Latinitate si Dacism

1

Colaboratori:
Radu Cristina Predica Simona Burcă Adina Verdeaţă Iulia

LATINITATE SI DACISM Clasa a XI-a E Profesor Coordonator:

Costache Camelia

2

Bibliografie Latinitate Grigore Ureche-Letopisetul tarii Moldovei Miron Costin-De neamul moldovenilor Dimitrie Cantemir-Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Mihai Eminsecu-Memento mori Vasile Alecsandri-Cantecul gintei romane Dacism George Cosbuc-Decebal catre popor Vasile Parvan-Getica Mircea Eliade-De la Zalmoxis la GenghisHan Lucian Blaga-Revolta fondului nostru nelatin Mihail Sadoveanu-Creanga de aur 3 .

George Cosbuc(Decebal catre popor) 2.Grigore Ureche(Letopisetul tarii Moldovei) 2.Mircea Eliade(De la Zalmoxis la Genghis-Han) 3.Vasile Pârvan(Getica) -Concluzii 4 .Dimitrie Cantemir(Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) -Opinii ce sustin dacismul: 1.Cuprins -Latinitatea si Dacismul-EtnogenezaDefinirea termenilor -Originea limbii române-Perspectiva istorica -Mitul Dacic -Dacii si latinii-Perspectiva istorica -Opinii ce sustin latinitatea limbii: 1.

Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 . 105-106.Latinitatea si dacismul Temelia limbii si a poporului român o reprezinta conceptele de latinitate si dacism. Etnogeneza romaneasca (etnie= popor. procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. adica formarea poporului roman reprezinta o problema fundamentala a istoriei noastre. Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii). limba latina. limba oficiala in imperiu.pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane. cultura romana si in mod deosebit.” In urma cuceririi Daciei. LATINITATEA este un „curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX.incat sa le apropie cat mai mult de forma originala.a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine. culturii romane si limbii latine. administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului. credintelor. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor. 5 .care . genesa= facere).

Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil. care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane. prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia dacoromana. DACISMUL este un “curent in istoriografia autohtona.afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala:datele arheologice si istorice suporta un tratament fantezist.pe masura ce ne apropiem de epoca noastra. colorat tot mai mult ideologic.” 6 .

Moesia Superioara si Inferioara). spaniola. clasele de conjugare ale verbelor. Face parte. româna ).Originea limbii române Limba română provine din latina vorbită în părţile de est ale Imperiului Roman. obiecte. deci. principalele conjuncţii şi prepoziţii. numeralele de la 1 la 10. În structura gramaticală româna conservă din latină clasele de declinare ale substantivului. elemente 7 . pronumele personal. dintre care unele au devenit limbi naţionale ( italiana. din familia limbilor romanice. din Italia. din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre” ELEMENTE LATINE DIN STRUCTURA LIMBII ROMÂNE: Structura gramaticală şi vocabularul de bază. limba romana :“este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman. sarda în insula Sardinia. Pannonia de sud. părţi ale corpului uman. tipurile de adjective. cele mai multe moduri şi timpuri. Dardania. Rosetti. însuşiri fundamentale (relaţii de rudenie. Potrivit lingvistului Al. franceza. portugheza. altele au rămas limbi regionale ( catalana în Spania. acţiuni. cuprinzand provinciile dunarene (Dacia. dialectele retoromane în Elveţia ) sau au dispărut ( dalmata ). În vocabular sunt de origine latină cuvinte care denumesc noţiuni. Toate limbile romanice au evoluat din limba latina popular (vulgar) varianta orala a limbi latine folosita in vorbirea familiar si care ignora aspectele normative.

Pentru reconstituirea elementelor de substrat.) vorbire. ulterior. brad. în genere prin intermediar slav. din familia limbilor trace ( indoeuropeană ). şi care sunt frecvente în ELEMENTE DE SUBSTRAT: Dezvoltate în condiţii diferite. esenţiale până astăzi – ceas. Cea mai puternică influenţă asupra limbii române este cea slavă. al VII-lea în estul Europei şi convieţuind cu populaţia romanizată . din care nu s-au consemnat cuvinte în scris. moş. buză. s-a recurs la comparaţia cu albaneza ( exemple de cuvinte de origine traco . a iubi. maghiară. căciulă. a sfârşi. au intrat în română unele cuvinte din greaca medie ( bizantină ). influenţe târzii – neogreacă. prieten. turcă. Influenţele vechi: latina dunăreană a primit o serie de influenţe din greacă. plasarea în timp şi spaţiu etc. vorbă. muncă. În cazul limbii române. dragoste. barză. prost.dacă: abur. E foarte probabil ca în fazele vechi limba română să fi primit unele influenţe germanice ( de la populaţiile migratoare). vatră. prin slavonă. dar acestea nu au putut fi clar dovedite. greacă. viezure ). IFLUENTELE ALTOR LIMBI ASUPRA LIMBII ROMÂNE influenţe vechi – slavă. chiar anterioare formării limbii române. a se bucura.naturale.. Unele dintre împrumuturile slave populare au devenit cuvinte din fondul principal. a trăi. copac. care era limba bisericească şi a cancelariei în ţările române. S-a exercitat pe cale populară – prin contacte cu populaţii slave. dar şi pe cale cultă. substratul îl constituie limba daco – geţilor. aşezate din sec. limbile romanice au suferit influenţa substratului ( limba vorbită de populaţiile cucerite ) şi a altor limbi cu care populaţia cucerită a venit în contact în cursul secolelor. 8 .

cu inversiuni şi construcţii simetrice ). flamură. care marchează epoca şi care nu se va păstra decât în mică măsură în secolele ulterioare este cel legat de administraţie. de ceremoniile şi divertismentele curţii. Influenţele târzii: în secolul al XVIII-lea. predominant conservator. complicate. triastă. catarg. mătase. mai accesibil cititorului de azi. prin intermediul limbii slave ( busuioc. dar cuprind cuvinte din lexicul fundamental – gând. ca şi prin cuvinte latino-romanice. livadă ). În textele epocii. oraş. zale ) sau mai târziu. Cuvintele greceşti pătrund direct ( arvună. Influenţa greacă veche se exercită asupra limbii române în secolele al VII-lea şi al VIII-lea. corabie. până în secolul al XII-lea. în ciuda particularităţilor regionale. care stau la baza unei terminologii filozofice şi ştiinţifice internaţionale. Lexicul turcesc. Împrumuturile din maghiară nu sunt foarte numeroase. în limba română pătrund cele mai multe împrumuturi din turcă ( limba puterii politice externe. datorită relaţiilor cu Imperiul Bizantin. unde au căpătat ulterior şi valoare de mărci distinctive ale limbajului bisericii ortodoxe faţă de cele ale altor biserici creştine. Alţii dezvoltă un stil narativ mai apropiat de vorbirea curentă şi.Împrumuturile culte din slavonă au avut în genere o circulaţie mai limitată ( în administraţie şi în biserică ). 9 . hârtie. Cele mai multe s-au păstrat în stilul bisericesc. a cărei dominaţie s-a accentuat ) şi din neogreacă ( limba domnitorilor fanarioţi şi a curţii lor ). fel etc. Aceasta este perioada în care se poate vorbi despre formarea unei conştiinţe retorice şi literare: apar autori care scriu cu intenţie estetic ( în fraze lungi. crin. se realizează o primă modernizare a vocabularului. comoară. stol. prin elemente greceşti culte. de aceea au fost înlocuite de împrumuturi ( mai ales latino – romanice ). dafin.

cu câteva oi lânga ea”. Acolo s-a rugat la Zamolxe „să nu o lase să fie pângărită de împărat”. în ajutorul tatălui ei asediat în cetate. Şi atunci Dochia a fost prefacută într-o bătrână ciobăniţă. Ea a fost „înfrîntă de armata lui Traian”. Baba Dochia (Dacia) a fost o realitate umană în perioada matriarhatului. 10 . Împaratul a luat-o în goană într-acolo şi Baba Dochia a rămas stăpână pe ţinutul acela şi de atunci poate mai trăieşte încă în munţi”. În Basarabia se întâlneşte „Baba Marta" în care s-a recunoscut numirea lunii martie. trecând pe lânga ea a întrebat-o daca a vazut prinţesa dacă. devenit Dochia. fiica regelui Decebal. Traian. Are ambele genuri. iar Dochia i-a arătat spre miazăzi. simbolizând „constituirea însăşi a poporului român" este mitul „Traian şi Dochia” . Aceasta susţine că Dochia. a înaintat în fruntea unei oştiri spre Sarmisegetuza. În legatura cu mitul Dochia. Etimologic. pe cînd în Moldova şi Basarabia sunt douăsprezece babe. cuvântul baba este străvechi traco-dac. Baba Novac) şi Baba Dochia. spre răsărit. Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie). masculin şi feminin: Baba Novac (Ion Georgescu. Numele acestui personaj a fost Dacia. a fugit cu resturile oastei în munti. Zilele se numesc „zilele babelor". În Muntenia.Mitul Dacic George Calinescu considera că „întâiul mit". cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legendă.

Vrednică de-a ei părinte. Zece oi. Acolo de rea furtună E lacaşul cel cumplit. De-a iubi a giuruit. Traian vede astă zână.DOCHIA ŞI TRAIAN de Gheorghe Asachi I La frumuseţe şi la minte Nici o giună-i samana. Dar când Dacia-au împilat-o Fiul Romei cel mărit. Pre cel care-ar fi scapat-o. Ea domnează-n vizunie Preste turme şi păstori. Frumuseţei ei se-nchină. Acea doamnă e Dochie. Unde vulturul răsună Al său cântec amorţit. Deşi e învingător. Se subgiugă de amor. II Între Piatra Detunată Ş-al Sahastrului Picior. a ei popor. De Decebal. Vezi o stâncă ce-au fost fată De un mare domnitor. III 11 . ea era.

V El petroasa ei icoană Nu-ncetează a iubi. striga. Zamolxis. 12 . Ea se-ndeamnă a fugi.Împăratu-n van cată Pe Dochia-mblânzi. cu grai ferbinte. IV Traian vine-n astă ţară. Te giur pe al meu părinte. Atunci ea. Tronu-i iarba înverzită. Acea piatră chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin. Prin a codrului potică Ea ascunde al ei trai. Şi de-a birui deprins Spre Dochia cea fugară Acum mâna a întins. Văzând patria ferecată. zeu. Astăzi rog nu mă lăsa! Când întinde a sa mână Ca s-o strângă-n braţ Traian. De-al ei zeu scutita zână Se preface-n bolovan. Acea doamnă tinerică Turma paşte peste plai. Schiptru-i este un toiag. Nici se poate despărţi. o. Pre ea pune-a sa coroană. A ei haină aurită O preface în şăiag.

Din a ei plâns naşte ploaie. Şi Dochia deseori Preste nouri luminează Ca o stea pentru păstori. Dacii si latinii 13 . O ursită-o priveghează. Tunet din al ei suspin.

bucurându-se de anumite privilegii. Cel care a reusit sa uneasca toate triburile intemeind o mare imparatie cu capitala la Sarmizegetusa a fost Burebista. În consecință. însă în cele din urmă victoria a aparținut Romei (338 î. Deși locuiau în orașe-state independente. Opinii ce sustin latinitatea limbii 14 . Ambițiile teritoriale romane au provocat unirea celorlalți latini împotriva sa (341 î. din nord. inclusiv romanii. primul rege al Daciei.Hr. 'latin' a încetat să denumească o etnie. Isi iubeau tara si o aparau cu strasnicie de dusmani si in asa fel se purtau. LATINII erau o populație italică antică din Latium Vetus (Vechiul Latium). unele dintre statele latine au fost încorporate în statul roman.In lupte purtau cu mandrie steagul care avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. dar nici de la lucratul pamantului nu se dadeau in laturi. ca o lume intreaga se minuna de ei. Ca niste lei se napusteau asupra dusmanului pentru ca dacii nu se temeau de moarte. iar locuitorii lor au devenit cetățeni romani cu drepturi depline. Treptat.Hr. Alții au devenit aliați ai Romei. devenind un termen legal. Cresteau animale si ingrijeau de albine. in si canepa. Aveau pluguri de lemn cu care isi lucrau lanurile de grau. care a migrat în această regiune în secolele al VIII-lea sau al IX-lea î. orz. socrul lui Aeneas. latinii aveau aceeași limbă (latina). Latinus era venerat asemenea lui Jupiter Latiaris pe Mons Albanus (Monte Cavo) într-un festival anual la care luau parte toți latinii. odată cu răspândirea puterii Romei în Italia.). le placeau cantecele si jocurile. Erau oameni veseli.Hr. aceeași religie și un puternic simț al înrudirii exprimat prin mitul că toți erau descendenții lui Latinus.DACII erau un popor de oameni vrednici si priceputi. mei.). dar mai cu seama erau indrazneti si viteji. La inceput dacii traiau impartiti in cete sau triburi.

sau se numesc şi acum.. în opera „Hronica românilor şi a mai multor neamuri.” Asemenea lui Samuil Micu. iară din partea coloniei carea s-au trecut Dunărea şi s-au aşezat în Dachia cea Noao. întîiu români. Grigore Ureche 15 .Samuil Micu este cel care. încearcă să dovedească sorgintea romană a poporului român : „Din partea coloniei.. precum firea şi vîrtutea îi mărturiseaşte (. a doua din obiceiuri. carii s-au numit după aceaia. a patra din nume. mai pre urmă munteni.s-au prăsit apoi toţi românii cîţi sînt de-a stînga Dunărei.. frătuţi. cum cură în Marea Neagră. după aceaia comani şi paţinachite. tocma cum s-au numit şi ceii ce au remas de-a stînga Dunărei..)”. tot de o viţă şi porodiţă sînt. încercând să dovedească provenienţa latină a românilor. sau cuzo-vlahi. conchide că acest lucru reiese din patru elemente : „întâiu din scriitori. apoi abotriţi. mocani. amu cotzo.. aşişderea şi din romanii pre carii i-au adus Marele Constantin din Trachia. iară mai pre urmă ţinţari. mărgineni. ci ori cum s-au numit. Gheorghe Şincai. Machidonia şi Thessalia.. adecă romani de sînge. moldoveni.”. a treia din limbă. amu vlahi. carea au remas în Dachia Veche. s-au prăsit românii cei ce sînt de-a dreapta Dunărei.

.1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă. ce le zicem latini. În sfârşit. ei zic panis. şi cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul”. al mieu în loc de meus.. consacrat special acestei probleme. intitulat „Pentru limba noastră moldovenească”..] şi altele multe din limba latină. pentru care conchide cu mândrie că „ de la Rîm (Roma) ne tragem. luându-se cele sfinte de la sârbi. s-au 16 .ei zic galina.. s-au mai adăugat mai târziu şi puţine cuvinte ungureşti.Grigore Ureche (aproximativ 1590 . iar altele foarte mici deosebiri. cronicarul Miron Costin realizează o sinteză a schemei structurii limbii române : „Unde trebuia să fie Deus. unde era coelum. Este primul care demonstrează latinitatea limbii române. În „ Istorie în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească”..de la rîmleni. aşa s-a stricat limba. frons – frunte. toate le-am înţelege. „Letopiseţul Ţării Moldovei”. el dă o probă de etimologii latine : „. În plus. Pentru a-şi convinge cititorii de acest adevăr. Unele cuvinte au rămas chiar întregi : barba – barba. avem cierul.mulier [. pâine.. găină. avem Dumnezeu sau Dumnedzeu. angelus – indzierul... într-un capitol din lucrarea . că de n-am socoti pre amănuntul. a cărui operă a ajuns până la noi. aşa şi luna. homo – omul.” Lui Grigore Ureche îi urmează alţi scriitori şi lingvişti care susţin în lucrările lor sorgintea latină a limbii române. muierea.

Moldovei şi Ţării Munteneşti şi românii din ţările ungureşti.”. din ce izvor şi seminţe sîntu lăcuitorii ţărei noastre.” Dimitrie Cantemir 17 . Iar în opera „De neamul moldovenilor. aşa şi românii poartă numele romanilor. din ce ţară au ieşit strămoşii lor”. ungurii – huni.” El dovedeşte că precum şi alte neamuri: „ franţozii – galii. aşa cum indică şi titlul.adăugat şi puţine cuvinte slavoneşti. turcii – otomani. cronicarul îşi propune să scoată „lumii la vedere felul neamului.

geograf. scrisa in limba romana intre anii 1719 si 1722. Este o lucrare de sinteza si infatiseaza conceptia 18 . om politic și scriitor român. în cultura noastră. El afirmă că “sântem urmaşii unui popor care a creat o civilizaţie şi o cultură clasică”.aprilie 1693 și 1710 . cărturar. autor. prezent şi viitor.d. istoric. enciclopedist. este unul dintre cei mai erudiţi umanişti. lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor înfăţişează trecutul îndepărtat al poporului nostru. În timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin voinţa forţei divine. Întreaga operă a lui Cantemir exprimă o concepţie superioară despre istorie faţă de cea a cronicarilor.Reluând o temă a cronicarilor moldoveni. Cantemir interpretează istoria dând atenţie cauzalităţii: “Nici un lucru fară pricină să se facă nu se poate”. Fără Basarabia. 21 august 1723). lingvist.“Basarabia dintre Nistru şi Prut este leagănul autentic al al civilizaţiei româneşti. etnograf. filozof. muzicolog.” Dimitrie Cantemir (n. "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este ultima opera a lui Dimitrie Cantemir. Dimitrie Cantemir.1711). ramasa neterminata. originea comună a tuturor românilor. România nu are trecut. domn al Moldovei (martie . 26 octombrie 1673 . compozitor.

rezultate din migratia popoarelor: Ungaria. din buni si tari parinti romani nascandu-se. Serbia. pezentand mai intai romanii din cadrul Imperiului Roman. precum si astazi tot asea o feresc. de peste 150 de izvoare. "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor " reprezentand prima incercare de a trata impreuna istoria romanilor de pretutindeni. aceasta este privita din perspectiva istoriei universale. originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat.. Apoi din buni si tari romano-moldo-vlahii. Polonia. Rusia. Cumania.poporul romano-moldovlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit. Muntenia si Moldova.savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane. Totodata." Opinii ce sustin dacismul 19 . Dimitrie Cantemir combate ipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatul Aurelian a parasit Dacia in anul 271: ".. concentrandu-se asupra intregii structuri a lumii romanesti. tratand. intr-o unitate deplina in cele trei provincii romanesti. apoi din Imperiul Bizantin si coexistenta lor cu statele dimprejur. cu o documentare extrem de bogata. a sangelui curatenie si a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fie ferit. Idesa de baza este continuitatea elementului roman in Dacia. Bulgaria. momentul intemeierii celor doua tari romane. ce din cetateni romani si din mari familii sa fie ales.

Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor. moarte demna. Moartea lui Gelu. In Decebal catre popor. legendarul Gelu. Cosbuc a evocat intr-un numar de poezii trecutul de lupta pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pana in zilele lui.George Cosbuc G. regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: „E rau destul ca ne-am nascut”. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal. De aceea. Pasa Hassan. Mihai Viteazul. Ostenii lui Tudor). numai pentru a sublinia ca viata in stare de robie ar mari chinul: „Mai vrem si-al doilea rau?”. cheama intreg poporul dac la lupta impotriva cotropitorilor romani. Motivarea este patetica. Lupta inseamna jertfa. Decebal. Cosbuc vede istoria ca o lupta neincetata pentru libertate sociala si nationala. de sublim patriotism: „Din zei de-am fi scoboratori C-o moarte tot sintem datori! 20 .

” „Eu nu mai am nimic de spus Voi bratele jurind le-ati pus Pe scut! Puterea este-n voi Si-n zei! Dar va ginditi. Ca zeii sint departe. eroi. Dar nu-i totuna leu sa mori Ori cane-nlantuit. Dusmanii linga noi!” George Cosbuc citate 21 .Totuna e dac-ai murit Flacau ori mos ingirbovit. sus.

” -“Cultura omoara naivitatea si stiinta goneste simplitatea. Mai vrem si al doilea rau? “ (Decebal catre popor) Mircea Eliade 22 .-“Gradometrul cultural al popoarelor e literatura.caci ea reprezinta averea sufleteasca a lor.” -“Viata asta-i bun pierdut Cand n-o traiesti cum ai fi vrut! Si-acum ar vreau un neam calau S-arunce jug in gatul tau: E rau destul ca ne-am nascut.

București . Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957. 28 februarie 1907. a fost un gânditor și scriitor român. DE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HAN 23 . titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Chicago). Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume. fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Filozof și istoric al religiilor.d. onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice.Mircea Eliade (n. 13 martie S. naturalizat cetățean american în 1966. opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată.V. foarte bine documentate. Avery din 1962. 22 aprilie 1986.

al împărăției morților. astfel si caracter htonic. așa cum a atras atenția Vasile Pârvan. Vasile Pârvan 24 . In lucrare sunt discutate originile religioase ale numelui etnic al dacilor. unii cercetători atribuie în mod arbitrar geto-dacilor (tracii de la nord de munții Haemus . Zalmoxis-a fost zeul suprem din panteonul geto-dacic. Eliade). La fel. Singurul care atestă în antichitate existenta numelui Gebeleizis este Herodot care spune că geto-dacii credeau în Zalmoxis care era numit si Gebeleizis de catre unii dintre ei În perioada modernă au apărut opinii care consideră că Gebeleizis ar fi fost un zeu al furtunii.In lucrarea "De la Zalmoxis la Gengis Han" ("De la Zalmoxis la Genghis Han")-1910. mitologia mortii din "Miorita". Unii consideră că monoteismul geto-dacilor a facilitat convertirea acestora la creștinism. Mitul cosmogonic romanesc isi reveleaza trasaturile sale specifice dupa ce descifram nu numai preistoria „dualismului“ balcanic si central-asiatic.munții Balcani) culturi și zeități care au fost specifice numai tracilor sudici aflați sub influența grecilor . cultul lui Zalmoxis nu poate fi inteles decat dupa ce se dezvaluie sensul initiatic al ocultarii si epifaniei zeului. Această idee s-ar afla în opoziție cu opinia unora care afirmă că religia geților ar fi fost politeistă. precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. vanatoarea rituala si intemeierea Moldovei. Dar. Alți istorici îl consideră ca patron al lumii subpămîntene. dar si sensul ascuns al „oboselii lui Dumnezeu„ dupa ce a creat Pamantul. cultul lui Zalmoxis. având. expresie surprinzatoare a unui deus otiosus reinventat de crestinismul popular intr-un efort disperat de a-l desolidariza pe Dumnezeu de imperfectiunile lumii si de aparitia raului. trăsnetelor și fulgerelor. Numele etnic al dacilor isi reveleaza semnificatia religioasa primitiva numai in universul valorilor specifice vanatorilor si razboinicilor. autorul a evidentiat rolul traditiilor religioase populare "intr-o istorie cu adevarat universala a religiilor" (M.

PARVAN 25 . cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său). S-a preocupat îndeosebi de arheologie. îndeosebi în staţiunile arheologice din a doua epocă a fierului. AFIRMATII V. arheolog. unele lipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări. a organizat o serie de săpături sistematice. epigrafist şi eseist roman. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor a scris Getica (1926). În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei. prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor. o vastă sinteză istorico-arheologică. preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane.A fost istoric.

El va apare la daco-geți în același timp ca și la celți.”Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu. fie de caracter sătesc. care erau politeişti geţii se arată în credinţele lor henoteişti”. ne stau mărturie uneltele descoperite de arheologi. fiind însă de altă formă. Şi totuşi chiar aceste atribute lipsesc la geţi: căci Zamolxis e aproape exclusiv întrebuinţat. În agricultură se folosea acu plugul cu brăzdar și cuțit de fier. nume care. În legătură cu menţiunea grecilor că zeul geto-dacilor avea un nume.simple atribute explicative ale puterii ori înfăţişării divinităţii. Despre înaltul nivel de dezvoltare atins de cultura daco-getilor din epoca lui Burebista. analog celui iranian nu se poate întemeia pe nici un document. Părerea că la ei am avea de-a face cu un dualism. abundă în toate așezările daco-getice.spre deosebire de restul tracilor. e de părere că sunt . el spune că aceştia i-au zis zeului din cer când Zamolxis când Gebeleizis. Vasile Pârvan consideră că această civilizație este una a lemnului. inspirată din lumea grecească.. care era infinită şi ca atare şi atributele ar fi putut să fie oricât de numeroase. în vreme ce Gebeleizis e cu totul excepţional aici ca apelativ al Zeului suprem. ci doar de atribute explicative ale puterii sale.. fie ele de tip proto-urban. nici geniul nu pot crea nimic fără tradiţie.“Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu.Hr. preluate ori nu din civilizația altor popoare. fac dovada că civilizația daco-getică este o civilizație a fierului. GETICA 26 .” -VASILE PARVAN afirma ca . Mulțimea și varietatea de forme a uneltelor de fier. Uneltele din fier în secolul I î.

testamentar. el si-a cenzurat intotdeauna voluptatea marturisirii intime. ca manuscrisele sale particulare sa fie arse). Astfel. Cercetările iniţiate de Vasile Pârvan între 1911—1927 au avut ca rezultat realizarea a numeroase lucrări de sinteză. tomul III al Memoriilor Secţiunii Istorice a Academiei. Xenopol.D. publicate de editura Cultura Naţională. O protoistorie a Daciei. plecând de la premisele stabilite de Vasile Pârvan şi folosind volumul din ce în ce mai mare de informaţie acumulat în prima jumatete a secolului XX a reuşit o evoluţie marcantă. lucrarea fiind recunoscută prin valoare monumentală. noi tipuri de abordare şi mai ales prin modul de gândire istorică relevat. reuşind astfel să redea o imagine mult mai completă decît cea la care ajunsese. Opera fundamentală şi-a primit numele după titlul mai vechi al monografiei istorice scrise de grecul Criton. Istoricul s-a confesat rar. la vremea lui. în seria III. un punct de plecare în noi reconstituiri şi exegeze. Chiar stiinta sa i-a dat lui PARVAN o conceptie grava asupra existentei. Dezgropand mereu urme ale unor civilizatii moarte. unde se încerca pentru prima oară introducerea originii si evoluţiei culturii şi civilizaţiei traco-getice în circuitul istoriei universale. Pârvan. chiar foarte rar (ca si Kafka. Şcoala de arheologie românească îşi întemeiază progresul remarcabil tocmai pentru că. un punct de referinţă de care nici o altă gîndire arheologică nu poate face abstracţie. In principiu. el a cerut. opera de căpătîi a lui Vasile Pârvan (1882-1927) a fost prezentată ca memoriu de specialitate în şedinţa din 27 iubie 1924 a Academiei Române şi a fost tipărită în 1926. Getica rămâne o carte clasică de gîndire istorică. atît datorită dimensiunilor considerabile cît şi prin aportul de noi idei. activitate ce are ca apogeu Getica.Getica. Mircea Eliade considera ca PARVAN reprezinta momentul apolinic al culturii noastre. istoricul 27 . medicul lui Traian —şi a constituit un eveniment de maximă importanţă şi cu un profund impact asupra culturii româneşti antebelice. Concepţia lui Vasile Pârvan asupra istoriei depăşeşte cadrul precis delimitat al filozofiei istoriei cum a fost de pildă dezvoltat de A.

care. incorporate" macar pentru o clipa in sufletul nostru muritor.a ajuns sa intoneze un elogiu entuziast geniului uman. In actul ritualic al comemorarii. Concluzii 28 . trecutul reinvie. renaste perpetuu. invins. al amintirii. readus in actualitate. iar fiecare dintre noi traim astfel „maiestuosul gand al unei umanitati eterne.

105-106. 29 .care pentru a demonsta caracterul latin al limbii romane. Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in mai multe imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 . LATINITATEA este un „curent aparut in lingvistica si in filologia romaneasca in sec XIX.Temelia limbii si a poporului român o reprezinta conceptele de latinitate si dacism.a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine.incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil. prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana.afirmat la inceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala. care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.” DACISMUL este un “curent in istoriografia autohtona.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful