115

Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Spre un nou model de globalizare perspectivele altermondialismului
_

Mircea Duþu
Profesor universitar doctor

Universitatea Ecologicã din Bucureºti
Abstract. Born also as a reaction, with a pronounced contestatory character and as an alternative to

the actual mondialization of the ³total capitalism´, the altermondialism has succeeded to impose itself in

the last decade as a social movement with transcontinental dimensions and as a theoretical position in

full development. By denouncing the essential drawbacks of the international order of finance and

commerce ± the multiplication of the discrepancies between North and South, the amplification of the

inequalities between rich and poor or the emphasis of the ecological insecurity, which demonstrates

the incapacity of the occidental economic model in offering a sustainable future for the entire humanity

± the altermondialist project proposes a global model of development, multidimensional, in which the

factors: economy, society, ecology and culture are combining in a viable way. The neo-liberal dogma of

absolute free change and of the pre-eminence of private is replaced with values, such as: solidarity,

democracy and social justice. If the diversity of elements and its nature of ³movement of movements´

prove to be efficient as a front of contesting and denouncing of the existing mondialism, the lack of

homogeneity impedes building a clear and coherent strategic program and, consequently, canalizing the

efforts of the altermondialist militants towards a unique direction. Nevertheless, a common direction is

affirming on general themes, such as: promoting a sustainable development, respecting fundamental

rights, protecting the environment, peace and democracy. With an often idealist speech, marching

towards a ³contestant utopia´, the movement designated as its main ideological adversary, the

neo-liberalism and wants to become a ³theoretical engine´ of social struggle. Until now, the performance

of confrontations between the supporters of the two mondialisms ± the one still in force and,

respectively, the one in project phase, showed us another mondialization than the present one, but we

still do not know when and if it will become also possible.

Key words: Altermondialism; sustainable development; world social forums; globalization; altermondialist

movement; neo-liberal mondialization.

_

Denumit adeseori ºi antimondialism (fãrã ca

echivalenþa sã fie perfectã, fiind vorba mai ales de o

diferenþiere), altermondialismul (din latinã, alter-altul ±

altmondialismul)(1) reprezintã termenul generic utilizat spre

a desemna ansamblul actorilor nestatali organizaþi în

asociaþii, reþele ºi miºcãri, cu obiective diverse, care au

plasat contestarea mondializãrii neoliberale în centrul

acþiunii ºi ca semn al identitãþii lor (Laidi, 2004, p. 303).

Apãrut ca o reacþie ºi propunându-ºi sã fie o alternativã la

actuala formã de mondializare, acesta constituie astãzi o

miºcare socialã eterogenã, cu caracter internaþional, care

revendicã un ansamblu de valori umaniste (precum

democraþia, justiþia economico-socialã, autonomia

popoarelor, protecþia mediului ori drepturile umane

din punct de vedere formal. noþiunea de Ämiºcare socialã´ face referire la fenomene de masã. adunãrile altermondialiste au urmat un paralelism . apãrutã. OMC. miºcarea dorindu-se în mod evident. Banca Mondialã.fundamentale º. la grupuri unite Economie teoreticã ºi aplicatã 116 prin unul sau mai multe obiective ºi care se erijeazã în actori ai câmpului politic naþional ºi/sau internaþional. Þinta atacurilor ºi revendicãrilor proiectului altermondialist o constituie centrele instituþionalizate ori informale ale puterii mondiale. dar cu semnificaþiile aferente. reuniunile G-8 ori Forumul economic de la Davos. Evident.a) ºi denunþã Älogica economicã´ a actualei globalizãri. proprii fiecãrei societãþi. o replicã a acestuia din urmã. precum: FMI. la Porto Alegre (capitala statului brazilian Rio Grande do Sul). OCDE. În plus. nu întâmplãtor.

Mondializarea capitalismului total Mondializarea (în primul rând economicã) reprezintã astãzi o realitate incontestabilã. al Periferiei.(2) Indiferent de beground-ul conferit ± o miºcare ancestralã de stãpânire a naturii de cãtre om sau o permanenþã istoricã de europenizare (occidentalizare) a lumii (Defarges. 2005. opus celui instaurat ºi promovat de þãrile bogate. tehnologie. p. al zonei sãrace a Lumii. care se reflectã în fluxurile lãrgite de informaþie. . stãrii socioeconomice ºi culturale a colectivitãþilor ºi modului de gestionare globalã a problemelor planetei. contrar celui al Nordului. 25) ± aceasta consacrã o stare a ordinii mondiale în plinã expansiune.semnificativ cu calendarul instituþiilor mondialiste. împotriva celui al Centrului. La nivelul realitãþilor neutre este vorba de o interconexiune crescândã. care îºi pune amprenta asupra condiþiei umane. Din aceastã perspectivã altermondialismul apare ca un proiect al Sudului asupra mondializãrii.

toate tendinþele dominante ale lumii în prima parte a veacului XXI. actuala mondializare este tridimensionalã. prin cei trei piloni ai sãi: politic. ca o sociologie a interdependenþelor planetare ºi o fenomenologie a unei lumi noi. este o forþã atât de puternicã ºi omniprezentã. perceputã Äca o megatendinþã fundamentalã´ (CIA. economic . servicii ºi indivizi. 2005. cât acapararea pieþelor de desfacere. Dintr-o altã perspectivã. de o manierã substanþialã. bunuri. Unele dintre aspectele sale ± precum interconexiunea planetarã ± rãmân cert ireversibile. Pânã ºi rãzboaiele (precum cel din Irak) au devenit mai degrabã o afacere ºi mai puþin o confruntare politicã. în condiþiile revoluþiei tehnologiilor.77). preocuparea puterilor moderne nu vizeazã ocuparea altor þãri. p. deopotrivã. ci posesia bogãþiilor. tot aºa. oriunde acestea s-ar afla. Ea se configureazã astfel. Globalizarea nu vizeazã atât cucerirea de teritorii. în fiecare punct al planetei. încât va modela.capitaluri.

el se structureazã la nivel planetar ca o giganticã societate anonimã. Uniunea Europeanã ºi Japonia. al indivizilor ºi colectivitãþilor. Aceasta din urmã. dar de aceastã . Ca proiect neoliberal de acþiune economicã. Planeta cunoaºte o nouã erã de cuceriri. care s-a impus ca model unic de organizare a vieþii economice internaþionale. a Ätreia mondializare´ (Wolton. p. concentraþi 90% în triada: America de Nord. având ca bazã trei sute de milioane de acþionari. Preambul. regulile ºi tehnicile de reproducere a sa se generalizeazã în spaþiu ºi timp. actuala mondializare consacrã instaurarea Äcapitalismului total´. din 20 octombrie 2005. 2005). 202).ºi cultural-comunicaþional. care Ätrebuie celebrat ºi pãstrat în profitul tuturor´ (UNESCO. 2003. având ca mizã definitorie comunicarea ºi coabitarea culturalã în condiþiile în care diversitatea culturalã devine Äun patrimoniu comun al umanitãþii´. a cunoscut recunoaºterea oficialã prin Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale.

va izola practic Periferia de Centru. ori zonele de acþiune. În mod evident. jumãtate din omenire devenind aproape Äinutilã´ pentru funcþionarea mecanismului dominant. cele mai consistente aparþin þãrilor ºi grupurilor care au acces la noile tehnologii. supraconsumul unora genereazã subconsumul altora. Niciodatã stãpânii lumii nu au fost atât de puþin numeroºi ºi atât de puternici. firmele care au dobândit dimensiuni mondiale sunt din ce în ce mai numeroase.datã întreprinderile ºi grupurile private tind sã domine lumea. prin excelenþã financiar. beneficiile mondializãrii nu sunt ºi nu vor fi mondiale. ºi nici din cea a consumului. iar cele care opereazã la scarã planetarã îºi diversificã nu numai obiectul de activitate. întrucât nu conteazã nici din perspectiva producþiei. Atunci când 20% din populaþia mondialã utilizeazã 80% din resursele planetei. ci ºi regiunile de provenienþã. Noul capitalism global. Prosperitatea pieþelor financiare ºi a posesorilor de titluri .

a valorilor ºi instaureazã cupiditatea în mentalitãþi ºi atitudini. de la þarã la þarã. Capitalurile Äfãrã cap´ au transformat datoria þãrilor latino-americane Äîn tribut´. a salariaþilor care pot sã fie plãtiþi de cinci ori zece ori mai puþin. iar ultraliberalismul. Economia de piaþã atinge astfel apogeul inegalitãþii în producerea bogãþiei ºi a repartiþiei sale. teoria binefacerilor schimbului devine o pioasã mascaradã. Totodatã. combinând savoire-faire (know how-ul) industrial ºi tehnologic cu scãderea salariilor. dupã þarã. Ädemocraþia pe acþiuni´ exclude treptat de la participarea ºi influenþarea deciziilor segmente tot mai .se bazeazã pe Ädeflaþia salarialã´. marginalizeazã preocupãrile de echitate socialã ºi protejare a mediului. care face din bani mãsura tuturor lucrurilor. ºi privaþi de protecþia specialã astfel garantatã. În faþa situaþiilor avantajelor comerciale absolute. rezultatã din punerea în concurenþã directã.

sã tragã lecþiile erorilor comise de civilizaþiile longevive în timp ºi spaþiu´ (Diamond. poate conduce. la un adevãrat colaps. în mod veritabil. nevoi maxime ºi. zice totodatã un vârf demografic. pe termen lung. 117 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Istoria ne aratã cã societãþile pentru un anumit timp puternice pot sã se prãbuºeascã în mod brusc ºi brutal. în consecinþã. în condiþiile primatului economic.importante. ÄSocietatea noastrã mondializatã este prima care ar putea ca. pânã la marea majoritate a populaþiilor. Din punct de vedere ecologic. cine spune apogeu. Totodatã. . vulnerabilitate maximã. marile grupãri exploatând în folos propriu un patrimoniu natural comun întregii umanitãþii. metoda dereglementãrii totale ºi promovarea autoreglãrii absolute. 2005. globalizarea liberalã înseamnã ºi gaspiajul resurselor naturale ale planetei.

care rezistã la Äoccidentalizarea lumii´ ºi duc un rãzboi al civilizaþiilor ºi. s-au terminat cu tragedii pentru populaþiile vizate. apoi cea a expansiunilor engleze din secolul al 19-lea. Consecinþele celei actuale sunt în curs de manifestare. dar care se hrãnesc din aceastã mãrturie a istoriei (Cohen.16). . ÄDuºmanii´ actualei mondializãri se recruteazã. p. mondializarea actualã este cea de-a treia. Mondializarea. 219). cel al anticapitaliºtilor. 2006. Pânã ºi jocurile de petrecere a timpului liber sunt impregnate de elemente simplificatoare. Cel al Ämollahs´-ilor. respectiv. pânã la sufocarea individului ºi a comunitãþilor identitare. cucerirea Americii în secolul al 16-lea. p. comune la nivel planetar (Attali.p. primele douã. 21)! Cronologic. devine dominantã în toate privinþele. din douã câmpuri total opuse. ca lipsã de opreliºti. 2004. în principal. care luptã contra exploatãrii popoarelor ºi promoveazã o Äluptã de clasã la nivel planetar´.

drept contrapondere sunt necesare instanþe externe pieþelor.Altermondialiºtii considerã cã economia nu este guvernatã de legi economice naturale ºi imuabile. o asemenea prezentare este evident reducþionistã. Dar aceasta din urmã reduce omul ºi natura la valoarea de marfã. Din aceastã perspectivã a Äpatra mondializare´ astfel preconizatã se doreºte a fi un proiect de reformã planetarã. iar altermondialismul porneºte mai ales de la îngrijorarea profundã cã actuala ordine mondialã rãmâne incapabilã spre a rezolva probleme ºi a promova interesele omenirii întregi. care sã cuprindã întreaga . ca specie între specii. precum statele. Desigur. unele organizaþii internaþionale democratice (precum ONU ºi instituþiile sale specializate) ºi societatea civilã. ci este fructul politicilor conºtiente ale guvernelor care cedeazã din ce în ce mai mult din puterea lor pieþei absolute. Pentru cã nemulþumirile antimondialiºtilor sunt mult mai complexe decât cele de ordin social. ca atare.

în contextul preocupãrilor de rezolvare a problemei datoriei externe a þãrilor în curs de dezvoltare din sud.umanitate. sub toate aspectele existenþei sale ± economic. Miºcarea îºi are astfel rãdãcinile cele mai evidente la începutul anilor 1980. instituþional º.a ± în raport cu mediul ambiant ºi din perspectiva generaþiilor prezente ºi viitoare. Alþii (care revendicã sorgintea latino-americanã a altermondialismului) localizeazã apariþia undei de opunere la globalizare în mobilizarea realizatã în mai multe þãri . în partea defavorizatã a lumii s-au reaprins mai vechi nemulþumiri ºi nãscut aspiraþii de corectare a inegalitãþilor ºi inechitãþilor. Apariþia ºi afirmarea reacþiei altermondialiste Pe acest fond general de structurare ºi funcþionare a mecanismului mondializãrii neoliberare. printr-un proiect comun de revendicãri ºi mijloace de acþiune. politic. cultural. social.

În documentele promovate cu acest prilej s-a denunþat actuala mondializare ºi s-a cerut mobilizarea populaþiei împotriva obiectivelor sale. Perspectiva latino-americanã s-a consolidat prin ridicarea zapatistã din sudul Mexicului. Protestele antimondialiste s-au extins. în ianuarie 1994. SUA ºi Coreea de Sud în cadrul unei critici a ºomajului. precaritãþii muncii ori punerii în discuþie a protecþiei sociale. care a atras ºi critici severe la adresa mondializãrii. urmate de campanii împotriva privatizãrii serviciilor publice de distribuire a apei potabile. împotriva aplicãrii Tratatului de liber schimb (NAFTA). în 1992.împotriva celebrãrii triumfaliste a celor 500 de ani de la descoperirea Americii. cu aceastã ocazie au apãrut iniþiative de protest ale populaþiilor autohtone americane ºi ale comunitãþii negre. în acelaºi timp. contra . cu participarea activã a personalitãþilor intelectuale ºi a unor grupãri creºtine sub moto-ul Ä500 de ani de rezistenþã indigenã. în Europa. neagrã ºi popularã´.

s-a nãscut Forumul mondial al alternativei. perceputã drept Äcoloana vertebralã´ a neoliberalismului. de revigorarea miºcãrilor feministe ºi proiectul de control al miºcãrii speculative a capitalismului financiar (promovat de ATTAC). intelectuali ºi rãzvrãtiþi.producþiilor de OMG. precum ºi cadrul în care sã acþioneze ºi sã defineascã alternativa care sã se opunã neoliberalismului ce dominã lumea´. . reacþia pacifistã la evenimentele din fosta Iugoslavie a realimentat protestul antimondialist. lideri de miºcãri sociale. iar acþiunile Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC). Ideea Äinstituþionalizãrii´ nemulþumirilor antimondialiste ºi a revendicãrilor altermondialiste prin forumizare a fost lansatã ºi materializatã în 1997 când. În 1999. al cãrui document programatic preciza: ÄSe dovedeºte necesarã crearea unui forum care sã reuneascã indivizi. cu implicarea directã a sociologului egiptean Samir Amin ºi a sarcedotului belgian François Houtart.

prin organizarea unei manifestãri împotriva reuniunii anuale de la Davos. a Äbogaþilor´ planetei. ales în 2002 preºedinte al Braziliei. aceastã mare þarã latinoamericanã preia.au generat manifestãrile protestatare de la Seattle (SUA). de facto ºi neoficial. Cu concursul echipei publicaþiei Le Monde diplomatique. iar prin implicarea lui Economie teoreticã ºi aplicatã 118 Lula da Silva. o Cartã a forumului. coordonatã de Bernard Cassen. responsabilul Attac-Franþa. se elaboreazã. primele manifestãri altermondialiste mediatizate. stindardul miºcãrii . liderul-fondator al Partidului Muncii. Asumarea unui rol de leadership ºi afirmarea caracterului mondial al miºcãrii aveau sã se împlineascã prin Forumul social de la Porto Alegre. ÄCuplarea´ directã la ritmul ºi calendarul acþiunilor oficiale ale globalizãrii reale a avut loc în ianuarie 2000.

Äþara mamã´ a . Hugo Chavez.pentru o Äaltã ordine internaþionalã. tot în Brazilia. în sfârºit. Prin plasarea în India a celui de-al IV-lea Forum social. ediþia a VIII-a a Forumului Social Mondial este prevãzutã sã aibe loc. s-a încercat înscrierea ºi a acestei mari þãri emergente asiatice în cadrul altermondialist. cu diverse sesiuni tematice realizate în diverse þãri: o sãptãmânã la Bamako. preocupãrile politice în rândul altermondialismului s-au accentuat. ce urmeazã sã se desfãºoare într-o þarã din Africa. la Mumbai (2004). în 2008. ªi. a consolidat dimensiunea statalã a miºcãrii. iar participarea la cel de-al V-lea Forum (2005) a preºedintelui Venezuelei..a. iar 2007 se preconizeazã sã fie anul concentrãrii forþelor participante într-o unicã mare sesiune. în 2006 (la Caracas) a avut loc un forum policentric. supranumitã Äforumul noii generaþii´. o alta la Karachi º. mai bunã. la sud de Sahara. Cu aceastã ediþie. mai echitabilã ºi solidarã´.

a. Totuºi. sociale ºi culturale. miºcãrilor pacifiste ºi ecologiste. o multitudine coloratã ºi diversificatã provenind de pe cinci continente. economice. responsabili religioºi º. grupurilor de tineri. pe baza unei critici acerbe a modelului mondial în vigoare ºi a speranþei promovãrii unei alternative mai viabile. adunaþi la Davos în . comunitãþilor indigene. a permis declararea rãzboiului ÄOmenirii contra neoliberalismului´. aceastã ÄInternaþionalã rebelã´ a constrâns pe Änoii stãpâni ai lumii´. urmãrindu-se cãutarea de alternative la modelul liberal de globalizare ºi integrarea acestor propuneri în campaniile naþionale. obiectivele sale proclamate prin Declaraþia de la Porto Alegre (ianuarie 2001) rãmân prea aproape de criticile sindicale la adresa capitalismului secolului 20. regionale ºi internaþionale în favoarea unui mai mare respect al drepturilor umane.altermondialismului militant. Oricum. Reunirea a numeroºi reprezentanþi ai sindicatelor. care Äcuceriserã´ deja subcontinentul latino-american.

Zaki Laidi înregistreazã trei serii de actori altermondialiºti (Laidi. sã afirme: Äsã reflectãm serios spre a modifica într-un sens mai democratic normele ºi procedurile de funcþionare a globalizãrii´. Prima ar fi constituitã din militanþi care au ca plecare o puternicã . pânã la înlocuirea cu un altul.a. persoane cu orizonturi diverse: agricultori. 2004. grosso modo. 304-305). asociaþii de consumatori. care sã aparþinã cu adevãrat întregii omeniri. mica burghezie a Sudului. tineri. pp. sindicatele lucrãtorilor ºi din învãþãmânt. nemulþumite de consecinþele actualului model mondial ºi care reclamã schimbarea sa radicalã.ianuarie 2004. Ea regrupeazã. grupãri marxiste. radicale º. pãturi populare. cercetãtori. miºcãri ecologiste. Protagoniºtii altermondialismului Miºcarea altermondialistã a rezultat din multiplicarea ºi convergenþa mai multor miºcãri. sãraci ºi salariaþi precari din þãrile industrializate. cu naturi diferite.

. mondialã ori transnaþionalã (Oxfam. WWF. de a organiza mobilizãri colective. este vorba de organisme cvasiprofesionale al cãror obiectiv este acela de a pune în contact diferiþi actori. Public Citizen. de exemplu. prin definiþie.identitate localã (miºcãri ale indigenilor. asociaþii politice) ºi a cãror strategie constã în a aduce revendicãrile lor pe scena mondialã. MSF. din cea de-a treia categorie fac parte ceea ce s-ar putea denumi Äactori ai reþelelor mondiale´. Categoria secundã este reprezentatã de ONG-uri a cãror raþiune socialã este. Greenpeace). prin crearea de alianþe în reþele cu alþi actori locali care împãrtãºesc obiective similare. Direct Action Network. Global Trade Watch.). asociaþii culturale ori regionale. People¶s Global Action º.a. de a furniza argumentare ºi a asigura alte servicii aferente (ca. În fine. dar care au nevoie întotdeauna sã se sprijine pe reþele ori situaþii locale pentru a acþiona ºi/sau a se face recunoscute.

miºcarea altermondialistã cuprinde grupãri diverse. p. ONG dintre cele mai diverse joacã un rol de prim-plan în acest proces. având atribuþii de coordonare.Dorinþa de a depãºi faza de Äutopie criticã´ presupune din partea intelectualilor sã fie mai degrabã interpreþi ai semnificaþiilor altermondialismului. unite prin critica acerbã a ultraliberalismului. pe bazã de criterii sociale ºi morale. Sub raportul orientãrilor politice tradiþionale. care promoveazã un fel de internaþionalism: primii sunt legaþi . care criticã modelul liberului schimb ºi doresc reformarea profundã a principiilor logicii economice. precum: antiliberalii. 2005. comuniºtii ºi marxiºtii. 2005). La nivel internaþional s-a instituit treptat un comitet organizatoric (cu sediul la Sao Paolo). pânã la diluþie. iar în plan naþional structuri asemãnãtoare (Global Revolt. fãrã a putea fi asimilate. acestor Änoi miºcãri´ care se identificã pe deplin cu altermondialismul (De Sousa Santos. decât profeþi alarmiºti ai dezastrelor mondialismului actual. 64).

ceea a Äreformatorilor moderaþi´ care sunt partizanii liberului schimb.de altermondialism prin poziþii anticapitaliste. reformiºtii. suveraniºtii ori naþionaliºtii. 119 . diverse prin natura lor. delocalizãri) ºi propovãduiesc mãsuri protecþioniste de interes naþional ori regional. de exemplu principiul suveranitãþii alimentare. în materie de economie. mondializarea neoliberalã fiind perceputã precum cea a clasei burgheze ºi se pronunþã pentru o alta a proletariatului. dupã un model social ºi solidar. realizeazã un compromis printr-o poziþie moderatã. ecologiºtii. dumping social. Toate aceste tendinþe. dar doresc ca piaþa sã fie reglementatã potrivit imperativelor sociale ºi de mediu. care proclamã protejarea naþiunii de liberalismul de piaþã ºi insecuritatea socialã care decurge de aici (ºomaj. libertanii.

Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Critica Consensului de la Washington ºi a promotorilor sãi
Acþiunea ºi programul Äcentrului´ mondialist se

exprimã în ceea ce unii specialiºti au denumit ÄConsensul

de la Washington´. În concret ar fi vorba de o serie de

acorduri informale, de gentelmen agreements, încheiate

pe parcursul deceniului 1980-1990 între principalele

companii transcontinentale, bãncile de pe Wall Street,

Rezerva Federalã a SUA ºi organismele financiare

internaþionale, precum Banca Mondialã ºi FMI.

În 1980, John Williamson, directorul economist ºi

vicepreºedinte al Bãncii Mondiale, a formalizat

Äconsensul´ (Ziegler, 2004, p. 61). Regulile astfel prevãzute

ºi aplicate prin proiectele de Äajustare structuralã´ ºi politici

diverse urmãreau înlãturarea oricãrei instanþe de

reglementare statalã sau de altã naturã, liberalizarea cât

mai rapidã ºi completã a tuturor pieþelor (de bunuri,

capitaluri, servicii, invenþii º.a) ºi, în final, instaurarea unei

Ästatless global guvernance´, a unei pieþe mondiale

unificate ºi total autoreglate. Aºadar, o privatizare a lumii

sub toate formele sale.(3)

Aºa cum remarca revista britanicã The Economist din

29 septembrie 2001, în asemenea condiþii Äantiglobalistii

considerã Washington Consens-ul drept o conspiraþie

menitã sã-i îmbogãþeascã pe bancheri. De fapt, nu greºesc

întru totul´.

Într-o perspectivã mai radicalã, Ignatio Ramonet

vorbeºte de realizarea unui veritabil stat supranaþional,

care dispune de aparatele sale, reþele de influenþã ºi mijloace

de acþiune proprii. Ar fi vorba de constelaþia Äpoker-ului

rãului´, formatã din FMI, Banca Mondialã, OCDE ºi OMC,

care vorbesc cu o singurã voce, repercutatã prin

cvasitotalitatea marilor media, pentru a exalta Ävirtuþile

pieþei´ (Ramonet, 2004, p.7).

Practicile ºi acþiunea marilor instituþii financiare ºi

comerciale internaþionale sunt supuse din partea

protagoniºtilor altermondialismului la trei mari critici

(Laidi, 2004, p. 306).

Este denunþat, mai întâi, caracterul nedemocratic ºi lipsa

de transparenþã a deliberãrilor ºi deciziilor luate de aceste

structuri: ele dispun de o putere exorbitantã asupra vieþii

oamenilor ºi o exercitã rãu în afara unui control suficient a

priori ori a posteriori. Aceastã situaþie se explicã ºi prin

bazele ideologice liberale ºi încrederea excesivã acordatã

mecanismelor de piaþã, în raport cu alte mecanisme de

reglementare socialã.

Aºa, de exemplu, criticile adresate Bãncii Mondiale

poartã asupra alegerii beneficiarilor programelor sale, cele

vizând FMI se referã la impermeabilitatea sa faþã de

consecinþele sociale ale programelor de ajustare structuralã

ºi redusa toleranþã pentru politicile care deviazã de la ele.

În sfârºit, OMC este acuzatã de inegalitatea funciarã între

actori. Totodatã. sporirea fiscalitãþii asupra veniturilor din capital ºi taxãri globale. privind tranzacþiile de schimb. criticând asemenea mecanisme de putere mondiale. graþie mandatului prea larg ºi necontrolat acordat pentru a-ºi îndeplini obiectivele ori depãºirii acestuia. þinerea la distanþã a ONG faþã de procesul de luare a deciziilor. judiciare ºi bancare. prin cel puþin trei mãsuri: suprimarea paradisurilor fiscale. De altfel. absenþa evaluãrii opþiunilor. dupã împrejurãri. precum taxa Tobin. se numãrã printre prioritãþile proiectului altermondialist. Aºadar. corectarea grabnicã a Ädevastatoarelor miºcãri de capitaluri´. . reproºul fundamental adus acestor instituþii mondiale este acela de a se fi transformat în adevãraþi Ästãpâni ai lumii´. altermondialismul se pronunþã pentru substituirea lor cu o guvernanþã mondialã mai democratã ºi mai umanã.

în urma crizei þãrilor asiatice din 1997. în cadrul restrâns al OCDE. clauza naþiunii cele mai favorizate (ceea ce implicã interdicþia oricãrui tratament preferenþial faþã de o þarã sau un grup de þãri) ºi interzicerea obligaþiei de rezultat (respectiv a menþinerii Äobligaþiilor de servicii publice´). începând din 1995.Perspectiva occidentalã Atitudinea antimondialistã ºi principiile vizând formularea perspectivei unui altmondialism au apãrut în þãrile occidentale în contextul contestãrii Acordului multilateral privind investiþiile ºi al criticilor aduse noilor dezvoltãri ale capitalismului financiar. ca un document-cadru. Negociat. Pe aceastã cale se extindea filozofia OMC asupra bunurilor ºi serviciilor care formau obiectul . pe baza a trei principii: tratamentul naþional (investitorii strãini nu puteau sã fie discriminaþi în raport cu cei naþionali). Acordul urmãrea reducerea considerabilã a piedicilor la libera circulaþie a fluxurilor de investiþii.

sã i se asigure accesul la mecanismele de susþinere a cinematografiei ºi înlãturarea cotelor de difuzare). ca. prin dreptul investiþiilor de a dispune de popoare. în care vorbeau de o ameninþare asupra civilizaþiei ºi de substituire a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Majors. sub forma pericolului pentru pierderea Äexcepþionalitãþii´ sau Ädiversitãþii´ culturale (care s-a materializat imediat.investiþiilor. în SUA. în numele principiului nediscriminãrii. Divergenþele dintre state au devenit importante ºi SUA au . publicat în Le Monde din 10 februarie 1998. prin cererea filialei din Paris a Hollywood. iar în Franþa. Semnalul l-a dat ministrul socialist al culturii. Perceperea implicaþiilor acestui act a generat o vie reacþie de contestare a sa. Jack Lang în cadrul articolului ÄL¶AMI c¶est l¶ennemi´. pe cale culturalã. din partea consumatorilor (prin intermediul organizaþiei Public Citizen). iar în aceeaºi zi sindicatele din industria cinematograficã lansau un apel.

contestãrile venite din partea societãþii civile (lato sensu) la adresa AMI au pus în evidenþã cel puþin cinci dimensiuni esenþiale ale altermondialismului (Laidi. p. în special în privinþa Economie teoreticã ºi aplicatã 120 dispoziþiilor referitoare la regimul drepturilor de autor. intervenþia în . în numele imperativului securitãþii naþionale.fost printre cei care au cerut mai multe excepþii la acest acord. 2004. Franþa a formulat puternice rezerve. articularea între liberalizarea economicã ºi opþiunea socialã (Äpieþizarea lumii´). naºterea de contestãri în afara sau alãturi de câmpul clasic de acþiune al organizaþiilor sindicale ºi politice. Dincolo de dezbaterile la nivelul statelor. plecând de la o articulare între global ºi local. dezvoltarea unei critici coerente a lumii liberale. 316): critica instituþiilor internaþionale considerate drept nontransparente ºi deci puþin democratice.

potrivit lui Marx. pentru a le influenþa mai bine. cei care se opun dominãrii elitelor globale în numele egalitãþii. 65). fãrã nicio îndoialã. Imperiul. mijlocul de a se opune acestuia´ (Hardt. capitalismul constituie un progres în raport cu formele sociale ºi alte moduri de producþie anterioare. În clarificarea dimensiunilor teoretice ale altermondialismului un rol important l-au avut dezbaterile în jurul lucrãrii lui M. Negri. de aceiaºi manierã în care. mergând de la a constitui un nou Manifest comunist (New York Times) ºi pânã la un elogiu deplasat al capitalismului (criticii de stânga). etichetatã drept Äreformistã´. 2000. libertãþii. gãseºte . termen prin care autorii desemneazã mondializarea (în sens larg) ºi care a primit aprecieri. democraþiei vor gãsi.dezbaterile netranºate ale instituþiilor internaþionale. Odatã Imperiul solid stabilit. p. Aceastã abordare. Negri. Hardt ºi A. Ideea centralã rãmâne însã semnificativã: ÄImperiul reprezintã un progres.

2003. în consecinþã. caracterizat prin reducerea termenului de acordare a creditului. impasul creat de ele nu poate fi depãºit decât prin afirmarea unui alt mondialism (Bensaid. iniþiatã ºi promovatã sub auspiciile publicaþiei franceze Le Monde diplomatique (ÄLe Manifeste du 28 avril (1998)´). Proiectul ATTAC (Acþiunea pentru taxa Tobin privind ajutorarea cetãþenilor) Una din reacþiile protestatare la efectele mondializãrii capitalismului (economiei) financiare care a reuºit sã se instituþionalizeze o reprezintã ATTAC. Wall Street ºi FMI. mai precis. de criza financiarã majorã suferitã de unele þãri asiatice emergente. inaugurat în anii 1990. de Washington. 112).critici ºi completãri în sensul concluziei cã mondializarea ºi instituþiile sale sunt practic inreformabile ºi. începând din 1997. cãtre þãrile emergente. p. Este vorba. În contextul valului mondialist de finanþare. scãderea taxei de schimb a antrenat o .

în timp ce emisiunile obligatare se ridicau la 25 miliarde de dolari! (4) Pe acest fundal tensionat. investitorii s-au retras ºi contracþia finanþãrilor externe a devenit deosebit de puternicã ºi brutalã. un grup de intelectuali (de sorginte gauchistã) a lansat ideea instituirii la nivel mondial. ca o încercare de a corecta pentru viitor asemenea consecinþe nefaste ºi mai ales spre a conferi o nouã perspectivã. a faimoasei taxe Tobin. imediat. iar instituþionalizarea sa. Pentru investiþiile de portofoliu contracþia a fost de 10 miliarde de dolari pe an. Apelul pentru crearea unei Acþiuni pentru taxa Tobin pentru ajutorarea cetãþenilor (Attac) a fost publicat în numãrul din decembrie 1997 al revistei Le Monde diplomatique. la care ulterior s-au adãugat propuneri de revendicãri pentru alte trei taxe fiscale.foarte puternicã devalorizare a activelor ºi deci a riscului. Fenomenul ATTAC s-a creat prin contribuþia esenþialã . prin crearea asociaþiei s-a produs oficial la sfârºitul lui 1998.

mergând pânã la crearea unei Ämatrice ideologice´ a Ätiermondismului´.ºi se manifestã în jurul unei reviste: Le Monde diplomatique. nu ºi-au gãsit puternice reflexe practice) precum o nouã ordine economicã internaþionalã sau una informaþionalã ºi a manifestat înþelegere pentru eºecurile economice ºi derivele autocratice ale regimurilor terþomondiste aferente. deopotrivã intelectualã ºi militantã. Temele legate de altermondialism au devenit predilecte dupã 1997 ºi au acreditat publicaþia drept centru ideatic de configurare ºi promovare a proiectului altermondialist. cu un trecut interesant. legat indispensabil de stânga. a acordat încã din 1973 (odatã cu declanºarea crizei petroliere majore. ale cãrei consecinþe se prelungesc ºi în acest secol) o atenþie deosebitã problemelor ÄLumii a treia´. Revista a susþinut teme generoase (care. Aceastã publicaþie. fondatã pe un accentuat antiamericanism. din pãcate. Alãturi de asigurarea unei consilieri tematice pentru diferitele acþiuni ºi forme de manifestare ale miºcãrii .

În termeni politici. aceasta înseamnã mai ales extinderea practicilor democraþiei participative ºi paritare în gestionarea problemelor colectivitãþilor locale ºi de întreprindere. aceasta presupune limitarea progresivã a domniei profitului . ceea ce a impus pânã acum capitalismul neputând fi considerat ca sfârºit al istoriei. la nivel mondial ATTAC a elaborat ºi un proiect propriu. În termeni economici se vizeazã reabilitarea Äutilizãrii bunurilor´. care propune o posibilã versiune pentru mondializare.altermondialiste. acesta îºi propune sã acþioneze pentru o Äeconomie solidarã ºi economã´ (Attac. proiectul se pronunþã pentru refondarea democraþiei. Referitor la organizarea socialã. Conceput multidimensional. prin stabilirea supremaþiei valorii de folosinþã asupra valorii de schimb. 242). p. se urmãreºte transformarea Äraporturilor sociale de clasã ºi de sex´ . compromisã prin condiþionãrile lobby-urilor financiare ºi chiar presiunilor militare. 2004.

discriminare ºi dominare. în termen simplu uman. Concret. proiectul Attac Äeste . Este condiþia sine qua non a transformãrii calitative a modului de producþie ºi a celui de consum. construirea progresului în afara mitului creºterii infinite a producþiei ºi consumului. totodatã.ºi a câmpului de valorizare a capitalismului. ºtiut fiind cã principala dificultate de surmontat þine de reducerea tensiunilor dintre imperativele sociale ºi exigenþele ecologiei. În sfârºit. în sensul unei atitudini mai econome faþã de resursele de muncã ºi naturale ºi favorabile activitãþilor solidare ºi. pentru reducerea formelor de inegalitate. Dimensiunea ecologicã impune inserarea armonioasã a activitãþilor 121 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului umane într-o biosferã din care face parte integrantã ºi omenirea ºi ale cãrei echilibre trebuie pãstrate pentru ca condiþiile vieþii sã se perpetueze.

afirmat la nivel comunitar. faþã de Tratatul privind instituirea unei Constituþii pentru Europa (Tratatul Constituþional European- TCE).acela de a construi pacea´. dictaturii banului ºi al rãzboiului. Aºadar. în locul rentabilitãþii. a fost interpretat de mulþi ca un refuz al proiectului unei ÄEurope neoliberale´ ºi ca o dorinþã de a pãstra ºi chiar consolida modelul anterior. Prin votul francezilor de la 29 mai 2005. în mai-iunie 2005. cu unele accente sociale. democraþie ºi pace. era pentru prima datã când într-o þarã dezvoltatã din nord ºi în cadrul unei consultãri politice instituþionale o societate a avut ocazia de a spune oficial Änu´ globalizãrii ultraliberale (Ramonet. AlterEuropa Altermondialismului Nu-ul spus de Franþa ºi Olanda. solidaritate. p. Refuzul TCE a reprezentat o loviturã datã pretenþiei de a impune. prin referendum. 2005. 6). pretutindeni în lume ºi în .

a unui model alternativ celui economic ºi social neoliberal (condus dupã cerinþele concurenþei ºi liberului schimb). 62). Repunerea în discuþie a construcþiei europene devine inevitabilã ºi patru scenarii pot fi posibile: o explozie brutalã. cel definit de dogma globalizãrii. pp. 68-71). 2006. o descompunere lentã. o Äcârpealã´ care sã asigure o oarecare supravieþuire sau o foarte improbabilã Ätresãrire federalã´ (Desfarges. ca întoarcerea la originile construcþiei europene. în numele Europei ºi ca expresie a votului contra. 2006.ciuda voinþei cetãþenilor. Deºi nu afirmat deschis. a unui model economic unic. p. stoparea dumping-ului generalizat ºi deliberat. cel al unei Europe a solidaritãþii ºi armoniei. se contureazã tot mai mult ºi un proiect al unei AlterEurope. Se trece însã prea uºor peste proiectul vizând impunerea. ca parte componentã a unui . transformarea euro din monedã comunã în monedã unicã pentru un anumit numãr de þãri (Sapir. respectiv un protecþionism social ºi ecologic.

în contextul globalizãrii. la 20 octombrie 2005. cu atât mai mult cu cât. Perspectiva internaþionalã: Excepþia culturalã Pericolele create de mercantilizarea bunurilor culturale ºi liberalizarea comercializãrii lor în cadrul mecanismului mondializãrii neoliberare au generat o reacþie la scarã internaþionalã din partea majoritãþii statelor. care rãmâne prima ºi cea mai energicã expresie a eforturilor internaþionale de a corecta excesele .Altermondialism. iar în faþa unor atari posibile evoluþii. decisive în definirea popoarelor ºi populaþiilor autohtone. ªi aceasta. Dominaþia industriilor culturale americane poartã în sine riscul abandonãrii tradiþiilor culturale. în cadrul UNESCO a fost elaboratã ºi adoptatã. Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale. sistemul economic refuzã orice fel de subordonare socialã ºi/sau culturalã. la Paris.

în special prin Äriscurile de dezechilibre între þãrile bogate ºi þãrile sãrace´. bunurile ºi serviciile culturale ca valori exclusiv comerciale. cel al . valori ºi sens´. prin evoluþia rapidã a tehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii. consacrând expres principiul suveranitãþii (fiecare stat având Ädreptul suveran de a adopta mãsuri ºi politici pentru a proteja ºi promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriul lor´). Totodatã. chiar dacã se constatã rolul pozitiv al mondializãrii în crearea. de condiþii inedite pentru Äo interacþiune mai intensã între culturi´. De altfel. întrucât sunt Äpurtãtoare de identitãþi. protecþionistã în domeniul cultural. economicã ºi culturalã. Convenþia promoveazã o accentuatã concepþie Äsuveranistã´. Documentul respinge tendinþa mondialistã de a trata activitãþile. subliniind dubla lor naturã. se denunþã sfidarea pe care aceasta o reprezintã pentru diversitatea culturalã.actualei mondializãri ºi chiar de a propune dimensiunile culturale ale alteia nouã.

Aºa. 4 . în mod evident. unde diferitele modele civilizaþionare sã fie în interacþiune armonioasã ºi paºnicã´ (Alexei II. social ºi ecologic) aratã înscrierea documentului în rândul proiectelor altermondialiste. Dacã convenþia exprimã. principiul dezvoltãrii durabile. Consacrarea diversitãþii culturale drept al 4-lea pilon al dezvoltãrii durabile (alãturi de cel economic. o reacþie culturalã antiamericanã a Ärestului lumii´.egalitãþii demne ºi respectului tuturor culturilor. nu lipsesc nici punctele de vedere ale unor foste imperii (devenite acum puteri regionale) care încearcã astfel menþinerea fostelor zone de influenþã. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii. recent Alexei al II-lea. dacã se cunoaºte experienþa noastrã originalã în materie de construire a unei civilizaþii unite pe o bazã a diversitãþii culturale ºi religioase. cel puþin sub raport spiritual. declara: ÄMisiunea Rusiei în secolul 21 constã. în a crea o lume multiplã. de exemplu.

Problema ecologicã Un alt domeniu important de manifestare a divergenþelor mondialiste îl constituie problemele ecologice globale. a acþiona local´. Creºterea economicã nu ar fi nocivã pentru naturã decât în primele stadii ale dezvoltãrii. de la un anumit nivel al . Planetare prin natura lor (cauze. dimensiuni ºi obiect) acestea se preteazã la o abordare unitarã ºi o rezolvare conform principiului Äa gândi global. Mondialismul neoliberal respinge reglementarea ºi considerã cã autoreglarea mecanismelor de piaþã este suficientã spre a asigura protecþia mediului ºi pãstra echilibrul ecologic. semnificaþiile factorului economic influenþeazã major perceperea ºi tratarea acestora.aprilie 2006). Economie teoreticã ºi aplicatã 122 Totuºi.

întrucât poluarea le prejudiciazã activitatea ºi le diminueazã profitul. altermondialismul considerã cã. unii radicali cred cã evitarea distrugerii echilibrului ecologic implicã o Ädescreºtere sustenabilã´ ºi oricum o Äeconomie solidarã ºi economã´. Totodatã. care se gândesc. în cele din urmã. Cã simpla dezvoltare economicã nu poate oferi soluþia . Mai mult decât atât.venitului pe locuitor (atins deja în þãrile dezvoltate) ea devenind. Respingând asemenea teze. înainte de toate. dimpotrivã. instituþii statale de gestionare ºi o compatibilizare cu creºterea economicã. reprezentând o problemã de interes general. a cãrui protejare îi intereseazã mai mult pe bogaþi decât pe sãraci. asemenea strategii. Aceasta reprezintã un Äbun superior´. creºterea PIB ar permite sã se dispunã de resurse sporite pentru susþinerea politicilor de mediu. profitabilã pentru mediu. în cadrul conceptului dezvoltãrii durabile. cum sã se hrãneascã. în aceeaºi logicã ºi întreprinderile ar promova. protecþia mediului presupune reguli precise.

sustenabilitate ecologicã. Principiile de bazã ale proiectului altei globalizãri (alternativa la cea existentã) au fost expuse în documentul elaborat de un grup de lucru în perioada 1999-2002 ºi asumat . democraþia participativã. Principiile alternativei la globalizarea economicã Vocabularul altermondialist cuprinde ºi uziteazã. localizare. democraþia persoanelor).problemei ecologice o dovedeºte ºi situaþia atitudinii faþã de schimbãrile climatice ºi fenomenul încãlzirii globale.a. din plin. Deºi Protocolul de la Kyoto (1997) cuprinde în sine ca tehnicã de acþiune mecanisme specifice economiei de piaþã (sistemul drepturilor de poluare transferabile). termeni specifici precum: noua democraþie (democraþia vie. subsidiaritate º. interesele energetice divergente au fãcut ca SUA ºi aliaþii sãi sã promoveze o alternativã prin Acordul de la Vientiane (2005).

se dã votul celor care îºi asumã consecinþele acestora. Acestea. fãrã a compromite capacitatea viitoarelor generaþii de a le satisface pe ale lor ºi fãrã a diminua diversitatea naturalã a vieþii pe Terra). . în numãr de 10. limitarea drepturilor ºi puterilor proprietarilor absenteiºti ºi asigurarea faptului cã aceluia care deþine puterea de a hotãrî îi revine ºi responsabilitatea pentru daunele care se pot astfel produce). ar fi: _ Noua democraþie sau democraþia vie (care semnificã crearea unor sisteme de guvernare în care. _ Subsidiaritatea (exprimatã în regula cã autoritatea nivelurilor mai îndepãrtate ale administraþiei este subsidiarã celor locale ori subordonate primelor). la luarea deciziilor. _ Sustenabilitatea ecologicã (adicã o dezvoltare care sã permitã satisfacerea nevoilor autentice ale persoanelor de azi.de Forumul Internaþional privind Globalizarea (FIG).

c)serviciile publice pe care guvernele le presteazã în numele tuturor pentru a satisface nevoile de bazã precum: sãnãtatea publicã. rezistenþei ºi capacitãþii inovatoare a tuturor sistemelor vii). . educaþia. _ Echitatea (între indivizi. care reprezintã cheia vitalitãþii. _ Garanþia ºi securitatea alimentelor (recunoaºterea ºi garantarea dreptului la alimentaþie). locuri de muncã (necesitatea recunoaºterii unor drepturi aferente ºi asigurarea lor practicã). _ Diversitatea (naturalã ºi culturalã. b)cultura ºi cunoºtinþele. respectiv: a)apa. siguranþa publicã ºi securitatea socialã). pãdurea ºi peºtii. aerul._ Patrimoniul comun (existã resurse ce constituie un patrimoniu comun al tuturor speciilor. generaþiile prezente ºi viitoare). _ Drepturile umane fundamentale. _ Munca. mijloacele de viaþã. populaþie ºi state. terenurile.

miºcarea poate sã fie inversatã. bunuri comune precum: aerul. în multe privinþe. apa ori justiþia ar putea fi declarate bunuri publice globale. trebuie sã se întreprindã acþiuni preventive pentru evitarea sau limitarea lor. Prioritatea dreptului de proprietate asupra tuturor celorlalte drepturi umane a conturat o societate devenitã. pe punctul de a rupe echilibrul vieþii în comun. Dintr-o altã perspectivã. refondarea unui proiect social ºi democratic cerutã insistent de altermondialiºti. chiar ºi atunci când nu existã certitudinea ºtiinþificã de a se produce sau nu o asemenea daunã). Totuºi. ar presupune trecerea de la actualul Äcontract privat´ la un Äcontract social´ inedit._ Principiul prevenirii (când o practicã ori un produs presupun ameninþãri potenþiale grave sau producerea unui prejudiciu pentru sãnãtatea umanã ºi mediu. modelele sociale de progres plasate sub protecþie. ºi pentru marea majoritate insuportabilã. mijloace degajate pentru a .

nãscut sub impulsul miºcãrii forumurilor sociale. 123 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Note bibliografice (1) Termenul de antimondializare a fost primul folosit.finanþa solidaritatea între generaþii ºi între muncitori. pentru a desemna miºcarea contestatarã a actualei ordini mondiale. (2) Globalizarea (Ä Globalisation´) este un anglicism care a început . pentru a se adãuga contestãrii ºi o alternativã. mai ales de cãtre jurnaliºti. s-a impus termenul de altermondialism sau altermondializare. de origine belgianã. În 1999. Concluzii Nãscut deopotrivã ca o reacþie cu un pronunþat caracter contestatar ºi o alternativã la actuala mondializare a Äcapitalismului total´. altermondialismul a reuºit sã se impunã în ultimul deceniu ca o miºcare socialã cu dimensiuni transcontinentale ºi o poziþie teoreticã în plinã dezvoltare.

Tot el a inventat ºi expresia Äsatul global´. Äglobalizare financiarã´. Ämondializarea pieþelor´. Trãgând învãþãminte din rãzboiul din Vietnam ± primul rãzboi care a fost transmis în direct la televiziune ± Mc Luhan considerã cã ubicuitatea ºi transparenþa catodicã ar face mai dificile de produs confruntãrile armate ºi ar plasa þãrile încã neindustrializate pe calea progresului. Brzezinski vedea în apariþia Ärevoluþiei electronice´ consacrarea supremaþiei SUA ca primã societate globalã din istorie ºi a introdus teza sfârºitului ideologiilor. prin studiile asupra mass-media ale canadianului Marshall Mc Luhan ºi cercetãrile specialistului nord-american în Ä problemele comunismului´. de la Universitatea Columbia. Termenul (echivalent) de mondializare este ºi el tot un neologism. transnaþional sau expresii ca Äîntreprindere fãrã frontiere´. deja vechi. Într-adevãr. Expresia va ajunge sã desemneze noua dispunere a problemelor . dupã primul rãzboi din Golf (1991) Washingtonul a anunþat naºterea unei noi ordini mondiale. Äcapitalism mondial´ au fost în vogã pânã prin 1992. Zbigniew Brzezinski.sã se impunã la sfârºitul anilor 1960. Alþi termen precum: multinaþional.

pe de o parte. OCDE. Ca forum de dezbateri. Banca Mondialã). dacã cel economic de la Davos constituie un conclav al bogaþilor planetei. G-8.În plan practic-acþional. pe de alta. FMI. nemulþumite de menþinerea Statu quo-ului ºi acþionând pentru schimbarea lui. Altermondialismul porneºte de la denunþarea racilelor endemice ale mondialismului actual ± multiplicarea discrepanþelor dintre Nord ºi Sud. iar. o contestare a organizãrii interne a statului ºi a politicilor instituþiilor mondiale (precum: OMC. el reprezintã. cele sociale (precum cel de la Porto Alegre) reunesc reprezentanþii zonelor defavorizate ale lumii. sub deviza ÄO altã lume este posibilã´. o propunere ºi un demers pentru o alternativã. globalã ºi sistemicã. amplificarea inegalitãþilor dintre bogaþi ºi sãraci sau accentuarea insecuritãþii ecologice care demonstreazã incapacitatea modelului economic occidental de a oferi un viitor durabil . la ordinea internaþionalã a finanþei ºi comerþului.

dogma neoliberalã a liberului schimb ºi primatului absolut al privatului este respinsã ºi înlocuitã cu un discurs impregnat de valori precum: solidaritate. în care factorii: economic. fondat pe puterea popoarelor ºi pe o nouã concepþie a dezvoltãrii durabile´ (Attac.pentru întreaga omenire ± ºi propune un model global de dezvoltare. Astfel spus. social. lipsa omogenitãþii împiedicã construirea unui program de acþiune clar ºi . fondatã pe o contestare a organizãrii actuale a puterilor în sânul sistemului financiar internaþional. ecologic ºi cultural se conjugã în mod viabil. un proiect care presupune: ÄO reformã radicalã a instituþiilor financiare internaþionale. La nivel teoretic. ca o condiþie prealabilã a construirii unui mondialism alternativ. multidimensional. 2004). Dacã diversitatea componentelor ºi natura sa de Ämiºcare a miºcãrilor´ se dovedesc eficace ca front de contestare ºi denunþare a mondialismului real. democraþie ºi justiþie socialã.

altermondialismul riscã însã sã devinã ºi. 2005. important rãmâne nu numai a gândi o altã lume. în care ºi-a desemnat ca principal adversar ideologic ultraliberalismul ºi cu ambiþia de a deveni rapid un Ämotor teoretic´ nu numai de a explica. al confruntãrilor de tot felul dintre susþinãtorii celor douã mondialisme ± cel în vigoare ºi.a. mai ales. coagulãrii eforturilor militanþilor altermondialiºti într-o direcþie unicã. spectacolul de pânã acum. p.16). dar ºi a transforma radical lumea existentã. în consecinþã. respectarea drepturilor umane fundamentale. Totuºi. protecþia mediului. dar ºi a o schimba pe cea existentã în direcþia doritã (Bornstein. sã rãmânã o nouã ºi simplã Äutopie contestatarã´. cel în stare de proiect ± ne aratã . Cu un discurs idealist.coerent ºi dãuneazã. o orientare comunã se afirmã pe teme generale precum: promovarea unei dezvoltãri durabile. pacea. democraþia º. respectiv. Aºadar. De altfel.

internaþionale ºi apoi va deveni sinonimã cu mondializarea/ globalizarea. Evenimentele din 11 septembrie 2001. popoarele. p. rasele. Terra pare o unitate: naþiunile. ori Äprimul rãzboi al secolului 21´. au inaugurat ºi ele o tendinþãdimensiune care continuã în Afganistan ºi Irak. dar nu ºtim când. 3). ºi chiar cum va fi posibilã. pe lângã semnificaþia de Äglobalizare a terorismului´. frontierele. regimurile politice se amestecã fãrã ca prin aceasta sã disparã. pe care filosofii platonici nu au încetat sã o viseze ºi care apare. în sfârºit. Unitatea-totalitatea este teritoriul capitalismului contemporan´ (Zarifian. 1999. realizatã. Vãzutã din spaþiu. dupã care Älumea nu va mai arãta aºa cum a fost´ (G. în 1994. reglementãrile juridice. ÄAceastã globalizare corespunde imaginii care se are despre globul pãmântesc din sateliþi ºi pe care ºi-au format-o conducãtorii marilor întreprinderi.W. de impunere a .cã o altã mondializare este necesarã. Bush). a OMC a fãcut ca noile achiziþii ale lexicului sã se rãspândeascã pe întreaga planetã. statele. Este marele vis al unei unitãþi-totalitãþi. Crearea.

ÄLe phénomene Sudoku´. Wolfovitz). RIA Novosti Attali.. 6-12 avril. Economie teoreticã ºi aplicatã 124 Bibliografie Alexei al II-lea. Morales (Bolivia).mondializãrii economice prin mijloace violente. care sã instaureze o zonã a liberului schimb între Casablanca ºi Karachi ºi o Ädemocraþie à la roumaine´ (dupã expresia lui P. 2006 . J. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii (2006). revoluþiile Äorange´ din Europa esticã se înscriu în acelaºi perimetru mondialist de acaparare a zonelor petrolifere. Proiectul Ämarelui Orient Mijlociu´. Hugo Chavez (Venezuela) ºi E. este expresia sa cea mai elocventã. încheiat în aprilie 2006. O replicã încearcã sã se înfiripeze prin Acordul comercial al popoarelor. Declaraþie în faþa celui de-al 10-lea Consiliu mondial al poporului rus. nr. între preºedinþii: Fidel Castro (Cuba). În sfârºit. în revista L¶Express. Moscova. 4 aprilie 2006.

B. ÄA destra di Porto Alegre´. University of California. (2005). (2005). Ou va l¶Europe. D. Paris De Sousa Santos. (2004). D. (2004). D. Comment changer le monde. Le Nouvel Internationalisme. Roma Hardt. M. Editura Cortez. În fiecare þarã . (2006). (2005). Paris Defarges. Editura Flammarion. (2000). La mondialisation. Presses Universitaires de France. Ph. Paris Cohen. Paris (3) Principiile acestei acþiuni ar fi urmãtoarele: 1. Ph. La grande perturbation. Z. L¶Empire. O Forum social mundial: manual de uso. Collapse: how societies choose to fail or succeed. Los Angeles Fraquelli. Rubbettino Editore. (2005). La mondialisation et ses ennemis. 6e edition mise à jour Defarges. Paris Laidi. Negri. M. (2005).. Editura Exils. Editura Eyrolles. A. Editions Grasset&Fasquelle. (2003). Sao Paulo Diamond. La Decouverte. Paris Bornstein. Editura Textuel.M.Bensaid.M. J.

debitoare este necesar sã se efectueze o reformã fiscalã bazatã pe douã principii: a)diminuarea sarcinii fiscale care greveazã veniturile mari. 5. a pieþelor financiare. având ca obiectiv minim reducerea. Intensificarea protecþiei proprietãþii private. 4. . Garantarea unui tratament egal pentru investiþiile autohtone ºi strãine. cât mai rapidã ºi completã posibil. Liberalizarea. Dereglementarea maximã a economiei þãrii. Întrucât comerþul liber progreseazã prin intermediul exportului e necesar. pentru a garanta jocul liber al competiþiei dintre diferitele forþe economice în prezenþã. a sectorului public prin privatizarea. a taxelor vamale. printr-o formã specialã a tuturor întreprinderilor al cãror proprietar este statul ori o entitate parastatalã. pe cât posibil. în scopul de a spori securitatea acestora ºi a creºte volumul investiþiilor strãine. 2. 3. 8. pentru a determina creºterea volumului impozitului. într-un sistem cât mai susþinut. având ca obiectiv ultim sã-i determine pe cei bogaþi sã efectueze investiþii productive ºi b)mãrirea masei contribuabililor. 7. cu 10% anual. Dezvoltarea liberalizãrii schimburilor comerciale. 6. prin eliminarea scutirilor fiscale de care beneficiazã cei mai sãraci. Înlãturarea.

se impune acordarea unei prioritãþi celor destinate dezvoltãri infrastructurilor (Ziegler. (2004). în scopul de a menþine la un nivel scãzut preþurile la alimente. în Pour changer le monde. statele din Lumea a treia care subvenþioneazã.7/juin-juillet 2004 Ramonet. 83/ octobre-novembre 2005 Sapir. sã se favorizeze dezvoltarea acelor sectoare economice care sunt capabile sã exporte bunuri. (2006). I. nr. J. Protestataires. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Manière de voir. I. Ramonet.. în ceea ce priveºte cheltuielile statului. 10. nr. în ÄAltermondialistes de tous les pays . trebuie sã renunþe la aceste politici. La Fin de l¶euro-libéralisme. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Maniere de voir. 2004.. pp.ca prioritate. unissez-vous!. (4) De la aceastã crizã au scãpat numai China (care a refuzat deschiderea financiarã preconizatã de Äconsensul mondialist´) ºi Malaiezia (care a recurs la mãsura taxãrii modulate a ieºirilor de capital). Seuil.´. 62-63). ÄAspirations´. Paris . Limitarea deficitului bugetar. Crearea transparenþei pieþei: eliminarea totalã a subvenþiilor de stat pentru operatorii privaþi. 9.

(2005).Walton. A Guide to the Mouvements Against Globalization. Editions Flammarion. 20 octobre 115 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului . Gedisa editorial. London-New York UNESCO. Editura Mille et Une Nuits.A. Ph. L¶Autre Mondialisation. Editions Robert Laffont. Paris. J. Los nuevos amos del mundo. Le developpement a-t-il un avenir? Pour une économie solidaire et économe.. Amory Starr. Ediciones Destino.I. (2004). Comment sera le monde en 2020?. rapport. Paris C. Alternativas a la Globalizacion Economica. Paris Zarifian. D. (2005). (2003). (1999). Zed Books. Paris Ziegler. Barcelona Global Revolt (2005). Presses Universitaires de France. L¶Emergence d¶un Peuple-Monde. Barcelona ATTAC (2004). Convention sur la protection et la promotion de la diversité des expressions culturelles. Paris Foro Internacional sobre Globalizacion (2003).

with a pronounced contestatory character and as an alternative to the actual mondialization of the ³total capitalism´. By denouncing the essential drawbacks of the international order of finance and commerce ± the multiplication of the discrepancies between North and South. the amplification of the inequalities between rich and poor or the emphasis of the ecological insecurity. The neo-liberal dogma of .Spre un nou model de globalizare perspectivele altermondialismului _ Mircea Duþu Profesor universitar doctor Universitatea Ecologicã din Bucureºti Abstract. multidimensional. in which the factors: economy. Born also as a reaction. ecology and culture are combining in a viable way. society. the altermondialism has succeeded to impose itself in the last decade as a social movement with transcontinental dimensions and as a theoretical position in full development. which demonstrates the incapacity of the occidental economic model in offering a sustainable future for the entire humanity ± the altermondialist project proposes a global model of development.

the movement designated as its main ideological adversary. the lack of homogeneity impedes building a clear and coherent strategic program and. With an often idealist speech. globalization. Key words: Altermondialism. the neo-liberalism and wants to become a ³theoretical engine´ of social struggle. respectively. sustainable development. Nevertheless. Until now. respecting fundamental rights. the performance of confrontations between the supporters of the two mondialisms ± the one still in force and. If the diversity of elements and its nature of ³movement of movements´ prove to be efficient as a front of contesting and denouncing of the existing mondialism. marching towards a ³contestant utopia´. canalizing the efforts of the altermondialist militants towards a unique direction. protecting the environment. but we still do not know when and if it will become also possible. such as: promoting a sustainable development. peace and democracy. . a common direction is affirming on general themes. showed us another mondialization than the present one. consequently. the one in project phase. altermondialist movement. such as: solidarity.absolute free change and of the pre-eminence of private is replaced with values. neo-liberal mondialization. democracy and social justice. world social forums.

care au plasat contestarea mondializãrii neoliberale în centrul acþiunii ºi ca semn al identitãþii lor (Laidi. care revendicã un ansamblu de valori umaniste (precum democraþia. autonomia popoarelor. acesta constituie astãzi o miºcare socialã eterogenã. 2004. altermondialismul (din latinã. cu caracter internaþional.a) ºi denunþã Älogica economicã´ a actualei globalizãri. fiind vorba mai ales de o diferenþiere). noþiunea de Ämiºcare socialã´ face referire la . justiþia economico-socialã. alter-altul ± altmondialismul)(1) reprezintã termenul generic utilizat spre a desemna ansamblul actorilor nestatali organizaþi în asociaþii. 303). Apãrut ca o reacþie ºi propunându-ºi sã fie o alternativã la actuala formã de mondializare. p. reþele ºi miºcãri. Evident. cu obiective diverse. protecþia mediului ori drepturile umane fundamentale º._ Denumit adeseori ºi antimondialism (fãrã ca echivalenþa sã fie perfectã.

nu întâmplãtor. adunãrile altermondialiste au urmat un paralelism semnificativ cu calendarul instituþiilor mondialiste. Din aceastã perspectivã altermondialismul apare ca un proiect al Sudului asupra mondializãrii. o replicã a acestuia din urmã.fenomene de masã. . Þinta atacurilor ºi revendicãrilor proiectului altermondialist o constituie centrele instituþionalizate ori informale ale puterii mondiale. dar cu semnificaþiile aferente. apãrutã. din punct de vedere formal. la Porto Alegre (capitala statului brazilian Rio Grande do Sul). Banca Mondialã. precum: FMI. În plus. OCDE. contrar celui al Nordului. reuniunile G-8 ori Forumul economic de la Davos. la grupuri unite Economie teoreticã ºi aplicatã 116 prin unul sau mai multe obiective ºi care se erijeazã în actori ai câmpului politic naþional ºi/sau internaþional. OMC. proprii fiecãrei societãþi. miºcarea dorindu-se în mod evident.

2005. tehnologie.al Periferiei. 25) ± aceasta consacrã o stare a ordinii mondiale în plinã expansiune. care se reflectã în fluxurile lãrgite de informaþie. perceputã Äca o megatendinþã fundamentalã´ (CIA. servicii ºi indivizi. p. capitaluri. împotriva celui al Centrului. opus celui instaurat ºi promovat de þãrile bogate. care îºi pune amprenta asupra condiþiei umane.(2) Indiferent de beground-ul conferit ± o miºcare ancestralã de stãpânire a naturii de cãtre om sau o permanenþã istoricã de europenizare (occidentalizare) a lumii (Defarges. p. al zonei sãrace a Lumii.77). La nivelul realitãþilor neutre este vorba de o interconexiune crescândã. 2005. bunuri. în fiecare punct al planetei. este o forþã atât de puternicã ºi . stãrii socioeconomice ºi culturale a colectivitãþilor ºi modului de gestionare globalã a problemelor planetei. Mondializarea capitalismului total Mondializarea (în primul rând economicã) reprezintã astãzi o realitate incontestabilã.

cât acapararea pieþelor de desfacere.omniprezentã. deopotrivã. de o manierã substanþialã. Pânã ºi rãzboaiele (precum cel din Irak) au devenit mai degrabã o afacere ºi mai puþin o confruntare politicã. toate tendinþele dominante ale lumii în prima parte a veacului XXI. în condiþiile revoluþiei tehnologiilor. tot aºa. prin cei trei piloni ai sãi: politic. încât va modela. economic ºi cultural-comunicaþional. 202). Globalizarea nu vizeazã atât cucerirea de teritorii. a Ätreia mondializare´ (Wolton. ci posesia bogãþiilor. 2003. Dintr-o altã perspectivã. Aceasta din urmã. actuala mondializare este tridimensionalã. Ea se configureazã astfel. oriunde acestea s-ar afla. p. preocuparea puterilor moderne nu vizeazã ocuparea altor þãri. având ca mizã definitorie comunicarea ºi coabitarea culturalã în condiþiile . Unele dintre aspectele sale ± precum interconexiunea planetarã ± rãmân cert ireversibile. ca o sociologie a interdependenþelor planetare ºi o fenomenologie a unei lumi noi.

care Ätrebuie celebrat ºi pãstrat în profitul tuturor´ (UNESCO. Niciodatã stãpânii lumii nu au fost atât de puþin numeroºi ºi atât de puternici. Preambul. el se structureazã la nivel planetar ca o giganticã societate anonimã. care s-a impus ca model unic de organizare a vieþii economice internaþionale. regulile ºi tehnicile de reproducere a sa se generalizeazã în spaþiu ºi timp.în care diversitatea culturalã devine Äun patrimoniu comun al umanitãþii´. din 20 octombrie 2005. 2005). actuala mondializare consacrã instaurarea Äcapitalismului total´. Uniunea Europeanã ºi Japonia. dar de aceastã datã întreprinderile ºi grupurile private tind sã domine lumea. a cunoscut recunoaºterea oficialã prin Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale. Ca proiect neoliberal de acþiune economicã. concentraþi 90% în triada: America de Nord. având ca bazã trei sute de milioane de acþionari. al indivizilor ºi colectivitãþilor. . Planeta cunoaºte o nouã erã de cuceriri.

cele mai consistente aparþin þãrilor ºi grupurilor care au acces la noile tehnologii. ºi .În mod evident. a salariaþilor care pot sã fie plãtiþi de cinci ori zece ori mai puþin. Atunci când 20% din populaþia mondialã utilizeazã 80% din resursele planetei. prin excelenþã financiar. ci ºi regiunile de provenienþã. supraconsumul unora genereazã subconsumul altora. ºi nici din cea a consumului. Prosperitatea pieþelor financiare ºi a posesorilor de titluri se bazeazã pe Ädeflaþia salarialã´. întrucât nu conteazã nici din perspectiva producþiei. jumãtate din omenire devenind aproape Äinutilã´ pentru funcþionarea mecanismului dominant. rezultatã din punerea în concurenþã directã. Noul capitalism global. ori zonele de acþiune. de la þarã la þarã. firmele care au dobândit dimensiuni mondiale sunt din ce în ce mai numeroase. dupã þarã. beneficiile mondializãrii nu sunt ºi nu vor fi mondiale. iar cele care opereazã la scarã planetarã îºi diversificã nu numai obiectul de activitate. va izola practic Periferia de Centru.

privaþi de protecþia specialã astfel garantatã. În faþa situaþiilor avantajelor comerciale absolute. iar ultraliberalismul. teoria binefacerilor schimbului devine o pioasã mascaradã. în condiþiile . a valorilor ºi instaureazã cupiditatea în mentalitãþi ºi atitudini. marginalizeazã preocupãrile de echitate socialã ºi protejare a mediului. Economia de piaþã atinge astfel apogeul inegalitãþii în producerea bogãþiei ºi a repartiþiei sale. metoda dereglementãrii totale ºi promovarea autoreglãrii absolute. combinând savoire-faire (know how-ul) industrial ºi tehnologic cu scãderea salariilor. Din punct de vedere ecologic. Ädemocraþia pe acþiuni´ exclude treptat de la participarea ºi influenþarea deciziilor segmente tot mai importante. pânã la marea majoritate a populaþiilor. Totodatã. Capitalurile Äfãrã cap´ au transformat datoria þãrilor latino-americane Äîn tribut´. care face din bani mãsura tuturor lucrurilor.

219). Totodatã. vulnerabilitate maximã. sã tragã lecþiile erorilor comise de civilizaþiile longevive în timp ºi spaþiu´ (Diamond. în mod veritabil. pe termen lung. Mondializarea. în consecinþã. devine dominantã în toate privinþele. pânã la sufocarea individului ºi a . ca lipsã de opreliºti. zice totodatã un vârf demografic. marile grupãri exploatând în folos propriu un patrimoniu natural comun întregii umanitãþii. ÄSocietatea noastrã mondializatã este prima care ar putea ca. globalizarea liberalã înseamnã ºi gaspiajul resurselor naturale ale planetei. 2005. 117 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Istoria ne aratã cã societãþile pentru un anumit timp puternice pot sã se prãbuºeascã în mod brusc ºi brutal. p. nevoi maxime ºi. poate conduce. la un adevãrat colaps. cine spune apogeu.primatului economic.

Altermondialiºtii considerã cã economia nu este guvernatã de legi economice naturale ºi imuabile. s-au terminat cu tragedii pentru populaþiile vizate. cucerirea Americii în secolul al 16-lea. 2004. Consecinþele celei actuale sunt în curs de manifestare. care rezistã la Äoccidentalizarea lumii´ ºi duc un rãzboi al civilizaþiilor ºi. respectiv. în principal. ÄDuºmanii´ actualei mondializãri se recruteazã. Cel al Ämollahs´-ilor. ci este fructul politicilor conºtiente ale guvernelor care cedeazã din ce în . Pânã ºi jocurile de petrecere a timpului liber sunt impregnate de elemente simplificatoare. comune la nivel planetar (Attali.comunitãþilor identitare. cel al anticapitaliºtilor. 21)! Cronologic. 2006.16). p. apoi cea a expansiunilor engleze din secolul al 19-lea. care luptã contra exploatãrii popoarelor ºi promoveazã o Äluptã de clasã la nivel planetar´. p. din douã câmpuri total opuse. dar care se hrãnesc din aceastã mãrturie a istoriei (Cohen. mondializarea actualã este cea de-a treia. primele douã.

politic. drept contrapondere sunt necesare instanþe externe pieþelor. Dar aceasta din urmã reduce omul ºi natura la valoarea de marfã. Din aceastã perspectivã a Äpatra mondializare´ astfel preconizatã se doreºte a fi un proiect de reformã planetarã. sub toate aspectele existenþei sale ± economic. iar altermondialismul porneºte mai ales de la îngrijorarea profundã cã actuala ordine mondialã rãmâne incapabilã spre a rezolva probleme ºi a promova interesele omenirii întregi. Desigur.a ± în raport cu mediul ambiant ºi din perspectiva generaþiilor prezente ºi .ce mai mult din puterea lor pieþei absolute. unele organizaþii internaþionale democratice (precum ONU ºi instituþiile sale specializate) ºi societatea civilã. care sã cuprindã întreaga umanitate. precum statele. social. cultural. ca atare. instituþional º. o asemenea prezentare este evident reducþionistã. Pentru cã nemulþumirile antimondialiºtilor sunt mult mai complexe decât cele de ordin social. ca specie între specii.

Miºcarea îºi are astfel rãdãcinile cele mai evidente la începutul anilor 1980. în partea defavorizatã a lumii s-au reaprins mai vechi nemulþumiri ºi nãscut aspiraþii de corectare a inegalitãþilor ºi inechitãþilor. cu aceastã ocazie au apãrut iniþiative de protest ale populaþiilor autohtone americane . printr-un proiect comun de revendicãri ºi mijloace de acþiune. Apariþia ºi afirmarea reacþiei altermondialiste Pe acest fond general de structurare ºi funcþionare a mecanismului mondializãrii neoliberare.viitoare. în 1992. Alþii (care revendicã sorgintea latino-americanã a altermondialismului) localizeazã apariþia undei de opunere la globalizare în mobilizarea realizatã în mai multe þãri împotriva celebrãrii triumfaliste a celor 500 de ani de la descoperirea Americii. în contextul preocupãrilor de rezolvare a problemei datoriei externe a þãrilor în curs de dezvoltare din sud.

care a atras ºi critici severe la adresa mondializãrii. cu participarea activã a personalitãþilor intelectuale ºi a unor grupãri creºtine sub moto-ul Ä500 de ani de rezistenþã indigenã. În documentele promovate cu acest prilej s-a denunþat actuala mondializare ºi s-a cerut mobilizarea populaþiei împotriva obiectivelor sale. Protestele antimondialiste s-au extins. împotriva aplicãrii Tratatului de liber schimb (NAFTA). în Europa. contra producþiilor de OMG. în acelaºi timp. precaritãþii muncii ori punerii în discuþie a protecþiei sociale. neagrã ºi popularã´. Perspectiva latino-americanã s-a consolidat prin ridicarea zapatistã din sudul Mexicului. de revigorarea miºcãrilor feministe ºi proiectul de control al miºcãrii speculative a capitalismului financiar (promovat de ATTAC). urmate de campanii împotriva privatizãrii serviciilor publice de distribuire a apei potabile. în ianuarie 1994. SUA ºi Coreea de Sud în cadrul unei critici a ºomajului.ºi ale comunitãþii negre. .

primele manifestãri altermondialiste mediatizate. În 1999. reacþia pacifistã la evenimentele din fosta Iugoslavie a realimentat protestul antimondialist. lideri de miºcãri sociale. au generat manifestãrile protestatare de la Seattle (SUA).Ideea Äinstituþionalizãrii´ nemulþumirilor antimondialiste ºi a revendicãrilor altermondialiste prin forumizare a fost lansatã ºi materializatã în 1997 când. iar acþiunile Organizaþiei Mondiale a Comerþului (OMC). ÄCuplarea´ directã la ritmul ºi calendarul acþiunilor . intelectuali ºi rãzvrãtiþi. cu implicarea directã a sociologului egiptean Samir Amin ºi a sarcedotului belgian François Houtart. al cãrui document programatic preciza: ÄSe dovedeºte necesarã crearea unui forum care sã reuneascã indivizi. precum ºi cadrul în care sã acþioneze ºi sã defineascã alternativa care sã se opunã neoliberalismului ce dominã lumea´. perceputã drept Äcoloana vertebralã´ a neoliberalismului. s-a nãscut Forumul mondial al alternativei.

. o Cartã a forumului. prin organizarea unei manifestãri împotriva reuniunii anuale de la Davos. iar prin implicarea lui Economie teoreticã ºi aplicatã 118 Lula da Silva. Cu concursul echipei publicaþiei Le Monde diplomatique. aceastã mare þarã latinoamericanã preia. de facto ºi neoficial. ales în 2002 preºedinte al Braziliei. liderul-fondator al Partidului Muncii. Prin plasarea în India a celui de-al IV-lea Forum social. mai bunã. se elaboreazã.oficiale ale globalizãrii reale a avut loc în ianuarie 2000. stindardul miºcãrii pentru o Äaltã ordine internaþionalã. Asumarea unui rol de leadership ºi afirmarea caracterului mondial al miºcãrii aveau sã se împlineascã prin Forumul social de la Porto Alegre. mai echitabilã ºi solidarã´. responsabilul Attac-Franþa. a Äbogaþilor´ planetei. coordonatã de Bernard Cassen.

în 2008. o alta la Karachi º. Äþara mamã´ a altermondialismului militant. s-a încercat înscrierea ºi a acestei mari þãri emergente asiatice în cadrul altermondialist. Hugo Chavez. preocupãrile politice în rândul altermondialismului s-au accentuat. ediþia a VIII-a a Forumului Social Mondial este prevãzutã sã aibe loc. în sfârºit..la Mumbai (2004). tot în Brazilia.a. . ce urmeazã sã se desfãºoare într-o þarã din Africa. iar 2007 se preconizeazã sã fie anul concentrãrii forþelor participante într-o unicã mare sesiune. miºcãrilor pacifiste ºi ecologiste. iar participarea la cel de-al V-lea Forum (2005) a preºedintelui Venezuelei. cu diverse sesiuni tematice realizate în diverse þãri: o sãptãmânã la Bamako. în 2006 (la Caracas) a avut loc un forum policentric. ªi. a consolidat dimensiunea statalã a miºcãrii. la sud de Sahara. Cu aceastã ediþie. comunitãþilor indigene. Reunirea a numeroºi reprezentanþi ai sindicatelor. supranumitã Äforumul noii generaþii´.

adunaþi la Davos în ianuarie 2004. a permis declararea rãzboiului ÄOmenirii contra neoliberalismului´. regionale ºi internaþionale în favoarea unui mai mare respect al drepturilor umane. o multitudine coloratã ºi diversificatã provenind de pe cinci continente. obiectivele sale proclamate prin Declaraþia de la Porto Alegre (ianuarie 2001) rãmân prea aproape de criticile sindicale la adresa capitalismului secolului 20. Oricum. care Äcuceriserã´ deja subcontinentul latino-american.grupurilor de tineri. sociale ºi culturale. responsabili religioºi º. aceastã ÄInternaþionalã rebelã´ a constrâns pe Änoii stãpâni ai lumii´. urmãrindu-se cãutarea de alternative la modelul liberal de globalizare ºi integrarea acestor propuneri în campaniile naþionale.a. Totuºi. pe baza unei critici acerbe a modelului mondial în vigoare ºi a speranþei promovãrii unei alternative mai viabile. sã afirme: Äsã reflectãm serios spre a modifica într-un sens mai democratic normele ºi procedurile de funcþionare a globalizãrii´. . economice.

a.Protagoniºtii altermondialismului Miºcarea altermondialistã a rezultat din multiplicarea ºi convergenþa mai multor miºcãri. cercetãtori. mica burghezie a Sudului. persoane cu orizonturi diverse: agricultori. sindicatele lucrãtorilor ºi din învãþãmânt. asociaþii politice) ºi a cãror strategie constã în a aduce revendicãrile lor pe scena mondialã. miºcãri ecologiste. nemulþumite de consecinþele actualului model mondial ºi care reclamã schimbarea sa radicalã. sãraci ºi salariaþi precari din þãrile industrializate. Prima ar fi constituitã din militanþi care au ca plecare o puternicã identitate localã (miºcãri ale indigenilor. 2004. Ea regrupeazã. pãturi populare. Zaki Laidi înregistreazã trei serii de actori altermondialiºti (Laidi. pp. 304-305). grupãri marxiste. care sã aparþinã cu adevãrat întregii omeniri. cu naturi diferite. grosso modo. tineri. pânã la înlocuirea cu un altul. prin crearea . radicale º. asociaþii culturale ori regionale. asociaþii de consumatori.

de a furniza argumentare ºi a asigura alte servicii aferente (ca.a. Dorinþa de a depãºi faza de Äutopie criticã´ presupune din partea intelectualilor sã fie mai degrabã interpreþi ai semnificaþiilor altermondialismului. din cea de-a treia categorie fac parte ceea ce s-ar putea denumi Äactori ai reþelelor mondiale´. de a organiza mobilizãri colective. Global Trade Watch. decât profeþi alarmiºti . este vorba de organisme cvasiprofesionale al cãror obiectiv este acela de a pune în contact diferiþi actori.de alianþe în reþele cu alþi actori locali care împãrtãºesc obiective similare. MSF. de exemplu. Greenpeace). People¶s Global Action º.). În fine. Public Citizen. mondialã ori transnaþionalã (Oxfam. prin definiþie. Direct Action Network. Categoria secundã este reprezentatã de ONG-uri a cãror raþiune socialã este. WWF. dar care au nevoie întotdeauna sã se sprijine pe reþele ori situaþii locale pentru a acþiona ºi/sau a se face recunoscute.

ai dezastrelor mondialismului actual. ONG dintre cele mai

diverse joacã un rol de prim-plan în acest proces, fãrã a

putea fi asimilate, pânã la diluþie, acestor Änoi miºcãri´

care se identificã pe deplin cu altermondialismul (De Sousa

Santos, 2005, p. 64). La nivel internaþional s-a instituit

treptat un comitet organizatoric (cu sediul la Sao Paolo),

având atribuþii de coordonare, iar în plan naþional structuri

asemãnãtoare (Global Revolt, 2005).

Sub raportul orientãrilor politice tradiþionale, miºcarea

altermondialistã cuprinde grupãri diverse, unite prin

critica acerbã a ultraliberalismului, precum: antiliberalii,

care criticã modelul liberului schimb ºi doresc reformarea

profundã a principiilor logicii economice, pe bazã de

criterii sociale ºi morale; comuniºtii ºi marxiºtii, care

promoveazã un fel de internaþionalism: primii sunt legaþi

de altermondialism prin poziþii anticapitaliste,

mondializarea neoliberalã fiind perceputã precum cea a

clasei burgheze ºi se pronunþã pentru o alta a

proletariatului, dupã un model social ºi solidar;

suveraniºtii ori naþionaliºtii, care proclamã protejarea

naþiunii de liberalismul de piaþã ºi insecuritatea socialã

care decurge de aici (ºomaj, dumping social, delocalizãri)

ºi propovãduiesc mãsuri protecþioniste de interes naþional

ori regional, în materie de economie; ecologiºtii,

libertanii, reformiºtii.

Toate aceste tendinþe, diverse prin natura lor, realizeazã

un compromis printr-o poziþie moderatã, ceea a

Äreformatorilor moderaþi´ care sunt partizanii liberului

schimb, dar doresc ca piaþa sã fie reglementatã potrivit

imperativelor sociale ºi de mediu, de exemplu principiul

suveranitãþii alimentare.

119
Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului

Critica Consensului de la Washington ºi a promotorilor sãi

Acþiunea ºi programul Äcentrului´ mondialist se

exprimã în ceea ce unii specialiºti au denumit ÄConsensul

de la Washington´. În concret ar fi vorba de o serie de

acorduri informale, de gentelmen agreements, încheiate

pe parcursul deceniului 1980-1990 între principalele

companii transcontinentale, bãncile de pe Wall Street,

Rezerva Federalã a SUA ºi organismele financiare

internaþionale, precum Banca Mondialã ºi FMI.

În 1980, John Williamson, directorul economist ºi

vicepreºedinte al Bãncii Mondiale, a formalizat

Äconsensul´ (Ziegler, 2004, p. 61). Regulile astfel prevãzute

ºi aplicate prin proiectele de Äajustare structuralã´ ºi politici

diverse urmãreau înlãturarea oricãrei instanþe de

reglementare statalã sau de altã naturã, liberalizarea cât

mai rapidã ºi completã a tuturor pieþelor (de bunuri,

capitaluri, servicii, invenþii º.a) ºi, în final, instaurarea unei

Ästatless global guvernance´, a unei pieþe mondiale

unificate ºi total autoreglate. Aºadar, o privatizare a lumii

7). formatã din FMI.(3) Aºa cum remarca revista britanicã The Economist din 29 septembrie 2001.sub toate formele sale. repercutatã prin cvasitotalitatea marilor media. Într-o perspectivã mai radicalã. OCDE ºi OMC. Ignatio Ramonet vorbeºte de realizarea unui veritabil stat supranaþional. Ar fi vorba de constelaþia Äpoker-ului rãului´. Practicile ºi acþiunea marilor instituþii financiare ºi comerciale internaþionale sunt supuse din partea protagoniºtilor altermondialismului la trei mari critici (Laidi. p. pentru a exalta Ävirtuþile pieþei´ (Ramonet. . p. nu greºesc întru totul´. De fapt. 2004. 306). reþele de influenþã ºi mijloace de acþiune proprii. care vorbesc cu o singurã voce. Banca Mondialã. 2004. în asemenea condiþii Äantiglobalistii considerã Washington Consens-ul drept o conspiraþie menitã sã-i îmbogãþeascã pe bancheri. care dispune de aparatele sale.

Este denunþat. mai întâi. în raport cu alte mecanisme de reglementare socialã. caracterul nedemocratic ºi lipsa de transparenþã a deliberãrilor ºi deciziilor luate de aceste structuri: ele dispun de o putere exorbitantã asupra vieþii oamenilor ºi o exercitã rãu în afara unui control suficient a priori ori a posteriori. Aceastã situaþie se explicã ºi prin bazele ideologice liberale ºi încrederea excesivã acordatã mecanismelor de piaþã. OMC este acuzatã de inegalitatea funciarã între actori. criticile adresate Bãncii Mondiale poartã asupra alegerii beneficiarilor programelor sale. Aºa. de exemplu. În sfârºit. absenþa evaluãrii opþiunilor. Aºadar. cele vizând FMI se referã la impermeabilitatea sa faþã de consecinþele sociale ale programelor de ajustare structuralã ºi redusa toleranþã pentru politicile care deviazã de la ele. reproºul fundamental adus acestor instituþii mondiale este acela de a se fi transformat în adevãraþi Ästãpâni ai lumii´. graþie . þinerea la distanþã a ONG faþã de procesul de luare a deciziilor.

judiciare ºi bancare. se numãrã printre prioritãþile proiectului altermondialist. Perspectiva occidentalã Atitudinea antimondialistã ºi principiile vizând formularea perspectivei unui altmondialism au apãrut în þãrile occidentale în contextul contestãrii Acordului multilateral . precum taxa Tobin. privind tranzacþiile de schimb. sporirea fiscalitãþii asupra veniturilor din capital ºi taxãri globale.mandatului prea larg ºi necontrolat acordat pentru a-ºi îndeplini obiectivele ori depãºirii acestuia. De altfel. criticând asemenea mecanisme de putere mondiale. Totodatã. dupã împrejurãri. corectarea grabnicã a Ädevastatoarelor miºcãri de capitaluri´. prin cel puþin trei mãsuri: suprimarea paradisurilor fiscale. altermondialismul se pronunþã pentru substituirea lor cu o guvernanþã mondialã mai democratã ºi mai umanã.

începând din 1995. Acordul urmãrea reducerea considerabilã a piedicilor la libera circulaþie a fluxurilor de investiþii. pe baza a trei principii: tratamentul naþional (investitorii strãini nu puteau sã fie discriminaþi în raport cu cei naþionali). clauza naþiunii cele mai favorizate (ceea ce implicã interdicþia oricãrui tratament preferenþial faþã de o þarã sau un grup de þãri) ºi interzicerea obligaþiei de rezultat (respectiv a menþinerii Äobligaþiilor de servicii publice´). în cadrul restrâns al OCDE.privind investiþiile ºi al criticilor aduse noilor dezvoltãri ale capitalismului financiar. pe cale culturalã. ca un document-cadru. din partea consumatorilor (prin intermediul organizaþiei Public Citizen). în SUA. iar în Franþa. Pe aceastã cale se extindea filozofia OMC asupra bunurilor ºi serviciilor care formau obiectul investiþiilor. în urma crizei þãrilor asiatice din 1997. sub forma pericolului pentru pierderea Äexcepþionalitãþii´ sau Ädiversitãþii´ . Negociat. Perceperea implicaþiilor acestui act a generat o vie reacþie de contestare a sa.

prin cererea filialei din Paris a Hollywood. sã i se asigure accesul la mecanismele de susþinere a cinematografiei ºi înlãturarea cotelor de difuzare).culturale (care s-a materializat imediat. ca. în numele principiului nediscriminãrii. Jack Lang în cadrul articolului ÄL¶AMI c¶est l¶ennemi´. în numele imperativului securitãþii naþionale. iar în aceeaºi zi sindicatele din industria cinematograficã lansau un apel. în care vorbeau de o ameninþare asupra civilizaþiei ºi de substituire a dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. prin dreptul investiþiilor de a dispune de popoare. publicat în Le Monde din 10 februarie 1998. Franþa a formulat puternice rezerve. în special în privinþa Economie teoreticã ºi aplicatã . Divergenþele dintre state au devenit importante ºi SUA au fost printre cei care au cerut mai multe excepþii la acest acord. Majors. Semnalul l-a dat ministrul socialist al culturii.

p. naºterea de contestãri în afara sau alãturi de câmpul clasic de acþiune al organizaþiilor sindicale ºi politice. intervenþia în dezbaterile netranºate ale instituþiilor internaþionale. pentru a le influenþa mai bine. dezvoltarea unei critici coerente a lumii liberale. contestãrile venite din partea societãþii civile (lato sensu) la adresa AMI au pus în evidenþã cel puþin cinci dimensiuni esenþiale ale altermondialismului (Laidi. 316): critica instituþiilor internaþionale considerate drept nontransparente ºi deci puþin democratice. plecând de la o articulare între global ºi local. În clarificarea dimensiunilor teoretice ale altermondialismului un rol important l-au avut dezbaterile . articularea între liberalizarea economicã ºi opþiunea socialã (Äpieþizarea lumii´).120 dispoziþiilor referitoare la regimul drepturilor de autor. Dincolo de dezbaterile la nivelul statelor. 2004.

etichetatã drept Äreformistã´. Aceastã abordare. impasul creat de ele nu poate fi depãºit decât prin afirmarea unui alt mondialism (Bensaid. mergând de la a constitui un nou Manifest comunist (New York Times) ºi pânã la un elogiu deplasat al capitalismului (criticii de stânga). democraþiei vor gãsi. termen prin care autorii desemneazã mondializarea (în sens larg) ºi care a primit aprecieri. capitalismul constituie un progres în raport cu formele sociale ºi alte moduri de producþie anterioare. Odatã Imperiul solid stabilit.în jurul lucrãrii lui M. cei care se opun dominãrii elitelor globale în numele egalitãþii. fãrã nicio îndoialã. potrivit lui Marx. Ideea centralã rãmâne însã semnificativã: ÄImperiul reprezintã un progres. gãseºte critici ºi completãri în sensul concluziei cã mondializarea ºi instituþiile sale sunt practic inreformabile ºi. de aceiaºi manierã în care. 65). . 2003. p. mijlocul de a se opune acestuia´ (Hardt. p. Negri. 2000. Imperiul. libertãþii. Hardt ºi A. Negri. în consecinþã. 112).

caracterizat prin reducerea termenului de acordare a creditului. investitorii s-au retras ºi contracþia finanþãrilor externe a devenit deosebit de puternicã ºi brutalã. În contextul valului mondialist de finanþare. de Washington. începând din 1997. Este vorba. inaugurat în anii 1990. imediat. Pentru investiþiile de portofoliu contracþia a fost de 10 miliarde . Wall Street ºi FMI.Proiectul ATTAC (Acþiunea pentru taxa Tobin privind ajutorarea cetãþenilor) Una din reacþiile protestatare la efectele mondializãrii capitalismului (economiei) financiare care a reuºit sã se instituþionalizeze o reprezintã ATTAC. iniþiatã ºi promovatã sub auspiciile publicaþiei franceze Le Monde diplomatique (ÄLe Manifeste du 28 avril (1998)´). scãderea taxei de schimb a antrenat o foarte puternicã devalorizare a activelor ºi deci a riscului. mai precis. de criza financiarã majorã suferitã de unele þãri asiatice emergente. cãtre þãrile emergente.

Fenomenul ATTAC s-a creat prin contribuþia esenþialã ºi se manifestã în jurul unei reviste: Le Monde diplomatique. în timp ce emisiunile obligatare se ridicau la 25 miliarde de dolari! (4) Pe acest fundal tensionat.de dolari pe an. deopotrivã intelectualã ºi militantã. a faimoasei taxe Tobin. legat indispensabil de stânga. Aceastã publicaþie. ca o încercare de a corecta pentru viitor asemenea consecinþe nefaste ºi mai ales spre a conferi o nouã perspectivã. a acordat încã din 1973 (odatã cu declanºarea crizei . un grup de intelectuali (de sorginte gauchistã) a lansat ideea instituirii la nivel mondial. la care ulterior s-au adãugat propuneri de revendicãri pentru alte trei taxe fiscale. cu un trecut interesant. prin crearea asociaþiei s-a produs oficial la sfârºitul lui 1998. Apelul pentru crearea unei Acþiuni pentru taxa Tobin pentru ajutorarea cetãþenilor (Attac) a fost publicat în numãrul din decembrie 1997 al revistei Le Monde diplomatique. iar instituþionalizarea sa.

mergând pânã la crearea unei Ämatrice ideologice´ a Ätiermondismului´. acesta îºi propune sã . din pãcate. ale cãrei consecinþe se prelungesc ºi în acest secol) o atenþie deosebitã problemelor ÄLumii a treia´. Conceput multidimensional. fondatã pe un accentuat antiamericanism. nu ºi-au gãsit puternice reflexe practice) precum o nouã ordine economicã internaþionalã sau una informaþionalã ºi a manifestat înþelegere pentru eºecurile economice ºi derivele autocratice ale regimurilor terþomondiste aferente. la nivel mondial ATTAC a elaborat ºi un proiect propriu. Revista a susþinut teme generoase (care. Alãturi de asigurarea unei consilieri tematice pentru diferitele acþiuni ºi forme de manifestare ale miºcãrii altermondialiste. Temele legate de altermondialism au devenit predilecte dupã 1997 ºi au acreditat publicaþia drept centru ideatic de configurare ºi promovare a proiectului altermondialist. care propune o posibilã versiune pentru mondializare.petroliere majore.

se urmãreºte transformarea Äraporturilor sociale de clasã ºi de sex´ . 2004. p. prin stabilirea supremaþiei valorii de folosinþã asupra valorii de schimb. în sensul unei atitudini mai econome faþã de resursele de muncã ºi naturale ºi favorabile . Este condiþia sine qua non a transformãrii calitative a modului de producþie ºi a celui de consum. ceea ce a impus pânã acum capitalismul neputând fi considerat ca sfârºit al istoriei. Referitor la organizarea socialã. 242). aceasta înseamnã mai ales extinderea practicilor democraþiei participative ºi paritare în gestionarea problemelor colectivitãþilor locale ºi de întreprindere. aceasta presupune limitarea progresivã a domniei profitului ºi a câmpului de valorizare a capitalismului. În termeni politici. compromisã prin condiþionãrile lobby-urilor financiare ºi chiar presiunilor militare. proiectul se pronunþã pentru refondarea democraþiei.acþioneze pentru o Äeconomie solidarã ºi economã´ (Attac. În termeni economici se vizeazã reabilitarea Äutilizãrii bunurilor´.

În sfârºit.activitãþilor solidare ºi. totodatã. Dimensiunea ecologicã impune inserarea armonioasã a activitãþilor 121 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului umane într-o biosferã din care face parte integrantã ºi omenirea ºi ale cãrei echilibre trebuie pãstrate pentru ca condiþiile vieþii sã se perpetueze. dictaturii banului ºi al rãzboiului. în locul rentabilitãþii. solidaritate. în termen simplu uman. Aºadar. democraþie ºi pace. Concret. proiectul Attac Äeste acela de a construi pacea´. ºtiut fiind cã principala dificultate de surmontat þine de reducerea tensiunilor dintre imperativele sociale ºi exigenþele ecologiei. discriminare ºi dominare. AlterEuropa Altermondialismului . pentru reducerea formelor de inegalitate. construirea progresului în afara mitului creºterii infinite a producþiei ºi consumului.

6). o descompunere lentã. era pentru prima datã când într-o þarã dezvoltatã din nord ºi în cadrul unei consultãri politice instituþionale o societate a avut ocazia de a spune oficial Änu´ globalizãrii ultraliberale (Ramonet. în mai-iunie 2005. cu unele accente sociale. cel definit de dogma globalizãrii. Prin votul francezilor de la 29 mai 2005.Nu-ul spus de Franþa ºi Olanda. afirmat la nivel comunitar. p. Repunerea în discuþie a construcþiei europene devine inevitabilã ºi patru scenarii pot fi posibile: o explozie brutalã. faþã de Tratatul privind instituirea unei Constituþii pentru Europa (Tratatul Constituþional European- TCE). a unui model economic unic. pretutindeni în lume ºi în ciuda voinþei cetãþenilor. a fost interpretat de mulþi ca un refuz al proiectului unei ÄEurope neoliberale´ ºi ca o dorinþã de a pãstra ºi chiar consolida modelul anterior. o Äcârpealã´ care sã asigure . Refuzul TCE a reprezentat o loviturã datã pretenþiei de a impune. 2005. prin referendum.

o oarecare supravieþuire sau o foarte improbabilã Ätresãrire federalã´ (Desfarges. Se trece însã prea uºor peste proiectul vizând impunerea. a unui model alternativ celui economic ºi social neoliberal (condus dupã cerinþele concurenþei ºi liberului schimb). ca parte componentã a unui Altermondialism. transformarea euro din monedã comunã în monedã unicã pentru un anumit numãr de þãri (Sapir. 2006. cel al unei Europe a solidaritãþii ºi armoniei. stoparea dumping-ului generalizat ºi deliberat. respectiv un protecþionism social ºi ecologic. Perspectiva internaþionalã: Excepþia culturalã Pericolele create de mercantilizarea bunurilor culturale ºi liberalizarea comercializãrii lor în cadrul mecanismului . 68-71). pp. în numele Europei ºi ca expresie a votului contra. 2006. p. se contureazã tot mai mult ºi un proiect al unei AlterEurope. ca întoarcerea la originile construcþiei europene. 62). Deºi nu afirmat deschis.

în cadrul UNESCO a fost elaboratã ºi adoptatã. iar în faþa unor atari posibile evoluþii. ªi aceasta. în contextul globalizãrii. sistemul economic refuzã orice fel de subordonare socialã ºi/sau culturalã.mondializãrii neoliberare au generat o reacþie la scarã internaþionalã din partea majoritãþii statelor. economicã ºi culturalã. bunurile ºi serviciile culturale ca valori exclusiv comerciale. la 20 octombrie 2005. Dominaþia industriilor culturale americane poartã în sine riscul abandonãrii tradiþiilor culturale. la Paris. subliniind dubla lor naturã. decisive în definirea popoarelor ºi populaþiilor autohtone. . Documentul respinge tendinþa mondialistã de a trata activitãþile. cu atât mai mult cu cât. care rãmâne prima ºi cea mai energicã expresie a eforturilor internaþionale de a corecta excesele actualei mondializãri ºi chiar de a propune dimensiunile culturale ale alteia nouã. Convenþia privind protecþia ºi promovarea diversitãþii expresiilor culturale.

protecþionistã în domeniul cultural. De altfel. valori ºi sens´. consacrând expres principiul suveranitãþii (fiecare stat având Ädreptul suveran de a adopta mãsuri ºi politici pentru a proteja ºi promova diversitatea expresiilor culturale pe teritoriul lor´). chiar dacã se constatã rolul pozitiv al mondializãrii în crearea. se denunþã sfidarea pe care aceasta o reprezintã pentru diversitatea culturalã. social ºi ecologic) aratã înscrierea documentului în rândul . Convenþia promoveazã o accentuatã concepþie Äsuveranistã´. principiul dezvoltãrii durabile. prin evoluþia rapidã a tehnologiilor informaþiei ºi comunicãrii. de condiþii inedite pentru Äo interacþiune mai intensã între culturi´. cel al egalitãþii demne ºi respectului tuturor culturilor. în special prin Äriscurile de dezechilibre între þãrile bogate ºi þãrile sãrace´.întrucât sunt Äpurtãtoare de identitãþi. Totodatã. Consacrarea diversitãþii culturale drept al 4-lea pilon al dezvoltãrii durabile (alãturi de cel economic.

de exemplu. Problema ecologicã Un alt domeniu important de manifestare a divergenþelor mondialiste îl constituie problemele . dacã se cunoaºte experienþa noastrã originalã în materie de construire a unei civilizaþii unite pe o bazã a diversitãþii culturale ºi religioase. în a crea o lume multiplã. o reacþie culturalã antiamericanã a Ärestului lumii´.proiectelor altermondialiste. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii. în mod evident. declara: ÄMisiunea Rusiei în secolul 21 constã. cel puþin sub raport spiritual. unde diferitele modele civilizaþionare sã fie în interacþiune armonioasã ºi paºnicã´ (Alexei II. nu lipsesc nici punctele de vedere ale unor foste imperii (devenite acum puteri regionale) care încearcã astfel menþinerea fostelor zone de influenþã. 4 aprilie 2006). recent Alexei al II-lea. Dacã convenþia exprimã. Aºa.

de la un anumit nivel al venitului pe locuitor (atins deja în þãrile dezvoltate) ea devenind. semnificaþiile factorului economic influenþeazã major perceperea ºi tratarea acestora. Economie teoreticã ºi aplicatã 122 Totuºi.ecologice globale. profitabilã pentru mediu. Mondialismul neoliberal respinge reglementarea ºi considerã cã autoreglarea mecanismelor de piaþã este suficientã spre a asigura protecþia mediului ºi pãstra echilibrul ecologic. înainte . dimpotrivã. Creºterea economicã nu ar fi nocivã pentru naturã decât în primele stadii ale dezvoltãrii. a acþiona local´. a cãrui protejare îi intereseazã mai mult pe bogaþi decât pe sãraci. dimensiuni ºi obiect) acestea se preteazã la o abordare unitarã ºi o rezolvare conform principiului Äa gândi global. Planetare prin natura lor (cauze. care se gândesc. Aceasta reprezintã un Äbun superior´.

Deºi Protocolul de la Kyoto (1997) cuprinde în sine ca tehnicã de acþiune mecanisme specifice economiei de piaþã . în cele din urmã. Respingând asemenea teze. întrucât poluarea le prejudiciazã activitatea ºi le diminueazã profitul. creºterea PIB ar permite sã se dispunã de resurse sporite pentru susþinerea politicilor de mediu. protecþia mediului presupune reguli precise. unii radicali cred cã evitarea distrugerii echilibrului ecologic implicã o Ädescreºtere sustenabilã´ ºi oricum o Äeconomie solidarã ºi economã´. altermondialismul considerã cã. cum sã se hrãneascã. asemenea strategii. în cadrul conceptului dezvoltãrii durabile. Mai mult decât atât. Totodatã. instituþii statale de gestionare ºi o compatibilizare cu creºterea economicã.de toate. în aceeaºi logicã ºi întreprinderile ar promova. reprezentând o problemã de interes general. Cã simpla dezvoltare economicã nu poate oferi soluþia problemei ecologice o dovedeºte ºi situaþia atitudinii faþã de schimbãrile climatice ºi fenomenul încãlzirii globale.

democraþia participativã. la luarea . interesele energetice divergente au fãcut ca SUA ºi aliaþii sãi sã promoveze o alternativã prin Acordul de la Vientiane (2005).a. subsidiaritate º. ar fi: _ Noua democraþie sau democraþia vie (care semnificã crearea unor sisteme de guvernare în care. din plin. localizare.(sistemul drepturilor de poluare transferabile). Acestea. Principiile alternativei la globalizarea economicã Vocabularul altermondialist cuprinde ºi uziteazã. termeni specifici precum: noua democraþie (democraþia vie. Principiile de bazã ale proiectului altei globalizãri (alternativa la cea existentã) au fost expuse în documentul elaborat de un grup de lucru în perioada 1999-2002 ºi asumat de Forumul Internaþional privind Globalizarea (FIG). sustenabilitate ecologicã. democraþia persoanelor). în numãr de 10.

terenurile. fãrã a compromite capacitatea viitoarelor generaþii de a le satisface pe ale lor ºi fãrã a diminua diversitatea naturalã a vieþii pe Terra). _ Sustenabilitatea ecologicã (adicã o dezvoltare care sã permitã satisfacerea nevoilor autentice ale persoanelor de azi. c)serviciile publice pe care . limitarea drepturilor ºi puterilor proprietarilor absenteiºti ºi asigurarea faptului cã aceluia care deþine puterea de a hotãrî îi revine ºi responsabilitatea pentru daunele care se pot astfel produce). _ Subsidiaritatea (exprimatã în regula cã autoritatea nivelurilor mai îndepãrtate ale administraþiei este subsidiarã celor locale ori subordonate primelor). se dã votul celor care îºi asumã consecinþele acestora. pãdurea ºi peºtii. aerul.deciziilor. _ Patrimoniul comun (existã resurse ce constituie un patrimoniu comun al tuturor speciilor. b)cultura ºi cunoºtinþele. respectiv: a)apa.

care reprezintã cheia vitalitãþii. _ Drepturile umane fundamentale. generaþiile prezente ºi viitoare). rezistenþei ºi capacitãþii inovatoare a tuturor sistemelor vii). _ Munca. siguranþa publicã ºi securitatea socialã). _ Diversitatea (naturalã ºi culturalã. _ Principiul prevenirii (când o practicã ori un produs presupun ameninþãri potenþiale grave sau producerea unui prejudiciu pentru sãnãtatea umanã ºi mediu. populaþie ºi state.guvernele le presteazã în numele tuturor pentru a satisface nevoile de bazã precum: sãnãtatea publicã. locuri de muncã (necesitatea recunoaºterii unor drepturi aferente ºi asigurarea lor practicã). educaþia. trebuie sã se întreprindã acþiuni preventive . _ Echitatea (între indivizi. mijloacele de viaþã. _ Garanþia ºi securitatea alimentelor (recunoaºterea ºi garantarea dreptului la alimentaþie).

refondarea unui proiect social ºi democratic cerutã insistent de altermondialiºti. ºi pentru marea majoritate insuportabilã. ar presupune trecerea de la actualul Äcontract privat´ la un Äcontract social´ inedit. Prioritatea dreptului de proprietate asupra tuturor celorlalte drepturi umane a conturat o societate devenitã. modelele sociale de progres plasate sub protecþie. apa ori justiþia ar putea fi declarate bunuri publice globale. chiar ºi atunci când nu existã certitudinea ºtiinþificã de a se produce sau nu o asemenea daunã).pentru evitarea sau limitarea lor. în multe privinþe. miºcarea poate sã fie inversatã. pe punctul de a rupe echilibrul vieþii în comun. bunuri comune precum: aerul. Totuºi. Dintr-o altã perspectivã. Concluzii Nãscut deopotrivã ca o reacþie cu un pronunþat caracter . mijloace degajate pentru a finanþa solidaritatea între generaþii ºi între muncitori.

123 Spre un nou model de globalizare ± perspectivele altermondialismului Note bibliografice (1) Termenul de antimondializare a fost primul folosit. prin studiile asupra mass-media ale canadianului Marshall Mc Luhan ºi cercetãrile specialistului nord-american în Ä problemele comunismului´. de origine belgianã.contestatar ºi o alternativã la actuala mondializare a Äcapitalismului total´. pentru a desemna miºcarea contestatarã a actualei ordini mondiale. mai ales de cãtre jurnaliºti. . În 1999. s-a impus termenul de altermondialism sau altermondializare. altermondialismul a reuºit sã se impunã în ultimul deceniu ca o miºcare socialã cu dimensiuni transcontinentale ºi o poziþie teoreticã în plinã dezvoltare. nãscut sub impulsul miºcãrii forumurilor sociale. pentru a se adãuga contestãrii ºi o alternativã. (2) Globalizarea (Ä Globalisation´) este un anglicism care a început sã se impunã la sfârºitul anilor 1960.

transnaþional sau expresii ca Äîntreprindere fãrã frontiere´. Alþi termen precum: multinaþional. Äglobalizare financiarã´.de la Universitatea Columbia. Trãgând învãþãminte din rãzboiul din Vietnam ± primul rãzboi care a fost transmis în direct la televiziune ± Mc Luhan considerã cã ubicuitatea ºi transparenþa catodicã ar face mai dificile de produs confruntãrile armate ºi ar plasa þãrile încã neindustrializate pe calea progresului. Termenul (echivalent) de mondializare este ºi el tot un neologism. Äcapitalism mondial´ au fost în vogã pânã prin 1992. dupã primul rãzboi din Golf (1991) Washingtonul a anunþat naºterea unei noi ordini mondiale. o contestare a . Ämondializarea pieþelor´. sub deviza ÄO altã lume este posibilã´. el reprezintã. deja vechi. Zbigniew Brzezinski. Tot el a inventat ºi expresia Äsatul global´. pe de o parte. Expresia va ajunge sã desemneze noua dispunere a problemelor În plan practic-acþional. Într-adevãr. Brzezinski vedea în apariþia Ärevoluþiei electronice´ consacrarea supremaþiei SUA ca primã societate globalã din istorie ºi a introdus teza sfârºitului ideologiilor.

nemulþumite de menþinerea Statu quo-ului ºi acþionând pentru schimbarea lui. globalã ºi sistemicã. Banca Mondialã). dacã cel economic de la Davos constituie un conclav al bogaþilor planetei. G-8. OCDE. pe de alta. cele sociale (precum cel de la Porto Alegre) reunesc reprezentanþii zonelor defavorizate ale lumii. multidimensional. în care factorii: economic. iar. Altermondialismul porneºte de la denunþarea racilelor endemice ale mondialismului actual ± multiplicarea discrepanþelor dintre Nord ºi Sud. o propunere ºi un demers pentru o alternativã. la ordinea internaþionalã a finanþei ºi comerþului. FMI.organizãrii interne a statului ºi a politicilor instituþiilor mondiale (precum: OMC. Ca forum de dezbateri. . amplificarea inegalitãþilor dintre bogaþi ºi sãraci sau accentuarea insecuritãþii ecologice care demonstreazã incapacitatea modelului economic occidental de a oferi un viitor durabil pentru întreaga omenire ± ºi propune un model global de dezvoltare.

fondatã pe o contestare a organizãrii actuale a puterilor în sânul sistemului financiar internaþional. coagulãrii eforturilor militanþilor altermondialiºti într-o direcþie unicã. fondat pe puterea popoarelor ºi pe o nouã concepþie a dezvoltãrii durabile´ (Attac. ecologic ºi cultural se conjugã în mod viabil. în consecinþã. La nivel teoretic. 2004). Dacã diversitatea componentelor ºi natura sa de Ämiºcare a miºcãrilor´ se dovedesc eficace ca front de contestare ºi denunþare a mondialismului real. . Astfel spus. lipsa omogenitãþii împiedicã construirea unui program de acþiune clar ºi coerent ºi dãuneazã.social. un proiect care presupune: ÄO reformã radicalã a instituþiilor financiare internaþionale. democraþie ºi justiþie socialã. dogma neoliberalã a liberului schimb ºi primatului absolut al privatului este respinsã ºi înlocuitã cu un discurs impregnat de valori precum: solidaritate. ca o condiþie prealabilã a construirii unui mondialism alternativ.

important rãmâne nu numai a gândi o altã lume. mai ales. 2005. respectiv. democraþia º. p. De altfel. . al confruntãrilor de tot felul dintre susþinãtorii celor douã mondialisme ± cel în vigoare ºi. ºi chiar cum va fi posibilã. protecþia mediului. cel în stare de proiect ± ne aratã cã o altã mondializare este necesarã.16). dar nu ºtim când. o orientare comunã se afirmã pe teme generale precum: promovarea unei dezvoltãri durabile. Aºadar.Totuºi. pacea. altermondialismul riscã însã sã devinã ºi. sã rãmânã o nouã ºi simplã Äutopie contestatarã´. în care ºi-a desemnat ca principal adversar ideologic ultraliberalismul ºi cu ambiþia de a deveni rapid un Ämotor teoretic´ nu numai de a explica. respectarea drepturilor umane fundamentale. dar ºi a transforma radical lumea existentã. dar ºi a o schimba pe cea existentã în direcþia doritã (Bornstein. spectacolul de pânã acum.a. Cu un discurs idealist.

p. realizatã. de impunere a mondializãrii economice prin mijloace violente.internaþionale ºi apoi va deveni sinonimã cu mondializarea/ globalizarea. Unitatea-totalitatea este teritoriul capitalismului contemporan´ (Zarifian. care sã instaureze o zonã a liberului schimb între Casablanca ºi Karachi ºi o Ädemocraþie à la . Terra pare o unitate: naþiunile. pe care filosofii platonici nu au încetat sã o viseze ºi care apare. 1999. statele.W. în sfârºit. pe lângã semnificaþia de Äglobalizare a terorismului´. regimurile politice se amestecã fãrã ca prin aceasta sã disparã. ori Äprimul rãzboi al secolului 21´. Vãzutã din spaþiu. rasele. a OMC a fãcut ca noile achiziþii ale lexicului sã se rãspândeascã pe întreaga planetã. în 1994. ÄAceastã globalizare corespunde imaginii care se are despre globul pãmântesc din sateliþi ºi pe care ºi-au format-o conducãtorii marilor întreprinderi. Bush). frontierele. Este marele vis al unei unitãþi-totalitãþi. 3). popoarele. au inaugurat ºi ele o tendinþãdimensiune care continuã în Afganistan ºi Irak. dupã care Älumea nu va mai arãta aºa cum a fost´ (G. Crearea. Proiectul Ämarelui Orient Mijlociu´. Evenimentele din 11 septembrie 2001. reglementãrile juridice.

(2003). (2005). Declaraþie în faþa celui de-al 10-lea Consiliu mondial al poporului rus. . O replicã încearcã sã se înfiripeze prin Acordul comercial al popoarelor.. 4 aprilie 2006. J. 6-12 avril. între preºedinþii: Fidel Castro (Cuba). este expresia sa cea mai elocventã. încheiat în aprilie 2006. Le Nouvel Internationalisme. RIA Novosti Attali. Editura Textuel. nr. Comment changer le monde. La Decouverte. revoluþiile Äorange´ din Europa esticã se înscriu în acelaºi perimetru mondialist de acaparare a zonelor petrolifere. ÄLe phénomene Sudoku´. 2006 Bensaid. Moscova. Patriarhul Moscovei ºi al întregii Rusii (2006). în revista L¶Express. Hugo Chavez (Venezuela) ºi E.roumaine´ (dupã expresia lui P. Economie teoreticã ºi aplicatã 124 Bibliografie Alexei al II-lea. Wolfovitz). Paris Bornstein. Morales (Bolivia). D. D. În sfârºit.

Paris De Sousa Santos.Paris Cohen.. B. (2004). 6e edition mise à jour Defarges. Sao Paulo Diamond. Editura Flammarion. A. (2005). având ca obiectiv ultim sã-i determine pe cei . Editura Exils. Editura Eyrolles. Ph. Z. Paris Defarges.M. Paris Laidi. Rubbettino Editore. La mondialisation. Ou va l¶Europe. University of California. M. (2006). Presses Universitaires de France. Editions Grasset&Fasquelle. (2004). (2000). (2005). L¶Empire. Editura Cortez. ÄA destra di Porto Alegre´. La grande perturbation. (2005).M. Roma Hardt. În fiecare þarã debitoare este necesar sã se efectueze o reformã fiscalã bazatã pe douã principii: a)diminuarea sarcinii fiscale care greveazã veniturile mari. Ph. Collapse: how societies choose to fail or succeed. M. (2005). Los Angeles Fraquelli. J. O Forum social mundial: manual de uso. La mondialisation et ses ennemis. Negri. D. Paris (3) Principiile acestei acþiuni ar fi urmãtoarele: 1.

Înlãturarea. a taxelor vamale. Intensificarea protecþiei proprietãþii private. 7. într-un sistem cât mai susþinut. cu 10% anual. pe cât posibil. Crearea transparenþei pieþei: eliminarea . Liberalizarea. 10. cât mai rapidã ºi completã posibil. pentru a garanta jocul liber al competiþiei dintre diferitele forþe economice în prezenþã. Garantarea unui tratament egal pentru investiþiile autohtone ºi strãine. Limitarea deficitului bugetar. ca prioritate. 5. prin eliminarea scutirilor fiscale de care beneficiazã cei mai sãraci. 2. Dezvoltarea liberalizãrii schimburilor comerciale.bogaþi sã efectueze investiþii productive ºi b)mãrirea masei contribuabililor. pentru a determina creºterea volumului impozitului. Întrucât comerþul liber progreseazã prin intermediul exportului e necesar. având ca obiectiv minim reducerea. printr-o formã specialã a tuturor întreprinderilor al cãror proprietar este statul ori o entitate parastatalã. a sectorului public prin privatizarea. Dereglementarea maximã a economiei þãrii. 3. în scopul de a spori securitatea acestora ºi a creºte volumul investiþiilor strãine. 8. 4. sã se favorizeze dezvoltarea acelor sectoare economice care sunt capabile sã exporte bunuri. 9. a pieþelor financiare. 6.

ÄAspirations´. J. 83/ octobre-novembre 2005 Sapir.totalã a subvenþiilor de stat pentru operatorii privaþi. în scopul de a menþine la un nivel scãzut preþurile la alimente. nr. în Pour changer le monde.. I. Ramonet. 2004. Editions Flammarion. D. L¶Emergence d¶un Peuple-Monde. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Maniere de voir. unissez-vous!. La Fin de l¶euro-libéralisme. (2003). I. în ÄAltermondialistes de tous les pays . statele din Lumea a treia care subvenþioneazã. Presses .. 62-63). în ceea ce priveºte cheltuielile statului.7/juin-juillet 2004 Ramonet. numãr special al publicaþiei Le Monde diplomatique ± Manière de voir. Paris Zarifian. Seuil. (1999). (2004). trebuie sã renunþe la aceste politici. (4) De la aceastã crizã au scãpat numai China (care a refuzat deschiderea financiarã preconizatã de Äconsensul mondialist´) ºi Malaiezia (care a recurs la mãsura taxãrii modulate a ieºirilor de capital). Ph. nr.´. (2006). pp. L¶Autre Mondialisation. Protestataires. Paris Walton. se impune acordarea unei prioritãþi celor destinate dezvoltãri infrastructurilor (Ziegler.

20 octobre . Zed Books. Convention sur la protection et la promotion de la diversité des expressions culturelles. Paris Foro Internacional sobre Globalizacion (2003). Ediciones Destino. Le developpement a-t-il un avenir? Pour une économie solidaire et économe.A. Paris Ziegler. (2005). Editions Robert Laffont. (2005). Editura Mille et Une Nuits. Amory Starr. Barcelona Global Revolt (2005). Barcelona ATTAC (2004).I. Los nuevos amos del mundo.. J. Paris. London-New York UNESCO. (2004). Alternativas a la Globalizacion Economica. Gedisa editorial. Comment sera le monde en 2020?. rapport. Paris C. A Guide to the Mouvements Against Globalization.Universitaires de France.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful