COLEGIUL ECONOMIC “GEORGE BARIŢIU” SIBIU

Calificare profesională: Tehnician în activităţi economice

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ DE NIVEL 3

Coordonator: Prof: Ihora Elena

Elev: Natea Iulia Maria

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME

SIBIU, 2010

2

COLEGIUL ECONOMIC “GEORGE BARIŢIU” SIBIU Calificare profesională: Tehnician în activităti economice CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME Coordonator: Prof: Ihora Elena Elev: Natea Iulia Maria .

.....10 2.......22 Anexe 4 . Documente primare utilizate pentru evidenţa stocurilor…………………………………………5 1..15 3....6 1. Operaţii contabile………………………………………………………………………………. Contabilitatea analiticã…………………………………………………………………………...4 1.. Generalităţi………………………………………………………………………………... Contabilitatea sinteticã……………………………………………………………….. Noţiuni generale…………………………………………………………………………………..7 Capitolul II – Evaluarea stocurilor 2..1.2...Stocuri – active circulante ale patrimoniului 1.CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SIBIU... Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune…………………………………………………….4.2.16 Bibliografie…………………………………………………………………………………………..3..3...... Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu…………………………………………………....1.1....15 3...11 Capitolul III – Contabilitatea materiilor prime si materialelor 3.... Conturi utilizate………………………………………………………………………..2 Capitolul I ..2... 2010 CUPRINS Argument………………………………………………………………………….

cu cheltuieli cât mai mici sau într-un timp cât mai scurt etc. orice întreprindere cu activitate industrială. cu atenţie şi exigenţă prin abordarea de tip conceptual al problematicii aferente contabilitãţii stocurilor şi în egalã măsură prin prezentarea corectă a tratamentelor contabile actuale în interdependenţa lor cu aspectele de natură fiscală care prezintă interes pentru agenţii economici. şi creditor. de utilaje pentru transport-depozitare. 5 . fie unui serviciu de fabricaţie (stocuri de materii prime sau de semifabricate). coeficienţi tehnologici.. Începând cu anii ’90. nu numai ca urmare a naturii economice a acestuia. În concepţia sa. Procedând astfel. de planificare sau proiectare. În activitatea curentă a agenţilor economici apar probleme operative de producţie. conturi. cel care o avansează. fie unui serviciu de după vânzare (piese detaşate). consumuri specifice etc. s-a elaborat prezenta lucrare. situaţii fiscale. Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de profit. Fiecare mişcare sau tranzacţie intervenită în masa averii şi implicit a capitalului este reprezentata ca un raport intre primire şi dare. se pot formula probleme care să ţină seama de scopul agenţilor economici atunci când porneşte procesul tehnologic. aceştia identificându-se. partida dublă este definită prin prisma ecuaţiei de schimb dintre avere = capital. în ordinea in care au avut loc. cheltuieli unitare. situaţii contablile de sintezã) Aceastã nouã arhitecturã modificã profund logica funcţionãrii sistemului contabil. Pornind de la anumite date cunoscute. respectiv. după caz. de servicii sau de altă natură. fie unei clientele (stoc de produse finite). Stocul este o rezervă de material destinat să satisfacă cererea beneficiarilor. sau a stocurilor de produse finite şi bunuri de larg consum în activitatea de desfacere a mărfurilor. În contextul celor amintite anterior. de exemplu: un program de producţie realizat cu beneficii cât mai mari. respectiv. disponibil de resurse. între debitor. find formulate în lucrarea sa. fie unui serviciu de întreţinere (articole de consum curent sau piese de schimb). Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii dau conţinut funcţiei comerciale a unei firme şi se efectuează pe baza politicilor de cumpărări şi vânzări stabilite de managerii firmei. ce posed şi cui datorez. “Tratatus de computis et scripturis”.Ansamblul acestor informaţii constituie baza de date alimentată pe măsura derulării operaţiuniilor care permit editarea documentelor contabile în forma clasică şi pe suport de hârtie (jurnale. Teoria stocurilor a apărut din necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice şi cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime şi materiale în procesul de producţie. comercială. cel care primeşte valoarea. care se cer rezolvate în aşa fel încât ele să corespundă unui anumit scop. precum şi toate afacerile acestuia. concretizate în afectarea unor importante spaţii de depozitare-păstrare. ci şi pentru că realizarea lui atrage cheltuieli apreciabile. respectiv: beneficii unitare.El analizează contabilitatea ca un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce apaţine unui negustor. efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii. care a apărut la Veneţia in anul 1494. pe măsura dezvoltării echipamentelor (calculatoare. Luca Paciolo a formulat o judecată care se ridică la rangul de principiu fundamental al contabilităţii ca disciplină ştiinţifică. de fonduri financiare etc. caracteristice procesului economic. imprimante) s-au utilizat fişierele cu acces direct în locul fişierelor secventiale.CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME Argument Prima definiţie dată contabilităţii aparţine italianului Luca Paciolo. Tratarea procesului de stocare ca proces “obiectiv necesar” se impune.

în măsura posibilităţilor. Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive. iar stocul reprezintă acel “tampon inevitabil” care asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor materiale. procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionărilor cu cel al producţiei. apreciază că trebuie să evite. care dorind să fie satisfăcut imediat. Tot în acest prim capitol am explicat ce inseamnã contabilitatea analiticã a stocurilor (aici am prezentat si explicat fecare metoda în parte: metoda cantitativ-valoricã. în mod obiectiv. Obiectivul beneficiarului va fi reducerea la minim a riscului de ruptură de stocuri. siguranţă şi garanţie în alimentarea continuă a producţiei şi ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. obiectivul conducerii stocului constând în căutarea acestui echilibru. dupã gradul de individualizare şi modul de gestionare>>.CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME Evoluţia nivelului stocului este interesantă din două puncte de vedere: din punctul de vedere al producătorului. Altfel spus. primului ieşit (LIFO). de repartizare a lor pe deţinători. este necesar. Ca proces economic complex. pentru a se asigura ritmicitatea producţiei materiale şi a consumului. să se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate. de depozitare şi păstrare. metoda operativ-contabilã sau pe solduri şi metoda global valoricã) şi contabilitatea sinteticã a stocurilor. Rolul determinant al stocurilor este evidenţiat de faptul că acestea asigură certitudine. dupã apartenenţa la patrimoniu. deoarece această valoare permite cunoaşterea imobilizării totale a stocului şi scopul producătorului va fi reducerea imobilizării la valoarea sa minimă. Lucrarea “Contabilitatea materiilor prime” este împãrţitã în 3 capitole: capitolul I “Stocuri – active circulante în patrimoniu”. de redistribuire şi mod de utilizare. Pentru început am prezentat câteva generalitãţi privind contabilitatea materiilor pime şi materialelor. de formare şi evidenţă a acestora. de urmărire şi control. În cel de-al II-lea capitol am explicat cum se face evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu dar şi la ieşirea din gestiune (aici am prezentat detaliat toate metodele folosite << metoda primului intrat. rupturile de stoc. capitolul II “Evaluarea stocurilor” şi capitolul II “Contabilitatea materiilor prime şi materialelor”. de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu. metoda ultimului intrat. aceasta incluzând atât probleme de conducere. dimensionare. din punctul de vedere al beneficiarului. apoi am prezentat conturile utilizate pentru ţinerea evidenţei contabile. care este preocupat de valoarea medie a nivelului stocului. cât şi probleme de recepţie. Este deci necesar să se stabilească un echilibru. am prezentat documentele primare utilizate pentru evidenţa stocurilor. Aceste două puncte de vedere sunt contradictorii: riscurile de ruptură de stocuri nu sunt reduse decât dacă imobilizările sunt foarte mari. În primul capitol am prezentat cateva noţiuni generale privind stocurile (le-am clasificat dupã mai multe criterii <<dupã sursa de provenienţã. metoda costului mediu ponderat CMP>> totodatã exemplificândule) În cel de al III -lea capitol am arãtat cum se ţine contabilitatea materiilor prime şi materialelor. 6 . Pe baza celor douã metode de inventariere <<în cazul utilizãrii inventarului permanent şi în cazul utilizãrii inventarlui intermitent >> am arãtat operaţiile contabile care trebuie sã se facã în orice întreprindere. primului ieşit (FIFO). gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere.

” În categoria stocurilor sunt cuprinse: . respectiv .Article I.stocuri interschimbabile sau fungibile De asemenea. care participã sau ajutã la procesul de producţie .mecanisme. dispozitive.produse finite .produse reziduale . “Stocurile privite ca şi componente ale activelor circulante se află într-o continuă mişcare.stocuri identificabile .producţia în curs de execuţie . schimbându-şi forma materială şi utilitatea în cadrul circuitului economic al patrimoniului (materii prime.1.ambalajele care includ stocurile utilizate pentru pãstrarea şi transportul bunurilor . care participã în mod direct la fabricarea produselor . 1.materiale consumabile.semifabricate .stocuri fabricate  după apartenenţa la patrimoniu . servicii din cadrul unitaţilor economice care sunt destinate pentru a se consuma la prima utilizare. verificatoare. produse finite.stocuri care fac parte din patrimoniu .materialele de natura obiectelor de inventar .produsele. Noţiuni generale Capitolul I Stocuri – active circulante ale patrimoniului Stocurile şi producţia în curs de execuţie se pot defini ca fiind ansamblul de bunuri materiale.materiile prime. seminţele şi materialele de plantat. materiale pentru ambalat. bani). stocurile sunt recunoscute numai atunci când este posibil ca ele să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor să poată fi evaluat în mod credibil. echipamente de lucru şi imbrãcãminte specială .mãrfurile. adicã producţia care nu a parcurs toate etapele procesului tehnologic .bunuri cu valoare mai mica decât limita prevazutã de lege pentru a fi considerate mijloace fixe . titluri de valoare. respective materiale auxiliare. În calitatea lor de active. în categoria stocurilor mai intrã bunurile aflate în custodie pentru prelucrarea sau în consignaţie la terţi. pot fi vândute dupa încheierea procesului de prelucrare urmarea unui ciclu de producţie sau ele se pot vinde în starea în care s-au cumpărat. amenajãri provizorii Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii:  după sursa de provenienţã . adicã bunurile cumpãrate de unitate în vederea revânzãrii prin unitaţile proprii sau prin alte unitãţi comerciale În categoria stocurilor de natura obiectelor de inventar intră: . piese de schimb. .echipamente de protecţie.stocuri cumpãrate . Article II. producţie în curs. combustibilii.stocuri care nu fac parte din patrimoniu  după gradul de individualizare şi modul de gestionare . aparate de măsurã şi control -baracamente.animale şi pãsãri .

Livrarea măfurilor şi a produselor se face pe baza “Dispoziţiei de livrare”. Documente primare utilizate pentru evidenţa stocurilor Acitvele circulante genereazã diverse operaţiuni legate de procesele de: . document folosit atât la consemnarea depozitãrii unor bunuri provenite din producţie proprie.De asemenea.eliberare din depozite . cu sau fãrã aviz de însoţire a mărfii.2. realizată de cãtre specialişti.aprovizionare .inventariere . “Avizului de însoţire a măfii” şi a “Facturii fiscale”. urmând ca pe baza constatărilor gestionarul sã întocmeascã “Nota de recepţie şi constatare de diferenţe”  recepţia calitativă. tehnologi Pentru ieşirile de stocuri se pot folosi urmãtoarele documente:  Avizul de însoţire a mărfii şi Factura fiscală. În general documentele de evidenţa a stocurilor evidenţiazăintrăile. În funcţie de specificul activitãţilor. în cazurile când există diferenţe la recepţie . proces care presupune parcurgerea anumitor etape:  recepţia transportului pe baza documentului denumit “Proces verbal de constatare”  recepţia cantitativă.vânzare Pentru intrările de stocuri se pot utiliza următoarele documente:  Avizul de însoţire a mărfii. care se emite la livrarea stocurilor şi serveşte ca document pentru eliberarea şi scăderea din depozit a stocurilor. ele reperezintã sursele de informaţii pentru controlul operativ şi contabil. ca document de însoţire a bunurilor pe timpul transportului. ieşirile şi existenţele de la un moment dat şi pentru un anumit loc de depozitare.1.păstrare . când sunt depozitate în mai multe locuri şi când sunt refuzate la plată. utilizată la consumul materiilor prime cu frecvenţă mare a ieşirilor din magazine  Bon de vânzare. ca document pentru întocmirea facturii şi ca document de încãrcare a gestiunii primitorului  Factura fiscală. utilizat pentru vânzarea de măfuri prin unităile cu amăuntul Documentul de evidenţã operativăla depozit este “Fişa de magazie”. mai pot fi întocmite şi alte documente de evidenţã operative cum sunt:  Raportul de gestiune  Registrul stocurilor  Bonul de primire în consignaţie  Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie . care întocmeşte în momentul livrării bunurilor.prelucrare în procesul de producţie . care se întocmeşte la primirea şi recepţia bunurilor. cât şi pentru transferul lor între magazii ca restituiri la locurile de depozitare iniţiale Intrarea bunurilor în gestiune se relizează prin procesul de recepţie a stocurilor. Factura reprezintă actul justificativ pentru decontarea livrărilor care sunt efectuate  Nota de recepţie şi constatare de diferenţe. fiind ţinute doar în păstrare  Bon de predare-transfer-restituire. pentru materii prime şi materiale date în consumul productive  Fişa limită de consum. pentru ieşirile în afara uniăţii patrimoniale  Bonul de consum.

Unităile mari care folosesc metoda inventarului permanent în contabilitatea sintetică stocurilor pot sã organizeze contabilitatea analitică a stocurilor folosind una din urmãtoarele metode: → metoda cantitativ-valorică → metoda operativ-contabilăsau pe solduri → metoda global valorică Metoda cantitativ valoricã. Contabilitatea analiticã a stocurilor În vederea asigurării integrităii stocurilor. unităţile mari trebuie săîşi organizeze o contabilitate analiticã a stocurilor. a evidenţei operative a stocurilor la locurile de depozitare.Unitãţile mici şi mijlocii care folosesc metoda inventarului intermitent în contabilitatea sinteticã a stocurilor nu organizeazã contabilitate analiticã a stocurilor.3. iar lacontabilittae se ţine o evidenţã cantitativvaloricã cu ajutorul formularului “Fişa de cont analytic pentru valori materiale”. document cu document. tot pe fiecare sortiment.Aceastã metodã presupune evidenţa mişcãrii stocurilor la contabilitatea materialelor numai în expresie valoricã pe gestuni. pe fişe de cont analitic După aceasta metodă. Suprimarea fişelor de cont analitice pe feluri de stocuri de la compartimentul financiarcontabil impune conducerea corectã. Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt următoarele: ⇒ operarea cantitativã a stocurilor în fişele de magazine ⇒ întocmirea documentului Borderou de predare a documentelor ⇒ înregistrarea documentelor în “ Fişele de cont analytic pentru valori materiale ⇒ verificarea concordanţei înregistrãrilor din Fişele de magazie cu cele din Fişele de cont analic ⇒ verificarea concordanţei înregistrãrilor din Fişele de cont analitic cu situaţia din Fişele de cont sintetic cu ajutorul Balanţelor de verificare analitice Înregistrările în “Fişele de analitic pentru valori materiale” se fac. cu cea mai mare atenţie. Borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie  Borderoul de predare a documentelor 1. Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt următoarele: ⇒ evidenţa cantitativã a bunurilor la locurile de depozitare pe categorii de stocuri cu ajutorul Fişei de magazie ⇒ întocmirea borderoului de predare a documentelor pe baza fişelor de magazie şi a documentelor de intrare-ieşire în contabilitate ⇒ întocmirea Registrului stocurilor la sfârşitul lunii în care se trec: . pe baza documentelor de intrare-ieşire a bunurilor stocabile în şi din gestiuni care au stat la baza înregistrãrii în “Fişa de magazie”. la locurile de depozitare se ţine o evidenţã cantitativã cu ajutorul formularului “Fişa de magazie” pe fiecare sortiment. conturi de stocuri şi grupe de bunuri. Metoda operativ contabilã sau pe solduri Utilizarea metodei operativ-contabilă sau pe solduri se bazează pe suprimarea fişelor de conturi analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar-contabil şi înlocuirea ei cu fişe centralizatoare a mişcãrilor valorice pe grupe de bunuri.

aportate de către asociaţi. Periodic. contabilitatea se ţine cu ajutorul “Fişei de cont pentru operaţiuni diverse”.cantitãţile de stocuri preluate din fişele de magazie . se face un control al concordanţei dintre evidenţa operative şi cea contabilã. Soldul lor este debitor şi este un sold care se preia în activul bilanţului. cât şi în contbilitate. “Aceastã metodă de contabilitate analitică a gestiunilor de stocuri poate fi practicată atunci când nu existã obligaţia legală. pe baza documentelor de depunere a numeraruluirezultat din vânzãri în casieria unitãţii sau direct în conturile bancare ale acesteia. Controlul concordanţei înregistrãrilor effectuate la gestiuni şi în contabilitate se face periodic prin punctajul valoric al documentelor înregistrate în cele douã evidenţe.totalul valorilor determinate ⇒ întocmirea Fişei centralizatoare a mişcãrilor valorice pe grupe de bunuri Metoda global valoricã Aceastã metodă presupune ţinerea evidenţei valorice atât la nivelul gestiunii. Aceastã metodă se utilizează mai ales în cazul unităţilor de desfacere cu amãnuntul. Documentele care se întocmesc sunt Raportul de gestiune şi Fişele de cont pentru operaţiuni diverse. conturile din clasa 3 se grupeazã astfel:  Conturi care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de intrare . Este o metodã cu multiple avantaje mai ales în domeniul reducerii volumului de muncã.Aceste conturi sunt conturi de bilanţ sau de inventar. Ele furnizeazã informţii de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. iar managerii unitãţilor patrimoniale nu dispun ţinerea unei evidenţe cantitativ valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei gestiuni”. Contabilitatea sinteticã a stocurilor Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a din Planul de conturi general. La compartimentul financiar-contabil. denumitã “Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Soldul conturilor este debitor şi reprezintã valoarea bunurilor şi srviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar. vânzare şi alte destinaţii. La locul de depozitare se foloseşte formularul denumit “Raport de gestiune” care se completeaza numai valoric .4. realizate din producţia proprie şi din alte surse.preţurile unitare .. Ele se crediteazã cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale prin consum. 1. Conturile de stocuri au funcţia contabilă de activ. Ele se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin achiziţionarea de la furnizori. Clasa a 3-a de conturi cuprinde urmãtoarele grupe de conturi: grupa 30 “Stocuri de materii prime şi materiale” grupa 33 “Producţia în curs de execuţie” grupa 35 “Produse” grupa 36 “Animale” grupa 37 “Mãrfuri” grupa 38 “Ambalaje” grupa 39 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţia în curs de execuţie” Dupa conţinutul economic.

este un cont de pasiv şi începe sã funcţioneze prin a se credita  se crediteazã cu adaosul comercial aferent mãrfurilor intrate în unitate  se debiteazã cu adaosul comercial aferent mãrfurilor ieşite din unitate  soldul final al contului este creditor şi repezintã adaosul comercial aferent mãrfurilor din stoc  conturile din grupa 39 sunt conturile din provizioane. conturile de diferenţe de preţ funcţioneazã astfel:  conturile se debiteazã cu diferemţele de preţ (în roşu sau negru) aferente stocurilor intrate şi se crediteazã cu diferenţele de preţ aferente stocurilor ieşite  soldul final al conturilor este debitor şi poate în roşu sau negru. 388. deşi presupune un volum mare de muncã. şi din punct de vedere a funcţiei contabile sunt conturi de pasiv  conturile de provizioane se crediteazã cu valoarea provizioanelor de depreciere constituite sau majorate  conturile de provizioane se debiteazã în momentul anulãrii sau diminuãrii provizioanelor  soldul final al conturilor de provizioane este creditor şi reprezintã provizioanele constituite şi neutilizate Contabilitatea sinteticã va reflecta: ⇒ stocul iniţial. Conturile rectificative. aceste conturi sunt conturi de active. ce se vor înregistrate în debitul conturilor corespunzãtoare ⇒ ieşirile din cursul lunii. el reprezentând diferenţele de preţ aferente stocurilor existente în unitate  contul 378 “Diferenţe de preţ la mãrfuri”. 368.Metoda inventarului intermittent poate fi utilizatã de unitãţi patrimoniale mici şi mijlocii şi se caracterizeazã prin faptul cã în contabilitatea sinteticã nu se urmãresc stocurile intrate şi ieşite în cursul perioadei de gestiune.În aceastã categorie intrã urmãtoarele conturi:conturile 308. Dacã se utilizeazã ca şi conturi de active. care cuprind conturi din grupele 30. Ele se debitează cu valoarea stocurilor intrate. Pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se procedează astfel: . sau substractive care au rolul de a corecta valoarea de intrare a stocurilor.Soldul final al contului este debitor şi reprezintă stocurile existente la un moment dat. 378 şi conturile de provizioane Conturi care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de intrare (la cost istoric). respectiv conturile 308.Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite. 38. 348. Metoda inventarului permanent. care va fi cel final din luna precedentã şi nu poate fi decât debitor ⇒ intrãrile în cursul lunii. Dupã funcţia contabilă. 33. în baza documentelor de ieşire a stocurilor care vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri ⇒ în baza elementelot menţionate mai sus se va stabili în permanenţã stocul scriptic al bunurilor Folosirea acestei metode presupune: ⇒ utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor ⇒ folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor. 37. 34. 36. 348. pe baza documentelor de intrare a stocuriloe. asigurã o cunoaştere mai riguroasã a mãrimii stocurilor şi un mai bun control al integritãţii patrimoniului. 388. de la începutul lunii. 35. dacã este cazul ⇒ conducerea unei contabilităţi a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitiăã descrise mai sus Contabilitatea sintetică a fluxurilor de stocuri se poate organiza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent. Conturi substractive sau rectificative care au rolul de a corecta valoarea de intrare a stocurilor.

şi se înregistreazã asupra conturilor de variaţia conturilor Relaţia matematicã de determinare acestor stocuri este urmãtoarea: Intrãri = Stoc iniţial + Vânzãri – Stoc final Pentru producţia în curs de execuţie..se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli. dar la începutul perioadei urmãtoare operaţia respective se stornează. inclusiv cele provenite din perioada precedentã dar nevândute. neconsumate.la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate ori provenite din perioada precedentã.bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică.la finele perioadei se inventariazã bunurile obţinute din producţie proprie. . cu care se degreveazã cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri Ieşirile de stocuri se determinã astfel: Ieşiri=Stoc iniţial + Intrãri – Stoc final Pentru stocurile provenite din producţie proprie se procedează astfel: .achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistreazã direct asupra conturilor de cheltuieli .se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente . fãrã sã fie necesarã destocarea lor . ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare . Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionării stocurilor şi al asigurării integrităţii lor. determinarea se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistreazã în contabilitate ca stocuri în conturile corespunzãtoare. unde au fost înregistrate la început .pe mãsura vânzãrii sau a ieşirii lor se vor înregistra asupra conturilor de venituri.

se impune actualizarea periodicã a acestuia. stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor din perioada precedentã. apar unele cheltuieli care nu sunt incluse în costul de producţie şi care se numesc chletuieli ale perioadei. fie în cazul constituirii unei societãţi comerciale. materialelor consumabile .Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu Stocurile şi producţia în curs de execuţie sunt reflectate în contabilitatea sintetică valoric. Valoarea de aport este valoarea alocatã bunurilor aduse ca aport în natura. costurile de transport şi manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. şi se înscriu în roşu sau nefavorabile. În afara cheltuielilor care intrã în costul de producţie . fie în situaţia majorãrii de capital.În cazul materiilor prime . se impune actualizarea periodicã a acestuia. acestea pot fi reflectate în contabilitate la: → costul de achiziţie → preţul standard → preţul de facturare Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului. la preţ standard. aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Costul de producţie este valoarea alocatã bunurilor obţinute din producţia proprie şi el cuprinde cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte. Reducerile comerciale. când preţul standard este mai mare decât costul efectiv. materialelor de natura obiectelor de inventar . Preţurile de facturare devin preţuri de înregistarare în contabilitate dacã diferenţele de preţ faţã de costul de achiziţie se evidenţiazã distinct. În cazul utilizãrii preţului standard. când preţul standard. . Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient care se calculeazã astfel: Coeficient de repartizare = (Soldul iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţe de preţ aferente intrãrilor în cursul anului) / (Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard + Valoarea intratã la preţ standard) Coeficientul astfel determinat se pondereazã cu valoarea bunurilor ieşite . Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura acestuia . Diferenţele de preţ pot fi favorabile . ambalajelor achiziţionate din afara unitãţii.Capitolul II Evaluarea stocurilor 2. inclusive taxele de transport şi celelalte taxe de cumpãrare .Astfel de cheltuieli sunt pierderile de materiale sau manoperã. Aceastã valoare se determinã prin expertize tehnice sau prin evaluare. Potrivit IAS 2 “costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpãrare. cel mai adesea în contabilitatea analitiăã cantitativ-valorică şi numai cantitativ în evidenţa operativă de la depozite. Preţurile utilizate la evaluarea diferitelor categorii de stocuri poartă numele de preţuri de înregistare. taxele şi ambalajele nerecuperabile.1. cheltuieli de administraţie care nu participã la finalizarea bunurilor tehnice sau prin evaluare. Costul de achiziţie ppoate fi considerat cost istoric şi poate fi luat în considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare. El devine preţ de înregistrare şi presupune evidenţierea distinctã a diferenţelor de preţ faţã de costul de achiziţie. cheltuielile de transport. rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziţie” Preţul standard este un preţ prestabilit care constã în evaluarea şi înregistrarea stocurilor în preţuri fixe.

Ca urmare. mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare revânzãrii. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune Evaluarea ieşirilor din stoc . bunurile ieşite dni gestiune se evalueazã la valoarea de intrare a primei intrãri aferente unui lot. Datoritã faptului cã bunurile stocabile pot fi interschimbabile şi fungibile. primului ieşit (LIFO) ⇒ metoda costului mediu ponderat CMP Indiferent de metoda aleasã pentru evaluarea ieşirilor din stoc . Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în situaţia utilizãrii costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt: ⇒ metoda primului intrat. în activitatea practicã este greu sã se identifice în cazul ieşirilor lotul din care se face ieşirea. În condiţiile scăderii preţurilor. folosirea metodei are ca efect: → evaluarea ieşirilor la costurile mai scãzute → evaluarea stocurilor finale la preţuri mai mari → majorarea profitului din exploatare şi a impozitului aferent În condiţiile scãderii preţurilor. Aceastã metodã are la bazã ideea cã primele loturi de bunuri cumpãrate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute la valoarea de intrare a primei intrãri aferente unui lot. respective din gestiune. Valoare justã sau valoare de utilitate se poate determina în funcţie de preţul pieţei.Schimbarea metodei de evaluare în anumite situaţii excepţionale trebuie sã fie însoţitã de explicaţii privind motivul schimbãrii metodei şi efectele asupra rezultatului. primului ieşit (FIFO) Denumirea metodei provine din limba englezã “First in. Elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care au fost cumpãrate sau produse cel mai recent. folosirea metodei are ca efect: → ieşirile sunt evaluate la preţurile mai mari → stocurile sunt evaluate la preţurile mai mici → reducerea profitului. “aceastã metodã trebuie aplicatã cu consecventţã pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul”. Metoda primului intrat. a impozitului pe profit şi afectarea nesemnificativã a trezoreriei Exemplu:În problema de mai jos vom prezenta stocul iniţial şi mişcãrile din cursul lunii aprilie“materie primã” . se face cel mai adese tinând cont de valoarea de intrare în stoc.Valoarea justã este valoarea alocatã bunurilor dobândite cu titlu gratuity sau prin donaţie. first out”. “Valoarea realizabilã netã” reprezintã preţul de vânzare estimate c ear putea fi obţinut pe parcursul desfãşurãrii normale a activitãţii utilizatorului stocurilor. starea sau amplasarea bunurilor.2. 2. primului ieşit (FIFO) ⇒ metoda ultimului intrat. Metoda se aplicã în cadrul unitãţilor cu o gamã sortimentala diversificatã şi în perioade în care existã o relative stabilitate a preţurilor.

Şi în acest caz documentele de evidenţã a stocurilor trebuie structurate în mod corespunzãtor.5 100 240 150 490 890 1.2 240 400 1 400 1. stocurile ieşite din gestiune se evalueazã la costul lotului anterior. Evaluarea ieşirilor prin metoda LIFO la cele mai recente. Efectele sunt accentuate în perioadele de inflaţie.2 1 1. first out”.U.5 300 9 IV Consum Tot 400 540 100 200 100 400 800 1 1. Valoare Q 500 500 200 700 100 200 300 100 200 200 500 100 100 Stocuri P.Reluãm exemplul de mai sus prin utilizarea acestei metode de evaluare a ieşirilor: .5 500 240 740 100 240 340 100 240 300 640 150 150 1. 200 200 Intrãri P. când metoda LIFO produce cea mai mica valoare posibilã a rezultatelor. Consum Aprov. Pe mãsura epuizãrii successive a fiecãrui lot. elementele din stoc se vor contabiliza ca ieşiri din stoc în ordinea celor mai recente intrãri. În conformitate cu aceastã metodã.2 1 1.5 Metoda ultimului intrat.U.Data 1 IV 2 IV 7 IV 8 IV 9 IV Operaţia Stoc iniţial Aprovizionare Consum Aprovizionare Consum Cantitate 500 200 400 200 400 Cost unitar 10 12 15 Data 1 IV 2 IV 7 IV 8 IV Operaţia Q Stoc iniţial Aprov. micşoreazã rezultatul exerciţiului financiar.2 1.2 1.U. Valoare Q Ieşiri P. adicã la cele mai mari costuri. iar costul stocurilor ieşite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate în gestiune. Valoare 500 1 1. primului ieşit (LIFO) Denumirea metodei provine din limba engleaza “Last in .

Valoare Q 500 500 200 700 Stocuri P.5 300 300 300 600 100 100 8 IV 9 IV Total Aprov. Consum 1.2 500 240 740 200 200 400 200 1.U. Stocuri Valoare Q P.U. situaţiile financiare trebuie sã conţinã informaţii suplimentare care sã prezonte diferenţa între valoarea stocurilor specificate în bilanţ şi una dintre urmãtoarele valori:  valoarea cea mai mică dintre valoarea determinată folosind metoda LIFO şi valoarea realizabilă netă  valoarea cea mai mică dintre costul current la data bilanţului şi valoarea realizabilă netă Utilizarea acestei metode conduce la: → reducerea profitului brut → scãderea impozitului pe profit şi neafectarea în mod semnificativ a trezoreriei → descreşterea volumului fizic al activelor la sfârşitul perioadei contabile → subevaluarea soldurilor la finele perioadei Metoda costului mediu ponderat Metoda costului mediu ponderat se poate aplica în activitatea practicã în douã versiuni. intrãrile valoric şi cantitativ Data Operaţia Intrãri Q P.2 240 Q Ieşiri P.U.Data 1 IV 2 IV 7 IV Operaţia Q Stoc Iniţial Aprov Consum 200 Intrãri P. Valoare Ieşiri Q P. SP.2 1 240 200 440 300 300 200 500 1 1 1.U. CI.5 300 200 200 400 800 1. Valoare . Valoare 1.U.U. stocul perecedent valoric şi cantitativ VI. Valoare 1 500 1 1.5 1 400 5400 300 200 500 940 100 100 1 Atunci când costul stocurilor este determinat cu ajutorul acestei metode. şi anume:  metoda costului mediu ponderat al ultimei intrãri (CMPUI)  metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrãrilor dintr-o perioadã (CMPTI) CMPUI = VP + VI / SP + CI VP.

dar nu permite valorizarea ieşirilor în cursul periodei de gestiune.2 1.U.4 Q Ieşiri P.1 IV 2 IV 7 IV Stoc Iniţial Aprov. Consum 500 200 12000 2400000 200 200 400 240000 0 200000 0 422840 0 500 200 700 10571 300 10000 10000 12000 10571 10572 5000000 5000000 2400000 7400000 3171600 8 IV Aprov. Consum Aprov.1555 924. Valoare Q 500 700 300 500 100 100 Stocuri P. 200 15000 3000000 300 200 500 200 200 400 10572 15000 12343 6171600 9 IV Consum 12343 Total 400 5400000 0 800 493720 0 916560 0 100 100 12343 1234400 1234400 Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrãrilor dintr-o perioadã Aceastã metodã este aplicabilã în situaţia combinãrii inventarului permanent cu inventarul intermitent. Valoare 1 500 1.Aceastã metodã prezintã inconvenientul unui calcul mai complex.56 Comparând cele douã variante ale metodei costului mediu ponderat se constatã cã evaloarea ieşirilor din stoc dupã a doua variantã prezintã avantajul unui calcul simplu.5 240 400 300 540 400 800 1. Valoare 1. Prima variantă oferã posibilitatea evaluãrii ieşirilor în cursul perioadei de gestiune.156 11. .U. Relaţia matematicã utilizatã este următoarea: E = Si + I – Sf Data 1 IV 2 IV 7 IV 8 IV 9 IV Total Operaţia Q Stoc Iniţial Aprov.U. Consum 200 200 400 Intrãri P.

Principalele categorii de materiale consumabile sunt: materialele auxiliare.primul ieşit este considerate tratament contabil alternativ Capitolul III Contabilitatea materiilor prime şi materialelor 3. schele. furajele etc  Stocuri de materiale de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de bunuri care nu îndeplinesc cumulative condiţiile pentru a putea fi incluse în categoria imobilizãrilor corporale. baracamentele şi amenajãrile provizorii de şantier. adica. piesele de schimb. în stare iniţialã sau în stare transformatã. materialele consumabile şi materialele de natura obiectelor de inventar. de regulã. fie au valoarea de intrare mai mica decât limita legalã. aparate de mãsurã şi control (AMC-uri) . seminţele şi materialele de plantat. combustibilii. Astfel de bunuri pot fi: echipamentul de protecţie. matriţele şi alte obiecte similare.94/2001 contabilitatea materiilor prime şi a materialelor se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 30 “Stocuri de materii prime şi materiale” care are urmãtoarea structurã: 301 “Materii prime” 302 “Materiale consumabile” 3021 “Materiale auxiliare” 3022 “Combustibili” 3023 “Materiale pentru ambalat” 3024 “Piese de schimb” 3025 “Seminţe şi materiale de plantat” 3026 “Furaje” 3028 “Alte materiale consumabile” 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” . etc. podeţe. respectiv. fie au durata de utilizare mai mica de un an. verificatoarele (SDV-uri). regãsinduse integral sau parţial.2.  Stocurile de materiale consumabile sunt bunuri care participã sau ajutã la procesul de fabricaţie sau de exploatare fãrã ade regãsi. care sunt bunuri achiziţionate sau contruite în regie proprie pentru buna funcţionare a şantierelor de construcţii. materiale pentru ambalat.  Stocurile de materii prime sunt bunuri care participã direct la fabricarea produselor.Metoda costului mediu ponderat (CMP) şi metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO) sunt considerate tratamente contabile de bazã iar metoda ultimului intrat. 306/2002 şi. mecanismele. dispozitivele. sculele. pentru întreprinderile mari OMFP nr. Conturi utilizate Pentru Planul de conturi general aprobat prin OMFP nr. Generalităţi Această categorie de stocuri este reprezentatã de acele bunuri care sunt achiziţionate de la terţi (din exteriorul întreprinderii) pentru a fi consummate în procesul de producţie (în interiorul întreprinderii) şi cuprinde: materiile prime. în produsul realizat. cum ar fi:bãrãci. echipamentul de lucru şi imbrãcãmintea specialã impuse salariaţilor de normele de protecţie a mmuncii sau de regulamente speciale. în produsul obţinut. 3.1.

este un contrectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime şi materialelor. În situaţia aplicãrii inventarului permanent.5 1050 1995 . iar dupã funcţia contabilã.3. În cursul lunii se achiziţioneazã 500 kg materii prime la preţul de facturare de 2. Soldul debitor al contului reprezintã diferenţele de preţ în plus (nefavorabile.Conturile 301 “Materii prime”. “în roşu”) aferente materiilor prime şi materialelor existente în stoc. şi se crediteazã sau se debiteazã în roşu la începutul lunii cu valoarea stocului iniţial de materii prime şi materiale. stabilitã pe baza inventarului . materialelor consumabile şi materialelor care utilizeazã inventarul permanent. acest cont ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau în minus). Cheltuielile de transport aferente acestei achiziţii sunt de 50 lei. dupã conţinutul economic.92 lei/kg. 500 kg evaluate dupã metoda costului mediu ponderat. 3. Operaţii contabile A.000) % 301 Materii prime 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 1249. Dupã conţinutul economic. aceste conturi se debiteazã numai la sfârşitul lunii cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor existente în stoc. care se include în cheltuielile aferente acestor stocuri reprezentate de conturile 601 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. evaluat la cost de achiziţie de 1. conturi de activ. Se debiteazã cu diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie mai mare decât preţul standard) înregistrate “în negru” sau în minus (costul de achiziţie mai mic decât preţul standard) înregistrate “în roşu” aferente materiilor prime şi materialelor intrate în gestiune. Contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime” se utilizeazã atunci când evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale se ţine la un alt cost decât costul de achiziţie (efectiv). conform facurii (500 * 21. 302 “Materiale consumabile” şi 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt. TVA 19 % achitate ulterior prin bancã. Din stocul de materii prime existent se dau în consum . este un cont de activ.Se crediteazã cu diferenţele de preţ în plus (“în negru”) sau în minus (“în roşu”) aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune. iar dupã funcţia contabilã.Achiziţionare materii prime. aceste conturi se debiteazã cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor intrate în întreprndere şi se crediteazã cu valoarea la preţde înregistrare a materiilor prime şi materialelor ieşite din activul întreprinderii. conturi de active circulante materiale. În cazul utilizãrii inventarului permanent Materii prime şi materiale consumabile evaluate la cost de achiziţie I. În situaţia aplicãrii inventarului intermitent. respectiv la un cost standard (prestabilit). O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintã la începutul lunii un stoc iniţial de materii prime de 200 kg. 1. dintre costul de achiziţie şi preţul standard aferente materiilor prime. Prin urmare. Soldul debitor al conturilor reprezintã valoarea materiilor prime şi materialelor existente în stoc. aşa cum aratã şi denumirea. TVA 19 % şi se achitã în numerar. în cursul lunii.1 lei/kg. “în negru”) sau în minus (favorabile.

conform facurii (400 * 1. TVA 19 % urmând sã se recupereze din salariul acestuia .5 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 587.75 = 587. conform bonului de consum Cump = (200 * 19.8 lei/l.Cheltuielile de transport achitate în numerar % 301 Materii prime 4426 TVA deductibilã = 5311 Casa în lei 59. Se cunosc următoarele date legate de materialele auxiliare ale unei întreprinderi: Stoc iniţial:100 l. TVA 19 %.2+ 500 * 2. evaluat la cost de achiziţie de 1.Înregistrarea lipsei la inventar (20 * 1.5 lei/l.75 lei/l.Costul de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate (1.2. iar ieşirile din stoc sunt evaluate dupã metoda FIFO.Înregistrarea consumului de materiale auxiliare.2) / ( 200 + 500) = 2. cumpãrãri în cursul lunii:400 l la cost de achiziţie de 1.5 4. conform bonului de consum FIFO: 100 * 1. se ştie cã întreprinderea ţine evidenţa stocurilor de materiale auxiliare la costul (efectiv) de achiziţie.5 50 9.5 + 250 * 1.05 + 50) / 500 = 2.Lipsa la inventar se imputã gestionarului la preţul de 1.75 = 35) 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 35 . Stoc final: 130 l.Achitarea cu ordin de plată a materiilor prime 401 Furnizori = 5121 Casa în lei 1249. consum de materiale auxiliare:350 l .2 lei/kg 5. 1.De asemenea.Achiziţionare materiale auxiliare.12 lei/kg 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 1060 II.5 = 401 Furnizori 833 700 133 3.5 3. lipsã la inventar: 20 l .75) % 3021 Materiale auxiliare 4426 TVA deductibilã 2.Consum de materii prime.

Imputarea lipsei 4282 Alte creanţe în legãturã cu personalul = % 42.84 36 6. şi se dau în consum 300 kg materiale auxiliare. Achiziţionare materiale auxiliare (preţ standard: 1. TVA 19 % care se achitã în numerar.O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la preţ standard prezintã la începutul lunii un stoc iniţial de piese de schimb de 20 buc. Evaluat la preţul stabdard de 20 lei/buc. Piese de schimb .5 * 400 .84 7588 Alte creanţe din explotare 4427 TVA colectatã Materiale consumabile evaluate la preţ standard 1. Achitarea în numerar a facturii 401 Furnizori = 5311 Casa în lei 833 3 . În cursul lunii se achiziţioneazã 120 buc. 1.16 = 72) 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 72 2. iar diferenţele de preţ aferente stocului iniţial sunt de 20 lei.Calcularea coeficientului de repartizare diferenţelor de preţ aferente ieşirilor din stoc K308 = (Si 308 + Rd 308) / (Si 3021 + Rd 3021) = (20 + 100) / (150 + 600) = 0.5 lei/kg.75 * 400 .În cursul lunii se cumpãrã 400 kg materiale auxiliare cu preţul de facturare de 1.. O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la preţ standard prezintã la începutul lunii un stoc iniţial de materiale auxiliare de 100 kg evaluate la preţul standard de 1. diferenţele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 16 lei.4.25 * 400) % 3021 Materiale auxiliare 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilã = 401 Furnizori 833 600 100 133 2.16 5.75 lei/kg. preţ de facturare: 1. diferenţe de preţ: 0.Înregistrarea diferenţelor de preţ aferente consumului de materiale auxiliare (450* 0.Înregistrarea consumului de materiale auxiliare.5 = 450) 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 450 4. înregistrate la preţ standard (300 * 1.

cheltuielile de transport facturate tot de furnizorul de piese de schimb sunt de 60 lei. înregistrate la preţ standard (60 * 200= 1200) 6024 Cheltuieli cu piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 1200 4.4 3. Costul de achiziţie al pieselor de schimb = 120 * 17. La inventarierea de la sfârşitul lunii se constatã un stoc de materiale consumabile de 20 kg. TVA 19 %. TVA 19 % achitate ulterior prin ordin de platã .40 4426 TVA deductibilã 2.5 lei/buc.În cazul utilizãrii inventarlui intermitent I.Înregistrarea consumului de piese de schimb. lei/kg.Înregistarea diferenţelor de preţ aferente consumului de piese de schimb (1200 x – 0. Achiziţionare piese de schimb. O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintă urmãtoarele date privind materialele consumabile: Soldul iniţial al contului 302 “Materiale consumabile” este în valoare de 2500 lei.08 5. în cursul aceleiaşi luni.4 2400 2.la preţ de facturare de 17. înregistrate la preţul standard de 20 lei/buc. iar stocul iniţial asociat acestui sold este de 100 kg.La începutul lunii – includerea în cheltuieli a soldului iniţial de materiale consumabile. 60 buc. piese de schimb.Calcularea coeficientului de repartizare a diferenţelor de preţ aferente ieşirilor din stoc K308 = ( Si 308 + Rd 308) / (Si 3024 + Rd 3024) = ( 16 + 224 ) / ( 400 + 2400) = 224 / 2800 = -0. pornind de la premise cã se vor consuma în cursul lunii .Achitarea cu ordin de platã a facturii 401 Furnizori = 5121 Conturi la bãnci 2570. 1. evaluat la 500 lei. În cursul lunii se cumpãrã 120 kg materiale consumabile la preţul de 27.5+ 60 = 2160 Preţul standard = 20 * 120 = 2400 Diferenţe de preţ = 2160 – 2400 % 3024 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale = 401 Furnizori 2570. TVA 19 %. 1.08 = -96) 6024 Cheltuieli cu piesele de schimb = 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 96 B.

. În cursul lunii se achiziţioneazã 500 kg materii prime la preţul de facturare de 2.302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materiale consumabile 2500 2.92) 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 384 2.La începutul lunii – includerea în cheltuieli a soldului iniţial de materii prime.92 lei/kg.Calcularea consumului de materiale consumabile dupã formula: E = Si + I + S f 2500 + 3300 – 5000 = 5300 II. în cursul lunii. pornind de la premisa cã se vor consuma în cursul lunii (200 * 1. evaluat la cost de achiziţie de 1. TVA 19 % achitate ulterior prin bancã.5) % 602 Cheltuieli cu materiale consumabile 4426 TVA deductibilã 3.5 .1) % 601 Cheltuieli cu materiile prime = 401 Furnizori 4426 TVA deductibilã 3. La sfârşitul lunii. conform facturii (120 * 27.Înregistrarea stocului final de materiale consumabile stabilit la inventariere 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 500 5. O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintã la începutul lunii un stoc iniţial de materii prime de 200 kg. Cheltuielile de transport aferente acestei achiziţii sunt de 50 lei.Achitarea cu ordin de plată a materiilor prime 401 Furnizori = 5121 Conturi la bãnci în lei 1249. conform facuri (500 * 2. Din stocul de materii prime existent se dau în consum.5 1050 199. se constatã un stoc de materii prime de 200 kg. prin inventariere.Achitarea cu ordin de plată a facturii 401 Furnizori = 5121 Conturi la bãnci în lei 3927 = 401 Furnizori 3927 3300 627 4.5 1249.1 lei/kg. Achiziţionare materiale consumabile. TVA 19 % şi se achitã în numerar. 500 kg evaluate dupã metoda costului mediu ponderat. 1.Achiziţionare materii prime.

92 + 500 * 2.2) / ( 200 +500)= 2.Calcularea consumului de materii prime (384 + 1050 + 50) – 424 = 1060 = 601 Cheltuieli cu materiile prime 424 . achitate în numerar % 601 Cheltuieli cu materiile prime = 5311 Casa în lei 4426 TVA deductibilã 4.12 = 424) 301 Materii prime 6.5 5. Cheltuielile de transport aferente stocului achiziţionat.2.5 50 9. Determinarea costului unitar mediu ponderat Cump = (200 * 1.12 lei/kg 59.Înregistrarea stocului final de materii prime stabilit la inventariere şi evaluat la costul unitar mediu ponderat (200 * 2.

4. Cluj – Napoza.P. 2004 Contabilitatea financiarã a societãţilor comerciale mici şi mijlocii. Feleagã N. Pântea I. Pop A. Deaconu A. Bucureşti. 8. Deva. evaluare şi estimare în contabilitatea internaţionalã. 2. Editura Universitarã. 1998 Recunoaştere. Cluj – Napoca. Cluj Napoca Tratat de contabilitate financiarã. Dumbravã P.. 3. 2004 Contabilitatea financiarã – sinteze şi aplicaţii practice. 2001 6. Editura Dacia. Editura Intelcredo Deva. 2002 Situaţii financiare ale unitãţilor economice din România. Editura Presa Universitarã Clujeanã. 5. Editura Intelcredo. Tiron T. Deva. 9. Deva.. Editura Intelcredo. 1999 Contabilitate financiarã. 7. Editura Intelcredo. 2004 .P. 2002 Contabilitatea financiarã româneascã armonizatã cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate. Ionaşcu I. editura CECCAR.A. 2002 Contabilitatea financiarã. Contabilitatea financiarã – studii de caz şi teste grilã. Bucureşti.. Feleagã N. Ristea M. Editura Economicã. Paşca N. Bucureşti. Pântea I. 10. Malciu L. Editura Presa universitarã Clujeanã.BIBLIOGRAFIE 1. Bilanţul contabil al agenţilor econimici – modele de analizã.

C. am realizat recepţia ei (nota de recepţie). Sibiu. ap. SIBIU Sediul societăţii comerciale “AL – BAN” S. este în localitatea Sibiu. fiind persoană juridică română. funcţionează în baza Legii nr.Evidenţa contabilă a materiilor prime la societatea comercială “AL – BAN “ S.R. 40.L. . cu bunuri mobile şi immobile care sunt considerate necesare sau utile dezvoltării şi extinderii obiectului său de activitate. Alea Haiducului. ce au avut loc pe parcursul lunii octombrie şi noiembrie 2009.R. Obiectul de activitate a societăţii este 2811 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice (inclusiv PVC).L. Pentru partea practică a acestei lucrări am înregistrat câteva achiziţii de materii prime la societatea comercială “AL – BAN “ S. Astfel. în conformitate cu legislaţia aplicabilă. jud. bonul de consum. “AL – BAN “ S. nr. S.L. fişa de magazie şi nota contabilă. financiare. pentru fiecare factură. . 31/1990. toate tipurile de tranzacţii şi operaţiuni comerciale. Societatea are dreptul de a efectua.L.R.. 6. sub formă de societate cu raspundere limitată.R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful