Factorul islamic în relaţiile internaţionale

Duminică, 21 Martie 2010 19:33 administrator de Irina PALADI Deşi sistemul contemporan al relaţiilor internaţionale are un caracter laic, convingerile religioase ale maselor joacă un anumit rol în politica internă a multor state şi în evoluţia relaţiilor internaţionale. În ultimele decenii ale sec. XX, în mai multe state a avut loc creşterea rolului religiei în societate, multe conflicte de pe mapamond având evident substrat religios. De aceea, neglijarea factorilor religioşi se soldează (precum ne demonstrează mereu practica internaţională) cu tragedii omeneşti, războaie şi vărsări de sânge. Ciocnirea civilizaţiilor În ultimii ani, în literatura de specialitate se poartă discuţii referitor la caracterul conflictelor şi războaielor în lumea multipolară. De mare popularitate se bucură concepţia „Ciocnirii civilizaţiilor” propusă de politologul american S. Huntington, care susţine că dacă secolul al XX-lea a fost un secol al coliziunii ideologiilor, apoi secolul al XXI-lea va deveni un secol al coliziunii civilizaţiilor sau religiilor. Ideea pricipală a acestei concepţii este că în lume, după războiul rece, cele mai importante deosebiri între popoare nu sunt deosebirile ideologice, politice sau economice, ci cele culturale. Oamenii încep să se identifice nu cu statul sau cu naţiunea, ci cu o formaţiune culturală mai largă - cu civilizaţia. Religia îi desparte pe oameni mai mult decât apartenenţa etnică. După părerea lui Huntington, dominaţia Occidentului se apropie de sfârşit. Pe arena mondială evoluează câteva state neoccidentale care resping valorile occidentale şi apără valorile şi normele proprii. Astfel, un pericol serios este islamul datorită exploziei demografice (este cea mai dinamică religie a lumii, cei 1,5 miliarde de credincioşi fiind prezenţi pe toate continentele), renaşterii culturale şi lipsei unui stat-nucleu în jurul căruia ar putea să se consolideze toate ţările islamice. De fapt, islamul şi Occidentul deja se află în stare de război. Renaşterea islamului Pe parcursul istoriei acţiunile statelor colonizatoare şi influenţa culturii politice occidentale în lumea musulmană au dus la înlăturarea islamului din sfera politicii. Astfel, În ultimii 150 ani islamul ca religie şi lege a fost plasat consecvent şi fără milă la un rol minim în dirijarea problemelor statului, economie şi relaţiile intenaţionale [1]. În Occident, până la sfârşitul anilor ’70 era diminuată importanţa islamului în formularea şi realizarea politicii interne şi externe a ţărilor musulmane, chiar dacă au fost situaţii când religia musulmană a jucat un rol indiscutabil în mişcările anticoloniale şi în conflictele regionale. Timpul a arătat că s-a subapreciat influenţa islamului asupra maselor largi ale populaţiei în statele musulmane, a potenţialului religiei islamice de mobilizare şi integrare a forţei sociale. Deja la începutul anilor ’80 atitudinea faţă la islam s-a schimbat radical. A devenit o certitudine că religia islamică trece printr-o perioadă renaştere furtunoasă, că deja s-a transformat într-o forţă politică independentă în toate statele musulmane şi joacă un rol tot mai vizibil şi pe arena internaţională. Victoria revoluţiei islamice în Iran şi instaurarea unui regim în care puterea aparţine clericilor musulmani, contruirea statului după modelul islamic, confruntarea noului regim iranian cu

SUA, politica externă orientată spre formarea „ordinii islamice mondiale” – au produs o mare impresie asupra maselor largi ale populaţiei altor state musulmane, reînviind vizibil interesul faţă de islam, în special în rândul tinerilor. A crescut brusc activismul mişcărilor, numite în Occident „fundamentaliste” sau „integraţioniste” în statele musulmane şi peste hotarele lor. Fundamentalismul islamic În prezent sunt cunoscute diverse mişcări islamiste: de la cele mai moderate, care deşi critică puterea de stat, acceptă un compromis, făcând parte din structurile de stat (parlament, guvern), până la cele extremiste ce activează ilegal folosind metodele terorii. Printre grupările cu un grad moderat al activităţii teroriste se numără: Gruparea Abu Sayyaf (Filipineză), Jihadul Palestinian Islamic, Grupul Islamic Armat (Algeriană), Grupul islamic (Egipteană), Al-Jihad (Egipteană), Mişcarea Islamică Uzbechistană; cu nivel înalt şi foarte înalt: Hamas (Palestiniană), Harakatul Mujahedin (Palestiniană), Hezbollah (Libaneză) şi Al-Qaida (multinaţională cu baza în Afganistan). Majoritatea acestor mişcări încearcă să-şi unească forţele, prin formarea organizaţiilor islamiste internaţionale. Caracterul internaţional al lor se manifestă prin faptul că sfera lor de activitate nu se limitează la teritoriul statului unde au apărut, ci înfiinţează filiale în alte state, inclusiv peste graniţele lumii musulmane (Europa, SUA, Canada, Africa de Sud). Este de menţionat că sursa fundamentalismului islamic ca şi a terorismului de origine extremist-islamică nu a constituit-o niciodată Coranul, Sharia sau alte precepte religioase, ci dezvoltarea anacronică a ţărilor musulmane în contextul afirmării economice şi politice a Occidentului creştin. În ultimele decenii ale secolului XX a apărut un soi de terorism islamic care se află într-o contradicţie directă cu toate perceptele morale care se desprind din Coran. De exemplu, organizaţia cre¬ată de Osama bin Laden în februarie 1998, „Frontul Mondial Islamic pentru lupta împotriva evreilor şi creştinilor”, trezeşte nedumerire pentru oricare intelectual care cunoaşte Coranul şi cultura islamică. Se poate afirma că islamismul este mai mult o mişcare politică decât religioasă, deoarece reprezentanţii ei nu înaintează idei de reformare a religiei ca sistem de dogme şi ritualuri. Ei pledează pentru transformarea esenţială a sistemului social-politic şi a relaţiilor economice în societate, adică schimbarea orânduirii sociale nu numai în ţările musulmane, ci în întreaga lume, crearea orînduirii islamice a lumii. Liderul Mişcării Frăţia musulmană, Mustafa Maşhur, a declarat că scopul organizaţiei este „crearea în următorii 30 de ani a statului mondial islamic” [2]. Mişcările islamiste nu pot fi privite ca manifestări periferice în lumea musulmană. Cercetătorii al acestui fenomen afirmă că „admiterea islamului în viaţa politică a ţărilor musulmane reprezintă începutul unei noi faze, conştiente, de dezvoltare a poporului, ce soluţionează problema modernizării” [3]. După criza din golful Piersic din 1990-91 şi căderea sistemului socialist şi a URSS mişcările islamice au trecut într-o nouă etapă de dezvoltare, caracterizată printr-o scară mai largă a activităţilor teroriste ce se manifestă peste hotarele lumii musulmane, prin participarea activă a islamiştilor în procesele politice şi conflictele din spaţiul postsocialist (fosta Iugoslavie, Tadjikistan, Uzbekistan, Cecenia), şi o mai mare agresivitate în lupta pentru putere în statele unde s-au format. Problematica terorismului contemporan a căpătat după 11 septembrie 2001 valenţe deosebite, determinând schimbarea viziunii majorităţii statelor lumii faţă de acest fenomen, indiferent dacă ele s-au confruntat cu acte teroriste concrete pe teritoriile lor naţionale. Caracterizarea dată atentatelor teroriste de „hiperterorism ori megaterorism” vine să sublinieze că agresiunea este atât de mare încât nu seamănă cu nimic cunoscut până atunci. Influenţa religiei asupra politicii externe a statelor musulmane

Islamizarea societăţii şi sporirea activismului mişcărilor islamiste are o mare influenţă şi asupra politicii externe a cercurilor conducătoare chiar şi din statele musulmane considerate laice, unde religia a fost separată de politică. Reacţia elitelor politice din majoritatea acestor state a fost diversă, uneori contradictorie: de la încercarea folosirii mişcărilor islamiste în lupta politică până la represiuni dure îndreptate spre cei mai activi membri. Liderii multor state musulmane au început să acorde ajutor instituţiilor islamice (şcoli, universităţi, moschee), a crescut atenţia faţă de îndeplinirea ritualurilor (rugăciune, post, pelerinaj). Se modifică comportamentul diplomaţilor musulmani faţă de reprezentanţii statelor nemusulmane, se introduc modificări în protocolul diplomatic în ceea ce priveşte pauzele pentru rugăciune în timpul lucrărilor conferinţelor internaţionale, servirea băuturilor alcoolice la recepţiile oficiale etc. A crescut numărul statelor musulmane liderii cărora dau prioritate grupului statelor musulmane în politica lor externă: o atenţie sporită se acordă problemei coordonării poziţiilor statelor musulmane, de exemplu în cadrul ONU, sunt apreciate pozitiv iniţiativele îndreptate spre realizarea ideii solidarităţii islamice, încep să lucreze activ organizaţiile internaţionale guvernamentale islamice existente, mai ales Organizaţia Conferinţei Islamice, şi să apară altele noi. Sunt elaborate teoria „islamică” a relaţiilor internaţionale şi concepţiile „islamice” ale orânduirii mondiale şi securităţii internaţionale, abordarea „islamică” a problemelor globale şi regionale, concepţia „solidarităţii islamice şi a comunităţii musulmane”, s-a iniţiat formarea „Ordinii economice islamice”, se elaborează modelele „Pieţei comune musulmane” elementele căreia ar fi instituţii precum: Banca Islamică de Dezvoltare, Agenţia Islamică de Informare, Camera Islamică de Comerţ, Industrie şi Schimb de mărfuri ş.a. În mare măsură rolul islamului în politica externă a statelor musulmane se manifestă şi prin activitatea misionară realizată de structurile guvernamentale, de diverse organizaţii neguvernamentale şi fonduri care sprijină comunităţile islamice din alte state şi contribuie la apărarea drepturilor credincioşilor musulmani la nivel internaţional. Tendinţa de creştere a importanţei geostrategice a lumii musulmane este o reacţie la schimbările din prezent: căderea URSS şi a blocului sovietic, aspiraţiile hegemoniste ale SUA în calitate de unică mare putere, crearea Europei unite, apariţia proceselor integraţioniste în diverse părţi ale lumii, înlocuirea principalelor contradicţii din planul EstVest în planul Nord-Sud. Interesul activ al unor state musulmane faţă de spaţiul postsovietic este cauzată de dispariţia sistemului socialist şi căderea URSS însoţite de reîmpărţirea zonelor de influenţă - proces în care aceste state participă nemijlocit, urmărind nu numai interese economice, ci şi politice, legate în special de încercarea de a impune noilor state modelul lor de dezvoltare, de a le atrage în grupările regionale ce se formează ş.a. Şi totuşi... Realizarea solidarităţii islamice este împiedicată de problemele naţionale (problema palestinienilor, a kurzilor), existenţa pretenţiilor teritoriale (Arabia Saudită-Oman, IrakKuweit, Irak-Iran). Chiar din punct de vedere pur religios lumea musulmană este foarte eterogenă. În toate statele musulmane există minorităţi religioase (nemusulmane), care au în unele situaţii o mare influenţă politică şi economică, iar populaţia musulmană este adeptă a diferitor curente islamice Există contradicţii profunde între diverse regimuri politice. Fiecare stat musulman are propria viziune a comunităţii islamice şi există o concurenţă între mai multe state pentru rolul de lider al lumii musulmane (Arabia Saudită, Turcia, Pakistan, Iran, Irak, Egipt, Libia). Toate acestea îşi găsesc reflectarea şi în politica externă a statelor musulmane, creând dificultăţi în elaborarea unei direcţii comune a politicii lor externe, ce se manifestă mai ales în imposibilitatea acestor state de a soluţiona în mod colectiv conflictele regionale şi în elaborarea unei poziţii unice în ce priveşte atitudinea faţă de problema palestiniană şi colaborarea cu Israelul.

Din acest motiv este greu de vorbit despre o „politică externă islamică” ca un sistem integru de valori, ce ar determina orientarea politicii şi faptul că islamul joacă un rol important în relaţiile internaţionale, cum se consideră în ultima vreme. Totuşi, cu toate diferenţele şi contradicţiile din lumea musulmană valorile islamice au o anumită importanţă în politica externă a tuturor statelor musulmane. În toate statele musulmane islamul reprezintă o parte a ideilor şi sistemului de valori a oamenilor ce iau deciziile referitoare la relaţiile internaţionale. Elitele conducătoare din aceste state sunt nevoite să ţină cont de dogmele religioase în stabilirea priorităţilor politicii externe, precum şi în procesul pregătirii, adoptării şi realizării ei.
http://www.ax.md/index.php? option=com_content&view=article&id=261:factorul-islamic-in-relaiileinternaionale&catid=89:internaional&Itemid=270

Nicolae Negru

Lumea islamică de la Ştefan cel Mare la Ossama ben Laden
Spunînd ?lumea islamică? sau ?lumea musulmană? americanii şi europenii invocă o semienigmă, un semi-pericol. E ?mâine? rostit într-o zi ce vesteşte vreme incertă. ?Lumea creştină? sau ?creştinătatea? e un fapt împlinit. Creştinismul, blazat, contemplativ, consumându-şi impulsul misionar în prozelitism, nu mai pare să scrie ceva nou în pagina societăţii europene, şi dacă cineva ar elimina dintr-odată bisericile sau casele de rugăciuni din peisajul oraşelor şi satelor noastre, poate doar arhitecţii şi cerşetorii ar mai observa lipsa lor (Basarabia a trecut prin acest ?experiment?). Moscheele însă nu pot fi îndepărtate fără a nu pereclita ordinea lumii islamice, ritmul ei vital, dictat de periodicele obligatoriile invocaţii ale numelui lui Allah, direcţionate cu stricteţe spre Meka. Politicul (drepturile omului şi Europa unită), economicul (economia de piaţă), modul de viaţă şi ?valorile morale? reprezintă astăzi lumea creştină, în timp ce lumea islamică pune în faţă islamul, care pretinde că exprimă esenţa ei. Creştinismul e în rolul fondatorului, de la care ne parvine doar numele şi miturile, nu întotdeauna încurajatoare. Dacă nu se producea separarea bisericilor de stat, Europa ar fi rămas divizată pe cel puţin trei linii - catolicismul, protestantismul şi ortodoxia. Dacă nu exprimă o opoziţie lumii musulmane, o opoziţie generalizată, ?lumea creştină?, ? creştinătatea? sunt, politiceşte vorbind, nişte arhaisme, nişte noţiuni născute în negura cruciadelor şi compromise definitv în măcelul primului război mondial din 1914 ? 1918. Ele nu conţin, dacă o fi conţinut vreodată, sensul de solidarizare, de coeziune politică, care i se atribuie lumii islamice prin islam. Europa nu afişează drapelul omogenităţii religioase, ignorând-o ca pe o trăsătură nefuncţională, ce şi-a pierdut actualitatea. Ea îşi declină în mod conştient solidaritatea creştină, în pofida avertismentelor că ne aflăm în plin ?război al civilizaţiilor?. Răspunzând atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, SUA au avut prudenţa să evite învinuirea că pornesc o cruciadă împotriva lumii islamice. Chiar şi Moscova ortodoxă nu mai pare bântuită ca odinioară de nostalgia după Balcanii

de consolidare a lumii islamice atât din punct de vedere politic cât şi religios. Printre acesta se numără Frăţia Musulmană. Iar războiul irano-iraqian din anii ?80. S-au format organizaţii care încearcă să oprescă pătrunderea mai adâncă a influenţei occidentale în societatea musulmană. Ţările islamice şi-au căpătat independenţa treptat. de-a lungul secolelor. fostele republici sovietice din Asia Centrală ? în 1991. Organizaţia Unităţii Africane. nimerind. pe durata întregului secol (regatul Brunei devine independent în 1984. menţinute pe principiile unei relative omogenităţi. lingvistice şi istorice. artei şi culturii islamice (Istanbul). Congresul lumii islamice ş. mai simplu. Centrul de cercetări în domeniul istoriei. unele după altele. cu forţa ei ştiinţifică şi tehnologică. Commonwealth-ul britanic. Unul din pilonii de bază al NATO-ului este un stat musulman (laic. Lumea islamică îşi afirmă islamismul în mod express. Lupta pentru independenţă a mers la braţ cu afirmarea identităţii religioase şi culturale. pe alături. marea parte a lumii islamice. Fondul solidarităţii islamice (Jeddah). e adevărat) ? Turcia. inclusiv fostele republici sovietice din Asia Mijlocie şi Caucaz (Azerbaidjan). apărută în Egipt. economice şi sociale pentru ţările islamice (Ankara).) Nu e nevoie însă de o plonjare prea adâncă în istorie ca să-ţi dai seama că islamului i se atribuie însuşiri de care nu a dat dovadă până acum. Războaiele pe care le-au dus statele islamice unele împotriva altora. Uniunea Europeană se proiectează pe criterii economico-politice şi nu religioase. NAFTA. cu filiale în multe alte ţări musulmane. şi a dat naştere unor mişcari panislamiste de culturalizare şi reeducare a musulmanilor. ar fi mai corect să vorbim despre o refacere. mai au de luptat pentru propriul stat). să reformeze societatea pe principii islamice şi să nu admită secularizarea statelor islamice. Organizaţia Conferinţei Islamice. Urmase apoi o perioadă de declin. cum ar fi Centrul islamic de cercetări statistice. ne poate convinge că şi azi în relaţiile dintre ţările islamice . Agenţia islamică internaţională de presă (IINA). adică practic toate ţările islamice de pe glob. Yemenul şi unele zone din Arabia ? se mai afla încă sub dominaţia unor state europene. Organizaţia radiodifuziunilor statelor islamice? (În fapt. care. trădează o solidaritate în despărţire ? un sentiment ce precede de obicei separării definitive. extinzându-se de la Atlantic până la Pacific. întâlnite aproape pe toate continentele. UE etc. Banca Islamică de Dezvoltare (Jeddah). ASEAN. precum şi cele din Balcani (Albania şi BosniaHerţegovina). hotărât şi chiar ostentativ. Centrul islamic pentru dezvoltarea comerţului (Casablanca). care întreţes cu migală firele vitale ale mulţimii de state şi comunităţi islamice. în perpectivă. Afganistanul. activează prin intermediul unui spectru larg de instituţii subsidiare. într-un proces tot mai amplu de consolidare prin proiectele diverselor organizaţii şi instituţii pan-musulmane. în condiţii de colonie.ortodocşi. cu aşezarea societăţii în baza preceptelor islamice. după mulţi ani de luptă şi sacrificii. Liga islamică mondială. aşa încît pe la începutul secolului XX.a. se aflase în apogeul măreţiei sale. nu au fost mai puţin sângeroase decât cele pe care le-au purtat între ele statele ?creştine?. E vorba de o entitate în ?devenire?. al vecinătăţii în alegerea partenerilor politici şi economici. apoi războiul din Golf din 1990. este posibilă includerea încă a două state musulmane. despre o renaştere a lumii musulmane. din când în când. Comunitatea Statelor Independente.a. şi. cecenii ş. Persia. cu excepţia unor regiuni ? Turcia. luându-se în considerare şi influenţa crescândă a civilizaţiei occidentale. Comunitatea ţărilor francofone. a cărei componenţă se extinde an de an şi ajunge să includă 56 de ţărimembre. aşa încât a privit cu stăpânire de sine (ca să nu spunem cu nepăsare) cum avioanele americane aruncau bombe asupra ?obiectivelor militare? din Iugoslavia. către începutul secolului al XVII-lea. ? denotă preponderenţa criteriului geografic sau. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană. Academia Islamică (Jeddah). iar palestinienii.

Ca în nişte vase comunicante. pregătiţi să moară pentru cauză. în septembrie 1969. de la KualaLumpur. care reprezintă nucleul lumii musulmane nu se poate ajunge la o înţelegere în aceeaşi problemă palestiniană. a fost convocat în legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu şi incendieriea moscheei MASJID AL-AQSA din Oraşul Sfânt. rămânând în acest sens mult în urma lumii creştine. ca în cazul celei din Asia Mijlocie ex-sovietică. vin statele musulmane din fosta URSS. divergenţele politice nasc la rândul lor alte divergenţe care nu dau unităţii musulmane nici o şansă. ASEAN ? Asociaţia Ţărilor din Sud-Estul Asiei şi Organizaţia Unităţii Africane atrag pe orbita lor ţările musulmane din regiunile respective. Şi atunci pe cât e de justificată expresia de încordare. în care tinerii erau educaţi în spiritul fanatismului sovietic. Egiptul. convocată în problema terorismului internaţional. Problema palestiniană. sentimentele de solidaritate religioasă a musulmanilor de rând. existenţa mai multor poli de influenţă în lumea musulmană . Totuşi. Pe problema palestiniană s-au axat şi dezbaterile conferinţelor ulterioare. se spune în declaraţia finală. ?i-a bulversat pe cei peste 600 milioane de musulmani din întreaga lume?. fapt care. le oferă panislamiştilor un atu serios în planurile lor de consolidare politică a întregii lumi islamice. a cărei integrare se apropie de etapa formării Statelor Unite ale Europei. Recent. la toate nivelurile. inspirându-se din preceptele eterne ale Islamului?. Lumea islamică este mult prea departe de a fi monolită. cetateanul kuweitian Khalid Shaikh Mohammed. sunt originari din ţări aliate americanilor. din aprilie 2002. guvernele statelor participante la summitul respectiv s-au angajat ?să promoveze o cooperare strânsă şi asistenţă mutuală în domeniile economic. care a avut loc la Rabat. care nu poate fi neglijată. de a acţiona ca un tot întreg. curtate şi de Turcia. Dacă divizarea ce se produce pe plan religios între suniţi (majoritari) şi şiiţi (minoritari)îşi pierde acuitatea. Şi Osama Ben Laden. pregătiţi ?să repete fapta eroică a lui Aleksandr Matrosov? căruia i s-a atribuit că s-ar fi aruncat să acopere cu propriul corp ambrazura unei fortificaţii nemţeşti. Sentimentele antiamericane ale populaţiei Pakistanului au dictat o altă strategie de luptă în Afganistan. nu poate să nu trezească simpatii în spaţiul fostei URSS. de conflictele de interese economice ale ţărilor islamice. aflată în raza de atracţie a Occidentului unipolar şi nu întotdeauna creştin în acţiunile sale (ne referim la SUA care nu ezită să aplice legea talionului în loc să expună loviturii şi celălat obraz). şi mai noul suspect. membre ale CSI. În acest context. fanatismul fundamentaliştilor islamişti. ele se menţin la o anumită altitudine. de nelinişte. atrăgând în vârtejul unificator până şi Rusia transcontinentală.pot interveni interese mai puternice decât preceptele islamice. preşedintele egiptean Hosni Mubarak îşi exprima profunda îngrijorare în . Irakul şi Pakistanul. Primul summit al ţărilor islamice (Conference islamique au saummet). învinuit că ar sta în spatele atentatelor din 11 septrembrie. inclusiv întâlnirea extraordinară a miniştrilor de externe a ţărilor musulmane. Chiar şi în cadrul Ligii Ţărilor Arabe. a doua ca mărime putere periferică. Solidaritatea politică a ţărilor musulmane la nivel panmusulman nu pare mai rezistentă decât cea a ţărilor creştine pe vremea lui Ştefan cel Mare.Arabia Saudită. pe chipul Occidentului atunci când priveşte spre partea islamică a Orientului? Dincolo de divergenţele politice. decât dacă populaţia ar fi fost mai puţin ostilă. care îşi construiesc în mod diferit relaţiile cu SUA ? face imposibilă armonizarea punctelor de vedere în probleme de interes comun. există opinia publică. egocentristă. căutat de FBI. Dar lucrurile sunt în schimbare şi aici. Împreună cu Rusia. cultural şi spiritual. De altfel. din Arabia Saudită.

care urmăresc scopul să repună viaţa societăţii pe principiile Şariatului. care refuza segmentarea pe criterii economice. În majoritatea ţărilor musulmane. un univers complex Islamul desemneaza o comunitate religioasa si politica care se intinde pe trei continente si numara aproximativ 470 milioane de adepti. inabordabile. legea musulmana. în Europa şi America. încercând să se baricadeze de Occident printr-un orgoliu religios împins până la aroganţă. care nu vrea să comunice. Daca. Fondatorul miscarii . Petru islamisti. ameninţătoare. Cu alte cuvinte. . grupuri de turişti europeni este una din expresiile cele mai oribile ale tendinţelor izolaţioniste. datele de pe teren indica o multime de diferente. In primul rind.sud-est. spaţiu pentru optimism. există mişcări de propagare a învăţăturii islamice. statul islamic nu seamana deloc cu statul-natiune din simplul motiv ca puterea sa se exercita asupra unei comunitati de credinciosi. singurul in masura sa interpreteze legea divina care guverneaza activitatea umana. musulmanul întâlneşte. Ori de câte ori îşi ridică privirea de pe paginile Coranului. Islamiştii algerieni împuşcând cu sânge rece.md/numere/20020709/article_4/ Un dusman al democratiei? Razvan Desliu Islamul. populatia islamica este compusa din mai multe familii: arabi. persi. în contextul crizei palestiniene rămase nerezolvate va duce la escaladarea terorismului în regiune şi în lume. Să răspundă cu un zîmbet. Unica sursa de drept valabila este sharia. care vrea să rămână ea însăşi chiar şi în afara graniţelor ei fireşti. turci. Acesta e de fapt adevăratul pericol: musulmanii angajaţi în lupta ?personală?. tentat să muşte din mărul cunoaşterii? http://www.Profetul Mohammed . Societatea islamica este una esentialmente egalitara. În timp ce scolaştii musulmani discută despre ce înseamnă ?jihad? şi condiţiile în care poate fi acceptat jihadul împotriva ?necredincioşilor?. de pretutindeni. Cu toate acestea. si nu de cetateni. politicul nu exista sub forma unor institutii ce apartin unui stat. la nivel teoretic. în jihad-ul împotriva Occidentului. cum spun americanii. totul pare simplu. chiar şi unele state ex-sovietice. privirea ironică şi seducătoare în acelaşi timp a civilizaţiei ?creştine?. dacă acesta e permis din punctul de vedere al Coranului sau se conţine numai în cărţile ce îl interpretează (Hadith şi Sunna). Astfel se conturează tot mai pregnant imaginea unei lumi nervoase.legătură cu faptul că ?valul crescând al antiamericanismului?.este considerat trimisul lui Allah pe pamint. In definitia de mai sus nu am folosit intimplator religiosul inaintea politicului. mai e. musulmanul de rând decis să-şi apere credinţa ameninţată de consumismul occidental este mai puţin atent la nuanţe. să se încrunte? Situaţia lui nu e mai simplă decât cea a lui Adam. condusa de un lider charismatic. ci este o simpla reflectare a vointei divine. acum câţiva ani.

unde se duc lupte de guerilla. tocmai pentru a contracara periculosul nationalism arab. Exista si o impartire politica a tarilor arabe. Islamistii controleaza estul regiunii in tari ca Sudan si Eritreea. Doar ca declaratiile critice ale presedintelui Mubarak la adresa tarilor islamice. Presedintele Mubarak duce o politica riscanta. minoritatea shiita (provenita din populatia persana) adopta o pozitie mai radicala in ceea ce priveste respectarea legii fundamentale islamice. 80%) sint sunniti. centrul de greutate s-a mutat in Iran. initial. Fundamentalismul islamic mizeaza pe valorile traditionale islamice combatind nationalismul laic al conducatorilor politici arabi. Recentele alegeri (puse serios sub semnul indoielii) au mentinut actuala putere. politica dictata si de suma primita anual din partea SUA (2. Africa de Nord (Magreb) se afla la intersectia a patru mari influente: araba. Siria. sharia (acoperirea femeilor. intr-o oarecare masura. Aici se afla originea unei permanente rivalitati intre unele tari arabe care incearca sa ocupe locul de lider al zonei: Egipt. de Occident. Daca. "intre ciocan si nicovala": pe de o parte. islamica. dominata de populatia africana de culoare. si chiar egipteni. Dar cea mai importanta diviziune se afla in domeniul religiei. mai ales daca situatia economica a tarii nu se imbunatateste. totodata. wahabiti (Arabia Saudita). care sa surprinda cit mai fidel diversitatea din cadrul unei culturi atit de vaste.3 miliarde dolari). pathani (Afganistan). alaturi de Tunisia. unde duc politici agresive de islamizare. centrul miscarii a fost Bagdad. Regiunile Islamului Pentru o intelegere nuantata se impune o segmentare in regiuni geografico-politice. si cea de sud. el trebuie sa apere interesele poporului sau. dupa venirea la putere a Partidului Baas. berberi (Algeria). spun cinicii). maroniti (Liban). sub conducerea regelui Hassan al II-lea. care ar fi cistigat detasat alegerile. de catre SUA. ca promotor al procesului de pace arabo-israelian. tara cea mai stabila a regiunii si. Pe linga aceste popoare. Africa Centrala prezinta un clivaj clar intre partea de nord. A doua directie a aparut ca o reactie la panarabism si a fost incurajata la inceput. beduini (Iordania). pe care le-a numit "triburi cu steag". Daca majoritatea islamistilor (cca. . paradoxal. Panarabismul. Algeria prezinta o situatie diferita. sprijinit de armata si. mediteraneeana si berbera. un nationalism arab care vizeaza o emancipare de sub dominatia politica si economica a Occidentului. duce fata de Israel o politica de "pamint contra pace" (sau piata. Marocul este. omorirea celor care comit violuri sau a sotiilor adultere sint exemplele cele mai cunoscute). pe de alta parte. hasemiti (Iordania). si miile de militanti islamisti aflati in inchisorile egiptene risca sa supere multi arabi. Algeria cunoaste o situatie economica dificila. Curentul a luat amploare in Egiptul presedintelui Nasser. prin doua conceptii care se infrunta. tara este condusa de un regim autoritar. cea care a adoptat. Dupa intreruperea procesului electoral din decembrie 1991 si scoaterea in afara legii a islamistilor. care a stiut sa speculeze rolul de aparator al valorilor islamice si traditia musulmana care spune ca la fiecare o suta de ani apare un innoitor al credintei. dar si zonal. care a incercat sa coalizeze lumea araba impotriva Israelului si a SUA. islamica. fiind supusa unui embargo aerian ca urmare a banuielilor ca sprijina activitati teroriste. o politica prooccidentala. reprezentind versiunea oficiala a Islamului.pakistanezi si indo-malaezieni. Egiptul joaca un rol important in lumea araba. in timp ce in alte tari se afla in opozitie cazul extrem fiind Nigeria. Libia ramine din ce in ce mai izolata pe plan international. Iran si Irak (pina la razboiul din Golf). In ciuda unor rezerve importante de petrol si gaze. apar si citeva triburi: allawiti (Siria).

trafic de influenta. existind un mare numar de imigranti egipteni. dupa Kuweit. Relevanta este optiunea facuta de aceste tari de a nu livra petrol exclusiv prin conducta ce va strabate Turcia (desi presiunile SUA pentru a le convinge au fost puternice). 20% Oman. Pretul petrolului. Campania dusa impotriva minoritatii kurde de catre armata turca a dus la tensiuni serioase cu Siria. Bizantin si Otoman. produce dificultati balantei de plati a tarii.Turcia reprezinta o punte de legatura intre lumea araba si Europa. Uzbekistan. alta prin Rusia si Cecenia). Intr-un clasament intocmit de revista The Middle East. SUA detine exclusivitate in exploatarea petrolului saudit. Rata somajului este foarte ridicata. intre Rusia si Islam. nici un strop de petrol). aparatoare a laicitatii statului. legitimitatea istorica asupra acestor centre spirituale apartine dinastiei hasemite a Iordaniei. nu doar in Arabia Saudita. Acelasi lucru s-a intimplat si in Uzbekistan. fara indoiala. Situatia este agravata de alianta intre dinastia whabita. in anul 1995. Desi Arabia Saudita detine locurile sfinte de la Mecca si Medina. alianta foarte impopulara in rindul supusilor regatului (vezi si atentatele impotriva soldatilor americani cantonati in Arabia Saudita). Celelalte state ascund si ele. si-a prelungit mandatul. Iranul si Irakul. datorie pe care Iordania o avea fata de SUA (suma greu de platit pentru o tara care nu are. pakistanezi. Azerbaidjan. Mai mult. shiiti. Turkmenistan. Nu este tema articolului de fata de a trata conflictul arabo-israelian. ce conduce Arabia Saudita. Erbakan a fost silit sa demisioneze. care ii confera puteri depline pina in anul 2000. puteri discretionare ale conducatorilor. Exista o mare rivalitate intre Turcia si Iran in ce priveste influenta in zona. Ea este mostenitoare a doua mari imperii. spre deosebire de alte tari arabe. Statele cu religie islamica din zona Marii Caspice sint Kazahstan. cu 34. Erbakan. de orientare islamista. ci si prin conductele spre Marea Neagra (una prin Georgia. Ultimul prim-ministru. in . O situatie speciala o prezinta Siria. aceasta tara a adoptat o pozitie impaciuitoare fata de Israel. ci in toata zona: 30% Bahrain. printr-un referendum care a avut loc in 1993. Presedintele Kazahstanului. 25% Arabia Saudita. Turcia a suferit pierderi enorme in urma embargoului asupra Irakului. Probleme exista insa si aici. Si Iordania condusa de regele Hussein duce o politica prooccidentala. conducerea tarii apartine minoritatii allawite (secta islamica). care au indeplinit si ele aceeasi functie de intermediere intre doua lumi aparent ireconciliabile. Nursultan Nazarbaiev. Dar problema cea mai importanta este de natura religioasa. coruptie. Tadjikistan. Zona este foarte bogata in zacaminte petroliere (se estimeaza ca rezervele de petrol din Azerbaidjan si Kazahstan le depasesc pe cele dn Golf) si in gaz metan (Turkmenistan este al doilea producator mondial). sub fatada pluralismului politic. si SUA. Daca imediat dupa destramarea Uniunii Sovietice peste tarile din regiune domnea efuziunea cuceririi independentei si a reluarii legaturilor cu lumea araba. Politicienii turci sint impartiti in nationalisti (care urmaresc o relatie privilegiata cu Bosnia musulmana si cu statele islamice care au apartinut Uniunii Sovietice) si islamisti (care privesc mai degraba spre Orientul Mijlociu si locurile sfinte). Arabia Saudita este tara cu cel mai mare export de petrol din lume. Autoritarismul se face si aici resimtit. Desi majoritatea populatiei este sunnita. care reprezenta Partidul Refah (al Bunastarii). Orientul Mijlociu este. pozitie de mare importanta geostrategica. in jur de 20 miliarde dolari. una dintre cele mai framintate regiuni ale lumii. Populatia regatului este putin numeroasa. ulterior ele au descoperit avantajele unui joc la doua capete. in scadere pe pietele mondiale. a incercat sa promoveze un proiect de uniune politico-militara musulmana care a suparat foarte mult armata turca. Arabia Saudita se afla pe locul doi in regiune in ce priveste venitul pe cap de locuitor.740 dolari. explicabila prin anumite avantaje comerciale cistigate astfel si prin anularea unei datorii de 200 de milioane de dolari. Ma voi referi la principalele state arabe din zona.

Ca dupa orice revolutie. Iranul a ramas neutru. Conducerea statului este impartita intre un conducator spiritual. de izolare fata de comunitatea internationala. impartiti in mod egal in kurzi (in nord) si shiiti (in sud).in acest caz. care au impus legea islamica. iar acum cele doua tari se gasesc in aceeasi situatie. ceea ce inseamna un numar important de investitori straini. Afganistanul cunoaste o schimbare brutala de regim. intre adeptii ayatollahului Khomeini si mujaheddini (o tabara de stinga a islamistilor). sharia. Irak-Iran. impus dupa razboiul din Golf. Irakul se confrunta si cu problema unei minoritati de 12 milioane de persoane. dar revendicate de Pakistan. alegeri cistigate de Muhammad Khatami. O problema arzatoare o constituie provinciile Jammu si Kashmir. Asia de Sud-Est cuprinde si citeva tari islamice importante: Bangladesh. si un presedinte ales pe un mandat de patru ani. SUA aplica o politica de dual containement fata de cele doua tari agresive si promotoare de activitati teroriste. Este o alianta stranie intre o secta religioasa si o politica nationalist-araba cu o tenta de stinga. Intre cei doi poli ai conducerii exista o relatie ambigua. in care Iranul a pierdut un milion de oameni. considerat un liberal in comparatie cu ceilalti contracandidati. Economia iraniana face progrese remarcabile. Desi este considerata o tara retrograda. in frunte cu Saddam Hussein. Inlocuirea fostului prim-ministru Benazir Bhutto nu a schimbat cu nimic situatia. Si aici armata are un cuvint greu de spus in viata politica. Pe linga problemele economice. fundamentalista. un control reciproc al puterilor. Iranul este una din putinele tari arabe care si-a schimbat presedintele in urma unor alegeri. India si China) a fost inlaturat de trupele talibane (sprijinite de Pakistan). In timpul razboiului din Golf. care le aduce fluxuri importante de investitii. distanta uriasa intre bogati si saraci. Ambele . dezordine sociala. De mentionat ca SUA a investit. Ma refer la alegerile din acest an. doua tari aflate intr-un razboi singeros care a durat noua ani (1980-1988). ayatollahul. apar conflicte intre invingatori . cu o majoritate musulmana. care se confrunta cu fenomene specifice: coruptie. condus de Partidul Baas. chiar daca acest presedinte provine din acelasi establishment politico-religios ca si predecesorii sai. pina acum. Bangladesh este o "piata in formare".frunte cu presedintele Hafez al-Assad. Pakistanul este o tara saraca. La putere vin ayatollahii. aflte in posesia Indiei. aceste tari beneficiaza de avantaje mai mari prin Asociatia Statelor din Asia de Sud-Est.25 miliarde dolari. conflict incheiat cu indepartarea ultimilor. in Iran 4. Urmeaza razboiul cu Irakul. Siria are de facut o alegere dificila in politica sa externa: fie ia apararea minoritatilor kurda si shiita in fata represiunii guvernului de la Bagdad si din Turcia. In 1979 are loc revolutia islamica care il detroneaza pe sah. fie se aliaza cu Partidul Baas aflat la putere si in Irak. cu riscul de a-si supara propria populatie sunnita. Sint relevante citeva date comparative: Sursa: The Economist Zona Pakistan-Afganistan este plina de turbulente. Desi membre ale Conferintei Statelor Islamice. liderii spirituali ai shiitilor. Iranul este o tara in care shiitii sint majoritari. Cele doua tari nu au incheiat nici pina acum un acord de pace. in timp ce Malaysia este deja o economie consolidata a regiunii. Este un stat cu o constitutie laica. Fostul guvern al mujaheddinilor islamici (sprijinit de Rusia. Malaysia si Indonezia. reprezentata de Partidul Baas. Irakul este foarte slabit de embargoul asupra exportului de petrol.

Uniunea Europeana promoveaza un amplu proiect de colaborare in bazinul mediteraneean cu tarile arabe in domeniile economic si de combatere a terorismului. Un caz aparte este Indonezia. si cu o forma de guvernamint monarhica pentru Malaysia. Rusia. care a reusit sa se mentina pina acum la putere si datorita unei cresteri economice constante a tarii.dupa invazia din Afganistan in 1979 si. Cum sa comparam natiunile. In Cum sa comparam natiunile. Golkar. o consolidare a centrelor politice care controleaza mass media. cu o implicare mai puternica a armatei in cazul Bangladeshului. ce concureaza astfel pentru noile servicii oferite de stat. Pluralismul cultural In incheierea articolului voi incerca sa prezint conceptul de "pluralism cultural" aparut in anii '60 in SUA. in scadere pe pietele internationale. educatia si comunicarea. concept ce poate facilita o intelegere mai buna a diversitatii lumii de azi. dau multe batai de cap conducatorilor arabi. Dogan si Pelassy analizeaza cu pertinenta acest fenomen: "Toti analistii care s-au aplecat cu seriozitate asupra pluralismului cultural au denuntat naivitatea celor ce se asteptau ca industrializarea si extinderea comunicarii sa preintimpine segmentarea. Multe dintre ele sint comune cu ale altor tari de pe glob: guvernari ineficiente. de a-si transforma dialectul intr-un limbaj adevarat si legendele in patrimoniu cultural". O asemenea dezvoltare provoaca revolta periferiilor . Modernizarea aduce cu sine o supradezvoltare a principalelor orase. in Cecenia -. Ed. Preturile la petrol. Mattei Dogan & Dominique Pelassy. de exemplu. departe de a opera o deschidere radicala a colectivitatilor culturale. intre tarile islamice exista o solidaritate mai mica decit. 65. intre cele ale Uniunii Europene (vezi neintelegerile din cadrul OPEC privind pretul de extractie a petrolului). care a pierdut o mare parte din influenta pe care o avea in rindul tarilor arabe. de a-si dezvolta o constiinta. Este vorba despre existenta in cadrul unui stat sau a unei regiuni mai vaste a unor grupuri minoritare ce se diferentiaza de populatia majoritara prin elemente ca limba.tari sint conduse de partide islamice.1 Lumea islamica se confrunta cu numeroase probleme. sociala si politica resuscita adesea competitia intre grupurile rivale. mai recent. Ramine o problema deschisa daca SUA sint interesate mai mult de stabilitatea in regiune (la care vegheaza flota a cincea stationata in Bahrain) decit la democratizare si alegeri libere. unde 167 milioane de musulmani (87% din populatia tarii) se afla sub conducerea generalului Suharto si a partidului acestuia. dezvoltarea economica. In cazul unei situatii de instabilitate. incearca acum sa joace pe cartea iraniana. Alternative. religie. Bucuresti. In privinta intereselor economice. ca o contrapondere la alianta SUA-Israel . . rasa. p. 26% din necesarul de petrol al SUA va proveni din zona Golfului). note: 1. Interesele SUA in zona Golfului sint cunoscute (se estimeaza ca.ceea ce Jean Gottmann numeste sfidarea centralitatii. in anul 2000. In realitate. probleme ecologice. Urbanizarea. ca si o redistribuire a veniturilor. pozitia sa este insa foarte fragila. le ofera acestora posibilitatea de a-si crea o elita. Implicarea marilor puteri in zona este in continuare accentuata. 1993. coruptie.

is studyng journalism and political science at the University "Lucian Blaga". ISEDAK a carui preşedinte este şeful de stat Abdullah Gul Accesati pentru video Trimis 07. In toastul rostit la dineu..ro/sfera/arhiva/53/desliu. Reuniunea la nivel ınalt ce va contura schita proiectului de hotarıri este prezidata de consilierul Institutului de Planificare de Stat.(La redactarea acestui material au fost folosite date si informatii din revistele Courrier International si The Economist. preşedintele Abdullah Gul a subliniat ca cooperarea economica ıntre tarile islamice trebuie intensificata şi mai mult. invitati oamenii de afaceri sa vina sa faca investitii ın tara dvs.) Razvan Desliu .Potentialul economic trebuie prezentat celorlati oameni de afaceri. unele din aceste tari islamice sunt foarte dezvoltate. Sibiu.com/trtworld/ro/newsDetail.” http://www.2010 06:14:35 UTC Actualizat 07. Preşedintele Gul a remarcat urmatoarele: “Tarile islamice sunt aproape ın orice continent a globului. Fiecare tara.dntb.aspx?HaberKodu=20ad4e8a8a96-4572-af29-d535f04c39d5&title=Reuniunea%20ISEDAK%20de%20la %20Istanbul . http://www. Insa.htm REUNIUNEA ISEDAK DE LA ISTANBUL La İstanbul se desfaşoara reuniunea la nivel ınalt a Comitetului permanent şi economic a Organizatiei Conferinta Islamica. iar altele foarte slab dezvoltate. Schita proiectului de hotarıri va lua ultima forma la reuniunea Consiliului de Miniştrii ce se va reuni astazi. Sunt foarte multe lucruri de facut.ın acelaş timp prin asociere realizati lucrari importante.trtromanian.10.2010 11:37:56 UTC La İstanbul se desfaşoara reuniunea la nivel ınalt a Comitetului permanent şi economic a Organizatiei Conferinta Islamica ISEDAk a carui preşedinte este şeful de stat Abdullah Gul. Adica toate simt nevoie de o redresare accelerata.pana şi cea mai saraca dintre aceste tari are un potential deosebit de important. Kemal Madenoğlu. Preşedintele Abdullah Gul ieri a oferit dineu de “Bun venit” la İstanbul pentru delegatiile invitate. deveniti parteneri pentru a angaja oameni şi a desface produsele ın alte tari.Nu faceti numai comert.10.

cu sau fara plata suplimentara.presupunand raporturi juridice specifice care se nasc intre partile contractante. un bun mobil sau imobil si sa transmita utilizatorului posesia sau folosinta asupra acestuia . Termenul de leasing reprezinta perioada irevocabila pentru care locatarul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are optiunea de a c ontinua utilizarea bunului in regim de leasing si in orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are obtiunea de a continua utilizarea bunului in regim de leasing. iar prin coroborarea cu prevederile art. Aura Domil prep. Contractul de leasing este un contract comercial si intra in categoria faptelor de comert.in scopul exploatarii sau achizitionarii bunului. sa cumpere sau sa preia de la un tert . mijloacelor de transport si a altor bunuri mobiliare si imobiliare . Cristian Peres asist.univ. leasingul nu este nici una dintre aceste operatiuni . denumit furnizor . Exista pareri ca leasingul este o operatiune de finantare. dreptul de a utiliza un bun pentru un termen convenit.fiind reglementat de legislatia in vigoare din Romania si actualizata dupa integrarea Romaniei.contractului urmand a i se aplica legea comerciala. dar poate avea forme apropiate de oricare dintre ele. 3.in schimbul unei plati . a masinilor. denumita locator . se obliga ca la solicitarea celeilalte parti. Conceptul sau definitia leasingului In dictionarul de relatii economice internationale gasim definit leasingul ca ‘ formade dare in folosinta .LEASINGUL INAINTE SI DUPA INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA Autori : lect.original .dr. de sine statator . pe o perioada determinata. se concluzioneaza ca este irelevanta calitatea de comerciant sau necomerciant a celeilalte parti. 1.drd.’ Potrivit IAS 17 leasingul reprezinta un acord prin care locatorul transmite locatarului . Leasingul in celelalte tari ale lumii . unor intreprinderi care nu dispun de resurse financiare necesare achizitionarii lor.univ. Notiunea de leasing Leasingul este un contract complex . contra unei parti denumita redeventa .in timp ce altii o asimileaza cu o vanzare in rate sau cu un contract de locatie pura. denumita locatar .56 din Codul Comercial. utilajelor. Alin Artene Operatiuni de leasing sunt acele activitati comerciale prin care o parte . 2.Comercialitatea contractului de leasing este evidenta atata timp cat legea insasi prevede ca una din partile contractante este comerciant . cu conditii de plata si utilizare precizate in contract.Ei bine .univ.contra unei taxe.

important pentru tratamentul juridic si contabil al operatiunii de leasing este transferul riscurilor si al beneficiilor catre utilizator In Germania exista prevederi legale referitoare la leasing care vizeaza regimul fiscal aplicabil operatiunilor respective. care are ca obiect inchirierea unui bun. la expirarea datei contractului de leasing . cel mai frecvent se aplica legea model a statului Delaware. asimilat vanzarilor si cumpararilor cu credit. trebuie indeplinita una din urmatoarele patru conditii: 1. aleasa de societati cs fiind cea mai rezonabila. perioada locatiunii reprezinta 75% sau mai mult din durata vietii economice a bunului ce constituie obiect al contractului . limitandu-se sa arate ca acesta este un contract incheiat intre un proprietar si un chirias. Marea Britanie. In cazul in care o societate comerciala se implica in relatii de afaceri pe teritoriul mai multor state. si leasing financiar. calculata la incheierea contractului. obiect al contractului de leasing.se aplica Codul Comercial Uniform. de legi referitoare la proprietate si de anumite texte din Codul Comercial Uniform (UCC). In Marea Britanie. legislatia fiscala porneste de la criteriul scopului pentru care a fost incheiat contractul de leasing. In schimb legislatia contabila. precum si reglementarile fiscale. cuprins intre 40%-90% din viata economica a bunului.1. valoarea actualizata a ratelor de leasing este superioara sau egala cu 90% din valoarea de piata a bunului. 4. Elvetia si Japonia In SUA leasingul este reglementat de o combinatie de drept cutumiar .incheiat pentru o durata fixa. nu este esentiala astfel incat atat leasingul financiar cat si la cel operational.In materie de vanzare – cumparare si obligatii comerciale. acest drept poate fi exercitat numai in functie de clauzele convenite de parti la incheierea contractului de leasing. la expirarea careia finantatorul reia bunul pentru a-l vinde pe piata . pornind de la criteriul proprietatii economice a bunului. Normele financiar –contabile reglementeaza doua tipuri de operatiuni de leasing. 2.3. si anume : leasing operational. contractul include o optiune de cumparare la o valoare neta inferioara valorii de piata . adoptat de majoritatea statelor din federatie. sa se transfera automat proprietatea asupra bunului catre locatar. reglementandu-se trei tipuri de contracte : ♦ contractul standard . toate celelalte contracte fiind considerate de leasing operational. locatiunea si tranzactiile la termen. Germania. care este tratat ca o locatiune ordinara. legislatia civila este lacunara in ceea ce priveste notiunea de leasing. aratand ca pentru a se considera ca partile au urmarit transferal dreptului de proprietate inca de la semnarea contractului. Deci. In delimitarea celor doua operatiuni. Leasingul in SUA. arata ca leasing financiar este acel contract in care riscurile si beneficiile aferente proprietatii bunului se transmit catre utilizator.care trateaza vanzarea . 3. Aici optiunea utilizatorului care include dreptul sau de a cumpara bunul. si prin urmare un contract sa fie definit ca leasing financiar.

Leasingul financiar este un contract de lunga durata. 3. finantatorul trebuie sa asigure conservarea dreptului de proprietate si folosinta bunului de catre utilizator.♦ contractul reziliabil . ♦ contractul cu optiune de vanzare in favoarea finantatorului – care. incheierea unui nou contract de leasing.Potrivit prevederilor legii impozitului pe societati si a normelor de inregistrare in contabilitatea operatiunilor de leasing. Operatiunile au la baza doua principii generale . iar utilizatorul isi asuma totalitatea riscurilor. 2. folosit de societatile de leasing. . sa-l constranga pe utilizator sa cumpere bunul.La sfarsitul contractului utilizatorul are un drept de optiune constand in patru posibilitati: 1. care cedeaza contractele incheiate cu utilizatorii. O trasatura specifica derularii operatiunilor de leasing in Germania este oferita de sistemul forfaiteriung. Desi in Elvetia leasingul a aparut inca din anii ’60. sub rezerva efectuarii unor varsaminte . pay as you earn – obligatiile financiare provenite in urma unui contract de leasing trebuie sa fie achitate din veniturile curente. consemnat in contracte tip obligand utilizatorul sa accepte conditiile generale ale finantatorului . avand ca obiect un bun similar mai avansat tehnologic sau un alt bun.nereziliabil. situatie in care finantatorul va vinde bunul initial. va fi dedusa din cuantumul noii valori a ratei de leasing 4. In Japonia prima societate care desfasoara activitati de leasing a fost infiintata in 1963. iar suma de bani incasata in urma vanzarii. inclusiv forta majora si cazul fortuit. proprietatea juridical ramanand la finantator. leadership not ownership – importanta nu e proprietatea asupra bunului ci faptul de a te folosi de el . in favoarea bancii. fiind incheiat pe baza unor decizii ale instantelor comerciale. fara stabilirea unei valori rexiduale . 1. contractul de leasing este un contract nenumit. cuprins intre 70%-120% din viata economica legala a bunului. cererea catre finantator a unei oferte de vanzare a bunului Pe parcursul derularii perioadei irevocabile a contractului de leasing financiar. 2. adesea insotita de prestari de servicii effectuate de locator .care se incheie in aceleasi conditii ca cel standard. restituirea bunului . prelungirea contractului de leasing . insa contractele incheiate de aceasta se bazau pe prevederile legale referitoare la contractul de locatiune. poate la expirarea unei perioade irevocabile. cu deosebirea ca utilizatorul are dreptul de a-l rezilia in orice moment. juristprudenta reconoscand insa ca el nu este un contract de vanzare – cumparare sau contract de locatiune pentru ca se transfera utilizatorului o proprietate economica asupra bunului. formele pe care le imbraca leasingul in economia japoneza sunt urmatoarele : ♦ leasing financiar – contract de locatiune cu caracter irevocabil incheiat pe termen lung. In general leasingul financiar este privit ca o cesiune a dreptului de folosinta asupra bunurilor mobile rentabile economic . iar leasingul operational ca o pura locatie reziliabila dupa un anumit timp.

Leasingul de intretinere este cea mai raspandita forma de leasing utilizata in relatiile comerciale japoneze.07. . pe langa bunuri si servicii de intretinere si reparatii asociate utilizarii bunului. In Olanda leasingul nu este reglementat in mod special.1972 privind publicitatea operatiunilor de credit-locatie in materie mobiliara si imobiliara. Belgia. fiind asimilat fie unui contract de locatiune-vanzare. si anume in caz de neachitare a ratelor de leasing. 3. fie unui contract de locatiune. in cazul in care este insotit de prestarea unor servicii in legatura cu bunul dat de leasing. datorita avantajelor pe care le ofera. existand trei tipuri de creditlocatiune: mobiliara. in calitate de proprietar legal este indreptatit la capitalizarea si amortizarea bunului. Operatiunea de lease-back este si ea cunoscuta si folosita in Franta. Elementele esentiale ale unei operatiuni de credit. etc. reprezentand peste 605 din totalul contractelor de leasing incheiate la nivel national. Locatiunea-vanzarea (huurkoop) este o forma particulara a vanzarii la termen. pe care il pune la dispozitie sub forma unei locatiuni. considerandule cheltuieli detuctibile. in pretul locatiei sunt impuse reparatiile de accidente. Leasingul in Franta. 72-665/04. Contractul de locatiune-vanzare se incheie in mod obligatoriu in scris (art. Spania. Italia In Franta operatiunile de leasing sunt reglementate expres Decretul nr. ca reprezentand contractul prin care un stabiliment de credit cumpara un anumit echipament de la un proprietar. locatorul poate rezilia contractul. in timp ce utilizatorul inregistreaza in contul de profit si pierdere ratele.In caz de neexecutare a contractului de catre locatar.157. asigurarea pieselor de schimb. astfel incat finantatorul.2. solicitand restituirea bunului sau a unei sume de bani corespunzatoare valorii acestuia. Astfel.locatie in contabilitatea franceza sunt cumpararea unui bun. in care vanzatorul pastreaza proprietatea bunurilor pana la plata integrala a pretului convenit. dar sub denumirea de cesiune-locatie (cession bail). Conceptul de transfer al proprietatii economice asupra bunului nu se aplica in Franta. ♦ leasing de intretinere – contract care are ca obiect. oricand locatarul are dreptul de a intrerupe contractul la discretia sa. Publicitatea operatiunilor de credit-locatie este supusa dispozitiilor legilor speciale si trebuie sa asigure identificarea partilor si bunurilor care fac obiectul operatiunii.♦ leasing operational – contract de locatiune pe termen scurt care stipuleaza o valoare reziduala ridicata .lit i din Codul Civil) si stipuleaza obligatia locatorului de a preda bunul locatarului si de a-l garanta pe acesta pentru vicii ascunse. imobiliara si creditul-locatia fondului de comert. intocmai ca si cum ar fi vandut bunul.Olanda. locatiunea acestui bun pentru o durata determinata si o promisiune unilaterala de vanzare. Potrivit legii clasificarea de baza a operatiunilor de credit-locatie porneste de la natura bunului ce constituie obiect al contractului bilateral de locatiune.

utilizatorul calculeaza si inregistreaza amortizarea.07. Legea din 1988 prevede ca ratele de leasing varsate de locatar sunt compuse din doua parti. leasingul operational (functional).02. din care una reprezinta cheltuielile financiare.11. iar apoi prin Legea nr. in cazul in care aceasta optiune exista valoarea reziduala care trebuie achitata de utilizator pentru a deveni proprietar. cu o durata minima de doi ani pentru bunurile mobile si zece ani pentru bunurile immobile. acestea sunt asimilate in dreptul spaniol inchirierilor pe termen scurt. care corespunde valorii reziduale prezumate a bunului.O aplicatie a leasingului o reprezinta prevederile legii privind creditul de consumatie din 1990. Articolul nr. formand obiectul legii civile. dupa cum urmeaza : ◊ contractul trebuie sa se refere la echipamente pe care locatarul le atribuie exclusiv unor scopuri profesionale . dupa specificatiile viitorului locatat . astfel ca in cazul leasingului financiar. Belgia a recurs la modelul francezpentru reglementarea operatiunilor de leasing. la sfarsitul inchirierii. ◊ contractul trebuie sa rezerve locatarului facultatea de a dobandii. Leasingul financiar este atractiv pentru ca reprezinta o formula mai supla dacat vanzarea la termen. prin intermediul unui pret prestabilit in contract.1 defineste trasaturile caracteristice ale leasingului. care vizeaza contractele de leasing in care utilizatorul este consumator si care stipuleaza in mod expres ca titlul de proprietate va fi transferat in final utilizatorului. este privit in legislatia belgiana ca fiind acel contract in care nu se oferea utilizatorului nici o optiune de cumparare ori care. astfel ca in cazul leasingului financiar. proprietatea bunului inchiriat. ‘’arrendamiento financiero’’. In general. in vederea inchirierii. Potrivit acestor acte normative. iar cealalta reprezinta efectiv rambursarea valorii bunului dat in leasing. . Un rol foarte important in abordarea si calificare operatiunilor de leasing il are stabilirea « realitatii economice « a contractului. adoptand Decizia Regala nr. nu prevede o durata maxima.15/25. ◊ bunurile sa fie cumparate in mod special de catre locator. a-l cumpara sau a rezilia contractul existent. Proprietatea economica a bunului ce constituie obiect al unui contract de leasing este decisive. iar pentru leasingul operational acest lucru este facut de finantator. intrucat el nu presupune oblicativitatea unui varsamant initial.55/10. Leasingul a fost reglementat pentru prima data in Spania. iar amortismentele contabile sunt mai rapide. este mai mare de 15% din valoarea activului.26/29.1988.1967 privind statutul juridic al intreprinderilor care practica creditul-locatia (locatia-finantarea).1977. presupune existenta unei operatiuni care se desfasoara in doua faze : locatia propriu-zisa a bunurilor. de vreme ce contractul poate fi reinoit. cand exista indoiala ca optiunea de cumparare nu va fi exercitata. urmata de momentul exercitarii dreptului de optiune intre a reinchiria bunul. prin decretul Lege nr. echipamentele inchiriate se inregistreaza in bilantul sau. ◊ durata locatiunii stabilita in contract trebuie sa corespunda duratei prezumate de utilizare economica a bunului . In ceea ce priveste contractele de leasing operational. locatarul este considerat ca avand proprietatea economica si in consecinta.

statul urmand. oferirea unor facilitati acestora. Legislatia italiana nu ne ofera o definitie a leasingului. finantatorul in calitate de proprietar legal. ► leasing functional. Pe baza uzantelor create. permis intre persoanele private. Piata italiana este dominata de o parte de companii de leasing nespecializate apartinand bancilor. alaturi de Romania. fostele tari comuniste au inceput trecerea la economia de piata. ridcul se transmite intotdeauna la utilizator. leasingul nu era cunoscut. In Italia disocierea proprietatii juridice de proprietatea economica nu este relevanta. de companii integrate de leasing. este indreptatit la capitalizarea si amortizarea activelor ce constituie obiect al unui contract de leasing. ► operatiunea de cesiune-locatiune. in principal. in vederea promovarii productiei interne. pentru o perioada convenita in contract. astfel incat in toate cazurile. s-au stabilit caracteristicile leasingului financiar si al celui operational. adoptand actele normative care reglementeaza express au care permit implicarea persoanelor fizice si persoanelor juridice private in activitatea de comert interior si exterior. dupa cum urmeaza : ● ‘locatione finantiaria’(leasingul financiar) este leasingul activelorcirculante sau imobilizate. fara dreotul acestuia din urma de a cumpara bunul. intr-ucat nu se putea vorbi despre un ansamblu de relatii conyractuale de natura comerciale. insa dreptul de proprietate asupra bunului ramane in patrimoniul societatii de leasing. Polonia. care opereaza cu precadere in industria de automobile si de calculatoare. Leasingul in fostele tari comuniste : Cehia. Legea rusa permite incheierea a trei tipuri de contracte : ► leasing financiar este contractul care se incheie pentru o perioada egala sau mai mare dacat perioada de depreciere a bunului . numai Rusia a legiferat regimul juridic a operatiunilor de leasing.3. Rusia In raporturile comerciale din statele aflate sub regimul comunist. care este o varietate a leasingului financiar. . ● ‘locatione operativa’(leasingul operational) este leasingul activelor circulante. partile semnatare a unei conventii sunt libere sa determine continutul acesteia. insa in baza principiului autonomiei contractuale. Dupa anul 1990. in limitele impuse de lege. unde locatarul cumpara un bun pe riscul sau si il transfera locatarului. la sfarsitul careia utilizatorul are o optiune de cumparare la un prêt stabilit . pentru o perioada determinata de timp. iar pe de alta parte. prin care vanzatorul (furnizorul) bunului obiect al contractului de leasing actioneaza simultan si ca utilizator .Indiferent de natura financiara sau operationala a contractului inchiriat. la sfarsitul careia utilizatorul nu are o optiune de cumparare. pentru o perioada scurta de timp. Dintre tarile din estul Europei aflate in tranzitie. 3.

ele . Facilitatile principale oferite de stat vizeaza deductibilitatea integrala a ratelor de leasing de catre locatar.Astfel un contract este considerat ca fiind leasing operational. Prin urmare. bunurile vor fi restituite locatorului (leasing operational). a TVA-ului si a altor drepturi de import. leasingul extern nu este svantajos. dar nu asigura utilizatorului o optiune de cumparare. care a ajuns sa cuprinda in anul 1996 un numar de 36 de companii specializate. daca este indeplinita una din urmatoarelor conditii : ● contractul se incheie pe o perioada nedeterminata . Singura facilitate fiscala privind operatiunile de leasing o reprezinta posibilitatea utilizarii. Nici in Polonia nu este o reglementare legala a leasingului. Fondurile islamice prezinta. detinute de musulmani. care stipuleaza dreptul locatarului de a cumpara bunurile inchiriate. In paralel specificul sistemului juridic si politic existent a permis implicarea in operatiuni de leasing si a companiilor financiare autohtone. dar aici. reprezentand garantia achitarii taxelor vamale. in cazul leasingului financiar si aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru contractele de leasing care au ca obiect autovehicule. intr-ucat sunt infiintate pe principii islamice. In Polonia. care stipuleaza ca la expirarea duratei contractuale. atingand o cota de piata de 70%. sau in cazul in care se asigura ea poate fi revocata. ▲ contract de locatie. In Cehia nu exista reguli contabile specifice pentru inregistrarea operatiunilor de leasing. incepand cu anul 1994. legile fiscale definesc trasaturile caracteristice ale formelor pe care le poate imbraca un contract de leasing. In schimb. amortizarea valorii bunului de catre locator. prin crearea in anul 1984 a Corporatiei Nationale de Leasing.4 Leasingul in tarile islamice Tarile islamice nu au cunoscut leasingul insa ca urmare a eforturilor depuse de Societatea Financiara Internationala di Washington. insa si inconvienente. 3. s-a reusit implementarea acestei tehnici de comert in Pakistan. conform clauzelor contractului (leasing financiar) .In Cehia sunt prezentate doua tipuri de leasing : ▲ contract de locatie. a metodei de amortizare accelerata a bunurilor ce constituie obiect al contractului de leasing. aplicand-use regulile de locatiune de drept comun. in cazul leasingului operational. pentru ca utilizatorii au obligatia de a constituii un depozit la data introducerii bunului in tara. ● contractul se incheie pe o perioada determinata. ceea ce nu le permite sa ofere imprumuturi pe baza de dobanda. astfel incat in prezent piata de leasing este impartita intre fondurile islamice deschise si societatile de leasing. leasingul este dezavantajos din punct de vedere fiscal pentru utilizator. Criterii de diferentiere intre cele doua tipuri de contracte de leasing sunt stabilite de Legea impozitului pe venit.

armonizate cu ddirectivele europene. vapoare. Activitatea societatilor de leasing. ceea ce implica participarea acestora la beneficii sau la pierderi. operatiunile de leasing au cunoscut o ampla scadere. acestea intra sub incidenta legilor fiscale din Romania referitoare la : impozitul pr profit . ulterior republicata in temeiul art.2 Armonizarea contabila a leasingului in Romania Contabilizarea operatiunilor de leasing se inscrie in cerintele generale ale programului de armonizare contabila din Romania.08.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing. Ulterior.5. este reglementata de un cadru legal.7 din Legea nr. astfel incat situatiile financiare ale societatilor comerciale sa poata fi utilizate in lumea intreaga.51/28. aprobate prin OMF teoretic de OG nr.2005. taxele vamale. masini pentru constructii rutiere. taxa pe valoarea adaugata . primele reglementari au fost aduse de Normele privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de leasing. Leasingul in Romania 3. respectand astfel unul dintre principiile larg acceptate de IAS. Dupa 1990.11.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice. si anume peincipiul prevalentei realitatii economice asupra formei juridice in cadrul operatiunilor de leasing financiar. . Scopul armonizarii contabile romanesti la Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) consta in limbajul contabil comun. prevederile acestor norme au fost preluate de Reglementarile contabile simplificate.94/2001 pentru intreprinderile mari si care la contabilizarea operatiunilor de leasing aplica prevederile IAS 17 « Leasing » In prezent aceste doua OMFP au fost inlocuite de Noile reglementari contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. respectiv OMFP NR. Acest tip de operatiuni era folosit de marile intreprinderi producatoare pentru a-si vinde produsele la export. containere. iar apoi o sensibila crestere. ca urmare a accentuarii demersurilor de armonizare contabila. 3.depind de contributiile pe termen scurt al participantilor (musharika).foarte exact.306/2002 pentru intreprinderile mici si mijlocii.1752/17. impozitul pe veniturile nerezidentilor .1 Cadrul legislativ al operatiunilor de leasing in Romania In Romania inainte de 1989 se practica leasingul chiar daca nu era cunoscut sub aceasta denumire. contabil si fiscal. 3. Primele reglementari legale ale leasingului au fost dare prin OG nr. Referitor la cadrul fiscal al operatiunilor de leasing in Romania. In ceea ce priveste contabilizarea leasingului in Romania. aprobate prin OMFP nr.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.5. Domeniile cele mai importante in care se folosea leasingul erau : constrctii de masini.5. ca de altfel activitatea tuturor societatilor comerciale din Romania. Scaderea numarului tranzactiilor de leasing s-a datorat scaderii productie intreprinderilor imediat dupa 1990 ca urmare a recesiunii existente. reglementarile interne ale bancilor privind organizarea acestor operatiuni sau rationamentul profesionistilor contabili in ceea ce priveste contabilizarea lor sunt inca de domeniul viitorului.

● standarde internationale de contabilitate .50% din valoarea investitiei. fara preluarea identica. b) recunoasterea si evaluarea elementelor din situatiile financiare. care cuprind in structura lor : ● standarde internationale de raportare financiara . se vorbeste tot mai mult la momentul actual despre convergenta. a insarcinat in acest sens IASB ( International Accounting Standards Boards – Comisia Internetionala a Normelor Contabile ). pec and la leasing se asigura finantarea integrala a investitiei ○ garantia – la creditul traditional investitia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj. incepand cu anul 2005. ○ gradul de finantare – la creditul traditional. in timp ce la leasing. tradusa prin alinierea. In consecinta. insa modalitatea prin care se realizeaza acest deziderat este adeseori contradictorie. ● interpretarile emise de Comitetul pentru interpretarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara. iar leasingul sub forma de echipament . reglementarile contabile romanesti au adus imbunatatiri majore. Ambele referntiale contabile au acelasi tel : exprimarea intr-un limbaj omogen a informatiilor contabile prin situatiile financiare. in cadrul careia. conform caruia informatiile din situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica si nu numai forma juridica . Pe linia armonizarii la Standardele Internationale de Contabilitate. Astfel. cu elaborarea unui set de norme contabile unice. la normele contabile internationale. ○ forma – creditul traditional este acordat sub forma baneasca. intreprinderile europene cotate vor trebui sa-si prezinte conturile consolidate in conformitate cu standardele internationale de raportare financiara – denumite IFRS. care sa facilitaze accesul la pietele de capital straine ai sa creasca protectia investitorilor.Demerarea procesului de armonizare contabila la prevederile IAS a inceput se suscite in ultimul timp diverse discutii aprinse pe fondul adoptarii in paralel si a directivelor contabile europene. . ipoteca). In ce priveste contabilitatea operatiunilor de leasing. garantia este constituita de dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat . Solutia convergentei contabile a fost sesizata si prezentata de Comisia Europeana care. c) formatul de prezentare si continutul documentelor ce compun situatiile financiare. din iulie 2000 s-a dat startul unei noi strategii de reforma a contabilitatii. datorii. Clasicele definitii si metode de evaluare pentru active. venituri si cheltuieli au fost inlocuite cu abordari moderne si complexe care faciliteaza si chiar impun rationamentul mprofesional . aceasta este mai mult sau mai putin aflata cel putin sub incidenta urmatoarelor aspecte vizate in armonizare : a) introducerea principiului ‘’ prevalentei realitatii economice asupra formei juridice’’. beneficiarul contribuie cu 30% .

In .○ analiza documentatiei einanciare – la creditul traditional finantatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare intr-o viziune postfaptica si mai putin previzionala. In cazul creditelor ipotecare. Solicitantul poate fi o persoana fizica sau juridica Termen : 5 – 25 ani (persoanele juridice au termene de creditare reduse). la rata de capital se aplica TVA (19%).numai cu constructorii agreati de societate.rata dobanzii este mai Leasing imobiliar Obiectul leasingului imobiliar il constituie constructia civila (case. deci are o viziune previzionala . sectorul finantarii imobiliare s-a imbogatit cu inca un produs : leasingul imobiliar. au atras multe persoane aflate in cautarea unei finantari pentru locuinta proprie. constructia de imobil. apartamente. documentatia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple. politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica. Credit ipotecar (conditii generale ale bancilor/institutiilor de credit) Obiectul creditului ipotecar il poate constitui achizitia de imobil/teren.1. La leasing. cladiri de birouri.Nu sunt finantate achizitii de imobile vechi (déjà construite) Solicitantul poate fi persoana fizica sau juridica Termen : 1 – 20 ani. societatea de leasing in calitate de societate finantatoare. La leasing. Rata este formata din capital + dobanda. Credit ipotecar versus leasing imobiliar Incepand cu primavara anului 2004. Pentru persoanele fizice care gandesc sa opteze in favoarea leasingului imobiliar. renovarea/finisajul unui imobil.)sau cea industriala (fabrici.depozite. pune accentul in principal pe analiza rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing. cu riscurile asociate fiecareia dintre acestea. Imobilul care face obiectul achizitiei este déjà construit sau va fi construit prin credit ipotecar. 4. in regie proprie sau printr-o societate de constructii. Dobanzile extrem de atractive si serviciile suplimentare oferite in costul finantarii (comisioane).etc) Imobilul care face obiectul leasingului imobiliar se construieste de la zero. Rata este formata din capital + dobanda. ○ politica de creditare – la creditul traditional creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii de credite. aceleasi termene de rambursare sunt valabile pentu persoane fizice cat si juridice. etc. prezentam alaturat o comparatie dintre cele doua tipuri de finantare. Conditiile par la prima vedere.intr-un sistem de constructie impus de societatea de leasig. Chiard aca rata dobanzii este mai mica. mai atractive decat cele oferite de majoritatea bancilor si institutiilor de credit pentru creditele ipotecare sau imobiliare.

Avansul Avans : minim 25% din valoarea de se achita de catre client catre societatea evaluare a imobilului impus de BNR. Rambursare Rambursare anticipata : posibila. monitorizare monitorizare / evaluare . constructie online. este mai avantajos pentru persoanele juridice platitoare de TVA. In cazul persoanelor juridice. de la 100. transferat beneficiarului . Perioada de gratie : posibila. Euro la o suma nelimitata. in Perioada de gratie :pana la predarea general in limita unui an. Alte costuri asociate : Costuri notariale .000 Valoare maxima credit : nu exista . aferenta a doua rate. dobanzi. iar capitalul se cheltuiala deductibila. diferite la cele doua tipuri de finantari. Euro) . Costuri de asigurare. deduce prin amortizare. prin executare silita in caz de neplata (mai mult de 60 de zile). in si costuri de asistenta tehnica la construire unele cazuri si costuri de (emiterea autorizatiei. Garantii : constructia insasi. Din cele de mai sus.). din punct de vedere al costurilor.mare. Avans : variaza intre 10 si 30%.3%) . Impozitul pe proprietate la nivel de persoana juridica. penalitati si costuri). constructiei. Costuri de evaluare . include procesarea dosarului 3%). Riscurile sunt determinate in special de tipul de proprietate asupra terenului si constructiei. care este in proprietate societatii de leasing pe toata peroada derularii contractului de leasing . Garantii : imobilul (constructie si teren dupa caz) care face obiectul finantarii (prin contract de ipoteca) si care ramane in proprietatea clientului.include procesarea dosarului. In cazul creditului ipotecar. Comisioane (uzuale) : Comisioane : Comisioane de analiza (20 – 50 Taxa de procesare : 100 – 500 Euro . Avansul apartine clientului Valoare maxima credit : variaza de la banca la banca. concesionarea terenului sau drept de folosinta acordat societatii de leasing.5% contractului. observam ca leasingul. anticipata : posibila. restituind dupa vanzarea la licitatie sumele obtinute in plus fata de cele la care este indreptatita (capital. de leasing. . imobilul (teren plus constructie) ramane fara dubii in proprietatea beneficiarului creditului inca de la acordarea creditului. Alte costuri asociate : Costuri notariale (achizitie la valoare reziduala) . se plateste dobanda contra uni comision (0% . Costuri de asigurare. Banca are doar dreptul de s-si recupera creanta prin vanzarea imobilului. TVA (se deduce in cazul persoanelor juridice platitoare de TVA) . Taxa de management : 5% din valoarea Comisioane de acordare (0. cazul persoanelor juridice. etc. dobanda este dobanda este reprezentata de cheltuiala deductibila.

exista posibilitatea ca nu doar constructia. beneficiarii au pierdut toate sumele investite (avans. Altfel. Mai mult. dar si sumele investite de beneficiar sa poata fi pierdute. chiar daca un alt creditor il inlocuieste pec el initial. Ce inseamna acest lucru ? Ca societatea de leasing poate dispune de constructia respectiva in orice fel si in orice moment (o poate chiar ipoteca pentru a obtine finantari suplimentare). daca luam in considerare obligatia de restituire integrala a finantarii (cu exceptia valorii reziduale) sau caracterul irevocabil al contractului pe timpul derularii sale.3. insa se pune urmatoarea intrebare : ce se intampla cu terenul de subi mobil. dreptul de proprietate ramane asupra locatorului (societatii de leasing) si se cedeaza doar dreptul de folosinta impreuna cu toate riscurile si obligatiile . Leasingul si vanzarea cu plata in rate Din anumite puncte de vedere leasingul se aseamana cu o operatie de vanzare-cumparare cu plata in rate. Leasing sau imprumut Leasingul se aseamana si cu un imprumut. pentru ca societatea de leasing avea credite neonorate si garantate cu acele autovehicule. constructia ramane in proprietatea societatii de leasing. informati-va bine cu privire la bonitatea si credibilitatea societatii de leasing. Este bine ca actionarii societatii de leasing sa fie cunoscuti in sectorul financiar romanesc si/sau international. care isi va recupera creanta in momentul vanzarii. fie sa instituie un drept de folosinta asupta terenului in favoarea societatii de leasing. o data cu achitarea ultimei rate. valoarea totala a contractului stabilindu-se in general dupa receptia finala. rate platite). asemanare care survine numai prin prisma finalitatii.2. Deosebirea poate fi privita prin prisma urmatoarelor caracteristici : ● Dreptul de proprietate – prin operatiunea de vanzare cu plata in rate. in timp ce in cazul . ambele cadand dreptul de folosinta asupra bunului. dar si mult timp si bani incercand sa va eliberati terenul de povara unor contracte de concesiune sau drepturi de folosinta. beneficiarul trebuie fie sa concezioneze terenul (care face parte dina vans). Contractul de leasing poate fi cedat relativ usor in caz de imposibilitate de plata. beneficiarul trebuie sa fie constient ca pana la finalizarea contractului si plata valorii reziduale. In caz de faliment al institutiei de credit/bancii. riscati sa pierdeti nu doar toate sumele investite. Un sfat : inainte de a semna un contract de leasing imobiliar. daca aceasta constructie a constituit garantia vreunui imprumut angajat de societatea de leasing. in caz de faliment al societatii de leasing.Creditul ipotecar nu poate fi cedat de beneficiar (debitor) – imobilul poate fi vandut doar cu acordul bancii. 4. Si in cazul societatilor de leasing pentru autovehicule au existat falimente si. In cazul leasingului imobiliar. Atata timp cat pretul nu este stabilit ferm de la inceput. acest lucru constituie un risc suplimentar pentru beneficiar. 4. trebuie considerat si faptul ca nu exista o relatie contractuala intre client si constructor. In cazul leasingului. bunul intra automat in proprietatea cumparatorului. care este proprietatea beneficiarului ? De asemenea. un bun este schimbat cu un echivalent banesc transferand-use astfel dreptul de proprietate catre cumparator. contractul de credit isi urmeaza cursul firesc. Mai mult decat atat. ● Dreptul de optiune – in cazul contractului de vanzare-cumparare cu plata in rate. cu activitate in sectorul respectiv.

ca mikloace de productie. beneficiarul intra in posesia dreptului de proprietate automat. 5. limitele pietei. beneficiarul nu devine automat proprietar la sfarsitul perioadei de referinta. beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor ci amortismentul periodic calculat prin deducerea din masa impozabila a unui procent anume stabilit de actele normative in vigoare. beneficiarul poate include redeventa direct pe cheltuieli. dopa specificul tehnicii de realizare. ● Durata – durata de vanzare cu plata in rate. In cazul contractului de leasing. In cazul automobilelor. in timp ce in cazul leasingului. dupa subiectele care participa la operatiune. acesta are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului. urmarindu-se doar facilitarea achizitiei bunului de catre beneficiar. la calculul ratelor se percepe o dobanda relativ mica pentru ratele neplatite inca. Redeventele nu au natura juridica de plata a pretului ci rolul de plata a contravalorii dreptului de folosinta . continutul ratelor. leasingul poate fi : leasing mobiliar. 5. este de regula mult mai scurta. Durata pe care se fac platile de leasing este mai mare. ● Natura juridica a partilor – in cazul vanzarii cu plata in rate. dupa apartenenta partilor. o data cu plata contravalorii bunului la termen. ratele au rol de plata a pretului bunului in cauza. ci are posibilitatea de a opta in privinta achizitionarii bunului. gradul de organizare si desfacere a productiei. de regula locatorul ofera . Leasingul poate fi clasificat dupa mai multe criterii. care cuprinde implicit un mod de calcul si un continut mult mai simplu decat in cazul leasingului .4.leasingului. ● Dobanda – in cazul vanzarii cu plata in rate. precum si de mai multi factori. cum ar fi : posibilitatile de finantare ale fornizorului. 4.Clasificarea leasingului in functie de natura obiectului tranzactiei In functie de acest criteriu. transport. pozitia furnizorului in contract. intre care : obiectul tranzactiei. In cazul contractului de vanzare-cumparare cu plata la termen. ideea fiind de finantare a clientului (in Romania termenul de leasing este de minim un an) . leasing imobiliar si leasing de personal. prelungirea contractului sau incetarea raporturilor contractuale . dupa sursa de finantare. durata. ● Fiscalitate – in cazul vanzarii cu plata in rate.Leasing sau vanzare cu plata la termen? Leasingul se deosebaste si fata de contractul de vanzare-cumparare cu plata la termen prin caracteristica principala – dreptul de proprietate. Lesingul mobiliar reprezinta acel contract de leasing ce presupune darea in locatie a unui bun mobil. etc.Formele de leasing Leasingul se prezinta in practica influentat in principal de specificul operatiunii de leasing in ansamblu ei.1.

Leasingul imobiliar este acel contract de locatie ce presupune darea in locatie a unui bun imobil (cladiri. putini beneficiari fiind interesati de preluarea afacerii in acel loc. Se pot inchiria chiar si cladiri complet utilate (plant leasing). ◙ se actioneaza rapid si flexibil : personalul poate fi practic schimbat de la o zi la alta. asigurandu-se inclusiv service complect. De obicei aceste bunuri sunt oferite persoanelor fizice si sunt finantate de catre societatile producatoare prin intermediul bancilor. pe anumite perioade. camere video. impozite . terenuri. salarii. de la cateva zile la cateva luni .Avantajele leasingului de personal pentru intreprinderi : ◙ se evita toate formalitatile administrative. etc.toata gama serviciilor de garantie. . aparate electrocasnice. ◙ se evita majoritatea constrangerilor de legislatia muncii : motive intemeiate pentru incetarea contractului de munca.). Aceste bunuri sunt luate in folosinta pe o perioada de la unu la cinci ani. . Leasingul de personal s-a dovedit a fi o forma foarte eficienta pentru sarisfacerea nevoilor temporale de personal a societatilor mici si mijlocii pentru durate mai scurte sau mai lungi. ◘ castigurile materiale sunt de obicei mai mari dacat in cazul unor angajari permanente pe un post similar . Aici se include si leasingul bunurilor de larg consum ce are menirea de a satisface nevoile gospodariei cu privire la bunuri de genul : televizoare. dupa expirarea careia bunul respectiv poate fi cumparat la valoarea reziduala. ◘ dobandirea une experiente mai bogate decat atunci cand se lucreaza o perioada mai lunga la aceeasi firma . concedii medicale sau de odihna . preaviz. 5. Metoda a capatat o raspandire spectaculoasa in tarile occidentale.2. aparate de fotografiat. Clasificarea leasingului dupa pozitia furnizorului de contract In functie de durata de leasing distingem urmatoarele tipuri de leasing : leasing pe termen scurt. Dificultatea se datoreaza si faptului ca bunurile sunt imobilizate la locurile de functiune. . societatea de leasing se afla in situatia de a valorifica bunurile respective.Aceasta forma de leasing consta in inchirierea de personal specializat. unele firme ajungand sa lucreze cu mai mult de jumatate din personalul inchiriat. intretinere si reparatii. acestea cazand in sarcina agentiei : contracte de munca.Avantajele leasingului de personal pentru angajati : ◘ flexibilitatea : se poate lucra numai in anumite perioade. de la agenti de vanzari pana la directori. leasing pe termen mediu si leasing pe termen lung. In cazul incapacitatii de plata a locatarului.

al bunurilor de folosinta indelungata si al imobilelor. Amortizarea se realizeaza prin inchirierea pe termene scurte mai multor clienti. Printre aceste intreprinderi figureaza marii producatori de calculatoare. zile sau luni onor beneficiari. ♦ societati de leasing de intermediere – care desfasoara o activitate de mijlocire. finantarea fiind asigurata de furnizor (producator). 5. Clasificarea leasingului dupa pozitia furnizorului in contract In functie de pozitia furnuzorului in contractul de leasing. electronice si din industria aeronautica. prestarea de servicii. In acest caz. Leasingul direct se realizeaza prin incheierea contractului intre produdator si utilizatorul bunului ce face obiectul operatiunii. leasing de tip renting. leasing actionar. cu destinatie comerciala sau industriala. Clasificarea leasingului dupa specificul tehnicii de realizare In functie de specificul tehnicii de realizare se cunosc : leasing experimental. 5. lease-back. finantarea si controlul platii ratelor. Leasingul pe termen mediu sau lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate pe durate de circa 20-30 de ani.3. care preiau creditarea. distingem : leasing direct si leasing indirect. leasing time sharing.Leasingul pe termen scurt consta in inchirierea bunurilor pe o durata de cateva ore. ♦ societati de leasing integrate – acestea sunt constituite de catre mari unitati producatoare care au infiintat societati de leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezulta dina ceste tranzactii. fie ca succursale ale unor societati financiare . master leasing. . pe aceasta cale evaziunea fiscala. companiile telefonice. contractarea. imobile cu destinatie de locuinta ori leasingul fondului de comert.4. cum ar fi : un contract de vanzare-cumparare incheiat intre producator si societatea de leasing si un contract de mandat intre societatea de leasing si beneficiar. in plus fata de contractul de locatie incheiat intre societatea de leasing si beneficiar. Leasingul indirect presupune existenta societatilor specializate de leasing. Societatile de leasing pot fi : ♦ societati de leasing generale – societati care au ca obiect de activitate leasingul de echipamente industriale. Proprietatea asupra echipamentelor inchiriate apartine celor care au furnizat fondurile de investitii (societati si banci cu un capital foarte mare) care urmaresc. Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a acestora mai multor beneficiari pe termene scurte. atc. asumandusi si riscul acestor operatiuni. caz in care furnizorul este unul si acelasi cu locatorul. de 2-3 ani. se mai incheie si alte contracte. acesta putand fi atat producatorul cat si comerciantul bunului respectiv. La randul lor aceste societati pot aparea fie ca firme independente.

pentru ca apoi. Leasingul experimental este tehnica folosita de producatori pentru promovarea vanzarilor. Pentru desfasurarea activitatii sale. utilizatorul bunurilor poate refuza cumpararea acestora in baza unor motive subiective. esalonat sub forma ratelor de leasing. fiindu-i necesare pentru onorarea comenzilor. utilizatorul sa-si manifeste optiunea in sensul cumpararii bunurilor daca sunt corespunzatoare cerintelor sale. In dreptul francez contractul poarta denumirea de « cession-bail ». vinde unei societati de leasing utilajele respective. apelarea la lease-back este foarte avantajoasa pentru proprietarul utilajelor. dupa care le inchiriaza de la acesta in baza unui contract de leasing in schimbul platii unor redevente esalonate pe toata durata contractului. Ordonanta de Guvern nr. bunurile sunt inchiriate pentru o perioada scurta de cateva luni. utilizatorul achita diferenta de prêt. daca vizeaza imobile si « leasing-adosse » daca vizeaza bunuri mobile. cu obligatia de rascumparare. scopul incheierii acestui contract este obtinerea de fonduri banesti.Lease-back-ul : defineste acele raporturi juridice prin care proprietarul unor utilaje sau chiar al unei intreprinderi. vazandu-si astfel garantat creditul pana la recuperarea sa integrala de la utilizator. la expirarea perioadei de inchiriere. in cazul leasingului experimental. Acest tip de leasing se utilizeaza pentru bunuri imobilizate. datorita specificului acestui procedeu financiar. respectiv in sensul restituirii acestora daca prezinta neajunsuri. Contractul se mai numeste « sale and lease-back ». intrucat fara a renunta la exploatarea lor. Astfel. dar si pentru bunurile mobile. in mod experimental. proprietarul bunurilor intruneste in acelasi timp si calitatea de furnizor si pe cea de utilizator. care are la indemana astfel si resursele si utilajele necesare desfasurarii activitatii sale. . Dupa cum se observa in contractul de leaseback. cu conditia ca la expirarea perioadei contractuale. In aceasta situatie. intreprinderea are echipamentul respectiv.In baza acestui tip de contract. Acest tip de contract prezinta unele similitudini cu contractul de vanzare pe incercate. dar si pentru acesta din urma. aflat in urgenta necesitate de resurse banesti. defineste contractul de lease-back ca fiind contractul prin care o persoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing pentru a-l folosi in sistemde leasing. unde indeplineste si o functie de credit ipotecar. intrucat spre deosebire de celelalte operatiuni de leasing prin care se urmareste procurarea de catre o intreprindere a unor echipamente de care are nevoie.51/1997. iar la expirarea termenului contractual. insa mijloacele financiare lichide nu ii sunt suficiente. utilizatorul obtine mijloacele financiare necesare si pe care le restituie apoi. in care transmiterea dreptului de proprietate este afectata de o conditie suspensiva. in cazul operatiunilor de lease-back. permitand o finantare pe termen lung Contractul de lease-back prezinta avantaje si pentru finantator. de a vinde un bun pentru a obtine resurse financiare si apoi de a-l cumpara. redobandindu-si astfel bunurile care au facut obiectul operatiunii. datorita dobandirii dreptului de proprietate asupra bunurilor. folosit in raporturile juridice civile sau comerciale. obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale economice. sa le rascumpere la valoarea reziduala.Dar spre deosebire de acesta.

6. astfel incat locatorul se obliga sa asigure locatarului folosinta bunului ce face obiectul contractului. in baza carora o parte numita locator (finantator). exclusiv cu fondurile sale. prin achizitionarea de la producator.Caracteristicile contractului de leasing Contractul de leasing este un contract sinalagmatic deoarece da nastere la obligatii reciproce intre cele doua parti contractante. Locatorul primeste periodic de la locatar sume de bani cu titlu de rate de leasing. Leasingul privat.6. dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este. acesta reprezinta acele raporturi contractuale. fiind strict stipulate de lege si prin conventia partilor. restituirea sa. dupa sursa de finantare in : « leveraged lease » si leasing la producator. Leaing la producator. intrucat existenta si intinderea prestatiilor la care partile s-au angajat nu depinde de hazard. ori prelungirea contractului. . acest tip de leasing presupune asigurarea unei finantari totale de catre societatea de leasing.5.5. Clasificarea leasingului dupa sursa de finantare Leasingul este clasificat. Leveraged lease. Contractul de leasing In ceea ce priveste definirea contractuluide leasing. Leasingul public. care sunt tot societati financiare. pentru o perioada determinata de timp. contra unei rate de leasing. in acest caz utilizatorul este o institutie publica . intrucat ambele parti contractante urmaresc un interes patrimonial. iar locatarul beneficiaza de folosinta bunului pe toata perioada derularii contractului. Contractul de leasing este un contract cu titlu oneros. cu posibilitatea ca la sfarsitul acesteia sa achizitioneze bunul la valoarea reziduala. 6. Acest contract de leasing este utilizat in cazul in care obiectul sau il formeaza echipamente de mare valoare. contra unei plati periodice numita rata de leasing. avem : leasing public si leasing privat.Clasificare leasingului dupa subiectele care participa la operatiune In functie de calitatea pe care o are utilizatorul in momentul incheierii contractului de leasing. a bunurilor ce fac obiectul leasingului. 5. unei alte parti numita locator (utilizator). cu dreptul utilizatorului de a opta pentru cumpararea bunului.1. utilizatorul este o persoana fizica sau juridica de drept privat. transmite pe o perioada determinata de timp. in acest caz societatea de leasing finanteaza doar o parte din valoarea bunului. diferenta fiind acoperita de diferiti creditori. Leasingul este un contract comutativ. la care se mai adauga un comision si dobanda sau beneficiu.

Contractul de leasing este un contract consensual.De asemenea este precizat faptul ca ‘’leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar : cand are loc un eveniment ce nu putea fi prevazut . simpla manifestere de vointa a partilor fiind suficienta pentru formarea consimtamantului in mod valabil. penalizarile suportate de locatar sunt foarte mari. 6. necesitatea unui inscris care sa constate existenta contractului este ceruta de prevederile legale.2.Elementele contractului de leasing Norma internationala IAS 17 ‘’Leasing’’. astfel incat la inceputul leasingului. finantatorul asigura utilizatorului folosinta bunului dat in leasing pana la incetarea contractului de leasing. iar rata de leasing calculata in functie de anumiti indicatori. intrucat din insusi definitia data de lege rezulta ca dreptul de folosinta se transmite pentru o perioada determinata de timp. desfintarea contractului de leasing are efecte pentru viitor. Contractul de leasing operational nare insa caracteristica de a putea fi reziliat. de catre locatar. iar rata de leasing se plateste periodic. pierderile locatorului generate de rezilierea contractului revenind locatarului’’. Contractul de leasing este un contract cu executare succesiva. cu permisiunea locatorului . continuarea lui este suficient de sigura’’. dar precizeaza ca. de regula in cazul leasingului financiar. Forma scrisa a contractului de leasing este obligatorie. Deci utilizatorul se obliga sa plateasca toate redeventele indiferent de imprejurari. dar din parcurgerea textului normei se deduce ca acest contract trebuie sa faca referiri cel putin la urmatoarele elemente : ● Termenul de leasing – « perioada de timp irevocabila pentru care locatarul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are obtiunea de a . in mod suplimentar sa se faca referiri in notele explicative anuale cu privire la ‘’totalul platilor de leasing prevazute a se obtine dintr-un leasing irevocabil’’ sau defineste termenul de leasing ca ‘’peroada de timp irevocabila pentru care locatarul a contractat bunul in leasing’’. se plateste periodic. in cazul in care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau unul echivalent . Cu privire la cauza rezilierii. Prin urmare. cumparare si creditare. Din cele prezentate se poate trage concluzia ca norma internationala IAS 17 ‘’Leasing’’prevede ca in principiu. dar daca se face acest lucru. Contractul de leasing este un contract atipic prin faptul ca acesta se situeaza undeva intre contract de inchiriere. Astfel in caz de neexecutare culpabila a unor obligatii de catre una din parti. in momentul platii. Contractul de leasing are caracter irevocabil. un contract de leasing financiar nu poate fi reziliat. dar numai dupa expirarea perioadei de baza (intervalul de timp in care masina nu risca sa sufere uzura morala). aplicandu-se reguli specifice rezilierii contractului. norma internationala IAS 17 nu face o referire explicita in acest sens. nu exista posibilitatea rezilierii contractului din partea utilizatorului. a unei sume suplimentare. Literatura de specialitate specifica faptul ca. nu face referiri explicite cu privire la elementele contractului de leasing. revizuita in 1997. Tot IAS 17 precizeaza ca ‘’locatarul poate rezilia contractul de leasing. insa nu trebuie privit ca o combinatie a acestora.

acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o parte afiliata acestuia. pentru aceeasi perioada si cu garantie similara. a carei reziliere. pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice incorporate in bun sa fie consumate de catre intreprindere » ● Rata implicita a dobanzii – « rata de actualizare care la inceputul leasingului. b) in cazul locatorului – orice valoare reziduala garantata locatorului fie de catre locatar. altul decat trecerea timpului »(procentaj din vanzari. locatarul ar trebui sa o suporte pentru a imprumuta. fara a fi limitata la aceasta. ce este capabila. intr-o masura rezonabila. de catre locator. din punct de vedere financiar. sa onoreze obligatiile asumate prin garantie . definita ca : ◦ In cazul locatarului. cu sauf ara plata suplimentara. valoarea garantiei constituind valoarea maxima ce devine platibila in orice situatie . o parte afiliata locatarului sau de o sau de o terta parte independenta. de buna voie. intre parti aflate in cunostinta de cauza. .continua utilizarea bunului in regim de leasing. capabila din punct de vedere financiar sa satisfaca aceasta garantie » ● Durata de viata economica a bunului – definita « fie ca perioada de-a lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau mai multi utilizatori. ◦ In cazul locatorului. la inceputul leasingului » ● Valoarea justa a bunului –« suma la care poate fi tranzactionat un activ sau deconta o datorie. dar este stabilita in functie de un factor. determina ca valoarea actualizata cumulata a platilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantate. n este sigura sau garantata numai de o parte afiliata locatorului » ● Valoarea reziduala garantata.) ● Valoarea reziduala negarantata – « acea parte din valoarea reziduala a bunului in ragim de leasing. de la inceputul termenului de leasing. sa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing » ● Rata dobanzii marginale a locatarului – « rata dobanzii pe care locatarul ar trebui sa o plateasca pentru un leasing similar sau. daca aceasta nu este determinabila. optiune a carei exercitare de catre locatar este certa. costurile serviciilor si impozitelor pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia impreuna cu : a) in cazul locatarului – orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului . rata pe care la inceputul leasingului. excluzand chiria contigenta. fondurile necesare pentru achizitionarea bunuli » ● Chiria contingenta – « acea parte a platilor de leasing care nu are valoare determinata. etc. in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv » ● Platile minine de leasing – « sunt acele plati de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze. fie ca numarul unitatilor de productie sau a unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori » ● Durata de viata utila – « perioada estimata care ramane. gradul de utilizare. acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta parte afiliata locatorului. indici de prêt.

chiria pe capitalul neamortizat. Pe langa aceste elemente.51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing. Includerea acestora in contractul de leasing este stipulata de art. Descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing . ♦ Valoare de intrare – valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator. Valoarea totala a contractului de leasing . ♦ Dobanda de leasing – rata medie a dobanzilor bancare pe piata romaneasca . Redeventa contractului de leasing coprinde : ratele de amortizare ale bunului.10(obligatiile locatarului)’ Locatorul se obliga : ☻ Sa respecte drepturile utilizatorului de a alege furnuzorul potrivit necesitatilor . .9(obligatiile locatorului) si art. 3. Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului . respectiv costul de achizitie . 2.3. taxele. Clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.11 al nurmei legale mentionate. in cazul leasingului operational – cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante . 5. achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare . ♦ Rata de leasing – in cazul leasingului financiar – cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing . 4. 2. 3. precum si o marja de profit a societatii finantatoare . 6. contractul de leasing trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente : 1. Operatiunea de leasing se desfasoara pe mai multe faze : 1. folosind resursele financiare obtinute prin exploatarea bunului (a investitiei). fac referiri la obligatiile si raspunderile partilor contractante. contractul de leasing financiar mai trebuie sa cuprinda : 1. Partile contractului de leasing : locatorul si locatarul . ♦ Valoarea totala a leasingului – valoarea totala a ratelor de leasing.Obligatiile si raspunderile partilor unui contract de leasing OG nr. care prevede ca ‘ia cadrul operatiunilor de leasing. dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing . asigurarile. restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit (prin plata redeventelor). la care se adauga valoarea reziduala . 2.Potrivit normelor legale romanesti. drepturile si obligatiile partilor vor fi stipulate in contract si nu vor fi limitate la prevederile art. Valoarea initiala a bunului . Valoarea ratelor de leasing si termenele de plata a acestora .

venita din partea unui tert . din cauze fortuite. ☺ Sa exloateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze . si continuarea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing . inclusiv riscul pierderii. bunurile oferite in leasing . in timp util. ☺ Sa-l informeze pe finantator. Din parcurgerea textului legii. aceste neajunsuri sunt considerate perfectibile. ☺ Sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in contractul de leasing . toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare. ☻ Sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului. de pilda in cazul in care bunul achizitionat nu se ridica la standardele de calitate si fiabilitate precizate prin contract. in lipsa unei stipulatii contrare. ☺ Sa permita finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing .☻ Sa incheie contracte de vanzare-cumparare cu furnuzorul desemnat de utilizator in conditiile expres formulate de catre acesta . ☻ Sa asigure. distrugerii sau avarierii bunului utilizat. in temeiul contractului de leasing. Locatarul se obliga : ☺ Sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing . printr-o societate de asigurare. ☺ Sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului. ☺ Sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing . . care consta in posibilitatea de opta pentru prelungirea contractului sau pentru achizitionarea ori restituirea bunului . ☺ Sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului . vorbind aproape tot timpul de obligatii ale locatarului. Avan in vedere ca reglementarea operatiunilor de leasing la noi este relativ recenta. nu si de drepturi care sa-l protejeze. cu exceptia dreptului de dispozitie . despre orice tulburare a dreptului de proprietate. ☻ Sa respecte dreptul optiune al utilizatorului. ☺ Sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului . ☻ Sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia. totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai. se observa o preocupare a legiuitorului roman de a-l proteja pe locator. in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale .

Sunt si situatii in care existenta unei piete second-hand. el va intra in afacere preluand din acel moment. Locatorul isi va acoperi in timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operatiune. Dupa ce finantatorul si utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectarii unui contract de vanzare-comparare cu privire la bunul dorit de utilizator. intervenit intre furnizor si utilizator . Din punctul de vedere al locatorului. orice persoana fizica sau juridica trebuie sa trimita unei societati de leasing o oferta ferma insotita de lista bunurilor ce vor constitui obiectul contractului de leasing si de acte din care sa rezulte situatia financiara a solicitantului finantarii . sau faptul ca locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri va putea determina o diminuare a ratelor de leasing si o crestere a valorii reziduale.6.4. locatorul nu are interesul ca la sfarsitul contractului sa ramana in posesia bunului. . fie sa o respinga . Pentru efectuarea unei operatiuni de leasing. negocierea cu furnizorul cu care incheie contractul de vanzare-cumparare. deci un risc suplimentar asumat de locator. cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnico-functionale ale bunului dorit. Initiativa apartine. este esential faptul ca prin contractul de leasing i se protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului in cazul in care utilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale . va putea fie sa accepte finantarea. locatorul va trebui sa analizeze foarte bine afacerea si clientul cu care opereaza . la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare . Vanzarea lucrului.Consimtamantul partilor Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasingului. iar ratele de leasing pot reflecta acest lucru . Exista posibilitatea ca utilizatorul sa cumpere bunul si inainte de expirarea termenului de leasing. Cu toate acestea. in oricare dintre situatii. la situatia sa materiala si financiara. intra in vigoare la data incheierii procesului varbal de predare-receptie. In esenta. locatorul apare ca finantator al utilizatorului. desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul intervine. de regula utilizatorului. iar valoarea reziduala va fi mult mai mica decat valoarea de piata a bunului la sfarsitul contractului. In aceasta situatie. analizand oferta. cu conditia indeplinirii tuturor obligatiilor contractuale si a incheierii unui acord in acest sens cu locatorul . care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui finantator. in nume propriu. Daca finantatorul accepta cererea. datorita faptului ca este foarte probabil inca de la inceputul contractului ca utilizatorul se opteze pentru achizitionarea definitiva a obiectului de leasing. utilizatorul va adresa finantatorului o cerere. Societate de leasing.

riscul va fi suportat de utilizator. la sfarsitul contractului . pana la achitarea integrala a valorii contractului. contractul de leasing inceteaza.969 din Codul Civil. Daca utilizatorul opteaza pentru cumpararea bunului. prin achitarea ratei reziduale. a obligatiilor stipulate in contract.51/1997. din momenrul transferarii dreptului de proprietate de la finantator la utilizator.Incetarea contractului de leasing Contractul de leasing poate inceta in urmatoarele situatii : * expirarea termenului pentru care a fost prevazut contractul de leasing. in conditiile art. ca debitor al obligatiei imposibil de executat. in cazul neexecutarii culpabile de catre una din parti. in l ipsa unei stipulari contrare. * rezilierea .6. Rezilierea isi produce efectele pentru viitor si are ca efect desfacerea contractului. ambele desemnand un fapt care face imposibila executarea obligatiei. In acceptiunea OG nr. avand in vedere ca prin clarificarea acestui aspect se stabileste cine suporta riscul pierderii fortuite a bunului care constituie obiect al contractului de leasing. cu exceptia reinoirii contractului . In lipsa unei astfel de clauze. acesta continuandu-si efectele in conditiile stipulate in contract sau in noile conditii stabilite de parti . nu duce la incetarea efectelor contractului de leasing.5. in sensul folosirii in continuare a bunului luat in leasing. . cu alte cuvinte. in lioterarura juridica aratandu-se ca in materie contractuala. Cazul fortuit are in vedere o serie de imprejurari care presupun lipsa vinovatiei. Asadar.Riscurile contractului de leasing Problema delicata a riscului prezinta o importanta deosebita. Manifestarea dreptului de optiune acordat de lege utilizatorului. fara ca acest fapt sa fie imputabil debitorului . riscul va fi suportat de finantator. Regula generala in materie arata ca riscul unui contract este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat. utilizatorul va suporta riscul pierderii. numai in situatia in care acest lucru s-a stipulat in mod expres in contractul de leasing. distrugerii sau avarierii bunului utilizat din cauze fortuite. in situatia in care bunul care formeaza obiectul contractului este restituit de utilizator finantatorului. cazul fortuit si forta majora sunt expresii sinonime. de asemenea sa-si mai produca efectele. Rezilierea este o sanctiune specifica ce apare in contractele sinalgmatice cu executare succesiva. Din textul legii reiese faptul ca utilizatorul poate fi exonerat de pierderea fortuita a bunului. contractul de leasing inceteaza prin ajungerea la termen. Daca o astfel de clauza a fost inserata in contract.6. prevede incetarea contractului de leasing. 6.51/1997. regula care se aplica corespunzator si in cazul locatiunii . continuand efectuarea platilor cu titlu de rata de leasing. duce la incetarea efectelor contractului de leasing. Contractul de leasing isi poate inceta efectele si prin consimtamantul partilor. exercitarea dreptului de optiune al utilizatorului in sensul restituirii bunului luat in leasing la data stipulata in contract. Ordonanta de Guvern nr.

Contractul de leasing va prevedea si obligatia utilizatorului de a primi bunul care constituie obiect al contractului. in cazul in care utilizatorul nu isia. poate fi dovedit prin orice mijloc de proba. el poate primi de la finantator un alt termen in cadrul caruia poate proceda la primirea bunului. Daca bunul respectiv nu a fost ridicat de utilizator la termenul stipulat. Cu exceptia unei prevederi contrare. Legea nu prevede insa momentul in care utilizatorul trebuie sa se afle in procedura de reorganizare judiciara sau faliment. dar a ascuns cu rea credinta acest lucru finantatorului . care ramane garant al indepliniri acestor obligatii fata de utilizator. si da posibilitatea utilizatorului de a solicita rezilierea contractului de leasing.7.64/1995. cu daune-interese. finantatorul poate cere rezilierea contractului pentru neexecutare. 6. societatea de leasing in calitate de locator. insa va trebui sa faca dovada refuzului utilizatorului de a-l ridica. Refuzul utilizatorului poate fi explicit sau tacit. pana la momentul incheierii contractului si finantatorul cunostea acest lucru. daca a fost amortizat integral. sau cu valoarea sa de circulatie. Astfel. calculata la data expirarii contractului de leasing In cazul vanzarii bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing. Nerespectarea dreptului de optiune al utilizatorului obliga societatea de leasing la plata de daune. pentru ca finantatorul sa poata cere rezilierea. la un moment determinat si intr-un anumit loc. Instituirea procedurii de reorganizare juridica sauf aliment la societatea utilizatoare se face in conformitate cu prevederile Legii nr. cumparatorul este legat de aceleasi obligatii ca si vanzatorul. Din momentul incheierii contractului de leasing si pana la expirarea acestuia si reintrarea in posesie. cu daune-interese.Contractul de leasing este reziliat in urmatoarele situatii : a) Cazul in care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termanul stipulat in contractul de leasing . cu obligatia utilizatorului la restituirea bunului si la plata ratelor scadente si nerambursate. sau in situatia in care utilizatorului i se instituie déjà procedura la momentul incheierii contractului. ce vor fi egale cu valoarea reziduala a bunului. intrucat si-a asumat acest risc. este exonerata de orice raspundere fata de . legea ar fi trebuit sa prevada in mod expres posibilitatea finantatorului de a cere rezilierea contractului in situatia in care utilizatorul intra in reorganizare judiciara sauf aliment pe parcursul derularii contracrului. cu modificarile ulterioare. b) Cazul in care utilizatorul se afla in stare de reorganizare juridica si/sau faliment. Prin urmare. el nu mai poate cere rezilierea. cu daune interese. daca utilizatorului i se instituie déjà procedura. pana la expirarea termenului contractual. insa intrucat este un fapt juridic. Daunele-interese cuprind cuantumul valoric al redeventei ce a ramas de platit pana la expirarea contractului de leasing. Daca neexecutarea obligatiei de primire a bunului de catre utilizator se datoreaza unei cauze care exclude culpa.Indemnizatii si despagubirile datorate incetarii contractului Societatea de leasing nu raspunde pentru cazul in care bunul ce face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului.

a). in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului. O asemenea concluzie. definitiile erau urmatoarele : a) leasingul financiar. pentru prejudiciile provocate de bunurile ce fac obiectul folosintei si posesiei la utilizator. iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata). chiard aca in final dreptul de proprietate nu este transferat. regula fiind aceea a contractului de leasing financiar. Leasing financiar sau operational ? Constatam ca devine din ce in ce mai dificil de caracterizat un contract de leasing prin prisma stabilirii caracterului financiar sau operational. 6. la unison in peisajul mioritic. daca utilizatorul nu preda bunul in urmatoarele situatii : la sfarsitul perioadei de leasing. In modificarea adusa de Cocul Fiscal-art.8. daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului . 2 – partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing. apreciam ca vina apartine exclusiv legiuitorului.7. nu este sustinuta decat de doua argumente legale. Acesta constituie titlu executoriu. valoarea totala a contractului de leasing . se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. perioada de utilizare in sistem leasing a bunului .terti. valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora .51/1997 privind operatiunile si societatile de leasing. Contractul de leasing trebuie sa cuprinda descrierea exacta a bunului ce face obiectul contractului de leasing . in prezent constatam ca vorbim doar de o incetatenire a caracterizarii contractului de leasing operational ca fiind unul de inchiriere. Contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an. Daca prin aparitia Codului Fiscal (ianuarie 2004) care a modificat Ordonanta de Guvern nr. clauza privind obligatia asigurarii bunului.definitiile in vigoare sunt urmatoarele: . 3 – utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului. este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii : 1 – riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing. pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata . 4 – perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului.2 din OG 51/1997. b) leasingul operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile prevazute la lit. din care cel putin unul este exclus de legiuitor. In acceptiunea art.

are natura fiscala. . apreciem ca unul porneste de la definitia ratei de leasing operational. Revenind la cele 2 argumente. care reprezinta cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante. devine leasing financiar. important fiind ca optiunea sa nu se exercite odata cu semnarea contractului. un contract de nenumit daca prezinta toate elementele prevazute de OG 51/1997 devine contract de leasing. In ambele cazuri.contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectulu contractului de leasing catre utilizator la momentul expirarii contractului . in intelesul acelei definitii. respectiv de leasing. in opinia sustinatorilor echivalentei contractului de leasing operational cu unul de inchiriere. care nu indeplineste conditiile de leasing financiar. pentru a defini un contract de leasing operational trebuie ca acesta sa indeplineasca doar una din cele trei conditii expres si limitativ enumerate de legiuitor in Coduk Fiscal (anterior existau 4 conditii). dreptul de optiune pentru achizitie trebuie exercitat ulterior semnarii contractului de leasing – de regula la finalul contractului. in sensul in care rata de leasing in situatia leasingului operational este integral deductibila – situatie izbitor de asemanatoare cu cea a contractului de inchiriere. ca cel putin numeric.perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului. acesta devenund prin efectul legii contract de leasing financiar). Avantajul juridic este extrem de important si se refera la dreptul de optiune al utilizatorului de la finalul contractului de leasing (atentie. In atare conditii. Dupa cum se constata déjà in acceptiunea Codului Fiscal. rata de chirie. iar exceptia este cel financiar. Sa intelegem ca o prima concluzie. iar daca indeplineste cel putin una din conditiile expres prevazute de lege. ca regula este contractul de leasing operational. in sensul in care contractul de leasing operational care indeplineste una din conditiile expres prevazute de Codul Fiscal. . In aceste conditii se cuantifica interesul din ce in ce mai pronuntat pentru leasingul operational – ratiune strict contabila care are si un avantaj juridic. este integral deductibila. B) contract de leasing operational – orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar. Acest argument este neintemeiat in opinia noastra.A) contract de leasing financiar – orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: .riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte. Cel de-al doilea argument. perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit. devine financiar. Optiunea utilizatorului consta inclusiv in aceea de a deveni proprietar al bunului obiect al contractului de leasing. . discutam de contractul de leasing si nu de operatiunea in sine. Putem constata.

Daca in cazul administratiilor financiare interesul este acela al deductibilitatii. care in opinia noastra poate fi si 1 leu. ca reprezinta cota de amortizare de principiu la care se adauga un beneficiu stabilit de parti. ne intrebam ce rol mai are asigurarea FULL CASCO pe care proprietarul bunului este obligat sa o incheie. cu contractul de inchiriere sau cu contractul de credit.In situatia contractului de inchiriere. Dar acest beneficiu de regula este cuantificat pana la o dobanda pe care partile o stabilesc si care nu difera (de regula). In schimb. In prezent la toate contractele de leasing se poate realiza transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala. un contract de leasing trebuie sa indeplineasca cel putin una din conditiile expres prevazute in art. Revenind la primul argument – acela al definitiei ratei de leasing operational. in realitate ele reprezinta aceeasi solutie. motiv pentru care perioada de 75% din durata normala de amortizare poate fi de la 3 ani pana la 48 de luni. se poate amortiza pe o perioada ce poate fi cuprinsa intre 4 si 6 ani. De precizat ca raportat la legea autorizarii – un bun mobil de genul autoturismelor. chiar in conditiile in care am admite ca reprezentarea ratei de leasing operational are alte baze de calcul fata de cea a leasingului financiar. prin prisma achitarii taxelor vamale la un cuantum al valorii reziduale care trebuia sa reprezinte cel putin 50%+1 din pretul de furnizor in cazul leasingului operational fata de cel financiar care trebuia sa se materializeze la 20% din pretul de furnizor. apreciem ca aceasta precizeaza expres. Totusi. cele mai interesate autoritati publice sunt cele vamale. Acest aspect necesita o atentie sporita in situatia contractelor pe termene mai mari. aceasta optiune nu exista. caracterizarea era extrem de importanta pana la aparitia Codului Fiscal. In aceste conditii. el ar deveni contract de leasing. Pentru a evita o astfel de interpretare. incetatenirea echivalentei contractului de leasing operational cu cel de inchiriere este fortata si neintemeiata. admitand totusi ca exista asemanari cu contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate. drepturile de import in schimb fiind raportate la cel putin 20% din pretul de furnizor al bunului obiect al contractului. Pentru a fi leasing financiar. societatile de leasing evita afisarea primei de asigurare – incluzand-o in cuantumul ratei de leasing marind astfel beneficiul societatii de leasing si cu acest cost. In situatia in care un contract de inchiriere ar prevedea posibilitatea optarii pentru a deveni proprietarul bunului in sistem de inchiriere. transferul riscurilor este preluat de societatea de asigurari. Concluzionam pe scurt si apreciem ca operatiunea de leasing si implicit contractul de leasing si-a dobandit o personalitate aparte. Prin urmare. In interpretarea contractelor ca fiind financiare sau operationale. precum si cele ale administratiilor financiare. . in cazul autoritatilor vamale. de cea de la leasingul financiar.7 din Codul Fiscal.

12. Legea nr.constructiv. Ziarul Gardianul. 4. Legea 287/2006 pentru modificarea si completarea O. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing . 84/2007 pentru aprobarea masurilor unitare de aplicare a reglementarilor in domeniul taxelor vamale.biblioteca.ro. 16.ro. 3.G.bloombiz. 14.com.expertus. www.oradea. nr.internationalleasing. 7.01.pwc.G.ro. www.net.reno.kinecto.ro.ro. 9. www.ro.avocat. Ordinul nr. 10. nr.ro. www.amosnews.ro. www. 7. www. www.ro.avocatnet.ro. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing . www. 15.revista-informare. 6. www. www.Bibliografie: 1. www. 5. 17. www. 13.ase. 2.ro/showart.ro. TVA si accizelor datorate in vama in cazul operatiunilor de leasing aflate in derulare la data aderarii .monitorulab.2004 – Ce sunt operatiunile de leasing ?. 8. 11. http://www. www. 90/1998 pentru aprobarea O.php?id=61&rev=2 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful