You are on page 1of 6

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului
Specializarea: Geomatica pentru Ingineria Mediului
Disciplina: Schimbari climatice – cauze si efecte. Cod DA2

S1. Schimbări climatice – concept, terminologie, aspecte principale.

Dezvoltarea durabilă, managementul și planificarea agriculturii beneficiează de
fundamente științifice, prin utilizarea metodologiilor bazate pe relații de tip cultură - condiţii
meteorologice și evaluarea impactului schimbărilor climatice și a fenomenelor extreme legate de
climă asupra producției culturilor.
Evenimentele de secetă au efecte negative asupra stării socio-economice în special în
zonele predispuse la secetă prin impactul lor asupra deficitului de apă, a producției agricole
precum și prin degradarea terenurilor.
Producția agricolă se confruntă cu mai multe provocări ale schimbărilor climatice.
Potenţialul impact al variabilității și al schimbărilor climatice asupra randamentelor este diferit
de la o regiune la alta. În ultimii ani, creşterea pierderilor legate de evenimente extreme de tip
meteorologic sugerează o nevoie de capacitate de adaptare (Ion Sandu, Elena Mateescu, 2014).
Gradul de adaptare depinde de capacitatea de adaptare a fiecărei țări, regiuni sau sector
expus (de exemplu agricultura și producția alimentară, resursele de apă, sănătatea, sectorul
urban, energia, transportul, etc.). Acest lucru se datorează faptului că aceasta capacitate de
adaptare la schimbările climatice se bazează pe diverși factori, cum ar fi resursele financiare și
umane, cunoștințele științifice, accesul la informație, tehnologie, instituțiile sociale și
infrastructură (IPCC- AR5, Capitolul 16, 2014).
În multe țări, riscurile schimbărilor climatice pentru sectorul agricol reprezintă în special
o problemă imediată și importantă, deoarece majoritatea populației rurale depinde direct sau
indirect de agricultură pentru susţinerea traiului ei. Populaţia săracă din mediul rural va fi
afectată în mod disproporționat din cauza dependenței lor mai mare faţă de agricultură, a
capacităţii lor relativ reduse de a se adapta şi a ponderii mari a venitului pe care o cheltuiesc pe
mâncare. Prin urmare, impactul climatic ar putea submina progresul care a fost făcut în vederea
reducerii sărăciei și ar putea avea un impact negativ asupra securităţii alimentare și a creșterii
economice în zonele rurale vulnerabile.
Riscurile legate de schimbările climatice nu pot fi tratate eficient și oportunitățile nu pot
fi exploatate eficient fără un plan clar pentru alinierea politicilor agricole la schimbările
climatice, pentru dezvoltarea capacităților instituției agricole cheie, precum și pentru a realiza
infrastructura necesară și investițiile de pe teren. Dezvoltarea unui astfel de plan implică în mod
ideal, o combinație de analiză cantitativă de înaltă calitate și o consultare cu părțile interesate, în
special fermieri, precum și cu experții agricoli locali. Planurile cele mai eficiente de adaptare a
sectorului la schimbările climatice vor implica atât capitalul uman cat și dotari de capital fizic;
dar multe dintre aceste investiții pot îmbunătăți, de asemenea, productivitatea agricolă din
momentul de faţa, în condițiile actuale de climă (Rapoarte SEE, 2012, 2013).

precum accidente industriale și epidemia / infestarea declanșată de evenimentele extreme menţionate mai sus. Riscurile naturale reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării durabile. a scurgerilor și a reîncărcării cursurilor şi matcilor. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient. Schauser I. de exemplu sisteme de irigaţii. iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura într-o manieră durabilă”. și dezastre secundare. rotația culturilor. Declinul serviciilor pentru ecosistem pentru traiul zilnic mai este exacerbat şi de calitatea deteriorată a apei.G. Otto S. organism interministerial fără structură juridică şi cu rol consultativ. precum și a cerințelor sectorului agricol pentru irigarea culturilor. evenimente hidrologice. Zonele rurale deja defavorizate se confruntă cu stresul creşterii debitului de apă ca urmare a precipitațiilor modificate. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de România este o reducere de 8% faţă de anul de bază 1989. În mod similar tehnologiile de conservare a umidităţii solului. stabileşte abordarea României privind participarea la Schema de Comerţ cu Emisii a Uniunii Europene (ETS UE). România a adoptat prin HG nr. cum ar fi furtuni.. astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată. 2010). pot fi benefice pentru prevenirea secetei și a deficitului de apă în domeniul agriculturii (Prutsch A. Grothmann T. În anul 2005. fiind prima ţară aflată pe Anexa I a UNFCCC care a făcut acest lucru. Literatura de specialitate referitoare la beneficiile adaptării sugerează că dezvoltarea de noi soiuri rezistente la secetă ar putea avea implicatii importante pentru obiectivele de atenuare. De asemenea.. Strategia reprezintă primul pas în domeniu. s-a convenit adoptarea Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) prin care să se stabilească un cadru general al acţiunilor interguvernamentale întreprinse pentru a face faţă provocării reprezentate de schimbările climatice.. România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999 şi l-a ratificat în ianuarie 2001 prin Legea 3/2001. Totodată. Nu în ultimul rând. Strategia prezintă beneficiile de mediu şi economice ale României prin participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite de Protocolul de la Kyoto şi anume: Implementarea în Comun (JI) şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET). Riscul în caz de dezastru poate fi formulat în termeni de schimbări de frecvența și / sau intensitate a fenomenelor meteorologice şi climatologice extreme. a creșterii cererii de apă menajeră. a reprezentat un nou pas înainte în abordarea problemei schimbărilor climatice dintr-o perspectivă globală.. fiind urmată de elaborarea şi adoptarea spre . Cea de-a treia Conferinţă a Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto. valuri de căldură și secetă. În 1992. a intruziunii apei sărate în acviferele costiere. Obiectivul UNFCCC este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. McCallum S. în Japonia. prin H. Prin Legea 24/1994 România a ratificat UNFCCC. S-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume un angajament cu caracter obligatoriu de limitare sau reducere a emisiilor de GHG cu o anumită cotă ce urmează a fi negociată în prima perioadă de angajament (2008-2012). etc.. cum ar fi inundații și alunecări de teren declanșate de precipitatii. de pierderile de terenuri și ecosisteme. 1275/1996 s-a înfiinţat Comisia Naţională pentru Schimbări Climatice. a carui activitate este coordonata de Ministerul Mediului. manifestându-şi astfel în mod evident preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această convenţie. precum și de diminuarea speciei de pește sălbatic sau de crescătorie. 645/2005 Strategia naţională privind schimbările climatice (SNSC). care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice. nr.

termene de aplicare și instrumente specializate privind managementul riscului la nivel național.G.cele mai bune practici privind integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în elaborarea politicilor naţionale. Asigurări. Susţinerea activităţilor de cercetare în domeniul schimbărilor climatice şi crearea unei baze naţionale de date privind schimbările climatice. Elaborarea unei Agende Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbările Climatice şi integrarea ei în politica actuală şi viitoare. rezultatele acestora etc. Păduri. în special a populaţiei. . 3. Acţiuni de adaptare la nivel sectorial . Actualizarea scenariilor climatice. . 6.evaluarea stadiului actual (acţiuni realizate. Resurse de apă.) şi experienţă acumulată.instrumentele de management al riscului. H. Transport. 529/2013 privind Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbarile Climatice. Sănătate publică.obiective generale. B. A.necesităţile de cercetare.cadrul instituţional de implementare şi alocarea responsabilităţilor. perioada 2005-2007. Energie. costurile acţiunii de reducere a vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice.estimări ale costurilor măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice (costurile economice. 2. Estimarea costurilor schimbărilor climatice pentru fiecare sector prioritar.indicatorii de monitorizare a stadiului de realizare. . 5. 2013-2020.resursele disponibile şi necesare. Monitorizarea procesului de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Acţiuni de adaptare la nivel naţional 1. . Elaborarea şi implementarea unei campanii pentru creşterea conştientizării tuturor actorilor implicaţi. Agenda Naţionala de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare si se bazeaza în principal pe acțiuni de prioritizare. . Turism. . Construcţii şi Infrastructură. obiective intermediare şi măsurile care trebuie luate pentru realizarea lor. Strategia Naţională privind schimbările climatice (2013- 2020) abordează două componente principale: cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de Adaptare la efectele schimbărilor climatice (ASC). Agricultură şi Pescuit.costurile pagubelor în cazul lipsei de acţiune) . 4. 13 sectoare prioritare: Industrie. Activităţi recreative și Educaţie. Biodiversitate. .sfârsitul anului 2005 a Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice (PNASC). prezente şi viitoare. . nr. .

domeniul si variabilitatea elementelor care tin de starea vremii. precum şi gestionarea riscurilor şi a resurselor naturale reprezintă priorități esenţiale pentru politica agricolă comună a statelor membre UE. Transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură. Și în România. inundații. precum si fauna specifica. apare necesitatea adaptării la schimbările climatice. Pe de altă parte. asigurarea resurselor de apă şi stabilitatea recoltelor fiind priorități majore în elaborarea politicilor de prevenire și diminuare a impactului fenomenelor extreme. un sezon sau un an) de la statisticile climatice pe termen lung legate de perioada calendaristica corespunzatoare. există necesitatea generală de reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a stabiliza nivelul concentraţiei acestor gaze la un nivel care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural. În aceste condiții. In acest sens. 18. termenul de variabilitate climatica se refera la caracteristicile inerente ale climei care se manifesta in schimbarile climatice petrecute in timp. Clima unei regiuni determina tipul plantelor cultivate si spontane. reducand pagubele posibile sau exploatand beneficiile. Pentru a avea efecte pozitive. Pe de o parte. Cu alte cuvinte. Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele tehnice pana la schimbarea de tip comportamental la nivel individual. descarcarile electrice si stralucirea soarelui. impactul asupra creşterii şi dezvoltării plantelor agricole fiind din ce în ce mai evident. etc) prezintă o importanță deosebită pentru procesul de producție agricolă. precum si imbunatatirea managementului riscului. observate in decursul unui numar mare de ani (de obicei pe o perioada de 30 ani) intr-o locatie anume sau intr-o regiune intreaga. Schimbarile climatice – concept si terminologie Schimbările climatice implică două probleme majore pentru lumea de astăzi.2010) din perspectiva unei abordări sustenabile a mediului rural. Clima: este regimul multianual al proceselor meteorologice. inclusiv seceta. Adaptarea: actiunea intreprinsa pentru a modifica ecosistemele naturale si sistemul agricol astfel incat sa poata face fata schimbarilor climatice. Documentul „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie. resurse naturale şi teritorii” prezintă potențialele provocări. caracteristice pentru o regiune data sau starea medie a atmosferei. adaptarea trebuie directionata catre prioritatile dezvoltarii durabile. obiective și orientări (COM (2010) 672 final. Termenul variabilitate climatica este adesea utilizat pentru a exprima abaterile statisticilor climatice pe o perioada data de timp (cum ar fi o luna anume. Variabilitatea climatica: in sensul cel mai general. temperatura. . variabilitatea climatica este masurata prin acele abateri care sunt de obicei numite anomalii. vantul. de exemplu ploaia. Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru sectorul agricol și nu numai. ceata. Schimbari climatice: schimbari atribuite in mod direct sau indirect activitatii umane care modifica compozitia atmosferei globale si care sunt. alaturi de variabilitatea climatica naturala. valuri de căldură sau ger.11. gestionarea eficientă a fenomenelor meteorologice extreme (secetă. clima rezuma media. cu scopul de a spori rezilienţa sistemelor economice şi ecologice la efectele schimbarilor climatice. efectele schimbărilor climatice se reflectă semnificativ în modificările privind principalele variabile de mediu (temperatura aerului şi precipitaţiile). Nu in ultimul rand sunt importante sistemele de avertizare a fenomenelor meteo extreme. observate pe perioade de timp comparabile. Gradul de variabilitate poate fi descris prin diferentele intre statisticile pe termen lung ale elementelor meteorologice calculate pentru perioade diferite.

ea nu poate trece prin gazele cu efect de sera din atmosfera. Formarea unora se datoreaza cauzelor naturale iar altele sunt produsul activitatii umane (traficul. 2013. 2012.5°C. industria etc. . 2003.Numarul de zile caniculare a crescut. temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0. Această creştere este de trei până la şase ori mai mare decât creşterea înregistrată la nivel planetar din era preindustrială. incalzind straturile mai joase ale atmosferei.85ºC în ultimii 100 de ani (1850 -2012). spre alte regiuni ale lumii. WG I. aproximativ 20 – 30% din speciile de plante şi de animale evaluate până în prezent se vor confrunta cu un risc crescut de dispariţie. Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0. frecventa valurilor de caldura inregistrand o tendinta evidenta de crestere in cea mai mare parte a Europei. Efectul de sera: este incalzirea Pamantului din cauza actiunii gazelor cu efect de sera. 2011 și 2008. perioada 2001-2013 fiind una dintre cele ami calde din sirul de date înregistrate după anul 1850. perioada 2001-2013 fiind una dintre cele mai calde din şirul de date înregistrate după 1850.85ºC în ultimii 100 de ani (1850-2012). în mod probabil. Efectele fenomenelor meteorologice extreme şi creşterea incidenţei bolilor infecţioase sunt printre cele mai importante riscuri care trebuie luate în considerare. populaţiile aflate în criză vor migra.  Apa: Schimbările climatice vor reduce şi mai mult accesul la sursele de apă potabilă. schimbările climatice au avut efecte puternice asupra a numeroase sisteme fizice şi biologice din întreaga lume. 2006. incendii de pădure) (Sursa: Raport EEA. provocând revolte şi situaţii de insecuritate la nivel local sau chiar mondial. oprind pe unele si permitand altora sa ajunga in spatiu. furtuni) și climatice (valuri de căldură. 2010). Chiar şi din cea mai puţin pesimistă perspectivă. protoxidul de azot si ozonul. Radiatia solara de lungimi mai scurte de unda strabate atmosfera terestra si este absorbita de suprafata Pamantului. 2013). WG I-Physical Science Basis. În ultimii treizeci de ani. odată cu dispariţia acesteia. Numele sau decurge din similaritatea cu efectul panourilor de sticla ale unei sere. în cazul în care creşterea temperaturii medii globale depăşeşte 1. Acestea sunt vaporii de apa. Asia si Australia (RA-V. O mica parte din aceasta se reintoarce in spatiu. în perioada 1998-2013 s-au semnalat cei mai călduroși 14 ani la nivel global. 2004. iar numărul evenimentelor extreme (perioade secetoase urmate de precipitații abundente de scurtă durată generatoare de viituri rapide și inundații) este în creștere. 2005. un scenariu de statu-quo ar avea drept consecinţă creşterea temperaturii cu peste 2°C faţă de nivelurile erei preindustriale. Maladiile influenţate de factorii climatici sunt printre cele mai mortale din întreaga lume.). dioxidul de carbon. 2009. 2007. după cum urmează: 2010. Apa provenită din topirea gheţarilor asigură în prezent necesarul de apă pentru peste un miliard de persoane. 2002. SPM) menționează faptul că. Gazele cu efect de sera. Peste 90% din totalul evenimentelor extreme produse în Europa în ultimii 30 de ani sunt reprezentate de fenomenele hidro-meteorologice periculoase (inundații. incalzind-o. De asemenea. secete. Aceste gaze transmit selectiv undele infrarosii. Cantitățile anuale de precipitații au înregistrat o distribuție variabilă în timp și spațiu (creștere/scădere). Zonele afectate de secetă riscă să se extindă. metanul.  Ecosistemele şi biodiversitatea: se preconizează că. Ultimul Raport publicat în 2013 de către Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC-Climate Change 2013 / AR-5.5 – 2.  Sănătatea: Schimbările climatice vor avea efecte directe şi indirecte asupra sănătăţii umane şi animale. Gazele cu efect de sera absorb aceste unde si le re- emit spre sol. 1998. . 2001. O parte din energia absorbita este apoi retrimisa in atmosfera ca radiatie infrarosie de unde lungi. Ele contribuie la incalzirea atmosferei.

La acestea se adaugă reducerea capacităţilor de absorbţie a oceanelor şi sistemelor biologice. adică 13 kg în medie/locuitor. regională şi locală. efectele severe semnalându-se însă îndeosebi în marile aglomerări urbane. calculată pe baza determinărilor indirecte din gheţari. 22 Noiembrie 2018 . în zonele de coastă sau în insulele mai joase. În anul 2005. concentraţia atmosferică a dioxidului de carbon a depăşit limitele variabilităţii naturale pe perioada ultimilor 650000 de ani. De asemenea. defrişarea pădurilor tropicale (estimată la 13 milionae ha/an) este o altă sursă de emisii de CO2 (cca.6 miliarde tone in 1990 la 31 miliarde tone în 2007. Aceste schimbări majore afectează de altfel întreaga planetă. au crescut de la o estimare de 22. schimbările climatice şi emisiile de gaze cu efect de seră se individualizează ca importanţă prin efectele la scară globală. În concluzie. Concentraţia atmosferică globală a dioxidului de carbon a crescut de la valoarea pre-industriala de 280 ppm la 379 ppm în 2005. aceasta însemnând 85 milioane tone CO2/zi.9 ppm/an) faţă de cea determinată pe întreaga perioadă de când există măsurători atmosferice directe continue (1960-2005: 1. 6.4 ppm/an). sistemul climatic a atins un punct culminant în care schimbările se produc în lanţ. Emisiile globale de CO2 provocate de utilizarea combustibililor fosili şi de la fabricile de ciment. Cercetătorii semnalează faptul că.5 miliarde tone anual). prin reducerea capacităţii de absorbţie pe care o reprezintă pădurea şi vegetaţia. Rata de creştere a concentraţiei anuale a dioxidului de carbon a fost mai mare în ultimii 10 ani (1995- 2005: 1.