Universitatea: “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea: Stiinte Specializarea: Psihologie

TULBURARILE DE PERSONALITATE

-2009-

Modificarile in sistemul serotoninic.metabolitul serotoninei. cu ajutorul medicamentelor serotonergice de tipul Fluxotinei. pa care le foloseste cu predilectie o anumita personalitate. 2 . toleranta la frustatie. intr-un spatiu locuibil mai mare si cu spatii adiacente de recreare. Astfel. atatin conditii de functionare normala cat. la cei crescuti de mame hiperexigente. dupa unele cercetari foarte recente. din cauza fixatiei in stadiul oral. persoanele cu caracter oral dezvolta trasaturi caracteriale pasive si dependente. Intelegerea mecanismelor de defensa a ego-ului. mai ales din categoria celor cu comportamente antisociale. Wilhelm Reich creaza notiunea de armura caracteriala pentru a defini caracteristicile stilurilor defensive ale unei personalitati. in care dependenta fata de altii. Tulburarea antisociala de personalitate. Odata cu reducerea fenomenelor depresive. cu tot rolul important ca l-ar juca psihotraume in prima copilarie. Etiologia Factori bio-chimici: Nivelele de acid 5-Hidroxiindolacetic. ar produce chiar si modificari ale anumitor trasaturi de personalitate. se comporta normal. pentru satisfacerea nevoilor alimentare. ca si tulburarea schizotipala ar avea o componenta genetica substantiala. senzitivitatea la rejet. o crestere a activitatii dopaminergice. Personalitatiile schizotipale au prezentat. Factorii psihodinamici Freud considera ca trasaturile de personalitate sunt rezultatul unor fixatii. Astfel. in timp ce aceeasi copii . Persoanele cu caracter anal sunt incapatanate. de existenta a doua alele ale unei gene implicate in sinteza unui transportor al serotoninei. personalitatea paranoida foloseste cu precadere proiectia. serotonina ar ameliora si alte fenomene neafective cum ar fi : impulsivitatea.sunt scazute la persoanele cu tentative de suicid si comportamente impulsive si agresivitate manifesta. este dominanta. in timp ce. econome. ruminatiile obsesionale. poate ajuta la definirea unui tip de personalitate. Copiii activi pot parea hiperactivi intr-un spatiu de locuit limitat si supraaglomerat. Neuroticismul ar fi influentat. la una din stadiile de dezvoltare psihosexuala. care se protejeaza de impulsurile interne libidinale si anxietatea interpersonala din relatiile cu persoanle semnificative. hiperprotective sau excesiv de anxioase ( personalitate obsesionala. personalitatea schizoida recurge la retragerea in sine. Factorii educationali si de mediu ambiental Factorii educationali si de mediu ambiental se traduc prin favorizarea producerii unor tulburari de personalitate. Cresterea serotoninei.Tulburarile de Personalitate 1. pentru recunoasterea tipului de patologie caracteriala pe care o anumita personalitate o prezinta. in perioadele de vraj psihotic.au fost constatate la un numar semnificativ de pacienti borderline si de tip antisocial. legate de tratamentul brutal si abuzurile fizice si sexuale la care au fost expuse aceste persoane. mai ales.ce ar parea implicat in medierea inhibitiei comportamentale. pasiv-dependenta sau evitanta). Mediile culturale care incurajeaza agresivitatea produc un numar mare de personalitati paranoide si antisociale. hiperconstiincioase din cauza luptei pentru controlul abilitatii sfincteriene din faza anala a dezvoltarii psihosexluale.

sunt excluse (eliminate) din constiinta. • Defense nevrotice: deplasarea. psihiatrul trebuie sa patrunda mai adanc in intelegerea acestor mecanisme de aparare. regresia.Cand mecanismele de defensa (de aparare) actioneaza efectiv. Psihopatul recurge mai frecvent la defense cu gratificare imediata si ajustare pe termen scurt si evita defensele de tip matur. vulnerabile de altfel si 3 .este un mecanism de aparare prin care evenimentele reale. • Fantezia. teama si alte stari de afect. repetitiv. sublimarea. Astfel. sunt inlocuite cu stari afective placute acceptate de aceste persoane. cu echivalarea semantica a expresiilor psihanalitice in continuturi cognitivbehaviorale. chiar cu pretul disconfortului de moment. Principalul motiv al refuzului de a accepta tratamentul este incapacitatea lor de a realiza anormalitatea. desi le creeaza dificultati reale in planul relatiilor cu alte persoane sau cu instante sociale de mentinere a ordinii si echilibrului social. Cele mai frecvent implicate mecanisme de aparare in tulburarile de personalitate sunt prezentate succint in cele ce urmeaza: • Negarea. • Disocierea. identificarea proiectiva.si care pot fi intelese in sens generic. anticiparea. anihilate sau distorsionate prin modificarea semnificatiilor. proiectia. imuabile si impenetrbile. mecanismele acestor persoane sunt rigide. identificarea primitiva. necesitand mecanisme suple de ajustare.consta in recurgerea la imaginarea unor situatii. formare de reactii. simbolizarea. Pentru a progresa in intelegerea producerii comportamentelor acestor personalitati aberante si in efortul corectiv de interventie terapeutica. uneori exista un registru comportamental care face apel la mai multe mecanisme de defensa. externalizarea. pentru ameliorarea functionarii acestor persoane in ambientul lor social. Desi. introiectia. ascetismul.este un mecanism la care recurg mai ales personalitatiile histrionice si prin care afectele neplacute. indivizii cu tulburari de personalitate isi pot controla sentimentele de anixietate. supresia. depresie. Homeostazia lor interna este sintona. regresia. care constituie un armistitiu pe termen lung intre eu si super-eu cu satisfacerea nevoilor spiritual-umanizate ale generozitatii si altruismului. atat timp cat mecanismele lor de aparare le asigura o stare aparenta de comfort intern prin controlul cu orice pret al afectelor dezagrealbile. • Defense mature: altruismul. face apel la anumite mecanisme de aparare. prin care incapacitatea de relationare in existenta reala isi gaseste un refugiu temporar din calea anxietatii provocata in confruntarea cu viata reala si oamenii reali care o populeaza. deci. mai uzitate in psihiatria moderna. umorul. la acceptarea ei cu simt realist si al respectarii valorilor unanim acceptate se societate. blocarea. generatoare de anxietate si discomfort . neconvenabile homeostaziei idilice a individului.procese psihice inconstiente care impiedica materialul refulat si pulsiunile libidinale sa devina constiente. disocierea. care perpetueaza functionarea defectuasa a acestora in detrimentul adaptarii lor armonice la o lume schimbatoare si mereu solicitanta. aproape stereotip al acestor persoane. inhibitia. Ei nu suporta frustratiile si deceptiile inerente vietii normale. • Defense imature: acting-out. evenimente si persoane. singurele in masura sa asigure o insertie sociala durabila. Registrul comportamental rigid. sexualizarea. recurgand prin mecanisme de scurtcircuitare la evitarea confruntarii cu realitatea si. manie. aceste mecanisme de aparare sunt la randul lor impartite in : • Defense narcisice: regresia.

suspiciuni. • Scindarea (Splitting).doritoare de a fi in centrul atentiei si al laudelor pentru calitati reale.consta in atribuire propriilor sentimente. in timp ce alte personalitati pot avea acces la defense autoplastice. tulburarea de personalitate. dar si mai ales inexistente. lipsita de loialitate si gratitudine. Experienta terapiei de grup. • Acting-out. borderline. prin presiunea opiniei de grup. ceea ce caracterizeaza in fond gandirea paranoica. contrar conceptelor psihiatriei clasice de la inceputul secolului. ce recurge deseori la “splitting” pentru a-si rezvolva starile sale conflictuale( interne si externe). schizotipale. care in contextul grupului terapeutic. nerecunoscute ca atare. schizoide. ceea ce ramane rezervat personalitatilor antisociale (disociale). format din pacienti cu propriile lor probleme nerezolvate. tranzienta ( in sensul viitorologului Alvin Tofler) si subminata ea insasi de racilele dizarmoniei pe plan macrosocial.este un mecanism caracteristic pentru personalitatile excesiv de ordonate. Persoanele cu tubburari caracteriale nu recurg in exclusivitate la defense de tip alloplastic (modificarea mediului si a altor personae. • Izolarea. Impactul comportamentelor lor si incapacitatea lor de a functiona eficient.inseamna si traducerea priin actiune a conflictelor si dorintelor inconstiente cu scopul de a evita fie starea de afectdezagrebila. 2. cu optimizarea sanselor de insertie “armonica” intr-o societate complexa. altor persoane. In cazul terapiei de grup foarte benefice pentru dizarmonic. in parti fie numai “bune” fie numai “rele”. recurgerea la mecanisme si solutii nerealiste. constituie un anturaj terapeutic ce stimuleaza feedback-ul si sanctioneaza.explica modul de functionare al gandirii si comportamentelor ambivalente. a reusit valorificarea unor tendinte patologice a personalitatilor dizarmonice (opozitia. eschiva si confruntarea negativista). la suferinta. Primul demers therapeutic optimist. dar ea este in buna masura apanajul personalitatii borderline. de la a caror abatere nu pot sa se sustraga fara anxietate si profunda nemultumire. intentii. anxietate si depresie. fie ideea ce acompaniaza dorintele inconstiente ce un in miscare declansarea acestui mecanism. • Proiectia. Consideratii generale de tratament Considerata multa vreme a fi o maladie incurabila. Aceasta gandire dichotimica si extremista este folosita. l-au facut psihanalistii prin introducerea in terapie a analizei caracteriale si a mecanismelor de defense (aparare). cu intreaga doza de revolta pe care o presupune reactia fireasca a unui om nedreptatit fata de acte de injustitie. Pe de alta parte. in care intregul este divizat in aproape toate situatiile. in care persoana are tendita sa intre in raporturirezonabile cu ambianta. prin transformarea lor din ego-sintonice in ego4 . duce deseori. intr-o forma extreme de bolnavul psihotic( mai ales schizofren). in sensul dorit de personalitatiile dizarmonice). in care exista un inceput de rationalizare. introdusa de Maxwell Jones (1953). tulburarile caracteriale sunt factori majori de risc pentru alte imbolnaviri psihopatologice. prin prisma noilor abordari conceptuale. neduse la bun sfarsit din lipsa resurselor moralvolitive ale acestor personalitati. obsedate de detalii si de performante conforme cu reguli stricte. ce o au deizarmonicii in fata logicii realitatii. imaginat de Wilhelm Reich (1949) si in care accentual cade pe analizarea opozitiei la invatare si tendinta la confruntare negativista. prezinta noi perspective de abordare terapeutica. prin dinamica de interactiune a opiinilor membrilor grupului se are in vedere modelarea comportamentelor maladaptive ale acestor personalitati. consecinta fiind acceptarea confruntarii cu realitatea.

Tulburarile de personalitate general validate • Tulburarea paranoida a personalitatii. vizeaza facilitarea intelegerii caracterului benefic al unnui tip de comprtament. ceea ce ii ajuta sa functioneze mai bine impreuna si pe plan social si ocupational. se trece la adoptarea celei mai didactice si electice clasificari a tulburarilor de personalitate. depresii. Acesta este marele merit al “comunitatii terapeutice”. 3. terpiei analitice si terapiei cognitiv-behaviorale. dar mai ales printr-o reusita terapie de grup.distonice. agresivitate. in acest caz. ale medicatiei serotoenergice si neuroleptice moderne..). sau echivalentele corective. intr-un alt context (social).Ionescu se desprin urmatoarele categorii de tuburari de personalitate: A. intr-un anumit context (familial) si aspectul maladaptativ al aceluiasi tip de comportament. Terapia cognitiv-comportamentale vine sa implineasca optimismul nostru terapeutic. Farmacoterapia Farmacoterapia tulburarilor de personalitate aduce un prinos terapeutic. inainte de a trece la descrierea sumara si succinta a acestora. • Tulburarea anxioasa (evitanta) a personalitatii. • Tulburarea borderline a personalitatii. tinute sub control. de cele mai adeseori psihoterapeutic si psihanalitic. • Tulburarea histrionica a personalitatii . Din acest moment intra in actiune eul moral. ale accestei instante din super-ego-ul individual. Terapiile de cuplu si cu familiile dizarmonicilor pot folosi in mod realist si constructiv unele pattern-uri interpersonale distorsionate de comportament. Astfel. Printr-o culpabilizare bine dozata. • Tulburarea schizoida a personalitatii. pe anumiti vectori a personalitatiilor in dificultate (impulsivitate. fie prin terapie individuala. • Tulburarea disociala a personalitatii.a unor comportamente luate separat ca fiind dizarmonice. fata de care pacientul incepe sa se distanteze. folosind markerii dimensiunilor biologice ale acestui tip de psihopatologie. 5 . in tandem cu un partener autoritar si dominant. Dintre cele doua mari nozologii valabile in psihiatria contemporana vom adopta sistemul american (DSM IV) cu completarea adusa de sistemul clasificator international (ICD-10). chiar cu riscul unei decompensari depresive. ce imbina principiile socio-terapiei . Cei doi membrii ai cuplului obtin acceptiunea reciproca. cu scurte adnotari specifice de ordin terapeutic. realizand anomalia si aberatia din actele lor comportamentale. inca in stadiu rudimentar. Terapia. se poate ajunge la acelasi rezultat.o forma complexa de terapie. in sensul tulburarilor cu agenti cauzali identificabili prin mijloace accesibile intelegerii patogeniei bolii. care prin complemetaritate ar putea duce la o functionare mai buna a cuplului. Clasificarea tulburarilor de personalitate Acceptand cu dificultate lipsa unei idiologii bine definite. Astfel dupa G. o personalitate dependenta poate sa inceapa sa functioneze normal si eficient. trairi psihotice etc. in opozitie cu nihilsmul traditional care considera dizarmonia de personalitate incurabila. cu raspunsuri promitatoare.

• Tulburarea depresiva a personalitatii. sotii excesiv de gelosi etc. Din randul acestor personalitati se recruteaza fanaticii. pervaziva. manifestand o nejustificata teama de comploturi. de a interpreta actiunile altor persoane ca acte deliberate. Tulburari de personalitate nementionate in actuala clasificare • Modificarea de personalitate datorita unei modificari organice. C. Acestia sunt neincrezatori in loialitatea.Ionescu.Tulburari de personalitate controversate • Schimbarea persistenta a personalitatii dupa o traire catastrofala. justitiarii. Aceste doua tulburari sunt recunoscute doar de nozologia americana (DSM – IV). • Tulburarea sadica. • Tulburarea dependenta a personalitatii. TULBURAREA PARANOIDA A PERSONALITATII Trasaturile distinctive ale acestei personalitati sunt: suspiciozitatea excesiva si neincrederea in alti oameni. intr-un fel sau altul. amenintatoare si deceptionante la adresa lor. 6 . echivaland cu ceea ce in DSM-IV este mentionat sub apostila de tulburare de personalitate inca nespecificata. litigantii.10. • Tulburarea narcisica a personalitatii. • Schimbarea dupa o boala psihica. de tradare. infidelitate si diverse acte ostile. rau intentionate. Recunoscuta doar de nozologia internationala ICD. Tulburari de personalitate nevalidate • Tulburarea defetista. batjocoritoare. personalitatea paranoida este considerata ca un factor predispozant la tulburarile delirante de tip paranoid (etapa prepsihotica a tulburarilor delirante propriuzise).• Tulburarea anankasta (obsesiv-compulsiva) a personalitatii. D. credibilitatea celor cu care vin in contact. • Tulburarea emotional instabila a personalitatii. Tulburari de personalitate in curs de validare Acest termen generic este folosit cu multa inspiratie de G. De asemenea. F. Pot face episodic complicatii psihotice ca raspuns la situatiile de stres. politicienii cu aspiratii mesianice. E. Aceste tulburari de personalitate sunt recunoscute de ambele sisteme clasificatorii. prin interpretarea specifica-prevalentiala a celor mai banale si insignificante gesturi si intentii ale acestor persoane. • Tulburarea pasiv-agresiva. exprimata printr-o tendinta dominanta. B. Tulburarile de personalitete partial validate • Tulburarea schizotipala a personalitatii.

din nevoia de a fi recunoscut. Diagnostic diferential • Tulburarea deliranta. introversie. Ca intr-un scenariu de delir indus. paranoicul poate nutri planuri megalomane de omnipotenta sau chiar valente mesianice. Paranoicul. aparent retional si stoic sau chiar dispretuitor si ostil.care este apanajul acestei personalitati si care poate evolua pe acest fundal de personalitate. Pe fundalul supraevaluarii si supraestimarii de sine. pentru a nu spori neincrederea si reactiile violente de respingere din parte pacientului. 7 . dovedind “charisma” si mare forta de inductie. preocupari sexuale. .2. . Aceasta categorie de tulburare a personalitatii este destul de des intalnita in practica (0. Este momentul de viraj in paranoia psihotica. afectivitate mai ampla cu tendinte depresive. izolare. cu puteri discretionare. • Tulburarea de personalitate schizoida – caracterizata prin excentricitate. • Schizofrenia paranoida. forta persuasiva si forta de inductie sugestiva. care-l determina sa rezoneze afefctiv ce persoanele din ambientul social intr-un registru afectiv redus. dar totdeauna in esenta sa subordonata egocentrismului sau nemasurat si urii. tentativele de apropiere cordiala si excesiva de familiaritate. este prea simplist si in consecinta. dublat de un anumit nivel de inteligenta si chiar abilitati de viclenie si perfidie.Explorarile analitice de profunzime ale nevoilor de dependenta. din cauza perceperii sale ca o manevra prea intruziva. bizara.Terapia de grup. • Tulburarea de personalitate histrionica – la care demonstrabilitatea si sugestibilitatea sunt in prim plan. in care paranoicul este personajul central si evident “inductor”. cu abilitati potentiale de fascinare a unor mase mari de oameni. vizand sa ajunga un lider providential. constituind frecvent o prelungire in plan psihotic a acestei personalitati.5 % din populatia generala) si mai ales este maligna manifestarilor antisociale. nu se suprapune peste intreaga gama de conduite paranoice. Unii autori sunt inclinati sa le incadreze si aceasta categorie nozologica in categoria personalitatilor disociale.Paranoidul manifesta o rezerva si o distanta. tact si prudenta in abordarea terapeutica. Acest tip de paranoic se angajeaza intr-o adevarata lupta . stimat. pe care le percepe cu mare abilitate in functie de nivelul dotarii sale cognitive. scazut. pe care Kurt Schneider o denumeste “paranoia luptei” si pe care a poseda mai ales fanaticii de toate spetele reprezentand ideologii extremiste si folosind trasaturi de rigoare logica. pretuit in anumite conjuncturi. izolat in carapacea urzelilor sale ranchiunoase. stari depresive.care reprezinta ideatie deliranta sistematizata si nesistematizata.In timpul terapiei. ceea ce o dovedeste viata de toate zilele. ciudatenie. ce provine din atribuirea proiectiva a insucceselor sale personale-altora. isi mobilizeaza energiile personale pentru a duce o lupta pe care el si-o imagineaza provientiala. Trebuie evitate: . • Tulburarea de personalitate borderline – caracterizata prin fenomene tumultoase. flagrant ilogica.5. el poate mobiliza persoane sau grupuri de deviati ai unei mistici religioase sectante sau ideologii extremiste. pregatit sa se razbune pentru prejudiciile aduse persoanei sale. Cliseul paranoicului suspicios. • Tulburarea depresiva cu manifestari psihotice. In general se cere calm.

• Personalitatea evitanta. Aceste persoane comit o sumedenie de acte ilegale. reprobabile.Unii incercand o adevarata placere sadica prin durerile si distrugerile fizice si morale ce decurg din actele lor premeditate si calculate la rece. care isi doreste relatii cu ceilalti semeni. drepturilor. dar le evita din cauza temerii de a fi rejetat. Cu personalitatea schiziotipala ar exista de asemeneao inrudire genetica. Desi tulburarea de personalitate antisociala este cotata ca o boala psihica.TULBURAREA SCHIZOIDA A PERSONALITATII Este definita prin: • • • • Raceala emotionala. in dorinta lor de a-si realiza scopurile fara niciun scrupul. pentru raul ce-l cauzeazarepetitiv si fara a invata din experientele trecute. Etiologie Studii genetice confirma o legatura de asociere cu schizofrenia. charisma. astfel incat se realizeaza o continuitate de conduite nocive si contrare normelor morale. indreptate impotriva intereselor. fara o urma de regret. in activitati care exclud interrelationarea umana. pe care le folosesc cu multa abilitate pentru a seduce. preferinta pentru activitati solitare (lectura. auditii muzicale). Diagnostic diferential • Personalitatea schiziotipala cu care impartaseste caracteristicele de izolare sociala si expresie emotionala redusa sau absenta. aproape inexistenta. Pot avea sarm. Performante profesionale bune . in timp ce personalitatea schizoida nu manifesta niciun interes in dezvoltarea de relatii cu ceilalti semeni umani. Sociabilitate foarte redusa. pot in schimb disimula excelent. dar este lipsita de tulburarile cognitive si perceptuale specifice acestei tulburari. demnitatii altor persoane. insela si exploata cintea si naivitatea unor persoane de buna credinta. Evitarea raporturilor inter-umane afective si intime. in plan juridic. responsabilitatea fata de actele pe care le comit este conservata in totalitate. Etiologie 8 . detasare. Intentiile lor malefice sunt indreptate impotriva anumitor persoane sub masca unor comportamente conforme cu normele societatii in care isi desfasoara existenta. Tulburarea antisociala a personalitatii este precedata de tulburari de comportament la varsta copilariei si in adolescena. indiferenta si tendinta de izolare. TULBURAREA ANTISOCIALA A PERSONALITATII Acest concept se defineste printr-un “pattern pervaziv de comportamente antisociale. mai ales daca au un anumit nivel intelectul. pentru care ar constitui o structura de personalitate predispozanta. Nu cunosc sentimentele de crutare sau de vinovatie. in dispretul si desconsiderarea oricaror drepturi ale altor persoane – corespunzand unei incapacitati de a se conforma normelor sociale” (Gunderson).

Tabloul clinic Teama de separare si abandon marcheaza hotarator relatiile interpersonale. • Tulburarea de control a impulsurilor. ce are ca urmare masurile coercitive cu care societatea se apara de acesti indivizi. polarizate spre o sursa idealizata de gratificatie. Nesatisfacerea nevoilor sale nerealiste. cum nedrept i-a fost acordat acest apelativ de unii autori francofoni.emotional si al nevoilor de incredere ( basic trust). el fiind. Orice separare sau doar evocarea unei asemenea intentii este perceputa ca un act de tradare si abandon care declanseaza stari de mare agresivitate si violenta. cu multe intrepatrunderi si neincadrari in granite nozologice riguroase. La randul lor. o tulburare majora de personalitate la “granita cu depresia si psihoza schizoforma. pe de alta parte. Este un concept cuprinzator si bine adaptat unei realitati clinice complexe. decat o forma atipica de schizofrenie. ceea ce duce la incapacitatea unor investitii afective si relationale stabile la varsta adulta. borderline si histrionice. Psihanalitic se constata o frecventa a bandonului maternal in plan afectiv. Comorbiditatile cu risc crescut sunt: • Abuzul se substante si dependenta. tinerii deveniti adulti prezinta comportamentele acestui tip de tulburare a personalitatii. dar osciland intre cei doi poli ai extremelor. mai curand. perceperea binefacatorului ca un persecutor malefic. 9 . produce o inversare rapida a investitiilor pozitive in opusul acestora si cum e firesc. s-a impus treptat cu toate aparentele inadvertente ale inceputului. contribuind la cresterea criminalitatii si delicventei. ostilitatea. Pentru minimizarea anxietatii de separare poate recurge la comportamente autodestructive ceea ce ar explica comportamentele depresive si suicidare pe de o parte si comportamentele agresive sau chiar antisociale. dar importanta unor trasaturi nespecifice ca impulsivitatea. Se creeaza fisuri grave in imaginea de sine in perturbari ale sentimentului de identitate. ce dezvolta comportamente de abuz fizic si sexual asupra lor in aceasta perioada a inceputului de viata sociala.Exista o predispozitie genetica pentru acest tip de tulburare. oricum. psihoza. Situat la granita a trei arii nozografice diferite (nevroza. • Tulburari depresiv-anxioase intricate. TULBURAREA BORDERLINE A PERSONALITATII Acest concept de structura a personalitatii este. Dichotimizarea oamenilor in rai si buni ar corespunde in plan psihanalitic cu dichotomizarea partilor (bune si rele) din care se compune personalitatea in ambivalenta dezvoltarii ontogenetice intr-un anumit stadiu al dezvoltarii persoanei. violenta se invata in perioada formativa a copilariei de la membrii familiei. psihopatia). afectivitate nelimitata. care genereaza maine. Nu este un concept “passepartout”. Circa 50 % din cei incarcerati in penitenciare se recruteaza din aceasta categorie. cu investitii de incredere. o forma atipica de depresie. revolta si ura de sine. • Existenta concomitenta a tulburarilor de personalitate de tip narcisic. ale copilului in perioada de varsta 2-3 ani.

iar teama de respingere il infraneaza de la activitatiile care i-ar permite o valorizare superioara si o afirmare conforma aptitudinilor reale. la care poate coexista si aceasta tulburare de personalitate. aceste persoane fiind incapabile de prietenie autentica. • Excesiva hipersensibilitate la evaluarile negative. Tulburarea de somatizare poate sa apara ce frecventa mare la acest tip de personalitate. . care il face sa evite contactele sociale. • Evitarea relatiilor interpersonale.tipul “complex”. Sugestibilitatea excesiva ii face sa prezinte mari fluctuatii emotionale legate de prezenta unor persoane sau imprejurari. Nu trebuie subestimat santajul suicidar. in anumite maladii somatice de diverse gravitati si etiologii. • TULBURAREA EVITANTA A PERSONALITATII Aceste persoane sufera de : • Timiditate excesiva.TULBURAREA HISTRIONICA A PERSONALITATII Caracteristica acestei personalitati este o emotionalitate excesiva. borderline. femeile fiind de multe ori frigide. (DSM IV). dublata de o nevoie de a polariza atentia si interesul celorlalti.realizand in acest din urma caz tablouri istero-depresive. labila si foarte plastica. Interactiunea cu alte persoane pastreaza tendinta de erotizare si provocare seductiva. Prezinta tendinte exagerate de dramatizare si teatralizare a celor mai banale situatii. Existenta frecvent decompensari disociativ-conversive. . dependent paranoid. Diagnostic diferential • • • • In primul rand cu personalitatea borderline.toxicomaniile. existand risc vital major.tulburarea depresiva majora. Prevalenta este cuprinsa intre 1-10 % din populatia generala. fiins absorbiti de scoaterea in valoare a calitatilor de care dispun sau pe care le pot simula. 10 . Comportamentele seductive nu vizeaza finalizare sexuala. iar barbatii cu tulburari de dinamica sexuala. Caracterul extrovert si sociabilitatea sunt de suprafata.tranilcipramina). • Izolare sociala. care diversifica tabloul clinic pentru diagnosticul diferential. Aceste personalitati prezinta un risc crescut pentru comorbiditati. Dominant este sentimentul de inferioritate. de generozitate si altruism. Se pot intrica concomitent si cu alte tulburari de personalitate: schizotipal.alcoolismul . excesiva si inadecvata. • Sentimente de inferioritate.generalizat). • Inhibitie sociala. Trebuie mentionata posibila comorbiditate cu: . dar in fond sunt lipsiti de consistenta sentimentelor. pentru tulburari depresive si anxioase ( in special fobia sociala. Par inzestrati cu o afectivitate bogata. egofilia lor impiedicandu-i sa caute si/ sau sa gasesca autenticul in ceilalti. deloc de subestimat sub aspectul severitatii si care par a raspunde mai favorabil terapiei cu IMAO (Parnate.

chiar spirit belicos. De fobia sociala diferentierea este si mai greu de realizat. caracteristica acesteia din urma fiind dependenta neconditionata si incapacitatea asumarii unor decizii. unii autori considerandu-le tulburari similare.Principalitatea lor marcheaza teama de schimbare. inflexibilitatii lor si a incapacitatii de a face compromisuri. schizoida si dissociala. din cauza indeciziei. • Rigurozitate.Diagnostic diferential • • • Este foarte greu de realizat cu personalitatea dependenta. Nu trebuie omise din diagnosticul diferential tulburarile de personalitate narcisica. • Perfectionismul. Sunt predispusi riscului de a face decompensari depresive majore si tulburari anxioase. pa care le valorizeaza la cote foarte inalte forta motivationala a 11 . situandu-i printre cei mai eficienti profesionalisti. • Meticulozitatea duse aproape pana la absurd. ar presupune o capacitate de anticipare si improvizare a unor solutii noi. De tulburarea paranoida a personalitatii se distinge prin tendinta de a nu iesi in evidenta din cauza evaluarilor prin prisma sentimentului de inferioritate. subestimarea capacitatilor personale ii determina sa caute in alte persoane. rigiditatii. cu care seamana in buna masura . manifesta suspiciozitate. dorindu-si apropierea fireasca de alte fiinte umane. • TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA A PERSONALITATII Caracteristicele acestei personalitati sunt: • Spiritul excesiv de ordine. Exigenta lor in executarea si controlul atributiilor profesionale este proverbiala. TULBURAREA DEPENDENTA A PERSONALITATII La persoanele cu tulburare dependenta a personalitatii exista o nevoie excesiva de a fi protejati si ocrotiti de alte persoane. care ar duce la modificarea patternului rigid de norme de conduita. Diagnostic diferential • • Este foarte dificil de realizat intre tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate si “nevroza” obsesiv-compulsiva. in ciuda faptului ca au toate abilitatile fizice si intelectuale de a duce la indeplinire activiatile curente. decat contacte interpersonale. interpretand in mod specific si nereal atitudinile celorlalti. Neincrederea in foretele proprii. ca tulburare din cadrul tulburarilor anxioase. in timp ce paranoizii. Personalitatea schizoida nu-si doreste relatia sociala pe care anxiosul o evita din timiditate. In fobia sociala pacientii evita mai degraba situatii specifice. mai redusa ca la celelalte persoane normale. fata de care dezvolta comportamente de subordonare si aderenta totala. Confruntarea cu situatiile noi ii pun in mare dificultate. agresivitate. fapt care.

a unei persoane cu care sa refaca aceasta ecuatie relationala de dependenta. unde persoanele afecctate de boala recurg la alte persoane pentru a lupta cu anxietatea. a luarii unor decizii si a asumarii unor responsabilitati. in care predomina nevoia de a se plasa in centrul atentiei publice.5 % din totalul tulburarilor de personalitate. Alta entitate ce trebuie diferentiata este tulburarea de panica cu agorofobie. Daca relatia de dependenta inceteaza dintr-un motiv sau altul. ei se simt neajutorati si deznadajduiti. Stima de sine scazuta si indoiala in fortele proprii. pana la gasirea. de multe ori nu totdeauna inspirata si corespunzatoare intereselor personale. Criteriile DSM IV accentueaza : • Dificultatea luarii deciziilor curente. nu rareori detrimentala intereselor personale. • Lipsa de opinii personale. in care exista tendinta de evitare a regulilor sociale. • Teama de a initia proiecte personale din lipsa de incredere in fortele proprii. atribute in totalitate fortei si puterii caracteriale a persoanei fata de care se simt dependenti si ocrotiti.tulburarea histrionica de personalitate. . Reprezinta circa 0. ii duc la evitarea pozitiilor de responsabilitate. • Teama de singuratate din cauza neincrederii in posibilitatiile de a-si purta singuri de grija. • Teama de contrazicere si rejet.tulburarea borderline de personalitate.tulburarea evitanta de personalitate.initierii unor actiuni. • 12 . cum ar fi: . . in care exista instabilitate si impulsivitate. Diagnostic diferentiat • In primul rand cu alte tulburari de personalitate.

Bucuresti:Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania. Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale Editia IV. C. Bucuresti: Polirom 13 .Bibliografie American Psychiatric Association. 237-264) Tulburarile de Personalitate Constanta: Ex Ponto Lazarescu. Friedmann.Psihiatrie. (2000). (2003).(pp. (2007). Tulburarile de Personalitate.M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful