You are on page 1of 101

Raport strategic privind monitorizarea

Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est
2014-2020
- 2018 -

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a elaborat cu sprijinul parteneriatului regional,
Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 (PDR NE). In conformitate cu prevederile
Metodologiei privind Planificarea Dezvoltarii Regionale 2014-2020 (elaborata si transmisa de
Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene), PDR NE este
monitorizat anual, evidentiindu-se starea si evolutia indicatorilor socio-economici la nivelul
regiunii, gradul de indeplinire a tintelor asumate, precum si stadiul implementarii proiectelor
prioritare ale regiunii.

Acest document reprezinta raportul strategic aferent anului 2018.

Documentul a fost avizat de catre Comitetul Regional pentru Planificare Nord-Est, prin
consultare scrisa in decembrie 2018.

CUPRINS

Capitolul 1 – Starea si evolutia socio-economica a regiunii..................... 3

1. Localizarea geografica....................................................... 3

2. Cadrul natural al regiunii.................................................... 4

3. Structura sistemului de asezari............................................. 5

4. Structura socio-demografica a populatiei................................. 7

5. Infrastructura.................................................................. 17

6. Mediu............................................................................ 45

7. Economia regiunii............................................................. 57

8. Turism.......................................................................... 69

9. Agricultura si dezvoltare rurala............................................ 77

Capitolul 2 – Situatia curenta a indicatorilor de monitorizare.................. 84

Capitolul 3 – Portofoliul de proiecte prioritare aferent PDR Nord-Est 2014-2020 93

2

CAPITOLUL 1 – STAREA SI EVOLUTIA SOCIO-ECONOMICA A REGIUNII

1. Localizarea geografica
Regiunea Nord-Est acopera zona de nord-est a tarii peste 500 mii locuitori aflate in vecinatatea
si este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, regiunii sunt: Chisinau (672 mii) – 130 km,
fiind compusa din sase judete: Bacau, Botosani, Bucuresti (1,9 mil.) – 230 km, Odesa (1 mil.) – 270
Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui. Suprafata regiunii km, Lviv (729 mii) – 300 km.
este de 36.850 kmp, reprezentand 15,46% din Patru dintre judetele regiunii fac parte din trei
suprafata Romaniei. Euroregiuni transfrontaliere. Prin intermediul
Geografic, regiunea se invecineaza la nord cu Programului Operational Comun Romania –
Ucraina (184,2 km de granita), la sud cu judetele Republica Moldova 2014-2020, respectiv a
Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Programului Operational Comun Romania – Ucraina
Republica Moldova (562,3 km de granita), iar la 2014-2020, pot fi realizate investii in domenii
vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud precum: educatie si cercetare, dezvoltare si
(Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita inovare, patrimoniu cultural si istoric,
si Covasna (Regiunea Centru). In regiune exista un infrastructura de transport transfrontalier,
singur punct rutier de trecere a frontierei catre tehnologia informatiei si comunicatiilor, siguranta
Ucraina – Siret (SV) si unul feroviar – Vicsani (SV). si securitate. Bugetele alocate acestor programe
Catre Republica Moldova exista patru puncte sunt de 89,1 mil. Euro (RO-MD), respectiv 66 mil.
rutiere de trecere a frontierei - Radauti-Prut (BT), Euro (RO-UKR). Ariile de cooperare includ 4 din
Stinca (BT), Sculeni (IS), Albita (VS) si doua cele 6 judete ale Regiunii Nord-Est: Botosani, Iasi
feroviare: Ungheni (IS) si Falciu (VS) – traffic si Vaslui in Programului Operational Comun
suspendat. Cel mai apropiat oras de dimensiuni Romania – Republica Moldova 2014-2020, respectiv
mai mari aflat la mai putin de 50 de km de granita Suceava si Botosani in Programului Operational
este Cernauti (259 mii locuitori), iar orasele de Comun Romania – Ucraina 2014-2020.

Ariile de cooperare din cadrul Programului Operational Comun Romania – Republica Moldova
2014-2020,
respectiv a
Programului
Operational
Comun Romania
– Ucraina 2014-
2020

3

Moldova. Bacau si Iasi se afla in de o gama larga. cu o gama Bistrita. diversificata de resurse ale zona cea mai puternic afectata de un potential subsolului: minereuri (uranifer. Sursa: Ministerul Dezvoltarii Regionale. in variata de plante si animale. oferind posibilitati variate de roci utile (andezite. tuf ardezic. argile. petrol si gaze naturale. flora si fauna In ceea ce priveste riscurile naturale. saruri de potasiu. Intreaga hidrografie nisipuri si pietrisuri). gresii. dar si pe unii afluenti ai acestora. Cadrul natural al regiunii – resurse naturale In regiunea Nord-Est. sulf. sisturi bituminoase. gips. podis – 60%. (terapeutice. Jijia. sare gema. carbogazoase. calcare. turba. apartine bazinelor hidrografice ale Siretului si carbune brun. amenajare a teritoriului. plate). zona subcarpatica – 12% si zona de cuartos. din regiunea stepica (in est si sud). ape minerale Prutului. zona montana ocupa 28% mangan. Regiunea dispune timp ce judetele Vaslui. Administratiei Publice si Fondurilor Europene 2. unele zone cu risc potential semnificativ la regiunea continentala (in centru si nord-est) si inundatii pe raurile Siret. 4 . exista regiunii fac parte din regiunea alpina (in vest). nisip din teritoriu. polimetalic). Din punct de vedere biogeografic. cutremur de mare intensitate. Prut. namoluri.

Piatra Neamt.INS date privind populatia rezidenta si cea domiciliata. acoperind 99% nu fac parte din GAL-uri 4 : Sabaoani. numarul GAL-urilor din zona rurala dintre comunele regiunii Nord-Est. Incepand cu anul 2015.4% din populatia totala a municipiu si 26 orase (din care 12 cu mai putin de Romaniei).050 locuitori 1 . intrucat nu exista date Nord-Est 2014-2020. Ponderea populatiei rurale in populatia totala este de 58. datele vechi fiind eliminate din sistem. 4 Conform listei publicate pe site-ul MADR – Raport de evaluare a Strategiilor de Dezvoltare Locala 5 . in scadere fata de anii municipiile Iasi. 46 centre urbane si 506 comune.229. In varianta aprobata a PDR domiciliata la 1 iulie 2017. anteriori (cu 19. au fost folosite datele INS privind la nivel de localitate pentru populatia rezidenta. Grupuri de Actiune Locala din Regiunea Nord-Est In anul 2017. Populatia regiunii este concentrata in 10. Doar 4 comune a crescut la 47. judetul 1 Conform bazei de date TEMPO – INS pentru anul 2017 2 Pentru aceasta clasificare s-a folosit populatia (populatie rezidenta la 1 iulie). avizat de CRP Nord-Est si perioada anterioara anului 2014) si cele disponibile de acum aprobat de CDR Nord-Est. 3. fata de 32 in 20133.000 locuitori)2. INS furnizeaza doar Sursa: Baza de date TEMPO . Bacau.362 fata Suceava si Vaslui 13 localitati urbane mijlocii – 10 de 2013). inainte. populatia stabila. rezultand 3 Anul 2013 constituie a nul de referinta in PDR diferente mari intre datele folosite pana acum (pentru Nord-Est 2014-2020. Structura sistemului de asezari Regiunea Nord-Est are o populatie rezidenta de In regiune exista 6 localitati urbane mari – 3. Botosani.2%.514 fata de 2016 si cu 48. situandu-se pe primul loc intre cele opt municipii si 3 orase si 27 localitati urbane mici – un regiuni ale tarii (16.

persoane. Botosani.1 din peste 20. Podu Iloaiei. Aceste GAL-uri dezvolta in prezent. obtinut finantare in acest scop si GAL-urile din Barlad si Falticeni.1 6 .000 de persoane si aproximativ 90. ca in urma procesului de evaluare si GAL-uri de tip LEADER.4 milioane de persoane5. Populatia inclusa in asociatii Bacau. Frasin. 5 6 Conform datelor TEMPO INS – populația domiciliată la 1 Conform datelor din noiembrie. Salcea. iar 2 dintre acestea au selectie in cadrul apelului de proiecte 5. Din cele diferite masuri ale PNDR (M01-M11. POCU 2014-2020 au fost declarate admise pentru Orasele care nu fac parte din GAL-uri sunt: Slanic finantare strategiile de dezvoltare locala tip Moldova. 22 fac parte din aceste Mentionam. Muntenii de Sus. Malini. in urma celui de-al doilea apel pentru de realizare a strategiilor de dezvoltare locala cu sprijin pregatitor pentru elaborare SDL-uri. judetul Vaslui. DLRC (CLLD) a 5 localitati urbane din regiune: Harlau si Comanesti. Onesti. M19).000 de locuitori (Buhusi si Tirgu Neamt). Husi. Radauti si de tip GAL ajunge la 2. populatia per GAL variind intre aproximativ proiecte care vor fi finantate prin POR 2014-2020 20. finantate din Suceava. judetul Iasi. Moinesti. Schitu Duca.Neamt. au cu sprijin prin PNDR sub masura 9. Toate GAL-urile au finalizat procesul Totodata.000 de (Axa 9) si POCU 2014-2020 (Axa 5). 2017 ianuarie 2016 6 . judetul implementand in prezent proiecte. 29 de orase din regiune. Dolhasca.

891 locuitori.838 loc.750 loc. zona mentionata anterior insumeaza aproximativ 47 mii persoane. dezavantajate pe capital uman. Distributia pe judete este urmatoarea: 387.432 loc.495 loc. Totodata. Suceava – Comparativ cu anul 20138 populatia rezidenta a 749. reprezentand 2012) a fost de 3. Sub acest reprezentand 16.050 la 1 iulie 2017.18% din excludem comunele din apropierea de municipiul populatie).0 la 1000 locuitori 0. pe judete a populatiei rezidente este regiunea Nord-Est are cel mai mare numar de urmatoarea: Bacau – 593.66% in populatie in zone dezavantajate. Daca (55.51% in zone Dispersia teritoriala a localitatilor urbane la dezavantajate pe ocupare. Distributia aspect.944. 4.728 loc si Vaslui – 488. Botosani – locuitori. 12. Botosani – 453. – 935. dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Iasi loc. din care 5.In regiunea Nord-Est 40.7 zone dezavantajate pe locuire. 28 din cele 29 de orase si 2 Adjud.051 loc.023 loc. Cea mai locuita zona este cea din estul dezavantajate se regasesc in judetele Botosani judetului Bacau – vestul judetului Vaslui. (indicator introdus de catre INS incepand cu Est insemna 3.0 2. Rata sporului natural a populatiei domiciliate 4. 7 . Neamt – 449.29% in zone existand mai multe zone lipsite de orase pe o marginalizate si 3.229. 142 mii mai mari ponderi ale populatiei aflate in zonele persoane. Structura socio-demografica a populatiei 4.248 Bacau – 744.38% din populatie din cele 17 municipii din regiune au peste 50% din traieste in zone dezavantajate. 2014 8 Guvernului Romaniei si Bancii Mondiale .0 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online. regiunii a scazut cu 1.0 -2. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est. 4.95% din populatie) si Suceava (48. 14.7% din populatia totala a tarii. populatia cu domiciliul in Regiunea Nord. la 1 iulie populatia rezidenta in Regiunea Nord-Est 2017. Mai mult. INS 7 Informatiile sunt prelucrate sau preluate din raportul marginalizate: Atlasul zonelor urbane marginalizate din privind implementarea CLLD in Romania.15% in alte tipuri de zone.77% in zone nivelul Regiunii Nord-Est nu este echilibrata.079 loc si Vaslui – 381.347 loc. proiect al Romania. Iasi – 790.0 -6.1 Evolutia populatiei si potentialul demografic Conform datelor statistice existente. Neamt – 573.140 loc.4% din populatia tarii.810 loc. Suceava – 627.0 -4. 17. Cele raza de 30 km .totalizand aprox.Elaborarea Anul 2013 constituie a nul de referinta in PDR Nord-Est strategiilor de integrare a comunitatilor urbane 2014-2020.5%.

avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord. rata sporului natural in raport cu situatia cea mai putin defavorabila este in judetul populatia domiciliate in Regiunea Nord-Est era de Iasi cu o rata a sporului natural de -0. in Regiunea Nord.0 constata o ajustare substantiala a ratei sporului 2012 2013 2014 2015 2016 2017 natural a populatiei rezidente. descrescand in perioada Din graficul prezentat se observa ca judetele Iasi si ulterioara (9.3‰) si Vaslui (5.6‰).0 Urmare a modificarii metodei de calcul al 4.1.2‰). Suceava sunt singurele care. UE28 Romania Regiunea NORD-EST Est inregistrandu-se valori semnificativ mai mici: Sursa: prelucrari date din Baza de date EUROSTAT si TEMPO – -3‰ in 2012. Rata mortalitatii infantile Referitor la diferentele existente pe medii de 14. rata mortalitatii 2012 2013 2014 2015 2016 infantile era de 7. iar in cea rurala valori negative la 1000 nascuti-vii 8. in mediul urban din judetele Iasi si apropiata nivelului national – 10.3‰).0 valoarea de -0.9‰ (2016). INS 1.0 populatia rezidenta) in perioada 2012-2016 se 0.0 indicatorului (noua baza de calcul o reprezinta 2.5‰. In mediul -3 rural cele mai mari nivele ale ratei mortalitatii -4 infantile sunt in judetele Botosani (14.1‰) si Botosani (13.7‰ in 2015. 7. in zona urbana s-au inregistrat valori Nr. in privinta ratei mortalitatii infantile 2 pentru decedatii cu resedinta obisnuita in Regiunea 1 Nord-Est.In anul 2013.4‰ in 2017. Pe plan intraregional 9 Date recalculate de catre INS. - online. in 2017 coborand pana la 10. ajungand la -2. publicate in ianuarie 2017 Est. regional). toate judetele regiunii au inregistrat o rata negativa a sporului natural. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. -6 Totodata. In anul 2014.7‰). ajungand la -4‰ in 2017.0 rezidenta. 0. decedati cu varsta sub 1 an 12.1‰ (valoare Ca exceptie. intrand pe un trend anul 2012 atat la nivel national (10‰). sporul natural revine Rata mortalitatii infantile inregistreaza un varf in la valori negative. 6. Vaslui se inregistreaza valori pozitive pentru toata Per total. la nivel regional.9‰ in 2015 si -1. Datele pentru acest an sunt recalculate de catre INS si 10 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est publicate in ianuarie 2017 2014-2020. iar cel mai scazut in judetul Bacau -5 (9. -1.4‰ in 2014. precum si in judetul Suceava ratei mortalitatii infantile erau Botosani (14. cat si la cel descrescator. in Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online. fiind primul an cu o valoare pozitiva.9‰). Rata sporului natural al populatiei rezidente Analizand situatia pe judete si pe medii de rezidenta.6‰9. cu un varf in 2013. regional (11. 11 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014- 2020. Vaslui (14. 8 . INS timp ce in mediul rural era de 11. iar cele mai scazute in -2 judetele Iasi (5.3‰ in 2016 si 7.9‰).8‰ in mediul urban (valoare usor superioara nivelului national de 7.0 pozitive pana in 2016.0 in descrestere anuala. in perioada 2011-2016 7.3‰) si pentru perioada 2013-2016.7‰ in 2014.5‰).7‰ in 2017 la nivel au avut un spor natural pozitiv. judetele cu cele mai mari nivele ale perioada analizata. . 8.6‰ in 2013. in anul 201311 cele mai ridicate nivele in 0 mediul urban se inregistreaza in judetele Suceava la 1000 locuitori -1 (9.7‰ in anul 2013 10 .5‰). dupa o serie de 4 ani consecutivi in care s-au inregistrat  Mortalitate infantila valori negative. Conform datelor din 2017.8‰ in 2016.

01 81. oferta potentiala dintre rata de activitate pe sexe este mica.29 107. In zona 1. Cel mai afectat judet de zona rurala din Botosani.9% (nivel regional). In anul 2013 12 valoarea ratei de substitutie in regiune (0. la nivel comunitar continua tendinta de scadere a indicelui de  Rata de substitutie substitutie. mii 1289 1263. de substitutie superioare fata de cea inregistrata La nivel de judet situatia cea mai grava este in la nivel regional. INS Rata de activitate in RNE 53.88 89.01 89.6 70. La nivel judetean. Vaslui (10. rata persoane cu varsta cuprinsa intre 55-64 ani.1 Forta de munca Conform metodologiei Balantei fortei de munca. unde in 2017 s-a fenomenul de imbatranire este Neamt cu o rata inregistrat o rata a mortalitatii infantile de de substituire de numai 0. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est.7 Rata de activitate in RO 64. Mai mortalitatii infantile a inregistrat variatii mult.1‰ in 2013 la 9‰ in 2017.30 in 2017).31 99.96 (2013). Vaslui 89. INS. mai 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: Baza de date TEMPO – Populatia activa civila in RNE. in Iasi 115.78 108. de la un maxim de crescand din nou pana la 5.88 109. Diferenta in anul 201213.53 80.7 61.01 108. iar pentru femei activa civila.68 (2006) la 0.7‰ in 2015 si o descrestere anuala continua.11 106. cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani revin la 100 In perioada 2014-2017.4 57.08 urmatorii ani la situatia inregistrata in prezent pe 87.7‰). nivelele inregistrate indicand o 2013 2014 2015 2016 2017 UE 28 90. 80%).2 1194.73 108.5 59.20 106. % judetului Iasi) se constata o crestere a indicelui de substitutie.02 87. exprimata prin populatia pentru barbati fiind de 54.45 84.93 grupe de varsta mentionate (97% in 2014 si 104% RNE 96. de activitate a populatiei14 avea nivelul 54%.4‰).30 110.11 84.94 102.77 dimensiunea grupei de varsta 55-64 ani va creste Botosani 96.38 echilibrare – pentru moment – intre cele doua Romania 84.2.28 102.1 58.04 94.302. 14. 9 .9 mii persoane. 13 Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020.49 Suceava 105.81) .9‰) si Bacau (8.81 92.96) a fost superioara fata de cea 4.18 101.11 111.2‰.3 1190. mica decat nivelul national (64. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord.1 1227. iar cu cele mai mici nivele inregistrata la nivel national (0.63 Neamt 78.12 81.7 70.1 12 14 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est exprimata ca raportul dintre populatia activa civila si 2014-2020.32 86.62 98. EUROSTAT sever de imbatranire demografica.80.66 iar cea de 15-24 ani va scade sa se ajunga.10 92.47 plan european si national (indice de apr. Rata 53. resursele de munca Est.49 regiunea urmand a se confrunta cu un fenomen Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online. la nivel regional (cu exceptia Evolutia comparativa a ratei de substitutie. trebuie mentionat ca indicatorul a fost intr- oscilante scazand pana la 4.2 Resursele umane 4.3 69.8‰ in 2017.96 de tineri judetele Iasi (7.5 70.78 91.83 81. la nivel regional.22 88.6%). Exista insa riscul ca pe masura ce Bacau 87. insuma 1.16 81.56 104.81 111.6 online. rurala se constata o usoara scadere a valorii doar judetele Suceava si Iasi aveau valori ale ratei indicatorului de la 11.86 97.68 113.2%. de forta de munca.18 96. in mediul urban. Daca in perioada 2014-2017.

propriu si/sau vanzarii directe.7%) – cele mai multe Sursa: prelucrari din Baza de date TEMPO – online. cu o crestere Astfel. de altfel).6%). ponderea populatiei ocupate in de apr.cea mai mare parte 60 RNE a persoanelor ocupate (88.2% din total persoane ocupate in servicii) si constructii Rata de ocupare15. publica sunt singurele sectiuni ale serviciilor unde In anul 2013 se inregistreaza o usoara descrestere ponderea populatiei ocupate este superioara la nivel regional si national. Suceava (19%). urmata de agricultura este superioara nivelului regional o usoara scadere pana la 64% in 2017.5%. aceasta ajungand la economic al fiecarui judet diferente fata de 56. procentul populatiei ocupate in acest 40 Neamt domeniu la nivel regional (49.5%.8%. Bacau resurselor de munca (aprox. ci din descresterea accentuata a in judetele Iasi (25%). precedent).1%). in anul 201216 era la nivel (15. femei – care produc bunuri agricole destinate consumului 57. Continuand analiza pe activitatile economiei Perioada 2015-2017 aduce o scadere cu 1 pp. atat pe plan national.5%) este 65 inferior celui national (23. Aceasta crestere deriva Urmarind distributia populatiei ocupate pe nu din cresterea totalului populatiei ocupate (in judete se constata ca cele mai mari ponderi sunt scadere. in populatia rata de activitate s-a inregistrat in judetul Iasi – ocupata in acest domeniu figureaza in special 56. in 2014. Cea mai mica un punct slab important intrucat. De mentionat.1%) si 15 16 Raportul dintre populatia ocupata civila si resursele de Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est munca 2014-2020.6%).5% (inferioara a regiunii Nord-Est era de 1. procentul inregistrat (19.Daca in 2013 nivelul acesteia stagneaza.5%). (30. populatia ocupata civila 2015 are loc o crestere pana la 61. urmata de o crestere nivelului national.6%) si agricultura regiune.8% si national de 61. cu 10.4%). In perioada 2016-2017 se reprezentand 13. La sfarsitul anului 2017.1%. Romania In industrie. 420 mii de persoane (18%). iar cele mai mici in judetele Vaslui (11%) mai putin in anul 2014 la nivel regional fata de anul si Botosani (12%). spectaculoasa evolutie este Neamt.. urmat de Vaslui (60. national (2017). in timp ce in industrie ponderea este de activitate este cu 12 pp mai mic fata de nivelul numai 19. 12 pp.5%) .100 persoane.9%).61.4%) si Neamt (34. cat si regional pe fondul La nivel regional cea mai mare parte a populatiei scaderii continue a populatiei active civile din ocupate activeaza in servicii (49. Acest aspect reprezinta (67. Analizand situatia pe judete.7%) activand in 55 Bacau industria prelucratoare.9%). lucratori familiali.1 pp mai mult decat nivelul inregistra cea mai mare rata de activitate existent la nivel national. Invatamantul. 10 . nivelul in regiune a ratei de (30. cei este in continuare mica (barbati .9%). practic persoane care practica o agricultura de Evolutia ratei de ocupare 70 subzistenta si in mult mai mica masura salariati.4% in totalul populatiei active constata o tendinta de scadere a ratei de activitate ocupate a tarii. valorii nationale). ajungand pana la 68%. Diferenta dintre rata de activitate pe sexe lucratorii pe cont propriu. INS persoane activand in comert (27.4% (cu un minim in 2016). % 50 Botosani Si in servicii situatia este similara cu cea din 45 Iasi industrie. Vaslui (39. a nationale se constata in raport cu profilul ratei de ocupare in regiune. Judetul cu cea mai valorile inregistrate la nivel regional. ponderea populatiei ocupate este anul 2017 se constata ca in judetul Neamt se mare (30. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est. sanatatea si administratia regional de 50. fiind inferior 2012 2013 2014 2015 2016 2017 fata de cel national (55.9%) in judetele Botosani (40. semnificativa in anul 2014.124. in In agricultura.6%). Suceava (34.

2 53. ocupate superioara fata de valoarea nationala.5 49 50.7 66 66. sanatatea (inclusiv (23. La polul opus.3 71. atat in mediu urban cat si in .3 62.4 69.1 Mediu urban 53.1 71. se constata la nivel populatia ocupata in industrie (peste 88%).3 Mediu urban 49. evolutia ratei de judetele Bacau si Iasi. Botosani.6%). industria (40.5 61. 45.2 Romania 64.2 pp fata de 2015 si 8.9 53.4 pp fata de 2014.2016). o crestere continua in femei. unde primele locuri le detin judetele prezentata in tabelul urmator: Neamt. Botosani si Suceava. prelucratoare detine cea mai mare cota din Totodata.2 60. Totusi. Iasi si de 2016.2%). in toate judetele regiunii. Astfel.1 72.1 pp fata cazul judetelor Bacau.2 70.5% perioada analizata.3 64.8 64. in anul 2017. cele mai mici in servicii sunt in judetele Iasi (58. este agricultura atat la nivel regional (cu 0.6% sunt inregistrat. INS.2 56. 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Rata de activitate pentru grupa de varsta 15 ani si peste Total RNE 59.1 55. O situatie Regiunea Nord-Est.8 53.9 76. ca aspect pozitiv se pentru care.8 72.7 64.9%) si Bacau valori sunt in judetele Iasi.8 Mediu rural 63. 4.9 58.2 57. doar in judetele Bacau si Neamt pentru invatamant.4 63. aproximativ similara se inregistreaza si in pentru intervalele de timp 2012 17 -2017 este comert. cel rural.3%) si Vaslui (41. EUROSTAT Se constata ca la nivelul Regiunii Nord-Est rata de aproape toti indicatorii au inregistrat o scadere.9 62.5 Rata de ocupare pentru grupa de varsta 20-64 ani UE28 68.7 59.5 pp fata de Vaslui pentru sanatate.3 56. inferioara in judetele Bacau (23. Bacau si Suceava. (54. Pentru sectiunea constructii. pe medii de rezidenta.7 74. ponderea populatiei ocupate este superioara Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate valorii regionale. o stagnare a ponderii populatiei Nici in cazul industriei nu exista niciun judet in ocupate in servicii dupa cresteri in 2016 cu 2.1 62. national (20.4 68. iar cele mai reduse in judetele Botosani Totodata.2016) si a celei comunitare (45.6 66. in timp ce cele mai mici activitate.8 55.5 59. 11 .7 63.8 Total RNE 71. precum si rata de ocupare au Din totalul populatiei ocupate civile.2 55 Mediu rural 62. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est.7%) si Iasi Se observa ca invatamantul.7 75.7 62.6 59. se remarca tendinta de scadere fata de anii inregistreaza o pondere a populatiei ocupate mai precedent a ponderii populatiei ocupate in mare decat cea de la nivel national. in unele judete in regiune. respectiv de ocupare pentru sunt in judetele Botosani si Vaslui. Mentionam ca in niciun judet al regiunii servicii sociale) si administratia publica sunt nu se inregistreaza nivele inferioare celui singurele activitati ale economiei nationale.7 65. exceptia fiind anul 2016. fiind usor superior valorii nationale (45. in care 17 Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020. activitate.2%).3 68.6 64. cele mai mari In raport cu datele existente (conform nivele ale ponderii populatiei ocupate sunt in metodologiei AMIGO).6 pp regiune care sa aiba o valoare a populatiei fata de 2015 si 5. administratia publica si toate judetele regiunii In industrie.8%). regional.8 60.7 64.5% . Vaslui pentru 2014) cat si la nivelul fiecarui judet.2 Rata de ocupare pentru grupa de varsta 15 ani si peste Total RNE 57 57.2 Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online. in general.

Analizand pe znationale si celei comunitare (76. gimnaziale si ca atat rata de activitate cat si rata de ocupare profesionale. la agentiile pentru ocuparea fortei de munca si populatia Est. inregistrati 66. INS la nivel national si comunitar. cat si La sfarsitul anului 2017. 92. iar 39.5% la nivel regional a efectivului de salariati. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- 2014-2020.0 se poate constata si la nivelul fiecarui judet. superioara fata de fata de 2007 (an in care s-a inregistrat numarul valoarea nationala de 4%. in scadere cu 11. Dintre somerii pentru intreaga perioada analizata. Rata somajului.9% 2020 (75%) si a avut valori superioare mediei primeau indemnizatie de somaj. 10. numarul mediu al Rata somajului20 a atins in anul 2017 valoarea de salariatilor era de 536. pe 4. in anul 2013 18 . 6.6% la nivel regional. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord.809 persoane.2.0 Efectivul de salariati la sf. Somaj In 2017 rata somajului a inregistrat o scadere cu aproape 1 pp atat la nivel regional. 12 .0 150000 100000 2012 2013 2014 2015 2016 2017 50000 0 UE28 Romania Regiunea NORD-EST Sursa: Prelucrari date din Baza de date TEMPO – online.9% sunt cu studii superioare. Datele pentru acest an au fost recalculate de catre INS activa civila si publicate in ianuarie 2017 21 Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 19 Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020. Dintre acestia 60. cu categorii de personal si nivel de pregatire. % In perioada 2014-2017 se observa o crestere cu 12. Est.1% 5 pp mai mare fata de 2012).  Salariati gimnaziale si profesionale.5% a depasit tinta prevazuta de Strategia Europa erau barbati. EUROSTAT 2013 2014 2015 2016 2017 In perioada 201221-2016 rata somajului a fost in usoara crestere. maxim de salariati). anului. 6. neindemnizati. 40. Aceasta scadere caracterizeaza si fiecare judet al regiunii.0 ajungand la 598. De mentionat ca in perioada 2015-2017 nivelul precedenti.9% 5.2% in 2017.0 judetele regiunii Nord-Est.1.8% sunt cu studii primare.3% sunt cu studii medii iar 0. INS. Aceeasi tendinta 8.8% studii liceale si postliceale si sunt mai mari in mediul rural fata de urban 10% studii superioare (2016). in scadere fata de anii 18 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 20 Definita ca raportul dintre numarul de someri inregistrati 2014-2020.569 someri. In regiune. in regiunea Nord-Est erau national si comunitar.203 someri). 49. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord. tendinta inversa fata de cea de Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online.899. din totalul somerilor (beneficiari de ajutor de Pentru grupa de varsta 15 ani si peste se costata somaj) au studii primare. Est. 4.0 200000 0.5% femei si doar 17. inclusiv fata de anul de referinta ratei de ocupare pentru grupa de varsta 20-64 ani 2012 19 (78. 2. nr.0 11.

5%). rata somajului BIM si in zona rurala. cat si fata de 2015.9% (in crestere cu 1.24 ani 55 . se constata ca rata somajului BIM este mai populatie activa inregistreaza cel mai ridicat nivel ridicata in randul populatiei masculine. atat pe ansamblu cat Mai mult. Rata somajului BIM in 2017.64 ani 15 ani si RO RNE RO RNE RO RNE peste 15 . fata de 9 mediul rural (2.8%).8%.64 ani 15 ani si Sursa: Prelucrari date din Baza de date TEMPO – online. in scadere cu 2. ponderea numarului de 13 someri BIM pentru grupa de varsta 25-34 de ani 11 este mai mare in mediul urban (4. ultimul an analizat. INS somajului BIM la nivelul regiunii este la aproape jumatate din nivelul national.6 pp fata de 2016 si in scadere categoriile de varsta. 22 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020. avand o tendinta de crestere atat fata de cuprinsa intre 25-34 si 55-64 de ani din mediul urban 2012. in mediul rural.Pe plan intraregional judetele cu cele mai mari Desi nu se ridica la valorile somajului grupei de rate ale somajului sunt Vaslui (10. in mediul urban.24 ani 55 . Urmarind distributia pe genuri.5 pp fata de 2013). pentru grupa de varsta 15-24 ani.9%. randul populatiei feminine cu 0. cu 0. nivelul de 15.3 pp (10% . se Neamt Suceava Vaslui constata ca rata somajului BIM pentru grupa de Sursa: Prelucrari date din Baza de date TEMPO – online.1 pp fata de 2016. cu ponderi 5 de 15.9 pp fata de 201322) dintre toate grupele de varsta – 9.4 pp (9. % 20 15 25 10 20 15 5 10 0 5 RO RNE RO RNE RO RNE 0 15 . In mediul urban nivelul este inferior pentru aceasta grupa de varsta se situeaza la cu 5 pp fata de valoarea nationala. INS varsta 15-24 a crescut fata de anul precedent in randul barbatilor cu 1. pentru toate (in crestere cu 0. % Rata somajului BIM in 2017.4%) si Bacau varsta analizate anterior. Rata somajului pe judete.1 pp fata de 2015 si cu 2.2%.4 pp fata de 2015 si cu 11. respectiv 8. Fata de anul 2016 se 3 2012 2013 2014 2015 2016 2017 observa o crestere a ratei somajului BIM pentru grupele de varsta 15-24 si 25-34.8%.6%).2017) si a scazut in In anul 2017. in mediu urban. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est. mai pronuntata Bacau Botosani Iasi in mediul urban. Diferenta este mai 7 accentuata pentru grupa 15-24 de ani.4% (in scadere de la 10. pe grupe de varsta. populatia cu varsta (6. dar in scadere fata de este afectata de somaj (BIM) in proportie de 4. % Pe medii de rezidenta.9%). In ponderea numarului de someri BIM in total general. INS peste Din graficele prezentate se constata ca rata Sursa: Prelucrari date din Baza de date TEMPO – online. respectiv 2. 13 .5% si 6% in 2013). pe grupe de varsta.

In perioada Salariul mediu net lunar.2% in 2017. EUR 201323-2017.1 (19. fata de situatia la nivel 25. administratie publica si invatamant. Est. unde barbatii castiga apr. 2014-2020. conform 300 tendintelor nationale si comunitare.2. 11% in 2017. nivelul national.2. cercetare-dezvoltare. 4. care nu sunt angajati. % regiunii femeile castigau usor mai mult decat barbatii (cu 2. Regiunea in 2017.5%. judetul Neamt (408 euro/luna – 2017).1% (fata de 2016).0 mai mult decat femeile. nivel apropiat de cel RO 357. la nivelul Regiunii Nord-Est. Nivelul de trai. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord.446 euro/luna. Cresterea in lei la nivel in tara .2 455.2 pp.5 pp. cat si la nivel national si comunitar se constata o scadere 600 a procentului de tineri NEET. cu 13% mai putin fata de regional este cu 20. desi a avut loc o crestere indicator pana la valoarea de 235 euro/persoana continua a salariului mediu net lunar. se constata ca in 2017. procentul tinerilor 2013 2014 2015 2016 2017 NEET a fost de 13. se constata cresterea valorii acestui In perioada 201324-2017.3%). 100 lei/luna 20.8 418.3%) si inferior nivelului national RNE 298. Suceava si Vaslui. singurul judet care depaseste media regionala este Iasi (511 euro/luna – 2017). INS a scazut de la 11. Neamt.3% in 2016. 14 .1% fata Nord Est se situeaza in continuare pe ultimul loc de anul precedent).3 351. 23 24 Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est Anul 2013 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020. In schimb. in anul 2017.3 381.0 Aceasta se explica prin diferentele de salarizari 2012 2013 2014 2015 2016 2017 in domenii si subdomenii precum constructii.6 446. la 0 nivelul Regiunii Nord-Est.7%).O categorie aparte o reprezinta tinerii cu varsta cel mai mic salariu mediu lunar inregistrandu-se in cuprinsa intre 18 si 24 ani. pentru grupa de varsta 15-24 Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date TEMPO – ani nivelul acestui indicator in regiunea Nord-Est online. pentru perioada 2012-2017.0 national.9% in 2013 la 10. Cea mai 10.4 382. sociala dintr-o gospodarie pe persoana. Judetele in care se 15.6 511.8 comunitar (14. UE28 Romania Nord-Est transporturi. salarizarii. la nivel regional (crestere cu 18. in 2017 se constata o scadere a 400 nivelului regional cu 1. Pentru 200 perioada de analiza 2013-2017 se inregistreaza 100 o scadere cu 2. . telecomunicatii.0 mare diferenta dintre salariile lunare nete 5. La nivel judetean. Astfel. Fata de anul 500 precedent.9 323. saracia si excluziunea Analizand nivelul veniturilor totale medii lunare. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est.0 regasesc aceste diferente salariale sunt Botosani. activitati de Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date EUROSTAT asigurari. la nivelul Tineri NEET de 18-24 ani. nu sunt inclusi in sistemul de invatamant sau de formare profesionala (NEET). In ceea ce priveste egalitatea de gen in privinta atingand valoarea de 11.0 intalnim in judetul Vaslui – apr.

Totodata, analizand nivelul acestor venituri pe
Evolutia ratei riscului de saracie sau
categorii sociale si profesionale, se constata ca la
excluziue sociala, %
nivel regional somerii si agricultorii au nivelul cel
mai scazut al veniturilor (171 euro/persoana
60
somera si 143 euro/agricultor).
50
40
Venituri totale medii lunare/pe persoana 30
dintr-o gospodarie, euro 20
10
300,0
0
250,0 2011 2012 2013 2014 2015 2016
200,0
150,0 Romania Regiunea Nord-Est
100,0 Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date TEMPO – online,
50,0 INS
0,0 Rata saraciei relative se defineste ca fiind
2012 2013 2014 2015 2016 2017 ponderea persoanelor sarace (dupa metoda
Romania Regiunea NORD-EST relativa de estimare) in totalul populatiei. Se
considera sarace persoanele din gospodariile care
Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date TEMPO – online, au un venit disponibil pe adult-echivalent
INS (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului
din resurse proprii) mai mic decat nivelul pragului
Riscul de saracie sau excluziune sociala este un de saracie.
concept multidimensional, indicand procentul In 2014, valoarea acestui indicator a crescut cu 6
populatiei care se incadreaza in cel putin una din p.p. fata de 2012, atingand cea mai inalta valoare
urmatoarele trei situatii: din perioada 2008-2014 (36,1%), fiind in acelasi
- au venituri disponibile inferioare pragului timp si cea mai mare dintre toate regiunile tarii. In
de saracie; perioada 2015-2016 se constata stagnarea la
- sunt intr-o stare de deprivare materiala nivelul de aprox. 36%.
severa;
Rata saraciei relative, %
- traiesc intr-o gospodarie cu o intensitate
foarte redusa a muncii. 40
In perioada 2013-2016 nivelul ratei riscului de 35
saracie sau excluziune sociala a scazut cu 6,1 pp 30
25
fata de 201225, ajungand la 46%. Cu toate acestea
20
valoarea indicatorului este superioara nivelului 15
national (38,8%-2016). 10
5
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016

Romania Regiunea NORD-EST

Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

25 Est. Datele pentru acest an sunt recalculate de catre INS si
Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est
2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- publicate in noiembrie 2016.

15

Rata deprivarii materiale severe reprezinta valori superioare mediei nationale, trendul este
ponderea in total populatie a persoanelor in stare descrescator, ajungand la valoarea de 23,8% (egala
de deprivare materiala severa, adica a cu cea la nivel national) in 2016.
persoanelor in varsta de 18 ani si peste care, Pentru perioada 2013-201527, la nivelul Regiunii
datorita lipsei resurselor financiare, nu isi pot Nord-Est se constata o evolutie oscilanta a
permite cel putin patru dintre urmatoarelel ponderii persoanelor sub 60 ani care traiesc in
situatii: gospodarii cu intensitate redusa a muncii, in
- Achitarea la timp, fara restante, a unor concordanta cu tendinta existenta la nivel
utilitati si a altor obligatii curente; national. Astfel, dupa scaderea din 2014, in anul
- Plata unei vacante de o saptamana pe an, 2015 indicatorul creste pana la 4,6%, urmand din
departe de casa; nou o scadere pana la valoarea de 2,9% in 2016. De
- Consumul de carne, pui, peste (sau alt remarcat ca acest nivel este sub valoarea
echivalent de proteina) cel putin o data la 2 inregistrata la nivel national (8,2%-2016).
zile; Rata persoanelor din gospodarii cu
- Posibilitatea de aface fata, cu resursele intensitate redusa a muncii, %
proprii, unor cheltuieli neprevazute
(echivalente cu 1/12 din valoarea pragului 10
national de saracie); 8
- Detinerea unui telefon fix sau mobil;
6
- Detinerea unui televizor color;
- Detinerea unei masini de spalat; 4
- Detinerea unui autoturism personal; 2
- Asigurarea platii unei incalziri adecvate a
0
locuintei.
2011 2012 2013 2014 2015 2016

Rata deprivarii materiale severe, % Romania Regiunea NORD-EST

40 Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date TEMPO – online,
INS
30
In caravana de monitorizare a Planului de
20 Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020,
desfasurata in localitatile mici si mijlocii din
10 Regiunea Nord-Est s-au identificat o serie de
probleme, nevoi, provocari cu care se confrunta
0
comunitatile locale. Tabelul urmator prezinta in
2011 2012 2013 2014 2015 2016
mod sintetic aceste aspecte identificate,
Romania Regiunea NORD-EST mentionand si localitatile unde, in urma discutiilor
cu reprezentantii administratiei publice locale s-
Sursa: Prelucrari date statistice Baza de date TEMPO – online,
INS au semnalat problemele si provocarile respective.
Analizand datele statistice pentru perioada 2013-
2015 26 se constata ca desi acest indicator are

26
Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est 2014- 27 Anul 2012 constituie anul de referinta in PDR Nord-Est
2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-
Datele pentru acest an sunt recalculate de catre INS si Est. Datele pentru acest an sunt recalculate de catre INS si
publicate in noiembrie 2016. publicate in noiembrie 2016.

16

Domeniu Principalele aspecte
Demografie  Trend demografic negativ, depopularea zonei, imbatranirea populatiei:
Bicaz, Onesti, Roman, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei;
 Migrarea populatiei spre mediul rural: Buhusi;
 Cresterea sau (cel putin) stagnarea populatiei domiciliate, indice de
imbatranire supraunitar, rata de substitutie peste 100%: Cajvana, Darabani,
Darmanesti, Dolhasca, Flamanzi, Harlau, Liteni, Milisauti, Murgeni,
Negresti, Podu Iloaiei, Roznov, Salcea, Stefanesti, Tg, Frumos, Vicovu de
Sus.
Putem identifica cateva tipologii intre localitatile din aceasta categorie;
1. exista orase situate in apropierea municipiilor resedinta de judet, unde
valorile in crestere a indicatorilor demografici se pot explica prin migrarea
cu domiciliu a unei categorii de populatii inspre aceste localitati (Salcea,
Podu Iloaiei, Roznov); 2. se poate observa o caracteristica economica
comuna a unor orase: se caracterizeaza printr-o absenta aproape totala a
activitatilor economice – cu exceptia comertului cu amanuntul (Darabani,
Dolhasca, Milisauti, Murgeni, Negresti, Stefanesti, Salcea), in timp ce in alte
orase exista o ramura/domeniu/subdomeniu economic dezvoltat care
asigura ocuparea unor segmente majoritare a fortei de munca locala (Vicovu
de Sus – industria de incaltaminte; Flamanzi – agricultura; Harlau – confectii;
Podu Iloaiei - zootehnie si procesare carne; Cajvana – transporturi,
depozitare; Liteni – agricultura, zootehnie)
 Fenomen de falsa migratie din Republica Moldova: Darabani, Tg. Frumos
(cetateni din R. Moldova care pentru a obtine carti de identitate se muta
cu domiciliul in orasele mentionate)
Aspecte sociale  Rata ridicata a populatiei sarace, marginalizate: Barlad, Stefanesti,
Murgeni;
 Prezenta unor categorii sociale aflate in risc de saracie sau risc de
excluziune sociala: Roman (21% populatie roma), Buhusi (20% populatie
roma), Barlad (10% populatie roma), Gura Humorului (10% populatie
roma), Darmanesti (10% populatie roma), Moinesti (10% populatie roma),
Podu Iloaiei (10% populatie roma), Murgeni (15% populatie roma), Harlau
(10% populatie roma), Tg. Frumos (10% populatie roma), Tg. Neamt (10%
populatie roma), Stefanesti (9% populatie roma), Dolhasca (8% populatie
roma), Saveni (7% populatie roma, 300 persoane cu dizabilitati, 300 copii
cu parinti plecati in strainatate), Flamanzi (5% populatie roma), Roznov
(5% populatie roma, populatie varstnica, fosti lucratori CAP, cu venituri
foarte reduse), Slanic Moldova (150 persoane cu dizabilitati), Brosteni
(someri de lunga durata), Liteni (populatie varstnica, fosti lucratori CAP,
cu venituri foarte reduse), Pascani (populatie varstnica, fosti lucratori
CAP, cu venituri foarte reduse), Siret (fosti pacienti ai spitalului de
psihiatrie infantila, externati la implinirea varstei de 18 ani si care raman
in localitate);
 Lipsa/nevoia infrastructurii de servicii sociale:

17

Tg. Murgeni. Campulung Moldovenesc. Negresti. .  Somaj „ascuns”. Solca (cu 10% in 2010-2014). . . Gura Humorului. 18 . Comanesti. Radauti. Flamanzi. Roznov.Centru after-school: Dolhasca. cu nivel de salarizare redus: Podu Iloaiei  Scaderi masive ale numarului de salariati: Bicaz (cu 45% in 2010-2014). Vicovu de Sus. neregasit in date satistice: Bucecea  Forta de munca specializata. .Centru multifunctional: Pascani. Falticeni.  Consum crescut de etnobotanice in randul tinerilor: Dorohoi. Darabani.  Revenirea in regiune a unei parti din forta de munca plecata in Marea Britanie: Comanesti  Migratia tinerilor absolventi de studii superioare in orasele unde si-au terminat studiile: Barlad. Roman. Radauti.Centru de zi pentru varstnici: Dorohoi. Neamt. Barlad. Negresti. Salcea. Tg. Onesti.  Locuinte sociale insuficiente ca numar: Husi. Stefanesti. tarile arabe): Onesti. Forta de munca  Migratia temporara a fortei de munca in alte tari ale UE -fiecare localitate urbana este afectata de acest fenomen. Solca. Darabani.  Lipsa fortei de munca calificate: Podu Iloaiei. Pascani. Flamanzi. nevoita sa lucreze in alte localitati in lipsa unei oferte locale: Darabani  Somaj de lunga durata: Brosteni. Siret  Somaj ridicat in randul tinerilor: Comanesti  Forta de munca autoocupata in agricultura (de subzistenta): Milisauti. . Gura Humorului. Tg. Negresti. Saveni. Ocna. Pascani. Frumos. Negresti. Saveni. unele cu intensitate mai ridicata: Cajvana.  Acces scazut la locurile de munca din orasele apropiate. Husi. Falticeni. cauzat de costurile ridicate ale navetei: Murgeni vs. Darabani. Nigeria. Tg. Murgeni.Centru de adapost pe timpul noptii: Bucecea. Frasin. . Centru rezidential pentru varstnici: Comanesti. .Centru de zi pentru copii cu dizabilitati: Campulung Moldovenesc. .  Locuri de munca neocupate.Centru de zi pentru mame si copii: Moinesti. Moinesti.  Institutii de servicii sociale aflate in dificultati financiare: Solca (centrul rezidential pentru persoane varstnice). Barlad.  Accesibilitate redusa pentru persoanele cu dizabilitati: Slanic Moldova. Neamt.Centru rezidential pentru tineri care parasesc centrele de plasament: Dorohoi.  Migratia fortei de muca calificata intr-un anumit domeniu in tari in afara UE (Norvegia.

Infrastructura 5. 5. pentru urmatorii 15 de ani. document care este deosebit pe cresterea accesibilitatii. Documentul a fost In vederea existentei unui document cadru aprobat de catre Guvernul Romaniei in pentru infrastructura de transport la nivelul septembrie. s-a elaborat la nivel national Master Reteaua TEN-T feroviara 19 . orientarile strategice aferente Planul General de Transport al Romaniei pe perioadei de programare 2014-2020 pun un accent termen scurt mediu si lung. Infrastructura de transport Context european si national La nivel comunitar. Romaniei. 2016. conectivitatii conceput pentru a oferi o strategie clara pentru si mobilitatii in vederea fluidizarii traficului si dezvoltarea sectorului de transport din Romania reducerii poluarii fonice si atmosferice.1.

In anul 2017erau in decalare lucrarile de (inchisa). 605. reprezentand estul judetului Bacau (colinele Tutovei). 5 judetului Neamt (partea central-nordica a municipii (Barlad. procentul populatiei din ferata (in care se regasesc si 7 orase – Slanic UAT-urile mentionate reprezentand 36. iar la statia Suceava Nord Husi. ponderea totala ajungand la priveste dotarea tehnica si lungimea tronsoanelor 51.8% din populatia regiunii nu are acces conectate direct la reteaua TEN-T. Brosteni.9% din populatie). Cajvana si Solca in Suceava). ponderea conecteaza direct la reteaua TEN-T feroviara (cu retelei regionale de cai ferate in total retea exceptia liniilor 512 si 703).9% din populatia regiunii. Iasi si Suceava. Liniile neelectrificate sunt: amplasat de-a lungul retelei TEN-T feroviar sau a toata magistrala 600. 511. 608. Pe traseul TEN-T feroviar se afla 3 municipii resedinta de judet: Bacau. 703. la reteaua de cai ferate ale regiunii. Roman si Vatra Dornei). municipiile Moinesti. Falticeni. Reteaua feroviara a regiunii Nord-Est Conectivitate tertiara cuprinde numeroase tronsoane de cale ferata neelectrificata. Piatra Neamt si Vaslui.Analizand reteaua feroviara din regiune. precum si in celelalte 9 se executau reparatii la cladirea de calatori. precum extinderea retelei de cale ferata in Regiunea Nord- si 14 comune (reprezentand 5. Dorohoi. insa inchise. pe o linie operationale 509. la sfarsitul pentru Republica Moldova – Cristesti Jijia anului 2017 procentul acesta fiind de 15. Darabani. in aceasta categorie TEN-T de baza se afla 3 municipii resedinta de incadrandu-se: sudul judetului Suceava si nordul judet: Botosani. Pascani.2% din Moldova in Bacau.04%. Principalele motive ale lipsei Conectivitate secundara conectivitatii sunt reprezentate pe de o parte de De-a lungul liniilor conectate direct la reteaua configuratia terenului. comune aflate de-a lungul liniilor neconectate direct la reteaua TEN-T reprezinta 1. orasele Siret si Vicovu de Sus. Onesti. respectiv 11 In regiune exista unele areale fara acces la calea orase si 73 de comune. la fel ca linia de cale ferata care reparative a liniilor feroviare Pascani-Iasi. Est. Populatia aflata in Dornei – Campulung Est. de asemenea. Prisaca traverseaza orasul Saveni. doar Husi nu este scazuta a trenurilor. se (conditiile geografice si de amplasament impun observa ca majoritatea liniilor functionale se unele restrictii de circulatie). 9 orase si 79 de comune. Stefanesti in Botosani. 28 Datele privind populatia Unitatilor Administrativ.03% la Punctele de trecere a frontierei pentru reteaua sfarsitul anului 2012. neconectata direct la reteaua TEN-T feroviara. indicatorul Populatia dupa Domiciliu la 1 iulie 2017 (date Teritoriale sunt preluate din baza de date TEMPO INS – provizorii) 20 . la care se Reteaua de cai ferate in regiune se prezinta la adauga 7. 607.9% din Conectivitate primara populatia regiunii. sectiunea situata la nord liniilor care se conecteaza direct la aceasta.6%. In perioada 2013-2017 nu feroviara de baza sunt pentru Ucraina – Vicsani. Carpatilor Orientali). 43. se afla momentan de-a lungul unor linii Astfel. Murgeni si Saveni. Flamanzi si populatia regiunii28. vestul judetului Vaslui si Radauti). Astfel. iar s-au produs modificari semnificative. iar pe o pondere de circa 25. Falticeni si unor proiecte investitionale care sa vizeze Radauti. nationala de cale ferata este de 15. de Suceava din magistrala 500.8% din populatie aflata de-a lungul un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce liniilor inchise. (Ungheni). Moinesti. de alta parte de lipsa de interes in derularea Dintre acestea. liniile Orasul Murgeni se afla. 5 Zone lipsite de infrastructura feroviara municipii (Campulung Moldovenesc. fapt care determina o viteza mai Dintre municipiile din regiune. majoritatea aflandu-se de-a lungul unor linii inchise.

INS parte. mii tone aproape 1. pe de o moduri de transport” .9 7346.6 milioane locuitori31. populatie totala de 1. incarcarile avand ca destinatie municipiului Bacau cu municipiul Brasov.4%. respectiv municipiului Bucuresti cu municipiul Chisinau pe 1. 30% din total incarcari la nivelul de trecere a frontierei Siret). retelei electrificate exploatare. Suceava si ajungand la punctul reprezinta cca. vestul tarii (Timisoara.8%. km Unitate liniilor ferate de date on- totala line TEMPO teritoriala pe 1000 kmp (kmp) 2012 2013 2014 2015 2016 2017 al INS in 2017 Nord-Est 36850 1620 1620 1621 1620 1621 1621 43. 21 . unitati cu o Comparativ cu situatia existenta in anul anterior. 0 Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online. Cluj. in timp ce la apoi cu Republica Moldova (cu punct de trecere a descarcari provenind din alte regiuni. 2010-2017 Densitatea Sursa :Baza Suprafata Lungimea cailor ferate. asigurand. produse de est (Piatra Neamt. se constata ca in directia SV-NE.1 Transportul feroviar de marfuri. alte regiuni au scazut cu 4. totala a retelei Lung. respectiv a Regiunea Nord-Est. preluate din baza de date TEMPO – INS. conducand la o 500 densitate de 43.6%.9 Romania 238391 10777 10768 10777 10770 10774 10774 45. total si  Infrastructura feroviara electrificata. trafic intraregional Regiunea Nord-Est are o Reteaua TEN-T extinsa include conexiunea pondere mult mai modesta de 9. respectiv frontierei pe reteaua de baza – Ungheni 30 ). municipii. INS RNE BC BT IS NT SV VS Evolutia comparativa pentru calea ferata in Lung. Comparativ cu anul 201329.2%. 1000 neschimbata. cat si conexiunea cu tuturor regiunilor (produse rafinate din petrol.3%. incarcarile avand ca destinatie alte regiuni au crescut cu 29 31 Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014. iar descarcarile provenite din alte Descarcari Incarcari Trafic regiuni au scazut cu 7.9 km/1000 kmp. traversand municipiile Barlad si 2017 traficul intraregional a scazut cu 20% in Husi din regiunea Nord-Est. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. Iasi) a Regiunii Nord-Est si din cauciuc si mase plastice). insumand 1. 2017 2000 In perioada 2013-2017 (raportat la anul de referinta 2012) se constata ca lungimea cailor 1500 ferate din regiune si Romania a ramas Km. provenind cu intraregi din alte destinatia regiuni alte onal Reteaua TEN-T rutiera regiuni Regiunea Nord-Est 2367. Lungimea retelei feroviare. cat si de la est la Sursa: Publicatia „Transportul de pasageri si marfuri pe vest prin partea mediana.621 km. iar descarcarile Pe reteaua TEN-T rutiera sunt amplasate 10 provenite din alte regiuni au scazut cu 12.1 Reteaua TEN-T de baza traverseaza Regiunea Total regiuni 24672. conexiunea capitalei Bucuresti cu Ucraina In ceea ce priveste traficul de marfuri pe reteaua prin nordul regiunii (traversand municipiile Bacau. Falticeni. feroviara.7 24672. Datele privind populatia unitatilor administrative-teritoriale sunt 2020. 2017.5%.7 19587. Targu Mures) a partii produse chimice si fibre manufacturate. indicatorul Populatia dupa 30 Momentan nu exista aceasta legatura rutiera peste raul Prut domiciliu la 1 iulie 2017.8 Nord-Est atat de la nord la sud.5%. 5 orase si 82 de comune. incarcarile cu destinatia alte regiuni Roman.9 241. traficul intraregional a scazut cu 5.

9 milioane de locuitori conectivitatea directa. ajunge la aproximativ 370 mii de locuitori Conectivitatea indirecta (9. acestea intersecteaza cu coridorul TEN-T asigura insumand aproximativ 1. (48. In aceasta categorie intra 7 municipii. Drumurile nationale sau judetene care Fara conectivitate realizeaza legatura la un coridor TEN-T prin intermediul unui drum national modernizat Drumurile care nu se intersecteaza cu un drum reprezintă conectivitatea indirectă.Conectivitatea directa teritoriale aflate de-a lungul acestor drumuri sunt Drumurile nationale sau judetene care se conectate direct la reteaua TEN-T. 83 de mii de 22 .2% din populatia regiunii). 23 de orase si 295 de comune.5% din populatia regiunii) din 109 comune. national sau judetean care la randul lui sa se Unitatile administrativ-teritoriale aflate de-a conecteze cu reteaua TEN-T sunt considerate lungul acestor drumuri sunt conectate indirect ca fiind neconectate la retea. Unitatile administrativ. Populatia acestor UAT-uri administrativ-teritoriale aflate de-a lungul acestor drumuri cuprind cca. Unitatile la reteaua TEN-T.

km Cu imbr. .1% din populatia regiunii) fiind formate  Roman. judetul Botosani (E 58) si Iasi – Sculeni (punct de Suceava). km Cu imbr. regional si judetean .Skopje) prezent a fost realizata varianta ocolitoare Iasi Sud. . . trecere a frontierei) (E 583) Proiectele care vizeaza constructia  Infrastructura rutiera /reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere. usoare rutiere 750 153 19 49 14 12 14 45 Pietruite 190 36 1 35 . - De pamant 13 .4 37 53.4 34.Vatra Dornei – Cluj Napoca (E 576) legatura intre DN11-DN2-DN15. usoare rutiere 13572 1527 218 280 468 434 17 110 Pietruite 6106 1461 224 151 342 220 182 342 De pamant 1858 249 13 .locuitori (2. dupa cum urmeaza: regasesc in anexa 5.Targu Frumos cu ramificatie catre din 20 de comune si un oras (Cajvana. . . . km Cu imbr. usoare rutiere 6752 993 204 165 160 157 199 108 Pietruite 13741 3398 585 619 595 549 731 319 De pamant 8217 1594 219 423 360 99 114 379 Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online. km Cu imbr.E 574 (care face inscrise in aceeasi anexa.  Bucuresti – Barlad – Albita (punct de trecere a frontierei) – Chisinau – E 581 care strabate judetul Vaslui Situatia drumurilor nationale.4 de teritoriu Total 17654 2664 449 423 356 419 627 390 Modernizate 16701 2475 429 339 342 407 613 345 Drumuri nationale. 65 122 Total 33296 6839 1086 1463 1137 893 1387 873 Modernizate 4586 854 78 256 22 88 343 67 Drumuri comunale. INS 23 . prezente in Regiunea Nord-Est este strabatuta de o serie de Masterplanul General de Transport al Romaniei se coridoare rutiere europene. judetene si comunale la nivel national.1 40.1 45. care face legatura cu E 60 Cluj Napoca. . pe directia S-E-N facand  Suceava . Conform site CNAIR  Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava .7 41.5 36. - Total 35149 5387 920 675 995 727 1130 940 Modernizate 13613 2150 465 244 136 73 866 366 Drumuri judetene. la nivelul Regiunii Nord-Est. 49 . pana in legatura cu E 70 Craiova – Vidin . Variantele ocolitoare prevazute in Masterplanul Oradea General de Transport a se realiza pana in 2023 sunt  Bacau – Brasov – Pitesti .8.2017 Categorii de drumuri publice RO RNE BC BT IS NT SV VS Total 86099 14890 2455 2561 2488 2039 3144 2203 Modernizate 34900 5479 972 839 500 568 1822 778 Total drumuri publice.Siret (noiembrie 2017) este prevazuta a se realiza (punct de control si trecere a frontierei) – varianta ocolitoare a municipiului Bacau in E85 perioada 2016-2018. usoare rutiere 21074 2673 441 494 642 603 230 263 Pietruite 20037 4895 810 805 937 769 913 661 De pamant 10088 1843 232 423 409 99 179 501 Densitate drumuri publice pe 100 kmp 36. Totodata.

3% in 2015.1% in reprezinta doar 7.In judetul Suceava. 24 km drumuri judetene In graficul de mai sus se poate observa procentul de pamant au fost aduse la statutul de drum preponderent al traficului rutier in ceea ce pietruit. desi lungimea drumurilor moduri de transport” – INS modernizate in regiune a crescut cu 7. 35 km drumuri judetene au fost modernizate.6% din total urmatoarele: trafic la nivel national. Din Sursa: Publicatia „Transportul de pasageri si marfuri pe aceasta cauza. au avut loc alte regiuni reprezinta 9% din total descarcari la in judetele Iasi (crestere cu 22.76% in 2015.4%. lemn si produse din lemn (exceptand modernizate pe judete.3%). 68 km drumuri comunale Rutier Feroviar au fost modernizate. in 2017 modificarile Spre alte regiuni semnificative sunt: Din alte regiuni . drumurilor comunale modernizate de 12. reprezentand o crestere Sursa: Publicatia „Transportul de pasageri si marfuri pe cu 36% a lungimii drumurilor comunale moduri de transport” – INS modernizate. Aceasta evolutie se regaseste in special Nord-Est in cresterea lungimii drumurilor comunale Total 33656 33656 140478 regiuni nemodernizate din judetul Botosani (296 km).5% in 2016 si 2. in 2017 se Descarcari Incarcari Trafic provenind cu intraregional constata ca lungimea totala a drumurilor publice in din alte destinatia Regiunea Nord-Est a crescut cu 789 km. se constata ca modificari mobila) si produse agricole. priveste transportul intraregional de marfuri.Comparativ cu situatia din anul 201332. (crestere cu 27. se constata (exceptand mobila) si reprezinta 10. Est. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. Marfa provenita din mai importante in 2017 (fata de 2013).08% in 2013.2% a lungimii drumurilor Transportul de marfuri in Regiunea Nord- judetene modernizate. 11.Crestere cu 93. 36. Trafic intraregional Fata de anul precedent. (2017).5%) si Botosani nivel national si consta in produse alimentare. mii tone. 34. . 0 5000 10000 15000 20000 .4% din total incarcari la nivel 2016 si 36. ceea ce regiuni alte reprezinta 65% din totalul cresterii la nivel regiuni Regiunea 3103 2498 14892 national.Crestere cu 13. 2017 .7% in 2017). mii tone sunt transportate preponderent pe cale feroviara. 2017. ponderea lor In ceea ce priveste transportul rutier de marfuri se in total drumuri publice a ramas aproximativ observa ca incarcarile cu destinatia alte regiuni constant (34. national si consta in principal din produse In ceea ce priveste repartizarea drumurilor alimentare. in timp ce marfurile care pleaca spre alte regiuni Transportul rutier de marfuri. minereuri metalifere si lemn si produse din lemn Fata de anul de referinta 2013. 24 .6% a lungimii drumurilor comunale modernizate.In judetul Botosani. in timp ce a principal din produse minerale nemetalice. Traficul intraregional consta in modernizate era de aproximativ 40%. 32 Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.2 in 2017. . minereuri metalice si produse minerale La nivel regional ponderea drumurilor judetene nemetalice.In judetul Botosani.

transportati. asigura infrastructura de accidente cu 41. in 2017. In Transportul aerian in regiune este sustinut de o prezent. invecinate.375 in 201334 la Tendinta este aceeasi pentru toate judetele 1.7%. in Regiuniea constata o crestere a numarului de accidente si al Nord-Est o crestere a numarului de pasageri persoanelor accidentate pe drumurile rutiere.3% au fost inregistrate in a Moldovei. Comparativ cu anul precedent se constata o Aeroportul are o pista cu o lungime de 2500 metri oarecare imbunatatire a situatiei in judetele Iasi si si o latime de 80 metri. situat la 6. Bucuresti). Madrid. 2013. Din numarul total de persoane accidentate in Amplasarea geografica favorabila in zona centrala Romania. cat si externe.1%). avizat de CRP Nord-Est si Nord-Est 2014-2020.5 Astfel. in 2017 a avut loc o crestere a numarului km sud de municipiul Bacau. fiind atuuri importante pentru dezvoltarea viitoare. 16. Bruxelles. Aeroportul deserveste atat populatia accidente cat si a numarului persoanelor judetului Bacau cat si pe cea din judetele accidentate (cu 5. Accidente de circulatie rutiera.351. pe judete. Roma. Liverpool si sunt situate in Bacau. avizat de CRP Nord-Est si aprobat aprobat de CDR Nord-Est de CDR Nord-Est 25 . Torino. Londra. feroviara 500 (Bucuresti-Suceava) si la drumul european E85 (Bucuresti-Suceava) faciliteaza  Infrastructura aeriana accesul populatiei la aeroport. Dublin. respectiv 5.780 in 2016 (crestere cu 143%). Iasi si Suceava. Cele trei aeroporturi Bologna. Aeroportul Bacau (George Enescu).6% fata de 2013 si o crestere a necesara efectuarii in conditii de securitate a numarului persoanelor accidentate cu 41% fata de zborurilor aeronavelor de pana la 400 tone. pe Aeroportul Bacau opereaza curse infrastructura specifica formata din trei aeriene regulate ale companiei Blue Air cu zboruri aeroporturi care deservesc curse interne (catre directe catre Milano (Bergamo). fiind situata la altitudinea Suceava in sensul scaderii atat a numarului de de 185 m. in perioada 2013-2017 Ani RO RNE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Numar accidente 2013 24827 3618 722 316 854 501 805 420 2014 25355 4004 716 397 919 561 955 456 2015 28944 4633 771 456 1128 666 1145 467 2016 30751 5067 795 493 1257 756 1221 545 2017 31106 5124 878 507 1234 755 1188 562 Numar persoane accidentate (morti) 2013 1861 314 50 24 53 55 87 45 2014 1818 296 66 15 40 55 88 32 2015 1893 327 75 30 51 49 89 33 2016 1913 344 59 31 48 69 105 32 2017 1951 334 66 24 66 51 104 23 Numar persoane accidentate (raniti) 2013 31464 4547 915 376 1097 639 1017 503 2014 32334 5051 922 505 1153 754 1143 574 2015 36807 5786 977 566 1395 839 1458 551 2016 39552 6449 969 602 1662 940 1598 678 2017 40211 6542 1169 653 1547 977 1513 683 Sursa: „Vehicule inmatriculate si accidente de circulatie” – INS In perioada 2014-2017 (comparativ cu 201333) se In perioada 2014-2016 se constata. regiunii si in concordanta cu cea nationala. de la un total de 556. cat si conectarea la magistrala Regiunea Nord-Est. 33 34 Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.

euro (POS.9% WizzAir si Austrian Airlines.850 459. Relativa apropiere fata de Vaslui. o noua cale de rulare si un nou terminal.2017 (intrari-iesiri) modernizare a aeroportului Bacau. Variatie fata de anul anterior (2015-2017) de valoare aproximativa de 20. sunt deservite destinatiile: 2017 261.T 2007-2013). In 2015 a fost finalizat Accesul la aeroport se face pe drumul judetean DJ proiectul "Modernizare suprafata de miscare si 282G si apoi pe DJ 282I. INS Venetia.4 mil. Timisoara si Bucuresti. activitatea anterior aeroportului Iasi este caracterizata de operarile cu 2013 19. 2013 . Madrid. 2013 231. avand o pista Suceava – Bucuresti si WizzAir catre Londra.364 34.trafic Incepand cu anul 2015 au inceput lucrarile de pasageri.5% Sursa: In septembrie 2015. Paris. vederea amplasarii sistemului de navigatie tip ILS pozitia sa fiind una de o importanta deosebita la Aeroportul 'Stefan Cel Mare’ Suceava” in avand in vedere cooperarea transfrontaliera. Torino. 2014 306. A doua investitie (2017-2020) vizeaza 2016 879. Milano.598 2.7% aeronave apartinand companiilor Tarom. transporturile cargo. Ca program regulat de zbor. Prin proiectul de Toate cele 3 aeroporturi sunt inscrise in lista modernizare desfasurat in perioada 2013-2015 investitiilor prevazute in Masterplanul General de (POS-T 2007-2013). care au trafic pasageri. la aproximativ 15 km (intrari.510 16.6% intermodal. fiind destinat traficului asigurate de catre compania TAROM pe relatia aerian intern si extern de pasageri.143.6% marfuri” – INS mai multor cladiri ale Centrului Economic Bucovina Suceava (CEBS) pentru amenajarea noilor terminale pentru plecari si sosiri si pentru Aeroportul Iasi se afla situat la 8 km nord de Iasi. de decolare-aterizare de 2.Cursele interne se desfasoara catre Bucuresti.5% turnului de control. 2014 220 -98. nr.4% 2016 57.2% Roma.709 41. Bruxelles. Viena. Koln. Botosani si Neamt permite satisfacerea cererii de transport Statistici de trafic pentru Aeroportul Suceava - aerian pentru locuitorii din aceste zone. Tel Aviv.2017 (intrari-iesiri) astfel avantajul accesului rapid spre aceste centre An Pasageri. Cursele regulate sunt la o altitudine de 120 m. anul anterior pe teritoriul orasului Salcea.968 -20.4% „Transportul aeroportuar luat decizia transmiterii in administrarea Regiei 2016 414.400 metri lungime.786 14. Sursa: „Transportul aeroportuar de pasageri si marfuri” – Munchen. 26 . a 2014 269. modernizarea acestora (vezi anexa).2% de pasageri si Autonome Aeroportul „Stefan cel Mare” Suceava a 2017 425. accesul fiind 2013 305. Bologna si Roma. Statistici de trafic pentru Aeroportul Iasi . Variatie fata de 2013 .2016 nr.043 -22. Sursa: „Transportul aeroportuar de pasageri si marfuri” - INS Statistici de trafic pentru Aeroportul Bacau.981 130.355 970.5% iesiri) asigurat prin drumul national DN29. precum si Cluj.904 29.166 18.5 mil. BlueAir.013 2320. Catania. Bologna.5% 2017 1. Prima investitie An Pasageri. s-a construit o noua pista Transport al Romaniei.9% modernizarea pistei si a cailor de rulare. Barcelona. Londra.582 0. valoare de 39. Aeroportul Suceava (Stefan cel Mare) este situat An Pasageri. turn de control si amenajarea terenului in zona de granita a Uniunii Europene cu tarile estice. Consiliul Judetean Suceava a 2015 363. De pe Aeroportul 2015 2. est de Suceava si 40 km de Botosani. investitii care vor viza (flexibila). trafic pasageri. parcare si a terminalului 2015 381. Aeroportul Iasi se afla in balizaj. nr. Variatie fata de anul urbane.9% International Iasi. 2013 .7% Euro a vizat construirea terminalului de pasageri.

dupa cum urmeaza: 21. reducerea costurilor si perioada 2016-2017 de catre CFR SA si CFR Marfa.9 9386112 9179150 2824197 3156056 Sursa: Baza de date TEMPO – online. Acest presupune ca dispunerea curenta a terminalului proiect va fi implementat de catre CFR SA si CFR Bacau va fi coplesita in curand si trebuie realizate Marfa.2.5 205999 200412 96726 109284 Neamt 16 4 16 4 477.5 85086 87908 38347 43485 Vaslui 10 4 13 4 299.9 699991 661241 326456 339602 Romania 892 242 921 246 36771. euro. Iasi (Socola) – terminal nou sau modernizat: se Bacau .2 196865 174409 78621 76017 Botosani 6 3 7 3 239.5 402. euro.8 107533 99480 50240 49739 Suceava 12 8 12 8 534. impreuna terminalelor intermodale din Iasi.8 56173 54102 35378 35179 Regiune NE 91 32 102 32 3387. energia termica si eficienta energetica Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in regiune Sistemul de distributie a gazelor naturale in urmatorilor indicatori: localitatile conectate. de si timpului de tranzit. Acest proiect este In cadrul Masterplanului de Transport 35 .terminal nou sau modernizat: se propune propune redeschiderea terminalului pentru a renovarea terminalului si extinderea spre sud-est profita de potentialul de transbordare containere pentru cresterea eficientei.4 1341.1 48335 44930 27144 25898 Iasi 23 5 25 5 932. timpului de tranzit. reabilitari ale 2022-2023 de catre CFR SA si CFR Marfa.25 mil. Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma lungimea retelei si volumul distribuit. estimata de 21. datorita capacitatii de gestionare a cresterea economica din sectorul intermodal. Bacau si cu sectorul privat si are o valoare estimata de Suceava.terminal nou sau modernizat: se unui volum mai mare de containere.  Transport intermodal continua. euro.4 614. Suceava ofera o oportunitate pentru o dezvoltare 5. traficului intern. dar si pentru a promova impreuna cu sectorul privat si are o valoare cresterea economica din sectorul intermodal. reducerea costurilor de pe ecartamentul rusesc pe cel european si. 36 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020. fiind programat pentru Cresterea prognozata in sectorul intermodal implementare in perioada 2022-2025. impreuna cu sectorul privat si are o valoare imbunatatiri pentru cresterea volumului de estimata de 34. Reteaua si volumul de gaze naturale distribuit. INS 35 Varianta MPGT septembrie 2016.44 mil. dar si pentru a promova asemenea. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.1 275. transbordare. 201236-2017 Localitati Localitati Lungime retea conectate conectate Volum gaze naturale distribuite (mii mc) 2012 simpla (km) Judet 2017 Total din care uz casnic Total Urban Total Urban 2012 2017 2012 2017 2012 2017 Bacau 24 8 29 8 905 957. Reteaua de gaze naturale.8 40255.2 592. sunt programat pentru implementare in perioada prevazute ca investitii.6 4183. dar si pentru a permite stocarea Suceava . Acest propune modernizarea terminalului pentru proiect este programat pentru implementare in cresterea eficientei. 27 . dar si pentru incurajarea traficului intermodal pe coridorul IX.44 mil.

Piatra Neamt. scadere a cantitatii totale de energie termica nivelul redus al veniturilor disponibile. de la 11.57 RNE 16 14 14 11 -12.4% fata de acelasi an de referinta.2%) cat si a celui pentru uz casnic (5.3% fata de anul rurale conectate a crescut cu 11 (5 in judetul 2012. Aceasta crestere nu a In perioada 2013-2017.58 Romania 101 90 73 64 -27. uz Total Urban Total Urban Total Total 2017/2012. in timp ce municipiul Campulung In 2017 consumul total regional s-a mentinut Moldovenesc a fost reconectat la reteaua de aproximativ la aceeasi cote ca in anul precedent distributie a energiei termice. uz Pt. scazut fata de 2012 cu 15%.4%).3 7927 7889 5583 5251 -29. termice. % % casnic casnic Bacau 2 2 1 1 -50 150525 118208 116015 78725 -22. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est. numarul localitatilor atras dupa sine si cresterea consumului.20 Sursa: Baza de date TEMPO – online. In perioada 2012-2017 se constata o extindere a a consumului de gaze naturale.9% fata de anul 2015. iar consumul total de gaze naturale a scazut Bacau. Suceava si cantitatea totala de energie termica distribuita a Vaslui. Mai mult.5 868785 722762 768192 415650 -11. fapt explicat atat 37 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020. inca 4 localitati urbane precedent a energiei termice distribuite.17 Vaslui 3 3 2 2 -33. in toate judetele regiunii (exceptie evolutiile climatice (variatii anuale). naturale a fost constant. Gcal.9% fata de anul national. cat si de distribuita. Evolutie total conectate conectate localitati 2012 2017 energie Judet 201237 2017 conectate termica. INS In perioada 2013-2017 a continuat tendinta de prin reducerea numarului de localitati conectate. (Onesti. a avut loc si o inregistrandu-se si o crestere a lungimii retelei cu crestere a numarului de localitati conectate. iar numarul localitatilor Lungimea retelei a crescut cu 10.82 Iasi 2 2 2 2 0 355518 309298 234307 138955 -34.74 Suceava 5 5 6 5 20 254301 202231 341195 138675 34. cat si pe plan In 2016 se constata o crestere de 6. Siret si Husi) nu mai au provenita din consumul de energie termica din system de producer si de distributie a energiei judetul Suceava. acesta urbane din regiune conectate la reteaua de gaze continuand sa scada si in perioada mentionata. In judetul Vaslui).93 Botosani 1 1 1 1 0 80309 66131 67604 53147 -15. cat total (4. perioada 2016-2017 se constata o crestere usoara Reteaua si energia termica distribuita Localitati Localitati Evolutie Energia termica distribuita. 1 in judetul Botosani.3 20205 19005 3488 897 -82.09 Neamt 3 1 2 0 -33. atat a volumului retelei de gaze naturale atat la nivel regional. Totodata. In anul 2015 scaderi constatandu-se in judetele Iasi. 28 . 2 in judetul Iasi. 91 in 2012 la 102 in 2017. 3 in cu 9. 2017/2012 Pt. si la nivel national. judetul Suceava pana in 2016).72 10962751 9213729 9296092 7419845 -15.

Prin aceasta cumparat produse si/sau servicii prin internet initiativa se finanteaza crearea retelelor wi-fi in atat pe plan national cat si in regiune. 70% din gospodariile din regiunea Nord-Est si numarul celor care acceseaza internetul in mod erau conectate la internet (cu 34 p. Nord-Est 2014-2020. % UE28 23 20 18 16 14 13 Romania 48 42 39 32 30 27 Regiunea Nord-Est 48 42 37 33 n/a n/a Populatia care a comandat/cumparat produse si/sau servicii prin internet in ultimii 12 luni UE28 44 47 50 53 55 57 Romania 5 8 10 11 12 16 Regiunea Nord-Est 7 7 7 9 9 16 Sursa: EUROSTAT Din datele statistice prezentate reiese ca.3. % UE28 76 79 81 83 85 87 Romania 54 58 61 68 72 76 Regiunea Nord-Est 45 51 55 61 65 70 Populatia care a accesat internetul cel putin o data pe saptamana. putin fata de 2011). sub extindere a retelelor de internet. de CDR Nord-Est. Totusi.4. proiectul Ro-Net). In perioada 2014-2017 pe asemenea. avizat de CRP Nord-Est si aprobat Est. 5. % UE28 70 72 75 76 79 81 Romania 43 45 48 52 56 61 Regiunea Nord-Est 40 43 46 47 51 55 Populatia care nu a utilizat niciodata internetul. fondul cresterii consumului individual cat si a 162 rural) au aplicat in cadrul apelului WIFI4EU. populatiei scolare la nivel national (fata de 15. 29 . derulate de nivelul national (61%) si departe de media furnizorii de internet (ex. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord. veniturilor.4% din totalul de dezvoltare ale Romaniei.7%. a crescut si procentul celor care au initiativa a Comisiei Europene. 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Gospodarii conectate la internet. iar populatia scolara 17. Acest aspect exprima regiune (1100) reprezenta 15. Infrastructura educationala. la indicatorilor privind accesul gospodariilor si a internet in perioada 2012-201738. De comunitara (81%). Infrastructura de telecomunicatii In tabelul urmator este prezentata evolutia populatiei cu varsta cuprinsa intre 16 si 74 ani.p. 189 localitati din regiune (27 urban.6% din numarul total corelarea cu faptul ca regiunea detine cea mai al unitatilor de invatamant existente la nivel mare populatie si suprafata dintre cele opt regiuni national. 38 39Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020. spatii publice. Populatia scolara In anul 2017 numarul unitatilor de educatie din respectiv 18% in 2013 39 ). in In concordanta cu evolutia prezentata a crescut 2017. valoarea regionala de 16% (egala cu media nationala) este mult mai mica decat cea comunitara. mai mult frecvent (cel putin o data pe saptamana). crestere datorata lucrarilor de peste 50% din populatia de peste 16 ani. 5.

5% . 17.2017). 644768 – 2015.4% din cel al scolilor gradinitelor existente reprezenta doar 9. fata de anul precedent se constata In ceea ce priveste repartitia unitatilor scolare pe o usoara scadere a populatiei scolare in regiune. INS Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online.7% . In regiune functioneaza 15. scadere a numarului de unitati scolare (cu Aceasta scadere a populatiei scolare este exceptia judetului Botosani). Institutii de inv.5% totalul national (2017). cat si ca pondere Iasi. 36. judete se observa ca in 2017 cele mai multe (24%) atat numeric (658410 – 2013. 17. Unitate Gradinite Invatamant primar si gimnazial postliceal superior teritoriala liceal si profesional 2013 2017 2013 2017 2013 2017 2013 2017 2013 2017 Nord .000 persoane (cu 5. dintre unitatile scolare erau localizate in judetul 632429 – 2016. iar cel mai putine (12%) in judetul Botosani. desi in regiune se afla 17.4% . in total populatie scolara la nivel national (18% .2016. INS In anul 2017. Ca evolutie. Scoli din inv. Pentru procesului de comasare. 17.2017).7% din numarul total de din populatia prescolara a Romaniei numarul licee din Romania si 17. in perioada 2013-2017 se constata o 2013. parte chiar desfiintarii intraga perioada 2013-2017 a avut loc o reducere unor unitati de invatamant. parte datorandu-se caracteristica fiecarui judet din regiune. 622986 . 2017 11% 16% 20% 11% 12% 30% Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Evolutia populatiei scolare pe judete Evolutia unitatilor scolare pe judete 200000 150000 300 250 100000 200 50000 150 100 2013 2017 2013 2017 Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online.3% din generale. In schimb. INS 30 . Situatia comparativa a numarului de unitati scolare pe niveluri de educatie – 2013/2017 Instit Scoli din inv.Est 113 110 712 701 252 245 22 31 14 11 Romania 1187 1175 4045 4027 1612 1560 127 160 103 95 utii de Sursa: Baza de date TEMPO – online.2015. a populatiei scolare cu aprox.3% mai putin) Repartizarea populatie scolare pe judete.

5%) si Vaslui (8. de CDR Nord-Est.7 1. se constata o scadere usoara a nivelului 10.5 Suceava 1. 2014. 40. In ceea ce priveste unitatile scolare care au defavorabila inregistrandu-se in judetele Suceava autorizatii sanitare de functionare se constata ca (35.89 Sursa: Date furnizate de inspectoratele scolare judetene.5 1.7%). RO: 25%). dublandu-se (18%). Vaslui n/a n/a n/a n/a 728 458 635 359 decem brie 2016. 2016.2% in 2015.3 3.4 8. RO: 25.5% in 2016. 67.86 Ponderea populatiei cu varsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie tertiara Neamt 4. % 2016-2017 se constata o revenire usoara.66 referinta.5 5.5% la nivel regional. septembrie 2017. 65.0 2013 2014 2015 2016 2017 UE28 Romania Nord-Est Sursa: Prelucrare date EUROSTAT 40 41 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Anul scolar 2010-2011 constituie an de referinta prevazut Nord-Est 2014-2020. iar minimul in judetul In anul 2015 indicatorul inregistreaza o scadere Iasi (1. Cu referinta.9 1.9% in In 2017 are loc o usoara crestere a procentului 2014. rata abandonului la nivel regional cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 ani avand cel practic.86%). 2015.5% in 2017) au fost autorizate. In anul 2014 continua cresterea atat la maximele inregistrate sunt in judetul Neamt nivel regional. 31 .1%). In perioada profesional. 2017- 2015 2016 2017 2018 neatingandu-se insa valoarea din anul de Bacau 7. septembrie 2017.89%). 60. (37.0 Vaslui 4. Sursa: 2014 .0 0. 2013.7 6 12.7 6.2015 2015 .9 3. Astfel. UE28: 38.2 5.6%. Fata de perioada de putin educatie tertiara (nivel ISCED 5 sau 6).1%-2017). cat national (RNE: 19%.4 1.0 In ceea ce priveste rata de parasire timpurie a % 20. pe cand la nivel national si comunitar continua trendul crescator (RNE: Rata abandonului scolar in invatamantul 15.9%-2017) si Botosani (55. respectiv scolilor care detineau autorizatie sanitara.6%) era sub reducere substantiala a nivelului acestui indicator cel national si mult sub nivelul mediu european (cu exceptia judetelor Neamt si Vaslui).1 5. octombrie 2018 30.5 3. (65.73 Iasi 1.0 scolii.1 4.2 3.8%.4 50. (12. semnificativa in regiune. octombrie 2018 In anul scolar 2010-201141 a avut loc o crestere In perioada 2009-201340 in Regiunea Nord-Est a alarmanta a abandonului scolar in invatamantul avut loc o crestere cu 6 pp a ponderii populatiei profesional. avizat de CRP Nord-Est si aprobat in PDR Nord-Est 2014-2020.7 5. Botosani 4. in intervalul 2014-2018 are loc o toate acestea nivelul inregistrat (18. situatia cea mai acesta ajungand la 65. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.8 8.2016 2016-2017 2017-2018 Date Total Unitati Total Unitati Total Unitati Total Unitati furniz unitati autorizate unitati autorizate unitati autorizate unitati autorizate ate de Regiunea inspec 2874 1894 2801 1882 3044 1842 3381 2217 Nord-Est torate Bacau 814 699 771 673 171 136 934 845 le Botosani 702 414 704 417 506 212 488 269 scolar Iasi 227 212 226 219 225 207 223 182 e Neamt 337 292 337 311 660 566 341 289 judet Suceava 794 277 763 262 754 263 760 273 ene.0 decembrie 2016. doar doua treimi din totalul unitatilor.

cee ace reprezinta o micsorare cu 4 de rezidenta (urban/rural): judetul Bacau (12- (institutii private) a numarului lor fata de anul 21/13-25).7% in 2014. Botosani (14-21/15-33).6% in 2017) cat si pe plan national localitatea Solca/10-39). pentru numarul de elevi inscrisi ce 19. Fenomenul este usor mai revin per cadru didactic: Bacau (11-18/10-31).1%. UE28: 11%). judetul Botosani (13-21/12-25). avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. Iasi (14-20/9-25). datele pentru numarul de 0. judetul Neamt (14-23/12-30). rural se confrunta cu acelasi tip de probleme Tinand cont ca situatia optima la nivel prescolar mentionat la invatamantul primar si gimnazial. Suceava criteriu. in invatamantul liceal datele arata rezulta din datele prezentate ca in putine astfel: Bacau (5-15/4-15). Suceava (11-25/11-29) si 21/7-18).0 elevi per cadru didactic. atat pe plan 22/7-23). Botosani (15-40 cu maxim in localitatea UE28 Romania Nord-Est Bucecea/6-43 cu maxim in localitatea Pomarla). iar pe de alta parte altele care au un numar foarte mic de 20. judetul Iasi (13-20/14-35 cu maxim in comuna In 2017 numarul studentilor inscrisi in Probota). Se observa ca daca in localitatile urbane exista un relativ echilibru. la de educatori. Iasi (13-19/8-54). Suceava (12-38 cu maxim in regional (23. ajungand la nivelul de 25. (12-18/5-88). Nord-Est. Neamt 43).0 elevi per cadru didactic sunt: Bacau (11-21/8- 2013 2014 2015 2016 2017 18). Practic aproape toate localitatile din (4-17/4-15) si Vaslui (7-15/5-19).8%).acesteia in Nord-Est.1% in 2017). Astfel. numarul Dumbraveni) si Vaslui (12-20/6-19). Neamt Sursa: Prelucrare date EUROSTAT (15-23/6-20). In perioada 2016-2017 se constata o Bucecea/10-39). in schimb. Iasi (11-19/8-35 cu maxim in Halaucesti).5% in 201342 la In invatamantul primar-gimnazial.772 persoane.0 In 2017 in invatamantul primar-gimnazial nu au fost schimbari majore.0 o lipsa acuta de cadre didactice. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Est 2014-2020. 42 43 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord. minim si maxim de copii per educator. este urmatoarea: Bacau (12-19/6-19). In anul 2015 are loc o crestere prelucrarile facute rezulta urmatoarea situatie. presupune existenta a doi educatori la 30 de copii In 2017. localitatile din mediul Vaslui (13-21/16-25). in Regiunea Nord-Est existau majore in ceea ce priveste numarul de copii 11 institutii de invatamant universitar: 7 publice prescolari per educator. Suceava (6-22/6-16) si Vaslui (17- Neamt (13-20/12-26). in mediul rural Rata de parasire timpurie a scolii sunt pe de o parte localitati care se confrunta cu 30. Iasi (15-22/15-39). 2012. (18. pe judet si medii si 4 private. din 21. localitati din regiune este indeplinit acest Iasi (11-14/4-16). Botosani (7-17/4-22). judetul invatamantul superior era de 67. semnificativa. Vaslui (12-20/7-22). mediul rural se confrunta cu un numar insuficient In ceea ce priveste invatamantul universitar. in judet si pe medii de rezidenta (urban/rural) se 2012. Suceava (12-45 cu maxim in localitatea Brosteni/6-40 cu maxim in localitatea In anul 201243. In 2017 nu au avut loc modificari nivelul anului 2017. prezinta dupa cum urmeaza: Bacau (12-21/11- Botosani (7-17/6-26). % 10. 32 . pe fiecare In invatamantul liceal situatia indicatorului. Neamt (7-19/3-20). ridicat in randul populatiei de sex masculin Botosani (13-47 cu maxim in localitatea (26. Suceava (10-24/11-29) si judetul Vaslui (12- majoritatea (76%) fiind inscrisi la cursuri de 20/11-25). in invatamantul prescolar.3% (RO: in 2012. de la 22. Neamt (13- descrestere a acestui indicator. Si in acest caz. Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord- Est 2014-2020.

2500 iar cele mai putine in judetele Botosani si 2000 Vaslui (8-9%).6 5.7 6.4 6. - Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online.9 12 n/a 7. Infrastructura de sanatate. . 20.2 5.4 n/a 9. .1 n/a 7. care 1. In mod similar aceleasi aspecte 1500 sunt constatate si in privinta evolutiei 1000 numarului de spitale si al medicilor. Evolutia indicatorului nr.9 7.9 5. la nivelul regiunii Nord-Est figurau invatamantul liceal. INS 44 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020.5 7. In perioada analizata se observa existente insuma 18.2 12.8 6. are loc o imbunatatire a situatiei in In anul 2012.2 10.1 6. - Iasi 13.7 5.6 studenti per In invatamantul liceal numarul calculatoarelor calculator. calculator.3 13.8 5.5.329 erau biblioteci scolare.3 Vaslui 12.2 4.6 6.8 10.3% la cursuri de master. 500 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: Date si prelucrari baza de date Tempo – online.6 n/a 7.1 5 5 RNE 12. – asigurand un raport de 5.1 5.2 n/a 8. elevi/calculator.8 4.2 .623 unitati cursuri doctorale si postdoctorale.2 Bacau 11.3 13. INS Totodata.8 6 6.6 10.licenta. Personal medical In intervalul analizat (2012-2017) se constata Distributia unitatilor sanitare pe judete ca la nivel regional distributia unitatilor sanitare este aproape neschimbata. ci mai ales scaderea accentuata (cu 22.8 Suceava 15. iar restul la In invatamantul superior figurau 10.4 n/a 6. din care aproximativ 70% il neaparat cresterea numarului de calculatoare in reprezentau bibliotecile scolare. cele mai 3000 numeroase aflandu-se in judetul Iasi (30.4 5. licee.5 10.3 5.6%).3 n/a 6.1 1.2 Neamt 10.1 5.7 5.2 11.6 . ce presupune un raport de 8 elevi per gimnazial si cel superior.6 11. 5.5 7. ajungand la 1.4 7.2 6. pentru perioada 2013-2017 Invatamant primar si Invatamant liceal Invatamant superior gimnazial 2013 2016 2017 2013 2016 2017 2013 2016 2017 Romania 13.7 Botosani 14 13.7 5.8 2. 33 .92 biblioteci.3 6. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.5 4. pe niveluri de invatamant.8% Numarul lor a continuat sa scada in perioada in 2017 fata de 2012) a populatiei scolare pentru 2013-2017.3 n/a 7. insa aceasta nu inseamna 2.373 bucati in 201244– ceea usoare scaderi pentru invatamantul primar. din acest nivel de invatamant.898 biblioteci.

34 . numarul ambulatoriilor de specialitate a scazut la 8 (de la 17 in 2016). Bacau Iasi Botosani 15 spitale noi deschise 5 noi spitale (115% ) 73 noi cabinete 6 noi centre medicale 15 ambulatorii noi de specialitate medicale scolare 5 noi cabinete 25 farmacii (28% ) 33 noi cabinete medicale scolare medicale de 14 laboratoare specialitate 29 farmacii (17% ) medicale nou deschise 10 cabinete medicale 60 cabinete de familie mai putin medicale de 25 cabinete medicale familie mai putin 14 cabinete stomatologice mai de familie mai putin 61 farmacii mai putin putin Vaslui Neamt Suceava 12 noi cabinete medicale scolare 17 noi cabinete 48 noi cabinete 2 noi spitale stomatologice medicale de 70 noi cabinete specialitate 30 noi puncte stomatologice farmaceutice 76 noi cabinete 141 noi cabinete stomatologice 26 noi laboratoare medicale de medicale 20 noi laboratoare specialitate medicale 9 cabinete medicale de familie mai putin 23 laboratoare de 12 laboratoare de tehnica dentara mai 8 cabinete medicale tehnica dentara mai putin de specialitate mai putin putin In anul 2017 au fost modificari in ceea ce priveste infrastructura de sanitate. dupa cum urmeaza:  Judetul Bacau: 3 spitale private cu ambulatoriile aferente s-au inchis.  Judetul Vaslui: cu 2 policlinici si 2 centre medicale de specialitate mai putine fata de 2016.  Judetul Iasi: numarul cabinetelor medicale de familie a scazut cu 4.  Judetul Neamt: numarul laboratoarelor medicale a scazut cu apr.5%. 10%.

per total.80 182 4.162 6.000 locuitori 2012 2015 2016 Urban Rural Urban Rural Urban Rural RNE 5936 43.950 3.339.8%. in Regiunea Nord-Est national.006 885 924 942 953 Vaslui 2.259 2.55 104 4. in crestere fata la aceasi valoare (4.86 158 4.38 15.27 53. reprezentand 15.45 107 4.250 764 819 811 823 Suceava 2. la nivel regional indicatorul a crescut zona urbana numarul de medici la 10. datorita atat locuitori a crescut de la 43 la 47.5 in 2016.13 Sursa: date si prelucrari Baza de date TEMPO – online. 45% din total medici pe in zonele urbane: cei mai putini medici.250 2.76 12. raportati la populatie sunt in orasele din Suceava In ceea ce priveste repartizarea medicilor pe si Vaslui (30 respectiv 27 medici/10000 loc.339 3.).955 3.163 3.97 636 39.249 1. Astfel.110 1.397 131. implicit la nivel regional.7).165 20.583 % RNE/RO 15.674 Neamt 2.86 2715 75.959 7.97 Suceava 727 27.65 101 4.086 1. perioada analizata (2012-2016).28 152 4.102 1. la nivel regional figureaza in 2016 mediul rural acest indicator a ramas aproximativ un numar total de 7.89 643 39.64 953 36.006 3.38 15.244 3.25 732 28.49 161 4. 2012-2017 Paturi in spitale Medici Judet 2012 2015 2016 2017 2012 2015 2016 2017 Bacau 3.191 578 606 610 624 Iasi 7.46 Botosani 474 28.75 442 28. total si nr. regiune).497 7.78 5979 44. INS In ceea ce priveste evolutia numarului de paturi accentuata in perioada 2016-2017 la nivelul din spitale se constata o usoara crestere a judetelor si.097 Botosani 2. la 10.304 58.977 1. 35 . in timp ce in cresterii numarului de medici.58 934 36.2% in 2017 fata de tendinta cu evolutia indicatorului la nivel 2012).64 203 4.48 103 4.42 430 27.2% din totalul national.28 Neamt 588 35. analizand evolutia numarului total de asistam la csadere anuala a valorii indicatorului.03 240 5.006 3. Repartizarea medicilor. iar medii de rezidenta.491 7. cat si scaderii populatiei rezidente in regiune.852 6.049 1.000 de la 20.41 192 5.7 157 4. situatie aparte este in judetul Vaslui unde Totodata.15 769 29. Cei mai multi activeaza in Disparitatile interjudetene se manifesta mai ales judetul Iasi (3.40 12.250 2. pe judete si medii.57 175 5.37 916 4.5 176 5.319 7.49 890 4.191 2.110 57. Cea mai mare parte a cresterii provine figureaza un numar total de 20. discrepantele existente cei mai multi in judetul Iasi (87 medici/10000 dintre mediul urban si cel rural s-au adancit in loc.191 2.191 2.65 Vaslui 455 29.64 3157 86.8 in 2012 la 22.01 980 5.102 2.907 20.246 3. de 2012 45 cu 6.889 132.162 paturi in din cresterea efectivului total din judetul Iasi.14 6429 47.24 12. usor mai 45 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020. INS Pe ansamblu.39 Sursa: date si prelucrari Baza de date TEMPO – online. Numar de paturi in spitale si medici.489 3.242 7.77 13.04 176 5.70 Bacau 888 33. in aceasi acestora la nivel regional (cu 1.693 Romania 129.047 132. medici.27 15.286 20. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.007 2.60 Iasi 2804 78.681 56. O spitale. se constata o crestere.92 114 4.99 173 4.). in sensul ca in Per total.977 569 545 531 522 Nord-Est 19. iar cel mai putini in judetul Vaslui (531).58 112 4.319 medici.75 503 31.29 494 30.

constata modificari importante ale unor reprezentand 19% din valoarea totala. erau finantate de beneficiaza zilnic de asistenta in judetul ONG-uri. in cresterea cu 42% a numarului de beneficiari (213 persoane). Bacau si judetean. cea mai importanta fiind scaderea In 2017 s-au inchis 2 cantine publice de ajutor numarului de beneficiari ai cantinelor de ajutor social (in judetele Bacau si Neamt).427. 5. regional mai sunt asigurate de cantinele In anul 2016 comparativ cu anul precedent se administrate de ONG-uri cu cheltuielile aferente. Conditii de locuire. alte servicii publice. datorata a cheltuielilor de functionare a cantinelor cresterii capacitatii celor constituite de constituite de ONG-uri. Infrastructura de servicii sociale – grupuri defavorizate In ceea ce priveste cantinele sociale si Scaderea numarului de persoane asistate sub capacitatea acestora.7%). In 2015 din cele 5109 locuri existente in cantinele  Triplarea numarului de persoane ce de ajutor social. la nivelul locuinte si in judetele Bacau si Suceava cu cate anului 201346 . in acest caz. atat a acelor aflate sub subordinea conducand la scaderea capacitatii totale (cu autoritatilor publice locale (cu 30% la nivel 10. 36 . aprox. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. de ONG-uri (cu 50% la nivel regional). per total al capacitatii cantinelor aflate sub administrarea APL si cu 25% cantinelor de ajutor social. si Vaslui.223. Din numarul total existent la nivel la nivel national – aspect corelat cu faptul ca regional.6.8%) a cantinelor si implicit a numarului celor regional) cat si a celor constituite si administrate care beneficiaza de serviciile aferente (cu 8. cele mai multe dintre acestea se afla 46Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020.1 Locuinte si conditii de locuire in judetul Iasi . Cele mai putine sunt in judetele Botosani Regiunea Nord-Est era de 1. 5.22% din totalul regional de Conform datelor furnizate de INS. ponderea asigurata de acestea era de 22%. aceasta translatandu-se Anexa la capitol). se referinta). numarul total de locuinte in 19%. spatii verzi 5. in 2015 se constata urmatoarele: constata o scadere cu aprox.628 locuinte se aflau amplasate regiunea detine cea mai mare pondere a in mediul urban. Aceasta In ceea ce priveste cantinele private de ajutor scadere are loc in paralel cu cresterea capacitatii social se constata o marire a capacitatii cu 25% cantinelor aflate in administrarea APL-urilor (vezi (190 locuri) fata de 2016. Astfel. cele mai multe se aflau in In raport cu numarul de locuinte la nivel localitatile urbane din judetele Iasi. reprezentand 43% din total. precum si numarul mediu aceasta forma s-ar putea datora scaderii zilnic al beneficiarilor fata de anul 2012 (an de bugetului alocat activitatii cantinelor.3% din reprezentand 16. acesta social. 11% a cheltuielilor  Cresterea. 30%. ONG-uri.7. Si populatiei dintre cele 8 regiuni de dezvoltare. indicatori. ce detin ponderi de cate 12. 613. In privinta cheltuielilor de functionare. Vaslui.  Scaderea cu 50% a capacitatii cantinelor In 2016 doar 15% din locurile existente la nivel existente in judetul Botosani.7.21% din numarul total existent total.

3 Autobuze si microbuze Iasi 78056 82878 89238 88666.7 10616. doar 8 28 troleibuze. localitati urbane din regiune dispuneau de In 2017 se constata micsorarea parcului auto cu 105 vehicule: 68 autobuze si microbuze.5 1547.7.8 10039. ajungandu-se la 1.1 16. . INS Cel mai mare numar de pasageri transportati si microbuze cu 15. Perioada 2015-2017 este caracterizata printr. public local de pasageri. 1. Nr. 2015.553 mii pasageri.5 6507 7535. 170 tramvaie si 27 troleibuze.8 115573 118843. pe anul 201247.1% in 107. Ponderea este asigurat de transportul public in comun de pasagerilor care au utilizat transportul electric a pasageri pe baza de autobuze si microbuze – fost de 35. .4 1190.5% din vehicule (pe inventar) pentru transportul total. electric a fost de 77.5 baza de troleibuze se mai desfasura in 2012 doar mii.192 mii pasageri totali in 2012. In anul reprezentand 64.1 8472.21% din numarul total la nivel microbuze.5 Troleibuze Neamt 3553 3689 3551 3098 977 Vaslui .2 Serviciul de transport public in comun parcul auto s-a marit pana la 694 vehicule.1 993.9 Vaslui 5556.8 mii personae.2 943.3% in 2017.9 Neamt 873 827 846 944 3622 Suceava 10239. distributia lor pe judete si pe medii de In 2016 situatia s-a mai imbunatatit. 35.3 Tramvaie Botosani 1471 1457.6 5309.2 1573. din care 484 autobuze si microbuze. din care 455 autobuze si unitati (16.6% in 2013.5 Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online. iar 5. pe categorii de vehicule. transportul pe baza de troleibuze era pasagerilor transportati. mii persoane Tip UAT 2012 2014 2015 2016 2017 RNE 55148 56531.7% in 2016 si 38. Dintre acestia. 21% si 18.4% in 2014. 27 tramvaie si 10 troleibuze au fost retrase.6% din numarul total al 2017. 36.Suceava cu ponderi de 24.8% fata de 2012.3 12629.4 109741. 36. localitatilor urbane care dispuneau de vehicole pentru transportul public a crescut la 13.8 13759.3 8535 8522. pasagerilor transportati in transportul public in comun. Transportul public pe de pasageri pana la 977 mii) si Vaslui cu 16.177.2 76184. national). in 2017 numarul total de pasageri in municipiul Piatra Neamt.6 RNE 3553 3689 3551 3099. in In perioada 2013-2017 a avut loc o crestere a crestere cu 31% fata de 2012. 182 tramvaie si Conform datelor publicate de INS.7 5050.1 1605.9 89291.2 66050.3 124229 Bacau 10864 8729.4 61766.2%. 72% organizat in Piatra Neamt (scadere a numarului proveneau din judetul Iasi.534 public de pasageri. inregistrandu-se un care au utilizat transportul public in comun numar total de 3. Astfel. numarul rezidenta ramanand neschimbata. numarului de pasageri transportati cu autobuze 47Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020.3 Iasi 53677 55074 60576 65107 75281 RNE 107192. Parcul auto din localitatile urbane cuprindea in o crestere a numarului de locuinte la nivelul total 652 vehicule de inventar pentru transport fiecarui judet. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.455.2 903.3 Botosani 1603 1640. 37 .

 municipiul Dorohoi (judetul Botosani): crestere de 53% (18 ha). reprezentau 12.5% (43 ha). valoarea totala a spatiilor verzi Regiunea Nord-Est s-au identificat o serie de 48 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020.2  municipiul Moinesti (judetul Bacau): mp/loc.94%  Municipiul Onesti (judetul Bacau): in judetul Suceava (523 hectare) si 13. iar in totala a fost de 17. din judetul Iasi. 38 . valoare cu aproximativ 2mp mai In 2016 s-au marit suprafetele spatiilor verzi in scazuta decat media de la nivel national.17% in judetul Neamt (336 hectare). Din urmatoarele localitati urbane: suprafata totala a spatiilor verzi amenajate din  orasul Darmanesti (judetul Bacau): mediul urban din Regiunea Nord-Est.85% crestere cu 160% (15 ha).8% (25 ha).12% in judetul Botosani (307 crestere cu 193% (43 ha). desfasurata in localitatile mici si mijlocii din in 2014. In 2017 au avut loc urmatoarele modificari: 12. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.8%). 18. Suceava): crestere cu 27.4% (9 ha). in orasul ha. 11. 5. in municipiul Iasi inregistrandu- La nivel regional aceste cresteri insumeaza 33 se o crestere cu 210 hectare (46.7. valoare cu 3.762 hectare in crestere cu 2.05% din suprafata totala de la  municipiul Campulung Moldovenesc (judetul Suceava): crestere cu 75% (15 nivel national. 18. scadere de 16% (28 ha). judetul Vaslui (372 hectare).6%). media de la nivel national. verzi amenajate pe cap de locuitor din mediul  orasul Brosteni (judetul Suceava): urban din Regiunea Nord-Est era de 17. gradini ha in plus).8% (8 ha) De asemenea. orasul Targu Frumos o crestere cu 26 hectare In 2017 suprafata medie a spatiilor verzi (650%). Suprafata medie a spatiilor ha). aceasta de la 1 la 10 ha. Fata de anul 2012 (de referinta) cresterea Hirlau o crestere cu 24 hectare (342.66 fata de 18. La nivel regional.1 mp mai scazuta decat crestere de 65% (28 ha). 201248. In ceea ce priveste  Orasul Frasin (judetul Suceava): crestere suprafata medie/locuitor in anul 2013.2% (4 ha).  municipiul Iasi (judetul Iasi): crestere cu Astfel. spatiile verzi amenajate din regiune 3. are valoarea mai apropiata de cea la nivel  Orasul Gura Humorului (judetul national (17.77 la nivel national).3 Spatiile verzi a fost in stagnare fata de 2013 (doar 20 Spatiile verzi amenajate (parcuri. hectare).9% din valoarea nationala (cu 1 crestere cu 210% (32 ha).  Municipiul Falticeni (judetul Suceava): reprezentand 12. la nivel regional (crestere cu 12% fata de 2012).6%. pp mai mult fata de 2012).47% in scadere cu 27. 25.35 crestere cu 1400% (14 ha). In caravana de monitorizare a Planului de  municipiul Barlad (judetul Vaslui): Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020. publice sau scuaruri publice. terenurile bazelor In 2015 au avut loc cresteri ale suprafetelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor spatiilor verzi in urmatoarele municipii si orase: construibile ale localitatilor) din mediul urban  municipiul Bacau (judetul Bacau): al Regiunii Nord-Est insumau 2.46% in judetul Iasi (510 hectare). erau amplasate in localitatile din judetul Bacau  municipiul Pascani (judetul Iasi): (714 hectare). In 2013 suprafata  Municipiul Roman (judetul Neamt): spatiilor verzi amenajate a ajuns la 3076 hectare crestere cu 3. se constata o crestere  Orasul Vicovul de Sus (judetul Suceava): semnificativa a spatiilor verzi in mediul urban crestere cu 433% (20 ha). In 2014 modificari substantiale au avut amenajate pe cap de locuitor domiciliat in loc in mediul urban din Regiunea Nord-Est era de 18. mp/loc.

Gura Humorului. Buhusi. Tg. Slanic Moldova. Liteni.  Capacitate insuficienta a gradinitelor fata de cererea existenta: Comanesti. Comanesti. Campulung Moldovenesc. Negresti. de educatie Moinesti. Frasin. Vatra Dornei. Siret. Frasin. rutier si  Strazi orasenesti in mare parte nemodernizate: Barlad. Roman. Saveni. Slanic Moldova. Murgeni. zone de congestionare a traficului: Buhusi. Dolhasca.  Necesitatea de a construi drumuri/strazi orasenesti datorita extinderii zonei intravilane si a aparitiei de noi cartiere de locuinte: Vicovu de Sus. Frumos-Botosani. Murgeni. Roznov. Pascani. Slanic Moldova. Solca. Onesti. Roznov. Frasin.  Lipsa unei centuri ocolitoare in localitati: Barlad. Bucecea. Tg. Saveni. Flamanzi. Comanesti.  Lipsa transportului public in comun: Bicaz. Tg. Frumos. Falticeni. constant) si Vaslui. Vicovu de Sus.  Nevoia imbunatatirii serviciului de transport public in comun:  Achizitionare de mijloace de transport electrice: Barlad. in urma Domeniu Principalele aspecte Accesibilitate. DJ 155F Bicaz-Izvoru Muntelui. Radauti. Flamanzi. Falticeni. Botosani. Comanesti. Milisauti. Tg. Campulung Moldovenesc.  Necesitatea amenajarii/extinderii spatiilor pietonale: Comanesti. nevoi. Vatra Dornei.  Starea proasta a drumurilor comunale din localitatile componente: de transport Bicaz (70 km drumuri). Milisauti. Radauti. Negresti. Harlau. Tg. Gura Humorului. Liteni. Dorohoi. Dorohoi. Dolhasca. Milisauti. Tg. Milisauti. Vatra Dornei. Frumos. Vatra Dornei. feroviar. Neamt. Darabani. Liteni.  Necesitatea amenajarii pistelor pentru biciclisti: Barlad. Gura Humorului. Invatamant si  Lipsa sau insuficienta creselor: Buhusi. Flamanzi. Podu Iloaiei. Ocna. Darmanesti. Radauti. Pascani. Liteni.  Necesitatea modernizarii statii feroviare: Barlad. Campulung Moldovenesc. Liteni. Neamt. Tg. Campulung mobilitate. Flamanzi. Liteni.  Scaderea populatiei prescolare: toate localitatile urbane din judetele Bacau. Tg. provocari cu care se confrunta discutiilor cu reprezentantii administratiei comunitatile locale. Slanic Moldova. Husi. Frumos. transport public Harlau. Onesti. Buhusi. provocarile respective. Neamt. Cajvana. Brosteni. Frumos.probleme. Suceava (exceptie fiind Cajvana si Solca. Neamt. Harlau. Tg. Comanesti. Iasi (exceptie fiind Tg. Moinesti.  Pozitionarea periferica: Murgeni. Saveni. Pascani. Husi. Darmanesti. Falticeni. Husi. Slanic Moldova. Moldovenesc. Buhusi. Dolhasca. Harlau. Ocna. Siret. Vicovu de Sus. 39 . Husi. Tabelul urmator prezinta in publice locale s-au semnalat problemele si mod sintetic aceste aspecte identificate. Frumos. Siret. Darmanesti. Frumos unde s-a inregistrat cresteri). Comanesti. mentionand si localitatile unde. Flamanzi. Ocna. Negresti. Liteni. Roman. unde nivelul este apr. Radauti. Roznov. DN288 Tg. Harlau. Radauti. Falticeni. Tg.  Spatii insuficiente de parcare: Barlad. Comanesti. Podu Iloaiei. infrastructura Gura Humorului. infrastructura Bucecea. Dorohoi. Hirlau. Podu Iloaiei. Buhusi.  Deficiente de conectivitate: nevoia modernizarii DN15 Bicaz – Vatra Dornei. Gura Humorului. Neamt. Roznov. Darabani. Bicaz. Tg. Dorohoi. Salcea. Tg. Solca. Pascani. Dorohoi. Siret. Radauti. Solca.  Trafic auto intens. Milisauti. Vicovu de Sus. Falticeni.

Darabani.  Nevoia infiintarii unui centru de sanatate mintala: Siret. Radauti. Vicovu de Sus  Nevoia de extindere a spitalulelor: Barlad. Roznov. Dorohoi. Ocna. modernizare. Milisauti. Murgeni. Liteni. Campulung Moldovenesc. Flamanzi.  Nevoi investitionale in infrastructura de sanatate. Dolhasca. Vatra Dornei. Saveni. dotare.  Nevoia infiintarii de dispensare medicale: Solca. Salcea. Frasin.  Nevoia reabilitarii termice a blocurilor de locuinte: . Tg. Hirlau. Tg. Bicaz. Dolhasca. Infrastructura de  Deficit de personal medical calificat: Barlad. Flamanzi.  Nevoia infiintarii/extinderii unitati medico-sociale: Harlau. Liteni. Milisauti. Husi. Ocna. tehnico-edilitara Murgeni. Moinesti. Milisauti. Pascani. Stefanesti. Siret. Liteni. Roznov.asociatii de locatari nefunctionale: Slanic Moldova 40 . Vicovu de Sus . constructii de noi sali de sport: toate localitatile urbane  Lipsa autorizatiilor de functionare a scolilor: Darabani. Frumos. Husi. Cajvana. lucrari de reabilitare (inclusiv termica). Salcea. Tg. Ocna. Slanic Moldova. Murgeni. Cajvana. Vicovu de Sus  Lipsa centrelor de permanenta: Dolhasca. Tg. Roman.  Lipsa cabinetelor medicale (si a personalului medical) in unitatile scolare: Husi. Podu Iloaiei. Frasin. Dolhasca.  Nevoia infiintarii/extinderii unitatii de primire a urgentelor: Darabani. Tg. Neamt. Roman. Cajvana. Flamanzi.  Fluctuatia cadrelor didactice: Slanic Moldova. Podu Iloaiei. sanatate si Darabani.lipsa asociatiilor de proprietari: Bucecea. Frasin. Neamt. Solca. Harlau. modernizare. Podu Iloaiei. Vatra Dornei. Slanic Moldova. Gura servicii medicale Humorului. Roznov. Buhusi. Solca. Liteni. Darmanesti. Dorohoi.  Scaderea numarului de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial: Onesti. Radauti. Infrastructura  Lipsa retelei de gaz metan: Brosteni. Flamanzi. Tg. Saveni. Stefanesti. Iasi. Darabani. Suceava (exceptie Dolhasca si Liteni) si Vaslui. Comanesti. Comanesti. Liteni.  Lipsa unei structuri de invatamant liceal: Frasin. Stefanesti. Vatra Dornei.  Spitale fara autorizatii de functionare: Pascani (spitalul CFR).  Lipsa sau numar insuficient de microbuze pentru transportul local al elevilor: Dolhasca. Vicovu de Sus. Bicaz.  Probleme de accesibilitate la serviciile medicale: Gura Humorului. Onesti. Vicovu de Sus. Bicaz. Milisauti. Flamanzi. Liteni. Roznov. (exceptie Bicaz). Brosteni. dotare: Barlad. Slanic Moldova. Vatra Dornei. Stefanesti. Podu Iloaiei. Vatra Dornei. Dolhasca. Botosani (exceptie Dorohoi si Saveni).  Existenta unor gospodarii neracordate la reteaua de electricitate: Darmanesti. Husi.  Nevoia infiintarii unui centru medical: Darmanesti. lucrari de reabilitare (inclusiv termica).  Abandon scolar ridicat: Murgeni (in ciclul gimnazial in randul comunitatii rome).  Nevoi investitionale in infrastructura scolara. Liteni. Brosteni. Negresti. Neamt. Neamt. Pascani.  Nevoia reinfiintarii unitatilor spitalicesti: Negresti. Brosteni. Pascani.  Lipsa unor structuri de invatamant profesional (scoli profesionale): Salcea. Murgeni. Campulung Moldovenesc.  Scaderea numarului de elevi inscrisi in invatamantul liceal: toate localitatile urbane din judetele Bacau. Stefanesti. Tg.

Salcea. Stefanesti.50 X R-TR Drum Transregio Piatra Nt.8. Tg. Negresti. Bicaz. Husi. Harlau. Flamanzi. Vicovu de Sus. Ocna.57 X R-VO Varianta ocolitoare Suceava 7.  Necesitatea extinderii/modernizarii retelei de iluminat public: Barlad.46 X R-DX Drum expres Focsani – Bacau 109. Tg. Daramanesti.Targu Neamt 183. Darmanesti. Tg. Neamt 35. Brosteni.18 83. Bicaz. Vicovu de Sus. Onesti. Ocna. Neamt. Liteni. Saveni. Murgeni. Saveni.38 X R-VO Varianta ocolitoare Vatra Dornei 4 18. Dorohoi. Dorohoi. Roznov. Frasin. Roman. Siret. Radauti. Dolhasca. Pascani.10 X R-TR Drum Transregio Suceava-Bistrita 178.0 196. Moinesti. Negresti. Roman. Slanic Moldova.8 2942. Comanesti.50 X R-TR Drum Transregio Iasi-Vaslui-Bacau 151. 234 129. Siret.29 18.0 19. Darmanesti.-Tg.0 27.13 X si II) R-TR Drum Transregio Botosani-Tg. Husi.55 X II) R-DX Drum expres Bacau-Piatra Neamt (faza I 61. Brosteni. Frumos 73. Anexe Proiectele din Master Planul General de Transport al Romaniei care vizeaza Regiunea Nord- Est Valoare Perioada de implementare estimata Modul de Lungime Denumire proiect transport (km) (mil. Cajvana.0 124. Neamt.50 X R-TR Drum Transregio Vaslui-Galati (+Tisita) 181.0 36. Campulung Moldovenesc. Tg.Ungheni 135. Roman. Siret.3 428. Flamanzi.1 X Negresti Oas R-ET Drum EuroTrans Crasna-Albita 50.2 388.5 289.95 X R-DX Drum expres Pascani . . Campulung Moldovenesc. Moinesti. euro) 2014-2020 2021-2030 2031-2040 Infrastructura rutiera R-A Autostrada Targu Neamt . Buhusi. Frumos. Gura Humorului. Radauti. Dorohoi. Saveni.  Nevoia amenajarii de noi spatii verzi: Barlad. Radauti. Frumos.29 X 41 .1 239.20 X R-DX Drum expres Suceava-Botosani (faza I si 26. Pascani. Harlau.00 X R-VO Varianta ocolitoare Bacau 20. Drabani. altele: Barlad. Falticeni. Falticeni.Suceava 60. Roznov. Bicaz. Podu Iloaiei. 5. Dolhasca.0 99. Dolhasca. Murgeni. Tg.30 X R-DX Drum expres Bacau .90 X R-TR Drum Transregio Iacobeni-Borsa. Flamanzi (lipsa asociatiilor de proprietari). Frasin.99 X R-DX Drum expres Suceava-Siret 41. Vatra Dornei.57 X R-A Autostrada Brasov-Bacau 160. Darabani.0 1845. Buhusi. Comanesti.0 90. Stefanesti.Pascani 81. Tg. Vatra Dornei. Campulung Moldovenesc.0 1059.1 124. Gura Humorului.70 X R-A Autostrada Targu Mures . Harlau.Iasi . Cajvana.

Iasi 76. trimestrul 2 2025. Bacau 66. Pascani . Axa Prioritara 1 – Imbunatatirea mobilitatii prin dezvoltarea retelei TEN-T si a metroului.Suceava 191. Focsani .00 X F-Reab. Pascani .18 X A-Dezv.0 527.0 10. 2019.Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal.0 687. 2012-2017 Unitate administrativ teritoriala 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Capacitatea cantinelor de ajutor social. trimestrul 4 Varianta de ocolire Bacau 2017.Roman 147.00 X Infrastructura Aeriana A-Dezv.Darmanesti 71. F-Vit. Iasi 102. trimestrul 4 2019. trimestrul 4 2016. trimestrul 2 2020.00 X Elec.87 X Infrastructura Multimodala M-Nou Bacau 21. trimestrul 4 Podul peste Prut de la Ungheni 2019. Suceava 37. trimestrul 2 2020.70 X F-Reab. de calitate. locuri Regiunea Nord-Est 3854 3454 3175 3605 4100 3655 Bacau 229 229 100 250 220 20 Botosani 600 350 350 300 450 450 Iasi 300 360 300 300 300 250 Neamt 340 180 290 370 620 500 Suceava 1335 1285 1085 1335 1360 1285 Vaslui 1050 1050 1050 1050 1150 1150 Beneficiari ai serviciilor cantinelor de ajutor social.25 X Proiecte majore care urmeaza a fi implementate prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. trimestrul 4 Focsani . Darmanesti-Vicsani 30.3 13. trimestrul 2 2019. trimestrul 4 2025. durabil si efficient. Axa Prioritara 2 . trimestrul 4 Bacau Reabilitare linie de cale ferata 2020. Roman . R-VO Varianta ocolitoare Campulung 18.Iasi 116.0 25.63 X A-Dezv. trimestrul 1 Drum de mare viteză Focsani.0 588.Roman Sursa: Ministerul Fondurilor Europene Situatia cantinelor sociale si beneficiarilor.80 X R-VO Varianta ocolitoare Barlad 11.0 284. trimestrul 4 Ungheni (fara pod) Drum de mare viteza Bacau – Pascani 2019.44 X M-Nou Suceava 21. trimestrul 3 2023.0 86.40 X Moldovenesc R-VO Varianta ocolitoare Vaslui 9.00 X F-Reab.20 X F-Reab.44 X M-Nou Iasi 34. Neamt – Iasi – 2020. trimestrul 4 2025. trimestrul 4 2019.54 X Infrastructura Feroviara F-Reab.0 57. spor. numar mediu zilnic Regiunea Nord-Est 1997 2452 2782 2846 2015 1838 Bacau 125 129 73 234 112 97 42 . Ilva Mica . trimestrul 3 2019. trimestrul 2 2023.. pentru Regiunea Nord-Est Data planificata a Dta planificata a Data estimata a Proiect notificarii/depunerii inceperii implementarii finalizarii Autostrada Tg.

locuri Regiunea Nord-Est 913 1400 1582 1504 750 940 Bacau 178 228 270 150 20 100 Botosani 318 315 335 315 220 476 Iasi 172 207 237 237 160 60 Neamt 245 650 644 682 250 204 Suceava : : 96 120 100 100 Vaslui : : : : : : Beneficiari ai serviciilor cantinelor de ajutor social. Botosani 267 306 321 388 319 287 Iasi 173 172 225 189 171 177 Neamt 286 165 261 329 412 355 Suceava 747 683 813 784 548 469 Vaslui 399 997 1089 922 453 453 Cheltuieli de functionare. 2012-2017 Unitate administrativ teritoriala 2012 2013 2014 2015 201 2017 Capacitatea cantinelor de ajutor social. 558726 442361 3452 17236 Bacau : : : : : : Botosani : : : 1391 3452 17236 Iasi : : 55726 : : : Neamt : : : : : : Suceava : : : 440970 : : Vaslui : : : : : : Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online. lei Regiunea Nord-Est 533328 552281 123791 129682 218974 240870 Bacau 7298 7480 2703 10684 125121 124621 Botosani 15053 18186 20224 16988 18184 19876 Iasi : : : : : : Neamt 415130 438097 : : : : Suceava 87831 80502 85784 87210 75669 96373 Vaslui 8016 8016 15080 14800 : : Fonduri proprii. sponsorizari. INS Situatia cantinelor sociale constituite de ONG-uri. lei Regiunea Nord-Est 8621231 8483455 7996911 11756148 10492501 10734980 Bacau 311558 372239 152621 278084 216756 194580 Botosani 902964 904381 1284644 1511115 1408664 2008219 Iasi 820369 895549 1460901 1513814 1542300 1684368 Neamt 2117202 1784855 717732 1404966 1703213 1189963 Suceava 3108757 3166050 2784259 5382181 3440793 3477074 Vaslui 1360381 1360381 1596754 1665988 2180775 2180776 Din care: buget local. numar mediu zilnic 43 . lei Regiunea Nord-Est 8087903 7931174 7314394 11184105 10270075 10476874 Bacau 304260 364759 149918 267400 91635 69959 Botosani 887911 886195 1264420 1492736 1387028 1971107 Iasi 820369 895549 902175 1513814 1542300 1684368 Neamt 1702072 1346758 717732 1404966 1703213 1189963 Suceava 3020926 3085548 2698475 4854001 3365124 3380701 Vaslui 1352365 1352365 1581674 1651188 2180775 2180776 Contributii beneficiar. alte surse. lei Regiunea Nord-Est : .

INS 44 . lei Regiunea Nord-Est 1556832 1802641 2163868 2281254 2443701 2270672 Bacau 20000 85800 68500 15400 15000 62484 Botosani 682749 767866 584097 432811 988584 940321 Iasi 415086 503462 558726 689043 602184 317804 Neamt 438997 445513 707325 967865 495475 357605 Suceava : : 245220 176135 342458 592458 Vaslui : : : : : : Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online. alte surse. sponsorizari. lei Regiunea Nord-Est 138960 674783 950917 942663 48000 112800 Bacau : : 37000 : : : Botosani : : : : : : Iasi 93960 : 223560 162000 : 64800 Neamt 45000 674783 677857 732663 : : Suceava : : 12500 48000 48000 48000 Vaslui : : : : : : Contributii beneficiar. lei Regiunea Nord-Est 1756409 2546368 3200448 3296028 2491701 2383472 Bacau 24320 85800 116300 26200 15000 62484 Botosani 739046 836810 658960 494122 988584 940321 Iasi 509046 503462 782286 851043 602184 382604 Neamt 483997 1120296 1385182 1700528 495475 357605 Suceava : : 257720 224135 390458 640458 Vaslui : : : : : : Din care: buget local.Regiunea Nord-Est 691 1103 1460 1182 507 720 Bacau 28 198 115 66 18 30 Botosani 275 257 429 331 193 395 Iasi 172 187 326 214 153 62 Neamt 216 461 520 471 63 133 Suceava : : 70 100 80 100 Vaslui : : : : : : Cheltuieli de functionare. lei Regiunea Nord-Est 60617 68944 85663 72111 : : Bacau 4320 : 10800 10800 : : Botosani 56297 68944 74863 61311 : : Iasi : : : : : : Neamt : : : : : : Suceava : : : : : : Vaslui : : : : : : Fonduri proprii.

In anul 2015 cresterea a fost mai judetul Suceava. La nivel regional. in Populatia deservita % din % din % din % din % din % din de sistemul public populatie populatie populatie populatie populatie populatie de alimentare cu 2012 2013 2014 2015 2016 2017 apa Romania 60. fata de anul 2016. fata de furnizare a apei potabile. au fost conectate 6 noi localitati (3 in judetul Iasi si cate o localitate in Servicii de furnizare a apei potabile judetele Botosani.0 48.3 72.0 54.3% in 2012). la 60 in 2017 precum si in judetul Vaslui Bacau (55. INS furnizeaza doar date privind Sursa datelor: Baza de date TEMPO – online.8 56.3 62.5 36. (75.6%) si anul 2012.3 33.2 52.4 55.60052). de la 48 in cele mai mari nivele in judetele Iasi (56.1 35. de la 60 in 2012 la 67 in 2017.1 49.9 Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online.5%. datele vechi fiind eliminate din sistem.3 31.1 37.8 51.423 locuitori nu mai figureaza ca fiind conectati la reteaua de apa potabila.7 65. in regiune exista doua orase care nu au judetele Neamt (.2%). diferenta In anul 201749.9 34.6% din localitatile Regiunii regional-national in 2017 este si mai accentuata – Nord-Est erau conectate la reteaua publica de 47.7 33.2 49. iar reteaua de apa din judetul Suceava.0 38.2 Botosani 38.2 38.8 49. 6.4 Suceava 29.2%. nivel inferior mediei media nationala de 67.1 74. In 2016 se observa o scadere a procentului populatiei conectata la sistemul de alimentare cu apa pana la valoarea de 46.3 61.4% in 2012) la nivelul regiunii.0 35. Se remarca o conectate la reteaua de apa se inregistreaza in crestere a numarului localitatilor conectate la judetele Suceava (35. plus.7 31.5 pp fata de 201250.0 53.2 47.5 36.6 52. La nivel nationale – 79.6 54. Botosani (-7 mii) si retea de apa potabila. Neamt si Vaslui). inainte.9 Iasi 55. modesta.3 53.5% (60. Se remarca o crestere a acestei intraregional.2%). 49 Incepand cu anul 2015. doar 68.0 37. cel mai mic procent al populatiei51 ponderi cu 6. 31.4 49.2 67.000 persoane apar in apa in judetul Iasi si cu 14 mii in judetul Suceava.0 Vaslui 36. ponderea consumului de apa regional. nivel usor sub media nationala (2558).36 mii).7 55.1 Infrastructura de utilitati 2017.6 Neamt 57.0 35. 134.5 Regiunea NORD-EST 45. INS In 2014 se observa o crestere cu peste 140 mii a In 2017 se observa o usoara redresare a situatiei numarului de locuitori conectati la reteaua de la nivel regional aprox. Iasi (1760) si Bacau (380).9 37. 45 .4% (45.9%). dar si o scadere a populatiei conectate din Totodata. Cea mai mare descrestere se observa in judetul Iasi. cu aproape 5000 de persoane la nivel Pe de alta parte. In 51 In varianta avizata si aprobata a Planului de raport a fost folosit nivelul populatiei rezidente la 1 Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020. INS 50 Anul 2012 este anul de referinta pentru acesti indicatori populatia rezidenta si cea domiciliata.5 63. Mediu 6.4 Bacau 51.5 72. rezultand diferente mari intre datele folosite pana acum (pentru in varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare perioada dinainte de 2014) si cele disponibile de acum Regionala Nord-Est 2014-2020. au fost iulie 52 Diferente rezultate din ajustarile realizate de INS folosite datele INS privind populatia stabila. conectate la reteaua de apa potabila.6%.5 46. Urmarind populatia deservita de reteaua de apa. Cajvana si Milisauti din Vaslui (-1. Se remarca in 2015 (fata de anul potabila pentru consum casnic in totalul precedent) scaderea numarului persoanelor volumului de apa distribuita este in Regiunea conectate la reteaua de apa in judetul Vaslui Nord-Est de 71.0%) si Botosani (35.

2 47. pentru intreaga regiune.7 Neamt 39.9 Regiunea Nord-Est 35. de alta parte. fluctuatii inregistrandu-se in judetele Iasi.9 35.0 38.401 locuitori conectati la sistemul de canalizare.6 39. ajungandu-se la un total de sisteme de canalizare.9 Botosani 34. urmata de o crestere in 2013.7 39. 32. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR in ceea ce priveste populatia.9 38. se constata si o scadere continua Fata de anul 2012 54 se observa o stagnare a anuala a consumului de apa potabila in mediul ponderii regionale. Beneficiau de acces la retele de canalizare (2017).5 27.22% in 2016. economici. acces la acest serviciu.9 46.7 34. Neamt si Botosani. 34.6 procentul populatiei conectate din total m³/persoana (in scadere cu 1.67% in 2014.8 49.4 42. 30.9 32.5 33.5 29. 73.5 Suceava 25.1 31.0 29. INS Toate judetele au valori inferioare nivelului municipii din regiunea Nord Est.6 31. la 78.9 29.9 40.5 Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online.1% media 33.7 m³). insa s-au In anul 2017 doar 37.2% din lungimea sunt cele care au cele mai mari probleme.3% (37. In anul 2015 se constata o crestere Reteaua de canalizare usoara la nivel regional a numarului de locuitori conectati cu 6537 fata de 2014.7 47. (64. orasele Milisauti si Vicovu de Sus nu au Urmarind datele aferente consumului de apa retea de canalizare.27% in 2015.2 29. potabila pentru uz casnic per locuitor.58% in Regiunea Nord-Est. Locuitorii cu locuintele % din % din % din % din % din % din conectate la populatie populatie populatie populatie populatie populatie sistemele de 2012 2013 2014 2015 2016 2017 canalizare Romania 46.96% in 2016.97% in 2014. folosindu-se indicatorul Nord-Est.259 in 2014. cele mai mari avand o evolutie sinusoidala.4 38. nationala).119 mii metri cubi in 2012.9%. 30. doar totala a retelei de canalizare de la nivelul 29. Mai mult.6 26.0 41. populatia rezidenta la 1 iulie.9 m³ fata de 2012 populatie. 67.5 m³).5% din populatie avand regional). Pe de 50.44% Tendinta de usoara crestere continua si in in 2012) din localitatile regiunii erau racordate la perioada 2016-2017. Judetele Suceava.11% in 2012). 44 de orase si 53 55Datele pentru 2012 au fost modificate conform noilor date Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord- Est 2014-2020.147. (65.2 30. media regionala (la nivelul anului dar in crestere fata de 2016 cu 0. 30. Botosani si Vaslui lungime totala de 2644.5 29. se Situatia este cu totul alta cand analizam constata ca nivelul total in 2017 este de 17.25% in 2013 si 28.5 30.1 30. cantitatea de apa potabila distribuita In anul 2013 s-a inregistrat o scadere cu peste 100 consumatorilor.3 30.2 31.2 50.6 39.0 39.87 in 2013 si 29.5 Bacau 38.892 in la reteaua de canalizare. in perioada 2015-2017 2014 (cu 30 mii persoane). avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. reteaua avand o national.4 Iasi 44.2 km. in timp ce cea nationala a urban. valoare 2017) de 35. 54 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord- Est 2014-2020.3% (34. situatie similara cu cea 1.4 33.3 25.5% fiind cu mult sub nivelul national cu mult sub nivelul mediu national (28.4% respectiv 30. 46 .Aceste valori sunt in crestere fata de 2012 53 nationala 39.0 28.8 25. 35. scazand mii a populatiei din Regiunea Nord-Est conectate de la 99.6 Vaslui 26.06% inregistrat si scaderi in judetele Bacau si Vaslui.5 32. cat si pentru agentii crescut 55 cu 4 pp. atat pentru uz casnic.1 35.6 28.6%. in 2015.

conform rapoartelor anuale privind starea sub pragul de informare . la toti poluantii luati in indica o valoare maxima zilnica a studiu. conform Legii µg/m³). rural. Botosani: mediului reprezentata la nivelul regiunii de 19 .concentratiile la ozon (O3) s-au situat In 2017.2.concentratia medie anuala de NO2 nu a statii automate (2016). si Ni determinati in cadrul RNMCA (Reteaua valorile inregistrate au fost mult sub Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului) la valoarea limita orara (350μg/mc). dintre care 6 de tip fond depasit valoarea limita impusa. Iasi: monitorizare. ceata). 1 de tip fond regional. care statiile de fond. As. Vaslui). perioada rece a anului.valoarea limita medie anuala la particule fost depasita valoarea limita anuala in suspensie PM10 (40 μg/m3) a fost pentru protectia sanatatii umane (40 depasita. 1 de tip fond sub valoarea limita orara (200μg/m3).04 mg/mc.180 μg/m3 si mediului. atmosferici NO2. 56 . in municipiul Bacau. 6.concentratia de ozon (O3) nu a depasit valoarea limita s-au inregistrat in valoarea limita impusa. nu trebuie depasita mai mult de 24 in raport cu valorile limita anuale/valoarea tinta. care nu trebuie depasita mai mult de 18 Concentratiile medii anuale ale poluantilor ori intr-un an calendaristic. SO2. in anul 2014. protectia sanatatii umane (10 mg/mc). reteaua automata de monitorizare a calitatii  Jud. PM10. limita / valorile tinta. 2 de tip trafic. Pentru PM10 monoxidul de carbon (CO) s-au situat nefelometric media anuala a fost de mult sub valoarea maxima zilnica pentru 29.concentratia medie anuala de dioxid de umane (120 μg/m3). azot (NO2) nu a depasit valoarea limita . 6 de tip industrial. iar numarul depasirilor valorii g/mc) in nicio statie de monitorizare 56Date din raportul anual privind starea mediului in *Raportul anual privind starea mediului pentru anul 2017 nu a Romania. protectia mediului.la indicatorul particule in suspensie functionarii centralelor termice si a PM10 s-au evidentiat un numar total de conditiilor meteorologice (calm 45 depasiri ale valorii limita zilnice atmosferic.in anul 2017 nu au fost analizate metalele deoarece laboratorul AMP Calitatea aerului a fost monitorizata continuu prin Bacau a fost in reparatii capitale. trafic si industrial. se constata urmatoarele: Nu au fost inregistrate depasiri ale  Jud.78 μg/m3 si un numar de 19 depasiri. nu a . perioada 2009-2014. mult generala de reducere a concentratiilor medii sub valoarea limita zilnica pentru anuale.38 μg/m3 si un concentratiilor pe 8 ore pentru numar de 21 depasiri. care de regula s-au situat sub valorile protecţia sanatatii umane (10mg/m3).monitorizarea monoxidului de carbon. de urban. 1 de tip asemenea. la toate tipurile de statii exista o tendinta mediilor pe 8 ore de 3. inregistrate la cele trei statii de  Jud. 47 . C6H6. Din analiza datelor existente se constata ca pentru .valorile maxime zilnice ale mediilor valoare medie de 31. PM10 gravimetric s-a ȋnregistrat o . care nu trebuie depasita (Iasi) cu aproape 20 µg/m³ (limita fiind de 120 mai mult de 3 ori/an. O3. privind Calitatea Aerului. dar si sub valoarea limita zilnica au fost depasite la indicatorul ozon.la indicatorul dioxid de sulf (SO2). datorita . Calitatea aerului . inclusiv in anul 2014. elaborate de agentiile judetene pentru de alerta – de 240 μg/m3 (media pe 1h). valorile inregistrate au fost fond suburban. Concentratiile de PM10 mai mari decat . Bacau: valorii tinta pentru protectia sanatatii .la indicatorul particule in suspensie impusa. ori/an. 2 de tip neprecizat (jud. Cd . Pb. 104/2011. anul 2015 fost inca publicat pe pagina de internet a AJPM. de statia IS 4 (125μg/mc).

benzen.pentru restul poluantilor monitorizati valoarea tinta pentru protectia sanatatii (dioxid de sulf. in statia de fond μg/m3). Depasirile s-au produs pe gravimetric nu trebuie depasite mai mult fondul dispersiei scazute. umane la indicatorul dioxid de azot in . emisiilor provenite din de trafic IS1 Podu Piatra). Media depasit valoarea limita anuala pentru anuala inregistrata la NO2 a fost de 43. peste valoarea zilnica a mediilor pe 8 ore). (125 µg/m3) pentru protectia sanatatii . Suceava: solara maxima.42 μg/mc.5. temperaturi ridicate si radiatie  Jud. s-au Valoarea medie anuala pentru judetul situat sub valoarea limita orara pentru Neamt a concentratiei de dioxid de sulf a protectia sanatatii umane (200 g/m3). conditii de calm de 35 de ori intr-un an calendaristic. Vaslui: valorile limita pentru protectia sanatatii . conform legii nr. au depasit valoarea limita zilnica pentru noiembrie si se datoreaza conditiilor meteo 48 . mici ale dioxid de sulf in aerul  Jud. fost de 6. instalatiile de ardere rezidentiale.nu s-au inregistrat valori ale concentratiei umane. azot nu a depasit valoarea limita anuala . Maximul valorilor orare pentru . cadmiu si nichel din .14 protectia sanatatii umane (40 g/m3). in niciuna dintre statii.104 / 2011 privind calitatea aerului calendaristic.pentru ozon nu s-au inregistrat valori care masuratorile efectuate la statia VS-1 a fost sa depaseasca valoarea tinta de 120 µg/m3 de 117.nicio valoare maxima zilnica a mediilor μg/m3. Neamt: inconjurator. Aceste zilnice de dioxid de sulf (SO2) acestea nu depasiri s-au inregistrat in lunile februarie. monoxid de carbon. 104 din inconjurator.concentratia medie anuala de dioxid de producerea si acumularea de ozon. nu s-au inregistrat depasiri de mentinere a unor concentratii foarte ale valorilor limita/valorilor tinta. pragul de informare de 180 µg/m3. μg/m3 fata de valoarea limita anuala de 40 . valoarea inregistrata fiind de inregistrat opt depasiri a concentratiei 17. de dioxid de sulf care sa depaseasca  Jud. cu mult sub valoarea limita .47 µg/m3. pentru ozon (valoarea maxima urban NT1 Piatra Neamt.pentru dioxidul de azot nu s-a depasit orara (350 µg/m3) si valoarea limita zilnica valoarea maxima orara de 200 µg/m3 . anuala pentru protectia sanatatii umane . limita zilnice a fost mai mare de 35 (statia nefavorabile. Roman.concentratiile medii orare de dioxid de umane.21 µg/m3. pragul de alerta sau nivelul critic azot (NO2) masurate in statia automata de anual pentru protectia vegetatiei. mobile de 8 ore la ozon nu a depasit .tendinta la nivelul judetului Suceava este fractia PM10).s-a iinregistrat depasirea valorii limita pentru protectia sanatatii umane (40 orare si anuale pentru protectia sanatatii g/m3). .73 μg/mc.la statia automata NT1 Piatra Neamt s-au (40 g/m3). dar nu s-a umane de 50 µg/m3. PM2.concentratia medie anuala de PM10 nu a statia de trafic IS-1 Podu de Piatra.s-au iinregistrat 8 depasiri ale valorii tinta Cea mai mare valoare zilnica inregistrata a pentru protectia sanatatii umane (120 fost de 98. care au condus la . maxime admise la PM10 gravimetric si noua . monitorizare din municipiul Vaslui. umane. plumb. In ceea ce priveste la statia NT1 Piatra Neamt si statia NT2 concentratia medie anuala de NO2. la statia de limita zilnica pentru protectia sanatatii fond rural IS-4 Aroneanu. conform acesteia valorile 2011 privind calitatea aerului limita ale concentratiilor de PM10 iinconjurator). numarul de 25 de zile pe an nr. atmosferic. prevazuta in Legea depasit.in ceea ce priveste concentratiile medii depasiri la PM10 nefelometric. aceasta nu au depasit valoarea limita nici cel de alerta de 240 µg/m3.

Regiunea Nord-Est monitorizare a calitatii aerului. lungime de 35. dintre afecteaza calitatea solurilor sunt: care mentionam: sub-bazinele Suceava. ecologica moderata. care de 5121.143 ha). Neamt (1065 ha) si Siret au fost evaluate un numar de 56 corpuri de Vaslui (3. In urma evaluarii.50 km poluare: (14. in Regiunea NE 28. judetele afectate sunt Bacau “Apele Romane”. Iasi (3. bazinul Barlad pe partea stanga a Siretului si sub.) – 28.8% din total suprafete afectate se de potential moderat.5% din suprafata totala afectata Regiunea Nord Est cuprinde din punct de vedere a Romaniei.58 %) in stare ecologica buna. In cadrul bazinului regasesc in Regiunea Nord-Est. de biologice cat si a elementelor suport. poluare cu deseuri si reziduuri agricole si Repartitia in functie de starea ecologica a fost forestiere – cele mai mari suprafete urmatoarea: 235. 536. μg/mc. 49 .85 %) in stare ecologica buna. Moldova. ecologica slaba. in functia de sursa de (85. pentru ozon nu s-au inregistrat valori care In bazinul hidrografic Prut au fost evaluate si sa depaseasca pragul de informare de 180 monitorizate 2 corpuri de apa artificiale.70 km (31.5% din suprafata totala nationala. Alte procese naturale si/sau antropice care fiecare avand in componenta sub-bazine.4 Calitatea solurilor calitate pentru statia VS-1 si VS-2. o sursa importanta de poluare. cloruri. .42 %) in stare ecologica moderata.2018 58 Ultimul raport publicat de Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 (in care au fost Protectia Mediului folosite datele din Raportului anual privind starea mediului in Romania pentru anul 2012). din motive tehnice pentru pulberi in moderat. .44 km multe tipuri de poluare.80 km.955 ha). deosebim mai starea ecologica este urmatoarea: 4383. Repartitia pe lungimi in raport cu afecteaza calitatea solurilor.5% din total national. . 131. iazuri de decantare. protectia sanatatii umane (125 g/m3).3 Calitatea apelor teren) pe o suprafata totala de 1.85% din suprafata Conform “Sintezei calitatii apelor in Romania in afectata este situata in regiunea Nord-Est 2016” 57 . reprezentand 33.11. publicate de Administratia Nationala (11. Trotus pe partea dreapta a Siretului. pe o lungime asemenea. poluarea produsa prin sedimente datorita bazinul Jijia pe partea dreapta a raului Prut. nu s-au facut determinari de metale grele Conform Raportului anual privind starea mediului din filtrele de la statiile automate de in Romania pentru anul 201658.83 km. La nivelul bazinului hidrografic Siret a fost depozite de steril.61 %) in tare 57 59 Fata de varianta avizata si aprobata a Planului de Ultimul raport publicat pana in data de 15.39 km (43. intreaga lungime s-a incadrat in potential ecologic . in cadrul bazinului hidrografic (3.293 ha). in μg/mc si nici pe cel de alerta de 240 lungime totala de 157.rauri prin monitorizarea elementelor Activitatile din sectorul industrial reprezinta. Astfel. In Regiunea Nord-Est se monitorizat in anul 2016 din punct de vedere al regasesc 20. poluare cu halde. de adancime.129.59 hidrografic doua bazine principale Siret si Prut. dioxid de sulf. sub.74 km (24.130 ha).652 ha. alunecari de 6.315 km.Buhusi cu o (hidrocarburi. poluare cu materii radioactive – acest tip de corpuri de apa naturale – rauri pe o lungime de poluare il regasim in judetul Suceava. este afectata de diferite procese de panta (eroziune de suprafata.94 km. etc. . care s-a incadrat in starea etc. . 169. etilena. nu sunt prezente modificari. 738. elementelor fizico-chimice generale 1 corp de apa . compactarea primara si/sau secundara – Bistrita. poluare cu substante purtate de aer artificial Canalul Piatra Neamt . suspensie datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile de 6. . hidrografic Prut au fost evaluate si monitorizate 8 . eroziunii (colmatare) . apa .39 g/m3.54 %) in stare maxima fiind 24.

in principal. existau in hidrocarburi petroliere. Negresti. In anul 2016.2 ha). Vaslui . deseuri miniere.7ha din care 6 situri potential contaminate – depozitele de deseuri contaminate (21.168 ha (7. Husi si Vaslui propuse pentru a fi scoase din inventarul (19.a. poluarea cu ape sarate sau asociata si cu  Pe raza judetului Iasi sunt 3 situri potential poluarea cu titei – in regiune se regasesc 27. mangan. benzofluoranten. judetul Bacau 185. metale grele. deseuri municipale. Natura contaminate. deseuri organice.311 ha (28% din suprafata totala amoniu.7 ha) si 2 contaminate (18. fosfogips. industriale (producerea de energie). iar in  In judetul Suceava exista 6 situri potential judetul Suceava 61. distribuite deseuri municipal. saruri de 60 Raportul anual privind starea mediului pentru anul 2017 nu a fost inca publicat pe pagina de internet a AJPM Botosani. sulfati. In judet nu exista situri siturilor potential contaminate. bacteriologica.3. singurul care era in evidenta in poluantilor este in general de origine 2012 a fost reabilitat. poluare cu pesticide – din cele 2076 ha la  In judetul Botosani nu s-a finalizat validarea nivel national. contaminate/potential contaminate a scazut cu 9 cloruri. in fier. contaminate (46. nitriti. Mentionam. 183 ha. care provin din activitati din total suprafata la nivel national. deversari/scurgeri de ape uzate  La nivelul judetului Neamt exista 29 situri menajere si industriale. Poluantii de In Regiunea Nord-Est au fost identificate la nivelul pe aceste situri provin din activitati de anului 2018 61 un numar total de 144 situri exploatare si prelucrare miniere. de scurgeri din conductele ha) au fost ecologizate. Iasi . exista 6 situri contaminate istoric (176. etc. fier. de transport titei.3 cauzate.852 ha (31% din suprafata totala). potential contaminate (2018).9% contaminate (20. cu suprafata  In judetul Vaslui exista 4 situri potential totala de 344. Situatia siturilor contaminate 54 ha. sulfati. fata de valoarea de referinta din PDR NE 2014- deseuri organice. nitriti. . ca 2 situri potential astfel: Bacau . depozitare contaminate/potential contaminate. fenoli. municipale.2. Vaslui cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Agentiile Judetene pentru Protectia Mediului din Regiunea Nord-Est in perioada septembrie 2018 50 . De asemenea. 5 in zona rurala. Natura poluantilor este in In anul 2017.afectate se regasesc in judetul Bacau (626 ha amoniu. numarul total al siturilor petroliere. de apr. mangan. metale grele. 169. conform rapoartelor anuale privind general de origine industriala si consta in starea mediului la nivel judetean. Din cele 12 situri I sit dupa cum urmeaza: potential contaminat si 1 sit contaminat istoric a beneficiat/beneficiaza de lucrari de  La nivelul judetului Bacau exista 104 situri remediere. 1986 ha se regasesc in judetul la nivel national a listei siturilor potential Bacau. azotati. contaminate. precum si deseuri din 1140 ha la nivel national. in jurul Combinatului Chimcomplex. avand o suprafata totala instalatii de GPL. uleiuri uzate. Neamt . cloruri. 61Rezultate centralizate urmare a corespondentei derulate Neamt.3 ha).1% din suprafata contaminate. ape. s. industriala si consta in hidrocarburi Astfel. judetul Iasi suprafata acestor terenuri este de uleiuri uzate. in Regiunea Nord-Est au fost depozitarea de deseuri municipal si epurare inregistrate 6 poluari accidentale ale solului. la nivel regional. contaminare 2020 (153 in 2012). defectiuni tehnice potential contaminate. unul in judetului)60 extravilanul municipiului Campulung Moldovenesc.2 ha). amoniu.1. azotati.9 ha) au fost ecologizate si menajere din Barlad. . avand o suprafata totala de apr.3. a judetului) terenuri degradate prin eroziune.

majoritatea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera fiind bazate pe energie solara. rezulta ca emisiile unul pe cogenerare. Liteni. Flamanzi. existand insa si aferenta anului 2014 este de 42. Emisiile aferente judetului Neamt desfasurata in localitatile mici si mijlocii din reprezinta 51% din emisiile regiunii.575. 2018 in Regiunea regional-local. hidro. Solca. in industria prelucratoare. aflate in diverse cu efect de sera la nivel regional provin din stadii de implementare.396. insumand aproximativ activitatile de producere a energiei electrice si 775. sera la nivel regional. La nivelul septembrie. Nord-Est figurau 118 proiecte care vizau obtinerea In general. arderi valorificarea energiei solare (73 proiecte). Schimbari climatice 6. Comanesti (canalizare). provocari cu care se confrunta emite 79% din totalul gazelor cu efect de sera ale comunitatile locale. centrale cogenerative. nevoi. Urmeaza judetul Iasi. Domeniu Principalele aspecte Infrastructura tehnico. pe cogenerare. 62 Lista emisiilor de CO2 pentru anul 2014. datorita Regiunea Nord-Est s-au identificat o serie de fabricii de ciment de la Tasca. Salcea. Stefanesti.  Grad insuficient de acoperire cu retele de utilitati (apa potabila. proiecte. biomasa si hidro. Darmanesti. Bucecea. din care 15 fotovoltaice. Carpatcement. cu 21 de observandu-se o usoara scadere. principalele surse generatoare de gaze de energie din surse regenerabile. din valoarea din 201463. Tabelul urmator prezinta in judetului. mod sintetic aceste aspecte identificate. gazelor cu efecte de sera la nivelul Regiunii NE In caravana de monitorizare a Planului de reprezinta aproximativ 3. pe iar pentru anul 2015 este de 42. zootehnia prin cresterea Puterea instalata a scazut la mai putin de un sfert animalelor si a managementului dejectiilor.226 tone C02. care probleme. Cele mai multe proiecte au vizat termice prin arderea combustibililor fosili.6. Dorohoi.5. mentionand si localitatile unde. Siret. in urma discutiilor cu reprezentantii administratiei publice locale s- au semnalat problemele si provocarile respective. verificata pentru operatorii Judetele Neamt si Suceava au implementat cele inclusi in schema de comercializare a mai multe proiecte 36. Pascani. Dolhasca. intrucat produce implicatii socio. 2014 51 . agricultura (in special microhidrocentrale (16 proiecte). proiecte eoliene. Murgeni. Vicovu de Sus.5% din totalul emisiilor la Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020. si hidroenergia prin incinerarea deseurilor. 63Datele existente in varianta avizata si aprobata a Planului ul Ministerului Mediului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 sunt la nivelul lunii februarie. culturile cu fertilizatori).15 MW.6. depozitarea si/sau energiei eoliene (16 proiecte). Slanic Moldova. Brosteni. biomasa. in special pe partea de transportul rutier. Gura Humorului. Energii regenerabile Principala problema de mediu cu cel mai ridicat Regiunea Nord-Est detine un potential diversificat nivel de complexitate o constituie schimbarile al energiilor regenerabile (solara.344 tone C02. biogaz. publicata pe site. Negresti. nivel national. proiecte de centrale eoliene. respectiv 29. Darabani. Husi. economice importante atat la nivel mondial dar si eoliana). climatice. 5 eoliene si Analizand datele existente62. geotermala. multe dintre acestea fiind Cantitatea totala a emisiilor de gaze cu efect de abandonate. Buhusi. edilitara canalizare) si neacoperirea localitatii prin (viitoarele) investitii prin Masterplanul Judetean sau PNDL: Barlad.

lipsa operator regional. pe grad de acoperire si cantitati deseurilor menajere.): Brosteni. etc. Moinesti. Onesti. Vatra Dornei. Mediu  Existenta riscului de inundatii: Slanic Moldova 6. Vicovu de Sus. Managementul deseurilor In continuare este prezentata situatia judetean. Tg. Milisauti. Negresti. Falticeni. Solca. Pascani. Neamt.  Necesitatea amenajarii unei platforme de colectare a deseurilor din zootehnie: Barlad.  Necesitatea construirii unei platforme de transfer al deseurilor: Radauti. Milisauti (retea de canalizare). Stefanesti. tarife mari de colectare. Darabani.  Lipsa retelei de utilitati publice: Cajvana. Bucecea. Frasin. Podu Iloaiei. Flamanzi. 52 . distributia la nivel colectate si necolectate.7.  Probleme in colectarea deseurilor (colectare neselectiva.

necolectate. respectiv 67356 ha. 6.537. 77 de arii naturale varianta avizata si aprobata a PDR NE 2014-2020. exceptie fiind judetul avifaunistica. cat si pentru componenta servicii de salubritate.54 9. Ceahlau. protejate (24 situri Natura2000 de tip SPA si 79 In raport cu datele furnizate de catre Agentiile de tip SCI . iar pentru cele de tip SCI. cu 60%) iar in ceea ce priveste cantitatea de judetean sau local. 3 pp in mediul rural in toate suprapune partial. exista suprapuneri si Bacau unde s-a inregistrat o crestere cu aprox. respectiv 265 mii ha – 7% din suprafata regionala comparativ cu anul 2015. judetele Suceava. De asemenea. 2017 Grad acoperire Deseuri Deseuri Unitate Grad Grad populatie servicii colectate. In 2017 (2016 pentru judetele Bacau si Neamt).338 Neamt* 88.5 99. Protectia mediului si biodiversitatea respectiv 84085 ha.190 3. % rural. protejate beneficiaza de planuri de management Acestea ocupa o suprafata de aproximativ 297 mii aprobate (vezi anexa). sau alte rezervatii de interes national. % salubrizare.458 44.743 11. precum Parcuri Nationale pp. In regiunea Nord-Est sunt prezente 103 arii 68299 ha.44 56. 20 cu alte arii protejate. % tone tone Bacau* 87.21 46. deseuri necolectate aceasta a scazut in toate In ceea ce priveste suprafetele ocupate de ariile judetele regiunii.1 79. 2000. cu 68995 ha.603 Botosani 93. teritoriala urban. cu 3 mai multe fata de numarul existent in la nivelul anului 2017.96 91. Cheile deseuri colectate se constata o crestere in toate Bicazului-Hasmas).832 Vaslui 33. Parcuri Naturale (Vanatori- judetele.51 82.03 119.Situatia deseurilor menajere. se observa o crestere in (cele de tip SCI). 500 t.99 99.79 98. rezultand zone protejate atat judetele a gradului de acoperire a populatiei cu pentru habitate. Pentru Protectia Mediului din Regiunea Nord-Est. pe primele locuri se afla judetele Neamt si Suceava pentru ariile de tip SPA – a 88733 ha. Din punct de vedere al evolutiei cantitatii de (Muntii Rodnei.774. Neamt si Iasi.84 95.176 Sursa: Informatii colectate din corespondenta scrisa derulata cu agentiile judetene pentru protectia mediului.935 - Suceava 96. septembrie 2018 *Date la nivelul anului 2016 ha – 8% din suprafata regionala (cele de tip SPA). 6.9.18 69. crescand doar in judetul naturale protejate apartinand retelei Natura Botosani cu aprox. Calimani.98 173. exceptie fiind judetul Iasi (descrestere Neamt).57 100 97.14 113.4 89.878 Iasi 98.180 2.Targu Ocna Rezervatia Naturala Lacul Balatau Bacau Rezervatia Naturala Bucias Rezervatia Naturala Perchiu Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Bacau II Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Galbeni 64 inclusiv arii suprapuse 53 .8.569 1. Anexa Judet Denumire arii incluse in parc/geoparc/sit Natura 200064 Rezervatia Naturala Nemira Rezervatia Naturala Magura . Unele arii protejate se pot medie cu aprox.56 77.311.date actualizate in octombrie 2017).

Targu Ocna Lunca Siretului Inferior Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Lilieci Iazurile de pe valea Ibanesei-Baseului-Podrigai Lacurile Stanca -Costesti Botosani Acumularile Rogojesti-Bucecea Turbaria de la Dresca Siretul mijlociu .Beresti Magura . Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Racaciuni Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Lacul Beresti Creasta Nemirei Dealul Perchiu Slanic Lunca Siretului Mijlociu Lacurile de Acumulare Buhusi .Bacau .Bucecea Dealul lui Dumnezeu Lunca Mircesti Padurea Barnova Padurea Homita Padurea Medeleni Padurea Roscani Iasi Padurea si Pajistile de la Marzesti Padurea Tatarusi Padurea Uricani Saraturile Valea llenei Raul Moldova intre Mitesti si Oniceni Lunca Siretului Mijlociu Padurea Miclesti Rezervatia faunistica Brates Rezervatia faunistica Borca Rezervatia acvatica Lacul Cuejdel Parcul National Ceahlau Rezervatia forestiera Secu Rezervatia forestiera Codrul Secular Runc Neamt Parcul Natural Vanatori Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas Lunca Siretului Mijlociu Lacurile Vaduri si Pangarati Raul Moldova intre Oniceni si Mitesti Raul Moldova intre Tupilati si Roman Raul Moldova intre Paltinoasa si Rusi 54 .

trimestrul 3 2019. Axa Prioritara 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor. trimestrul 4 infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iasi Proiectul regional de dezvoltare a 2019. trimestrul 2 2018. Muntii Rarau . trimestrul 4 55 . Fanetele seculare Frumoasa Fanetele seculare Ponoare Gaina-Lucina Rarau .Barzesti Fanaturile de la Glodeni Padurea Talasmani Vaslui Padurea Badeana Padurea Seaca Movileni Padurea Balteni Harboanca Padurea Barnova Repedea Proiecte majore care urmeaza a fi implementate/in implementare prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020. trimestrul 2 2023. trimestrul 3 2023. trimestrul 3 2018. trimestrul 1 2019.Bucecea Calimani . trimestrul 4 infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau Proiectul regional de dezvoltare a 2019. trimestrul 4 2023. trimestrul 4 infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Neamt Dezvoltarea infrastructurii de 2018. pentru Regiunea Nord-Est Data planificata a Dta planificata a Data estimata a Proiect notificarii/depunerii inceperii implementarii finalizarii Proiectul regional de dezvoltare a 2018.Gurghiu Cumparatura Raul Suceava Raul Suceava Liteni Movila lui Burcel Osesti .Giumalau Obcina Feredelului Tinovul Mare Poiana Stampei Tinovul Sarul Dornei Suceava Pietrosul Brostenilor . trimestrul 1 2023. trimestrul 4 2019.Cheile Zugrenilor Obcinele Bucovinei Padurea Patrauti Padurea Zamostea Lunca Tinovul de la Romanesti Moldova Superioara Bistrita Aurie Lacurile Falticeni Raul Moldova intre Paltinoasa si Rusi Siretul Mijlociu .Giumalau. trimestrul 4 2023. trimestrul 4 infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Botosani Proiectul regional de dezvoltare a 2018.

apa si apa uzata din judetul Suceava in perioada 2014 – 2020. trimestrul 4 infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Vaslui Fazarea proiectului Extinderea si 2017. trimestrul 4 reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava Fazarea proiectului Reabilitarea 2017. trimestrul 1 2020. trimestrul 4 2023. trimestrul 2 2016. trimestrul 2 2016. trimestrul 4 reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau Fazarea proiectului Extinderea si 2017. Barlad. Proiectul regional de dezvoltare a 2019. trimestrul 1 2019. Husi. trimestrul 2 2016. trimestrul 2 2016. trimestrul 3 2019. a sistemului de canalizare si a statiilor de epurare in aglomerarile Vaslui. trimestrul 2 sistemului de alimentare cu apa. Negresti din judetul Vaslui Sursa: Ministerul Fondurilor Europene 56 . trimestrul 4 reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Botosani Fazarea proiectului Extinderea si 2017. trimestrul 1 2017. trimestrul 1 2019.

si in Variatia reala a PIB. preturi 142392.2 668143. cu valori inferioare trendului national.6 133343. euro.3 -5. cat si „Proiectia principalilor indicatori economici si judetean sunt la nivelul anului 2015 65 . PIB Nota 2: Cursul de schimb la care s-a calculat valoarea PIB in euro este cursul mediu anual comunicat de catre BNR regional a crescut in termeni reali cu 2.2 15112. preturi 15043.8 595367.58 2. mil.8 13780.4 13018.6 712658.1 565097.3 preturi curente PIBR. dupa comunicata de catre EUROSTAT. 533881.98 2. 57 . 7 Economia regiunii 7. 10 8 6 4 2 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 -2 -4 Sursa: Prelucrari pe baza datelor statistice INS. in materialul intitulat produsul intern brut la nivel regional. mil. mai 2018 trei ani marcati de recesiune economica.6 133610. Pentru sociali in profil teritorial pana in 2021 (mai perioada 2016-2021 exista o proiectie a acestor 2018)”. % perioada 2013-2015 se mentine trendul de crestere.92 1.4 150327 160328.2 144253.8 curente Rata de crestere reala a 5. -6 EUROSTAT Romania Regiunea Nord-Est 65Date disponibile in noiembrie.3 637456 preturi curente (RO) PIB. BNR. Lei 55400.06 3.2 3.4 61404. euro. % (RO) PIBR.21 -3.Est.1 curente (RO) Rata de crestere reala a 8.6 55162.98% in 2012 (fata de anul anterior). 2018 66 Anul 2011 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.2 13514. indicatori realizata de catre Comisia Nationala Evolutia PIB regional.7 510522. lei. Astfel.1 4 PIB. Fata de elementele prezentate in PDR Nord-Est EUROSTAT 2014-2020 (versiunea aprobata de CDR Nord- Nota1: Rata de crestere reala a PIBR a fost Est) se constata la nivelul anului 2012 o revenire calculata pe baza nivelului deflatorului utilizat in calculul ratei de crestere reala a PIB.5 3. economica in Regiunea Nord-Est.2 57274.2 14795.3 67169.1 Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional Ultimele date statistice disponibile pentru de Strategia si Prognoza.4 71470.8 2 1.4 120483 126815.5 524388.3 13321. % Sursa: Conturi nationale regionale 2008-2015 – INS.7 65380. comparativ cu nivelul national Indicator 2008 2009 2010 201166 2012 2013 2014 2015 PIB. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord.8 56081.51 -1.76 -5.9 -2.75 PIBR.5 16078. mil. mil. De asemenea.

00 Surprinzator este decelerarea economica din -5. Conform proiectiilor pentru perioada 2016- % 2021 PIB RNE ar urma sa creasca anual cu un ritm de 4-7%. indicele de disparitate pentru 64. Rata previzionata de crestere a PIB si PIBR.00 au avut cresteri pozitive a PIB. Mai mult. * proiectii CNP mai 2018 58 .0 orizontul de timp analizat este de 3.0 ori mai mic fata de Regiunea Bucuresti- 60.31%) si Bacau (6.67%).35%) si mai putin de Suceava (1. 4 *Ne asteptam ca CNSP.0 puncte procentuale mai mare fata de cea a Regiunii Nord-Est (2015). Regiunea Nord-Est ocupa ultimul loc intre cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Romania Regiunea Nord-Est Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Proiectii CNSP mai 2018 Rata de crestere reala a PIB pentru judetele Regiunii Nord-Est In graficul alaturat este prezentata evolutia 15.66%) si Botosani (1. 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sursa: Prelucrari pe baza datelor statistice INS. in anul 2015toate judetele regiunii -10. urmatoarea regiune 58.00 (7. 10. in perioada 2014-2015. 0. respectiv (4%). incepand cu 2017 se 8 previzioneaza ca ritmul de crestere regional 6 va fi usor superior celui national*. Practic.0 (Sud-Vest) figureaza cu o valoare cu 12 56. Banca Nationala Romana preconizeaza pentru 0 Romania cresteri de 3% (2017). % intern brut regional pe locuitor PIB/locuitor nivel regional fata de nivel national In raport cu acest indicator. INS. Per ansamblu.0 Ilfov.5-4 62. EUROSTAT 7.00 Cresterea regionala din 2015 a fost asigurata in principal de catre judetele Neamt 5. in viitoarea prognoza 2 teritorialasa ajusteze in jos ratele de crestere. Baza de date TEMPO – online.00 judetul Iasi.00 produsului intern brut la nivel judetean. Surse: prelucrari Conturi nationale regionale 2009 - 2014 – INS. Totodata.2 Comparatii privind produsul Indicele de disparitate a Regiunii Nord-Est.

00 disparitate a Regiunii Nord-Est atingand minimul de 62.5% (intrucat alte regiuni au fost afectate mai Est la o distanta de patru pozitii fata de ocupanta sever de criza economica si financiara). In perioada urmatoare.00 populatia rezidenta.9% in 2015. in 64.00 cresterii reale al PIB regional. mentinandu-se la un nivel de apr.00 a modificarii bazei de calcul . Bacau si Neamt au cele mai mari valori (peste media regiunii cu 82%. Indicele de comunitar (UE28=100)68 a crescut de la 30% in disparitate are o mica crestere in 2009 pana la 2011 la 36% in 2015. INS. % se constata o crestere a indicelui de 100. aceasta datorandu-se pe de o parte 90. 59 . ceea ce perioada 2012-2016. disparitate regional a continuat sa scada chiar si in perioada de avant economic. la polul opus situandu-se judetele Vaslui si Botosani. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est. coborand de la In raport cu datele furnizate de Eurostat. observam ca in 2015 (ultimul an pentru care exista publicate date) judetele Iasi.00 40. EUROSTAT Conform proiectiilor Comisiei Nationale de Prognoza este prevazut ca in perioada urmatoare 67 68 Anul 2011 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est Exprimat in putere standard de cumparare 2014-2020. cu 48%. indicele de disparitate al evidentia o accentuare a disparitatilor PIB al Regiunii Nord-Est comparative cu nivelul economice interregionale. indicele 60. 69%. 61%. respectiv 52%. respectiv 63%).00 de disparitate si-a reluat tendinta de scadere usoara. perioada 2010-2011 inregistreaza scaderi.9%.00 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Romania Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Sursa: Prelucrari pe baza datelor statistice EUROSTAT Comparand nivelul judetean cu cel national. acesta din urma avand valori mai mici. iar pe de alta parte 80. In 2012 Indice de disparitate judet/national.incepand cu 2012 INS a inlocuit indicatorul populatia stabila cu 70.2% in 2008. atingand valoarea de 58. 50. Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Baza de date TEMPO – online.Un aspect foarte important care reiese din (pana in 2021) indicele de disparitate sa graficul prezentat este faptul ca indicele de stagneze. ajungand la nivelul de 60. plasand Regiunea Nord- 62. insa in ultimului loc.6% in 201167.9% in 2005 la 61.

1 4361. Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Est 2014-2020. respectiv 14.6 15. Conturi nationale regionale 2015 – INS In regiune cel mai mare aport la valoarea adaugata il au serviciile (63%) si industria 7.8%. alte servicii 22763.3 1034.4 4713.0 6.1%.74 61. si Bacau.78 8.27 Sursa: Prelucrare date din baza TEMPO – online. de servicii administrative si servicii 49908.5 14.7 3126. invatamant.298 pondere de 35%. a firme (TIC).6 5.38 22. in 2015 se constata intreprinderi active.5%. din 2011 69 .26 suport Administratie publica si aparare.0 9882.59 Sursa: Prelucrari pe baza datelor din baza de date TEMPO. Analizand aportul regiunii pe Aporturile reduse ale industriei. de 14.9 2338. 69 70 Anul 2011 constituie referinta prevazuta in PDR Nord.16 pescuit Industrie 27. cresterea judetean. aportul economic a fost anihilata de scaderea din anii de agriculturii este mai mare cu cu 3 pp. Mai mult.0 10.50 Tranzactii imobiliare 60607.45%.12 20.76 7.56 57. In rest. a productivitatii muncii fie prin numarul redus de tranzactiilor imobiliare.1%.5%). avizat de CRP Nord-Est si Nord-Est.42 Comert. % Romania RNE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Agricultura. Practic.28 60.9 12646.19 4.32 69.90 5. cat si scadere cu 20% fata de 2008. nivel in la nivel regional (de la 8.52 23.4 13895.3 Structura sectoriala a produsului intern serviciilor publice in sanatate. regionala.16 9. nivel apropiat de cel aduc un aport inferior mediei nationale.7 2067.92 Constructii 6. iar pentru recesiune economica.58 25.45 Activitati profesionale. judeteana (2015). comertului si fiecare ramura economica se constata o TIC se pot explica prin nivelurile scazute ale contributie ridicata a agriculturii.74 Intermedieri financiare si asigurari 22997.50 5. sanatate si 69733. silvicultura si pescuit 29825.10 Constructii 41841.94 12. numarului de firme din perioada de avant Comparativ cu nivelul national.70 6. in regiune erau 50.5 71470.1 14.37 25. cu 18%.68 6.22 13.9 8755. de 15. hoteluri si restaurante 121325.7 10. transport si depozitare.42 Informatii si comunicatii 35993.80 Industrie 171555. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est 2014-2020.6 4.18 63.59 61. toate In 2015 Regiunea Nord-Est a contribuit cu 10% celelalte domenii de activitate din regiune isi la formarea PIB national.3 10.65% din o scadere a contributiei agriculturii la VAB atat totalul inregistrat la nivel national.03 Agricultura.4 Mediul de afaceri (22%).44 10. 60 . silvicultura si 4.6 10.1 8.79 4. agricultura contribuie cu 7.4% la 7.43 24. aprobat de CDR Nord-Est.17 asistenta sociala Activitati culturale. invatamant si brut regional asistenta sociala.45 4.20 18. Cele mai mari scaderi toate celelalte domenii economice este inferior fata de anul 2008 le-au inregistrat judetele Iasi cu 2-4 pp.78 4. reprezentand 10. desi populatia ocupata in acest sector detine o La nivelul anului 201270.7. Conturi nationale regionale 2015 – INS Contributia ramurilor economice la formarea VAB nationala. de 14.44 61. Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2015 (milioane lei preturi curente conform metodologiei SEC 2010) Contributia PIBR Romania Nord-Est la PIB RO (%) Total 712658.33 Servicii 61.

Evolutia numarului intreprinderilor active in Regiunea Nord-Est An Romania Regiunea NE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Nr.6 16.9 8.6 8.0 13. iar cele mai scazute in 65.2016) 80.8 7.7 9.9 2010 21.0 7.2‰ in 2016 85. iar acesta ramanand la nivelul de 73. Sursa: Baza de date TEMPO – online. respectiv personalul din (inclusive agricultura).8 13.8 13. % numarul de intreprinderi active la mia de locuitori.5 2014 22.productivitate O evolutie asemanatoare a inregistrat-o si regionala/nationala.9 ‰) si Vaslui (10. (28.9%.1 10.8 13. la sfarsitul perioadei ajungand la 55.2 14.00% raportam la populatia rezidenta.00% Botosani (8. INS Analizand datele referitoare la productivitatea atinsa in diferite sectoare de activitate se 71 Anul 2013 este ultimul an pentru care exista date unitatile locale.1‰).2 15.7 13.5 2015 23.7%).5 13.00% si cel mai scazut nivel dintre cele 8 regiuni.2 14. in niciun judet al regiunii nu se 75.4 17.4 13.2 14.2 10.2 16.7 14.00% nationale.00% inregistreaza o valoare superioara mediei 70.0 9.7‰). 61 .0 2011 20.2%) si Vaslui medie nationala. pentru toate sectoarele economiei referitoare la cifra de afaceri.1 15.6 14. Cea mai ridicata valoare din regiune este in judetul Iasi (17 ‰). numarul total de firme active sensibil mai mici decat media nationala.5 15.9 9. comparativ cu 15.4 2013 21.8 14.5 14. (8. Suceava (20.3 16.2 8.3 2012 21.1 13.1 Sursa: Baza de date TEMPO – online.5% din valoarea cele mai putine sunt in Botosani (7.0 14. intreprinderi active/1000 locuitori 2009 24.2‰ in 2016 (RO: 26.9 10.3‰ in 2012 (RO: 23.7 13.991.5 15.1 12.9 15.9 17 15 15.7 14. in 201371 nu s-au constatat variatii ale 2016.6 13.00% – cu mult sub media nationala (RO: 23.8 9.7 2016 23. Mai mult.1 13.7 14.5‰).9 13.3%) si Bacau (19.8 16. ajungand la valoarea de 14. INS In perioada 2013-2016 se inregistreaza o constata ca valorile inregistrate in regiune sunt crestere cu 8.4 9. cele mai mari ponderi sunt in judetele Iasi indicelui de disparitate aferent productivitatii.2 19.2%).5 14. Din totalul de firme existente la nivel regional in Astfel.9%).6 8. valoarea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 indicatorului este 17.7‰ . Daca ne 60.5 9.0 13.1 8.6 14. Indice de disparitate . intreprinderi active 2009 541696 59051 12086 4323 16671 9720 11118 5133 2010 491805 53165 10758 3923 14902 8652 10242 4688 2011 452010 48591 9827 3492 13344 7966 9607 4355 2012 472187 50298 10403 3668 13797 8073 9945 4412 2013 485082 51395 10577 3773 14196 8181 10231 4437 2014 507440 53290 10930 3933 14838 8427 10637 4525 2015 513850 54132 10937 4012 15119 8491 10938 4635 2016 527792 55991 11155 4050 15820 8657 11400 4909 Nr.

8% in 2014.productivitate regionala/nationala (industrie si servicii). rata de creare a intreprinderi nou create. 2012 2013 2014 2015 2016 Sursa: Baza de date TEMPO – online. INS  Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est Din tabelul prezentat.68% in intervalul 2006–2008. ajungand la intreprinderi sunt fondate/conduse de catre un numar total de 13. Procentul o rata anuala de creare de 3.2%.2% din intreprinderile nou create nu salariat sugereaza faptul ca multe dintre acestea aveau niciun salariat. 62 .1% aveau mai mult de 49 situeaza in zona „gri” a economiei. Baza de date TEMPO – online. In graficul alaturat este prezentata situatia % comparativa privind indicele de disparitate al productivitatii muncii (cifra de afaceri 85.00% 2016. 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Nr.2 3. pentru perioada 2002-2014.00% nivelul de 75. salariati. Indice de disparitate . 30% din ascendent in perioada de avant economic. In anul 2012 se constata o noua scadere constatata de altfel si la nivelul celorlalte dupa revenirea de 11% inregistrata in 2011. 33.3 1. iar 0. Tendinta este valabila si In primii doi ani de criza economica a avut loc o pentru rata de creare.2 4.675 unitati – reprezentand barbati si 44. 2 p. 201272. revenire partial egalata in 2013. in 2015. INS Nota*: exprimata in raport cu numarul total Intreprinderilor din anul respectiv In perioada 2015-2016 are loc o crestere a scadere fata de anul anterior) din aceste indicatorilor cu 196% (fata de 2014).1 4.3% (procent in 72 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.6 3. avand nivelul maxim inregistrat in 2005 si 42% din loc o crestere cu 10. cat si a a ratei de acestora a inregistrat un minim de 3.00% incepand cu 2013).5%. pana la 65. Scaderea numarului de infiintate – cu 21.7% de catre femei. nivel care se mentine si in 60. regiuni de dezvoltare.00% agricultura nu mai sunt furnizate date 75.3 4.p. nivelul anului 2013.7% aveau intre unu si nu si-au inceput efectiv activitatea si/sau ca se 49 de salariati. In 2014 numarul Evolutia numarului intreprinderilor noi si rata de creare*. De asemenea. atingand valoarea minima reducere a numarului de noi intreprinderi de 1. se constata ca numarul intreprinderilor nou create atinge un minim intreprinderilor nou create a fost pe un trend istoric.5 Sursa: „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorului din Romania”. Totodata. pentru 80. 66. Se poate observa ca valoarea indicelui inregistreaza o mica 70.8 3. 55.3% in anul creare se inscriu in tendinta nationala.4%.00% crestere cu aprox. % 5.3 4. ridicat al intreprinderilor nou create fara niciun In 2016. 2013. intreprinderi noi 20169 16500 15887 17646 12672 16589 6946 12401 13675 Rata de creare. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est.00% realizata in industrie si servicii.

in Regiunea Nord-Est. Romania a cheltuit doar 0.5 Cercetare – dezvoltare – inovare si societate informationala  Finantarea activitatilor de cercetare.29%). 63 . desi procentul intreprinderilor create constata o descrestere cu 7 p. In perioada 2015-2016 se 4 p.).p. Realizarea tintei de 3% – in crestere fata de 2011. acest procent fiind. principalele modificari in 2013-2014 are loc o crestere a ponderii distributia intreprinderilor nou create constau intreprinderilor nou create si active dupa un an in cresterea celor care activeaza in industrie (cu de la infiintare. incepand cu 2011 are loc o evolutie sinusoidala. aport important al sectorului C&D cu valori peste pentru prima oara in crestere dupa stagnarea din media regionala si chiar nationala (1.44%) In 2015.p. mediului economic din zonele rurale). % (26.p. scadere Situatia intreprinderilor nou create la in 2012 la un nivel inferior chiar si celui din 2006 un an de la infiintare. In 2016 continua tendinta de crestere a ponderii celor desfiintate. In anul 2010 – ultimul stabilita prin Strategia de la Lisabona.) si constructii constata o scadere a celor active insotita de o (cu 3 p. crestere in 2013 pana la 33%. se constata ca in perioada In perioada 2013-2016. aceasta pondere dezvoltare si inovare este mai mica decat valoarea nationala.Totodata.9%).). fiind necesara o crestere cheltuielile efectuate din fonduri publice detineau considerabila a contributiei sectorului privat la o pondere (71%) de patru ori mai mare fata de cele cheltuielile de cercetare si dezvoltare. inregistrandu-se o mica crestere in 2015 (0. 100 Distributia intreprinderilor active nou 80 create pe sectoare de activitate.5% in 2015 si 33% in 2016.49% din fata de 2014 (0.6% si crestere la 33. INS un an de la infiintare. INS Industrie Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport Alte servicii Analizand situatia intreprinderilor nou create la Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online.p. indepartata. produsul intern brut pentru activitatile de Pe plan intraregional.p. % 60 40 60 20 40 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20 Active Inactive Desfiintate 0 2012 2013 2014 2015 2016 Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online.04% in 2015) perioada 2011-2014. in Regiunea Nord-Est. scadere in 2014 pana la 27. Mai mult. a celor care semn pozitiv al procesul de diversificare a activeaza in transporturi. doar judetul Iasi are un cercetare si dezvoltare. insa se 7. cat si prin an de referinta pentru care exista date statistice Strategia Europa 2020 este in prezent extrem de la nivel regional. a celor care in mediul rural a crescut 4 ani consecutivi (posibil activeaza in constructii si cu 5 p. crestere a numarului de intreprinderi nou- create care activeaza in industrie. din fonduri private (18%). in transporturi (cu 10 p.

06 0.04 0.15 0. desi Romaniei.1 37.190 50.07 0. Cercetatori CD la persoane 10. De Regiunea mentionat si cresterea usoara a numarului de 0.328 26. ulterior scazand pana la comparativ cu nivelul national.9 national. nivelul regional 2012 42.386 4.86 0. INS la nivel national are loc.2%. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.448 4. INS De remarcat ca in perioada 2006-2008 ponderea Evolutia numarului de salariati din cheltuielilor efectuate in fonduri publice a cercetare-dezvoltare in Regiunea Nord-Est.19 0.32 0.29 0.18 0. An persoane In perioada 2013-2016 asistam la o stagnare a ocupate acestui indicator atat la nivel regional cat si RO RNE RO RNE RO RNE 2011 42.49 salariati din cercetare-dezvoltare (6.03 0. 74 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.19 0. crescut pana la 86. la nivel regional se 2014 42.6 29.5%).19 0. Cu toate acestea.6 2015 43.674 3.03 0. Botosani 0. 2011-2016 70% (corectiile aduse deficitului bugetar au Salariati in Din care: Salariati in determinat adeseori rectificari negative ale CD.79 0.4 observa o scadere atat a numarului de cercetatori 2016 44.16 acestui indicator atat la nivel regional cat si Suceava 0.% PIB 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Totusi. Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online.470 52.561 25.13 0. nivelul regional Vaslui 0. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.363 3.223 53.535 3.77 0.04 In perioada 2013-2016 asistam la o stagnare a Neamt 0.17 0.79 0.000 bugetului alocat cercetarii si dezvoltarii).09 0. nr. Baza de date TEMPO – online.332 51 36.253 3.914 3.38 0.6 inregistrat este inferior celui national cu 31%.838 3. 2013 43.03 0.04 0.04 0.8 36 In intervalul 2013-2016.12 inregistrat este inferior celui national cu 31%. Cu toate acestea.298 27.129 27.4 37 (4.04 0.03 0.5%). per total o usoara crestere.04 0. 73 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.50 0.277 49.489 3.02 aproape 6 unitati fata de 201274.963 4. cu Bacau 0.41 0.03 0.876 27.47 national.39 0.16 0.21 0.44 NE salariati per 10.02 Iasi 0.8 31.375 4.000 persoane ocupate civile. fata de anul de referinta 201273 exista o alocat imbunatatire in ceea ce priveste numarul total de CD Romania 0.46 0.801 3.04 0.5%).02 0. 64 . cat si a numarului total de salariati din Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al activitatea de cercetare – dezvoltare (4.70 1.17 0.373 50.319 27.28 0.30 0.30 0.

INS In perioadele 2010-2012 si 2012-2014 se constata numai 5. proces si produs-proces. • Situatia intreprinderilor inovatoare Intreprinderi cu inovare tehnologica. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. national (50. ponderea intreprinderilor dublare a numarului intreprinderilor inovatoare la inovatoare din regiune in totalul national este de nivel regional. publicatia “Inovatia in intreprinderile din mediul de afaceri” .3%) si regional (78. pe toate cele trei componente: inovare tehnologica. Astfel in perioada 2012-2014 sunt o scadere drastica a numarului de intreprinderi mentionate de statistica doar 99 de entitati cu inovatoare.5%). valoarea din perioada de referinta – 461 si fata de Scaderea este inregistrata pe ambele paliere: cel din perioada anterioara crizei economice . Pentru In perioada 2014-2016 se constata aproape o perioada 2012-2014.3%. Baza de date TEMPO INS.791. nivel cu mult mai mic fata de produs. 66 . contrar tendintei nationale de 75 Perioada 2008-2010 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020. dupa tipul inovarii Clasa de marime si Inovare de produs activitati Total Inovare de produs Inovare de proces si proces economice 2008-201075 Total national 3763 635 955 2041 Total regiune 461 82 82 265 Mici 298 53 42 176 Mijlocii 115 22 29 59 Mari 48 7 11 30 Industrie 373 79 52 215 Servicii 88 3 30 50 2010-2012 Total national 1806 351 706 634 Total regiune 194 32 95 56 Mici 132 19 79 27 Mijlocii 46 12 14 17 Mari 16 1 2 12 Industrie 141 22 84 28 Servicii 53 10 11 28 2012-2014 Total national 1840 313 511 705 Total regiune 99 23 23 32 Mici 49 17 9 6 Mijlocii 28 3 8 14 Mari 22 3 6 12 Industrie 71 19 15 28 Servicii 28 4 8 4 2014-2016 Total national 1556 430 478 518 Total regiune 186 40 36 47 Mici 114 30 7 16 Mijlocii 55 4 25 26 Mari 17 6 4 5 Industrie 102 9 20 23 Servicii 84 31 16 24 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei.

din valoarea totala a acestea au avut in perioada 2011- exporturilor regionale. in special a exporturilor (vezi graficul urmator). Sursa: Prelucrari date statistice baza de date TEMPO. in 2016 un numar total de 879 firme activeaza in sectorul TIC.lei. persoane ocupate catre firmele din Regiunea Nord-Est. Astfel. 67 . avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est. De remarcat nivelul productivitatii in domeniu la nivel regional inferiorcelui national (71% din productivitatea nationala medie). pe regiuni de dezvoltare. judetele Iasi. raportat la totalul national ponderea acestora este inca scazuta (8. Neamt si Suceava detineau primele locuri in ceea ce priveste In ceea ce priveste evolutia comertului exterior si valoarea exporturilor realizate cu 29. 55% in 2014-2016.6 Investitii straine si comert exterior In 2013. nedepasind in Nord-Est perioada analizata 5%. 700 mil. INS 7.5-4.2% fata de domeniul TIC. 1 %). unitati locale nivel regional. respectiv 17. precum si a numarului de persoane ocupate.7%. Se remarca. insa aportul adus Nord-Est Sursa: Prelucrari publicatia INS „Intreprinderi mici si de catre Regiunea Nord-Est in total national mijlocii in economia romaneasca” stagneaza in intervalul 4. scadere a numarului acestora. a cifrei de afaceri aferente. valoarea Romania 6412 6668 7968 8810 10192 11049 11188 exporturilor la nivel national si Regiunea 275 329 418 493 700 697 726 regional a crescut. Mai mult. cat si la nivel Romania 7545 7185 7887 8342 9164 9847 10819 national. 2013. in conditiile in care numarul firmelor a crescut cu 26%. Valoarea totala In perioada 2013-2016 se observa o crestere a realizata de regiune in 2017 a fost de 2928. cifra de afaceri in regiune a stagnat in ultimii 3 ani ai perioadei analizate la un nivel de apr. Est 2014-2020. cu un aport de numai 6. numarului de intreprinderi care activeaza in euro. reprezentand o crestere cu 26.7%. mil. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR 77 Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord- Nord-Est.  Societatea informationala Evolutia IMM-urilor in tehnologia informatiei. Cu toate acestea. Romania 33362 35790 39590 42210 45904 50132 54199 reprezinta doar o mica parte din Regiunea 2169 2585 3017 3327 3992 4163 4962 totalul national. Lei in perioada 2013 77 -2017. Se observa ca Cifra de afaceri. totusi de inovare nefinalizate si/sau abandonate: 21% in o crestere a procentului de intreprinderi cu actiuni 2012-2014. Cele mai mici aporturi sunt aduse de 76 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord- Est 2014-2020. 2009-2016 2010 2011 201276 2013 2014 2015 2016 2017 un trend usor crescator atat la Nr.4% la cifra de afaceri totala nationala.8 mil.7% (NT si SV). Regiunea 540 535 590 633 697 761 879 Valoarea exporturilor realizate de Nord-Est Nr.

6%. 14.9%). cat si ca materiale de transport (aeronave. mod sintetic aceste aspecte identificate. Ca pondere in Astfel.5% din valoare exporturi (in competitive pe plan international. articole si accesorii de imbracaminte altele decat Analizand domeniile/sectiunile economiei care cele tricotate sau crosetate) cu 35.686 milioane euro in 2017).2% in 2017). In judetul Botosani. Regiunea Nord-Est se total volum exporturi il detineau vanzarile de situeaza in mod constant pe ultimul loc. masini si dispozitive mecanice (56. cherestea. Judetul Suceava exporta masiv lemn brut.4% din exporturi sunt 68 .8% lemn brut. incaltaminte si parti ale acesteia cu nivelul fiecarui judet. produse stratificate si alte produse discutiilor cu reprezentantii administratiei din lemn (exclusiv mobila). probleme. in anul 2017.8% din volumul au contribuit la realizarea valorii exporturilor la exporturilor. in urma cherestea. crestere fata de anul precedent). aceasta sectiune.4%) si Bacau (18.4% din total investitii pe Romania.8% si sectiunea boilere. in produse stratificate si alte produse din lemn perioada 2013-2017 se constata o oarecare scadere (exclusiv mobila).2% Regiunea Nord-Est s-au identificat o serie de produse din fonta. 83. nave valoare absoluta (1. produse stratificate si alte produse comunitatile locale. 18. nevoi. pe primele locuri fiind Judetul Vaslui prezinta trei domenii competitive.3% masini. Firmele din judetul Neamt au realizat 39. provocari cu care se confrunta cherestea. agregate si materiale In perioada 2014-2017 configuratia ramane electrice.1% lemn brut.9%) si Vaslui (5. reprezentand valoarea de anul precedent). 18% fibre sintetice si 21% lana. Mai mult. masini si dispozitive evidentiem domeniile/sectiunile cele mai mecanice cu 19. 50.9% mijloace si nivel national (cu 2. 13. 16. 11.6% din valoarea totala a exporturi FOB) si textile si articole textile (12.6% Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020. din care aproximativ jumatate articole si accesorii de imbracaminte altele decat cele tricotate sau crosetate. aparate si atat ca procent in totalul investitiilor straine la echipamente electrice si 9.1% din valoarea publice locale s-au semnalat problemele si totala a exporturilor fiind reprezentata de provocarile respective.8% din valoarea exporturilor realizate o constituie vanzarea de textile si articolele textile. absoluta de 1.7%). mentionand si localitatile unde. putem sa 23. tractoare si alte vehicole terestre desfasurata in localitatile mici si mijlocii din (in descrestere fata de anul precedent).judetele Vaslui si Botosani cu 6%. reprezentate de masini.4% din valoarea totala a exporturilor din vanzari de Sursa: Prelucrare date BNR textile si articole textile (in special fibre In caravana de monitorizare a Planului de sintetice sau artificiale si tricotaje).8%) iar pe al textilelor si articolelor textile (in special ultimele Botosani (10. aproximativ aceasi. fier si otel si 9. cel judetele Iasi (31. spatiale). in judetul Bacau se constata ca 24. respectiv 11. nedepasind textile si articole din textile (in descrestere fata nivelul de 3% (2012). automobile. Judetul Iasi este competitiv pe domenii precum fabricarea de produse apartinand sectiunii boilere. Tabelul urmator prezinta in din lemn (in crestere fata de anul precedent).767 milioane euro.

Harlau – confectii.  Reducerea capacitatilor de productie a principalilor agenti economici: Buhusi (SC Stofe SA). Vicovu de Sus. Salcea. Cajvana – transporturi. Vatra Dornei (fructe de padure). Milisauti. Saveni. Tg. Flamanzi. Podu Iloaiei . Liteni – agricultura. Dolhasca. Onesti. Radauti. restructurarea activitatilor industriale: Darabani. Liteni. mediul . Dorohoi. a unitatilor de prelucrare a produselor rezultate din activitatile agricole): Barlad.Firme mici. Flamanzi – agricultura. Dorohoi. Husi. Campulung Moldovenesc. Darabani. Negresti. Moinesti. Roman. Frasin. Domeniu Principalele aspecte Economia  Diversitatea redusa a activitatilor economice: locala. Darmanesti. Murgeni. .zootehnie si procesare carne. Dolhasca. Solca. Cajvana. Radauti. Frasin. prelucrarea lemnului.  Nevoia identificata pentru crearea unor parcuri industriale/incubatoare de afaceri: Comanesti. Neamt. Frumos. Darmanesti. Cajvana.  Declin economic/industrial. Negresti. Darmanesti. Radauti. Solca (fructe si ciuperci de padure).  Existenta unor situri industriale/militare degradate/parasite/in proprietate privata: Barlad Bucecea. Gura Humorului. Stefanesti. lactate. Ocna. Vatra Dornei – ape minerale. Onesti. Radauti. Onesti. Husi. Tg.Agricultura de subzistenta ca activitate economica predominanta: de afaceri Brosteni. Milisauti. Podu Iloaiei. Dorohoi. Stefanesti. Liteni. Dorohoi. zootehnie. Milisauti.  Existenta unei ramuri/domenii/subdomenii economice dezvoltate care asigura ocuparea unor segmente majoritare a fortei de munca locala: Vicovu de Sus – industria de incaltaminte. Solca. prelucrarea inferioara a lemnului): Brosteni. Flamanzi. Siret. Pascani. Siret. Roznov. Negresti. Frasin. Moinesti. Buhusi.  Existenta unor terenuri/constructii aflate in domeniul public pe care autoritatile publice locale sunt dispuse sa le cedeze potentialilor investitori: Bicaz. Bucecea.  Nevoia infiintarii/extinderii/modernizarii pietei agroalimentare: Barlad. Saveni. Bucecea. Tg. Brosteni. Stefanesti. Darabani. Pascani. Darmanesti. Buhusi. Brosteni. Dolhasca.  Existenta unui potential agricol/zootehnic/legumicol insuficient exploatat in lipsa posibilitatilor de valorificare a acestuia (lipsa centrelor de colectare/depozitare. Darmanesti. Murgeni. Buhusi. 69 . Harlau. activand in domenii fara valoare adaugata (comert. Vicovu de Sus. depozitare.

cu 127 de astfel de Culturii si Cultelor. parcuri culturale care se regasesc pe teritoriul acesteia. Parcul Biserica "Adormirea Maicii Domnului si Sfantul National Cheile Bicazului – Hasmas si Parcul Gheorghe" a Manastirii Humor.3. Biserica Neamt se afla pe de asemenea. incluse in Astfel. mentionam faptul ca Nou" din Suceava. Biserica Dintre cele 18 parcuri naturale. acestea. cladiri de interes istoric si crestere fata de 201379 cu trei unitati. national si local. Dintre scadere fata de 2016 cu o unitate).2. locuri fosilifere. 8. sunt remarcabile edificiile religioase din 78Anexa 1-“Lista ariilor de protectie speciala Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala avifaunistica” la HG 971/2011 si Anexa 1-„Lista siturilor Nord-Est) privind indicatorii in turism de importanta comunitara”. cuprinzand situri unitati culturale inregistrate in anul 2017 (in arheologice. biserici cu fresce exterioare.Est se afla pe locul interes international. exista suprapuneri si cu alte arii O zona cu o cultura bogata. Neamt si Suceava. Patrimoniul natural protejat Ariile naturale protejate de interes national de judetele Iasi. figureaza 103 arii naturale Manastirii Voronet. conform al doilea. Vestire" a Manastirii Moldovita. naturale sau alte rezervatii de interes national. cascade. Regiunea judetean sau local. Patrimoniu antropic protejat Muzeele reprezinta o componenta semnificativa a punctelor de atractie frecventate de catre Regiunea Nord-Est detine 4.1. Biserica "Invierea Domnului" a care au devenit situri „Natura 2000”78. dar si a traditiilor culturale specifice. ca numar de listei Monumentelor Istorice a Ministerului muzee si colectii publice. dupa Regiunea Centru. 20 de monumente ale turistice din Regiunea Nord-Est. in arheologic. precum parcuri nationale. Regiunea Nord. Peisajul cultural al zonei asemenea. trei se afla in Regiunea Nord-Est: Sfantului Ioan Botezatorul" din satul Arbore. Manastirii Probota. etc). De 8. pe teritoriul "Sfantul Gheorghe" a Manastirii "Sfantul Ioan cel Regiunii Nord-Est. Manastirii Sucevita.8 Turism 8. Biserica "Buna- National Ceahlau. la Ordinul 2387/2011 79 2013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014- 2020 (avizat de catre Comitetul Regional de Planificare Nord- 70 . rezultand zone protejate atat pentru habitate. naturii (pesteri. Nord-Est reuneste in fiecare an numerosi turisti. care formeaza pe teritoriul Regiunii Nord-Est sunt reprezentate „coloana vertebrala traditionala” a atractiilor de 120 rezervatii naturale. dintre cele 13 parcuri nationale ale patrimoniul UNESCO: Biserica "Taierea Capului Romaniei. parcul Vanatori "Inaltarea Sfintei Cruci" din Patrauti. Parcul National Muntii Calimani. Aceste lacase de cult medieval cuprind opt precum si parcuri nationale si naturale. Biserica "Sfantul Gheorghe" a la nivelul regiunii. cat si pentru componenta avifaunistica. prin prisma bunurilor protejate. In plus. case memoriale. Biserica "Sfantul Nicolae" a Unele arii protejate se pot suprapune partial. etc.003 monumente de vizitatori.

247 Suceava 30 28 29 29 499. comparativ cu dupa cum urmeaza: 4 in judetul Bacau. figureaza in anul 2017. De asemenea. reprezentand importantei nationale si chiar internationale a peste 350 de mii de locuri-zile. nu exista crestere a continuat: in anul 2016 (8.731 mii locuri-zile. functiune in regiune era de 7.2% fata de 80 822013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014- 2013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014- 2020 (avizat de catre Comitetul Regional de Planificare 2020 (avizat de catre Comitetul Regional de Planificare Nord-Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Nord-Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala Nord-Est) privind indicatorii in turism Regionala Nord-Est) privind indicatorii in turism 81 Baza de date TEMPO –online. se poate insuficient corelate cu alte elemente de concluziona ca la nivelul anului 2017.) care sa poata indruma din judetele Suceava. acest nivel potentialului turistic reprezenta 9.993 Vaslui 10 10 10 10 115. ajungandu-se la 8.556 Botosani 10 10 10 9 39.147 177. o La nivelul anului 2014. capacitatea de cazare in filarmonica si o orchestra simfonica81.4. in crestere cu turistice. Muzee si colectii publice Vizitatori muzee Regiune/ Judete 2013 2015 2016 2017 2013 2015 2016 2017 Regiunea Nord-Est 124 127 128 127 1.088. puncte de care au atras cei mai multi vizitatori sunt cele informare turistica etc. care sa afiseze si sa indrume muzeele din Regiunea Nord-Est.5.471.802 31. 6 in judetul aproape acelasi numar de muzee.012 118.301 90. a garilor si a zile.056 2.787 persoane. numarul total de vizitatori in autogarilor.261 32. marcaje.605. procent inregistrat in judetul Iasi.4% fata de numarul inregistrat in anul 201380 cele judetene intalnim ocazional unele si cu 16.067 666.641 772. 9 in judetul Iasi. muzeele promovare (harti.62%. doar 4.5% fata de valoarea din 2016. indicatoare catre monumente istorice. Bacau si Vaslui au fiecare cate o 8. Neamt si Iasi. Cu toate ca judetul Bacau detinea 26 de muzee Mentionam ca in Regiunea Nord-Est.525 Neamt 29 30 29 29 437.171 343.68% (200 de 8. spectacol sau concerte.971 Iasi 20 24 25 24 301. insa Din analiza informatiilor existente. trasee. INS 2015 Per ansamblu.201 681.433. Starea si evolutia indicatorilor institutie dramatica.881 145.8% din totalul regional.433. pentru judetul Botosani. in anul 2017 a eventualii turisti catre anumite obiective fost de 2.728 mii locuri- proximitatea aeroporturilor.5% fata de 2015) si indicatoare turistice in cadrul sau in in anul 2017.211 49.552 635. turistii catre alte obiective.439 175. Tendinta de unor monumente sau areale turistice.787 Bacau 25 25 25 26 76.495 Sursa: Baza de date TEMPO – online. Neamt.381 2. in crestere fata de 201382 cu 2. Botosani.95% din capacitatea de cazare la nivel national. INS 2015 71 . 3 in 28%. economici in turism Botosani si Bacau functioneaza o institutie de animatie (teatru de papusi si marionete). La nivelul anului 2015. numarul de vizitatori reprezinta in prezent 40 de centre de informare turistica. s-a In ciuda potentialului turistic variat si a inregistrat o crestere cu 4. Pe drumurile nationale si chiar pe 65. Aspecte privind valorificarea mii de locuri-zile).601 501. Totodata.030 1.640 74.271 554. orasele Iasi. in Iasi. 16 in judetul Suceava si 2 in judetul In ceea ce priveste institutiile si companiile de Vaslui. reprezentand o crestere de 4.334 567.935 510.371 mii in continuare un sistem coerent si vizibil de locuri-zile in crestere cu 3.

489 52. in anul 2013 numarul de turisti din 2013 3854 1103 3547 6506 9585 897 Regiunea Nord-Est a atins valoarea de 756 mii.783 turisti).593 Din care straini 98.52%.384 310.657 224.343 321.905 12. un trend pozitiv in intervalul 2013- 0 2017.359 turisti) si Neamt (238.475 124. in 2014 3642 1088 4014 6734 9650 927 anul 2014 a avut loc o crestere cu 7.957 50.084 mii total turisti).024 176. in mentinut aproape constant comparativ cu anul celelalte judete ale regiunii.570 12. mentionam ca numarul turistilor sositi in Cu exceptia judetelor Botosani si Vaslui. se constata ca indicele de pentru perioada 2013-2017.750 3.051 Din care straini 135. Evolutia numarului de sosiri turistice in perioada 2013 . acesta are un trend usor crescut fata de 2013 cu 22.5% in 2016 si 26. Totusi.8%) iar judetul Neamt are cel mai mic 8000 indice de utilizare a capacitatii de cazare 6000 (21.556 Sosiri 2014 812.391 45. Se constata.190 Din care straini 93.362 Sursa: Baza de date TEMPO – online.676 capacitate de cazare este Suceava. locuri in 2017.5% (1. 4000 Evolutia numarului de turisti a inregistrat de 2000 asemenea. situatie turisti.526 15. antreprenorial deosebit de dezvoltat al respectiv 3. locuitorilor din acest judet . favorabile pentru Cei mai putini turisti au fost inregistrati in dezvoltarea turismului.12% in anul 2014.707 241.53%.anul precedent. Totodata.505 39.898 2.517 37.91% in anul 2015.886 Din care straini 117.170 3. in 2015 2015 4735 1100 4276 7015 10143 915 cu 24%.2% (5678 locuri).187.258 2.305 160.688 3.138 29.774 9.324 4.006 101.548 37. se observa o 2013 – 9.6% in nivelul anului 2017 capacitatea de cazare a anul 2017.670 246.224 11.396 4.6% Capacitate de cazare existenta.la polul opus situandu-se judetele Botosani si Vaslui. de numai 26.550 43.196 Sosiri 2017 1.533 41. Desi nivelul capacitatii de cazare in functiune Graficul alaturat surprinde evolutia capacitatii de poate parea mic in raport cu potentialul turistic cazare turistica din judetele Regiunii Nord-Est. 21.880 105.144 2.359 238. nr. ascendent.8% din numarul total al turistilor.606 11.470 182.173 Din care straini 153.607 53. de asemenea ca judetul 12000 cu cel mai mare indice de utilizare este Iasi 10000 (36. unde se Regiunea Nord-Est in anul 2017 reprezinta 9.826 33. crestere a acestui indicator.972 9. 23.220 51. 26.196 1. precum si spiritul judetele Botosani si Vaslui.105 342.783 385.848 197.785 40.4%).8 mii total turisti). reprezentand 32% din totalul regional).78% inregistreaza o relativa stagnare a numarului din totalul national al sosirilor.272 13. INS crestere cu 9.084. inregistrandu-se aproximativ 939 mii de 2016 4686 1118 4284 7072 10610 993 turisti.045 134. INS 72 .629 35.555 63.563 24.226 260. 22. In anul 2017 cei mai multi turisti (aproape 80% Se poate observa ca judetul cu cea mai mare din total) au vizitat judetele Suceava (385.972 298.44% in anul 2013. Bacau Botos Iasi Neamt Sucea Vaslui ani va Astfel.823 144.710 40.509 41. iar in 2017 o Sursa: Prelucrare baza de date TEMPO – online.995 3.119 13.676 45.142 Sosiri 2016 1. in 2016 o crestere cu 15.187.3% fata de anul 2017 5349 1237 4392 7382 11883 927 precedent (1.621 Sosiri 2015 939. un nivel care s-a locurilor de cazare turistica disponibile. geografice existente. cu cate 4.2017 Numar sosiri RNE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Sosiri 2013 756.4%. normala daca avem in vedere conditiile Iasi (321. Se observa ca la utilizare are un nivel redus.349 183.684 33.800 14. existent in regiune.

respectiv 3.8%. ceea ce reprezinta o crestere cu Ocna. Ceahlau (inclusiv cand durata medie de sedere a fost de 2. cauzata de diminuarea Din punct de vedere al tipurilor de structure de sejururilor lungi in regiune.34 nopti/turist. Posibile cauze ale Piatra Neamt. In anul 2014. se pot observa turist. Agapia.06 nopti per turist. 43. asa cum apar evidentiate ajungand la 2. scaderea a continuat. sunt Bacau. Iasi. Onesti.03 Durau).84 2017 36 16 19 14 59 6 24 57 49 nopti/turist. In toate aceste statiuni hotelurile cu posibilitatile existente. Nord-Est. Slanic Moldova si Magura din judetul 2014 15 10 20 15 45 6 20 45 36 2015 23 15 20 16 47 6 21 47 35 Bacau. In anul 2015. Mai mult. urmatoarele evolutii. Vatra fi cresterea veniturilor si reducerea fiscalitatii in Dornei. Tg. Vatra Dornei si Dorna Candrenilor. respectiv 1. evidentiindu-le pe cele 30 care se situeaza deasupra valorii medii regionale 20 anuale in ceea ce priveste durata medie de 10 sedere.95 nopti per turist. Tirgu Neamt. in ocupa locul secund ca numar.322 mii. In 60 anexa sunt prezentate localitatile care au un Evolutia structurilor de primire turistica in 50 statiunile turistice din RNE numar mai mare de turisti sositi (peste 3. un numar crescut de pensiuni consideram ca acest nivel este inferior in raport agroturistice. 83 Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala 2013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020 (avizat de catre Comitetul Regional de Planificare Nord.6 respectiv 3. . 3. cu 4. valoarea acestui indicator primire turistica existente in statiunile turistice a scazut de la 2. in perioada 2014-2017 s-a inregistrat o localitatile Regiunii Nord-Est care primesc peste crestere constanta. Targu Neamt.10 nopti per in perioada 2013-2017. c Ocna a Nea lau testi pulu Dorn Hum Astfel.In privinta numarului de innoptari in Regiunea Pe de alta parte. cu 11. Targu-Ocna.000 40 sosiri in 2014-2017).21. sectorul touristic (reducerea cotei TVA). Magura.48. intreaga perioada analizata. se observa ca la Mold Nea mt ng ei orulu finalul anului 2017. din datele prezentate.58 nopti/turist. In 2017 s-a inregistrat cea mai scazuta valoare Baltatesti.  Statiunile turistice Atractivitatea turistica a regiunii poate fi masurata in special cu ajutorul duratei medii de Privind evolutia numarului de structuri de sedere. Slanic Moldova. dintre localitatile cu o ova mt Mold i oven durata medie de sedere de peste trei nopti esc /turist din Regiunea Nord-Est se disting: Targu 2013 21 10 19 14 43 6 20 39 38 Ocna.1 de turisti anual. a pensiunilor turistice in toate statiunile ocazional sau de tranzit. Aceasta si in grafic: tendinta de s-a pastrat si in anii 2016 si 2017 . turistice de interes national. Campulung Moldovenesc. Ceah Balta Cam Vatra Gura National de Statistica pentru anii 2014-2017. cu 5. Nord-Est) privind indicatorii in turism 73 . fata de anul 201383.Cresteri in Vatra Dornei. Ceahlau. conform datelor furnizate de Institutul 0 Slani Tg. 2. din ultimii ani. Gura Humorului. ajungandu-se la un total de 10. Ceahlau. iar in comuna Tinand cont de potentialul turistic existent. la nivelul aceluiasi an. Alexandru cel Bun. Suceava. 2016 24 15 19 15 49 6 22 51 37 Baltatesti din judetul Neamt.14 (anul 2013) la 2. cresterii numarului de turisti si a innoptarilor pot Roman. Botosani. Piatr Tg. s-a constatat o preponderenta trecere catre un turism fie de weekend. nivelul inregistrat la nivel regional a fost inferior celui national.Stagnare in Piatra Neamt. evidentiindu-se o primire turistica. Gura Humorului si Scheia.

calculata prin media aritmetica a valorilor trimestriale comunicate de INS. ceea ce este justificat tinand Localitatile R egiunii Nord-Est carora le-a fost cont de capacitatea de cazare existenta in acest acordat statutul de statiune balneoclimatica judet si numarul total de turisti. judetul Bacau. personalul ocupat in structurile de cazare .Municipiul Vatra Dornei. Desi Regiunea Nord-Est ofera posibilitati largi Dupa cum se poate observa din datele pentru dezvoltarea turismului balnear. INS turistica in judetele Regiunii Nord-Est. doar o prezentate.801 persoane in 2017). Institutul 300 National de Statistica. Forme de turism practicate Nord-Est se inregistreaza un nivel redus al populatiei ocupate in structuri de primire  Turismul balnear turistica (doar 2.6.Orasul Targu Ocna. in anul 2017 . cu ponderi cuprinse intre 33% (Neamt) Comparativ cu numarul total al personalului si 75% (Iasi). Personal Hoteluri Personal Moteluri  Populatia ocupata in Personal Pensiuni turistice Personal Pensiuni agro-turistice turism In tabelul din anexa. primire turistica cu functiuni de cazare turistica.756 persoane). judetul Bacau. cele mai multe persoane ocupate in mica parte din potentialul curativ natural este structurile de cazare turistica se gasesc in valorificat la un nivel satisfacator. sunt: Comparativ cu anul anterior.Arealul corespunzator zonei de agrement- Botosani (48% . reprezentand doar 8. Suceava cu apr. Sursa: Prelucrare baza de date TEMPO – Personalul angajat pe tipuri de structuri de primire online.Orasul Slanic Moldova. 2017 Sursa: Prelucrari date din „ Frecventarea structurilor de 500 primire turistica cu functiuni de 400 cazare in anul 2015”. turistica a crescut cel mai mult in judetele . judetul Suceava. procentul cel mai mare a personalului ocupat in la nivel regional si judetean. ocupat in structurile de primire turistica la nivel national (32. in anul 2017. 2013-2016 200 Nota: Datele referitoare la 100 personalul angajat in structurile 0 de primire turistica reprezinta media anuala. judetul Suceava. in Regiunea 8. este prezentata evolutia In ceea ce priveste repartizarea personalului pe numarului personalului ocupat din structurile de tipuri de structuri de cazare.4%. 842013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020 (avizat de catre Comitetul Regional de Planificare Nord- Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala Nord-Est) privind indicatorii in turism 74 . in anul 2017 s-au inregistrat scaderi de Iasi. in perioada 201384. personal. 16% (148 de persoane) si . structuri de cazare turistica il intalnim in 2017. judetul Neamt. hoteluri.43 de persoane) In judetele Iasi si tratament Nicolina din municipiul Iasi.

In schim. dupa regiunea Vatra Dornei a mai inregistrat o crestere a Centru. precum Sarata Bai din judetul Bacau. Comuna Vama. Ceahlau si Durau. escalada. numarului de turisti (1. zboruri cu beneficiat in trecut de statutul de statiune. Campulung Suceava.590 Sarata Bai. 79. in crestere cu 99 de numarul de turisti a crescut in continuare cu unitati fata de anul precedent.un trend crescator pentru numarul de sosiri in agroturistica este zona Masivului Ceahlau. Regiunea Nord- 8. baile statiunile montane unde se pot practica aceste Strunga din judetul Iasi. INS  (comparativ cu anul anterior).753 9. parapanta. iar in anul 2016 doar Est ocupand locul doi pe tara. numarul de Slanic 25.8% pentru Vatra Dornei. In anul 2014. 10% fata mai multe areale agroturistice – Tara Hutulilor de anul precedent.  Turismul rural si agroturismul numarul turistilor a crescut considerabil. de sosiri in statiuni balneare. sosiri in statiuni turistic.860 17.469 9. In anul 2016 se observa o In Regiunea Nord-Est.586 42. Gura Humorului.838 50. 6. 2013- 2017 Numar sosiri Localitati 2013 2014 2015 2016 2017 La nivelul anului 2017. Evolutie nr. O alta zona . reparatii majore sau chiar capitale. 16% pentru Tg. Moldovenesc. in Regiunea Nord Est. 2013-2017 Din tabelul prezentat se desprind urmatoarele Localitati 2013 2014 2015 2016 2017 Sarata Bai 830 672 346 1625 383 concluzii: Cacica 2633 3059 3603 7617 6820 . Evolutie INS nr. Ghermanesti-Dranceni din judetul Vatra-Dornei.200 46. in anul 2017 existau 451 de cu 25.963 8. Astfel. la Dornei.3%).4% pentru Slanic Moldova. In 2017 se constata o din Nordul Sucevei. sau Cacica si Solca din judetul Durau. montane.18%. in anul 2015. in anul 2015 pensiuni agroturistice.325 Moldova sosiri turistice este de 383 persoane la Targu 6. Multe dintre structurile de Vatra 39. Malini. in 2017 s- au inregistrat cresteri substantiale pentru toate  Turismul activ cele trei statiuni balneoclimaterice. Sucevei. Vaslui.7% si respective 7. dar si activitatile Pe langa statiunile balneoclimatice specifice turismului de aventura si sportiv: mentionate. respectiv cu 46%. ca urmare a deschiderii partiei de schi Nemira.820 la Cacica si doar 216 Ocna la Solca. in statiunile balneoclimatice Tirgu Ocna si Vatra special zonele Bicaz.128 10.147 23.187 46. Sucevita.51%. sporturile de iarna. zona Moldovita – Izvoarele revenire pe trend ascendant (crestere cu 80%). s-a inregistrat o crestere nivel regional.031 Dornei cazare ale acestor statiuni necesita Sursa: Date prelucrate din baza de date TEMPO – online. Negulesti din judetul sporturi de iarna (schi.dupa scaderea cu 30. respectiv 9. snowbord) sunt Neamt.5%.8% a numarului de turisti Solca 94 195 246 303 216 sositi in statiunea Slanic Moldova in anul 2014 Sursa: Date prelucrate din baza de date TEMPO – online. mountain bike. 75 .232 42.902 26. exista si alte localitati care au alpinismul. Slanic Moldova si Carlibaba. In prezent. Ocna si In Regiunea Nord-Est se pot practica drumetiile 6. etc. patinaj. zona Bucovinei cuprinde scadere a numarului de turisti cu apr. Piatra Neamt.

Liteni. Darmanesti agrement (existenta unui lac de acumulare in zona). reabilitare. Solca (potential balneoclimateric). Ocna. Tabelul urmator prezinta Domeniu Principalele aspecte Turism. Moinesti. Comanesti (muzeul minei). Ocna. in stare de degradare sau care necesita lucrari de modernizare.  Nevoia identificarii si amenajarii unor spatii pentru activitati cultural- educative pentru copii: Bicaz. Frumos (muzeu „Garabet Ibraileanu”).  Nevoia reabilitarii si/sau dotarii casei de cultura din localitate: Bicaz. Darabani. Husi (zona lacului de acumulare). Buhusi. Stefanesti (zona lacului Stanca-Costesti). in urma desfasurata in localitatile mici si mijlocii din discutiilor cu reprezentantii administratiei Regiunea Nord-Est s-au identificat o serie de publice locale s-au semnalat problemele si probleme. Roman (casa Celibidache). Slanic Moldova.  Nevoia infiintarii/reabilitarii unor camine culturale in localitatile arondate: Brosteni.  Dorinta autoritatilor publice locale de a fi acreditata localitatea ca statiune balneoclimaterica: Moinesti  Intentia diversificarii ofertei turistice: Slanic Moldova. Comanesti.  Nevoia restaurarii/consolidarii unor cladiri apartinand patrimoniului istoric si cultural si redarii lor circuitelor turistice-culturale: Comanesti (palatul Ghica). Tg. mentionand si localitatile unde. Salcea. dotari: Falticeni  Nevoia extinderii/modernizarii/reabilitarii/dotarii bibliotecii din localitate: Bucecea. Falticeni. Negresti. Cajvana.  Intentia autoritatilor publice locale de infiintare a unor muzee si introducerea lor in circuite turistice-culturale: Brosteni (muzeul „Ion Creanga”). Harlau. provocari cu care se confrunta provocarile respective. Frumos.  Promovarea insuficienta a resurselor turistice existente in localitati: Bicaz. Husi (casa de cultura „Alexandru Giugaru”).  Nevoia infiintarii unor zone de agrement: Bicaz (zona raului Bistrita). Comanesti. Cajvana. Milisauti. Moinesti (muzeu „Ion Luchian”). comunitatile locale. Dorohoi. Pascani (zona lacului). nevoi. cultura. Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020. Tg. Radauti. Pascani (palatul Cantacuzino-Pascanu). Harlau. Buhusi. Dolhasca. Frumos. Campulung Moldovenesc. Saveni (lipsa oricarei infrastructuri turistice). Murgeni. Podu Iloaiei. Podu Iloaiei (construire casa de cultura). Saveni. Negresti.  Potential turistic insuficient valorificat: Bicaz (agroturism). Stefanesti. Falticeni. Onesti. Campulung Moldovenesc. Tg. Neamt (zona Cetatii). Vatra Dornei (prin amenajarea de parcuri tematice). Murgeni. Radauti. Flamanzi (muzeul taranului roman). Dolhasca. Negresti. Moinesti. Falticeni (casa memoriala Mihail Sadoveanu).  Existenta unor muzee nefunctionale. Darabani (casa Theodor Blaj). Darmanesti (construire de casa de cultura si biblioteca). Slanic Moldova (cazinou). Tg. Siret. Liteni.In caravana de monitorizare a Planului de in mod sintetic aceste aspecte identificate. Dolhasca. 76 . Tg. Tg. Dorohoi (muzeu al sticlei). Harlau.

46 3.  Nevoia organizarii unor evenimente culturale.045 44.806 4.89 2.49 1.23 1.531 3.855 50.939 2.50 Agapia 9.43 5.48 Neamt Piatra Neamt 45.147 23.210 1.  Nevoia amenajarii unor terenuri de fotbal: Cajvana.66 1.562 5.22 2.09 4.54 1.485 5.17 1.7 Anexa Evolutia numarului de turisti si a duratei medii de sedere in Regiunea Nord-Est.  Nevoia reabilitarii/repunerii in functiune a unor cinematografe sau transformarii lor in centre multifunctionale: Buhusi.69 1.358 1.74 1.456 27.92 1.963 8.846 2.44 Tirgu Neamt 9.87 Sursa: Prelucrari date din baza de date TEMPO – online.133 1.573 7.78 1.04 93.393 1. Solca.256 59.81 1.04 1 1.88 1.01 9.65 Humorului Scheia 14.39 3.38 1.34 11.31 1.81 1.129 81.61 1.538 5.181 8.34 2.47 Onesti 9.99 2.26 1.49 1.364 40.94 2.384 5.68 1.48 Dorna 3.902 26.196 7. Campulung Moldovenesc.087 10.61 1.615 4.753 9.937 5.05 1.231 6.435 9.022 4.2 4 3.331 69.84 Raucesti 3.49 Vatra Dornei 39.209 3. Roznov.69 1.128 10.584 54.16 3.771 20.804 48.33 2.65 1. Liteni.55 1.325 3.411 15.53 1.151 10.381 3. turisti Durata medie de sedere Judet Localitate 2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017 Bacau Targu Ocna 6.7 1.868 3.5 1.21 1.964 290.764 8.626 33.5 1.280 11.74 Alexandru cel 17.47 2.88 3. Husi.39 Bun Roman 20.35 Suceava Suceava 74.094 46. Negresti.756 41.  Nevoia construirii/reabilitarii/modernizarii stadionului/salii de sport/salii polivalente/bazei sportive din localitate: Buhusi.61 1.2 46.55 7.305 27.403 47.6 1.7 1.78 1.887 8.439 23.271 5.622 2.838 50.833 5.036 1.924 225.992 176.031 5.36 Moldova Bacau 38.187 46.28 3.100 22.52 1.60 1.4 1. INS 77 .393 10.46 59.64 4.258 1. Onesti.578 20.470 42.62 1.83 2.82 1.68 1.288 273.66 3.813 9.053 21.83 1.003 29.38 Bicaz 6.171 17.746 8.412 1.83 1. Falticeni.18 5.590 7.914 3.882 3.462 10.377 24.57 Ceahlau 19.80 Magura 4.545 5.010 50.969 1.05 1.066 1.95 1.69 Dumbrava Rosie 2.58 Botosani Botosani 28.906 22.586 42.71 : Iasi Iasi 162.34 Candrenilor Vama 4.665 52.90 Dorohoi 2. Husi.232 42.105 1.35 1.469 9.606 13. Negresti.54 Gura 34.67 2.73 Ion Neculce 4. Radauti. in perioada 2013-2017 Nr.471 4.82 1.9 7.005 5.874 1.25 1.624 3. spectacole etc: Darabani  Existenta unor tabere scolare nefunctionale in zona: Frasin 8.79 2.02 Curtesti 770 8.3 1.81 2.48 1.964 4.52 2.01 1.473 24.585 20.61 1.54 1.489 91.800 4.41 1.230 : 2.45 11.81 1.106 1.953 1.48 2.51 Baltatesti 4.16 1. Falticeni.565 1.3 1.788 4.07 1.5 1.45 2.75 1.525 1.78 1.644 8.335 9.385 1.904 4.21 Slanic 25.37 1.44 1.4 1.64 9.070 3.454 5.55 1.262 1.463 57.009 13. Roman.058 101.556 14.41 1.698 6.877 5.609 14.36 1.4 1.833 3.43 3.55 2.631 4.795 11.2 4.94 1.234 12.860 17.283 1.87 1.537 1.265 22.64 2.478 21.29 2.81 Margineni 3.893 1.492 1.21 7.471 4.

calculata prin media aritmetica a valorilor trimestriale comunicate de INS. 2013- 2017. 78 . Nota: Datele referitoare la personalul angajat in structurile de primire turistica reprezinta media anuala. Institutul National de Statistica. Evolutia personalului ocupat in structuri de primire turistica Regiune An Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Nord-Est Total personal ocupat in structuri de primire turistica 2013 2460 419 113 458 451 919 101 2014 2494 387 103 480 419 984 122 2015 2589 473 99 519 397 984 91 2016 2580 464 88 527 496 912 93 2017 2756 492 131 516 462 1060 98 Personal Hoteluri 2013 1181 200 73 339 155 410 57 2014 1247 189 63 358 138 427 73 2015 1320 215 63 391 152 444 57 2016 1286 219 56 390 158 416 47 2017 1285 225 49 386 151 418 55 Personal Moteluri 2013 260 33 0 14 24 178 11 2014 263 32 0 15 20 191 6 2015 159 37 0 13 18 87 4 2016 104 30 0 13 28 29 5 2017 127 31 2 3 38 42 11 Personal Pensiuni turistice 2013 397 123 17 61 58 126 13 2014 383 119 16 56 55 122 15 2015 414 133 12 62 47 153 8 2016 434 126 12 57 56 170 12 2017 481 142 47 59 42 184 7 Personal Pensiuni agro-turistice 2013 385 32 6 17 167 148 16 2014 395 24 6 19 157 167 22 2015 469 47 9 22 156 218 18 2016 526 48 7 28 215 204 24 2017 527 46 9 34 193 227 18 Sursa: „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2015”.

Harta “Localitati crestere pentru judetele Bacau (0. mai mare de 4000 de persoane sunt reprezentate procesul accentuat de imbatranire demografica de urmatoarele sate resedinta de comuna: fiind evident.44%.881.39% la 19.55%. cele mai mari ponderi se demografic generat de masurile demografice inregistreaza in judetele Iasi (22. din prezentul raport. Voinesti (judetul Vaslui). cel mai din care 924. (19. Valorile sunt in crestere fata de anul 2012 in Spatiul rural din Regiunea Nord-Est este alcatuit judetele Iasi (de la 21. intre 2 si 13 procente in fiecare judet. intre 44% si 67% in a fost in relativa crestere pana in 2008. Suceava intreprinse in Romania incepand cu anul 1966.9 Agricultura si dezvoltare rurala 9.66%).84%. Vladeni (judetul Iasi). toate furnizate de INS.58%). Stanisesti Astfel.881.6%) si Iasi (13.941 femei. Cele Codaesti. datele vechi fiind eliminate din sistem. Andrieseni. 0-4 ani si 5-9 ani cu 7. Descrierea generala a zonelor rurale judetele Botosani (12. iar cele mai mici in 85 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online – INS – populatia doar date privind populatia rezidenta si cea domiciliata.37%). in raport cu datele statistice Pentru grupa de varsta 45-49 de ani. rezidenta la 1 iulie 2017 rezultand diferente intre datele folosite pana acum (pentru 86 In varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare perioada dinainte de 2014) si cele disponibile de acum Regionala Nord-Est 2014-2020. ale numarului de copii cuprinsi in grupele de varsta Mosna. Acest fenomen un usor declin. Ghimes-Faget. au fost folosite datele inainte. Ciorlesti. la a populatiei nascute in perioada boom-ului nivel regional.77% la 22. Pancesti.1. cele mai intinse areale populatiei aflate in mediul rural se inregistreaza sunt cele din estul judetului Bacau – vestul in judetele Neamt (64. Populatia si forta de munca de varsta 0-4 ani si 17.57% pentru grupa de varsta 5-9 ani). Astfel.728 persoane85. Incepand cu anul 2015. Numarul de tineri La nivelul anului 2017. Neamt rurale situate la distante mai mari de 30 km fata (0.95%). respectiv 13.76%). cele care au populatie este caracterizata printr-un relativ dezechilibru. Raducaneni.58%) si Suceava din 506 comune si 2. Structura pe grupele de varsta a populatiei rurale Localitatile indepartate.63%) si Suceava (0.74%.27%).04%). INS furnizeaza iulie 79 . Bivolari. Comparativ cu datele modernizarea unor localitati rurale cu rol de anterioare (2012). in perioada 2012-2017 au avut loc scaderi (judetul Bacau). in acest perimetru fiind necesara Botosani (59.52%). aflandu-se periurbanizarea.39%) si judetului Vaslui. mai mari scaderi au avut loc in judetele Vaslui si Botosani (16.76%) si Bacau (17. Vaslui (59.728 locuitori (58. respectiv 18. populatia totala din mediul rural judetele inregistreaza cresteri. urmata de anul 2017 comparativ cu 2012. In regiune exista zone rurale care nu cuprind orase La nivel judetean cele mai mari ponderi ale pe o raza de 30 km. in anul 2017 87. aceste procente sunt in usoara servire in zona de influenta. Rachitoasa. Dragomiresti. Pentru orizontul de timp mult in judetele Vaslui (11.27% din populatia regiunii). poate fi explicat prin incadrarea in aceasta grupa Din totalul populatiei rurale.2. 2006 – 2017 86.52%. in judetul Vaslui de localitatile urbane” se gaseste la sectiunea 3 scazand cu 1. in mediul rural locuiau din grupa de varsta 15-19 ani inregistreaza cresteri 1. respectiv 15. printre posibilele cauze populatie totala de 1.414 de sate insumand o (de la 19. Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 2011 privind 87 Au fost folosite datele INS privind populatia rezidenta la 1 populatia stabila.2%) si Vaslui (12.12% pentru grupa 9.24%).

18%). regional (cu 3 mii ha)91. cele mai mari scaderi se sunt: agricultura (cultivarea culturilor cerealiere observa la grupele de varsta 30-34 de ani si 70. raportata la activitatile economice 76 ha suprafata arabila. Acest suprafata totala viticola a regiunii. cat si la nivel persoane).O alta grupa de varsta care inregistreaza cresteri a populatiei rurale ce nu si-a finalizat/continuat este cea de peste 85 de ani. din care 2. Bacau si Iasi. pomicultura-judetele Iasi.019. maximul fiind in judetul Vaslui (27.59% Bacau. fapt se datoreaza atat ofertei de pregatire La nivelul anului 2017. ha suprafata agricola corespund 73 ha. detinand in jurul a 18-19% din suprafata agricola datorita. profesionala si educationala neadaptate doar 6. cat si printr-o crestere a longevitatii (datorita progreselor din domeniul  Agricultura medical).684. Activitati economice in mediul rural din multe sate. .4 mii in 2012 pana la 348. valori justificate prin 2014 90 de 3. respectiv Cu toate ca. cat si ponderii ridicate amenajari pentru irigatii. In din mediul rural reprezenta 61.8 de-al doilea razboi mondial. Fata de 2013 se anul precedent. . numarul persoanelor ocupate in observa o crestere a suprafetei agricole. la practicate aproape in toate judetele. mii hectare reprezenta suprafata agricola In anul 2016.7 mii hectare persoane)88 din total populatie ocupata. mai ales fluxului migratoriu catre alte totala a regiunii. exploatarea si/sau prelucrarea externa a persoanelor din aceasta grupa de lemnului-judetele Suceava. la nivel regional. intre 24% si 41% pentru toate judetele.79%. Pentru grupa de varsta turismul rural in judetele Suceava. regiuni de dezvoltare si 92 judete Pentru acest calcul s-a luat ca baza suprafata agricola din 2014 80 .3.5% din aceasta este in mare parte necalificata. maximul fiind in judetul Suprafata totala a regiunii era la nivelul anului Botosani (33.9 mii hectare (15. Neamt si 70-74 de ani se inregistreaza scaderi de 25. 18. Neamt si Bacau si varsta dupa anul 2000.45% din numarul scazut de copii nascuti in perioada celui suprafata totala a Romaniei). impreuna avand 76. in regiunea Nord-Est. Pentru prima dintre aceste grupe. desfasurate in zona rurala. Suceava si Neamt.5%). unde la 100 alternative economice in zonele rurale. suprafete viticole.124.52% din suprafata agricola a Romaniei).cu valori cuprinse studiile. silvice Cele mai mari suprafate agricole se inregistreaza si pescuit a scazut in regiunea Nord-Est de la in judetele Vaslui. Activitatile economice de baza in mediul rural Pe de alta parte. Cele mai mari suprafete arabile state ale UE si in foarte mica masura crearii de sunt in judetele Vaslui si Botosani. 88 90 Pana la finalizarea actiunii de cadastrare a tarii. fenomen ce poate fi explicat prin migratia zootehnia). Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara. forta de munca este Judetele Vaslui si Iasi detin cele mai mari suficienta din punct de vedere cantitativ. la nivel regional.cultura cartofului si a sfeclei de zahar fiind 74 de ani.6% (967 mii proprietate privata se gasesc 2. Botosani si Iasi.05 % din suprafata agricola). atat la mediu rural este intr-o usoara scadere (cu 34 mii nivel national (cu 15 mii ha).4 mii in 2017. 91 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online – INS nationale la nivel de macroregiuni. populatia ocupata (14. nivel regional se inregistreaza o scadere cu viticultura-judetele Vaslui. Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei seriile de date sunt blocate la nivelul anului 2014. fiecare 508.37%92 din suprafata agricola avea cerintelor pietei muncii. Fata de (95. Populatia ocupata89 in activitati agricole. de catre Sursa datelor: Anuarul Statistic al Romaniei 2016 89 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online – INS . crestere care se explica atat prin tendinta de imbatranire 9.

ovine. respectiv 7.5%). plante uleioase aporturi sunt ale judetelor Suceava si Bacau cu 27%.7% din valoarea productiei agricole a fost Iasi (79. 133. regiunea dispunea de: intinse suprafete erau cultivate cu porumb boabe 499. timp ce cea mai redusa este a judetului Bacau cu La nivel regional. contributii la valoarea agricola totala sunt aduse de Comparativ cu situatia existenta in anul 2013 94 judetele Suceava cu 21. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord.6 mii) si cabaline (cu 16. se constata unei agriculturi de subzistenta. Iasi (22. Botosani si Iasi cu cate exista o usoara crestere a suprafetei totale (0. 11% fata de In 2017 suprafata totala a fondului forestier a fost anul precedent.6%. 215.6 mii cabaline.ceea ce indica practicarea pe suprafete intinse a putin o udare. cele mai mari contributii in anul amenajate pentru irigatii raportate la totalul 2016 sunt aduse de judetele Iasi.2%) si Vaslui (18.6%) din suprafata a efectivelor de bovine (cu 15. 10%.8 mii). crestere continua a suprafetelor cultivate cu grau in toate judetele regiunii. Urmeaza judetele Bacau si Neamt cu La nivel judetean. in medie cu apr. Fata de anul 2012.3% din 20. 230. Cea mai mare parte a suprafetei cultivate pentru aceasta cultura la nivel acestei suprafete se regaseste in judetul Suceava regional.8 mii caprine. In mod surprinzator. Pentru productia mai mare pondere a suprafetelor agricole agricola vegetala. in anul 2016. cea mai mare parte 12.5%).9 mii pasari. Ingrijorator este faptul ca mare parte din judetele Vaslui (23. aportul acestui judet este de numai 13. la nivel regional.6%) si Vaslui (16.6%). In 92. reprezentand 30.6% (3.Daca se ia in calcul suprafata agricola irigata cu cel .6%.8% din total suprafata. in 2017. cu 20.1% regenerare a padurilor.7 mii) si familii de albine (cu acest tip de cereale la nivel regional se regasesc in 44.9 mii) si o crestere a privinta suprafetelor cultivate cu grau cele mai efectivelor de ovine (cu 99 mii).2%.7%. caprine (cu 28.5%).4%).4%.1 mii hectare.288 93 94 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020.3 mii porcine.8%).6 mii).5%. (17.2 mari parti din totalul suprafetei cultivate pentru mii) pasari (cu 1.9% si Bacau – 17. Cele mai mari suprafete cultivate in 2017 cu culturi 13. de 1198. Iasi (20. respectiv 16. respectiv grau (22.7%). inregistrandu-se scaderi amenajata pentru irigatii. in anul 2017. ca aceasta – desi s-a triplat comparativ cu 2012 -. 458. respectiv 21. 18-19%. in si Vaslui. avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord- Est Est 81 .130.7 mii bovine.5%). In  Silvicultura 2017 acesta suprafata a scazut cu apr.395. Mentionam ca irigate efectiv se gasesc cu precadere in judetele 98.4%). Iasi – dupa Regiunea Centru.3%. In perioada 2013-2016 se observa o an scazand inclusiv efectivele de ovine.6% din total suprafata agricola mil.2% din Cele mai mari suprafete cultivate cu porumb pentru fondul national. (36.997.8%) si Botosani scaderile de efective s-a intamplat in 2017.5 mii familii de albine.9%) si furaje verzi din teren arabil (17. 2014-2020. 671 reprezinta doar 9. Lei la nivel regional. Pentru cultura cerealelor pentru boabe cele mai La sfarsitul anului 2017. cerealiere pentru boabe sunt in judetele Botosani In comparatie cu anul 201293 se observa o scadere (21. Vaslui – 17. cele mai mari 22. in acest (17. boabe sunt in judetele Botosani – 23.4%). a suprafetei cultivate era formata din cultura Pentru productia agricola animala cele mai mari cerealelor pentru boabe (56.84%. 1. care detine 19.8 mii (66. valorile productiei Agricole au crescut cu apr. Botosani si suprafetelor agricole judetene sunt in judetele Iasi Suceava cu ponderi cuprinse intre 19% si 21%. Suprafetele agricole doar in judetele Suceava si Vaslui. desi economia In anul 2017. La nivel judetean cea realizata de catre sectorul privat.9% din totalul totalul fondului forestier. regiunea situandu-se pe locul doi. porcine (cu totala a regiunii (pe acest segment agricol). in regiune s-au inregistrat cele mai judetului Vaslui are un caracter predominant mari suprafete pe care au fost facute lucrari de agricol. reprezentand 18.

412.5 mii national. in 2016. suprafata terenurilor Romaniei. reprezentand 29. speciile de rasinoase reprezinta cca.6 mii mc.4%). Regiunea Suceava care asigura aproximativ 45% din reprezinta cel mai mare furnizor de masa masa lemnoasa recoltata din regiune.6 mii mc. in 2017 fata de de judetul Neamt cu 23%. Mentionam ca 4. 56% din masa lemnoasa recoltata. urmat lemnoasa (5333. din masa lemnoasa totala recoltata a Comparativ cu anul 2013. Cel mai mare aport il are judetul regenerate a crescut cu 20%. 82 .1% au fost efectuate in judetul Suceava (58. Cea mai mare parte a acestor lucrari mc recoltati in 2013).688.ha) din suprafata totala regenerata la nivel 4.1 mii mc recoltati in 2015 si 5.811.

acestia preferand sa depozitare a legumelor si fructelor. suprafata respectiva. la data de 01.Imposibilitatea legislativa. Valoarea redusa a rentabilitatii activitatilor costurile ridicate a lucrarilor de intretinere agricole (fara subventile acordate prin APIA. acestor sectoare deficitare. astfel incat sa poata comercializa carnea. dat fiind scaderea fermierii sa. . ar fi mai rentabil sa fie . privind conditiile de comercializare a produselor agroalimentare. Suprafata redusa a terenurilor cu continuitate a traditiilor. avantajos produsele obtinute. Numar mic de structuri asociative. Reticenta fermierilor in accesarea fondurilor produse agro-alimentare si al producatorilor europene sau a altor masuri de sprijin. posibilitate de irigare. de schimbare a activitatea ar deveni nerentabila si multe categoriei de folosinta a terenurilor inscrise din ferme si-ar inceta activitatea). . (branzeturi. Concurenta acerba din partea fermierilor certificarea ca Produs Traditional a unor din alte tari care exporta catre Romania produse agro alimentare care indeplinesc fructe. fapt de articole mestesugaresti. . . Schimbarile climatice care afecteaza crestere a a veniturilor populatiei din mediul ciclurile de productie. practice aceste meserii in alte tari. Insuficient interes al tinerilor pentru . la care . Minimis acordat cultivatorilor de tomate).01. . . cu accent in de Minimis.9.Insuficienta numarului de spatii de meseriile agricole. si poata valorifica mai drastica a efectivului de animale.Numarul extrem de mic al fermelor care sa Consideratii calitative a reprezentantilor detina doar animale de rasa.4 Anexa .2017. sprijinirea fermierilor pentru dezvoltarea mai rentabile pentru utilizatorii de terenuri.Calitatea nemultumitoare a pajistilor si . . in sectoarele deficitare a acest domeniu pe drumurile de exploatatie domeniului agricol. atat ca o posibilitate de . la Registrul Agricol ca . comparativ cu a altor tari din Uniunea Europeana. rural. datorat mai multor elemente.Insuficienta numarului de abatoare.Interesul scazut al producatorilor privind . prin care utilizata ca teren arabil. Starea deficitara a drumurilor. micilor mestesugari. etc). foarte mici. (cum a fost Ajutorul de agricola. Legislatia extrem de restrictiva. carne sau lapte la preturi conditiile de certificare. 83 . chiar daca produselor agricole.Insuficienta de personal calificat in micii fermieri sa poata abatoriza animalele. .Necesitatea continuarii acordarii de Ajutoare . Directiei de Agricultura Judeteana Iasi . pasune sau faneata. cat si ca o conditie de pastrare si . carne.Necesitatea sprijinirii dezvoltarii sectorului productie al fermierilor romani. Necesitatea implementarii unor culturi noi. comparativ cu pretul de . Posibilitati limitate de valorificare a si pajiste. meseriile agricole.Marketingul defectuos al producatorilor de . legume.

9 – 2015 (RO) 75 (RO) competitivitatii locuitor % economice si nivel incluziunii sociale. favorabil disparitate cresterii al PIB pe 59. Nivel de referinta Nivel curent Tinta 2023 PDR NE 2014-2020 Derularea in Regiunea Nord-Est a unui proces de crestere economica Indicele de durabila. regional 29 – 2010 (UE27) 36 – 2016 (UE28) 37 (UE28) care sa conduca la o fata de diminuare a PIBRO si decalajelor existente PIBUE28 fata de celelalte regiuni ale Romaniei 84 .1 – 2011 (RO) 60.CAPITOLUL 2 – SITUATIA CURENTA A INDICATORILOR DE MONITORIZARE Tablou indicatori privind gradul de realizare a obiectivelor prevazute in Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 Obiectiv general Indicator u.m.

5 10 Date statistice Eurostat.396 15.998 10.9 15 capitalului randul tinerilor (15-24 ani) % si a grupurilor (2013) (2017) uman vulnerabile Ponderea tinerilor care nu au loc de munca. Cresterea Rata somajului BIM 12. date salariatilor din % (2013) (2017) statistice INS agricultura 95 Nivel regional 96 Nivel urban 97 Grupa 18-24 ani 98 Grupa 15-24 ani 99 Nivel revizuit INS 85 . date % agricultura in total (2012) (2017) statistice INS populatie ocupata Ponderea 3.5099 31 35 Date statistice Eurostat.20 3. date Imbunatatirea ocuparii in in randul tinerilor statistice INS 26.m. date unitate de % 11. nu sunt inscrisi intr-o 15. Nivel curent Tinta 2023 Surse specific referinta Prioritatea 1 1.597 13. Obiectivul Nivel de Prioritate Indicatori u.2 7 Date statistice Eurostat.195 9.2 8 statistice INS invatamant si nu (2013) (2017) urmeaza un curs de formare profesionala Ponderea populatiei ocupate in 41.8 8 Date statistice Eurostat.

Obiectiv Nivel de
Prioritate Indicatori u. Nivel curent Tinta 2023 Surse
ul m. referinta
specifi
Ponderea somerilor pe
46,7100 29,2 35 Date statistice Eurostat, date
termen lung in total %
(2012) (2017) statistice INS
someri
2. Imbunatatirea Rata de parasire 22,5 23,6 12 Date statistice Eurostat, studii
accesului si %
timpurie a scolii (2013) (2017) intocmite la nivel regional
participarii la
Rata abandonului Date statistice INS, studii
educatie si 18,1 min 1,86%
instruire de scolar in intocmite la nivel regional,
% (2010- max 12,5% 10
calitate invatamantul informatii furnizate de
2011) (2017-2018)
profesional Inspectorate Scolare Judetene
Rata somajului BIM in 12,4101 9,8 8
15 Date statistice Eurostat, date
randul tinerilor (15-24 % 27,8102 15,9
statistice INS
ani) (2013) (2017)
Rata de participare la
1,9103 1,1 5 Date statistice Eurostat,
programe de educatie si %
(4,8104) (2017) studii, analize
instruire
Ponderea unitatilor de
65,5 60
invatamant din regiune
care detin autorizatie (2017-2018) Informatii furnizate de
de functionare la % - inspectoratele scolare
inceperea anului scolar judetene

100
Nivel revizuit Eurostat
101
Nivel regional
102
Nivel urban
103
2009-2012
104
2013

86

Obiectivul Nivel de
Prioritate Indicatori u.m. Nivel curent Tinta 2023 Surse
specific referinta

3. Cresterea Rata mortalitatii
accesului la 7,8 5,8 5
infantile in mediul ‰
servicii de (2013) (2017)
urban Date statistice INS, Eurostat
sanatate de
calitate Rata mortalitatii
11,1105 9 8
infantile in mediul ‰
(2013) (2017)
rural
4. Promovarea
Raportul Anual privind
incluziunii Numarul de
sociale prin Incluziunea Sociala in
persoane aflate in 1.935.000 1.417.550 1.808.000
regenerarea Nr. Romania, rapoarte de progres,
risc de saracie sau (2012) (2017)
zonelor rurale prelucrari date statistice INS,
si urbane excluziune sociala
Eurostat
aflate in declin
Prioritatea 2 1. Cresterea Numar de pasageri
Dezvoltarea accesibilitatii deserviti de Raportari autoritati
conectivitatii si Nr. 556.375 1.831.352 800.000
unei aeroporturile din aeroportuare, date INS
mobilitatii prin (2013) (2017)
infrastructuri realizarea de regiune
moderne investitii in Numar de gari 0 6 Informatii Ministerul
infrastructura Nr. 4106
modernizate (2017) Transporturilor
de transport
Grad de modernizare 35 40 60 Date statistice si publicatii
%
drumuri judetene (2013) (2017) INS, raportari Compania
Grad de modernizare 7,3 12,4 20 Nationala Administrare
%
drumuri comunale (2013) (2017) Infrastructura Rutiera,
Sosele de centura si Directia Regionala Drumuri si
variante ocolitoare Nr. 2107 1108 9 Poduri Iasi
create/

105
Nivel revizuit INS
106
Modernizate in perioada de programare 2007-2013
107
In curs de implementare/executie (ref. mai 2014)
108
Finalizata VO Iasi Sud

87

Obiectivul Nivel de
Prioritate Indicatori u.m. Nivel curent Tinta 2023 Surse
specific referinta

modernizate 1109
(2017)
Planuri de mobilitate 0
Nr. 14110 3
urbana realizate (2013) Informatii furnizate de UAT,
Numar de pasageri Mii vizite de monitorizare PDR
58.701 77.177,8 100.000 Nord-Est
transport public in pasa-
(2012) (2017)
comun electric geri
2. Stimularea Ponderea
atractivitatii si 51 70 70
gospodariilor cu %
economiei (2013) (2017)
acces la internet
locale prin Raportari ANCOM, date
cresterea Ponderea
47 68 65 statistice Eurostat
accesului la gospodariilor cu
% (2013) (2017)
infrastructura acces la internet tip
TIC de calitate broadband
Ponderea populatiei
58 66 70
care a accesat
% (2013) (2015)
internetul cel putin
odata Raportari ANCOM, studii de
Ponderea populatiei monitorizare, date statistice
43 55 65
care acceseaza % Eurostat
frecvent internetul (2013) (2017)
Ponderea populatiei
7 16 20
care realizeaza %
(2013) (2017)
cumparaturi online
Prioritatea 3 1. Sprijinirea Numar total de 8 10 9
inovarii si Nr.
Sprijinirea clustere (2014) (2017)

109
In curs de executie VO Bacau
110
Elaborate si aprobate (noiembrie 2018)

88

237 563.44 2 cercetare. Ministerul Cercetarii locale rezultatelor tehnologic111 autorizat obtinute provizoriu (2018) Indicele productivitatii 73. Nivel curent Tinta 2023 Surse specific referinta unei economii competitivitatii 1 centru competitive si mediului 0 acreditat 3 a dezvoltarii economic.928 554.867 4.000 salariati din Nr.5112 75.2 20 ‰ Prelucrari date statistice INS la mia de locuitori (2012) (2016) Numarul de salariati 497.4 85 Prelucrari date statistice INS muncii la nivel % (2012) (2016) regional fata de national Intreprinderi active 13 14. din anul 2013 nu mai sunt furnizate date pentru nivelul personalului se utilizeaza in prezent valoarea pentru numarul total al salariatilor 89 .129 5. cercetare. % (2011) (2015) dezvoltare. (2012) (2016) cercetare- dezvoltare 111 Autorizate sau acreditate 112 Calcule realizate fara cifra de afaceri din agricultura (nu sunt date publicate) 113 Initial a fost utilizata valoarea pentru personalul total din unitatile locale. Impulsionarea Ponderea sectorului de cheltuielilor de 0.30 0. Centre de transfer (2014) 1 centru Rapoarte. Date statistice INS (2012) (2017) locale113 2. studii.000 din unitatile Nr. informatii promovarea Nr. Obiectivul Nivel de Prioritate Indicatori u.m. Intrucat. in special a celei dezvoltare in PIB regional Date statistice INS aplicate Numarul total de 3.

Obiectivul Nivel de Prioritate Indicatori u.m. Sprijinirea Numar de planuri/ dezvoltarii Informatii furnizate de UAT- strategii integrate 18114 41115 25 zonelor urbane Nr.5 6 creare de noi % firmelor la (2012) (2016) intreprinderi servicii de Date statistice INS. analize calitate productivitatii muncii la nivel % (2012) (2016) regional fata de nivelul national 4. Sprijinirea Aportul adus de exporturilor si 4. vizite de monitorizare zonelor rurale strategii de Nr. studii totala a exporturilor produselor locale la export Romaniei 5. 30116 46117 10 PDR Nord-Est. informatii dezvoltare locala Ministerul Agriculturii si (SDL) Dezvoltarii Rurale Ponderea populatiei 41. Nivel curent Tinta 2023 Surse specific referinta 3.50118 31 35 Date statistice Eurostat. vizite de monitorizare de dezvoltare/ (2018) PDR Nord-Est regenerare urbana 6. studii.5 75. prelucrari afaceri de Indicele 73. Sprijinirea Informatii furnizate de UAT- dezvoltarii Numar de planuri/ uri. uri. date % ocupate in (2012) (2017) statistice INS 114 Elaborate pentru perioada de programare 2007-2013 115 Elaborate si aprobate HCL 116 Numar SDL in perioada de programare 2007-2013 117 Elaborate 118 Revizuit INS 90 .3 3.67 8 regiune la valoarea % competitivitatii (2013) (2017) Date statistice INS. Imbunatatirea Rata anuala de accesului 3.4 85 date INS.7 4.

40 termica lucrari de contractate120 reabilitare termica 2.187 Mii 900 de sosiri (2013) (2017) Prioritatea 4 1.95 3 pe analize sedere (2013) (2017) turist Numarul total anual 756 1.m.5 26.6 50 a capacitatii de % potentialului (2013) (2017) cazare in functiune turistic existent Nopti Date statistice INS. Sprijinirea Indicele de utilizare valorificarii 21.13 1. Obiectivul Nivel de Prioritate Indicatori u.2018 91 . Protejarea Ponderea populatiei Rapoarte judetene privind mediului si 45. Durata medie de 2. informatii furnizate 119 Nivel revizuit in raport cu rezultatele finale Recensamantul populatiei si locuintelor 2011 120 Octombrie.4 47.2011 (2011) protejarea lucrari de Rapoarte de monitorizare POR resurselor reabilitare termica 2014-2020. Promovarea Ponderea Optimizarea eficientei gospodariilor care energetice 11. informatii biodiversitatii conectate la retele % (2012) (2017) furnizate de Agentiile prin realizarea de investitii de alimentare cu judetene pentru protectia specifice apa potabila mediului. anchete INS. Nivel curent Tinta 2023 Surse specific referinta agricultura in total populatie ocupata 7. Raportul anual Ponderea populatiei 35. studii naturale Ponderea 35 proiecte de de monitorizare institutiilor publice reabilitare care beneficiaza de % .5119 - utilizarii si au beneficiat de % 25 .5 65 privind starea mediului in % din gospodariile (2012) (2017) Romania.4 80 din gospodariile starea mediului.5 35. studii.

36 de Agentia Nationala pentru reabilitate (2014) (2018) Protectia Mediului si agentiile judetene pentru protectia mediului Arii naturale Studii.129 Mii ha 880 fenomenele de (2012) (2015) panta Studii.129 1.7* BT: 93. Nivel curent Tinta 2023 Surse specific referinta conectate la retele de Agentia Nationala pentru de canalizare Protectia Mediului BC: 87.5 % NT: 88.5 in gospodariile 67.m. informatii furnizate (2014) (2017) elaborate si de Agentia Nationala pentru aprobate122 Protectia Mediului 121 Reabilitate 122 Prin hotarare de guvern *Pentru judetele Bacau si Neamt datele sunt la nivelul anului 2016 92 .5 Ponderea populatiei IS: 98. Obiectivul Nivel de Prioritate Indicatori u. rapoarte anuale protejate cu planuri judetene privind starea 2 77 de management Nr. rapoarte anuale judetene privind starea mediului.1 (2017) Suprafata totala afectata de 1. informatii furnizate Numar de situri 0 13121 Nr. 60 mediului.5* 80 deservite de servicii (2010) SV: 97 salubritate VS: 33.

229 Initiat 0% Judetul Onesti municipiul Onesti Bacau OT 4 Imbunatatirea infrastructurii urbane din municipiul 23. % UAT . cantina.700 20% implementare NATO.790 Initiat 0% la Aeroportul International „George Enescu” Bacau Municipiul Reabilitare sistem de iluminat public.462. CAPITOLUL 3 .804 Depus 0% OT 10 Reabilitarea. zona Marginea 93 .362. inclusiv OT 4 207.250.000 Initiat 0% Spitalului Orasenesc Buhusi Orasul Imbunatatirea mediului urban din orasul Buhusi pentru Buhusi In OT 4 zonele piata agroalimentara.562.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport In OT 7 92.000. George Cosbuc si 19.941.618.000 Initiat 0% OT 7 Onesti Extindere retea de piste de biciclete si reamenajarea OT 4 trotuarelor pe strada Mihai Eminescu. strada Pionierului.000.867. bloc 3.000 n/a 0% Bacau monitorizare trafic in municipiul Bacau Cresterea calitatii infrastructurii educationale din OT10 32. modernizarea si extinderea Ambulatoriului OT 9 11.670 Depus 0% Municipiul OT 7 strada Capitan Zaganescu din Municipiul Moinesti Moinesti OT 4 Reabilitare termica imobil Scoala „George Enescu” 4.PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE AFERENT PLANULUI DE DEZVOLTARE REGIONALA NORD-EST 2014- 2020 Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.880 93% Consiliul aerian la Aeroportul International "George Enescu" Bacau implementare Judetean Cresterea capacitatii portante si modernizarea pistei de Bacau OT 7 decolare aterizare si a suprafetelor de miscare aferente 195.835.625 Depus 0% municipiul Onesti (4 obiective) Municipiul Cresterea eficientei energetice a iluminatului public in OT 4 12.

933 90% Orasul implementare Targu Ocna In OT 7 Reabilitarea strazi in orasul Tirgu Ocna. modernizarea si extinderea transportului Botosani OT 4 93.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST OT 3 Orasul OT 4 Promovarea si dezvoltarea domeniului public din Orasul Comanesti Comanesti.000 n/a 0% 94 .550 Initiat 0% Botosani public local de calatori cu tramvaiul. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.336. OT 6 6.204.097.000 Initiat 0% Orasul cladire Centru Cultural "Nemira" Darmanesti Alimentare cu energie electrica zona Podei-Izvorul Alb.655 Initiat 0% orasul Slanic Moldova Moldova In OT 7 Modernizare 4 strazi in orasul Targu Ocna. modernizare.000 Initiat 0% orasul Darmanesti.000.187.000 n/a 0% Dorohoi prin modernizarea infrastructurii socio-medicale Dorohoi OT10 Modernizarea si dotarea unitatilor de invatamant 18. Judetul Bacau 319.600. dotare si amenajare teren si OT 9 4.000 Initiat 0% OT 6 OT 7 Reabilitare.000.600. judetul Bacau Orasul Complex de agrement turistic de relaxare si sportiv in Slanic OT 3 29.000 Neinitiat 0% Botosani Transport urban durabil in municipiul Botosani prin Judetul Municipiul reabilitarea.200.Reabilitare cale rulare Cresterea calitatii vietii populatiei din zona municipiului Municipiul OT 9 42.877.069 10% implementare Consiliul Judetean OT 3 Structura de afaceri/Parc industrial si tehnologic/CDI 13. judetul Bacau 6. % UAT . judetul Bacau 4.

Judetul OT 6 2. . judetul Iasi. Botosani Orasul . Botosani 12.000.729.436 Neinitiat 0% Stefanesti Botosani Consiliul Judetean OT 7 Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Iasi 255.820 n/a 0% Flamanzi Orasul Amenajare parc orasenesc in orasul Stefanesti.000 Neinitiat 0% Saveni jud. prin Orasul OT 7 interventia in infrastructura economica.000 n/a 0% Hirlau OT 10 localitatii Orasul Podu OT 7 Modernizare strazi in cartierele Zecime si Zorilor 13.786. Botosani 17.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Orasul Aductiune si distributie gaze naturale in orasul Saveni.000 Neinitiat 0% Pascani OT 7 OT 4 Regenerarea urbana a Orasului Hirlau. . - Bucecea* Extinderea retelei de apa. jud. OT 6 10.849 Finalizat 100% Iasi Municipiul OT 4 Centrul intermodal de transport Autogara Iasi 93.000 n/a 0% Iloaiei 95 .220 94. jud.000 10% Orasul canalizare si extinderea sursei de captare apa implementare Darabani In OT7 Asfaltare strazi principale in orasul Darabani.280.5% implementare Orasul OT 7 Modernizare strazi in orasul Flamanzi.254 Initiat 0% Iasi Judetul OT 4 Municipiul Iasi OT 6 Reabilitarea infrastructurii urbane din cartierul Aerodrom 13.469.331. extinderea retelei de In OT6 11. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.500. % UAT .170. .666.000. sociala si rutiera a 54.

000 Judetean Neinitiat 0% OT 10 Judetul Suceava Suceava Municipiul Sistem integrat de transport public ecologic in Municipiul OT 4 120. judetul Iasi 5.000. conservarea si transformarea in muzeu a Orasul Bicaz OT9 7. culturale si a Orasul OT 9 spatiilor publice urbane in Orasul Roznov.900.000 Initiat 0% pe axa est-vest Neamt Judetul Municipiul Imbunatatirea conditiilor de mediu si de viata in OT4 4.585.441.000.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Oras Targu In OT 7 Modernizare strazi in localitatea Targu Frumos. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.000.000 Neinitiat 0% medicala Negulesti Neamt Municipiul Reorganizarea coridorului principal de mobilitate urbana Piatra OT4 26.616.720.000 Initiat 0% 96 .625 Initiat 0% "Casei Regale"din Orasul Bicaz. Neamt OT 7 Imbunatatirea serviciilor educationale.000 5% Neamt OT 6 prin dezvoltarea infrastructurii turistice implementare Restaurarea.000 5% Frumos implementare Consiliul Reabilitare si modernizare Centrul de recuperare Judetean OT 9 22.347. % UAT . Jud.919.291 Initiat 0% Roznov OT 10 (3 obiective) Consiliul OT 3 Bucovina-pol de dezvoltare turistica 230.000 Initiat 0% Suceava Suceava OT 7 Centura ocolitoare a municipiului Falticeni 201.057 Depus 0% Neamt Roman Municipiul Roman prin amenajarea Parcului Zavoi Orasul Tirgu OT 3 Cresterea calitatii vietii locuitorilor orasului Tirgu Neamt In 90. judetul Neamt 24.

115. 11.449 n/a 0% Brosteni Suceava OT 4 Orasul OT 7 Dezvoltarea integrata a orasului Cajvana 100. modernizare si extindere sistem de Orasul OT 6 canalizare cu statie de epurare in orasul Brosteni. muzee. din municipiul 13.843 Initiat 0% statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei Municipiul Creare Centru de zi pentru copii si tineri cu dizabilitati OT 9 690.000 Neinitiat 0% Radauti municipiul Radauti Orasul Gura Dezvoltarea integrata a infrastructurii de turism la OT 3 157.000 Initiat 0% Municipiul in municipiul Vatra Dornei Vatra Dornei Reabilitare si modernizare infrastructura rutiera in OT7 14.000 Neinitiat 0% Campulung Moldovenesc Moldovenesc Reabilitarea si extinderea sistemului de iluminat public OT 4 18. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.000.500.000.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Reabilitarea termica cladiri apartinand unor unitati de Municipiul 3 depuse OT4 invatamant. % UAT . jud.360.538 30% Dolhasca OT 7 implementare orasul Dolhasca.167.184.494 0% Falticeni 4 initiate Falticeni (7 obiective) Municipiul Infrastructura de agrement turistic in municipiul Campulung OT 3 30.000 Initiat 0% Humorului nivelul zonei Gura Humorului Reabilitare.823. judetul Suceava 97 .000 Initiat 0% Cajvana OT 9 OT 10 Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere Orasul OT 6 In inclusiv reteaua de canalizare si alimentare cu apa din 44. baze sportive.

lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Sistem de canalizare si statie de epurare ape uzate in Orasul In OT 6 localitatea Frasin si satul Bucsoaia.403 Initiat 0% Vicovu de Sus si localitatea Bivolarie Consiliul Judetean OT 3 Parc agro-industrial Vaslui 23.000 Barlad Urgenta "Elena Beldiman".098 0% Suceava implementare Vicovu de Dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata in Orasul Sus OT6 126.825 Vaslui Municipiul Reabilitarea si Modernizarea Spitalului Municipal de Initiat 0% OT9 23.927.708. bazata pe Planul de mobilitate urbana 22.000. judetul In Orasul OT 7 42.000 n/a 0% Liteni durabila Orasul Infiintare sistem de canalizare si statie de epurare in OT 6 9. judetul Suceava Reabilitare strazi in orasul Vicovu de Sus. judetul 8. % UAT .000 Neinitiat 0% Judetul Vaslui Vaslui Municipiul Initiat 0% OT 7 Varianta de ocolire Vaslui 162.600. judetul Suceava Orasul .250. . Orasul OT 4 judetul Suceava.704 93% Frasin implementare Suceava Reducerea emisiilor de carbon in zona urbana Liteni. - Salcea* Infiintarea Parcului Industrial „East European Border” Orasul Siret OT 3 17.104 Initiat 0% strazi din balast.000 n/a 0% Siret Reabilitare strazi degradate din asfalt si modernizare Orasul Solca OT 7 7.196. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic. in orasul Solca.070 Initiat 0% Milisauti orasul Milisauti. .028. oras Frasin.156.sectia TBC 98 .074.318. .

930 Murgeni OT 9 dotare "Spital de Psihiatrie" din orasul Murgeni TOTAL 3.291. extindere si Initiat 0% 23.014.570. reabilitare retea Orasul Initiat 0% OT 10 distributie agent termic si instalatii termice interioare la 5. judetul 72. vector de dezvoltare a zonei Husi.562.lei - spatiala Informatii conforme cu datele prezentate in fisele de proiect transmise catre ADR NORD EST Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” centru educational Municipiul Neinitiat 0% OT 10 performant.649 Negresti scoala cu clasele I-VIII "Mihai David" Orasul OT 4 Reabilitare.11. % UAT . Nota: pentru proiectele a caror valoare a fost exprimata in euro.6 lei 99 .063 * Pana la 20. s-a aplicat cursul de 1 euro: 4.312. Obiectiv Valoare Stadiu Progres tematic Titlu proiect proiect Localizare proiect fizic.2018. modernizare. consolidare. unitatea administrativ teritoriala nu a transmis catre ADR Nord-Est propuneri de proiecte prioritare.499 Husi Vaslui Retehnologizare centrala termica.

662.168 Total general portofoliu proiecte prioritare 4.001.772.642 2% implementare In Judetul Vaslui OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 4: Vaslui 222.Iasi 327.231 100 .642 5% implementare In Judetul Suceava OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 1: Suceava .Neamt 184. % .503.030.774.187 5% implementare In Judetul Botosani OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 2: Botosani .lei - In Judetul Bacau OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 3: Bacau .030. Lista axelor rutiere strategice din Regiunea Nord-Est pentru perioada 2014-2020 Valoare Progres Localizare Obiectiv Stadiu proiect Titlu proiect proiect spatiala tematic fizic.307.337 0% implementare In Judetul Neamt OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 3: Neamt .Suceava 327.160 0.788.Iasi 334.842 10% implementare Total axe rutiere strategice 1.Bacau 144.066% implementare In Judetul Iasi OT 7 Regiunea Nord-Est – Axa rutiera strategica 1: Iasi .212.

promovarea ocuparii fortei de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca 0 0 OT 9 .084.272 64.promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor 2.consolidarea capacitatii institutionale si o administratie publica eficienta 0 0 Total general portofoliu de proiecte prioritare 4.337. dezvoltarii tehnologice si a inovarii 0 0 OT 2 .381.040.231 979.077.099 pescuitului si acvaculturii OT 4 .655 111.246 OT 7 .233 OT 11 .imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii.promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei 156.597.187 33.155.423.147.954.000 retelelor majore OT 8 .sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de dioxid de carbon in toate sectoarele 779.imbunatatirea accesului si a utilizarii si cresterea calitatii TIC 0 0 OT 3 .398 Nota: Portofoliul de proiecte rezultat in urma centralizarii informatiilor din fisele de proiect primite de la autoritatile publice locale din Regiunea Nord-Est Nota: Pentru fisele de proiect unde valoarea indicativa a bugetului a fost mentionata doar in euro.Repartizarea proiectelor prioritare si a bugetelor aferente pe obiectivele tematice aferente Strategiei Europa 2020 Valoare Valoare Obiective tematice proiect proiect -mii lei .138.503.084 OT 10 .748.943.800 526. a fost folosita pentru transformarea in lei cursul euro/leu: 1 Euro: 4. -mii euro - OT 1 . a sectorului agricol si a sectorului 510.788.331 73.351. competente si invatare pe tot parcursul vietii 297.investitiile in educatie.consolidarea cercetarii.6 Lei 101 .protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor 337.736 OT 5 .986 169.promovarea adaptarii la schimbarile climatice si prevenirea riscurilor 0 0 OT 6 .