You are on page 1of 82
tig Rrrtipsesiocss ci omy wees sie ia = PARLAMENTUL ROMANIEI SENATUL Citre Biroul permanent al Senatului in temeiul prevederilor art. 74 alin. (4) din Constitutia Roméniei, republicati, si ale art. 89 din Regulamentul Senatului, republicat, vé inaintim spre dezbatere si adoptare propunerea legislativi — LEGE privind dialogu! social. jn temeiu! prevederilor art. 11] din Regulamentul Senatului, solicit dezbaterea gi adoptarea propunerii prezente in procedurd de urgenta. Inigiator: Adrian Dohotaru ~ Deputat independent} EXPUNERE DE MOTIVE Lege privind dialogul social Prezenta inifiativa legislativ’ are ca obiect de reglementare dialogul social in Romania $i igi propune si restabileasci bazele unui dialog social real in Roménia, cu respectarea drepturilor lucritorilor recunoscute prin documentele internationale tn materie. 1. Descrierea situatiei actuale in cei gapte ani de Ja adoptarea prin asumarea rispunderii in Parlament a Legii Dialogului Social nr. 62/2011, situafia lucratorilor din Romania s-a deteriorat. Practic, desi Roménia‘a inregistrat constant in aceasté perioadi un nivel de crestere economica peste media european, in principal prin efortul oamenilor muncii, de aceasti crestere nu au beneficiat tocmai cei care au contribuit cel mai mult la ea, lucrittorii Negocierea colectiva, unul dintre principalele mecanisme de redistribuire echitabila a rezultatelor economice, a fost distrus® prin efectele acestei legi. Acest lucru se poate vedea prin: 1. Concentrarea salariilor in jurul salariului minim in momentul actual, peste o treime din totalul salariatilor cu norma intreaga sunt incadrafi la nivelul salariului minim pe economic. Lipsa negocierilor reale care s8 impinga cresterile de salarii pe gril in sus a ficut ca de la an la an, cu fiecare crestere a salariului minim, numarul celor platifi ta acest nivel s& creased. in 2011, inainte de adoptarea legii nr. 62/2011, la salariul minim erau incadrati aproximativ 8% dintre angajati, cam aceeasi proportie care este in prezent in Germania. intre timp, numarul acestora a devenit de 5 ori mai mare. Acest Iucru are consecinje nu doar in prezent, prin lipsa posibilitajii de a asigura un trai decent, ci si pentru viitor: © Pensii mici la finalul perioadei active, care de multe ori nu depaisese pensia sociala; ‘* Distrugerea sinatipii si afectarea vietii personale si/sau de familie pentru ci de multe ori insuficienja veniturilor obliga mulfi lucratori s& munceasca in plus, prin ore suplimentare, in timpul sarbatorilor legale sau alte activititi advedtoare de venit; ‘* Lipsa perspectivelor de dezvoltare economic, deoarece in aceste condifii are loc 0 migratic continu, in special a personalului calificat 2. Disparitia coeficientilor si aplatizarea grilelor de salarizare Dacé in sistemul public, prin efectul legislatiei, s-au putut menjine totusi ierarhizdrile salariale in fanctie de diferite criterii ~ experienfi, nivel de pregatire, responsabilitati = fn sectoral privat, acest lucru nu se poate realiza in lipsa instrumentelor negocierii colective care si asigure o crestere macar echitabila, dac& nu proportionala, a celorlalte salarii, odat3 cu cresterea salariului minim. Astfel, in sectoru! privat, peste jumatate din contractele individuale de munca sunt incadrate cu salariu! minim sau mai mic. in acelagi timp, 8 din 10 romani au un salariu de baz net de sub 2050 de lei. Concret, avem de-a face cu egalizarea salariilor in cazul multor salariati care au calificari gi nivel de experienta diferite gi care ocupa posturi cu cerinte foarte diferite. Acest Iueru are loc practic automat, odat& cu eliminarea coeficientilor de salarizare din contractual colectiv de munca la nivel national si din contractele colective de mune sectoriale din mediul privat. in mod firesc, aceasti egalizare produce nemultumire de partea salariatilor mai calificayi, alimentand si mai mult fluctuatia de personal cu care se confruntd intreprinderile. 3. Distribufia inechitabilé a rezultatelor economice intre capital $i munca Ponderea remunerarii salariailor in PIB a scdzut semnificativ dupa 2008 si a ramas and in prezent la un nivel mult inferior perioadei pre-criz&, Usoara revenire in 2017, in special ca efect al cresterii salariilor din sectorul bugetat, nu schimb& semnificativ aceasti situafie. Nicio alt {aré din Europa Centrala si de Est nu a inregistrat 0 traiectorie atét de putemic descendent a ponderii remuner&rii salariafilor in PIB in ultirmul deceniu. ‘Acesta este un indicator relevant pentru a injelege in ce miisurd salariatii beneficiazd de pe urma cresterii economice la care contribuie in mod direct si arat modul profund inechitabil al distributici rezultatelor cresterii economice intre cei care muncese gi reprezentantii capitalului, actionarii. Companiile pastreazi o proportie mai mare de venituri, ca profit, in detrimentul salariilor gi este necesara reinnoirea negocicrilor colective pentru a obfine salarii mai echitabile.