Aspecte pozitive ale revolutiei

Conform celor trei principii enuntate de revolutionari la 26 august 1789: egalitate, libertate, fraternitate, putem sintetiza ceea ce este pozitiv în aceasta revolutie doar în doua cuvinte: egalitate si libertate, renuntînd la ultimul deziderat, fraternitatea, întrucît acesta reprezinta mai mult un deziderat evanghelic, stringent si necesar de altfel, dar imposibil de realizat în orice conjunctura istorica în care oricînd factorul uman, fragil si schimbator, îsi pune amprenta determinanta, tot la fel de fragila si schimbatoare. Egalitatea. Inainte de proclamarea declaratiei drepturilor fundamentale ale omului, Constituanta decretase deja abolirea drepturilor si privilegiilor nobililor. Declaratia din 26 august precizeaza înca din primul articol ca: ³Oamenii se nasc si traiesc liberi si egali în drepturi, iar deosebirile sociale nu pot fi fundamentate decît pe utilitatea comuna´. Art. 6: ³Toti cetatenii«sînt admisi în mod egal la toate demnitatile, oficiile si serviciile publice, conform capacitatilor lor«´. Trebuie precizat însa ca aceste afirmatii vor ramîne pentru mult timp doar principii teoretice; nobilimea reprezenta o forta si o structura istorica determinanta pentru viata Frantei, ca si a celorlalte tari europene, nobilime ce-si va pastra într-un ritm descrescator vechile privilegii. Tot acum încep sa înceteze si discriminarile confesionale (24 septembrie 1789, 28 septembrie 1791, 17 martie 1808), ca si imunitatile clericilor în fata legilor civile; statul îi considera cetateni egali în drepturi si datorii cu toti ceilalti. In baza egalitatii tuturor în fata legilor, deriva, printre altele, obligativitatea generala a serviciului militar (Napoleon avea nevoie de o armata din ce în ce mai numeroasa). In practica, însa, vechea nobilime si noii îmbogatiti vor gasi numeroase cai pentru a evita acest serviciu. Principiul egalitatii favorizeaza crearea unui nou tip de stat, cu o organizare juridica si administrativa valabila pentru întreg teritoriul sau. Incep sa dispara particularitatile legislative ale vechii Frante împartite în multe circumscriptii teritoriale de origine feudala. Acum îsi fac simtita prezenta prefectii; în plus, tribunalele locale autonome sînt desfiintate, înlocuite fiind cu trei grade de instanta, subordonate puterii centrale.

Libertatea. Art. 4 al declaratiei drepturilor omului precizeaza ca orice cetatean are ³puterea de a face tot ceea ce nu dauneaza altora´. In baza acestei libertati, omul decide cui sa-i încredinteze puterea de a conduce, putere care de acum înainte nu va mai fi considerata ca avînd o origine divina, ci una umana, omul fiind acela care decide cum si în ce forma sa fie organizata si condusa societatea în care traieste. Art. 3 al declaratiei noteaza cu toata claritatea: ³Principiul oricarei suveranitati rezida în mod esential în natiune´. Conducatorul statului nu va mai recurge la formula ³prin harul lui Dumnezeu´, ci ³prin vointa natiunii´, iar despre faptele sale va trebui sa se justifice în fata poporului,

mai grave decît cele ale vechiului regim. Sub aspect teoretic. trebuie facuta cu mijloace pasnice si tinînd seama de contextul general al societatii. ceea ce implica abolirea cenzurii. trebuie precizat însa ca daca libertatea de gîndire reprezenta atunci ca si astazi una din conditiile de baza ale progresului intelectual. celebra lege a lui Le Chapelier din 1791 suprima corporatiile medievale. Alte aspecte ale libertatii: libertatea de opinie si de tipar. adevaratele drame ale Europei si ale Americii Latine de la sfîrsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului nostru. sfîrsitul perioadei de intoleranta religioasa. uitînd astfel un aspect simplu dar esential: orice reforma. Revolutia sanctiona astfel. într-un contrast evident cu gîndirea si lumea feudala. revolutionarii cuprinsi total de ideile iluministe considerau natura umana necorupta si incoruptibila. muncitorul îsi fixeaza singur ziua de munca (în teorie) si forma de asociere cu ceilalti în procesul muncii. Acum se nasc parlamentele în întelesul modern al cuvîntului. . parlamentarismul ve recere necesitatea unei autoritati inatacabile: totalitarismul si dictatura de stat.) pentru opiniile sale. Intrinsec si fara interventii din afara. Aici se poate observa cu usurinta atît laicizarea gîndirii. Desi. cel putin în parte. art. ci din cetateni. chiar si cele religioase´. în practica însa apara interesele burgheziei din care faceau parte si limiteaza drepturile vechiului regim. omul este capabil sa-si realizeze binele propriu. capabila de a discerne fara posibilitate de eroare între bine si rau si înclinata spre adevar si binele comun. care în actul practic calca principiul egalitatii tuturor oamenilor. Aspecte negative ale revolutiei Revolutia izbucnise printr-o revolta sîngeroasa. oricît de necesara si de importanta s-ar prezenta. ea a exasperat principiile de egalitate si libertate. Legat de libertatea de opinie. muncitorii sînt abandonati în mîinile si puterea noii burghezii. optimismul ingenuu cu care era îmbratisata totala libertate religioasa si cea a gîndirii umane comporta un grav pericol pentru oamenii mai putin pregatiti ca si pentru curentele ideologice anticrestine si anticatolice.n. exponentii revolutiei afirma egalitatea tuturor în drepturi si datorii. Omul. cît si cea a societatii. dînd mai mult spatiu de munca noii clase a muncitorilor. Aici vedem unul din marile contraste (nedreptati) ale revolutionarilor. revolutia loveste în stat ca organism central de conducere si de asigurare a binelui comun. în care intrau membrii claselor conducatoare. datoria sa este doar aceea de a apara ordinea juridica pozitiva. iar acestea vor degenera deseori în parlamentarism: discutii interminabile si sterile care genereaza numeroase crize de guvern.format de acum înainte nu din supusi. este recunoscuta libertatea oricui de a profesa orice convingere ideologica si religioasa. se trece imediat la cel practic. Incercînd sa distruga arbitrarul si privilegiile. De la aspectul teoretic. In acest fel. conform formatiei lor iluministe. In acest fel. atroce chiar. 10 afirma ca ³nimeni nu poate fi deranjat (împiedicat n. Principiul da nastere individualismului. Statul nu poate impune conditiile concrete de munca. In domeniul economiei. fapt generator de noi si flagrante discriminari sociale. Pe plan politic. Si ca într-un cerc vicios.

Biserica nu mai este considerata o societate perfecta. Mai mult.Revolutia franceza nu s-a declansat ca o miscare ostila Bisericii. spiritul iluminist al revolutiei nu mai poate suporta acest sistem. si chiar daca statul avea numeroase drepturi asupra Bisericii (numirea episcopilor. . care trebuie sa renunte sau sa fie constrînsa sa renunte la multe din prerogativele sale feudale si sa se conformeze noii mentalitati a timpului. impunerea de taxe. Biserica avea în posesie terenuri imense. clerul vechiului regim (ancien régime) ramînea o clasa privilegiata. In ochii statului exista o unica societate perfecta. conform principiului de colaborare dintre Biserica si stat. etc. încercînd chiar sa accepte atît cît îi era posibil ³Constitutia civila a clerului´. clerul s-a asociat în mare parte grupului Tiers état. în primele luni ale revolutiei. mentalitate plamadita pe spiritul iluminist. conferirea beneficiilor. Alaturi de nobilime. ea reprezinta un organism în interiorul statului. statul. bunuri mobile si imobile si o cantitate considerabila de bani.). rationalist si anticatolic.

i de i libert ile civile ale britanicilor stârneau admira ia întregii Europe.Un Walpole.politic i literar îndreptat împotriva reminiscen elor feudale.Ideile iluministe s-au r spândit în întreaga Europ .social.de pild .a educa iei menite s lumineze min ile maselor.fie ele i cu ambi ii ra ionalizatoare.nici whigii nici .a dogmelor i prejudec ilor.influen a unor asemenea concep ii a fost mai degrab redus .privea politica mai degrab pesimist. Iluminismul a reprezentat un curent de gândire filosofic.societatea englez fiind ostil oric 939g62j ror interven ii centralizatoare. pe care dorea s le înving prin for a ra iunii.iar din a doua jum tate a veacului întemeind teoriile Ädespotismului luminat ´.În Marea Britanie.ca pe o lume a intrigii i a corup iei.Politica intern a statelor europene în secolul XVIII Secolul al XVIII-lea a fost un ÄSecol al Luminilor ´.fundamentând mai întâi ac iunea opozi iilor burgheze.

pentru lumea Vechiului Regim.Limba francez oferea de asemenea un.instigat de Alberoni.Dubois.iar autori ca Diderot sau Voltaire erau licita i între aceste cur i periferice europene.pe care sprijinul statului a transformat-o în bancã regalã (1718).neîncredere în hârtia-moned .Pe plan intern.Nici ministrul de la Paris.tory nu s-au ar tat permeabili la idealismul politic iluminist.producând efecte infla ioniste.atât diplomatic cât i cultural.garantat de terenurile virgine din Louisiana.asupra întregii Europe.Sco ianul Law a propus înlocuirea complet a numerarului metalic cu hârtia-moned .în acela i timp s-a creat o companie colonial pe ac iuni.care a antrenat o nou bancrut i a afectat grav încrederea în creditul public.monarhii absoluti ti încercau s imite Parisul i ideile franceze. c rora le aduceau o nou str lucire.excelent instrument de comunicare.a emis i el preten ii la aceast pozi ie.parlamentele i-au acordat regen a ducelui de Orléans. Când Law a m rit emisiunea de bancnote i de ac iuni.De la Petru cel Mare la Frederic II. care l-ar fi f cut arbitrul Europei ceea ce a dus în ultim instan la Äcvadrupla alian ´.dar i încurajarea activit ilor comerciale În via a politic s-a înregistrat o mare instabilitate:Ludovic XV fiind minor.situa ia Fran ei nu era îns nici pe departe str lucit . Domina ia spiritual era exercitat de Fran a:savan ii i scriitorii ei instauraser o nou prepondern .Dup bancruta de la sfâr itul domniei lui Ludovic XIV a urmat c derea sistemului lui Law.în acest scop el a înfiin at o banc privat .nu a fost mai .a spiritului îns .sistemul s-a pr bu it în 1723.profitând de imensa cre tere a cursului acestora.dar Filip al Spaniei.

pe care slaba putere regal nu era capabil s le frâng .dar opozi iile nobiliare i burgheze.în schimb aceast perioad a marcat o puternic reac ie împotriva absolutismului i un reviriment al rolului Äcorpurilor intermediare ´(Parlamentele).În 1723 la moartea lui Orléans puterea a trecut ducelui de Bourbon care a continuat aceea i politic rece fa spanioli.Noul monarh.Dup ce a ref cut prosperitatea coloniilor i comer ului francez i a interzis ordinul iezuit.el i-a propus redresarea economic a Fran ei i evitarea unor conflicte în exterior:în acest scop a restabilit i pacea cu Bourbonii de la Madrid prin în elegerea de la Soissons. de politica francez a suferit o serie de e ecuri externe ca urmare a rolului nefast jucat de amanta monarhului.Dup el.devenit nepopular.capabil s realizeze unitatea de ac iune a celor dou ramuri ale casei de Bourbon.Choiseul a fost r sturnat de un complot al cur ii.a fost r sturnat în 1726 de preceptorul regelui.ajuns pe tron în 1774.a adus la putere o serie de mini tri reformatori:Turgot. Brienne.îns ulterior presiunile cur ii l-au silit s intervin în succesiunile polonez i austriac .ce a dus la putere o camaril incapabil s gestioneze grava criz financiar în care intrase ara.au dus la e ecul acestor tentative de .doamna de Pompadour.epuizate i învinse în R zboiul de apte Ani.cardinalul de Fleury.Necker.Calonne.Abia în a doua jum tate a veacului ministrul Choiseul a reu it s ridice din nou for ele Fran ei.Ludovic XVI.care a exercitat puterea pân la moartea sa în 1743.

adept al politicii infla ioniste.. dezordinea este complet .Stanislav Poniatowski.ÄP l riile ´.sus in tor al stabiliz rii financiare.ÄBonetele ´.ultimul rege polon.dup asasinarea lui Carol XII în 1718 a urmat o lung epoc de reac iune aristocratic numit Äera libert ii ´.Poniatowski a .subalternii nu mai ascult de superiori.În Suedia. partizan al înt ririi puterii regale.Un ambasador arist descria astfel aceast situa ie: Aici este o adev rat Polonie.în interior partidul nobiliar.Puterea monarhic dec zuse complet.preg tind practic Revolu ia.cât mai ales de Moscova i de Berlin.ÄP l riile ´erau cump rate de Fran a.fiecare este propriul s u st pân. Compara ia era perfect îndrept it .via a politic fiind dirijat de Dieta în care cele dou fac iuni se luptau.dup un aprig conflict. finan ate fiind din exterior:în vreme ce partidul burghez se bucura de subsidii britanice i ruse ti.Domina ia baltic era definitiv pierdut ca urmare a R zboiului Nordului.impus atât de unchiul s u.refacere financiar a Fran ei.influentul Adam Czartoryski.Politician iluminist.Fran a nu a fost singura ar în care monarhiei absolutiste i-a luat locul o epoc de instabilitate politic . care în anul urm tor au semnat un tratat prev zând imixtiunea comun în afacerile interne ale Var oviei.se înfrunta cu cel burghez.La moartea monarhului saxon în 1763 pe tron a urcat.c ci dup r zboiul de succesiune Polonia lui August III nu a mai fost decât o marionet politic a magna ilor i a marilor puteri.

dar toate ac iunile sale se izbeau de opozi ia nobilimii catolice organizat în Confedera ia de la Bar (1768).Berlinul i Moscova au procedat la o nou dezmembrare.Între 1760-1782 el a .a c ror anexare a fost consfin it printr-un acord (1772).f r a mai ine seama de austrieci.În Marea Britanie George III a încercat s reînvie prerogativele coroanei. Alte ri europene au cunoscut în schimb o evolu ie diferit .urmarea revoltei a fost completa lichidare a.singur Maria-Tereza s-a opus acestei ac iuni.Poloniei printr-un tratat rusoaustriac la care a aderat ulterior i Prusia (1795). ef al Äpartidei na ionale ´.20 de ani mai târziu.Trupele ruse.prusiene i austriece au ocupat regiuni întregi ale rii.marile puteri au decis s lichideze statul polonez împ r indu-l între ele. reducând cabinetul la un instrument docil.fiind îns rapid învins de interven ia extern .în prim vara anului 1794 acesta a eliberat capitala i a desfiin at servajul.în direc ia înt ririi autorit ii centrale sau a instituirii Ädespotismului luminat ´.sub conducerea lui Tadeusz Kosciuszko.f cut încerc ri disperate de a ridica puterea polonez prin introducerea veto-ului monarhic i a toleran ei religioase. Când aceasta a intrat deschis în r zboi cu Poniatowski i cu protectorii de la Moscova.De data aceasta polonezii s-au r sculat. i a reu it aceasta substituind corup iei parlamentare whig propria sa corup ie.ca urmare.iar partidul filo-rus din interior i-a acordat sprijinul s u.Dieta a acceptat aceast stare de fapt.una dintre cel mai reprobabile din întregul secol XVIII.

au ajuns la guvernare.Comunele au decis c rezultatele acesteia erau dezastruoase i c puterea regal ar trebui diminuat .a înlocuit vechea organizare feudal a Brandenburgului.i-a îndep rtat de la putere.influen at de Voltaire.cu un înv mânt de cea mai bun calitate.capabil s sus in eforturile militare enorme în raport cu popula ia i dimensiunile rii.dar radicalismul principalului lor teoretician.aducând în schimb un cabinet tory condus de tân rul Pitt.a urmat o perioad în care mersul reformelor a fost încetinit de domnia unor suverane incapabile.se instala astfel domnia oligarhiei conservatoare.guvernat f r partide.În Imperiul arist.cu un stat modern.în doar un an ei au reu it s reduc masiv corup ia parlamentar .dup Petru cel Mare. .reu ind s submineze chiar i prestigiul lui Pitt (devenit conte de Chatham)care a încercat s asigure un echilibru între Coroan i Parlament.Ini ial whigii.Edmund Burke.Dobândirea independen ei de c tre coloniile americane a ruinat îns guvernarea personal a lui George.cu un personal politic i cu idei noi.dominat de aristocra ia junkerilor .regenerate îns . Pe continent modelul Ädespotismului luminat ´a fost adoptat de toate regimurile autocratice în încercarea de a combate abuzurile vechiului Regim f r a afecta infrastructura statului i societ ii:astfel în Prusia Frederic II.ele au adoptat o mo iune care condamna dur r zboiul din America i au provocat demisia cabinetului impus de monarh iar la putere au revenit vechile partide.du mani declara i ai regelui.extrem de dezvoltat economic i de urbanizat.

Habsburgii au întreprins cea mai însemnat tentativ de reformare a statului înainte de Revolu ia Francez .influen ate de favori ii lor.suprimarea tuturor drepturilor speciale ale st rilor i confesiunilor într-un drept civic general egal pentru to i.îmbinând absolutismul politic cu ideile iluminismului.ce a r v it regiunea agricol a Volg i între 1773-1775.numit i iosefinism .îns progresele.chiar i for ate.Opera lui Petru a fost completat abia de Ecaterina II (1762-1796)care a continuat expansiunea extern dezvoltarea economic i i administrativ a Rusiei în ciuda tendin elor centrifuge atât ale nobilimii.Consecin ele acestui program reformator au fost îns discutabile:dac el a permis ridicarea unor popoare pân atunci oprimate.cât i ale ranilor.acesteia.eliberarea iobagilor i reparti ia echitabil a sarcinilor de stat asupra tuturor p turilor sociale i emanciparea statului de biseric sunt în opinia marelui istoric Otto Hintze tr s turile caracteristice Ädespotismului luminat ´austriac.a c ror condi ie s-a înr ut it.Ele s-au materializat în r zboiul r nesc condus de Emilian Pugaciov. Unitatea statului i centralizarea administrativ . organizarea teritorial a statului prin desconsiderarea con tient a grani elor istorice.ale Rusiei nu au putut fi oprite de aceste opozi ii.ostil birocratiz rii i seculariz rii.Austria a trecut printr-un proces similar în timpul Mariei-Tereza (1740-1780) i mai ales al fiului.precum românii din .Iosif II (17801790).

Ardeal.viitorul împ rat Leopold II.care s nu loveasc deschis nici în puterile locale i nici în Biseric .un stat birocratizat autoritar.poate cel mai mare succes al politicii iluministe a fost înregistrat în Toscana.ca i în Prusia.Chiar i în Suedia ÄBonetele ´.în schimb a creat.reac ie necesar la nenum ratele opozi ii întâmpinate de un asemenea interven ionism etatic.unde fratele lui Iosif II.care ajunseser s controleze Dieta au fost r sturnate de la putere de c tre Gustav II cu sprijinul aristocra iei în 1772.un Beamtenstaat .a eliminat servajul i a dat un avânt politicilor sanitare i educa ionale.instaurându-se un regim de Ädespotism luminat ´ caracterizat prin sl birea puterii marii nobilimi.Din acest punct de vedere.ca urmare monarhul a fost asasinat 20 de ani mai târziu de c tre aristocra ii jigni i de desfiin area privilegiilor.dar i prin fiscalitatea excesiv . .a aplicat în 25 de ani de guvernare o serie de m suri modernizatoare moderate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful