You are on page 1of 15

Jocul de baschet în programa şcolară la liceu,

şcoli profesionale şi învăţământ universitar de neprofil

Caracterul eterogen al colectivelor claselor a IX-a, sub aspectul


cunoştinţelor, al capacităţilor şi al atitudinilor dobândite la disciplina
Educaţie fizică în ciclul gimnazial impune adoptarea succesivă de către
cadrul didactic a următoarelor măsuri:
 evaluarea predictivă a nivelului de pregătire a elevilor,
realizată înaintea abordării ciclurilor tematice vizând capacitatea de
practicare a probelor atletice, a jocurilor sportive pentru care se poate
realiza instruirea în liceul respectiv şi a ramurilor gimnasticii;
 constituirea şi parcurgerea unor cicluri de
iniţiere/consolidare a deprinderilor specifice a minimum trei jocuri
sportive dintre cele prevăzute în programa şcolară, pentru care există
condiţii de practicare în liceul respectiv atât în aer liber cât şi în sală;
Pentru formarea capacităţii de organizare, asigurarea dezvoltării
fizice armonioase, consolidarea şi extinderea fondului de deprinderi
motrice de bază şi utilitar-aplictive, dezvoltarea calităţilor motrice, se
vor folosi conţinuturi specifice şi unitare pentru toţi elevii clasei.
Pe parcursul semestrului al II-lea, având la bază observaţiile şi
datele înregistrate, se poate acţiona diferenţiat, pe grupe de nivel valoric
deschise, pentru dezvoltarea calităţilor motrice.
Deşi în procesul didactic s-a urmărit instruirea în mai multe
probe şi discipline sportive, cât şi dezvoltarea formelor de manifestare a
forţei tuturor lanţurilor/grupelor musculare, elevul va opta la evaluările
semestriale, doar pentru: unul dintre jocurile sportive.
Aceste sugestii metodico-organizatorice vor asigura, pe de o
parte, posibilitatea elevilor de a opta pentru practicarea în clasa a X-a a
unor probe/discipline sportive în deplină cunoştinţă de cauză, iar pe de
altă parte, vor facilta cadrului didactic constituirea în anul următor de
grupe omogene valoric, create pe relaţia ofertă-opţiune şi de tratare
diferenţiată a acestora.
În finalul semestrului al II-lea, cadrul didactic va prezenta
elevilor oferta sa de instruire pentru clasa a X-a şi va solicita elevilor
precizarea opţiunilor.

1
Pentru liceele care nu beneficiază de sală de sport recomandăm
includerea jocului de baschet în planificarea anuală în semestrul I în
luna octombrie iar în semestrul al II-lea în luna mai –iunie.
Pentru unităţile de învăţământ cu sală de sport recomandăm
includerea jocului de baschet în planificarea anuală pe perioada
întregului an de învăţământ.
Având ca obiectiv de referinţă cuprins în programa şcolară
practicarea în condiţii regulamentare a probelor/disciplinelor sportive
pentru care a optat (2.1) noi recomandăm următoarele obiective
operaţionale utilizate în proiectarea didactică:
 acomodarea cu obiectul de joc;
 executarea pasei cu două mâini din priză simetrică;
 menţinerea poziţiei fundamentale joase în timpul
deplasărilor;
 executarea triplei flexii înaite de aruncarea la coş;
 execuţia mişcării de biciuire la pasă şi la finalizare;
 aterizarea echilibrată la prinderea mingii cu oprire;
 driblingul să fie executat lângă corp;
 să execute pasa şi aruncările din deplasare fără să comită
abaterea de paşi;
 să execute recuperarea la coş din punctul maxim al
sărituriisă;
 se execute variaţie de ritm după schimbarea de direcţie;
 executarea depăşirii în condiţii de adversitate fără
comiterea abaterii de paşi;
 respectarea regulilor jocului.

EVALUARE
Semestrul I

1. Executarea structurii din unghi de 45˚: autolansare a mingii-prindere-


oprire-dribling-oprire-aruncare la coş.
2. Joc bilateral 3x3 pe ½ teren
Semestrul II

2
1. Executarea structurii: dribling-oprire-pasă-deplasare-prindere-
oprire-dribling-aruncare la coş din dribling.
2. Joc bilateral 5x5 pe tot terenul

În clasa a X-a, cu care se finalizează învăţământul obligatoriu,


vor fi valorificate cunoştinţele, deprinderile, priceperile, capacităţile şi
atitudinile dobândite în anii şcolari anteriori, în activităţi de învăţare
care să determine manifestarea competenţelor prevăzute pentru ciclul
inferior al liceului, la discipplina Educaţie fizică.
În acest sens, profesorul va przenta elevilor şi va realiza practic
cu aceştia modele variate de “încălzire”, de influenţare selectivă şi
globală a aparatului locomotor, de dezvoltare a calităţilor motrice
(izolate şi combinate) de prevenire şi corectare a atitudinilor corporale
deficiente, angrenându-i şi pe elevii care le manifestă în conceperea,
conducerea şi organizarea exersării. Aceste componente ale instruirii se
vor realiza cu întreaga clasă.
Pe baza opţiunilor exprimate de elevi, la finalul clasei a IX-a,
cadrul didactic va organiza în clasa a X-a instruirea în
probele/disciplinele sportive pe grupe de opţiuni, după caz, separate
după criteriul sexului sau mixte. La nivelul acestor grupe, instruirea va
urmări aprofundarea şi extinderea cunoştinţelor şi a competenţelor
pregătirii fizice şi tehnico-tcatice, dându-se o pondere crescută
activităţilor de exersare globală, inclusiv sub formă de întrecere, în
regim de autoorganizare, cu îndeplinirea de către elevi (prin rotaţie) a
rolurilor de arbitru, căpitan de echipă, şef de grupă.
În aceste domenii de instruire opţională, cadrul didactic, spre
deosebire de varianta de lucru frontal cu întreaga grupă, va îndeplini
rolul de organizator, mediator, consiliind alternativ fiecare grupă şi pe
componenţii acestora.
După caz în cadrul fiecărei grupe opţionale, se pot constitui
subgrupe de nivel valoric, periodice şi deschise, pentru care se stabilesc
trasee particulare de instruire.
Cadrul didactic are posibilitatea să planifice jocul de baschet în
perioade diverse în funcţie de baza materială pe care o are la dispoziţie
şi fără a neglija tradiţia liceului în care-şi desfăşoară activitatea
didactică. Când beneficiază de teren în aer liber şi de sală de sport este

3
obligat să planifice jocul de baschet pe toată perioada anului de
învăţământ. Atunci când are la dispoziţie doar terenul de baschet din aer
liber planifică sezonier jocul de baschet.
Pentru obiectivul de referinţă (2.1) din programa şcolară –
practicarea în condiţii regulamentare a probelor/disciplinelor sportive
pentru care a optat recomandăm câteva obiective operaţionale:
 să execuţe corect elementele şi procedeele tehnice în
condiţii de întrecere şi joc;
 să realizeze coordonarea braţelor şi picioarelor atât la
aruncările la coş de pe loc cât şi la cele din deplasare (din dribling şi din
alergare);
 să manifeste precizie la finalizări;
 să execute corect acţiunile tehnico-tactice în condiţii de
întrecere;
 să evitare comiterea de greşeli personale la efectuarea
acţiunilor tehnico-tactice de apărare;
 să coordoneze prinderea mingii din alergare cu oprire şi
finalizare din săritură;
 să execute contraatacul în viteză;
 să coordoneze acţiunile proprii cu cele ale coechipierului
cu care realizează combinaţia tehnico-tactică de 2 şi chiar 3 jucători;
 să realizeze cu eficienţă crescută combinaţia ”dă şi du-te”
în cadrul sistemului de atac;
 să se autoarbitreze şi să respecte regulamentul jocului.
Pentru realizarea obiectivelor operaţionale propuse recomandăm
câteva dintre multitudinea de mijloace de instruire:
 din alergare opriri în poziţie fundamentală la semne şi
semnale;
 exerciţii din şcoala mingii;
 dribling cu schimbări de direcţie la semne şi semnale;
 “Micul maraton” în dribling;
 suveică simplă şi dublă;
 concurs de aruncări la coş de pe loc;
 concurs de aruncări la coş din dribling pe echipe sau
grupe;

4
 pase în doi din deplasare cu finalizare cu aruncare la coş
din alergare;
 pase-n doi cu schimb de locuri în dribling;
 pase-n trei şi patru cu schimb de locuri cu finalizare;
 structuri de procedee tehnice;
 exerciţii pretactice: pentru pătrundere, pentru depăşire,
pentru combinaţia tehnico-tactică “dă şi du-te”;
 relaţia 1contra 1;
 jocul de relaţie 2 contra 2 şi 3 contra 3 la un panou;
 învăţarea sistemului de atac.
EVALUARE
Semestrul I

1. Executarea structurii: dribling-oprire-pasă-deplasare-prindere-oprire-


fentă de aruncare-fentă de deăşire-aruncare la coş din dribling.
2. Joc bilateral 5x5 pe teren redus (la panourile de pe lăţimea
terenului)
Smestrul II

1. Executarea structurii: dribling-pasă din deplasare-schimbare de


direcţie-pătrundere-finalizare cu aruncare la coş din alergare.
2. Joc bilateral 5x5 pe tot terenul
Educaţia fizică la clasele a XI-a şi a XII-a, clasele terminale ale
învăţământului liceal, va urmări realizarea competenţelor generale şi a
competenţelor specifice, precum şi asigurarea contribuţiei specifice la
atingerea finalităţilor învăţământului liceal.
La aceste nivele de învăţământ, se extinde organizarea
procesului didactic pe principiul ofertei profesorului şi al opţiunilor
individuale ale elevilor sau ale grupurilor de elevi, precum şi al
parcurgerii traseelor particulare de învăţare, cu precădere pentru elevii
cuprinşi în clasa a XI-a, proveniţi din alte unităţi şcolare.
Competenţa generală nr. 1 şi competenţelor specifice
subordonate acesteia, în special 1.1., 1.2, şi, parţial 1.3, 1.4 se realizează
cu întreaga clasă, sub directa conducere a profesorului, particularizând
unele categorii de conţinuturi, în funcţie de domeniile de specializare
ale elevilor. Competenţa generală nr.2 şi competenţa specifică 2.1 se

5
realizează diferit faţă de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru
practicarea probelor disciplinelor sportive are la bază oferta
profesorului şi opţiunile individuale ale elevilor, care se centralizează,
constituindu-se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte.
La nivelul acestor grupe, se va urmări aprofunarea şi extinderea
cunoştinţelor, a componentelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice,
dându-se pondere crescută activităţilor de exersare globală,
preponderent sub formă de întrecere, în regim de autooragnizare şi
autoarbitrare, cu îndeplinirea de către elevi, prin rotaţie, a rolurilor de
şef de grupă, arbitru, căpitan de echipă, după caz.
În această formă de organizare a instruirii opţionale, spre
deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesoul va îndeplini rolul de
coordonator, organizator oferind consiliere alternativă grupelor
constituite şi componenţilor avestora.
După caz, la jocurile sportive, fiecărei grupe valorice, stabile sau
periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.
Cunoscut fiind că instruirea elevilor, la disciplina Educaţie
fizică se realizează preponderent în domenii stabilite pe bază de ofertă şi
opţiune, se impune ca şi sistemul de evaluare să conţină instrumente
diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii având
posibilitatea să opteze pentru probele de evaluare pe care le va susţine
(minimum două semestrial).
În vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicării
exerciţiilor fizice în activitatea independentă, profesorul va furniza
elevilor interesaţi variante de programe, în special de întreţinere fizică
pentru dezvolatrea forţei, a mobilităţii, pentru practicarea jogging-ului,
deplasarea pe role etc.
Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor,
profesorul, în funcţie de condiţiile materiale existente, poate asigura
instruirea elevilor şi în discipline sportive alternative, menţionate în
programa şcolară de Educaţie fizică, înlocuind astfel une discipline
sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica, în perioadele
când acestea sunt planificate.
Pentru obiectivul de referinţă 2.1, valorificarea cunoştinţelor şi a
deprinderilor tehnico-tactice însuşite, în rezolvarea eficientă a situaţiilor
specifice disciplinelor sportive în întreceri/concursuri propunem câteva

6
obiective operaţionale: să integreze procedeele tehnice în structuri de
procedee, să realizeze acţiuni de întrajutorare în cadrul sistemului de
apărare, să execute corect combinaţiile tehnico-tactice şi să aplice
corect regulile jocului etc.
Pentru conţinuturile şi obiectivele cuprinse în programa clasei
aXI-a recomandăm următoarele mijloace de instruire:
 structuri de procedee tehnice;
 jocuri pregătitoare pentru perfecţionarea paselor, driblingului şi
aruncărilor la coş;
 pase-n doi cu schimbarea locurilor în dribling;
 din formaţie de suveică pase-n doi pe tot terenul;
 pase-n trei cu două mingi;
 exerciţii pe jumătate de teren şi pe tot terenul pentru: pase,
dribling şi finalizare cu aruncare la coş din dribling, din alergare şi din
săritură;
 consolidarea acţiunilor tehnico-tactice: depăşirea, pătrunderea,
demarcajul;
 consolidare combinaţiilor tehnico-tactice de 2 jucători pentru
atac şi pentru apărare;
 joc de relaţie 1x1, 2x2 la un panou sau la panourile laterale;
 concurs de aruncări libere, aruncări de la semidistanţă şi distanţă
de pe loc şi din săritură;
 exerciţii de contraatac;
 joc 3x3 pe ½ teren;
 joc 5x5 pe tot terenul.
EVALUARE
Semestrul I

1. Executarea structurii: de la linia de fund a terenului de baschet


execută dribling cu schimbări de direcţie – pasă la jucător situat în
cercul central în trenul de apărare – deplasare – prindere – oprire –
dribling – pasă din deplasare la un jucător aflat în prelungirea liniei de
aruncări libere - deplasare – prinderea mingii – aruncare la coş din
alergare.
2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)
Semestrul II

7
1. Executarea combinaţiei “dă şi du-te” (executantul va fi pe rând
pătrunzător şi apoi pasator) – din cercul de la centrul terenului dribling
– pasă –deplasare – schimbare de direcţie – pătrundere – prinderea
mingii – aruncare la coş din alergare;
2. Ieşire la minge – prinderea mingii – fentă de aruncare – angajarea
pătunzătorului.
3. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

CLASA a XII-a
Educaţia fizică la clasele aXI-a şi aXII-a, clasele terminale ale
învăţământului liceal, va urmări realizarea competenţelor generale şi a
competenţelor specifice, precum şi asigurarea contribuţiei specifice la
atingerea finalităţilor învăţământului liceal.
La aceste nivele de învăţământ, se extinde organizarea
procesului didactic pe principiul odertei profesorului şi al opţiunilor
individuale ale elevilor sau ale gruprurilor de elevi, precum şi al
parcurgerii traseelor particulare de învăţare, cu precădere pentru elevi
cuprinşi în clasa aXI-a, proveniţi din alte unităţi şcolare.
Competenţa generală nr. 1 şi competenţelor specifice
subordonate acesteia, în special 1.1., 1.2, şi, parţial 1.3, 1.4 se realizează
cu întreaga clasă, sub directa conducere a profesorului, particularizând
unele categorii de conţinuturi, în funcţie de domeniile de specializare
ale elevilor. Competenţa generale nr.2 şi competenţa specifică 2.1 se
realizează diferit faţă de cele anterioare, astfel, instruirea elevilor pentru
practicarea probelor disciplinelorsportive are la bază oferta profesorului
şi opţiunile individuale ale elevilor, care se centralizează, constituindu-
se grupe omogene, separate pe sexe sau mixte.
La nivelul acestor grupe, se va urmări aprofunarea şi extinderea
cunoştinţelor, a componentelor pregătirii fizice şi tehnico-tactice,
dându-se pondere crescută activităţilor de exersare globală,
preponderent sub formă de întrecere, în regim de autooragnizare şi
autoarbitrare, cu îndepplinirea de către elevi, prin rotaţie, a rolurilor de
şef de grupă, arbitru, căpitan de echipă, după caz.

8
În această formă de organizare a instruirii opţionale, spre
deosebire de varianta de lucru cu clasa, profesoul va îndeplini rolul de
coordonator, organizator oferind consiliere alternativă grupelor
constituite şi componenţilor avestora.
După caz, la jocurile sportive, fiecărei grupe valorice, stabile sau
periodice, i se atribuie sarcini de instruire adecvate.
Cunoscut fiind că instruirea elevilor, la disciplina Educaţie
fizică se realizează preponderent în domenii stabilite pe bază de ofertă şi
opţiune, se impune ca şi sistemul de evaluare să conţină instrumente
diversificate, conform structurii grupelor constituite, elevii având
posibilitatea să opteze pentru probele de evaluare pe care le va susţine.
Probele de evaluare a elevilor (minimum două semestrial) vor
viza:
1. dezvoltarea forţei segmentare – exprimată printr-un cuplu de
două probe, vizând două segmente corporale diferite, altele decât
probele susţinute în clasa anterioară;
2. probă atletică aleasă dintre cele două practicate opţional;
3. un exerciţiu liber ales la una dintre ramurile gimnasticii sau o
săritură la un aparat de gimnastică;
4. randamentul în jocul sportiv practicat opţional sau efectuarea unei
structuri tehnico-tcatice stabilite de către profesor.
În vederea sprijinirii elevilor pentru continuarea practicării
exerciţiilor fizice în activitatea independentă, profesorul va furniza
elevilor interesaţi variante de programe, în special de întreţinere fizică
pentru dezvolatrea forţei, a mobilităţii, pentru practicarea jogging-ului,
deplasarea pe role etc.
Pe parcursul ciclului superior al liceului, la solicitarea elevilor,
profesorul, în funcţie de condiţiile materiale existente, poate asigura
instruirea elevilor şi în discippline sportive alternative, menţionate în
programa şcolară de Educaţie fizică, înlocuind astfel unel discippline
sportive obligatorii, cum ar fi jocul sportiv sau gimnastica , în
perioadele când acestea sunt planificate.
Pentru obiectivul de referinţă 2.1, valorificarea cunoştinţelor şi a
deprinderilor tehnico-tactice însuşite în rezolvarea eficientă a situaţiilor
specifice disciplinelor sportive în întreceri/concursuri recomandăm la
aceasă clasă următoarele obiective operaţionale: să execute corect şi cu

9
precizie aruncările la coş să urmărească precizia paselor, protecţia
mingii în dribling, să execute aruncarea în punctul maxim al săriturii, să
execute corect acţiubnile şi combinaţiile tehnico-tactice şi să aplice în
joc regulile jocului de baschet etc.
Pentru toate aceste obiective de referinţă şi operaţionale dar şi
pentru trecerea probelor de evaluare recomandăm următoarele mijloace
de instruire:
 structuri de procedee tehnice;
 drbling cu schimbări de direcţie, cu variaţii de ritm;
 pase din deplasare cu încrucişare în dribling;
 exerciţii cu desfăşurare pe tot terenul cu finalizare cu aruncare la
coş din alergare, din dribling;
 concursuri de aruncări libere, din dribling;
 ştafete cu structuri de procedee tehnice;
 relaţia 1x1x fără minge şi cu minge;
 joccuri pregătitoare pentru învăţarea tacticii colective ;
 joc de relaţie 2x2, 3x3 la un panou;
 pase-n trei cu şi fără schimbarea locurilor;
 consolidarea depăşirii, pătrunderii şi combinaţiei de doi jucători
“dă şi du-te”;
 consolidarea marcajului şi demarcajului în jocul de relaţie la un
panou;
 încadrarea acţiunilor şi combinaţiilor tactice în sistemul de atac
cu un pivot;
 joc 5x5 bilateral cu temă.

EVALUARE
Semestrul I

1. Executarea structurii: pase-n trei cu schimb de locuri.


2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)
Semestrul II

1. Executarea structurii: deplasare – prinderea mingii din alergare şi


finalizare cu aruncare la coş din alergare; pasa lungă de contraatac.
Elevul trece prin cele două situaţii: de vârf de contraatac şi de pasator.

10
2. Joc bilateral (5x5 pe tot terenul)

Baschetul în învăţământul superior de neprofil


Recunoscută ca parte componentă a procesului instructiv-
educativ de pregătire multilaterală a tinerilor specialişti, disciplina
educaţie fizică este prezentă în planurile de învăţământ ale facultăţilor şi
profilelor de învăţământ superior cu obiective bine precizate:
 cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi
organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate;
 îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice;
 însuşirea elementelor de bază în practicarea unor probe şi ramuri
de sport;
 modelarea stărilor psiho-comportamentale în vederea adaptării
în practica vieţii sociale etc.
În vederea realizării obiectivelor stabilite şi a îndeplinirii
răspunderilor ce-i revin învăţământului superior, activitatea de educaţie
fizică şi sport, organizată cu studenţii, cuprinde o gamă largă şi
diversificată de forme de desfăşurare şi mainfestare, dintre care
menţionăm:
 lecţii practice de educaţie fizică şi sport;
 lecţii de antrenament, pe ramuri de sport;
 lecţii de cultură fizică medicală;
 lecţii de gimnastică aerobică; lecţii de fittnes
 activitatea de performanţă;
 practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi a sporturilor
preferate;
 întreceri sportive organizate (competiţii interne pe facultăţi, la
nivel de centru universitar sau pe ţară).
Unităţile de învăţământ superior organizează lecţii cu profil
predominant pe una din ramurile sportive care se bucură de o largă
audienţă în rândul studenţilor. Aceştia au posibilitatea practicării
exerciţiilor fizice pe bază opţională în funcţie de baza materială de care
dispunde unitatea respectivă.
Lecţiile organizate astfel, pe ramură de sport au următoarele
obiective:

11
 lărgirea şi perfecţionarea nivelului de motricitate generală şi
specifică, prin promovarea în pregătire a unor mijloace selecţionate din
ramura de sport preferată;
 însuşirea şi perfecţionarea principalelor elemente tehnice şi a
acţiunilor tehnico-tactice fundamentale;
 însuşirea principalelor probleme organizatorice şi a prevederilor
regulamentare, specifice ramurii respective;
 asigurarea tonicităţii psihofizice, a bucuriei de mişcare şi
cultivarea deprinderilor de practicare independentă a sportului preferat
 depistarea şi selecţia elementelor dotate pentru echipele
reprezentative universitare.
Lecţiile organizate la acest nivel cu grupele constituite pe ramuri
de sport, vor putea fi conduse de către oricare dintre cadrele didactice,
indiferent de aprofundarea ramurii de sport din timpul pregătirii
profesionale în unităţile de profil.

Conţinutul programei de baschet

În vederea organizării acestui gen de lecţii, cu profil orientat


predominant pe o ramură de sport, au fost concepute programe
simetrice de pregătire pentru principalele ramuri de sport solicitate de
studenţi, pentru care o mare parte din instituţiile de învăţământ superior
dispun de condiţii corespunzătoare de organizare (atletism, baschet,
fotbal, handbal, fitness, volei, badminton, înot, tenis de masă şi tenis de
câmp).
Dat fiind caracterul său dinamic şi spectacular, rezultatelor
obţinute de echipele de club din România pe plan european în ultimii
ani, a transmisiilor televizate cât şi gama largă de mijloace tehnico-
tactice prezente în joc, baschetul se înscrie printre ramurile de sport ce
se bucură de audienţa unui mare număr de tineri: stdenţi şi studente.
La intrarea în facultate un număr considerabil de studenţi se
prezintă cu un bagaj de priceperi şi deprinderi motrice specifice jocului
de baschet care doresc perfecţionarea şi deconectarea prin practicarea
acestei ramuri de sport în primii ani de studenţie.

12
Alături de aceştia există o a doua categorie de studenţi care
doresc să-şi însuşească elementele de bază, fundamentale, în vederea
practicării jocului de baschet, ca mijloc de recreere şi pregătire
generală.
Programa jocului de baschet ca disciplină în planul de
învăţământ cuprinde:
1. Perfecţionarea motricităţii generale şi specifice (dezvoltarea vitezei, a
forţei, detentei, rezistenţei, îndemânării, mobilităţii).
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea principalelor elemente şi
procedee tehnice:
 poziţia fundamentală şi deplasările în teren;
 pasa cu două mâini de la piept directă şi cu pământul, de pe loc
şi din deplasare;
 pasa cu o mână de la umăr de pe loc şi din deplasare;
 pasa din săritură;
 aruncarea la coş de pe loc cu două mâini de la piept şi cu o mână
de deasupra capului;
 aruncarea la coş din dribling, din alergare şi din săritură cu o
mână de deasupra capului;
 driblingul de pe loc şi din deplasare;
 dribling cu mâna dreaptă şi cu mâna stângă;
 dribling cu schimbări de direcţie;
 oprirea într-un timp şi în doi timpi;
 pivotarea cu păşire şi prin întoarcere.
3. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea acţiunilor tehnico-tactice
individuale de atac şi de apărare:
 marcajul şi demarcajul;
 depăşirea;
 pătrunderea;
 urmărirea şi recuperarea mingii la panou.
4. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea combinaţiilor tehnico-tactice
colective de atac şi de apărare:
 combinaţia “dă şi du-te”;
 încrucişarea simplă şi dublă;
 blocaj – “ieşire din blocaj”;
 contraatacul direct cu dribling şi pasă;

13
 contratacul cu vârf şi intermeediar;
 atacul în superioritate numerică;
 schimbarea de adversar;
 apărarea în inferioritate numerică.
5. Învăţarea şi perfecţionarea unui sistem de atac şi de apărare:
 atacul împotriva apărării “om la om”;
 atacul cu jucător pivot;
 apărarea “om la om” normală şi agresivă;
 apărarea în zonă.

Recomandări metodico-organizatorice

Pentru asigurarea cerinţelor minimale de trecere cât mai rpede la


jocul bilateral, ca principal mijloc de pregătire, succesiunea învăţării şi
consolidării trebuie să înceapă cu driblingul, pasa şi aruncarea la coş.
Consolidarea procedeelor tehnice se realizează în cadrul unor
structuri de procedee tehnice în ecerciţii cu desfăşurare pe jumătate de
terren.
Acţiunile tehnico-tactice individuale în atac vor fi învăţate şi
consolidate numai în paralel cu corespondentele lor în apărare (marcajul
cu demarcajul, depăşirea cu marcajul la jucătorul cu minge care a
driblat sau care urmează să dribleze, etc).
Folosirea jocurilor pregătitoare pentru învăţarea jocului de
baschet.
Jocul bilateral cu desfăşurare pe tot terenul va fi precedat de
exerciţii pretactice în condiţii schimbătoare de desfăşurare.
Regulamentul jocul va fi însuşit pe parcursul lecţiilor cu profil
de baschet.
Tratarea diferenţiată a grupei de studenţi se va realiza în funcţie
de sex şi de niveleul de pregătire al studenţilor iar la grupele de iniţiere
se va apela şi la individualizare.
Pondere mare în instruirea studenţilor va avea jocul de relaţie
1x1,2x2, 3x3 la un panou şi jocul şcoală 4x4 şi 5x5 pe tot terenul.

14
15