You are on page 1of 9

SPITALE ARTICOLE EVENIMENTE INFO MEDICAL CONFIDENȚIALITE

STRESUL LA PACIENTII INTERNATI SI RELATIA CU ASIST


(STUDIU)
Factori de stres determinati de spitalizare: posibilitatea unei boli incurabile, lipsa de informare privind bo
instructiunilor personalului medical, atmosfera din spital, absenta familiei

La internare, pacientul 0
are asteptari legate de
Îmi place
recuperarea sanatatii
sale si, concomitent, Distribuie
experimenteaza
simptomele bolii ce a determinat
internarea.

In plus, pacientul se teme pentru viata


sa, integritatea sa corporala si pierderea
imediata (separarea de membrii familiei,
mediul zilnic, locul de munca, activitatile zilnice). Frica de necunoscut (trebuie sa aiba
incredere in persoane necunoscute pentru viata lui), teama de a pierde dragostea si
respectul celor dragi, teama de a pierde controlul asupra unor functii ale corpului, sunt
trairi corelate cu gravitatea bolii, durata de spitalizare, tipul de tratament, metoda de
interventie (chirurgicala sau nu) etc.

14% 12% 20%

Reactia pacientului depinde atat de caracterul sau cat si de modul in care el este tratat de
catre
We medici si asistentele
are using medicale,
cookies to give you the precum si conditiile
best experience on ourmediului
website. din spital.
Accept
You can nd out more about which cookies we are using or switch them off in settings.
Camerele mari de spital, trezirea dis-de-dimineata, imposibilitatea de a-si pastra mintea
preocupata cu altceva, mancatul la pat, mediu zgomotos si prezenta altor pacienti, toate
acestea creeaza o atmosfera care este foarte diferita de viata normala a pacientului.
Acesta se simte stingher, lipsit de intimitate si incapabil sa se adapteze.

14% 12% 20%

Tratamentul prescris in spital, nu este intotdeauna acceptat de catre pacient cu speranta


si incredere. Perspectiva unei operatii chirurgicale, in functie de gravitatea ei, provoaca in
multe cazuri frica de moarte, de handicap sau de o des gurare.

REACTIILE PSIHOLOGICE ALE PACIENTULUI LA CONDITIA FIZICA

Pacientii resimt boala ca pe o amenintare la


viata. De aceea, pacientul este preocupat de
orice indiciu de boala si implicatiile sale, Nasul -
eventual dureroase (care implica diverse interes
analize, operatii chirurgicale, timp de
FEBRUA
spitalizare), precum si de fazele de terapie si
reabilitare, avand nevoie de informatii
pentru a atenua starea de incertitudine.

Prima reactie este anxietatea cu privire la


rezultatul bolii si un eventual handicap.
Starea emotionala intensa si stresul, de
multe ori, nu sunt proportionale cu
gravitatea bolii si, de multe ori, pacientul admite faptul ca nu ar trebuit sa e atat de
ingrijorat. Starea prelungita de anxietate este nociva pentru recuperarea rapida si
e cienta.

Display pentru orice Telefon -


Cel mai bun preţ de pe piaţă.
Anunț Produs 100% Original cu Garanţie.
Livrare rapidă din stocul fizic al…
gsmnet.ro

Aflați mai multe

O modi care brusca a integritatii zice (de exemplu, o mastectomie sau o amputare)
poate provoca o reactie de panica sau un episod psihotic acut. Spitalizarea poate inrautati
starea psihica a bolnavului, mai ales, cand este perceputa ca o agravare, o consecinta a
varstei inaintate sau un „punct fara intorcere”.
O atitudine pesimista fata de boala face ca tratamentul sa e o misiune di cila si implica
simptomele zice ale unei depresii (dureri de cap, anorexie, oboseala, etc.)

Cand nu exista un tratament e cace si in timp util, pacientii pot deveni ipohondri, ind
mereu preocupati de sanatatea lor in detrimentul celorlalte aspecte importante ale vietii.
Îţi p

Ţie și a

Medicii si asistentele medicale pot contribui, in mare masura, la prevenirea unor astfel de
situatii nevrotice prin:

informarea detaliata a pacientilor despre boala si evolutia ei


avand o discutie cu pacientul si raspunzandu-i la intrebari
prezenta continua si comunicarea frecventa atat cu pacientul cat si cu familia lui

La polul opus, spre deosebire de majoritatea pacientilor, exista persoane pentru care
spitalul constituie un loc de refugiu si speranta pentru problemele lor de sanatate. Acesti
pacienti pot deveni dependenti de spitalizare, mai ales in cazul unei incapacitati post-
terapeutice, iar acest comportament pasiv nu este bene c pentru recuperarea lor.
Pentr
OBIECTIVELE SI METODA STUDIULUI Medic

O echipa formata din membrii ai


Departamentului de Asistenti Medicali
din cadrul Universitatii Nationale din
<script
Atena si ai Institutului de Educatie
src=”//w
Tehnica din Thessaly au realizat un
studiu, intr-un spital din Grecia, in care
si-au propus:

sa identi ce factorii de stres perceputi


de pacienti in cazul spitalizarii
sa identi ce opinia asistentelor
medicale asupra factorilor de stres perceputi de pacienti in cazul spitalizarii si
interventiilor chirurgicale iminente
sa compare si sa veri ce daca exista diferente importante intre opiniile pacientilor si
ale asistentelor medicale cu privire la factorii de stres perceputi de pacienti in cazul
spitalizarii

Pentru realizarea studiului s-a utilizat un chestionar cu 22 de intrebari legate de factorii pe


care pacientii ii considera generatori de stres in timpul spitalizarii, 21 dintre intrebari au
avut variante prede nite de raspuns (impact: minim, mediu, critic) si o intrebare de tip
deschis pentru veri carea eventualelor imperfectiuni ale chestionarului. A fost utilizat
acelasi chestionar si in cazul asistentelor medicale care au trebuit sa aprecieze cum percep
impactul acestor factori asupra pacientilor. Chestionarul a fost completat anonim.

PARTICIPANTII LA STUDIU

La studiu au participat 100 de pacienti si 35 de asistente medicale. Pacientii aveau varste


cuprinse intre 15 si 83 de ani, 53% barbati si 47% femei.

Asistentele medicale au avut varste cuprinse intre 24 si 49 de ani, cu o varsta medie de 35


de ani si o experienta de lucru medie de 12 ani.

REZULTATELE STUDIULUI

Factorii considerati generatori de stres la spitalizare s-au incadrat in patru categorii:

FACTORI DE STRES DETERMINATI DE MEDIU DIN SPITAL SI DE SCHIMBAREA MODULUI DE


VIATA

Printre acestia se numara separarea pacientului de casa, de locul de munca, rude si


prieteni si, in general, orice alta schimbare brusca in rutina zilnica normala.
Este de remarcat faptul ca acesta categorie nu a obtinut punctaje prea mari, comparativ
cu celelalte categorii.

FACTORI DE STRES EVALUARE PROPORTIE EVALUARE PROPORTIE


PACIENTI PACIENTI ASISTENTE ASISTENTE
MEDICALE MEDICALE

Lipsa intimitatii Critic 54% Critic 47%

Adaptarea la noua Critic 51% Mediu 50%


rutina zilnica

Somnul intr-un Critic 48% Mediu 50%


mediu neobisnuit

Separarea de Critic 48% Mediu 47%


familie si prieteni

Absenta de la Critic 48% Critic 62%


servciu si de acasa

Calitate Critic 46% Mediu 59%


nesatisfacatoare a
meselor

Somnul intr-un pat Critic 44% Mediu 76%


strain

Zgomotul din spital Critic 40% Mediu 63%

FACTORI DE STRES DETERMINATI DE NECUNOASTEREA BOLII SI A EVOLUTIEI SALE

Acesta categorie contine 4 dintre cei mai stresanti factori si il include pe cel considerat cel
mai stresant de catre ambele grupuri – probabilitatea unei boli incurabile.
Rolul cadrelor medicale, prin informarea corecta despre boala si evolutia ei, este decisiv in
reducerea stresului cauzat de necunoastere.

FACTORI DE STRES EVALUARE PROPORTIE EVALUARE PROPORTIE


PACIENTI PACIENTI ASISTENTE ASISTENTE
MEDICALE MEDICALE

Eventualitatea unei boli Critic 88% Critic 100%


incurabile

Necunoasterea Critic 73% Critic 76%


rezultatelor la analize si
teste

Lipsa informarii de Critic 72% Critic 66%


catre cadrele medicale

Intrebari ramase fara Critic 68% Critic 72%


raspuns

FACTORI DE STRES DETERMINATI DE PROCESUL DE SPITALIZARE

Intregul proces de spitalizare constituie un factor important de stres, precum o interventie


chirurgicala, diferite analize si teste, durerea resimtita. Totusi, plosca, perfuziile si injectiile
nu sunt considerate factori de stres critici de catre pacienti.

FACTORI DE EVALUARE PROPORTIE EVALUARE PROPORTIE


STRES PACIENTI PACIENTI ASISTENTE ASISTENTE
MEDICALE MEDICALE

Durere Critic 85% Critic 61%

Interventii Critic 77% Critic 91%


chirurgicale

Analize si Critic 59% Critic 55%


teste

Plosca Critic 54% Mediu 43%

Perfuzii si Critic 52% Mediu 55%


injectii

FACTORI DE STRES DETERMINATI DE RELATIA ASISTENTA MEDICALA – PACIENT

Relatia asistente-pacient nu este considerata un factor de stres foarte mare de catre


asistente, cu exceptia cazului in care pacientii nu inteleg instructiunile primite. In schimb,
pacientii o considera o sursa importanta de stres, pe langa lipsa de intelegere a
instructiunilor, mentionand si lipsa timpului dedicat lor si sentimentul ca sunt o povara.

Un nivel mai bun de comunicare intre asistentele medicale si pacienti, va avea ca rezultat
eliminarea diferentelor de puncte de vedere si imbunatatirea relatiilor pentru reducerea
stresului asociat spitalizarii.
FACTORI DE STRES EVALUARE PROPORTIE EVALUARE PROPORTIE
PACIENTI PACIENTI ASISTENTE ASISTENTE
MEDICALE MEDICALE

Incapacitatea de a intelege Critic 75% Critic 54%


instructiunile primite de la
cadrele medicale

Lipsa timpului dedicat Critic 67% Mediu 62%


pacientilor

Sentimentul pacientului ca a Critic 64% Mediu 44%


devenit o povara pentru
asistente

Colectarea informatiilor de catre Critic 48% Mediu 67%


asistente

CONCLUZII

Este evident din analiza rezultatelor ca pacientii se


confrunta cu un grad ridicat de stres la spitalizare,
iar factorii care le cauzeaza cel mai mult stres sunt
insu cienta cunoastere a starii in care se a a,
intrebarile fara raspuns si efectele bolii.

In ecare zi, asistente medicale vin in contact cu


pacientii si prin natura meseriei, dintre toate
cadrele medicale, sunt cele care petrec cel mai
mult timp alaturi de pacienti.

Display pentru orice Telefon -


Cel mai bun preţ de pe piaţă.
Anunț Produs 100% Original cu Garanţie.
Livrare rapidă din stocul fizic al…
gsmnet.ro

Aflați mai multe

Asistentele medicale pot contribui e cient la reducerea stresului experimentat de pacient,


cu conditia ca managementul spitalului sa inteleaga importanta acestui factor si sa e
organizate instruiri pe aceasta tema.

Atributele socio-profesionale importante ale unei


asistente medicale sunt:

sa discute cu pacientul despre problemele


medicale ale acestuia
sa dea dovada de disponibilitate atunci cand
pacientul ii solicita ajutorul
sa se comporte condescendent, amabil, fara
raceala si fara sa ii critice temerile
sa se comporte cu discretie
sa protejeze intimitatea pacientului in timpul examinarii zice

Consilierea psihologica a pacientului joaca un rol important in diminuarea nivelului de


stres cauzat de spitalizare.

Pentru obtinerea sanatatii psihologice a pacientului se poate actiona in 3 directii:

consilierea psihologica directa a pacientilor in cadrul spitalului de catre cadre medicale


specializate
formarea si sustinerea personalului medical pentru sustinerea psihologica a pacientilor
si diminuarea stresului
analizarea in scopul unei mai bune intelegeri a stresului cauzat de bolile psihosomatice,
de afectiunile zice, precum si e cienta consilierii psihologice in spital

Asistentele medicale si pacientii trebuie sa conlucreze pentru reusita tratamentului.


Impreuna se pot ocupa de problemele imediate, legate de tratarea bolii, precum si de
mentinerea echilibrului psihic al pacientului pe parcursul spitalizarii.

Va recomandam sa cititi:

Evaluarea spitalelor din Romania de catre asistentii medicali


Stres profesional si burnout in cazul cadrelor medicale (studiu)
In uenta relatiei medic – asistent medical in calitatea actului medical (studiu)

Îmi place Distribuie Fii primul dintre prietenii tăi care apreciază asta.

Subiecte:  cadre medicale studiu

APROPO

Stagnarea in cariera de Ce este si cum se masoara Stresul de compasiune la


medic sau asistent medical IQ-ul? medici si asistentii medicali
CELE MAI NOI

Scăderea coe cientului de 1 Aprilie – Unul din zece Un medic pediatru


inteligenţă – IQ – la nivel produse contraceptive împărtăşeşte concluziile şi
global (studiu) vândute va placebo sau dorinţele unor copii cu boli
nefuncţional terminale

LASĂ UN RĂSPUNS
Comentariu

Nume *

Email *

Sit web

PUBLICĂ COMENTARIUL

Acest sit foloseşte Akismet pentru a reduce spamul. A ă cum sunt procesate datele
comentariilor tale.
COPYRIGHT © 2010-2018 INSTITUTIIMEDICALE.RO, TOATE DREPTURILE REZERVATE.
UN PROIECT KUMULUS.