UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ION MINCU – BUCUREŞTI ION MINCU UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING – BUCHAREST

3

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ – ANUL 3 (2008–2009) rd FACULTY OF ARCHITECTURE – 3 YEAR (2008–2009) DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII T H E A RC H I T E C T U RA L D E S I G N D E PA RT M E N T

EDITURA UNIVERSITARA ION MINCU

U IM

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ION MINCU – BUCUREŞTI ION MINCU UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING – BUCHAREST

3
E D I T U R A U N I V E R S I T A R Ã

S elec Ń ie de proiecte Projects selection

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ – ANUL 3 (2008–2009) rd FACULTY OF ARCHITECTURE – 3 YEAR (2008–2009)

DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTARII T H E A RC H I T E C T U RA L D E S I G N D E PA RT M E N T

“ I O N M I N C U ” -

B U C U R E ª T I

2 0 0 9

În schimb. mode şi idei fixe. Neavând repere. Arhitectura se valorifică tocmai în limitele constrângerilor funcŃionale pentru ca să toarne în forme artistice nevoi şi idealuri. arh. cea care ne-a strâns. e departe de a fi numai un exerciŃiu estetic.POVAłĂ Nu demult. şi. dr. Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru : Să ne temem de profesorul unei singure idei ! Prof. uneori. am citit o reflecŃie a lui Paul Valéry care mi-a inspirat rândurile de faŃă. Ea sună în traducere liberă cam aşa : “… CreaŃia originală se declanşează în condiŃiile constrângerii şi se degradează în starea de libertate!” Pare negarea valorii libertăŃilor artistului. …………………… …………………… bugetul clientului. e …… simplă gratuitate ! Un secol îşi modifică de nenumărate ori „compasul” şi arhitectura ultimilor ani stă mărturie. Director al Departamentului Bazele Proiectării . în atelierele acestei şcoli. pe noi toŃi. dacă schimbăm planul de referinŃă. ambiŃii şi nelinişti. Nu-i aşa ? Doar la prima vedere ! Pentru că. libertatea totală e asemeni derutei de a construi o casă în plin deşert. neputinŃa noastră de a le cuprinde pe toate ! Însă raŃiunea cu care le amestecăm nu trebuie să ne fure visul de a le dărui celorlalŃi o lume mai frumoasă. arhitectura. Mircea Ochinciuc. materiale şi tehnologii.

dr. ambitions and anxieties. aiming to pour into art forms needs and ideals. Director of The Architectural Design Department . it was something like this: “… Original creation is triggered under conditions of coercion and degrades itself in the state of freedom!” Seems like denying the value of artistic freedoms. total freedom is like the confusion of having to build a house in the middle of a desert. isn't it? Only at first sight! For. Mircea Ochinciuc. fashions and fixed ideas. A century changes its heading for many times. …………………… …………………… the client's budget. our helplessness to include them all! But the fact that we are mixing them rationally shouldn't deprive us from the dream of offering to others a more beautiful world. With no landmarks.COUNSEL Recently. materials and technologies. I have read a reflection by Paul Valéry which has inspired me to write this text. The moral of architectural history can be reduced to the paraphrase of a famous quote: We shall fear the teacher of a single idea! Prof. and sometimes. and recent architecture testifies. it's …… pure randomness. arh. Architecture fulfills its mission inside the very limits of functional constraints. if we change the reference plan. In a free translation. architecture (which brought us together in the studios of this school) is far from being just an aesthetic exercise. By contrast.

articulare. formarea gândirii proiective. legătura indisolubilă dintre expresie şi stil. arh. rolul structurii de rezistenŃă în definirea configuraŃiei spaŃiale din calculul funcŃiunii (locuire. Prezentarea unei mape de studiu individual. familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice. culoare sau machete şi simulare pe calculator. sustenabile. Obiective generale definirea volumului elementelor constitutive ale unei construcŃii de arhitectură. prin exerciŃii de desen. Locuire colectivă. ca scop major. Concept Activitatea de proiectare a anului 3 se desfăşoară în cadrul atelierului de proiectare (forma integratoare de reprezentare şi concepere a viitorului obiect de arhitectură). scară şi luminozitate. Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizării studiului. cadru urban existent sau cadru natural. grafică. Tematica disciplinei Proiectare : ARHITECTURA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. ConŃinut Proiectul de arhitectură realizează. însuşirea de către studenŃi a elementelor de limbaj arhitectural element. Cultură (afiş. LocuinŃa (locuinŃă de vacanŃă la mare. Şef al Catedrei de proiectare anul 3 . spaŃiu exterior. ce se constituie într-o iniŃiere în critica de arhitectură. volum.). LOCUINłA ŞI ORAŞUL. materiale şi texturi. ritm. însuşirea progresivă a „gramaticii” de exprimare în cadrul discursului arhitectural. în cadrul unei simulări complexe.). de la forme ideale pure (cu conotaŃii de abordare estetică) la forme strict utilitare. reglementări urbanistice şi tehnice. spaŃiu pentru evenimente artistice etc. Adrian Spirescu. Dezvoltarea posibilităŃilor de explicare teoretică de către studenŃi a soluŃiilor arhitecturale propuse. Însuşirea unui material documentar obligatoriu. segmentare. agrement etc. Metodologie Forma de predare : Prelegeri şi susŃineri în fiecare săptămână. Titlurile proiectelor: Cultură. C. D.). formă. culoare etc. Fiecare coordonator de atelier îşi conturează propria sa metodă de îndrumare. funcŃiune.). însuşirea unor reguli de compoziŃie.) şi logica unui sistem compoziŃional ales de către autor. Programa analitică pentru anul 3 urmăreşte un pachet de exigenŃe conceptuale. Turism. apropierea dintre o ipoteză de lucru (exigenŃe sociale. dr. SusŃinerea liberă a lucrării propuse de către student. structuri de rezistenŃă. punerea în evidenŃă a relaŃiei dintre volume. ce se materializează în: înŃelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de ARTĂ. mobilare pentru un spaŃiu de locuit etc. deformare etc. punerea în evidenŃă a unui echilibru ponderat între metodele de generare a imaginilor de arhitectură. în prima şedinŃă de atelier. care se înscrie însă într-o metodologie generală de instruire obligatorie.PROGRAMA ANALITICĂ A. SchiŃa de schiŃă Tematica şi titlurile schiŃelor: Turism (pavilion pentru ceai). stimularea creativităŃii. de combinare a formelor (alăturare. Prof. B. Dobândirea capacităŃilor de reprezentare.

through drawing exercises. Project titles: Culture. rhythm. urban or natural environment. The syllabus of the 3rd year seeks the fulfillment of conceptual requirements. 1-day projects Themes and titles: Tourism (tea pavilion). being acquainted with the principles of green. highlighting a weighted balance between architectural images generative methods. interior design for a dwelling space. Projects are guided continuously through the duration of study. acquiring rules of composition and of shape combination (juxtaposition. Prof. Presentation of an individual study portfolio. highlighting the relationship between volumes. segmentation.) to each student's compositional logic. deformation. art events space. Acquisition of representational skills. which are represented by: understanding of architecture as a complex form of ART. structural system's role in defining the spatial configuration. C. Themes of the Architectural Design course: ARCHITECTURE OF THE ENVIRONMENT. Getting information from the compulsory documentation. materials and textures. etc. shaping of projective thinking.). which is meant to be an introduction to architectural critique. progressive assimilation of the communicational "grammar" in the architectural discourse. articulation. assimilating the architectural language elements element. dr. sustainable architecture.SYLLABUS A. from pure (aesthetically connoted) ideal forms towards strictly utilitarian ones. form. Development of students' abilities to explain theoretically their architectural propositions. Concept The 3rd year architectural design activity takes place within the studio (an integrated frame for representing and designing the architectural object). General objectives defining the architectural object's volumetric configuration. Individual public presentation of each student's work. Collective dwelling.). B. Each studio coordinator outlines his specific guidance method within a generally required teaching methodology. model making and computer simulations. volume. graphic and color studies. Housing (country house at the seaside. also considering the functional calculations (dwelling. urban and technical regulations. Tourism.). etc. leisure activities. etc. structures. Content The architectural project connects (in a complex simulation) a working hypothesis (social demands. Culture (poster. DWELLING AND CITY. color. the indissoluble link between expression and style. D. as a major aim. function. Adrian Spirescu. encouraging creativity. rd Head of the 3 year Architectural Design Chair .). exterior space. etc. etc. scale. Methodology Teaching forms: Lectures and students' presentations in the first class of each week. and luminosity. arh.

.

arh. dr. Bogdan Tofan Asist. Gabriela Tabacu Asist. Maria Enache Arh. Ioan Lucăcel Lect. Vladimir Vinea Conf. Alexandru Andrieş Asist. dr. arh. dr. arh. arh. Cristina Constantin Conf. arh. Anca OŃoiu Asist. dr. dr. arh. Iuliana Bucurescu Arh. arh. Teodor Badiu Arh. Nicolae Lorin Prof. Adrian Moleavin Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc Lect. Andrei Lakatos 32A 33A 34A 35A 36A 31B 32B 33B 34B 35B 36B . Sergiu Petrea Asist. arh. Adrian Spirescu Lect. arh. arh. arh. arh. dr. dr. arh. arh. dr. arh. arh. arh. arh. Haytham Zeki Asist. arh. Robert Zotescu Conf. Andrei Atanasiu Conf. Răzvan Salomia Asist. arh. arh. dr. dr. arh. arh. Cristina Stireciu Asist.COLECTIVELE DE ÎNDRUMARE ALE ANULUI 3 rd 3 YEAR TEACHING STAFF (2008-2009) 31A Prof. arh. Cristiana Ştefan Prof. Dragoş Perju Lect. Iulia Stanciu Lect. Silvia Costescu Asist. Ştefan Dorin Adam Prep. arh. dr. arh. Anca Mitrache Asist. arh. dr. arh. Emil Ivănescu Conf. Carmen DuŃescu Arh. Daniel Baciu Prof. arh. Ioana Mîntulescu Conf. arh. arh. arh. Mihaela Pelteacu Prep. dr. Cosmin Popa Prof. Andra Panait Lect. IonuŃ Nedelcu Asist. Octavian Iliescu Asist. dr. Alexandru Călin Arh. Emil Barbu Popescu Lect.

.

SEMESTRUL 1 1st SEMESTER .

.

.

.

1 PROJECT No.PROIECTUL Nr. 1 .

Pentru a pastra caracterul temporar al pavilionului am ales o structura metalica. In the central part of Unirii Square in Bucharest. studenŃii vor alege amplasamentul exact al obiectului de arhitectură propus. E M I L B A R B U P O P E S C U . la elaborarea deciziilor privind evoluŃia oraşului. care va avea o suprafaŃă desfăşurată de 400500 mp. imbracata intr-o membrana PVC translucida. STUDENT’S PRESENTATION: In order to create a similar (but much lower) impact as the one produced by the Christmas tree one year ago in the same Unirii square. D R . un element fundamental al temei este caracterul temporar al construcŃiei. Simultan. In ceea ce priveste forma. Prin acest proiect. care la interior delimiteaza spatiul expozitional. This is why I've chosen a vertical accent playing the role of a signal. alveolate form. În zona centrală a PieŃei Unirii din Bucureşti. fac pavilionul vizibil in spatiul pietei.CENTRU DE INFORMARE PENTRU ARHITECTURĂ - 31A Centru de informare pentru arhitectură Tema propune un scenariu care să permită bucureştenilor să se informeze şi să participe. my proposal for the pavilion followed some parameters. Totodată. în cunoştinŃă de cauză. alveolara. which along the white of the membrane covering the structure. A R H . I've chosen a metallic structure. The formal concept was guided by the vertical accent which borders the interior exhibition place and establishes a dialog with its negative. A R H . PREZENTAREA STUDENTULUI: Prin propunerea facuta in cazul pavilionului din Piata Unirii. marking the entrance. De aceea am optat pentru un accent vertical cu rol de semnal. creeaza un dialog cu forma sa negativa. Another fundamental element of the project is the temporary character of the building. the students will choose its precise setting. studenŃii vor explora capacitatea formelor arhitecturale de a genera interes public. This kind of center can also bring into the public space the exhibitions organized by the architectural professional bodies. care impreuna cu albul membranei care acopera structura. S T U D . in a visually saturated urban context. Architectural information center This project suggests a scenario which shall allow the inhabitants of Bucharest to get information and to take part in the urban decision-making processes. covered by a translucent PVC membrane. the students will be able to explore the power of architectural forms to generate public interest. un astfel de centru poate reprezenta o ieşire în spaŃiul public pentru manifestările expoziŃionale ale breslei arhitecŃilor. In order to keep the temporary character of the pavilion. marcand intrarea. S I N Z I A N A M A C AV E I U / AT E L I E R P R O F. accentul vertical. am incercat sa produc un impact asemanator cu acela produs de bradul de Craciun amplasat cu un an in urma in acelasi loc . During this project. make the pavilion visible in the square. într-un context deja saturat de mesaje vizuale.dar la o scara mult mai redusa. the building's total area has to be between 400 and 500 square meters.

D R . S I N Z I A N A M A C AV E I U / AT E L I E R P R O F. A R H . E M I L B A R B U P O P E S C U . A R H .CENTRU DE INFORMARE PENTRU ARHITECTURĂ - 31A S T U D .

D R .INFORMATION CENTER FOR ARCHITECTURE - 31A S T U D . S I N Z I A N A M A C AV E I U / AT E L I E R P R O F. A R H . A R H . E M I L B A R B U P O P E S C U .

D R . E M I L B A R B U P O P E S C U . A R H . S I N Z I A N A M A C AV E I U / AT E L I E R P R O F.INFORMATION CENTER FOR ARCHITECTURE - 31A S T U D . A R H .

Materialele de baza propuse spre utilizare sunt: lemnul. Proiectul propune asigurarea conditiilor de functionare pe cat posibil prin tehnici. de care se agata atelierele de lucru. Alcătuit pavilionar sau monobloc. acesta va avea ateliere de lucru. destinat activitatilor principale si un traseu directionat. and must use local techniques and materials in a rather low-tech intervention. which the workshops cling onto. DR. ce nu este constrans de existenta altor cladiri. The study is ment to explore low tech architecture and sustainable development proposing alternative solution to build a ECO-CENTER for a young group of eco militants. Located nearby Snagov Lake. clubul este destinat unui grup de activisti ecologisti.The site is near Bucharest. Its compounding is ample and suggests a dominant circular volume dedicated to the main activities and a route alongside the two borders of the lake. 35 km on DN1 speedway.The club is the first phase of development an it consists on a number of workshop spaces. on a green and unbuilt site near Snagov lake. PREZENTAREA STUDENTULUI: Eco club Snagov isi propune sa fie o „constructie ecologica” inca de la alegerea sitului. STUD. de-a lungul celor doua maluri. The raw materials proposed are: wood. exerciŃiul pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale “arhitecturii sărace” / lowtech care foloseşte energia înmagazinată în regim pasiv. Obiectul propus se bucura de avantajele unui sit liber. tehnici şi resurse locale minime.CLUB ECOLOGIC SNAGOV /ECO-PARK SNAGOV-33B Club pentru o asociaŃie a voluntarilor ecologişti Constituind un model experimental de dezvoltare turistică ecologică. glass. Se va lua de asemenea în considerare realizarea construcŃiei cu materiale. and natural stone. methods and materials. sticla. which is not constrained by any other surrounding buildings. piatra naturala. The proposed subject enjoys the advantages of a free site. the club is to be used by a group of ecomilitants. pe parter sau parter şi etaj. a technical room for experimental techniques and equipments. Aflat in vecinatatea lacului Snagov. o sala multifunctionala si o cafeterie ca functiuni principale. Aflat la 35 km de Bucureşti pe şoseaua DN 1. Compozitia este ampla si propune un volum dominant circular. situl este un teren neconstruit care se desfăşoară de o parte şi de alta a unui canal al lacului Snagov. Clubul ECO-PARK SNAGOV este un loc destinat adunării periodice a membrilor asociaŃiei voluntarilor ecologişti şi a celor care îi vizitează. ARH. a conference room for 100 people and a small cafeteria towards the lake. ARH. ALINA GOGA / AT E L I E R P R O F. STUDENT’S PRESENTATION: Eco Club Snagov aims to be an "ecological building" right from the choice of the site. metode si materiale ecologice. GABRIELA TA B A C U . The project proposes proper working facilities as much as possible through ecological techniques.The club should be organised as a one or two levels building.

ARH.CLUB ECOLOGIC SNAGOV /ECO-PARK SNAGOV-33B STUD. GABRIELA TA B A C U . DR. ALINA GOGA / AT E L I E R P R O F. ARH.

ARH. GABRIELA TA B A C U .CLUB ECOLOGIC SNAGOV /ECO-PARK SNAGOV-33B STUD. DR. ALINA GOGA / AT E L I E R P R O F. ARH.

CLUB ECOLOGIC SNAGOV /ECO-PARK SNAGOV-33B STUD. ARH. GABRIELA TA B A C U . ARH. DR. ALINA GOGA / AT E L I E R P R O F.

S T U D . In this context. Proiectul propune o structura moderna. dynamic structure to reflect the interweaving of movement and sound. STUDENT’S PRESENTATION: The modern contemporary dance adopts urban themes in most shows. approximately 1100 sq. A R H . on the west side. A N C A M I T R A C H E . Site: central zone of Bucharest plaza between Transilvaniei. The final structure is also a result of a spacial integration within the rest of the area. transposing urbanism with it's attitudes and mentality into artistic expression. This project proposes a modern. Temisana and Luigi Cazzavilan streets has. Participation of the public to the cultural phenomenon through dance. adoptarea de către individ a unui comportament interactiv şi a unei dispoziŃii de reacŃie spontană la experienŃele propuse. PREZENTAREA STUDENTULUI: Dansul modern. care permite circulatia libera de la o incapere la alta. the flow of space has an important role in shaping the interior volume. meters. Configurarea intregii cladiri rezulta si din incercarea de stabilire a unui dialog urban cu restul tesutului/orasului. ce doreste a fi o intretesere intre miscare si sunet. a center of attraction. D R .C L U B D E D A N S / D A N C E C L U B . 1100 mp care poate deveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleu de activitati. Temisana si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber. Scopul: descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte restranse si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi. adopta in majoritatea spectacolelor teme urbane: urbanismul transpunand sentimentele esentiale in aglomerari citadine. contemporan. dinamica. Having an individual interactive response and a normal spontaneous reaction to an experience. at the same time. Goal: rediscovery of a dynamic cultural space and the opening of a discreet and specialized art toward the multicultural public of today. R U X A N D R A . de forma patrata cu o suprafata de aprox. parcusul/traseul are un rol important in configurarea spatiului interior. participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans. A R H .PA U L A D U M I T R E S C U / AT E L I E R C O N F. In acest context .3 5 B Amplasamentul: zona centrala a Bucurestiului scuarul dintre strazile Transilvaniei. allowing a free passage from one room to another. which can become a continuum of the public space and. a void surface almost square.

D R . A R H . A N C A M I T R A C H E .PA U L A D U M I T R E S C U / AT E L I E R C O N F.C L U B D E D A N S / D A N C E C L U B . R U X A N D R A .3 5 B S T U D . A R H .

A R H . R U X A N D R A . D R .C L U B D E D A N S / D A N C E C L U B .3 5 B S T U D . A N C A M I T R A C H E .PA U L A D U M I T R E S C U / AT E L I E R C O N F. A R H .

D R .C L U B D E D A N S / D A N C E C L U B . R U X A N D R A .3 5 B S T U D .PA U L A D U M I T R E S C U / AT E L I E R C O N F. A R H . A N C A M I T R A C H E . A R H .

.

2 . 2 PROJECT No.PROIECTUL Nr.

jud.natura este una dinamica. The accommodation space is divided in five unites. The dinning room area is dimensioned for 25. a waiting room and the administrator's office. STUDENT’S PRESENTATION: The challenge of this project was to create a pension with minimal impact while making the most of the setting's physical features. with 2 beds/ double bed. Prahova. Spatiul pentru servirea mesei este dimensionat pentru 25 . Spatiul de cazare format din minim 8 / maxim 10 unitati. Acoperisul devine o extensie a partii inalte a terenului. PREZENTAREA STUDENTULUI: Provocarea proiectului a fost de a creea o pensiune cu un minim impact asupra peisajui. Folosirea materialelor natural.PENSIUNE TURISTICĂ LA BREAZA / TOURISTIC PENSION AT BREAZA . discutii si TV si aflandu-se in directa legatura cu un spatiu exterior. profitand de trasaturile cadrului natural. almost completely camouflaging the building. The roof becomes an extension of the high part of the land.traditionale la exterior subliniaza zonele cu functiuni diferite. washer and drier.30 de persoane si poate fi extins catre exterior printr-o terasa in aer liber. Conceptul se bazeaza pe salvarea belvederii initiale pe care insusi situl o propune. Annexes include depositing spaces. entrance hall. in direct connection with the exterior. spalator si uscator rufe. ARH. with two rooms for unit. depositing space and bathroom. spatiu asteptare si birou administrator. spatii de depozitare si baie. ANA MIRUNA RADUCU / AT E L I E R C O N F. The equidistance to the common area is achieved by positioning the hall at an intermediary level. ARH. bazata pe usoara glisare si detasare. camufland aproape in totalitate cladirea. Echidistanta fata de zona comuna este realizata prin pozitionarea holul la nivel intermediar. discussion and TV.32B Situl propus se afla in localitatea Breaza. Spatiul comun de petrecere a timpului liber este o trasatura caracteristica a programului de pensiune. camera centrala. proposing a pension configuration that will include the following functions: The access area has a reception. with a special treating due to their importance as part of the project. Prahova. based on the slightly gliding and detaching. accentuating the green space fluidity. putand include spatii pentru bar. Spatiul de cazare este divizat in cinci unitati. Interactiunea volume. The common room for leisure activities can include a bar. DR. accentuandu-se fluiditatea spatiului verde. cu o tratare aparte datorata importantei lor in cadrul pensiunii. cu doua paturi sau cu pat dublu. vestiar personal. traditional materials on the outside distinguishes areas with different functions. STUD. vertically combined. The sloping terrain has a 2500 mp area. central room and personal locker room. The concept is based on rescuing the initial view that the site itself proposes. The project task belongs to the touristic programme/ temporary accommodation. The proposed site it's located in Breaza. S I LV I A C O S T E S C U . 8-10 unites form the accommodation space. Using natural. Tema de proiectare face parte din programul turistic/cazare temporara si propune configurarea unei pensiuni ce va include urmatoarele functiuni: Zona de acces va include receptie. The interaction between volumes and nature is a dynamic one. Terenul este in panta si are o suprafata de 2500 mp.30 people and can be extended with an outdoor terrace. Spatiile anexe vor cuprinde spatii de depozitare. cate doua camere cuplate pe verticala. vestibul.

DR.32B STUD. S I LV I A C O S T E S C U . ARH. ARH. ANA MIRUNA RADUCU / AT E L I E R C O N F.PENSIUNE TURISTICĂ LA BREAZA / TOURISTIC PENSION AT BREAZA.

ARH. ANA MIRUNA RADUCU / AT E L I E R C O N F. S I LV I A C O S T E S C U .PENSIUNE TURISTICA LA BREAZA / TOURISTIC PENSION AT BREAZA .32B STUD. DR. ARH.

ANA MIRUNA RADUCU / AT E L I E R C O N F. ARH. S I LV I A C O S T E S C U .32B STUD. DR.PENSIUNE TURISTICĂ LA BREAZA / TOURISTIC PENSION AT BREAZA . ARH.

In conclusion. The rooms are positioned as tree branches coming out of the glass box.3 6 B Casă de creaŃie la Mogoşoaia Pe un teren aflat în curtea palatului de la Mogoşoaia. ARH. odihnă şi creaŃie pentru artiştii plastici. STUD. unde gaseste o cutie de sticla plasata pur si simplu intre copaci. pensiunea propusa este integrata in ideea ca Mogosoaia este o succesiune de curti interioare in padure. ARH. studenŃii vor propune o construcŃie având funcŃiunea de cazare. DIMITRIE GRIGORESCU / AT E L I E R P R O F. ingloband o parte dintre ei. DR. in parcursul spre gradiniile engleze ale palatului. maintaining his parcour towards the english palace gardens. The study will take in consideration the historical and natural environment in the area. vizitatorul trece prin curtea dintre cele doua cladiri afundandu-se din nou in padure. Studiul va Ńine seama. In definitiv in proiect nu este vorba despre altceva decat parcurgerea spatiului minunat care este Mogosoaia. the visitor goes back in the forest where he finds a glass box enclosing some of the trees thus one can walk through the hotel without ever leaving the forest. STUDENT’S PRESENTATION: As part two of the Mogosoaia project the small hotel is integrated in the concept of Mogosoaia being a series of inner courts in the forest. de contextul natural şi istoric existent House for artists at Mogosoaia On an area inside Mogosoaia Palace the students will have to propose a building serving as a hotel for artists. ADRIAN SPIRESCU . iar in locul balcoanelor vizitatorul primeste o extensie de sticla a camerei care il invita la o plimbare printre ramurile copacilor. the project is all about the parcour of the wonderful space that is Mogosoaia. and instead of balconies the visitor has a long glass extension witch give him the opportunity of walk thru the tree canopy. PREZENTAREA STUDENTULUI: In continuarea proiectului de Muzeu. After strolling through the museum and the courtyard between them. a place for relaxation.C A S Ă D E C R E A ł I E / H O U S E F O R A R T I S T S . Trecand prin muzeu. astfel el isi continua drumul prin pensiune fara a parasi vre-un moment padurea. repose and art creation. în primul rând. Camerele sunt pozitionate asemena unor ramuri de copaci iesind din cutia de sticla.

C A S Ă D E C R E A ł I E / H O U S E F O R A R T I S T S . DR.3 6 B STUD. ADRIAN SPIRESCU . ARH. DIMITRIE GRIGORESCU / AT E L I E R P R O F. ARH.

DR.C A S Ă D E C R E A ł I E / H O U S E F O R A R T I S T S . DIMITRIE GRIGORESCU / AT E L I E R P R O F. ADRIAN SPIRESCU . ARH.3 6 B STUD. ARH.

ADRIAN SPIRESCU . ARH. DIMITRIE GRIGORESCU / AT E L I E R P R O F.C A S Ă D E C R E A ł I E / H O U S E F O R A R T I S T S . ARH.3 6 B STUD. DR.

.

. 1 1st SEM.1 DAY PROJECTS SEM.

.

made by and for the students on the roof of the sports hall of the «Ion Mincu» University. realizate de către şi pentru studenŃi pe terasa sălii de sport a UniversităŃii «Ion Mincu». S T U D .S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . ecran de proiecŃie. A N C A M I T R A C H E . A R H . D I M I T R I S A N D R E I D U L H A N / AT E L I E R C O N F. A R H . Propunerea va consta dintr-un spaŃiu acoperit. D R . The proposal will consist of a covered space. realizat din materiale uşoare. which can include: fixed or mobile rows of steps. ce poate cuprinde : gradene fixe sau mobile. 1 Tema solicită amenajarea unui spaŃiu dedicat evenimentelor culturale. The project asks for the designing of a space dedicated to cultural events. pereŃi amovibili pentru închidere şi / sau expunere. projection screen. 1 / 1 D A Y P R O J E C T N o . dintre care circa 150 pe scaune. built from light materials. of which around 150 seated. SpaŃiul va fi dimensionat pentru circa 250 de persoane. The space will be calculated for around 250 persons. movable enclosing and / or exhibition walls.

compared to the traditional ones: on banners. pe bannere. the project consists in the designing of a poster for this show. 2 FormaŃia The Police va concerta pe plaja din Vama Veche. flags or any other displaying form (on the beach) in the proposed concert area.S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . The drawing technique is to be chosen by the students. steaguri sau pe orice altă formă posibilă de expunere (chiar pe plajă) în zona unde urmează să se desfăşoare spectacolul. prezentat într-o tehnică grafică la alegere. 2 / 1 D A Y P R O J E C T N o . Pornind de la acest pretext. ARH. se cere imaginarea unui afiş al spectacolului. The right half of the sheet will be reserved for the presentation of some ideas about using the graphic concept of the poster in different ways. Starting from this pretext. DR. ARH. ADRIANA P O PA / AT E L I E R P R O F. EMIL BARBU POPESCU . În partea dreaptă a planşei se vor propune soluŃii prin care grafica propriu-zisă a afişului ar putea fi folosită în moduri diferite faŃă de cel tradiŃional. STUD. The Police band will give a concert on the beach in Vama Veche.

STUD. because the trees form an essential element for developing the architectural solution. and the maximum height: 10 meters. DR. ARH. The structural system will be chosen freely by the students. Zona are o vegetaŃie relativ densă. DIMITRIE GRIGORESCU / AT E L I E R P R O F. The students will design a tea pavilion. Este posibilă creşterea suprafeŃei construite prin terase acoperite sau descoperite. It is mandatory to maintain it. 3 Pe un teren situat pe malul Lacului Floreasca din Bucureşti se va amplasa un pavilion al ceaiului. The building area will be 250 sqm. 3 / 1 D A Y P R O J E C T N o . SuprafaŃa desfăşurată a pavilionului va fi de 250 mp. iar înălŃimea maximă admisă de 10 metri. ADRIAN SPIRESCU . Sistemul structural va fi ales în mod liber de către studenŃi. care trebuie menŃinută şi reprezintă un element important în definirea soluŃiei. on the shore of the Floreasca Lake in Bucharest.S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . ARH. The area has relatively dense vegetation. The area can be increased by covered or open terraces.

.

SEMESTRUL 2 2nd SEMESTER .

.

.

.

PROIECTUL Nr. 3 PROJECT No. 3

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34A
Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, problema a ecologiei si mediului, cel mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul oarsului. Aceasta crestere este posibila prin echilibrarea densificarii in acele zone ale orasului care cu greu pot fi denumite locuri urbane si in care infrastructura este aproape nefolosita. Locuirea de mare densitate este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, oportunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala. Rezultatul ar trebui sa fie mixare de spatii private si spatii publice si semi-publice create spre a incuraja calitatea spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a vietii in oras. Este un altfel de spatiu public, este „spatiul public cotidian”, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale si sociale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu. Pe un lot situat in apropierea parcului Timisoara din cartierul Drumul Taberei se propune realizarea unei comunitati de locuinte colective, cuprinzand 80 de apartamente de diferite tipuri, cat si numeroase functiuni complementare integrate. Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii, care constituie si obiectivele studiului: 1. Flexibilitatea folosirii in diferite moduri a aceleiasi suprafete construite, flexibilitatea alterarii conformarii initiale a locuintei in ideea acomodarii in timp a schimbarilor posibile a obiceiurilor habitative, flexibilitatea in tipologia locuirii. 2. Urbanitatea vazuta ca multi- functionalitate prin integrarea la spatiiile de locuire a altor functiuni si utilizari, prin integrarea de spatii publice si semipublice. 3. Atentia pentru spatiul verde si pentru mediul inconjurator. 4. Complexitatea volumetrica care va face din aceasta vecinatate un loc special cu caracter si identitate proprii in oras. Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii orasanului din traditia urbana catre periferie. PREZENTAREA STUDENłILOR: Am urmărit să realizăm din complexul de locuinŃe colective o intervenŃie la scară urbană. Abordarea de tip urbanism liber, specifică în Drumul Taberei, nu acordă atentie percepŃiei pietonului asupra oraşului. Prin urmare, am încercat să recreăm spectacolul străzii traditionale introducând un pietonal supraînălŃat care, ieşind din sit, dă un impuls dezvoltării întregii zone. Traversând cartierul, podul astfel creat grupează diferite centre de funcŃiuni publice. La nivelul sitului, cele două paliere, unul natural şi celalalt urban, se completează reciproc , unite fiind pe verticală. Atmosfera de furnicar urban la nivelul podului este susŃinută de prezenŃa spaŃiilor publice diversificate, cât şi a multitudinii de poduri pasarele şi cursive, cu valoare de promenadă, a căror finalitate este locuinŃa şi spaŃiul comunitar. STUDENTS’ PRESENTATION: We desired to transform the collective dwellings complex into an urban scale major intervention. The existing approach of the urban development of the site doesn't focus on the perception of the pedestrian regarding the citty. Therefore we tried to recreate the spectacle of the traditional street using a elevated promenade that emerges from the site, giving a powerfull impulse for the further development of the area. Crossing the neighborhood, the bridge we proposed groups different public functions areas. On the ground level, both natural and urban aspects complete each other, beeing vertically united. The urban concentration on the bridge level is sustained by the presence of different public spaces as well as the great number of bridges, rails and pedestrian walkways, transformed into urban promenades, that have as a final destination both dwellings and urban space.
S T U D . A R H . F L AV I A R A D U & M A R I A O P R E S C U / AT E L I E R P R O F . D R . A R H . A N C A O ł O I U

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34A

S T U D . A R H . F L AV I A R A D U & M A R I A O P R E S C U / AT E L I E R P R O F . D R . A R H . A N C A O ł O I U

F L AV I A R A D U & M A R I A O P R E S C U / AT E L I E R P R O F . A R H . A N C A O ł O I U . A R H .LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34A S T U D . D R .

A R H . F L AV I A R A D U & M A R I A O P R E S C U / AT E L I E R P R O F .LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34A S T U D . D R . A N C A O ł O I U . A R H .

D R .LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34A S T U D . A R H . F L AV I A R A D U & M A R I A O P R E S C U / AT E L I E R P R O F . A N C A O ł O I U . A R H .

and common terraces cut in the block allow inter-relating between people.. Volumetric complexity which will make the neighbourhood a special place with own character and identity. by integrating public and half public spaces. place in which each person has the liberty to participate or not at social and cultural sharing. 2. areas of „city centre”. It will be an exercise of urban poetry… PREZENTAREA STUDENłILOR: Ideea de la care am pornit a fost obtinerea unei incinte privilegiate. avand dublu rol: creearea unei zone semi-private.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-32B High-density dwellings In order to avoid uncontrolled splitting of the city into natural environment we can make grow our cities by developing the very inside of the city itself. Concern about green space and green environment. flexibility in altering the initial layout of the dwelling in order to accommodate in time. The result should be a mixture of private and public or half public spaces created to encourage the spatial. with duplexes of 2. functional. If we consider architecture as the art of making public space. 3 sau 4 dormitoare. bordata vizual spre str. 3. 4. cultural. The platform gradually dissolves itself into the street.1 Mai cu zona comerciala. in which infrastructure is almost unused. qualities of life in the city. visually bordered with a block type bar P+7 on Brasov str. MIRUNA R Ă DUCU & DANIELA ULEA / ATELIER CONF. changes of living habits. SILVIA COSTESCU . etc. deschisa spre promenada ce face legatura cu parcul. The enclosure is made by a raised platform. ARH. ARH. and with a commercial area open to the promenade that connects the park on the 1st May street. even in areas of the private. STUDENTS’ PRESENTATION: The idea from which we started was to obtain a privileged precinct. creating a semi-private area for all residents and including the functional role of underground parking.. The proposal will integrate the following strategies: 1. STUD. and most important. DR. Flexibility of using the same constructed surface in different ways. poles of urbanity. in the city. Incintele-gradini cu rol tematic din cadrul platformei. social. We talk about balancing density in those areas of the city which have such a low density that we can scarcely call them urban places. High-density housing is an important support of these developments inside the city. Celelalte locuinte sunt vile alcatuite din duplex-uri de 2. On a location close to Parcul Timisoara we request the development of a neighbourhood composed of 80 dwellings of different types and of complementary integrated functions and uses. opportunities of cultural and social growth. Incinta este realizata printr-o platforma ridicata de la sol. Brasov cu blocul P+7 tip bara si spre str. It should be another kind of public space: „the everyday public space”. Platforma se dizolva progresiv catre spatiul comun al strazii. pentru locuitorii ansamblului si rol functional de inglobare a parcarii subterane. pentru socializare si loisir. than such a neighbourhood can give the chance to the urban citizen of stopping his exile to the suburb. Themed gardens cut out in the platform. 3 or 4 bedrooms. By integrating housing with other programs we can create neighbourhoods which become poles of interest. for socializing and leisure. precum si terasele comune decupate in volumul blocului bara permit inter-relationarea dintre locuitori. flexibility in typologies. Urbanity seen as multi functionality by means of integrating to living spaces other functions and uses. The other houses are villas. pleasant for any person.

ARH. SILVIA COSTESCU . ARH. MIRUNA R Ă DUCU & DANIELA ULEA / ATELIER CONF.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-32B STUD. DR.

ARH. DR.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-32B STUD. ARH. MIRUNA R Ă DUCU & DANIELA ULEA / ATELIER CONF. SILVIA COSTESCU .

DR. MIRUNA R Ă DUCU & DANIELA ULEA / ATELIER CONF.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-32B STUD. ARH. SILVIA COSTESCU . ARH.

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-32B STUD. ARH. SILVIA COSTESCU . DR. MIRUNA R Ă DUCU & DANIELA ULEA / ATELIER CONF. ARH.

cooperation. Pentru a oferi unitate ansamblului. Therefore. ARH. disperses. cooperare. work. Tricodava Industry. de comert. It belongs to the “neighbors” and to the “city”. As a result the park is being infused in the middle of the dwellings and afterwards defused in all directions. “loisir”. parcul infiltrandu-se in mijlocul locuintelor si raspandindu-se apoi in directiile adiacente sitului. the ensemble combines living with recreation. recreere. apartine locuitorilor si deopotriva orasului. proiectul se bazeaza pe ideile de mixitate si de proximitate. creand asfel oportunitati pentru comunicare. STUDENTS’ PRESENTATION: Our project's purpose is to act in a similar manner to the old “urban pole” that used to stimulate the entire area. DR. MARA BOGOESCU & IOANA TILICEA / ATELIER PROF . exchange. creating opportunities for communication. ARH. Astfel locuirea se combina cu zona de loisir. fabrica Tricodava. aduna si disperseaza. the old manufacture has been transformed in a garden which represents the start point for the entire project. Astfel fabrica a fost transformata intr-o gradina. MIRCEA OCHINCIUC . The garden separates and brings together. schimb. Gradina separa si uneste. agglomerates and scatters.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34B PREZENTAREA STUDENłILOR: Proiectul nostru isi propune sa functioneze asemeni vechiului „pol urban” ce antrena intreaga zona. the project is based on the ideas of mixing and proximity. incurajandu-se asadar formarea unei comunitati. ce reprezinta punctul de plecare pentru intregul proiect. trade. Therefore. assembles. STUD. and thus encourages the bounding of a community. In order to achieve unity.

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34B STUD. MIRCEA OCHINCIUC . DR. ARH. MARA BOGOESCU & IOANA TILICEA / ATELIER PROF . ARH.

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34B STUD. DR. ARH. MARA BOGOESCU & IOANA TILICEA / ATELIER PROF . ARH. MIRCEA OCHINCIUC .

MARA BOGOESCU & IOANA TILICEA / ATELIER PROF . MIRCEA OCHINCIUC . DR.LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34B STUD. ARH. ARH.

LOCUINłE COLECTIVE / MULTI-UNIT HOUSING-34B STUD. MARA BOGOESCU & IOANA TILICEA / ATELIER PROF . MIRCEA OCHINCIUC . ARH. DR. ARH.

.

. 2 2nd SEM.1 DAY PROJECTS SEM.

.

4 Podurile caselor vechi reprezintă o resursă valoroasă pentru locuirea urbană.S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . A R H . A R H . working spaces can be added. D R . Besides the bedrooms and the living room. Se va acorda o atenŃie deosebită coerenŃei partiului. precum şi o arie dedicată locului de joacă. Old houses' attics are valuable resources for urban dwelling. Conversia unui astfel de spaŃiu este şi tema acestei schiŃe. D I M I T R I S A N D R E I D U L H A N / AT E L I E R C O N F. 4 / 1 D A Y P R O J E C T N o . Pe lângă spaŃiile de dormit şi zona de zi. The conversion of such a space is the subject of this project. care solicită păstrarea ca atare a şarpantei şi amenajarea aici a unei locuinŃe pentru 3 persoane. S T U D . as well as a playing area. A N C A M I T R A C H E . which asks for the maintaining of the attic's structural framework and the insertion of an apartment for 3 persons into that space. se mai pot propune spaŃii de lucru. în raport cu înălŃimile libere de sub şarpantă. The students are required to carefully consider the coherence of the plan and its relation towards the available heights under the roof.

Building materials will strengthen the dwelling's identity: brick. timber. 5 / 1 D A Y P R O J E C T N o . Our aim is the re-creation of an identity model for rural architecture. This project asks for the designing of a country house in 2 Mai seaside village. The plot is adjacent to the cliff. iar materialele vor susŃine ideea de identitate a locuinŃei : cărămidă. 5 Tema propune imaginarea unei locuinŃe de vacanŃă la mare. stone. ARH. DR. ALEXANDRU ANDRIEŞ . The plan configuration is to be chosen by the students. paiantă. cu parter sau maxim parter şi etaj. The main part of the project will be a model of the house (scale 1:50). Piesa principală a schiŃei va fi o machetă la scara 1:50. Terenul se află pe faleză. ARH. reed. etc. Casa are caracter unifamilial. Partiul arhitectural este la alegerea studenŃilor. STUD. ceramic roof tiles. piatră. on one or two floors. adobe. IRINA MOł / AT E L I E R C O N F. obiectivul exerciŃiului fiind recrearea unui model identitar pentru arhitectura de acest tip din mediul rural. olane. lemn.S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . This house will host a single family. stuf etc. în satul 2 Mai.

an office or a musical activities room. Pentru susŃinerea ideii de flexibilitate. 6 / 1 D A Y P R O J E C T N o . Sustaining the idea of flexibility. the students will also design an alternative proposal for the same unit: a bedroom for 2 children. se va propune şi o amenajare alternativă a aceluiaşi modul : dormitor pentru 2 copii. MIHAI BÎLĂ / ATELIER PROF. ARH. al unei locuinŃe colective. ARH. IOAN LUCĂCEL . The space shall include the master bedroom. The project's proposal is the studying and detailed designing of a given spatialfunctional unit of a collective dwelling. STUD.S C H I ł Ă D E S C H I ł Ă N r . SpaŃiul este destinat dormitorului matrimonial şi trebuie să unească (într-un mod flexibil şi confortabil) zona pentru dormit. 6 SchiŃa propune studierea şi detalierea unui modul spaŃial funcŃional dat. The bathroom's position will not be changed. DR. PoziŃia băii nu va fi modificată. spaŃiul destinat dressing-ului şi cel destinat băii. birou sau spaŃiu destinat unor activităŃi muzicale. which is to be flexibly and comfortably connected with the dressing space and the bathroom.

arh. Andra Panait (coperta. Adrian Spirescu CONCEPT GRAFIC ŞI TEHNOREDACTARE: Prep. Flavia Radu & Maria Oprescu © Editura Universitară ION MINCU . schiŃele de schiŃă) Lect.octombrie 2009 . Vladimir Vinea (traducere pagini introductive. arh. Andrei Lakatos (proiectele 1-3. pagina de titlu) ILUSTRAłIA COPERTEI: Stud. arh. dr. arh. desfăşurătoarele activităŃilor didactice. arh. texte schiŃele de schiŃă) Lect. dr. Mircea Ochinciuc ŞEF CATEDRĂ PROIECTARE AN 3: Prof. dr. arh.COORDONATOR: Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful