PROIECT CIRCUITE NUMERICE

afisare directa pe 5 cifre. cu frecventa oscilatorului de 17Mhz .TEMA PROIECTULUI Frecventmetru Numeric Timpul de masurare 1 secunda . catod comun.

divizor de frecventa. P .logica de comnda .afisaj. . A . M . LC . D .poarta logica SI .memorie. N .numarator .Elementele componente : oscilator de 17MHz . F0 frecventa de masurat . DF .decodificator BCD 7 segmente.

Formele de unda . Dupa perioada de masurare blocul LC (logica de comanda) va genera un semnal pentru a incarca continutul numaratorului in memoria M si apoi prin blocul D (decodificator BCD 7 segmente) va ajunge la afisorul A. Semnalul care da timpul de masurare este obtinut de la un oscilator pilotat cu cuartz . La iesirea din poarta logica SI numaratorul va contoriza un numar de impulsuri egal cu frecventa F0. Pe cealalta intrare se aplica un semnal dreptunghiular care sta in 1 logic o durata de timp Tm (timp de masurare). este divizata mai intai cu 17 apoi de mai multe ori cu 10 (6 ori) pana ce frecventa semnalului ajunge la 1 Hz (periaoda de 1 secunda). La acest frecventmetru oscilatorul local are frecventa de 17MHz. Imediat dupa ce semnalul a fost incarcat in memorie logica de comanda va mai genera un semnal de reset pentru numarator pregatindu-l pentru urmatoare faza de masurare. Frecventa astfel obtinuta este divizata de blocul DF apoi inca odata de un divizor cu 2 pt a avea starea 1 logic egala cu perioada semnalului de la iesirea DF.Dar pentru ca poarta logica SI lasa sa treaca impulsuri pozitive de frecventa F0 doar cand are 1 logic pe cealalta intrare si pentru ca timpul de masurare este de 1 secunda se mai imparte odata frecventa la 2.Functionare Semnalul dreptunghiular a carei frecventa trebuie masurata este aplicat portii logice P.

Eroarea de masuare: Poate fi calculata astfel : ∆Fx/Fx =± ∆F0/F0 = ± ∆N/N ∆ F0 / F0 = eroarea oscilatoului cu cuartz care poate fi neglijata fiind mai buna decat 0.001% ∆N poate fi maxim 1 deci ∆Fx/Fx = ± 1/N = ± 1/Tm*Fx Deci pentru ca masurarea frecventmetrului sa fie foarte precisa va trebui sa selectam un timp Tm de masurare cat mai mare si in acelasi timp sa masuram o frecventa de valoare cat mai mare. Descrierea blocurilor utilizate in proiect Divizorul de frecventa Este la randul lui alcatuit dintr-o celula de divizare cu 17 si 6 celule de divizare cu 10 Schema bloc .

Formele de unda .

Divizorul cu 17 Tabelul de adevar tn tn+1 N J4 K4 J3 K3 J2 K2 J1 K1 J0 K0 Q4 Q3 Q2 Q1 Q0 Q4 Q3 Q2 Q1 Q0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X X X X X X X X 0 0 0 0 0 0 0 1 X X X X 0 0 0 1 X X 0 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 1 X 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 X X 0 1 X 1 X 1 X X X X 0 0 0 1 X X 0 1 X X 0 1 X X X X X X X X 0 0 0 0 0 0 0 1 X 0 0 0 1 X X X X 0 X X 0 1 X 1 X 1 X X X X X X X X X X X X X X X X 1 0 X X 0 1 X 1 X 1 10 0 11 0 12 0 13 0 14 0 15 1 16 X X X X X 0 0 0 1 X 0 1 X X 0 X X 0 1 X 1 X 0 Diagramele VK Q3Q2 Q1Q0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 .

00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 0 0 0 0 0 0 1 0 1 X X 1 0 0 0 0 X X X X 1 X X 1 0 0 1 0 X X X X 1 X X 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 X X 1 X X X X X X X X X 1 1 X X X X X 0 0 1 0 X 1 1 X X X X X 0 0 1 0 X 1 1 X X X X X X X X X X 1 1 X 0 0 0 0 0 1 X X 0 0 1 0 0 1 X X X X X X 0 1 X X X X X X 0 1 X X X X X X X X 1 0 X X X X X X 1 0 0 0 1 0 X X 1 0 0 0 0 0 X X 1 0 •J4 = Q4n*Q3*Q2*Q1*Q0 •J3 = Q0*Q1*Q2*Q4n •J2 = Q0*Q1* •J1 = Q0 •J0 = Q4n •K4 = 1 •K3 = Q0*Q1*Q2*Q4n •K2 = Q0*Q1 •K1 = Q0 •K0 = 1 Schema interna a divizorului cu 17 Formele de unda .

tinand cont de urmatorul tabel: .Divizorul cu 10 Tabelul de adevar tn N 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 I3 0 0 0 0 0 0 0 1 x x K3 x x x x x x x x 0 1 I2 0 0 0 1 x x x x 0 0 K2 x x x x 0 0 0 1 x x I1 0 1 x x 0 1 x x 0 0 K1 x x 0 1 x x 0 1 x x I0 1 x 1 x 1 x 1 x 1 x K0 x 1 x 1 x 1 x 1 x 1 Q3 Q2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 Q1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 Q0 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 Q3 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 tn+1 Q2 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 Q1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 0 Q0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 Tabelul de mai sus a fost completat.

J 0 1 x x Diagramele V-K J3 Q3Q2 00 Q1Q0 00 01 11 10 00 01 11 10 0 0 0 0 0 1 X X 01 0 0 1 0 0 1 X X J1 11 X X X X X X X X 10 X X X X 0 0 X X 00 X X X X X X 1 0 01 X X X X X X 1 0 K3 11 X X X X X X X X K1 K x x 1 0 Qn 0 0 1 1 Qn+1 0 1 0 1 J2 10 0 1 X X X X X X 00 0 0 1 0 1 X X 1 01 X X X X 1 X X 1 J0 11 X X X X X X X X 10 0 0 X X 1 X X X 00 X X X X X 1 1 X K2 01 0 0 1 0 X 1 1 X K0 11 X X X X X X X X 10 X X X X X 1 X X Ecuatiile de sinteza rezultate din sinteza V-K sunt urmatoarele: •J3= Q2*Q1*Q0 •J2= Q1*Q0 •J1= Q3 N *Q0 •J0= 1 •K3 = Q0 •K2 = Q1*Q0 •K1 = Q0 •K0 = 1 Schema interna a divizorului cu 10 .

Formele de unda .

celula de numarare pana la 10 este defapt celula de divizare cu 10 care a fost prezentat mai sus.Divizor cu 2 Divizorul cu “2” are rolul de a realiza un factor de umplere de ½ pentru semnalul de masurat. Schema interna . care intra mai apoi in poarta (P). N 0 1 T 1 1 CK Qn+1 ↓ ↓ Qn Qn Relaţiile de conversie de la CBB RS la CBB T se pot deduce plecând de la relaţiile CBB JK:   S n = J n ⋅ Qn ⇒ şi J n = K n = T = 1   R = T ⋅ Qn = 1 ⋅ Qn ⇒ n  S n = T ⋅ Qn = 1 ⋅ Qn Rn = K n ⋅ Qn T R Ck S Ck Q Q Schema interna Formele de unda Blocul de numarare Este format din 6 celule de numarare pana la 10.

iar in momentul cand acestea se activeaza. Functia de memorare se face simultan in toate celulele de memorare in momentul in care sunt activate de blocul de comanda prin intrarea “Load”. Intucat noi dorim ca sa memoram valorile de la iesirile numaratoarelor avem nevoie deci de cate un CBB de tip D pentru fiecare dintre cele 5 iesiri ale numaratorului (N).Memoria Memoria (M) este formata din registre de memorare care sunt folosite pentru memorarea temporara a numerelor binare in sistemele numerice (digital). Registrele de memorare cu CBB de tip D primesc semnalul de tact de la Logica de Comanda (LC). astfel rezulta in continuare circuitul logic: Schema interna . pe fiecare celula se memoreaza valorile de la fiecare iesire a numaratoarelor.

Schema interna . Semnalul pentru resetarea memoriei este conditionat de semnalul de Load si de semnalul de masurare de perioada 1 secunda pritr-o poarta SI.Formele de unda Logica de comanda Este formata dintr-un bistabil tip D care avand pe intrarea de clock semnalul care da timpul de masurare de perioada 1 secunda iar pe intrarea de date acelasi semnal divizat cu doi va avea la iesire semnalul de date intarziat ce va fi aplicat blocului de memorare.

În cazul de fata folosesc LED-uri. şi 7 ieşiri (a.Decodificatorul BCD – 7 segmente Decodificatorul BCD . D. g) pentru comanda segmentelor. c. iar celulele de afişare le voi construi cu catod comun. C. Tabelul de adevar N 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 D 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 Intrari C B 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 A 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 a1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 b1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 Iesiri c1 d1 e1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 f1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 g1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 Schema interna . LCD. b. N=D·23+C·22+B·21+A·20) ce codifică cifra de afişat.7 segmente este un CLC utilizat pentru comanda circuitelor de afişare numerice ce utilizează celule de afişare cu 7 segmente ( LED-uri. e. d. Pentru acest tip celulele se aprind cu 1 logic aplicată pe anozii necomuni ai diodelor electroluminescente. Circuitul prezintă 4 intrări (A. becuri). f. B.

Formele de unda .

Schema bloc completa a frecventmetrului numeric Forme de unda Simulare frecventa de 1234 Hz ( perioada 810 uS) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful