You are on page 1of 15

STUDIU DE CAZ COMPARATIV PRIVIND NIVELUL

,
STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE
(BUGETARE) ÎN ROMÂNIA ŞI GERMANIA

Materia: Finanţe Publice I
Student: Zgaroi Ana-Maria
Profesor coordonator:Conf. Dr. Anca Sava

.............................Cuprins Capitolul 1: Cadrul conceptual şi metodologic .................................................. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor diferenţelor şi dinamicii constatate.................................................... 4 Capitolul 2 : Analiza comparativă a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice în România şi Germania .........1..............................................3 Ilustrarea şi interpretarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice şi a PIB în Romania şi Germania în perioada 2010-2014.......................Prezentarea succinctă a conceptului de cheltuială publică şi structura cheltuielilor publice conform clasificaţiei bugetare ..................... in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice............................................ .... Analiza structurii econimice a cheltuielilor publice în România şi Germania.. 9 Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România si Germania ........ Ilustrarea comparativă................. într-un tabel............... Interpretarea nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice totale în România şi Germania în perioada 2010-2014............ ......Prezentarea indicatorilor utilizaţi pentru aprecierea nivelului............................... Ilustrarea comparativă......................................................... 2 1... ...................................... 6 2........... 6 2...........1. 13 3.............................................................................. Explicarea factorilor de influenţă.. intr- un tabel...1.........2........... 2 1............................... 7 2........................................................ structura economica a cheltuielilot publice in Romania si in Germania in perioada 2010- 2014........... 13 Concluzie ..............................................2......................................... ................................................................1........ a dinamicii şi structurii cheltuielilor publice ...... 13 3.............. în mărime absolută şi ca pondere in PIB. 14 ...............................1............ nivelul cheltuielilor publice în România şi în Germania în perioada 2011-2014 ( puteţi realiza şi un grafic cu ponderea în PIB a cheltuielilor publice în cele două ţări în perioada 2011-2014).........

specializate în utilizarea şi alocarea resurselor băneşti (financiare). fundamente. Cheltuielile publice se realizează de către stat prin mobilizarea diferitelor achiziţii de bunuri şi servicii indispensabile pentru realizarea obiectivelor politicii statului. în scopul realizării de acţiuni şi obiective socotite de interes public. de la bugetul statului. în scopul satisfacerii interesului public. În accepţiune economică. Desemnând o componentă esenţială a finanţelor publice. siguranţă şi apărare naţională. Sistemul cheltuielilor publice include toate cheltuielile ce se realizează de la buget de la bugetul statului. economie. noţiunea de cheltuială publică reprezintă o anumită categorie de relaţii şi procese financiare (economice). prin care se desfăşoară utilizarea şi distribuirea concretă a fondurilor financiare publice. cheltuielile publice reprezintă. statul are rolul de a asigura satisfacerea nevoilor publice şi să realizeze atribuţiile şi funcţiile care i se atribuie. pe de altă parte. de la bugetele locale. la nivel national. etc. din fondurile proprii ale agenţilor economici cu capital de sdin bugetul asigurărilor de stat. etc. Cheltuielile publice desemnează a doua etapă a funcţiei de repartiţie a finantelor publiice însemnând repartizarea resurselor financiare publice pe anumite destinaţii. cheltuiala publică reprezintă o renumerare a unei sume bănesti din fondurile publice. Ele sunt generate de nevoia de bani pe care o are mereu statul. pentru dezvoltarea economică şi socială. pentru a satisfice nevoi publice având mai multe funcţii atât teoretice cât si practice. ordine publică. cât şi local. organele . un grup de procese şi relaţii economice în formă bănească. în deosebi in formă financiară. din bugetul asigurărilor de stat. impreună cu cele derulate în cadrul organizaţiilor întreprinse cu capital de stat. cuprinzând şi cadrul organizaţiilor publice operative.1.Prezentarea succinctă a conceptului de cheltuială publică şi structura cheltuielilor publice conform clasificaţiei bugetare În totalitatea ţărilor. Conceptul de cheltuială publică a prins contur odată cu apariţia si evoluţia cunsumului de resurse. organizaţiilor publice. cheltuiala publică reprezintă procesele şi relaţiile economice specifice repartiţiei produsului intern brut. care se desfăşoară pe de o parte între autorităţile publice (de stat) şi persoanele fizice şi/sau juridice. cu ocazia alocării de resurse băneşti pe destinaţii şi utilizării acestora. în concordanţă cu funcţionarea si crearea organizaţiilor publice în general. prin intermediul cheltuielilor publice. de la bugetele locale. pentru a le utiliza în cadrul direcţiilor solicitate de îndeplinirea lor. iar cea mai invocată fiind cea juridică si economică. În accepţiune juridică. în vederea indeplinirii prerogativelor sale în toate domeniile: educaţie. pentru acţiunile social-culturale. În concluzie. Cheltuielile publice sunt consecinţa exercitării de către stat a atribuţiilor şi funcţiilor sale. pentru infăptuirea activităţilor cu aspect public. Este necesar ca acesta să deţină resurse financiare. din fondurile proprii ale agenţilor economici cu capital de stat.Capitolul 1: Cadrul conceptual şi metodologic 1. statul echivalează necesităţile publice de servicii şi bunuri socotite protimisitoare în orice perioadă. Prin intermediul cheltuielilor publice.

Criteriul economic grupează cheltuielile publice după natura lor prin prisma conţinutului economic al acţiunilor de finanţat:  cheltuieli curente (salarii.servicii)  cheltuieli de capital (investiţii. Criteriul financiar presupune clasificarea acestora în :  cheltuieli cu caracter definitiv  cheltuieli cu caracter temporar  cheltuieli cu caracter posibil (virtual) 2. asigurarea suveranităţii şi independenţei naţionale. O examinare amănunţită a cheltuielilor publice serveşte la individualizarea politicii financiare şi bugetare a fiecărui stat în diferite perioade de timp.materiale. apărarea naţională. Criteriul administrativ presupune clasificarea acestora în funcţie de:  instituţiile şi organele publice prin care se consumă acestea  ministere  unităţii administrativ-teritoriale etc 2. Cheltuieli publice bugetare pentru actiuni social-culturale : -cheltuieli pentru invaţământ -cheltuieli pentru sănătate -cheltuieli pentru cultură.ocrotire publică ţi siguranţă naţională 3. Cheltuielile publice pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume: 1. Principalele categorii de cheltuieli publice. recreere şi religie -cheltuieli pentru asigurări şi asistenţă socială. 2. . privite în interdependenţa şi unitatea lor. conform clasificaţiei bugetare sunt: 1. ordinea publică. Cheltuieli publice pentru apărare naţională 4.statului. Cheltuieli publice pentru acţiuni economice. Criteriul repetabilitatii le clasifică în:  cheltuieli ordinare  cheltuieli extraordinare 1.dezvoltare)  cheltuieli de transfer. Cheltuieli pentru servicii publice generale.

reprezintă în mod normal cea mai mare componentă a PIB.2. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții. inventar și nu include schimburile de active existente. chirie. Criteriul functional permite precizarea domeniilor spre care se îndreaptă cheltuielile cum ar fi:  educaţia  sănătatea  asistenţa socială  apărarea etc.  Exporturile . PIB poate fi reprezentat: PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri) Componentele PIB:  Consumul privat . Include salariile angajaților din sectorul public. cumpărarea de mașini și echipamente. 1. destinate consumului într-o altă țară  Importurile . incluzând bunuri și servicii.  Cheltuielile statului . Aceste cheltuieli pot fi grupate în: bunuri durabile. PIB-ul reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private şi a entităţilor private non-profit.reprezintă exporturile brute ale unei țări. Exemple: hrană. .includ investiții în fabrici. emise în toate subdiviziunile economiei în cadrul unei ţări pe parcursul unui an. Acesta se poate calcula şi la nivelul unei localităţi sau regiuni. De exemplu: construcția unei mine. PIB = consum + investiții + exporturi − importuri Prin urmare. cumpărarea de software. bunuri perisabile și servicii. reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii.sau consumul sectorului public. a cheltuielilor întreprinse de stat. 3. desemnând cheltuielile gospodăriilor în economie. a investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri. bijuterii. cumpărarea de armament etc  Investițiile .Prezentarea indicatorilor utilizaţi pentru aprecierea nivelului. echipamente. a dinamicii şi structurii cheltuielilor publice Produsul intern brut reprezintă un indicator macroeconomic care ilustrează suma valorii de piaţă a întregului ansamblu de mărfuri şi servicii adresate consumului final.reprezintă importurile brute. a cheltuielilor brute pentru investiţii.

1.modul de alocare a cheltuielilor publice în funcţie de importanţa nevoilor sociale colective. Structura cheltuielilor publice . I. aceasta exprimă tendinţa de restrângere a proporţiei cheltuielilor publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice faţă de creşterea PIB. 𝑔𝑠𝐶𝑃1 = 𝐶𝑃𝑇 ∙ 100 unde gs . 2. Indicatori folosiţi pentru aprecierea nivelului cheltuielilor publice 1.elasticitatea CP in raport cu PIB . când e=1. Cheltuielile publice sunt elastice la creşterea PIB. Indicatori folosiţi pentru aprecierea dinamicii cheltuielilor publice. Se defineşte întotdeauna în expresie nominală (preturi curente). aceasta exprimă tendinţa de utilizare într-o măsură mai mare a PIB.exprimă partea din PIB realizată într-un an care se alocă pentru acoperirea nevoilor generale ale societăţii.greutate specifică III. când e <1. Ponderea CP în PIB. 𝐶𝑃𝑇 𝑛 %CPPIB = 𝑃𝐼𝐵 ∙ 100 II. pentru finanţarea cheltuielilor. 𝐶𝑃1 1. tendinţa rămâne aceeaşi. Volumul cheltuielilor publice (CP) = totalitatea cheltuielilor publice prevăzute în bugetele componente ale sistemului bugetar.modificarea procentuală a CP la modificarea cu 1% a PIB 𝐶𝑃1 −𝐶𝑃0 ∆𝐶𝑃 𝐶𝑃0 𝐶𝑃0 e = 𝑃𝐼𝐵1 −𝑃𝐼𝐵0 = ∆𝑃𝐼𝐵 𝑃𝐼𝐵0 𝑃𝐼𝐵0 e si k trebuie să fie situaţi în acelaşi interval comparativ cu 1 Cand e>1. .

161.000.0 1.221.1.000.0 800.0 600.3 49.200.2 Germania 1.298.0 1. Ilustrarea comparativă.155.400.219 1.0 0.4 51.782 1.000.000. în mărime absolută şi ca pondere in PIB.1 52.000.759.Capitolul 2 : Analiza comparativă a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice în România şi Germania 2.000.0 2010 2011 2012 2013 2014 Germany (until 1990 former territory of the FRG) Romania Figure 1 Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice în mărime absolută(milioane euro) în România şi Germania Sursa: date preluate din baza de date Eurostat .024 51.207 Table 1 Tabel reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice în mărime absolută(milioane euro) Sursa: date preluate di baza de date Eurostat Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice în mărime absolută(milioane euro) în România şi Germania 1.000.208.565 1.000.263.0 200. nivelul cheltuielilor publice în România şi în Germania în perioada 2011-2014 ( puteţi realiza şi un grafic cu ponderea în PIB a cheltuielilor publice în cele două ţări în perioada 2011-2014) 2010 2011 2012 2013 2014 România 50.716.219.718 1. într-un tabel.0 400.

astfel se pune in mişcare dinamica economiei . canalizare .sănătate şi asistenţă socială.0 10. odată ce economia ajunge la stadiul de maturitate.1 36.0 30. sănătate .0 2010 2011 2012 2013 2014 Germany (until 1990 former territory of the FRG) Romania Figure 2 Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice ca pondere în produsul intern brut Sursa: date preluate din baza de date Eurostat 2. De-a lungul tuturor stadiilor de dezvoltare . sistemele de drumuri . în Germania însă fiind în continuă dezvoltare .0 40.2. Musgrave sustine că. . Argumentele lui Rostow sunt că. preponderenţa cheltuielilor publice se va transforma din cheltuieli publice pentru infrastructură .5 35. Astfel . cât şi a produsului intern brut în România. Interpretarea nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice totale în România şi Germania în perioada 2010-2014.5 44. cresc. Atât in România cât şi în Germania se observă o scadere constantă a cheltuielilor publice. 2010 2011 2012 2013 2014 România 39.0 20. insuficienţele pieţei există şi pot împiedica statul către maturitate.6 39. transporturi . după perioada de dezvoltare. proporţia investitiilor sectorului public in PIB scade.3 44.0 0.4 44. invăţamânt . in cheltuieli publice sporite pentru educaţie. R. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor diferenţelor şi dinamicii constatate. în timp ce investitiile totale.3 Table 2 Tabel reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice ca pondere în produsul intern brut Sursa: date preluate din baza de date Eurostat Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice ca pondere în produsul intern brut 50. Primul stadiu de dezvoltare vorbeşte depre investiţiile pe care le are sectorul public în investiţiile totale ale economiei . astfel sectorul public trebuia să asigure . ca proporţie in PIB.7 44. creşterea implicării guvernamentale capabilă să trateze cu insuficienţele pieţei este susţinută teoretic şi practic.9 Germania 47. Pornind de la această idee.2 34.

nivelul cheltuielilor publice totale dar si cel al produsului intern brut este cu aproximativ 70% mai mare. informează Institutul Naţional de Statistică. bazată pe industria prelucrătoare şi comerţul exterior. a patra din lume după PIB-ul nominal şi a cincea din lume în funcţie de paritatea puterii de cumpărare. în decembrie 2015 faţă de decembrie 2014. respectiv 10% din PIB. servicii.8 milioane euro in 2015 dar şi în nivelul cheltuielilor publice ce eu crescut cu aproximativ 6 milioane de euro în ultimul an supus analizei. Ea are cea mai mare economie naţională din Europa. Fiind o ţară cu un număr de locuitori considerabil mai mare decât Romania.357. Aceste modificări se nasc în urma măsurilor fiscale adoptate în cursul anului 2015 de Guvern.5 milioane euro în 2014 la 160. De la începuturile erei industriale.1% - sectorul industrial şi 0. iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%. exportând bunuri în valoare de 1408 trilioane euro.83%. Consumul a suferit şi el o scădere constantă conform datelor analiştilor. s-a înregistrat o scădere continuă a produsului intern brut.Astfel spus de-a lungul stadiilor de dezvoltare . în principal ca efect al stagnării preţurilor alimentare. în special reducerea TVA la produsele alimentare de la 24% la 9% începând cu 1 iunie.352. Produsul intern brut este format în proporţie de 71 la sută din sectorul serviciilor. lucru îngrijorător ce afectează economia ţării pe numeroase planuri. de plus 0. Majoritatea bunurilor produse sunt din domeniul .23%.000. predominant.9% şi a stabilit un nou record al perioadei post-comuniste. 28. alături de construcţii. Preţurile de consum au scăzut.14%. industrie si agricultură au avut un parcurs descendent în ultimii ani astfel. un număr extreme de mare dar nu mai mare ca cel înregistrat în anul 2011 când numărul de şomeri din ţara noastră ajunsese la 718. şi a devenit. astfel încât inflaţia anuală s-a situat la minus 0.sectorul agricol. nivelul minim al ultimilor 20 de ani. în ultimii ani. aşadar investiţiile publice sunt complementare cu cele private . Numărul total al şomerilor care au fost înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Aceasta este lider mondial în exporturi. scrie Agerpres. Germania este una dintre cele mai dezvoltate şi solide țări din lume. una dintre locomotivele economiei mondiale. în 2011. În anul 2011 aceasta a coborât la 3. potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Cel de-al doilea stadiu pune in discuţie şi sectorul privat . în plină criză a datoriilor din zona euro. conform datelor din 2008. Exporturile reprezintă mai mult de o treime din producţia naţională. Acesta se regăseşte într-o pondere de peste 50% din PIB iar modificările acestuia se observă marcant în diferenţele produsului bugetar. în luna iulie 2015. după ce în decembrie preţurile de consum au urcat cu 0. Acest fapt se datorează nivelului de dezvoltare al Germaniei ce este mult superior faţă de cel al Romaniei iar cerinţele pieţei sunt altele. Acest lucru se reflecta şi in creşterea produsului intern brut de la 150. neajunsurile pieţei există şi nu lasă statul să ajungă la maturitate . Scăderea consumului se reflectă în principal în scăderea retailului şi a serviciilor. Economia României este. era de 451. care reprezintă 55% din PIB. după cel din 2014. Rata şomajului în România este în continua dezvoltare în ultimii ani. bazată pe servicii. Încasările la bugetul statului care reprezintă circa 10-12% din produsul intern brut.168 de persoane. Inflaţia este un alt factor important al modificării PIB şi a dinamicii cheltuielilor publice.8% . Germania a fost un lider inovator şi beneficiar al unei economii din ce în ce mai globalizate.

în special automobile. silvicultura. închirieri şi activităţi de afaceri (30.69 2015/2014 10. Perioada Indicele modificării Indicele modificării 𝐾𝑒 relative nominale a ch. 2. agricultura. echipamente electrice şi produse chimice.44% -0.56 -0.0 0 Table 3 Tabel privind determinarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în România Sursa: date preluate din baza de date Eurostat Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale a cheltuielilor publice (%) în România: ∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100 𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010 .7%). Germania este cel mai mare producător de turbine de vânt şi tehnologii ale puterii solare din lume.8% din PIB-ul Germaniei şi antrenează doar 2.6 milioane de persoane. maşini.5%). Industria şi construcţiile reprezintă 28% din produsul intern brut şi antrenează 29. Potrivit statisticilor. Numărul de persoane angajate în câmpul muncii a crescut la 41.63% -3.99% -1. În 2011.4% din numărul total al populaţiei. 2011 a fost un an-record pentru economia germană. cea mai mare cifră înregistrată vreodată.64 0. Explicarea factorilor de influenţă. sectorul serviciilor a constituit 71% din produsul intern brut (PIB) şi a oferit locuri de muncă pentru 67. hoteluri şi restaurante şi transport (18%) şi alte activităţi de servicii (21.ingineriei. metalurgie şi bunuri chimicale.68% -6.26 -3.3 Ilustrarea şi interpretarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice şi a PIB în Romania şi Germania în perioada 2010-2014. Subcomponentele de servicii sunt de natură financiară.7 2014/2013 1.16 2012/2011 -4.85 -1. comerţ.47% 0.5% din forţa de muncă. cea mai mare cifră din istorie. instalaţii mecanice.70 2013/2012 2. exploatarea reprezintă doar 0. Companiile germane au exportat mărfuri în valoare de peste 1 triliard de euro. relative nominale publice (%) privind variaţia PIB 2011/2010 3. Germania excelează în producţia de automobile.7% din totalul forţei de muncă.

6 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −1.3 51.99 𝐾𝑒2011/2010 = = −3.155.716.68 52.26 .26 39.1 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = 3.024 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2014/2013 = ∙ 100 = 1.3−50.2 Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale privind variaţia PIB în România: ∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100 𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010 39.716.024 57.4 51.161.44 51.3 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2012/2011 = ∙ 100 = −4.4−51.47 51.716.180. 52.024−49.99 50.63 49.4−52.759.161.2 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2015/2014 = ∙ 100 = 10.4 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2013/2012 = ∙ 100 = 2.2−51.16 −1.161.155.759.6 Calculul privind determinarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice in raport cu PIB în România 𝐼𝑚𝑟 𝑛 𝐾𝑒 = 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 3.1 49.1−39.759.

3 .09% -0.87% -5.208.49 47.3 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −5.74% 0.18 2015/2014 2. Perioada Indicele modificării Indicele modificării 𝐾𝑒 relative nominale a relative nominale ch. publice (%) privind variaţia PIB 2011/2010 -0.565−1.219 Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale privind variaţia PIB în Germania: ∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100 𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010 44.43% 0.219.87 1.219 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −0.5 2014/2013 2.22 15.15 2012/2011 1.62 2013/2012 3.72% -0.49 0.219.67 -1.44 -6.0 0 Table 4 Tabel privind determinarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în Germania Sursa: date preluate din baza de date Eurostat Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale a cheltuielilor publice (%) în Germania: ∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010 𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100 𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010 1.7 − 47.

nu prea avem cum să ne aventurăm prematur într-o asemnea întreprindere. preţurile alimentelor depăşesc uşor media UE (106%). de la mai putin de 70% din media UE in România si Bulgaria la 143% in Danemarca. Românii plătesc pentru pâine şi cereale 63% din preţul mediu inregistrat in UE. România este țara în care nivelul de trai perceput este situat cel mai mult sub ceea ce ar implica în mod strict rezultatul economic. cu doar 45% venit brut disponibil per capita într-o gospodărie. brânza şi ouale au preţuri apropiate de nivelul din Europa. .Calculul privind determinarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor publice in raport cu PIB în Germania: 𝐼𝑚𝑟 𝑛 𝐾𝑒 = 𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 −0. cea mai mare economie europeană.87 𝐾𝑒2011/2010 = −5. in timp ce indicele nivelului de trai este de 121%. iar carnea costa 57% fata de media UE. dătător de speranțe în atingerea pragului teoretic de 60% pentru accesul în Zona Euro. Laptele.49 = 0. în timp ce România se situează la polul opus. potrivit Eurostat. reprezentand 93% din media UE. Deși România figurează în statistici cu 55% din media UE la PIB pe locuitor. Preţurile alimentelor si bauturilor non-alcoolice variază semnificativ pe teritoriul Uniunii Europene.15 Germania este statul în care se resimte un plus considerabil ca standard de viață efectiv. In Germania. Consumul individual real per capita exprimat la paritatea puterii de cumparare reprezinta un indicator mai relevant al nivelului de trai faţă de Produsul Intern Brut per capita. 124% in Suedia sau 120% in Austria.

structura economica a cheltuielilot publice in Romania si in Germania in perioada 2010-2014.1. in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice.1. .Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România si Germania 3. Ilustrarea comparativă. 3.1. Analiza structurii econimice a cheltuielilor publice în România şi Germania. intr-un tabel.

1% - sectorul industrial şi 0.Concluzie În concluzie.sectorul agricol. iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%. nivelul cheltuielilor publice totale dar si cel al produsului intern brut este cu aproximativ 70% mai mare în Germania. în vreme ce în Germania produsul intern brut este format în proporţie de 71 la sută din sectorul serviciilor. predominant. bazată pe servicii. Acest fapt se datorează nivelului de dezvoltare al Germaniei ce este mult superior faţă de cel al Romaniei iar cerinţele pieţei sunt altele. Majoritatea bunurilor produse sunt din domeniul ingineriei. care reprezintă 55% din PIB. . în special automobile.8% . respectiv 10% din PIB. fiind o ţară cu un număr de locuitori considerabil mai mare decât Romania. Economia României este. instalaţii mecanice. 28. metalurgie şi bunuri chimicale.