You are on page 1of 4

TESTUL DE ATENŢIE DISTRIBUTIVĂ PRAGA

IMPORTANŢA PROBEI PSIHOLOGICE

Este un test care se foloseşte de obicei în examinarea psihologică colectivă a unui grup
mai mic sau mai mare de indivizi în funcţie de cerinţa şi de mărimea sălii pe care o vor
avea la dispoziţie. Se poate însă aplica şi individual. Prin această probă psihologică se
obţin informaţii privind capacitatea de distribuţie a atenţiei, precum şi mobilitatea
atenţiei. De asemenea se poate sesiza perseverenţa şi timiditatea în lucru, concomitent cu
rezistenţa la oboseală. Cunoaşterea distributivităţii atenţiei se impune în profesiuni ca
cele legate de transporturi.
Proba desfăşurându-se în reprize, există posibilitatea de a face constatări privind
creşterea, menţinerea sau scăderea randamentului într-un timp delimitat.

DESCRIEREA TESTULUI

Această probă face parte din categoria testelor tip creion-hârtie. Testul este compus din
două pagini. Pagina din stânga este prevăzută cu un pătrat mare împărţit în totalitatea lui
în pătrăţele. În fiecare pătrăţel figurează două numere: un număr scris mai mare şi bine
haşurat, iar altul scris mic, în colţul din dreapta jos al pătrăţelului. Pe pagina din dreapta
există patru coloane cu numere dispuse pe verticală, iar în dreptul fiecărui număr se află
câte o rubrică liberă, în care urmează să acţioneze examinatul. De fapt, numerele din
coloane sunt cele existente în pătrăţelele din partea stângă scrise cu caractere mari. În
fiecare coloană se află câte 25 de numere, aşa că în total sunt în număr de 100. Coloanele
sunt împărţite pe verticală în două printr-o linie, astfel că în dreptul fiecărui număr se
găseşte o casetă liberă.

TEHNICA DE LUCRU

Înainte de începerea probei examinatorul desemnează pe tablă 6 pătrate, scriind în


fiecare câte un număr cu caractere mai mari şi mai îngroşate şi dedesubtul lui un număr
cu caractere mai mici şi mai subţiri. Alături desenează două coloane împărţite în mai
multe căsuţe şi completează căsuţele primei coloane cu numerele scrise mai mari şi mai
îngroşat, ca în exemplul de mai jos:
73 18 7
96 39 13
4 97 33
66 68 62

75
20
79
26
2
11

1
Scopul acestor explicaţii este acela ca să se preîntâmpine posibilitatea ca subiecţii să
confunde „număr scris mai mare” cu „număr valoric mai mare”. Exemplele trebuie alese
astfel încât în unele căsuţe numărul scris mai mare să fie valoric mai mic decât numărul
scris cu caractere mai mici. De asemenea, este bine ca unul din numerele scrise mai mare
şi mai gros să apară printre cele scrise mai mic şi mai subţire pentru ca să putem
exemplifica şi preîntâmpina astfel una dintre cele mai frecvente greşeli întâlnite la testul
Praga.
După ce se împarte fiecărui subiect o foaie-test(cu faţa în jos) şi o foaie de răspuns,
cerem subiecţilor ca pe aceasta din urmă să-şi scrie numele, prenumele, data naşterii,
menţionând totodată că pe foaia-test nu vor scrie nimic pe tot parcursul probei.. Apoi
examinatorul spune: „Când veţi întoarce pagina cu faşa în jos veţi vedea că ea arată
astfel(examinatorul arată foaia-test). Observaţi că are mai multe pătrăţele, în fiecare din
ele fiind un număr scris mai mare şi mai gros, iar sub el un număr scris mai mic şi mai
subţire. Foaia care este cu faţa în sus are 4 coloane de numere şi în dreptul fiecărui număr
este lăsat un spaţiu liber. Cum trebuie să lucraţi? Vă veţi uita la primul număr din prima
coloană(se arată) şi apoi îl veţi căuta printre numerele scrise mai mare şi mai gros de pe
foaia aceasta(se va arăta). Când găsiţi numărul care se găseşte în acelaşi pătrăţel cu el, dar
scris dedesubt, mai mic şi mai subţire, treceţi acest număr în dreptul primului număr din
prima coloană(se arată). Continuaţi asemănător pentru aflarea următoarelor numere. Ceea
ce v-am redat pe tablă este un exemplu din ceea ce veţi găsi în foile primite. Ca să
înţelegeţi mai bine, vom face un exerciţiu(examinatorul foloseşte desenul de pe tablă şi
demonstreză modul de lucru). Când am să vă spun „Începeţi”, veţi întoarce foaia cu faţa
în sus şi veţi lucra aşa cum v-am arătat. Veţi lucra până când am să vă spun „Stop” şi
atunci veţi face un cerc în dreptul numărului la care aţi ajuns, puneţi jos creionul şi
întoarceţi din nou foaia cu pătrăţele cu faţa în jos. Să nu lucraţi pe sărite, ci să luaţi
numerele în ordinea din coloană şi căutaţi-le. Aţi înţeles? Este cineva care nu a înţeles?
Examinatorul răspunde la eventualele nelămuriri ale subiecţilor şi apoi spune:
„Atenţie întoarceţi foaia cu faţa în sus. Priviţi primul număr din prima coloană şi căutaţi-l
printre numerele scrise mai mare şi mai gros, iar numărul aflat dedesubtul lui treceţi-l în
primul spaţiu liber din prima coloană. Începeţi!”
Examinatorul verifică dacă toţi subiecţii lucrează şi dacă este respectată indicaţia de a
lucra în ordine. După 4 minute de la începerea probei examinatorul spune: „Stop! Faceţi
un cerc în dreptul numărului la care aţi ajuns, puneţi creioanele jos şi întoarceţi foaia cu
pătrăţelele cu faţa în jos. Din acest moment nimeni nu mai lucrează!”. Se lasă o pauză de
un minut, apoi se spune:” Întoarceţi din nou foaia cu faţa în sus şi continuaţi să lucraţi ca
şi până acum. După ce terminaţi cu numerele din prima coloană, treceţi la coloana a doua.
Începeţi!”. Subiecţii sunt lăsaţi să lucreze din nou 4 minute urmate apoi de un minut de
pauză şi din nou patru minute de lucru. Deci, proba se execută în trei etape a câte 4
minute, cu o pauză de un minut după fiecare etapă.(Etaloanele vizează acest mod de
aplicare).
Menţionăm că modalitatea de aplicare descrisă mai sus este singura posibilă (se poate
mări numărul etapelor, se poate modifica timpul de lucru sau cel de odihnă, etc.), dar
orice modificare a condiţiilor de aplicare aduce după sine necesitatea reetalonării probei
în funcţie de noile condiţii de administrare.

2
COTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Cotarea răspunsului se face în conformitate cu cheia de mai jos, acordând pentru


fiecare răspuns corect un punct.
După cotare se stabileşte numărul răspunsurilor corecte atât pentru întreaga probă cât şi
pentru fiecare etapă în parte. Cele 4 cote obişnuite(etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a şi
total) se raportează la etaloanele corespunzătoare. Subliniem că prin compararea
randamentelor subiectului în cele 3 faze ale testării se pot obţine multiple informaţii şi
valoare diagnostică şi se diferenţiază următoarele tipuri de randament:
CHEIA RĂSPUNSURILOR CORECTE:

Nr.crt Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 Coloana 4


1 69 23 94 24
2 71 28 63 56
3 43 64 13 99
4 44 39 66 6
5 98 35 89 55
6 100 25 16 62
7 7 70 50 1
8 40 9 97 22
9 79 59 76 52
10 87 45 42 93
11 10 84 36 5
12 83 96 65 81
13 85 61 67 32
14 82 86 74 12
15 72 49 78 26
16 34 77 21 92
17 15 51 80 93
18 58 29 75 88
19 30 41 4 46
20 11 2 17 8
21 3 53 33 95
22 91 48 38 37
23 27 73 47 14
24 20 57 19 18
25 60 31 68 99

a ) RANDAMENT ASCENDENT (cota obţinută de subiect la etapa a doua a probei se


situează într-o stanină superioară staninei din prima fază, iar stanina de la a treia etapă
este superioară celei din etapa a doua(de exemplu 3-5-7 în aceste situaţii, performanţa
slabă obţinută în prima etapă nu semnifică în primul rând deficienţe ale atenţiei
distributive, ci mai degrabă carenţa iniţială a individului în ceea ce priveşte mobilizarea
resurselor sale în rezolvarea sarcinii. În astfel de cazuri, performanţa iniţială slabă nu are
o pondere deosebită în formularea deciziei de inapt.

3
b) RANDAMENT CONSTANT (staninele obţinute la cele trei faze succesive sunt egale
sau sensibil asemănătoare) se subdivide la rândul lui în randament constant bun(de
exemplu 7-8-9), constant mediu (de exemplu 5-4-6) şi constant slab( de exemplu 2-1), iar
formularea deciziei de selecţie se va face diferenţiat, în funcţie de nivelul calitativ la care
se realizează constanta.
c) RANDAMENT DESCENDENT(de exemplu 7-4-2) este un simptom al rezistenţei
scăzute la oboseală psihică şi constituie un factor care poate favoriza producerea
accidentelor de muncă.
d) RANDAMENT FLUCTUANT (de exemplu 2-7-3 sau 6-2-7) denotă oscilaţii marcate
ale atenţiei distributive şi ale rezistenţei psihice.