UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINŢE MASTER: PROTECŢIA PLANTELOR ANUL II

Coordonator ştiinţific:

Masterand:

2010

CUPRINS INTRODUCERE ................................................................................................. 3 I. PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR TRANSGENICE ..................... 5 II. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE plante ............................ 6 III. REGLEMENTAREA OMG ÎN ROMÂNIA ................................................ 7 IV. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ....................... 9 III. ETICHETAREA PMG ................................................................................ 11 VI. RESPECTAM SAU NU DECIZIILE EUROPENE ? ................................. 14 CONCLUZII 20 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 21 ......................................................................................................

2

Ulterior. asigurarea transparenţei activităţilor. Se impune crearea unei baze legislative. 3 introducerea pe piaţă a unui produs ONG numai în temeiul aprobării acordate de o stabilirea standardelor de siguranţă. precum şi legislaţia europeană în acest domeniu. desfăşurarea unor activităţi de control şi aplicarea sancţiunilor. şi care trebuie să prevadă: riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătatea omului elaborarea de strategii de monitorizare şi de management al utilizării OMG-urilor introduse deliberat în mediu. nu corectiv. . Scopul unui sistem de reglementare a utilizării organismelor obţinute prin otehnologie modernă este protejarea mediului şi a sănătăţii omului. dar ceea ce doresc să prezint în acest referat este doar reglementarea PMG-urilor în ţara noastră. etici autoritate competentă. asigurarea consultanţei ştiinţifice. disputându-se opinii şi păreri mai mult sau mai puţin competente. care să reglementeze un sistem de biosecuritate. Baza legislativă de reglementare pentru OMG-uri trebuie să cuprindă: etc. De asemenea.INTRODUCERE Problema OMG-urilor a fost dezbatută din toate punctele de vedere. Primele reglementări cu privire la utilizarea produselor rezultate din biotehnologie au fost în America de Nord (SUA şi Canada)şi în UE ca urmare a ratificării Protocolului de la Cartagena. luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independenţi. Reglementarea se face în scop preventiv. Un sistem de reglementare este necesar pentru ca utilizarea produselor biotehnologiilor pódeme să fie sigură pentru om şi pentru mediu. au fost concepute píteme de reglementare în foarte multe ţări. luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independente. fapt care prezintă o importanţă vitală pentru produsele comercializate. doresc să prezint câteva aspecte ale procesului de etichetare a produselor pe bază de PMG sau ce conţin MG. luarea în considerare în adoptarea deciziilor şi a altor factori (bio-economici.).

. în România. astfel. 4 .sisteme de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor.sistemul de reglementare. sunt: .- participarea publicului la luarea deciziilor asigurarea desfăşurării unor activităţi după aprobare.Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. . . . un organism abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea trasabilităţii producţiei de plante modificate genetic de la cultivator până în depozit. .sistem de decizie pentru evaluarea şi managementul riscurilor asociate introducerii în mediu a OMG-urilor.Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Protectia Alimentara.sistemul administrativ care primeşte cererile pentru diverse activităţi (introducerea în mediu a organismelor vii modificare genetic – OMG-uri).Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului. În funcţie de ţară cadrul de securitate are elemente obligatorii şi specifice. Autoritatile cu competenta in domeniul OMG.Inspecţia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic (ISCOMG). . elementele obligatorii sunt următoarele: . .

cu etape distincte.I. cât şi pentru îmbunătăţirea însuşirilor unor plante de cultură.tumefaciens şi A. structura şi exprimarea genelor în plantele transgenice au determinat obţinerea unor noi cunoştinţe importante atât pentru cercetarea fundamentală.rhizogenes). PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR TRANSGENICE Aşa cum se cunoaşte. Transferul de gene la plante a devenit posibil datorită descoperirii şi a utilizării sistemului de transformare genetică prin intermediul bacteriilor din genul Agrobacterium (A. transformarea se realizează în prezenţa CaCl2 şi a polietilenglicolului (PEG).metoda co-cultivării celulelor bacteriene (A.electrotransformarea celulelor vegetale (ţesut intact. . se constituie într-un material faptic deosebit de bogat. tehnicile de transformare genetică. Pentru introducerea vectorilor de clonare recombinaţi în celulele vegetale ţintă au fost elaborate numeroase metode. care le conferă anumite însuşi fenotipice noi sau modificate. In cazul anumitor specii vegetale metodologia utilizată este modificată conform particularităţilor acestora astfel încât rezultatul să fie cel dorit. cu suspensii celulare vegetale. Vectorii de clonare derivaţi de la plasmidele Ti.metoda biolistică (bombardarea celulelor vegetale cu microproiectile reprezentate de particule de tungsten sau aur coloidal acoperite cu ADN de interes). plantele transgenice sunt obţinute în urma experimentelor „in vitro" de transfer de material genetic exogen: la nivelul lor s-au integrat în mod stabil secvenţe de ADN provenite de la alte organisme.tumefaciens sau A. . . 5 . cu protoplaşti vegetali. cu lăstari sau chiar cu seminţe. celule întregi sau protoplaşti) folosindu-se ADN plasmidial modificat. Rezultatele cercetărilor din domeniul geneticii vegetale. a căror eficienţă variază în funcţie de specia vegetală testată sau de tipul de ţesut utilizat în experimente. bazate în primul rând pe folosirea plasmidelor Ti de la Agrobacterium tumefaciens.rhizogenes ce conţin vectorii de clonare specifici) cu fragmente de ţesut vegetal (discuri foliare sau fragmente de tulpină).transformarea directă a protoplaştilor vegetali cu ADN plasmidial purificat dintr-o gazdă bacteriană. Obţinerea plantelor transgenice presupune o metodologie specifică.microinjectarea ADN în celule sau în ţesutul conducător (macroinjectarea). . care prezintă elemente comune pentru toate tipurile de plante cu care se lucrează. Dintre acestea menţionăm: .

pe de o parte extinderea numărului de specii de plante la care transferul de gene utile să fie eficient şi. Cercetările de inginerie genetică la plante prezintă o semnificaţie teoretică deosebită. plante care produc fructe rezistente la înmuiere). plante transgenice capabile să sintetizeze metaboliţi secundari în cantităţi crescute. a localizării unor gene de interes. 6 . II. până în prezent au fost obţinute o serie de rezultate semnificative. a gradului de înrudire dintre diferite specii etc. a mecanismelor de inactivare a genelor etc. De asemenea. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE Speciile vegetale prezintă o mare diversitate genetică. plante transgenice producătoare de anticorpi „comestibili" etc. pe de altă parte.. iar cele sălbatice constituie un mare rezervor genetic. din care se pot obţine gene importante din punct de vedere practic. Comparaţie între aspectul unor plante transgenice de tutun rezistente la acţiunea erbicidelor şi cel al unor plante normale (după Tarano. plante transgenice rezistente la atacul unor dăunători. În ceea ce priveşte aplicaţiile practice. studii asupra controlului dezvoltării plantelor şi a exprimării genelor. plante transgenice de interes horticol (plante ornamentale cu Figura 1. a efectelor fitohormonilor asupra dezvoltării plantelor. 1993) fenotipuri noi. facilitând cunoaşterea modului de acţiune a genelor acestor organisme. prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară se pot obţine informaţii utile asupra particularităţilor genomului plantelor folosite în ameliorare. unele aplicate deja în practică aşa cum sunt: plante transgenice rezistente la viroze. plante transgenice rezistente la erbicide (figura 1).utilizarea lipozomilor care să asigure protejarea ADN de interes faţă de acţiunea nucleazelor celulelor transformate. Pe lângă aceste reuşite. cercetările efectuate în prezent vizează.

2. 4. utilizare şi comercializare a OMG-urilor prin tehnicile biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea. pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. Legea 214/2002 pentru aprobarea O. 111 din 12/02/2008. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic.49/2000 privind regimul de obţinere. Hotărârea Guvernului nr. nr. Ordinul nr. Ordinul nr. pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotarârii Guvernului nr.G. Legea nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic. 49/2000 privind regimul de obţinere. 7.Aplicaţiile plantelor transgenice sunt extrem de diverse astfel că abordarea tuturor direcţiilor într-o singură lucrare nu este posibilă. testare. nr. 8. aprobate prin Ordinul 7 . utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea.G. Am redat mai jos cele mai reprezentative acte normative. H. 237 al Ministerului Agriculturii din 7 aprilie 2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. 472 din 08/07/2009. 3 din 09/01/2008. Trebuie remarcat faptul că testarea unor soiuri de soia MG a început înainte de acest an. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 5 din 31/01/2008. nr. Legea nr. publicată în Monitorul Oficial cu numărul 21 din data de 11 ianuarie 2008. publicată in Monitorul Oficial. 247 din 30/06/2009. 3.G. testare. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. Legea nr. 6. 9. obţinute din organisme modificate genetic. publicat in Monitorul Oficial. Partea I nr. care reglementează activitatea cu plante modificate genetic în ţara noatră: 1. 12² „Planul de monitoring” la O. pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide. III. aprobată cu modificări şi completări prin Legea 214/2002. 5. Partea I nr. REGLEMENTAREA OMG ÎN ROMANIA Sistemul de reglementare a OMG-urilor în România a început să fie elaborat după anul 2000.

în alte scopuri decât introducerea pe piaţă. pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii. obţinute din organisme modificate genetic. prin care se stabilesc: obligativitatea declarării suprafeţelor cultivate cu PMG. Ordinul nr. 206 din 06/03/2006. publicat in Monitorul Oficial.ministrului sanatatii publice.2003 emis de M. ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. Partea I nr. 918 din 13/11/2006.06. privind autorizarea punerii pe piata a porumbului dulce din linia de porumb modificat genetic Bt11. 12. publicat in Monitorul Oficial. Ordinul nr.A. privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic. 237 din 07/04/2006.321/280/90/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. NORMA din 07/10/2005. H. 606 din 06/07/2005. 337 din 14/04/2006.G. nr. publicat în Monitorul Oficial cu numărul 704 din data de 4 august 2005. pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului – ANPC.D. 1. Partea I nr. Ordiunul nr. privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) nr. 13. 730 din 01/11/2006. 663 din 02/08/2006. 471 din 14/07/2006. provenienţa seminţelor la 10 zile după încheierea semănatului producţiile realizate la 10 zile după recoltare 8 . 15. 462/15. publicată in Monitorul Oficial. Partea I nr. Ordinul nr. 77 din 27/01/2006.. publicat in Monitorul Oficial. 14. 10. Partea I nr. 11. privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. 173 din 09/02/2006. 16.R. publicată in Monitorul Oficial. Partea I nr.P. Ordinul nr.

2001 /l 8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic transpusă prin : .05.2005 (M. Decizia Consiliului 2002/812/CE de stabilire. nr. 937/20. ca atare sau în produse.2005) 4.Ordonanţa de urgenţă nr.2007) privind introducerea deliberată îh mediu şi introducerea pe piaţa a organismelor modificate genetic. 43/23. a Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţa a organismelor modificate genetic.05.06. I transpusă în legislaţia naţională prin : . 44/23. VII la Directiva nr.2005) pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic.2005 (M. nr.2007 (M. 438/28.10. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Cele mai importante acte normative care reglementează activitatea privitoare la organismele modificate genetic sunt: 1. a Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic.Of.Ordonanţa de urgenţă nr. Decizia Consiliului nr. în conformitate cu Directiva 2001/18/CE. 2002/811/CE.09.2007 (M. nr.Ordinul MMGA nr. ca atare sau în produse transpusă prin : .Of.Of. Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a miicroorganismelor modificate genetic.Of.Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. în conformitate cu Directiva 2001/18/CE. nr. 5.10. 838/15. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001 /18/CE pentru introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei 90/220/CEE. 2.06. 864/26. Decizia Consiliului 2002/813/CE de stabilire. 3. care stabileşte linii directoare pentru aplicarea anexei nr. modificată de Directiva Consiliului 98/81/CE.IV. 437/28. 923/06.09. în alte scopuri decât introducerea pe piaţă transpusă prin : 9 . transpusă în legislaţia naţională prin : .2007) privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic.

03. în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.02.2006) privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. în alte scopuri decât introducerea pe piaţă transpusă prin : .2005) privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic.1830/2003 privind urmărirea si etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi furajere produse din organisme modificate genetic.Ordinul MMGA nr. 1295/23.07. 12.2007 (M. Decizia Comisiei 2004/204/CE ce stipulează ordonarea detaliată pentru operarea în registre pentru înregistrarea informaţiilor privind modificările genetice apărute în OMG. 7. în conformitate cu Directiva 2001/18/CE. în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.2006) privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic.Of. 497/23. 8.1946/2003 privind transporturile peste frontieră a organismelor modificate genetic. şi de modificarea Directivei 2001/18/CE. 398/13. a Formularului de prezentare a rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic. Decizia Comisiei 2003/701/CE de stabilire. prevăzute în Directiva 2001/18/CE transpusă prin :-Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.01. preluat în legislaţia naţională prin : .2006 (M. 55/16.Of.02. Of. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 42/17. 173/09.2005 (M.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. nr. 704/04. nr.2005 (M. nr.Of.1829/2003 privind produsele alimentare si furajele modificate genetic.2007) pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic si transmiterea informaţiei către Comisia Europeană. 9. nr. 81/01..05.12.2006) pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 10. obţinute din organisme modificate genetic. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 206/06.2007 (M.08. 606/06.03. 206/06.Hotărârea nr.Hotărârea de Guvern nr.2006 (MOf. nr. 10 . 256/22. 1946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic. preluat în legislaţia naţională prin: . nr.02. 6.01.Of.Ordinul MMGA nr.06. preluat în legislaţia naţională prin: -Hotărârea de Guvern nr.

fie de o organizaţie privată. Aceste reglementări preliminare reprezintă preludiul a ceea ce trebuie să devină o discuţie mult mai largă asupra rolului ingineriei genetice în societăţile umane. Ordinul Ministrului Agriculturii. Legea spune ca alimentele MG trebuie sa includa pe eticheta textul "Acest produs contine organisme modificate genetic". A doua categorie o constituie etichetele „negative". culturale şi dietetice. Acestea informează consumatorii că un produs nu conţine nici un OMG. inovatoare dar. etice şi sustenabile.09.09. adesea.2006) privind controlul şi certificarea calităţii seminţelor prin testarea soiurilor nemodificate genetic şi care pot fi impuri ficate cu soiuri modificate genetic. în acelaşi timp. V. Acestea pot fi sponsorizate fie de guvern. fiind. am putea decide că riscurile asociate cu ingineria genetică pot autoriza o reacţie mai cuprinzătoare. Etichetarea OMG permite consumatorilor să aleagă produsele în conformitate cu preferinţele lor etice. Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din Romania. Pe termen lung.9%. inclusiv un moratoriu asupra unora sau tuturor aspectelor ingineriei genetice. Etichetarea obligatorie a produselor OMG reprezintă o de reacţie de reglementare. „fără OMG". Programul obligatoriu de etichetare a OMG impus de Uniunea Europeană intră în această primă categorie. etichetarea oferă un răspuns parţial dar important la unele din întrebările şi preocupările ridicate de ingineria genetică.Of.11. cu conditia sa fie demonstrat faptul ca situatia nu a putut fi evitata din punct de vedere tehnic. ETICHETAREA PMG Legislatia din Uniunea Europeana referitoare la etichetarea OMG este stricta si a fost transpusa si in legislatia din Romania inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind inlocuite de HG 173/2006). Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ni. adică între alimentele care au fost modificate 11 . Etichetele OMG se împart în două mari categorii. nr. religioase. Până atunci. Etichetarea OMG face distincţie între produsele care sunt diferite. Prima poate fi considerată o etichetare „pozitivă". voluntare. care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate genetic. ea informând consumatorii că un produs conţine OMG. Pragul de etichetare in cazul contaminarii alimentelor cu OMG este de 0.2006 (M. 770/11. 631/05.

12 procesate. atâta vreme cât cerinţele privind etichetarea OMG sunt impuse tuturor produselor alimentare. • • OMG? Pe etichetele tuturor produselor preambalate care constau din OMG sau conţin OMG trebuie menţionat: "Acest produs conţine OMG" sau "Acest produs conţine organismul (numele organismului modificat genetic)". servicii de catering etc. iaurt cu lactobacili MG etc). margarina. Ce se specifică pe etichetele produselor alimentare care constau din OMG sau conţin . dar în UE nu este aprobată. achiziţionate de restaurante şi cantine. ingrediente sau alimentele. orice comisie a OMC ar întâmpina dificultăţi în a caracteriza etichetarea OMG drept „restricţie deghizată asupra comerţului internaţional". deocamdată. cantine. ingredientele şi aditivii. Atâta vreme cât reglementările tratează alimentele produse pe plan local în acelaşi fel în care tratează alimentele importate (adică. Cum se etichetează furajele? Pentru furaje se aplică aceleaşi reguli de etichetare ca şi în cazul alimentelor destinate consumului uman. Guvernele şi grupurile de cetăţeni trebuie astfel să acorde o deosebită atenţie rolului pe care standardele internaţionale îl pot juca în punerea sub semnul întrebării de către OMC a proiectelor de etichetare OMG şi să acţioneze pentru asigurarea conceperii acestor standarde în aşa fel încât să sprijine dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la produsele OMG. pe a căror etichetă trebuie precizate în vrac sau neambalate. Fie pe ambalaj. aceste menţiuni trebuie să apară pe avizul care însoţeşte produsul. cu mucegai MG. bacteriilor sau ciupercilor MG. fie pe documentele însoţitoare se menţionează dacă furajele derivă din PMG sau microorganisme MG.genetic şi alimentele care nu au fost obiectul unei astfel de manipulări. In cazul produselor din această categorie care nu sunt ambalate. De ce se menţionează prezenţa OMG pe etichetele produselor? Pentru a da consumatorilor libertatea de a alege între produsele convenţionale şi cele derivate din organisme transgenice. faină). Sunt etichetate astfel: • • alimentele care sunt OMG şi alimente (ulei. indiferent de ţara de origine). care conţin microorganisme MG (brânza aditivi (zahăr. utilizarerea în alimente a drojdiilor. Aceste reguli de etichetare se aplică tuturor produselor alimentare: • ingredientele. prefabricate sau ambalate. lecitină) care sunt produse din OMG. oferite pentru consum în restaurante.

între paranteze. stabilite în comunitate. (b) în cazul în care ingredientul este desemnat prin denumirea unei categorii. în acest caz. indiferent dacă este producător. 13 . care este răspunzătoare de introducerea pe piaţă. imediat după ingredientul în cauză. (d) indicaţiile prevăzute la lit. indicaţiile se tipăresc cu un font care să aibă cel dimensiune ca a fontului folosit pentru lista de ingrediente". •numele respectivului OMG. Pe etichetele sacilor cu seminţele unor PMG sau într-un document însoţitor.Cum se etichetează seminţele? Încă de Ia prima comercializare. care au ataşată o listă de ingrediente? (HG nr. de asemenea. art. produsele alimentare care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol fac obiectul următoarelor cerinţe specifice de etichetare: (a) în cazul în care produsul alimentar constă în unul sau mai multe ingrediente. 173/2006. importator sau distribuitor (Anexa 4 la OUG 43/2007). într-o notă de subsol la lista de ingrediente. expresiile „conţine (denumirea organismului) modificat genetic" sau „conţine (denumirea ingredientului) produs din (denumirea organismului) modificat genetic" figurează în lista de ingrediente. produsele agricole obţinute în ferme trebuie să fie etichetate conform cerinţelor. se notează: •numele comercial al produsului. Cum se etichetează alimentele prefabricate sau ambalate. a) şi b) pot figura.5) "Fără a prejudicia alte cerinţe din legislaţia naţională privind etichetarea produselor alimentare. •o menţiune că "acest produs conţine OMG". •numele şi adresa completă a persoanei. expresiile „modificat genetic" sau „produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic" figurează în lista de ingrediente.

Sunt produse derivate din: .4 varietăţi de porumb 14 . RESPECTĂM SAU NU DECIZIILE EUROPENE ? Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). căruia i-a fost transferată o genă de la Bacillus thuringiensis ce codifică o proteină insecticid. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.7 varietăţi de rapiţă . În Uniunea Europeană a fost aprobată doar cultivarea în scop comercial numai a evenimentului de transformare MON810. proteină care îi conferă rezistenţă la atacurile unor insecte lepidoptere dăunătoare. Cultură de porumb transgenic În schimb. FIGURA 2. Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. pe piaţa UE se pot comercializa legal numeroase produse alimentare şi furaje derivate din OMG.VI.

în 2009. iar in urmatorul an suprafata totala urma sa creasca de circa 20 de ori. . tolerantă la principiul activ erbicid glifosfat.o varietate (soi) de soia. legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE. totodată şi principala plantă modificată genetic aflată în culturi comerciale. 15 .2 varietăţi de bumbac Pentru producerea de furaje şi alimente se importă: . Soia Roundup Ready Românii au cultivat anul trecut. Aceasta este. in timp ce unele tari din Uniunea Europeana le-au interzis. Un aspect „ciudat”. în sensul în care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG (denumită comercial soia Roundup Ready). a fost preluată şi legislaţia acesteia în domeniul OMG-urilor. Figura 3. soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei. . Specialistii in agricultura incurajeaza fermele ecologice sau pe cele traditionale. când Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene. Fermierii cultivau in 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic (OMG). fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic)..un hibrid de porumb dulce B11 si NK 603 tolerant la glifosfat. Până în anul 2007. cu 50% mai putine terenuri cu cereale modificate fata de 2008.o varietate de porumb – în anul 2005 a fost aprobat importul hibridului de porumb MON 863 pe care Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentara îl considera la fel de sigur în alimentaţie precum tipurile de porumb tradiţional.

suprafata cultivata cu OMG din tara noastra a scazut cu peste jumatate.000 de hectare. arata Serviciul International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). De la peste 7. pana la 3.000 de hectare in 2008. 16 . Romania ocupa pe atunci locul al treilea in Uniunea Europeana (UE) la acest capitol.Astfel. Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii. anul acesta.

Figura. 4 17 .

5. 18 . Figura.Figura.6.

7. 19 .Figura.

De altfel. benefice. în controlul procesului de dezvoltare. 20 . avantajele oferite de această tehnologie modernă sunt certe. De asemenea. transgeneza la plante joacă un rol esenţial în cunoaşterea şi analiza genomului vegetal. perfecţionarea permanentă a tehnicilor moleculare aplicate. aplicarea tehnologiei ADN recombinant plantelor de cultură în vederea obţinerii de noi soiuri cu caracteristici utile din punct de vedere economic constituie un demers economic cu implicaţii deosebite. a diversificării cunoştinţelor asupra structurii şi funcţionării materialului genetic constituie argumente convingătoare pentru continuarea şi aprofundarea experimentelor de inginerie genetică la plante. Aşa cum sa prezentat pe parcursul acestui material. în înţelegerea metabolismului plantelor. indiferent de curentele de opinie potrivnice obţinerii şi utilizării plantelor transgenice. astfel că noile generaţii de plante transgenice obţinute vor fi sigure atât pentru mediul înconjurător cât şi pentru om.CONCLUZII Cu toate acestea.

ro/actualitate/ http://www.ro/biologie/biotehnologie/capitolul3.F..BIBLIOGRAFIE Câmpeanu. din Bucureşti.infomg.pin. http://europa.int/science/gmo/gm_ff_applications/catindex_en.jrk.eu.agrohealth. Univ.just.. www.it http://legislatie.green-report.htm http://gmoinfo.ro/pls/legis/legis_pck.cdep.unifi. pag.europa.pdf http://eur-lex.businessmagazin.pdf http://efsa.eu.83-109 ebooks.ro/ http://www.html.. Dumitru.php/ro/lessons/.euint/eur-lex/pri/en/oj/dat/2002/l_280/l_28020021018en Bfi0620083.eu/ro/index.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/ www.ro/stiri/padevarul-suprafetele-cu-plante-modificate-geneticsunt-tinute-secret-vezinbspvideop http://www.eu.greenpeace.mt/eur4ex/pri/en/oj/dat/2002/l_200/l_20020020730en 00220033./11-legislatia-omg-la-nivelul-ue www.pdf http://europa.pdf.infomg.efsa.frame http://www.infomg.int http://europa.it/ 21 .int/comm/food/food/biotechnology/gmfood/qanda_en. Progrese in biotehnologie.net/index.eu.ro/storage/files/Imagini/Soia2.org/romania/campaigns/omg/ http://www. 2004.unibuc. Ghe.ro/revista-presei/ http://www.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/ www.green-report. I.jpg http://www.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful