You are on page 1of 22

Capre

Pe cele trei 3 ha poti sa-ti cultivi un borceag (amestec furajer de leguminoase cu cereale
paioase), e foarte valoros ca fan pentru iarna..
Poti sa folosesti cu succes Alba de Banat
Oricum, ma gandeam sa imi cumpar o mica moara cu ciocanele... in felul asta imi pot prepara
singur ratiile furajere pentru animale, ...
O sa iesi foarte rentabil cu morisca... Ia-ti si un amestecator - de preferinta orizontal, ca-i mai
mic - cele verticale sunt de capacitate mai mare.
05.30 - 07.00 - asist la muls , notez cantitatea de lapte obtinuta , discut cu ciobanii daca au
aparut probleme medicale la capre , incheg laptele , furajare cu tarite inainte de trimite caprele
la pasune , schimbat apa in adapatori pentru prinz
- 12.00 - 14.00 - bis fara furajare cu tarite
- 19.00 - 21.00 - bis ca la prinz

cind eram prin facultate '93-'94 aparuse brenac-ul. fiind mare consumator de brinzeturi si
lactate eram innebunit dupa brenac!!! si nu numai eu ! nu avea concurenta pe piata atunci . nu
exista pe piata acum un brand puternic de brinzeturi din lapte de capra

cauti noi clienti , cazul meu vecini , prieteni , cunostinte , deocamdata nu fac fata sa satisfac
toata lumea ca s-a dat sfoara in zona

Nu sunt multi cei care beau cu placere lapte de capra (eu unul beau, dar daca e sa aleg, il
prefer pe cel de oaie sau vaca ...bine, eu sunt un caz aparte, cred ca as bea orice fel de
lapte ...), asa ca riscul de a ramane cu el nevandut este mare. Deci, ii musai sa-l faci branza.
Rasa piovitene da multa branza ..parca

Deci, de furajat, de muls, de ... visat, am stabilit. Ce faceti cu laptele ? Laptele, cel mai bine e
sa fie stocat intr-un tanc cu racire (un fel de bazin de inox, de capacitate variabila, cu instalatie
de refrigerare), pana cand vine masina sa-l ia la fabrica ... Sau, puteti sa va apucati sa va faceti
singuri branza ... Spor la treaba !

300 kg griu la ha la teren agricol neirigat , asta e minimul practicat , am un frate care a lucrat
la ADS si stiu ca asta era minimul practicat de ei ! Asta ar insemna 150 ron/ha.

Cam atit vrea si consiliul local de care apartine pasunea respectiva , insa mi se pare prea mult!
Mai ales ca trebuie imbunatatita ! Le-am oferit 30 ron/ha/an , reactiile probabil le voi avea
zilele urmatoare !
Da-le si tu, 30 in contul primariei si restul pana la 150 in mana ... bonus pentru inceput de
afacere ..
Ceilalti cu siguranta ii voi castra pentru pastrama la toamna

Dupa cum ti-am mai spus, o sa ai musai nevoie de tapi pentru ca sa ai iezi si lapte... Acu', nu
e nevoie de tapi de rasa daca nu vei pastra pt. prasila iezii ce vor rezulta. Parerea mea:
pastraza sau cumpara cativa tapi ieftini dar tineri si vigurosi - pentru ca sa produci iezi si lapte
- si cand mai "curge" cash-flow-ul iti iei si tapi meseriasi...pentru ca sa-ti maresti efectivul...
Caprele care nu au ramas gestante pune-le bine pe o lista neagra si, daca nu intra in calduri
spre toamna si nu raman gestante, sacrifica-le odata cu iezii in primavara si fa-le bani ... Ar
trebui sa-ti procuri un aparat de diagnosticat gestatia timpurie (in prima luna) ...ceva cu
ultrasunete.
? Aaa, si pana incepe la tine sezonul de monta o sa-ti caut o schema de sincronizare a
caldurilor cu preparate hormonale - se desfasoara cam asa: se injecteaza la toate caprele un
produs hormonal in mai multe reprize (o sa te informez exact ...) si dupa ultima repriza se
organizeaza monta in harem cu un anumit numar de capre per tap. Ce nu ramane gestanta, nu
mai are rost sa te zbati ... o tai de pe lista si pastrama scrie pe ea ...

am casul vindut cu doua zile inainte de a-l produce! 13 lei/kg , iar cei cu magazinele il vind cu
16 lei/k

ste rentabila cresterea caprelor exclusiv prin furajare la padoc, nu la grajd - si s-o luam cu
intrebarea ta de la coada... Este neaparat necesar, obligatoriu si musai (IMG: un padoc.
Animalele trebuiesc tinute cat mai mult in aer liber, partial la soare (dimineata si seara pe
canicula) si partial la umbra (deci ai nevoie partial umbrit). Au nevoie sa faca miscare si au
nevoie de radiatie ultravioleta pentru a sintetiza vitamina D in organism, multe fenomene care
se petrec in organism au nevoie de soare si, in general lumina...

eferitor la cresterea prin furajare la padoc, este rentabila daca te indrepti spre cresterea
intensiva, in mod profesional: rasa specializata, culturi furajere (inclusiv si mai ales referitor
la masa verde) intensive, mecanizare etc. Vei avea furajare pentru timp de vara si alta pentru
timp de iarna. Trebuiesc facute totusi niste calcule detaliate ...

Ferma de capre / vaci / oi >>> fabricuta de lapte (in asociere sau de unul singur, daca te tine
"banana"...) >>> magazin de prezentare si desfacere >>> eventual si un mic barulet lacto-
vegetarian

Un sfat: incearca sa cumperi si ceva Alba de Banat. Este o rasa romaneasca destul de veche,
creata pe baza de Saanen. Si vino si in toamna la Indagra, la Bucuresti, poate ne intalnim cu
ocazia asta mai multi si mai stam de vorba ... E posibil sa gasesti si ceva fermieri crescatori de
capre de rasa, care sa vanda tineret de prasila la un pret mai accesibil...

 Preventiv, eu recomand in perioada de intarcare (inainte cu o saptamana si dupa intarcare


vreo 3 saptamani) administrarea la tineretul intarcat (vitei, miei, iezi, manji, purcei) de
suplimente cu probiotice (culturi de bacterii acidolactice), care vor "reconstrui" flora
intestinala benefica. Daca nu aveti suplimente cu probiotice, dati-le tata iaurt ! Cam o jum'ate
de litru per cap si zi.

Apropo de capre, ia poftiti un studiu cu titlul : "AMELIORAREA PRODUCTIEI DE LAPTE


LA POPULATIILE DE CAPRINE PRIN ÎNCRUCISARI CU CELE MAI BUNE RASE
SPECIALIZATE

Qoroo a zis

Eu am importat in 2006 100 de capre saanen din franta si va sfatuiesc sa nu faceti aceasta
greseala. De ce? 1. 1 animal de acest fel costa acolo cca 400 de euro2. drumul pentru 100 de
animale (minim) este de 12000 de euro3. animalele se aclimatizeaza foarte bine dar nu
maimult de 70% din efectivAstfel facetzi socoteala cat va costa un animal de fapt. Nu am pus
la socoteala perioada de carantina care pe mine m`a costat cu medicamente ,
veeterinari,controale si autorizarea spatziului de carantina peste 2500 de euro.Animalele in
primul an de viatza le tzinetzi "degeaba" pt ca ele vor intra in productzie abia dupa prima
fatare. In skimb, dupa prima lactatzie am obtzinut o medie de 4-5 litri de lapte / zi de la un
animal. Sunt extraordinar de productive numai daca ai si grija lor. Plus iezi pe care la varsta
de 5 luni deja ii potzi vinde ca genetica la un pretz de 350 euro iada si 380 tzapul (fara tva),
kiar aici in tzara, shi mai nou in Rep. Moldova. Ca mentziune ash spune ca o capra fata 2 iezi,
si kiar 3, deci sunt foarte profitabile shi din acest punct de vedere.Am citit undeva pe forum ca
cineva purta o disc cu un crescator din Braila in vederea akizitzionarii de astfel de capre
(presupun ca eu eram crescatorul) ), deshi nu`mi aduc aminte sau mai bine spus nu`mi dau
seama cine ar putea fi. Rog persoana sa ma contacteze pt skimb de pareri macar. Incepand din
iulie 2009 scot si eu spre vanzare produshii mei(iezii) de anul acesta.

Daca ar fi dupa mine, as proceda astfel:

- as cumpara Alba de Banat, dar "spuma targului", nu cazaturi... Femele. Ca o paranteza, rasa
Alba de Banat a fost formata cu ajutorul rasei Saanen.
- as cumpara tapi Saanen (cam un tap la 7-8 femele), pe care i-as tine "in puf". As face monte
intre acesti tapi si caprele Banatene, vreo doi ani la rand, dupa care as schimba tapii Saanen cu
altii. Tot Saanen, dar ne-inruditi. Si cu cei noi as monta capritele obtinute in primii doi ani. In
felul acesta as avea doua incrucisari de infuzie cu Saanen, intr-o populatie de Alba de Banat.

Chestia asta cu schimbatul tapilor se poate face la buna intelegere intre doi crescatori: ambii
cumpara tapi Saanen in acelasi an, dar de origini diferite. Dupa doi ani, fac schimb de tapi si
evita alte cheltuieli suplimentare, fiecare avand avantajul unui material genetic "proaspat".

In felul acesta as minimiza riscul ne-aclimatizarii si as folosi si fenomenul "heterozis" (cine


stie un piculet de genetica ...). Plus ca as da si mai putini bani, poate cu rezultate mult mai
bune ...
asul il vind proaspat la piata , 2 magazine alimentare cu bon de achizitie plus 2 restaurante !
Ceea ce ramine il sarez , il pun la borcane de sticla de 20 kg si il voi scoate la vinzare la iarna

Pentru vanzari in piata cea mai simpla forma de autorizare este pe Produs
Traditional.Demersurile trebuiesc facute la DSV, ei te autorizeaza dupa ce ai o
laptarie(camera de prelucrare a laptelui) cu ,,minimum de igiena" (fiecare DSV interpreteaza
conditiile dupa bunul plac si cat de amabil este doctorul zonal care vine in inspectie la
laptarie), apoi analizele pe produsul finit respectiv telemeaua de capra,care costa 300 lei
analiza,certificat de sanatate al animalelor precum si a celui care prelucreaza laptele,persoana
juridica a producatorului sau simplu certificat de producator de la primaria de domiciliu (in
functie de DSV),reteta de produs traditional. S-ar putea sa-mi fi scapat ceva, oricum o vizita
la DSV o sa te lumineze sau sa te intunece. Succes.

pai ai nevoie de certificat de sanatate pentru animale cu toate vaccinele la zi si sa nu fie mai
vechi de 2 zile si masina trebuie sa fie autorizata iar soferul sa aibe ceva cursuri
facute...oricum nu indeplinesc conditiile astea de transport dar eu transport 5 capre si nu catea
sute asa ca nu cred sa fie probleme la vama. in privinta actelor pentru animale acolo sunt
perfect legal
Vreau sa profit de ocazie si sa dezvolt putin ideea importului de animale vii.
Cumpararea de animale vii din Elvetia reprezinta import comunitar (Elvetia nefiind in UE).

Documentul sanitar-veterinar se numeste in romaneste DVCI (Document Veterinar Comun de


Intrare), in franceza DVCE (Document Veterinaire Comun d'Entree), iar in engleza CVED
(Common Veterinary Entrance Document).

Inainte de a pleca in Elvetia pentru a cumpara capritele, fermierul roman trebuie sa se duca la
DSV-ul judetean de care apartine, pentru a se inregistra ca importator de animale vii. Este
posibil ca DSV-ul local sa solicite conditii de carantinare pentru animalele nou achizitionate.
Dupa inregistrare, ferma respectiva primeste un numar de cod, valabil pe tot cuprinsul UE, in
sensul ca, daca medicii veterinari din orice tara UE vor cauta respectivul cod pe site-urile
specializate ale UE (pe care in mod normal se afiseaza toate datele cu caracter veterinar din
UE), vor gasi ferma respectiva cu adresa sa.

Medicul veterinar elvetian zonal, de care apartine ferma vanzatoare - atentie, au program
foarte strict si daca te prinde plecarea din Elvetia vineri la 16:01, stai in poarta fermei pana
luni la 8:00 - va elibera un document foarte asemanator cu DVCI-ul (pentru ca serviciile
veterinare elvetiene si-au armonizat documentatia cu cele ale UE), in care trebuie sa treaca
codul de autorizare al fermei cumparatoare si codul de autorizare al fermei vanzatoare.

Deci nu se pot cumpara animale vii de la orice ferma din Elvetia, ci numai de la cele
autorizate pentru export (de catre serviciul veterinar elvetian).

La intrarea in UE (la acel punct de frontiera de unde se iese din Elvetia si se intra in UE),
medicul veterinar comunitar de frontiera va intocmi DVCI-ul. Fie ca e austriac, german,
italian sau francez, el va considera intrarea in UE la acel punct de frontiera.

Pentru intocmirea DVCI-ului sunt necesare: documentul eliberat de veterinarii elvetieni (in
care se mentioneaza identificarea animalelor - prin crotalii sau microcip, vaccinarile si
testarile serologice si alergenice ale animalelor si codul de autorizare al furnizorului ca ferma
de export, precum si autorizarea vehiculului pentru transport de animale vii - daca este camion
romanesc trebuie sa aiba autorizatia eliberata de DSV-ul de domiciliu).

Pe DVCI se mentioneaza si poarta de intrare in tara comunitara de destinatie finala (adicatelea


RO), pentru ca medicii romani de frontiera de la acel punct vor fi anuntati de sosirea
camionului de colegul lor comunitar care a intocmit DVCI-ul.

La sosirea in frontiera romaneasca se printeaza inca o data DVCI-ul in limba romana de catre
medicul de frontiera (si aceasta versiune romaneasca se va folosi pentru procedurile vamale si
veterinare), se stabileste la ce punct vamal din tara se face vamuirea si care este destinatia
finala a animalelor. Odata vamuirea fiind facuta la respectivul punct vamal de destinatie finala
(si obtinut DVI-ul - declaratia vamala de import), se face o vizita cu toate documentele la
DSV-ul local pentru inregistrarea importului.

Iarasi, este posibil in functie de situatia epizootologica a zonei de unde s-au cumparat
animalele (si care se anunta la medicii veterinari din toata UE prin canale oficiale), ca DSV-ul
local sa solicite efectuarea unei perioade de carantina, cu diferite testari de laborator. Care
testari se fac contra cost, pe cheltuiala importatorului... De abia acum animalele sunt la
dispozitia importatorului si acesta le poate vinde mai departe altor clienti.
De aceea ai nevoie cam de 0.25-0.5 hectare de teren (pasune si faneata) per cap de rumegator
mic, pentru a-i asigura fanul si masa verde tot timpul anului (daca vrei sa ai productie buna de
lapte, ii dai fan si vara, la discretie in grajd, pe timp de noapte).

Cu cat vei lucra mai bine terenul destinat masei verzi si fanului, cu atat vei avea o productie
mai mare raportat la suprafata si si vei avea nevoie de mai putin teren per cap de capra (deci
vei tinde catre 0.20-0.25 ha per cap).
Gardul o sa-l faci cel mai ieftin pe plan local, cu materiale si mana de lucru din apropiere ...
Daca vrei ieftin-ieftin, poti sa faci gard viu, din gladit(z)a - un fel de salcam cu ghimpi mari,
nu trece nimic printre ele cand se indesesc (in 3-4 ani de la plantare)...
Constructia, iarasi - facuta pe plan local va fi cea mai ieftina. Ce te va costa cel mai mult vor
fi animalele si instalatia de muls. Taxele se pot afla de la DSV judetean, in momentul cand
vrei sa te apuci de treaba...
apoi pasunea este importanta, deoarece trebuie ori sa fie insamantata ori un teren neproductiv
cu foarte multe buruieni si tufe de maracini pe el ca sa fie propice pentru capre deoarece nu le
place pasunea crescuta natural pe care pasc oile sau vacile, cel putin in zona de deal,
subcarpatica, iar daca nu ai pasune buna nu ai lapte.

Si au infiintat ferme in care caprele stau toata ziua in padoc, sunt hranite cu masa verde cosita
mecanizat, primesc ratii de concentrate calculate taman pentru ele si (foarte important) sunt
mulse mecanic. O astfel de ferma cultiva tot furajul fibros de care are nevoie - pentru masa
verde sau fan - si este foarte productiva prin instalatiile de muls specializate. Plus ca laptele se
colecteaza centralizat, in tanc de racire, iar casul se incheaga profesionist, dupa reteta.

1. Starea robei (a lanii de pe corp): sa nu aiba zone depilate (suspiciune de scabie). Se


apuca si se trage cu mana de lana in mai multe zone (spinare, coapse, burta). Nu
trebuie sa se smulga.
2. Mersul sa fie ritmic, fara schiopaturi (suspiciune de pododermatita)
3. Pielea capului sa nu aiba plagi, cicatrici, cruste - a se observa atent daca sunt
scurgeri din nas sau din ochi (daca au cruste la nari sau pe langa ochi), daca ambii ochi
sunt functionali (daca vede cu ambii ochi), aici se pot observa pete pe globul ocular
(keratite) eventual lipsa globului ocular - indica in general oi batrane, care au suferit
accidente.
4. Mamela - trebuie sa aiba pielea curata, fara noduli, plagi, cicatrici. Daca se incearca
a se mulge (intarcata fiind), nu trebuie sa se scurga nimic (serozitati, puroi, sange etc).
La palparea profunda nu trebuie sa se simta induratii si nu trebuie sa fie dureroasa.

Atentie mare la pielea mameloanelor - fara cicatrici, noduli, plagi. Mameloanele


trebuie sa nu fie fierbinti, ci aproape reci !

5. In zona anusului se observa daca lana e curata. Urmele de diaree determina o


suspiciune de paratuberculoza. Fecalele de oaie sunt aglomerate, cu aspect de
"masline". Deci, in nici un caz nu pot fi moi, apoase.

Anglo Nubier in vederea obtinerii de ceva iedute pt cresterea productiei de lapte si restul de
75 cu Boer pt productia de carne!De ce am am ales Anglonubier si nu Sanen?pt simplul fapt
sa Sanen sant foarte pretentioase ,mai ales in zona de deal si in al doilea rand Anglonubier
au4,5 grasimi adica lapte din care voi face o branza ff. Buna
Pentru cine nu stie, Anglo-Nubian aduce ca "plusuri" un procent de grasime mai mare (intre 4
si 5 %), o dezvoltare mai buna a iezilor (catre carne) si o mai lunga durata a lactatiei.
Ca "minusuri" vine cu o productie mai mica de lapte.
De asemenea (asta poate fi si + si -), se descurca mai bine intr-un climat mai calduros - ceea
ce poate fi avantajos in Banat, dar ne-avantajos in Maramures.

Fa^n (de preferinta de lucerna), la discretie. Sa aiba tot timpul in jgheab. Completat pana sus,
seara, la culcare.

Nutret concentrat: cam 350-400 g pe zi (ca are iedut si e in lactatie; cand se termina lactatia,
doar 200 g pe zi) format din 70-80 % tarate de grau si 20-30 % uruiala de porumb. Uruiala, nu
faina macinata fin, ca produce impastarea rumenului. Se administreaza de obicei dimineata,
dupa muls. La galetusa. Daca vrei neaparat (dar nu-i musai), poti sa bagi si ceva srot de
floarea soarelui. Cam 10-15 %.

Inca ceva: drob de sare ! Nu glumesc. Se gasesc in comert niste calupuri de sare imbogatita si
cu alte minerale. Sa nu lipseasca din grajd.

http://groups.yahoo.com/group/cresterea_caprelor

Nu te apuca sa cultivi paioase pentru capre.

Una la mana, nu e rentabil sa cultivi paioase (grau, orz, ovaz, secara ...) pe 5 ha. Te costa mai
mult decat daca cumperi cerealele in perioada recoltarii. Paioasele sunt rentabile daca le
cultivi pe cel putin 200-300 ha

cuma, sa ma intorc la Carpatina: din ceea ce se cunoaste la noi, cantitatea de lapte per lactatie
ar fi undeva intre 250-300 de litri, dependenta bineinteles de factorii care i-am precizat mai
sus.

Rasele de capre specializate pt. lapte (Saanen, Anglo-Nubian, Nobila Germana, Alpina
Franceza etc) au o productie de lapte care incepe de pe la 600-700 litri si poate ajunge peste
1000 de litri...

Este foarte greu de spus. Generatia F1, in general in orice hibridare, datorita fenomenului
heterozis, este extrem de performanta. Asadar, in F1 (adica prima generatie) s-ar putea sa ai si
o foarte buna productie de lapte, dar si o rezistenta deosebita la factorii de mediu. Mai tarziu,
la generatiile F2, F3 (incrucisate tot cu Saanen), productia de lapte se va consolida, dar
rezistenta va scadea ... Adica respectivii produsi vor tinde tot mai mult catre Saanen.

QUOTE
si in ultimul rand ... cat ar costa un tap saanen (aproximativ)?
multumesc frumos

Depinde si la ce va^rsta il cumperi. Eu l-as lua ca^rlan. Adica de vreun an jum'ate, doi.
Ca tot veni vorba de alaptat artificial - la biberon sau la caldarusa - puii mamiferelor
rumegatoare (vaci, capre, oi): laptele trebuie administrat cald ! Poate chiar la temperaturi
mai mari de 37 de grade, nu-i bai.
De ce cald si nu rece ? Pentru ca rumegatoarele au stomacul compartimentat in patru
compartimente si laptele administrat rece ajunge in rumen. Unde fermenteaza si da niste
diarei groaznice. Multe din ele letale.

Noi intotdeauna am recomandat fa^n, radacinoase (sfecla, morcovi etc ...), bostanoase
(dovleci) si concentrate. Nicidecum scaieti, maracini, ramurele sau boscheti ... Cum le dai,
asa-ti dau.

Standurile de muls sunt destul de ... standard. Si modulare.


Le cumperi cu totul, in functie de ca^te locuri de muls vrei si de ca^ta forta de munca dispui.

De exemplu, pentru 1-2 persoane care mulg, iti trebuiesc standuri de muls cu 5-10 locuri de
muls. Ideea e ca atunci cand termini de pus aparatul la capra de pe ultima pozitie, sa nu fi
trecut mai mult de 20-30 de secunde de muls "in gol" la capra de pe primul loc.

Mulsul in gol inseamna mulsul care se continua dupa ce s-a golit mamela de lapte. Daca se
prelungeste (peste 30 secunde - 1 minut) devine dureros si poate provoca hemoragii capilare
datorita depresiunii formate in mamela. Este acelasi efect ca atunci cand o pustoaica face o
depresiune cu buzele si dintii pe pielea ga^tului unui baiat (sau invers) - apar hematoame.

Nici mulgerea incompleta nu e recomandata. Aceasta determina mamite (inflamatia mamelei),


cu consecinte uneori grave. Cel mai bine este sa lasi sa se mulga "in gol", dar doar ca^teva
secunde.

Deci, ca sa revin la numarul locurilor de muls - este si in functie de dexteritatea mulgatorului -


ca^t de repede e in stare sa fixeze aparatul de muls. Pe la^nga asta mai tine si de starea de
igiena generala a ugerelor - si a caprelor, adica a adapostului, in general, pentru ca daca te
apuci ca la fiecare muls sa speli ugerele caprelor (ca la vaca ...) te apuca seara pa^na termini
mulsul de dimineata ...

Deci, igienizarea ugerelor si eventuala tundere a parului de pe flancuri, se face intre mulsori.
Iar pastrarea curata si uscata a asternutului este esentiala ...

Incearca si cauta cu Google pe " chevrerie"sunt atatea lucruri interesante despre capre si
despre ferme de capre ,eu am invatat multe de acolo,iar ptr.branza incearca la "fromage de
chevre" Cu parere de rau dar pe saiturile noastre nu am gasit mai nimic.

E cam peste mana sa-i tii separat ... Ar trebui sa fie destul de cald in adapost. Rumegatoarele
se multumesc cu 14-16 grade temperatura. Pune-le paie la discretie ca asternut. Sa ajunga
pana la burta caprei. Le va fi suficient de cald. Si sa nu fie curenti de aer.

Se numesc "creioane de ecornat". Sunt un fel de batoane fabricate din soda caustica. Se
manipuleaza cu manusi, in felul urmator: se cresteaza cu un bisturiu mugurul cornos al
cornisorului (dupa o prealabila dezinfectie locala cu tinctura de iod). Sa razuie cu bisturiul
pana cand incepe sa sangereze.

Se freaca bine cu creionul de ecornat zona razuita. Pe acea zona se va forma o mica plaga de
arsura chimica, care va distruge mugurul cornos. Dupa ce se formeaza o "coaja" pe acea
plaga, se poate acoperi cu un unguent cu antibiotice, pentru prevenirea supra-infectarii.

Pa^na la vindecare, iedul (mielul, vitelul) va scutura uneori enervat din cap, ca si cum l-ar
deranja ceva. Nu va speriati. Il jeneaza plaga de ecornare. In mod normal, in circa 2-3
saptamani rana se vindeca singura.

Ehee, katilinus tata, eu incep sa raspund la topicuri de sus in jos, si pa^na sa ajung la capre,
trec doua zile...

Cand aveam doar 4-5 topicuri la "afaceri", erau usor de urmarit.


Acu'... ne-a trebuit arie agricola, cu sub-arii si topicuri care mai de care, vezi de te poti tine la
ele... Bine zicea vorba aia: "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se implineasca ...".
Ei, ma alint si eu, ca altminteri, tare mi-e drag de aria asta ...

QUOTE (katilinus @ 14th January 2010, 00:02)


...1.citesc acum o carte despre capre (scrisa de un neamt) si ... e adevarat ca se cresc in unele
zone caprele ca si vacile? adica.. legate, in staul?

Una la ma^na: nici vacile nu se recomanda sa le tii legate in staul - s-au produs multe
accidente datorita acestei asa-zise tehnologii, cu multe vaci gasite spa^nzurate in lant. Nu
glumesc deloc.

Vacile se tin libere, in staul.

Doi la ma^na: se pot creste foarte bine caprele tinute in grajd si la padoc (padoc = o curte
acoperita pentru adapostirea de soare puternic sau ploaie, alaturata grajdului). Fara a fi scoase
la pasune, cu furajarea la padoc - masa verde cosita, fa^n, concentrate. Cu muls mecanic, cu
statie centralizata de muls.

QUOTE
2. foloseste cineva vre-un aparat de ars coarnele la iezi? cumparat / fabricat?

Se numesc "creioane de ecornat". Sunt un fel de batoane fabricate din soda caustica. Se
manipuleaza cu manusi, in felul urmator: se cresteaza cu un bisturiu mugurul cornos al
cornisorului (dupa o prealabila dezinfectie locala cu tinctura de iod). Sa razuie cu bisturiul
pana cand incepe sa sangereze.

Se freaca bine cu creionul de ecornat zona razuita. Pe acea zona se va forma o mica plaga de
arsura chimica, care va distruge mugurul cornos. Dupa ce se formeaza o "coaja" pe acea
plaga, se poate acoperi cu un unguent cu antibiotice, pentru prevenirea supra-infectarii.

Pa^na la vindecare, iedul (mielul, vitelul) va scutura uneori enervat din cap, ca si cum l-ar
deranja ceva. Nu va speriati. Il jeneaza plaga de ecornare. In mod normal, in circa 2-3
saptamani rana se vindeca singura.

QUOTE
3. ce faceti voi cand aveti iezi? incalziti adapostul? mutati iezii intr-un loc separat si ii duceti
la un anumit timp la papica?
E cam peste mana sa-i tii separat ... Ar trebui sa fie destul de cald in adapost. Rumegatoarele
se multumesc cu 14-16 grade temperatura. Pune-le paie la discretie ca asternut. Sa ajunga
pana la burta caprei. Le va fi suficient de cald. Si sa nu fie curenti de aer.

QUOTE
4. cum procedati cu caprele mari, care au coarne? (problema mea e ca am 2 cu coarne, 2
fara... ). adica... cum pot sa le tai?

Se poate face operatie chirurgicala de ecornare. Nu o faci tu, ci un medic care se pricepe.
Dupa acesata operatie, cam scade productia de lapte vreo 2 saptamani, dupa care revine la
normal. Din cauza traumatismului.

QUOTE
5. ar putea posta cineva, va rog frumos, o schema de vaccinari / deparazitari pt 1 an?
...

Sa o luam pe rand: deparazitarile. Se pot folosi produse separate pentru deparazitare interna si
externa, sau produse injectabile care au efect endectocid - adica actioneaza atat asupra endo-
cat si ecto-parazitilor (adica interni si externi).

Eu unul recomand a doua categorie de produse.

Aceste produse pot actiona asupra tutror sau numai asupra unora din parazitii interni. Parazitii
interni care se incadreaza in categoria helmintilor (viermi) se impart in: nematode (viermi
rotunzi), cestode (viermi plati) si trematode (viermi hepatici, lanceolati).

Unele produse injectabile actioneaza numai asupra nematodelor si a ectoparazitilor. Altii


actioneaza asupra nematodelor, trematodelor si ectoparazitilor. Iar cele mai capabile produse
prind nematodele, cestodele, trematodele si ectoparazitii. Adica majoritatea parazitilor interni
si externi.

Sunt multe de spus despre paraziti. Au cicluri evolutive diferite si de multe ori este nevoie de
gazde intermediare pentru a se completa ciclul de viata al parazitului respectiv.

Fiecare producator de antiparazitare vine cu un protocol de tratamente antiparazitare


periodice, aceste protocoale fiind discutate intens, ata^t pro sau contra, chiar de medicii
veterinari.

In functie de experienta proprie, fiecare medic veterinar are anumite opinii profesionale
referitoare la deparazitari. Acestea variaza, in functie de zona unde respectivul medic a lucrat,
de produsele cu care a lucrat si de informatiile de ultima ora la care acesta are acces.
Referitor la alegerea mea fata de un antiparazitar injectabil, ca medic veterinar, pentru a nu
influenta alti useri si a nu se crede ca fac reclama, trimite-mi PM si-ti spun.
Ti-am promis ca o sa caut, acum am gasit timp
...

- vaccin contra clostridiozelor (unde scrie


ovine e valabil si pentru caprine), fabricat de
Intervet: aici

- vaccin contra rabiei (da, da, poate apare si la


caprine - mai ales la cele pascute prin mediul
silvatic, se pot intalni cu un dihor turbat... si
hatz !), tot de la Intervet: aici

- vaccin contra agalaxiei contagioase - fabricat


de Pasteur: aici

- vaccin contra antraxului - Pasteur: aici

Ca sa nu ne mai lungim, toata oferta de


vaccinuri si seruri de la Pasteur, aici (atentie:
pentru toate speciile, nu numai ovine si
caprine).

Mai cautam si altele...

Pa^na atunci, download-ati prospectele


vaccinurilor si cititi-le.

Si cred ca era vorba de tarate de grau, nu grau ca atare. Taratele de grau sunt lactogene la
rumegatoare, adica stimuleaza secretia de lapte

ca sa nu mai cautati in arhive... retetele propuse pana acum au fost:


a. 50%tarate 10% orz 10%porumb 20% srot 10% pvm
b.70% tarate 20% porumb 10% srot floare

a) era pentru gestatie si b pentru lactatie,

Imbaierea pentru picioare se face cu o solutie de lapte de var cu sulfat de cupru 10 %. Solutia
ti-o prepari tu (iei un sac de var hidratat si pui 10% sulfat de cupru, totul dizolvat in apa), si de
preferinta sa fie cat mai proaspata cand calca prin ea. Dupa circa 15-20 de capre o schimbi.
Daca poti sa le faci sa stea cam 5 minute in solutia asta (nu numai sa se plimbe prin ea), ar fi
perfect. Cu cat penetreaza mai bine in toate structurile ongloanelor, cu atat mai profund
dezinfecteaza ... Nu dauneaza iezilor. Ii imbaiezi pe toti, mame, iezi, tapi.

Daca unghiile sunt infectate deja si umflate mai intai le cureti cu un briceag bine ascutit ,faci
o solutie de formol cu apa in proportie de 1 la suta dupa ce trec prin aceasta solutie le
bandajezi si le izolezi pe cele bolnave intr o boxa cu paie uscate .Ideal ar fi sa repeti
operatiunea de 2 ori pe zi pana la vindecarea totala si chiar dupa aceea evita sa le tii in
umezeala.

Pentru desfacerea produselor la piata o sa fii nevoit sa mergi la Directia Sanitar Veterinara
zonala.
O sa te indrume in toate cele ce ai nevoie. O sa fii nevoit sa mergi si la cabinetul de medicina
a muncii pentru a elibera carnetul de sanatate pentru a desfasura activitatea a produselor
lactate pe piata( succes)

5 ha de cultura de lucerna , 5 de porumb si 2 de floarea soarelui si in felul asta ferma se va


intretine singura
aspectul parului (blanii) este un prim indicator al starii de sanatate (si de igiena ...).

Si mai ai un avantaj: stai cu ochii permanent, ata^t pe animale, ca^t si pe angajati. Ai facut
foarte bine ca te-ai orientat in directia asta (intretinerea in padoc) - este o abordare
profesionista.

Doua comentarii as avea de facut:


1. acolo unde tubul de plastic al seringii inta^lneste ugerul, din cauza duritatii plasticului, s-ar
putea sa raneasca pielea ugerului. Plasticul seringii chiar preseaza bine de tot in pielea
ugerului (la baza mamelonului), fiindca creeaza o depresiune - ca o ventuza.

2. Pentru ca mulsul sa fie eficient, este nevoie de aceasta depresiune - mecanism de ventuza.
Dar fiidca plasticul e dur si nu se muleaza pe uger, ar trebui pusa un fel de "garnitura", cum
sunt mansoanele paharelor de muls de la vaci - acelea din cauciuc - cine a lucrat cu asa ceva
stie la ce ma refer. Aceasta "garnitura" ar proteja si pielea ugerului..

cultura lucernei, iata si o alta varianta, ca planta furajera: sparceta

Cultivarea sparcetei ca plantă furajeră a început în secolul al XV-lea, în sudul Franţei.

În ţara noastră, sperceta este prea puţin sau chiar deloc cunoscută de către fermieri, însă, în
multe alte ţări ea este foarte apreciată din următoarele motive:

- poate fi cultivată pe terenuri calcaroase cu stratul arabil subţire, în special pe pante erodate,
unde culturile de lucernă sau de trifoi nu reuşesc;
- poate fi cultivată în zone foarte secetoase, fără irigare, în cultură pură sau în amestec cu
Obsiga sau cu pirul crestat;
- previne eroziunea pe terenurile aflate în pantă;
- nu provoacă meteorizaţia, spre deosebire de lucernă şi de trifoi, deci poate fi consumată fără
riscuri asupra sănătăţii animalelor;
- produce uşor cantităţi mari de sămânţă, spre deosebire de lucernă şi de trifoi.

În privinţa zonelor de cultură, sparceta are numai două restricţii, şi anume: nu suportă
terenurile care au (pânza) apa freatică mai la suprafaţă şi nici pe cele care nu sunt bine
aprovizionate cu calciu.
Din dorinţa de a promova această plantă furajeră, amelioratorii români au creat soiuri de
sparcetă (Onobrychis viciifolia) foarte valoroase, şi anume: 1CA6 (1963), Sparta (1973),
Splendid (1992), Mara (1997) şi Anamaria (2006).

Din păcate, aceste soiuri, care pe dealuri erodate sau în zone secetoase depăşesc cu mult
lucerna sau trifoiul, în ceea ce priveşte randamentul, nu sunt cultivate. Acum, în lipsa cererii,
activitatea de producere a sămânţei Elită aproape s-a sistat.

Caracteristicile sparcetei, în cultură:

Ca orice altă leguminoasă, sparceta are însuşirea de a fixa azotul din aer, cu ajutorul
microorganismelor. O nodozitate de pe rădăcina sparcetei plină de bacterii cântăreşte, în
medie, 15-20 mg. Bacteriile care trăiesc în simbioză cu sparceta sunt foarte rezistente la
temperaturi mari şi la secetă prelungită.

Practica a dovedit faptul că solul rămâne mult mai bogat în compuşii azotului, după o cultură
de sparcetă, decât după borceag, trifoi sau în urma unui ogor negru.

Dacă vechile populaţii locale nu valorificau eficient îngrăşămintele chimice, noile soiuri
create de amelioratorii autohtoni, pe care le-am amintit anterior, reacţionează favorabil la
doze de 60 kg/ha azot, 60 kg/ha P2O5 şi 60 kg/ha K2O.

Cu toate că seminţele (păstăile) sparcetei sunt destul de mari, comparativ cu celelalte


leguminoase perene, această plantă furajeră are nevoie de un pat germinativ lucrat cu multă
grijă, nivelat, mărunţit şi tasat, respectând regulile generale de executare a lucrărilor pentru
plantele cultivate în zone expuse eroziunii, unde este, de fapt, şi locul sparcetei.

Semănatul se face primăvara timpuriu cu 50-70 kg/ha, în rânduri la 12,5-15,0 cm. Adâncimea
de încorporare a seminţelor (păstăi) este de 2-3 cm pe soluri grele şi 3-4 cm pe cele uşoare.
Combaterea chimică a buruienilor se face cu aceleaşi substanţe care se folosesc şi la lucernă.

Epoca optimă de cosit începe cu momentul îmbobocirii şi continuă până la apariţia primelor
flori.

RECUNOSCUTĂ DIN CELE MAI VECHI TIMPURI

Bazându-se pe descrierea făcută de autorii Plinius şi de Dioskurides, un alt scriitor, Haller


(1771), consideră sparceta ca fiind una dintre cele mai vechi plante agricole. În Evul Mediu,
ea a fost descrisă de Dodonaeus ca plantă ornamentală cultivată în grădinile din Brabant şi din
Flandra.

Sparceta s-a cultivat ca plantă furajeră încă din secolul al XV-lea, în partea de sud a Franţei.
Tot autorul Haller, în “Floarea H/Nelvetica”, îl citează pe Luigi Anguillara, care în anul 1561
pomeneşte în scrierile sale despre “Polygala” (denumirea sparcetei la acea vreme) ca fiind o
plantă furajeră valoroasă, cultivată în Province şi în Italia.

Despre cultura sparcetei a mai scris şi Dalechamp (1587), dând numele de “sparse” speciei
Onobrychis Viciifolia, o plantă cultivată în provincia Dauphine. Cu timpul, de la noţiunea de
“sparse” s-a ajuns la cea de “sparsette”, apoi de “esparsette”, de unde provine şi denumirea în
limba română, “sparcetă”.
În anul 1600, Olivier de Serres a făcut o amplă descriere a culturii sparcetei (Onobrychis
viciifolia), enumerând calităţile acestei excelente plante furajere cultivate în sudul Franţei.

După 1640, sparceta a început să se cultive şi în Anglia, pe terenuri aflate în pantă şi supuse
eroziunii, iar în 1718 planta a fost introdusă şi în Austro-Ungaria.

Se presupune că, în secolul al XVIII-lea, sparceta s-a cultivat şi în Transilvania, unde s-au
păstrat cele mai vechi centre de cultivare a sparcetei, aflate între Mociu, Reghin şi Sărmaş.

http://fiascofarm.com/goats/udder.htm#howlong

http://jekuthiel.com/pggoats.html

Referitor la sparceta va spun ca eu am avut .Acum cativa ani am pus bani impreuna cu mai
multi vecini pentru samanta de lucerna ca noi asta am vrut sa semanam si i am dat sefului de
asociatie sa ne cumpere samanta si sa ne o semene .Inca de la prima coasa am vazut ca in loc
de lucerna noi aveam o planta asemanatoare cu lucerna la frunze dar mult mai inalta ,mai
batoasa si cu flori galbene ,batranii si au dat imediat seama ca e sparceta si dai cearta cu seful
de asociatie .Am cosit o am adus o acasa ,dar iarna oile viteii si caii pe care ii aveam mancau
doar frunzele ca era prea batoasa si se scutura de ramineau doar betele .Acum eu nu spun ca n
o fi buna dar daca o s o cultivati eu cred ca ar trebui sa o tocati ca altfel se pierde prea multa si
eventual sa o amestecati cu altceva .Va salut si va doresc numai bine.

Hmm, cred ca a fost cosita ta^rziu. Se coseste incepa^nd din stadiul de inmugurire, pa^na la
inflorire. Cu ca^t inta^rzii dupa inflorire, cu ata^t se lemnifica mai mult. In anii secetosi
lemnificarea este foarte rapida - de fapt apara planta de pierderile de apa ...

salarii ( 2 oameni ) - 2.000 lei \ luna


- tratamente + tehnician - 500 lei \ luna ( medie )
- apa + electricitate - 500 lei \ luna
- lucerna - 3.000 lei\luna pentru 130 capete
- tarite - 1.000 lei\luna
- srot floarea soarelui - aprox. 500 lei\luna
- porumb - productie proprie ( 9 ha cultura porumb - 15.000 lei , productie aprox. 65 to care iti
ajung cu prisosinta si mai ramin si pentru anul urmator )
- fin - doar costul cositului si al transportului - aprox. 1.500 lei toata perioada de iarna

Primul an fiind de testare pentru mine , am scos caprele la pasunat , dar anul acesta voi adopta
o alta abordare anume cresterea in padoc . Costurile vor fi mai mari comparativ cu metoda
pasunatului dar si beneficiile altele .

Prima lactatie 600-700 litri. A 4-a - 900-1100.

Asadar, semnele incipiente ale fatarii: o oarecare nervozitate si dorinta de a-si face un culcus
(un cuib) al femelei. Ligamentele sacro-caudale (alea care leaga radacina cozii de oasele
laterale) se inmoaie (nu mai sunt tari ca niste franghii) si mamela se intareste. Astea cam cu
24 de ore inainte. Plus aparitia unui mucus alb-laptos, care de multe ori nu se vede, fiind luat
cu coada si sters de asternut. Unele behaie (vacile mugesc...), privind inapoi pe partea dreapta,
catre abdomen, cand incep contractiile.
Incep contractiile. Arata ca niste "scrematuri", ca si cum ar fi constipata si vrea sa defece
(explic pentru necunoscatori). Vulva se umfla, se mareste si incepe sa se desfaca. La cca. 30
min - 1 ora de la primele contractii incep sa iasa la nivelul vulvei, doua copite mici -
piciorusele iedutului (la miel si vitel e la fel).

Cam cand ies genunchii, iese si boticul, asezat pe piciorele din fata. Asta in varianta normala.
Apucati cu incredere picioarele iedului si, in ritmul contractiilor, ajutati mama sa fete,
traga^nd de ele. Trageti cu bla^ndete, constant, nu cu zmucituri. Trageti la un unghi de circa
45 de grade, oblic catre in jos. Daca capra e culcata, trageti catre picioarele mamei, nu catre
coada.

Cel mai voluminos este capul si zona umerilor. Daca au iesit acestea, restul curge de la sine.
Atentie ! Primul lucru pe care il faceti ca^nd ati scos iedul, este sa curatati cu degetele
mucusul din narile iedului. Deschideti-i gura si curatati mucozitatile. Luati apoi un pai si
ga^dilati narile pe interior (introduceti 2-3 cm, atinga^nd peretii narilor), pa^na ca^nd il faceti
sa stranute. Iedul (vitelul, mielul) trebuie neaparat sa respire !

Daca nu respira, faceti urmatoarele: cineva il apuca de picioarele din spate si-l ata^rna cu
capul in jos. O alta persoana ii da palme des (ritmic, dar nu violent), peste coaste. Doar dupa
cca. 15 minute de astfel de manopera, ca^nd vedeti ca totusi nu respira, il puteti socoti ca a
murit, nu inainte ...
Ulterior: iedul este frecat bine cu ca^rpa uscata (sau paie ori fa^n moale), pa^na la uscarea lui.
Ombilicul se prinde intre degete si se "mulge", presa^nd cu degetele, dinspre abdomen spre
partea lui terminala, dupa care se taie cam la 2-3 cm si se badijoneaza bine cu iod. Iedul se
aseaza catre capul mamei, sa-l poata mirosi si linge.

De-abia dupa ce am terminat cu iedul, ne ocupam si de mama. Vedeti ca in foarte multe


cazuri, caprele fata gemeni (cam 70%), iar unele chiar tripleti. Intre un ied si altul poate fi o
pauza de cca. 20 de minute. Taman ca^t sa va puteti ocupa de fiecare din ei. Terminarea
fatarii se manifesta de obicei prin ridicarea mamei de jos si inceperea mirositului si linsului
iezilor.
Buun, s-a terminat fatarea. Luati un vas cu apa fierbinte (ca^t suportati la ma^na) si spalati
bine ugerul. Stergeti-l bine cu un prosop curat. Luati apoi ugerul in doua ma^ini si incepeti sa-
l masati bla^nd, dar complet, de sus in jos si de la stg. la dreapta. Faceti chestia asta cam cel
putin 10-15 minute, mai cu seama la cele care fata prima data (primipare se numesc ...) - ele
au cea mai mare nevoie de stimularea lactatiei.

Dupa masaj, incercati sa mulgeti din fiecare cisterna. E posibil sa fie unele dopuri cazeoase pe
canalele mamelonare. Mulgeti ca sa le desfundati. Primele 8-10 jeturi de lapte le mulgeti pe
jos, sau le aruncati. Ele sunt pline de germeni.

Dupa cca. 1 ora, maxim 2 de la fatare, iezii se pot tine pe picioare. Ajutati-i sa se ridice si
duceti-i la mamelon, bagati-le mamelonul in gura si mulgeti usor, ca sa le intre laptele in gura
si sa determine reflexul suptului. E mare nevoie sa fie orientati in prima zi de viata. Mai apoi,
o sa afle ei singuri unde e "bucataria" si o sa serveasca singuri de la "oala cu lapte"...

Este obligatoriu ca iedul sa suga ca^t mai des in primele 24 de ore. Daca sunteti in stare,
urmariti si ajutati suptul din jumate in jumate de ora... Laptele din primele 24-48 ore este
numit colostru (are alta compozitie biochimica) si este foarte bogat in imunoglobuline
(imunitate umorala), care vor sustine sistemul imunitar al puiului. Incercati sa faceti tot
posibilul ca iezii sa suga ca^t mai des in primele 24-48 de ore. Dupa aceasta perioada, puteti
sa va duceti sa va culcati. Perioada cea mai grea a trecut si de-acum mama va putea sa aiba
grija singura de pui ...

Primul muls: la 12-15 ore de la fatare. Mulgeti complet. Colostrul se imbra^nzeste la fiert, dar
poate fi consumat asa, ca o bra^nza de vaci, de catre copii. Este dulce si foarte hranitor.

Repet: mulgeti complet. Nu mai lasati lapte in uger, pt. ca asta produce mastite. Nu va fie
grija ca n-o sa mai aiba iezii ce sa suga, ugerul va produce alt lapte. Intotdeauna mulsul il
faceti dupa ce sug iezii. In functie de productia de lapte a mamei, mulsorile urmatoare le
faceti o data sau de doua ori pe zi. De obicei, cam in prima luna, se mulg o data pe zi. Dar,
daca productia de lapte este mare, mulgeti de doua ori. Retineti: prin muls se stimuleaza
productia de lapte.

Ce faceti daca aveti tripleti ? Aici e-aici. Alegeti iedul cel mai mic si mai firav (dintre cei
trei), luati-l in casa la caldura si hraniti-l la biberon. Daca vreti sa se faca mare si viguros.
Mulgeti mama proaspat fatata si puneti laptele in biberon. Alaptati cam din jum'ate in jum'ate
de ora. Laptele sa fie ca^t mai cald, apropiat de 38-40 de grade. Dupa primele 24-48 de ore,
trebuie sa-i gasiti o mama ("de schimb"...).

Alegeti o capra mai in va^rsta, cu mai mult lapte si mai multa experienta. Mulgeti putin lapte
de la aceasta capra si inmuiati un tampon de vata in el. Tamponati bine cu lapte capul iedului,
spinarea, fundul si burtica. Puteti chiar sa-l blescaiti bine cu lapte, dar sa nu i se ude prea rau
blanita, ca raceste (sa nu ajunga la piele). Puneti iedul in fata caprei si lasati-o sa-l miroasa.
Daca nu-l accepta (chiar asa, mirosind a lapte de la ea...), va incerca sa-l impinga cu capul (cu
coarnele). Daca nu-l bate dupa ce l-a mirosit, orientati-l catre uger si supravegheati-l sa suga
des in prima zi. Cu ca^t va suge mai des cu ata^t se va dezvolta mai bine si relatia intre el si
mama adoptiva se va intari.

n rest.. nici o pb. are deparazitarea facuta la proprietar, am facut-o si eu cu Evomec (cu
repetare la 7 zile)
.nu e ideea mea, ci a lui horia (si a mai spus-o pe forum sigur)
mergi si cumperi alba de banat, si le montezi in toamna cu niste tapi de rasa (saanen, alpina,
ce vrei tu). metisii vor fi mult mai apropiati de tati decat de mame, mostenind de la acestea
rezistenta. productia de lapte este asigurata de tati (asa e si la vaci). ei? am invatat lectia
aca vrei o solutie mai ieftina, poti cumpara iedute de rasa (~150E) de la pers de la care am
luat eu capritele mele... da un PM si iti dau tel. le iei si un tap... si la anu ai lapte ...
solutii sunt.. bani sa ai.
carpatinele le poti gasi intre 170-250 lei (dar mi-au cerut unii si 300)
albele de banat... nu stiu. mi-ar fi placut si mie, dar n-am gasit.(katilinus)

Zilele astea am fost in Galati la o expozitie de pasari si animale, unde am vazut cateva
exemplare frumoase de Saanen si Alpina franceza, aflate in patrimoniul Agrodunarea SA,
care a investit intr-o ferma de capre in Frumusita. Am inteles ca se intentioneaza si
comercializarea de iezi, dar omul care facea de paza acolo n-a putut sa dea detalii concrete.
Pentru cei interesati, luati mai bine legatura cu ei, e inca o oferta de material biologic de
calitate.
Lucerna ar trebui cosita si uscata si data ca fa^n. Lucerna proaspata (si umeda, plina de roua)
produce timpanisme la rumegatoare, care in cazuri grave pot fi fatale.

Pg 29 poze cu grajdul

Alba de Banat, clar. Are la baza (rasei), Saanen


Platforma de balegar (betonata) la unul din capetele grajdului si fosa septica la^nga ea, unde
se scurge purinul (purin = lichidele din dejectii - urina si mustul de balegar).

Nu e nevoie sa speli zilnic. Doar "impingi" balegarul catre platforma, iar purinul se scurge
prin gravitatie (trebuie facuta o anumita panta la jgheabul de scurgere).
Se autorizeaza platforma de balegar (gunoi de grajd) de cei de la mediu. Sunt niste modele
care trebuie sa respecte protejarea mediului inconjurator, in special a solului si a pa^nzei de
apa freatica.

Odata ce obtii autorizatia de la mediu, cei de la DSV iti dau repede si autorizatia lor (dar
trebuie s-o ai in avans pe cea de la mediu).
As mai adauga un amanunt la ferma de mai sus...iezii erau tinuti la caprele mama doar in
primele zile dupa care erau trecuti intr-o boxa separata si unde primeau laptele incalzit intr-un
jgheab de plastic facut dintr-o teava taiata pe jumatate.

Vad ca tot nu se inscrie nimeni la cuva^nt, to'arasi, asa ca va rog sa-mi permiteti: Tapul ar
trebui sa aiba vreo 12-14 luni va^rsta, inainte sa-l puneti sa faca oaresce ... "bra^nza".
Altminteri, o sa cam aveti probleme de prolificitate.

In fermele mari se organizeaza monta "in harem" pe grupuri de femele cu masculii aferenti.
Dupa care la monta viitoare se rotesc.
Cei care au putine animale sunt cel mai expusi riscului cosangvinizarii - poate si din cauza
faptului ca nu se ga^ndesc la ea, si nu iau masuri.

Reproducerea intre veri primari e OK. Montele tata-fiica, mama-fiu sau sora-frate nu sunt de
dorit.
un sfat in ceea ce priveste sarea ,nu lasa bolovanul in iesle ,faci o gaura cu o bormasina sa il
legi cu o sarma intr un colt al grajdului tau in modul sa atarne la inaltime un pic mai mare
decat inaltimea caprelor.

Intre 6 si 12 ore (crud). In "sticla" de plastic (pet). Eu iti recomand sa-l pastrezi la o
temperatura ca^t mai mica.
Pe cel fiert il poti pastra la frigider si 2-3 zile (acoperit).

- http://www.librarie.net/cautare-carti-rezultate.php?t=lactate&ord_by=pret+desc

- http://www.jovis.ro/Cartea-Branzeturi-pentru-casa-si-piata-Lotte-Hanreich-
Edith-Zeltner-497.htm

- http://www.agroinfo.ro/agroshop/industrie-alimentara/lactate-lapte-smantana-
unt-branza-cascaval_152.html
Ai facut bine ca pentru ieduti ai boxa separata unde trebuie sa le pui fan de cea mi buna
calitate sau lucerna coasa a 3 a si cate putina uruiala ...nu malai ,pe masura ce cresc maresti
ratia
Mamela la rumegatoare este sub forma de cisterna. Laptele produs se acumuleaza in aceasta.
Femelele lactante trebuiesc mulse complet odata sau de doua ori pe zi (chiar daca dau foarte
putin lapte, restul fiind consumat de iezi), pentru ca ne-golirea completa a cisternei predispune
la risc de mastita.

Pe la^nga asta (ceva ce te va interesa...): s-a constatat prin experimente ca mulsul stimuleaza
productia de lapte ... Mai ales la femelele bune producatoare de lapte, capacitatea limitata a
cisternei, limiteaza si ea la ra^ndul ei, productia de lapte.

Concluzia: Goliti mamela de doua ori pe zi, daca vreti sa o pastrati sanatoasa si sa stimulati
productia de lapte.

Febra laptelui.

Unguente mentolate (de genul celor chinezesti sau vietnameze...ben-gay, antiinflamatoare


articulare...), comprese reci si multe si lungi masaje bla^nde.

Apare de obicei la femelele foarte bune producatoare de lapte.

Incercati sa mulgeti ca^t mai complet (de doua-trei ori pe zi), chiar daca iese altceva deca^t
lapte, chiar daca e dureros mulsul, pentru ca laptele stagnat in uger produce mastite si ulterior
femela intarca. Mulsul va ameliora starea de inflamatie a ugerului. Inainte de fiecare muls,
masaj cel putin 10-15 minute.

Din Sibiu, la 7Ron /kg, au cam 1,5 luni. Ferma din Sibiu (30 km) facuta cu Sapard, m-a
impresionat, mi-as dori ca in 3 ani sa ajung si eu ca acolo. Mulgatoare automata. totul
automat, laptele nu are contact cu aerul. vine un grec si cumpara laptele din ce stiu eu la
12.5oo lei. Despre mine ce sa va spun? Am construit pt. anul acesta stana din structura lemn
plasa metalica si inchisa cu stuf, caci e gratis pe balta, am caoperit-o cu folie si apoi cu stuf pt
umbra. ca dimensiuni 6x24 cu padoc de 1500 m. Totul la 800-1000m distanta de locul de
pasunat. Anul acesta nefiind productiv, vreau sa folosesc timpul pt. a invata, a construi ferma
propriu-zisa la 12x50 din str. metalica, bca, etc. ca la norma. As dori sa aflu parerea voastra.
tructura metalica, bca etc are costuri ceva mai ridicate, dar amortizezi repede in timp, nu mai
ai costuri suplimentare de reparatii, intretinere , etc. si are o garantie de 50 ani , struct. lemn la
5-6 ani o refaci cel putin partial. Pt sala de muls, tancul de racire , anexe unde iti tr. gresie
faianta, si unde ai multa umezeala uita lemnul pt. ca acesta nu se impaca cu apa. Pt partea de
constructii, costuri etc ma puteti intreba orice

Salut. Am facut poze la cativa dintre iezii cu bube.

Dupa fisurile acelea tegumentare as zice ca e si o avitaminoza...

Parerea mea: Badijonare cu iod povidona si ungere cu Mibazon a tuturor zonelor afectate
(zilnic, daca ai timp si de doua ori pe zi); cumparat un complex vitaminic AD3E suspensie si
administrat in apa de baut (sau pe gura cu seringa, zilnic, conform prospectului).
pai... in opinia mea e destul de simplu... sa spunem ca am 50 de capre (sa spunem.. ca nu am
atatea). din care ~20 nu-s asa de bune pt lapte. le tin 1-2 ani pana obtin destui hibrizii f1 de la
ele, dar dupa am 3 variante:
1. caut cumparatori neavizati si le vand, dar nu-mi asta nu-mi sta in fire. deci pica
2. le tai pe rand, si le fac pastrama. care e destul de scumpa.
3. caut un tap boer (sau alta rasa de carne) sau Nubian, ca din cate stiu e rasa mixta (rog pe cei
avizati sa ma corecteze daca e cazul) si ma dezvolt si pe latura asta. si am capre pt lapte si pt
carne.

oricum... e doar o idee.


inainte de a face alegerea (oi/capre), ar trebui sa vad cum ies mai castigat ... mi-s dragi
animalele (oi/capre/pasari/etc), dar cand vine vb de supravietuire, trebuie vazut si care specie
aduce mai mult profit...

PS: daca esti istet si calculezi cand va fi pastele anul urmator, si dai caprele la monta astfel
incat iezii rezultati sa poata fi taiati de Pasti ... poate se pot impusca 2 iepuri dintr-un foc.

.......asta mai ales daca ai alpine,ai caror iezi se preteaza f.bine la ingrasare.
eu cred ca nu numai cantitatea laptelui conteaza ci si grasimea pe care o are si gustul

eu (cand o sa mai avansez) as vrea sa iau anglo-nubiene,cica ar avea cel mai gras lapte(deci
f.bun pt. branza),gustos si destul de mult
plus ca au un gabarit......
acum mai multe ar putea sa spuna cineva care creste nubiene......chiar m=ar interesa

la mine in sat luam lapte de vaca de la cineva care avea bruna(fara sa-mi dau seama) iar
laptele mi se parea f.gustos
dupa ca si-a vandut vaca,am luat de la unul care avea trei holstein dar laptele.........apa goala
(desi omul le hranea la grajd dupa toate regulile)

de atunci mi-a intrat in cap ideia ca mai bine mai putin .......dar mai bun
eu cred ca pana la un anumit volum se preteaza sa vinzi lapte de capra (daca pretul e mai mare
decat cel de vaca) peste care e preferabil sa vinzi branza iar pt.asta cele mai indicate par
nubienele
cred ca daca ai baga tap de nubiana peste alpine ai face cea mai grozava treaba......si masa
musculara cu gust deosebit(asa am citit,cel putin) si lapte mult si cu calitati superioare

Eu cand faceam calcule ajunsesem la concluzia ca saanen si alpina merita! Dar ma hotarasem
la alpina ca era mai rustica si imi si placea mai mult! Gasisem si de unde sa cumpar si
tatonasem si vanzarea laptelui! Ajunsesem la concluzia ca trebuie sa ai 70-80 buc, crestere in
stabulatie, obligatoriu si pamant ca sa cultivi ce mananca ele, cca 15 ha

n sensul ca adaposturile sunt construite cu alee de furajare si padocuri adiacente. Caprele sunt
privite - la fel ca si vacile - drept niste animale care trebuie sa produca la maxim in cele mai
bune conditii de intretinere. Nu la pasune, sa manance scaieti si sa se catere prin maracini...
Si nu este vorba de zeci de mii de euro - adaposturile se pot construi din lemn sau chirpici (in
functie de zona geografica), principiul de organizare a intretinerii animalelor conteaz

Fixezi niste sipci verticale inaintea jgheabului (ieslei) la distanta de 30-40 cm ditanta intre ele,
in asa fel incat atunci cand vor sa manance sa bage capul printre sipci. Acele sipci nu le
permit sa se miste stanga-dreapta catre vecine, in timp ce mananca. Si nici n-o sa le rabde
inima sa scoata capul si sa lase furajele in iesle. De mutat se vor muta numai cand vor termina
ce au in fata.

Ghinion! Tocmai la nevasta-mea s-a terminat laptele! A luat doar 200g! Ce spuneti? La 5
ron/l la ora 16 s-a terminat! Au un automat si o vanzatoare! Azi a fost prima zi! V-am ridicat
moralul, fermieri de capre?

Dorele, in cartile de specialitate, incarcatura pe un ha de teren este de 15 capre. Adica de pe


un ha cultivat poti hrani 15 capre.
In cazul tau de 70-80 de capete , ajunge 6 hectare.

nteleg ca in stabulatie orice animal da o productie superioara fata de cel liber, dar mai trebuie
luat in considerare si un program minim de plimbare ptr. favorizarea metabolismului intern si
a peristaltismului animalului.
Sa stii ca in fermele de animale care se respecta le asigura si programul de plimbare, soare,
aerare......
Fara astea nu se poate.
Inca un amanunt demn de retinut.
Pina mulgi 70-80 de capre cu manuta , cred ca se preteaza usor mulsul la bidon sau chiar la
rampa, exista instalatii second-hand pe eba

De acord numai ca, capra e a dracului de friguroasa iarna,asa ca mai trebuie si sursa de
caldura ca sa nu raceasca, nu glumesc.
Si un mic secret.
Daca se urmareste obtinerea unor produsi valorosi , si aici ma refer la iezi, trebuie avuta in
vedere , ca la fiecare imperechere sa se foloseasca alti tapi, de aceiasi rasa pina in f3 ptr. a se
evita consangvinizarea.

Da stiam ca, capra se hraneste si iarna si tocmai de aceia ti-am spus ca un ha poate hrani 15
capre intr-un an cu masa verde, fanuri, borceaguri si mai stiu eu ce.Trebuie sa ai in vedere ca
lucerna intr-un an bun iti da si 4 coase . Inca un amanunt ,ptr. a avea o productie mare de lapte
trebuie neaparat sa nu lipseasca din hrana animalelor , suculentele ( sfecla furajera,
bostanoasele), asta-i un mare secret invatat de la facultate, care din pacate este f. ignorat de
multi tarani romani. Taratele favorizeaza lactatia estraordinar sub forma de de amestecuri cu
apa calda si ceva oua prin ele sunt fenomenale in lactatie.
Iarna nu trebuie uitat bulgarii de clorura de sodiu(sarea), fara de care nu se poate, stimuleaza
setea, inclusiv lactatia.Vezi sunt multe, multe chichite de care trebuie sa tinem seama.
Mazarea furajeara in amestec cu trifoiul da un fan de calitate exceptionala in furajarea nu
numai a caprelor. Sunt mari consumatoare de grosiere, bogate in calciu, caprele, coceni de
porumb si vrejurile de soia sunt delicatesuri dar nu intr-o masura asa mare.
Da mulsul la bidon cu 2 aparate de muls este o solutie.

Atentie cand le treci pe verdeata ,o masa la pranz dupa ce au mancat uscat dimineata pentru
inceput si lucerna palita bine .Asteptam numai vesti bune de la tine .
a ce agentii ale statului trebuie sa apelez pentru a putea intra in legalitatea si pentru a-mi putea
fi recunoscuta ferma (sa speram k o sa fie o ferma),

1. Directia Sanitara Veterinara judeteana (biroul sanatate animala). Afli de la ei toate normele
veterinare pt. autorizarea unei ferme de caprine.
2. Agentia Nationala pt. Protectia Mediului. Suni la ei si-i intrebi despre autorizatiile de mediu
pt. o ferma de caprine (respectiva autorizatie de mediu o sa ti-o ceara DSV-ul, ca sa te
autorizeze la randul lor).
3. Registrul Comertului - ca sa devii pers. juridica - ce vrei tu: PFA, AF, SRL etc.

Se numeste siloz! Se lasa sa se usuce, dar partial nu complet, si se preseaza ca sa nu mai


ramana aer dupa care se acopera cu folie! Dar, daca nu se face cum trebuie, devine chiar
daunator pt animale!
Nu se lasa pana se face galbena si nici nu se face capita! Se lasa sa se zvinte putin! Problema
e ca ai nevoie de o suprafata betonata unde sa te sui pe ea cu un utilaj greu sau sa o acoperi in
folie de platic dupa ce o faci balot. A doua metoda e mai simpla dar mai scumpa! Dar daca
ramane aer, au loc nu stiu ce procese chmice care dezvolta toxine si te legi la cap! In general
se face siloz din lucerna sau porumb, dar de firmele mari, unde se amortizeaza investitia! Cica
silozul de porumb e la vaci (mi-a spus dr.Petcu) cum e fasolea la om! parerea mea e ca el vrea
un fan de buna calitate care sa-si pastreze culoarea verzuie ( si nu galbena) si un placut
miros ...de fan
nu ma pricep,dar cred ca nu trebuie lasat prea mult la soare ci luat si uscat mai mult la umbra
si in nici un caz nu trebuie sa ti-l prinda ploaia pe camp,mai ales dupa ce-l intorci
am inteles ca cel mai important lucru la fan si mai ales la lucerna asta e.....sa stii sa alegi
perioada optima intre cosit si adunat
daca-l prinde ploaia dupa care da soarele in el, nu se ingalbeneste ..........se inegreste direct
cred ca daca intra ariete41 o sa-ti spuna mai mul

acum 10 zile am luat primul anglo-nubian pt. fetele mele.asta dupa ce am inteles din discutiile
voastre ca e de preferat celor care vor calitate,nu cantitate.eu fac branza din laptele obtinut de
la capritele mele. si va asigur ca e f. buna. pt. doritori, modul de preparare este urmatorul:se ia
un pliculet de cheag la 1leu si se amesteca cu un litru apa(pe el scrie 250ml dar e dificil cu
masuratul)se agita foarte bine.la 10 litri lapte-100ml cheag si doua linguri otet.laptele trebuie
sa aiba 32-35 grade ,nu conteaza daca e din frigider sau nu. SA NU FIE FIERT.dupa ce pui
cheagul si otetul mesteci zdravan si il lasi sa se odihneasca o ora,o ora jumate.apoi tai casul in
6 sau 8 parti si il lasi inca jumatate de ora.apoi in crinta asezi tifonul umed si torni casul,il
strangi binisor si pui o greutate pe el(nu mai grea decat casul)si il lasi sa se scurga.si ai obtinut
o branza buna,buna. nu asa ca e simplu? succes! in rest toate bune si s-o tineti tot asa!
Mai spre sfarsitul verii prin septembrie cand iarba e mai coapta si lucerna o cosesti a 3 a oara
daca e semanata anul asta ,o lasi o zi asa in brazda ,o intorci si o mai lasi inca o zi dupa care o
duci acasa si o faci o capita mai mica separata ,asta e ,,lucerna mielor" ,verde si frageda numai
buna pentru mieii sau iezii care vor veni la iarna

Parerea mea e ca un motocultor are mai multe accesorii si pe viitor e mai de folos
7 lei in viu si in octombrie ,inceputul lui noiembrie tot cu 7 lei in viu ,anul asta a zis ca i tine
pe toti pana la toamna ca asa iese mai bine si poate sa si dea seama pe care sa i tina de prasila

Da-le reteta aceea de concentrate pentru "crestere", fan bun la discretie, masa verde de calitate
si drob de sare la discretie. Si apa. Altceva nu-ti mai trebuie.
multumesc. o sa am grija. R1 suntF1x alt tap de rasa pura,f2 sunt f1 x f1,si r2 = sunt r1 x tap
rasa , o baza buna sunt carpatinele si alba de banat si metisii lor care is fatati si crescuti in
clima noastra vor da productii bune, cu furajare sa fie pe masura.e un sait francez de vanzare
cumparare animale pret bun pt catva hotarati se pot cumpara la pret bun.
www.campalliance.com

Oferta de la domnul Anghelescu Claudiu(Caprirom):

pretul unui tap din rasa saanen sau alpina franceza T.A.C. este 350-400 euro.
capre din rasa saanen sau alpina franceza T.A.C. 350-400 euro.
alba de banat =400ron

Pe terenul de 4ha sa cultivam ceva ?ce ar fi mai potrivit?

Ai putea sa cultivi un borceag de toamna. Ti-ar oferi un fan de foarte buna valoare nutritiva si
cu o buna productivitate la hectar

pe terenul de 2ha sa le ducem la pascut sau sa cultivam si acolo ceva.

Ai putea sa infiintezi o pajiste cultivata cu amestec de leguminoase si graminee, de pe care sa


cosesti masa verde si s-o administrezi la padoc - cu conditia sa nu fie prea departe de casa.
Daca vei cultiva foarte bine pamantul si vei putea obtine doua culturi pe an - exemplu:
borceag de toamna > recoltat in mai-iunie > semanat mei pt. masa verde la inceput de iulie >
recoltat meiul in septembrie > semanat din nou borceag etc., vei putea sa te intinzi pana la 40-
50 de capre adulte. Clima din Banat permite

Asta si daca vei cumpara tarata de grau.

Altminteri (adica fara cultivat din greu), maxim 20

Alba de Banat, cu tapi Saanen.

Cel mai mult o sa te coste animalele si echipamentele de muls si inchegat branza. Nu te


sfatuiesc sa le mulgi manual. Dupa cum banuiesc ca n-ai muls in viata ta o capra, e foarte
posibil sa le imbolnavesti pe toate in primele doua saptamani de mamita...

by the way, care sunt criteriile de selectie atunci cand alegi un tap?

Calitatile de productie (lapte) si reproductie (prolificitate, fatari usoare, comportament


matern) ale descendentelor lui.

Vazusem eu un reportaj aici cu un crescator de capre ,avea vreo 40 daca mi aduc bine aminte
alpina si facea in jur de 20 de tipuri de branza ,in forme si gusturi foarte diferite si nu putea sa
produca cat ar fi putut sa vanda ,luati in consideratie ca restaurantale cele mai cautate sunt
cele care servesc produse traditionale si ca dupa felul doi deci inainte de desert se serveste
branza ,un platou cu multe feluri de branza produsa artizanal de catre fermierul de incredere al
restaurantului care poate sa mai produca si sa vanda si alte produse aceluiasi restaurant cu
care are un contrac

You might also like