!”-iată dezideratul acestui timp pe care-l trăim.
DURATA PROIECTULUI: 4 ani
CATEGORIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ : tehnico - ştiinţifice
ACTIVITĂŢI PROPUSE ŞI REZULTATELE ANTICIPATE:
- Realizarea de sondaje de opinii, postere, afişe, lucrări plastice cu materiale din natură, legate
de subiecte de actualitate şi de calendarul ecologic. (SEMESTRIAL)
- Continuarea activităţilor în cadrul Cercului de ecologie ,,Sanitarii pricepuţi” şi editarea unui
nou număr al revistei de educaţie ecologică ,,Ecoterapia”. (SEMESTRIAL) -
Realizarea, în colaborare, a unei lucrări de cercetare metodică şi ştiinţifică privind
implementarea principiilor de dreptul mediului de la clasa pregătitoare până la liceu, pe
secvenţe de vârstă: preprimar, gimnazial şi liceal. (ANUAL)
- Participarea directă la activităţi de voluntariat şi realizarea unui ,,MIC DICŢIONAR
ECOLOGIC”. ( SEMESTRIAL)
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ:
- numărul participanţilor şi gradul lor de implicare efectivă;
- colaborarea cu profesorii implicaţi în proiect ;
- interesul pentru proiect ,motivarea şi soluţionarea problemelor;
- impactul acestuia asupra elevilor din şcoala noastră şi din şcolile colaboratorilor;
- impactul lucrărilor , proiectelor , micului dicţionar asupra promovării experienţei pozitive
dobândite .
BENEFICIARII PROIECTULUI :
- direcţi : elevii implicaţi şi cadrele didactice colaboratoare ;
- indirecţi : elevii din şcolile colaboratorilor şi comunitatea locală.
BIBLIOGRAFIE:

Belu M.,Ionescu E.;Eco-educaţia şi dreptul la un mediu sănătos;Ed.Macarie,2008
ACTIVITĂȚI RECREATIVE PENTRU COPIII CU AUTISM

Profesor Budihală Ramona
Profesor Botezatu Alexandrina-Angela
Școala Gimnazială Specială ”Sf. Vasile” – municipiul Craiova

Autismul este o tulburare care afectează comportamentul unui copil, precum și modul în
care acesta gândește, comunică și interacţionează cu ceilalţi. Chiar și asa, copiii diagnosticați cu
autism au nevoie de activități zilnice cât mai variate și amuzante, la fel ca orice alt copil. Ei au
nevoie de îngrijiri speciale, iar dezvoltarea lor parcurge un traseu diferit de cel al copiilor sănătoși.
Însă toate activitățile, chiar și cele mai simple, precum îmbrăcatul, spălatul pe dinți, jucatul sau
mâncatul pot fi efectuate într-o formă amuzantă și creativă, astfel încât să le satisfacă nevoile, dar
să îi și relaxeze.
Programul zilei, un joc al copilului
Copiii cu autism răspund foarte bine unui program organizat și bine pus la punct. De aceea
este eficient să se plănuiască programul copilului pentru ziua următoare cu o zi înainte. Se pot
decupa din ziare poze care să sugereze activitățile pe care trebuie să le facă elevul într-o zi. Se pune
în față o coală de hârtie destul de mare.Apoi îl lăsăm pe el să lipească pe ea activitățile în ordinea
pe care o dorește sau consideră că trebuie să le pună în practică. Îl îndrumăm subtil, dar lăsându-l
totodată să ia el decizii. Copilul va fi lăudat pentru fiecare reuşită. Apoi, pe masură ce face din ele,
vom bifa sau vom lipi împreună câte o bulină pe poza lor.

Cursa cu obstacole
Punem pe podea mai multe obstacole de genul scaunelor, jucăriilor, cuburilor,
cercurilor, puzzle-urilor etc. şi la final un mic premiu – o prăjitura, o bomboană etc. Apoi copilul va
trece printre obstacole, iar din când în când să le rezolve (să facă din cuburi o construcție, să
rezolve puzzle-ul etc) si apoi sa ajungă la linia de finiş.

Timp liber în piscină
Este o altă activitate amuzantă si o joacă utilă pentru copiii cu autism. Lăsăm copilul să se
simtă bine într-o piscină pentru copii, în timp ce îi captăm atenția, astfel încât să înțeleagă ceea ce
face.

Twister
Un joc amuzant și care ajută copilul să consume enrgie, dar și să îl stimuleze cognitiv este
Twister. Îi oferă oportunitatea de a-și perfecţiona aptitudinile motorii fine, cum ar fi coordonarea
mână-ochi sau echilibrul.

Dans
Punem mai multe stiluri de muzică pe fundal și dansăm împreună cu copilul. Stăm în fața lui
si îi oferim model, pentru a-i fi mai ușor să înțeleagă ce trebuie să facă, învățând prin imitație.

Unde e jucăria?
Luăm o cutie destul de mare și o umplem cu nisip sau cu orez, ori bucăți mici de
hârtie.Punem înainte o jucărie pe fundul cutiei. Îl provocăm pe copil să caute în cutie până găsește
jucăria ascunsă.

Plastilina
Cumpărăm copilului plastilină și punem imaginația la contribuție, lăsându-l să creeze
diverse forme din ea. Oferim drept suport sau inspiratie niște desene simple cu animale sau flori și
îl ajutăm să copieze imaginea în plastilină.

Explorarea mediului înconjurător!
Ducem mereu copilul la plimbare, în natură, îi vorbim despre minunile acesteia (insecte,
flori, copaci, iarbă etc.).Îl ducem în locuri strategice pentru dezvoltarea lui cognitivă ca muzee, zoo,
gradina botanică etc.

Bibliografie:
Gherguț, A. Sinteze de psihopedagogie specială, Polirom, Iași, 2005
Popovici, D.V. Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Pro-Humanitate, 2000
www.copilul.ro
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ACTIVITĂŢI DE ECOLOGIZARE

Prof. înv. primar Căşuneanu-Păunescu Lavinia Tamara
Liceul Teoretic Negru Vodă

Ziua de 15 septembrie 2018 a fost ziua în care s-a derulat proiectul ”Let' s do it,
România!, cel mai mare proiect de implicare socială care își propune curățarea deșeurilor din
arealele naturale cu ajutorul voluntarilor.
Cu sprijinul Primăriei Orașului Negru Vodă ce a pus la dispoziția voluntarilor mănuși și
saci menajeri, aceștia au adunat deșeurile din zona oraşului. Activitatea de ecologizare a fost
primită cu mult entuziasm de şcolarii noştri din clasa a II-a B, care au înțeles că a fi responsabil și
atent la tot ce ne înconjoară e ”cool”, că lumea în care trăim este casa noastă, nu coșul nostru de
gunoi.
(autor:Prof.înv.primar Căşuneanu-Păunescu Lavinia Tamara)
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE - O NECESITATE PENTRU
EDUCAŢIA MODERNĂ
Prof. Dr. Cârstea Laura Maria
Liceul Tehnologic Economic „Virgil Madgearu”, Iaşi

În sprijinul diferenţierii învăţării, o formă de instruire care ţine cont de diversele interese ale
elevilor, este reprezentată de educaţia extracurriculară. Aceasta presupune flexibilitate, caracter
facultativ sau opţional, implicându-i pe elevi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea ei.
Profesorul nu îi notează pe elevi şi facilitează promovarea muncii în echipă, optând pentru un
demers pluri- sau interdisciplinar. Se pune accent pe obiectivele de tip formativ-educativ,
eliminându-se predarea şi lăsând loc doar învăţării. Activităţile extracurriculare prezintă
particularităţi de conţinut, de durată şi de organizare. În plus, conţinutul lor nu este prevăzut în
programe şcolare şi nu condiţionează promovarea elevilor.
În cadrul liceului nostru, s-au desfăşurat activităţi educative şi în timpul vacanţelor, deoarece elevii
au manifestat interes şi disponibilitate. Drept urmare, voi exemplifica activităţile extracurriculare
care au înregistrat un real succes de-a lungul anului şcolar trecut:
1. Redactarea revistei literare Hermes2000

Prin intermediul acesteia, elevii şi-au exprimat creativitatea, punându-şi în valoare abilităţile
dobândite, inteligenţa interpersonală şi spiritul de colaborare. Paşii parcurşi riguros au asigurat
obţinerea unui produs cu care elevii noştri s-au mândrit:
a) Difuzarea iniţiativei în şcoală şi convocarea celor interesaţi să participe la proiect;
b) Stabilirea echipei şi a responsabilităţilor distribuite fiecărui membru: un redactor-şef, alţi
redactori care să culeagă materialul şi imaginile pentru a fi publicate, având în vedere diferite
domenii de interes;
c) Precizarea rolurilor de casier, de responsabil pentru difuzarea revistei, corectorii, responsabilul
pentru grafică/redactarea la calculator şi a celui căruia îi revine sarcina să lege revista;
d) Stabilirea profilului, a peridiocităţii, a preţului de vânzare, a datei de apariţie, modul de
colectare, de vânzare;
e) Fixarea întâlnirilor de organizare a materialului ce urmează a fi publicat.
Astfel, informaţiile culese fac parte din diferite domenii pe care elevii le îndrăgesc şi le stârnesc
curiozitatea cititorilor. Imaginile alese cu multă atenţie şi grafica realizată cu profesionalism
reprezintă un punct forte, care ne diferenţiază de alte unităţi şcolare.
2. Ateliere handmade
Ajută la dezvoltarea încrederii în sine şi la conştientizarea faptului că prin muncă, răbdare şi
tenacitate se pot obţine rezultate spectaculoase. Vopseluri, pensule, lemn, papiote, fetru, adezivi,
pânză, polistiren, pastă polimerică, foarfeci, nasturi, pietre semipreţioase, chiar şi o mică maşină de
cusut prind viaţă în mâinile copiilor care au creat bijuterii şi semne de carte. Nimic nu se compară
cu bucuria lor de a fi realizat singuri, mici sau mari opere de artă, pe care, la final, să le prezinte
familiei, colegilor şi prietenilor. Produsele au fost expuse în şcoală, participând la o expoziţie cu
vânzare. Elevii au înţeles că totul se obţine prin muncă, indiferent dacă este grea sau uşoară.
Satisfacţia a fost pe măsură, văzând că sunt apreciaţi, încurajaţi şi motivaţi să creeze lucruri şi mai
frumoase.
La întâlniri pot participa şi părinţii într-un cadru adecvat, care stimulează creativitatea și
liberă exprimare, menită să dezvolte și să îmbunătățească relația copil-părinte. De asemenea, se
urmărește dezvoltarea anumitor abilități precum: imaginaţia, concentrarea, inteligența emoțională,
limbajul, cogniția, componența socială, abilitățile practice și simțul artistic, cu ajutorul jocurilor,
poveștilor, tehnicilor de dezvoltare personală și emoțională și dialogului din timpul atelierelor.
Fiecare atelier este dezvoltat și atent adaptat tematic după nevoile și vârsta copiilor.
3. Cine ştie, câştigă!

Concursurile de cultură generală constituie metode eficiente de integrare a noţiunilor ce provin din
arii largi de interes: artă, ştiinţă, limbă şi comunicare, om şi societate.
Obiectivele concursului organizat sunt:
a) Evidențierea necesității abordărilor inter/intra/transdisciplinare ale situațiilor de învățare;
b) Identificarea modalităților de organizare inter/intra/transdisciplinare a conținuturilor;
c) Valorificarea competențelor pedagogice și științifice ale cadrelor didactice în demersul lor de
abordarea transdisciplinară, integrată a activităților de predare-învățare-evaluare ;
d) Antrenarea copiilor într-o competiție cu ei înșiși, prin solicitarea proceselor pozitive superioare
(imaginația, creativitatea, atenția voluntară, gândirea critică etc.) în rezolvarea probelor de concurs
elaborate din perspectivă integrată transdisciplinară.
Modalitatea de organizare este una destul de facilă: elevii, grupaţi în echipe egale, răspund, pe rând,
la întrebări adresate de un elev moderator. Echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte este
declarată câştigătoare. În caz de egalitate, se adresează întrebări de baraj.
Această metodă de organizare a activităţii este extrem de eficientă, deoarece îi scoate pe elevi
din monotonie, dezvoltă abilităţile de comunicare şi întăreşte încrederea în propria persoană.
În concluzie, în vacanţe, activităţile extracurriculare sunt menite să ofere elevilor posibilităţi
multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual,
aptitudinile, să le stimuleze creativitatea şi inţiativa.
ABC-UL REGULILOR DE CIRCULAŢIE

-proiect de educaţie rutieră-

profesor înv. primar Chiochiu Loredana,

Şcoala Gimnazială ,, Aron- Vodă”, loc. Aroneanu

Argument
Anual, cea mai mare parte a accidentelor rutiere se produc datorită nerespectării de către pietoni a
regulilor de circulaţie pe drumurile publice.ducaţia rutieră trebuie implementată de
Educaţia rutieră trebuie implementată de la vârsta şcolară mică în scopul dezvoltării
capacităţii de înţelegere, de formare a unor deprinderi practice şi a unor abilităţi specifice percepţiei
traficului rutier, a simţurilor orientării pe drumurile publice şi a capacităţii de a lua repede decizii
corecte.
În ceea ce priveşte învăţarea normelor de circulaţie, este cunoscut faptul că numai prin
educaţie şi exerciţiu pot fi asimilate cunoştinţe largi, complexe şi precise, iar copilul îşi dezvoltă
deprinderea de a gândi şi acţiona corespunzător în acea situaţie rutieră în care ajunge să fie
implicat.
Circulaţia rutieră necesită reguli de desfăşurare precise, sisteme tehnice moderne pentru
siguranţa deplasării dar şi desfăşurarea unei educaţii rutiere temeinice inoculate de la vârstă şcolară
mică şi aprofundate pe tot parcursul şcolarităţii şi nu numai în scopul însuşirii noţiunilor teoretice
de educaţie rutieră şi formării unor comportamente adecvate participării în trafic.
Scopul proiectului
Formarea unui comportament adecvat în trafic, cunoaşterea şi respectarea normelor şi
regulilor de securitate personală, cunoaşterea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie.
Obiective
- cunoaşterea semnificaţiei indicatoarelor de circulaţie rutieră;
- cunoaşterea şi respectarea legislaţiei de educaţie rutieră;
- formarea deprinderilor de comportare preventivă a actualilor mici pietoni şi viitori
participanţi la trafic.
Grupul ţintă
Resurse umane:
cadre didactice, elevi, părinţi, membrii ai comunităţii locale, agenţi poliţie IPJ- Iaşi.
Durata proiectului
martie- iulie 2018
Locul de desfăşurare
curteaşcolii, sală de clasă
Activităţile proiectului

Termen Tema Activitatea Resurse umane şi materiale
martie 2018 Lansarea proiectului elevi, părinţi, cadre didactice,
Cunoaşterea
agenţi de poliţie IPJ- Iaşi
obiectivelor
proiectului de către
toţi cei implicaţi în
desfăşurarea
proiectului

aprilie 2018 ABC- ul regulilor Constituirea unui elevi, părinţi, cadre didactice,
agenţi de poliţie IPJ- Iaşi
de circulaţie punct de informare
privind regulile de
circulaţie pe
drumurile publice
mai 2018 ,,Prietenul meu Întâlniri ale elevilor elevi, cadre didactice, agenţi
poliţistul” de poliţie IPJ- Iaşi
cu agenţii de poliţie
de la IPJ- Iaşi
iunie 2018 „De vrei să circuli -Cunoaşterea Panouri, indicatoare rutiere,
corect la indicatoare indicatoarelor rutiere elevi, cadre didactice, agenţi
să priveşti atent” de către elevi de poliţie IPJ- Iaşi
-Idenţificarea
greşelilor pe care
copiii le fac în trafic
- Interpretarea unor
situaţii care necesită
comportament
preventiv în trafic.
iulie 2018 ,, Cine ştie… circulă Concurs de educaţie elevi, cadre didactice, agenţi
corect”
rutieră de poliţie IPJ- Iaşi, panouri,
fleep- chart, markere.
Diseminare:
Realizarea unei reviste a proiectului
Bibliografie

• Primii paşi în circulaţia rutieră-M.E.I.,1990

• Viorica Preda-Ghid pentru proiecte tematice,Ed.Humanitas ,2005

copu l
TRANSDISCIPLINARITATE: MATEMATICĂ-EDUCAȚIE
TEHNOLOGICĂ ȘI BIOLOGIE

prof. Ciudin Raluca Mariana

Şcoala Gimnazială „Petru Poni” Cucuteni

Ce este transdisciplinaritatea? „Transdisciplinaritatea priveşte, aşa cum o indică prefixul
„trans”, ceea ce este în acelaşi timp între discipline, înlăuntrul diferitelor discipline şi dincolo de
orice disciplină. Finalitatea sa o reprezintă înţelegerea lumii prezente, unul din imperativele ei
constituindu-l unitatea cunoaşterii” (Basarab Nicolescu). Accentul cade, în primul rând, pe acestă
înţelegere a lumii prezente ce se constituie prin dialogul ştiinţelor cu tradiţia, cu diversele tradiţii
spirituale, şi, în al doilea rând, pe depăşirea pluridisciplinarităţii (ca studiere a aceluiaşi obiect de
către mai multe discipline) şi a interdisciplinarităţii (ca transfer de metode dintr-o disciplină în alta).
Transdisciplinaritatea conduce la intensificarea relaţiilor dintre discipline şi la descoperirea unor
noi orizonturi ale cunoaşterii. Obiectivul fundamental al oricărui sistem educaţional este formarea
la elevi a culturii generale. Organizarea unilaterală a informaţiei într-un sistem rigid este însă total
nepotrivită cu această intenţie. Aportul fiecărei discipline nu trebuie să se constituie în ceea ce este
specific disciplinelor, ci prin ceea ce au acestea în comun, elementele transferabile, elemente care
asigură caracterul general. În acest fel, prin educaţia, în care curriculumul depăşeşte barierele unei
singure discipline, se vor forma competenţe specifice, dar şi transferabile, necesare dezvoltării
personale a elevului (competenţa de a învăţa să înveţe, competenţe sociale, metodologice). Pe baza
unei astfel de educaţii deschise şi flexibile se poate realiza specializarea profundă prin formarea
unor competenţe generale durabile în timp. Daca prin abordarea monodisciplinară a învăţării se
formează în mod deosebit competenţe specifice nivelului cognitiv, prin abordarea transdisciplinară
se formează competenţe integratoare şi durabile prin însăşi transferabilitatea lor. Conţinuturile
organizate transdisciplinar se vor axa în procesul educaţional nu pe disciplină, ci pe demersurile
intelectuale, afective şi psihomotorii ale elevului. Organizarea conţinuturilor în manieră
transdisciplinară se bazează în procesul de predare – învăţare – evaluare pe conduitele mentale ale
elevului din perspectiva unei integrări efective, realizată de-a lungul tuturor etapelor procesului
educaţional (proiectare, desfăşurare, evaluare). Temele transdisciplinare ajută elevul să înveţe în
ritm propriu şi să fie evaluat în funcţie de ceea ce ştie, stimulează cooperarea între elevi,
minimalizându-se astfel competiţia, oferă elevilor posibilitatea de a-şi crea strategii proprii de
abordare a diverselor situaţii, asigurând o învăţare activă. Elevul participă activ, imaginaţia,
investigaţia, creativitatea sa fiind cele care se evidenţiază.
Proiectarea inter sau transdisciplinară nu a condus şi probabil nici nu va conduce la
„desfiinţarea” disciplinelor; acestea vor continua să existe în planurile de învăţământ dar,
„permeabilizate” şi interconectate. Organizarea învăţării pe criteriul disciplinelor formale clasice
devine insuficientă într-o lume dinamică şi complexă, caracterizată de explozia informaţională şi
dezvoltarea tehnologiilor.
Este clar că transdisciplinaritatea este o abordare eficientă în procesul de predare - învăţare,
iar abordările transdisciplinare care împlică disciplina Matematică pun elevii în situaţia de a utiliza
cunoştinţele matematice în alte context decât cele matematice, descoperind astfel elevilor utilitatea
matematicii. Astfel, motivaţia elevilor pentru învăţarea matematicii creşte.
Scopurile acestui tip de studiu sunt:
- crearea unor context autentice în care elevii sunt puşi în situaţia de a aplica cele învăţate;
- sprijinirea elevilor în a experimenta legături între concept şi teme studiate în cadrul unor
discipline diferite;
- producerea învăţării centrate pe elev într-un mediu colaborativ, activ;
- utilizarea strategiilor de învăţare bazate pe investigaţie.
În etapa de anticipare a lecţiei, elevii vor face legături între diferite teme şi/sau concepte
învăţate anterior. Elevii vor integra şi aplica cunoştinţe învăţate la discipline diferite în cadrul etapei
de construire de noi cunoştinţe. Rezolvarea unei probleme (din context real) stă în centrul
activităţii elevului.
Etapa de consolidare este o ocazie pentru profesor de a pune în evidenţă legăturile dintre
conceptele diferite şi îi sprijină pe elevi în a înţelege relevanţa propriei investigaţii.
Exemple de transdisciplinaritate ale matematicii
1. La clasa a VI-a se pot combina cunoştinţele de matematică şi educaţie tehnologică la
recapitularea operaţiilor cu numere.
Elevii trebuie să opereze cu numere raţionale pozitive (inclusiv fracţii zecimale) şi trebuie
să aibă noţiuni de economia familiei: resursele familiei, consum, economii, tehnologii de preparare
a hranei, protecţia consumatorului etc.
Activitatea se propune a se desfăşura astfel:
Anticiparea:
După ce elevii au fost împărţiţi în grupe de câte trei, elevii din grupă având fiecare alt rol
(unul calculează costul excursiei, altul costurile pentru prăjituri, al treilea verifică costurile de
vânzare).
Se propune elevilor următoarea problemă: Iona doreşte să meargă cu mama ei într-o
excursie, dar principala problemă o reprezintă banii. Ele dispun de o sumă mică de bani şi pentru a-
şi completa veniturile trebuie să realizeze diferite activităţi. Spre exemplu: pot să pregătească
prăjituri şi să le vândă la diferite activităţi în cadrul şcolii ori în alte locuri. Pentru aceasta au
nevoie de investirea economiilor făcute până în acel moment în: ingrediente, reclamă, ambalaje,
transport etc. Se asigură elevilor preţul pe unitate de ingredient (ex. 1 kg făină = 2 ron, 1 ou = 0, 36
ron, 1 şerveţel = 0,006 lei etc.), pentru a putea calcula suma cheltuită şi după vânzarea produselor
se calculează profitul/ pierderea.
Construirea de noi cunoştinţe:
Elevii lucrează în aceleaşi grupe, pe o fişă de lucru, pe care sunt notate întrebările:
- De ce sumă minimă au nevoie mama şi fiica pentru excursie?
- Care e câştigul din vânzarea prăjiturilor?
- Care e suma cheltuită pentru prepararea şi vânzarea prăjiturilor?
- Au avut câştig sau pierdere?
- Banii câştigaţi sunt suficienţi pentru excursie? Dacă nu, ce sugestie le daţi?
După efectuarea calculelor, fiecare grup prezintă răspunsul la cel puţin o întrebare.
Apoi se evidenţiază etapele de rezolvare a problemei, concluzionând faptul că, în viaţa de zi cu zi,
problemele sunt complexe, dar pot fi abordate şi pot fi identificate soluţii.
Consolidarea:
Se cere elevilor să rezolve, în aceleaşi grupe, următoarea problemă:
Dacă Andra şi mama ei vor să îşi cumpere un computer la preţul de 1600 ron, ce strategie
realistă de vânzare a prăjiturilor propuneţi? Argumentaţi strategia prin calcule.
Se face precizarea că orice strategie de vânzare propusă să fie argumentată prin calcule şi că
trebuie să prezinte cel puţin două strategii pentru a putea dovedi care este strategia cea mai bună.
O altă modalitate de a face de rost de bani poate fi realizarea unor produse de croitorie,
mai ales dacă mama este o profesionistă în domeniu. La fel ca mai sus, se va asigura elevilor preţul
pe unitate de materiale utilizate, calculele privind cheltuielile şi câştigul realizându- se în acelaşi
mod.
Concluzii:
 în etapa de anticipare, profesorul stabileşte contextul investigaţiei şi pune elevii în situaţia
de a înţelege contextul pentru a identifica înformaţiile de care vor avea nevoie.
 în etapa de construire a cunoştinţelor, elevii dezvoltă idei şi posibile explicaţii. Profesorul
nu dă soluţii, doar facilitează prezentarea şi discutarea rezultatelor.
 în etapa de consolidare, se propune extinderea aplicării celor învăţate în noi contexte.
2. La clasa a VII-a se pot combina cunoştinţele de matematică, biologie şi chimie pentru
fixarea noţiunilor legate de Scheletul uman.
Activitatea se propune a se desfăşura astfel (secţiune din lecţie):
Elevii împărţiţi în 4 grupuri vor trebui să identifice şi să arate pe scheletul uman proiectat cu
ajutorul videoproiectorului principalele oase, astfel:
- grupa I – scheletul capului
- grupa II - scheletul trunchiului şi al centurilor
- grupa III – scheletul membrelor superioare
- grupa IV- scheletul membrelor inferioare.
Ulterior, li se solicită elevilor diverse sarcini de lucru:
 grupelor I şi II să determine numărul oaselor care formează fiecare componentă a
scheletului uman;
 grupelor III şi IV să rezolve următoarea problemă:
„Ştiind că oasele conţin apă (25%) şi substanţă uscată (75%), să se calculeze câtă
substanţă uscată conţin oasele unui om cu greutatea de 80 kg, al cărui schelet cântăreşte 14,5
kg.”
Studiind matematica prin transdisciplinaritate elevii îşi construiesc înţelegerea proprie şi
rezolvă probleme în context real utilizând propriile strategii, fiind doar ghidaţi de profesor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Crawford, A., Saul, E.W., Mathews, S., Makinster, J. ( 2005) - Teaching and learning strategies for the
thinking classroom, New Zork, The International Debate Education Association
2. Văcăreţu, A.S.(2008) - Lecţii de matematică pentru dezvoltarea gândirii critice, Eikon, Cluj Napoca
3. http://revista.newprojects.org/?p=448
ȘCOALA DE VARĂ – EDUCAȚIA MERITĂ

Prof. înv. preșc. Cucu Chiriac Irina
Şcoala Gimnazială Somușca, com. Cleja,
Jud. Bacău

Conceptul de „copilărie” este definit ca „Perioadă a vieții omenești de la naștere până la
adolescență; timpul când este cineva copil”.Acesta este completată de atribute precum
creştere,dezvoltare, joacă, bucurie, curiozitate, dar şi nevoie de îndrumare, educaţie, ocrotire,
încurajare. Pe lângă acestea se adaugă, „neoficial”, şi nevoia copiilor de a fi împreună cu alţi copii,
bucuria jocului în grup, dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc. În aceste precizări se
află fundamentul proiectului nostru.
Vacanţa de vară este o perioadă lungă de libertate pentru toţi copiii. Sondând copiii, vom
descoperi că, deşi se bucură că a venit vacanţa, îşi doresc totuşi să fie împreună cu alţi copii, să aibă
un îndrumător adult pentru jocurile şi activităţile lor, care să vină cu propuneri, chiar şi cu statut de
negociator, să le susţină ideile lor şi să le dea formă activă. De aceea, după o perioadă de libertate
totală, de la începutul vacanţei, copiii devin dornici de activităţi organizate. Ideea „Şcolii de vară”,
la care aderăm şi noi, a fost şi este una excepţională în acest sens.
„Şcoala de vară” este un proiect care se înscrie în aria proiectelor personalizate care s-au
desfăşurat în şcoala noastră, la început acestea fiind idei separate, mai apoi constituindu-se ca parte
a unui proiect permanent al şcolii noastre. Ţinând cont de specificul local al comunităţii, care se
regăseşte în profilul copilului şcolii noastre, bazându-ne pe entuziasmul curiozităţii caracteristic
vârstei preșcolare și şcolarilor mici, luând în considerare propunerile şi aşteptările formulate de
copii, am propus, prin acest proiect, activităţi care să-i ţină aproape de şcoală, să le ofere o
alternativă valoroasă în petrecerea plăcută şi instructivă a vacanţei, nu doar pe parcursul timpului
petrecut în cadrul proiectului ci, mai ales, pentru cel petrecut mai apoi acasă, cu grupul de prieteni,
colegi, vecini, rude sau chiar individual.
Dincolo de toate acestea, trebuie să accentuăm esenţa proiectului – socializarea, prin
adaptare la celălalt, prin respectarea regulilor de grup. Copiii învaţă să descopere împreună, să
comunice, să se organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi,
mai ales, să se bucure împreună. Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele
prejudecăţilor, dau naştere la solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în miniatură.
Prin acest proiect şcoala va deveni un altfel de loc pentru o altfel de învăţare în această
perioadă. Va fi o nouă experienţă din viaţa de şcolar. Şi va fi una plăcută!
Scopul proiectului : Stimularea implicării voluntare a copiilor în activităţi recreativ-
instructive, cu promovarea şi valorizarea potenţialului individual şi de grup a acestora, precum şi
însuşirea, pe termenscurt şi lung, a unor alternative real-educative de petrecere a timpului liber în
opoziţie cu tentaţiile nocive tot mai des întâlnite chiar la vârsta micii şcolarităţi (excesul utilizării
calculatorului, grupuri construite pe principiul dominării şi violenţei, maturizarea nesănătoasă a
sexualităţii, infracţionalitatea infantilă etc).
Obiective:
1. Dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi comunicare principială cu alţi copii, de
aceeaşi vârstă, dar şi de vârstă şi nivel educaţional diferit;
2. Însuşirea şi practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului
liber în mod benefic (jocuri, comportamente, manifestări);
3. Dezvoltarea capacităţii de a accepta noi provocări, care impun implicare personală
în descoperirea de soluţii practice şi utile vieţii de zi cu zi;
4. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii, deopotrivă prin spontaneitate, dar şi prin
analiză şi raţionare individuală şi de grup;
5. Dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi,
dar şi cu sine însuşi;
6. Manifestarea bucuriei de a fi împreună cu ceilalţi prin adoptarea unor stări de
acceptare, negociere, colaborare, solidaritate;
7. Îmbunătăţirea relaţiilor elevilor cu şcoala, cu cadrele didactice şi alţi elevi ai şcolii;
8. Promovarea imaginii şcolii prin diseminarea proiectului;

Proiectul se desfăşoară având ca ţinte următoarele rezultate:
 Participarea a unui număr de 40 de copii din cadrul şcolii noastre şi alte şcoli din
comună în programul Şcolii de Vară;
 Atragerea altor copii, din alte şcoli şi care locuiesc la bunici, pentru a avea şansa
unui benefic schimb de experienţă între copii;
 Convingerea părinţilor asupra importanţei educării timpului liber la copiii lor;
 Participarea părinţilor la activităţi, prin contribuţii oricât de mici ar fi acestea –
realizându-se astfel un parteneriat voluntar pentru şcoală;
 Realizarea unor activităţi şi produse deosebite ale elevilor, prin care aceştia să se
regăsească, în special, ca individualitate aparţinând unei colectivităţi sociale;

ActivitĂŢi propuse :
Luni : Jocuri şi Creaţie
o ATELIER 1- Jocuri si creativitate (Jocul cunoașterii);
Învăţarea unui cântec cu mişcare;
o ATELIER 2 , 3 - CULOARE ȘI FANTEZIE – pictură, lipire, confecţionare măşti.
Jocuri de perspicacitate şi orientare „Găseşte părţile întregului”; Puzzle
PAUZA
o ATELIER 4 – MUSICAL : TEATRU- DANS
o Feedback-ul activităţii.

MarŢi : Jocuri şi Concursuri sportive
o ATELIER 1- jocuri (Desenează pe nevăzute, Jocul în oglindă)
o ATELIER 2,3 - JOCURILE COPLILĂRIEI/ CONCURSURI SPORTIVE
- Șotron, Țară, tară vrem ostași, Semaforul, Rațele și vânătorii, Cursa cu saci,
Alergăm în pereche , Tările
o ATELIER 4: FILM EDUCATIV( O casă divizată/ Sava regele războinic
o Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.

Miercuri :Experimente si provocari
o ATELIER 1,2,3,4- Jocuri distractive; Dans ritmic cu mişcări propuse de către elevi.
(joc masina de spalat, jocul mim)
Carnavalul Scolii de vara
o Parada costumelor
o Replici faimoase din lumea teatrului
o Ce a fost azi deosebit? – feed-back-ul activităţii.

Joi: Jocuri / muzică și mișcare
o ATELIER 1,2 – MULTICULTURALITATE- Limba noastră-i o comoară;
o ATELIER 3, 4: MUSICAL : TEATRU- DANS - karaoke
o Exprimarea opiniilor personale: feed-back-ul activităţii.

VINERI: La revedere, Şcoală de vară!- Împreună la spectacol
Prezentare power point
Aprecieri din Programul Şcoala de vară
Spectacol- muzica , dans, teatru
Feed-back-ul activităţii.
EXCURSIE

IMNUL ȘCOLII DE VARĂ 2017

I. VEZI SI TU ? CUM NE POARTĂ VARA PE ARIPILE DISTRACȚIEI
DAR ȘTII ȘI TU! CHIAR DE EŞTI ADULT, TOT NU REZIȘTI TENTAȚIEI

LUMEA NOASTRĂ MINUNATĂ, TE AȘTEAPTĂ ACUM,
HAI ȘI TU CU NOI ÎNDATĂ ȘI NU SPUNE , NU!

REFREN:
LA ȘCOALA DE VARĂ-I DISTRACȚIE
LUMEA TOATĂ CÂNTĂ ȘI E FERICITĂ
LA ȘCOALA DE VARĂ NOI PORNIM
FII ÎNCREZĂTOR, FĂ-ȚI PRIETENI NOI !
LA LA LA.... HAI SI TU CU NOI LA SCOALA DE VARĂ!..LA LA

II. AZI CÂNTĂM, SUNTEM ÎMPREUNĂ LA ȘCOALA D E VARĂ !
AZI DANSĂM , PAȘI MĂRUNȚI LA DREAPTA, PAȘI MĂRUNȚI LA STÂNGA

MĂ GÂNDESC LA CE MOMENTE FRUMOASE ADUNĂM...
AȘTEPTĂM CU NERĂBDARE , SĂ NE BUCURĂM!

REFREN...........

Şcoala de Vară se doreşte, în primul rând, o modalitate de a oferi copiilor o alternativă
atractivă pentru petrecerea unei perioade din vacanţa de vară. Acesta este impactul pe termen
scurt şi imediat. Colateral, acest proiect prevede şi impact pe termen lung: copiii învaţă jocuri
instructiv-recreative la şcoală, jocuri pe care, mai apoi, le pot organiza singuri. Odată ce şi-au
însuşit abilitatea de a se organiza singuri pentru un joc pe care îl cunosc, apare şi transferul
asupra altor activităţi, fie jocuri aflate din altă parte, fie create de ei. Mai mult chiar, abilitatea de
auto-organizare se transferă şi asupra altor tipuri de activităţi, de învăţare efectivă, de efectuare a
unor sarcini practice, de lucru în echipă etc.
De asemenea, programul are în vedere creşterea încrederii părinţilor în instituţia
şcolară, o mai bună colaborare şi implicare a acestora în sprijinirea activităţilor curriculare şi
extracurriculare, cunoscându-se importanţa părinţilor în desăvârşirea copiilor lor.
EDUCAȚIA ECOLOGICĂ LA NIVELUL PREȘCOLARITĂȚII

Prof.înv.preșcolar: Danilov Nicoleta-Cristina
Gradinița cu program normal „Aron-Vodă’’, Aroneanu

Motto:
”Învăţați-i pe copii voștri, ceea ce i-am învățat noi pe ai noștri : că Pămantul este mama
noastră, tot ceea ce i se întamplă Pământului, va ajunge să li se întample și copiilor acestui Pământ.
Noi știm cel puțin atât: nu Pământul aparține omului, ci omul aparține Pământului.Omul este firul
care țese drama vieții și ceee ce-i face Pământului își face lui însuși.” Sieux Seattle
Protecția naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societății
contemporane și comportă trei aspecte:prevenirea deteriorării mediului, acțiuni de depoluare și de
construcție ecologică, păstrarea și ocrotirea naturii.
Problemele mediului înconjurator sunt ale lumii întregi ale fiecăruia dintre noi, iar fiecare
acțiune negativă a noastră, oricat de insignifiantă ar fi, poate să afecteze în mod direct natura.
Asigurarea viitorului, a vieții pe Pământ este în strânsă relație cu educația pentru ocrotirea
mediului înconjurator, făcută omului chiar de la vârsta fragedă. Ea constituie parte integrantă a unei
educații de bază ,necesară în viață.
Obiectivele cele mai importante vizate de educația ecologică se referă la achiziționarea
cunoștiințelor fundamentale despre prezența omului și rolul lui în mediu, la formarea unor
sentimente de interes pentru natură, la motivația în acțiune pentru protejarea şi ameliorarea
mediului și la grija pentru folosirea raționăla a resurselor naturale.În grădiniță aceste obiective sunt
realizate prin activități variate:jocuri,observații în natură, lecturi după imagini,experimente în
natură, povestiri, poezii, cântece, activități opționale,activități extracurriculare, prin implicarea
copiilor în derularea unor proiecte educaționale,activități practice de ecologizare.
Într-o lume în care viața se degradează de la o zi la alta , în care din toate colțurile lumii se
înalță un strigăt de alarmă „Salvați natura!”, este necesar ca la vârsta preşcolară copii să ajungă să
cunoască,să iubească și să ocrotească natura.Interesul și dragostea pentru natură sunt la majoritatea
copiilor instinctive.De aceea, în educația ecologică a copiilor am pornit mai ales de la interesul
mare pe care îl au pentru plante, animale, pentru natura în general.Dorința copiilor de a cunoaște
natura și formarea unui comportament civic de apărare a ei s-a îndeplinit prin activități diverse.
Copiii au primit cunoștiințe din domeniul ecologic, la început prin explicarea unor termeni
și expresii cum ar fi: Ce înseamnă ecologie, cine sunt ecologiștii, protejare, protecție, ocrotire,
poluare, rezervaţie naturală, monument al naturii, distrugere, dispariţie, materiale reciclabile
refolosibile, deșeuri, ce înseamnă a economisi apa, energie electirică, cine sunt
„braconierii”.Aceste cunoștiinte au fost transmise prin folosirea unui material variat , cu conţinut
știintific din gradiniță, de la școală, din mediul înconjurător, prin organizarea de activități concrete
de observare , de experimente, de studii de caz, de activități practice.
Astfel pe 23 septembrie, fiind Ziua Mondială a Curățeniei s-a organizat în grădiniță concursul „Cea
mai curată sală de grupă”, în care copiii au fost antrenați în amenajarea spațiului ambiental și
formarea deprinderii de păstrare a curățeniei în jurul lor, oriunde ar fi.
Pentru a înţelege ce înseamnă materiale reciclabile am desfășurat jocul didactic „Așază la
sacul potrivit „, unde au avut ca sarcină să pună în sacul albastru materiale refolosibile, reciclabile
( hârtie, carton, sticle de plastic), în sacul maro să pună resturi alimentare (gunoiul menajer), în
sacul galben să pună ambalajele.Tot în acest joc, copii au învațat ce înseamnă deșeurile.
Activitățile de convorbiri tematice prin care copii au fost educaţi și învățati cum să
economisească apa ,energia electrică și să explice de ce.Exemple: Când economisim apa și energia
electricăşi când consumăm mai mult? Ce înseamnă poluare? (murdărirea naturii prin diferite
mijloace).Astfel au învațat că zgomotul puternic produs de mașini, de muzica dată la maxim
produce poluare fonică ,poluarea cu fum de la mașini, fabrici , cu anumite substanțe otrăvitoare , iar
poluarea solului , a apei cu diferite substanțe toxice, cu reziduuri care duc la distrugerea, degradarea
mediului.
Observațiile din natură au stat la baza informațiilor legate de efectele nocive ale poluării
artificiale asupra mediului. Primele observații au fost făcute în zonele apropiate, apoi au fost
însoţite de acțiuni practice de ecologizare , alături de elevii claselor I-IV de la Şcoala „Aron-Vodă”
din Aroneanu și în pădurile din jurul comunei Aroneanu.Investigațiile făcute în satul Aroneanu au
vizat problema curățeniei și a comportamentului oamenilor legat de respectarea unor reguli de
civilizaţie.Acțiunea s-a desfășurat frontal , pe grupe și individual , prin sarcini pentru îndeplinirea
unor obiective propuse în comun.La sfârșit s-au tras concluziile legate de necesitatea ca fiecare
copil să aibă o educație civilizată pe stradă, să păstreze curăţenia, să nu arunce hârtii, ambalaje, să
folosească coșurile amplasate, să nu calce spațiile verzi, să nu rupă crengile, să nu facă zgomot și să
fie conștienți de efectele negative ale poluării naturii.
Poluarea aerului, a apei și a solului s-a constatat cu diferite prilejuri prin observații dirijate,
experimente, investigații pe diferite teme, prin analiza comparativă, prin rezolvarea unor fișe cu
sarcini, cum ar fi: „Încercuiește mijloacele de transport care poluează mediul încojurător”
,,Încercuiește paharul cu apa bună de băut”, „Taie cu o linie paharul cu apa de culoare galbenă”
,,Taie paharul cu apă de culoare roșie”, rezolvarea unui test de perspicacitate prin care să ajute
căprioara să-şi aleagă râul din care să bea apa.
O civilizație ecologică înseamnă trecerea de la concepte la acțiuni concrete de ocrotire a
mediului.Pentru aceasta ne-am costituit în Grupa Ecologeilor și am confecționat copiilor câteva
accesorii de îmbracaminte de culoare verde și un ecuson cu elemente de educație ecologică, pentru
a scoate în evidență preocuparea pentru ocrotirea și protejarea mediului înconjurător.
Copiii au nevoie să fie „hrăniți” sistematic prin joc, activități în mijlocul naturii,
experiențe.De asemenea, se știe că în multe cazuri copilul mic învață mai bine de la alt copil, de
aceeași vârstă sau mai mare, iar munca alături de cei mari evită plictiseala și delăsarea .
Exp :Activitatea integrată de o zi:”Copacii cu frunze colorate „ . Astfel, într-o zi minunată de
toamnă , la întâlnirea de grup , copiii au fost anunțati că vor face o mica plimbare-lecție , unde vor
putea admira culorile minunate ale frunzelor din copaci.
Copiilor le place lumea naturală pe care o investighează, le place să se joace în aer liber , în
parc, printre copaci, să observe transformările din natură sub influența factorilor de mediu și să
înțeleagă de ce au frunzele aceste culori variate în anotimpul toamnă.
Educația ecologică formează preșcolarilor deprinderi de a păstra mereu curat spațiul unde
locuiesc, unde învață precum și mediul înconjurator .Începând de la vârste fragede, copiii pot fi
educați în spiritul educației ecologice, ca odată cu înaintarea în vârsta aceste deprinderi să devină
obișnuințe.

Bibliografie:
-Melania Ciobotaru,Nicoleta Adriana Geamănă, Cornelia Jalbă, 2007 –Educația ecologică în grădiniță ,CD Press,
București ;

-Maria Dima, Dana Zainea -Educația ecologică la vârsta preșcolară-mic îndrumar pentru
educatoare,C.N.I. Coresi, București, 2008.
MICII GRĂDINARI
Filote Teodora
Grădiniţa nr. 1, Fârţăneşti

Descifrarea tainelor științei prin experimente științifice contribuie la dezvoltarea capacității
de învățare la preșcolari, precum și la dezvoltarea lor mentală optimă. Micile încercări de a înțelege
cum funcționează elementele mediului înconjurător hrănesc interesul și curiozitatea copiilor de a
cunoaște, precum și spiritul lor competitiv în descoperirea de lucruri noi, revoluționare. Joaca
educativă prin experimente științifice poate concentra atenția și setea de învățare a preșcolarului,
astfel încât intelectul lui să fie pregătit să absoarbă informațiile de bază în primii ani de şcoală.
În condiţiile actuale este important ca cei mici să cunoască lucruri noi, să cunoască
proprietăţile elementelor din natură (aer, apă, sol), dar şi modul cum interacţiunile dintre acestea ne
influenţează viaţa de zi cu zi.
Activitate: Micii grădinari
Data: 15.02.2018
Mijloc de realizare: experiment
Locul desfăşurării: sala de grupă
Număr de participanţi : 20 de preşcolari de la grupa mare, educatoarea grupei
Metode: expunerea, explicaţia, conversaţia, observaţia, demonstraţia, experimentul, aprecierea
verbală;
Mijloace de învăţământ: recipiente de plastic, pământ, seminţe de porumb, fasole, dovleac şi grâu;
Modalităţi de evaluare: aprecieri individuale şi colective;
Obiective de referinţă:
-să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
-să recunoască şi să descrie verbal şi/ sau grafic schimbări şi transformări din mediul apropiat.
Obiective operaţionale:
-să recunoască şi să numească materialele folosite;
-să respecte etapele pentru realizarea experimentului;
-să observe modificările apărute pe parcursul experimentului.
Desfăşurarea activităţii:
Copiilor li se vor prezenta etapele pentru realizarea experimentului. Se va pune pământ în
recipientul de plastic, se vor pune deasupra câteva seminţe apoi se vor acoperi cu pâmânt. Se vor
uda seminţele, iar vasul se va pune într-un loc luminos.
Ce am observat?
Copiii vor observa pe parcursul mai multor săptămţni cum din seminţe ies plante. Aceştia
vor trebui să-şi ude la două zile seminţele pe care le-a plantat.
Concluzii
Copiii au fost foarte receptivi la activitate şi au fost foarte surprinşi atunci când plantele au
început să încolţească. Răsadurile au fost plantate apoi în grădina din curtea grădiniţei.
Copiii grupei mari la plantat de seminţe.

Bibliografie:

 Curriculum pentru învățământul preșcolar prezentare și explicitări, Ed. DPH, București, 2009

 Activități micii detectivi, Ed Teora, București, 2015

 Experimente pentru copii : Distractiv, Rapid si usor, Editura Nomina, Bucureşti, 2014
SĂ TRĂIM ÎNTR-UN MEDIU CURAT !
Prof.înv.primar Gavrilei Mihaela,
Liceul Economic Tehnologic ,,Nicolae Iorga”

Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia ecosistemelor de pe planeta noastră.
Omul nu conştientizează rolul deosebit pe care îl are în protejarea omului . Este esenţial ca el să fie
educat în spiritul respectului pentru mediul înconjurător, pentru ca el să devină conştient că nu este
stăpânul naturii, ci parte integrantă a acesteia. Aproape peste tot în lume natura este primejduită de
nepăsarea oamenilor. Natura ne este un prieten bun care ne oferă armonie , fantezie, echilibru.
Numai prin respectul faţă de natură, faţă de tot ce ne înconjoară putem să ne bucurăm privirile şi
sufletele .
Cu cât învăţăm de la o vârstă fragedă să ocrotim natura, cu atât mai mult reuşim să o
respectăm când vom fi mari, deoarece Pământul nu aparţine omului ci dimpotrivă, omul aparţine
Pământului.
,,Adă, Doamne, Primăvara!
Zi-i mai repede să vină,
Să-nflorească toată ţara
Şi caisul din grădină!’’
Se acordă o atenţie sporită problematicii legate de protecţia mediului, fapt ce a generat în
sfera educaţiei noi obiective care să-i confere acesteia capacitatea de a contribui cu resursele
specifice la ocrotirea naturii.
În ultimii ani au luat amploare noi forme de organizare a acţiuni pedagogice; astfel s-a
dovedit că rolul activităţilor educative este benefic pentru formarea şi dezvoltarea tinerei generaţii.
Modernismul şi utilitatea acestui tip de activitate vine să confere atractivitate procesului instructiv-
educativ.
Prin această activitate extraşcolară desfăşurată în timpul vacanţei de primăvară, am urmărit
să cultiv dragostea pentru ocrotirea, respectarea, protejarea naturii cât şi implicarea elevilor în
activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, de care se vor lovi în viaţa de zi cu zi.
Obiectivul general este stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale elevilor prin implicarea
lor în activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, referitoare la folosirea unităţilor de
măsură, unităţi fracţionare învăţate în cadrul orelor de opţional la matematică şi protejarea
mediului.
Scopul activităţii urmăreşte cooperarea elevilor prin implicarea lor în acţiuni concrete de
cunoaştere şi intervenţie practică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, ocrotirea acestuia şi
cunoaşterea valorilor naturale folositoare în viaţa de zi cu zi.
Obiectivele urmărite sunt:
 dezvoltarea abilităţilor de utilizare a uneltelor şi a materialelor specifice realizării unor
lucrări practice de îngrijire, igienizare, plantare şi protecţie a mediului;
 dezvoltarea capacităţii elevilor de a proiecta şi desfăşura în echipă activităţile practice cât şi
cele teoretice;
 consolidarea deprinderilor de calcul în scris şi oral;
 utilizarea corectă a unităţilor de măsură şi a unităţilor fracţionare în cadrul exerciţiilor
întâmpinate;
 formarea unor convingeri, atitudini şi deprinderi de păstrare a propriei sănătăţi şi a mediului
înconjurător;
 eficientizarea procesului instructiv-educaţional prin activităţile concrete desfăşurate.
Activităţi propuse:
1.,, Plantarea pomilor fructiferi ’’.
2.,, Lucrări agricole în livada şcolii.’’
Martie este luna cea mai potrivită pentru începutul grădinăritului în livezi şi grădini. Multe
roade care se culeg toamna depind de modul în care se lucrează grădina luna aceasta. Este bine de
ştiut că martie este şi cea mai potrivită lună a anului pentru plantarea pomilor fructiferi. Puieţii de
pomi fructiferi îi putem cumpăra din pieţe sau raioanele marilor magazine. Unii cum ar fi piersicul,
caisul sau prunul, necesită scurtarea ramurilor anuale care au depăşit anumite lungimi. Cireşul şi
vişinul nu au nevoie de tăiere de normare, spun specialiştii, necesită doar o operaţiune de întreţinere
a coroanei.
O altă lucrare, importantă, este igienizarea livezii şi văruirea trunchiurilor de pomi din
livadă.
Pentru igienizarea livezii, se adună frunzele uscate, fructele sau ramurile căzute şi se
răzuiesc trunchiurile copacilor cu o perie aspră, pentru îndepărtarea dăunătorilor.Apoi se dă cu var
pe trunchiul copacilor, întrucât în acest mod se distrug ouăle insectelor şi dăunătorilor care au
hibernat la adăpostul crestăturilor din scoarţă şi împiedică dezvoltarea muşchilor şi lichenilor pe
trunchi.
Pentru că anul acesta avem o primăvară ploioasă putem planta puieţii de pomi fructiferi în
incinta livezii din faţa şcolii cu scopul de a o mări, tot elevilor mei le revine sarcina de a o igieniza.
Pentru plantarea pomilor avem nevoie de:
-bălegar fermentat : 1 găleată/pom;(elevii calculează folosind unităţile de măsură pentru măsurarea
capacităţii- kg, 1găleată =10 kg , la 4 pomi vor trebui 40 kg)
-balegă proaspătă de vită : 1 găleată/pom;
-apă ;
-pământ galben : 1găleată/25 pomi ( se împarte cantitatea de pământ la câţi pomi au elevii de
plantat )
Exemplu:
1găleată=10kg 10kg/25pomi 10kg=10000g 10000g:25pomi=400g/pom
-200g îngrăşământ complex: (N,P,K)/pom.
După ce am făcut rost de materialele necesare le explic elevilor procedeul de plantare a
pomilor.
Alegerea soiurilor de meri pentru plantare se face în funcţie de clima din zona în care locuiţi.
De exemplu în zona noastră de deal, potriviţi sunt soiurile semipitice , pentru că sunt mai rezistenţi la
frig.
Strigătul mut al plantelor bântuie Terra. Acest adevăr trebuie să vă determine să vă completaţi
cunoştinţele pe care le deţineţi despre lumea vie şi să încercaţi să salvaţi Pământul, prin astfel de
activităţi practice!!
Bibliografie:
1.,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară Om şi Societate”, Ed. Aramis, 2001;
2.https://www.botanistii.ro.
GÂNDEŞTE GLOBAL – ACŢIONEAZĂ LOCAL

PROIECT

Învăţătoare: Hanus Hortenzia Tünde
Şcoala Gimnazială ,,Petőfi sándor”
loc. Livada, jud. Satu Mare

Tema proiectului se dezbate într-o săptămână tematică . Sub formă de expoziţie se fac cunoscute lucrările
pregătite în prealabil . Prelucrarea noilor cunoştinţe se va face în timpul excursiei prin sarcini cooperative . După
evaluare se va stabili grupele cu rezultatele cele mai bune . Aceste grupe vor câştiga câte un puiet , pe care îl vor planta
în curtea şcolii .
Desfăşurarea proiectului
Locaţia : orele de curs şi activităţi extraşcolare
Timpul alocat : pregătire prealabilă precum şi săptămâna tematică
Rezumatul proiectului : - Zi ecologică : Ocrotirea păsărilor
- Excursie în pădure
- Reciclare selectivă
- Expoziţia lucrărilor artistice
- Prezentarea creaţiilor literare
- Cultivarea unor obiceiuri şi tradiţii
Scopul proiectului : Cunoaşterea , aprecierea şi protejarea valorilor naturii .
Sarcini prealabile :
 poezii , poveşti , proze , jocuri ( în care se pune accent principal pe păsări )
 învăţarea unor cântece legate de păsări
 recunoaşterea glasului unor păsări
 modelarea unor păsări şi cuiburile lor
 adunarea selectivă a deşeurilor atât la şcoală cât şi acasă
Sarcinile de organizare :
 publicarea programei săptămânii tematice
 expoziţie : desene , obiecte din lut , fotografii
 pregătirea celor necesare pentru ziua ecologică
Temele săptămânii tematice :
 drumul rândunicii şi berzelor ,ţările prin care călătoresc , desenarea hărţii ,
 drumul parcurs de păsări ( km) ,
 diferite tipuri de deşeuri ( kg) ,
 diferite contaminări şi efectul lor asupra Pământului ,
 corpul şi alimentaţia păsărilor ,
 De ce sunt folositoare păsările ?
 Ce este biodiversitatea ?
 Cum îi ajutăm pe aceşti păsări ?
 Învăţarea unor cântece despre păsări
 Citirea unor articole interesante despre păsări , poezii , poveşti
 Creaţii realizate din material reciclabile , compostare , plante medicinale , creaţii plastic cu tema
„ Ziua Pământului ”
Luni :
„ Vine ,vine primăvara … ” Expoziţie de creaţii artistice , muzică – poezii – dans
Cutiuţa muzicală 3 – Loredana - Vine ,vine primăvara
Cântece pentru copii Tra la la – Cucu , Cucule , pasăre sură
Ani de şcoală – Cântece despre păsări şi gâze
Poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
www universdecopil.ro : Rândunica de Ioana Tatu , A sosit o „zidăriţă”de Traian Oancea

Marţi :
Zi ecologică : competiţii sportive şi de îndemânare (în curtea şcolii)
Audierea muzicii de relaxare : Relax music –Sunetul păsărilor în natură (youtube) ,
Atelierul povestirilor – cântecul păsărilor (imitarea glasului păsărilor) , O pasăre –
Cum se numeşte ? Cum cântă ?
Vizionarea filmului Păsările călătoare –Educatie Inmures.Ro
www Spring alive.net –Despre păsări ,Despre migraţie , Ajută păsările Bird tv,
Alege specia , Barza albă , Rândunica , …
Colectarea selectivă a deşeurilor

Miercuri :
Activităţi în cadrul temelor menţionate mai sus .

Joi :
Excursie în pădurea din apropiere - Concurs : Glasurile primăverii (se vor folosi informaţiile anterioare )
Recunoaşterea cântecelor auzite , cuvinte care rimează , Identificarea unor obiecte cu ochi legaţi , Pescuim deşeuri cu
lansete , Joc de memorie : specii de păsări , Orientare după hartă : Căutăm plante medicinale
Evaluare : echipele câştigătoare vor primi puietul , care se va planta în curtea şcolii .

Vineri :
Plantarea puieţilor ,
Vizionarea unor filmuleţe despre colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor :
Compania Romprest – Reciclare selectivă
Ariciuc Horaţiu – Colectarea selectivă a deşeurilor – metoda japoneză
Formularea importanţei colectării selective împreună cu elevii
Colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea lor este primul pas pentru un mediu sănătos şi o ţară curată .
Săptămâna tematică se încheie prin aşezarea deşeurilor adunate în timpul săptămânii în containere selectiv.
EXCURSIA DE DOCUMENTARE
– PROIECT EDUCAŢIONAL DE VACANŢĂ -

Prof. Haraga Ana
Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă” Aroneanu, jud. Iaşi

Lectura - ca activitate intelectuală – contribuie decisiv la dezvoltarea personalităţii copilului.
Sub aspect cognitiv, îmbogăţeşte orizontul cultural al elevilor. Sub aspect educativ, oferă modele de
conduită morală superioară, îndeamnă la reflecţie, la cunoaştere şi autocunoaştere. Sub aspect
formativ, lectura dezvoltă gândirea, imaginaţia, capacitatea de comunicare.
Profesorul de literatură trebuie să dovedească întreaga sa măiestrie didactică şi, mai ales, tact
pedagogic pentru a-şi convinge elevii că înţelegerea unui text citit nu se reduce la acest mecanism
steril de recunoaştere a conceptelor de teorie literară, anevoios însuşite în orele de curs. Consilierea
lecturii necesită activităţi de teaching și coaching, prin care elevul este convinscă lectura unui text
literar este o activitate intelectuală relaxantă şi profitabilă sub aspect intelectual, că deschide largi
orizonturi de cunoaştere şi înţelegere a lumii şi a sinelui.
În anul scolar 2016-2017, am propus elevilor proiectul educaţional „Itinerare culturale. Pe
urmele scriitorilor români”, care îşi propunea ca obiective să mobilizeze elevii în activităţi de
documentare şi prezentare a informaţiilor; să antreneze elevii în activităţi de lectură şi interpretare a
textelor; să dezvolte spiritul de iniţiativă, dorinţa de cooperare, atitudinea tolerantă faţă de opiniile
celorlalţi; să contribuie la formarea profilul moral-civic al elevilor.
Prin derularea proiectului propus, am oferit elevilor din comunitatea şcolară Dorobanţ
oportunitatea de a cunoaşte valorile culturale ale judeţului Iaşi şi de a-şi lărgi orizontul
informaţional.
Scopul proiectului este dezvoltarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi.
Beneficiarii proiectului/ grupul ţintă sunt elevii claselor V-VIII ai Şcolii Gimnaziale “Aron-
Vodă” Aroneanu-Dorobanţ şi familiile acestora.
Beneficiari indirecţi: membrii comunităţii; instituţiile partenere de la nivelul comunităţii.
Activităţile proiectului s-au derulat în trei etape, fiind structurate în trei secţiuni:
1. Atelier de lectură: 15 ianuarie – 1 iunie 2017, la care au participat toţi elevii claselor V-
VIII,care au fost încurajaţi să citească şi să-şi exprime opinia personală. Am organizat atelierele pe
categorii de vârstă, stabilind bibliografia pentru fiecare an de studiu. La clasa a V-a, tema a fost
„Legendele istorice româneşti”; la clasa a VI-a – romanul „Neamul Şoimăreştilor”, de M.
Sadoveanu; la clasa a VII-a, „Adevăr istoric şi ficţiune în nuvela Alexandru Lăpuşneanul”, iar la
clasa a VIII-a „Concepţia asupra morţii în Mioriţa şi Epopeea lui Ghilgameş”.
În cadrul atelierelor de lectură, am inclus activităţi cu caracter integrativ, atractive şi
eficiente, care au înlesnit efortul intelectual. Dintre acestea, cele mai îndrăgite au fost: literaţia
vizuală - integrarea tehnologiei în descoperirea universului lecturii; ore de lectură comune elevii
claselor de gimnaziu; dramatizarea conflictului; activităţi de documentare la bibliotecă şi online;
jurnalul de lectură.
2. Vizite de documentare la casele memoriale: vacanţa de primăvară 2017, sub deviza
„Pe urmele scriitorilor români”.
Toţi elevii de gimnaziu au făcut vizite de documentare la casele memoriale din municipiul
Iaşi – Casa Memorială „Otilia Cazimir”, Bojdeuca din Ţicău, Casa Memorială „M. Sadoveanu”.
La casele memoriale din Mirceşti, Humuleşti şi Trifeşti S-au deplasat 27 de elevi: 18 din
cl.a V-a şi câte 3 elevi din cl.a VI-a, a VII-a şi a VIII-a.

Casa Memorială V. Alecsandri - Mirceşti Casa Memorială I. Creangă - Humuleşti Pe urmele lui Sobieski - Cetatea Neamţ

Popasuri sadoveniene - Hanul Ancuţei Pe urmele lui Simeon Bârnovă Prezentare - Cercul pedagogic al profesorilor
de limba română, Dorobanţ - 2017

3. Realizarea portofoliilor 20 martie-3 mai;

Elevii fiecărei clase, organizaţi în grupe de 4-5, au realizat un proiect având ca subiect viaţa şi
opera unuia din scriitorii vizaţi. În portofolii, pe lângă prezentările PPT, fişe de lectură şi eseuri,
elevii au inclus obligatoriu pagina de jurnal personal care reflectă impresiile din vizitele de
documentare, reportajul, albumul fotografic.
Resurse umane:- 97 de elevi ai Școlii Gimnaziale „Aron-Vodă”, Aroneanu, Structura Dorobanţ;
- cadrele didactice din unitatea şcolară;
- parteneri locali: primar, preot, referent cultural, bibliotecar.
Resurse materiale: cărţi, reviste, CD-uri, softuri educaţionale,casete; aparat foto, casetofon,
computer,video-proiector, imprimantă, xerox; materiale consumabile: mape, instrumente desen,
hârtie A4, scotch, markere, etc.
Activităţile din cadrul proiectului ,,Itinerarii culturale. Pe urmele scriitorilor români” au fost
proiectate pentru a contribui atât la educaţia intelectuală, estetică, moral-civică a elevilor din
comunitatea şcolară, cât şi la creşterea stimei de sine a acestora, a abilităţilor de comunicare şi
socializare.
Indicatori şi modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului: raport final de
activitate, evaluări curente, intermediare şi finale; participare la concursuri şcolare; fotografii, PPT;
prezentarea proiectelor în cadrul Cercului pedagogic al profesorilor de Limba şi literatura română.

Bibliografie:

o https://www.mindlearners.ro/coaching-school

o Revista „Consilierul de lectură” nr. 4 - 8/2016, Ed. ART, Bucureşti, 2016

o Whitmore J., 2014, Coaching pentru performanță, Ed. Publica, București
VACANŢA LA ŢARĂ-O MODALITATE EFICIENTĂ DE STIMULARE A COPIILOR
Profesor de sprijin Hârcă Elena
Şcoala Gimnazială Specială „ Constantin Păunescu”, Iaşi

Vacanţele şcolare au o importanţă majoră în viaţa elevilor. Ele sunt un prilej de relaxare şi
destindere, ajutându-ne să ne încărcăm bateriile pentru noul an şcolar sau perioada ce urmează, în
funcţie de vacanţă.
Pentru mulţi copii, cele trei luni de vară înseamnă aproape tot atât timp petrecut cu bunicii la
ţară. În funcţie de vârsta şi felul de a fi al copilului, petrecerea vacanţei în satul bunicilor poate fi o
mare reuşită sau din contră, un adevărat dezastru. Totul depinde de perioada de timp petrecută la
ţară, alegerea locaţiei şi tipul activităţilor pe care le poate desfăşura acolo.
Avantajele vacanţei petrecută în mediul rural sunt de necontestat: aerul curat creşte pofta de
mâncare a copilului, alimentele sunt 100% naturale, pline de savoare, diversificate, somnul e cel
mai dulce după o zi plină de alergătură şi distracţii alături de copiii din sat. Copiii descoperă un
mod de viaţă mult mai liniştit, departe de televizor şi jocurile video de pe calculator,de zgomotul
maşinilor, observă armonia naturii, îşi face prieteni noi, învaţă lucruri noi despre animalele
domestice, grădinărit sau diverse munci agricole, pot alerga prin iarbă desculţi,departe de străzile
pline de praf, pot observa diversele plante , lanuri de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, pot
vedea cireada de vaci sau turma de oi a satului, toate acestea având ca finalitate stimularea
cognitivă şi senzorială. Află despre obiceiuri şi tradiţii locale, descoperă bunătatea şi înţelepciunea
oamenilor în vârstă, care stau pe prispă şi discută despre lucruri care nu au apărut niciodată în
conversaţiile părinţilor lui.
Blândeţea, ritmul mai puţin alert şi ritualurile specifice bunicilor sunt o idee bună pentru
dezvoltarea emoţională a copiilor. De exemplu, ritualul ceaiului dinainte de culcare, cu o felie de
miere cu unt sau dulceaţă, o plăcintă aşa cum numai bunica ştie să le facă! Dacă bunicii locuiesc la
casă, este minunat, iar dacă acea casă este la ţară, lucrurile devin mult mai interesante! Mulţi copiii
nu mai au în prezent ocazia de a merge la ţară, nu ştiu multe lucruri care trebuie explicate şi arătate
concret,iar adulţilor nu li se pare normal să le exemplifice deoarece ei le-au învăţat firesc, prin
imitaţie , având obiectele concrete la îndenână. Pentru copii este benefic să schimbe tipul de mediu
şi de activităţi, fiind astfel expuşi la diferite contexte de viaţă cotidiană, îşi dezvoltă abilităţile de
comunicare,socializare şi adaptare, îşi dezvoltă capacitatea de explorare,curiozitatea şi creativitatea.
Modul în care sunt abordate experienţele de învăţare ale copilului la vârsta preşcolară şi şcolară
mică este cel practic.
Aşadar, primul mijloc prin care copilul descoperă lumea îl constituie contactul direct cu
obiectele, lucru care se întâmpă frecvent dacă este expus mediului de la ţară. El vede, apucă,
miroase, gustă şi astfel acumulează experienţă, capătă cunoştinţe în măsura în care interacţionează
cu mediul (prin mediu înţelegând obiecte, materiale, animale, plante,etc).
Prin activităţile desfăşurate, copilul de 3-6/7 ani se interesează în mod deosebit de natură, de
fenomenele caracteristice fiecărui anotimp, de diferite aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor
care le atrag atenţia, îi trezesc curiozitatea şi-i preocupă.Curiozitatea spontană a copiilor,
manifestată prin întrebările: „La ce?”, „ Cum?”, se transformă într-o activitate intelectuală
intensă.Trei tipuri de activităţi sunt fundamentale în grădiniţă şi şcoală: jocul, explorarea şi
experimentarea. Copiii acumulează prin aceste trei tipuri de activităţi experienţe cu semnificaţie
pentru dezvoltarea lor şi le satisface nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească lumea din
jur acţionând pe cele trei căi. Implicându-ne în activitatea lor putem observa că prin contactul direct
cu lumea concretă, prin efectuarea unor mici experienţe trezim interesul copiilor şi le satisfacem
curiozitatea. Sunt puşi în situaţia de a dialoga, de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a
se ajuta între ei pentru efectuarea unor experienţe. Când, prin joacă, copiii explorează,
experimentează posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor şi în rezolvarea situaţiilor
problematice.
Copiii crescuţi la ţară sau care îşi petrec vacanţele acolo, sunt mai sănătoşi, mai voioşi şi
plini de energie, înlocuind calculatorul sau televizorul cu activităţi în aer liber. Cercetătorii afirmă
că viaţa la ţară, în aer curat, cu multă mişcare şi alimentaţie în proporţie de peste 80% naturală,
adaugă încă 10 ani speranţei de viaţa. Se știe că locul în care trăim ne afectează starea de bine, fie
că vrem, fie că nu. Și, de cele mai multe ori, viaţa la ţară iese câștigătoare după un calcul teoretic.
Gândim că a trăi la ţară contribuie şi la. bunăstarea noastră psihică, şi la sănătatea fizică. Între
mediul la sat şi cel de la oraş diferenţele sunt extrem de mari , însă ambele prezintă atât avantaje cât
şi dezavantaje destul de tentante, dar o vacanţă la ţară pentru copii este întodeauna binevenită.

Bibliografie
Mateiaş, A.,”Pedagogie pentru învăţământul preprimar”,E.D.P.,Bucureşti, 2003
Neamţu, Cristina, Gherguţ, Alois, Psihopedagogie specială, Polirom, Iaşi, 2000.
Satir ,V., “Terapia femiliei”,Ed.Trei, traducere de Cristian Constantinescu, 2011
CERCUL EXTRACURRICULAR:
”Să cunoaștem lumea prin Quilling”

Prof. Ionescu Anca
Școala Gimnazială Popricani

ARGUMENT ”Dacă îi dai unui om un pește, îl salvezi de foame o zi; dacă îl înveți să
pescuiască, îl salvezi pentru o viaţă.”
Un rol esenţial în evoluţia spirituală a copilului îl are arta. Aceasta, cu atît mai mult cînd
reflectă contactul cu frumuseţea mediului înconjurător. Educarea simțului artistic, a sensibilităţii
estetice/artistico-plastice şi literare a elevilor contribuie la formarea unei personalitaţi echilibrate,
care va cultiva relaţii bazate pe sentimente umane, pe principii de etică, estetică şi echitate la locul
de muncă. Imaginaţia îndrăzneaţă figurează printre cele mai de seamă calităţi ale omului modern.
Însuşirile personalităţii creatoare a elevilor sunt polarizate de sensibilitatea acestora.
Ca orice artă, quillingul induce o stare de bine, de linişte, de relaxare, de înnobilare a
gîndurilor, a trăirilor, de experimentare continuă, de individualizare pentru că raportarea la orice
model presupune un produs finit diferit,amprentat de propria măiestrie, personalizat și
individualizat.
Hârtia nu este un nimic lipsit de valoare, dimpotrivă, istoria ei milenară impune respect,
preţuire şi dragoste, cu atît mai mult cu cât mângâierea mâinilor o transfigurează filigranând chipuri
nebănuite, atît de apropiate realităţii înconjurătoare.
Dacă arta rulării hârtiei (quilling) vine din Egiptul antic, cu atît mai mult suntem datori a ne-
o însuşi, cu cât conceptul de ”frumos” la egipteni era definit de trei termeni esenţiali: moral, utilitar
și estetic. Pun la baza acestui demers educaţional cei trei termeni definitorii ai ”frumosului” antic,
cu încrederea că va deschide suflete şi va incita spiritele creatoare care să ni se alătură.
Prin conţinutul acestor ore de cerc extracurricular oferim cadrul propice pentru formarea unor
priceperi şi deprinderi multiple, completarea, valorificarea şi consolidarea cunoştinţelor de
geometrie. Mai mult, pe lângă răbdare şi corectitudine, quilling-ul dezvoltă o serie de alte calități
morale cum ar fi: hărnicia, spiritul de economie, dragostea față de natură, simţul estetic, tenacitatea,
capacitatea de adaptare la exigențele unui grup.
SCOPUL
Dezvoltarea personalităţii copilului prin valorificarea potenţialului creativ, prin stimularea
interesului pentru artă şi cunoaştere, prin realizarea unor lucrări originale pe teme prestabilite;
promovarea tehnicilor de pliere, îmbinare şi răsucire a hîrtiei (quilling).
OBIECTIVE:
1. Cultivarea gustului pentru frumos și a sensibilității artistice;
2. Formarea deprinderii de a lucra în echipă;
3. Dezvoltarea deprinderilor practice, a îndemânării, creativității, gustului pentru culori și
forme;
4. Promovarea produselor copiilor in cadrul diferitelor activitati extracuricullare;
5. Cultivarea spiritului de competitie;

PERIOADĂ DE DERULARE
RESURSE:
PROGRAMĂ ȘCOLARĂ

1. COMPETENȚE GENERALE

1. Familiarizarea şi utilizarea unor tehnnici de lucru cu hârtia;
2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse din hârtie ;
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs;
4. Dezvoltarea simţului practic.

2. COMPETENȚE SPECIFICE ŞI SUGESTII DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Familiarizarea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu hârtia
2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse din hârtie
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic

3. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

a. Secretele tehnicii Quilling
b. Activităţi și tehnici de lucru cu hârtia
- însuşiri ale hârtiei
- realizarea obiectelor specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc.,
felicitări, obiectelor de design interior și/sau de uz personal
c. Evaluarea produselor realizate: criterii funcţionale şi estetice, portofolii.
4. MODALITĂȚI DE EVALUARE
a. Probe practice
b. Portofoliu individual
c. Expoziţii periodiceşi de bilanţ
d. Fotografii din timpul activităţilor
e. Popularizarea întregului demers pe siturile didactice şi în revistele de specialitate

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR DIN CADRUL CERCULUI
Perioadă si nr. de ore pe lună:
Comp. Conţinuturi Nr Luna
ore
1 Introducere în - istoric și prezentarea instrumentelor de lucru
tecnica - paşii de lucru pentru realizarea diferitelor forme
quilling - realizarea formelor închise: cerc, picătură, frunză, romb
- realizarea formelor deschise: cârcel dublu alăturat, cârcel dublu
suprapus
- lipirea formelor închise şi deschise
2 Incondeere - paşii de lucru pentru realizarea diferitelor forme utilizate la
ouă decorarea oualelor
3 Flori/ - paşii de lucru pentru realizarea diferitelor forme
Felicitări - realizarea unor elementelor componente ale diferitelor tipuri de flori
(mare, mijlocie, mică)
- utilizarea florilor in realizarea de felicitări
4 Animale şi -realizarea animalelor
păsări -realizarea păsărilor
-asamblarea pe suport
5 Ornemente de -decoraţiuni pentru brad
iarnă -ornament pentru lumânare
-vraja stelelor
6 Cutiuţe de -realizarea florilor pentru decorarea cutiilor
cadouri -decorarea cutiilor
7 Evaluare -expoziţie cu lucrările elevilor
8 Premierea -premierea celor mai frumoase lucrări ale elevilor, prezentarea
elevilor filmuleţelor/pozelor realizate de-a lungul activităților din cadrul
cercului

BIBLIOGRAFIE

1. Margarete Vogelbacher, Idei Creative, Quilling-tehnica spiralării hârtiei, Editura Casa, Oradea, 2010
2. http://www.craftcreations.co.uk/pages/magazines/issues/pdf/issue12/quilledparasol.pdf
3. www.diastudiocreativ.blogspot.com
VACANȚELE ȘCOLARE-PRILEJ DE RELAXARE ȘI CUNOAȘTERE
Otilia Isac,
Școala Gimnazială „B. P. Hașdeu”, Iași

Vacanțele reprezintă un prilej favorabil implicării elevilor în activități ludice, cu pronunțat
caracter educativ. În cadrul acestora, copiii îmbină utilul cu plăcutul: se relaxează, fac să dispară
monotonia, își dezvoltă abilități și deprinderi, cultura generală ori cunoștințele specifice unui
anumit domeniu de interes și, nu în ultimul rând, socializează cu alți copii de vârste apropiate.
Printre activitățile extracurriculare desfășurate cu elevii mei se numără excursiile și
drumețiile. Depășind granițele județului, pe traseul Iași-
Fălticeni-Suceava, elevii au putut observa diferite plante și
animale specifice formelor de relief în care acestea trăiesc,
unitățile administrativ-teritoriale (sate și orașe), diferite
ocupații ale oamenilor etc. Cetatea Neamț a captat atenția
acestora, pe mulți dintre ei făcându-i să pătrundă într-o
lume nouă, necunoscută până atunci. Micii turiști au asistat
la o „lecție vie‟ la Zimbrăria din Vânători Neamț, unde au
urmărit cu plăcere și curiozitate viețuitoarele: zimbri, căprioare, cerbi carpatini, cerbi lopătari, urși,
mitreți, păsări și mufloni. În cadrul acestei excursii am pătruns și în universul humuleștean, unde
am descoperit împreună căsuța din bârne de lemn în care s-a născut marele povestitor Ion Creangă.
Prea puțin cunoscută de copii, lumea satului de odinioară a devenit pentru câteva clipe sursă de
cunoaștere și fascinație.
Vizionarea unor filme sau spectacole de teatru constituie veritabile surse de informare și,
în același timp, reprezintă modalități de formare a a
gustului estetic, a judecății și sentimentelor estetice. De
asemenea, participarea la astfel de activități reprezintă un
punct de plecare pentru actorii în devenire, ei înșiși
perfectându-și abilitățile teatrale, artistice în general.
Împreună cu elevii am vizionat piesa de teatru „Amintiri
din copilărie‟, adaptare după opera omonimă scrisă de
Ion Creangă. Ulterior, discuțiile referitoare la spectacolul vizionat au evidențiat comportamente
potrivite/nepotrivite contextelor date, au fost valorificate informațiile obținute în cadrul vizitei la
Humulești, iar elevii și-au însușit elemente din sfera artei teatrale.
Activitățile de ecologizare sunt foarte importante pentru formarea comportamentului
responsabil față de mediul înconjurător. De aceea, atât în timpul anului școlar, cât și în vacanțe, am
participat cu elevii la diverse acțiuni menite să îi determine să acționeze conștient și responsabil:
discuțiile pe tema protecției mediului și poluării au fost urmate de activități de reciclare, de
confecționare a diferitelor obiecte din materiale reciclabile precum și de igienizare a unor spații de
joacă (curtea școlii, parcuri din apropiere, zona verde de lângă Lacul Veneția).
Dintotdeauna copiii au manifestat dorința de a petrece câteva zile de vacanța în taberele
școlare. Expunerea copiilor la diversitate îi familiarizează cu societatea din care facem parte, copiii
fiind învățați să accepte diferențele dintre indivizi, să
devină mai toleranți și implicați în rezolvarea
probleeor comune. Departe de privirea ocrotitoare a
părinților, aceștia sunt învățați să acționeze din proprie
inițiativă, să își asume faptele și să ia decizii nedirijate,
toate acestea contribuind la creșterea stimei de sine și a
independenței în acțiune. În cele șapte zile petrecute la
Durău, copiii au avut posibilitatea să petreacă mult timp în aer liber, fiindu-le oferite multiple
oportunități de explorare a naturii. Drumețiile în Parcul Național Ceahlău, atelierul de căutare de
comori, precum și călătoria cu vaporașul au apropiat copiii de natură, determinându-i să
(re)descopere potențialul uriaș al acesteia. Atelierele desfășurate au sprijinit copiii să se exprime
prin artă (pictură, modelaj, dans, interpretare vocală, teatru, fotografie ), să conlucreze pentru
obținerea produselor finite, desăvârșind munca depusă la clasă în timpul anului școlar. Cursurile de
supraviețuire în natură, precum și cele de prim ajutor au fost fascinante pentru copii, cunoștințele și
deprinderile asimilate făcându-i să aibă o stimă de sine mult mai ridicată.
Participarea la activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea
intelectuală, relaţională și afectivă a elevilor. Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din
activităţile extraşcolare din timpul vacanțelor le pot servi elevilor drept suport pentru învăţare în
activităţile de la clasă, de aceea implicarea activă în activităţile extraşcolare ar trebui valorificată,
dar şi încurajată permanent.

Bibliografie:
1. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000‟, Editura Discipol, Bucureşti, 2000;
2. Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, „Psihopedagogia activităţilor extracurriculare‟, Editura Arves, Craiova, 2007.
ROLUL VACANȚEI ÎN VIAȚA COPIILOR
Prof. Lupu Irina

Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă” Aroneanu

com. Aroneanu, jud. Iași

Vacanța!!!Ce bucurie, ar spune unii copii! Ce plictiseală, ar spune alții! Și, din experiența la
catedră, pot spune că ambele categorii au dreptate.
Pentru primii,este gata școala,adica gata cu orele de predare, cu notele, cu temele de pe o zi
pe alta, cu testele și proiectele, cu învățatul ca sarcină la ordinea zilei. Pentru ceilalți, este valabilă o
întrebare la fel de veche ca vacanța : Ce facem în vacanță?
Și totuși ce este vacanța? Conform DEX 1998, este o perioadă de odihnă acordată elevilor și
studenților la sfârșitul semestrului, anului sau an de școală ori de studii. Anual vacanțele sunt
stabilite prin intermediul unui Ordin de ministru ce cuprinde structura următorului an școlar.Așadar
legiuitorul le recunoaște importanța și, în același timp, le corelează cu vârsta școlarilor, marile
sărbători religioase, anotimpul rece și temperaturile ridicate ale verii.
Mulți copii au libertate maximă, cu activități liber alese mereu, în mediul rural sau în cel
urban, mai ales atunci când părinții au un serviciu solicitant, până spre seară.
Lipsa unui program prestabilit dă senzația de libertate mult dorită, dar treptat poate duce la
plictiseală și la refugiul la calculator, smartphone sau anturaje nepotrivite.
Alții, în schimb, au numeroase activități extrașcolare, dans, pictură, teatru, ateliere de
comunicare, jocuri sportive(tenis, baschet, volei, fotbal, înot), care sunt foarte benefice pentru că le
dau posibilitatea de a se exprima în colectivitate și de a dezvolta relaţii noi, de a-şi îmbunătăți
abilitățile și de a-și creşte încrederea în sine. Este necesar ca acestea să corespundă dorinței
copilului de a participa, să-i facă plăcere și, mai ales, nu fie confundate cu o continuare a grădiniței
sau a școlii, cu obligativitatea, ci să aibă un caracter distractiv, relaxant, plăcut.Indiferent de
modalitatea aleasă pentru petrecerea vacanței, este foarte important ca ei să reuşească să
diferențieze foarte bine ideea de școală și ideea de vacanță. Lipsa acestei diferențe produce confuzia
copilului și chiar refuzul său pentru anumite activități.
Astfel rolul vacanței este de relaxare, de odihnă, de petrecere a timpului împreună cu
familia și cu prietenii.Aerul proaspăt, soarele, plimbările în natură, sportul sunt benefice pentru
sănătatea oricărui copil, atât cea fizică, cât și cea psihică.
Astfel o vacanță benefică tuturor are un rol multiplu:
-stimularea creativității, la întoarcerea din vacanță copiii pot avea perspective noi asupra învățării ;
-creșterea performaței școlare, o minte odihnită este o minte eficientă;
-evitarea suprasolicitării, ca în cazul în care nu ar exista perioade de odihnă ;
-menținerea stării de sănătate, odihna ducând la îmbunătățirea somnului, la relaxarea musculară, la
creșterea imunității ;
-și, cel mai important motiv, crearea de amintiri, de senzații, care duc la dezvoltarea armonioasă a
copilului.
PROTEJĂM NATURA PENTRU VIAŢĂ!
Profesor Juverdeanu Marinela
Şcoala Gimnazială Golăieşti

Educaţia pentru mediu reprezintă o componentă a educaţiei care contribuie la recunoaşterea
valorilor mediului înconjurător şi la clarificarea conceptelor privind mediul. Educaţia pentru mediu
contribuie la dobândirea de cunoştinţe, dar mai ales la formarea unor motivaţii, atitudini şi
deprinderi pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale şi la menţinerea calităţii mediului.
Considerăm că dezvoltarea durabilă este o urgenţă şi trebuie abordată de întreaga comunitate, iar
educaţia trebuie să fie o parte integrantă a soluţiei, fiind cea mai eficientă metodă prin care să
schimbăm calitatea vieţii noastre.
În timpul vacanţelor de primăvară şi vară am gândit un proiect: „PROTEJĂM NATURA PENTRU
VIAŢĂ!”.Prin acest proiect elevii pot deveni responsabili şi implicaţi în ceea ce înseamnă propriul
lor viitor şi pot afla şi înţelege motivele pentru care nu trebuie să risipim resursele care au cel mai
mare impact asupra noastră. Scopul proiectuluieste formarea unor deprinderi şi atitudini elevilor în
spiritul respectului pentru mediu, precum şi realizarea unor acţiuni specifice în comunitatea în care
trăiesc. Este o modalitate de a trage un semnal de alarmă pentru adulţi asupra faptului că dacă nu
luăm măsuri azi, mâine poate fi prea târziu. De asemenea, este o metodă de a stimula tinerii înşişi
să creeze o legătură cu natura şi să acţioneze acum pentru găsirea şi aplicarea de soluţii durabile în
relaţionarea cu aceasta.
Prin proiectul „Protejăm natura pentru viaţă!” am urmărit:
-un şir de acţiuni care vor consolida cunoştinţele de mediu în afara curriculei de învăţământ;
un mijloc de a promova educaţia pentru mediu în şcoli prin acţiuni interactive care vor pune în
contact elevi, specialişti, reprezentanţi ai societăţii civile;
-un eveniment ce oferǎ elevilor un context generos pentru a lua parte la activitǎţi cu caracter
practic, relevante pentru tema propusǎ, interactive şi provocatoare, care îi vor ajuta sǎ înţeleagǎ şi
sǎ înveţe despre gestionarea eficientǎ a resurselor naturale;
-un eveniment public care transmite un mesaj fără echivoc asupra nevoii implicării tuturor
oamenilor în activitatea de protejare a mediului, a vieţii.
Rezultate aşteptate:
-stimularea elevilor să practice activităţi în aer liber; încurajarea dezvoltării unei legături afective cu
natura şi stimularea spiritului de observaţie şi a atenţiei faţă de natură; dezvoltarea gândirii critice
pentru identificarea problemelor de mediu;
-cunoaşterea de către elevi a problemelor de mediu din comunitatea locală, precum şi identificarea
habitatelor naturale, a ariilor protejate specifice zonei şi dezvoltarea spiritului de voluntar şi a
reflexelor de cetăţean activ la elevi în domeniul protecţiei mediului şi stimularea tinerilor pentru
implicare în acţiuni de întreţinere, dezvoltare, amenajare a parcurilor naturale, a ariilor protejate;
-dezvoltarea gândirii orientate către soluţii, capacitatea de a dezvolta soluţii concrete pentru
rezolvarea acestora şi dezvoltarea viziunii şi a gândirii sistemice, pentru a putea adopta un stil de
viaţă durabil şi o abordare sustenabilă asupra relaţiei om-natură în toate activităţile umane.
În cadrul activităţilor extracurriculare, elevii trebuie să fie dirijaţi să cunoască şi să ocrotească
elementele mediului înconjurător, să iubească plantele şi animalele, să adopte un comportament
adecvat, raportat la mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi să ia atitudine faţă de cei care încalcă
regulile. Este sarcina noastră, a dascălilor, să oferim copiilor toate informaţiile de care au nevoie
pentru formarea unor deprinderi, atitudini şi comportamente care să-i ajute să supravieţuiască într-o
lume, din păcate, din ce în ce mai puţin dispusă să se ocupe de supravieţuire. O modalitate
eficientă cu rezultate vizibile în atitudinea şi comportamentul elevilor este proiectul de educaţie
ecologică. Utilitatea lui constă în aceea că îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura care există între om
şi natură, între cunostinţele dobândite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, dă
posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuală sau în grup,
autoconducându-şi procesul de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează
posibilitatea, de a-şi susţine în mod public opiniile. Elevii au posibilitatea, pe parcursul proiectului,
să se simtă în ipostaza de mici cercetători ai realităţii sau de interlocutori ai unor oameni pe care îi
abordează zilnic (specialiști în diferite domenii). Ei se simt responsabilizaţi, se implică cu plăcere
şi ca urmare a explicaţiilor şi sfaturilor date, înţeleg semnificaţia unor norme, optează pentru ele şi-
şi manifestă dorinţa de a se conduce după acestea în acţiunile lor prin adoptarea unei atitudini şi a
unui comportament ecologic.
Imagini din timpul activităţilor realizate de elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială Golăieşti
1.Colectare hârtie:

2. Sesiune educativă legată de protecţia mediului (reciclare-reutilizare-refolosire). Elevii au
vizionat un film despre reciclare, au completat un chestionar despre formele de impact şi de risc
determinate de depozitele de deşeuri, apoi au realizat desene cu tema "Protejarea mediului"
3. Elevii au săpat terenul şi au plantat trandafiri, lavandă şi flori în grădina şcolii împreună cu
doamna dirigintă. În tipul activităţii elevii au făcut şi ecologizarea terenului.

4. În altă zi elevii au reutilizat hârtia şi sticla confecţionând coşuri, vaze şi figurine zâmbitoare
pentru a orna sala de clasă din peturi de sticlă

5.O activitate despre alimentele permise în meniul zilnic.

6. Impreună am realizat ecologizarea spaţiului din curtea şcolii şi din faţa şcolii.
Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiții de viață locuitorilor de mâine ai
Terrei. Trebuie să fie o acțiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea industrială
și îndepărtând pericolul contaminării cu reziduuri aruncate la voia întâmplării. Dacă copiii vor
învăța de mici că strada nu este coș de gunoi, ci există locuri special amenajate pentru reziduuri, că
pădurea este locul cel mai potrivit pentru recreere și petrecerea timpului liber și nu pentru
acumularea resturilor lăsate după un picnic sau o ieșire în aer liber, o să trăiască într-un mediu curat
și sănătos. Protejarea naturii este o îndatorire a fiecăruia dintre noi.

Bibliografie:

 Raul Călinescu, Alexandra Bunescu, Maria Nardin Pătroescu. Biogeografie. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1972.
 Petre Neacșu, Zoe Apostolache-Stoicescu. Dicționar de ecologie. Editura științifică și enciclopedică, București,
1982
 http://www.global-ecocenter.ro/2010/12/despre-global-eco-center/
REPERE FORMATIVE ALE SERBĂRILOR ȘI EXCURSIILOR CA
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE

Autor: Prof. Marin Ionela Ramona

Școala Gimnazială Breznița Ocol

Societatea contemporană, așa cum se poate observa la nivelul tuturor structurilor educaționale, a început să
dobândească noi valențe, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale. Accentul a
început, astfel să se transfere, de la informativ pe formativ, domeniul educațional depășind limitele exigențelor și
valorilor naționale, aspirând spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității. În astfel de condiții, un
curriculum unitar și rigid nu mai poate satisface exigențele oferite de diversitatea umană, dezideratul educației
permanente tinzând să devină o realitate implacabilă, de necontestat. Astfel, fără a nega sau minimiza importanța
educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația extracurriculară, cea realizată dincolo de granițele
procesului clasic de învățământ, își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității tinerilor de astăzi și adulților
de mâine.

Grija permanentă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat, cu
momente recreative, de relaxare, poate avea ca finalitate o creștere a interesului elevilor de a deprinde să folosească
surse informaționale diverse, să întocmească diverse serii de colecții, să sistematizeze date, într-un cuvânt să „învețe a
învăța”. Prin faptul că aceste activități extracurriculare se supun unor seturi de reguli, asumându-și responsabilități,
copii de autodisciplinează, o finalitate deosebit de importantă pentru efortul dascălilor de a cunoaște, dirija și influența
constructiv dezvoltarea, sub toate aspectele. În acest sens, un impact deosebit îl au vizitele la diferite obiective, muzee,
expoziții,monumente, locuri istorice sau case memoriale. Acestea oferă elevilor prilejul de a observa fenomenele în
starea lor naturală, procesul de producție în desfășurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local sau național, toate acestea punându-și
amprenta asupra stimulării activității de învățare,
întregind și desăvârșind ceea ce elevii acumulează
în cadrul lecțiilor. Excursiile și taberele școlare
aduc în fața elevilor, în mod nemijlocit, cu un
impact evident mai aprofundat, frumusețile țării,
contribuind și la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură.

(Excursie zona Cazanelor Dunării)

În cadrul unor astfel de activități, organizate în mijlocul naturii și al vieții sociale, elevii se confruntă cu
realitatea și o percep activ, putând apoi să o redea cu o mai mare creativitate

și sensibilitate. Experiențele personale, în acest sens, cu elevii Școlii Gimnaziale Breznița Ocol, județul Mehedinți,
participanți la diverse astfel de acțiuni, precum excursia organizată cu vaporul, la Cazanele Dunării, mi-au consolidat
încrederea în capacitățile elevilor, reușind astfel să le dezvolt receptivitatea față de frumusețile naturii și istoriei locale,
elevii fiind dornici să afle mai mult despre regele dac Decebal, după ce au admirat chipul sculptat al acestuia din
defileul Dunării. Toate aceste experiențe au reprezentat și un moment de destindere, de bună dispoziție, dezvoltând
elevilor sentimentul bucuriei apartenenței la colectivitatea din care fac parte.

Activităţile extracurriculare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor clasice de predare -
învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee, cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi
excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli, pot fi activităţi
artistice, de hobby, cluburi tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de un ziar sau post de radio al şcolii,
activităţi legate de protecţia mediului, sau chiar activităţi legate de consilii ale elevilor.

Am acordat de
asemenea și importanța cuvenită
sărbătorilor și aniversărilor
importante din viața țării și a
copiilor, realizând împreună cu
aceștia diferite serbări tematice,
în care au avut ocazia de a
demonstra practic ce au învățat la
școală. Aceste serbări au
reprezentat ocazia ideală de a
învăța să interacționeze cu
publicul spectator, de a-și stăpâni
emoțiile provocate de prezența
părinților sau rudelor. Astfel de
activități, organizate într-o
atmosferă plăcută, vor stimula

(Momente de bucurie la Orșova – Cazanele Dunării)

întotdeauna spiritul de inițiativă al copiilor, oferindu-le ocazia de a se integra în diferite grupuri, pentru a duce la bun
sfârșit sarcinile propuse. Înainte de a pune în practică astfel de activități, este imperios necesar ca profesorul însăși să
fie creativ, să aibă capacitatea de a descoperi laturi noi ale diferitelor situații, constructive, în care să îi atragă cu plăcere
pe elevi. Aceștia întotdeauna vor fi atrași de activitățile artistice, recreative, distractive, toate acestea contribuind la
dezvoltarea creativității, a gândirii critice, stimulând implicarea în actul decizional, imprimând elevilor un anumit
comportament, o ținută adecvată situației, așa cum este portul popular, declanșând diverse sentimente.

Activitățile extracurriculare menționate reprezintă o componentă educațională valoroasă și întotdeauna
eficientă, cărora fiecare cadru didactic trebuie să le acorde maximă atenție, deoarece pot reprezenta o poartă către
suflet, un pas uriaș în educarea spiritului creativ. Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în
politicile educaţionale întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor
şcolare şi asupra integrării sociale în general. Participarea la activităţi extracurriculare structurate organizate de şcoli,
spre deosebire de participarea la activităţi nestructurate (uneori incluzându-le şi pe cele organizate în şcoli) se asociază
cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor.
Bibliografie:

 Ionescu M. Chiş - Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi autoinstruire,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pag. 11
 Ionescu, Miron; Radu, Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004, pag. 47
 Jean Starobinski - Textul şi interpretul, Bucureşti, Editura Univers, 1985, pag. 56
 Jinga, Ioan; Istrate, Elena - Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 1998, pag.39
 Lespezeanu M. - Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti, 2007,
pag. 27
 Manolescu, Nicolae - Cititul şi scrisul, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pag.44
 Nicola, Ioan - Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti, 2002, pag. 23
ÎN EXCURSIE
– EDUCAŢIE NONFORMALĂ PENTRU TOŢI COPIII
Prof. Mirescu Corina
Şcoala Gimnazială Nr. 117, Bucureşti

Educația nonformală a primit de-a lungul timpului o serie de definiții, dintre care reținem că
ea constituie „ansamblul acțiunilor pedagogice proiectate și realizate într-un cadru instituționalizat
extradidactic sau/și extrașcolar” (S. Cristea, Dicționar de pedagogie) văzut ca „o punte între
cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (G. Văideanu, Educația la
frontiera dintre milenii).
Educația nonformală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care
se formează o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip
modern de instruire elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor
obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaște și de a te dezvolta. Trebuie să precizăm că este utilă
respectarea unor reguli și principii pentru a desfășura activități nonformale de calitate. Acestea au la
bază competențele și conținuturile educației formale și oferă diverse posibilități de aplicare a
cunoștințelor dobândite în cadrul educației oficiale. Nu exclud efortul elevilor și sunt atractive
datorită formelor lor variate (cercuri de lectură, sportive, cultural-științifice, întâlniri cu scriitori,
cluburi de știință, serbări școlare, drumeții, excursii, tabere, expediții, școala de weekend,
concursuri, vizionări de spectacole, vizite la muzee, biblioteci etc.). De regulă, activitățile au loc în
școală și sunt constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau pluridisciplinar, competiții
culturale/sportive, sesiuni de comunicări științifice, comemorări sau festivități, olimpiade etc. Au
caracter formativ-educativ, sunt facultative sau opționale, cunosc modalități diferite de finanțare, nu
presupun acordarea de note și evaluarea riguroasă, promovează munca în echipă, presupun un
demers cross-/ trans-/interdisciplinar, sunt dirijate de personal specializat, aflat în strânsă legătură
cu părinții, elevii, organizațiile socioculturale sau politice. Conținutul este organizat pe arii de
interes, nu pe ani de studiu sau pe discipline academice.
Astfel de activităţi am propus pentru elevii mei la fiecare excursie organizată. Am avut de
partea mea sprijinul părinţilor, iar elevii au fost foarte entuziasmaţi pentru orice iniţiativă
concretizată în excursii sau tabere. Am ales locaţii diverse pline de farmec, pitoreşti unde copiii au
avut ce învăţa de la meşteri olari, cioplitori sau pictori. Au fost ateliere de ţesut, de cofetărie sau de
copt pâinea sau pizza, de făcut ciocolată etc.
Dar ce a plăcut cel mai mult a fost vizita la un centru de echitaţie, unde elevii au luat lecţii
de călărie, au mângâiat caii şi s-au plimbat cu ei. Au fost îndrumaţi de un animator care le-a
explicat multe lucruri despre modul de viaţă şi de hrănire al cailor. Le-a arătat şi grajdurile iar elevii
au fost foarte încântaţi să ajute la curăţenia lor. Au cerut să aducă paie şi să le strângă pe cele
murdare.

Copiii strâng paiele murdare şi ascultă indicaţiile îngrijitorului.

Fiecare dintre elevi a luat câte o unealtă de curăţat şi au început să acţioneze.

Cu mult entuziasm, copiii s-au distrat muncind!

În final, munca în echipă!
Ceea ce trebuie să înţelegem din fiecare excursie, este că putem să-i dirijăm pe elevi să-şi
dorească să participe la activităţile conexe, să se implice astfel învăţând multe lucruri noi, pe care în
mod natural nu le fac.
În vederea creșterii interesului școlarilor pentru cunoaștere și a dezvoltării unor trăiri
emoționale autentice, activitățile nonformale trebuie să țină cont de interesele, înclinațiile,
preocupările, preferințele elevilor.

Bibliografie:
Tribuna Învăţământului - ,,Valenţele educative ale educaţiei nonformale’’, Bucureşti, 2
octombrie 2018.
EDUCAŢIA OUTDOOR ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
ACTUAL ROMÂNESC
prof. înv. primar Opria Ştefana
Şcoala Gimnazială Otilia Cazimir

Educația outdoor este cea care ,,începe dincolo de ușa clasei și se consumă în drumeții,
excursii, incursiuni în lumea reală (pădure, cartier, parc, centru cultural, comercial, industrial etc.)
și care este conexată la conținuturile școlare, fiind un mediu de explorare, de aplicare, de punere la
probă sau experimentare a unor cunoștințe stipulate prin programa școlară. (Cucoş, 2012. ,,Această
formă de educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate include
educaţia pentru mediu, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şi socială, drumeţii,
aventură, etc. (Cucoş, 2012). Tot aceasta reprezintă ,,suma acţiunilor întreprinse de personalul
calificat (traineri, formatori, profesori, instructori), într-un mediu natural/sălbatic, folosind metode
experienţiale pentru a produce schimbări la nivelul abilităţilor fizice, intra şi interpersonale şi al
comportamentului fază de mediu în rândul participanţilor.” (http://outdoorlife.ro/servicii/outdoor-
education/baze-teoretice/).
Ţinând cont de aceste date teoretice, un loc important îl ocupă în această discuţie excursiile
organizate atât cadrele didactice ca manieră nonformală de organizare a învăţării, dar şi cele
desfăşurate şi cu alţi actori educaţionali (părinţi, prieteni, etc.).
Excursiile pot fi clasificate ţinând seama de mai multe criterii
(http://www.didactic.ro/materiale/excursia-mijloc-de-cunoastere-şi-de-relaxare):
1) După sezonul în care se organizează avem: excursia de iarnă, excursia de primăvară,
excursia de vară, excursia de toamnă.
2) După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeţii sau cu trenul, cu autocarul, cu
bicicletele etc.
3) După loc şi durată excursiile pot fi: locale (2 – 3 ore); pe o durată mai mare şi pe un
traseu mai lung, depăşind graniţele judeţului.
Având ca punct de plecare aceste date teoretice s-a avut în vedere organizarea şi în formă
practică a unei activităţi instructiv-educative pentru a se măsura impactul acestor experienţe de
învăţare informale asupra elevilor de vârstă şcolară mică. În acest sens, la început de an şcolar,
văzând entuziasmul elevilor de a povesti despre experienţele, locurile, dar şi mijloacele de transport
sustenabil folosite în excursiile organizate pe parcursul vacanţei de vară s-a organizat o activitate
nonformală intitulată ,,Vacanţă, sport şi sănătate”. Prin această activitate am urmărit atât
prezentarea de către elevii de clasa I a locurilor, obiectivelor turistice vizitate, a activităţilor
specifice de vacanţă însă şi dezbaterea unei teme de actualitate, respectiv alegerea unor mijloace de
transport sustenabil în excursiile din vacanţă şi nu numai. În acest sens, obiectivele generale ale
activităţii au fost: Stimularea motivaţiei pentru cunoaşterea şi utilizarea unor mijloace de transport
sustenabil; Dezvoltarea unei atitudini responsabile faţă de mediu prin folosirea unor mijloace
diverse de transport în diferite momente cotidiene; Organizarea unui studiu de caz privind
transportul sustenabil.
Obiectivele operaţionale formulate au urmărit ca elevii să enumere câteva mijloace de
transport utilizate în viaţa de zi cu zi; să precizeze câteva caracteristici ale fiecărui mijloc de
transport menţionat; să identifice mijloacele de transport prietenoase cu mediul; să exemplifice
mijloacele de transport utilizate în concediul petrecut cu părinţii; să arate fotografii elocvente cu
tema discuţiei.
În ceea ce priveşte resursele procedurale se pot enumera: convorbirea; dialogul; observaţia;
studiul de caz iar ca resurse materiale au fost utilizate cărţi cu informaţii despre diferite mijloace de
transport, planşe didactice, fotografii realizate de elevi în concediu, videoproiector. Evaluarea s-a
făcut prin realizarea unui colaj foto cu poze din timpul activităţilor.
Elevii au fost povestit cu entuziasm experienţe memorabile din vacanţă petrecute cu părinţii,
prietenii, cunoscuţii lor în care au văzut locuri inedite atât din ţară cât şi din străinătate. De
asemenea, am descoperit mijloace de transport prietenoase cu mediu precum bicicleta, trotineta,
barca, pe care şcolarii le-au utilizat în excursiile lor, dar şi altele folosite pentru distanţe mai lungi
cum ar fi: avionul, automobilul, tramvaiul, trenul, bacul, etc. La finalul activităţii s-a accentuat
ideea alegerii unor mijloace de transport sustenabil în viaţa de zi cu zi şi s-a realizat un colaj de
fotografii făcute de elevii. În acest mod elevii au fost sensibilizaţi cu privire la protejarea mediului
prin alegeri conştiente şi responsabile în alegerea unui mijloc de transport propice.
„PRIETENII NATURII “-CERC DE BIOLOGIE
VACANȚA DE VARĂ 2018

Prof. biologie Daniela Pintilie
Şcoala Gimnazială „Aron-Vodă”Aroneanu

SCOPUL
 Implicarea activă în identificarea, cercetarea şi rezolvarea problemelor de mediu

din localitatea Aroneanu.
 Posibilitatea manifestării unei atitudini personale, responsabile faţă de mediul în

care trăieşte fiecare elev.

COMPETENȚE GENERALE
C1-Transferul de cunoştinţe ştiinţifice prin formarea şi fundamentarea cunoaşterii ;
C2- Formarea deprinderilor şi aptitudinilor, componente ale comportamentului ecologic;
C3-Formarea şi dezvoltarea unor sisteme valorice, a unor adeziuni emoţionale şi relaţionări moral–
estetice, a unor viziuni, înţelegeri sau concepţii teoretice.

COMPETENȚE SPECIFICE
C1- Aplicarea sistemului de cunoştinţe formate la elevi în cadrul orelor de biologie, confruntarea lor
cu noi situaţii care să conducă la o cunoaştere mai profundă a acestora;
C2- Dezvoltarea la elevi a interesului pentru cunoaştere, a spiritului de investigare, de cercetare a
fenomenelor lumii vii;
C3- Creşterea interesului pentru conservarea şi protecţia mediului înconjurător;
C4- Dezvoltarea capacităţilor de documentare şi de comunicare;
C5-Dezvoltarea capacităţilor de a realiza conexiuni între cunoştinţele însuşite la diferite discipline.

MODALITĂȚI DE REALIZARE:
 Prin cooperare – colaborare: munca în echipă, în grupuri mici – fiecare dintre elevi având
responsabilitatea materialului studiat;

 Prin realizarea de corelaţii între diferite discipline de studiu;

 Prin stimularea capacităţii de gândire a elevilor, stimularea creativităţii şi originalităţii
elevilor;

 Prin adaptarea activităţilor de protecţie a mediului la particularităţile de vârstă ale elevilor;

 Prin realizarea cooperării dintre elevi, părinţi, şcoală, comunitatea locală;

 Prin observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor care permite
cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu şi sesizarea modului în care elevii
participă la activitate.
PARTENERIAT
- Grupul SistemIS-reprezentat de d-l Lucian Fasolă

ORGANIZAREA CERCULUI

Programul activităţilor de cerc

Planificarea activităților în cadrul cercului de biologie de la Școala Aroneanu-vacanta de vară 2018

Nr. crt Data si locul Activităţi
întâlnirii
1 8 iulie 2018 Săptămâna 7-13 iulie
ora 9-scoala - întrunirea membrilor cercului şi discutarea planului de activităţi ;
Aroneanu -stabilirea grupurilor si a responsabilitatilor specifice ;
- întocmirea de chestionare standard pentru folosirea plantelor salbatice din zonă si
obs.elevii de stabilirea modului de aplicare in satele comunei Aroneanu ;
la scoala Dorobant se -vizionarea unui material despre speciile de plante rare din localitatile Aroneanu,
Dorobant, Rediu-Aldei, Sorogari ;
vor deplasa cu
- datele obținute se vor prelucra toată săptămâna in curs în laboratorul de biologie
microbuzul scolii al scolii Aroneanu.

2 10 iulie 2018
ora 9-scoala - excursie de studiu în pădurea Rediu Aldei –zona Fazanarie si Catarg din jurul
Aroneanu localităţii Aroneanu-Dorobant pentru observarea florei si faunei specifice;
-observarea gradului de antropizare a pădurii;
obs.elevii de la scoala -initierea unor observatii fenologice de lungă durată asupra unei zone a pădurii ;
Dorobant se vor -.înregistrarea electronică a fotografiilor, a datelor culese din teren;
-determinarea şi conservarea probelor colectate;
deplasa cu
-datele obținute se vor prelucra în laboratorul de biologie al scolii Aroneanu.
microbuzul scolii

3 15 iulie 2018 Săptămâna 14-20 iulie
ora 9-scoala -excursie de studiu pentru observatii asupra ecosistemelor din zona lacurilor -
Aroneanu Dorobant-zona Cuza Voda ;
- înregistrarea datelor culese;
obs.elevii de la scoala -determinarea speciilor înregistrate.
Dorobant vor astepta -analiza microscopica a organismelor din apa lacurilor din zona;
-datele obținute se vor prelucra în laboratorul de biologie al scolii Aroneanu pe
grupul la scoala
parcursul întregii săptămâni.
Dorobant

4 31 august 2018 -excursie pentru observatii ornitologice (datele se vor comunica pe parcurs)

5 3 septembrie -analiza datelor observate pe teren ;
-concluzii.

6. 15 septembrie - Ziua mondială a curățeniei-ecologizarea localitătii Aroneanu-Dorobant

7. 26 octombrie 2018 -Sesiune de comunicări stiintifice-prezentarea datelor înregistrate în cadrul Cercului
de biologie cu ocazia Zilelor Scolii “Aron-Voda » .

Evaluarea activităţii din cadrul cercului “Prietenii naturii”

 1.Prezentarea fişelor de date completate, a buletinelor de analiză;
 2.Prezentarea colecţiilor de plante şi animale naturalizate;

 3.Organizarea unor expoziţii curente cu date, informaţii, fotografii despre ecosistemele
locale;

 4.Participarea la Sesiunile de Comunicări ştiinţifice pe teme de protecţia mediului;

 5.Referate, fotografii, eseuri, fişe de lucru, revistă de profil.

concluzii.

Cadre didactice -profesor PINTILIE DANIELA

BIBLIOGRAFIE

1.Costică, Naela (coord.), 2007 - Ghid de formare metodologică în domeniul educaţiei de mediu. Versiune destinată
cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Editura Corona, Iaşi.
2.Iordache, Ion, 1996-Metodica predării- biologiei, Ed.Sanvialy, Iaşi.
3.Mititelu ,D.,Vițalariu Gh.,1967- Caracterul florei şi vegetaţiei împrejurimilor oraşului Iaşi, An. St. Univ. Iaşi, sect. II
a. Biol.
4. Pârvu C-tin, 2006-Universul plantelor, Ed a IV-a, Ed.ASAB, București.
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA
PERSONALITĂTII ELEVULUI

Prof. înv. primar Pleșcan Melania

Școala Gimnazială ,,Aron-Vodă”Aroneanu

Într-o perioadă când părinții se află sub ,,presiunea timpului“, educația copilului riscă să fie scăpată de sub control.
Părinții, în general, recunosc acest lucru și sunt deschiși în fața unei colaborări cu școala și comunitatea. De aceea,
școala trebuie să se implice în rezolvarea nevoilor părinților și să le ofere sprijinul de care au nevoie. În același timp, ar
trebui ca fiecare părinte să-și treacă zilnic în agenda sa, activități dedicate educației copiilor.
Copiii sunt diferiți și totuși câteva lucruri esențiale îi fac să fie asemenea. Toți au nevoie de dragoste, de
securitate, de hrană bună și de exercițiu. Toți caută un sprijin în adult și chiar au nevoie de un anumit control din partea
acestuia pe măsură ce își dezvoltă încrederea în sine și își dobândesc propria independență.
În vremurile pe care le trăim, asistăm cu tristețe la o degradare a valorilor morale, atât pentru copii, cât și la
adulți. Atât în Europa, cât și în restul lumii, degradarea socială apare sub forma comportamentelor antisociale, iar
manifestările de zi cu zi ale lipsei de respect devin o problemă. Toate acestea pot afecta viețile oamenilor, pot distruge
familii și pot duce comunitatea la ruină. Atunci când există un adevărat parteneriat între școală, familie și comunitate,
activitatea educativă poate fi substanțial îmbunătățită. Problemele cu care se confruntă copiii, familiile acestora și
implicit școala, sunt mereu noi. Pentru a le găsi o soluție se simte nevoia unei echipe, a unui parteneriat eficient între
factorii implicați în educație. Fiecare partener trebuie să fie un profesionist pasionat, care să-și plieze cunoștințele și
abilitățile personale la nevoile și personalitatea fiecărui copil.
Explozia informațională din ultimii ani crează omului contemporan un alt univers, o altă mentalitate și
aspirații mai îndrăznețe în exploatarea deopotrivă a macrocosmosului cât și a microcosmosului. Omul se află în
tulburătoarea ipostază de lărgire a antenelor curiozității sale spre marele necunoscut, căruia îi sondează insațiabil
dimensiunile ascunse, cu alte cuvinte, creativitatea ,,mare și mică,, adică a geniilor și a oamenilor obișnuiți, a început
să impulsioneze explozii de noii interogații și competiții.
Cultivarea gândirii critice și creative a devenit astăzi un obiectiv fundamental în organizarea și restructurarea
întregului demers didactic, adecvat învățării active și interactive. Prin intermediul activităților extracurriculare am
urmărit asigurarea conținuturilor programului de activități care să trezească imaginația, să ,,incite“ la căutare,
descoperire, inovație, printr-un climat educațional de încredere, relaxare psihică, ce să permitădescătușarea energiilor,
cadru în care orice idee poate căpăta formă și poate fi exprimatăfără teama oprobriului celorlalți.
Coordonatorul unui astfel de activități nu trebuie să uite că are ca scop tratarea diferențiată a copiilor talentați
în vederea stimulării creativității și gândirii creatoare. De asemenea, trebuie să urmărească dezvoltarea capacității de
folosire a unui vocabular bogat și diversificat, dezvoltarea interesului și motivației pentru lectură, dezvoltarea și
educarea sentimentelor estetice, trezirea interesului pentru o anumită temă, asumarea riscului pentru producerea
noului, interstimularea prin promovarea transferurilor de opinii, aprecieri, realizarea legăturilor interdisciplinare și
stimularea competențelor creatoare.
Educația fizică ca și componentă importantă a curriculumului educațional realizat în instituțiile de învățământ,
deși ocupă un loc important în formarea tinerei generații, nu epuizează sfera influențelor formative exercitate asupra
tinerilor.
Pentru a evidenția valențele axiologice, formative și educaționale ale activităților sportive din zona
nonformală, am inițiat un proiect în cinstea Zilelor comunei Aroneanu pentru a contribui la formarea în rândul elevilor
a unor dimensiuni atitudinale legate de practicarea activităților motrice, atât pentru o dezvoltare fizică armonioasă,
pentru întreținere și sănătate, cât și pentru petrecere utilă, plăcută, a timpului liber. Pentru a crea o viziune eficientă
asupra realității cercetate, am urmărit realizarea următoarelor obiective.
Realizarea unui program de activități fizice atractive, adaptate nevoilor și cerințelor elevilor.
1. Concurs de îndemânare cu bicicleta
2. Cross pentru toate vârstele
3. Jocuri distractive
Obiective propuse:

 Dezvoltarea calităților, deprinderilor și priceperilor motrice
 Dezvoltarea trăsăturilor pozitive ale caracterului și personalității elevului
 Oferirea unei altenative cu ocazia ,,Zilei Educației“, de desfășurare a activității școlare într-un mod
plăcut și sănătos prin sport alăturându-ne și noi devizei ,,SPORTUL PENTRU TOȚI“ concept
formulat de Consiliul Europei.
Scopul concursului sportiv:

Fortificarea organismului și sporirea capacității de muncă fizică și intelectuală a elevilor

Desfășurarea activității:

Activitățile sportive s-au desfășurat pe un traseu special amenjat în centrul comunei. Circulația mijloacelor de
transport precum și circulația oamenilor din comunitate au fost restricționate de către Poliția din localitate. La cross a
fost cronometrat timpul pentru fiecare participant în parte, iar la concursul de îndemânare cu bicicleta s-a pus accent pe
abilitățile de îndemânare în condiții diferite.

Formarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor motrice se realizează în legătură nemijlocită cu sarcina
întăririi sănătății și dezvoltării fizice a elevior. Activitatea elevului se bazează pe cunoștințele transmise de profesor, pe
care el le înregistrează și le prelucrează, le reține, le valorifică prin aplicare în executarea exercițiului fizic și le
reactivează, actualizându-le și adaptându-le la condițiile unei situații noi. Rezultatele obținute au demonstrat că elevii
au capacitatea să prelucreze cunoștințele, să găsească resurse pentru învingerea dificultăților, selectând informațiile
adaptându-le realității.
..Mișcarea înseamnă sănătate, iar sănătatea unei națiuni este bunul cel mai de preț ”, (D. Ionescu)

Bibliografie:

Bâtlan, I. Valorile sportive –încercare de întemeiere a axiologiei sportive, București Editura Semne, 2000
Bota, A. Exercițiile fizice pentru o viață activă.Activități motrice de timp liber. București Editura Cartea Universitară,
2006
DRUMEȚIA CA MIJLOC DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR DE
ECOLOGIZARE
prof. Ploscar Cristina Ioana,
prof. Rebrean Nadia
Școala Gimnazială Tureac

Drumeția s-a desfășurat în cadrul proiectului educațional de mediu ”Copiii în sprijinul
naturii de la Școala Gimnazială Tureac, județul Bistrița-Năsăud, care a fost conceput cu scopul de
a “trezi “ conştiința participanţilor cu privire la viitorul sumbru care ne așteaptă, dacă nu limităm
factorii ce duc la dezechilibre naturale. Au participat elevi din ciclul gimnazial, preșcolari de grupa
mare și cadre didactice sub coordonarea prof. Ploscar Cristina şi Rebrean Nadia .
Activitățile extracurriculare necesită prezența elevilor și a cadrelor didactice în teren pentru
a observa direct realitatea din natură, pentru perceperea senzorială a diferitelor elemente din cadrul
natural și antropic ceea ce determină o cunoaștere mai profundă și de lungă durată a noțiunilor și
termenilor geografici, mediul geografic, din biologie, istorie. Drumeția cu scop didactic organizată
în spațiul extrașcolar de cele mai multe ori are influență pozitivă în procesul instructiv-educativ
pentru că se depășește rigiditatea spațiului din sala de clasă sau a cabinetului de geografie, elevul
este liber să observe, să descopere direct în teren influența negativă pe care o exercită omul asupra
mediului geografic, în cazul de față depozitarea deșeurilor în albia și pe malurile râului Bârgău sau
Tiha și al afluentului Lăzăroaia. Drumeția oferă cadrul în care elevii pot să realizeze cunoașterea
științifică a realității fiind și o modalitate de cercetare în urma căreia pot să își formeze priceperi și
deprinderi legate de următoarele aspecte: implicarea activă în cunoașterea și rezolvarea unor
probleme de mediu, lucrul în echipă, cunoașterea evoluției reliefului și a formelor majore de relief,
aspectele rețelei hidrografice, învelișul biogeografic și de sol, caracteristicile așezărilor omenești,
specificul economic și istoric al regiunii, cultura locului prin obiectivele vizitate. Activitatea
noastră s-a desfășurat în cadrul pitoresc al Munților Bârgăului care limitează Grupa Nordică a
Carpaților Orientali, am reușit să îmbinăm cu succes activități de ecologizare pe malul și albia
râului Bârgău sau Tiha și a unui afluent cu explorarea și cunoașterea orizontului local fiind însoțiți
permanent de spiritul de prietenie şi veselie al voluntarilor, pentru că activitățile de ecologizare din
cadrul proiectului se bazează exclusiv pe voluntari elevi ai şcolii și părinții acestora.
Pregătirea drumeției: Profesorii coordonatori aleg și stabilesc distanţa parcursă,
complexitatea traseului ținând cont în primul rând de vârsta elevilor participanți, în cazul de față
având în vedere ca au participat și preșcolari la activitatea de ecologizare aceștia au fost transportați
cu microbuzul școlar până la locul de desfășurare, un rol hotărâtor având obiectivele cognitive și
formative propuse precum și obiectivele de vizitat. Obiectivele naturale de vizitatsunt reprezentate
de versantul vestic al Munților Bârgăului – Măgura Miroslava și cursul superior al râului Bârgău.
Obiectivele cognitive şi formative stabilite au fost:

 Să identifice tipuri de activități antropice care determină dezechilibre ale mediului
înconjurător;
 Să dobândească comportament adecvat față de mediul înconjurător prin activități de
ecologizare;
 Să dobândească un comportament adecvat față de membrii grupului;
 Să-și formeze priceperi de efectuare de observații;
 Să definească termeni și noțiuni geografice de istorie, limba română sau biologie dobândite
în cadrul orelor de curs;
 Să localizeze în teren și să identifice anumite tipuri de relief-măguri vulcanice;
 Să caracterizeze tipuri de relief major și minor;
 Să culeagă informații prin observarea directă a mediului înconjurător;
 Să recunoască și să compare elemente de vegetație;
 Să identifice elemente ale reţelei hidrografice;
Programul drumeției: Profesorul gândește detaliat planul drumeției stabilind exact
detaliile organizatorice punând la punct un plan care să susțină activitățile pe toată durata: ora
plecării, stabilește pauzele în timpul deplasării, durata vizitării obiectivelor propuse, orele când
elevii servesc masa, durata odihnei. Acest program poate fi flexibil având în vedere situațiile nou
ivite, el poate fi adaptat nevoilor participanților sau restructurat având în vedere că o drumeție
înainte de toate este o activitate care vizează recreerea și refacerea elevilor, un program prea
încărcat poate crea neplăceri și insatisfacții participanților.
Drumeția s-a desfășurat în două etape :partea practică: acțiune de ecologizare în albia și pe
malurile râului Bârgău sau Tiha și pe afluentul acestuia Lăzăroaia și partea științifică: activități de
observare a mediului geografic din Munții Bârgăului
Documentarea drumeției: Este o etapă obligatorie și în același timp extrem de importantă
în desfășurarea unei excursii sau drumeții, care trebuie să se parcurgă atât de către profesorul
organizator cât și de către elevii participanți. Am realizat in prealabil o buna documentare a
locurilor care necesită prezența noastră pentru indepărtarea deșeurilor depozitate intâmplător sau
intenționat pe cursul raului Bârgău sau Tiha. Am realizat o schiță cu itinerariul în care am trasat
obiectivele vizitate, punctele de staționare și de informare, care a fost distribuită elevilor
participanți și cadrelor didactice însoțitoare.
Desfăsurarea drumeției:Conform orarului și itinerariului stabilit anterior plecarea se face
din curtea Școlii Gimnaziale Tureac, pe toată durata drumeției profesorii trebuie să vegheze la buna
desfășurare a evenimentelor, să mențină disciplina și coerența grupului, să implice activ elevii
pentru îndeplinirea sarcinilor primite, să existe relații de încredere între elevi și profesori, de respect
între elevii participanți pentru a se crea o atmosferă agreabilă unde să predomine voioșia.
În parte practică a activității s-a desfășurat o acțiune de ecologizare in albia si malurile
râului Bargău sau Tiha, pe o distanță de aproximativ 2km si pe afluentul acestuia Lăzăroaia în zona
de confluență. Activitatea a fost un succes, ținând cont de părerile unora dintre elevi: ”In acea zi
am demonstrat ca toți putem fi voluntari de neprețuit, aplicând doar trei cuvinte: STIU, POT si
VREAU.”-Someșan Sheila Diana, clasa a VIII a A. ”Mânuțele mele au fost cele mai harnice
astăzi”- Cioanca Mihail- Gradinița cu Program Normal Valea Tureacului-grupa mixta

Fig.1Ecolgizare- pârâul Lăzăroaia Fig.2 Mânuțe hărnicuțe(foto Rebrean Nadia)
(foto Rebrean Nadia)

Partea științifică a activității a avut ca scop principal cunoașterea orizontului local prin
exerciții de observare a reliefului măgurilor vulcanice din Munții Bârgăului, analiza componentelor
reliefului din albie majoră a râului Bârgău , exerciții de observare, recunoaștere si comparare a
florei si faunei montane, analiza unor legende locale legate de mitul lui Dracula în literatura
străină, identificarea unor personaje istorice importante ca Maria Theresia și rolul pe care l-a avut
in istoria locala și naționala.
Drumeția școlară contribuie efectiv la învățarea activă a elevilor, s-au îmbinat activitățile
de explorare și descoperire care au stârnit curiozitatea geografică devenind profund formativă prin
competențe, valori şi atitudini, dar orientată spre atingerea câtorva dintre obiectivele generale ale
geografiei.
Bibliografie:

Maria Eliza Dulama-Elemente din didactica geografiei, Editura Clussium, Cluj-Napoca, 2001
Eugen Rusu-Munții Bârgăului, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1999
Pompei Cocean-Județul Bistrița-Năsăud Editura Academiei Române, București, 2011
SALVAREA NATURII ESTE SALVAREA NOASTRĂ

Prof. Postelnicu Ana-Codruța

Școala Gimnazială Specială „Sfântul Vasile”, Craiova

Mediul în care s-a dezvoltat omul a fost natura cu pădurile, poienile, câmpiile, pășunile ei
verzi, izvoarele, râurile, florile și animalele.
Pe parcurs, omul și-a creat un mediu propriu de viață, cel artificial, alcătuit din casele,
curțile și culturile de cereale, animale și clădiri publice. Azi, mediul nostru de viață este un amestec
de natură și ansamblu artificial, la țară fiind mai aproape de natură, iar la oraș, de mediul artificial.
Dar oricum ar fi mediul, el trebuie să ne asigure oxigenul pe care-l putem respira, apa curată care
înlesnește transportul la celulele corpului, al substanțelor care realizează metabolismul nostru.
Numărul oamenilor crește mereu, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în
orașe, iar orașele în metropole. Spațiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a
acestor acțiuni, natura se micșorează ca întindere și, o dată cu această industrializare, unele produse
folositoare produc și o seamă de reziduuri care sunt toxice și dăunatoare vieții omului, plantelor și
animalelor. Aerul este poluat de sistemul de încălzire a termocentralelor care aruncă particule de
fum, a fabricilor care elimină praf de ciment și gaze otrăvitoare care pot pătrunde în plămânii
oamenilor. Apele sunt și ele poluate din cauza substanțelor de mare toxicitate, care pătrund în
organismul viețuitoarelor acvatice. Solul poate împrăștia substanțe chimice care, sub acțiunea apei
de ploaie, se dizolvă și ajung în râuri și oceane, apoi în corpul viețuitoarelor acvatice și, prin
consumul lor, în om. În aceasta consta poluarea mediului înconjurator constituind un atac direct la
adresa naturii.
Fiecare poate contribui la salvarea naturii, asigurând condiții de viață locuitorilor de mâine
ai Terrei. Trebuie sa fie o acțiune comună a tuturor pentru salvarea naturii, oprind poluarea
industrială și îndepărtând pericolul contaminării cu rezidurile aruncate. Trebuie să înțelegem, de
exemplu, că strada nu este coșul nostru de gunoi. Pentru aruncarea lui sunt amenajate locuri
speciale. Știința de azi are cunoștințe necesare pentru ca orice produs toxic să fie transformat într-
unul folositor: fumul de cărbune pentru brichete, praful de ciment pentru blocuri, sterilul minelor
pentru cărămizi. Plantarea de pomi fructiferi și copaci este o acțiune care sporește purificarea
naturii dătătoare de oxigen. În clasele, apartamentele și grădinile noastre pot fi ținute diverse plante.
Fiecare dintre noi poate contribui la acestea, trebuie doar să vrem.
O problema de stringentă actualitate este formarea și educarea elevilor în spiritul unor
responsabilitaţi umane ce vizează protecția mediului înconjurator.
La vârsta școlară mică facem primii pași în încurajarea și educarea copiilor ca în timp să
devină factori activi ai protecției mediului, acționând, modificând stilul de viață propriu și pe cel al
persoanelor din jurul lor.
Pentru aceasta am inițiat anul trecut școlar un proiect numit "Salvarea naturii este salvarea
noastră!"
Din desele plimbări în jurul orașului, în parcuri, în pădurile din jur am constatat că unii
cetățeni manifestă un dezinteres total față de mediul înconjurator, am observat efectele negative
lăsate de plimbările oamenilor în natură, gunoaiele și distrugerile produse de aceștia pădurii și de
aceea ne-am propus să " educăm" ecologic mentalitatea celor cărora nu le pasă de ceea ce se
întâmpla în jur, încercând să convingem că protejarea mediului, ecologizarea constituie una din
condițiile supraviețuirii speciei umane. Ţinând cont de particularitățile de vârstă ale copiilor am
încercat să sensibilizez sufletul copiilor, să creez buna dispoziție, punând accent pe aspectele
emoționale, înfățișând natura ca un personaj din poveste, persecutat, abuzat, ajungând s-o denumim
o "Cenușareasă" a timpurilor noastre.
Prin aceste drumeții mi-am propus, ca scop, educarea unei atitudini pozitive față de mediu prin
exersarea unor deprinderi de îngrijire și protejare a acestuia, stimularea și dezvoltarea capacității de
investigare și cunoaștere a mediului înconjurator.
La orele de abilități practice am confecționat coșuri de gunoi pentru selectarea acestuia, în
vederea refolosirii deșeurilor aruncate. Aceste coșuri ecologice au fost expuse pe culoarele școlii, în
curte, în locuri în care elevii aruncau, de obicei, gunoaiele. Această simplă activitate a avut un mare
efect asupra celorlalți elevi, deoarece au început să confecționeze și ei astfel de coșuri, să pună
întrebari despre rolul refolosirii deșeurilor, despre ce înseamnă și care este importanța unui mediu
sănătos. Tot în acest sens am confecționat diverse jucării, rochițe, obiecte de ornament din
materiale refolosibile. Am reușit astfel să atragem atenția asupra materialelor aruncate cu foarte
mare uțurință ce pot fi utilizate în diferite scopuri.
Rezultatele scontate în urma acestor acțiuni au fost uimitoare, copiii punând suflet la
realizarea lor, observând dezvoltarea unor disponibilități pentru ocrotirea naturii și a resurselor ei, a
unor trăiri empatice în spiritul protejării și ocrotirii plantelor, animalelor și resurselor naturale
epuizabile și inepuizabile.
O altă activitate din cadrul proiectului nostru s-a numit " Atenție! NATURA ne strigă!" și a
constat într-o vizita făcută în pădure, de 22 aprilie, cu ocazia "Zilei Pamântului", unde am încercat
să strângem deșeurile lăsate de oamenii inconștienți și nepăsători, apoi am pus plăcuțe de genul:
"Nu calcaţi iarba!", "Nu rupeţi copacii!", "Nu lasaţi gunoaie!","Ocrotiţi pădurea!"
Prin aceste activități de educație ecologică am urmărit familiarizarea copiilor cu mediul
natural în care trăiesc și adaptarea lor la condițiile de viață impuse de realitatea lumii
înconjuratoare.
Cunoașterea naturii dezvoltă, totodată, dragostea și interesul copiilor pentru resursele naturale,
pentru frumusețea ei. Elevii au învățat să iubească natura și să prețuiască nebănuitele ei comori.
Acest lucru l-am realizat prin activitățile educative prezentate folosind observarea, plimbările,
drumețiile, activitatea practică a elevilor în natură.
Doresc ca prin prezenta lucrare să împărtășesc experiența pozitivă a unor activități
desfășurate în cadrul proiectului educațional "Salvarea naturii este salvarea noastră!" care sper
să fie un semnal de alarmă pentru toți cei care clădesc viitorul Pământului.
PROIECT EDUCAȚIONAL – EXEMPLU DE BUNE PRACTICI

Cadru didactic: Ristea Maria-Adelina
Liceul Teoretic "Gheorghe Surdu", Oraș Brezoi, Județ Vâlcea

PROTOCOL PENTRU PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
Încheiat între:

Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului Râmnicu Vâlcea, Judeţul Vâlcea şi
Administraţia Parcului Naţional Cozia

TITLUL PROIECTULUI:„PRIETENII NATURII - NOUĂ NE PASĂ!

SCOPUL PROIECTULUI: Sensibilizarea, conştientizarea şi participarea copiilor şi a tinerilor în
domeniul protecţiei mediului înconjurător, popularizarea acţiunilor pentru conservarea şi sporirea
biodiversităţii mediului, îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţilor extraşcolare, având drept scop
cooperarea şi colaborarea educaţională, cultivarea respectului faţă de mediul de viaţă, organizarea şi
realizarea unor activităţi atractive.

OBIECTIVE:
 Formarea de deprinderi, convingeri, comportamente de protecţie a mediului;
 Educarea ecologică a elevilor prin îmbogăţirea sistemului de cunoştinţe;
 Punera în valoare a competenţelor elevilor prin activităţi practice;
 Îmbinarea relaxării cu cercetarea, prin drumeţii şi excursii.

GRUPURILE ŢINTĂ:
Beneficiarii direcţi:
 30 elevi voluntari din clasele a IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a ai Colegiului de Silvicultură și
Protecția Mediului - Reprezentanţii consiliului elevilor
 Profesorii, inspectorii şi părinţii elevilor

DURATA DESFĂŞURĂRII: 01 octombrie 2013 – 30 iulie 2015

LOCUL: Colegiul de Silvicultură și Protecția Mediului Râmnicu Vâlcea şi Parcul Naţional Cozia
I. ÎNCETAREA CONTRACTULUI:
a) prin acordul părţilor;
b) din iniţiativa uneia dintre părţi, cu o notificare în scris, prealabilă, de 15 zile
calendaristice.
II. CLAUZE FINALE: Orice modificare a prezentului contract se poate face numai prin act
adiţional semnat de reprezentanţii legali ai părţilor.
III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
Părţile stabilesc împreună strategiile de lucru conforme cu particularităţile de vârsta şi
nivelul grupei, asigură logistica necesară, mobilizează copiii şi părinţii. Pentru desfăşurarea în bune
condiţii a activităţilor partenerii se vor consulta reciproc, după caz, îşi vor acorda sprijin, îşi vor
promova imaginea.

ALTE OBLIGAŢII
Partenerii vor avea în vedere necesitatea consultării cu privire la stabilirea datelor de
desfăşurare a activităţilor pentru a nu-şi perturba reciproc programul.
Modificările ce survin pe parcursul derulării programului de activităţi se vor face cu
consultarea ambelor părţi.
RESURSE:
Resurse umane:
- elevi, cadre didactice din cele două școli
- colaboratori
Resurse documentare:
- bibliotecă, internet
Resurse materiale:
- laborator, videoproiector, calculator, planșe, panouri
Resurse financiare:
- sunt asigurate de participanţii la proiect
Categorii de cheltuieli:
- consumabile (cartuş imprimantă, foi albe / colorate, foi flipchart etc.)
- publicitare (afişe, postere, fluturaşi etc.)
Evaluare:
- pe parcursul proiectului;
- prin numărul de elevi participanţi la activităţi, cât şi prin interesul acordat;
- la finalul proiectului, prin aplicarea unui chestionar care să vizeze formarea unui
comportament (social, profesional, ecologic, etc.) responsabil.

ACTIVITĂŢI CARE DUC LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR PROPUSE:
 NOI ŞI PARTENERII NOŞTRI - prezentarea partenerilor educativi, activitate de informare
şi diseminare [octombrie 2013]
 PUTEM FI MICII PRIETENI AI NATURII - excursie în Parcul Naţional Cozia
[noiembrie 2013]
 PĂDUREA ÎN CALENDAR - activitate practic aplicativă, care va avea ca finalitate
realizarea unui calendar cu imagini surprinse de elevi, specifice anotimpului toamna
[decembrie 2013]
 MICILE MARI MINUNI ALE NATURII DIN APROPIEREA NOASTRĂ- concurs de
eseuri şi fotografii realizate de elevii paricipanţi [februarie 2014]
 NU EXISTĂ GUNOI, DOAR OAMENI INDIFERENŢI - activitate practic-aplicativă, ce
va consta în acţiuni de ecologizare [aprilie 2014]
 PRIETENA NOASTRĂ, PĂDUREA - excursie în Parcul naţional Cozia [mai2014]
 VREM SĂ CREŞTEM SĂNĂTOŞI - concurs şcolar la care participă elevii Colegiului de
Silvicultură și Protecția Mediului [noiembrie 2014]
 SĂNATATEA NOASTRĂ, SĂNĂTATEA MEDIULUI - activitate integrată, întâlniri cu
medici, ecologi [decembrie 2014]
 PRIETENII NATURII- NOUĂ NE PASĂ - concurs de ppt şi pliante pe tema parteneriatului
[februarie 2015]
 SĂ PLANTĂM UN COPAC - activitate practic aplicativă, prin implicarea elevilor în
acţiuni de împădurire organizate în zona Parcului Naţional Cozia [aprilie2015]
 Concluzii privind atingerea obiectivelor propuse - discuţii libere între participanţii la aceste
activităţi [mai 2015]

Activităţile proiectului
1. Identificarea nevoilor existente de ambele părţi, a resurselor umane, materiale şi de timp.
2. Constituirea echipei de proiect.
3. Se formează echipele de elevi şi profesori care vor desfăşura activităţi la nivelul
parteneriatului.
Elevii sunt informaţi cu privire atât la ceea ce se aşteptă de la ei (atitudini, comportamente,
activităţi, timp investit), cât şi la specificul activităţii de voluntariat, la beneficiile, dar şi la
responsabilităţile acesteia.
4. Să cunoaştem elevii.
Elevilor li se comunică aspectele specifice unei interactiuni adecvate cu categorii de elevi,
dar cu drepturi egale la integrare în comunitate şi dezvoltare personală şi educaţională.
5. Planificarea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului.
Elevii celor două instituţii partenere vor participa la activităţi de interecţiune şi lucru.
Materialele rezultate vor fi prezentate la întâlnirile finale.
Propuneri pentru produse finale ale proiectului:
- Realizarea unui CD care să cuprindă toate activităţile desfăşurate în cadrul
proiectului de parteneriat.
- Realizarea unui album foto cu cele mai sugestive imagini din proiect.
- Mapa cu materialele proiectului.

Rezultate preconizate
 Implicarea a 70 % din elevii din grupul ţintă în activităţile de proiect.
 60 % dintre elevii participanţi la proiect vor procura, cu mijloace financiare proprii,
materialele prezentate în proiect.
 Stimularea creativităţii elevilor şi promovarea egalităţii şanselor.
 60 % dintre elevii participanţi diseminează informaţii asimilate prin proiect, în comunitatea
din care fac parte.

Bugetul proiectului:
Finanţare prin mijloace proprii.
Durabilitatea proiectului
 Prezentarea produselor realizate în cadrul proiectului de către profesorii diriginţi la orele de
consiliere şi orientare.
 Popularizarea proiectului în cadrul comunităţii prin mass-media.
Evaluare şi monitorizare
 Aplicarea unor chestionare asupra grupului ţintă voluntar.
 Produse finale.
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR DIN VACANȚĂ

Prof.înv. primar Sascău Iuliana
Şcoala Gimnazială Cleja
Şcoala Gimnazială Somușca – Structură

Vacanța de vară înseamnă mult timp liber pentru copii, dar și o provocare pentru părinți,
care se gândesc ce activități să le pună la dispoziție celor mici și cum să atingă echilibrul perfect
între educație și joacă.
Cred că ceea ce caracterizează stilul de părinte modern este nesiguranța. Cu toate că vedem
părinți din ce în ce mai implicați în creșterea copiilor, frica de a nu greși este tot mai puternică.
Dacă odinioară mulți dintre copii creșteau pe lângă casa omului, fără a primi prea multă
atenție sau fără ca părinții să își pună prea multe întrebări despre ce, cum și cât este bine să
primească un copil, părinții din zilele noastre au deja planificatoare stricte cu activități și acțiuni
bine definite.
Eu cred că niciuna dintre extreme nu este soluția câștigătoare. Nici ignoranța nu făcea niciun
serviciu în creșterea copiilor, dar nici frica de a nu greși și de a ruina viața micuțului nu este tocmai
un instrument proactiv sau de creștere. Foarte importantă este stabilirea unui echilibru între joc,
învățare și cultivarea pasiunilor.
Întorcându-mă în copilăria mea, în care vara era așa de lungă și la un moment dat
plictisitoare, știu sigur că mi-ar fi plăcut să pot face și altceva, ceva ce mi-ar fi putut aduce
încântare sufletească. Mi-ar fi plăcut să mă întrebe cineva sau să mă audă măcar când le povesteam
despre hobby-urile mele și poate să mă ducă la cluburi cu astfel de activități.
Copiii au nevoie în dezvoltarea lor și de joc structurat și de cel nestructurat. Jocul structurat
este acela în care un adult inițiază și are drept scop final ca micuțul să învețe ceva din el, fie că e
pur informație sau poate dobândirea unei abilități sau exprimarea unor emoții.
Jocul nestructurat este jocul pe care îl inițiază copiii și care are de obicei finalitate în
creșterea creativității și a autonomiei. Este în regulă să îi lăsăm pe copii să inventeze reguli noi, să
le combine, chiar să și dezbată pe ele, chiar dacă nouă ne sună a ușoară ceartă. Atâta timp cât nu se
lovesc sau umilesc, etichetându-se în fel și chip, așa zisa cearta pe jocuri, reguli și șefi de joc este
un exercițiu util copiilor.
Vacanța de vară a copiilor este un moment potrivit de a corobora toate aceste aspecte
benefice în dezvoltarea micuților: plictiseala urmată de creativitate și inventare de jocuri
nestructurate, activități structurate în funcție de talentul sau pasiunea fiecăruia și chiar momente de
învățare, dacă au teme și cărți de citit pentru la școală.
Pentru că trăim într-o lume extrem de competitivă, unde copiii sunt expuși la cât mai multă
acumulare de informații, putem avea senzația că al nostru copil a rămas sau va rămâne în urmă dacă
nu îi răpim și vacanța, tot în scopul de a repeta ce a învățat cu un an înainte.
Toate aceste gânduri și temeri pe care le avem sunt de fapt convingeri limitative dobândite
prin expunerea la ideile celorlalți. Convingerile limitative au valoare pentru că noi, doborâți de
frică, le validăm.Și astfel, ideea că „copilul meu va rămâne în urmă și va avea mai puține șanse în
viitor decât copiii vecinilor, care știu și pe aia și pe ailaltă și tot ce-i pe cer și pe pământ” devine un
adevăr absolut, pe care ne este teamă să îl contrazicem.
Adevărul este că micuții învață tot ceea ce îi atrage, indiferent de presiunile celor din jur.
Chiar dacă avem senzația că au perioade în care acumulează mult, dacă este oarecum forțat, vor
avea ulterior perioade în care vor stagna sau refuza complet orice acțiune legată de învățat.
Moderația este cheia și îmbinarea utilului cu plăcutul.
Consider că temele de vacanță ar fi bine să fie date pe nivelul fiecăruia de cunoaștere și cu
scop precis. Din păcate, temele se dau pentru a fi date și nu corespund neapărat nevoilor copiilor.
Dacă știm că micuțul nostru a avut ceva greutăți pe anumite concepte din anumite materii, am putea
repeta scurt și la obiect în funcție de aceste aspecte.
Cititul este bine să îl tratăm ca pe o plăcere și nu neapărat ca pe o temă sau o corvoadă. Îmi
plac școlile de vară care se axează pe posibilele pasiuni ale fiecărui copil în parte, fie că este vorba
de un sport, de actorie, muzică sau chiar matematică si tehnologie.
Dacă avem copii pasionați, vara este o oportunitate de a practica mai mult și a descoperi
până unde își pot duce talentul și pasiunea. Alegerea unui astfel de program ar fi bine să vină din
suflet și din alegerea și dorința copiilor.
Ca și concluzie, aș spune că important este să privim adânc în ochii copiilor noștri, să îi
vedem, să îi ascultăm și să renunțăm la frica de a nu cumva eșua pentru că nu suntem adaptați unei
idei ale societății. Nu întotdeauna adaptarea sau ideea de a corespunde unui anumit lucru sau
situații este benefică, în special dacă acel ceva este o idee sau un concept bolnav.Vacanța copiilor
poate însemna pentru unii teme, muncă, de teama de a nu rămâne în urmă. Pentru mine vacanța
reprezintă șansa de a fi creativ prin joc nestructurat, mai mult timp de a pune în practică pasiunea
fiecăruia și exercițiul responsabilității prin efectuarea temelor, dacă sunt corect formulate.
DEŞEURILE ŞI VALORIFICAREA LOR
- proiect educativ –
profesor Stupcanu Simona
Şcoala Gimnazială ,, Aron- Vodă”, loc. Aroneanu, jud. Iaşi

TEMA: DEŞEURILE
Tipul proiectului: rezolvare de probleme
Alegerea subiectului
Pentru realizarea acestui proiect, profesorul de biologie împreună cu cel de educaţie
tehnologică, anunţă din timp tema, distribuie elevilor sursele materiale şi informaţionale ce
urmează a fi studiate.
Sarcina de lucru:
Şcoala noastră nu valorifică deşeurile de hârtie şi plastic pentru a obţine fonduri
extrabugetare. Prezentaţi ce aţi dori să se realizeze în şcoală pentru a produce o schimbare.
Formarea grupurilor de lucru
Elevii se organizează în grupe a câte 5 elevi. Fiecare grupă are de observat şi analizat ce se
întâmplă cu deşeurile din curtea şcolii, unde ajung ele, de ce nu se valorifică.
În cadrul proiectului, elevii:
- formează deprinderea de a lucra în echipă;
- se documentează din mai multe surse pentru a afla cât mai multe informaţii referitoare la
deşeuri, pericolele reprezentate de acestea pentru sănătatea mediului şi a omului, exemple de
soluţionat;
- aplică în practică informaţiile dobândite;
- sintetizează ideile.
Stabilirea etapelor proiectului
Profesorii stabilesc împreună cu elevii:
a) succesiunea etapelor de lucru.

Fiecare grupă de elevi va avea de rezolvat activităţi concrete.
Se stabilesc etapele fiecărei activităţi şi sarcinile de lucru.
b) durata fiecarei etape

c) analiza problemei, discutarea concluziilor, propunerea unor soluţii, ierarhizarea acestora.

Realizarea proiectului
Profesorul de educaţie tehnologică monitorizează activitatea primelor 2 grupe.
Grupa 1 – realizează trei containere pentru colecţionat hârtie, plastic şi alte reziduri.
Grupa 2 – realizează afişe prin care anunţă strângerea materialelor refolosibile.
Profesorul de biologie monitorizează activitatea grupelor 3 şi 4.
Grupa 3 – formulează cu ajutorul profesorului întrebările unei anchete în rândul părinţilor, privind
rolul deşeurilor în poluare.
Grupa 4 – caută informaţii în sursele bibliografice recomandate de profesor despre pericolul
deşeurilor, metode de reciclare a materialelor refolosibile, centre de colectare a acestora, tehnologii
de refolosire a deşeurilor folosite în alte ţări.
Toţi elevii participă la o şedinţă de brainstorming pentru găsirea de soluţii de realizare a
proiectului, popularizarea acestuia la nivelul şcolii, dar şi de investire eficientă a banilor pentru
rezolvarea problemei la nivelul clasei.
Evaluarea
În activitatea de evaluare a proiectului, fiecare grupă de elevi prezintă bibliografia studiată,
produsele obţinute, soluţiile de grup.
Proiectul este finalizat printr-un chestionar dat elevilor participanţi.
Toate produsele rezultate în cadrul proiectului (containere, afişe, fluturaşi, materiale
informative etc.) sunt expuse şi prezentate într-un spaţiu deschis cadrelor didactice, elevilor şi
părinţilor.

Evaluare – Gestionarea deşeurilor

I. Alegeţi răspunsul corect:

1. Precolectarea deşeurilor menajere se face în:

a) coşuri de gunoi

b) pubele

c) containere:

2. Simbolurile: PVC, PAP, ALU semnifică:

a) plastic, hârtie, aluminiu

b) hârtie, metal, carton

c) materiale reciclabile, hârtie, metal

3.Principiul care spune că deşeurile trebuie tratate cât mai aproape de sursă se numeşte:

a) principiul substituţiei

b) principiul proximităţii
c) principiul integrării

II. Completaţi spaţiile libere:

Managementul deşeurilor se referă la colectarea, ................................., tratarea, reciclarea şi
.................................... deşeurilor.

III. Realizaţi corespondenţa dintre coloana A ( culori convenţionale) şi coloana B (materialele care
pot fi preluate)

A B

1. Roşu a. Radioactive

2. Galben b. Sticlă

3. Verde c. Nereciclabile

4.Albastru d. Electrice

5. Maro e. Plastic

6. Negru f. Metal

g. Biodegradabile

IV . Realizaţi un mini - eseu cu titlul „Deşeurile din gospodăria mea”, având în vedere:

- tipurile de deşeuri rezultate din activitatea menajeră

- modul de depozitare

- modul de evacuare din gospodărie

- tipuri de deşeuri refolosite şi modul în care acestea sunt tratate
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE ÎN SPRIJINUL PROCESULUI
DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Prof. Tăbăcaru Maricela
Şcoala Gimnazială ,,Aron-Vodă” loc. Aroneanu, jud. Iași

Activităţile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea procesului de
învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la formarea şi dezvoltarea
armonioasă a personalităţii elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea
lor de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească
singuri pentru a–şi forma convingeri durabile. Având un caracter atractiv, elevii participă într–o
atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.

Activităţile extracurriculare pot îmbrăca variate forme: spectacole cultural–artistice
(serbările şcolare), excursii, vizite, drumeţii, concursuri, întreceri sportive, cercuri pe discipline,
cercuri literare, vizionări de spectacole, proiecte educaţionale, ş. a.
Cu valenţe formative deosebite pentru elevi sunt proiectele educaţionale desfăşurate pe
parcursul unui an şcolar, sau a mai multor ani şcolari, având ca parteneri educaţionali şi alte
instituţii din comunităţile locale: biserică, spital, ocol
silvic, biblioteci, şcoli din alte judeţe, ş.a.
Împreună cu elevii claselor pe care le-am
cooordonat am desfăşurat mai multe proiecte
educaţionale; „Și nouă ne pasă”; „Micii ecologişti”;
„Eco-şcoala”; „Minte sănătoasă într-un corp sănătos”;
“Un mărțișor pentru mama”, „Educaţia rutieră – educaţie
pentru viaţă”, etc.
Proiectul educaţional „Împreună dăruim!” a
început în anul şcolar 2015-2016 şi este şi acum în plină desfăşurare şi şi-a propus ca obiective:
educarea elevilor în scopul ajutorării semenilor în diverse situaţii limită, promovarea actului
întrajutorării ca o normalitate, sesizarea diverselor situaţii de criză, mobilizarea rapidă utilizând
metode şi resurse proprii când apar situaţii de calamitate (incendii, inundaţii, cutremur) pentru
ajutorarea semenilor, realizarea activităţilor de consiliere cu grupuri de elevi aflaţi în dificultate,
antrenarea elevilor în acte de donaţie, realizarea de concursuri, expoziţiii cu teme din acest
program.
Dintre activităţile realizate în cadrul acestui proiect aş enumera pe cele care au avut un
adânc ecou în în sufletele copiilor: vizite la bătrânii neajutoraţi, singuri, cărora le-am oferit daruri şi
i-am ajutat la treburi gospodăreşti. Numai aşa au înţeles copiii dictonul de pe sigla proiectului
„Dăruind vei dobândi”.
Proiectele „Să trăim îintr-o lume mai curată”,
,,Micii ecologişti” au avut ca scop cultivarea interesului
faţă de menţinerea unui mediu natural, sănătos şi
echilibrat a unui comportament favorabil ameliorării
relaţiilor dintre om şi natură, formarea unei atitudini
combative a poluării mediului înconjurător, formarea de
capacităţi şi deprinderi de protejare a naturii,
mobilizarea comunităţii locale în activităţi de protecţie a mediului, formarea unei atitudini de
respect şi adoptarea unui comportament eco-civic faţă de natură şi comunitate. Având ca motto
îndemnul lui Eugen Pora”. A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru
salvarea naturii atât de ameninţată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii”, am încercat
prin numeroase activităţi să conştientizăm pericolul intervenţiilor abuzive ale omului în natură. În
colaborare cu consiliul local şi primăria comunei, am plantat puieţi de salcami în comunitate , am
participat la activităţi de împădurire în împrejurimile iazului, am confecţionat căsuţe pentru
păsărele şi le-am montat în arborii din parcul școlii , am
desfăşurat activităţi de ecologizare în comunitate, în jurul
lacului Aroneanu-Dorobanț , am obţinut locul întâi la
concursul „Cea mai curată clasă”, am confecţionat costume
ecologice din materiale refolosibile şi am fost admiraţi în
cadrul „Paradei MaST. Cu prilejul „Zilei Pământului” am
organizat o expoziţie „S.O.S. – NATURA!” şi un program
artistic, jocuri diverse.
„Educaţia rutieră-educaţia pentru viaţă” vizează educarea copiilor pentru cunoaşterea şi
respectarea regulilor de circulaţie, adoptarea unui comportament de evitare a accidentelor „de
conştientizarea pericolelor străzii. .
Creşterea copiilor într-un mediu sănătos încă de la vârste timpurii, reprezintă una dintre
principalele căi de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătăţii şi
totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi
sănătos. A învăţa copilul, de la cea mai fragedă vârstă, să fie îngrijit, să respecte regulile de igienă
personală, să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie, înseamnă a pune bazele trainice
formării comportamentului igienic. Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate de
timpuriu pentru a deveni elemente ale modului de viaţă cotidiană.
Astfel de activităţi au contribuit la dezvoltarea
unor atitudini şi comportamente democratice la elevi,
stimulând atât iniţiativa şi răspunderea personală cât şi
spiritul de întrajutorare şi solidaritate de grup, spiritul
critic, capacitatea de argumentare, de a acţiona şi
rezolva probleme în mod responsabil.
Serbările şcolare au o deosebită importanţă
pentru că lărgesc orizontul spiritual al elevilor,
contribuie la acumularea de noi cunoştinţe, îmbogăţesc şi remontează viaţa afectivă stimulând
sentimente nebănuite, contribuie la dezvoltarea simţului de răspundere prin dorinţa de reuşită,
favorizează concentrarea atenţiei pe parcursul desfăşurării programului. Prezenţa spectatorilor
(părinţi, bunici, cadre didactice) trezeşte în copil energia de a învinge timiditatea, stimulează
independenţa de acţiune. Ca fiecare cadru didactic sunt conştientă că o serbare pune în valoare
capacităţile intelectuale, afective, estetice şi fizice ale copiilor, am organizat multe serbări cu
diferite ocazii: sfârşitul clasei , Sărbătoarea Crăciunului, Mărţişorul,, Ziua de 1 Iunie,8 Martie,
Zilele Școliietc. Serbările copilăriei, momente de maximă bucurie, atât pentru copii, cât şi pentru
adulţi, întăresc sufletele viitorilor adulţi, aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei,
entuziasmului şi stimulează gândirea creatoare.
Excursiile şcolare sunt activităţi deosebit de plăcute, care ajută la dezvoltarea intelectuală şi
fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia îl reconfortează pe copil, îi
prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural
ştiinţific. Prin excursii ei îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară prin însuşirea de noi
cunoştinţe. Ea reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire psihologică a elevilor
pentru a-i face să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă, ci
şi ca un act de ridicare a nivelului cultural. În fiecare an şcolar am organizat câte o excursie fiind
adesea, însoţiţi şi de părinţi, fie la Iaşi, Suceava, Vatra -Dornei, Târgu-Neamţ, Slănic-Moldova şi
în alte locuri unde am vizitat obiective turistice foarte importante şi care le-au oferit elevilor
cunoştinţe de istorie, geografie, muzică, ştiinţe, etc.
Toate aceste activităţi educative dacă sunt bine echilibrate, bine motivate şi mai ales bine
organizate oferă posibilitatea valorificării acumulării elevilor pe parcursul unui întreg ciclu de
pregătire sau unele dintre acestea pot avea ecou în sufletele lor toată viaţa.
Părinţii trebuie să fie un sprijin real pentru învăţător şi să susţină aceste activităţi
extracurriculare, să participe activ la ele alături de copiii lor.
ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE DIN VACANŢĂ - EXEMPLE DE
BUNĂ PRACTICĂ
Prof. Valea Delia

Clubul Copiilor Sebiș, loc. Sebiş, jud. Arad

Clubul Copiilor Sebiș este o oază de creativitate și relaxare pentru copii de diferite vârste ce
vin cu drag la activitățile cercurilor .Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a
şcolilor din România, deși au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu
contribuie la dezvoltarea creativităţii, observându-se că el cultivă mai ales gândirea critică,
disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate favorabil imaginaţiei.
Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice care în condiţii favorabile
generează produse noi şi valoroase pentru societate. Educația prin activitățile extracurriculare
urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui
stil de viață civilizat, precum formarea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la
cea mai fragedă vârsta, copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu
realitatea.După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educaţia de
dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale: educaţia informală, ce
reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile vieţii de zi cu zi și
educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor organizaţii
cu caracter educativ.
Importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi
completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la
organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă
într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al
activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă
ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te
conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
În cadrul clubului s-a înfiinţat un mic muzeu intitulat Avram Iancu, unde eu, ca fiica de dogar, mi-
am adus contribuția cu unelte manuale folosite de tatăl meu, care a fost meșter dogar . Dogăritul,
specific mai ales moților a ajuns și în județul Arad datorită faptului că acest „neam de romani”
unicați și prin faptul că sunt singurii dintre europeni care locuiesc la mai bine de 1600 m, din cauza
sărăciei și a mediului aspru în care locuiau, au ajuns și aici. Au „coborât” în diverse localități ale
județului Arad: Gurahonț, Sebiș, Ineu, Pâncota, Mâsca, iar la Horia și Moțiori ponderea fiind a lor,
de altfel rezulta și din numele localităților. Acest mesteșug atât de vechi s-a lucrat manual cu multă
trudă: după ce bușteanul era tăiat cu joagărul, apoi crăpat în „pătrari”, cu securea și maiul, pătrarele
crăpate cu securea deveneau doage ce erau cioplite tot cu ajutorul securii. Uneltele folosite pentru
confecționarea ciuberelor și căzilor erau următoarele: scaunul de văsărit, mezdreala, cârna folosită
la luatul spatelor doagelor, mezdreala dreaptă folosită pentru funduri și doage, jilăul de jiluit dunga
la doagă, fierastrău de mână pentru retezat doagele la capete, ghinatoare (rașcheta) de curățat căzile
și ciuberele pe dinăuntru, gardinarul cu trei colți pentru făcut loc să intre fundul căzii.
Pentru butoaie se foloseau aceleaşi unelte, dar tehnica de lucru era alta: doaga mai lată pe mijloc
decât la capete sau se scobea anume doaga cu burtă. În plus se mai foloseau șoroful de strâns
butoaiele și tehnica focăritului era o piesa de încercare pentru cei noi intrați în breaslă. Cercurile la
căzi și ciubere se foloseau din lemn de alun, iar la butoaie se cumpărau cercuri de fier de la prăvălii.
Ca specific tradiției moților iarna în Ajunul Crăciunului din lemn de salcie cu mezdreală se făceau
aşchii subțiri, lungi și inelate numite „colinzi” și se puneau prin casă la grindă și deasupra ferestrei
iar la copiii care mergeau cu colinda în cușme. Lemnul de brad era folosit pentru căzi, ciubere,
doniți și vestitele tulnice, iar lemnul de fag și de stejar pentru butoaie.
Astăzi dogarii s-au modernizat dotându-se cu utilaje și mașini speciale pentru confecționarea
butoaielor, iar produsele lor sunt vândute și peste hotare, în mari centre viticole din Europa.

(Unelte de dogarit)
Dezvoltarea personalității elevilor este preocuparea primordială a învățătorilor în scopul
modelării întregii activități psihice a elevilor și a conduitei acestora conform cerințelor societății în
care trăiesc.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate
în clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale
ştiinţei, atrag individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util,
contribuind la formarea personalităţii. În acest sens şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de
activitate care îmbracă cele mai variate forme.
În cadrul acestor activități elevii deprind folosirea diverselor surse informaționale, se
autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate să le influențeze dezvoltarea, să-i
pregătească pentru viață.
Aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât
mai variate și bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio-culturale, oferirea de
suport pentru reușita școlară în ansamblul ei.
La cercul Atelierul fanteziei, în cadrul activităţilor din vacanţă s-au organizat multe
activiţăţi cu teme foarte utile şi interesante. Mă voi opri la activităţile în tehnica kirigami, tare iubită
de mine şi copii , unde voi lăsa imaginile să vorbească :

Concursurile sunt forme competiţionale de activitate extraşcolară, organizate pe diferite
teme.Am organizat la nivel de judeţ Arta frumosului din materiale reciclabile şi copiii au participat
la activităţile de la Cluburile şi Palatul copiilor din judeţ, alături de foarte multe şcoli şi grădiniţe.
A fost un eveniment minunat şi anul aceasta voi organiza ediţia a IV –a .
În concluzie, activităţile extracurriculare organizate la diferite evenimente aduc un aport
eficient în educaţia copiilor, produc parteneriate reale atât cu părinţii cât şi cu comunitatea,
constituie experienţe didactice care maximizează potenţialul copiilor.
Activitățile extrașcolare au un caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de
formare a caracterului copiilor încă din clasele primare deoarece sunt factorii educativi cei mai
apreciați și mai accesibili sufletelor acestora.
Bibliografie :

1. Materialul referitor despre dogărit sunt fragmente din notițele consemnate de mine în urma discuțiilor despre
dogărit avute cu tatăl meu, mare meșter dogar, Pașca Ioan
2. Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura. Arves, Craiova, 2007
ÎN VACANȚĂ LA ȚARĂ
Prof. Vîlcea Anca Simona
Școala Gimnazială „ Roman Ialomițeanul” , loc. Axintele

Vacanța reprezintă, pe de o parte sfârșitul școlii, adică gata cu orele de predare, cu notele, cu
temele de pe o zi pe alta, cu testele si proiectele, cu învățatul ca sarcină la ordinea zilei.
Sosirea vacanței ne face să ne întrebăm „ Și în vacanță ce fac copiii?”. De aceea prelungirea
școlii într-o școală de vară plecând de la nevoia părinților de a găsi copiilor activități pe perioada
verii devine o necesitate și o plăcere atât pentru copii cât și pentru cei ce-i coordonează. Copiii
învață să-și asume responsabilitățile de bunăvoie, spre deosebire de atitudinea părinților, bazată
deseori pe impunerea unor responsabilități față de care copiii reacționează prin negativism așa cum
spun și psihologii. Astfel ei explorează o lume nouă, învață să cunoască mai bine natura, își fac
prieteni noi, își dezvoltă spiritul de competiție, își însușesc o mulțime de activități și învață să se
cunoască mai bine pe sine și lumea în care trăiesc.
La noi în țară au apărut ferme și copiii pot trăi experiențe unice. Ei pot îngriji animalele
alături de fermieri, își pot culege singuri legumele din grădină și învață să facă brânză. Mulți copii
văd pentru prima dată pe viu animalele din fermă.
În unele zone ale țării tradițiile și obiceiurile poporului sunt păstrate cu sfințenie pentru a fi
transmise mai departe. Copiii prin dorința lor de cunoaștere, vor valoriza tradițiile moștenite din
moși-strămoși. Olăritul, situat la cumpăna dintre meșteșug și artă, această ocupație prin care, din
cele mai vechi timpuri, pământul, apa și focul au prins suflet în mâna țăranului român se bucură și
astăzi de o largă prețuire.
Olăritul reprezintă o îndeletnicire pe care noi românii o moștenim din adâncul timpurilor, de
la îndepărtații strămoși din neolitic, dat totodată a fost și este una dintre cele mai propice modalități
de materializare a însușirilor artistice. Copiii sunt încântați când din mâinile lor pot ieși lucruri
practice cu care se mândresc. În Horezul, un oraș micuț, plin de zone în care se comercializează
ceramica, copiii au fost lăsați să-și arate talentele având la dispoziție câteva instrumente simple:
roata olarului, un bulgăre de lut și propriile mânuțe îndemânatice. Așa ei și-au dat seama cât de
greu este să practici meserie și de câtă dexteritate și răbdare ai nevoie pentru a realiza aceste
adevărate opere de artă. Lucrurile realizate de ei le-au fost dăruite pentru a arăta și altora ce au
reușit ei să facă în vacanță.
În multe sate din țară, o altă tradiție este confecționarea portului popular. Acest meșteșug
este transmis din generație în generație. Copiii, încă de mici sunt atrași spre această artă, astfel că în
timpul vacanței se îndreaptă spre satele care poartă tradiția portului popular. Ei sunt învățați să
aprecieze frumusețea portului popular, a dansului și cântecului românesc, a meșteșugurilor
tradiționale atât de mult apreciate în țară cât și în afara ei.
Explorarea naturii a fost, pentru copiii care își petreceau vacanța la țară o mare încântare. Ei
descopereau o lume din imediata lor apropiere cu surprindere și încântare. Așa au descoperit că
lucruri simple și adevărate viețuiesc lângă ei fără să le vadă sau fără să le pese de existența lor. Așa
că au pornit în explorarea naturii, în căutarea plantelor medicinale de care sunt pline fânețele,
pădurile și poienile noastre. După ce s-au documentat cu ajutorul cadrelor didactice, au plecat
curajoși prin fânețe să culeagă codița șoricelului, sunătoarea, anghinarea, trifoi alb și mentă
sălbatică. Ei sunt veseli, se joacă, aleargă, dar culeg și o recoltă bogată. În următoarea zi vor merge
să exploreze pădurea din apropiere de unde vor culege alte plante medicinale, care mai târziu vor fi
puse în săculeți de pânză și pungi de hârtie confecționate tot de ei. Sunt mândrii de activitatea lor
dar și încântați de peisajele văzute.
Dar și în anotimpul rece, iarna, activitățile copiilor sunt la fel de bogate. Iarna este
anotimpul care aduce copiilor o mulțime de bucurii. Ei se bucură de anotimpul celor mai frumoase
sărbători din an. Decorează casa în care stau cu luminițe, globuri și crenguțe de brad, decorează
bradul de Crăciun, fac ornamente de brad din hârtie, împachetează cadourile pentru familie și
prieteni și cel mai așteptat moment este mersul la colindat, obicei așteptat de gospodari deoarece se
spune că este foarte bine să primești colindătorii, pentru că pe lângă mesajul mistic pe care-l
transmit, ei aduc binele și fertilitatea în gospodărie. Gospodarii îi răsplătesc pe colindători cu mere,
nuci, colaci și turte ( numite „ scutecele lui Hristos” ). Bătaia cu bulgări de zăpadă și concursul
pentru cel mai mare om de zăpadă animă pe toți copiii. Nici vacanțele petrecute iarna nu se vor uita
ușor.
În taberele educaționale copiii își dezvoltă independența și învață să se descurce fără părinți
în preajma lor. Copiii vor deprinde mecanisme pentru a gestiona anumite situații și se vor dezvolta
din punct de vedere emoțional pentru a face față unor situații în care nu au mai fost puși până în
momentul respectiv. Copiii vor observa că se pot descurca fără părinți, departe de casă și acest
lucru le va crește stima de sine și încrederea în forțele proprii și le va crește dorința de a încerca
lucruri noi și pofta de cunoaștere a lumii care îi înconjoară.

Bibliografie
1. www.crestinortodox.ro/...obiceiuri.../mestesuguri-traditionale-olaritul
2. www.eva.ro/...si.../ce-activitati-poti-face-de-craciun-cu-copiii-articol
3. www.utilecopii.ro/articole/in-vacanta-la-tara-o-altfel-de-experienta
4. www.copilul.ro/.../taberele-educationale-pentru-copii
SĂNĂTATEA MEA DEPINDE DE MINE!
Activități desfășurate în cadrul proiectului european

”Mănâncă Responsabil!”

Prof. Valentina Frunzuc

Școala Gimnazială ”Garabet Ibrăileanu” Târgu Frumos, jud. Iași

Cuvinte cheie:educație ecologică, sustenabilitate, resurse locale, alimetație sănătoasă.

Proiectul ”Mănâncă responsabil!” s-a desfăşurat în cadrul Programului Mondial Eco –
Şcoală, pe parcursul a trei ani şcolari, începând cu anul 2015 – 2016 și până în martie 2018.
Ce reprezintă Proiectul Mănâncă Responsabil? Este un proiect orientat spre învăţarea
globală în Anul European pentru Dezvoltare (2016). De asemenea, îşi propune conştientizarea în
rândul elevilor, a partenerilor implicaţi, a întregii comunităţi a rolului alimentaţiei sănătoase şi a
efectelor ireversibile pe care hrana personală o poate avea asupra evoluției personale dar și a
planetei (la nivel local dar şi global).
Care a fost semnalul de alarmă pentru activităţile proiectului?
Acela că trebuie să le cultivăm copiilor reguli clare despre ceea ce înseamnă alimentaţia
corectă, echilibrată şi efectele negative ale consumului de hrană procesată. Este un demers
anevoios, care necesită informare, cunoaştere dar şi inventivitate pentru a-i convinge pe şcolarii
noştri să renunţe la nelipsitele chipsuri cu arome îmbietoare, la băuturile carbogazoase sau
energizantele – minune în favoarea unei gustări sănătoase, ale unui fruct sau al unui simplu ceai
binefăcător.
De asemenea, trebuie să încurajăm orientarea consumului de legume şi fructe la producătorii
agricoli locali, oraşul Târgu Frumos beneficiind de o tradiţie bogată în acest sens, areale întinse din
proximitate fiind ocupate cu sere şi solarii.
Avem convingerea că, prin acțiunile desfășurate, vom putea aduce un plus de sănătate celor
care înţeleg că deprinderile alimentare corecte se formează de mic şi că sănătatea noastră începe din
farfurie! Menționez că multe dintre activități s-au desfășurat în perioada de vacanță și a presupus
dezvoltarea spiritului de echipă în rândul elevilor, înțelegerea rolului voluntariatului dar și a
activităților educative în dezvoltarea personală și modelarea caracterului.
Obiectivele proiectului nostrusunt:

alimentația organică

susținerea producătorilor utilizarea sustenabilă a resurselor
agricoli locali locale

Ce ne propunem?
· să nu mai cumpăram cantităţi mari de produse alimentare pentru a nu risipi mâncarea;
· să consumăm mai ales hrana în stare proaspătă;
· săîncurajăm consumul de hrană puţin procesată;
· să consumăm mai ales mâncare pregătită acasă;
· să reducem resturile alimentare;
· să valorificăm deşeurile menajere sub formă de compost;
· să fie înţeleasă importanţa achiziţionării de alimente care provin de la distanţe cât mai mici;
· să consumăm fructe şi legume adecvate sezonului.

Din activitățile noastre:
1. Alegerea Imnului/ Codului Eco al școlii:
2. Alimente sănătoase și la școală și acasă;
3. Sănătatea mea depinde de mine;
4. Lecția de generozitate;
5. Vreau să cresc sănătoas;
6. Și eu prețuiesc apa;
7. Ziua verde a școlii;
8. Ziua comerțului echitabil;
9. Agricultura organică versus agricultura de consum;
10. Gala ECO!
Programul Manancă Responsabil a însemnat: Bucurie, Echipă, Atitudine, Responsabilizare!